TEDx Eroilor Cluj Manipularea prin gandire pozitiva. Nevoia de gandire critica

of 69 /69

Click here to load reader

Embed Size (px)

description

Conferinta Vasile Sebastian Dancu La TEDx Cluj Napoca 10 decembrie 2011

Transcript of TEDx Eroilor Cluj Manipularea prin gandire pozitiva. Nevoia de gandire critica

  • 1.

2.

  • Nu nteleg Harry Potter si nici pe cei maturi care se bat pentru el
  • Nu pot ntelege cum pot crede milioane de oameni care cumpra acesta carte ca se pot imbogai prin legea atractiei
  • Vizualizeaza ceea ce iti doresti , astfel incat sa ai foarte clar in minte dorinta ta. Daca ai nevoie de mai multi bani, nu te gandi mereu la faptul ca nu ai bani in acest moment, ci, din contra, imagineaza-ti cum cheltuiesti bani pentru a-ti cumpara toate lucrurile la care visezi. Evita sa te plangi sau sa spui ca esti saraca si ca nu-ti poti permite foarte multe lucruri .

Avertisment 3. Cotropiti de gandirea pozitiv!

  • Gndirea pozitiv a devenit o religie care spune, n sintez, ctotul este n puterea noastr.

Gndirea pozitiv a creat o adevrat industrie, o direc ie psihoterapeutic i biblioteci ntregi de literatur motivaional care abund n fraze de genul:ndrznete, cnd gndeti pozitiv totul se schimb n jurul tu, prosperitatea vine prin gndirea pozitiv, totul se schimb n jurul tu dac gndeti pozitiv. 4.

  • Ridic ochii spre stele
  • nchide ochii i inspir
  • trimite un gnd pozitiv spre Univers!

Gandirea pozitiv: metodologie standard viziunea standard Grija la portofel ! Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3 5.

  • -Ai rmas omer, prietene, nu-i nimic Dumnezeu ti nchide o u, dar i deschide o fereastr.
  • -Copile de gitan, te-ai nscut ntr-o suburbia de delincveni nchide ochii i totul se va transforma n jurul tu.
  • -Doamn, ai 40 de ani i nimeni nu te mai ascult la interviuri de angajare, nu-i nimic te poi reinventa la orice vrst, Guvernul a deschis minunate cursuri de recalificare iar particularii ti ofer stagii de schimbare atitudinal la munte sau la mare.

Religie de stat Gndete pozitiv i alege fericirea! 6.

  • Iluzia puterii nelimitate asupra universului .
  • Lumea estemiscat de propriile noastre dorine iar dac ne concentrm pe ganduri bune atunci raul dispare, invers, raul aduce rau
  • Ajunge s crezi...
  • Barbara Ehrenreich denunepidemiade gandire pozitiv.
  • Lance Armstrog :cancerul este cel mai bun lucru care i s-a intamplat

Limitele gndirii pozitive 7.

  • 2 .Gandirea pozitiv duce la o form de gndire mitic,mult mai degradat decat gndirea primitiv
  • Anchete de opinie: pesimism fata de ieirea din criza, dar optimiti fa de evoluia personal.
  • 3.Atitudinea pozitiv creaz o reciprocitate i reuit social .Nu ti pierzi locul de munc dac zmbeti mult (sc!).
    • Dac esti somer sau ti-ai pierdut locul de munc este pentru c gandesti negativ.
    • Esti singur responsabil pentru ceea ce ti se ntampl .
  • Oscar Wilde: optimismul secredec aceasta este cea mai bun lume posibil. Pesimismulstieca este asa.

8.

  • Vulnerabilitatea la managementul social prin fric:
  • lupta cu terorismul, o fort teribil, necunoscut, imposibil deidentificat, amenintare asimetric
  • Apatia social:manifesatia pensionarilor de la Piteti cu un singur participant
  • Consumerism si izolare social
  • Hipersocializare, conformism i retragere n spatiul privat

Consecintele sociale 9. Gandirea pozitiv a devenit un patern de gndire colectiv n Romnia 10. Dimensiuni colective ale gndirii pozitiveRaport de cercetare 11. METODOLOGIE 12. Crede i c lucrurile merg ntr-o direc ie bun sau ntr-o direc ie gre it? 13. Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? 14. Cine crede i c reu e scmai bine n via , pesimi tii sau optimi tii? 15. Credeti c politicienii ar trebui s ascund oamenilor vestile proaste? 16. Televiziunile suntcriticate uneoripentru c dau stiri despre crime si dezastre. Credeti c ar trebui s se dea la televizor stiri negative si stiri pozitive n egal msur? 17. Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? 18. Multe lucrri de dezvoltare personal spun o serie de lucruri despre oamenii care gndesc pozitiv. Dumneavoastr ce credeti despre aceste lucruri, sunt adevrate sau false? Prin gndire pozitiv poti atrage mai multi bani 19. Cei care gndesc pozitiv au sanse mai mici s fie concediati 20. Cei care gndesc pozitiv pot slbi mai usor, gndirea pozitiv arde caloriile 21. Gndurile negative ti distrug sntatea 22. Problemele exist doar n mintea noastr, ele dispar dac gndim pozitiv 23. Este bine s vedem doar partea plin a paharului 24. Dac ne schimbm modul de gndire, viata noastr se va schimba radical 25. Credeti c, dumneavoastr, anii care vin o s v aduc mai degrab lucruri bune sau lucruri neplcute si necazuri? 26. Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? 27. Unii vorbesc despre sfrsitul lumii n 2012. Dumneavoastr credeti sau nu credeti n aceast ipotez? 28. Credeti c starea dumneavoastr de sntatea va fi mai bun, mai proast sau la fel n 2012? 29. Credeti c relatiile dumneavoastr cu semenii vor fi mai bune, mai proaste sau la fel n anul 2012? 30. Credeti c relatiile dumneavoastr cu familia vor fi mai bune, mai proaste sau la fel n anul 2012? 31. Dumneavoastr credeti n ajutorul lui Dumnezeu? 32. Sunt situatii n care ati simtit ajutorul divin? 33. V considerati un om norocos? 34. Ati jucat vreodat la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc? 35. Ati cstigat la loterie, tombole sau alte jocuri de noroc? 36. Credeti c cei mai multi oameni ne vor binele sau cei mai multi oameni ne vor rul? 37. Credeti c cei mai multidintre politicienine vor binele sau cei mai multi oameni ne vor rul? 38. Credei c lucrurile n Romnia se vor schimba n bine sau n ru n viitorul apropiat (urmtorii 5 ani)? 39. Considerati c viata ne-o putem face asa cum ne-o dorim sau suntem neputincio s i n aceast privint? 40. Cine credeti c are mai mult de cstigat n viat, oamenii buni la suflet sau cei ri la suflet? 41. Credeti c oamenii cinstiti au sanse s aib succes n Romnia de astzi? 42. Obisnuiti s v ngrijorati n privinta evenimentelor ce se vor ntmpla n viata dumneavoastr sau aveti ncrederea c totul va merge bine pn la urm? 43. Cum credeti c sunt majoritatea romnilor, mai degrab fericiti sau mai degrab nefericiti? 44. ANALIZE 45. Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Gender 46. Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Vrsta 47. Dumneavoastr sunteti mai degrab pesimist sau optimist? * Ultima scoal absolvit 48. Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Ultima scoal absolvit 49. Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Mediu de rezident 50. Cum credeti c ar trebui sa gndeasc oamenii viitorul: s pun rul nainte sau s gndeasc pozitiv? * Regiunea 51. Cum credeti c sunt majoritatea romnilor, mai degrab fericiti sau mai degrab nefericiti?*vot 52. Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Gender 53. Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Vrsta 54. Credeti c anul viitor veniturile dumneavoastr personale vor creste, vor scdea sau vor rmne la fel? * Ultima scoal absolvit 55.

  • L a ce foloseste sociologia?
  • Raspunsuri frecvente:LA NIMIC, NU STIM, STIINTEI
  • Sociologul F.de Singly: receptarea cartiiNorocul si nenorocul femeii maritate (1987 ): iluzia amoroasa si femeile nefericite. Sociologia devine importanta pentru cei care si-au pierdut iluziile?
  • Demascarea iluziilor, specialist in mti?
    • Scoala reproduce inegalitatile, pedagogia este iluzia, ca si iluzia iubirii in casnicie.Sotul autoritar sau profesorul bun ascund foarte bine adevaratul raport social.

Stiintele sociale si gandirea critic 56.

  • Peter Berger (1973): este mai buna contiena dect incontienta. Intre viata noastra si teatrul demarioneteexista doar o mica diferenta: fata de marionete,noi putem deschide ochii , ridica privirea si descoperi masinaria responsabila cu micarile noastre

Poate avea sociologia un proiect egalitarist si emancipator ? 57.

  • E ficacitatea sociologic atunci cand cel care sufer reuseste sa inteleaga csuferinta vine din cauze sociale , nu cauze imputabile siei;
  • Reducerea decalajului dintresensul obiectivsisensul subiectiv
    • Incercrile SOCIOLOGIEI CLINICE
    • Subiectii nu sunt de acord cu sensul descoperit de sociologi

Bourdieu 58.

    • Postura critic nu se poate hrani exclusiv din datele cercetarii, dar se poate baza pe ele;
    • Sociologia are nevoie de o alta conceptie despre adevar;
    • Logica televizuala a incendiului:pagubitul, pompierul si apoi responsabilul politic
    • Postura critic inseamna distantare, sinteza sau adoptarea unui punct de vedere din cele enunate mai sus. Apare o judecata moral, indiferent cum ne ascundem

Postura critic pentru stiintele sociale 59.

  • Stereotipul de sociolog s-a schimbatin ultimii ani
    • In anii 70 era unul de individ contrasistem pornit s schimbe raporturile de dominare, pornit s denune raporturile sociale
    • Au diprut contestatarii!
    • Astazi:meserie, care are la baz conventii, este mai ales un anatomist, studiaz subsisteme si propune mici ameliorri
    • Dou transformri importantante:
      • -raportul sociologiei cu utilizatorii si alte discipline
      • -schimbri ale discilplinei

Schimbare n stereotipul profesiei 60.

      • Rebelii au renuntat i au devenit experi
      • Sociologul la televiziune vorbete cu pruden, ca un biolog, geograf sau chirurg
      • Este un semne de integrare a sociologiei in sistem
      • Nu e o schimbare de stil, ci este o schimbare a paradigmeleor mobilizate
      • Am parasitanalizele cauzalepentru a trece in domeniul analizelor formale
      • Nu se analizeaza cauzele srciei sau inegalitilor cci avem o realitate complex a functionarii acestui sistem (identitrati, stereotipuri, mecanisme de aparare, forme de excludere)
      • Conceptul de actiune: era analizat in conditiile relatiilor de dominare si inegalitatii, acum actiunea a devenit interactiune, negociere. Imaginea fals c in spatiul social relatuiile nu sunt determinate ci reyulta dintr+o intalnire egalitara, o competitie in care toi au anse, cel putin principiale , studiem o confruntare legitim ntre mai muli actori

O sociologie expert 61.

  • Modificarea discursului sociologului
    • Discursul nu mai este denunare extern:nu este normal ca proprietarul sa aiba un profuit de 60% iar muncitorilor s nu le ajunga banii nici de vacanta
    • Discursul este astzi:datorit organizrii interne a muncii indicatorul de stress profesional este din ce in ce mai mare etc ;
    • O alianta tot mai strns ntre comanditari i sociologi;
    • Sociologii se debaraseaz de judectuile de valoare, de judecati morale
    • Sociologia devine un element central al al gndirii gestionare: se ocup de crize, de marketing, de organizarea muncii, etc

Sociologia: element central al al gndirii gestionare. Sociologul ergonom 62. Trei obstacole n calea gndirii critice

  • 1.SUA policy research: tampon contra gandirii critice. (Poate doar Noam Chomsky despre servilismul conformist al intelectualilor occidentali )
  • 2. Jurnalismul sociologic in Europa . Ciuvic, Tatoiu si altii
  • 3. Think thankurile din SUA si Europa: difuzeaz rapoarte descriptive, cu aparen stiintific ,care justific orice politici conservatoare ale guvernelor
  • .

63.

  • Pasivitate social si lipsa protestului
  • Societatea civil inert
  • Jurnalism de reveren
  • Lipsa unei culturi a gndirii critice

Trei consecinte socialeimportante 64.

  • G ndirea critic este necesar ca faz de dezvoltarea a gandirii si refleciei
  • Cateva modele teoreticedezvoltate n educaie :
  • 1. Metacogniia:
  • G ndirea critic este o gndire superioar, dar ea poate s vin din implicarea activ a elevilor in el a borarea cunostintelor;
  • -cunostintele sunt dependente de context si trebuie privit in interdependen
  • -analizarea sistematic a credintelor de baz, formularea de ipoteze multiple
  • Elevii au un mai bun control autoreflexiv in explicatia propriilor lor strategii de g ndire
  • -Se face oprinreflec ie sistematica asupra sistemului general de credine
  • Ex.Progresul necontenit, ce este stagnarea, ce este cresterea ?

Nevoia de programe educationale in scoala primar 65.

  • 2. Invatarea prin infuzie (Smith 2003) . Intrarea in profunzimea unui subiect n acela i timp cu punerea explicit n lucru a unor abilit i de g ndire critic;
  • 12 abiliti de gndire critic:
  • Concentrarea pe o chestiune
  • Analiza argumentelor
  • Formularea i r spunsul la ntrebri de contestare i de clarificare
  • Definirea termenilor, recunosterea echivocului
  • Recunoasterea presupozi iilor
  • Evaluarea credibilitii unei surse
  • Observa ia si aprecierea rapoartelor de observa ie
  • Elaborarea de deduc ii
  • Elaborarea de induc ii
  • Formularea de judec i de valoare
  • Analiza propozi iilor, credin elor, argumentelor, ipotezelor contrare pozitiei noastre iniiale
  • Integrarea mai multor abilita i intelectuale n argumentare

66.

  • Dezbaterea social far consistent nu poate fi denuntat de catre un singur om. Este nevoie de ceea ce Pierre Bourdieu a numit unintelectual colectiv .Intelectualul colectiv este dintr-oformat o echip de profesionisti din stiintele sociale,care initiaz dezbateri publice pe teme importante, aduc abordri critice si vehiculeaz informatie stiintific serioas in spatiul public .
  • NEVOIA DE OPINIE PUBLICA DIVERSIFICAT.Unanimitatea discursului din media trebuie spart cu analize critice si forme de contestare pentru ca gndirea critic s permit nasterea unei adevarate opinii publice diversificate.
  • Politicienii din spatiul public se multumescsreprezinted iferite categorii sociale, mai mult sau mai putin imaginare: muncitorii, saracii, romanii adevarati, ungurii obiditi, clasa de mijloc. Dar aceasta este paradigma luptei de clas de genul vin mosierii!, in dou decenii nu am construit nimic la nasterea unui cmp de dezbatere politic adevarat

Nevoia de intelectualul colectiv 67. Nevoia de programe personale. Ce fac eu? 68.

  • .

Multumesc! 69. ntre b ri?