Sub Preventie Final

8/10/2019 Sub Preventie Final

1/53


2/53

3. Produc placi dentare ce contin PZ extracelulare impermeabile, care limiteazaactiunea sistemelor tampon salivare la acest nivel.

9. Care sunt alimentele - mai frecvent consumate i - cuprinse sub titulatura celor cupotenial cariogen redus? 2 minR:

Pulberea de cacao, branzeturile, alunele, arahidele, vegetalele crude (brocoli, conopida,castravete, marar, morcov), carnea de pasare, pestele, grasimi (unt, margarina), indulcitorialternativi.

10.Care este grupa ndulcitorilor, care consumai frecvent, genereaz carie dentar (dai i 4exemple de carbohidrai din aceast grup)? - 2 min

R: Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de CHdin aceasta grupa: zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza, galactoza, sorboza.

11.Care grupe de ndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de ndulcitori alternativi?1 minR: Poliolii( manitol, xilitol, sorbitol), polipeptidele, indulcitorii artificiali(zaharina,

ciclamat de sodiu, glucoza hidrigenata, isomaltul.12.Care este formula chimic a zahrului, i cte kcal/g aduce? 1 min

R:Formula chimica a zaharului - C6H12O6, 4,1 kcal/g.

13.Pe lng carie dentar consumul frecvent i excesiv de carbohidrai genereaz o serie deboli generale grave. Enumerai 4 asemenea afeciuni. 2 min

R:Diabet zaharat, boli cardio-vasculare, HTA, obezitate.

14.ntre ce vrste plasm vrful consumului de zahr i care sunt msurile preventive luate? 2 minR:Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani, perioadain care nevoile energetice sunt cele mai mari. Masurile preventive luate constau in:limitarea sau chiar interzicerea consumului de CH pe anumite perioade de timp( mai ales aalimentelor lipicioase si rafinate), individualizarea consumului de zahar.

15.Care este cantitatea de zahr consumat zilnic sau anual pentru ca indicele de carie s semenin la valori minime (sub 3 i la persoane care nu beneficiaz de fluorizare)? 1 min

R:Cantitatea de zahar consumata zilnic trebuie sa fie de 50g/zi sau 10 kg/an.

16.Care este cantitatea de zahr consumat anual de pacientul care a beneficiat de fluorizarepentru un indice de carie DMF-T minim (sub 3)?1 min

R:15 kg/an.

17.Care sunt cele mai cariogene alimente?1 minR: Cele mai cariogene alimente s-au dovedit a fi acelea cu un continut ridicat de CH

rafinati si care in plus prezinta o retentie prelungita la nivelul structurilor dentare.

18.Ce este amidonul, din ce grup de ndulcitori face parte i cum interpretm cariogenitatealui?4 min


3/53

R:Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza. Amidonulprelucrat termic (prin fierbere sau coacere) da nastere la nivelul cavitatii bucale unor particulesolubile si degradabile enzimatic. Aici el este hidrolizat sub actiunea amilazei salivare inmaltoza, maltotrioza, dextrine si chiar glucoza. Pe aceasta cale, painea poate ajunge sa coboarepH-ul oral la acelasi nivel ca si zaharurile.

Neprelucrat alimentar, amidonul din grau, porumb, orez, cartofi NU este cariogen.19.Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- i dizaharide, care estesubstana cel mai puin cariogen (dintre acestea) i din punct de vedere preventiv care esteatitudinea noastr fa de fiecare dintre ele? 4 min

R: Monozaharidele sunt reprezentate in special de: Glucoza, fructoza si galactoza.Dizaharidele sunt reprezentate in special de sucroza, lactoza si maltoza. Ele sunt CH largraspanditi in natura si se gasesc de obicei in fructe, vegetale, lapte. Comparativ cu puterea deindulcire a zaharului, cea a mono- si dizaharidelor variaza intre 0,2-1,8. Toate substanteleenumerate genereaza PD mai subtire in comparatie cu cea produsa de zahar.

Lactoza se gaseste in lapte si in produsele lactate si prezinta cea mai redusa capacitate

cariogena, comparativ cu celelalte zaharide.20.Laptele staionat n jurul dinilor perioade ndelungate poate fi cariogen, chiar dac lactozaprezint cea mai redus cariogenitate, comparativ cu celelalte mono- i dizaharide. Care estecariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vac sau cu laptele praf? 3 min

R: S-a constatat faptul ca inclusiv laptele natural, consumat si retentionat perioadeindelungate in jurul dintilor nou-nascutilor este un factor favorizantal producerii cariilor debiberon).

Laptele, in pofida lactozei continute 6-9% in laptele uman, 4% in laptele de vaca, laptepraf 26 % (??) se poate metaboliza la nivelul placii dentare generand carie dentara, poate insaavea si efect protector prin continutul sau in proteine, grasimi si ioni anorganici(ioni ca calciu sifosfati).

21.Care este puterea de ndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei i care es tecariogenitatea lor?1 min

R: Puterea de indulcire a fructozei 1,7; puterea de indulcire a glucozei 0,7.Cariogenitatea se datoreaza proprietatii de a genera PD groasa si bogata in glucani extracelulariinsolubili care favorizeaza mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.

22.Toate studiile arat o cariogenitate pentru fructoz i alta pentru zaharoz. Care esteindicele CAO pentru cele dou substane? 1 min

R:Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativcu cea a zaharozei pentru care indicele CAO este de 7.2.

23.Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei i de ce, care sunt principalii reprezentantani? 2min

R: Poliolii sunt CH naturali care prezinta o molecula asemanatoare sucrozei, se mainumesc si lichioruri. Cei mai cunoscuti polioli sunt: sorbitolul, manitolul si xilitolul.


4/53

24.Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. ns cariogenitatea lui este redus. n cecondiii el devine cariogen? - 1 min

R: In lipsa altor surse de CH, S. Mutans sunt in stare sa metabolizeze sorbitolul, generandacizi organici.

25.

Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? -1

minR:Xilitolul produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor

PD.

26.Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l facneacidogen i necarigen i care sunt constatrile studiilor cu privire la comportamentul luicariogen?3 min

R:Xilitolul este cel mai eficient inlocuitor al sucrozei pt ca este neacidogen si necariogen.Produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor PD. De asemeneaproduce stimularea fluxului salivar si prin aceasta creste pH-ul oral si cantitatea ionilor de Ca

prezenti. Indicele DMF-T este 0, indice de placa redus semnificativ, remineralizarea cariilornecavitare( petele albe cretoase), reucerea numarului de microorganisme acidogene( inclusiv S.Mutans)

27.Pentru xilitol care este principalul efect negativ?1 minR:Diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol la copil, nu se manifesta la adulti.

28.Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelulP.D. i este un ndulcitor natural sau artificial? 1 min

R: Thaumatin-ul este un indulcitor natural extras dintr-o planta care creste in vestulAfricii.

29.

Care sunt cele trei caracteristici ale ndulcitorilor artificiali care-i propulseaz ca nlocuitoriai sucrozei?1 min

R: 1) Reducerea cariogenitatii si a obezitatii(fiind necariogeni si necalorici); 2) Suntindulcitori puternici, comparativ cu capacitatea de indulcire a zaharului; 3) Pretul de cost.

30.Care este cel mai vechi i cel mai utilizat ndulcitor artificial? - 1 minR: Zaharina descoperita in 1879, cu o putere de indulcire de 300 de ori mai marecomparativ cu cea a zaharului.

31.

Care ndulcitor artificial are o putere caloric de 4 kcal/g asemntoare proteinelor i subce denumire comercial mai este cunoscut? 1 min

R:Aspartamul prezinta o putere calorica de 4 kcal/g, specifica proteinelor. Denumirecomerciala: Nutra sweet


5/53

32. Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic ifenilalanina. El este contraindicat pacienilor care sufer de? - 1 min

R: Pacientiilor care sufera de fenilcetonurie

33. Care este singurul ndulcitor artificial care genereaz reduceri minime ale pH-ului P.D., decieste metabolizabil la acest nivel?1 min

R:Glucoza hidrogenata; denumire comerciala: Lycasin. Cand se consuma ca sirop, producereduceri minime ale ph-ului P.D. si prezinta o cariogenitate mult mai redusa comparativ cu cea azaharului

34. Care este ndulcitorul artificiar cu puterea de ndulcire mare i gust similar cu al zahrului icare este posibil s-l nlocuiasc cnd preul de cost va fi rentabilizat? 1 min

R:Sweetner 2000

35. Care sunt efectele secundare produse de unii ndulcitori artificiali? 2 min

36. Care sunt ndulcitorii care la copii genereaz diaree osmotic?1 min

R:Indulcitorii alternativi: xilitol si sorbitol

37. Zahrul se poate extrage din cteva plante i se gsete n miere. Care esteprodusul cel maicariogen i de ce? 2 min

R:Zaharul este cel mai nociv pt ca sucroza determina producerea unui tip special pe P.D., groasa,bogata in polizaharide exctracelulare insolubile si la nivelul careia predomina S. Mutans.Zaharul, fie ca provine din miere de albine, seva de artar, sfecla sau trestie de zahar, este la fel denociv cu un plus de cariogentitate pt miere de albine.

38. Care dintre alimentele consumate, prezint cel mai redus clearance pentru carbohidraiiconinui, de cca 5 min? 1 min

R:Cel mai redus timp de clearance, de cca 5 min, e specific carbohidratilor din: bauturiracoritoare, legume si fructe proaspete

39. Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puin periculoase? 2 min


6/53

R:Bauturile racoritoare consumate cu paiul si prajiturile cu continut crescut de grasimi sau deciocolata. Retinem ca, bauturile racoritoare indulcite precum si sucurile naturale din citriceconsumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene.

40. Care din alimentele ndulcite genereazcea mai redus cobrre a pH-ului?1 min

R:Consumul de grau fiert

41. n cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurirea i nconsecin avem cele mai puine carii dentare? 1 min

R:Autocuratirea de produce mai rapid in zona incisivilor mand. Comparativ cu cea a incisivilormax., in timp ce, pt zonele lat. diferentele max-mand, sunt nesemnificative

42. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidena cariei care este cel maiimportant factor care crete incidena ei? 1 min

43. Pentru a nu se produce carie dentar se recomand ca pH-ul acid oral s nu depeasc oanumit perioad. Ct reprezint aceast perioad din durata unei zile? 1 min

R:Nu se produc carii daca ph-ul acid al placii nu persista mai mult de 10% din durata unei zile.

44. Pentru ca sistemele naturale de aprare local s poat aciona favorabil, anticariogen, esterecomandabil ca ntre 2 prize alimentare s existe un numr de ore. Cte? 1 min

R:Dintele are nevoie de cca2 ore de repaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poataactiona favorabil.

45. n condiiile n care pacientul i menine o igien oral corespunztoare i se perie de 2 ori/zicu paste profilactice cu fluor cte prize alimentare pot s fie neutralizate zilnic i la ocariogenitate minim? 1 min

R:7 prize alimentare/zi


7/53

46. Ct la sut dintre membrii unui grup populaional necesit consiliere alimentar,dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc. tiindu-se c 80% dintre cariile nregistrate seregsesc la acetia? 1 min

R:20% dintre membrii respectivelor populatii, acestia fiind indivizii care vor necesita si o

consiliere alimentara specifica47. Una din cauzele care genereaz carie dentar este i frecvena consumului de carbohidrai.Care sunt indicaile specialitilor cu privire la numrul de prize alimentate consumate ntr-o zi icompensate natural?2 min

48. Pentru revenirea rapid a pH-ului oral la valori neutre se recomand ca la sfritul meselor sconsumm? 1 min

R:revine rapid la valori neutre. De asemenea, consumarea alunelor, arahidelor sau a gumelor demestecat fara zahar (cu xilitol)

49. De ce alimentele fierbini sunt mai cariogene? 2 min

R:

Deoarce produc o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si in plus accelereazametabolizarea carbohidratilor prin care efectul cariogen se accentueaza.

50. Care dintre urmtoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiulndulcite?1 min

R:Dropsurile si cafeaua indulcita

51. Care fosfat anorganic utilizat, n principal, n Australia este numit i anticay? 1 min

R:Fosfozaharatul de calciu

52. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru c inhib absorbiaintestinal a unor elemente anorganice eseniale i anume?1 min

R:Zn, Fe, Mg

53. Ciocolata chiar dac este un aliment dulce este mai puin cariogen pentru c conine? - 1 min


8/53

R:Pulbere si unt de cacao

54. Grsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? 3 min

R:Grasimile realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare, care impiedica

partial metabolizarea lor si le accelereaza tranzitul oral. In plus, grasimile, prin inmuiere la tempcav orale formeaza mansoane protecroare si in jurul structurilor duce dentare. O serie de acizigrasi precum acizii linoleic si oleic, chiar in concentratii reduse, inhiba multiplicare sidezvoltarea lactobacililor cat si a S. Mutans.

55. n cazul eschimoilor incidena cariei este 0 cnd lipidele din alimentaia lor zilnic nu scadesub?1 min

R:25%

56. Se afirm c n cazul dietelor bogate n grsimi este nevoie de mai mult zaharoz consumat

zilnic pentru ca alimentaia s devin cariogen. Ct? 1 minR:Este nevoie de 5ori mai multa zaharoza consumata pe zi ca alimentul sa devina cariogen.

57. Enumerai mecanismele prin care brnzeturile acioneaz anticarie? 3 min

R:Stimuleaza secretia salivara, prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereazaremineralizarile

Potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca, care previn coborarea ph-ului oral sub 6

Realizeaza mansoane de protectie la suprafata structurilor dure dentare prin acizii grasi prezenti

Actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul in peptone

Prin eliberarea ionilor de Ca si fosfat se favorizeaza suprasaturarea P.D. cu ioni anorganici

58. n cadrul tratamentelor minim invazive, firma GC propune produse remineralizante idesensibilizante pe baz de RECALDENTTM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs?1min

R:

Cazeinfosfopeptida si fosfat de Ca amorf59. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sntos de terminarea meselor?2 min

*R:Mese dupa un orar precis si rezpectat zilnic

* Alegerea alim gatite si calde in locul sandvisurilor si al gustarilor frugale


9/53

* Incurajarea consumului alimentelor care contin principii alimentare protectoare, precumproteinele, lipidele, fructele proaspete sau cerealele

* Combaterea fumatului si a consumului exagerat de acool

* Consumul cu modetatie al glucidelor sau al sarii de bucatarie

* Practicare regulata a exercitiilor fizice in incercarea de a alterna efortul fizic cu cel intelectual

60. Sucurile naturale ca i buturile rcoritoare au potenial cariogen deoarece? 2 min

R:Bauturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fabricate din citricesi consumate frecvent intre mese,pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderiprelungite ale ph-ului oral, care poate ajunge chiar sub 4,5.

61. Din punct de vedere cario-preventiv n ce const un regim alimentar sntos?3 min

62. Stresul este un factor care crete cariogenitatea i dac da, care sunt argumentele? 2 min

?

63. Care este motivul principal pentru care ne intereseaz (ca medici dentiti) pacienta (95%dintre pacienii cu bulimie sunt femei) cu bulimie/anorexie nervoas i care sunt recomandriledate n asemenea situaii? 4 min


10/53

64. n care etap a formrii dinilor se obine aproape ntreaga rezisten (maxim) la cariedentar? 1 min

R:In perioada de mineralizare preeruptiva se dobandeste aproape in intregime rezistenta la cariea structurilor dentare

65. Care este perioada de cariogenitate maximpentru dinii permaneni, care este cauza acestuicomportament i care este atitudinea medicului dentist? 2 min

66. Indicai 2 motive pentru care dinii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei aibieilor? 1 min


11/53

67. Unde se gsete, n principal, depozitat fluorul n organismul uman? 2 min

R:Se gaseste in proportie de 99 % in oase si dinti si 1% in muschi ,sange,rinichi ,ficat

68. Din punct de vedere cariogen fluorul acioneaz benefic ntrega via reducnd incidenacariilor localizate la nivelul cror structuri dentare dure? 1 min

R:Smalt ?

69. Numii dou alimente cu coninutul cel mai mare n fluor. 1 min

R:Frunzele de ceai 97 ppm F ,in carnea de peste marin 27 ppm F

70. Pentru rezidenii europeni este stabilit c prin alimentaie ei obin un aport zilnic de fluor de?1 min

R:0,2-0,5 ppm F/zi

71. Din punct de vedere al aportului de fluor ce nelegei prin efect de halou? 2 min

72. Fluorul prezint o absorbie rapid pe stomacul gol (86-97%) dar absorbia lui estengreunat cu cca 80% n prezena anumitor elemente chimice. Care sunt acestea? 1 min


12/53

R:Calciului,Aluminiului sau a Magneziului

73. Concentraia maxim sanguin a fluorului absorbit se obine rapid. Care este aceast perioadi n ce situaie poate fi ea important? 1 min

R:

Cresterea incepe la 10 minute de la ingestie si ajunge la o concentratie maxima dupa cca 30min.Cercetarile arata ca Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a ,fara insa caadministrarea la femeia gravida sa aduca beneficii si la nivelul dintilor copilului

74. Din ce lun de sarcin fluorul traverseaz placenta i ct de benefic este el pentru rezitenaulterioar a dinilor respectivului nou nscut? 1 min

R:Cercetarile arata ca Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a ,fara insa ca administrareala femeia gravida sa aduca beneficii si la nivelul dintilor copilului

75. n ce perioad captarea fluorului la nivelul smalului este maxim, ea fiind perioada cnd se

formeaz numai cristale de fluorapatit? 1 minR:In cursul organogenezei si al mineralizarii preeruptive a dintelui

76. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistena la carie a dinilor formai deoarece:- 3 min

R:Fluorul administrat sistemic se depunde atat in perioada intrauterina cat si dupanastere.Prezenta sistemica a fluorului influenteaza favorabil toti dintii care se formeaza.

77. Care sunt etapele n care la suprafaa smalului se formeaz cristale de fluorhidroxiapatit?

1 minR:-Etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului

-Etapa de maturare preeruptiva a dintelui

-Etapa de maturarii posteruptive a dintelui

78. n etapa de maturare pre-eruptiv a dintelui la suprafaa coroanelor dentare fluorul n excespoate realiza un strat, protector, insolubil de ?1 min

?79. Post-eruptiv, n prezena fluorului, ce se observ n caz de de- i remineralizare? 1 min

R:Demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa consemnandu-se infinal chiar un castig de 16 % substanta anorganica .


13/53

80. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. netapa de mineralizare pre-eruptiv a smalului, unde pe plaseaz fluorul i cum interpretmstructurile formate din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min

R:Se acumuleaza sub forma de fluorapatita si se depunde dinspre jonctiunea amelo-dentinara

spre suprafata dintelui ,concentratia crescand spre suprafata81. n etapa de formare a dintelui i de mineralizare pre-eruptiv a dintelui n prezena sitemic afluorului se formeaz anumite structuri dentare. Ce se formeaz i unde sunt ele plasate? 1 min

R:Etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului . Se formeaza fluorapatita si se depunde dinsprejonctiunea amelo-dentinara spre suprafata dintelui ,concentratia crescand spre suprafata

82. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. Cestructuri, care conin fluor, se formeaz n etapa de mineralizare post-eruptiv, unde pe plaseazele i cum le interpretm din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min

R:Fluorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristalele de fluorhidroxiapatita.Posteruptiv ionii de fluor patrund in smalt .Pe aceasta cale se obtine o concentrare de cca 1000ppm P la suprafata structurilor dentare

83. Care sunt structurile dentare care benficiaz de aport de fluor post-eruptiv?1 min

R:Straturile superficiale ale smaltului ?

84. Comentnd fluorizarea post-eruptiv a smalului, precizai care smal absoarbe mai multfluor?1 min

R:Smaltul hipomineralizat

85. Cum este influienat dentina i cementul radicular prin prezena post-eruptiv a fluorului? 2 min

R:La nivelul dentinei ,fluorul se acumuleaza obisnuit ,pe cale generala.Cantitatea cea mai marese constata spre pupla dintelui.In cazul dentinei expuse ,ea absoarbe o cantitate mare se fluor,comparativ cu ce absorbita de smalt ,in timp ce sentina proaspat formata il fixeaza si mai rapid.In cazul cemetului radicular ,cantitatea de fluor absorbita este mare ,creste cu varsta si pemasura ce radacina se dezgoleste.

86. Post-eruptiv fluorul acioneaz anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt acestea?4 min

R:-continuarea mineralizarii dintelui recent erupt.Dintele primeste ,in mod natural,diversi ioniminerali aflati in fluidul oral.Daca in fluid exista si ioni de fluor ,acestia vor influenta calitateasmaltului prin formarea cristalelor de fluorhidroxiapatita


14/53

-fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul P.D,unde poate ajunge incantitati de 5-50 ppm F ,sau la concetratii de 100 de ori mai mari comparativ cu cea din saliva

-concentrarea lui la nivelul P.D conduce la reducerea pH-ului critic de demineralizare astructurilor dure dentare

-prezenta fluorului la nivelui P.D. determina de asemenea o reducere a cantitatii de smaltdemineralizat si se accelereaza pe de alta parte procesele de remineralizare

-pelicula dobandita se absoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxiapatita saufluorapatita ,asemenea pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganicieliberati prin demineralizare acida,deci mai protectoare

-prezenta fluorului la nivelul peliculei dobandite determina reducerea tensiunii superficiale de lasupraf. Smaltului

-concentrarea ionilor de fluor la nivelul P.D. determina in plus inhibarea microorganismeloracidogene cat si blocarea actiunii enolazei(enz care participa la metaboliz. Carbohidratiilor)

87. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefic la orice vrst, prezena lui producnd: -1 min

R:Prevenirea,stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular

88. n cazul omului, care este doza letal de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? 2 min

R:Pentru adult 2,5 -10 g florura de sodiu ,la o medie de 4-5 g a cantitatii de fluor ingerata dintr-o

dataLa copilul de 12 ani cca 1 g florura de sodiu ingerat o data =fatal

89. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letal i ct past de dini cu fluoringurgitat este suficient pentru a genera o asemenea intoxicaie acut mortal? 1 min

R:Doza letal fluor = 50 mg/kg corp , 50 ml pasta de dinti?

90. n caz de intoxicaie acut cu fluor care sunt principalele semne i simptome care ne potindica o intoxicaie acut i care sunt afectrile care conduc la deces? 3 min

R:Greata si varasaturi ,diaree si dureri abdominale,hipersalivatie urmata de senzatie de sete .Inplus fluorul absorbit se combina chimic cu calciul sanguin si genereaza manifestari specifice decalcemie ,cu afectarea functiilor sistemului nervos central si producere de convulsii si parestezii.

Netratata si in functie de cantitatea de fluor ingerata ,intoxicatia acuta poate evolua spre deces,care se produce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie


15/53

91. n caz de intoxicaie acut cu fluor care este tratamentul de urgen? 3 min

R:Tratamentul incepe in prima - 1 h si presupune:

* Inducerea vomei

* Protectia mucoaselor digestive si in special a celei gastrice, prin adm de preparate cu calciu sialuminiu

* Mentinerea nivelului calciului seric, prin adm i.v. a preparatelor cu calciu

92. Pentru a evita producerea intoxicaiilor acute cu fluor care este cea mai recomandat msurpreventiv? 1 min

* Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul depastrare a produselor cu fluor comercializate ( a nu se lasa la indemana copiilor mici)

93. Intoxicaia cronic cu fluor se produce prin consum ndelungat a unor cantiti de fluor caregenereaz fluoroz la nivelul cror structuri? 1 min

R:- La nivelul oaselor si al dintilor.

94. Fluoroza osoas. 4 min

R:* Apare la pers care au ingerat fluor mai mult de 20 ani, 10-15 ppm F/zi, sau prin expunereindustriala (sunt afectati cei care cons apa fluorizata natural, muncitori din industria criolitului,bauxitei)

* Se constata osteoscleroza (= alternanta a zonelor de hipermineralizare cu cele de resorbiteosoasa)

* Pot aparea osificari ale tendoanelor, sau ligamentelor, inmultirea exostozelor sau deformariosoase

* Exista zone unde populatia cons apa cu continut mare de fluor 3,9 ppm F, insa nu s-auinregistrat cazuri de fluoroza osoasa.

95. Fluoroza dentar: ce este, cnd i cum se manifest, cauze. 5 min

R:= forma de hipomineralizare a smaltului

* Cauze: cons in exces de fluor pe durata formarii dintilor, prin care este perturbata functionareanormala a ameloblastului => aparitia unor defecte localiz la nivelul matricei smaltului


16/53

* Histologic: porozitate a smaltului de subsuprafata. Portiunea hipomineralizata este acoperita desmalt sanatos. Cauzele nu sunt bine cunoscute: posibil modif ale metabolismului ameloblastului,alterari ale nucleatiei sau ale formarii crist de hidroxiapatita, modif aparute la nivel enzimatic

* Clinic: pete albe cretoase (asp de pergament). Aspect de dinti cu capete ninse (=frecv

localizate spre marginea incizala sau pe vf cuspizilor). Modificarile difera functie de momentuluiinterventiei excesului de fluor => de la simple pete albe cretoasepana la modif severe aleculorii sau chiar a morfologiei coronare (la grup dentar sau intreaga arcada)

96. Cu ce facem diagnosticul diferenial n caz de fluoroz dentar, eventuale precauii? 3 min

R:* Cu pata alba cretoasa, ca leziune incipienta a cariei dentarein 1/3 gingivala si vestibulara acoroanelor, iar la fluoroza lez se gasesc in general spre marg incizala. La palparea cu sondasuprafata este rugoasa si neregulata pe cand la fluoroza suprafata este neteda.

* Cu amelogeneza imperfecta (sau alte opacitati ale smaltului)

97. Care este perioada critic de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centralimaxilari, ca dinii cei mai expui estetic? 1 min

R:* Lunile 15- 30

98. n caz de fluoroz dentar blnd care este atitudinea terapeutic? 1 min

R:* Cand e vorba de o fluoroza dentara usoara probl de fizionomie sunt minime. Specialistii nule considera o problemasi deci nu este nevoie de un tratament anume.

99. Frecvena fluorozei dentare este mai mare n zonele cu ap fluorizat natural sau cu apfluorizat artificial? 1 min

R:* Frecventa fluorozei dentare este mai mare in zonele cu apa fluorizata natural.

100. De ce n caz de fluoroz dentar, prima recomandare terapeutic este fluorizarea local? 1min

R:* Pentru ca smaltul cu fluoroza, hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor, comparativ cu celsanatos

101. n caz de fluoroz dentar medie sau sever care sunt recomandrile terapeutice,enumerare?2 min

* Fluorizare locala (smaltul cu fluoroza, hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor, comparativ cucel sanatos) si albire dentara ( metodele de albire se bazeaza pe capacitatea de curatiremanifestata de peroxidul de hidrogen sau de carbamida) realizata de medic sau de pacient ladomiciliu.


17/53

102. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalteesuturi i organe? 4 min

R:* La soarecii de lab s-au observat leziuni minore la niv hepatic si renal (continut de peste 10ppmF)

* Stabilitatea chimica a compusilor fluorului pare a reprezenta premisa teoretica a absenteicaracterului cancerigen si mutagen

* Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative la muncitorii din industria chimica si deprelucrare a aluminiului

* Efecte benefice in caz de fractura, osteoporoza, boli cardio-vasculare (cons de apa fluorurata)

103. n cazul muncitorilor implicai n industria chimic ca i la cei din industria pe producere ide prelucrare a aluminiului, unde concentraia pulberilor cu fluor din atmosfer este mare, ce se

constat? 2 minR:* Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative- produse prin arsura chimica sidatorate contactului tegumentelor umede cu sarurile de fluor din atmosfera

104. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialitii afirm c n perioada demineralizare pre-eruptivprezena sistemic a fluorului confer dintelui cea mai mare cario-rezisten? 5 min

* Actioneaza prin formarea crist de fluorapatita care sunt de 10x mai rezistente la atacul acid cacele de hidroxiapatita, au stab chimica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare => dinti cu

morfologie mai putin retentiva si mai acido-rezistenti* Influenteaza benefic si calitatile crist de hidroxiapatita -> talie mai mare, mai acido-rezistente

* Reducerea ionilor de carbonat/ citrat de sodiu de la acest nivel (care perturba procesul decristalizare)

* Favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea procesului de hidroliza. Dacaviteza de hidrolizare este scazuta => form unor cantitati suplimentare de brusite si a crist deoctofosfat de calciu care confera str dure solubilitate acida crescuta.

105. Care sunt mecanismele prin care fluorul acioneaz cario-static n perioada de maturareposteruptiv (primi doi ani posteruptivi) i apoi ntreaga via? 5 min

R:* Continuarea mineralizarii dintelui recent eruptposteruptiv ionii de fluor patrund in smaltpe o adancime de cca 30

* Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul PD unde poate ajunge lac% de 100x mai mari comparativ cu cea din saliva


18/53

* Concentrarea lui la niv PD poate duce la reducerea pH-ului critic de demineralizare a str duredentare (5-5.5)

* Prezenta F la niv PD det o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereazaprocesele de remineralizare

* Pelicula dobandita se adsoarbe mult mai bine la niv crist de fluorhidroxiapatita/fluorapatita =>pelicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prindemineralizare acida, deci mai protectoare

* Prezenta F la niv pelic dobandite det si reducerea tensiunii superficiale de la suprafatasmaltului => reducerea adeziunii microorg. => reducerea acomularii de PD

* Concentrarea F la niv PD det inhibarea inmultirii microorg acidogene cat si blocarea actiuniienolazei (=enzima care participa la metabolizarea carbohidratilor)

106. n cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvena fluorozelor dentare care sunt msurilede recomandat?2 min

R:* Se recomanda ca produsele cu care se realizeaza igiena orala la copiii sub 6 ani sa aiba uncontinut de fluor cat mai mic sau acesta sa lipseasca in totalitate.

* Pasta de dinti sa se foloseasca in cantitate mica si copilul trebuie incurajat sa scuipe pasta dupaperiaj

* Produsele care contin fluor trebuie pastrate la un loc sigur unde copilul nu poate ajunge

107. Care sunt afeciunile sistemice care rspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? 1 minR:* Efecte benefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza ( pt cafluorul produce cresterea nr de osteoblasti in zona de fractura)

* Se pare ca fluorul din apa potabila prezinta un efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-vasculare dar mai trebuiesc facute cercetari in acest domeniu

108. Care sunt principale metode de fluorizare sistemic? 2 min

R:* Apa potabila fluorizata artificial sau natural

* Tabletele si solutiile cu fluor

* Sarea de bucatarie fluorurata

* Laptele si sucurile naturale fluorurate

109. Care este cea mai sigur i mai ieftin metod de fluorizare sistemic? 1 min


19/53

R:* Fluorizarea prin apa potabila

110. Care este metoda sistemic alternativ fluorizrii prin ap potabil? 1 min

R:* Administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate, a sarii de bucatarie,

a laptelui sau sucurilor de fructe.

111. Care este nivelul optim de fluor din apa potabil recomandat, n 1962,de Serviciul deSntate Public din Satatele Unite i legat de diferenele de clim i care este ultimarecomandare?2 min

R:* In 1962, SSP din SUA a recomandat ca nivel optim pt tarile de clima temperata valoarea de1ppm F, pentru cele cu clima rece 1,2 ppm F si 0.7 ppm F pentru tarile cu clima calda.

112. Studiile au concluzionat c la 1 ppm F n apa potabil obinem cele mai mari beneficiidentare i anume? 1 min

R:* Cele mai mari reduceri in frecventa cariei dentare si cele mai reduse procente de fluorozadentara blanda

113. Care sunt suprafeele dentare care beneficiaz de cea mai redus scdere a indicelui de carie(cca 51%)?1 min

R:* Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa si a dintilor temporari

114. Care sunt beneficiile populaiilor legat de fluorizarea sistemic prin ap potabil? 5 min

R:

* Reducerea prevalentei cariei cu cca 75% in general si chiar cu 90% pentru suprafeteleaproximale.

* In urma fluorizarii efectuate corect s-au redus indicii de carie cu 30-39% la dentitia temporara,11-38% la dentitia mixta, 13-35% la dentitia permanenta

* In cazul pacientului care beneficiaza de la nastere de apa fluorurata se constata reducereaindicilor de carie la dentitia permanenta cu 40-65%

* Frontalii (in particular cei maxilari) sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintiilaterali, in timp ce evolutia cariilor prezente este incetinita

* La grupa de varsta 65-84+ ani, se constata scaderi ale procentului de carii radiculare cu 67% labarbati si 61% la femei

* De asemenea, printr-un nr redus de carii si dinti extrasi, scade cantitatea de placa acomulata,sau se reduc dezechilibrele ocluzale cauzate prin aparitia edentatiilor neprotezate, aspecte carevor influenta favorabil evolutia sanatatii struct parodontale


20/53

* Indirect este influentata si boala parodontala, la aceasta contribuind si imbunatatirea densitatiiosoase, prin care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali

* In tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu

115. Care sunt dinii cei maifavorizai (cario-rezisteni) din punct de vedere al fluorizrilorsistemice prin ap potabil? 1 min

R:* Frontalii, in particular cei maxilari, sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintiilaterali, in timp ce evolutia cariilor prezente este incetinita

116. n caz de fluorizare prin ap potabil boala parodontal este influienat? i dac da cum? 2 min

R:* Indirect este influentata si boala parodontala, la aceasta contribuind si imbunatatireadensitatii osoase, prin care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali

117. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizrilor prin ap potabil i nu numai? 2min

R:* Reducerea incidentei cariei, efecte benefice in boala parodontala prin imbunatatireadensitatii osoase, printr-un nr redus de carii si dinti extrasi => scade cantitatea de placaacumulata, in traterea osteoporozei de foloseste fluorura de sodiu.

118. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemic prin ap potabil (legat de sistemulde distribuire a apei)?2 min

R:

* Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie centralizata a apeisi greutatile consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori demaxim 1ppm F de-a lungul celor 24h

119. Care este cea mai mare problem de rezolvat n cazul fluorizrii apei potabile? 1 min

R:* Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie centralizata a apeisi greutatile consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori demaxim 1ppm F de-a lungul celor 24h (nu stiu sigur daca asta e dar altceva nu am gasit)

120. Dup legislaia american, la ce valoare maxim a fluorului trebuie redus concentaia lui n

apa fluorurat natural (defluorizarea apei potabile) pentru efecte negative minime?1 minR:* 4 ppm F

121. n caz de concentraie mare de fluor n apa potabil legislaia american recomanddefluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F, defluorizare care se poate efectua variat. Caresunt aceste proceduri?2 min


21/53

R:-amaestecul apei fluorurate cu apa fara fluor

Metode chimice:

-tratarea apei cu oxid de calciu (var), compusi de magneziu (dolomita) sau cu sulfat de aluminiu

(alaun) cu care fluorul din apa se leaga stabil si nu mai poate fi absorbit

Metodele de defluorizare chimica a apei sunt de 10 ori mai scumpe decat cele de fluorizareartificiala.

122. Ce nelegei prin fluorizarea extemporane a apei potabile? 2 min

R:Fluorizarea xtemporanee a apei se realizeaza in zonele in care nu exista sisteme de distributiecentralizata a apei fluorurate. In acest scop se comercializeaza sticle care contin solutii cu fluor,prevazute cu picurator astfel calibrat incat, din 10 picaturi, se obtine 1 mg F la litrul de apa.

123. Fluorizarea apei potabile din coli? 3 min

R:Aceasta metoda de fluorizare a fost conceputa pentru copiii rezidenti in zone care nubeneficiaza de apa fluorizata distribuita centralizat. Chiar daca copilul beneficiaza de avantajelemetodei doar dupa varsta de 5-6 ani si chiar daca petrece un timp limitat la scoala (8 ore pe zi,vacante, etc) rezultatele sunt de necontestat.

Concentratia optima pt aceasta metode de fluorizare este de 5-6 ppm F, la costuri de 1,5 $ depersoana/an, dar pt care beneficiile sunt evidente.

124. Care sunt avantajele fluorizrii apei potabile din coli pe lng reducerea frecvenei cariei

dentare?2 minR:* Scaderea indicelui de carie

* este redusa fluoroza usoara

125. Metodele de fluorizare sistemic alternative fluorizrii prin ap potabil recomandatecopiilor i adolescenilor se indic? 2 min

R:Modalitati de fluorizare sistemica alternative:

* administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate* prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe

Aceste metode se idica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu sau incolectivitatile scolare, ca parte a programelor de sanatate publica.


22/53

126. Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil tabletele i soluiile fluorurate. 5min

R:Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana in 2 ani) sub forma de picaturi. Suntadministrate direct in gura sau odata cu alimentele consumate.

Tabletele sunt indicate peste aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sale inghita fara riscul de a se ineca. Tabletele se pot administra si prin dizolvarea lor in

alimentele consumate. Tabletele cu fluor se administreaza in 3 variante: de 0,25 mg, 0,50 mg si 1mg F in flacoane prevazute cu capace speciale, greu de desfacut de copilul mic, insa nu se vorpastra la indemana acestuia. Continutul unui flacon de tablete cu fluor este astfel calculat incat sanu provoace decesul copilului in cazul in care acesta consuma accidental intreg flaconul.

Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilorde la nastere sau de la 6 luni pana la varsta de 14si chiar 16 ani. Ele se idica in functie de varsta si greutatea persoanei, cat si in functie de

concentratia fluorului in apa potabila a localitatii de resedinta. Tableta se administreaza laculcare, dupa periajul de seara. Copilul e sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de1 minut, dupa care fluidul oral raspandit se inghite. In final, i se cere pacientului ca timp de 30min sa nu se clateasca, sa nu bea si sa nu manance.

Aceasta metoda de administrare a tabletelor cu fluor poate face parte din programele scolare desanatate (incepe la gradinita si continua pana la 14-16 ani), avand avantajul ca nu mai esteresponsabilitatea parintelui sa ii dea copilului seara de seara tableta.

Exemple: ZYMAFLUOR, PERI-DENT (1 mg), POLIVIFLUOR.

127. Care sunt obieciile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemic adinilor? 2 min

R:* preparatele contin o cantitate fixa de fluor;

* nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie;

* de ce sa administram un produs scump si copilului care nu necesita aport suplimentar devitamine;

128. Cror copii recomandm fluorizare sistemic cu soluii fluorurate i cum se administreaz

ele?2 minR:Se recomanda copilului mic (sub varsta de 2 ani). Se administreaza direct in gura sau odata cualimentele consumate.

129. Cror pacieni recomandm fluorizare sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor? 2min


23/53

R:Se recomanda pacientilor cu varsta minima de 2 ani. Se administreaza pana la varsta de 14-16ani. Se administreaza numai ceor care pot sa le suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca.

130. n funcie de ce i care sunt indicaiile date n caz de administrare a tabletelor cu fluor? 2min

R:Se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, dar si in functie de concentratia de fluordin apa potabila a localitatii de resedinta. Tableta se administreaza la culcare, dupa periajul deseara. Copilul e sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1 minut, dupa carefluidul oral raspandit se inghite. In final, i se cere pacientului ca timp de 30 min sa nu seclateasca, sa nu bea si sa nu manance.

131. n cazul grupei de vrst 6 luni 3 ani, copiii care sug la sn o perioad mai ndelungat, iarn apa potabil a localitii concentraia de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnand sau nuadministrarea de fluor i dac da ct? 1 min

R:

Se recomanda administrarea de 0,25 mg F sub forma de picaturi.132. Pentru localitile cu clim temperat i cu un coninut de maxim 0,4 ppm F n apa potabilse poate recomanda un suplimet de fluor dup o anumit schem i anume? 2 min

R:* de la nastere pana la 10 kg greutate: 0,25 mg F

* pentru o greutate de 10-15 kg: 0,50 mg F

* pentru o greutate de 15-20 kg: 0,75 mg F

* peste 20 kg : 1 mg F133. Fluorizarea sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor poate s fie i parte a programelorcolare de sntate. n ce const acest program de sntate? 2 min

R:In acest context administrarea incepe de la gradinita ( 5 ani) si contiua zilnic pana cand copilulimplineste varsta de 14-16 ani. Administrarea tabletelor in acest fel are avantajul ca nuimpovareaza activitatea parintelui, in scoala fiind efectuata prin antrenarea cadrelor didactice saua voluntarilor, care realizeaza programul de fluorizare sub supravegherea igienistei dentare.

134. Care este principalul dezavantaj al administrrii tabletelor de fluor? 1 min

R:Grija parintelui, care trebuie, seara de seara, un numar important de ani sa dea copilului tabletade fluor.

135. Care este alternativa sistemic pentru fluorizarea prin ap potabil? 1 min

R:Fluorizarea prin intermediul sarii de bucatarie este considerata, dupa fluorizarea apei potabile,a 2 a metoda de administrare sistemica a fluorului.


24/53

Modalitati de fluorizare sistemica alternative:

* administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate

* prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe

136. Fluorizarea sistemic prin sare de buctrie a fost propus pentru prima dat n Elveia,1948, pentru a realiza prevenirea a dou afeciuni ce prezent o prevalen important n aceastar. Care sunt aceste afeciuni? 1 min

R:Caria dentara si gusa tiroidiana.

137. n situaia unui consum exagerat de sare de buctrie fluorurat pacientul va putea sprezinte intoxicaie acut cu fluor? 1 min

R:Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul

consumului unei cantitati apreciabile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, multdupa aceea, cea cu fluor.

138. n ce ri europene este larg folosit fluorizarea prin intermediul srii de buctrie? 1 min

R:Elvetia, Franta, Germania, Ungaria, Finlanda, Spania.

139. Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil sarea de buctrie, cu avantaje idezavantaje.5 min

R:Avantaje:

* Procentul redus de fluoroza dentara generata; asta deoarece la varste mici consumul sarii debucatarii este relativ redus;

* Exista posibilitatea ca individul sa aleaga intre sarea de bucatarie simpla si cea fluorurata;

* Costul redus;

* Lipsa problemelor de dozare care apar in cazul fluorizarii apei potabile;

Dezavantaje:

* Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc. Cel mai mic consum seinregistreaza la copii, cand nevoia de fluor este mai mare (pentru mineralizarea preeruptiva adintilor);

* Se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate ( HTA,cardiopatii) este contraindicata sau indicata in consum moderat;


25/53

140. Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de ct fluor n sarea debuctrie este nevoie i care sunt srurile de fluor folosite? 1 min

R:250-350 mg (350 cred); se utilizeaza fluorura de sodiu;

141. Care sunt avantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare? 3min

R:* scaderea indicelui DMF-T;

* lipsa problemelor de dozare (comparativ cu fluorurarea apei potabile);

* costul scazut;

* riscul de fluoroza dentara e scazut, iar intoxicatia acuta cu fluor nu e posibila;

142. Care sunt dezavantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare? 2min

R:* Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc. Cel mai mic consum seinregistreaza la copii, cand nevoia de fluor este mai mare (pentru mineralizarea preeruptiva adintilor);

* Se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate ( HTA,cardiopatii) este contraindicata sau indicata in consum moderat;

143. Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vrst 4-6 ani, n caz de fluorizare sistemic

cu sare de buctrie comparativ cu cel nregistrat prin consum de ap potabil? 2 minR:DMF-T inregistrat prin fluorizare prin consum de sare de bucatarie: 2,8

DMF-T inregistrat prin consum de apa potabila fluorurata: 1,4

144. Cte metode de fluorizare sistemic se recomand unui individ (n acela timp) pentru unefect cario-protector maxim?1 min

R:Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de problemelepacientului, eficienta fiind maxima.

145. La ce vrste i n ce momente recomandm fluorizare local? 1 min

R:La orice varsta, in functie de nevoile de moment ale individului.

146. n caz de fluorizare local ce cristale se formeaz la suprafaa coroanelor clinice dentare? 1 min


26/53

R:Cristale de fluorhidroxiapatita.

147. Pentru pacientul de orice vrst i indiferent de incidena cariei care sunt sursele primare defluor?1 min

R:

Apa potabila fluorurata, sarea de bucatarie fluorurata ca alternativa principala la apa potabilafluorurata, laptele sau sucurile naturale.

148. n cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare defluor?2 min

R:Sisteme de fluorizari locale profesionale sau nu. ????

149. n cazul copilului sub 6 ani fluorizarea local profesional se realizeaz numai cu un singurtip de produs. Care este acesta?1 min

R:

Lacuri (varnish-uri).

150. Peste vrsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesional cea mai recomandat i cuce tip de produse (consistena lor)? 1 min

R:APF (fluoroortofosfatul acidulat)gel. ??

151. Care sunt obiectivele fluorizrilor locale? 1 min

R:* stimularea remineralizarii suprafetelor dentare demineralizate;

* prevenirea CD;

* desensibilizarea dentinara;

152. Care dintre metodele de fluorizare local nu sunt parte a programelor comunitare desntate public? 1 min

R:Metodele de fluorizare locala profesionala NU sunt indicate ca parte a programelorcomunitare de sanatate publica.

153. Metodele de fluorizare local profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare de

sntate public? 1 minR:Nu.

154. n cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este i fluorizarea. Care este soluiade tratament i vrsta de la care se poate realiza?1 min

R:Fluorizarea locala profesionala, numai dupa varsta de 2 ani, folosind lacuri (varnish).


27/53

155. Care sunt indicaiile fluorizrii locale profesional? 4 min

R:* copiilor cu carii de biberon;

* rezidentilor in localitati fara sau cu putin fluor in apa potabila;

* pacientilor cu leziuni carioase incipiente (faza reversibilamultiple zone de demineralizare);

* indivizilor care nu reusesc un control eficient al biofilmului dentar;

* celor cu xerostomie;

* celor cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse;

* celor cu aparate ortodontice;

* dintilor care suporta supraprotezari;

156. Care sunt motivele pentru care se recomand ca fluorizarea local profesional s se fac npatru edine succesive, efectuate la 2-7 zile, contactul soluiilor fluorurate fiind de maximum 4min?3 min

R:Sistemele de fluorizare locala produc la suprafata smaltului, in principal, fluorura de calciu,care se acumuleaza si determina oi reactii, cu eliberare de ioni de fluor. Acestia pot inlocui ioniihidroxil de la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si genereaza cristale noi, de fluorhidroxiapatita,pe de o parte, sau se pierd in grosimea PD si fluidul bucal. Fluorura de calciu formata se pierderapid in primele 24 h. Pierderea continua si in urmatoarele 15 zile, dar intr-un ritm mai lent.

Acest lucru impune repetarea fluorizarilor in acest interval, pt a ramane o cantitate suficienta defluor pt structurile dentare de suprafata.

Maxim 4 minca sa nu inghita???

157. Prin fluorizare local fluorul penetreazstructurile de suprafa formndu-se cristale defluorhidroxiapatit. Pe ce adncime penetreaz fluorul structurile dentare pe aceast cale nprimii 2 ani posteruptivi i ct dup aceast perioad? 1 min

R:In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 m

Dupa aceasta perioada: 5-10 m158. Care este vrsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare local profesional? 1 min

R:2 ani;

159. Fluorizarea local profesional implic un protocol anume de respectat. Care sunt etapeleparcurse, timpul de contact sau indicaiile finale date pacientului? 2 min


28/53

R:Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si periajprofesional, aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratiidentare exogene dure (impermeabile pt fluor).

Obligatoriu inaintea procedurii se efectueaza periaj personal.

Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asuprafaptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriucontrolul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.

Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact cu dintii 30 s-4 min.

160. Un produs pentru fluorizare local profesional este i cel care conine fluorur de sodiu. nce concentraie exist fluorura de sodiu, la ce pH i sub ce forme se comercializeaz? 1 min

R:

pH7solutie apoasa 2%

se poate prepara si extemporaneu 0,2 g pudra fluorura de sodiu si 10 ml apa distilata

161. Produsele de fluorizare local profesional sub form de lac conin numai un anumit sistemde fluorizare. Care este acesta i la ce concentraii a substanei active se comercializeaz acesteproduse?1 min

R:Fluorura de sodiu 5%.

162. Produsele sub form de lac (varnish) cu fluorur de sodiu 5% ci ppm F conin? 1 min

R:Peste 20.000 ppm F

163. Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se maiutilizeaz ca produs de fluorizare local profesional? 1 min

R:Determina colorari brune, persistente, la nivelul structurilor dentare cariate, demineralizate sinu numai.

164. APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare local profesional. Ceconine ca substane componente, la ce concentraie a ionilor de F,la ce pH eficient i sub ceforme se comercializeaz? 2 min

R:Amestec de:

-fluorura de sodiu 2%


29/53

-acid fluorhidric 0,34%

-acid ortofosforic 0,98%

Se comercializeaza sub forma de solutie, gel si spuma la un continut de 1,23% ioni F (1,23 ppm

F) la pH de 3-3,5.

165. Ce nelegei prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite n fluorizrilocale?1 min

R:Transformarea gelului in solutie in urma presiunilor mecanice aplicate in timpul fluorizarii.

166. Care sunt avantajele principale ale utilizrii produselor de fluorizare local profesionale subform de spum (foams)? 2 min

R:Spuma se aplica prin intermediul conformatoarelor, oferind avantajul reducerii cantitatii

ionilor de F, cu pastrarea concentratiei substantei. Este o modalitate prin care se previne fluorozadentara, rezultatele privind reducerea incidentei cariilor fiind identice ca in cazul aplicarii desolutii sau a gelurilor.

167. Fluorizarea local profesional la copilul cu carioactivitate intens ncepe la 2 ani i setermin la vrsta de 15-16 ani, perioad n care se fac 2 aplicri pe an de produse fluorurate. Ceproduse fluorurate sunt recomandate n funcie de vrst? 1 min

ntre 2 i 6 ani se indic lacuri cu fluor iar apoi preparatul preferat este APF-ul.

168. n cazul cror pacieni contraindicm utilizarea produselor de fluorizare local cu APF

(acidulated phosphat fluoride) i de ce. 2 minR:-pacienti cu restaurari dentare din portelan sau compozit pentru ca se produc suprafeteporoase;

-obturatii din glass-ionomer pt. ca apar suprafete poroase;

-implanturi din titancreste coroziunea;

169. n caz de fluorizare local profesional cnd se recomand detartraj i periere profesional.n caz de periere profesional cu ce se face i care este motivul? 2 min

R:Detartraj si periere profesionala se recomanda cand pacientul are tatru sau coloratii exogenedure pentru ca aceste depozite nu sun permeabile si penetrabile pt ioii de fluor. In caz de periaj seutilizeaza cupe de cauciuc si paste abrazive.

170. n caz de fluorizare local pacientul trebuie informat cu privire la cteva aspecte. Care suntacestea?2 min


30/53

R:Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asuprafaptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriucontrolul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.

171. n cazul adultului care necesit fluorizare local profesional care este intervalul de timp

dup care pacientul este rechemat pentru fluorizare i cte aplicaii se fac? 2 minR:Aplicarea preparatelor cu fluor se face in 4 sedinte succesive, la intervale de 2-7 zile. Urmeazaca dupa aplicarile initiale pacientul sa fie rechemat la fluorizare locala, inf unctie de carioactivitatea de moment la intervale de 3, 6, 12 luni, in mod obisnuit pt o singura aplicare.

172. Cnd realizm fluorizare local de ce trebuie s avem grij ca pacientul s stea cu capul ctmai vertical posibil?1 min

R:Pentru a evita ingerarea produsului folosit pentru fluorurare.

173. Care sunt metodele de florizare local profesional i care este cea mai eficient metod? 2 min

R:-badijonare

-prin intermediul conformatoarelor

-ionoforeza

Cea prin ionoforeza e cea mai eficienta pentr ca ionii de fluor sunt fortati sa penetreze inprofunzime tesuturile dentare.

174. Conformatoarele indicate la fluorizrile locale trebuie s ndeplineasc anumite cerine.Care sunt acestea?3 min

R:* Sa fie de unica utilizare sau sterilizabile;

* Sa protejeze gelul fara a permite inghitirea lui;

* Sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare;

* Sa acopere in totalitate coroana clinica a dintilor, inclusiv suprafetele radiculare expuse;

* Sa fie rezistente, dar flexibile pentru a permite patrunderea geluui in spatiile interdentare (pt afavoriza efectul tixotropic)

* Sa aiba pret de cost aceeptabil;

175. Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecionate, cror pacieni leindicm i ce recomandm la sfritul utilizrii? 2 min


31/53

R:Materiale: placi de polivinil, materiale termoplastice, etc;

Se recomanda pacientilor cu cario-activitate intensa si sunt indicate fluorizarilor la domiciliurealizate de pacient. Conformatorul trebuie spalat supa fiecare utilizare si e reutilizabil.

176. Cnd recomandm pacienilor fluorizare local profesional n conformatoare ce cantitatede produs se recomand, particulariznd pentru adult i copil? 2 min

R:Pentru adult: 2 ml gel pt o arcada sau 5 ml gel pt ambele arcade;

Pentru copil: 4 ml pt ambele arcade;

177. Care sunt avantajele utilizrii lacurilor fluorurate, ca metod de fluorizare localprofesional?2 min

R:-siguranta metodei, riscul reactiilor toxice e minim (datorita prizei rapide, eliberarii lente a

fluorului, cantitatile reduse necesare)

-contactul indelungat cu structurile dentare

-priza se obtine in prezenta salivei

178. Ce conin, la ce concentraii, principala indicaie, accidente posibile i msurile de urgenluate n cazul utilizrii produselor de fluorizare local profesional sub form delac (varnish).4 min

R:Lacurile fluorurate pot contine, in functie de produs:

DURAPHAT: fluorura de sodiu 5%

DURAFLUOR: fluorura de sodiu 5%

FLUOR PROTECTOR: difluorosilan 1%

CAVITY SHIELD: fluorura de sodiu 5%

BIFLUORID: fluorura de sodiu 2,7% si fluorura de Ca 2,9%

Pot aparea, exceptional, reactii alergice de contact (chiar edeme) sau crize astmatiforme avandlegatura cu solventii din LF (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, serecomanda ca aceste preparate sa nu fie aplicate si pe tesut gingival sangerand; iar in caz dealergie substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

179. n cazul aplicrii lacurilor fluorurate pe lng indicaiile clasice date pacientului de a nuclti, bea sau mnca timp de 30 min ce alte indicaii mai dm acestui pacient? 1 min


32/53

R:Sa nu manance alimente dure 24 de ore, iar periajul se realizeaza numai a 2 a zi.

180. Lacurile fluorurate pentru fluorizare local profesional se indic, n principal, la doucategorii de pacieni. Care sunt acetia? 1 min

R:

Copiii mici: 2-3 ani si copiii cu risc crescut la carie.

181. Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (dupexperiena Scandinav)? 1 min

R:Conform experientei scandinave, se recomanda doua aplicari pe an, legat si de schemastandard de revenire a pacientului la controalele periodice.

182. n cazul aplicrii lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile i ce se indic nsens preventiv?2 min

R:

Reactii alergice de contact (chiar edeme) si cateva crize astmatiforme avand legatura cusolventii din lacurile pe baza de fluor (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, serecomanda ca aceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar in caz dealergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

183. n caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibil producerea reaciilor alergice. Cumtrebuie procedat pentru a evita reaciile alergice i ce trebuie ntreprins n cazul producerii lor? 1 min

R:In caz de alergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.

184. 184. Care este metoda de fluorizare local profesional cea mai eficient dar greu de aplicatn colectiviti? 1 min

R:Ionoforeza, este scumpa.

185. Ionoforeza ca metod de fluorizare local profesional. 4 min

R:Ionoforeza este cea mai eficienta metoda locala de prevenire a cariei dentare. Sub actiuneacurentului electric continuu de intensitate mica, ionii de fluor sunt fortati sa penetreze inprofunzimea tesuturilor dentare. Ionul de fluor, fiind incarcat negative, este respins de electrodulincarcat negativ si este fortat sa patrunda in profunzimea tesuturilor dentare. Prin ionoforeza, un

nr mare de ioni de fluor penetreaza structurile dentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice,penetrand inclusiv la nivelul suprafetelor aproximale.

186. Cnd efectum ionoforez ce preparate cu fluor folosim i la ce concentraii? 1 min

R:florura de Na 1%

APF 1,4%


33/53

187. Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de ctre pacient la domiciliu?2 min

R:fluorizarea locala se poate efectua si personal, de fiecare dintre noi, la domiciliu. In acest sops-au fabricat o serie de produse care se comercializeaza sub forma de paste de dinti, ape de gurasau geluri. Asemenea produse cu fluor se aplica prin: periere, clatire, intermediul

conformatoarelor individuale sau de unica utilizare si prin irigare orala. Indicarea variatelorposibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu nevoile de moment ale pacientului si suntrecomandate pt a suplimenta efectele fluorizarii generale sau pe cele locale profesionale.

188. Produsele pentru autofluorizare se indic n funcie de nevoile de moment ale pacientului. nasemenea situaii produsele pentru autofluorizare pot reprezenta un supliment de fluorn cazul ncare pacientul a beneficiat i de alte metode de fluorizare. Care sunt acestea? 1 min

R:paste de dinti, ape de gura, geluri.

189. Cror pacieni nu li se recomand pastele de dini profilactice cu fluor? 1 min

R:copiilor sub 2 ani.

190. Cror pacieni le indicm perierea dinilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dini profilacticecu fluor?1 minR:pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii aggressive

191. Care sunt indicaiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite dup perierea dinilor- chiar i - cu paste de dini fluorurate? 2 min

R:-Post-detartraj

-La nivelul dintilor cu hipersensibilitate-La pacientul cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor

-La pacientul care a fost supus iradierilor in zona cap-gat

192. Gelurile fluorurate indicate dup perierea obinuit efectuat cu paste de dini se constituientr-o alternativ la folosirea? 1 min

193. Ce conin, mai frecvent, gelurile de fluorizare local i la ce concentraii, pH (autofluorizarefolosite dup perierea dinilor chiar i cu paste de dini fluorurate)? 1 min.

R:florura de Na 1,1%, la pH neutru si 5.000 ppmF

Florura de staniu 0,4%, intr-o baza de glicerina cu 1.000 ppmF


34/53

194. Gelurile de autofluorizare indicate dupefectuarea periajului personal cnd i cum seindic? 2 min

R:Gelurile de autofluorizare se administreaza o data pe zi, seara la culcare, dupa ce pacientul si-aefectuat periajul si curatirea mecanica interdentara cu dental floss-ul. Se recomanda sa acoperim

suprafata activa a periutei pe o treime, sau , la o periere, sa folosim 2 ml gel, cu care periemdintii timp de 1 min.

195. Din punct de vedere al substanelor active din ce se compune produsul Elmex Protector? 1min

R:Elmex Protector reprezinta un amestec de aminofluoruri si fluorura de Na incorporate intr-unlac de poliuretan autopolimerizabil.

196. Care sunt avantajele utilizrii aminelor fluorurate n preparatele destinate profilaxiei? 2min

R:Aminele fluorurate reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive,fixarea fluorului la suprafata smaltului dentar. In plus, aminele f. sunt cele mai eficiente lanivelul dentine dezgolite, comparativ cu lacurile fluorurate.

197. Dintre aminele fluorurate i lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentineidezgolite?1 min

R:aminele fluorurate

198. Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gur pot fi recomandate?

2 min

199. Apele de gur fluorurate NU se recomand? 1 min

R:copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu se pot clati. Datorita continutului inalcool obisnuit, aceste ape de gura nu se recomanda alcoolicilor si copiilor.

200. Care sunt indicaiile utilizrii apelor de gur fluorurate? 3 min

. Pacientilor :


35/53

-cu dentitie mixta si pe durata adolescentei

-cu arii multiple de demineralizare

-care prezinta retractii gingivale sau dupa tratamente parodontale

-care participa la programe scolare preventive

-care prezinta explozii de carii

-care nu reusesc sa-si mentina o igiena orala acceptabila

-care, datorita prezentei aparatelor ortodontice prezinta multiple retentii artificiale

-cu hipersensibilitate dentinara

-cu coroane de acoperire, cu limita de preparare supragingivala

. 201. Cele mai bune rezutate se obin prin cltirea cu ape de gur fluorurate efectuate n primii 2ani posteruptivi dar cltirea, pentru aceast categorie de vrst se extinde ct? 2 min

R:Programele pereventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pentru aadduce beneficii si molarilor 2 si 3.

202. Care ape de gur fluorurate sunt preferate? 1 min

R:.Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie

apoasa (se evita cele cu continut alcoolic mare)

203. Dai exemplu de ap de gur cu fluor de folosit o dat pe zi. 1 min

R:Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% contine 0,025% ioni de fluor sau 250 ppmF

204. La ce pacieni contraindicm cltirea gurii cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,05%? 2min

R:copiilor sub 6 ani si pacientilor cu diferite incapacitati, care nu se pot clati sau nu pot scuipa.

205. Care ape de gur cu fluor se poate indica n cltiri zilnice dar i pentru a realiza fluorizaresistemic? 1 min

.R:Apa de gura cu APF 0,044% (fluoro-orto-fosfat acidulat)-contine 440 ppmF

206. Care sunt principalele indicaii ale apelor de gur cu APF 0,044%? 2 min


36/53


37/53

?R:fluorizarea sistemica prin apa potabila fluorizata iar pentru populatia globului care traieste inzone lipsite de retele de apa potabila, fluorizarea se va face prin intermediul sarii de bucatarie.

215. Care metod de fluorizare local este de preferat (individual sau colectiv) i de ce? 1min

R:este de preferat fluorizarea colectiva deoarece este mai putin costisitoare (pentru a stapanicresterea incidentei cariei dentare si mai ales pentru a preveni consecintele evoultiei ei)

216. Care sunt motivele pentru care realizm sigilarea anurilor i fosetelor coronare i cepresupune acest procedeu?2 min

217. Ce nelegei prin termenul de amelorplastie. 1 min

218. Care sunt indicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min

219. Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilrii anurilor i fosetelor coronare icare este regula de baz? 3 min


38/53

220. Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu i de ce? 2 min

221. Care sunt contraindicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min

222. Care sunt avantajele aplicrii sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min

223. Enumeraii materialele de sigilat folosite n ultimile decenii, materialul cel mai indicat ialternativa aleas? 2 min


39/53

224. Care sunt criteriile de ndeplinit pentru ca un sigilant s fie ideal? 3 min

225. Cte tipuri de rini compozite s-au folosit de-a lungul timpului i caracteristicile fiecruitipdezvoltai subiectul. 5 min


40/53

226. Dup felul umpluturii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? 3 min

227. Dup tipul polimerizrii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? Avantaje,caracteristici.3 min

228. Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor chimic polimerizabili? 1 min

229. Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor fotopolimerizabili? 2 min


41/53

230. Care sunt motivele pentru care este obligatoriu s purtm ochelari i ecrane de protecie pedurata polimerizrii compozitelor fotopolimerizabile? 2 min

231. Izolarea cmpului operator prin intermediul digi este recomand ntr-o serie de situaiiclinice atunci cnd realizm sigilri i nu numai. Care sunt acestea i ct timp trebuie s rmnizolat dintele?2 min

232. Cum obiectivm clinic un gravaj acid corect? 2 min


42/53

233. Cnd sigilm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tran de material ci diniputem s sigilm i de ce? 1 min

234. n cazul n care sigilarea efectuat se desprinde de pe dinte atunci cnd ncercmndeprtarea ei folosindu-ne de sond, care este atitudinea clinic? 1 min

235. Cnd, unde i cu ce realizm adaptarea ocluzal a sigilrilor realizate cu variatele tipuri de

materiale special fabricate pentru sigilarea anurilor i fosetelor coronare? 3 min

236. Dup ct timp de la realizare o sigilare meninut se consider de succes? 1 min


43/53

237. Care sunt comparaiile fcute ntre sigilrile efectuate cu compozite i cele cu cimenturiglass ionomer i care sunt cele mai importante avantaje prezentate de ultimile? 4 min

238. Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezint o eliberare mai masiv de ioni defluor? Cele auto sau cele fotopolimerizabile.1 min

239. La ce se refer sintagma sigilarea ca metod alternativ la terapia clasic? 3 min


44/53

240. n ce const TEHNICA ART i n ce condiii se aplic? 4 min

241.Definiti edicatie pentru sanatate 2 min

R:

Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana,individuala saucolectiva,prin care se realizeaza un transfer de informatii cu privire la modalitatile de mentinere asanatatii,informatii care au ca scop insusirea de deprinderi si comportamente sanogene.Educatiapentru sanatate oro-dentara reprezinta procesul de influentare pozitiva a comportamentuluiindivizilor,in sensul pastrarii sanatatii si de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata deacesta.Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de a crestere a stimeide sine si a calitatii vietii


45/53

242.Care sunt implicaiile educaiei pentru sntate ca prioritate a activitilor medicale? 1min?????

243.Care sunt scopurile pentru care educaia pentru sntate se impune? 1 min

R:-scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere a stimei de sinesi a calitatii vietii

244.Care sunt obiective educaiei pentru sntate n medicina dentar? 4 min

R:

-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare catsi a modalitatilor de prevenire

-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie

-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative,in raport cu beneficiile lor reduse

-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evolutia afectiunilordin sfera de activitate stomatologica

245.Educarea colectiv d celemai bune rezultate. Care este grupa de vrst la care efectul

educaional este maxim? 1 min

R:-mai ales scolari-grupul tinta fiind indivizii in varsta de 10-19 ani

246.Care sunt sursele de informare n educaia pentru sntate i care sunt caracteristicilemesajului transmis de aceste surse?3 min

R:-sursele de informare sunt multiple.sunt impartite astfel:

1.surse primare-sunt repr de specialisti:gradat,ei fiind profesorii universitari si cercetatorii indomeniu,apoi medicii dentisti,in primul cand cei din scoli sau in alte tari chiar medicii

deneralisti-pediatri2.surse secundare-sunt repr. de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,implicand aicieducatorii,invatatorii,profesorii si parintii

-mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate


46/53

247.n ntocmirea i prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandrile fcute despecialiti? Ce fel de argumente i formulri folosim. 1 min????

248.n procesul de educare individual se recomand s se nceap cu un interviu prin careprofesionistul constat?

R:-in cazul edicatii individuale,recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu princare profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data de individ practicilorpreventiei primare

249.Procesul educativ efectuat n practica stomatologic de ce trebuie s in cont, n primulrnd, i cum se desfoar el? 2 min?????

250.Care sunt cerinele de respectat, cu scopul unei reuite maxime, a aciunii de educareindividual? 3 min

R:Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte:

-distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca. 1m,pentru a crea un climatde confidentialitate

-cei doi stau fata in fatampozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata

-dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta incapere,ambele specialamenajate,si fara ca pacientul sa fie asezat in fotoliul dentar

-profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate,intr-un vocabular simplu(recomandabiul fiindcel folosit intr-un ziar popular) si in concordanta cu nivelul educatiei individului

-medicul orienteaza discutia astefl incat sa suscite interesul pacientului

-se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentate


47/53

Pentru un randament educational maxim,se recomanda ca,dupa etapa de prim contact si deconstientizare si moticare a pacientului,sa urmeze cea a demonstratiilor practice,apoi cea derepetare si consolidare a cunostintelor acumulare

251.Care este limbajul recomandat atunci cnd realizm educarea pacienilor? 1 min

252.n cadrul educaiei pentru sntate cum trebuie s fie mesajul transmis? 1 min?????

253.Care sunt factorii complementari de care trebuie s in cont profesionistul n elaborareamesajelor educaionale? 3 min

R:In compunerea mesajului educational,profesionistul trebuie sa tina seama de o serie de factoricomplementari cum ar fi:

-apartenenta sociala a pacientului

-atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale,fata de o anumita problema

-profilul psihologic al celor implicati

-capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis de a-l integra in practica

254.De ce lipsa de inters manifestat de unii pacieni cu privire la explicaiile educative trebuiescnotate n fia pacientului? 1 min

R:Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica,prin carespecialistul poate sa se apere ,in cazul in care pacientul il da in judecata,cerand daune pentrunereusita tratamentelor efectuate

255.Dai definiia clasic a cariei dentare (HARNDT). 2 min


48/53

R:Proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice,care provoacanecroza tesuturilor dentare dure,si in final infectarea pulpei.

256.Care este definiia cariei dentare acceptate astzi? 2 min

R:

Proces dinamic,complex si continuu de alternanta a proceselor de demineralizare siremineralizare,care au loc la nivelul structurilor dure dentare.

257.Cercetrile au evideniat conexiunile existente ntre infeciile cronice orale i unele afeciunicronice sistemice. Dai 3 exemple. 1 min??????

258.Ct timp trece de la prima demineralizare produs pe suprafeele dentare netede pn cndclinic, obiectivm pata alb cretoas? 1 min

R:Clinic s-a stabilit ca de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele dentare netede sipana la aparitia petei albe cretoase trece o perioada de 6-9 saptamani

259.Care sunt leziunile care definesc etapa revervibil a proceselor carioase? 1 min

R:

Apar leziuni de subsuprafata,sau in situ si apoi o pata alba cretoasa.

260.Ct timp trece, n funcie de variatele situaii clinice, pn cnd se formeaz caria cavitarsau ireversibil (evaluare clinic i radiologic)?

R:Pana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ,trece deobicei o lunga perioada de timp estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede lacca 24 luni de la prima demineralizare sau la 6 luni pentru cariile agresive,acute.

In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devinevizibila prin radiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat,este de cca 9 luni sau

mai mult.261.Cariile n etapa lor reversibil pot s se vindece. Datorit cror factori/tratamente esteposibil aceast evoluie? 2 min

R:S-a stabilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturalesalivare,in principal,la care se poate adauga favorabil si instituirea tratamentelor specificepreventiei primare.


49/53

262.n ct timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) i careeste efectul episoadelor de scdere a pH-ului oral?2 min

263.Termenul de carie dentar se adreseaz unei multitudini de aspecte clinice eterogene ianume?2 min

R:

-de la carie activa la carie stationara,de la carie coronara la carie radiculara,de la stareapreclinica de carie inclusiv pata alba cretoasa la cea cavitara,de la caria primara la cea secundara.

264.Care tip de carie este specific adultului sau altfel spus, nu se regsete la dentiia de lapte? 1 min

R:La adult in proportie de 40-76-% dintre cariile prezente sunt stationare-aspect clinic neintalnitla copii si la dentitia temporara.

265.Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obinuit carii dentare? 4 min

R:

In mod obisnuit intalnim carii dentare in 4 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume:

-in zona santurilor si fosetelor coronare.cariile se descopera atat la nivelul suprafetei ocluzale adintilor cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor frontali

-in zona suprafetelor coronare netede.Diferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse(v si o)de cele ale suprafetelor aproximale

-in zona radacinilor,cand este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse

-cariile secundare sau recurente,situate la interfata dinte- obturatie.aparitia cariilor secundare repr

un motiv obiectiv de refacere a obturatiei.266.n cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difeniali care este atitudinea clinic? 2 min

R:In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei albe cretoase,in special diagnosticul diferentialse face cu fluoroza dentara blanda,care apare clinic tot ca o pana alba cretoasa dar care sedescopera de regula incizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali.In plus constatam la


50/53

palparea petei albe cretoase ,ca leziune de carie incipienta,o suprafata rugoasa -se contraindicapalpare ;in timp ce la palparea celei din fluoroza suprafata palpata este neteda.

267.Care este principalul microorganism care iniiaz procesul carios i care este cel carefavorizeaz evoluia lui? 1 min ????

?R:Streptocucul Mutans este considerat principalul responsabil al initierii procesului carios

268.Din punct de vedere microbiologic n ce const prevenia primar? 2 min

?R:Preventia primara se refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial sila masurile de prevenire instituite,prin care se incearca sa se obtina intarzierea transferului lor,dela mama la nou-nascut si la copilul mic.

Pentru colonizare,streptococii au nevoie ,la nivelul cavitatii orale de prezenta unor suprafetedure,la care sa adere.S-a stabilit clar ca in relatia nou-nascut si streptococ ,sursele de infectare

sunt pers din jur,care participa la ingrijirea copilului,in principal,mama acestuia.Cand la nivelulflorei microbiene

orale a mamei exista o concentrare mare in streptococi S mutans,microorganismul se transmitemasix si contribuie la cresterea riscului cariogen al copilului in cauza.

269. nainte de apariia primilor dini n cavitate oral Streptococii mutans sunt o prezenconstant sau nu? 1 min

R:S-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar,Streptococul S mutans nu reprezintaun colonizator permanent al cavitatii orale.

270. Colonizarea cavitii orale cu streptococi mutans se produce mai ales ntr-o anumitperioad dup natere. Care este aceast perioad i cum se numete? 2 min

R:In mod natural,prevalenta streptococilor S mutans creste odata cu inaintarea in varsta aindividului,dar si cu numarul suprafetelor dentare erupte.S-a stabilit ca este mult mai susceptibilcopilul mic la colonizarea cu streptococ mutans,perioada cea mai favorabila fiind cuprinsa intrelunile 19-31 de viata.Aceasta perioada este numita sin acest punct de vedere ,,fereastrainfectioasa,,.

271. Cnd la biei i fete descoperim acela genotip al streptococilor S. mutans ca cel de la

aceeai mam la care sex vom nregistra risc cariogen i cu ct mai mare? 2 minR:. Copilul preia S.M de la mama prin contacte intime repetate. Genotipurile de S.M identificatela copiii mici studiati sunt identice cu cele ale propriilor mame, intr-o proportie de 71%. La fete,aceasta specificitate creste la 88%, iar la baieti numai 53%.

272. n mod normal, ct reprezint streptococii i lactobacilii din totalul microorganismelorprezente la nivelul florei microbiene din fluidul oral i de la nivelul P.D.? 1 min


51/53

R:mai putin de 1% din totalul microorganismelor prezente in saliva si la nivelul pd.

. 273. Cum strile prelungite de aciditate oral favorizeaz mulirea cu precdere amicroorganismelor acidurice, studiile arat c vom ntlni n principal, i Streptococi mutans carese pot nmuli i prezint activitate metabolic ila anumite pH-uri. Care sunt acestea?1 min

R:S. mutans se pot inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolic, deci produc acidsi la pH-uri de cca 4,5.

274. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pHi menine nc activitatea metabolic i ce nelegei prin termenii de acidogen i aciduric? 2min

R:Lactobacilii isi mentin activitatea metabolic chiar si la pH-uri sub 3.

Acidogen=da nastere unui acid

Aciduric=

275. Ct reprezint Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. lacopilul cu carii de biberon i ct reprezint ei la pacientul copil cu cario-activitate redus? 1min

R:-la copilul cu carii de biberon=30%

-la pacientul copil cu cario-activitate redusa=

276. Unde se acumuleaz de regul, microorganismele acidurice i acidogene la nivelulcoroanelor dentare?1 min

R:la nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare

277. Pe ce se focalizeaz interveniie prevenei teriare? 1 min

R:se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient, obtinuta prin initierea terapieiremineralizante. Pe aceasta cale se incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.

278. Care este rolul prezenei reelei de smal hipomineralizat de la nivelul lui?2 min

R:Chiar daca smaltul este cel mai dur, el prezinta un grad de porozitate. Porozitatea este data dereteaua lui hipomineralizata care formeaza canale de difuzare, ce-I permit sa fie permeabil inambele sensuri, pentru o serie de molecule mici sau pentru diferiti ioni anorganici.

279. Permeabilitatea smalului n ambele sensuri presupune trecerea unor particule. n ct timptraverseaz iodul radioactiv i molacula de ap structurile dure dentare? 2 min


52/53

R:. Iodul radioactive strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat intiroida dupa 5 ore. Apa poate traversa dintele, cu o viteza de 0,1 mm/ora.

280. Cum este mineralizarea smalului dinilor temporari, ct este grosimea lui i ct de repedeprogreseaz leziunea carioas comparativ cu aceleai aspecte constatate la dinii permaneni? 2

minR:. In cazul dintilor temporary, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la nivelul structuriiinterprismatice, iar grosimea lui este la jumatate, comparative cu cea a dintilor permanenti. Deasemenea, s-a dovedit ca leziunea carioasa la dintii temporari progreseaza de 1,5 ori mai rapid,comparative cu evoultia la cei permanenti.

281. Ct de lung este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? 1 min

R:Cuprinsa intre 6-24 de luni

282. Cu ce este comparat demineralizarea produs la nivelul cristalului de hidroxiapatit i undese produce mai nti, n centru sau la perieferia lui? 1 min

R:. La nivelul cristaluluid e hidroxiapatita, se constata ca demineralizarea se produce in douaetape, mai intai in central si apoi la periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion,demineralizarea avand loc initial la nivelul minei, adica in centru.

283. In situ, unde se produce pierderea de substan anorganic i la ce adncime? 1 min

R:. Silverstone constata in situ ca pierderea de substanta anorganica se produce in suprafatasmaltului, demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100 m si la nivelul porului smaltului,

al retelei hipomineralizate. Acest stadiu a fost numit leziune de subsuprafata.284. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatit caresunt primii demineralizai? 1 min

R:. Magneziu, carbonat, calciu, fosfat

285. Ce se produce, n timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobndit? 2 min

R:. Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se produce neutralizareaacizilor iar prin reprecipitarea ionilor anorganici acumulati se produce remineralizarea

structurilor dentare afectate.286. Dup foarte muli specialiti cnd se consider c leziunea reversibil de carie devineireversibil? 1 min

R:


53/53

287. Care sunt factorii care influieneaz remineralizarea? 2 min

R:.structura tesuturilor dure dentare afectate

-stadiul si caracteristicile leziunilor

-natura si grosimea peliculei dobandite

-carcateristicile placii micro

Sub Preventie Final

Documents

Transcript of Sub Preventie Final