Copiii-creativitate si gandire critica
3
Copiii: creativitate şi gândire critică naturale. Creşteţi împreună cu ei ! ELISABETA STANCIULESCU, 03/07/2010 Nu le spuneţi niciodată copiilor: ‘Ţi-am răspuns o dată la întrebarea asta!‘ Întrebaţi-i ce au reţinut ei din răspunsul anterior şi ce îi face să repete întrebarea. Poate caută răspunsuri multiple acolo unde dumneavoastră vă mulţumiţi cu unul singur? Sau poate simt că răspunsul nu e suficient, nu acoperă toate dimensiunile întrebării? Automotivaţi-vă să căutaţi împreună cu ei şi alte răspunsuri, la care nu v-aţi gândit până atunci! În acest fel, vă veţi dezvolta, veţi creşte odată şi împreună cu ei! Răspundeţi la întrebările lor cu alte întrebări – de clarificare, de aprofundare, de verificare – pe înţelesul lor: îi veţi stimula astfel să caute ei înşişi şi îi veţi ajuta să crească intelectual viguros şi durabil! Nu le spuneţi niciodată: ‘Asta e un non-sens, o prostie!‘ sau ‘Nu are nicio legătură!‘. Stimulaţi-i să vă explice ce legătură văd ei acolo unde dumneavoastră nu vedeţi niciuna. Cu argumente şi contra-argumente. Iar dacă ei nu ştiu să explice, căutaţi dumneavoastră sau măcar păstraţi ideea: e posibil ca, la un moment dat, să vedeţi o legătură, un sens! Şi spuneţi-le aceasta: că e posibil să existe o legătură, un sens, chiar dacă, pentru moment, nu le vedeţi clar; şi că rămâne să mai cercetaţi, şi dumneavoastră şi ei! Am citit cândva că, în evoluţia creierului copiilor, numărul conexiunilor (sinapselor) creşte până în jurul vârstei de 6-7 ani, după care începe să scadă. La vârstele adulte, conexiunile dintre neuroni sunt mult mai puţine decât în copilărie. Primele idei care mi-au venit în minte citind au fost că, în acest caz, copiii au cea mai mare capacitate de prelucrare ‘deschisă’ a informaţiei (prima etapă, cea mai productivă, a prelucrării) şi cel mai mare potenţial creativ, şi că ar fi profitabil ca fiecare echipă de cercetători să integreze câţiva. Vârsta exactă a copiilor şi modurile concrete de lucru cu ei ar depinde, desigur, de natura cercetărilor şi … de alte cercetări cu privire la posibilele efecte nedorite asupra copiilor şi la modalităţile concrete de a-i proteja. Ieri, o fostă studentă, aflată acum pe un alt meridian, mi-a scris despre întrebările fără număr pe care i le adresează fiul ei. A observat – extrem de puţini părinţi observă aceasta – o nevoie a copilului de a obţine răspunsuri diferite la aceeaşi întrebare! După lectura unor articole de pe blogul meu, crede că întrebările puştiului sunt forme ale gândirii critice. Nu pot să spun decât: ‘Felicitări pentru conexiune!’. Găsesc în interpretarea ei o provocare intelectuală cu multe beneficii practice.
description
Tehnici pentru dezvoltarea gandirii critice la copii.
Transcript of Copiii-creativitate si gandire critica
Copiii: creativitate i gndire critic naturale. Cretei mpreun cu ei !ELISABETA STANCIULESCU, 03/07/2010 Nu le spunei niciodat copiilor: i-am rspuns o dat la ntrebarea asta! ntrebai-i ce au reinut ei din rspunsul anterior i ce i face s repete ntrebarea. Poate caut rspunsuri multiple acolo unde dumneavoastr v mulumii cu unul singur? Sau poate simt c rspunsul nu e suficient, nu acoper toate dimensiunile ntrebrii? Automotivai-v s cutai mpreun cu ei i alte rspunsuri, la care nu v-ai gndit pn atunci! n acest fel, v vei dezvolta, vei crete odat i mpreun cu ei! Rspundei la ntrebrile lor cu alte ntrebri de clarificare, de aprofundare, de verificare pe nelesul lor: i vei stimula astfel s caute ei nii i i vei ajuta s creasc intelectual viguros i durabil! Nu le spunei niciodat: Asta e un non-sens, o prostie! sau Nu are nicio legtur!. Stimulai-i s v explice ce legtur vd ei acolo unde dumneavoastr nu vedei niciuna. Cu argumente i contra-argumente. Iar dac ei nu tiu s explice, cutai dumneavoastr sau mcar pstrai ideea: e posibil ca, la un moment dat, s vedei o legtur, un sens! i spunei-le aceasta: c e posibil s existe o legtur, un sens, chiar dac, pentru moment, nu le vedei clar; i c rmne s mai cercetai, i dumneavoastr i ei!Am citit cndva c, n evoluia creierului copiilor, numrul conexiunilor (sinapselor) crete pn n jurul vrstei de 6-7 ani, dup care ncepe s scad. La vrstele adulte, conexiunile dintre neuroni sunt mult mai puine dect n copilrie.Primele idei care mi-au venit n minte citind au fost c, n acest caz,copiii au cea mai mare capacitate de prelucrare deschis a informaiei (prima etap, cea mai productiv, a prelucrrii) i cel mai mare potenial creativ, i c ar fi profitabil ca fiecare echip de cercettori s integreze civa. Vrsta exact a copiilor i modurile concrete de lucru cu ei ar depinde, desigur, de natura cercetrilor i de alte cercetri cu privire la posibilele efecte nedorite asupra copiilor i la modalitile concrete de a-i proteja.Ieri, o fost student, aflat acum pe un alt meridian, mi-a scris despre ntrebrile fr numr pe care i le adreseaz fiul ei. A observat extrem de puini prini observ aceasta o nevoie a copilului de a obine rspunsuri diferite la aceeai ntrebare!Dup lectura unor articole de pe blogul meu, crede c ntrebrile putiului sunt forme ale gndirii critice.Nu pot s spun dect: Felicitri pentru conexiune!. Gsesc n interpretarea ei o provocare intelectual cu multe beneficii practice.Ca i creativitatea, gndirea critic pare a fi o nclinaie natural a fiinei umane.O nclinaie natural pe care, n cursul vieii, procesele de socializare spontan i educaie o pot ncuraja i canaliza n direcii productive, ori, dimpotriv, o pot inhiba, bloca.S-a ntmplat c un context cultural-istoric specific i-a obinuit pe cei mai muli prini i profesori i, n general, pe cei mai muli aduli romni actuali s nu aib suficientdeschidere intelectualctre ntrebrile copiilor. Ne gsim justificri n Nu am timp, Nu am rbdare etc.Simple justificripentru o limit intelectual adult. Uneori e vorba i de o limit emoional: prea muli prini i iubesc copiii doar atta vreme ct nu li se cere s ofere dect ce i cnd aleg ei, prinii, s ofere. Cel mai grav este ns atunci cnd ne gsim justificri n: Nu am timppentru prostiile lui.Dac nu am timp / rbdare i poate genera copilului frustrri emoionale cu consecinele corespunztoare, grave i pe termen lung!!! -, eticheta prostie adaug la acestea iun blocaj intelectualpe care l construim n copil. n familie, la coal, n relaiile cu cei de vrsta lui, copilul nva progresiv s renune la a-i mai pune ntrebri, la a mai cere i cuta rspunsurimultiplela aceeai ntrebare, la a mai cere i cuta argumentei contra-argumente, dovezipro i contrapentru un rspuns. Devine treptat mare, un pui de om care nelege, care ascult de alii, poate, dar nu de propria raiune! Va deveni apoi un adult care ar putea fi harnic n diferite alte tipuri de aciuni, dar va fi lene mental: hrnicia mental i hrnicia n aciunile exterioare (de execuie) sunt dou lucruri diferite, care doar uneori se ntlnesc.Citim adesea cnd c romnii sunt harnici, cnd c sunt lenei. Lsnd la o parte faptul c orice generalizare e o greeal (cunosc i romni harnici i romni lenei, sub ambele aspecte, mental i n aciuni exterioare, i nu tiu nicio metod de cercetare care ar putea msura cu un grad acceptabil de certitudine ci romni numr fiecare dintre aceste dou categorii),cred c principala noastr problem e lenea mental, economia de efort de gndire i imaginaieconstructiv, economia de efort cnd e vorba s legm teoria (produsele efortului mental) cu practica (aciunea asupra obiectelor exterioare).Aceasta este, n opinia mea, una dintre sursele socio-antropologice ale incapacitii noastre de a depi stadiul de ar n curs de dezvoltare. Dac este adevrat c teoria fr practic este un exerciiu intelectual care, orict de frumos i pasionant pentru unii, nu aduce profit economic, este la fel de adevrat c nici practica fr o bun teorie nu e cu mult mai profitabil i se poate dovedi chiar periculoas!Nu ncercai s facei din copiii dumneavoastr oameni care neleg i ascult (de alii)nainte de a-i fi pus ntrebri i de a fi cutat (ei nii) atent rspunsuri!n lumea contemporan, dac procedai astfel avei toate ansele (citii: riscurile) s cretei tineri care ajung s nu neleag i s nu asculte de nimeni i de nimic! Pentru c nimeni nu mai este astzi 100% legitim i credibil, iar faptul de a nu fi obinuii s gndeasc lucrurile n complexitatea lor i priveaz de singura gril de evaluare acceptabil i de singura surs eficace de auto-control: propria capacitate de a judeca adnc i drept. Primele lor victime vei fi chiar dumneavoastr, iar apoi vor fi ei nii!Dac nu gsii timp i rbdare pentru prostiile lor n copilrie i adolescen, pregtii-v s suferii atunci cnd, mai n vrst fiind, vei simi cel mai acut nevoia unei viei linitite.Ca prini,avem de alesntre: (1)a face eforturi s cretem odat cu copiii notri, s ne depim limitele stimulai de ntrebrile i provocrile lor fr sfriti (2) a tri la vrsta a treia i a patra neliniti i suferine generate de copiii pe care am vrut s-i cretem nelegtori i asculttori.Alegei cu nelepciune!Creteimpreun cucopiii din preajma dumneavoastr!N.B. Citii, n acest blog, i alte articole din categoriile copii i gndire critic / reflexivitate.
