Dieta de Slabit Rapid

Click here to load reader

  • date post

    18-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    46
  • download

    8

Embed Size (px)

description

Dieta de Slabit Rapid

Transcript of Dieta de Slabit Rapid

Dieta de slbit rapid Impact asupra nutriei si mediului PETRE ZSOLT MASTERAND NUTRIIE CLINIC I COMUNITAR 2013 Cuprins PSMF: Dieta de slbit rapid, sau postul cu preveniela proteine pag3. Dieta ketogenica este bun pag8. Antrenamentele cu greuti si exerciiile aerobice au aceeasi consum de calorii pag9. Grsimea corporal si aportul redus de calorii afecteaz durata de via la soareci pag10. CLA reduce procentul de grsime si nivelul zahrului din sange pag11. Efectul de CLA si Guarana n combinaie asupra compoziiei organismului, numrul si mrimea celulelor adipoase pag12. Lipsa de somn crete obezitate pag13.PSMF: Dieta de slbit rapid, sau postul cu prevenie la proteine Cum s scdem cu 2-4 kilograme de grsime si 5-10 kilograme din greutatea corporal n dou sptmni Scris: Petre Zsolt, dup lucrarea Lyle McDonald Acest articol este scris att pentru oameni normali ct si pentru culturisti dure, astfel prezint elementele de baz ale dietei corecte, sntoase si cele negative. PSMF: Protein Sparing Modified Fast ( Prevenie de proteine modificat rapid). Ooo, din nou este o abreviere, mcar acum nu este vorba de stiluri de antrenamente! Ca introducere vreau s spun c "dietele de slbit rapid" ne deranjeaz si nu este pe placul meu si cel al autorului dietei PSMF. Dieta de slbit rapid este cnd strngem tot posibil si tot mai mult, pentru un succes pe termen ct mai scurt. n timp ce aceast atitudine poate avea efecte secundare neplcute si pe termen lung nu este foarte util aceast abordare sau cel puin o experien mare pentru punerea n aplicare mod corespunztor finalizarea ( acest articol va ajuta acest lucru). Exist mereu erori: autorii unor articole sunt puin responsabili pentru a asigura ce face pacientul n dieta, n primul rnd responsabilitatea este proprie si trebuie s acceptm c n lumea real milioane de oameni folosesc diete si reete rapide, n plus mare parte sunt ineficiente SI PERICULOASE. De multe ori aceste planuri de diete cititorii(pacienii) iau din propria fntn, mereu a aprut n pres programe total gresite si idiotice. Gndii-v la dieta cu supa de varz, sau orice alt program care respinge s atingi alimente cu coninut nutritiv esenial pentru via pentru mai multe zile! ( Vei afla care sunt acestea). Cei responsabili pentru dietele scurte si negndite nu sunt n msur s elimine reetele si programele, atunci ce poate s fac unul care doreste doar binele? Scrie o diet stiinific si eficient reet de diet, care este duntor! Acest articol vizeaz pe oameni obisnuii, din moment ce majoritatea celor implicai n antrenamentele cu greuti fac corect, clasific bine valorile nutritive si substanele nutritive eseniale, cel putin la un nivel de nceptor. Desigur e mai bine dac sportivii vd aspecte si numere concrete pe acest subiect. Atunci cnd vine vorba de realitate si alegerea corect este o diet pe termen lung, echilibrat ( schimbarea stilului de via). Oamenii vor ntotdeauna s piard n greutate ct mai repede posibil si este o dorin imposibil de eradicat. Pot exista situaii ntr-adevar cnd avem la dispoziie cteva sptmni de diet. Ai aflat nu demult c n dou sptmni va fi reuniunea de liceu? Tu esti n spatele pregtirii si factorul de timp nu o putem opri. Cazuri realiste n care exist o singur obiune viabil. Avertizare obligatorie Dieta de slbit rapid indiferent ct de mult ai ncercat s faci inofensiv exist consecine fiziologice si psihologice. Dieta PSMF are reguli si cerine foarte specifice, de exemplu n ceea ce priveste modul n care s parcurgem dieta si cnd s ne oprim. Cunoscnd pe oameni, vor sa fac ca pierderea n greutate s fie extrem si duc mai departe ct mai mult timp. Nu ignoraregulile si avertismentele, nu fi asa! Dieta este pe propria rspundere si risc! Greutatea corporal fa cu cantitatea de grsime Este foarte important ca oamenii obisnuii s invee ca organismul uman este format din mai multe materiale diferite, acestea sunt doar una din esut gras. Procentul de grsime spune ct la sut avem grsime. S spunem c 30% este esut gras, la greutate corporal de 100 kilograme 30 de kilograme este grsime. Restul de greutate rmas greutate corporal fr grsimi ( muschi, oase, substane nutritive n ficat si muschi, etc.). Greutatea corporal a diferitelor pari, cresc n diferite vitez. Evident c esutul pielii sau oasele nu se va aduga n mod substanial la schimbare cnd cresti n greutate sau pierzi n greutate. Grsimea poate fi dat destul de usor ( cel puin ntr-o anumit msur), si astfel poate fi usor crescut. Muschi pot fi destul de usor redus, dar cresterea este relativ dificil. La rndul lor pot modifica greutatea corpului n timp foarte scurt, sunt anumite materiale stocate n organism. Nimeni nu este surprins atunci cnd v reamintesc c descarcarea deseurilor din intestin, instantanent modific greutatea corpului. Acest lucru nsa nu este esenial. Important este c n muschi si n ficat putem s stocm suficient carbohidrai, care la rndul su se leag de cantiti nsemnate de ap ( 1g carbohidrai aprox. 4ml de ap leag). La un moment dat o parte din greutatea corporal este apa si carbohidrai stocai, ceea ce putem s modificm la schimbarea alimentaiei sau cu modificrile exerciiilor. Acest lucru este important s se stie, dac v schimbai greutatea asa cum arat cntarul, aceasta va schimba distrribuia real poate varia ntre diferite esuturi si de substane nutritive stocate! Dietele tradiionale prost gndite se preocup doar cu schimbarea de greutate, ceea ce este o mare greseal. Printre obiectivul pe termen lung cu siguran este pstrarea masei corporal slab( masa muscular), si numai reducerea masei de grsime poate fi un obiectiv, permite o eficacitate n ntreinere. Nu v lsai pclai de o schimbare brusc n greutate, deoarece eliberarea rapid de ap si carbohidrai pierdui n cteva zile, poate fi restabilit n doua zile! Pe scurt s v facei griji doar cu procentul de grsime pierdut, asa cum o indic procentul de grsime corporal, si nu doar cu cntarul! n dietele scurte si rapide scderea total depseste cu mult scderea esutului adipos din organism, dar acest lucru este mai puin important si a nu se confunda cu procentul de grsime pierdut. 5 Ct de repede? "Ct de repede se poate pierde din greutate, si din grsime?" ntreab toat lumea. Pe cele mai multe locuri am citit c 1 kilogram este numrul magic. Desigur, acest lucru nu este valoarea maxim posibil, nu stim cu exact numrul, dar probabil este raional si o bun abordare pentru pierderea n greutate. Ca s nelegem procesul, trebuie s stim c 1kg de grsime conine aproximativ 7000kcal de energie. Cei 7000kcal s ardem ntr-o sptmn ar trebui zilnic s producem 1000kcal deficit de calorii. Acest lucru poate fi realizat doar ntr-un mod destul de dur, cu dieta ( restricie de nutrieni), antrenament si eventual suplimentele alimentare care accelereaz metabolismul. Se poate observa, cu toate acestea mai repede si mai eficient nu putem s ardem, mai ales pentru o persoan care are o greutate corporal mai mic, exist riscul s pierdem nu numai esutul int ( esut adipos) dar si din masa muscular. Metodele clasice promit mereu mai mult de 0,5kg/sptmn. Cum este posibil acest lucru? Se ntmpl de multe ori ca ei mint si n scopuri publicitare, ceea ce vrea s aud clientul! O alt explicaie este cea pe care am vorbit, si anume c la nceputul de diet mai ales la versiuni low-carb ( carbohidrai puin) pierderea n greutate poate fi dramatic, dar acesta nu este doar grsime, mai mult ap si carbohidrai ( glicogen). Cu ct esti mai mare, cu att pierzi mai mult la nceput. Substane nutritive eseniale: pilonii n diete rapide Trebuie s stim c sunt nutrieni eseniale, substane nutritive eseniale pentru via, care trebuie s fie luate din afar, din alimente, deoarece organismul nu le poate produce nainte de a manipula si a schimba alimentaia. Nutrienii neeseniali sunt considerate la fel de importante, organismul poate sintetiza n sine. Vitamine, minerale, acizi grasi si anumiti aminoacizi ( care sunt proteine/ proteine/ componente ca fiind consumate) sunt printre nutritivi eseniale. Dietele de slbit rapid bazat pe concepte care ofer lucruri eseniale, dar orice altceva eliminm din alimentaie pentru a atinge deficitul maxim de calorii. ( Desigur n mod normal alimentaia trebuie s ofere n mod continuu substane nutritive eseniale, altfel dieta e duntor. ntrebarea este, ce si ct este permis.) Este posibil c ai observat, carbohidraii nu figureaz pe list. Nu este un nutrient esenial, organismul poate produce zahr ( glucoza) din surse no- carbohidrat! Alte substante nutritive neeseniale 6 Exist nutrieni neeseniali, care sunt necesare s introducem din afar, cum ar fi fibra, ea joaca un rol important n sntatea uman. Fibrele furnizeaz senzaie de satietate dup consumarea lor. Fibrele aducem n mare parte din legume, eventual nsotit de un suplimnet alimentar de fibre. Privire de ansamblu metabolic: post alimentar Postul total si respingerea total a aliemntelor o cunoaste toat lumea, efecte teribile ale istoriei ( mort viu se mai numeste). La nivel practic n zilele noastre dietele de minune pot fi clasificat ca foame total, post alimentar ( numai varz, ceai, etc) din cauza restriciei de calorii si nutrieni eseniale. De aceea, acest articol a fost scris pentru a elimna astfel de practici duntoare! ( Deci ca o reet: n cazul n care substanele nutritive eseniale lipsesc din programul reetei magice, atunci este duntor si ineficient! ) Postul terapeutic al secolului 20 a fost folosit, desi greutatea corporal si grsimea a sczut, dar au avut efecte secundare severe. Pentru moment s ne uitm la ceea ce se ntampl fiziologic n timpul postului. n Primele cteva ore zahrul din snge si hormonul insulina ncepe s scade. Paralel corpul ncepe s elibereze acizi grasi din esutul gras, dar nu nainte de a ncepe s consume carbohidrai ( glicogen ) n ficat, ca s circule din nou zahr n snge. Dup aproximativ o jumtate de zi ( poate mai repede dac facem activitate fizic ) rezervele din ficat sunt epuizate. Prin acest timp nivelul da zahr din snge este sczut, si creste transportul acizilor grasi n snge. Dup cteva zile cele mai multe esuturi folosesc ca form de enrgie grsimea. La persoane fizice cu greutate foarte mare acest procent poate s ating 90%, si la persoane mai mici pn la 75% aproximativ. Pn aici totul e ok, grsimea face treaba, dar trebuie s fie efecte negative din neajunsuri n mncare. Acest lucru este glucoza, unele esuturi necesit glucoz, cea ce este obinut prin gluconeogeneza din glicerol, lactat, piruvat si aminoacizi n ficat. Dar dac postul nu aduce nici un nutritent, atunci de unde provin aceste amino-acizi, care sunt componente ale proteinelor? Ei bine, numai din proteinele din organism ( masa muscural ), care dup cum stim cu toi nu sunt stocate n organism sub forma de grsime si carbohidrai, practic la elemente constructive ale muschilor si organelor sunt prezent. Acest lucru nseamna c n timpul postului total, corpul nostru ncepe s foloseasc propria rezerve piese valoroase pentru a produce glucoz. Este ca si cum ai apsat de pedala de gaz n masina ta, dar caroseria ar atinge de cauciucuri si de astfalt. Nu este un lucru bun! Mai mult, acumularea de acizi grasi n ficat, dup un timp se produc corp cetonici, care dup o period de adaptare creierul ncepe s utilizeze, si asa vei avea nevoie de doar un pic de glucoz. Aceaste este un mecanism important de supravieuire. Dac aceast cale metabolic ar funciona fr corpi cetonici atunci foarte repede ar mnca propria organism si ajungem la deces. Revenind la terapia de post clinic, echilibrul folosit medical au dat rezultate bune, dar se pierdea prea mult proteine ( masa muscular ), prin urmare metoda nu a fost eficient. Concluzie Dietele de scurt durat, postul alimentar stiinific au picat si nu au efecte de durat, s nu vorbim de efectele secundare provocate. O gndire si a strategie raional ar fi s lsm timp pentru organism, dietele s tin 8-16 sptmni cu mici ntreruperi. Este mai eficient s inem constant aportul de calorii peste 1000kcal/zi ( Ex: se ncepe 1-2 sptmn cu -500kcal/zidin aportul de calorii n zilele normale. S ajutm nu numai cu alimentaia, si cu exerciiile fizice de minim 30 min/ 3-4ori/sptmn. S ne cntrim odat la sptmn sau la dou, oricum s nu mergem numai pe cifrele vzute pe cntar. Dup 2-3 sptmni ar fi bine s modificai alimentaia si exerciiile s nu ne obisnuim, si s nu ncetinim metabolismul) Din propria experien o stiu ct de important este s avem rbdare cu organismul si s nu ne grbim, s avem autocontrol. Cu trepte mici dar constant ajungem sus. Lyle McDonald este un nutriionist american si expert de preparator fizic, care a publicat mai multe cari pe aceast tem. Lyle este una dintre cel mai obiectiv si 100% sta pe fapte stiinifice Bibliografie http://www.files.failedmiserably.com/data/aironz/The%20Rapid%20Fat%20Loss%20Handbook.pdf 8 Dieta ketogenica este bun

Unnoustudiuamericanaconstatat cdietaAtkinsestede1,5orimaieficient dect dieta tradiionala recomandat de ctre American Heart Assoiciation. Cei cu gndire conservatoraufostsurprinsicanivelulde colesterolsambuntit(HDLacrescut, LDLnusaschimbatsitriglicerideleau sczut)[1-5]ladietaAtkins,ntimpcela dieta normal valorile nu erau asa bune. Dieta Atkins este un program ketogenic non-ciclic,ncaretrebuiesreducemlaminim carbohidrai si s fie bogat n grsimi. CONCLUZIE: Dieta ketogenic de multe ori se dovedeste a fimaieficientdectceletradiionale,bazate pepiramidanutriional.Deasemenea,sa constatatcniveluriledecolesterolsia tensiuniiasczut,tindsaibunimpact pozitiv asupra dieteti, n loc s nruteasc, asa cum se credea anterior[6-9]. Publicat n: Statele Unite ale Americii / Exp Clin Cardiol. 2004 Fall; 9(3): 200205. Clinical Cardiology Cercettorii: HusseinMDashti,MDPhDFICS FACS,1 ThazhumpalCMathew,MScPhD FRCPath,4 TalibHussein,MBChB,5 SamiK Asfar,MBChBMDFRCSEdFACS,1 Abdulla Behbahani,MBChBFRCSFACSIPhDFICS FACS,1 MousaAKhoursheed,MBChBFRCS FICS,1 HilalMAl-Sayer,MDPhDFICS FACS,1 YousefYBo-Abbas,MD FRCPC,2 andNaji S Al-Zaid, BSc PhD3 Bibliografie 1. Coulston AM, Liu GC, Reaven GM. Plasma glucose, insulin and lipid responses to high-carbohydrate low-fat diets in normal humans. Metabolism. 1983;32:526. [PubMed] 2. Chen YDI, Swami S, Skowronski R, Coulston AM, Reaven GM. Effects of variations in dietary fat and carbohydrate intake on postprandial lipemia in patients with non-insulin dependent diabetes mellitus. J Clin Endocrinol Metab. 1993;76:34751. [PubMed] 3. Chen YD, Hollenbeck CB, Reaven GM, Coulston AM, Zhou MY. Why do low-fat high-carbohydrate diets accentuate postprandial lipemia in patients with NIDDM? Diabetes Care. 1995;18:106. [PubMed] 4. Gardner CD, Kraemer HC. Monosaturated versus polyunsaturated dietary fat and serum lipids and lipoproteins. Arterioscler Thromb Vasc Biol. 1995;15:191725. [PubMed] 5. Jeppesen J, Schaaf P, Jones C, Zhoue MY, Chen YD, Reaven GM. Effects of low-fat, high-carbohydrate diets on risk factors for ischemic heart disease in post-menopausal women. Am J Clin Nutr. 1997;65:102733. [PubMed] Dieta de slabit rapid2013 Page | 9 6. Mensink RP, Katan MN. Effect of dietary fatty acids on serum lipids and lipoproteins. Arterioscler Thromb. 1992;12:9119. [PubMed] 7. Groot PH, Van Stiphout WA, Krauss XH, et al. Postprandial lipoprotein metabolism in normolipidemic men with and without coronary artery disease. Arterioscler Thromb. 1991;11:65362.[PubMed] 8. Patsch JR, Miesenbock G, Hopferweiser T, et al. Relation of triglyceride metabolism and coronary artery disease studies in the postprandial state. Arterioscler Thromb. 1992;12:133645. [PubMed] 9. Abbasi F, McLaughlin T, Lamendola C, et al. High carbohydrate diets, triglyceride-rich lipoproteins and coronary heart disease risk. Am J Cardiol. 2000;85:458. [PubMed] Antrenamentele cu greuti si exerciiile aerobice au aceeasi consum de calorii Cei mai muli specialisti n reducerea greutii corporale nu sunt de partea antrenamentelor cu greuti n arderea caloriilor. Prin urmare, l ncurajeaz pe cei care doresc s piard n greutate la mers pe jos,alergare si ciclism. Cu toate acestea, cercettorii au reevaluat rolul antrenamentelor de for n pierderea greutii. Cercettorii din Universitatea din Colorado Denver au descoperit c un antrenament de 70 minute cu greuti arde aceeasi calorii n 24 de ore, ct 50 minute de exerciii aerobice. Multe persoane supraponderale prefer s nceap antrenamentul cu greutai pentru a atinge mai mult succes. Pentru articulaii exerciiile aerobice pot dificile. Concluzie : Antrenamentele cu greutate este o form sigur si corespunzatoare pentru persoane dornice s piard n greutate, la care ardem suficient calorii. Publicat n: Med Sci Sport exerc, 34:. 1793-1800, 2002nd Cercettorii: Universitatea din Colorado, Denver. Dieta de slabit rapid2013 Page | 10 Grsimea corporal si aportul redus de calorii afecteaz durata de via la soareci Mai demult sa demonstrat c aportul redus de calorii prelungeste durata de via, dar un nou studiu pe animale sugereaz c masa eusutului adipos din organism ( sczut) cauzeaz si nu aportul redus de calorii. Deoarece aceste dou lucruri sunt legate, a fost dificil s stim exact ce cauzeaz. Acum au efectuat cercetri la soareci, n celulele adipoase receptorii de insulin[1] a fost dezactivat, astfel la soareci a sczut masa de grsime. Aportul alimentar rmas la normal n timpul studiului. Cercettorii au descoperit c soarecii au supravieuit cu 134 de zile mai mult, ceea ce reprezint o mbuntire de 18%.[2] Concluzie: Insensibili la insulin, astfel la soareci mai suplu s-au dovedit c nu aportul redus de calorii,ci grsimea corporala sczuta este responsabil pentru o via mai lung.[3-4] Publicat n: Science, 2002.01.24. Cercettorii: Dr. C. Ronald Kahn, Harvard Medical School, Boston Bibliografie 1.Taniguchi CM, Emanuelli B, Kahn CR.Critical nodes in signalling pathways: insights into insulin action. Nat Rev Mol Cell Biol 7:85-96, 2006. 2. Blher M, Kahn BB, Kahn CR.Extended longevity in mice lacking the insulin receptor in adipose tissue. Science 299:572-574, 2003. 3.Gunton JE, Kulkarni RN, Yim S, Okada T, Hawthorne WJ, Tseng YH, Roberson RS, Ricordi C, OConnell PJ, Gonzalez FJ, Kahn CR.Loss of ARNT/HIF1b mediates altered gene expression and pancreatic islet dysfunction in human type 2 diabetes. Cell 122:337-349, 2005. 4. Gesta S, Bluher M, Yamamoto Y, Norris AW, Berndt J, Kralisch S, Boucher J, Lewis C, Kahn CR. Evidence for a role of developmental genes in the origin of obesity and body fat distribution. Proc Natl Acad Sci U S A 103:6676-6681, 2006.

Dieta de slabit rapid2013 Page | 11 CLA reduce procentul de grsime si nivelul zahrului din sange Journal of Nutrition ediia ianuarie 2003, studii publicate au raportat c CLA (acid linoleic conjugat) n timp de 8 sptmni de administrare a redus de cinci ori niveulul de zahr din snge, comparativ cu grupul de control care a luat ulei de floarea-soarelui. Cercettorii au descoperit c nivelurile sanguine de CLA este legat de o cantiate mai mic de concentraie a leptinei.Obezitatea provoac 300.000 de decese anual numai n SUA. Cercettorii au descoperit c administrarea mai ndelungat a CLA, este efitecient la scderea glicemiei si a grsimii corporale.Concluzie: Cercettorii: Aine Miller, Catherine Stanton, John Murphy and Rosaleen Devery. CLA reduce procentul de grsime corporal si nivelul de zahr din snge, precum si multe alte efecte pozitive asupra sntii Publicat n: Journal of Nutrition, ianuarie 2003 http://journals.cambridge.org/download.php?file=%2FBJN%2FBJN90_05%2FS0007114503002009a.pdf&code=2d51acb5007c076aad870197ef071dd8 Leptinaeste unhormon,careregleaz cantiateadegrsime corporal,ocantiate excesivjoacunroln obezitateamorbid,iar aceastadinurmpoate duceladezvoltareade diabet zaharat. Dieta de slabit rapid2013 Page | 12 Efectul de CLA si Guarana n combinaie asupra compoziiei organismului, numrul si mrimea celulelor adipoase CLA ( acid linoleic conjugat), surse naturale sunt n produse lactate de la rumegtoare, prin urmare CLA este prezent n mod constant n dieta noastr. Ea a fost mult timp cunoscut ca izomeri a acidului linelic conjugat, care blocheaz formarea de celule canceroase la sn, piele si n colon ( moartea celulelor-apoptoza). Unele studii par s confirme c CLA ajutla reglementarea compoziiei corpului prin proliferare si maturareade adipocite. Cercettorii au comparat combinaia de CLA si CLA+Guarana ( planta care conine cafeina) asupra grsimii corporale, numrul si mrimea celulelor grase la soareci. Rezultatele sunt date doar pentru o conferin, publicaii importante nu au fost fcute, astfel ncat doar cu ntrziere putem s publicm vou. Dup sase sptmni de tratament cercettorii au eliminat celulele adipoase, numrul si mrimea celulelor grase a fost msurat, la fel au efectuat si caracteristici sub piele (SCAT) si gonadelor (GAT), respectiv au fost msurate n celulele grase din testicule si ovare. CLA si CLA+Guarana sunt puternic lipo-atrofice, a redus masa grsimilor la o treime din ambele grupuri. Acest efect a fost mai caracteristic sub piele(SCAT) decat la GAT, la SCAT a sczut cu 15% si la GAT doar cu 10%. Nivelul de leptin plasmatic a sczut cu 40% la grupa CLA, si cu 55% la grupa CLA+Guarana. Grupul de CLA a sczut dramatic mrimea celulelor grase, dar numrul lor nu s-a schimbat. La grupa CLA+Guarana au iesit cele mai interesante experimente, mrimea si numrul celulelor grase a sczut cu 50%!CLA nu influeneaz diferenierea celulelor grase, la dezvoltare, doar la compoziia corpului a influenat favorabil. Adugnd Guarana lng CLA o influeneaz pozitiv numrul celulelor. Nu a fost nca clarificat mecanismul de aciune ( diferenierea celulelor / apoptoza). Concluzie: Combinaia de CLA+Guaranan viitor va fi baza testelor suplimentelor pentru arderea grsimii. Datele obinute din studiile pe animale nu pot fi considerate valabile si la oameni, prin urmare sunt necesare mai multe studii,metabolismul la animale nu este la fel cu metabolismul uman. Publicat n: Efficacy of dietary CLA and CLA+Guarana (ADI PILL) on body adiposity, and adipocytes cell number and size., INSERM U465 - Paris; UMR914. INA-PG - Paris; Dieta de slabit rapid2013 Page | 13 Lab. Physiol. Nutrition Universit Paris Sud Orsay Cercettorii J.C. Bouthegourd, J.C. Martin, D. Gripois, S. Roseau, M.F. Blouquit, P.C. Even D. Tom and A. Quignard-Boulang. Lipsa de somn crete obezitatea Un grup de cercettori spanioli au artat c exist o corelaie ntre cantitatea de somn si grsimea corporal[1-2]. Vizualizat mai mult de 1.800 de persoane, au constatat c cei care au dormit peste nou ore au probabilitate mai mic n cresterea greutii dect cei care nu au dormit mai mult de sase ore[3-4]. Se face presupunerea c explicaia stiinific pentru rezultatele obinute, lipsa de somn provoac rezistena la insulin, astfel nct organismul va fi mai sensibil la insulin, ceea ce afecteaz negativ cantitatea de depuneri de grsime. Concluzie: Un studiu al metabolismului a aratat c reducecu 24% probalbilitatea ca cineva s devin obez, dac doarme peste 6 ore. Publicat n: Int J Obes Relat Metab Disord. 2000 Dec;24(12):1683-8. Cercettorii: Vioque, J. Torres, A. Quiles, J., SpaniaBibliografie 1.Bonnet MH, Arand DL. We are chronically sleep deprived. Sleep 1995;18:908-11. 2. Spiegel K, Leproult R, Van Cauter E. Impact of sleep debt on metabolic and endocrine function. Lancet 1999;354:1435-9. 3. Kripke DF, Garfinkel L, Wingard DL, Klauber MR, Marler MR. Mortality associated with sleep duration and insomnia. Arch Gen Psychiatry 2002;59:131-6. 4. Vioque J, Torres A, Quiles J. Time spent watching television, sleep duration and obesity in adults living in Valencia, Spain. Int J Obes Relat Metab Disord 2000;24:168 14