MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 400 exemplare

Nr. 3 - Vineri 15.09.2006 Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Din deosebit respect pentru profesia de dascăl, la început de an şcolar, prima pagină a acestui număr al publicaţiei, le este dedicată lor. Celor ce cu răbdare, dragoste şi devotament profesional, aşează ani la

rând piatră peste piatră la minunata construcţie a devenirii noastre.

La Mulţi Ani! d-le profesor,

Mi-am făcut un obicei din a-l vizita periodic pe fostul meu profesor de geografie, Stoica Nicolae. Mă întâmpină de fiecare dată cu un „Bine ai venit, copile!” Mă aştepta să-mi predea materialul promis anterior, pentru publicaţia mea. Din numărul viitor, voi începe prezentarea acestuia, în mai multe episoade. Fiind optimist din fire, ca orice om are însă şi momente de nostalgie. La un moment dat, mi-a mărturisit: „Aurică, lumea mea a pierit. Simt că sunt tot mai singur!”..... N-am putut să-i răspund atunci, pentru că brusc a schimbat tema discuţiei. O fac însă, pe această cale. Nu d-le profesor, nu sunteţi singur. Elevii d-voastră, cei pe care ne-aţi condus de nenumărate ori în minunate expediţii imaginare de-a lungul şi de-a latul globului pământesc, nu v-am uitat. Suntem aici şi răspundem „prezent” aşa cum o făceam şi când ne eraţi la catedră. La 20 septembrie 2006, d-l profesor Stoica, împlineşte frumoasa vârstă de 78 de ani. Cei mai mulţi i-a petrecut în şcoală, dedicându-i educaţiei copiilor şi pregătirii lor pentru viaţă. La moment aniversar, din toată inima, „La Mulţi Ani!” d-le profesor şi multă sănătate. Bucurii şi împliniri, ca o răsplată a vieţii pentru îndelungata activitate pe altarul învăţământului ciacovean.

Elev Mihai Aurel Ianoşel

Părinte - acasă şi la şcoală

Ca părinte, profesor şi cetăţean, salut apariţia acestei publicaţii locale şi îmi exprim convingerea că „foaia” noastră va sluji intereselor comunităţii ciacovene. Afirmând aceasta, mă bazez pe deschiderea şi receptivitatea, altruismul şi tenacitatea iniţiatorului publicaţiei, om al cărui suflet depăşeşte considerabil înălţimea-i de la care scrutează viitorul localităţii sale natale, Ciacova. Cu sinceritate şi emoţie mărturisesc faptul că m-a impresionat hotărârea cu care s-a înscris în competiţia pentru ocuparea funcţiei de „intâi-stătător” al fragedului nostru oraş. Ca militar, şi-a slujit ţara şi semenii în diverse funcţii de comandă, încheind cu fruntea sus o carieră, iar acum cu-aceeaşi dăruire şi hotarâre doreşte să se pună ca „civil” în slujba comunităţii sale. E omul care îşi cultivă de-o viaţă mentalitatea învingătorului, bazându-se pe venerarea valorii înaintaşilor. Subiectul serialului pe care îl încep astăzi, este de continuă actualitate; profesorul îl îndrumă pe elev 20 - 30 de ore pe săptămână, dar factorul decisiv în conturarea personalităţii copilului va ramâne cel ce l-a dorit, i-a dat viaţă şi îl veghează în permanenţă - părintele. Părinte azi, la randul meu, nu voi înceta să afirm intreaga viaţă, că părinţilor mei şi mai apoi şcolii - le datorez totul. În noile condiţii ale democratizării învăţământului românesc, rolul părinţilor începe să se augmenteze, în sensul implicării mai intense a acestora, în viaţa cotidiană a şcolii. Însuşi Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, dedică un capitol intreg, părinţilor. Printre altele, în acesta se stipulează: - Colaborarea părinţilor cu unitatea de invăţământ, reprezintă un obiectiv major.

- Părinţii au obligaţia ca cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu învăţătorul sau dirigintele, pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor. Aşa cum Sfânta Biserică are deschisă uşa pentru toţi credincioşii săi, tot aşa şi şcoala ciacoveană îşi ţine porţile deschise pentru toţi părinţii elevilor săi. Din păcate, însă la şedinţe ne onorează aceiaşi părinţi, tot mai puţini, sau daca o fac alţii, intră în şcoală pentru a solicita doar ştampilarea carnetelor de CEC ale copiilor lor. Suntem de părere şi susţinem că nu este permisă impedimentarea relaţiei părintelui cu şcoala din cauza complexităţii vieţii sociale. Şcoala ciacoveană are nevoie mai mult ca oricând de sprijinul şi susţinerea părinţilor. Şi aceasta nu numai pentru revigorarea bunei şi eficientei tradiţii din ultimii 40 de ani şi nici pentru că Regulamentul o cere, ci pentru că e firesc ca şcoala să întregească oferta părintelui şi invers, în beneficiul reciproc. Prof. Treta Petrişor - Dorin. Directorul Liceului „Alexandru Mocioni”

Dilema profesorului de limbi străine

De ce miră şi derutează faptul că un profesor de limbi străine dialoghează cu elevii săi şi în afara şcolii în limba pe care o predă? Totuşi lumea e stupefiată. De ce o face oare? Nu-i ajunge cât îi „maltratează” pe sărmanii elevi în timpul orelor de studiu?! De ce îi chinuieşte şi după aceea? Acestea ar fi câteva din întrebările mai puţin dureroase şi jenante. Din păcate există o altă problemă şi mai gravă. Cum profesorii de limbi străine au pretenţia să predea în respectiva limbă străină?! Slavă Domnului, au existat şi sugestii care să ne scoată din impas, atât pe noi dascălii, cât şi pe elevii noştri. Iată una dintre sugestii: orele de limbi străine ar putea să se desfăşoare în limba română, că doar toţi o cunoaştem în mai mică sau mai mare măsură. Astfel, nu ar mai exista probleme şi plângeri. Toata suflarea ar fi fericită. Toţi, cu excepţia dascălului care (işi) respectă şi este mandru de meseria pe care o practică. Sărmanul profesor de limbi străine, totalmente derutat şi încolţit, nu gaseşte altă replică la aceste acuzaţii sau reproşuri, decât faptul că toţi aceşti elevi vor da obligatoriu un examen de bacalaureat la o limbă straină (în limba străină respectivă). Examenul poate fi unul oral sau scris, iar în cazul anumitor profile este obligatoriu examenul din ambele limbi străine studiate. Dar acest răspuns este doar o scuză, un pretext. Acel profesor care se respectă pe sine, ca om şi ca dascăl, niciodată nu-i va pregăti pe elevi pentru un examen oarecare, ci pentru viaţă. Iată de ce o limbă străină se poate vorbi şi în afara orelor de curs. Ea nu este doar o materie de examen, ci un mijloc de comunicare. Acum, mai mult ca oricând, este indubitabil faptul că a cunoaşte o limbă străină îţi poate deschide multe uşi, îţi poate oferi posibilitatea găsirii unui loc de muncă, îţi poate da încredere şi respect de sine. Se zvoneşte că România va adera la Comunitatea Europeană. Când va fi să fie, vom fi primiţi cu „braţele deschise”; dar am un presentiment ciudat: din păcate, nimeni din Comunitatea Europeană nu studiază limba română spre a putea comunica cu noi.......

Prof. Iudith Pethö

CEBZA

Hramul Mânăstirii "Înălţarea Sfintei Cruci" 14 septembrie

Despre timpul când s-a construit biserica mânăstirii, aflată azi în mijlocul cimitirului parohial şi despre călugării care au vieţuit aici nu se ştiu prea multe. Primele informaţii se află în istoriografia străină care vorbeşte de existenţa unui vechi lăcaş de închinare şi de izvorul aflat sub altarul bisericii considerat de credincioşi ca având puteri vindecătoare. Tradiţia atribuie bisericii mănăstireşti de la Cebza, origini mult anterioare secolului al XVIII-lea, actuala construcţie fiind continuatoarea mai multor înaintaşe care au fost ridicate pe locul celei de astăzi. Cunoscută sub denumirea de "mânăstire" găsim unele însemnări în cărţile vechi bisericeşti. Astfel pe fila unui Antologhion este următoarea însemnare: "Biserica s-a zidit la 1758 cu turn de lemn", amintind şi de înnoirile care s-au făcut în 1780 şi 1815. Pe fila manuscrisului unei Evanghelii găsim scris cu litere cirilice, următoarele: "În curgerea anului 1850 s-au acoperit mânăstirea cu cheltuiala bisericii prin rânduiala tutorilor (epitropilor) Viţu Chirică şi Păun Tradii, iar preoţii Trăilă Musteţ, Andrei Olariu, Ioan Petrovici şi Grigorie Petcu capelani". O altă însemnare spune: "Spre aducerea aminte. În curgerea anului 1882 s-au acoperit sfânta mânăstire cu şindrilă de nou cu cheltuiala bisericii prin preotul Alexandru Bugariu şi George Treta (primar) şi Simion Treta ca tutore la sfânta mânăstire". Biserica, monument istoric, purtând hramul "Inalţarea Sfintei Cruci", este construită din lemn în formă dreptunghiulară de o simplitate impresionantă, având fundaţia din cărămidă, iar pereţii din bârne de stejar peste care s-a aplicat tencuiala şi acoperişul din şindrilă. La iniţiativa I.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu, în anul 1996 s-a hotărât reactivarea acestui vechi aşezământ monahal pentru călugăriţe. În prezent este în construcţie întreaga incintă mănăstirească: paraclis, chilii, şi celelalte anexe.

Sfatul medicului veterinar

1). În atenţia crescătorilor de animale: În cazul apariţiei unei suspiciuni de boală sau mortalitate, proprietarul are obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de Circumscripţie sanitar-veterinară. Până la sosirea medicului veterinar, proprietarul va lua următoarele măsuri: a) - izolarea animalului bolnav sau suspect b) - păstrarea cadavrelor moarte, carnea ori produsele obţinute prin sacrificarea de necesitate a animalelor bolnave. c) - să izoleze adăpostul cu animalele bolnave. d) - să păstreze furajul din care au consumat animalele bolnave ori moarte, în vederea recoltării de probe. 2). Sfaturi în vederea recunoaşterii animalelor bolnave de gripa aviară: -Moarte subită în 24-48 de ore. -Stare de abatere. -Horiplumatie (penele sunt zburlite). -Lipsa poftei de mancare combinată cu sete exagerată. -Creasta şi bărbiţele sunt edematiate (umflate) şi cianotice (albastrui). -În jurul ochilor extins până la gât, edem (umflătură). -Diaree apoasă, verzuie uneori si albă. -Respiraţie grea, zgomotoasă, cu eliminare de mucozităţi cu sânge pe cioc. În numerele viitoare, ne vom referi la aspecte privind noile reglementări referitoare la creşterea animalelor, impuse de Uniunea Europeană.

Aspecte noi au apărut şi în ceea ce priveşte organizarea târgurilor de animale. Prin intermediul publicaţiei, vă vom ţine la curent cu toate acestea. Dr. Lăzău Vasile Circumscripţia sanitar-veterinară Ciacova

=========================================

La început de drum

În perioada scursă de la apariţia ultimului număr al publicaţiei, două perechi de tineri şi-au unit destinele, pornind în viaţă pe acelaşi drum. Ei sunt: Scurtu Leonte şi Paşcalău Mariana-Dorina Amarandei Tiberiu şi Igna Codruţa Alături de tradiţionala urare - „Casă de piatră!”, colectivul redacţional al publicaţiei noastre, le doreşte să fie mereu fericiţi şi să aibă parte numai de împliniri, sănătate, pace şi zile senine. Şi poate că la început de drum, le este binevenită şi o povaţă...

Într-un sat îndepărtat, era obiceiul ca tinerii care se căsătoresc să treacă mai întâi pe la un bătrân, care avea câte un sfat bun pentru fiecare pereche. Într-una din zile, s-au prezentat doi tineri pentru a primi şi ei o povaţă. Ştiind pentru ce au venit, bătrânul a pus în faţa lor printre multe alte lucruri, un borcan mare, pe care a început să-l umple încet, cu pietre de dimensiunea unui ou. Apoi i-a întrebat pe tinerii din faţa lui, dacă borcanul este plin. Desigur că răspunsul a fost afirmativ. A luat de pe masă, pietricele mai mici pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Acestea s-au rostogolit printre pietrele mari şi au umplut spaţiile rămase libere. I-a întrebat din nou pe cei doi tineri, dacă borcanul este plin de data asta. Zâmbind, tinerii au răspuns din nou afirmativ. A luat apoi de pe masă nisip, pe care l-a turnat printre pietrele şi pietricelele din borcan, scuturându-l uşor. Nisipul a umplut spaţiul rămas liber. - Acum, spuse bătrânul, vreau să vă fac să înţelegeţi, cât de mult seamănă tot ce-aţi văzut aici, cu viaţa voastră. Pietrele mari, sunt lucrurile cele mai importante din viaţă: dragostea dintre voi, familia pe care o veţi avea, copiii care vor veni şi nu în ultimul rând, sănătatea. Acestea, dacă totul e pierdut şi numai ele au mai rămas, viaţa voastră ar trebui să meargă înainte şi să fiţi fericiţi. Pietricelele reprezintă celelalte lucruri care fac viaţa mai uşoară, dar contează oricum mai puţin decât primele: banii, o casă, o maşină, obiecte de podoabă şi multe altele. Nisipul reprezintă lucrurile cele mai mărunte, care completează restul din cele dorite. Dacă veţi pune în borcan mai întâi nisipul, nu va mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pietricele. La fel va fi şi viaţa voastră... Bătrânul s-a retras apoi în liniştea lui, lăsându-i pe cei doi tineri să reflecteze.

Vând 10 porci de 100 kg. - 4 lei/kg. (40.000), un tăuraş de 250 kg. şi un tăuraş de 200 kg. cu 5,50 lei/kg (55.000) Vând şi un imobil în Cebza nr. 14 - Gădean Victor - tel. 417 819

Vând teren 1.654 m2 - 9 €/m2 Ciacova, str. D. Obradovici nr. 53 Informaţii: Tel. 0742 750 669

Vând vacă de 5 ani cu viţel de 2 luni. Petroman nr. 211 . Tabacu Petru tel. 0723 229 456

Vând ţiglă veche format mic - Ciacova str. Bistriţa nr. 6 Informaţii: tel. 399 505 sau 0726 397 525

Cu prilejul începerii noului an şcolar, colectivul redacţional al publicaţiei noastre urează tuturor elevilor, obţinerea de rezultate cât mai bune la învăţătură, spre mulţumirea lor, a părinţilor şi a cadrelor didactice.

Anunţăm cititorii noştri, că începând din 15 septembrie 2006, publicaţia noastră se distribuie gratuit la două puncte: Rest. „SEGANDO” - P-ţa Cetăţii nr. 40 (Poşta veche) şi Mag. „MARIAN NICOLAE” - str. Unirii nr. 27