2. DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII S.A

„MOLDAGROTEHNICA”

2.1 Aprecierea principalilor indicatori ai rezultatelor activităţii economice a

companiei

Diagnosticul economico-financiar studiază mecanismul de formare şi modificare a

fenomenelor prin descompunerea lor în elemente componente, în parţi simple, prin stabilirea

factorilor de influenţă. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea

identificarii cauzelor finale care explică o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta

sau o evolutie a lor.

Tabelul 2.1 Aprecierea principalilor indicatori ai rezultatelor activităţii economice (mii lei)

IndicatoriiAnul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Venituri din vînzări (mii lei) 410 655

788810 700

Costul vînzărilor (mii lei) 337 544 640 648 529Profitul brut (pierdere globală) (mii lei) 73 111 148 162 171Alte venituri operaţionale (mii lei) 19 16 13 12 13Cheltuieli comerciale(mii lei) 11 19 24 12 8

Cheltuieli generale şi administrative (mii lei) 59 74 69 95 103Alte cheltuieli operaţionale. (mii lei) 19 14 24 24 19Rezulatul din activitatea operaţională. (mii lei) 3 20 43 45 55Rezultatul din activitatea de investiţii(mii lei) 8 1 -0,07 -0,06 0,93Rezultatul din activitatea financiară 6 -2 2,5 0,37 -0,94Rezultatul din activitatea economico-financiară(mii lei) 18 19 46 45 55Profit net(pierdere) (mii lei) 18 19 46 40 49

Sursa: Rapoartele financiare pe anii 2009-2013

CONCLUZIE: Dacă analizăm în dinamică principalii indicatori a rezultatelor activităţii

economice, în special profitul net care este cel mai important fiind cauza activităţii economice,

vom observa o tendinta de diminuare a profitului net cu 30 mii lei în anul 2013 comparativ cu

2009. Aceasta se datorează diminuării venitului din vînzări , diminuindu-se în 2013 comparativ

20009. Acesta este un semnal alarmant pentru întreprindere deşi ei considera că pe viitor vor

creşte deoarece în prezent au investit într-un utilaj nou performant care va produce mai calitativ

şi în cantităţi mai mari. Costul vînzărilor la fel sa diminuat dar nici aceasta nu a fost necesar

pentru ca profitu net sa crească în perioada analizată.

Tabelul 2.2 Potenţialului intern

 Anii Salariul mediuNumărul mediu scriptic de muncitori (persoane)

Mijloace fixe (mii lei)

Active curente (mii lei)

2009 1 979,45 lei 403 136 3092010 1 916,59 lei 375 136 3792011 2 100,38 lei 354 166 3142012 2 328,68 lei 335 360 4922013 2 600,45 lei 300 374 464

Sursa: Rapoartele financiare pe anii 2009-2013

CONCLUZIE: Dacă analizăm în dinamică datele din tabelul de mai sus putem observa că

în decursul perioadei analizate salariul mediu în întreprindere s-a majorat și constitue la moment

2 600 lei pe ciînd numărul mediu scriptic de muncitori s-a redus cu 100 de persoane în perioada

analizată si constitue în anul 2013 300 de persoasoanedeci putem zice ca crește productivitatea

munci și au nevoie de mai puține persoane deoarece achiziționează utilaje mai performante cu

ajutorul cărora munca manuală este înlocuită cu munca utilajelor oamenilor ramînînde doar

funcția de supraveghere și control a acestor utilaje.Ce ține de mijloacele fixe și activele curente

atunci observăm o tendință de majorare în perioada analizată acesta se datoreaza investiților

facute în utilaje noi și majorării volumuluio de producției.

2.2 Eficiența economico-financiara a întreprinderii

Tabelul 2.3 Indicatori de profitabilitate

Anul Indicatorii

2009 2010 2011 2012 2013

Rata profitului brut 4,02 5,75 3,23 3,61 3,13

Rata profitului net 4,41 2,94 5,81 4,96 6,96

Rentabilitatea vânzărilor

17,73 16,93 18,77 19,99 24,45

Rentabilitatea activelor

3,95 4,34 10,31 8,26 8,19

Rentabilitatea capitalului permanent

6,24 6,75 16,63 12,82 12,22

Rentabilitatea capitalului propriu

8,73 9,51 21,04 13,27 12,72

Sursa: Rapoartele financiare pe anii 2009-2013

CONCLUZIE: În baza datelor de mai sus putem observa că la întreprinderea analizată s-a

obținut o majorare a tuturor tipurilor de rentabilitate și o să încep să anlizăm pe fiecare în parte.

Rentabilitatea activelor este destul de ridicată astfel încît la fiecare leu investit în activul

întreprinderii obtinem un profit contabil de 4 bani in anul 2009 și continue să scadă în anul 2011

constituind deja doar 10,31 bani și s-a redus puțin în anul 2012 constituind 8,26 bani s-a

înrăutățit situţia în anul 2013 cind obţinem 8,19 bani la fiecare leu investit în activele

întreprinderii. Mai bună este situația cu rentabilitatea financiară care constitue în anul 2009

6,24 bani la fiecare leu invstit în capitalul propriu și s-a majorat pe parcursul perioadei astfel

încît în anul 2012 constituea 12,82 bani la fiecare leu investit în capitalul propriu din această

cauză întreprinderea este atractivă pentru investitorii care vor să procure acțiuni. Rentabilitatea

comercială la fel este în creștere astfel în anul 2009 la fiecare leu venit din vînzări întreprinderea

obține un profit brut în valoare 17,73 bani însă acest indicator sa majorat pînă în 2013 cînd

acesta constituia doar 24,45 bani la fiecare leu venit din vînzări.În concluzie putem afirma că

întreprinderea trebuie să majoreze toate tipurile de rentabilități pentru a deveni mai atractiva

pentru investitori și pentru a și întări poziția pe piață față de concurenți. Însă pentru a fi

capabilă să majoreze acești indicatori e necesar că întreprinderea să obțin un profit cît mai mare și constant.În schimb la moment întreprinderea are un profit foarte modest de aceea și toate

tipurile de rentabilitate sunt așa de mici dar și mai îngrijorător este faptul că ele continue să se

diminueze în perioada analizată.

Tabelul 2.4 Indicatorii echilibrului financiar

Indicatori de lichiditatate 2009 2010 2011 2012 2013 Limita

Lichiditatea generală = Active circulante / Datorii curente

2,53 1,94 2,21 2,01 3,34 2,00-2,50

Lichiditate intermediară = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente

0,97 0,77 1,02 0,75 1,59 0,8-1,00

Lichiditatea imediată = Disponibilități băneşti / Datorii curente

0,08 0,10 0,27 0,06 0,09 0,2-0,25

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare 2009- 2013

CONCLUZIE: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus am observat că la

întreprinderea analizată s-a constat că în decursul perioadei de analiză s-a obținut o tendință de

majorare a tuturor coeficienților de lichiditate .În particular coeficientu lichidități generale care

în anul 2013 constituia 3,34 și s-a majorat comparativ cu anul 2009 cînd acesta era 2,53 .Acest

lucru se explică prin faptul că activele circulante pe parcursul perioadei analizate au depășit

considerabil datoriile curente.Din cauza micșorări datoriilor curente în anul 2013 comparativ cu

anii precedenți coeficientul lichidități intermediare s-a majorat în anul 2013 cu 0,60 și fata de

anul 2009 constituind 1,59 acest coeficient este situat peste limita admisibilă de 1,00 în anul

2013 analiza și ca rezultat putem afirma ca întreprinderea analizată dispune de disponibilități financiare pentru a și onora obligațiunile pe termen scurt.Examinînd coeficientul lichidități absolute observăm că acesta se încadrează în intervalul optim 2011 din cauză că întreprinderea

analizată nu a făcut față datorilor sale și e de menționat că această incapacitate de plată a fost

creată de menținerea unui dezechilibru dintre încasări și plăți. Dacă pe viitor întreprinderea

analizată va implementa o politică financiară coerentă atunci cu siguranță că ea va conduce la

menținerea unui echilibru financiare dintre încasări și plăți și drept rezultat întreprinderea

analizată își va putea onora obligațile la scadență.

Tabelul 2.5

Indicatori de solvabilitate 2009 2010 2011 2012 2013

Solvabilitatea patrimonială = Capitalul propriu / (Capitalul propriu + Datorii totale)

0,30 0,41 0,35 0,36 0,30

Solvabilitatea generală = Active totale / Datorii totale

1,99 1,73 2,33 2,22 2,48

Rata autonomiei financiare = Capitalul propriu / Datorii totale

0,99 0,73 1,33 1,22 1,48

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare 2009 – 2013

CONCLUZIE: În urma calculelor efectuate observăm că la întreprinderea analizată s-a

obținut o majorare și diminuare a tuturor indicatorilor de solvabilitate astfel încît solvabilitatea

patrimonială în anul 2013 constituia 0,3 și s-a mentinut comparativ cu nivelu anul 2009 acest

indicator nu este în limitele permisibile la întreprinderea analizată doarece nu depașește valoare

de 0,5 și nu se apropie de 1. Dacă analizăm solvabilitatea generală atunci observăm ca s-a

majorat în anul 2013 constituind 2,48 mai mult decît în anul 2009 cînd acesta constituia 1,99

acest indicator are o valoare ridicată depășește cu mult limita admisibilă de 1,4 la întreprinderea

analizată aceasta demonstrînd că întreprinderea poate să și onoreze datorile din contul activelor

sale. Aceiași situație este și cu rata autonomie financiare care s-a modificat la fel ca și

solvabilitatea genenrală însă valoare lui fiind în anul 2013 de 1,48 acest indicator semnifică

capacitatea întreprinderii analizată să și onoreze datoriile din contul capitalului propriu.

Concluzia analizei legată de solvabilite întreprinderii analizată situația este foarte stabilă și nu e

necesar de modificat ceva anume.

Tabelul 2.6 Indicatori de îndatorare

Anul Indicatorii 2009 2010 2011 2012 2013

Gradul de îndatorare50,38 57,72 42,99 44,97 40,39

Coeficientul total de îndatorare

1,02 1,37 0,75 0,82 0,68

Coeficientul independenţei (autonomiei)financiare

0,71 0,71 0,88 0,86 0,85

Active nete (mii lei)201478 203729 231714 373867 391176

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare 2009 - 2013

CONCLUZIE: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus am observat că la

întreprinderea analizată are un grad ridicat de îndătorare în toată perioada analizată chiar mai

mult se atestă o scădere a acestui indicator ceea ce poate fi apreciat pozitiv doarece scad datorile

întreprinderii. Situaţia pozitivă este şi în cazul independeţei financiare care la fel are o tendinţă

de majorare lucru care se apreciază pozitiv pentru companie deoarece ea poate apela la credite în

caz de necesitate pentru un proiect investiţional. Activele nate au valoare destul de ridicată şi îşi

pastreză o stabilitate în timp ne modificînduse considerabil în timp.

Tabelul 2.7 Indicatori privind structura şi rotaţia activelor

Anul Indicatorii 2009 2010 2011 2012 2013Rata activelor curente

76,00 78,75 77,24 72,40 100,00

Rata creanţelor26,50 27,03 25,61 24,97 15,68

Rata stocurilor46,92 47,62 41,64 45,28 52,39

Coeficientul imobilizării

24,00 21,25 22,76 27,60 29,22

Numărul de rotaţii ale activelor curente

0,90 1,47 1,78 1,49 1,05

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare 2009 - 2013

CONCLUZIE: În baza datelor de mai sus putem observa că la întreprinderea analizată

acest grup de indicatori are o tendinţa bună dar paote e legat de specificul afacerii. Rata activelor

curente este destul de înaltă în jur la 75 % pe cînd în literatură de specialitate este recomandat ca

acest indicator să deţină în jur la 50-60 % . Rata creanţelor în schimb tot ocupă o pondere

semnificativă în activele companii deţinînd în jur 25 % în toţi ani analizaţi în afară de anul 2013

cînd acest indicator se diminuaza pînă 15,68%. Din date la fel se poate observa că rata stocurilor

este destul de ridicată şi sa majorat în anul 2013 pînă la 52,39 % aceasta se datorează faptului că

au un număr impunător de stocuri. Coeficientul imobilizărilor este redus datorită faptului că

prevaleaza activele curente lung în totalu activelor şi constitue circa 25 %. Mai îngrijorător este

numărul de rotaţii ale activelor curente care constitue doar 1,05 rotaţii timp de un an.

Tabelul 2.8 Aprecierea zonei de risc se va realiza prin aplicarea Modelului Altman

Anul Indicatorii 2009 2010 2011 2012 2013

X10,41 0,41 0,39 0,46 0,69

X20,06 0,00 0,12 0,06 0,08

X30,04 0,04 0,11 0,07 0,08

X40,99 0,73 1,33 1,22 1,48

X51,01 1,36 1,94 1,19 1,07

Scoru Z1,90 2,08 3,22 2,29 2,50

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor financiare 2009 - 2013

Concluzie : În urma calculelor efectuate putem observa că în dinamică pe toti 5 ani de

activitate , Z ia valori mai mari decit 1,23 ceea ce denotă faptul că întreprinderea are o

probabilitate redusă de faliment. Din calcule putem însă observa care din indicatori au contribuit

la această creștere și menționăm că în mare parte datorită lui X4 (autonomia financiară a

întreprinderii) și parțial lui X5 și X1 ( rotația activelor și ponderea capitalului circulant net în

totalu activelor).Însă indicatorii ce țin de beneficiu întreprinderii sunt foarte reduși.

2.3 Examinarea funcțiuni comerciale în cadrul companiei

Veniturile întreprinderii țin mult de modul în care serviciul marketing ține să plaseze

producția acolo unde este mai mult solicitată și unde se poate realiza cu un mai mult profit pentru

toți, atît pentru consumători cît și pentru producători. Directorul comercial în subordine și un

detasament de dileri pe teren care se ocupă cu studierea cerințelor pieții acolo unde este solicitata

producția cu marca S.A.”Floare-Carpet”. Grija principală a întreprinderii constă nu numai în a

executa aceste comenzi, dar și a le face pe comanditari să revină, să nu uite unde a fost bine

deservit. Aceasta este politica întreprinderii și ea trebuie dirijată cu mare flexibilitate.

Convingerea domnului director adjunct este ; „ Ca să conduci trebuie să știi multe dar poți să le

afli pe toate în profunzime numai atunci, cînd oamenii cu care lucrezi te ajuta să cunoști”.

Figura 2.1 Structura organizatorică a serviciului de marketing în S.A.”Floare-Carpet”

Produsele „Floare-Carpet” SA sunt realizate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi

peste hotarele acesteia. Exportul de covoare și produse de covoare constitue peste 80% . Pentru

piaţa de desfacere sunt disponibile atît covoarele jaquard dublu pluş lînă pură, cît şi covoarele

jaquard dublu pluş compoziţia 80% lînă + 20% poliamidă. O diferenţiere a sortimentului

produselor poate fi observată, covoarele jaquard dublu pluş lînă pură sunt predispuse pentru piaţa

tarilor: Regatul Unit, Australia, Franţa, pe cînd covoarele jaquard dublu pluş compoziţia 80%

lînă + 20% poliamidă – mai mult pentru piaţa europeană şi a ţărilor CSI

Piaţa de desfacere Tabelul .2.10

Republica Moldova 11%

DIRECTOR GENERAL

Departamentul Marketing-Vinzari

Marketolog-2 per. economisti coordonator

i-1 per.

Departamentul procedure

vamale-2 per.

Export ţările CSI 77%

Export alte ţări 12%

Diagrama 2.2

R.Moldova11%

Export CSI77%

Export alte tari12%

Piata de desfacere

Pe piaţa internă volumul vînzărilor este structurat în două direcţii:

- magazinele specializate

- intermediari

La solicitarea cumpărătorilor se pot îndeplini comenzi speciale - producerea articolelor de

design și dimensiuni preferate.