MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 700 exemplare

AAnnuull IIII NNrr.. 2255 -- MMiieerrccuurrii 1155..0088..22000077 www.ianosel.com CCoooorrddoonnaattoorr:: MMiihhaaii AAuurreell IIaannooşşeell

LA ZI ANIVERSARĂ În tot ce am realizat în viaţă, motto-ul publicaţiei noastre a reprezentat pentru mine un crez care nu m-a părăsit niciodată. Aşa s-a născut şi ideea editării ziarului de faţă, care treptat a „crescut”, ajungând să-l sărbătorim acum, la împlinirea unui an de la prima ediţie – 15.08.2006. Mi-au agreat ideea: prof. Nicolae Stoica, prof. Florica Kovacs şi prof. Bogdan Seculici. Din Germania ni s-a alăturat domnul Alexander Ştefi – actor, dirijor şi regizor. Împreună am format nucleul redacţional al publicaţiei. Le mulţumesc pe această cale, pentru că mi-au fost alături tot timpul şi au avut încredere în mine. Mulţumesc în aceeaşi măsură, celor care prin scrisori ori prin mesaje transmise pe internet, ne-au încurajat sau chiar ne-au furnizat materiale pe care vi le-am

prezentat în paginile publicaţiei. Alţii ne-au sprijinit din punct de vedere logistic, chiar dacă o parte dintre aceştia, nici nu ne cunosc personal. În numărul 2/30.08.2006, menţionam printre altele: „CETATEA CIACOVEI nu va fi o publicaţie vremelnică în peisajul jurnalistic al Ciacovei. Deocamdată este încă un <<copil>>, dar treptat va creşte mare şi într-o bună zi va ajunge la maturitate”. Am început cu un tiraj de 300 exemplare în format A4. Treptat am ajuns la 700. Respectându-ne promisiunea, la un an de la lansare trecem pe format A3 (4 pagini). Distribuirea se va face tot gratuit. Desigur, opiniile cititorilor noştri sunt diverse. Am încercat ca în spaţiul limitat al celor două pagini, să facem referire la cât mai multe aspecte şi evenimente care frământă în principal, comunitatea noastră. Ne-am păstrat linia stabilită de la început, de a sta departe de viaţa politică. Nu am renunţat şi nu vom renunţa însă, la a înfiera în continuare fapte sau acţiuni ale unora dintre edilii comunităţii noastre, care pun interesul personal mai presus de interesul celor mulţi, indiferent dacă aceştia deţin sau nu şi calitatea de „om politic”. Prin tot ceea ce vom face, publicaţia noastră va rămâne mereu alături de dumneavoastră. Acum, la zi aniversară, repet urarea făcută în articolul de fond al primului număr: „La Mulţi Ani! - Cetatea Ciacovei!”

MIHAI AUREL IANOŞEL

În calitate de locuitor al acestei urbe de 50 de ani şi de profesor al Liceului din Ciacova – 44 de ani, mă simt onorat să aduc un omagiu publicaţiei „CETATEA CIACOVEI”. Sunt şi voi rămâne legat sufleteşte de aceasta, făcând parte din colectivul redacţional, la propunerea fostului meu elev - Aurică Ianoşel. Aşa cum îl ştiam de pe băncile şcolii, ambiţios şi bun organizator, întotdeauna a pus mai presus interesele comunităţii din care se mândreşte că face parte. Publicaţia are un răsunet deosebit, dovedit prin tirajul care a crescut mereu. Subiectele abordate au fost dintre cele mai variate. Iniţiatorul, coordonatorul şi susţinătorul material şi spiritual al publicaţiei, omul cu veleităţi filologice şi organizatorice fără de care publicaţia nu se năştea, face sacrificii financiare pentru care merită din partea concetăţenilor, toată stima şi recunoştinţa. Când la 15 august 2006, „CETATEA CIACOVEI” a primit botezul, am fost printre cei care i-am urat: „vânt la pupa!” Se pare că zeul vânturilor – EOLIS, ne-a ascultat. Sunt mândru de fostul meu elev care nu s-a lăsat influenţat de nimic,

rezistând ca o stâncă de granit în faţa ameninţărilor, influenţelor şi tentaţiilor. Şi-a continuat munca de aflare şi răspândire a adevărului, sperând cu îndârjire şi încăpăţânare în zile mai bune pentru urbea noastră. Mult succes în nobila misiune asumată! NICOLAE STOICA

Ca profesor de istorie, întotdeauna am apreciat „informaţia”. Numai prin intermediul acesteia, cunoaştem atât trecutul precum şi prezentul, putând să prevedem viitorul. Din numărul 23 al publicaţiei „CETATEA CIACOVEI”, am aflat că de-a lungul timpului, era prezentă preocuparea pentru a informa localnicii despre diversele probleme existente. Necesitatea unui mijloc de informare local, se regăseşte în problematica comunităţii noastre. Spaţiul publicaţiei din al cărei colectiv redacţional am onoarea să fac parte - din cauza unor restricţii de natură financiară - a fost oarecum limitat în raport cu multitudinea problemelor care ne înconjoară. Dublând începând cu acest număr spaţiul publicistic, aspectele prezentate vor avea o reprezentare mai vastă. Desigur, dublu va fi şi efortul financiar demn de apreciat. Prin temele abordate, vom prezenta mereu aspecte noi şi interesante. Un gând bun, tuturor cititorilor noştri!

FLORICA KOVACS Prin intermediul internet-ului, mi-am reîntâlnit un vechi prieten. Mi-a mărturisit că s-a hotărât, cu orice risc şi cu orice sacrificiu, să scoată un ziar al Ciacovei. Vestea aceasta m-a bucurat nespus. Mi-am dat seama la ce se „înhamă”, dar ştiam că orice lucru pe care-l începe, îl duce la bun sfârşit. A pornit pe un drum pe cât de frumos, pe atât de greu şi plin de sacrificii. Şi îl şi invidiez un pic, pentru curajul ce-l are. Am un deosebit respect faţă de acest OM care nu numai că are întreaga muncă de redactare, de multiplicare, de distribuire, dar face totul PE GRATIS! Iar ZIARUL este oferit, tot GRATUIT! Şi în final câteva cuvinte, sărbătoritului: Dragă „Cetate“, eşti fragedă, eşti un mugur cu petalele uşor deschise, dar se simte tot mai mult, puterea din tine. E o putere pe care ţi-o iei în primul rând de la cel ce ţi-a dat viaţă. Ţi-o iei de la toţi cei ce scriu în paginile tale. Ţi-o iei de la toţi

cei ce te citesc. Şi îţi mai iei puterea din nevoile, necazurile şi bucuria celor care îţi aşteaptă fiecare apariţie. Începând cu acest număr, ai crescut ca orice prunc, spre bucuria „tatălui“ tău şi a cititorilor tăi - marea ta familie. Îţi doresc să ai viaţă lungă! Din suflet vine urarea aceasta la ceas aniversar şi anume de la unul care deja şi-a „câştigat“ duşmani printre unii ciacoveni, dar care se mândreşte cu aceasta. Cu drag şi respect pentru cititorii noştri, ALEXANDER ŞTEFI

Apariţia în urmă cu un an a primului număr al publicaţiei „CETATEA CIACOVEI”, a constituit un motiv de mare bucurie pentru mine, găsind-o ca absolut necesară şi binevenită, iar faptul că dl. Mihai Aurel Ianoşel m-a invitat să fac parte din colectivul redacţional, m-a onorat şi m-a încântat în egală măsură. Am acceptat propunerea fără să stau pe gânduri, încercând să-mi aduc contribuţia la promovarea şi succesul ziarului, atât cât îmi stă în putinţă. Este îmbucurător faptul că s-au respectat în tot acest timp, cele enunţate în primul număr: de a nu se promova alt tip de politică decât cea a comunităţii, dar de a se spune lucrurilor pe nume, cu curaj şi responsabilitate, de a se oferi soluţii pentru bunul mers al urbei noastre. Demnă de remarcat în acelaşi timp, rigurozitatea şi precizia de ceas elveţian cu care a apărut în anul care a trecut, fiecare număr al publicaţiei. Îmi doresc din suflet ca pe viitor să avem prilejul să scriem mai mult despre ceea ce este frumos şi bun în Ciacova şi mai puţin despre ceea ce a fost sau ... putea să fie.

BOGDAN SECULICI

DIN TRECUTUL ISTORIC Evidenţe americane

Continuând cu prezentarea unor date ce aparţin trecu-tului, pentru a ştii pe ce „fundaţie” vrem să clădim viitorul, vom reda mai jos, o parte din conţinutul unui document cuprins în „Anuarul României Mari” pe anii 1924 - 1925 din arhiva Bibliotecii Congresului SUA, care face trimitere la profesiile unor oameni ai vremii, la meseriile practicate şi chiar la moşiile pe care le deţineau. Eventualele erori sesizate de cititorii noştri, nu ne aparţin. Ele aparţin autorilor vremii, care au întocmit documentaţia.

CIACOVA:

Comună rurală. Reşedinţa plasei Ciacova. Secretar comunal, Judecătorie de ocol. Gimnaziu de Stat de băieţi. Locuitori 13.529.

Primar: Musteţiu Dimitrie - Notar: Wershing Iosif Învăţători: Gruescu Ioan, Keitz Bernat, Scheidl Petru, Weber Ştefan. Invăţătoare: Tittel Matilda. Preoţi parohi: Ghilezan Augustin, Lengyel Ştefan. Advocaţi: Tornya Iuliu Băcani: Csarnics Mihai, Coop. „Constanţa”, Glăvan Petru, Krauss Isidor, Leibl Robert, Petrişan Iosif, Simonovics Alexandru, Şoim Petru, Walter Ioan, Wavrosk L.I. Bănci: „Casa de păstrare” din Ciacova S.A., „Timişiana” S.A Timişoara (sucursală).

Băuturi spirtoase (en gros): Piosk Mauriciu Blănari: Bistrian Pavel, Gădianu Gheorghe. Brutari: Şipeţan Arsenie, Vasilovits Pavel. Ceasornicari: Bach Anton, Schőpele Iosif. Croitori: Alster Sebastian, Dulgher Romulus, Ess Iosif, Muth Petru, Popin Nicolae, Tipold Francisc. Fierării (magazine): Leibl Robert, Lohser Ştefan. Hotelieri: Bremsz Mihail, Peter Nicolae. Lăcătuşi: Halasz Ernest, Oberding Ernest, Szetir Petru. Manufactură: Popovits Mihai, Schackman Iosif, Screirich Mihaiu, Szellacsek & Anitter, Voinovits Nicolae. Mori: „Prima moară cu vapori” S.p.a. Director - Mattern Alfred. Pălărieri: Walter Iacob. Pânzeturi (comercianţi): „Coop. Constanţa”. Sticlării (magazine): Soitro Antoniu. Tâmplari: Bayerle Iacob, Dauerbach Nicolae, Degel Anton, Petru Wilhelm, Szalay Ştefan. Uzini electrice: „Uzinele electrice” S.p.a. Director: Auberman Francisc. Proprietari de moşii: Diminescu Constantin (150 jug.); Diminescu Nicolae (200 jug.); Diminescu Vasilie (100 jug.); Horsich Ignatie (150 jug.); Kristian Mateiu (70 jug.); Kuhn Petru (130 jug.); Kuhn Gheorghe (120 jug.); Marincovits Mileva (100 jug.); Mersdorf Anton (60 jug.); Mersdorf Gheorghe (70 jug.); Mersdorf Iacob (120 jug.); Mircea Simion (60 jug.); Musteţiu Gheorghe (40 jug.); Oberding Anton (100 jug.); Raber Ştefan (130 jug.); Roşu Nicolae (40 jug.); Uşor Nicolae (60 jug.).

EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN CIACOVA

RECENSĂMÂNT STRUCTURA ETNICĂ

Anul Populaţia Români Germani Maghiari Ţigani Sârbi Slovaci Alte etnii

1880 12.960 7.611 3.166 762 - 1.328 24 69

1900 15.562 8.529 4.009 1.586 - 1.212 35 191

1930 13.566 8.289 2.666 1.409 288 744 20 150

1977 9.952 7.111 1.047 987 392 355 2 58

1992 7.457 5.802 304 709 398 195 2 47

2002 7.282 5.853 193 620 424 139 - 53

Notă: La ultimele trei poziţii, este cuprinsă şi populaţia satelor aparţinătoare, inclusiv Ghilad. În prezent populaţia oraşului Ciacova împreună cu cele patru sate apaţinătoare, este puţin peste 4.900 de locuitori (în scădere dramatică).

Desigur, mulţi dintre cei care urmăriţi evoluţia demografică prezentată mai sus, vă puneţi fireasca întrebare: de ce această situaţie, în condiţiile în care de mai bine de patru ani Ciacova este oraş şi ar trebui să ne fie mult mai bine? Unii, cunoaşteţi deja răspunsul. Alţii ... „nu vreţi” să-l recunoaşteţi sau mai bine zis, să-l acceptaţi. Dar cum poate fi altfel, atunci când „orăşeni” fiind, facem încă drumuri la Deta pentru obţinerea unei simple chitanţe de la „finanţe”, pentru o schimbare de document de identitate sau paşaport, pentru obţinerea unui document de proprietate (extras CF), la Agenţia de Plăţi pentru Agricultură, la Parchet sau Judecătorie şi multe altele. Cum să rămâi în Ciacova când autobuze tot mai pline cu muncitori pleacă zilnic în toate direcţiile spre locuri de muncă pe care „alţii” le-au putut oferi în localităţile lor? Cum să nu-ţi iei lumea-n cap şi să nu pleci, când la fiecare pas auzi afirmându-se cu toată convingerea: - „La noi nu va fi niciodată altfel !?” Poţi să nu gândeşti aşa, când spre exemplu, prin Hotărârea de Guvern nr. 542 din 28 august 1998 s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru „Infiinţarea distribuţiei de gaze naturale în Ciacova”, s-au adunat bani pentru demararea lucrărilor şi după exact nouă ani suntem tot de unde am plecat? La fel şi cu lucrările de canalizare. Mai ai vreo speranţă rămânând în Ciacova, când plecat fiind la studii nu ai nicio şansă să practici ceea ce ai învăţat, întorcându-te acasă? Când celor tineri care vor să pună umărul şi să facă ceva pentru semenii lor, li se frâng aripile? Te mai trage inima să rămâi acasă, când vezi că în jurul tău sunt numai afaceri murdare, minciună şi meschinărie? Poţi să crezi că vine un investitor (autohton sau străin) să-ţi ofere locuri de muncă, în condiţiile în care edilul şef al oraşului afirmă că TOŢI vin „cu aere”? Când în urmă cu patru ani, fostul director al „Liceului Agricol” – Nicolae Banu (o „legendă vie” a Ciacovei), a dorit să investească peste un milion de dolari în oraşul nostru şi a fost refuzat categoric? Şi-atunci, cum să rămâi şi să nu iei calea pribegiei, văzând că cei din jurul tău fac pasul înainte în timp ce TU nici măcar nu baţi pasul pe loc, ci mergi tot înapoi?!

(AMR – 290) - Redacţia -

M A C E D O N I A

În „Anuarul României Mari” pe anii 1924 - 1925 din arhiva Bibliotecii Congresului SUA, localitatea Macedonia este menţionată cu următoarele date: „ Comună rurală. Plasa Modoş. Secretariat comunal. Locuitori – 996. 7 km distanţă de Rudna. Primar: Magda Ştefan. Notar: Gyuritza Alexandru. Învăţător: Miloş Aurel. Preot paroh: Ţuca Nicolae”.

La pag. 41 din arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", satul Macedonia figurează ca fiind locuit din perioada neolitică. Cinci obiecte de uz casnic identificate pe raza localităţii (printre care şi un topor din piatră), sunt expuse la Muzeul Banatului din Timişoara.

Aşezarea localităţii este una din primele întemeiate de populaţia venită de pe teritoriul Macedoniei (Serbia), începând cu sec. al XI - lea. Erau vorbitori de limbă slavă şi de religie ortodoxă. Este atestată documentar de către evidenţele papale de dijmă din anul 1332-1337 sub denumirea de Machadonia. Pentru macedoneni, a căror ţară era paşalâc turcesc, Ţările Române au reprezentat idealul de libertate socială şi religioasă, în permanenţă existând valuri de populaţie macedoneană care s-a aşezat pe teritoriul acestora.

ADORMIREA MAICII DOMNULUI Ruga de la Macedonia – 15 august

Maica Domnului este cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Sfânta Biserică, iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile ei. Este o sărbătoare pregătită, precum se ştie, printr-un post de două săptămâni. Cântările de la Vecernia şi Utrenia sărbătorii ne vestesc adevărata tradiţie a Bisericii în această privinţă: Când a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să ia la Sine pe Maica Sa, cu trei zile înainte a făcut-o să cunoască printr-un înger, mutarea ei de pe pământ la viaţa cea cerească. Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat şi s-a suit degrabă pe Muntele Măslinilor ca să se roage. S-a întors apoi acasă şi a pregătit toate cele de îngropare, încredinţând pe vecine că mutându-se la ceruri, nu numai pe ele nu le va uita ci pe toată lumea o va ocroti. A împărţit văduvelor sărace veşmintele Sale. A luat apoi iertăciune de la toţi şi culcându-se pe pat, a făcut

rugăciune pentru întărirea lumii şi pentru vieţuirea în pace. Binecuvântând pe toţi cei de faţă, şi-a dat sufletul în mâinile Fiului şi Dumnezeului Ei. S-a făcut atunci tunet mare, venind de la marginile lumii toţi Apostolii lui Hristos la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Apostolul Petru a început cântarea de îngropare, în timp ce ceilalţi Apostoli au ridicat patul, petrecând până la mormânt, trupul cel primitor de Dumnezeu. Apostolii au zăbovit acolo trei zile aşteptând pe Apostolul Toma care din Dumnezeiască rânduială, lipsea. Şi sosind acesta, era întristat că nu se învrednicise să vadă chipul adormit al Maicii Domnului. S-a deschis cu hotărârea obştii mormântul, minunându-se că Sfântul Ei trup nu mai era. Era acolo doar giulgiul lăsat ca mângâiere şi mărturie nemincinoasă a mutării Născătoarei de Dumnezeu cu trup cu tot, la ceruri. După credinţa Sfintei Biserici, la Adormirea Maicii Domnului, trupul ei n-a cunoscut putrezirea care vine după moarte, nici n-a rămas în mormânt. Dar spre deosebire de Mântuitor, Ea a fost dusă la ceruri de îngeri, unde se roagă de-a pururi pentru noi. Să avem mare nădejde în rugăciunea Ei, fiind singura care poate vorbi lui Dumnezeu, ca o mamă fiului ei. Conform tradiţiei, de 15 august, prăznuirea „Adormirii Maicii Domnului” este însoţită de ruga de la Macedonia.

Preot paroh CORNEL BERCEA Cu ceva vreme-n urmă, ruga se ţinea în faţa bisericii. În jurul orei 15,00 preotul şi preoteasa îmbrăcaţi în costume naţionale, deschideau „jocul” care ţinea până pe la ora 22,00. Majoritatea sătenilor purtau costume populare, de care erau tare făloşi. Femeile purtau pe cap un „tulbent” iar fetele tinere „plecenişe” (cozi de păr împletite în care erau montaţi bănuţi de argint), sau pe cap „şlaier” încadrat deasemeni cu bani de argint. Bărbaţii purtau izmene ţesute, cămaşă albă lungă cusută de mână, brâu tricolor şi chintuş. Satul avea formaţie proprie de instrumentişti. Ani de zile s-a remarcat îndeosebi formaţia condusă de Novacovici Şandor. Seara se făcea o pauză pentru hrănirea animalelor şi servitul mesei, împreună cu „goşcii”. Începea apoi balul în curtea „Căminului cultural”, precedat de un spectacol prezentat de tinerii satului şi întotdeauna de formaţia de „căluşeri”, foarte cunoscută în zonă şi nu numai. Aceasta era condusă de un vătaf. Printre cei mai renumiţi au fost: Ţăran Ionel şi Jurma Viorel. Balul se încheia dimineaţa în jurul orei 05,00 când sătenii se întorceau din nou acasă pentru îngrijirea şi hrănirea animalelor. Ruga se ţinea de regulă două zile după acelaşi program, iar când a treia zi era duminică, ţinea trei zile. În fiecare duminică pe timp favorabil, se organiza „joc” în sat. Nimeni dintre localnici nu-şi aminteşte să nu se fi ţinut vreodată, ruga. Anul acesta n-a lipsit mult, să fie pentru prima dată ... . Relatate de: ing. LIVIU MIOC

RUGĂ LA CIACOVA De hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” -15 august - în Ciacova va fi organizată ruga. Naşul rugii este şi în acest an - la solicitarea sa expresă - domnul primar Viorel Ştefan. Spre regretul nostru, nu vă putem da relaţii despre programul ce va fi oferit ciacovenilor cu această ocazie, totul fiind ţinut în mare taină. Dar dă Doamne să fie veselie mare, cu joc şi voie bună. Să ne mai descreţim frunţile că parcă prea s-a abătut de la o vreme numai tristeţea, deznădejdea şi nepăsarea, peste urbea noastră ... .

RUGA COMUNITĂŢII SÂRBE 28 august 2006. „Ruga sârbească” la Ciacova. Vreme ploioasă care ameninţa să compromită spectacolul pregătit de ansamblul „Mihajlo Andrejević” din Petrovaselo, pe platoul din faţa bisericii. In disperare, este căutat la telefon dl. primar pentru a deschide proaspăt inaugurata „Casă de cultură”. Nu răspunde la telefon. Incep căutările. Se află că nu vine la biserică nefiind invitat. Incepe slujba. Pe la mijlocul acesteia, îşi face apariţia don’ primar în ţinută de ... vacanţă. La sfârşitul slujbei, preotul protopop se adresează asistenţei: „ - Cine doreşte să organizeze <<ruga>> şi să fie naşul acesteia, anul viitor?” O voce hotărâtă răspunde: EU! Era vocea ... domnului primar. Domnu’ Naşu, sperăm ca programul rugii să-l faceţi public din timp! Ne aşteptăm la surprize ... plăcute.

Crescătorie de şerpi pe domeniul public, în apropierea centrului oraşului Ciacova. Îi sugerăm edilului şef, de aici să-nceapă pregătirile de rugă. „Bujiacu” depăşeşte înălţimea gardului de împrejmuire al bisericii.

I S-AU MAI ALĂTURAT ... În perioada scursă de la apariţia publicaţiei anterioare, în contul lui Codruţ Rus au mai fost depuse sume de bani, necesari acoperirii datoriilor efectuate pentru intervenţia chirurgicală de care avea nevoie urgentă. Menţionez mai jos numele celor care se alătură celor mulţi, meritând tot respectul pentru gestul lor umanitar.

Nr. crt.

NUMELE ŞI PRENUMELE DATA

SUMA DONATĂ RON LEI VECHI

116 BĂDIN VASILE 30.07 100 1.000.000 117 BÎRCACI ANDREI 06.08 20 200.000 118 BÎRCACI DANIELA 06.08 20 200.000 119 CĂTĂU IONELA 08.08 50 500.000 120 DAJ CORNEL 08.08 50 500.000

Până la 12.08.2007, s-au donat 6.588 (65.880.000) lei din necesarul de 13.500 (135.000.000) lei. Pe numele IONEL RUSALIM RUS este deschis la „Banca Română de Dezvoltare“, cont în lei: RO46BRDE360SV46950703600. Acţiunea de colectare a banilor pentru achitarea datoriilor rezultate din împrumuturile contractate pentru intervenţia chirurgicală - este coordonată în continuare de domnul Nicu Ciulonescu (tel. 0740 778 922). Coordonatorul publicaţiei

Vând frigider ARCTIC cu congelator, în stare foarte bună. Preţ convenabil. Informaţii la telefon: 399 434

Citiţi in numărul viitor al publicaţiei, articolul: „ Viorel dăunează grav ... comunităţii”.

La apelul lansat în publicaţia noastră nr. 12/30.01.2007 de a sprijini financiar sau cu materiale de construcţii, executarea unor reparaţii la Biserica Ortodoxă din Macedonia, recent, S.C. „Cristian Dorian” SRL din Ciacova reprezentată de dl. Popa Cristian, a donat bisericii 500 kg ciment necesar consolidării clopotniţei.

Luni 06 august 2007, a început executarea unor săpături pe zona spaţiului verde din centrul oraşului. Bănuim că sunt dirijate de forţele NATO şi au caracter secret, din moment ce nici Consiliul Local nu a fost încunoştinţat despre demararea şi scopul acestora. Pe „la colţuri” se vorbeşte de amenajarea unei tribune pe care vor evolua formaţiile artistice, de rugă (15 august). Alţii vorbesc de ceva canale subterane de colectare a apei în caz de ploi abundente, ca în 11.08.2007 ...

Cu ocazia aniversării unui an de la prima ediţie a publicaţiei „CETATEA CIACOVEI”, vor fi distribuite gratuit cititorilor, 200 de pixuri şi 200 de brichete inscripţionate cu sigla ziarului nostru.