Geriatria este specialitatea medicinii care se ocupa cu diagnosticul

si terapia maladiilor celor varstnici.

Gerontologia studiaza si factorii individuali ambientali si psiho-sociali

care intervin in procesul normal de imbatranire si se influenteaza reciproc.

Dupa varsta, Darby si Walsh au clasificat stadiul de imbatranire astfel:

- 65-74 ani- batrani “tineri”

- 75-84 ani-batrani de varsta medie

- Peste 85 ani-batrani

Teorii sociale asupra imbatranirii

In functie de zona sociala in care se afla persoana varstnica, medicul

trebuie sa adopte o strategie diferita pentru educatie sanitara.

1) In cazul persoanelor depresive, care s-au retras din activitatea sociala

odata cu pensionarea, medicul trebuie sa puna accent pe cresterea

autostimei pacientului pentru modificarea imaginii acestuia intr-una

pozitiva.

2) Teoria activitatii afirma ca exista o relati intre nivelul de participare

al individului la activitatea sociala si satisfactiile vietii. Ea presupune

continuare unui stilde viata moderat activ care duce la mentinerea

starii de bine. Pacientul trebuie incurajat sa-si continue activitatea si

trebuie instruit asupra tehnicilor de control al placi bacteriene

verificate prin autoexaminare.

1

3) Teoria continuitatii tine cont de toate abilitatile si atitudinea persoanei

pe tot parcursul vietii. In aceste cazuri, medicul trebuie sa stimuleze

autodeterminarea si responsabilizarea( de exemplu pacienti cu situatii

de invaliditate dobandita la care trebuie adaptate tehnicile de igiena la

noua situatie)

4) Teoria stratificari varstei considera procesul de imbatranire ca un

proces asociat cu un rol nou caruia trebuie sa i se adapteze( de

exemplu pacientii ce devin edentati si trebuie sa accepte ca metoda de

tratament proteza totala ca unica solutie).

MIJLOACE SPECIFICE DE IGIENA ORALA LA PACIENTII VARSTNICI

Tratamentul odontal in cazul pacientilor varstnici

S-a demonstrat ca tesutul parodontal la persoanele varstnice este mai

vulnerabil la inflamatie decat tesutul tanar. Astfel persoanele varstnice sunt

mai predispuse formarii placii bacteriene si manifestarilor severe si rapide

din gingivite.

2

Acumularile mari de placa bacteriana se datoresc diversilor factori:

- radacinile expuse retentioneaza placa bacteriana si sunt dificil de

curatit

- substantele medicamentoase se utilizeaza in tratamentul

afectiunilor generale colaterale pot detrmina o scadere a secretiei

salivare.

- limitarea functionala din artrite sau alte probleme neurologice

creeaza dificultati in executarea manevrelor de igiena.

- dieta formata din alimente moi favorizeaza mentinerea placii

bacteriene prin lipsa efectelor masticatiei

In aceste situatii pacientii in varsta trebuie constientizati de necesitatea

vizitelor mai frecvente la sedinte de profilaxie.

3

Factorii enumerati duc la crestere carioreceptivitatii la aceasta grupa de

varsta.

Fig.15,16,17.Retractia gingivala si lipsa preventiei cresc predispozitia

pentru caria radiculara.

Masuri de igiena orala la pacientul varstnic

Cele mai eficace programari pentru aceasta grupa de pacienti sunt cele

din prima jumatate a zilei cand rezervele energetice sunt conservate dupa

noapte.

4

La prima programare in baza unei anamneza atente si minutioase , se

consemneaza urmatoarele:

-starea generala de sanatate

-starea de sanatate a cavitatii orale

-tipurile de proteze existente

-dintii restanti(numar si implantare)

Trebuie de asemenea sa avem in vedere toate medicamentele sau terapiile

semnalate de pacient; se consemneaza iclusiv datele de cantact ale medicului

curant de medicina generala pentru eventualele neclaritati.

La fiecare sedinta la medicul dentist este bine sa se masoare tensiunea

arteriala ca pim pas in tratamentul preventiv. Examenul oncologic preventiv

trebuie realizat la fiecare sedinta de profilaxie data fiind incidenta

carcinoamelor orale odata cu inainarea in varsta. Se noteaza in fisa indicele

de placa la fiecare edinta de profilaxe. Planul de tratament trebuie

individualizat functie de toate aspectele enumerate.

Importanta comunicarii medic-pacient varstnic

Comunicarea medic –pacient varstnic are o importanta fundamentala

avand in vedere nevoia pacientului de a expune toate dificultatile si

inconvenientele acestei varste si a bolilor asociate.

5

Medicul trebuie sa abordeze aceste probleme cu diplomatie si sa

dirijeze pacientul spre desprinderea unor obiceiuri de igiena orala fara ca

acesta sa se simta fortat ci adaptat la cea mai eficienta metoda.

Pentru o mai buna intelegere, medicul poate sa ofere scris tratamentul

individulaizat cu metodele de igiena orala zilnice.

Pentru pacientii cu probleme motrice, fie se vor modifica

dimensiunile periutelor de dinti sau se va consilia utilizarea unor perii

electrice.

O mai buna intelegere a metodelor de igiena se obtine prin exersarea

in cabinet in fata unei oglinzi a tehnicilor utilizate sau necesare.

Aplicarea substantelor sub forma pastelor de dinti, gelurilor sau

colutorilor, are un rol semnificativ in prevenrea aparitiei cariilor radiculare

atat de frecvente datorita xerostomiei.

Fluorul, cu actiune sa demineralizanta, suplineste absenta salivei cu

rolul sau antibacterian.

Cele mai mari beneficii se obtin prin aplicarea la domiciliu de mai

multe ori pe zi a produselor fluorurate( de exemplu dupa periaj, aplicarea

unui colutoriu cu fluor inainte de clatirea finala).

Obiceiurile alimentare

Obiceiurile alimentare trebuie discutate cu pacientul pentru ca acesta

sa constientizeze actiunea cariogena a unor alimente, medicamente sau

siropuri.

6

Dieta echilibrata este greu de obtinut in cazul unor persoane

varstnice, datorita unor factori ca:

- limitarea resurselor economice

- singuratate

- pierderea interesului de a gati

- viata sociala deficitara

- capacitatea masticatorie redusa

- reducerea perceptiei olfactive si gustative

- alcoolismul, in anumite cazuri

- tabagismul in anumite cazuri

Vizitele periodice, regulate sunt importante pentru monitorizarea

statusului si a sanatatii orale si pentru prevenirea maladiilor dento-

parodontale la pacientul geriatric.

Intervalul dintre vizite depinde de abilitate pacientului de a controla placa

bacteriana si de factorii de risc la care acesta este expus.

5.1 Igiena orala la pacientii purtatori de proteze

Pacientul purtator de proteza mobilizabila trebuie responsabilizat in

ceea ce priveste mentinerea sanatatii tesuturilor de suport ale protezei.

El trebuie informat asupra faptului ca placa bacteriana se depune pe

toate elementele protezei si nu numai pe dintii naturali.

Placa bacteriana existenta pe sprafata protezelor dentare reprezinta

factol patogenic cel mai important pentru stomatitele protetice. De aceea ,

placa remanenta pe componentele protezei totale sau partiale transfera

7

patogenitatea intilor limitrofi sau adiacenti; pacientul trebuie sa invete sa

igienizeze componentele protezei fara a le distruge sau modifica pozitia,

orientarea sau forma.

-Utilizarea apei calde, peste 150 grade deformeaza proteza;

-Nu se folosesc pulberi abrasive si perii abrasive pentru a nu se crea

microretentivitati;

-Este recomandat sa se indeparteze proteza de pe campul protetic

noaptea astfel incat circulatia sangvina la acest nivel sa fie nestanjenita;

inclusive 2-3 ore/zi, indepartarea protezei este benefica(fig.14).

Fig.14-Zona palatinala inflamata

Indepartarea protezei relaxeaza tesutul palatal. Proteza se pastreaza intr-

un recipient cu apa dupa ce a fost igienizata prin periaj cu detergenti delicati

eficienti cu actiune bactericida inofensiv pentru tesuturi, necorozivi si

neabrazivi. In comert exista perii speciale pentru curatirea protezelor cu

doua tipuri de peri si cu forma cilindrica adaptata necesitatii accesului pe

zona interna a protezei, unde se acumuleaza placa bacteriana.

8

Precautii necesare in timpul igienizarii protezelor:

1) Indepartarea protezei din cavitatea orala;

2) Proteza trebuie bine sustinuta dar nu cu forta pentru a nu o

deforma;

3) Perierea protezei se face deasupra unui vas umplut ½ cu apa sau

acoperit cu un prosop pentru a evita fracturarea protezei in cazul caderii;

4) Se periaza toate sprafetele atat interne cat si externe si

concavitatile, cel mai bine folosind ochelarii pentru o mai buna vizualizare;

5) Daca pacientul foloseste paste adezive se indeparteaza in prima

faza pasta atat de pe proteza cat si de pe mucoasa si apoi se spala;

6) Clatire abundenta;

7) Se usuca cu servetel de hartie si se observa eventualele reziduri;

8) Se reiau manevrele de curatire in cazul constatarii resturilor de

tartru, plca bacteriana;

In cazul protezelor rebazate cu materiale reziliente, etoda cea mai

eficace este cea prin imersie pentru a nu modifica rebazarea

tempoarara(Harrison, Smith).

Tipuri de periute pentru proteze totale, partiale si pentru dintii

naturali

-Periute electrice

-Periute manuale( pacientii cu dinti natuali si proteza fixa)

-Periute moi pentru mucoasa

-Periute specifice pentru proteze

9

-Periute conice cu peri duri adaptate la suprafetele interne

Fig.18-Proteza totala si partial acrilica maxilara cu

depunere de tartru si resturi alimentare

10

Fig.19-Periute specifice pentru curatarea protezelor

Curatirea mecanica a mucoasei

Perierea usoara si masaj digital( pentru favorizarea circulatiei):

- policele si indexul, compresiune si relaxare la nivelul crestei

alveolare

- policele pentru masajul palatului

- dupa instructajul medicului pentru relaxarea musculaturii orale.

Zilnic pacientul trebuie sa execute cu rigurozitate igiena mucoasei orale

situate sub proteza mobila. In functie de gradul de igiena si de bolile

sistemice asociate, la nivelul acestei mucoase se pot intalni infectii

fungice, stomatite, hiperplazie papilara, fibroza hiperplastica.

Xerostomia determina uscarea excesiva a mucoasei, limitand astfel

dictia, deglutitia, digestia si retentia produsa la nivelul protezei ; de aceea

este indispensabil ca pacientul sa bea apa frecvent sau sa clateasca gura.

In cazul aparitiei semnelor de inflamatie( roseate, edem, sangerare) sau in

prezenta ulceratiilor, leziunilor de decubit, infectiilor bacteriene, fungice ar

fi sa se utilizeze complementar manoperelor de igiena orala clorhexidina

0,12% pentru mentinerea dezinfectiei si facilitarea vindecarii tesuturilor.

Aceste clatiri cu, clorhexidina trebuie limitata la cure successive pe timp

limitat.

Igiena limbii

11

La pacientul varstnic, limba este maru=ita e volum sau inflamata prin

prezenta glositei= limba rosie, lucioasa su erodata urmare a anemiei

feriprive;

Igienizarea se realizeaza cu multa delicatete, pe fata dorsala a limbii

se poate constata reducerea numarului papilelor cu diminuarea senzatiei

gustative si sensibilitatii ; de asemenea se remarca prezenta varicelor

sublinguale, configuratia naturala a suprafetei linguale prin alternanta de

papile si santuri la care se adauga xerostomia, se creaza conditii perfecte

pentru retentia placii bacteriene al carei metabolism este responsabil de

halitoza. De aceea este indispensabila utilizarii razusei pentru limba.

Solutii dezinfectante

Dezinfectia protezei se obtine prin imersia in solutii chimice ce

respecta timpii, concentratia si frecventa stipulate de producator. Inainte de

reutilizarea protezei trebuie realizata o clatire abundenta, minutioasa.

Solutiile chimice detergente utilizate ca antimicrobiene au la baza:

-acizi anorganici diluati HCl 3-5% singur sau cu acid fosforic

exclusive pentru imersia profesionala cu ultrasunete

-acid acetit

-hipoclorit alcalin5%

-peroxid de hydrogen

-enzime proteolitice

-clorhexidina

In comert se gasesc dezinfectanti pentru proteze ub forma de pulberi

sau pastille continand exclusive peroxizi alcalini care dizolvati in apa produc

12

peroxid de hidrogen. Aceste produse antibacteriene sunt eficace daca

proteza este curatata anterior si fara placa bacteriana sau tartru.

Hipocloritul are proprietati atat detergente cat si antibacteriene, dar

fiind prea agresiv poate distruge portiunile metalice ale protezelor daca este

utilizat necorespunzator( hipcloritul se prepara prin dilutia unui capacel de

hipoclorit 5% la un pahar cu apa-timp de imersie 15minute).

Sfaturi pentru noii purtatori de proteze totale:

- vorbiti lent;

- vorbiti cu voce tare in fata oglinzii;

- adaptati-va la noul flux salivar;

- gustul poate suferi modificari;

- evitati miscarile ce utilizeaza exclusive incisivii;

- evitati mancarurile lipicioase, fibroase;

- fiti atenti la stranut, tuse –evitati-le;

- nu utilizati adezivi pentru proteza fara a fi prescrisi de medic;

- luati in calcul o rebazare intre 3-6 luni de la efectuarea protezei;

- semnalati medicului aparitia instabilitatii protezei, durerii,

leziunilor de decubit, roseate, lipsa aderentei.

5.2 Igiena orala la pacientii reabilitati prin lucrari protetice

conjuncte

In cazul pacientilor cu reabilitare orala prin protezare fixa partiala sau

totala trebuie urmarite din punct de vedere al igienei urmatoarel situatii

clinice:

13

1)Indepartarea placii bacteriene situate la nivelul protezei fixe realizate

pe dintii naturali fara leziuni parodontale;

2) Indepartarea placii bacteriene situate la nivelul protezei fixe realizate

pe dintii cu afectiuni parodontale;

3) Indepartarea placii bacteriene in zonele particulare situate la nivelul

protezelor fixe;

1) Metodele alese trebuie adaptate situatiei clinice specifice fiecarui

pacient tinand cont de forma , pozitia, tipul de preparatie si vechimea

lucrarilor protetice.

Wise si Rarish au constatat prezenta placii mai abundente la nivelul

protezarii cu nmetalo-ceramica comparative cu suprafetele de aur.Pentru

indepartarea placii bacteriene de pe suparfetele vestibulara si linguala se

folosesc periute cu fire de nylon cu varful rotunjit , de consistenta medie prin

tehnica di Bass si tehnica Stilmann. Manoperele gresite sau periile incorecte

duc la aparitia ulceratiilor, zonelor de uzura, radacinilor, modificarea

conturului gingival cu expunerea marginilor protezei, foarte inestetic.

Periutele monotufa se folosesc in zonele cu acces dificil, pentru peretii

distali ai ultimelor elemente protetice, in zonele cu concavitati maxime,

accentuate.

Periile din cauciuc sunt recomandate pentru indepartarea placii

subgingivale in specialin zonele linguale si palatinale dar sunt mai putin

eficiente.

14

2) Reabilitarea completa indica un tratament protetic si parodontal

efectuat pentru rezultate optime de functionalitate si estetica. Tratamentul

parodontal si cel protetic sunt interdependente, in sensul ca durata

tratamentului protetic depinde de sanatatea tesutului parodontal dar si tesutul

parodontal este influentat de structura constructiei protetice.

In aceste situatii trebuie urmarita integrarea dentitiei restante in noua

structura dentara mixta, fiind nevoie de:

-stabilirea unei ocluzii fiziologice;

-controlul obiceiurilor pacientului;

-obtinerea si mentinerea sanatatii structurii parodontale;

-inlocuirea elementelor dentare lipsa;

-executia unei lucrari protetice corecte cu spatii interproximale si puncte de

contact ce permit controlul placii bacteriene;

-obtinerea conditiilor optime de estetica si fonatie;

Etape de tratament:

A) Indepartarea factorilor etiologici, motivarea pacientului;

B) Eliminarea contactelor premature;

C) Stabilirea planului de tratament, functie de abilitatile pacientului de a

respecta metodele de igienizare;

In timpul tratmentului parodonto-protetic este necesara uneori folosirea

unor variate metode de igienizare pentru adaptare la variatiile anatomice

aparute pe parcurs.

Eficacitatea indepartarii placii bacteriene trebuie controlata mai des in

zonele dificile ca acces pentru a evita inflamatia gingivala.. Sedintele de

igienizare se fac la intervale diferite dupa stadializarea tratamentului.

15

Dupa tratament , tehnicile de igiena recomandate trebuie sa corespunda

cu manualitatea pacientului si adaptabilitatea la specificitatea cazului.

A) Cele mai indicate metode de igiena pentru lucrarile protetice situate

la nivelul furcatiei radiculare sunt:

* la nivelul PM superior- concavitatea accentuata de pe peretele mezial

si distal se igienizeaza cu periute interdentare. , intrucat firul interdentar nu

se poate adapta la zona profunda a concavitatii;

16

Daca nu exista alte elemente protetic distale, se poate folosi o prie

monotufa in centrul concavitatii;

* la nivelul molarilor inferiori, concavitatea de la nivelul peretilor

vestibular si lingual se igienizeaza cu o perie monotufa adaptata la o

perie electrica( se executa o miscare vibratorie);

*la nivelul molarilor superiori- forma de trifoi cu concavitatea

accentuate in zona vestibular, perie monotufa iar mezial si distal cu ajutorul

periutelor interdentare;

B) Metode de igiena in cazul amputatiei radiculare, premolarizarii si

separatiei radiculare:

Forma particulara a bonturilor protetice rezultate in urma acestor

tipuri de tratament necesita metode de igiena speciale intrucat festonul

gingival este modificat atat ca form cat si ca volum.

Din punct de vedere protetic trebuie remodelata suprafata din 1/3

apicala pentru a facilita controlul placii bacteriene.

Exista mai multe situatii clinice in cazul molarului superior :

* amputatia unei radacini vestibulare duce la aparitia unui bont sub

forma unei semilune. Firul interdentar nu este indicat pentru ca nu se poate

adapta concavitatii centrale. Din motive estetice se poate crea o falsa

radacina si in acest caz igienizarea se efectueaza cu super floss sau cu

ajutorul periutelor interdentare;

*amputatia ambelor radacini vestibulare meziala si distala, are ca

rezultat o radacina palatinala ovoida, zona din care placa bacteriana se

17

indeparteaza cu o perie monotufa cu peri moi sau cu o periuta interdentara

de dimensiune adaptata spatiului interdentar corespunzator.

Daca din motive estetice se creeaza o radacina vestibulara, placa

bacteriana se indeparteaza cu super floss.

*amputatia unei radacini si separatia celor 2 radacini restante- in acestt

caz rezulta doua bonturi mici, ovoide cu inclinatii si directii diferite.

Indepartarea placii bacteriene se efectueaza utilizand o perie

interdentara cu diametrul corespunzator spatiului existent si inaltimii

radiculare. Accesul se realizeaza atat dinspre vestibuar cat si dinspre

palatinal.

In cazul molarului inferior- separatia radiculara duce la obtinerea a doua

bonturi mici cu sectiune ovoida. Pentru igienizare se pot folosi periute

interdentare, cu Super Floss sau cu un fir de lana.

* premolarizare- radacina restanta se igienizeaza cu Super Floss sau cu

fir interdentar;

Dupa chirurgia parodontala, cicatrizarea tesutului moale modifica forma

si consistenta initiala a acestuia. Daca noua proteza nu se adapteaza la noua

forma a tesutului, exista dupa Weisgold, doua situatii clinice:

* un parodontiu subtire, fara variatii dimensionale asupra caruia actioneaza

o proteza foarte intim adaptata va produce o retractie gingivala; igienizarea

se realizeaza cu periute monotufa cu peri fini si moi activate usor si circular.

* un parodontiu plat, cu o proteza situata la distanta de acesta va

produce aparitia unu tesut hipertrofic inflamat cronic.

18

Fig.20 ata dentara- periuta dentara

Fig.21- Situatie clinica-utilizarea periutei monotufa

in zone cu acces dificil

CONCLUZII

Comunicarea medic –pacient varstnic are o importanta fundamentala

avand in vedere nevoia pacientului de a expune toate dificultatile si

inconvenientele acestei varste si a bolilor asociate.

19

Medicul trebuie sa abordeze aceste probleme cu diplomatie si sa

dirijeze pacientul spre desprinderea unor obiceiuri de igiena orala fara ca

acesta sa se simta fortat, ci adaptat la cea mai eficienta metoda.

Pentru o mai buna intelegere, medicul poate sa-I ofere scris,

tratamentul individulaizat cu metodele de igiena orala zilnice.

Xerostomia determina uscarea excesiva a mucoasei, limitand astfel

dictia, deglutitia, digestia si retentia produsa la nivelul protezei; de aceea

este indispensabil ca pacientul sa bea apa frecvent sau sa clateasca gura.

Vizitele periodice, regulate sunt importante pentru monitorizarea

statusului si a sanatatii orale si pentru prevenirea maladiilor dento-

parodontale la pacientul geriatric.

Intervalul dintre vizite depinde de abilitate pacientului de a controla

placa bacteriana si de factorii de risc la care acesta este expus.

Metodele alese trebuie adaptate situatiei clinice specifice fiecarui

pacient tinand cont de forma , pozitia, tipul de preparatie si vechimea

lucrarilor protetice.

In urma studiului efectuat, am constatat eficienta crescuta a utilizarii

periutelor interdentare comparativ cu cea a utilizarii dusului bucal la

pacientii din aceeasi grupa de varsta.

Evidentierea eficientei acestor mijloace a fost consemnata prin

modificarea valorii I.OL evaluat initial si la o luna dupa utilizarea schemei

de tratament atat la lotul martor cat si la cele 2 loturi de pacienti luate in

studiu.

Rezultatul igienizarii cavitatii bucale cu ajutorul dusului bucal indica

scaderea I.OL sub nivelul constatat initial, dar superior I.OL normal

respectiv I.OL obtinut in urma igienizarii cu periute interdentare.

20

BIBLIOGRAFIE

Amsterdam M.- Technique of hemisection of multirooted teeth.

Alpha megan 54:4, 1960.

Banting D.W.: Special Restorative needs of older adults spec. care

dent. 7,15 jan-Feb.1987.

Beaudreau D.E-Periodontal consideration in restorative dentistry, in :

Goldman H.M. , Cohen D.W., Periodontal therapy, 6-th ed. Mosby, St.-

Louis, 1980.

21

Bergman B. et al.: Cross-sectional study of the periodontal status of

removable partial denture patients. J. Prosthet. Dent.208/11, Feb.1998.

Bower: Furcation morphology related to dental treatment. J.

Calandriello M., Carnevale G.F., Ricci G.: Parodontologia, pagg. 590-660.

Cides odonto, Bologna, 1986.

Carnevale G.F. Pontoriero R., Dr. Febo G.F- Long term effect of root-

resective therapy in furcation involved molars. A ten years longitudinal

study. J.Clin. Periodontol. 25:209, 1998

Copps D., Lacy A. Et al.: Effects of topical fluoride therapy on five

low fussing dental porcelains. J.Prost. Dent.52:340, 1984.

Darry M.L. Walsh M.: Dental hygiene theory and practice, pag.873,

911. W.B. Saunders Co., Philadelphia, 2005.

De Sanctis M., Murphy K.G.: The role of resective periodontal

surgery in the treatment of furcation defects. Periodontology 2000 22:154,

2000.

Di Febo G.F.:La protesi nelle malattia parodontale , in: Calandriello

M., Carnavale G.F., Ricci G., Parodontologia, pag. 590-660. Cides Odonto,

Bologna, 1986.

Dummer P.M., Harrison K.A.: In vitro plaque formation on

commonly used dental materials. J. Oral Rehabil 9:52-63, 1985.

Harisson A. Basker R.M. Smith I.S.: Compatibilita di materiale

provvisori resilienti con I detergenti da immersione per protesi. Int.

J.Prosthodont. 2:254-258, 1989.

Hamp S.E.: Periodontalconsiderations in prosthetic dentistry.

Periodontology 2000 9:118, 1995.

Kitamura M., Kiyak H.A., Mulligan K.: Predictors of root caries in

the elderly community. Dent. Oral epidemiol. 14, 34 Feb. 1996.

22

Levenson A.J.: Psychiatric implications in the treatment of the

geriatric dental patient. Spec care dentist. 3,4 Jan.-Feb.1983.

Odrich J., Levine J.: Dental health knowledge in a group of inner city

older adults. Spec. care dentist. 3, 4 Nov.-Dec. 1997.

Rarish F., Hofman M.: Dental labor XXVII, helft 10, 1715, 1979,

Silness J.: Periodontal conditions in patients treated with dental

bridges. II. The relationship between the location of the crown margin and

periodontal condition. J. Periodont. Res. 5:225, 1970.

Waerhaug J. The interdental brush and its place in operative and

crown and bridge dentistry. J. Oral Rehabil. 3:107, 1976.

Weisgold A.S.: Contours of full crown restaurations. Alpha Omegan,

December 1997.

Wise M.D., Dykema R.W.: The plaque retaining capacity of four

dental materials. J. Prosthet. Dent.33:178, 1997

Wilkins E.: La practica clinica dell’igienista dentale, pag.458. Piccin,

Padova, 2000.

Wilkins E.M.: Clinical practice of the dental hygienist, pagg.337-357,

561-572. Lea& Fabiger, St.- Louis, 2004

23