Subiecte lucrarea 1Pe lângă subiectele propuse vor mai fi şi altele în viitor.

1. Care sunt primele microorganisme (numiţi-le) care colonizează cavitatea orală a nou născutului, când apar, cum se mai numesc şi de la cine provin, în principal? – 2 min

2. Care sunt mucoasele (mucosal surface) componente ale cavităţii orale care servesc ca rezervoar microbian pentru flora microbiană cantonată la nivelul P.D.? – 2 min

3. Care sunt primii colonişti microbieni identificaţi la nivelul cavităţii orale a nou-născutului? – 2 min

4. Care sunt depozitele dentare moi care acoperă suprafeţele dentare? – 2 min5. Ce este cuticula smalţului? - 2 min6. Ce este pelicula dobândită (aquired pellicle)? - 3 min7. Care sunt rolurile peliculei dobândite? - 3 min8. Care depozite dentare moi nu se îndepărtează prin simpla clătire a gurii? – 2 min9. Care este deosebirea esenţială între pelicula dobândită şi placa dentară microbiană? – 2min10. Ce sunt adezinele? – 2 min11. Ce sunt bacteriocinele (bacteriocines), exemplu de competiţie intermicrrobiană? – 2 min12. Ce colonizează, în principal, Streptococul S. salivarius? – 2min13. Care este încărcătura electrică a dintelui şi ce permite această proprietate? – 2 min14. Definiţi biofilmul dentar. – 2 min15. Placa dentară microbiană este obişnuit colorată. Care este culoarea obişnuită şi care sunt

cauzele care determină colorări variate de la galben, roşu la brun, negru etc.? – 2 min16. Ce alte microorganisme, pe lângă bacterii, participă la formarea plăcilor dentare

microbiene? – 2 min17. Care sunt „zonele de risc” unde se acumulază cea mai multă P.D.? – 2 min18. Care sunt primele microorganisme care colonizează P.D. (în primele 4 ore)? – 2 min19. Care sunt microorganismele descoperite într-o P.D. tânără prezentă în şanţurile şi fosetele

coronare sau interdentar? – 2 min20. Când nu este îndepărtată în câte zile P.D. îşi dublează grosimea? – 2 min21. Pe măsură ce P.D. se maturizează şi se îngroaşă vom asista la o modificare a componeţei

florei microbiene, aspect dependent de cantitatea de oxigen penetrată. Pe ce grosime a plăcii poate penetra oxigenul? – 2 min

22. Între ce zile au loc cele mai dramatice modificări ale floriei microbiene de la interfeţa placă/suprafaţă dentară, unde vom găsi numai microorganisme facultativ sau obligatoriu anaerobe? – 2 min

23. Din cauza grosimii şi a lipsei de oxigen, în profunzimea plăcii constatăm prezenţa speciilor anaerobe gram-negative, şi anume? – 2 min

24. Una dintre cele mai frecvente „coagregări microbiene” este aspectul de „ştiulete de porumb” („corn cob”) care se realizează între: - 2 min

25. După câte zile de la formare P.D. multiplicarea microorganismelor încetineşte iar placa acumulată devine relativ stabilă? – 2 min

26. La câte celule suprapuse se reduce grosimea plăcii în cazul gingiei sănătoase? – 2 min27. În caz de gingivită cronică grosimea plăcii dentare exprimată în număr de celule este de? –

2 min28. Coeziunea intermicrobiană la nivelul plăcilor supragingivale este realizată prin

intermediul: - 2 min29. Care sunt componentele matricei intermicrobiene care favorizeză stabilitatea plăcii, fixarea

fermă a biofilmului microbian ca şi a unor microorganisme, etc.? – 2 min30. La nivelul matricei intermicrobiene a P.D. constatăm o serie de elemente anorganice. Care

este rolul acestor substanţe? – 2 min31. Care este principala caracteristică a plăcilor supragingivale mature? – 2 min32. Din punct de vedere chimic, P.D. se compune din: - 2 min33. Pe ce suprafeţe dentare se întâlneşte cea mai redusă cantitate de placă dentară şi de ce? – 2

min1

34. Prin ce metode clinice putem identifica P.D. microbiană? – 2 min35. Care sunt microorganismele care se regăsesc constant la nivelul plăcilor dentare şi la toţi

indivizii? – 2 min36. Care sunt după MARSH şi MARTIN, principalele specii microbiene întâlnite la toţi copiii,

fără excepţie, în P.D. microbiană? – 2 min37. Din punct de vedere al semnificaţiei clinice P.D. supragingivală reprezintă factorul

etiologic principal în producerea ? – 2 min38. Pe măsură ce placa dentară subgingivală se maturizează, flora microbiană întâlnită, în

principal, va fi reprezentată de: - 2 min39. Căror factori se datorează compoziţia microbiană diferită a plăcilor dentare subgingivale

comparativ cu a celor supragingivale? – 3 min40. Prezenţa hemogloginei la nivelul şanţului gingival favorizează suprevieţuirea a 2

microorganisme specifice. Care sunt acestea? – 2 min41. Placa dentară subgingivală asociată dintelui este legată cu formarea: - 2 min42. Ce conţine, în principal, P.D. subgingivale asociate peretelui moale a şanţului gingival? – 2

min43. În cazul gingiei sănătoase, ce specii microbiene întâlnim la nivelul şanţului gingival? – 2

min44. Definiţi gingivita. – 2 min45. Ce conţine lichidul crevicular pentru a se constitui în prima linie de apărare a inserţiei

epiteliale faţă de atacurile bacteriene? – 2 min46. Principalul factor etiologic în cazul gingivitelor este acumularea de placă căreia i se pot

asocia şi alte cauze, precum: - 2 min47. În caz de gingivită care sunt primul şi al doilea semn de inflamaţie? – 2 min48. Prezenţa continuă a plăcilor patogene la nivelul şanţului gingival pot cauza leziuni ce se

extind la nivelul? – 2 min49. Care sunt consecinţele apariţiei leziunilor la nivelul ligamentelor parodontale, a cementului

radicular şi a osului alveolar? – 2 min50. Care sunt cele trei microorganisme incriminate, ca principale, în producerea

parodontopatiei marginale a adultului? – 2 min51. Care sunt cauzele majore ale producerii parodontopatiei agresive a adultului? – 2 min52. Între boala parodontală şi o serie de afecţiuni sistemice există o strânsă legătură. Care sunt

aceste afecţiuni? – 2 min53. Ce este de reţinut cu privire la Parodontita juvenilă localizată? – 4 min54. Microorganismele parodontale se folosesc de o serie de strategii prin care reuşesc să evite

căile apărării imune. Spre esemplu Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus sau Treponema denticola eliberează anumite proteaze, enzime capabile să degradeze? – 2 min

55. Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus şi Treponema denticola produc o enzimă care genereză degradarea variatelor proteine de la nivelul ţesuturilor parodontale. Cum se numeşte această enzimă? – 2 min

56. Numiţi 2 microorganisme parodontale care produc toxine ce acţionează distructiv la nivelul fibroblastelor, generând alterări în procesul de sinteză a colagenului. – 2 min

57. Numiţi microorganismul care prin intermediul endotoxinelor proprii stimulează producţia de prostaglandină E2 şi de interleukină-1b la nivelul macrofagelor şi a fibroblastelor, prin care se induce inflamaţie gingivală şi rezorbţie osoasă. – 2 min

58. Cât reprezintă microorganismele din greutatea uscată a plăcii? – 2 min59. Ce rezultă din metabolizarea microbiană a carbohidraţilor? – 2 min60. Care sunt valorile pH-ului critic de demineralizare pentru smalţ, pentru smalţul dinţilor

recent erupţi şi pentru cementul radicular? – 2 min61. Normal, cât este pH-ul plăcii dentare înaintea meselor şi în cât timp revine la valorile de

plecare? – 2 min62. Care sunt cele două microorganisme care metabolizează acizii produşi prin metabolizarea

microbiană a carbohidraţilor şi care, într-o oarecare măsură influienţează favorabil, comportamentul la carie a individului în cauză? – 2 min

2

63. Ce asigură glucanii la nivelul plăcilor dentare supragingivale? – 2 min64. Care sunt principalele polizaharide extracelulare produse la nivelul P.D. supragingivale

prin metabolism microbian şi care este rolul lor? – 3 min65. În ce scop sunt utilizaţi fructanii (prin levan) de către microorganismele prezente la nivelul

P.D.? – 2 min66. Care sunt polizaharidele intracelulare? – 2 min67. Care sunt cele mai numeroase elemente celulare ale sistemului imun care acţionează în

inflamaţia parodontală şi cât reprezintă ele ca procent din totalul acestora? – 2 min68. Ce reprezintă materia alba, din ce se compune şi care este semnificaţia ei clinică? – 4 min69. Care sunt depozitele dentare care se pot îndepărta prin simpla clătire a guri? – 2 min70. Care sunt cauzele acumulărilor alimentare interdentare (pătrundere verticală şi orizontală)?

– 3 min71. Ce pot genera acumulările alimentare interdentare ne îndepărtate lungi perioade de timp? –

2 min72. Tartrul dentar este factor etiologic principal în declanşarea şi evoluţia afecţiunilor

parodontale? – 2 min73. De ce depinde formarea tartrului dentar şi după cât timp apar primele centre de

mineralizare la nivelul P.D.? – 3 min74. Care este obiectivul major al terapiei parodontale nechirurgicale? – 2 min75. Definiţi tartrul dentar. – 2 min76. În ce interval de timp se atinge maximum de grosime şi întindere a depozitelor de tartru şi

care este cauza opririi acumulării lui? – 2 min77. Care este ionul anorganic prezent în fluidul oral care favorizează, în principal, formarea

T.D.? – 2 min78. Care sunt factorii favorizanţi care influienţează viteza de formare a tartrului dentar? – 4

min79. Care sunt substanţele care prezente la nivelul cavităţii orale reduc cantitatea de tartru

dentar format? – 3 min80. Când pacientul nu reuşeşte să-şi încetinescă viteza de formare a T.D. ce se recomandă? – 2

min81. Unde se întâlneşte obişnuit tartrul supragingival? – 2 min82. Chimic, din ce se compune tartrul dentar matur? – 2 min83. Din punct de vedere al mineralizării care este mai mineralizat T.D. supra- sau subgingival

şi de ce? – 2 min84. Sunt situaţii clinice când într-o zonă a arcadelor dentare coroanele sunt acoperite în

întregime de tartru. Care este cauza producerii acestei situaţii? – 2 min85. Cum evidenţiem prezenţa tartrului dentar? – 3 min86. Enumeraţi caracteristicile tartrului subgingival. – 2 min87. Care sunt cauzele care contribuie la culoarea închisă a T.D. subgingival? – 2 min88. La ce dentiţie întâlnim T.D. şi după ce vârstă îl întâlnim într-un procent de 100% (la multe

grupuri populaţionale)? – 2 min89. Care sunt cerinţele pentru ca revelatorul de placă să fie ideal? – 4 min90. Care sunt scopurile folosirii revelatorilor de placă dentară? – 4 min91. Sub ce formă se comercializează revelatorii de palcă şi cine pot să-i folosească? – 2 min92. Revelatorii de placă se folosesc de către pacient, în principal, din două motive. Care sunt

acestea? – 2 min93. Care dintre revelatorii de placă nu se mai folosesc şi din ce motive? – 2 min94. Care este cel mai indicat şi utilizat revelator de placă şi de ce? – 2 min95. În ce proporţie halitoza se datorează cauzelor orale şi dintre acestea cât reprezintă

retentivităţile feţei dorsale a limbii? – 2 min96. Care sunt cauzele orale ale halitozei? – 5 min97. Care sunt cauzele non-orale ale halitozei? – 5 min98. Când pacientul expiră cu gura închisă şi percepem miros neplăcut vom concluziona că

halitoza are ce cauză? – 2 min3

99. Care sunt cele mai frecvente cauze ale halitozelor percepute la copilil mic? – 2 min100. Care este cauza cea mai frecventă a halitozei la pacientul în vârstă? – 2 min101. De câte feluri pot fi halitozele (după Miyazachi)? – 2 min102. Care sunt substanţele care contribuie la producerea halitozei şi care este termenul general

folosit pentru a le numi? – 3 min103. În caz de halitoză de origine orală care este tratamentul indicat? – 3 min104. Pastele de dinţi recomandate pacienţilor cu halitoză sunt acelea care au în compoziţie

următoarele substanţe? – 2 min105. În caz de halitoză se indică şi clătiri cu ape de gură, (în principal, pe bază de digluconat

de clorhexidină) fără ce substanţe şi de ce? – 2 min106. Halitoza orală se datorează metabolismului microbian proteolitic (proteinele şi peptidele

hidrolizate de bacteriile gram negative în mediu alcalin) când se produc: - 4 min107. Modificările de culoare (discolorări), observate la dinţii naturali integri sau la cei cu

reconstrucţii stomatologice, se produc prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? – 3 min108. Discolorările dentare după localizare pot fi de două feluri. Definiţi-le şi recomandaţi

intervenţiile terapeutice indicate. – 3 min109. Discolorările dentare după origine sau sursa discolorări pot fi de două feluri. Definiţi-le.

– 3 min110. Discolorarea exogenă extrinsecă galbenă, cauze şi aspecte specifice. – 3 min111. Discolorarea exogenă extrinsecă portocalie - roşie, cauze şi aspecte specifice. – 3 min112. Discolorarea exogenă extrinsecă verde (mai puţin colorarea verde închis), cauze şi

aspecte specifice. – 4 min113. Discolorarea exogenă extrinsecă verde închis, cauze şi aspecte specifice. – 3 min114. Discolorarea exogenă extrinsecă neagră, cauze şi aspecte specifice. – 4 min115. Discolorarea exogenă extrinsecă brună (colorarea tabacică), cauze şi aspecte specifice. –

3 min116. Discolorarea exogenă extrinsecă brună, cauze (altele decât cea tabacică) şi aspecte

specifice. – 5 min117. Discolorări endogene intrinseci – colorările tetraciclinice. – 5 min118. Prin ce mijloace (specifice prevenţiei primare) se poate intervenii împotriva depunerilor

de placă dentară? – 3 min119. Nevoile personale zilnice de îngrijire orală presupune ca de cel puţin 2 ori pe zi să

efectuăm: - 3 min120. În ce scop este folosită periuţa de dinţi şi periajul dentar? – 2 min121. Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească periuţele de dinţi manuale? – 3

min122. Mânerul periuţelor de dinţi prezintă un mâner ergonomic, în ce scopuri? – 2 min123. Suprafaţa activă a periuţei dentare manuale se prezintă într-o multitudine de forme. Ce

formă este recomandată în cazul pacientului cu aparate ortodontice fixe? – 2 min124. Care sunt factorii care influienţează rezultatul periajului dentar? – 2 min125. La aceeaşi grosime şi lungime care sunt filamentele periuţelor dentare mai flexibile şi

mai puţin rigide? – 2 min126. Care sunt dezavantajele filamentelor din păr natural pentru care asemenea periuţe de dinţi

devin de ne recomandat? – 4 min127. Care sunt avantajele utilizării filamentelor artificiale? – 3 min128. Care sunt factorii de care depinde eficienţa periajului? – 3 min129. După ce vârstă recomandăm, întradevăr, utilizarea pastei de dinţi la copii? – 2 min130. Câtă pastă de dinţi recomandăm copilului între 2 şi 5 ani? – 2 min131. După ce vârstă a copilului constatăm o coordonare neuro-muculară normală care îi

permite să-şi efectueze periaje dentare corecte? – 2 min132. Care sunt avantajele utilizării periuţelor dentare cu filamente artificiale şi cap activ

rotunjit? – 4 min133. Forma gâtului periuţei reprezintă un aspect important în manevrarea periuţei prin care,

ce, se influienţează? – 2 min4

134. Care sunt factorii care influenţează alegerea unei periuţe dentare? – 4 min135. Care sunt regulile generale ale periajului dentar? – 5 min136. Când se înlocuieşte o periuţă dentară? – 2 min137. Periuţa de dinţi cea mai nouă se foloseşte la periajul de seară, ca periaj principal,

deoarece ele sunt mai eficiente decât cel folosite cca 3 luni. Cu cât sunt acestea mai eficiente? – 2 min

138. Care sunt argumentele pentru care periajul de seară este numit principal? – 3 min139. Care sunt obiectivele periajului dentar? – 3 min140. În conformitate cu ciclul circadian al secreţiei salivare în jurul cărei ore avem cea mai

redusă cantitate de salivă secretată nestimulat sau când avem cea mai abundentă salivaţie? – 2 min141. Când pe durata zilei consumăm alimente cariogene ce se recomandă profilactic? – 2 min142. Care sunt - după Wilkins - metode vibratorii de periere manuală? – 2 min143. Pentru copii care sunt metodele de periere manuală cele mai uşor de efectuat? – 2 min144. Metoda de periere Bass. – 5 min145. În ceea ce priveşte metoda de periere Bass modificată care sunt recomandările, de ultimă

oră, ale lui E.M. Wilkins? – 2 min146. Metoda de periere Collis – simultan sulculară. – 4 min147. Metoda de periere prin rulare (roll or rolling stroke method). – 5 min148. Metoda de periere Stillman. – 5min149. Metoda de periere Charters. – 5 min150. Care sunt indicaţiile metodei de periere manuală prin rulare? – 3 min151. Rezultatul periajului dentar depinde de un număr de factori. Care sunt aceştia? – 2 min152. La copilul mic, între 2 şi 5 ani, cine efectueză periajul, cu câtă pastă şi care sunt metodele

de periaj recomandate? – 3 min153. Care sunt metodele de periere manuală cele mai frecvent indicate şi cum pot fi ele

individualizate? – 2 min154. Metoda de periere manuală Fones. – 4 min155. Metoda de periere manuală verticală – Leonard. – 3 min156. Metoda de periere orizontală. – 3 min157. Dintre toate metodele de periere comentate de Wilkins, pentru adult, care este metoda de

periere cea mai nocivă şi de ce? – 2 min158. Căror arii de la nivelul arcadelor dentare trebuie să le acordăm o atenţie deosebită pe

durata periajului dentar? – 4 min159. Cum se efectuează perierea suprafeţelor ocluzale, când se indică şi care este cea mai

recomandabilă mişcare? – 4 min160. Care sunt motivele pentru care indicăm folosirea periuţelor de dinţi mecanice? – 2 min161. Căror pacienţi le recomandăm, în mod special, periaj dentar mecanic? – 3 min162. Care sunt motivele pentru care se indică perierea feţei dorsale a limbii? – 4 min163. În funcţie de situaţia clinică pe lângă perierea dinţilor ce alte entităţi, parte a cavităţi orale

mai pot să fie periate? – 2 min164. Unde avem, la nivelul structurilor cavităţii orale, încărcătura microbiană cea mai mare,

medie şi mică? – 3 min165. Prin periere mecanică timp de 2 min obţinem o îndepărtare a P.D. de 84% sau de 93% în

câte minute? – 2 min166. În cazul periajului mecanic care sunt regulile generale de indicat pacientului? – 4 min167. Care sunt aspectele de care ţinem seama când indicăm o anumită metodă de periere? – 4

min168. Din punct de vedere al periajului dentar ce recomandăm în zonele unde avem infecţii sau

leziuni traumatice? – 3 min169. Care sunt recomandările de avut în vedere în cazul în care indicăm pacientului o nouă

metodă de periere dentară manuală? – 3 min170. Care sunt efectele negative cronice produse prin periaj dentar la nivelul ţesutului moale

gingival? – 2 min

5

171. Ce înţelegeţi prin abraziune dentară, legat şi de perierea dentară şi care este aspectele clinice observate? – 4 min

172. Care sunt cauzele obişnuite ale abraziunilor dentare legate de periajul dentar manual? – 2 min

173. Când la un pacient constatăm producerea abraziunilor dentare specialistul indică? – 2 min

174. În funcţie de problemele prezentate de pacient recomandăm curăţirea suprafeţelor dentare aproximale la intervele de cât minim şi cât maxim? – 2 min

175.12 ore minim şi 48 ore maxim.

176. Căror pacienţi şi pentru ce zone indicăm folosirea aţei dentare (în special)? – 2 minEl se recomandă adolescenţilor (obişnuit, după 10-12 ani) şi adulţilor care prezintă o bună

coordonare neuro-musculară a mişcărilor, în vederea curăţirii mecanice a spaţiilor interdentare care prezintă papile integre şi fără expunerea cementului radicular.

177. Dental floss-urile au fost confecţionate de-a lungul timpului din mai multe materiale şi anume? – 2 min

Mătase, nailon şi politetrafluoroetilen (teflon).

178. Care sunt obiectivele atinse prin utilizarea corectă a aţei dentare? – 4 min- să îndepărteze placa şi resturile alimentare din spaţiile interdentare curăţate, atât de la nivelul

dinţilor naturali cât şi de la nivelul acelora acoperiţi protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe, etc.;

- prin urmărirea de către pacient a scămoşării produse, se evidenţiază prezenţa cariilor dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor restante după detartraj, ori a restaurărilor stomatologice supraextinse (a iatrogeniilor);

- pe durata curăţirii suprafeţelor amintite, se obţine şi lustruirea lor, ele devenind astfel improprii depunerilor ulterioare;

- se poate realiza şi un masaj blând al papilei interdentare, fapt ce duce la stimularea circulaţiei locale;

- se poate reduce sângerarea şi inflamaţia gingivală prin limitarea acumulării plăcii şi a tartrului dentar;

- reduce halitoza, şi- permite aplicarea unor agenţi chimio-terapeutici la nivelul suprafeţelor dentare curăţate sau

al celor subgingivale.

179. Care sunt argumentele pentru care recomandăm folositea aţei dentare înaintea efecturii periajului dentar? – 2 min

- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;

- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

180. O limită a folosirii aţei dentare sunt suprafeţele radiculare concave pe care le întâlnim la o serie de dinţi. Care sunt aceşti dinţi? – 2 min

Feţele radiculare meziale ale premolarilor I maxilari şi a molarilor mandibulari.

181. Care sunt argumentele în favoarea folosirii aţelor de dinţi cerate? – 2 minArgumentele în favoarea celor cerate, sunt: trecea mai facilă a punctului de contact, apoi

suprafaţa lui netedă previne traumatizarea ţesutului moale, faptul că se rup şi se scămoşează mai greu la trecerea peste suprafeţe dentare, restauraţii stomatologice şi depozite de tartru neregulate.

6

182. Legat de periajul dentar când se indică folosirea dental floss-ului şi care sunt argumentele? – 3 min

Pentru cei mai mulţi dintre pacienţi,curăţirea cu dental floss este recomandată înaintea periajului dentar. Argumentele sunt:

- faptul că prin curăţarea P.D. se uşurează pătrunderea şi acţiunea fluorurilor conţinute în pastele de dinţi şi indicate în prevenirea cariei dentare;

- odată ce a realizat periajul, pacientul îşi simte gura curată şi nu va mai avea motivaţia folosirii aţei dentare şi în plus, nici nu mai rămâne suficient timp pentru folosirea ei.

183. Pacientul care foloseşte dental floss-ul este educat să urmărească fiecare fragment de floss observând? – 2 min

- cantitatea de placă curăţată;- sângerarea;- mirosul;- dacă s-a scămoşat.

184. În ce situaţii clinice indicăm folosirea floss threader-ul? – 2 minCu care se reuşeşte introducerea firului în locurile de curăţat, direct sub punctul de contact, sub

punţi dentare etc. Astfel, se poate utiliza dental floss-ul atunci când avem de curăţat faţa mucozală a punţilor dentare, coletul implantelor dentare sau componentele aparatelor ortodontice fixe.

185. În ce situaţii clinice indicăm folosirea „floss holder” (dispozitivele de fixare a dental floss-ului)? – 2 min

În cazul pacientului neîndemânatic, a celor cu incapacităţi fizice, cu mâini şi degete groase, cu deschidere redusă a gurii sau cu reflex de vomă.

186. În ce situaţii clinice (căror zone) indicăm folosirea superfloss-ului - TUFTED DENTAL FLOSS? – 2 min

Este indicat pentru curăţirea:- spaţiilor interdentare cu papilă uşor retrasă,- a feţei mucozale a intermediarilor punţilor dentare,- a componentelor aparatelor ortodontice fixe,- a implanturilor şi- a furcaţiilor expuse.

187. Ce este, cum se utilizează şi în ce situaţii clinice indicăm folosirea panglicii dentare – knitting yarn? – 3 min

Aceasta reprezintă o suprafaţă textilă lată şi plată care se utilizează împreună cu pasta de dinţi Ea este indicată pentru curăţirea:

- spaţiilor interdentare largi sau a acelora fără punct de contact ferm,- la nivelul elementelor de agregare sau sub intermediarii punţilor dentare,- al suprafeţelor aproximale a dinţilor care mărginesc diasteme şi treme,- al suprafeţelor distale ale ultimului dinte de pe arcadă.

Cu ajutorul lor putem aplica şi o serie de substanţe chimic active.

188. În ce situaţii clinice recomandăm folosirea benzilor de tifon (gauze strip)? – 2 minSunt recomandate pentru curăţirea suprafeţelor dentare aproximale care mărginesc breşele

edentate neprotezate, a spaţiilor interdentare largi, a suprafeţelor distale ale ultimilor molari de pe arcadă, şi a construcţiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi.

189. Care este recomandarea stimulatoarelor gingivale, în primul rând? – 2 minPentru masajul ţesutului gingival, prin care se îmbunătăţeşte şi keratinizarea.

190. Pentru ce sunt recomandate stimulatoarele gingivale în al doilea rând? – 2 min7

Pentru îndepărtarea P.D. şi a alimentelor acumulate interdentar, la nivelul furcaţiilor şi la nivelul marginii gingivale.

191. De ce stimulatoarele gingivale din cauciuc şi de formă conică sunt cele mai indicate? – 2 min

Sunt moi, flexibile, uşor de adaptat spaţiilor interdentare de curăţat. Ele sunt mai puţin traumatizante şi mai uşor de întreţinut.

192. De câte ori pe zi recomandăm folosirea stimulatoarelor gingivale? – 2 minSe recomandă folosirea lor o dată sau, excepţional, de 2 ori/zi.

193. În ce situaţii clinice indicăm folosirea scobitorilor dentare, conice, montate şi în ce scopuri? – 3 min

Scobitorile sunt indicate pentru curăţirea mecanică:- a spaţiilor interdentare cu papilă parţial retrasă,- a suprafeţelor radiculare aproximale concave, cum întâlnim la nivelul premolarului unu

maxilar, şi, tot mezial, la nivelul molarilor mandibulari,- a marginii gingivale libere,- dar şi în şanţul şi pungile parodontale prezente,- a furcaţiilor expuse,- la nivelul componentelor aparatelor ortodontice fixe sau la cei cu lucrări protetice complexe,

etc.Pe lângă acţiunea de curăţire, scobitorile mai sunt folosite şi la aplicarea de substanţe chimice,

active în cazul zonelor cu hipersensibilitate dentinară.

194. În ce situaţie clinică indicăm folosirea scobitorilor interdentare din lemn – triunghiulare (wooden interdental cleaner), în ce fel şi care este mişcarea de curăţire indicată? -

Scobitorile de formă piramidală sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei mâini şi sunt indicate pentru curăţirea spaţiilor interdentare cu papilă retrasă. Mişcarea de curăţire este una de dute-vino, vestibulo-oral şi invers, folosite doar dinspre vestibular.

195. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor interdentare şi în ce scopuri? – 3 minEle se indică la curăţirea:- spaţiilor interdentare libere,- a furcaţiilor expuse,- la pacienţii cu aparate ortodontice fixe sau cu lucrări protetice complexe sprijinite şi pe

implanturi dentare,- dar şi în zona imobilizărilor dentare şi intermaxilare, efectuate în parodontologie sau

chirurgie. Cu ajutorul lor se pot aplica şi variate substanţe active, precum fluoruri, sub formă de pastă de

dinţi sau geluri fluorurate, dar şi substanţe antimicrobiene, de regulă, clorhexidină sau agenţi desensibilizanţi.

196. Cum alegem, cum folosim şi care este mişcarea realizată cu periuţele interdentare? – 2 min

Periuţa interdentară aleasă trebuie să prezinte un diametru puţin mai mare, comparativ cu cel al spaţiului de curăţat, iar mişcările de curăţire vor fi unele de dute-vino vestibulo-oral, şi invers. Reţinem recomandarea ca, înainte de utilizare, să umezim respectivul dispozitiv.

197. În ce situaţii clinice indicăm folosirea periuţelor unitufă, în ce scopuri şi care este mişcarea de curăţire? – 4 min

Sunt indicate pentru curăţirea:- feţelor aproximale, meziale sau distale ale dinţilor care mărginesc spaţiile edentate

neprotezate,8

- a furcaţiilor expuse,- a implanturilor,- sub intermediarii punţilor dentare,- a feţelor distale ale ultimilor molari şi chiar- a spaţiilor interdentare cu papilă decapitată.

Mişcarea folosită este una una combinată, circulară şi cu uşoară presiune, intermitentă, aplicată ca în cazul metodei sulculare de periere manuală.

Cu ajutorul lor putem aplica şi o serie de substanţe chimic active.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

198. Substanţele antiplacă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Ce înţelegeţi prin termenul de substantivitate? – 2 min

Defineşte calitatea substanţei de a fi adsorbită pe suprafaţa ţintă şi de a rămâne activă o anumită perioadă de timp.

199. Produsele anticarie comercializate sunt testate prin studii dublu-orb care trebuie să dureze minimum? – 2 min

2 ani.

200. Cât timp rămâne activă digluconatul de clorhexidină? – 2 min8-12 ore.

201. Digluconatul de clorhexidină administrat timp de 21 de zile reduce numărul Streptococilor mutans cu 26-68%, număr care revine la valoarea de plecare după cât timp? – 2 min

2-6 luni.

202. Digluconatul de clorhexidină este inactivat de o serie de componente ale pastelor de dinţi. Care este componentul cel mai inhibant şi care este indicaţia transmisă în acest sens? – 2 min

Gluconatul este inactivată de o serie de ingrediente din compoziţia pastelor de dinţi (de ex.: lauril sulfatul de sodiu), motiv pentru care utilizarea lui se face după un anumit interval de timp, în mod obişnuit, clorhexidina utilizându-se la 30 – 60 min după periaj etc.

203. Care este cea mai importantă caracteristică, din punct de vedere antimicrobian, a digluconatului de clorhexidină? – 2 min

Nu generează infecţii oportuniste.

204. Care sunt indicaţiile de utilizare a multiplelor produse care conţin digluconat de clorhexidină? – 5 min

- ca soluţie dezinfectantă, la decontaminarea suprafeţelor, la dezinfecţia instrumentarului sau a mucoaselor, înaintea puncţiei anestezice;

- ca apă de gură, sau ca gel, ca parte a tratamentelor instituite în cazul gingivitelor ulcero-necrotice, al aftelor, candidozelor, amigdalitelor, faringitelor etc.

- la clătirea gurii (soluţii cu clorhexidină). Sub această formă, este parte a protocoalelor pre- şi postchirurgicale.

o Gluconatul de clorhexidină poate fi folosită şi înaintea procedurilor stomatologice care produc cantităţi mari de aerosoli (şlefuiri, detartraje ultrasonice etc.) prin care se reduce riscul de infectare, dar şi efectele bacteriemiilor;o la pacientul care a suportat iradieri în zona cap-gât şi, implicit, la toţi pacienţii care

prezintă variate grade de xerostomie;o la cei cu implanturi dentare;o la pacientul din grupa celor cu risc crescut la carie;

9

o în clătiri antiseptice, înaintea procedurilor stomatologice la pacienţii cu boli grave, precum: discrazii sanguine, diabet sau endocardite, cancere (tratament prin chimioterapie), SIDA, sau în cazul purtătorilor cronici de virusuri ai hepatitei B sau C, etc, modalitate prin care minimalizăm riscul transmiterii infecţiilor;o la tratarea parodontopatiilor şi a complicaţiilor acestora, la pacienţii cu aparate

ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizări intermaxilare sau cu variate incapacităţi fizice şi psihice;o pentru a reduce halitoza, dar şi pentru dezinfecţia protezelor mobile;o se mai poate recomanda, pentru câteva zile, şi la igienizarea zonelor operate, atunci când

periajul dentar, în zonele respective, este contraindicat.

205. Care sunt efectele secundare produse prin folosirea preparatelor care conţin digluconat de clorhexidină ca şi posibilităţile de remediere a acestor „defecte”? – 4 min

- colorarea brună a suprafeţelor dentare incorect curăţate, a obturaţiilor (în special, a acelora incorect finisate), a mucoasei orale, în special a feţei dorsale a limbii, a dinţilor artificiali;

- perceperea unui gust amar (este motivul pentru care au fost introduse diferite arome),- pierderea temporară a senzaţiei gustative (impune utilizarea ei după masă) - senzaţia de arsură şi de uscăciune a gurii (în asemenea situaţii, se stopează administrarea ei);- creşterea ritmului depunerilor de tartru dentar, datorită accelerării descuamărilor epiteliale şi

a plusului de bacterii moarte produse;- hipersensibilitate dentinară,- tumefacţii parotidiene, la un număr redus de persoane, după o folosire îndelungată.

206. În irigări orale soluţiile de digluconat de clorhexidină se folosesc în concentraţie de? – 2 min

0,06%.

207. În ce concentraţie soluţiile cu digluconat de clorhexidină nu afectează formarea cheagului sanguin şi sinteza colagenului? – 2 min

0,10%.

208. Periochip - sunt conuri cu digluconat de clorhexidină, cu eliberare lentă, care se introduc în punga parodontală la intervale de ? – 2 min

3 luni

209. Care sunt produsele cu digluconat de clorhexidină cele mai recomandate în cazul pacienţilor cu cario-activitate intensă? – 2 min

Lacurile cu clorhexidină 40% sau cu 1% clorhexidină şi timol.

210. În Statele Unite lacurile cu digluconat de clorhexidină sunt recomandate? – 2 minCopiilor şi celor cu xerostomie în scopul reducerii incidenţei cariei dentare.

211. Care sunt principalele substanţe antiplacă din grupa compuşilor fenolici? – 2 minListerina şi triclosanul.

212. Din punct de vedere al efectului antiplacă la cât este evalut el pentru Listerină şi triclosan comparativ cu efectul digluconatului de clorhexidină? – 2 min

La 35% pentru Listerină şi 65% pentru triclosan.

213. Dacă înaintea şedinţei stomatologice pacientul clăteşte cu Listerină, după ce şi-a periat dinţii, cu cât se reduce încărcătura microbiană a aerosolilor produşi? – 2 min

93,6%.

214. Listerina poate genera efecte secundare. Care sunt acestea? – 2 minSenzaţii de arsură, gust amar şi, posibil, chiar colorarea dinţilor.

10

215. Care sunt principalele dezavantaje ale indicării Listerinei, pentru efectul ei antiplacă? – 3 min

- efectul antiplacă redus, cuantificat la 35% din cel al produselor pe bază de digluconat de clorhexidină;

o este motivul pentru care se indică în utilizări de luni de zile;- marele defect este conţinutul mare în alcool etilic – între 21,6–26,9% - cu efectele

cancerigene dovedite;- efecte secundare precum: senzaţii de arsură, gust amar şi, posibil, chiar colorarea dinţilor.

216. Pentru a preîntâmpina intoxicaţiile acute cu alcool sau incidenţa cancerelor din zona buco-faringiană se recomandă ca apele de gură să conţină alcool etilic într-o proporţie de cel mult? – 2 min

5%.

217. Apele de gură cu alcool etilic nu se recomandă? – 2 min- alcoolicilor;- celor cărora li se administrează medicamente ce reacţionează advers precum

metronidazolul.

218. Triclosanul. – 4 minEste o substanţă antiseptică antiplacă din subgrupa compuţilor fenolici.Efectul antiplacă a triclosanului este de doar 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei. El este

insolubil în apă, motiv pentru care se asociază cu o bază, un alcool sau un glicol. În concentraţii mai mari de 0,5%, provoacă modificări ale percepţiei gustative. Triclosanul se foloseşte la fabricarea apelor de gură (de ex.: PLAX a firmei Colgate) sau a pastelor de dinţi (de ex.: Colgate Total conţine pe lângă triclosan, fluorură de sodiu 0,32%, 1450 ppm F, şi pirofosfat de sodiu 5%).

Pentru un efect prelungit, triclosanul se asociază cu un copolimer, rezultând produsul Tricloguard (Triclosan 0,3% + Copolymer 2,0%).

Folosirea pastelor de dinţi ce conţin triclosan demonstrează:- reducerea semnificativă a formării biofilmului supragingival,- reducerea inflamaţiei gingivale in vivo,- inhibă, in vivo, acţiunea mediatorilor inflamatori incluzând interleukina 1-ß şi a

prostaglandinelor E2.

219. În ce scopuri se indică produsele care conţin triclosan? – 2 minProdusele cu triclosan sunt indicate pentru a reduce acumulările de placă şi gingivita ca şi

pentru a reduce cantitatea de tartru formată.

220. Ce substanţe active conţine pasta de dinţi Colgate Total? – 2 min- triclosan 0,3% cu copolimer 2% (tricloguard);- fluorură de sodiu 0,32% - 1450ppm F;- pirofosfat de sodiu 5%.

221. Pentru a-i creşte substantivitatea triclosanul se combină cu un co-polimer şi rezultă Tricloguard. Din ce este realizat co-polimerul PVM/MA? – 2 min

Copolimerul este polivinilmetoxietilen şi acid maleic.

222. Sanguinaria. – 4 minEste o substanţă antiseptică antiplacă din subgrupa alcaloizilor vegetali.Sanguinaria este un agent cationic de suprafaţă, solubil în apă, care prezintă capacitate de

legare la lipoproteinele membranei microbiene, generând efect bactericid. În plus, sanguinaria inhibă metabolismul glucidic, mecanism prin care pH-ul bucal se menţine în limite fiziologice sau reduce aderenţa microbiană şi depunerile de placă şi, implicit, inflamaţia gingivală. Prezintă o acţiune

11

antiplacă specială, acţionând mai ales asupra plăcii subgingivale, ce poate fi comparabilă, ca efect, cu cel al clorhexidinei asupra celei supragingivale. Reduce depunerile de placă cu 20–60%, la scurt timp de la aplicarea ei. Este activă şi în reducerea halenei fetide, prin anihilarea formării sulfurilor volatile.

Principalul efect secundar este o senzaţie blândă de arsură.Se comercializează sub formă de apă de gură, la o concentraţie de 0,03% (produsul

comercializat fiind Viadent), recomandabil în irigări subgingivale cu hidropulsorul, sau ca pastă de dinţi (produsul comercializat Veadent), unde se găseşte în combinaţie cu monofluorofosfatul de sodiu.

223. Care dintre substanţele antiseptice cu efect antiplacă prezintă cel accentuat efect anti-halitoză şi prezintă cam acelaş efect antiplacă subgingivală ca şi clorhexidina ca efect antiplacă supragingivală? – 2 min

Sanguinaria.

224. Lemnul dulce – Sewak – pe lângă efectul mecanic de curăţire mai acţioneză antiplacă şi prin substanţele chimice conţinute şi anume? – 2 min

- acizi graşi;- compuşi fenolici;- fitosteroli;- flavone;

225. Pasta de dinţi Parodontax classic conţine pe lângă bicarbonatul de sodiu fin granulat 6 extracte naturale. Care sunt acestea? – 2 min

- echinacea;- rathania;- muşeţel;- salvie;- smirnă;- mentă.

226. Care dintre compuşii cuaternari de amoniu este folosit în paste de dinţi ca agent de neutralizare a toxinelor? – 2 min

Clorura de cetilpiridinium (CPC).

227. Compuşii cuaternari de amoniu. – 4 minSunt agenţi cationici de suprafaţă puternic atraşi de suprafeţele dentare şi de componentele

chimice ale plăcii. În plus, produc reducerea tensiunii superficiale a coroanelor dentare. Deşi prezintă o atracţie puternică iniţială la ţesuturile orale, ei nu prezintă aceeaşi eficienţă antiplacă ca şi clorhexidina, efectul antiplacă menţinându-se un timp redus.

Din această grupă fac parte CLORURA de CETYLPIRIDINIUM (CPC – agent de neutralizare a toxinelor, la concentraţii de 0,05 – 0,07%) (cel mai important), CLORURA de BENZALKONIUM şi HEXETIDINA. Ele intră în compoziţia unor ape de gură la concentraţii de 0,05%, cu care pacientul clăteşte de 2–4ori/zi.

Efectele secundare sunt coloraţiile dentare şi creşterea vitezei de depunere a tartrului dentar. Folosirea îndelungată şi componenta alcoolică pot provoca leziuni descuamative, senzaţii de arsură la nivelul limbii şi chiar coloraţii minore şi reversibile la nivelul dinţilor. În plus, acţiunea lor este anihilată de prezenţa componentelor anionice din compoziţia pastelor de dinţi, motiv pentru care ele vor fi folosite doar după o clătire atentă a gurii.

228. Apele de gură comercializate cu agenţi oxidanţi conţin obişnuit, peroxidul de carbamidă 10% şi peroxidul de hidrogen 1,5%. Cum sunt ele indicate şi în ce scopuri? – 2 min

Asemenea ape de gură sunt recomandate în administrări de scură durată în caz de pericoronarită şi gingivite ulceronecrotice.

12

229. Care dintre agenţii de oxidare are efect cauterizant şi care se indică la tratarea gingivitei hiperplazice gravidice? – 2 min

Peroxidul de hidrogen 30%.-------------------------------------------------------------------------------230. Termenul de autoîngrijire orală înlocuieşte alţi doi termeni. Care sunt aceştia? – 2 minControlul plăcii dentare şi cel de fizio-terapie orală.

231. Cum definiţi termenul de autoîngrijire orală? – 2 minAutoîngrijirea orală reprezintă totalitatea activităţilor întreprinse de pacientul corect instruit şi

motivat, prin care acesta obţine prevenirea şi stoparea bolilor parodontale sau a cariei dentare, proces realizat, în principal, prin reducerea acumulărilor de placă.

232. Care sunt efectele secundare produse prin administrarea de antibiotice în scop antiplacă ce au determinat contraindicarea lor parţială din acest punct de vedere? – 2 min

Efectele secundare negative sunt: modificarea nişei ecologice, producerea rezistenţei microbiene sau infecţii oportuniste şi, cel mai grav, producerea alergiilor.

233. Care sunt limitele utilizării sistemice, în medicină dentară, a antibioticelor? – 3 min- efectele secundare grave (alergii) generate de anumite antibiotice;- posibilitatea inducerii rezistenţei faţă de antibioticul în cauză;- medicamentul acţionează şi în zone care nu necesită intervenţie, în timp ce concentraţia lui

ajunge diluată la locul de acţiune;- poate genera suprainfectare (infecţii oportuniste), cum ar fi candidoza;- iar acuzele parodontale (spre exemplu) atenuate de antibiotic limitează voinţa pacientului de

a urma strict tratamentul antibiotic un anumit număr de zile.

234. Local antibioticile se pot folosi pentru efectul lor antiplacă. Care sunt produsele folosite astăzi în acest scop? – 2 min- fibrele impregnate cu tetraciclină;- pastele cu tetraciclină-metronidazol.

235. În parodontologie antibioticele sunt obligatoriu de indicat sistemic în cazul tratării? – 3 min- parodontopatiei juvenile localizate;- formei refractare a parodontopatiei marginale a adultului;- când există simptomatologie generală (ex. febră) ca în cazul abcesului parodontal sau

a gingivo-stomatitei ulcero necrotice.

236. Ce presupune realizarea unui plan de tratament preventiv individualizat? – 2 min- selecţionarea celor mai eficiente dispozitive şi preparate,- la un minim posibil, prin care simplificăm explicaţiile şi motivăm pacientul.

237. Care sunt modalităţile locale de administrare a substanţelor chimice antiplacă? – 3 min- paste de dinţi (dentifrice) şi periaj;- clătiri cu ape de gură;- folosirea gumelor de mestecat;- irigări orale; şi- terapie parodontală nechirurgicală - aplicarea locală, direct în punga parodontală, a unor

substanţe active cu eliberare lentă, şi irigarea subgingivală.

238. În ce scopuri sunt indicate şi folosite pastele de dinţi? – 3 min- cosmetic (de îndepărtare a depozitelor moi de pe suprafeţele dentare, gingiei fixe şi

suprafeţei dorsale a limbii);13

- terapeutico sanogen – de prevenire a cariei dentare şi a bolilor parodontale,o de desensibilizare şi chiaro de albire a dinţilor.

239. Care sunt beneficiile preventiv/terapeutice a pastelor de dinţi şi care sunt principalii agenţi terapeutici care realizează fiecare dintre aceste deziderate? – 5 min

- de prevenire şi de remineralizare a cariilor dentare necavitare. În acest sens se utilizează agenţi terapeutici pe bază de fluor şi xilitolul (utilizat în unele paste de dinţi ca umectant sau aromatizant, şi dovedeşte efecte anticarie);

- de reducere a cantităţii de biofilm dentar format, cei mai importanţi agenţi fiind: triclosanul, citratul de zinc şi fluorura de staniu;

- de reducere a inflamaţiei gingivale; triclosanul a fost primul agent chimic care a dovedit efect antiinflamator. Triclosanul combinat cu copolimerul PVM/MA, adică polivinil metoxietilen şi acid maleic, prezintă o substantivitate crescută la 12 ore;

- de reducere a hipersensibilităţii dentinare; cea mai activă substanţă desensibilizantă este nitratul de potasiu 5%.

- de reducere a cantităţii de tartru supragingival format; dentifrice-le care arată capacitatea de a inhiba formarea T.D. sunt sărurile pirofosfatului, clorura de zinc şi citratul de zinc, hexametafosfatul de sodiu şi triclosanul cu copolimer.

240. Care sunt efectele cosmetice ale pastelor de dinţi şi cum/cine/care componente realizează aceste deziderate? – 3 min

- pigmenţii alimentari, cei din variaţii agenţi chimici ca şi fumatul pot colora P.D., motiv pentru care dentifricele acţionează cosmetic prin îndepărtarea lor mecanică dar şi prin agenţii de albire conţinuţi;

- reducerea halitozei prin inhibarea temporară a producerii componentelor sulfurice volatile. În acest sens cu efecte benefice se utilizează dioxidul de clor, uleiurile esenţiale şi clorura de zinc. Apoi triclosanul cu copolimer controlează microorganismele asociate cu producerea CSV iar fluorura de sodiu combinată cu hexametafosfatul de sodiu reduce producţia de CSV.

241. Care componentă a pastelor de dinţi din categoria detergenţilor (agenţilor de spumare) începe să nu mai fie folosită şi de ce? – 2 min

Lauril sulfat de sodiu şi pastele de dinţi care-l conţin nu se indică pacienţilor cu afecţiuni ale mucoasei orale el fiind acuzat că poate favoriza producerea ulceraţiilor orale, a aftelor şi reduce efectul clorhexidinei.

242. Ca detergent, componentă a pastelor de dinţi, care este înlocuitorul obişnuit al lauril sufatului de sodiu? – 2 min

n-lauril sarcozinatul de sodiu.

243. Pentru efecte negative minime se recomandă ca agenţii de curăţare şi lustruire să fie particule sferice, moi. Ce dimensiuni trebuie să prezinte aceste particule pentru a realiza curăţirea şi lustruirea la efecte negative minime? – 2 min

20 şi 1 micron.

244. În compoziţia pastelor de dinţi există şi un conservant. Care este cel mai folosit conservant? – 2 min

Benzoatul de sodiu.

245. Medicul stomatolog indică pasta de dinţi în concordanţă cu? – 2 min- obiceiurile pacientului;- problemele lui de sănătate, şi- obiectivele planului de tratament.

14

246. Pastele de dinţi ingerabile. – 3 minAu fost propuse iniţial spre utilizare în cosmos de către astronauţi, în ideea reducerii greutăţii

navei. Aceste paste prezintă o concentraţie scăzută de calciu şi, de regulă, conţin glicerină, carboximetilceluloză, zaharină şi apă, fără a conţine uleiuri esenţiale sau detergenţi. Ele pot fi folosite şi apoi înghiţite, fără a fi necesară clătirea. Ulterior, asemenea paste au fost indicate şi indivizilor cu dificultăţi în clătirea cavităţii bucale sau în evacuarea conţinutului oral.

247. Care sunt recomandările pastelor de dinţi profilactice cu fluor? – 4 min- tuturor adulţilor, ca parte a programului preventiv complet şi reprezintă o intervenţie de bază

în programul de prevenire a C.D.;- tuturor pacienţilor, indiferent de riscul cariogen (excepţie fac copiii sub 2 ani), de două ori pe

zi;- în cazul pacientului cu cario-activitate medie sau crescută, când se recomandă 3 sau 4 periaje

pe zi sau folosesc o gumă de mestecat cu xylitol când perierea nu este posibilă;- pentru desensibilizare dentară;- indivizilor cu multiple suprafeţe radiculare expuse (pentru prevenirea cariilor radiculare);- celor cu xerostomie etc.

248. Care este concentraţia în fluor a pastelor de dinţi numite profilactice cu fluor şi ce substanţe active conţin în acest sens, la ce concentraţii? – 4 min

Paste de dinţi cu potenţial profilactic sunt considerate numai cele cu un conţinut de 1.000 – 1.100 ppm F.

Astăzi, pastele de dinţi profilactice cu fluor conţin, în principal NaF 0,24%, monofluorofosfatul de sodiu (Na2PO3F) 0,76%, fluorură de staniu stabiliată 0,454% şi amine fluorurate.

Cercetările constată însă că prin creşterea cantităţii ionilor de fluor la peste 1500 ppm F nu cresc şi beneficiile anticarie.

În acelaşi timp, pentru anumiţi pacienţi care prezintă la un moment dat explozii de carii (carii rampante), s-au elaborat paste de dinţi terapeutice cu fluor, speciale, precum Colgate PreviDent, cu un conţinut de 260 mg fluor sau 5.000 ppm F. Pasta se comercializează în America şi se eliberează doar pe bază de prescripţie medicală.

249. Pentru a preveni fluoroza dentară, în principal, la nivelul incisivilor centrali maxilari, ce se recomandă? – 3 min

- grijă sau chiar contraindicarea produselor fluorurate în perioada lor de formare, adică lunile 15–30 de viaţă;- pasta de dinţi cu fluor folosită la o periere va fi de mărimea unui bob de mazăre, deoarece copilul mic înghite cel puţin jumătate din pasta utilizată.

250. Care este primul obiectiv de atins prin perierea dentară şi care sunt principali agenţi terapeutici folosiţi în acest sens? – 2 min

Sănătatea ţesutului gingival şi prevenirea infecţiilor parodontale.Agenţii terapeutici antiplacă şi antigingivită cei mai importanţi sunt: triclosanul/copolimer,

fluorura de staniu, citratul de zinc;

251. Agenţii terapeutici, componenţi ai pastelor de dinţi, antiplacă şi antigingivită cei mai importanţi sunt? – 3 min

- triclosanul/copolimer,- fluorura de staniu,- citratul de zinc;- digluconat de clorhexidină;- saguinaria şi citratul de cupru;

15

252. Pastele de dinţi antiplacă utilizate prin metode de periere sulculare şi prin substanţele lor active pot influienţa componenţa pungilor parodontale pe o adâncime de? – 2 min

1 mm şi maxim 2-3 mm.

253. Care sunt beneficiile folosirii (indicării) pastei de dinţi Expert Gums Protection a firmei Blend-a-med, cu fluorură de staniu şi hexametafosfatul de sodiu? – 2 min

- antiplacă şi antigingivită;- reduce sângerarea şi halitoza orală;- este desensibilizantă;- şi reduce incidenţa cariei dentare cu 22-25%.

254. Care sunt substanţe active cele mai importante conţinute de pastele de dinţi terapeutice antitartru? – 2 min

- pirofosfatul tetra potasiu şi tetra sodiu;- compuşii zincului (clorura de zinc şi citratul de zinc);- hexametafosfatul de sodiu;- triclosanul cu co-polimer;

255. Care sunt substanţele active principale, componente ale pastei de dinţi Colgate total şi în care scopuri o recomandăm? – 3 min

- triclosan + co-polimer,- fluorură de sodiu 0,32% F sau 1450 ppm F,- pirofosfatul de sodiu 5%.Are efect antiplacă, antitartru şi remineralizant.

256. În caz de hipersensibilitate dentinară care este prima recomandare a medicului stomatolog şi de ce? – 2 min

Este motivul pentru care specialistul recomandă, în primul rând, un controlul optim al plăcii, prin care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc cu cca 20% (în mod obişnuit, pacientul evită să-şi perie zonele dento-mucozale dureroase, determinând înrăutăţirea situaţiei clinice).

257. Care sunt substanţele active care definesc o pastă de dinţi desensibilizantă? – 2 min- nitratul de potasiu,- citratul de potasiu,- clorura de potasiu,- fluorura de staniu,- clorura de stronţiu;

258. Care este cea mai utilizată substanţă desensibilizată în pastele de dinţi cu acest efect? – 2 min

Nitratul de potasiu 5%.

259. În pasta de dinţi Elgydium albire se găseşte ca agent de albire bicarbonatul de sodiu 10% micropulverizat, adică cu mărime a particulei de 5 ori mai mică comparativ cu particula de bicarbonat normală. Care este această mărime a particulei şi cum o vedem comparativ cu mărime abrazivilor recomandaţi pastelor de dinţi? – 2 min

125 μm este particula de bicarbonat de 5 ori mai mică iar cerinţele pentru abrazivii pastelor de dinţi este de 1 μm pentru lustruire şi 20 μm pentru curăţire.

260. Care sunt efectele secundare generate de folosirea pastelor de dinţi de albit, câte tipuri avem şi cum se indică? – 4 min

Pastele de albit se pot împărţi în două categorii: cu şi fără peroxizi.

16

Pastele de dinţi cu peroxizi conţin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă (produce uree şi peroxid de hidrogen). Ambele substanţe acţionează în final prin eliberarea unei molecule de oxigen, ce se constituie în element de decolorare activă.

Asemenea paste sunt recomandate de specialişti a fi folosite de 2-3 ori pe săptămână, alternativ cu alte paste de dinţi, modalitate prin care se reduc efectele secundare, precum: infecţiile oportuniste (în special, cu ciuperci, precum: limba neagră păroasă). În plus, peroxizii pot determina alterări structurale la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul ţesuturilor moi orale (descuamări). Produc, de asemenea, întârzieri în vindecarea plăgilor şi chiar pot genera efecte mutagene.

261. Care sunt agenţii terapeutici activi folosiţi la fabricarea pastelor de dinţi de albire cu peroxizi? – 2 min

Conţin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă.

262. Care dintre categoriile de paste de dinţi prezente pe piaţă pot genera la unii pacienţi hipersensibilitate dentinară? – 2 min

Cele antitartru şi cele de albire.

263. În ce scopuri se pot folosi şi indica apele de gură? – 2 min- pentru combaterea plăcii dentare,- pentru a obţine creşterea rezistenţei structurilor dentare şi- pentru tratamentul profilactic sau curativ a unor afecţiuni parodontale sau ale

mucoasei orale.

264. În funcţie de concentraţia substanţei active apele de gură se pot utiliza în două moduri. Care sunt acestea? – 2 min- prin clătire viguroasă;- prin intermediul irigatoarelor orale.

265. Când apa de gură se utilizează prin clătire viguroasă constatăm că ea pătrunde subgingival numai? – 2 min

1-2 mm.

266. Apele de gură antiseptice se indică la clătirea guri înaintea unor proceduri stomatologice şi la o serie de pacienţi, demonstrându-se că astfel se reduce numărul microorganismelor orale. Cu cât se reduce numărul lor după clătirea gurii cu apă simplă, cu cât după perierea dinţilor şi cu cât şi după clătire cu ape de gură antiseptice? – 2 min

61%, 85% şi 97%.

267. Printr-o clătire corectă a gurii la finalul periajului dentar obţinem:? – 3 min- îndepărtarea depozitelor moi retenţionate şi desprinse pe durata periajului;- realizează îndepărtarea celulelor epiteliale descuamate;- elimină particulele abrazive prezente în pastele de dinţi;- realizează un masaj minim al ţesuturilor moi.

268. În cabinetul stomatologic apele de gură antiseptice se indică:? – 2 minInclusiv în cazul efectuării radiografiilor dentare şi, obligatoriu, în cazul tuturor procedurilor

care generează cantităţi mari de aerosoli, bacteriemii, sau pe durata şi la sfârşitul detartajului.

269. Studiile arată că la sfârşitul detartrajului încărcătura microbiană din atmosfera cabinelului este mare. Cât este de mare şi care sunt principalele cinci microorganisme prezente obişnuit şi cât timp se menţin ele în atmosferă? – 3 min

După detartraj mecanic încărcătura microbiană creşte cu până la 300% şi se menţine cel puţin 30 de min de la finalizarea procedurii. Studiile constată că 90% din încărcătura microbiană este reprezentată de stafilococul alfa hemolitic – care poate să rămână suspendat în atmosfera cabinetului

17

cca 24 de ore -, dar şi streptococi, pneumococi, bacilul Koch, virusurile gripale, al hepatitei, herpes simplex, Neisseria.

270. Care este apa de gură indicată postchirurgie parodontală şi de ce? – 2 minPostchirurgical, când pentru câteva zile, nu se recomandă periajul zonei operate. În acest scop,

se recomandă utilizarea apelor de gură cu clorhexidină, cu care pacientul clăteşte de 2-3 ori pe zi, în funcţie şi de recomandările produsului folosit.

271. Care sunt apele de gură indicate înainte, pe durata, dar mai ales după detartraj şi planare radiculară? – 3 min

În ziua respectivă se recomandă, pe durata efectuării detartrajului, clătiri cu soluţii saline izotone, iar după efectuarea lui - multiple clătiri (din două în două ore) cu soluţii saline hipertone, ce vor favoriza reducerea tumefacţiei inflamatorii şi traumatice, a sângerării şi, în plus, ajută la curăţirea ţesuturilor, la stimularea circulaţiei sanguine şi, implicit la vindecarea lor.

Postdetartraj, se recomandă pacientului şi clătirea cu ape de gură cu fluor, obligatorie în cazul persoanelor care prezintă sensibilitate dentinară sau suprafeţe radiculare expuse.

272. În caz de gingivo-stomatită ulcero-necrotică ca tratament se recomandă şi clătirea guri, efectuată din oră în oră, pe durata simptomatologiei acute. Care sunt soluţiile indicate? – 2 min- apă simplă,- soluţii saline hipertone,- ape de gură cu digluconat de clorhexidină, preferabil 0,10% hidrosolubilă.

273. Care sunt pacienţii cărora le recomandăm apele de gură fluorurate, în principal, în prevenirea cariei dentare? – 3 min

Asemenea produse sunt administrate în principal:- persoanelor tinere, pe durata perioadelor de risc cariogen maxim.- pacienţilor care prezintă multiple zone de demineralizare,- celor cu suprafeţe radiculare expuse,- celor care prezintă reconstituiri protetice retentive sau aparate ortodontice fixe,- celor cu xerostomie,- gravidelor, sau- celor care prezintă hipersensibilitate dentinară.

274. Care este apa de gură cu fluor cea mai indicată şi care sunt recomandările făcute pacientului? – 2 min

Este apa cu fluorură de sodiu 0,05%, de utilizat după periajul de seară urmând ca apoi 30 de min pacientul să nu clătească, bea sau mânca.

275. Care este singura apă de gură cu fluor care poate fi şi înghiţită şi care sunt indicaţiile ei? – 2 min

Este apa de gură cu fluorură de sodiu acidulată 0,044%, de indicat pacienţilor cu carii agresive sau cu hipersensibilitate dentinară.

276. Care este apa de gură fluorurată recomandată a fi folosită în programe profilactice colective? – 2 min

Apa de gură cu fluorură de sodiu 0,2%.

277. Care este vârsta după care putem recomanda clătiri cu ape de gură fluorurate? – 2 min6 ani.

278. Care sunt principalele ape de gură produse extemporaneu, cum se fabrică şi indicaţiile lor? – 4 min

18

- Soluţie cu clorură de sodiu - izotonică 0,9% (ser fiziologic). Reprezintă o soluţie apoasă care se poate prepara prin dizolvarea unei jumătăţi de linguriţă de sare de bucătărie (capacitate totală, 5 g) în 200 ml apă călduţă. Soluţia este recomandată clătirii gurii pe durata efectuării detartrajului.

- Soluţie cu clorură de sodiu - hipertonă. Se prepară prin dizolvarea unei jumătăţi de linguriţă sare de bucătărie în 100 ml apă călduţă. Soluţia se recomandă la sfârşitul detartrajului, dar şi înaintea efectuării lui, cu scopul de a condiţiona ţesuturile gingivale, adică de a le reduce tumefacţia inflamatorie şi sângerarea, inclusiv sângerarea de pe durata detartrajului.

- Soluţie de bicarbonat de sodiu. Se prepară dintr-o jumătate de linguriţă bicarbonat de sodiu dizolvată în 200 ml apă călduţă. Soluţia este recomandată ori de câte ori se doreşte reducerea acidităţii orale, ca în cazul tratării candidozelor etc.

279. Căror pacienţi le recomandăm clătiri cu ape de gură cu bicarbonat de sodiu? – 2 min- în inflamaţii orale inclusiv în caz de chimioterapie, când prevenim sau reducem severitatea

mucozitelor posibile, sau- după voma produsă pe durata gravidităţii sau provocată la persoane cu bulimie sau anorexie

nervoasă.

280. Apele de gură saline au contraindicaţii şi efecte secundare. Care sunt acestea? – 3 minSunt contraindicate la pacienţii pe regim alimentar hiposodat iar efectele secundare care apar

în administrări îndelungate sunt:- ulceraţii şi retracţii gingivale;- candidoze sau hipertrofierea papilelor linguale.

281. Cum interpretăm şi care sunt recomandările cu privire la apele de gură în funcţie de concentraţia în alcool etilic? – 4 min

Conţinutul mare de alcool este periculos, în special pentru copiii de 2-3 ani, rapoartele perioadei 1987-1991 arătând că în America s-au înregistrat peste 10.000 de intoxicaţii cu asemenea ape de gură, la copiii sub 6 ani, dintre care 3 mortale. De aceea, Council on Dental Therapeutics, al ADA, cere ca, pe lângă conţinutul maxim de alcool etilic, de până la 5%, să se ambaleze în sticle prevăzute cu dopuri speciale, greu de deşurubat de copilul mic, şi cu avertismente pe eticheta produsului.

De asemenea, National Cancer Institute a atras atenţia asupra legăturii certe existente între utilizarea regulată a acestui tip de apă de gură (cu conţinut mare de alcool – 25% sau mai mult) şi incidenţa crescută a cancerului din zona buco-faringiană. Nu s-a putut stabili dacă alcoolul singur este vinovat, dar s-a stabilit că prezenţa lui favorizează dizolvarea şi dispersia anumitor substanţe incriminate în apariţia cancerului. În această situaţie, au fost produse ape de gură fără alcool, precum Choise (alcohol-free), Lacalut Sensitive, apa de gură Sensitive a firmei ORAL B şi Ondrohexidin cu clorhexidină 0,10%.

Apele de gură cu alcool NU se recomandă alcoolicilor sau acelora cărora li se administrează anumite medicamente ce reacţionează advers cu alcoolul, precum metronidazolul.

282. Căror pacienţi nu recomandăm apele de gură acide, pH sub 5? – 2 min- multiple zone de demineralizare;- acelora cu expunerea cementului radicular;- care au suportat intervenţii chirurgicale recente.

283. Care sunt uleiurile esenţiale sau apele aromate care se utilizează ca aromatizanţi în compoziţia apelor de gură comercializate? – 2 min

Sunt utilizate, obişnuit, uleiurile esenţiale (eucaliptol, perişor) sau apele aromate (mentă, izmă, perişor).

284. Care sunt substanţele oxidante utilizate în compoziţia anumitor ape de gură, căror pacienţi le recomandăm şi de ce pentru o perioadă de timp limitată? – 4 min

19

Sunt reprezentate de peroxidul de hidrogen, perboratul de sodiu şi peroxidul de uree (carbamidă). Asemenea ape de gură sunt recomandate în tratamentul gingivo-stomatitelor ulcero-necrotice pentru intervale limitate de timp.

De reţinut este faptul că, ele se recomandă pentru perioade scurte de timp, deoarece pot genera efecte secundare nedorite, precum:

o gingii de consistenţă spongioasă şi sângerânde;o întârzierea vindecării plăgilor;o demineralizări şi hipersensibilitate radiculară; iar, uneori, chiaro limba neagră păroasă.

285. Care sunt agenţii de tamponare cei mai frecvent utilizaţi la fabricarea unor ape de gură şi căror pacienţi le recomandăm? – 2 min

Perboratul de sodiu sau de bicarbonatul de sodiu. Apele de gură obţinute sunt recomandate în tratarea inflamaţiilor mucoasei orale, ele determinând reducerea acidităţii orale şi dizolvarea filmului mucos acoperitor. De regulă, sunt recomandate în tratarea candidozelor.

286. Care sunt efectele secundare produse prin utilizarea apelor de gură cu digluconat de clorhexidină? – 3 min

Efectele secundare produse sunt:- pierderea temporară a gustului;- gustul amar (mascat prin utilizarea agenţilor aromatizanţi);- senzaţia de arsură şi de uscăciune a gurii;- durere mucozală;- colorări tranzitorii ale mucoaselor, dinţilor sau ale restaurărilor stomatologice;- accelerarea descuamărilor epiteliale; şi, deci- creşterea vitezei de formare a tartrului dentar.

287. Sub ce formă se comercializează, ce conţin ca substanţe de bază şi căror pacienţi indicăm salivele artificiale? – 5 min

Salivele artificiale se comercializează sub formă de spray şi de gel. Când salivele artificiale sunt sub formă de spray, ele se pulverizează direct pe mucoase, iar când sunt sub formă de gel, produsul se picură în gură (1-2 picături) care se împrăştie apoi prin mişcarea limbii.

Salivele artificiale conţin, de regulă, ca substanţe de bază, fie carboximetilceluloză, fie mucină. Cele pe bază de mucină sunt de preferat, deoarece proprietăţile reologice şi de protecţie se apropie cel mai mult de cele ale salivei naturale.

Substituenţii salivei mai conţin: clorură de potasiu, de sodiu, de magneziu şi de calciu, fluorură de sodiu (xerostomia se asociază cu un număr exagerat de carii), ortofosfatul de potasiu hidrogenat sau dihidrogenat, sorbitolul, p-metil hidroxibenzoat, benzoatul de sodiu, acidul ascorbic, esenţa de lămâie etc. Compoziţia fizică şi chimică a acestor salive artificiale se apropie mult de cea a salivelor naturale, însă ele sunt lipsite de componentele imune şi de enzimele, care se găsesc în mod normal în saliva umană.

Salivele artificiale se indică pentru:- obţinerea confortului, în caz de gură uscată;- a realiza un film protector pentru dinţi şi ţesuturile orale;- a reduce halitoza orală, mai ales cea de pe timpul nopţii;- purtătorii de proteze totale.

288. Când pacientul prezintă xerostomie pentru a preveni multiplele probleme funcţionale şi de sănătate a structurilor dento-parodontale recomandăm? – 3 min

- stimularea secreţiei salivare pe cale generală prin adminisrare de pilocarpină;- folosirea gumelor de mestecat fără zahăr,- umezirea frecventă a gurii cu apă simplă- utilizarea salivelor artificiale.

20

289. În cazul pacienţilor cu xerostomie contraindicăm? – 2 min- consumul sucurilor de fructe sau al acelora acidulate;- şi pentru a evita uscarea mucoaselor folosirea produselor ce conţin alcool sau glicerină.

290. La care pacienţi cu xerostomie contraindicăm folosirea salivelor artificiale? – 2 min- la pacientul pe regim hiposodat;

291. Definiţi irigarea orală. – 2 minIrigarea orală reprezintă metoda pereventivo-terapeutică - care, prin proiectarea unui lichid, în

jet continuu sau pulsatil (de preferat), direcţionat pe anumite suprafeţe dentare, la presiuni reglabile, realizează o curăţire superioară şi, în funcţie de substanţa activă folosită, chiar efecte terapeutice.

292. Care este scopul principal a utilizării irigatoarelor orale? – 2 minScopul principal a folosirii irigatoarelor orale este acela de a îndepărta placa dentară

subgingivală neataşată.

293. Cât reuşesc să cureţe irigatoarele subgingivale la nivelul pungilor parodontale? – 2 min41 până la 90% din adâncimea pungii irigate.

294. Bacteriemia produsă depinde de inflamaţia ţesutului parodontal şi faţă de ţesutul normal este cu câte procente mai mare în caz de gingivită simplă şi cu cât în caz de parodontopatie? – 2 min

- 6% în caz de gingivită şi 50% în caz de parodontopatie.

295. Căror pacienţi li se contraindică utilizarea irigatoarelor orale? – 3 minMetoda este contraindicată la:- pacienţii cu risc la bacteriemie, amintindu-i aici pe cei cu endocardite, boli reumatismale în

antecedente, boli congenitale de inimă, transplant de organe inclusiv de măduvă osoasă, sau pe cei cu variate proteze valvulare, articulare etc. În asemenea cazuri, se admite efectuarea irigărilor supragingivale, iar cele subgingivale, se vor efectua sub protecţie de antibiotice.

- pacientul cu ANUG (acute necrotizing ulcerative gingivitis) sau cu abcese parodontale,- pacienţii neîndemânatici (când este vorba de autoirigare).

296. Ce contraindicăm, dintre mijloacele mecanice auxiliare controlului plăcii şi nu numai, pe durata neutropeniilor şi a trompocitopeniilor profunde? – 2 min

Evităm utilizarea scobitorilor, a floss-ului, irigările orale şi a consumului de alimente dure, înţepătoare.

297. Căror pacienţi le indicăm folosirea irigatoarelor supragingivale (auto-irigare)? – 3 minPacienţilor care prezintă:

- punţi dentare şi lucrări protetice complexe;- aplicaţii ortodontice;- boală parodontală;- imobilizări intermaxilare şi interdentare;- implanturi dentare;- halitoză;- diabet zaharat;- imunosupresie.

298. Autoirigările se efectueză de 1-2 ori pe zi, obligatoriu în asociere cu? – 2 min- perierea dentară şi folosirea foss-ului dentar.

299. Care sunt avantajele autoirigărilor orale? – 3 min21

- o igenizare superioară la pacientul cu retentivităţi suplimentare obţinute prin tratamente stomatologice (aparate ortodontice, punţi, implanturi dentareetc.);

- pacientul devine co-terapeut şi îşi aduce contribuţia la obţinerea unor rezultate mai spectaculoase;

- favorizează îndepărtarea P.D. neataşate din zone greu accesibile (zone cu înghesuire dentară, furcaţii, postchirurgie parodontală);

- permite menţinerea unui status parodontal la pacienţi la care terapia parodontală chirurgicală nu poate fi aplicată.

300. Care sunt motivele pentru care soluţiile cu digluconat de clorhexidină se recomandă a fi utilizate în irigări orale perioade de timp limitate? – 2 min

- costurile şi efectele secundare.

301. Căror arii indicăm utilizarea irigatoarelor orale subgingivale? – 2 min- zona pungilor parodontale, a furcaţiilor şi a implanturilor dentare.

302. Vârfurile active ale irigatoarelor orale sunt fabricate din variate materiale şi în funcţie de aceasta au diverse indicaţii. Care este cel mai indicat şi în acelaş timp cel mai la îndemână vârf de utilizat la irigări până în fundul pungii parodontale? - 2 min

- acul de seringă bont şi steril.

303. Căror pacienţi le indicăm efectuarea irigări subgingivale? – 3 min- înaintea unor manopere stomatologice ce produc cantităţi apreciabile de aerosoli;- înaintea anesteziilor intraligamentare;- pentru menţinerea rezultatelor, în zonele ce nu răspund favorabil terapiei parodontale;- la pacienţii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie şi în arii care nu permit un

detartraj eficient, din cauza morfologiei radiculare, în zona furcaţiilor sau a pungilor parodontale prea adânci.

304. Care sunt avantajele irigărilor supra- şi subgingivale? – 3 min- reducerea inflamaţiei gingivale prin îndepărtarea parţială a plăcii dentare, rezultatele

putând fi potenţate prin utilizarea soluţiilor antimicrobiene;- reducerea sângerărilor gingivale;- reducerea sau modificarea componenţei florei microbiene, durata rezultatelor fiind

proporţională cu frecvenţa irigărilor, cu motivarea pacientului şi cu problemele de rezolvat;- potenţarea efectelor substanţelor utilizate.

305. Din multitudinea soluţiilor propuse pentru irigarea subgingivală care este cea mai eficientă? – 2 min

- soluţia de tetraciclină 50 la 100 mg/ml.

306. Obişnuit, când este indicată soluţia de tetraciclină, ca cea mai eficientă în irigarea subgingivală? - 2 min

- la sfârşitul detartrajului şi a planării radiculare.

307. Care sunt dezavantajele auto-irigărilor orale? – 3 min- irigatoarele orale sunt scumpe;- pacientul le poate supraestima eficienţa, reducând timpul acordat periajului sau pe cel al

folosirii aţei dentare;- presiunea exagerată poate determina bacteriemii (endocardite), motiv pentru care asemenea

proceduri sunt contraindicate la pacienţii cu probleme generale grave (este prudent).

308. Care sunt motivele pentru care indicăm folosirea gumelor de mestecat fără zahăr? – 4 min

22

- stimularea fluxului salivar (ele fiind recomandate şi pacientului cu xerostomie, Itthagarun - 1997), prin care se amplifică acţiunea de spălare şi, deci, procesul de autocurăţire;

- reducerea retenţiilor alimentare cu cca 80%. Prin acest mecanism, se favorizează curăţirea suprafeţelor dentare supraecuatoriale, în principal prin mestecarea gumei, dar şi prin mobilizarea părţilor moi periarcadice;

- iar, pe toată perioada de mestecare, secreţia salivară ca şi pH-ul salivar se menţin la valori crescute, Polland - 2003. Creşterea pH-ului oral se manifestă inclusiv la nivelul suprafeţelor dentare aproximale, aspect realizat prin stimularea fluxului salivar şi creşterea cantităţii de carbonaţi salivari secretaţi. Cantitatea de carbonat poate creşte chiar de 60 de ori, comparativ cu valorile normale (Badea - 2002);

- albirea structurilor dentare;- acţionează împotriva halitozei.

309. Ce obţinem la nivel dentar prin mestecarea gumelor de mestecat fără zahăr? - 2 min- reducerea incidenţei cariei dentare;- reducerea cantităţii de tartru depus;- reducerea coloraţiilor exogene produse.

310. Extractele vegetale prezente în compoziţia gumelor de mestecat generează şi reducerea numărului de microorganisme. În acest context care este extractul vegetal care produce efecte bactericide ample, în special asupra acelora producătoare de sulfuri volatile? – 2 min

Scorţişoara.

311. Gumele de mestecat cu polioli, în special cu xilitol, oferă avantajul revenirii pH-ului dentar la 7,5 în cât timp? - 2 min

- 3 min.

312. Când recomandăm folosirea gumelor de mestecat şi care sunt indicaţiile date (o lamă sau 2 tablete de gumă de mestecat) ? – 2 min

- la sfârşitul meselor;- mestecare 5-20 min;- în maxim 3 prize pe zi.

313. Căror pacienţi recomandăm utilizarea gumelor de mestect fără zahăr, cu xilitol? – 4 min- pacientului înscris în grupul cu risc crescut la carie;- acelora cu xerostomie;- femeilor gravide;- celor care după o masă bogată în carohidraţi nu-şi poate efectua periajul dentar;- pacienţilor cu reflux gastro-esofagian;- postchirurgical, acestea pot avea efecte benefice în accelerarea reluării tranzitului

intestinal;- vindeca o parte din infecţiile otice, xilitolul acţionând asupra streptococilor pneumonie,

responsabili cu producerea multora dintre aceste infecţii.

314. Căror pacienţi le contraindicăm utilizarea gumelor de mestecat? – 2 min- pacienţilor care prezintă afecţiuni gastrice;- utilizarea lor îndelungată poate genera probleme articulare (ATM) dar şi musculare.

23