EDWARD DE BONO este o personalitate de referinle in domeniul gdndirii cre-ative gi inventatorul conceptului de ,,gdndire laterali' 9i al tehnicii celor ,,gasepildrii gdnditoare". Recunoscut pe plan internalional, invi!5^mintele salp suntapreciaG de guverne, gcoli gi companii de marci.

Metodele de gAndire ale lui de Bono oferi instrumente practice, creative pentru

a permite fiecdruia - nu doar celor cu inclinalii ,,artistice" - si fie creativ inmod deliberat. Gdndirea creativd poate fi vizuti astfel ca o abilitate obignuitiqi intenfionati, gi nu ca un talent misterios. Din punct de vedere cultural, nu a

fost dezvoltatb gdndirea pentru crearea de valori in societate gi este timpul se fie

tratate mult mai serios. Ca parte a acestei iniliative, Edward de Bono a predat

cursuri de gdndire in qcoli, iar metodele sale sunt folosite in mii de institulii deinviliLrnant din intreaga lume.

Edward de Bono este doctor in medicini (Malta), doctor in filozofie (Oxford

9i Cambridge) gi doctor in design (Instituhrl Regal pentru Tehnologie dinMelbourne, Australia) gi a urmat un program de master ln arte gi $tiinfesocio-umane (Oxford). A definut funclii academice la Universitatea din Londra,

la Oxford (unde a studiat ca bursier Rhodes), Cambridge gi Harvard. A scrispeste 80 de chrli traduse in 40 de limbi, in domeniul creativitelii Ei al gAndirii.

Dintre cir!ile sale, Curtea Veche Publishing a mai publicat Ghndirea laterald(2002,2007,2016),'$ase pdldrii ghnditoare (2005), Cum sd avem o ffiintearmonioasd (2007 , 2012) , gase medalii ale valorii (2007 , 2012) , Cursul de gdndire

aI lui Edward de Bono.(2}07), Creativitatea serioasd (2012).

EDWARD DE BONO

GANDIREAPARALELA

DE LA GANDIREA SOCRATICA

LA GANDIREA LIJI DE BONO

Traducere din englezi deMARIUS CRISTIAN TUDOSA

CURTE1- GVECHE

332

S. gi argumentul inductiv, 32,33, 85

S. gi apropia{ii sii au disprefuitgtiin{a,88

S. qi binele/scopul, 93

S. 9i critica, 39,43-44, 47S. gi cunoagterea ca reamintire,85-86, 21 IS. 9i intrebirile, 101-103, 104,105, 108, 110

S. 9i moartea, 25,27 , 55

S. 9i oracolul din Delphi,33S. 9i polemica adversativi, 52,

55

S. 9i pluralismul, 8lS. gi relativismul ,93, 128S. 9i sofigtii, 23,25, 38, 47, 86,87, 182, 187, 188, 247, 3t3

sofis,ti: 19, 22,23,25,31, 47, 53,84,87, 93, 140, 147, 151, 185, 188,

270,275,313s. ofereau invillturi cu privirela arta persuasiunii, l4n,19,20,23,25,53,84,247s. percepeau taxe pentruinvlfiturile lor, 22, 53s. erau,,stralnr, 22, 26/s. din management,268s. credeau in adevirulpercepfional, 23, 24, 84, 92, lI3s. qi Platon,29, 31, 188s. gi preferinla lor pentrutermeni precum ,,mai bun" sau

,,mai riu' in detrimentul celuide ,,adevitr",94,128

Sowetan (publicalie), 58Sparta, 19,21

spectru, 7, 46, 66, 198, 201, 221,364,306,308,310,311

stratal,280

suflet, 55, 85-86, 89, ll9, 2llsuprapunerea, 7,8, 49, 120, L30,

GANDIREA PARALELA

202, 253, 268, 280, 283, 284-290"306,308,3t2

$gase pilirii, metoda celor, 58-69,

130, r53, t98, 214, 232, 256,257, 286, 301, 303, 306, 316,

32r,323

$ase pdldrii ghnilitoare (de Bono),68n,289

gedinle scurtate/metoda celor Easepilirii gi scurtarea gedinfelor,58,65

gtiin{d, I l, 18, 25, 31, 34, 38, 40,62,87, 88,95, 97 , 113, tr4, 120,r21, 124, t25, r38, 17 0, 182,189, 194, 2L9, 250, 260, 26t,280,309, 3r4,3ts

Ttestarea ideilor, l2I, 306Thatcher, Margarct,76Trasimac, 18,31

Treizeci de Tirani, regimul celor, 19

Uuniversitili, 2, 73, l0B, 160, 173, 317umaniqtii,317

Vvaloare, 64, 90, 95, 97, Il4,

t69-t7t,173proiectarea unei cdi de urmat 9iv.,238,267-274adevdr gi v., 267-277

wWater Logic (de Bono), 164n, 17 4n,

193n, 233n,282n,289Wittgenstein, Ludwig, 24

xXenofon,2T

Cuprins

t Undila nepotrivite ..................10Prefafi

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

Capitolul

2

3

4

5

6

7

8

9

Ordinea din haos ......................14Ordinea ................17Scepticii ................22Metoda socraticd .....................27Cum funcfioneaze metoda socratice .......... 3 ICiutarea ...............40Critica gi eliminarea,,neadeverului" .......... 42

Polemica adversativi, argumentafiagi de2baterea.................. ............50Gindirea paraleli .....................57Rezolvarea problemei ..............70Evolufia ideilor .............,...........75Ciutarea adevirului .................83Adevlrul ...............91intrebirile ...........101Definifii, cutii ale judecifii, categorii Eigeneralizlfi .......112Valoarea cutiilor ....................122Problema lui ,,este" .".............126

10

l1

12

13

L4

15

t6

T7

18

Capitolul ts TiraniajudeciliiCapitolul zo Posibilitate ys certitudine .......................... I 39Capitolul 21 Explorare vs judecati ............L45Capitolul 22 Proiectare .vs analizdCapitolul B Informaliivsidei ...................167Capitolul z+ Deplasare vs judecatn ................. ............... 17 4Capitolul 25 A crea vs a descoperi ................ .................182Capitolul 26 Lumea interioadi ys lumea exterioari ......187Capitolul zz .Llternativele .............................:.. .............. lg7Capitolul zs Paralelele ................. ..............204Capitolul zs Posibilitnlile ............ ...............218Capitolul 30 Proiectarea unei cdi de urmat ...................22gCapitolul 3l in{elepciune vs istelime ..............:..... ......... 247Capitolul lz Dialectici vs posibilitili paralele ..............254Capitolul 33 Acliune ys descriere .......... :.....:"... .............. 259Capitolul ge Valoare ys adevir ..................267Capitolul :s Logica apei gi gindirea paraleli ................278Capitolul 36 Suprapunerea ......... .............. 284Capitolul :z Schimbare ys stabilitate .............. ............... 29 |Capitolul 38 Noi mecanisme ale limbajului ..................297

Rezumatul 1: Gindirea paraleld vsgnndirea occidentali ................................ 304

Rezumatul 2: Egecul gindirii occidentale .................... 3 I 3

Epilog ................r....

Indice .....................:......................................... ...................325

j

d

1

CAPITOLUL 1

Undila nepotriviti

AI IE$IT VRfOOatA la pescuit ludnd cu tine momealanepotriviti 9i undifa nepotriviti?

Daci gtii cd ai momeala 9i undip nepotrivite, atunci egtifrustrat gtiind in permanen{i ci te-ai fi putut descurcamai bine decAt o faci in situalia de fafi. ili spui: ,,Dacd asfi adus cu mine echipamentul corespunzitor, lucrurile arfi fost mult mai ugoare, iar reusitele, cu mult mai mari."

Dar daci nu i1i dai seama ci momeala gi undi{a pe care leai asupra ta sunt nepotrivite? Pentru tine ar pdrea pur ;isimplu cd pescuitul este cu adevirat dificil in acel loc sau inacea perioadi. Nu te-ai gAndi si dai vina pe echipamentultiu. Si presupunem ci nu egti congtient de vreun echipa-ment alternativ. Momeala gi undip pe care le ai asupra tasunt singurele disponibile. Toati lumea le folosegte. Toatilumea considerd c[ pescuitul pare a fi greu. Acesta este unlucru acceptat. De ce te-ai a$tepta sd vini cineva gi s[-!isugereze folosirea unor momeli gi a unor scule diferite? incel mai bun caz, te invinovilegti pe tine insufi spunAndu-$cd abilitifile tale cu privire la folosirea momelii gi a undileistandard nu sunt atAt de dezvoltate pe cAt ar fi trebuit sifie. Daci ai fi in situafia de a te plAnge cuiva in legituri cudificultatea de a prinde peqte, !i s-ar spune si pescuiegti

UNDITA NEPOTRIVITA

,,corespunzitor" gi sd-!i dezvol{i abilitelile in folosireaechipamentului standard.

Si presupunem, bunioari, ci ,,echipamentul gAndirii" decare dispunem este standard gi singurul de care gtim. Dacinu ,,prindem suficient pegte", atunci trebuie sd' dezvoltimnoi abilitifi in utilizarea acestui echipament standard.Putem concepe, totugi, ci ar putea exista un ,,echipamentmai bun'? Putem concepe c5, metodele noastre standard,tradilionale de gAndire nu sunt singurele disponibile gi cipoate nu sunt nici cele mai adecvate? Echipamentul pentrupescuit s-a imbunitifit considerabil de-a lungul timpului.Oare echipamentul gAndirii noastre s-a perfeclionat qi elsau incl suntem mAndri ci folosim echipamentul conce-put acum 2 500 de ani?

Putem adopta un punct de vedere autosuficient, declardndc[ metodele noastre de gAndire sunt destul de bune, intru-cAt am frcut progrese considerabile in stiinli gi in tehno-logie gi am ridicat nivelul de trai al unei pirli a populafieilumii. De asemenea, comportamentul gi valorile noastresunt considerabil mai pufin ,,barbare" decdt erau ina-inte. Multe liri au abolit pedeapsa cu moartea, iar cAtevaaproape ci au eradicat fumatul.

Ne putem mulpmi cu afirmafia ci sirdcia, poluarea, rdz-boaiele locale gi haosul local reprezinti rezultatul inevi-tabil al schimbirii gi ai naturii umane. Astfel de lucrurise vor intArnpla intotdeauna, iar noi devenim din ce in cemai competen{i in a le face fa!d, la fel cum am devenit maicongtiinciogi cu privire la ecologie. O astfel de perspectivinu e foarte gregiti gi mai are gi meritul de a se api,ra inmod viguros gi eficient.

in cazul in care avem, totugi, dubii cu privire la acea-sti autosuficienli (a-!i pune la indoiali autosuficienla

ll

T2 GANDIREA PARALELA

reprezint| un oximoron clasic), ne-am putea pune'treiintrebiri posibile:

1. Este posibil ca unele dintre problemele cu care neconfruntim si fie, de fapt, cauzate de obiceiuri degindire inadecvate?

2. Este posibil ca dificultatea gi, uneori, inabilitateanoastri de a realiza lucrurile corect si reprezinteconsecinla unor metode de gindire inadecvate?

3. Este posibil ca o gAndire mai buni si determine omai buni realizare a lucrurilor?

in acest punct, analogia cu pescarul nu mai sti in picioare.Mulli pescari ar fi neribditori si incerce o noui undiqlEi o noui momeali. Acest lucru nu este valabil gi in cazulgdndirii, unde suntem legali gi cufundafi in habitudinilegAndirii tradi{ionale.

Este posibil ca dificultatea gi, uneori, inabilitatea noastride a realiza lucrurile corect si reprezinte consecinla unormetode de gAndire inadecvate?

In wemuri mai curind de schimbare rapidi, existi, proba-bil, o mai mare nevoie de o gAndire care este mai construc-tivi, mai creativi gi mai eficienti. Aceasti nevoie se aplici,evident, problemelor de nivel global, dar, de asemenea,este valabili gi in cazul problemelor care preocupi nafiuni,comuniti{i, familii qi pe noi ingine. Pacea mondiali este unobiectiv foarte valoros, dar la fel este gi pacea personall.

Modelul standard al gdndirii tradi$onale occidentale afost stabilit de citre faimosul Grup al Celor Trei Greci:Socrate, Platon gi Aristotel. Contribufia acestora a fostuluitoare, insi acum poate ci ar fi cani si trecem maideparte. E posibil ca modul tradilional de gdndire, stabilit

UNDITA NEPOTRIVITA

de Grupul celor Trei, si nu fie pe deplin adecvat pentrua face fald cerinlelor complexitilii crescAnde a unei lumicare se afl6 intr-o schimbare rapidi. Pe parcursul acesteicdrli, am intenfia de a examina caracterul adecvat al obi-ceiurilor noastre ,,sfinte" de gdndire. Scopul cdrlii nu esteacela de a critica pur gi simplu, ceea ce ar fi un exerciliufacil al intelectului, ci acela de a sugera alternative acolounde metodele tradilionale par a fi inadecvate.

l3

CAPITOLUL 2

Ordinea din haos

FIGURA 1 infbgigeazi un ansamblu aleatoriu de puncte,care sunt, probabil, suficient de mari cit sd le putem numipete de cerneali.

Pofi lua in considerare fiecare pati de cerneali in partesau po[i incepe si grupezi aceste pete. Pofi strAnge laolaltipete care par a forma grupuri de vecinitate sau poti aveain minte un numdr formal pentru un anumit grup, ca maiapoi si incerci si stabilegti moduri de a grupa petele innumir de cAte trei sau patru.

Poli si ordonezi petele dupl bunul plac. E o chestiunede perceplie 9i de alegere personall. Perceplia reprezintd,intotdeauna o chestiune de alegere, chiar daci alegereane-a fost determinati de experienli sau de educafie, ori deo emotie de moment. Marele sofistl Protagoras a fost unadept al percepfiei. El susfinea ci lumea este aga cum alegefiecare si fie. Faimoasa sa zicali, ,,omul este misura tutu-ror lucrurilor", exprima aceasti conceplie a versiunilorindividuale de adevir. Toate percepliile sunt la fel de ade-v[rate. Dumnezeu existl pentru cei care doresc si creadiin existenta lui Dumnezeu.

1. in Grecia Antici, in perioada clasici, sofigtii erau profesori plitilipentru cunogtinlele de filozofie, retoricd 9i tehnici a persuasiuniipredate.

ORDINEA DIN HAOS

Evident, aceasti conceplie exagerati a adevirului perso-nal era una haotici si generatoare de confuzie, prfi|nd fimanipulatd de citre maegtrii iscusili ai retoricii, care ofe-reau, contra cost, invilituri despre ,,cum si convingi" gimetode prin care poli schimba punctul de vedere al cuiva.

Mai apoi, gi-au ftcut aparilia Socrate gi Platon gi au creatordine din haos, fbcand adevdrul si fie ,,absolut".

15

.oI

o

tto

oo

,Oa

Figura I

BCDt. o It t o

e, o-t ,

Figura 2

r6 GANDIREA PARALELA

Sd privim acum Figura 2. Dispunerea grilei inseamni cdfiecare pati are acum o pozilie fixn qi un nume. O patidevine acum ,4,2 sau C4. Chiar dacd vom alege, din cdnd incAnd, sd organizim diferit petele, acum existi un ,,adevir"care sti labaza deciziilor noastre.

Momentan, nu trebuie si ne facem griji daci ordinea afost impusi in starea de haos sau dacd aceasta a fost des-coperitd in starea de haos. Important este ci acum avemordine.

Socrate gi, dupi el, Platon au creat ordine din haos,fhcdnd adevlrul si fie ,,absolut".

CAPITOLUL 3

Ordinea

PLATON ESTE CONSIDERAT, pe buni dreptate, pirin-tele gdndirii occidentale. Acesta a oferit civilizafiei ometodi puternice de gAndire.

Platon a fost un fascist intru totul. insi, a fost gi un tip detreabi, bine intenlionat, care nu a urmirit oblinerea pute-rii pentru el insugi, a9a cd nu ar trebui si sugerim anumitelucruri.

Nu este surprinzitor ci gindirea occidentali a fost fascistiin natura sa intrinseci, prin regulile sale rigide, judecililedure, includerea 9i excluderea, cutiile gi judecdlile salecategoriale gi inaltul grad dejuste{e cu care opereazL.

in Republica sa, Platon sugereazi ci societatea trebuiecondusd de o clasi speciald, numitS,,gardieni". La origine,acegtia sunt soldafi, care mai apoi preiau puterea asupraStatului. La r6ndul lor, gardienii sunt divizali in ,,condu-citori", care iau deciziile politice, qi in ,,ajutoare" (trupelede ordine etc.), care aplici politicile Statului. in orice caz,oamenii obiEnuili nu au niciun cuvdnt de spus in fafa celorcare conduc statul - ins6, nu-i aga, conducitorii iluminaliau fost educafi in mod corespunzitor pentru a avea grijide interesele oamenilor obiqnuifi.

I

i

GANDIREA PARALELA

Gardienii reprezintl, un soi de casti ereditari, care a fostcrescutd intr-un spirit strict gtiin{ific, la fel cum suntcresculi cei mai buni cai de curse sau cum gi-au propusgermanii si produci o rasi ariani puri. Familiile gi ave-rile personale reprezinti desfbtiri ce se impun a fi abolite.Trebuie si existe maternitdli ale Statului pentru crestereacopiilor, astfel incdt femeile si poati fi eliberate de sclaviamuncilor domestice.

Pe primulloc se afl6 Statul, iar oamenii sunt nevoiti si satis-faci interesele 9i nevoile acestuia. Se impune o cenzuri indomeniul artelor si in materialul folosit in educafie. Nu vafi permis nimic din ce ar putea ameninla Statul. intregulscop al educafiei este acela de a produce o eliti restrAnside gardieni. Reproducerea va fi aranjatd prin intermediulunor festivitdli matrimoniale speciale.

Nu este surprinzitor ci una dintre nizuinlele oficiale alepartidului nazist din Germania a fost aceea de ,,a produceGardieni ai celor mai inalte idealuri platonice". Nu estesurprinzitor nici faptul ci existd ecouri puternice ale filo-zofiei platonice in conceplia lui Marx asupra Statului gi aGuvernului. Asa cum a observat Sir Karl Popper, ,,crite-riul moralitifii este interesul Statului. Moralitatea nu estenimic altceva decAt igieni politice':

in dialogul Gorgias,Platon aduce in prim-plan figura unuifascist, genul de ,,biiat bntdug", care consideri ci putereareprezintd, in acelagi timp corectitudine, iar cei care suntmai buni gi mai puternici decAt restul ar trebui si con-duci Statul. in Republica, Trasimac sustine ci moralitateareprezintd numai interesul personal al celui ,,puternic".Ambele personaje din aceste dialoguri sunt prezentatedoar pentru a le fi respinse punctele de vedere. Platon nususlinea fascismul de tipul ,,biiatului bitiug" gi era impo-triva supremafiei celor bogafi. Ceea ce Platon considera ciun conducitor trebuie si aibi este competenfa.

ORDINEA

Critias era virul mamei lui Platon, Perictione. Dupdinfringerea Atenei de citre Sparta, in anul 404 i.H., a fostinfiinlati o comisie de treizeci de oameni pentru a stabili onoui Constitufie. in scurt timp, aceasti comisie va devenicunoscuti sub numele de,,Cei Treizeci de Tirani", care igivor exercita puterea pentru a-qi satisface scopurile perso-nale. Degi Critias era unul dintre Cei Treizeci de Tirani, separe ci Platon nu l-a criticat niciodati.

GAndirea occidental5 este intru totul fascistd, in riguro-zitatea justelii sale gi prin certitudinea sa.

Atit Platon, cAt gi Critias considerau c[ democrafia necon-trolatd duce la distrugerea Statului - asa cum, intr-adevir,s-a intdmplat in cazul Atenei. Democralia din Atena erarnai degrabi diferiti de democralia zilelor noastre. Feme-ile, sclavii qi oamenii niscufi'in alte polisuri nu aveaudrept de vot. Toli ceilalli oameni se intruneau in senatpentru a vota diferite chestiuni. Votul era direct; nu exis-tau reprezentanli intermediari. Platon considera, insl, ciercest lucru este periculos, deoarece pdrerile qi concepliileoamenilor puteau fi manipulate cu ugurinli-la fel cumexisti gi astizi temeri cu privire la faptul ci o abil6 gi pro-lesionisti campanie electorali ar putea controla rezultatulvoturilor.

ln aceeagi perioadi, sofigtii deschideau gcoli de reto-ric[, care aveau exact scopul de a dezvolta tehnici depersuasiune si care susfineau ci, prin intermediul unorastfel de tehnici, ,,cel mai slab argument putea devenicel mai puternic argument". Sofigtii erau, de asemenea,relativigti gi sceptici. Acegtia credeau in oportunism gi inpredominan{a percepliilor de moment.

t9