1.Preventie Si Depistare in Cancer Romana[1]

7/30/2019 1.Preventie Si Depistare in Cancer Romana[1]

1/44

PREVENTIE SI DEPISTARE

IN CANCER

Conf. Dr. Monica Dragomir


2/44

Cancerul - perspectiva globala

1 din 8 decese se datoreaza cancerului

In intervalul 2005- 2015 numarul de decese

estimat: 84 milioane

A-2-a cauza de deces in tarile dezvoltate

Decese prin cancer > TBC+ SIDA + malarie


3/44

Cancerul - perspectiva globala

In 2009 :

- 12,9 milioane cazuri noi

In 2020:

- 16,8 milioane de cazuri noi

In 2030:

- 27 milioane de cazuri noi

- 17 milioane de decese prin cancerPot fi salvate :

- 2 milioane de vieti in 2020

- 6,5 milioane de vieti in 2040


4/44

40% dintre cancere pot fi

prevenite !!!


5/44

Cancerul este cea mai importanta

cauza de deces in lume


6/44

Care sunt cele mai frecvente

cancere?


7/44

Realitati despre cancer

In ultimii 30 de ani incidenta cazurilor noi si nr.deceselor prin cancer s-au dublat

Costurile asociate cazurilor noi de cancer in 2009> 286 bilioane $

Costuri pentru cercetare in cancer:

19 bilioane $


8/44

Lupta impotriva cancerului sedesfasoara la doua nivele

Impotriva dobandirii cancerului (preventie) Impotriva decesului prin cancer


9/44

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

Preventia primaraconsta in controlul cauzelor sifactorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti )avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

Preventia secundara consta in tratamentul starilorprecanceroase, identificate prin actiuni de depistare sauprin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice,reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.


10/44

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistareaeste descoperirea unui cancer inainte de

aparitia semnelor clinice ale bolii.- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test caresepara persoanele aparent sanatoase de cele care potsuferi de boala.

Diagnosticul precoceeste identificarea primelor semneclinice de boala prin autoexamen sau examen medical


11/44

PREVENTIA PRIMARA:

Recomandarile grupurilor de experti cancerologi

Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global PerspectiveWCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului

Consum moderat de alcool.

Evitarea expunerii excesive la soare. Respectarea masurilor de protectie a muncii in

activitatea profesionala.

Recomandari legate de dieta si stil de viata:

- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,

- Mentinerea greutatii normale

- Activitate fizica

- Regim alimentar anticanceros


12/44

Fumatul


13/44

Fumatul si cancerul

Cresterea consumului de tutun din anii 80 este cauzacare a generat cea mai mare rata de cresterea a nr. decazuri noi si decese prin cancer in intreaga lume

CBP cauzeaza cele mai multe decese prin cancer .

Cresterea consumului de tutun se reflecta in statisticile

epidemiologice in 40 de ani Numarul de decese datorate fumatului va creste incontinuare


14/44

Fumatul si cancerul

In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lumeeste de asteptat sa fi fost produs de fumat.

Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele princancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului,faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si veziciibiliare.


15/44

FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control

Conventia- cadru privind controlul fumatului

Mai 2003:

192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii

40 tari au ratificat tratatul Tratatul a devenit, formal, o lege internationala

Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-auratificat.


16/44

ALIMENTATIA


17/44

Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumatesau arse;

Aflatoxine in alune

Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume

Acetaldehida in bauturile alcoolice Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite

sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni,ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente,dar sarace in fructe si legume.


18/44

Alimentatia si cancerul

Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.

Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dietainadecvata.

Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi preveniteprintr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prinmentinerea unei greutati corporale optime.

Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poatepreveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.

Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructepot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.


19/44

Modalitati de reducere a incidentei

cancerului prin dieta si stil de viataPromovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-

800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.

Mentinerea greutatii corporale: se va evita atatsubponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limitacresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

Activitate fizica zilnica moderata:30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti 60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si

adolescenti).


20/44

Rezumatul recomandarilor dietetice (2)

Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale,leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multeportii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica

minima. Se va limita consumul de zahar rafinat. Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este

recomandat; daca totusi se consuma se va limita lamaxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei(o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)

Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate sifolosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate simirodenii.


21/44

Rezumatul recomandarilor dietetice (3)

Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelorperisabile.

Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a

altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora inalimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lornecorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta seaplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).

Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea.

Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional:carne si peste preparate la gratar direct in foc, carneconservata si afumata.


22/44

ACTIVITATE FIZICA ZILNICA

Include activitatea fizica in activitatea ta zilnica ori decate ori este posibil.

Incearca sa mergi pe jos sau pe bicicleta pana laserviciu sau pana la magazin dacat sa iei autobuzul saumasina.

Urca si coboara pe scari in loc sa folosesti liftul.

Plimba cainele

Activitatile gospodaresti precum aranjatul patului,curatatul si spalatul reprezinta activitati fizice zilnicebenefice.


23/44

ALCOOLUL SI CANCERUL

Legatura demonstrata dintre consumul de alcool sicancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala,faringe, laringe, esofag)

Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool sicancerul hapatic.

Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar sirectal.

Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre

consumul de alcool si alte cancere.


24/44

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE


25/44

CE ESTE DEPISTAREA ?

Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare: Depistare in masa = act de sanatate publica

Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica

Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe- Grupa cu testul (-)- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii

pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer Depistare individuala (oportunista)- orientata de

factori de risc- se limiteaza la pacientii care se adreseaza mediculuipentru alt motiv,- este recomandata de medicul specialist


26/44

Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de

depistare:

Boala - grava dar curabila Prevalenta inalta in stadiu preclinic Istoria naturala a bolii este cunoscuta Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala

declarata

Testul de diagnostic: -sensibil si specific- simplu si ieftin- lipsit de risc- sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament:- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea

mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestareaevidenta a bolii


27/44

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)

Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentrucancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate

Radiologice: mamografia

Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica Metodele biologice

- interes public mare; interes medical redus

- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutival bolii

Examenele citologice:- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologiccervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin

- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,


28/44

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII

DE DEPISTARE

Dificil de facut un raport cost/ eficienta

Mamografia a redus cu 37% mortalitateaprin cancer mamar

Citologia cervico-vaginala a redus cu 90%

mortalitatea prin cancer de col uterin


29/44

ATITUDINI PRACTICE

DE PREVENTIE SI DEPISTARE

IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALECANCERELOR


30/44

Screening - pentru care cancere?

Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterinsi colo-rectal este bine documentata.

Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de

prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reducenumarul deceselor produse prin cancere cu acestelocalizari.

Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul

pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA)poate reduce incidenta cu pana la 90%.


31/44

Cancerul mamar


32/44

Cancerul mamar

Nu este clara posibilitatea preventieiprimare.

ScreeningMamografie

Examen clinic mamar (executat de medic)

Auto-examinarea sanului


33/44

Cancerul mamar

Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie decancer mamar

- este cel mai bun instrument de detectie precoce- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti

corespunzator Mamografia poate arata:

- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica saupalpabila- mici depozite da calciu la nivelul sanului

Indicatii: Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

Reduce mortalitatea cu 30-35%


34/44

Cancerul mamar

Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%- face parte din examenul medical de rutina- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)

- caracteristicile anatomice ale gl. mamare seschimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala saualti hormoni).

Auto-examinarea

- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cuorice modificare aparuta la nivelul sanilor

- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)


35/44

Cancerul de col uterin


36/44


Cauze si preventie primara:-activitate sexuala precoce- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie

cu virusuri cu transmitere sexuala)

- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- humanpapillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauzacresterea anormala a celulelor din endocervix;actioneaza impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilorprecanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenirea cancerului cervical.


37/44


Testul Papanicolaou ( Pap smears):

- test simplu, nedureros care detecteaza celuleleanormale de la nivelul colului si endocolului uterin

-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelulcolului si fundurilor de sac

- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate lamicroscop pentru detectarea modificarilor celulare

Senzitivitate: 51%

Specificitate: 98% Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%


38/44

Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa Descriere

I Fara celule anormale

II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate

III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru maligniatate

IV Citologie sugestiva pentru malignitate

V Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954


39/44

Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin

Papanicolaouclass system

World HealthOrganization

CIN Bethesda System

Class I In limite normale

Class II Modificari celulerebenigne; ASC

Class III Displazie usoaraDisplazie moderata

Displazie severa

CIN 1CIN 2

SIL de grad scazut

CIN 3 SIL de grad inalt

Class IV Carcinom in situ CIN 3Class V Carcinom microinvaziv

Carcinoma invazivCarcinominvaziv

Carcinom invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous

intraepithelial lesionsFrom Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)


40/44


Daca toate femeile ar efectua regulat testeBabes-Papanicolaou si control clinic genital ,cele mai multe stari premaligne ar putea fi

depistate precoce si vindecate conservator; Intervalul de screening este de 3 ani

Intervalul de varsta: intervalul de viata sexualaactiva

Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.


41/44

Cancerul colo-rectal


42/44

Testul sangerarilor oculte in

scaun Screening in masa bine organizat

La fiecare 2 ani in populatiaasimptomatica peste 50 de ani , fara riscfamilial

Indepartarea polipilor identificati cu ocaziascreeningului previne cancerul colorectal

F t i d i t


43/44

Factori de risc pentru cancer

colo-rectal

Varsta > 50 ani

Polipi colonici

Colita ulcerativaDieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume

si fructe

Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre

Fumatul Istoric familial de cancer colo-rectal


44/44

Preventia cancerului colo-rectal

Cancerul colo-rectal este cancerul carepoate fi prevenit in cea mai mare

masura prin dieta si stil de viata.

66%-75% din cazuri pot fi evitate prin

dieta si stilul de viata recomandat

1.Preventie Si Depistare in Cancer Romana[1]

Documents

Transcript of 1.Preventie Si Depistare in Cancer Romana[1]