0 Planificare IV

PLANIFICARE

CLASA A IV-A

Prof. Înv.primar : FLOREA ELENA- LOREDANA

2 014- 2 015

ORAR

LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI

Limba română

Matematică Limba română

Matematică Limba română

Limba franceză

Limba română

Limba română

Limba română

Educaţie financiară(opţional)

Matematică Istorie Matematică Geografie Lectura

Ed. muzicala Ed.plastică Ştiinţe ale naturii

Ed. civică Educaţie tehnologică

Educaţie fizică

Limba franceză

Educaţie fizică

Consiliere părinţi

Religie

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2014 / 2015

SEMESTRUL I

Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014.

În perioada 3 – 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din

învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015

Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015

Vacanţă intersemestrială –sâmbătă 31 ianuarie 2015-duminică,8 februarie 2015

SEMESTRUL AL II-LEA

Cursuri –luni ,9 februarie 2015-vineri 10 aprilie 2015

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015

Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015

Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015

Săptămâna 6-10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este săptămână dedicată

activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit Şcoala Altfel „Să

ştii mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific

SCHEMA ORARĂ

Aria curriculară disciplinară

Nr. De ore

conf. Plan

Nr. De ore

trunchi comnu

C.D.S. Nr. Total

de ore

A. E. O.

1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 5 – 7 5 1 6LECTURA 1 1

LIMBA MATERNĂ1 2 - 3 2 22.MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

MATEMATICĂ 3 - 4 3 1 4ŞTIINŢE ALE NATURII 1 - 2 1 1

3.OM ŞI SOCIETATEEDUCAŢIE CIVICĂ 1 – 2 1 1

ISTORIE 1 – 2 1 1GEOGRAFIE 1 – 2 1 1

RELIGIE 1 1 14.ARTE

EDUCAŢIE MUZICALĂ 1 – 2 1 1EDUCAŢIE PLASTICĂ 1 – 2 1 1

5.EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTEDUCAŢIE FIZICĂ 2 – 3 2 2

6.TEHNOLOGIIEDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ 1 – 2 1 1CONSILIERE ŞI ORIENTARE 0 – 1 0 0CURRICULUM LA DECIZIA

ŞCOLII1 - 4 1 1

NUMĂR TOTAL DE ORE 24

LIMBA ROMÂNĂAria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Disciplina de învăţământ: LIMBA ROMÂNĂClasa: a IV-aVarianta de curriculum: CURRICULUM EXTINSNr de ore: 6 ore/săptămânăManual: Editura ARAMIS 2006Autori manual: TUDORA PIŢILĂ, CLEOPATRA MIHĂILESCU

OBIECTIVE CADRU ŞI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral1.1. să sesizeze legătura logică dintre secvenţele unui mesaj oral (raporturi cauză-efect etc.)1.2. să identifice sensul unui cuvânt necunoscut cu ajutorul dicţionarului1.3. să sesizeze structurile gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte dintr-un mesaj ascultat1.4. să recepteze corect mesajul în funcţie de condiţiile comunicării1.5. să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală2.1. să construiască pe baza planului de idei propriu un text oral scurt2.2. să rostească mesaje, utilizând pronunţarea şi intonaţia adecvată2.3. să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat2.4. să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare2.5. să integreze adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcţie a comunicării studiate2.6. să manifeste independenţă în situaţiile de comunicare3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)3.1. să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar)3.3. să citească conştient, corect, fluent şi expresiv texte cunoscute3.4. să citească în mod conştient şi corect un scurt text necunoscut3.5. să identifice secvenţele narative, dialogate şi descriptive dintr-un text3.6. să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a comunicării învăţate3.7. să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate literare sau nonliterare4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă4.1. să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi de punctuaţie4.2. să alcătuiască povestirea unui text literar după un plan simplu de idei4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării4.4. să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcţie a comunicării studiate4.5. să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂUnitatea de

învăţareOb. de

ref.Conţinuturi Nr.

oreSăptămân

aObs

1Sună

clopoţelul

1.21.32.1

Citire- lectura- Cartea (actualizare) ; Rolul ilustraţiilor- Textul narativ; textul in versuri (actualizare) 24

I - IV

2.32.52.63.13.23.33.43.64.14.34.44.5

- Delimitarea textului in fragmente logiceComunicare- Factori care pot îngreuna comunicarea- Stabilirea planului de idei- Povestirea orala a unui text scurt- Planul iniţial al compuneriiElemente de construcţie a comunicării- Cuvântul ; Cuvinte cu aceeaşi forma dar cu înţeles diferitTexte suport- Nenea directorul după George Sovu- Cuvintele vrăjite după Pierre Gammara- Mi s-a terminat caietul după M. Sintimbreanu- Şcoala (fragment) de Tudor ArgheziRecapitulare si Evaluare sumativă

2Semnele toamnei

1.11.21.32.12.22.32.53.13.23.33.43.53.64.14.24.4

Citire- lectura- Textul literar-narativ- Narativ, dialogat, descriptiv- Delimitarea textului in fragmente- Stabilirea planului de idei- Textul in versuri; strofa, versComunicare- Ghilimelele. *Punctele de suspensie-*Propoziţia enunţiativă afirmativa si negativa- Compunere după un suport vizual- Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textuluiElemente de construcţie a comunicării- Părţile de vorbire învăţateTexte suport- La Medeleni (fragment) după I.Teodoreanu- Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu- Rapsodii de toamna de George TopârceanuRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 V - VI

3A ruginit frunza din

vii

1.21.32.12.52.63.23.33.43.53.64.24.34.44.5

Citire- lectura- Textul literar-narativ;- Delimitarea in fragmente logice- Narativ, descriptiv- Textul in versuriComunicare- Scrierea corectă a cuvintelor „v-a” si „va”- Planul dezvoltat de idei- Compunere cu început sau sfârşit datElemente de construcţie a comunicării- Verbul (actualizare)- Timpurile verbuluiTexte suport- Ţara de dincolo de negura după M Sadoveanu- Sfârşit de toamna (fragment) de V. Alecsandri

12 VII - VIII

Recapitulare şi Evaluare sumativă

4Povestiri cu tâlc (I)

1.32.12.52.63.23.33.43.53.64.24.34.44.5

Citire- lectura- Textul literar-narativ: delimitare in fragmente; personaje- Textul in versuriComunicare- Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate- Scrierea corecta a cuvintelor “n-ai” şi “nai”-*Transformarea textului dialogat in povestireElemente de construcţie a comunicării- Substantivul (actualizare)- Genul substantivelorTexte suport- Pălăria Omului de Zăpadă după Iuliu Raţiu- Povestea crocodilului care plângea - V.Colin- Sfatul degetelor de Elena Farago- Prepeliţa si puii ei după Lev N. TolstoiRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 IX - X

5Povestiri cu tâlc (2)

1.21.32.12.32.53.23.33.43.53.64.14.24.34.44.5

Citire- lectura- Textul literar-narativ: despărţire in fragmente- Textul în versuriComunicare- Planul de idei al unui text citit- Povestirea după un plan de idei a unor fragmente de mica întindere- Compunere după un plan propriu de idei- Vorbim şi scriem corectElemente de construcţie a comunicării- Verbul si substantivul (consolidare)Texte suport- După asemănarea lor după Emil Gârleanu- Cumătra vulpe de Otilia Cazimir- Prinţul fericit după Oscar WildeRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 XI - XII

6Baba iarna intră-n sat

1.32.12.32.53.23.33.43.53.64.14.24.34.4

Citire- lectura- Textul literar-narativ: delimitarea in fragmente- Textul in versuri- Elemente descriptive in texteComunicare- Planul de idei- Povestirea pe baza planului de idei a unor texte de mica întindere- Vorbim si scriem corect- Scrierea corecta a cuvintelor „n-am” şi „n-are”Elemente de construcţie a comunicării- Adjectivul- Genul adjectivelor, acordul adjectivului cu substantivulTexte suport- Iarna de Vasile Alecsandri- Fram, ursul polar după Cezar Petrescu

12 XIII - XIV

4.5 - Darurile după E.T.A. Hoffmann- Colindătorii după Mihal SadoveanuRecapitulare şi Evaluare sumativă

7Natura iarna

1.32.12.32.53.23.33.43.53.64.14.24.34.44.5

Citire- lectură- Personajul literar- Spaţiul si timpul in textul literarComunicare- Compunere pe baza unor cuvinte si expresii date- Compunere cu titlu dat- Scrierea corecta a cuvintelor “n-aţi” şi “n-au”Elemente de construcţie a comunicării- Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie- Scrierea corectă a adjectivelor terminate în “-iu”Texte suport- Copiii şi păsărelele după Eugen Jianu- Iarna pe uliţă (fragment) de George CoşbucRecapitulare şi Evaluare sumativă

18 XV - XVII

8Români cu

care ne mândrim

1.32.32.53.23.33.43.53.64.14.24.34.44.5

Citire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţi spatio-temporali, personaje, delimitare in fragmente- Textul in versuriComunicare- Povestirea orală şi scrisă a unor texte scurte pe baza planului simplu şi dezvoltat de idei- Scrierea corectă a cuvintelor “ce-l” şi “cel”Elemente de construcţie a comunicării- Pronumele personal; pronumele personal de politeţe- Alte forme ale pronumelui personal- Genul pronumelorTexte suport- Muma lui Ştefan cel Mare de D. Bolintineanu- George Enescu după Pavel Câmpeanu-O vizită în atelierul lui Brâncuşi după Cella DelavranceaRecapitulare şi Evaluare sumativă

12

XVIII - XIX

9Înfloresc grădinile

1.32.32.53.23.33.43.53.63.74.24.34.4

Citire-lectura- Textul literar-narativ; textul in versuri- Pasaje descriptive- Delimitarea textului in fragmente logiceComunicare- Scrierea corecta a cuvintelor “nu-i”, n-o” si “nu-l”- Compunere liberăElemente de construcţie a comunicării- Numeralul- Scrierea şi citirea corectă a numeralelorTexte suport- Vestitorii primăverii de George Cosbuc- Ciocârlia după Ion Agârbiceanu- Furtuna (fragment) de St. O. Iosif

14 XX - XXI

4.5 - Nicuşor după I.Al. Brătescu-VoineştiRecapitulare şi Evaluare sumativă

10Lumea

necuvântătoarelor (I)

1.32.53.33.43.63.74.34.44.5

Citire-lectura- Textul în versuriComunicare- Compunere liberăElemente de construcţie a comunicării- Părţile principale de propoziţie- Predicatul verbal- Subiectul simplu; *subiectul multipluTexte suport-O furnica de Tudor ArgheziRecapitulare şi Evaluare sumativă

10 XXII - XXIII

11Lumea

necuvântătoarelor (II)

1.32.53.33.43.63.74.34.44.5

Citire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţi spatio-temporali, delimitarea in fragmente logice, personaje- Elemente dialogate si descriptive in textComunicare- Compunerea în care se introduce dialogulElemente de construcţie a comunicării- Acordul predicatului cu subiectulTexte suport- Puiul după I.Al. Brătescu-VoineştiRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 XXIV - XXV

12Aventuri şi aventurieri

1.32.53.23.33.43.53.63.74.24.34.44.5

Citire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţi spatio-temporali, delimitarea in fragmente logice, personajeComunicare- Planul de idei (simplu si dezvoltat)- Povestirea orală şi scrisă pe baza planului de ideiElemente de construcţie a comunicării- Părţi secundare de propoziţie- Atributul- Atributul exprimat prin adjectiv, substantiv si prin *numeral cu valoare de adjectivTexte suport- Cireşarii după Constantin ChiriţăRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 XXVI - XXVII

13Călători şi călătorii

1.32.53.23.33.43.53.63.74.24.3

Citire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţi spatio-temporali, delimitarea in fragmente logice, personajeComunicare- Planul de idei (simplu si dezvoltat)- Povestirea orală şi scrisă pe baza planului de ideiElemente de construcţie a comunicării- Complementul- Complementul exprimat prin substantiv si prin *pronume personal

12 XXVIII - XXIX

4.44.5

Texte suportToate pânzele sus! După Radu TudoranRecapitulare şi Evaluare sumativă

14Zile de

vară

1.32.53.33.43.63.74.34.44.5

Citire-lectura- Textul in versuri- Elemente descriptive in textul in versuri- Textul non-literar: afişul, articole din reviste pentru copiiComunicare- Invitaţia. *ScrisoareaElemente de construcţie a comunicării- Părţi secundare de propoziţie (atribut şi complement) – consolidareTexte suport- Freamăt de codru (fragment) de Mihai EminescuCitire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţi spatio-temporali, delimitarea in fragmente logice, personajeComunicare- Povestirea după un plan de idei (simplu sau dezvoltat)- Compunere liberăElemente de construcţie a comunicării-Părţile principale si secundare de propozitierecapitulareTexte suport- Amintiri din copilărie după Ion Creanga-La despartire dupa Calin GruiaRecapitulare şi Evaluare sumativă

12 XXX- XXXI

15Recapitula-

re şi sistematiza

re

1.32.53.23.33.43.53.63.74.24.34.44.5

Citire-lectura- Textul literar-narativ: determinanţii spatio-temporali, personaje, despărţirea in fragmente, recunoaşterea elementelor narative dialogate si descriptive din texte- Textul în versuri: vers, strofa- Textul non-literar: afişul, articolul din revista pentru copiiComunicare- Să vorbim şi scriem corect! – scrierea cu ortograme, folosirea semnelor de punctuaţie învăţate- Texte cu destinaţie: invitaţia, scrisoarea- Redactarea de compuneri având ca suport cuvinte si expresii date, titlu dat; compuneri libereElemente de construcţie a comunicării- Părţile principale si secundare de propoziţie

18 XXXII-XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARESemestrul I

Unitatea de învăţare: SUNĂ CLOPOŢELUL Nr. ore: 24 (23 + 1 evaluare)Nr.crt

CONŢINUTURI O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARENr. ore

DATA OBS

1 Recapitularea cunoştinţelor din clasa a III-a Deşteaptă-te, române! de A. Mureşanu

Evaluare iniţială

„Nenea directorul” – după George Şovu

1.11.21.52.22.3 2.4 2.63.1 3.2 3.3 3.53.7

- identificarea titlului şi a autorului- sesizarea legăturii dintre ilustraţii, titlu şi conţinutul textelor - exerciţii de citire fluentă, expresivă a textului, citirea pe roluri, citirea selectivă-identificarea părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie învăţate;-exerciţii de scriere corectă folosind semnele de punctuaţie şi ortogramele învăţate;- recunoaşterea personajelor- integrarea cuvintelor noi în enunţuri- povestirea orală a fragmentelor- povestirea în scris a unui fragment- simularea unor situaţii de comunicare- exersarea actelor de vorbire- exprimarea opiniilor legate de fapt- transcriere

- Resurse materiale: textul suport, fise de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- resurse procedurale conversaţia, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitiva- forme de organizare a colectivului: activ. frontala , pe perechi, în grup, individual

- observarea sistematică (probe orale, fise de lucru, teme de lucru acasă )-probă de evaluare iniţială- proba scrisă de evaluare forma-tiva

6

2

2 Cartea. Rolul ilustraţiilor

3.1 3.7

- stabilirea rolului fiecărui element component al unei cărţi- stabilirea corespondenţei dintre ilustraţii şi cărţile din care fac parte- redarea mesajului unei cărţi prin desen - identificarea tipurilor de litere folosite

- manual, fişă de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- conversaţia, explica-ţia, exerciţiul, demonstra-ţia, jocul didactic - activ individuală, în perechi şi frontală

- observarea sistematică (probe orale, fise de lucru, teme de lucru acasă )- proba scrisă de evaluare forma-tiva

1

3 Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă dar cu sens diferit

1.2 2.2 2.3

- explicarea unor cuvinte cu ajutorul dicţionarului- integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri proprii- redactarea unui text folosind cuvinte date

- manual, fişă de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- activitate individua-lă


2

4 „Cuvintele vrăjite” – după Pierre Gamarra

1.11.21.52.22.3 2.4 2.63.1 3.2 3.3 3.53.7

- identificarea titlului şi a autorului- sesizarea legăturii dintre ilustraţii, titlu şi conţinutul textului- exerciţii de citire fluentă, expresivă a textului, citirea pe roluri, citirea selectivă- recunoaşterea personajelor- integrarea cuvintelor noi în enunţuri

- Resurse materiale: textul suport, fise de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- resurse procedurale conversaţia, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea Intuitiva- forme de organizare a colectivului: activ frontala , pe perechi, în grup, Individual


2 Lect supl..

5 Vorbim si scriem corect!- semnele de punctuaţie- despărţirea cuvintelor în silabe- vocale şi consoane

3.13.7

- ex de reglare a intonaţiei, a tonului si a vitezei proprii de a vorbi- ex de marcare prin intonaţie a semnelor de punctuaţie- despărţirea cuvintelor în silabe- identificarea vocalelor şi a consoanelor- dictare- redactarea unui text

- manual, caiet, culegere de limba română, fişe de lucru, ilustraţii, cărţi diverse-conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, individuală


1

6 Factori care pot îngreuna comunicarea

1.11.41.5

- identificarea componentelor comunicării orale cu ajutorul imaginilor- joc de mimică

- Manual, caiet, culegere de limba română, fişe de lucru, ilustraţii, cărţi

- observarea sistematică (probe orale, fise de lucru,

1

2.22.4

- identificarea factorilor care pot îngreuna comunicarea- exerciţii de comunicare cu parteneri diverşi- adaptarea elementelor de comunicare nonverbale la comunicarea verbala în situaţie de dialog

diverse- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, Individual

teme de lucru acasă )- proba scrisă de evaluare forma-tiva

7 Planul iniţial al compunerii

4.24.3

- delimitarea în unităţi logice de conţinut- formularea ideilor principale- elaborarea planului iniţial al compunerii cu ajutorul ilustraţiilor

- Manual, caiet, culegere de limba română, fişe de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă- Activitate frontală, în perechi, în grup, individuală

- observarea sistematică (probe orale, fişe de lucru, teme de lucru acasă )- probă scrisă de evaluare forma-tivă

2

8 „Mi s-a terminat caietul” – după Mircea Sântimbreanu

1.11.21.52.22.32.42.63.13.23.33.54.6

- citirea pe roluri, selectiva- recunoaşterea personajelor- explicarea semnelor de punctuaţie- delimitarea textului în fragmente logice - integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri proprii - transcriere- povestirea în scris a unui fragment- redactarea în scris a unui fragment - redactarea în scris a unui dialog, a unui bilet, a întrebărilor şi a răspunsurilor

- Manual, caiet, culegere de limba română, fişe de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, individuala

- observarea sistematică (probe orale, fise de lucru, teme de casa )- probă scrisă de evaluare formativa

2

9 „Şcoala” – de 1.1 - exerciţii de citire expresivă - Manual, caiet, - observarea 2

Tudor Arghezi 2.22.33.13.23.34.14.6

- citirea expresivă în funcţie de diferite repere- înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor- identificarea unor expresii- sesizarea legăturii dintre strofe şi ilustraţii- ex de memorare şi de recitare expresivă

culegere de limba romana, fise de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă

sistematica (probe orale , fise de lucru, teme de casa )- probă scrisă de evaluare formativă

10 Recapitulare 1.21.42.33.13.74.1

- recunoaşterea corespondentei dintre mesajul transmis de ilustraţii şi cel transmis de texte - identificarea sensului cuvintelor- povestirea unui fragment- desprinderea mesajului unui fragment- identificarea cauzelor care perturba comunicarea- ordonarea ideilor pentru a alcătui planul iniţial al unei compuneri- prezentarea unei lecturi suplimentare

- Manual, caiet, culegere de limba română, fişe de lucru, ilustraţii, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, individuală

- observarea sistematica (probe orale , fise de lucru, teme de casa )- probă scrisă de evaluare formativă

2

11 Evaluare 3.14.14.3

- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie - realizarea corespondenţei între text şi ilustraţii- utilizarea sensului corect al cuvintelor- identificarea factorilor perturbanţi ai comunicării - stabilirea planului iniţial al unei compuneri

- evaluare- activitate individuală

- probă scrisă- evaluare sumativă

1

Unitatea de învăţare: A RUGINIT FRUNZA DIN VII Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)Nr.crt


DATA OBS

1 „La Medeleni - după Ionel Teodoreanu Ghilimelele Punctele de suspensie*

1.11.22.23.1

- formulare de întrebări şi răspunsuri în legătură cu conţinutul textului narativ- precizarea caracteristicilor anotimpului toamna- explicarea unor expresii, a titlului- integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri noi- stabilirea corespondenţei între text şi ilustraţii

- text suport, ilustraţii, fişe de lucru, date de autor, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

- probe orale, fişe de lucru, teme pentru acasă- proba scrisă de evaluare formativă

3

2 *Propoziţia enunţiativă afirmativă*Propoziţia enunţiativă negativă

3.64.14.34.4

- formularea unor propoziţii simple, a unor propoziţii dezvoltate- transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate- alcătuirea de propoziţii enunţiative afirmative, propoziţii enunţiative negative- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie- utilizarea elementelor descriptive într-un text

- texte suport, ilustraţii, fişe de lucru, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

- probe orale, fişe de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

2

3 Compunere după un suport vizual

4.34.54.6

- observarea ilustraţiilor- stabilirea planului iniţial al compunerii- aşezarea corectă a compunerii în pagină caietului (titlu, alineate, părţi componente)- formularea unor opinii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a

- texte suport, ilustraţii, fişe de lucru, cărţi diverse- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă


1

compunerilor4 „Culesul

porumbului” – după Ion Agârbiceanu

1.12.34.24.4

- citirea selectivă- integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri noi- delimitarea textului în fragmente logice- formularea ideilor principale- explicarea folosirii semnelor de punctuaţie- alcătuirea de propoziţii simple, dezvoltate, enunţiative afirmative şi negative



2

5 „Rapsodii de toamnă” – de George Topârceanu Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului

1.11.23.34.1

- ex de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din text- stabilirea sensului unor cuvinte sau expresii folosind dicţionarul- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie- ex de marcare prin intonaţie a semnului întrebării- discutarea textelor narative în funcţie de următorii parametrii: cine?, ce face?, ce?, unde?, când?, cum?, etc..



2

6 Recapitulare 1.12.34.24.4

- felul propoziţiei - formulare întrebări în legătură cu conţinutul textului

- fişe de lucru- exerciţiul- activitate individuală

- fişe de lucru, teme pentru acasă

1

7 Evaluare 4.14.34.4

- formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului- completarea enunţurilor lacunare cu

- fişe de lucru- exerciţiul- activitate

Proba scrisaEvaluare sumativă

1

ortograme- utilizarea corecta a semnelor de punctuaţie- alcătuirea de propoziţii simple transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate

independentă

Unitatea de învăţare: SFÂRŞITUL TOAMNEI Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 Verbul 2.54.14.2 4.4

- construirea propoziţiilor simple, dezvoltate, enunţiative afirmative, enunţiative negative- utilizarea corecta a verbului- completarea enunţurilor lacunare- analiza în tabel a verbelor- transcrierea, utilizând forma corecta a verbelor a fi, a lua- redactarea unui text folosind verbe date

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- proba scrisa de evaluare formativa

2

2 Timpurile verbului

2.54.14.4

- recunoaşterea verbelor la diferite timpuri- selectarea verbelor dintr-o lista de părţi de vorbire- completarea enunţurilor lacunare cu forma corecta a verbelor- analiza morfologica a verbelor în tabel

- text suport, ilustraţii, fişe de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


1

3 „Ţara de dincolo 1.1 - citirea pe roluri selectiva - text suport, ilustraţii, fişe - probe orale, fise 2

de negură” – după Mihail Sadoveanu

2.34.4

- integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri proprii- explicarea titlului, a cuvintelor şi expresiilordelimitarea textului în fragmente logice - formularea ideilor principale- folosirea corecta a semnelor de punctuaţie- formulare de propoziţii simple , dezvoltate, enunţiative afirmative, enunţiative negative

de lucru, date de autor, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, şi individuală

de lucru, teme pentru acasă- proba scrisa de evaluare formativa

4 Scrierea corectă a cuvintelor „v-a” şi „va”

2.54.14.4

- utilizarea corecta a ortogramelor- completarea enunţurilor lacunare cu ortograme- selectare corectă a ortogramelor- formulări de întrebări şi răspunsuri despre conţinutul textului, folosind ortogramele învăţate- alcătuirea de enunţuri cu ajutorul ortogramelor- dictare

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup, şi individuală


1

5 „Sfârşit de toamnă” – de Vasile Alecsandri

1.11.23.23.34.1

- ex de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu- utilizarea sensului corect al unor cuvinte în enunţuri- utilizarea corecta a semnelor de punctuaţie- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie- ordonarea versurilor pentru a crea strofa unei poezii

- text suport, ilustraţii, fise de lucru, date de autor, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

- completarea enunţurilor lacunare cu părţi de vorbire potrivite- identificarea temei poeziei

6 Planul dezvoltat de idei

3.44.34.6

- ex de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- compararea planului dezvoltat cu planul simplu- elaborarea planului simplu si a celui dezvoltat de idei

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisa de evaluare formativă

1

7 Compunere cu început sau sfârşit dat

4.34.54.6

- realizarea corespondentei între un fragment si partea compunerii- elaborarea planului iniţial si a celui dezvoltat al compunerii- aşezarea corectă a compunerii în pagina caietului- formularea unor opinii referitoare la modul de redactare si de prezentare a compunerilor

- text suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisa de evaluare formativă

1

8 Recapitulare 2.53.1 3.44.1 4.34.4 4.54.6

- ex de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului si intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- asocierea unor momente din naraţiune cu ilustraţia corespunzătoare- formularea de enunţuri cu sensul corect al cuvintelor - selectarea propoziţiilor simple, dezvoltate dintr-un text dat- analiza verbelor în tabel- formularea de întrebări pentru enunţuri


- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

1

date- redactarea planului dezvoltat al unei compuneri, apoi redactarea compunerii


- formularea de întrebări în legătura cu conţinutul textului- completarea enunţurilor lacunare cu ortograme- utilizarea corecta a semnelor de punctuaţie- alcătuirea de propoziţii simple- transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate- analiza verbelor- redactarea unei compuneri după suport vizual

- fise de evaluare- exerciţiul- activitate individuală

- proba scrisa de evaluare sumativă

1

Unitatea de învăţare: POVESTIRI CU TÂLC (I) Nr. ore: 14 (13 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 „Pălăria omului de zăpadă” după Iuliu Raţiu

1.12.4 2.52.6 3.23.3 4.1

- citirea pe roluri, selectiva- elaborarea planului simplu de idei- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor ortografice- utilizarea ortogramelor- formularea de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauza? , cu ce condiţie?- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu



2

- simularea unor situaţii de comunicare- completarea unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării

2 Substantivul 2.53.4 4.1

- ex de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- recunoaşterea substantivelor din texte date- ex de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire- ex de utilizare a substantivelor în genitiv si dativ



2

3 Genul substantivelor

2.53.4 4.1

- ex de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- recunoaşterea substantivelor - gruparea substantivelor în tabel- analiza morfologica a substantivelor selectate dintr-un text dat- redactarea unor compuneri gramaticale



1

4 „Povestea crocodilului care plângea” după Vladimir ColinPovestirea orală a unor texte citite sau mesaje

1.12.5 3.23.3 2.32.6

- ex de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu- ex de construcţie a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate- elaborarea planului dezvoltat de idei- utilizarea elementelor de construcţie a comunicării ex de trecere de la vorbire

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă


2

audiate directă la vorbire indirectă- utilizarea în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi- povestirea orală a unui text citit- exprimarea opiniilor în legătură cu o întâmplare

- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

5 „Sfatul degetelor” de Elena Farago

1.12.63.3 3.5

- ex de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu- citire pe roluri- ex de reglare a intensităţii şi volumului vocii precum şi a ritmului vorbirii corespunzător încărcăturii afective a mesajului- recunoaşterea şi prezentarea sumară a trăsăturilor sufleteşti ale personajelor- exprimarea opiniilor proprii în legătură cu trăsăturile personajelor



2

6 Scrierea corectă a cuvintelor „nai” şi „n-ai”

2.54.1 4.4

- utilizarea corectă a ortogramelor- selectarea formei corecte a ortogramelor- formularea de propoziţii care conţin ortogramelor- dictare de enunţuri care conţin ortograme



1

7 Prepeliţa şi puii ei, după Lev Tolstoi*Transformarea textului dialogat în povestire

2.33.4 4.34.5

- citire la prima vedere- ex de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă- aşezarea corectă a textului în pagina caietului- utilizarea corectă a unor elemente de

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă


2

relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat

- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

8 Recapitulare 2.33.3 3.42.33.3 3.44.1 4.2

- substantivul- povestirea orală a unui text citit- utilizarea corectă a ortogramelor studiate- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie;- transformarea textului dialogat în povestire



1

9 Evaluare 4.14.3

- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie;- utilizarea corectă a ortogramelor;- transformarea textului dialogat în povestire- utilizarea unor elemente de relaţie pentru asigurarea succesiunii logice a propoziţiilor într-un text redactat;

- fise de evaluare- exerciţiul- activitate individu-ală

- evaluare sumativă

1

Unitatea de învăţare: POVESTIRI CU TÂLC (II) Nr. ore: 10 (9 + 1 evaluare)Nr.crt


DATA OBS

1 „După asemănarea lor” – după Emil Gârleanu

1.12.5 3.23.3

- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu- exerciţii de construire de propoziţii- elaborarea planului de idei- utilizarea elementelor de construcţie a comunicării- povestirea orala a textului

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în


2

perechi, în grup şi individuală2 Povestirea după

un plan de idei a unor texte de mică întindere

2.32.6 4.2

- ex de trecere de la vorbire indirectă la vorbire directă- utilizarea în contexte diferite a achiziţiilor lexicale noi- povestirea în scris, după planul de idei, a unui text cunoscut- exprimarea opiniilor în legătură cu o întâmplare



1

3 „Cumătra vulpe” – de Otilia Cazimir

1.12.6 3.33.5

- diferenţierea elementelor esenţiale de cele de detaliu- respectarea semnelor de punctuaţie în citire- recunoaşterea şi prezentarea sumară a trăsăturilor sufleteşti ale personajelor- dictare- exerciţii de memorare şi recitare



2

4 Compunerea după un plan propriu de idei

3.14.3 4.6

- recunoaşterea corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi de cel transmis de text- elaborarea unui plan de idei pentru compunere- elaborarea compunerii- formularea unor opinii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a compunerilor



1

5 „Prinţul fericit” după Oscar Wilde

2.23.3 3.44.1

- ex de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- marcarea prin intonaţie a semnelor de

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de

1 Lect. supl.

4.2 punctuaţie - utilizarea corectă a ortogramelor- utilizarea corectă a părţilor de vorbire studiate - povestirea orală a unui text citit- exprimarea opiniilor în legătură cu faptele petrecute în text

exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

evaluare formativă

6 Vorbim şi scriem corect

2.54.14.4

- exerciţii de utilizare corectă a ortogramelor „într-o” , „s-a”, „i-au”- selectarea formei corecte a ortogramelor- formularea de propoziţii care conţin ortogramelor- dictare de enunţuri care conţin ortograme



1

7 Recapitulare 2.33.33.44.1 4.2

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- marcarea prin intonaţie a semnelor de punctuaţie- analiza morfologică a părţilor de vorbire studiate- utilizarea corectă a ortogramelor- povestirea orală, apoi în scris a unui text- elaborarea unui plan de idei- redactarea compunerii după planul de idei



1

8 Evaluare 4.14.3

- utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie- utilizarea corectă a ortogramelor



1

- redactarea compunerii după planul de idei elaborat- utilizarea unor elemente de relaţie pentru asigurarea succesiunii logice a propoziţiilor într-un text redactat

Unitatea de învăţare: BABA IARNA ÎNTRĂ-N SAT Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 „Iarna” – de Vasile Alcsandri

1.12.23.13.3 3.5

- ex de deosebire a elementelor de detaliu fata de cele esenţiale- citire selectivă- exerciţii de dictare şi de ortoepie- exerciţii de recitare şi memorare- asocierea unor momente din poezie cu ilustraţiile corespunzătoare- exerciţii de marcare prin intonaţie a semnelor de punctuaţie- identificarea elementelor descriptive dintr-un text



2

2 Adjectivul 2.53.7

- recunoaşterea substantivelor şi adjectivelor dintr-un text- acordul adjectivului cu substantivul datintegrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri noi- selectarea adjectivelor din lecturi suplimentare



2

3 „Fram, ursul 1.1 - formulare de întrebări pentru sesizarea - texte suport, ilustraţii, - probe orale, fise 2

polar” – după Cezar Petrescu

3.2 3.34.1

raporturilor logice de tipul: din ce cauză?, cu ce condiţie?- delimitarea textului în fragmente logice- elaborarea planului simplu de idei- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie în textele citite

fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

4 Genul Adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul

2.53.6 4.4

- identificarea adjectivelor din texte date- stabilirea acordului adjectivului cu substantivul- analiza morfologica a adjectivului si substantivului



1

6 „Colindătorii” – după Mihail Sadoveanu

1.13.2 3.33.5 4.1

- formularea de întrebări pentru stabilirea raporturilor logice de tipul : din ce cauza?, cu ce condiţie?- delimitarea textului în fragmente logice- elaborarea planului simplu de idei- povestirea orala a textului- marcarea prin intonaţie a semnelor de punctuaţie- recunoaşterea si prezentarea sumara a trăsăturilor sufleteşti si fizice ale personajelor- dictare



2

7 Scrierea cuvintelor „n-am” şi „n-are”

2.64.1

- transcrierea enunţurilor care conţin ortograme- formularea de întrebări care conţin

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă

1

ortograme- exprimarea opiniei în legătură cu un fapt cunoscut

- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă

- probă scrisă de evaluare formativă

8 Recapitulare 1.23.2 3.43.5 4.3

- adjectivul- acordul adjectivului cu substantivul- ortograme



1

9 Evaluare 1.23.23.43.5

- selectarea adjectivelor din texte date- scrierea corectă a ortogramelor- recunoaşterea personajelor din textele studiate



1

Unitatea de învăţare: NATURA IARNA Nr. ore: 18 (17 + 1 evaluare)Nr.crt


DATA OBS

Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie

3.44.1 4.34.4

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- alcătuirea de enunţuri cu adjective terminate în „iu” - exerciţii de descriere a unor obiecte- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv si substantivul determinat- transformarea substantivelor în adjective



2

Personajul literar

3.43.5

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului si intonaţiei

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse,

- probe orale, fise de lucru, teme

2

3.7 impuse de semnele de punctuaţie- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor- recunoaşterea personajelor pe baza unor enunţuri date din textele studiate- conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare la un text citit

culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

Tradiţii româneşti de sărbători

3.33.7

- marcarea prin intonaţie a semnelor de punctuaţie - prezentarea unor obiceiuri şi tradiţii din localitatea natala si din alte zone ale tarii



1

Spaţiul şi timpul în textul literar

3.13.4 4.3

- recunoaşterea spaţiului şi timpului în care se petrece o acţiune cu ajutorul informaţiilor transmise de ilustraţii- citirea unor texte la prima vedere- exerciţii de descriere a unei activităţi, folosind adjective potrivite- alcătuirea unor enunţuri, utilizând elemente de relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor



2

Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date

4.34.5 4.6

- elaborarea planului iniţial al compunerii- aşezarea corecta a compunerii în pagina caietului- plasarea corectă a alineatelor

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare

2

- scrierea caligrafică a compunerii- utilizarea corecta a ortogramelor şi a semnelor de punctuaţie- formularea unor opinii si puncte de vedere referitoare la modul de redactare şi de prezentare a compunerii

didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

formativă

„Copiii şi păsărelele” – după Eugen Jianu

1.12.5 4.14.4

- exerciţii de diferenţiere a elementelor esenţiale de cele de detaliu- folosirea corectă a semnelor de punctuaţie- transformarea propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective - formulare de întrebări şi răspunsuri legate de conţinutul textului



2

Compunerea cu titlu dat

4.34.5

- elaborarea planului iniţial al unei compuneri- transcrierea în ordine logica a unor fragmente date pentru reconstituirea unei compuneri



1

„Iarna pe uliţă” – de George Coşbuc

1.21.4 1.5

- exerciţii de înlocuire a cuvintelor cu sinonime, antonime- identificarea cauzelor care împiedică înţelegerea mesajului- discuţii libere pe teme date- exerciţii de transcriere. Aşezarea corectă a poeziei în pagina caietului- exerciţii de memorare si de citire



2

Scrierea corectă a cuvintelor „n-aţi” şi „n-au”

1.12.5 4.14.4

- exersarea actelor de vorbire- exerciţii de completare a unor enunţuri cu ortogramele studiate- dictare



1

Recapitulare 1.23.23.43.54.3

- citire la prima vedere- folosirea dicţionarului pentru identificarea sensului cuvintelor necunoscute- recunoaşterea si prezentarea personajelor - identificarea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii- elaborarea unor compuneri cu ajutorul cuvintelor si a expresiilor date - analiza morfologică

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

Evaluare 3.23.6 4.14.3

- identificarea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii- alcătuirea de enunţuri care conţin ortograme- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinant- redactarea unei compuneri cu ajutorul cuvintelor si expresiilor date



1

SEMESTRUL AL II-LEA Unitatea de învăţare: ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

„Muma lui Ştefan cel Mare” – de Dimitrie Bolintineanu

1.12.3 3.23.3

- formulare de întrebări prin sesizarea raporturilor logice de tipul : din ce cauza ? cu ce condiţie ?- exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii- exerciţii de citire selectivă şi explicativă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă- stabilirea tematicii, mesajului poeziei- exerciţii de transcriere- exerciţii de memorare şi recitare

- texte suport ( Muma lui Stefan cel Mare, de Dimitrie Bolintineanu), ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe

2.52.6

- identificarea pronumelor din texte date- completarea unor enunţuri lacunare cu pronumele potrivite- înlocuirea substantivelor dintr-un text cu pronume corespunzătoare- analiza morfologica a pronumelor personale- transformarea propoziţiilor simple in



2

propoziţii dezvoltateAlte forme ale pronumelui personal

2.43.4 4.1

- citire la prima vedere- explicarea utilizării cratimei în scrierea ortogramelor- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi, pe teme diverse



1

„George Enescu” – după Pavel Câmpeanu

1.13.2 3.34.1

- formulare de întrebări prin sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză ? cu ce condiţie?- delimitarea textului in fragmente logice- elaborarea planului simplu de idei- explicarea rolului semnelor de punctuaţie- integrarea achiziţiilor lexicale în enunţuri proprii



2

Genul pronumelor

3.44.1

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie- identificarea genului pronumelui personal- selectarea formei corecte a ortogramelor- alcătuirea de enunţuri care conţin ortogramele date- construirea de enunţuri care conţin forme neaccentuate ale pronumelui personal



1

„O vizită la 1.1 - exerciţii de diferenţiere a elementelor - texte suport, ilustraţii, - probe orale, fise 2

Atelierul lui Brâncuşi” – după Cella Delavrancea Scrierea corectă a cuvintelor „ce-l” şi „cel”

3.2 3.34.1

esenţiale de cele de detaliu- delimitarea textului in fragmente- elaborarea planului de idei- povestirea orala a textului- înlocuirea unor cuvinte cu sinonimele lor - explicarea rolului semnelor de punctuaţie - utilizarea corecta a ortogramelor ce conţin pronumele personal –l în enunţuri- alegerea formei corecte a ortogramei- completarea enunţurilor lacunare cu formele potrivite ( cel sau ce-l)

fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

Recapitulare 2.54.1 3.4

- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie - completarea unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării studiate - compunere de enunţuri cu ajutorul unor ortograme date - transcrieri cu alegerea formei corecte a ortogramelor



1

Evaluare 3.74.1

- prezentarea unor lecturi suplimentare- recunoaşterea pronumelui personal dintr-o lista de cuvinte- analiza morfologică- alegerea formei corecte a pronumelui personal



1

Unitatea de învăţare: ÎNFLORESC GRĂDINILE Nr. ore: 14 (13 + 1 evaluare)Nr.crt


DATA OBS

1 „Vestitorii primăverii” de George Coşbuc

2.2.2.4. 2.6.

- exerciţii de citire expresivă a poeziei;- exerciţii de memorare activă a textului;- exerciţii de recitare selectivă;- exerciţii de formulare a unor întrebări şi răspunsuri în legătură cu textul; - exerciţii de observare a cuvintelor-cheie din întrebare/răspuns;- joc de rol: „Întreabă şi ţi se va răspunde!”;- exerciţii de dialog: elev - elevi, elev - învăţător;

- texte suport, DEX ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

2 Numeralul Scrierea şi citirea corectă a numeralelor

3.6. 2.5. 4.4.

- exerciţii de recunoaştere a numeralelor în texte literare;- exerciţii de grupare a numeralelor după ceea ce exprimă;- exerciţii de pronunţare şi scriere corectă a numeralelor: cifre romane, cifre arabe, litere- exerciţii de folosire a numeralelor în enunţuri;- exerciţii de completare a enunţurilor cu numerale;- exerciţii de redactare a unor texte scurte, folosind numerale



2

3 „Ciocârlia” după Ion Agârbiceanu

3.5.4.1. 4.3.

- exerciţii de citire corectă şi conştientă a unui text;- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe marginea textului studiat;- exerciţii de identificare a fragmentelor dialogate şi de transformare a acestora în povestire;

- texte suport, DEX ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivăactivitate frontală, în perechi,


2

- exerciţii de observare a textelor ce conţin vorbire directă, respectiv indirectă şi compararea lor;- exerciţii de transformare a unor povestiri în vorbire directă, oral, apoi în scris

în grup şi individuală

4 Scrierea corectă a cuvintelor „nu-l”, „n-o” şi „nu-i”

3.5.4.1. 4.3.

- exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă urmărind: renunţarea la dialog, trecerea verbelor şi pronumelor la persoana a III-a, folosirea verbelor declarative etc.;- exerciţii variate de transformare a dialogului în povestire;- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor „nu-l”, „n-o” şi „nu-i”



1

5 „Furtuna” de Ştefan Octavian Iosif

1.1. 1.2. 3.2. 3.3.

- exerciţii de citire corespunzătoare a poeziei;- exerciţii de memorare;- exerciţii de autodictare;- exerciţii de folosire corectă a semnelor de punctuaţie ale poeziei;- ex de alcătuire a unor enunţuri, folosind expresii selectate din text

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere, DEX- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

6 Compunerea liberă

3.5. 4.2.

- exerciţii de dezvoltare a ideilor, adăugând unele detalii;- exerciţii de redactare a fiecărei părţi a compunerii în parte;- exerciţii de verificare şi evaluare a unor compuneri

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în


1

perechi, în grup şi individuală7 „Nicuşor” după

I. Al. Brătescu-Voineşti

1.1. 1.2. 3.2. 3.3. 3.5. 4.2.

- exerciţii de citire expresivă, fluentă şi cursivă a textului;- exerciţii de identificare şi explicare a cuvintelor noi;- exerciţii de înţelegere a mesajului textului prin formularea de răspunsuri la întrebări;- exerciţii de citire selectivă;- exerciţii de identificare a personajelor, cât şi a elementelor spaţio-temporale ale textului;- dramatizarea fragmentului de text



2

8 Recapitulare 3.5. 4.1. 3.2. 3.6.

- exerciţii de stabilire a personajului, a timpului şi a spaţiului în care se petrece acţiunea textului dat; - exerciţii de analiză gramaticală a substantivelor din aceiaşi text; - exerciţii de introducere a unor ortograme în enunţuri proprii; - exerciţii de alcătuire a planului de idei pentru o compunere pornind de la imagini date

- manual, caietul elevului, fişe de lucru, culegeri

- conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, activităţi

în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală


1

9 Evaluare 3.5. 4.1. 3.2. 3.6.

- exerciţii de completare a unui text cu semnele de punctuaţie potrivite;- exerciţii de introducere a unor ortograme în enunţuri proprii;- exerciţii de alcătuire a planului de idei pentru o compunere pornind de la imagini date - exerciţii de transformare a unui text

- fişe de lucru- exerciţiul - activitate individuală


1

dialogat în povestireUnitatea de învăţare: LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR (I) Nr. ore: 10 (9 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 „O furnică” de Tudor Arghezi

1.4. 1.5. 2.6.

- exerciţii de citire expresivă a poeziei;- exerciţii de înţelegere a mesajului transmis de text;- exerciţii de formulare de răspunsuri la întrebări;- exerciţii de explicare a expresiilor şi de integrare a acestora în enunţuri proprii;- joc de rol



2

2 Părţi principale de propoziţie

2.4. 1.4.1.5.

- exerciţii de formulare a propoziţiilor simple cu ajutorul imaginilor;- exerciţii de definire a părţilor principale de propoziţie;- exerciţii de exemplificare a propoziţiilor simple;- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri după cerinţe date



2

3 Predicatul verbal

4.2. 3.2. 4.1.

- exerciţii de recunoaştere a predicatelor verbale;- exerciţii de identificare a predicatelor verbale exprimate prin verbul a fi;- exerciţii de construire de propoziţii în care sa se utilizeze predicatele indicate;- exerciţii de ortografiere corectă a predicatelor;- exerciţii de observare a locului predicatului în propoziţie;



2

- exerciţii de analiză gramaticală a predicatelor

4 Subiectul simplu. *Subiectul multiplu

4.2. 3.2. 4.1.

- exerciţii de recunoaştere a subiectelor în textele date;- exerciţii de analiză gramaticală a subiectelor;- exerciţii de alcătuire de propoziţii cu ajutorul subiectelor multiple;- exerciţii de precizare a părţilor de vorbire prin care se exprimă subiectul- exerciţii de scriere a unor propoziţii cu subiectul exprimat prin partea de vorbire cerută; - exerciţii de analiză gramaticală completă a subiectelor



2

5 Recapitulare 3.6.2.5.4.4.2.4. 4.3.4.5.

- exerciţii de citire expresivă a poeziei;- exerciţii de memorare activă;- exerciţii de redactare a unei compuneri pornind de la versuri date;- exerciţii de analiză gramaticală a subiectelor şi predicatelor;- exerciţii de realizare a unei descrieri



1

6 Evaluare 3.6.2.5.4.4.2.4. 4.3.4.5.

- exerciţii de alcătuire a enunţurilor cu ajutorul imaginilor, respectând cerinţe date; - exerciţii de identificare şi analiză gramaticală a subiectelor şi predicatelor; - exerciţii de realizare a unor secvenţe dialogate din compuneri



1 1

Unitatea de învăţare: LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR (II) Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)Nr.crt

CONŢINUTURI

O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARENr. ore

DATAObs.

1 „Câinele” după Silvia Kerim

4.2. 3.2. 4.1.

- exerciţii de citire expresivă, fluentă şi cursivă a textului;- exerciţii de identificare şi explicare a cuvintelor noi;- exerciţii de înţelegere a mesajului textului prin formularea de răspunsuri Ia întrebări;- exerciţii de citire selectivă;- exerciţii de identificare a personajelor, cât şi a elementelor spaţio-temporale ale textului;



3

2 Acordul predicatului cu subiectul

4.2. 3.2. 4.1.

- exerciţii de realizare a acordului între subiect şi predicat;- exerciţii de precizare a numărului subiectului, respectiv al predicatului din propoziţiile date;- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu subiecte/predicate corespunzătoare;- exerciţii de discutare a acordului în cazul subiectului multiplu



2

3 „Puiul” – după I. Al. Brătescu-Voineşti

4.2. 3.2. 4.1.

- exerciţii de citire expresivă, fluentă şi cursivă a textului;- exerciţii de identificare şi explicare a cuvintelor noi;- exerciţii de înţelegere a mesajului textului prin formularea de răspunsuri la întrebări;- exerciţii de citire selectivă;



3

- exerciţii de identificare a personajelor, cât şi a elementelor spaţio-temporale ale textului;

4 Compunerea în care se introduce dialogul

3.54.2

- exerciţii de dezvoltare a ideilor, adăugând unele detalii;- exerciţii de redactare a fiecărei părţi a compunerii în parte, introducând dialogul;- exerciţii de verificare şi evaluare a unor compuneri



1

5 Recapitulare 3.6.2.5.4.4.2.4. 4.3.4.5.

- exerciţii de citire expresivă a poeziei;- exerciţii de memorare activă;- exerciţii de redactare a unei compuneri pornind de la versuri date;- exerciţii de analiză gramaticală a subiectelor şi predicatelor;- exerciţii de realizare a unei descrieri



2

6 Evaluare 3.6.2.5.4.4.2.4. 4.3.4.5.

- exerciţii de alcătuire a enunţurilor cu ajutorul imaginilor, respectând cerinţe date; - exerciţii de identificare şi analiză gramaticală a subiectelor şi predicatelor; - exerciţii de realizare a unor secvenţe dialogate din compuneri



1

Unitatea de învăţare: AVENTURI ŞI AVENTURIERI Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 „Cireşarii” după Constantin

4.14.2

- exerciţii de citire expresiva, fluentă, a textului;

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi

- probe orale, fise de lucru, teme

2

Chiriţă - exerciţii de identificare şi explicare a cuvintelor noi;- exerciţii de înţelegere a mesajului textului prin formulare de răspunsuri la întrebări- exerciţii de citire selectivă;- exerciţii de identificare a elementelor spaţio-temporale ale textului;- dramatizarea fragmentului din text

diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

2 Părţi secundare de propoziţie

2.5. 3.6.4.4.

- exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie;- exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de propoziţie, în special a celor ce determină substantive;



2

3 Atributul 2.5. 3.6.4.4.

- exerciţii de definire a atributului;- exerciţii de exemplificare a atributului în propoziţie- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu atribute potrivite;- exerciţii de observare a schemei de determinare a substantivelor de atribute;- exerciţii de observare a topicii atributului în propoziţie



3

4 Atributul exprimat prin adjectiv, substantiv şi prin numeral cu

2.5. 3.6.4.4.

- exerciţii de definire a atributului;- exerciţii de exemplificare a atributului în propoziţie- exerciţii de completare a spaţiilor libere cu atribute potrivite;

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul

- probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare

2

valoare de adjectiv

- exerciţii de observare a schemei de determinare a substantivelor de atribute;- exerciţii de observare a topicii atributului în propoziţie


formativă

5 Recapitulare 1.41.52.43.53.62.54.4

- exerciţii de citire atenta a textelor propuse;- exerciţii de înţelegere a mesajului transmis de text;- exerciţii de identificare şi analiză a atributelor; - exerciţii de realizare a schemelor propoziţiilor



2

6 Evaluare 1.41.52.43.53.62.54.4

- exerciţii de identificare şi analiză a atributelor;- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate;- exerciţii de construire a enunţurilor după scheme date



1

Unitatea de învăţare: CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)

Nr.crt


DATA OBS

1 „Toate pânzele sus” – după Radu Tudoran

3.3. 3.5.3.4.

- exerciţii de citire expresivă, fluentă, a textului;- exerciţii de identificare şi explicare a cuvintelor noi;- exerciţii de înţelegere a mesajului textului prin formulare de răspunsuri la întrebări

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în


3

- exerciţii de citire selectivă;- exerciţii de identificare a elementelor spaţio-temporale ale textului;- dramatizarea fragmentului din text

perechi, în grup şi individuală

2 Complementul 3.6.2.5.4.4.

- exerciţii de grupare a părţilor de propoziţie principale de cele secundare într-un tabel;- exerciţii de precizare a părţii de vorbire determinată de fiecare parte de propoziţie secundară;- exerciţii de identificare a complementelor în textele propuse;- exerciţii de definire a complementului pe baza exemplelor discutate;- exerciţii de exemplificare a complementului în enunţuri proprii



3

3 Complementul exprimat prin substantiv şi prin pronume personal

3.6.2.5.4.4.

- exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie cu ajutorul întrebărilor;- exerciţii de realizare a schemelor unor propoziţii;- exerciţii de recunoaştere a complementelor în texte literare



2

4 Recapitulare 1.41.52.43.53.62.54.4

- exerciţii de citire atenta a textelor propuse;- exerciţii de înţelegere a mesajului transmis de text;- exerciţii de identificare şi analiză a atributelor şi complementelor; - exerciţii de realizare a schemelor

- texte suport, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- activitate frontală, în


3

propoziţiilor perechi, în grup şi individuală5 Evaluare 1.4

1.52.43.53.62.5

- exerciţii de identificare şi analiză a atributelor şi complementelor;- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate;- exerciţii de construire a enunţurilor după scheme date



1

Unitatea de învăţare: ZILE DE VARĂ Nr. ore: 12 (11 + 1 evaluare)Nr.crt


DATA OBS

1 „Freamăt de codru” de Mihai Eminescu

2.3. 2.4. 2.5.

- exerciţii de citire expresivă a poeziei; - exerciţii de memorare activă a textului;- exerciţii de recitare selectivă;- exerciţii de formulare a unor întrebări şi răspunsuri în legătură cu textul;- exerciţii de observare a cuvintelor-cheie din întrebare/răspuns;- joc de rol: „întreabă şi ţi se va răspunde!”;- exerciţii de dialog: elev - elevi, elev - învăţător

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2

2 Afişul. Articole din reviste pentru copii

1.2. 2.2. 2.5. 2.6.3.1

-exerciţii de observare a modului cum sunt realizate afişul, respectiv un articol;- exerciţii de comparare şi de stabilire a elementelor componente pentru afiş, respectiv articol;- exerciţii de redactare a unor afişe, respectiv articole pe teme date



2

3 Invitaţia. *Scrisoarea

1.2. 2.2. 2.5. 2.6.3.1

- exerciţii de recitire a unor scrisori, afişe, invitaţii şi articole;- exerciţii de comparare a acestor tipuri de scrieri funcţionale;-exemple pentru fiecare tip de scriere studiat



2

4 „Amintiri din copilărie” după Ion Creangă

3.5.1.1. 1.2.

- exerciţii de citire atentă a textului;- exerciţii de înţelegere a termenilor populari folosiţi de autor şi de găsire a echivalentului lor literar;- exerciţii de analiză a imaginii ce însoţeşte textul;- exerciţii de reglare a tonului volumului şi ritmului vocii !a tipul de text;- exerciţii de delimitare a fragmentelor textului;- exerciţii de alcătuire a planului de idei- exerciţii de explicare a înţelesului unor enunţuri din text;- exerciţii de identificare a portretului realizat în text, a fragmentului descriptiv; - exerciţii de alegere a adjectivelor ce sunt folosite în descrierea personajului;- exerciţii de povestire a textului



2

5 „La despărţire” după Călin Gruia

3.5.1.1. 1.2

- exerciţii de citire atentă a textului;- exerciţii de înţelegere a termenilor populari folosiţi de autor şi de găsire a

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere


2

echivalentului lor literar;- exerciţii de analiză a imaginii ce însoţeşte textul;- exerciţii de reglare a tonului volumului şi ritmului vocii la tipul de text;- exerciţii de delimitare a fragmentelor textului; exerciţii de alcătuire a planului de idei

- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivăactivitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


6 Recapitulare 3.5.1.1. 1.23.6.2.5.4.4.

- exerciţii de citire corectă, fluentă, expresivă a unui text- exerciţii de povestire a textului citit- formularea de răspunsuri la întrebări formulate în legătură cu un text- integrarea unor cuvinte în enunţuri- exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie cu ajutorul întrebărilor;- exerciţii de realizare a schemelor unor propoziţii;- exerciţii de recunoaştere a subiectelor, predicatelor, atributelor şi complementelor în texte literare



1

7 Evaluare - integrarea unor cuvinte în enunţuri- marcarea enunţurilor corespunzătoare unui text- recunoaşterea unor personaje literare


-evaluarea sumativă

1

Unitatea de învăţare: SĂ RECAPITULĂM CUNOŞTINŢELE! Nr. ore: 18 Nr.crt

CONŢINUTURI

O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVAL.Nr. ore

DATA OBS

1 Textul literar narativ

3.2.3.3. 3.4. 3.5. 3.7. 4.2.

- exerciţii de selectare a unor texte narative;- exerciţii de citire atentă, „la prima vedere”, a acestor texte;- exerciţii de identificare a factorilor temporali şi spaţiali ai acţiunii în fiecare caz;- exerciţii de comparare a textelor din punct de vedere al situării lor spaţio-temporale;- exerciţii de identificare a personajelor din texte;- exerciţii de delimitare a trăsăturilor lor fizice şi morale; - exerciţii de descriere/caracterizare a fiecărui personaj; - exerciţii de grupare şi comparare a personajelor literare;- exerciţii de împărţire a textelor în fragmente logice;- exerciţii de ordonare a ideilor date;- exerciţii de elaborare a planului de idei pentru fiecare text în parte sub formă de titluri, enunţuri, întrebări;- exerciţii de dezvoltare orală a ideilor;- exerciţii de povestire orală pe fragmente;- exerciţii de redactare a unor povestiri ale textelor;- exerciţii de exprimare a părerii personale în legătură cu atitudinea unor personaje


probe orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de evaluare formativă

4

2 Textul în versuri

3.7. 3.1. 1.1.

- exerciţii de recitare selectivă a unor poezii;- exerciţii de recunoaştere a autorului şi titlului unor versuri ascultate;- exerciţii de explicare a unor versuri;- exerciţii de autodictare;

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul


3

- exerciţii de precizare a sentimentelor exprimate în versurile propuse;- exerciţii de numire a numărului de strofe şt de versuri ale unei poezii;- exerciţii de creare de poezii proprii;- concurs de creaţie: „Cel mai talentat copil”



3 Scrierea ortograficăSemnele de punctuaţie

4.1. - exerciţii de identificare a ortogramelor în texte literare;- exerciţii de completare a spaţiilor punctate cu ortograma potrivită;- exerciţii de alcătuire de enunţuri proprii cu ajutorul ortogramelor;- exerciţii de scriere corectă după dictare; - exerciţii de folosire corectă a ortogramelor în texte proprii;- exerciţii de citire corespunzătoare a unor texte, respectând semnele depunctuaţie;- exerciţii de completare a textelor cu semnele de punctuaţie corespunzătoare;- exerciţii de explicare a semnelor de punctuaţie;- exerciţii de scriere corectă a semnelor de punctuaţie în dictări şi texte proprii



4

4 Textul non-literar Textul cu destinaţie

1.2. 2.2. 2.5. 2.6. 3.1.

- exerciţii de recitire a unor scrisori, afişe, invitaţii şi articole;- exerciţii de comparare a acestor tipuri de scrieri funcţionale;- exerciţii de redactare a două-trei exemple pentru fiecare tip de scriere studiat


- probe orale, fise de lucru, - probă scrisă de evaluare formativă

3

5 Părţile de 3.6. - ex. de identificare a părţilor de vorbire şi de prop. - texte suport, ilustraţii, fise - probe 4

vorbire şi părţile de propoziţie

2.5. 4.4.

în texte literare;ex.de analiză gramaticală;- exerciţii de realizare de scheme ale propoziţiilor;- exerciţii de alcătuire a propoziţiilor după scheme;- exerciţii de completare de tabele;- exerciţii de redactare a unor compuneri gramaticale; exerciţii de ortografiere corectă a părţilor de vorbire

de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă

orale, fise de lucru, teme pentru acasă- probă scrisă de ev.

MATEMATICAAria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII Disciplina de învăţământ: MATEMATICĂClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU + C.E.Nr de ore: 4 ( 3 + 1) ore/săptămânăManual: Ştefan Pacearcă, Mariana Mogoş

OBIECTIVE CADRU ŞI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii1.1. să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor naturale1.2. să scrie, să citească, să compare, să estimeze şi să ordoneze numere naturale1.3. să utilizeze numere fracţionare pentru a exprima subdiviziuni ale întregului1.4. să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu numere fracţionare1.5. să efectueze operaţii de adunare şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor1.6. să efectueze operaţii de înmulţire şi împărţire cu rest a numerelor naturale, utilizând proprietăţile operaţiilor şi algoritmii de calcul2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme2.1. să observe şi să descrie proprietăţi simple ale formelor plane şi spaţiale şi să recunoască proprietăţi simple de simetrie ale unor desene2.2. să descopere, să recunoască şi să utilizeze în contexte variate corespondenţe simple şi succesiuni de obiecte sau numere asociate după reguli date2.3. să estimeze ordinul de mărime al rezultatului unui exerciţiu cu cel mult două operaţii prin rotunjirea numerelor pentru a limita erorile de calcul2.4. să exploreze modalităţi variate de a compune şi descompune numere naturale2.5. să exploreze modalităţi de efectuare a înmulţirii şi împărţirii utilizând modalităţi variate de lucru2.6. să rezolve, să compună probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor aritmetice în rezolvarea unor situaţii problemă2.7. să folosească simboluri pentru a pune în evidenţă numere necunoscute în rezolvarea de probleme2.8. să utilizeze instrumente şi unităţile de măsură standard şi nonstandard pentru lungime, capacitate, masă, suprafaţă, timp şi unităţile monetare în situaţii variate2.9. să colecteze date, să le organizeze în tabele, să le sorteze şi clasifice pe baza unor criterii date şi să ofere interpretări elementare ale lor2.10. să aprecieze valoarea de adevăr a unei afirmaţii şi să cunoască sensul implicaţiei “dacă-atunci” pentru exemple simple, eventual din cotidian3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic3.1. să exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau în scris, demersul parcurs în rezolvarea unei probleme4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate4.1. să manifeste interes pentru analiza şi rezolvarea unor probleme practice prin metode matematice4.2. să depăşească blocaje în rezolvarea de probleme, să caute prin încercare-eroare noi căi de rezolvare4.3. să manifeste disponibilitate pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi în rezolvarea de probleme

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr. crt.

Unităţi de învăţare

Ob. de ref.

Conţinuturi Nr. ore

Perioada Obs

1.

Recapitularea cunoştinţelor din clasa aIII-a. Evaluare iniţială

Numerele naturale

1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 4.3.

Formarea, scrierea, citirea, compararea, ordonarea numerelor 0 -1 000 000 Operaţii cu numere naturale :adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea Probleme Unităţi de măsură Evaluare iniţială

Elemente de geometrie Formarea, clase, ordine. Scriere, citire. Comparare, ordonare. Rotunjire. Caracteristicile sistemului de numeraţie pe care îl folosim: zecimal şi poziţional. Cifre romane. Evaluare

6

10

I-II

II-IV

2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale

1.2, 1.4, 2.1, 2.3, 2.5, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3.

Terminologia specifică: „termen”, „sumă”, „cu atât mai mult”, „cu atât mai puţin”, „diferenţă” etc. Adunarea şi scăderea numerelor naturale cu şi fără trecere peste ordin. Probleme de estimare. Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b, ?±a<b, unde a şi b sunt numere în concentrul 0-1000. Probleme care se rezolvă prin cel mult trei operaţii. Evaluare

12 V-VII

3. Înmulţirea numerelor naturale.

1.1, 1.4, 1.6, 2.1, 2.5, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3.

Terminologie: „factor”, „produs”, „de atâtea ori mai mare”. Înmulţirea când unul dintre factori este o sumă. Înmulţirea cu mai mulţi factori. Înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre. Înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1000. Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii (comutativitate, asociativitate şi el. neutru). Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul „? x c = d”, „? x c < d”, unde c şi d sunt numere mai mici decât 1000, iar d este multiplul lui c (prin încercări sau folosind modelul balanţei). Probleme care se rezolvă prin cel mult trei

14 VIII-XI

operaţii. Evaluare

4. Împărţirea numerelor naturale

1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.1, 4.1, 4.2, 4.3.

Terminologia specifică: „deîmpărţit”, „împărţitor”, „cât”, „de atâtea ori mai mic”. Împărţirea cu rest, relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor, cât, condiţia restului. Împărţirea unei sume de mai mulţi termeni, la un număr de o cifră diferit de 0. Împărţirea la un număr de o cifră diferit de 0. Împărţirea la 10, 100, 1000. Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul „?? x c = a”, „? : c = d”, „? x c < d”, „? : c < d”, unde c ≠ 0, d este multiplu al lui c, în concentrul 0 – 1000. Probleme care se rezolvă prin metoda grafică. Evaluare

16 XI-XV

5. Ordinea efectuării operaţiilor

1.1, 2.5, 3.1, 4.3.

Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii fără paranteze Ordinea efectuării operaţiilor în exerciţii cu paranteze rotunde şi paranteze pătrate Evaluare

10XV-XVII

6. Metode de rezolvare a problemelor

Cum gândim şi rezolvăm probleme

2.5, 2.6, 3.1, 4.1, 4.2.

Probleme care se rezolvă prin cel mult trei operaţii. Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii Probleme care se rezolvă prin încercări Probleme de estimare Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă; Probleme de organizare a datelor în tabele. Probleme de logică, probleme de probabilităţi Evaluare

20 I-V Sem. al II-lea

7. Fracţii 1.3, 2.1, 2.5, 3.1.

4.3.

Noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentarea fracţiilor prin desene. Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare. Compararea fracţiilor prin reprezentări. Adunarea şi scăderea fracţiilor care au acelaşi numitor prin reprezentări. Aflarea unei fracţii dintr-un întreg.Evaluare

12 VI-VIII

8. Elemente intuitive de geometrie

1.7, 1.8, 2.5, 2.6, 3.1, 4.3.

Figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, dr. paralele. Patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez. Perimetrul. Perimetrul dreptunghiului şi pătratului. Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. Determinarea ariei folosind etaloane neconvenţionale;Formule pentru aria dreptunghiului, aria pătratului.

12 IX-XI

Exerciţii de observare a unor obiecte cu forma spaţială de cub, sferă, prismă, piramidă, cilindru, con;Desfăşurarea cubului şi a paralelipipedului dreptunghic (cuboidul) şi asamblarea unei desfăşurări date. Evaluare

9. Unităţi de măsură

1.8, 2.5, 2.6, 3.1, 4.1, 4.3.

Unităţi de măsurat lungimea. Metrul. Multiplii, submultiplii, transformări. Unităţi de măsurat capacitatea. Litrul. Multiplii, submultiplii, transformări. Unităţi de măsurat masa. Kilogramul. Multiplii, submultiplii, transformări. Unităţi de măsurat suprafaţa. Metrul pătrat. Unităţi de măsură pentru timp. Ora, minutul, secunda, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniu, secolul, mileniul. Monede şi bancnote. Evaluare

12 XII-XIV

10. Performanţe la sfârşitul clasei a IV-a

Matematică distractivă

1.1, 1.6, 1.7, 1.8, 2.1, 2.3, 2.4, 2.6, 3.1, 4.1, 4.3.

Numere naturale: formare, scriere, citire, determinare, comparare, ordonare. Numere fracţionare. Adunarea şi scăderea numerelor naturale. Adunarea şi scăderea numerelor fracţionare. Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale. Ordinea efectuării operaţiilor. Probleme. EvaluareJocuri,rebusuri

12

XV-XVII

Unitatea de învăţare 1: Recapitularea cunoştinţelor din clasa a III-a; Numere naturale de la 0 la 1000 Nr.ore:16

Nr.crt

Conţinuturi- detalieri -

Ob. ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare-instrumente-

Nr. ore

Data Obs.

1.Recapitularea cunoştinţelor din clasa a III-a Evaluare iniţială

Formarea, citirea şi scrierea numerelor naturale până la 1 000 000

1.1.1.2.2.2.2.4.

-exerciţii de formare, scriere, citire, ordonare, comparare, rotunjire a numerelor natural de la 0 la 1000000-exerciţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire,-exersarea terminologiei specifice celor patru operaţii, -rezolvarea şi compunerea de problem.

-reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor. -trecerea de la o formă de reprezentare la alta-scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din factori este 10, 100, 1 000 ş.a.m.d.-jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte 10, 100, 1 000 se înlocuiesc cu alt obiect-exerciţii de descompunere utilizând scrierea zecimală a numerelor naturale-crearea de şiruri pe baza unor reguli dat

- manual, caiet, culegere, sistemul de poziţionare a numerelor;- lucrul frontal, pe grupe, individual;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, algorit-mizarea, jocul didactic, problematizarea.

-evaluare iniţială -evaluare sistematică, -evaluare orală,-autoevaluare

5

1

2

2.Compararea şi ordonarea numerelor naturale

1.1.1.2.2.2.2.4.4.3

-numărarea cu start şi paşi daţi, crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte şi desene. -gruparea şi regruparea obiectelor sau desenelor în funcţie de pasul numărării-ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa numerelor, figuri geometrice de poziţionare, numărătoare poziţională etc.)-completarea unor şiruri de simboluri, desene sau

- manual, caiet, culegere;- lucrul frontal, pe grupe, individual;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, algorit-mizarea, jocul

-evaluare sistematică, -evaluare orală,-autoevaluare

1

de numere ordonate după o anumită regulă didactic, problematizarea.

3.Rotunjirea numerelor naturale formate

1.1.1.2.2.2.2.4.

-exerciţii de rotunjire a numerelor prin adaos sau prin lipsă-estimarea numerelor prin rotunjire la ordinul miilor, sutelor, zecilor-compararea numerelor prin rotunjire-utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr este mai îndepărtat sau mai apropiat de un altul

- manual, caiet, culegere;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, algorit-mizarea, problematizarea.


2

4.Scrierea unui număr natural ca o sumă de produse cu un factor 10, 100, 1000

1.1.1.2.2.2.2.4.4.3

-scrierea numerelor naturale sub forma unei sume de mii, sute, zeci si unitaţi;-scrierea sub forma unor produse in care unul din factori este 10,100,1000; scrierea în forme echivalente a numerelor naturale;

- manual, caiet, culegere;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, algorit-mizarea, jocul didactic.


1

5.Scrierea numerelor cu cifre romane

1.1.1.2.2.2.2.4.

-scrierea şi citirea numerelor naturale-scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane-descompuneri echivalente ale aceluiaşi număr

- manual, caiet, culegere;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, jocul didactic, problematizarea.


2

6. Recapitulare 1.1.1.2.2.2.2.4.4.3

-reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor. -scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul din factori este 10, 100, 1 000 ş.a.m.d.-exerciţii de descompunere utilizând scrierea zecimală a numerelor naturale-crearea de şiruri pe baza unor reguli dat

- manual, caiet, culegere;- lucrul frontal, pe grupe, individual;-exerciţiul, demonstraţia, explicaţia, algorit-


2

-numărarea cu start şi paşi daţi, crescător şi descrescător, cu şi fără sprijin în obiecte şi desene. -ordonarea numerelor utilizând modele semnificative (axa numerelor, figuri geometrice de poziţionare, numărătoare poziţională etc.)-completarea unor şiruri de simboluri, desene sau de numere ordonate după o anumită regulă-exerciţii de rotunjire a numerelor prin adaos sau prin lipsă-scrierea şi citirea numerelor naturale-scrierea numerelor utilizând scrierea cu cifre romane

mizarea, jocul didactic, problematizarea.

6.Evaluare 1.1.

1.2.2.2.2.4.

-înţelege şi utilizează sistemul poziţional de formare a numerelor naturale-scrie, citeşte, estimează şi ordonează numerele naturale-explorează modalităţi variate de a compune şi descompune numere naturale

- fişe de evaluare -evaluare sumativă 1

Unitatea de învăţare 2: Adunarea şi scăderea nr. naturale mai mici sau egale cu 1 000 000Nr. de ore : 12 ore

Nr.crt.


Ob. ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluareinstrumente

Nr. ore

Data Obs.

1. Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără trecere peste ordin

1.5;2.2;2.3;2.4;3.1

- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;- estimarea rezultatului operaţiilor utilizând aproximarea convenabilă a numerelor cu care se operează şi tehnicile de calcul mintal;- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule rapide;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia

-probe orale, fişe de lucru, teme pt acasă-probă scrisă de evaluare formativă

4

- recunoaşterea operaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor operaţii de adunare şi scădere (cu atât mai mult, cu atât mai puţin);- compunerea de probleme cu text pornind de la expresii simbolice (a+b=x, a-b=x, etc.) ;- schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii;

euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia- frontală, în perechi, în echipă, individuală

2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale cu trecere peste ordin

1.5;2.2;2.3;2.4;3.1

- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;- estimarea rezultatului operaţiilor utilizând aproximarea convenabilă a numerelor cu care se operează şi tehnicile de calcul mintal;- exerciţii care să evidenţieze faptul că scăderea nu este comutativă şi nici asociativă;-observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea probei;

-transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers;- schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia- frontală, în perechi, în echipă, individuală


4

3. Aflarea unui număr necunoscut

1.5;2.2;2.3;2.4;2.5;3.1

- observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; -efectuarea probei;- exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut notat în diverse moduri;- rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind: metoda încercare – eroare, proba operaţiilor, metoda balanţei;- transpunerea unei situaţii-problemă, în limbaj

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul,


2

matematic, înlocuind numere necunoscute cu simboluri;

demonstraţia

4. Recapitulare 1.5;2.2;2.3;2.4;2.5;3.1

-exerciţii de calcularea a sumei şi a diferenţei fără şi cu trecere peste ordin;-exerciţii de efectuare a sumei folosind proprietăţile adunării;-efectuarea probei;-exerciţii de aflare a termenului necunoscut;-exerciţii de completare a unor tabele;-rezolvări de probleme care conţin operaţii de adunare şi scădere;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia


1

5. Evaluare 1.5;2.2;2.3;2.4;2.5;3.1

-efectuează operaţii de adunare şi scădere a numerelor naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul şi a proprietăţilor operaţiilor;- estimează ordinul de mărime al rezultatului unui exerciţiu cu cel mult două operaţii, prin rotunjire;- rezolvă şi compune probleme şi utilizează semnificaţia operaţiilor aritmetice în rezolvarea unor situaţii-problemă;- foloseşte simboluri pentru a pune în evidenţă numere necunoscute în rezolvarea de probleme;

Fişe de evaluare -evaluare sumativă

Unitatea de învăţare 3: Înmulţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1000 Nr. de ore : 14 ore Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Înmulţirea când unul din factori este o sumă

1.5;1.6;2.2;2.5;

-exerciţii de descompunere a unor numere în sume de produse, în care un factor să fie 10, 100, 1 000;-exerciţii de utilizare a monedelor şi bancnotelor pentru descompunerea unor numere;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse

-probe orale, fişe de lucru, teme pt acasă-probă scrisă

2

2.6; -exerciţii de înmulţire a unui număr cu o sumă, fără a utiliza terminologia specifică („distributivitatea înmulţirii faţă de adunare”);-compuneri de probleme după exerciţii şi imagini date;

ala numerelor naturale ;-conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia

de evaluare formativă

2. Înmulţirea unui număr de două cifre cu un număr de o cifrăÎnmulţirea unui număr de trei cifre cu un număr de o cifră

1.5;1.6;2.2;2.5;2.6;

-exerciţii de efectuare a înmulţirii cu un număr de o cifră, cu aplicarea algoritmului de calcul;-exersarea limbajului matematic, prin verbalizarea „paşilor” realizaţi în efectuarea înmulţirii;-exerciţii de grupare convenabilă a factorilor, în vederea dobândirii deprinderii de calcul rapid;-exerciţii de continuare a unor şiruri de numere;-exerciţii de completare a unor tabele;-probleme care se rezolvă în două moduri;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ; - frontală, în perechi, în echipă, individuală


4

3. Înmulţirea numerelor de două cifre

Înmulţirea numerelor de trei cifre cu un număr de două cifre

1.5;1.6;2.2;2.5;2.6;

-efectuarea de înmulţiri când ambii factori sunt formaţi numai din zeci;-efectuarea de înmulţiri când unul dintre factori este format din zeci şi unităţi, iar celălalt numai din zeci;-efectuarea de înmulţiri când ambii factori sunt formaţi din zeci şi unităţi;-efectuarea de înmulţiri folosind terminologia specifică;-efectuarea unor înmulţiri grupând convenabil factorii;-aplicarea algoritmilor de calcul ai înmulţirii;-probleme care se rezolvă în două moduri;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă, individuală


4

4. Produs de mai mulţi factori

1.5;1.6;

-efectuarea de înmulţiri în contexte numerice variate;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,

-probe orale, fişe de lucru,

2

2.2;2.5;2.6;

- utilizarea proprietăţilor în efectuarea operaţiilor de înmulţire;- identificarea semnificaţiei produselor parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii;- schimbarea numerelor într-o problemă dată, cu păstrarea tematicii;- reprezentarea datelor cunoscute ale unei probleme utilizând modalităţi variate de reprezentare;- transpunerea unei situaţii problemă, în limbaj matematic, înlocuind numere necunoscute cu simboluri;

planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă, individuală

teme pt acasă-probă scrisă de evaluare formativă

5. Recapitulare 1.5;1.6;2.2;2.5;2.6;

-efectuarea de înmulţiri în contexte numerice variate;- utilizarea proprietăţilor în efectuarea operaţiilor de înmulţire;- identificarea semnificaţiei produselor parţiale în relaţie cu proprietăţi ale înmulţirii;-efectuarea unor înmulţiri grupând convenabil factorii;-aplicarea algoritmilor de calcul ai înmulţirii;-rezolvări de probleme;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea


3

6. Evaluare 1.5;1.6;2.2;2.5; 2.6;

-efectuarea de înmulţiri în contexte numerice variate;- utilizarea proprietăţilor în efectuarea operaţiilor de înmulţire;-aflarea dublului şi a triplului unui număr;-rezolvare de probleme şi scrierea rezolvării sub formă de exerciţiu

-fişe de evaluare -evaluare sumativă 1

Unitatea de învăţare 4: Împăţirea numerelor naturale mai mici sau egale cu 1 000 Nr. de ore : 16 ore Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Împărţirea cu restul 0 (zero)

Împărţirea cu restul diferit de 0(zero)

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-recunoaşterea situaţiilor concrete / a expresiilor care presupun efectuarea operaţiilor de împărţire;-efectuarea de împărţiri prin scăderea repetată a aceluiaşi număr;-scrierea unor scăderi repetate sub formă de împărţiri;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;-exerciţii de aflare a câtului şi a restului;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;-aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea împărţirii cu rest;-relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor şi rest;-înţelegerea condiţiei restului la împărţirea numerelor naturale;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

2. Împărţirea unui număr de două cifre la un număr de o cifră, când restul este 0

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin cuprindere în efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire;-recunoaşterea unor situaţii practice când se aplică împărţirea prin cuprindere;-efectuarea de împărţiri folosind legatura cu înmulţirea;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea


2

3. Împărţirea unui număr de două cifre la un număr de o cifră, când

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea împărţirii cu rest;-relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor şi rest;-înţelegerea condiţiei restului la împărţirea numerelor natural;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

-probe orale, fişe de lucru, teme pt acasă-probă scrisă de evaluare

2

restul este diferit de 0

-recunoaşterea unor situaţii practice când se aplică împărţirea cu rest;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;

demonstraţia- frontală, în perechi, în echipă, individuală

formativă

4. Împărţirea unui număr de trei cifre la un număr de o cifră

1.6;2.4;2.5; 2.6

;

-utilizarea proprietăţilor şi a împărţirii prin cuprindere în efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire;-recunoaşterea unor situaţii practice când se aplică împărţirea prin cuprindere;-efectuarea de împărţiri folosind legatura cu înmulţirea;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;-aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea împărţirii cu rest;-relaţia dintre deîmpărţit, împărţitor şi rest;-înţelegerea condiţiei restului la împărţirea numerelor natural;-recunoaşterea unor situaţii practice când se aplică împărţirea cu rest;



3

5. Aflarea unui număr necunoscut

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-transpunerea unei situatii problema, în limbaj matematic, înlocuind numere necunoscute cu simboluri;- analiza de probleme de tipul menţionat: identificarea datelor şi a necunoscutelor; -identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare, identificarea tipului problemei (a formulei);- exerciţii variate care solicită aflarea unui număr necunoscut notat în diverse moduri;- rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind metoda încercare-eroare, proba operaţiilor, metoda

-manual, culegere de exerciţii şi probleme, planşe cu reprezentări diverse ala numerelor naturale ;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă,


3

balanţei; individuală6. Recapitulare 1.6;

2.4;2.5; 2.6;

-efectuarea de împărţiri în contexte numerice variate;-efectuarea de împărţiri folosind legătura cu înmulţirea;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;-aplicarea algoritmilor de calcul ai împărţirii;-aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea împărţirii cu rest;-rezolvări de probleme;



3

7. Evaluare 1.6;2.4;2.5; 2.6;

-efectuarea de împărţiri în contexte numerice variate;-efectuarea de împărţiri folosind legătura cu înmulţirea;-exerciţii de utilizare a terminologiei specifice;-aplicarea algoritmilor de calcul ai împărţirii;-aplicarea unor reguli şi scheme pentru efectuarea împărţirii cu rest;-rezolvări de probleme;


8. Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii de ordine diferite

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-analiza problemelor: identificarea datelor şi a necunoscutelor, identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare ;-rezolvarea de probleme în care se folosesc expresii care presupun efectuarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire;-formularea de probleme cu text pe baza unor scheme şi reguli date;


-probe orale, fişe de lucru, teme pt acasă

3

Unitatea de învăţare 5: Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor Nr. de ore : 10 ore

Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.


1.5; 1.6; 2.6; 2.10

-efectuarea de exerciţii cu numere naturale respectând ordinea efectuării operaţiilor în expresii cu acelaşi ordin;-rezolvarea unor expresii numerice în care apar operaţii de ordine diferite, fără paranteze;-exerciţii de calcul, urmărind ordinea efectuării operaţiilor într-o expresie cu paranteze mici şi operaţii de acelaşi ordin-rezolvarea unor expresii numerice care conţin paranteze mici şi operaţii de ordine diferite-rezolvarea de probleme prin exerciţii cu paranteze-utilizarea în mod diferit a parantezelor în acelaşi exerciţiu pentru a obţine diverse rezultate exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor; utilizarea metodelor de analiză sintetică şi analitică pentru a descrie demersul de rezolvare a unei probleme; utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme. argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;-stimularea creşterii treptate a vitezei de operare cu numere prin propunerea de competiţii între elevi şi prin probe date într-un interval de timp precizat iniţial;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme;

-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea

- frontală, în perechi, în echipă, individuală

evaluare formativă

muncǎ independentǎ

munca în echipǎ

4

2. Folosirea parantezelor rontunde şi pătrate

5

- jocuri cu exerciţii - competiţie în care nivelul de dificultate este variabil;- discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru rezolvarea unor exerciţii sau probleme; exerciţii - joc în grup; competiţii de grup.

3. Evaluare 1.5; 1.6; 2.6; 2.10

exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea corectă a parantezelor; exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor; exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să evidenţieze faptul că scăderea şi împărţirea nu sunt comutative şi nici asociative; folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea unor calcule rapide; observarea legăturilor între operaţiile cu numere naturale; efectuarea probei;-rezolvare de probleme


SEMESTRUL AL II- LEAUnitatea de învăţare 6: Rezolvare de probleme Nr. de ore : 20 ore

Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Probleme care se rezolvă prin cel mult de trei operaţii Probleme care se rezolvă prin mai mult de trei operaţii de ordine diferite

1.6;2.4;2.5; 2.6;

-analiza problemelor: identificarea datelor şi a necunoscutelor, identificarea operaţiilor prin care se ajunge la rezolvare ;-rezolvarea de probleme în care se folosesc expresii care presupun efectuarea unor operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire;-formularea de probleme cu text pe baza unor scheme şi regul date;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia- frontală, în perechi, în echipă, individuală


4

2. Probleme care se rezolvă prin încercări

Probleme de estimare

2.9;2.10;

3.1; 4.1;

-exerciţii de relaţionare a datelor problemei cu condiţiile acesteia în vederea descoperirii soluţiei;-exerciţii de organizare a datelor problemei în tabele şi completarea acestora cu soluţii de tipul încercare – eroare, până se descoperă soluţia care respectă toate condiţiile problemei;-rezolvare de probleme prin încercări;-verificarea soluţiilor găsite;



3

3 Probleme care se rezolvă prin metoda figurativă(grafică)

2.6;2.7;2.9;3.1; 4.2;

-rezolvare de probleme în care se cunoaşte suma şi diferenţa a două numere; -rezolvare de probleme în care se cunoaşte suma şi raportul a două numere;-rezolvare de probleme în care se cunoaşte diferenţa şi raportul a două numere;-analiza orală a problemei şi stabilirea tipului de problemă;-reprezentarea datelor şi, grafic, a relaţiilor dintre

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă,


8

ele;-identificarea etapelor de rezolvare a problemei;-efectuarea calculelor;-verificarea soluţiilor găsite;-compunere de probleme după reprezentarea grafică sau respectând condiţiile date;

individuală

4. Probleme de organizare a datelor în tabele

2.9; 2.10; 3.1; 4.1;

-exerciţii de citire a tabelelor şi de prelucrare a datelor cuprinse în acestea;-exerciţii de reprezentare a datelor din tabele prin grafice simple;-rezolvări de probleme pe baza unor date colectate de elevi şi organizate în tabele;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia


2

5. Probleme de logică şi probabilităţi

2.9;2.10;

3.1; 4.1;

-utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a unei probleme;-transpunerea unui context problematic în problemă sau exerciţiu;-imaginarea unui context problematic pornind de la un exerciţiu dat;-compararea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;-argumentarea modalităţilor diferite pentru rezolvarea unei situaţii problemă;-discutarea, în perechi sau în grup, a soluţiilor găsite pentru rezolvarea unor probleme;-rezolvare de probleme;-verificarea soluţiilor găsite;



2

6. Evaluare 2.9;3.1;

- rezolvarea unor tipuri diferite de probleme -fişe de evaluare -evaluare sumativa 1

Unitatea de învăţare 7: Fracţii Nr. de ore : 12 ore

Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Scrierea şi citirea fracţiilor

1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii practice de obţinere a unor fracţii, când întregul este un obiect sau desen, prin pliere, decupare, haşurare, colorare;-identificarea fracţiilor corespunzătoare unor reprezentări grafice;-reprezentarea unor subdiviziuni din întreg corespunzătoare unor fracţii;-numirea, scrierea şi citirea fracţiilor, cu utilizarea terminologiei specifice: numărător, numitor, linie de fracţie;



2

2. Fracţii egale 1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii de citire, scriere şi reprezentare a fracţiilor;-exerciţii practice de obţinere a unor fracţii echivalente cu cele date şi scrierea şirului de egalităţi;-exerciţii de scriere a întregului sub forma unor fracţii echivalente;



1

3. Aflarea unei fracţii dintr-un întreg

1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii practice de obţinere a unor fracţii, când întregul este un obiect sau desen, prin pliere, decupare, haşurare, colorare;-exerciţii de reprezentare prin desen a unor fracţii;-exerciţii de scriere şi citire a fracţiilor obţinute;-reprezentarea fracţiilor prin desene;-exerciţii de calcul cu suport intuitiv;-rezolvarea de probleme pentru deducerea unei fracţii când se cunoaşte întregul – fără aplicarea

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, problematizarea- frontală, în perechi, în echipă,


2

algoritmului de calcul; individuală4. Compararea

fracţiilor1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii de comparare a fracţiei cu întregul;-exerciţii de comparare a fracţiei prin suprapunere;-exerciţii de ordonare a fracţiilor;-identificarea unor reguli de comparare a fracţiilor cu numitorul sau numărătorul egale;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia


2

5. Adunarea fracţiilor care au acelaşi numitor

1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii de scriere a unei fracţii ca sumă de două fracţii cu acelaşi numitor;-identificarea şi aplicarea unor reguli de calcul a sumei a două fracţii cu acelaşi numitor;-calcularea sumei a două fracţii cu acelaşi numitor;-rezolvarea de probleme care presupun adunarea fracţiilor;



2

6. Scăderea fracţiilor care au acelaşi numitor

1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii de scriere a unei fracţii ca diferenţă de două fracţii cu acelaşi numitor;-identificarea şi aplicarea unor reguli de calcul a diferenţei a două fracţii cu acelaşi numitor;-calcularea diferenţei a două fracţii cu acelaşi numitor;-rezolvarea de probleme care presupun scăderea fracţiilor;



1

7. Recapitulare 1.3; 1.4; 2.6;

-exerciţii de citire, scriere şi reprezentare a fracţiilor;-exerciţii de comparare şi ordonare a fracţiilor;-exerciţii de aflare a sumei / diferenţei fracţiilor cu acelaşi numitor;-exerciţii de aflare a fracţiei dintr-un întreg;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


1

8. Evaluare 1.3; 1.4;

-exerciţii şi probleme; -fişe de evaluare evaluare sumativă 1

Unitatea de învăţare 9: Unităţi de măsură Nr. de ore : 12 ore Nr.crt.


Ob. ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare-instrumente-

Nr. ore

Data Obs.

1. Unităţi de măsurat lungimea.Metrul. Multipli şi submultipli

2.8 ; 2.9;

-actualizarea unităţilor de măsură standard pentru lungime;-înţelegerea sensului creşterii / descreşterii „scării” unităţilor de măsură pentru lungime, relaţiile dintre multiplii / submultiplii metrului;-exerciţii de utilizare a unor expresii care se referă la lungime;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin înmulţire ;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin împărţire;-exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat lungimea;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,instrumente de măsurat lungimea;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

2. Unităţi de măsurat capacitateaLitrul. Multipli şi submultipli

2.8 ; 2.9;

-utilizarea corectă a terminologiei specifice temei: capacitate, volum;-actualizarea unităţilor de măsură standard pentru capacitate;-înţelegerea sensului creşterii / descreşterii „scării” unităţilor de măsură pentru capacitate, relaţiile dintre multiplii / submultiplii litrului;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin înmulţire ;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin împărţire;-exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat capacitatea;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,instrumente de măsurat capacitatea;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

3. Unităţi de măsurat masa corpurilor.Kilogramul. Multipli şi submultipli

2.8 ; 2.9;

-utilizarea corectă a terminologiei specifice temei: masă, balanţă, etalon;-comparări şi estimări – activitate practică pentru diferenţiere după criteriul uşor – greu;-actualizarea unităţilor de măsură standard pentru masă;-înţelegerea sensului creşterii / descreşterii „scării” unităţilor de măsură pentru masă, relaţiile dintre multiplii / submultiplii kilogramului;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mari în unităţi mici – prin înmulţire ;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură din unităţi mici în unităţi mari – prin împărţire;-exerciţii şi probleme cu unităţi de măsurat masa;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,instrumente de măsurat masa;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

4. Unităţi de măsură pentru timp

2.8 ; 2.9;

-utilizarea corectă a terminologiei specifice temei;-exerciţii pentru citirea corectă a ceasului şi calendarului pentru determinarea corectă a orei, datei sau a unor intervale de timp;-exerciţii de plasare în timp a unor evenimente;-ordonarea activităţilor pe baza succesiunii acestora în timp;-exerciţii de exprimare a duratei utilizând diferite unităţi de măsură;-rezolvarea de probleme privind aflarea / determinarea timpului scurs, a orei, a datei;-exerciţii de transformare a unităţilor de măsură pentru timp;-compunere de probleme pentru determinarea timpului;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,instrumente de măsurat timpul;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

6. Monede şi bancnote

2.8 ;

-exerciţii de recunoaştere a monedelor şi bancnotelor româneşti şi europene aflate în

-manual, culegere de exerciţii şi

-probe orale, fişe de lucru, 2

2.9; circulaţie monetară;-exerciţii de operare cu monede şi bancnote în cazuri simple, cu caracter practic ( vânzare – cumpărare ), de schimb a unei sume de bani în anumite monede şi bancnote;-rezolvarea de probleme pentru aflarea sumelor în lei, a numărului de bancnote, a restului primit în urma plăţii;-compunere de probleme în legătură cu diferite sume de bani;

probleme,monede şi bancnote;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală

teme pt acasă-probă scrisă de evaluare formativă

7. Recapitulare 2.8 2.9

-exerciţii şi probleme de transformare a diferitelor unităţi de măsură în unităţi mai mari / mai mici;-exerciţii de ordonare şi comparare a diferitelor unităţi de măsură;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul

-probe orale, teme pt acasă-probă scrisă de evaluare formativă

1

8. Evaluare 2.8 2.9;

-exerciţii şi probleme cu unităţile de măsură; -fişe de evaluare -evaluare sumativă 1

Unitatea de învăţare 8: Elemente intuitive de geometrie Nr. de ore : 12 ore

Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Puncte şi linii 2.1; 2.2; 2.9;

-recunoaşterea dreptelor paralele pe modele fizice, desene şi în mediul înconjurător;-desenarea dreptalor paralele, folosind linia şi echerul;-identificarea dreptelor paralele în desene şi planuri sau la unele poligoane studiate;-recunoaşterea dreptelor perpendiculare pe modele fizice, desene şi în mediul înconjurător;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,trusă de geometrie;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă,


12. Drepte paralele

Drepte perpendiculare

1

-desenarea dreptalor perpendiculare, folosind linia şi unghiul drept al echerului;-identificarea dreptelor perpendiculare în desene şi planuri sau la unele poligoane studiate;

individuală

3. Figuri geometrice plane.Triun-ghiul

2.1; 2.2; 2.9;

-recunoaşterea şi numirea elementelor constructive ale unui poligon desenat;-identificarea, recunoaşterea şi numirea elementelor constructive ale triunghiului;-exerciţii de notare a triunghiurilor;-intregirea formelor geometrice incomplete, folosindu-se axa de simetrie;-construirea de triunghiuri din diferite materiale: plastilină, beţişoare, etc;-construcţii de triunghiuri utilizând diferite triunghiuri: echilateral, dreptunghic, isoscel;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,trusă de geometrie;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


1

4. Dreptunghiul. Pătratul. Rombul

2.1; 2.2; 2.9;

-exerciţii de recunoaştere şi numire a dreptunghiului, a pătratului, a rombului;-exerciţii de construire a patrulaterelor din beţişoare, creioane, metru de tâmplărie;-indicarea caracteristicilor dreptunghiului, a pătratului, a rombului;-reprezentarea şi notarea acestor figuri geometrice şi a axei de simetrie a fiecăruia;-exerciţii de observare a dreptunghiului,a pătrarului si a rombului cu numirea laturilor paralele şi perpendiculare;- exerciţii de reprezentare prin desen a celor trei tipuri de patrulatere;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,trusă de geometrie;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


2

5. *Paralelogra-mul*Trapezul

2.1; 2.2; 2.9;

-identificarea, recunoaşterea şi numirea elementelor constructive ale patrulaterelor;-exerciţii de notare a patrulaterelor;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,trusă de


16.

-exerciţii de masurare a laturilor;-exerciţii de calculare a perimetrelor;-construire de diferite patrulatere prin decupare;

geometrie;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

-probă scrisă de evaluare formativă

7. Forme spaţiale.CubulParalelipipedul dreptunghic(Cuboidul)Piramida

2.1; 2.2; 2.9;

-exerciţii de observare a unor desene;-exerciţii de identificare a asemănărilor şi deosebirilor dintre formele spaţiale şi cele plane studiate anterior;-exerciţii de numire a corpurilor;-exerciţii de identificare a elementelor corpurilor geometrice: feţe, muchii, vârfuri;-exerciţii practice de desfăşurare şi asamblare a acestor corpuri;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme,trusă de geometrie,corpuri geometrice;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă


2

8. Recapitulare 2.1; 2.2; 2.9;

-recunoaşterea şi indicarea caracteristicilor figurilor si corpurilor geometrice;-reprezentarea lor prin desene;-exerciţii şi probleme de calculare a perimetrului;

-manual, culegere, trusă de geometrie;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


2

9. Evaluare 2.1; 2.2; 2.9;

-recunoaşterea şi indicarea caracteristicilor figurilor si corpurilor geometrice;-reprezentarea lor prin desene;-exerciţii şi probleme de calculare a perimetrului;

-fişe de evaluare; -evaluare sumativă 1

Unitatea de învăţare 10: Recapitulare finală- recapitulare, sistematizare, evaluare Nr. de ore : 12 ore

Nr.crt.


Ob. ref.


Nr. ore

Data Obs.

1. Numere naturale de la 0 la 1.000.000

1.1; 1.2;2.2; 2.4;

-exerciţii de citire şi scriere a nr. nat. cu cifre şi litere;-exerciţii de scriere a unor numere folosind cifre romane şi arabe;-exerciţii de descompunere a unor numere în sume

-manual, culegere de exerciţii şi probleme;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

-probe orale, fişe de lucru 2

4.3; de produse;-exerciţii de ordonare a unor numere;-exerciţii de rotunjire a unor numere, după model;

- frontală, în perechi, în echipă, individuală

2. Operaţii cu nr. naturale în concentrul 0-1000

1.5;1.6;

-exerciţii de adunare, scădere, înmulţire şi împ.cu şi fără trecere peste ordin, cu efectuarea probei;-exerciţii de aflare a numărului necunoscut;-exerciţii utilizând tehnici de calcul rapid;-probleme cu cele patru operaţii;




2.5;2.6;4.1; 4.2; 4.3;

-rezolvarea de exerciţii care presupun cele 4 operaţii învăţate;-rezolvarea de exerciţii de înmulţire şi împărţire cu efectuarea probei prin operaţia inversă;-exerciţii de aflare a numărului necunoscut;-ordinea efectuării operaţiilor;



4. Fracţii 1.3;1.4; 2.6;

-exerciţii de citire, scriere şi reprezentare a fracţiilor;-exerciţii de comparare şi ordonare a fracţiilor;-exerciţii de aflare a sumei / diferenţei fracţiilor cu acelaşi numitor;-exerciţii de aflare a fracţiei dintr-un întreg;



5. Elemente de geometrie şi unităţi de măsură

2.1;2.8; 4.3;

-recunoaşterea şi indicarea caracteristicilor figurilor si corpurilor geometrice;-reprezentarea lor prin desene;-exerciţii şi probleme de calculare a perimetrului;-exerciţii şi probleme de transformare a diferitelor unităţi de măsură în unităţi mai mari / mai mici;-exerciţii de ordonare şi comparare a diferitelor unităţi de măsură;

-manual, culegere de exerciţii şi probleme;-conversaţia, explicaţia, exerciţiul, - frontală, în perechi, în echipă, individuală


6. Rezolvare de probleme

2.92.13.1;

-rezolvare de probleme prin utilizarea diferitelor metode studiate;-compunere de probleme, respectând condiţiile

-manual, culegere,-conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


4.1; date;

ŞTIINŢEAria curriculară: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII Disciplina de învăţământ: ŞTIINŢE ALE NATURIIClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEUNr de ore: 1 oră/săptămânăManual : Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis

OBIECTIVE CADRU şi OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii1.1. să identifice relaţii între părţile componente ale unui sistem studiat1.2. să descrie relaţii între sisteme din mediul înconjurător1.3. să comunice în maniere diverse observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau dintre sistemele studiate1.4. *să formuleze ipoteze pe baza utilizării unor procedee de natură ştiinţifică2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare / investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice2.1. să interpreteze succesiunea unor fenomene şi procese din natură2.2. să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate, prezentând adecvat rezultatele2.3. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date2.4. să aplice procedee de natură ştiinţifică în activitatea proprie2.5. *să reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat, propice vieţii3.1. să conştientizeze efecte ale mediului înconjurător asupra propriului organism;3.2. *să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factori dăunători din mediu PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRUL I

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

O.R. CONŢINUTURI NR.

ORE

SĂPT. OBS.

1. Medii de viaţă şi relaţii de hrănire

1.1. 1.2.

1.3. 2.1. 2.4

Grădina Pădurea Balta RecapitulareEvaluare

5 I-V

2. Cicluri de viaţă. Apărare şi adaptar

1.1. 1.2.

1.3. 2.1.

2.3.

Ciclul de viaţă la plante, fluturi si broaşteCiclul de viaţă la oameniReacţii de apărare si adaptare la luminăRecapitulareEvaluare

5 VI-X

3. Resurse naturale

1.1. 1.3. Apa Solul

7 XI-XVII

2.4

3.1.

Resurse ale subsolului.CombustibiliResurse naturale de hranăRecapitulare Evaluare

SEMESTRUL AL II-LEA

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

O.R. CONŢINUTURI NR.ORE

SĂPT OBS.

4. Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

1.1. 2.2.

2.3. 2.4.

3.1

Volumul corpurilorMasa corpurilor. Echilibru şicântărireProprietati si utilizari ale metalelorMagnetiCircuitul electric simpluRecapitulareEvaluare

6 I-VI

5. Sistemul nostru solar. Lumina

1.1. 1.3.

2.2. 2.3.

2.4. 3.1.

Soarele si planetele dinsistemul nostru solar

Surse de lumină. Vizibilitateacorpurilor. UmbraCurcubeul.CuloareacorpurilorRecapitulare Evaluare

5 VII-XI

6. Transformări ale corpurilor şi materialelor

1.1. 1.2.

2.1. 3.1.

Mişcare si repausForţe care determină mişcareacorpurilorTransformări ale materialelorRecapitulare .Evaluare Recapitulare şi evaluare finală

4

2

XII-XVII

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE SEMESTRUL I

UNITATEA: Medii de viaţă şi relaţii de hrănire NR. DE ORE: 5CONŢINUTURI O.

R.ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR.ORE/

DATARESURSE EVAL.

Grădina 1.11.21.32.1

- Observarea, descrierea şi recunoaşterea unor plante cultivate, plante spontane şi animale cu ajutorul imaginilor;- Observarea, descrierea mediului de viaţă prezentat în imagini- Precizarea importanţei grădinii pentru om şi vieţuitoare- Precizarea legăturilor ce se stabilesc intre lumea vie şi mediul de viaţă.- Redarea prin desen a verigilor unui lanţ trofic simplu

☼ manualul, planşe, ☼ observarea conversaţia, explicaţia, ☼ activitate frontală, individuală

Observarea sistematicăEvaluarea oralăPortofoliulTema de lucru în clasă

Pădurea 1.11.21.32.1

- Descoperirea condiţiilor optime de viaţă ale unor plante şi animale cu ajutorul imaginilor;- Observarea şi discutarea unui set de lanţuri trofice simple;- Cunoaşterea elementelor componente ale unui mediu de pădure;- Redactarea unei compuneri, a unui afiş care se referă la protejarea mediului- Realizarea unei colecţii de flori presate şi frunze ale arborilor din zonă.



Balta 1.11.21.32.1

- Observarea dirijată a unor caracteristici ale plantelor şi animalelor acvatice;- Completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple;- Recunoaşterea plantelor şi animalelor acvatice în ilustraţii şi fragmente literare- Colectarea unor informaţii şi ilustraţii despre mediul acvatic



Recapitulare 1.11.21.32.1

- Prezentarea condiţiilor optime de viaţă a unor plante şi animale;- Realizarea unei fişe de observare pentru o plantă - Completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple;-Caracterizarea mediilor de viaţă în care trăiesc unele plante şi animale- Completarea unei fişe de observare



Evaluare 1.11.21.32.1

- Completarea unor texte lacunare- Completarea unor scheme pentru lanţuri trofice simple;- Clasificarea organismelor vii după mediul lor de viaţă- Formulare de enunţuri despre protejarea mediilor de viaţă

Fişe de evaluareIndividuală

Evaluarea scrisă

UNITATEA: Cicluri de viaţă. Apărare şi adaptareNR. DE ORE: 5CONŢINUTURI OR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR.ORE/

DATARESURSE EVAL.

Ciclul de viaţă la plante, fluturi si broaşte

1.11.21.32.12.3

- Identificarea condiţiilor optime de viaţă ale unor plante şi animale- Redarea prin desen a etapelor de metamorfoză;- Ordonarea logică a etapelor ciclului de viaţă a unei plante sau a unui animal

☼ manualul, planşe, ☼ observarea conversaţia, explicaţia,


Ciclul de viaţă la oameni

1.11.21.33.1

- Prezentarea unor ilustraţii ce au ca scop compararea etapelor de creştere şi dezvoltare fizică- Descrierea condiţiilor optime pentru creşterea dezvoltarea omului- Ordonarea etapelor de viaţă;- Prezentarea unor posibile metode de protejare împotriva unor factori de risc identificaţi



Reacţii de apărare si adaptare la lumină

1.11.21.3

- Importanţa luminii solare pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor;- Observarea activităţii unor animale în timpul zilei şi al

☼ manualul, planşe, ☼ observarea

Observarea sistematicăEvaluarea oralăPortofoliul

2.1 nopţii;- Enumerarea unor vieţuitoare diurne şi nocturne- Observarea ritmului de creştere a unui organism viu atunci când i se modifică unele condiţii de viaţă- Activitate experimentală

conversaţia, explicaţia, ☼ activitate frontală, individuală

Tema de lucru în clasă

Recapitulare

1.11.21.32.1

- Ordonarea etapelor ciclului de viaţă cu ajutorul ilustraţiilor;- Completarea unor enunţuri lacunare;- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri.- Precizarea caracteristicilor morfologice şi /sau comportamentale ale plantelor şi animalelor în vederea adaptării la diferite medi- Compararea ritmului de creştere a unui organism viu atunci când i se modifică condiţiile de viaţă



Evaluare 1.11.21.32.1

- Ordonarea etapelor ciclului de viaţă cu ajutorul ilustraţiilor- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri- Formularea de enunţuri vizând influenţa luminii asupra vieţii plantelor şi animalelor


Evaluarea scrisă

UNITATEA: Resurse naturale NR. DE ORE: 7CONŢINUTURI OR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR.ORE/

DATARESURSE EVAL.

Apa 1.11.23.1

- Precizarea importanţei apei pentru om şi celelalte vieţuitoare;- Stabilirea unei măsuri de prevenire a poluării apei;- Stabilirea unor asemănări şi deosebiriîntre diferitele surse de apă;- Redarea prin desen a importanţei apei pentru om



Solul 1.11.23.1

- Tipuri de sol specifice fiecărei forme de relief;- Precizarea importanţei solului;- Prezentarea lucrărilor de îngrijire a solului;- Stabilirea corespondenţei dintre tipul de sol şi cultura agricolă specifică.



Resurse ale subsolului.Combustibilii

1.11.33.1

- Însuşirile resurselor naturale;- Precizarea zonelor unde există resurse naturale ale subsolului;- Colectare de roci pentru colecţia şolii.- Efectele folosirii incorecte a combustibililor- Realizarea corespondenţei între proprietăţile resurselor subsolului şi utilizările acestora



Resurse naturale de hrană

1.11.23.1

- Identificarea resurselor naturale de hrană cu ajutorul imaginilor şi al textelor literare- Stabilirea resurselor naturale de hrană din zona natală;- Precizarea produse obţinute din resurse naturale de hrană;- Efectele utilizării incorecte a hranei, stabilirea unui regim alimentar necesar păstrării sănătăţii.



Recapitulare 1.11.23.1

- Enumerarea resurselor naturale de hrană din zona natală- Completareunor texte lacunare;- Descrierea modului de folosire a apei şi a solului la sat şi la oraş;- Precizarea zonelor unde există resurse naturale ale subsolului;- Specificarea importanţei resurselor naturale pentru om.

☼ manualul, planşe,

☼ activitate frontală, individuală


Evaluare 1.11.23.1

- Enumerarea resurselor naturale din care se obţin unele produse- Completareunor texte lacunare;- Importanţa protejării resurselor naturale pentru om- Realizarea corespondenţei dintre resursele naturale şi produsele obţinute din ele


Evaluarea scrisă

SEMESTRUL al II-leaUNITATEA: Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor NR. DE ORE: 6CONŢINUTURI OR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR.ORE

/DATARESURSE EVAL.

Volumul corpurilor 1.12.22.32.43.1

- Precizarea volumului unor corpuri solide prin măsurarea volumului de apă dezlocuit de acestea prin scufundarea într-un vas cu apă- Măsurarea volumului de lichid cu instrumente de măsură gradate- Compararea volumelor unor vase;- Experimente simple pentru demonstrarea modificării volumului;- Stabilirea unităţii de măsură pentru capacitatea unor vase.



Masa corpurilor. Echilibru şicântărire

1.12.22.33.1

- Prezentarea unor imagini cu produse prelucrate-deducerea materialelor prime folosite;- Realizarea corespondenţei între corpuri şi instrumentele de măsură- Exerciţii de echilibrare a balanţei- Cântărirea unor corpuri cu balanţe cu braţe, cu cântarul cu arc- Descrierea instrumentelor de măsură cu ajutorul imaginilor.



Proprietati si utilizari ale metalelor

1.12.22.33.1

- Identificarea unor domenii de utilizare a materialelor;- Selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza proprietăţilor acestuia;- Experimente simple pt descoperirea proprietăţilor metalelor- Explicarea fenomenului de transmitere a căldurii prin metale;



Magneţi 1.12.22.3

- Prezentarea şi descrierea unor magneţi;- Stabilirea proprietăţilor magneţilor şi a utilizării lor;- Explicarea fenomenului de magnetizare

☼ manualul, planşe, ☼ observarea


3.1 - Identificarea direcţiei de orientare a polilor unui magnet- Experimente simple pt explicarea fenomenului de magnetizare şi identificarea direcţiei de orientare a polilor magnetici

conversaţia, explicaţia,


Circuitul electric simplu

1.12.22.33.1

- Definiţia circuitului electric;- Prezentarea şi descrierea unei baterii;- Prezentarea unor aparate electrice/jucării electrice şi descrierea funcţionării lor;- Prezentarea unui circuit electric simplu;- Desenarea unui circuit electric simplu. - Realizarea unui circuit electric simplu închis/ deschis.



RecapitulareEvaluare

1.12.22.33.1

-Observarea unor experimente realizate;- Realizarea unor experimente pt a descoperi volumul unor corpuri;- Exerciţii de cântărire a unor corpuri şi compararea maselor;- Identificarea unor proprietăţi ale unor obiecte metalice- Descrierea comportamentului unor magneţi - Identificarea unităţii de masura pt diferite vase;- Exerciţii de comparare a maselor unor corpuri;- Descoperirea unor enunţuri false - Completareunor texte lacunare;- Descrierea circuitului electric ; Lectură suplimentară „Zmeul lui Franklin”

☼ manualul, planşe, ☼ observarea conversaţia, explicaţia, Fişe de evaluareIndividuală

Observarea sistematicăEvaluarea oralăPortofoliulTema de lucru în clasăEvaluarea scrisă

UNITATEA: Sistemul nostru solar. Lumina NR. DE ORE: 5CONŢINUTURI OR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR. ORE/

DATARESURSE EVAL.

Soarele si planetele dinsistemul nostru solar

1.11.32.22.4

- Prezentarea unor scurte texte, poveşti, povestiri pentru identificarea planetelor din Sistemul nostru solar;- Realizarea de desene care să ilustreze Sistemul solar;- Descrierea scurta a fiecărei planete;

☼ manualul, planşe, ☼ observarea conversaţia,


3.1 - Importaţa apropierii de soare a planetelor; explicaţia, Surse de lumină. Vizibilitateacorpurilor. Umbra

1.11.32.22.43.1

- Identificarea surselor de lumină;- Descoperirea unor corpuri transparente, opace sau translucide;-Compararea lungimii umbrei unor corpuri faţă de Soare în momente diferite ale zilei;



Curcubeul.Culoareacorpurilor

1.11.32.22.43.1

- Identificarea culorii unui obiect în lumină albă, roşie, verde, albastră;- Experimente care pun în evidenţă culoarea baloanelor de săpun în lumina albă;- Conversaţie pe tema formării curcubeului;- Realizare de experimente simple.

☼ manualul, ☼ observarea conversaţia, explicaţia,

Observarea sistematicăEvaluarea oralăTema de lucru în clasă

Recapitulare

Evaluare

1.11.32.23.1

-Enumerarea planetelor Sistemului solar şi realizarea unei machete a Sistemului solar;-Precizarea culorii corpurilor luminate cu lumină albă;-Completarea unor enunţuri lacunare


Evaluarea scrisă

UNITATEA: Transformări ale corpurilor şi materialelor NR. DE ORE: 6

CONŢINUTURI OR ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE NR.ORE/DATA

RESURSE EVAL.

Mişcare si repaus 1.11.22.13.1

- Identificarea corpurilor aflate în repaus sau în mişcare;- Redarea prin desen a unor corpuri care se află în mişcare;- Stabilirea poziţiei corpurilor în funcţie de anumite repere;



Forţe care determină mişcareacorpurilor

1.11.22.13.1

- Descoperirea forţelor care determină mişcarea corpurilor, din imaginile prezentate- Realizarea unor acţiuni pt a pune în mişcare unele corpuri;



- Ordonarea unor corpuri după forţa de împingere sau tracţiune pe care o necesită

☼ activitate frontală, individuală


Transformări ale materialelor

1.11.32.22.32.43.1

- Descrierea transformărilor unor materiale cu ajutorul imaginilor sau al experimentelor- Prezentarea unor materiale care se transformă în alte materiale;- Identificarea unor factori de risc pt propriul organism;- Itabilirea transformărilor ce pot avea loc în anumite condiţii date



Recapitulare Evaluare

1.11.22.13.1

-stabilirea transformarilor ce pot avea loc în anumite condiţii ;-alcătuirea de enunţuri referitoare la starea de mişcare sau de repaus;-denumirea unor alimente care se pot altera;


Evaluarea scrisă

Recapitulare şi evaluare finală

1.11.22.13.1

- Stabilirea transformarilor ce pot avea loc în anumite condiţii ;- Alcătuirea de enunţuri referitoare la starea de mişcare sau de repaus;- Descrierea unui experiment in care să prezinte starea de mişcare si de repaus;- Denumirea unor alimente care se pot altera;



GEOGRAFIE

Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATEDisciplina de învăţământ:GEOGRAFIEClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU Nr de ore: 1 oră/săptămânăManual: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă, Editura Aramis

OBIECTIVE CADRU SI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:1. Reprezentarea spaţiului geografic (de la localitate la planetă)1.1. să se studieze corect în spaţiul imediat, apropiat şi local1.2. să aprecieze în mod empiric distanţe accesibile direct1.3. să utilizeze mijloacele elementare de orientare (puncte cardinale, alte repere observabile) în spaţiul apropiat, al orizontului local şi al ţării*1.4. să utilizeze, la nivelul ţării, al Europei, al planetei, mijloace elementare de reprezentare a spaţiului (imediat, apropiat, local)1.5. să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic (de la localitate la planetă), într-un context dat*1.6. să coreleze elemente din realitate cu reprezentarea lor cartografică, utilizând scara de proporţie şi legenda2. Relaţionarea elementelor geografice, pe baza unor surse diferite2.1. să observe progresiv elemente din realitatea înconjurătoare2.2. să înregistreze date specifice geografiei, observate sau deja preluate2.3. să identifice în diferite surse e informare (texte, hărţi, imagini, etc) caracteristici ale realităţii înconjurătoare2.4. să descopere relaţii simple între diverse elemente din mediului înconjurător, direct sau percepute imediat (redate în diferite moduri)*2.5. să compare elemente şi relaţii reprezentate la niveluri şi la scări diferite (de la orizontul apropiat la planetă)*2.6. să utilizeze elemente grafice într-o ierarhie spaţială (de la localitate la planetă)3. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei 3.1. să construiască enunţuri simple şi dezvoltate despre fenomene şi fapte observate în realitatea înconjurătoare3.2. să descrie în enunţuri simple elemente reprezentate pe suporturi cartografice*3.3. să elaboreze enunţuri explicative referitoare la fenomene din lumea înconjurătoare, pe baza observării directe a acestora. Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul înconjurător4.1. să îşi exprime interesul pentru cunoaşterea mediului înconjurător, identificând diferite modalităţi de conservare şi de ocrotire a mediului înconjurător4.2. să colaboreze cu cei din jur, în spiritul iniţiativei faţă de protecţia mediului de viaţă.

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂUnitatea de învăţare Ob.


oreSăptămâna

Obs

Elemente de geografie ale orizontului apropiat şi local

11.1213.2123.24.14.

Linia orizontului. Punctele cardinale Orientarea în orizontul apropiatPlanul Harta simplă a orizontului localCaracteristici geografice ale orizontului localDe la orizontul local la ţarăRecapitulareEvaluare

7 I - VII

Elemente de geografie ale planetei Pământ

2.3.2.5.3.24.2

Terra –planeta oamenilorEuropa România şi ţările vecine RecapitulareEvaluare

5 VIII- XII

Elemente de geografie a României

Relieful

2.12.22.33.13.2

Limite şi veciniCaracteristicile generale ale reliefuluiMunţii CarpaţiDealurile şi podişurile Câmpiile RecapitulareEvaluare

7 XIII- XIX

Sem II.

Elemente de geografie a României Apele, clima vegetaţia naturală şi anmalele sălbatice

1.51.62.33.13.24.2

Apele curgătoare Lacurile şi Marea NeagrăClima. Vegetaţia naturală şi animalele sălbatice RecapitulareEvaluare

5 XX-XXIV

Elemente de geografie a RomânieiOameni şi locuri

1.51.62.33.14.2

Locuitorii şi aşezările omeneştiBucureşti- capitala ţăriiLocalitatea natalăRecapitulareEvaluare

4 XXV-XXVIII

Elemente de geografie a RomânieiResursele naturale şi activităţile economice

13.15.21.22.24.31.32.42.

Activităţi industrialeActivităţi agricoleTransporturile . Căile de comunicaţie Turismul. Comerţul RecapitulareEvaluareRecapitulare finalăEvaluare finală

6 XXIX-XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente de geografie a mediului apropiat Nr. de ore alocate: 7 ore

Nrcrt

DETALIERI DE CONŢINUT

Ob.ref.

-- ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.ORE

DATA1. Linia orizontului.

Punctele cardinale.

Orientarea în orizontul apropiat

1.1

1.2

1.32.1

- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si local;

- localizarea empirică, pe teren şi pe hartă a elementelor din orizontulimediat, din cel local si din tara, cu ajutorul unor repere (constructii, râuri, forme de relief etc.) si al punctelorcardinale;

- intuirea liniei orizontului :- definirea orizontului si a liniei orizontului;- aflarea punctelor cardinale dupa pozitia Soarelui pe cer- orientarea dupa punctele cardinale, in sala de clasa, in

curtea scolii, precizarea numelui unei localitati raportata la altele intr-o schema data;

- descrierea succinta a unui element observat folosind termenii specifici.

*conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic

*manualul, busola, caiet, ilustratii, fotografii

*act frontală, în echipe, independentă

*indicarea punctelor cardinale-probă practică

2 Planul1.1

1.2

1.3

- localizarea elementelor din orizontul apropiat cu ajutorul punctelor cardinale

- aprecierea empirică şi măsurarea unor distanţe accesibile; transformarea unor masuratori reale in desen micsorat corespunzator scarii de proportie

- notarea (înregistrarea), sub diferite forme ( fişe , tabele, grafice simple etc.), a datelor observate

*conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată, jocul didactic*manualul, caiet, ilustratii, semne conventionale,

*realizarea planului clasei - probă practică

2.1

3.13.2

- realizarea unor reprezentari cartografice simple, planuri, cu ajutorul culorilor si semnelor conventionale,

- completarea unor enunţuri lacunare .- definirea planului si a componentelor lui - localizarea locuintei, scolii, satului cu ajutorul unor repere si a

semnelor punctelor cardinale, in planul localitatii

planuri desenate la scara marita, *act. frontală, independentă, în echipe

3 Harta. Harta orizontului local

2.1

1.1

1.5

2.32.4

3.2

- observarea nedirijată şi dirijată a unor planuri, hărţi;- descrierea succintă, cu ajutorul termenilor specifici, a unui

element observat direct sau mediat.- localizarea empirica , pe teren si pe harta, a elementelor din- orizontul imediat, apropiat, local cu ajutorul punctelor cardinale- definirea hartii si a componentelor ei- descoperirea asemanarilor si deosebirilor dintre harta si plan- recunoasterea pe harta a regiunii, a judetului a unor elemente- ale spatiului geografic local- compararea elementelor din realitate si a celor de pe harta- orizontului local pe baza fisei de observare completate anterior- identificarea de corespondente intre elementele observate- direct si cele reprezentate pe harta- descrierea dirijata dupa o harta simpla, pe baza unuio vocabular de sprijin- realizarea unor reprezentari cartografice simple, planuri, cu- ajutorul culorilor si semnelor conventionale

*conversatia, observatia dirijata, exercitiul, demonstratia, jocul, invatarea prin descoperire

*manualul, caiet , harti diferite, atlas geografic

*act. frontală, independentă, în echipe

* desenarea unei hărţi urmând o serie de indicaţii

4 Caracteristici geografice ale

orizontului local

2.12.4

2.2

- observarea dirijata si nedirijata a mediului apropiat- identificarea de corespondente intre elementele observate

direct si imediat- inregistrarea datelor observate- prezentarea unor caracteristici ale realitatii inconjuratoare

folosind surse de informare diferite- completarea unor fise de observare

*conversatia, observatia dirijata, exercitiul, demonstratia, jocul, invatarea prin descoperire*manual, caiet, harti

*completarea unei fişe de observatie

3.24.14.2

- descrierea succinta a caracteristicilor mediului apropiat- dezbatere pe tema ,,Localitatea si mediul inconjurator’’- explorarea mediului din orizontul local- realizarea in echipa a unui plan de masuri impotriva degradarii

mediului in orizontul apropiat

diferite, atlasul geografic*act. frontală, independentă, în echipe

5 De la orizontul local la ţară - recapitulare

2.1

1.5

2.3

- recunoasterea pe harta regiunii, a judetului a unor elemente ale spatiului geografic local

- întocmirea şi descrierea unor trasee imaginare care reunesc aceleasi elemente ale spatiului geografic;

- realizarea unor reprezentari cartografice simple pe baza utilizarii semnelor conventionale şi a scării de proportie ;

- identificarea caracteristicilor geografice ale unor zone pe baza imaginilor si folosind termeni specifici;

- enumerarea în texte, în fotografii şi pe hărţi, a unor elemente referitoare la realitatea înconjurătoare;

- identificarea de corespondenţe între elemente observate direct şi mediat. prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare folosind surse de informare diferite;

* conversatia, observatia dirijata, exercitiul, jocul, demonstratia

* texte, fotografii, harti diferite, atlasul geografic

*act. frontală, independentă, în echipe

*completarea unor enunţuri lacunare, pornind de la un suport cartografic

6 Evaluare - identificarea elementelor observabile ale mediului apropiat- identificarea raporturilor dintre elementele observabile ale mediului apropiat si reprezentarea lor cartografica

*exerciţiul*fişe de evaluare*act. independentă probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente de geografie a planetei Pământ Nr. de ore alocate: 5 ore

Nrcrt


Ob.ref. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE

NR.ORE DATA

1. Terra –planeta oamenilor 2.3

3.1

3.2

4.2

- recunoaşterea si localizarea, în diferite surse de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor elemente din realitatea înconjurătoare

- prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare , folosind surse de informare diferite

- observarea si denumirea planetelor sistemului solar- localizarea planetelor- descrierea succintă cu ajutorul termenilor specifici a unui

element observat ( numirea continentelor şi oceanelor planetei, compararea suprafeţei uscatului cu aceea a apei)

- descrierea dirijată după o hartă simplă , pebaza unui vocabular de sprijin

- reprezentarea grafica a planetei Terra, utilizând culorile convenţionale

- joc: „Ce ştim despre …?”

*conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic

*manualul, atlasul geografic, globul pământesc, fişe cu informaţii, imagini


observarea sistematică temă de lucru în clasă ( identificarea continentelor pe baza unor repere)

2 Europa 2.1

2.2

3.2

2.3

- recunoaşterea unor elemente ale spaţiului geografic pe harta a Europei

- exerciţii – joc de orientare pe hartă exerciţii de descoperire a caracteristicilor geografice ale continentului

- localizarea pe planiglob a continentului Europa- localizarea pe hartă a principalelor ţări din Europa- caracterizarea continentului in funcţie de : clima, relief,

vegetaţie, animale, populaţie- citirea unor texte şi date importante despre Europa şi ţările

Europei- întocmirea unor itinerarii, trasee care reunesc elementele

spaţiului geografic- completarea unor enunţuri lacunare, pornind de la un suport

cartografic

*conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic*manualul,* atlasul geografic, globul pământesc, * harta fizica a Europei, harta politica a Europei, fişe cu informaţii, imagini

probă orală (prezentarea unei ţări după o ilustraţie)

- joc: „Ce ştim despre …?”3 România şi

ţările vecine 2.32.1

2.2

3.2

3.1

- recunoaşterea unor elemente ale spaţiului geografic al ţării noastre

- observarea hartii fizice a Romaniei- identificarea pe harta a limitelor si vecinilor tării noastre- orientare pe harta fizica, folosind semnele si culorile

conventionale- prezentarea unor caracteristici ale granitei Romaniei cu alte tari- prezentarea câtorva caracteristici geografice ale tarilor invecinate- selectarea unor imagini in care sunt ilustrate aspecte din

tarilor invecinate- completarea unor enunţuri lacunare- joc: „Ce ştim despre …?”

*conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire*manualul,* harta Romaniei harta fizica a Europei, harta politica a Europei, fişe cu informaţii, imagini

proba practica( fixarea vecinilor României pe hartă)

4 Recapitulare Evaluare

2.33.13.2

- identificarea continentelor - descrierea tarii noastre folosind terminologia specifica- prezentarea unei tari sau a unui continent pe baza unei

ilustraţii- precizarea vecinilor României şi fixarea limitelor

*conversaţia, exerciţiul, jocul didactic*fişe de evaluare*act. frontală , individuală

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relieful Nr. de ore alocate: 7 ore

Nrcrt


Ob.ref. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.ORE/

DATA

1. Caracteristici generale ale

reliefului1.1.1.3

2.1

2.3

2.4

2.2

3.2

- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de informare (ex. fotografii, diapozitive, pe harţi , etc.), a unor elemente referitoare la realitatea înconjurătoare;

- observare nedirijată şi dirijată realitatii geografice a orizontului local;

- identificarea formelor de relief, stabilirea caracteristicilor generale pentru fiecare, localizare pe harta, culori conventionale

- compararea elementelor specifice reliefului României cu relieful tarilor europene

- interpretarea şi utilizarea semnelor şi culorilor conventionale- notarea (înregistrarea), sub diferite forme (fişe, tabele,

grafice simple etc.), a datelor observate;- completarea unor enunţuri lacunare, pornind de la un

suport cartografic.- joc : “Călătorie prin ţara mea”

*conversaţia, explicatia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic* harta fizică a României şi a Europei, atlasul geografic*imagini cu formele de relief*cântec: “Ţara mea“, D.G.Kiriac*manualul *act frontală, în echipe, independentă

observarea sistematică

temă de lucru în clasă ( identificarea localităţii natale şi a formei de relief )

2 Munţii Carpaţi 1.5.

2.3.2.4.3.1.

4.1.

- observarea lantului montan european- localizarea pe harta fizică a României a grupelor

Munţilor Carpaţi; identificarea limitelor ;- identificarea elementelor specifice ale Muntilor Carpati

din diferite surse ( texte, harta, imagini)- descrierea dirijată a Munţilor Carpaţi, pe baza unui

vocabular de sprijin;- utilizarea simbolurilor pentru redarea corectă a

anumitor denumiri geografice;

*conversaţia, explicatia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul de rol* album cu imagini, harta României, atlas geografic, *texte : Sfinxul, Babele, Scărişoara, de D. Radughicitorifise de lucru


temă de lucru în clasă – completarea unor rebusuri tematice

-completarea răspunsului unor ghicitori

2.2.

3.1

- înregistrarea in tabele a datelor observate ( denumiri de ape, trecători, vârfuri muntoase)

- completarea unor rebusuri sau texte lacunare;- construirea unor machete din plastilină;

4.14.2

- întocmirea pe harta ţării a unor itinerare imaginare care reunesc aceleaşi elemente ale spaţiului geografic

- joc de rol pe tema protecţiei mediului 3 Dealurile şi

podişurile1.5.

2.3.2.1

2.4.

3.1.

- definire simplă şi empirică a formelor de relief ( deal, podiş)

- localizarea pe harta a dealurilor si podişurilor cu ajutorul unor repere si al punctelor cardinale

- citire cursivă , corectă a lecturilor geografice;- descoperirea principalelor a unor caracteristici ale

dealurilor si podişurilor pe harta şi in texte ;- identificare a limitelor dealurilor şi podişurilor;- utilizarea simbolurilor pentru redarea corectă a

anumitor denumiri geografice;- descrierea succinta cu ajutorul termenilor specifici , a

unor elemente ale spaţiului geografic prezentat- compararea caracteristicilor geografice ale Depresiunii

Transilvaniei cu celelalte trepte de relief- identificarea si explicarea unor corelaţii intre elementele

treptelor de relief prezentat

*conversaţia, explicatia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic * album cu imagini, harta României, atlas geografic, *texte geograficeghicitorifise de lucru*harta contur *act frontală, în echipe, independentă

Temă de lucru în clasă -selectarea cuvintelor care exprimă caracteristicile dealurilor

4 Câmpiile 1.5.

2.2.2.3.

3.13.2

- localizarea pe harta a câmpiilor- identificarea limitelor câmpiilor din ţara noastră;- identificarea elementelor specifice câmpiilor (pe harta, in

imagini, in texte), precum si a unor relaţii vizibile intre acestea

- utilizarea simbolurilor pentru redarea corectă a anumitor denumiri geografice;

- compararea caracteristicilor geografice ale câmpiilor cu cele ale treptelor de relief studiate anterior;

- descrierea dirijata după o harta, pe baza unui vocabular de sprijin;

*conversaţia, explicatia, exerciţiul, observarea dirijată, învăţarea prin descoperire, jocul didactic * album cu imagini, harta României, atlas geografic, *texte : Marele grânar al ţării, de D Radu

temă de lucru în clasă – localizarea pe hartă a cîmpiilor

4.2- formularea unor răspunsuri la întrebări referitoare la

caracteristici observate pe un suport cartografic- joc de rol. Supărarea formelor de relief

ghicitorifise de lucru

5 Pe cărările patriei -

recapitulare

1.5.

2.2.2.3.2.4

- realizarea unor descrieri orale si scrise (scrisori, povestiri, reclame, afise ) a formelor de relief

- completarea unor tabele cu datele observate;- descoperirea formelor de relief descrise în texte date- întocmirea hărţii fizice a României - joc didactic : Săculeţul cu surprize

*conversaţia, explicatia, jocul didactic* manual, hărţi , atlase

Probă practică- desenarea hărţii fizice a României

6 Evaluare 3.2 2.2.2.3.2.4.3.1

- completarea unor enunţuri lacunare, pornind de la un suport cartografic.

- identificarea de corespondenţe între elementele observate direct şi mediat;

- completarea rebusurilor; - formulare de enunţuri cu termeni geografici

*exerciţiul*hărţi *fişe de evaluare* act independentă

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Apele, clima, vegetaţia naturală şi animalele sălbatice Nr. de ore alocate: 5 ore

Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT

Ob.ref. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.ORE

DATA1. Apele

curgătoare. Dunărea.

Delta Dunării caracteristici generale ale apelor curgatoare clasificare

1.3 ;

1.5 ;

2.1 ;

3.1 ;

- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si local;

- localizarea pe harta a principalelor rauri si a fluviului Dunărea

- observarea dirijata si nedirijata a unor elemente specifice ale apelor curgatoare (izvor, curs, afluenti, zone de confluenta, loc de varsare)

*Resurse materiale: manual, hărţi, imagini, fişe de lucru, lecţie format AEL, legende geografice*Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, invăţarea

observarea sistematică tema de lucru în clasă chestionare orală lucru cu

importanţa Dunarii si a afluentilor ei

3.2 ;

4.1 ;

- descrierea succinta a cursului unui rau/ Dunarii, cu ajutorul termenilor specifici si a hartii

- evidentierea importantei apelor curgatoare, citirea hartii si folosirea simbolurilor

- identificarea unor modalitati de conservare si protejare a apelor curgatoare

prin descoperire*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

hartă

2 Lacurile. Marea Neagră

clasificarea si importanta lacurilor Marea Neagră Aşezare, caracteristici si importanta

2.3 ;

3.2 ;

1.3 ;1.5 ;

4.1

- explicarea denumirilor apele statatoare;- identificarea principalelor zone cu lacuri si balti- clasificarea lacurilor dupa criterii date- descrierea unei ape statatoare din aproppierea localitatii natale,

pe baza unui vocabular de sprijin- prezentarea unor caracteristici ale unor lacuri si ale Marii

Negre, folosind surse diverse de informare- localizarea pe harta a principalelor lacuri, a Marii Negre, a

unor statiuni litorale si porturi- completarea unui tabel comparativ: ape curgatoare- ape

statatoare- evidentierea importantei apelor statatoare- identificarea si explicarea unor corelatii intre elementele

specifice spatiului geografic prezentat- identificarea unor modalitati de conservare si protejare a apelor

statatoare

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, legende geografice*Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, invăţarea prin descoperire*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

observarea sistematică tema de lucru în clasă chestionare orală lucru cu hartă

3 Clima. Vegetaţia

naturală şi animalele sălbatice

vremea caracteristicile climei temperateetajele de flora

1.5 ;

2.3 ;

2.2

2.4 ;

3.1

- recunoaşterea unor elemente ale spaţiului geografic local şi prezentarea caracteristicilor acestora;

- exercitii de observare in natura si inregistrarea datelor cu privire la evolutia temperaturii, miscarile aerului, precipitatii din localitatea de domiciliu

- observarea si inregistrarea pe anotimpuri a starii vremii- identificarea de corespondente intre caracteristicile climei si

cele ale florei si faunei- definirea şi compararea noţiunilor de clima si vreme- caracterizarea climei in functie de formele de relief

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini,

*Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, invăţarea prin descoperire

observarea sistematică

tema de lucru în clasă

si fauna3.2

4.1

- descrierea aspectelor importante ale vegetaţiei, animalelor şi solurilor in funcţie de treptele de relief;

- identificarea elementelor caracteristice pădurilor de foioase/ de conifere/ pajiştilor alpine/ luncilor;

- importanta cunoasterii modului de evolutie a vremii- joc de rol- prezentarea buletinului meteo pentru ziua urmatoare- definirea şi compararea notiunilor de flora si fauna- completare a unui text lacunar- explorarea mediului din orizontul local si apropiat si precizarea

unor modalitati de observare si conservare a mediului

*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

chestionare orală

lucru cu hartă

4 Calendarul naturii -

recapitulare1.31.52.22.43.13.2

- localizarea pe harta a principalelor ape si caracteristici ale acestora- gruparea florei, faunei dupa etajele altitudinale- identificarea activitatilor de conservare si ocrotire a

mediului- inregistrarea unor fenomene observate in fise, grafice,

tabele- completarea unui text lacunar- joc de rol

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, *Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

tema de lucru în clasă

chestionare orală

lucru cu hartă

5 Evaluare sumativă

1.3 ;1.5 ;3.13.2 ;

- localizarea pe harta a unei ape curgatoare, a unui lac, a Marii Negre

- descrierea succinta a unor caracteristici ale Dunarii, pe baza unui vocabular de sprijin si a hartii

- cunoasterea unor elemente specifice spatiului geografic studiat

fise de lucru exercitiul activitate

individuala

probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Oameni şi locuri Nr. de ore alocate: 4 ore Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT

Obref. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.ORE/

DATA1. Locuitorii şi - recunoasterea si localizarea, în diferite surse de informare *Resurse materiale:

aşezările omeneşti.

Organizarea administrativ teritorială a României

1.3

1.5

2.4

3.1

3.2

4.2

(ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si local;- utilizarea simbolurilor pentru redarea corectă a anumitor denumiri geografice;- localizarea pe harta a judetelor, a marilor orase, precum si a localitatii natale- descriere succintă, cu ajutorul termenilor specifici, a unui element observat direct sau mediat;- stabilirea unor caracteristici pentru descrierea judetelor: intindere, numar de locuitori, unitati geografice, resurse naturale, dezvoltare economica- precizarea repartitiei geografice a populatiei in Romania, a structurii populatiei pe diverse criterii;- determinarea cauzelor scăderii numărului populaţiei;- evidenţierea rolului mediului geografic în popularea teritoriului- gruparea tipurilor de sate şi a ocupaţiilor locuitorilor după tipul aşezărilor omeneşti;- identificarea ocupaţiilor locuitorilor satelor- realizarea de conexiuni între ocupaţie , forma de relief, climă şi vegetaţie- explicarea unor consecinţe ale aşezării geografice pentru întemeierea şi dezvoltarea unui oraş;- prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare, folosind surse de informare diferite pentru sesizarea diferenţelor dintre sate şi oraşe pe baza experienţei proprii şi după intuirea unor imagini;- analiza evoluţiei numărului de locuitori de la sate şi oraşe în ultimul secol- completarea rebusurilor sau textelor lacunare;

manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, *Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, invăţarea prin descoperire, gândiţi/lucraţi în perechi/comunicaţi*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

*probă orală-chestionare orală

2 Bucureşti – capitala ţării 1.5 - localizarea pe hartă a Bucureştiului;

*Resurse materiale: manual, fişe de lucru,

2.4

3.13.2

4.2

- identificarea şi prezentarea caracteristicilor geografice ale oraşului Bucureşti;

- compararea elementelor specifice spaţiului geografic prezentat cu cele ale altor capitale europene (suprafaţă, număr de locuitori, caracteristici ale reliefului);

- prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare folosind surse de informare diferite

- descrierea organizării administrative a capitalei şi enumerarea instituţiilor acesteia;

- completarea unor enunţuri lacunare- completarea mapei cu imagini despre Bucureşti

imagini, harta, texte geografice, ilustraîii*Resurse procedurale: sinelg, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, invăţarea prin descoperire

interviul

3 Localitatea natală 1.5

2.43.13.2

4.2

4.1

- identificarea pe harta a judetului in care se afla localitatea natala, a resedintei de judet, precum si a judetelor invecinate, precizand treapta si unitatea de relief, vecinii, obiective culturale si turistice, etc…

- descrierea unei locuinte din regiunea natala si compararea cu una din alta zona

- explicarea unor consecinte ale asezarii geografice pentru intemeierea si dezvoltarea unui oras

- realizarea unei reprezentari cartografice simple a localitatii natale

- identificarea de corespondente intre specificul zonei in care este situata localitatea natala si obiectivele turistice, culturale, ocupatiile oamenilor, etc..

- realizarea portretului localităţii natale- explorarea mediului din orizontul local şi apropiat,

inclusiv consecinţele intervenţiei omului ( pozitive sau negative)

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru

*Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

*eseul de 5 minute

4 Recapitulare

Evaluare

1.52.43.1

- iniţierea în citirea unor date statistice- enumerarea principalelor tipuri de aşezări umane şi a

principalelor oraşe

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, fişe de evaluare

*probă scrisă ( completa

3.2

4.2

- compararea diferitelor tipuri de sate- prezentarea diferitelor aspecte referitoare la viaţa de la sat/oraş- identificarea principalelor judeţe ale ţării noastre şi localizarea

lor pe hartă activităţi economice - gruparea profesiilor in funcţie de tipul de localitate;- completarea rebusurilor sau textelor lacunare;- descrierea dirijată după o hartă simplă , pe baza unui vocabular

de sprijin- joc de rol : „Călătorie prin localităţile ţării”- completarea unui text lacunar- determinarea valorii de adevăr a unor enunţuri- selectarea ocupaţiilor în funcţie de localitate;- identificarea oraşului în funcţie de anumite repere- identificarea judeţelor şi oraşelor cerute- descrierea localităţii natale utilizând termeni geografici

*Resurse procedurale: conversaţia , explicaţia, exerciţiul, jocul didactic*Forme de organizare:

frontală, în perechi, în echipă, individuală

rea unui text lacunar)

3.13.22.4

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Resursele naturale şi activităţile economice Nr. de ore alocate: 4 ore Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT

Ob.ref. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE NR.ORE/

DATA1. Activităţi

industriale1.52.43.1

3.2

4.2

- recunoasterea si localizarea, în diferite surse de informare (ex. fotografii, diapozitive etc.)

- localizarea pe hartă a repartiţiei resurselor naturale- enumerarea activităţilor economice- localizarea pe harta a centrelor de extracţie si a centrelor de

prelucrare a resurselor- identificarea factorilor care condiţionează amplasarea

centrelor industriale- descoperirea principalelor ramuri ale industriei,- determinarea importanţei industriei - enumerarea unor produse obţinute la unele ramuri

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, fişe de evaluare*Resurse procedurale: sinelg, conversaţia , explicaţia, exerciţiul, *Forme de organizare:

frontală, în perechi, individuală

*probă orală ( interviul)

industriale;

2 Activităţi agricole. vânatul. Pescuitul

1.5

2.4

3.1

3.2

4.2

- identificarea premiselor naturale pentru dezvoltarea agriculturii

- localizarea zonelor agricole şi localizarea lor pe hartă- precizarea principalelor culturi si centre de

prelucrare a produselor agricole;- descrierea ramurilor agricole;- notare ( înregistrare), sub diferite forme ( fişe,

tabele, grafice simple etc.), a datelor observate referitoare la agricultură;- realizarea de corespondenţe între treptele de relief şi

tipurile de sol, între agricultură şi activităţile industriale,- enumerarea, în texte, în fotografii şi pe hărţi, a unor

elemente referitoare la realitatea înconjurătoare;- identificarea de corespondenţe între elemente

observate direct şi mediat;- conştientizarea neceităţii gospodăririi cumpătate a

resurselor naturale- identificarea mijloacelor de preotejare a solului,

apelor , pădurilor

* Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imaginiResurse procedurale: sinelg, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individuală

*probă scrisă ( completarea unui text lacunar)

3 Transporturile. Căile de

comunicaţie

1.52.43.1

3.2

4.2

- identificarea mijloacelor de transport ale omului şi a căilor de comunicaţie ,- descoperirea semnelor convenţionale utilizate pe

hartă pentru şosele şi căi ferate, aeroporturi şi poduri;- localizarea pe harta a principalelor porturi,

aeroporturi si noduri rutiere, artere rutiere şi feroviare;- urmărirea unor trasee pe hartă- sesizarea legăturii dintre transporturi şi obiectivele

turistice

*Resurse materiale: planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, *Resurse procedurale: sinelg, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul,


- enumerarea tipurilor de comunicaţii4 Turismul.

Comerţul1.52.43.1

3.2

4.2

- localizarea principalelor obiective turistice;- precizarea importanţei legăturilor economice;- evidenţierea rolului banilor în efectuarea schimburilor

economice;- întocmirea unui proiect de drumeţie- identificarea consecinţelor defavorabile ale poluării

apei, aerului solului- enumerarea de măsuri care pot înlătura efectele nocive

ale poluării

* Resurse materiale: planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, *Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire

*eseul de 5 minute


- prezentarea unor caracteristici ale realităţii înconjurătoare folosind surse de informare diferite;- completare a unor enunţuri lacunare;- identificarea de corespondenţe între elemente observate direct şi mediat;

*Resurse materiale: fişe de lucru*Resurse procedurale: exerciţiul

*probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare finală Nr. de ore alocate: 2 ore Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT


NR.OREDATA

1. Recapitulare şi sistematizare 1.3

2.3

3.2

4.2

3.1

- recunoasterea si localizarea, în diferite surse deinformare (ex. fotografii, diapozitive etc.), a unor obiecte apartinând spatiului imediat, apropiat si local;

- completare a unor enunţuri lacunare, pornind de la un suport cartografic.

- prezentarea unor portofolii, proiecte, tabele, mape - completarea rebusurilor sau textelor lacunare;- identificarea şi localizarea unităţilor de relief a

României, a principalelor râuri- precizarea unităţilor administrativ – teritoriale ale

României

*Resurse materiale: manual, planşe, hărţi, fişe de lucru, imagini, *Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul, gândiţi/lucraţi în perechi/comunicaţi, cadranele*Forme de organizare : frontală, în perechi, în echipă, individua

probă scrisă ( cadranele)

2.31.5

- identificare a modalităţilor de protejare a mediului - localizarea pe harta a marilor orase, a unor judete- descrierea , pe baza ilustratiilor, a unor orase ,

identificand unele caracteristici geografice ale acestora - gruparea ocupatiilor locuitorilor dupa tipul asezarilor

omenesti- joc de rol: ,Mă mandresc ca sunt român!’’

2 Evaluare 1.31.52.32.4

- rezolvarea unor exerciţii tip-grilă referitoare la relieful României, apele, clima, fauna, vegetaţia, industria, agricultura

-completarea unor texte lacunare

*Resurse materiale: fişe de lucru*Resurse procedurale: exerciţiul

*probă scrisă

ISTORIE

Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATEDisciplina de învăţământ: ISTORIE Clasa: a IV-aVarianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU Nr de ore: 1 oră/săptămânăManual: Edtura ARAMIS Nr.ore sem I : 17Nr ore sem II: 17 Total: 34

OBIECTIVE CADRU ŞI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1. Reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie1.1. să ordoneze obiecte după criteriul „mai vechi” / „mai nou”1.2. să ordoneze evenimente personale / evenimente istorice1.3. să povestească aspecte ale legăturilor dintre mediul geografic şi viaţa oamenilor2. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice2.1. să recunoască şi să utilizeze informaţii dintr-o sursă istorică2.2. * să selecteze surse necesare pentru prezentarea unor evenimente / personalităţi3. Cunoaşterea şi utilizarea termenilor istorici3.1. să folosească termeni istorici în situaţii diverse4.Cunoaşterea şi interpretarea faptelor istorice4.1. să aprecieze rolul oamenilor în desfăşurarea evenimentelor4.2. să formuleze puncte de vedere cu privire la evenimente / fapte / personalităţi4.3. * să compare fapte istorice, punând în evidenţă schimbările survenite5. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi5.1. să exprime opinii personale în aprecierea faptelor din trecut şi prezent

PLANIFICARE CALENDARISTICĂSEMESTRUL I

Nr.Crt

Unit. deînvăţare

Ob. deref. Conţinuturi

Nr.ore

Săpt

1. Familia –forma de organizare umană

1.1.1.2.1.3.2.1.3.1.4.1.4.2.5.1.

- Introducere în studiul istorieiCe este istoria? Timpul istoric şi mediul geografic- Familia În spaţiul românesc- Vecinii şi comunitatea- Copilaria de ieri şi de azi - Recapitulare- Evaluare

5

I-IV

2. Civilizaţii ale Antichităţii

1.2.1.3.

2.1.3.1.

4.1.4.2.5.1.

- Grecii, un model de cultura si civilizatie. Fişă de personaj: Alexandru cel Mare- Roma. De la Cetate la Imperiu. - Geto-dacii.- Războaiele daco-romane- Dacia în timpul stăpânirii romane- Popoare de ieri, popoare de azi- Recapitulare - Evaluare

8

VI-XIII

3.Fapte istorice şi personalităţi în epoca medievală(I)

1.1.1.2.2.1.3.1.4.1.4.2.5.1.

- Formarea statelor medievale româneşti. - Ţara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân- Faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoare- Moldova în timpul lui Ştefan cel Mare

4 XIV-XVII

SEMESTRUL AL II-LEA Nr.Crt

Unit. deînvăţare

Ob. deref. Conţinuturi

Nr.ore

Săpt

4. Fapte istorice şi personalităţi în epoca medievală(II)

1.1.1.2.1.3.2.1.3.1.4.1.5.1.

- Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul- Mari făuritori de cultură. Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir.- Mari călători şi descoperirile lor:Marco Polo, Fernando Magellan- Recapitulare- Evaluare

5I-V

5.Europa în Epoca Modernă

1.1.1.2.1.3.2.1.3.1.4.1.4.2.5.1.

-Franţa în timpul lui Napoleon Bonaparte (Mărturii istorice : Palatul de la Versailles)- Revoluţia de la 1848 în Ţările Române- Unirea Principatelor Române din 1859- Cucerirea Independentei de stat (Mărturii istorice : Bucureşti , inima ţării)- Participarea României la Primul Război Mondial- Formarea Statului National Unitar Român (Mărturii istorice: Castelul Peleş- Recapitulare- Evaluare

8 VI-XIII

6.Europa în Epoca Contemporană

1.1.1.3.2.1.4.2.5.1.

- Exploratori tereştri şi călători în Cosmos- Uniunea Europeană- Recapitulare finală- Evaluare finală

4XIV-XVII

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢAREUnitatea de învăţare: Familia –forma de organizare umană Nr. de ore alocat: 5

Nrcrt

Detaliide conţinut

Ob.ref.

Activităţi deînvăţare

Resurse Evaluare Nr.ore

Data

1. Ce este istoria?

Timpul istoric şi mediul geografic.

1.2

2.1

4.1

-identificarea şi explicarea obiectului de studiu al istoriei-recunoaşterea şi clasificarea dovezilor istorice-întocmirea unor colecţii de obiecte şi imagini-organizarea unei expoziţii de bancnote şi monede-vizită la muzeu de istorie.

-manual, caiet tip, fişe de lucru, ilustraţii, atlas istoric

-conversaţia,ex-plicaţia,exerciţiul, demonstraţia

-activitate frontală, în perechi,în echipă, individuală

temă de lucru în clasă,

observare sistematică,

fişe de lucru, tema pt acasă

probă scrisă de evaluare formativă

portofoliu

1

1

1

2. Familia în spaţiul românesc

1.1

1.2

-prezentarea unor obiecte vechi aparţinând familiei-alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată-ordonarea cronologică a unor evenimente din viaţa personală-portofoliu: acte personale importante

3. Vecinii şi comunitatea

1.1

1.3

2.1

3.1

-prezentarea unor obicte vechi aparţinând familiei;-alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al familiei folosind o schemă dată;-citirea unor texte care să ilustreze legătura dintre om şi mediul în care trăieşte;-descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene folosin surse de informare consultate;-alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni daţi;

4. Copilăria de ieri şi de azi

Recapitulare

1.1

1.2.

1.3

2.1

3.14.2

-prezentarea unor obiecte vechi;-ordonarea unor evenimente după criteriul mai vechi, mai nou;-ordonarea unor benzi desenate reprezentând evenimente din viaţa personală, a oamenilor, din istorie,-identificarea, dintr-o enumerare dată, a documentelor familiei,-citirea unor texte care să ilustreze legătura dintre om şi mediul în care trăieşte;-citirea şi discutarea unor pasaje din monografii ale localităţilor;-descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene folosin surse de informare consultate;-identificarea caracteristicilor unor evenimente prin descrierea unor imagini;-alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni daţi;-discuţii în grupuri despre fapte petrecute în trecut sau în prezent;-rezolvarea unui rebus.








portofoliu

1

5. Evaluare 1.21.3

2.13.1

-menţionarea unor acte importante ale familiei-ordonarea cronologică a unor imagini reprezentând etape ale vieţii omului-alcătuirea unor enunţuri utilizând termeni istorici-descrierea şi comentarea unor fotografii care ilustrează legătura dintre viaţa omului şi mediu

-fişe de lucru

-exerciţiul

-activitate independentă

probă scrisăsumativă

1

Unitatea de învăţare: Civilizaţii ale Antichităţii Nr. de ore alocat: 8

Nrcrt

Detaliide conţinut

Ob.ref.



Data

1. Grecii un model de cultură şi civilizaţie

1.32.1 3.1

4.1

-citirea hărţii geografice şi istorice;-descrierea modului de viaţă al grecilor;-compararea unor construcţii din perioada elenistică prin observarea şi comentarea unor imagini;-citirea unor texte din Legendele Olimpului;

-manual, caiet tip, fişe de lucru, ilustraţii, atlas istoric-conversaţia,ex-plicaţia,exerciţiul, demonstraţia

-activitate frontală, în perechi,

în echipă, individuală





portofoliu

1

2.Roma- de la cetate la Imperiu. De la Roma la Constantinopol(Traian)

1.3 2.1

-citirea hărţii geografice şi istorice;-descrierea modului de viaţă al romanilor;-compararea modului de viaţă şi ocupaţiile romanilor cu ale grecilor

1

3. Dacii şi romanii – strămoşii noştri

(Decebal)

1.3 2.1

-descrierea portului dacilor şi romanilor;-prezentarea modului de viaţă al celor două popoare;-identificarea pe harta geografică şi istorică a Daciei şi Imperiului Roman;-observarea şi comentarea unor imagini;-descrierea procesului romanizării, al creştinizării, al formării poporului român şi a limbii române;

1

4. Războaiele daco- romane

Dacia în timpul stăpânirii romane

1.3

2.1

4.1

-exerciţii de identificare a unor teritorii şi localităţi antice pe hărţile istorice;-observarea / comentarea unor imagini referitoare la războaiele daco-romane;Realizarea portretului regelui dac;-identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare;-comentarea unor texte literare, a unor imagini;

-manual, caiet tip, fişe de lucru, ilustraţii, atlas istoric-conversaţia,ex-plicaţia,exerciţiul, demonstraţia

temă de lucru în clasă, observare sistematică, fişe de lucru, tema pt acasă

2



portofoliu

probă scrisăsumativă

5. Popoare de ieri şi de azi(Carol cel Mare)

1.32.1

3.1

4.1

-citirea hărţii geografice şi istorice;-identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare;-prezentarea unor obiceiuri şi tradiţii ale minorităţilor din localitatea natală;-identificarea unor mesaje exprimate în diferite enunţuri;

1

6. Recapitulare Evaluare

1.1

1.3

-ordonarea cronologică a unor evenimente istorice pe baza unui suport imagistic;-descrierea modului de viaţă al civilizaţiilor antice;-jocuri didactice: Adevărat sau fals?, Descoperă cuvintele!, Ce ştim despre…? R

2

Unitatea de învăţare: Fapte istorice şi personalităţi în Epoca MedievalăNr. de ore alocat: 9 (4 ore SEM I ŞI 5 ore SEM AL II-LEA)

Nrcrt

Detaliide conţinut

Ob.ref.



Data

2.Formarea statelor medievale româneşti Ţara Românească în timpul lui Mircea cel Bătrân(Vlad Ţepeş, Castelul Bran)

1.3 2.1

1.25.1

-citirea hărţii geografice şi istorice;-identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare;-ordonarea cronologică a evenimentelor istorice prezentate;-comentarea unor texte literare, a unor imagini;

-manual, caiet tip, fişe de lucru, ilustraţii, atlas istoric-conversaţia,ex-plicaţia,exerciţiul, demonstraţia -activitate frontală, în perechi,în echipă, în grup,individuală

1

1

3. Faptele de vitejie ale lui Iancu de HunedoaraMoldava în vremea lui Ştefan cel Mare

1.3 2.1

3.1 4.2

-citirea hărţii geografice şi istorice;-identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare;-comentarea unor texte literare, a unor imagini;-discuţii în grupuri despre fapte petrecute în trecut-recunoaşterea conducătorilor şi localizarea în timp şi

1

1

3.1 în spaţiu domnia lor-repovestirea unor legende istorice

5. ¤ Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul(Viena)

1.3

2.13.1 5.1

-citirea hărţii geografice şi istorice;-compararea unor fapte istorice pe baza informaţiilor şi a imaginilor;-comentarea unor texte literare, a unor imagini;-realizarea portretului domnitorului;-discuţii despre importanţa actului Unirii de la 1600 pe plan intern şi extern;-observarea şi comentarea simbolurilor de pe pecetea lui Mihai Viteazul, pe baza imaginilor



-activitate frontală, în perechi,

în echipă,

în grupindividuală




portofoliu

probă scrisă de evaluare

1

6. ¤ Mari făurători de cultură. Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir

1.3

4.2

-citirea hărţii geografice şi istorice;-compararea unor fapte istorice pe baza informaţiilor şi a imaginilor;-identificarea unor mesaje exprimate prin intermediul unui fragment dat;-exprimarea opiniei personale despre sfârşitul lui Constantin Brâncoveanu;-prezentarea unor ilustraţii şi informaţii despre stilul brâncovenesc;

1

7.

8.

¤ Mari călători şi descoperirile lor: (Cristofor Columb, Magellan, Spătarul Nicolae Milescu, Veneţia)

¤Recapitulare /Evaluare

1.3 2.1

3.1

4.1

4.2

-citirea hărţii geografice şi istorice; identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare;-compararea unor fapte istorice pe baza informaţiilor şi a imaginilor;-completarea vocabularului cu termeni istorici;-identificarea importanţei marilor descoperiri geografice;-discuţii în grup despre relatările călătorilor;-identificarea importanţei călătoriilor lui Marco Polo şi locul acestuia între călătorii celebri.

1

1

Unitatea de învăţare: Europa în Epoca Modernă Nr. de ore alocat: 8Nrcrt

Detaliide conţinut

Ob.ref.



Data

1. Franţa în timpul lui Napoleon Bonaparte1.2

1.3

2.1

3.1

4.1

4.2

-ordonarea cronologică a unor benzi desenate din istorie-citirea hărţilor istorice-observarea şi comentarea unor imagini şi texte;-vizionarea şi comentarea unot filme şi diapozitive cu subiect istoric-citirea unor surse istorice-identificarea informaţiei dintr-o sursă folosind întrebări ajutătoare-folosirea compunerii, povestirii, dramatizării pentru prezentarea unui fapt istoric-realizarea în grup a unei mape”Ştiaţi că..?”-exerciţii de completarea a unor enunţuri lacunare pe teme istorice-exerciţii de completare a unor rebusuri pe teme istorice-redactarea unor scurte compuneri după un plan-citirea şi discutarea unor pasaje din monografii ale localităţilor-discuţii în grup referitoare la faptele unor personalităţi, la evenimentele desfăşurate într-o perioadă-formularea unor opinii personale referitoare la informaţii provenite din



-activitate frontală, în perechi,în grup

în echipă,




portofoliu

probă scrisă de

1

2. Revoluţia de la 1848 în Ţările Române (Cluj)

1

3. Unirea Principatelor Române din 1859 (Iaşi,Alexandru Ioan Cuza)

1

4. Cucerirea Independenţei de stat(Bucureşti, Badea Cârţan)

1

5. Participarea României la Primul Război Mondial

1

6. Formarea Statului Naţional Unitar Român(Regina Maria, Castelul Peleş)

1

7 Recapitulare. Evaluare 2

lectura textelor evaluare

Unitatea de învăţare: Europa în Epoca Contemporană Nr. de ore alocat: 4Nrcrt

Detaliide conţinut

Ob.ref.



Data

5. Exploratori tereştri şi călători în Cosmos

- localizarea României în continentul Europa;- exerciţii de recunoaştere a simbolurilor UE;- exerciţii de intonare a imnului;- descrierea drapelului României, comparativ cu drapelul UE;- concurs de desene pe tema “Unitate în diversitate”;- alcătuirea unui album de prezentare “Europa”

-manual, caiet tip, fişe de lucru, ilustraţii, atlas istoric-conversaţia,ex-plicaţia,exerciţiul, demonstraţia -activitate frontală, în perechi,în grupîn echipă, individuală

temă de lucru în clasă, observare sistematică, fişe de lucru, tema pt acasăportofoliu probă scrisă de evaluare formativă

1

6. Uniunea Europeană 1

7.Evaluare.Recapitulare finală.

11

EDUCAŢIE CIVICĂ

Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATEDisciplina de învăţământ:EDUCAŢIE CIVICĂClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEUNr de ore: 1 oră/săptămânăManual : Tudora Piţilă, Ed. Aramis

OBIECTIVE CADRU SI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1. Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

1.1. să recunoască şi să folosească termeni specifici disciplinelor sociale1.2. să-şi dezvolte vocabularul, utilizând corect concepte specifice educaţiei civice*1.3. să-şi exprime oral sau în scris, în cuvinte proprii, un punct de vedere personal cu privire la comportamentul civic în diferite situaţii

2. Cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului, a normelor de comportare în societate

2.1. să compare situaţii care privesc drepturi şi îndatoriri ale copilului2.2. să identifice reguli şi norme de comportament civic în diferite situaţii

3.Dezvoltarea unor comportamente relaţionale privind constituirea grupurilor sociale

3.1. să identifice locul şi rolul persoanelor familiare3.2. să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup*3.3. să descrie şi să compare tipuri de relaţii şi atitudini sociale (colaborare, competiţie, solidaritate, toleranţă, intoleranţă) pornind de la situaţii concrete

4.Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi exprimării opiniilor în ceea ce priveşte activitatea grupurilor din care fac parte

4.1. să compare în termeni simpli informaţiile necesare luării unor decizii*4.2. să formuleze şi să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut civic

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂUnitatea de

învăţareOb. de ref.


Săptă-mâna

Obser-vaţii

Raporturile noastre cu

ceilalţi oameni

1.1. 1.2.3.1. 3.2.4.1.

Noi şi ceilalţi oameniRelaţiile dintre oameni în cadrul grupului. Relaţii de rudenieRelaţii de prietenieColaborarea şi competiţiaAutoritatea. Conducătorul grupuluiSupunerea şi revolta

13 I - XIII

Invidia şi egoismulAdmiterea şi respingereaRecapitulareEvaluare

Relaţiile dintre oameni în

diverse situaţii

1.1. 1.2.3.1. 3.2. 4.1

Relaţiile dintre oameni în situaţii normaleRelaţiile dintre oameni în situaţii graveRecapitulareEvaluare

4 XIII - XVII

Drepturile copilului

1.1. 1.2.2.1. 2.2.3.1. 3.2.4.1.

Drepturile copiluluiÎncălcarea drepturilor copiluluiRecapitulareEvaluare

7 XVIII - XXIII

Comunitatea şi stat

1.1. 1.2.3.1. 3.2.4.1.

Comunitatea localăPoporulMândria de a fi românSimboluri ale statului român RecapitulareEvaluare

8 XXIV - XXII

Recapitulare finală

1.1.1.2.4.1.

Raporturile noastre cu ceilalţi oameni Comunitate, societate, stat

2 XXXIII -

XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARESEMESTRUL I

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relaţiile dintre oameni în cadrul grupului Nr. de ore alocate: 13 ore

Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT


DATA1. Eu şi

grupurile din care fac parte 1.1

1.2

2.1

2.2

3.2

prezentarea manualului observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu

conţinut civic; desprinderea înţelesului unui cuvânt din context; identificarea grupurilor cărora aparţin; discutarea activităţilor ce pot fi desfăşurate în

cadrul grupurilor utilizarea de texte şi dicţionare pentru desprinderea

unor termeni specifici culturii civice; evidenţierea caracteristicilor grupului

*conversaţia euristică, observarea dirijată, jocul de rol , studiul de caz , exerciţiul

* manualul, imagini cu diverse grupuri, planşe

*act. frontala, individuala,in grup

* observarea sistematică

*relatarea unor întâmplări petrecute în grupurile din care fac parte

* redactarea unei compuneri tematice

elaborarea unui regulament al clasei cu drepturi şi îndatoriri

discutarea în clasă a unor reguli; participarea la stabilirea regulilor în cadrul

grupurilor din care fac parte; precizare a rolului fiecărui membru în cadrul

grupului; jocul de rol

2 Relaţiile mele cu familia şi

rudele

1.1

2.1

observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut civic;

desprinderea înţelesului unui cuvânt din context ( relaţie, colaborare, ocrotire, încredere);

precizarea specificului relaţiilor de rudenie;

*conversaţia euristică, observarea dirijată, simularea ( metoda ludică) , studiul de caz , exerciţiul


* redarea prin

1.23.2

evidenţierea dreptului copilului de a avea o familie; identificarea rolului familiei pentru creşterea si

educarea copiilor înţelegerea rolului pe care îl au părinţii în definirea

relaţiilor; alcătuirea arborelui genealogic alcătuirea unui minidicţionar de termeni civici joc de rol: „De-a familia”

* imagini cu familii , fişe de lucru*proverbe

* act. frontală, în grup, individuală, in perechi

desen a relaţiilor personale cu familia

3 Relaţiile mele cu prietenii

1.1

1.2

2.2

4.1

3.1


desprinderea din context a înţelesului cuvintelor: „sacrificiu, toleranţă, necugetat”

utilizarea de dicţionare , liste de cuvinte pentru desprinderea sensului unor termeni specifici culturii civice;

identificarea elementelor care pot oferi cuiva statutul de prieten;

diferenţierea relaţiilor de prietenie de tovărăşiile ocazionale, întâmplătoare;

rezolvarea unor situaţii problemă din perspectiva relaţiei de prietenie;

identificarea unor relaţii stabilite intre prieteni folosirea corecta a unor termeni civici in

argumentarea atitudinii adoptate la un moment dat, intr-o prietenie

comentarea unui proverb; enumerarea trasaturilor morale necesare menţinerii

unei prietenii;

*discuţia dirijată, observarea dirijată, simularea ( metoda ludică) , studiul de caz , exerciţiul


*proverbe

* act. frontală, în grup, individuala, in perechi


*realizarea unui afiş cu tema „Prietenia”

5 Relaţiile de colaborare şi

competiţie

1.1 observarea şi comentarea unor imagini şi texte cu conţinut civic ( precizarea mesajului unor versuri);

desprinderea din context a înţelesului cuvintelor

*conversaţia euristică, observarea dirijată, simularea ( metoda ludică)


1.2

2.2

3.1

4.1

„competiţie, adversar, coechipier, agresiune” utilizarea de dicţionare , liste de cuvinte pentru

desprinderea sensului unor termeni specifici culturii civice;

analiza unor relaţii de colaborare şi competiţie în situaţii ipotetice şi în viaţa reală

deducerea avantajelor ambelor tipuri de relaţii , când aceştia au la bază cinstea , corectitudinea, respectul , solidaritatea

stabilirea rolului relatiilor de colaborare intr-o activitate

argumentarea relatiilor stabilite intre persoanele participante la un concurs;

propunerea de solutii pentru rezolvarea unor situatii conflictuale

redactarea unor versuri cu ajutorul cuvintelor de sprijin

realizarea de desene şi povestiri pentru ilustrarea diferitelor tipuri de relaţii în grup.

valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media ;

, studiul de caz , exerciţiul



*compuneretematică: „Competiţia”

6 Despre grup şi

conducătorul grupului

1.1

1.2

2.2


desprinderea din context a înţelesului cuvintelor.„ autoritate, imparţial, perseverent, lider” identificarea şi prezentarea unor situaţii care

implică relaţii de autoritate ( în familie, în clasă, / şcoală)

formularea criteriilor pe baza cărora o persoană este recunoscută ca autoritate;

aplicarea unui test sociometric pentru identificarea

*discuţia dirijată, observarea dirijată, simularea ( metoda ludică) , studiul de caz , exerciţiul

* manualul*imagini cu lideri*fişe de lucru


* descrierea unui bun conducător

3.2

3.1

4.1

liderului clasei; simularea alegerii unor conducători pentru diverse

grupuri; exersarea unor reguli specifice în activitatea unui grup;

precizarea însuşirilor necesare unei persoane pentru a fi desemnata conducătorul unui grup;

descrierea unei situaţii care să reflecte calităţile stabilirea rolului conducătorului in cadrul grupului,

a drepturilor si indatoririlor acestuia si ale membrilor grupului

valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media


7 Despre supunere şi

revoltă

1.1

1.2

2.2

3.1

3.2


desprinderea din context a înţelesului cuvintelor: „supunere, revoltă”

integrarea termenilor noi in enunturi; identificarea unor exemple de autoritate în situaţii

reale şi ipotetice; evidenţierea necesităţii acceptării poziţiei de

„condus” sublinierea importanţei importanţei relaţiilor de

autoritate în viaţa noastră de zi cu zi identificarea persoanelor investite cu autoritate în

ţara noastră; rezolvarea situaţiilor problemă prezentate şi

identificarea altora în cadrul grupului; motivarea unor atitudini intr-o situatie data;

prezentarea opiniei personale; evidenţierea importanţei comunicării, înţelegerii,

toleranţei , spiritului de sacrificiu, bunătăţii,

*conversaţia euristică, observarea dirijată, metoda modelării struc turilor de comportament , studiul de caz , exerciţiul


*fişe de lucru



* scrierea unui articol : „Copiii cerşetori”

4.1

respectului în stabilirea unor relaţii pozitive ; redactarea unui articol pentru exprimarea revoltei

fata de o situatie data valorificarea informaţiei sociale oferite de mass

media8 Despre

apreciere şi invidie

1.1

1.2

2.2

3.2


desprinderea din context a înţelesului cuvintelor: „apreciere, invidie, egoism”

sesizarea situaţiilor care conduc la apariţia invidiei, egoismului prin analiza unor cazuri reale;

evidenţierea urmărilor negative ale acestor manifestări;

realizarea de instrospecţii pentru a constata dacă fiecare elev are înclinaţii spre invidie sau spre apreciere;

evidenţierea importanţei comunicării, înţelegerii, toleranţei , spiritului de sacrificiu, bunătăţii, respectului în stabilirea unor relaţii pozitive ;

identificarea tipurilor de relaţii de autoritate; formularea unor explicaţii coerente cu privire la

însuşirile, valorile persoanelor importante pentru el.

joc de rol

*discuţia dirijată, observarea dirijată, simularea ( învăţarea prin joc) , studiul de caz , exerciţiul

* manualul, imagini cu diverse grupuri,



* desenarea unor chipuri care exprimă diverse sări sufleteşti

9 Despre admitere şi

respingere în cadrul

grupului

1.1

1.2


desprinderea din context a înţelesului cuvintelor: „admis, respins, atitudine, compasiune”

evidenţierea importanţei comunicării, înţelegerii, toleranţei, bunătăţii, respectului în stabilirea unor relaţii pozitive ;

*conversaţia euristică, observarea dirijată, metoda modelării struc turilor de comportament, studiul de caz , exerciţiul


* selectarea trăsăturilor pentru care o

2.2

3.1

3.2

4.1

analizarea activităţii unui grup; stabilirea motivelor pentru care o persoana poate fi

admisa sau respinsa din grup identificarea însuşirilor pozitive şi necesitatea

dezvoltării lor pentru a putea fi acceptaţi în anumite grupuri din care doresc să facă parte;

joc de rol formularea de opinii personale referitoare

informaţii provenite din lectura textelor şi din activitatea grupurilor din care fac parte.

* manualul, imagini cu diverse grupuri, planşe*fişe de lucru


persoană poate fi acceptată în grup

10 Recapitulare 1.1

1.2

2.1

2.2

3.1

sistematizarea cunoştinţelor privitoare la relaţiile cu ceilalţi;


recunoaşterea tipurilor de relaţii interumane; evidenţierea faptului că în realitate între indivizi

există o suprapunere de interese întelegerea necesităţii exprimării în mod liber ,

deschis, pertinent a opiniilor referitoare la viaţa celor din jur

evidenţierea importanţei comunicării, înţelegerii, toleranţei , spiritului de sacrificiu, bunătăţii, respectului în stabilirea unor relaţii pozitive ;

redactarea unei compuneri dupa ilustratii cu continut civic

*conversaţia euristică, , jocul de rol , studiul de caz , exerciţiul

* manualul, imagini cu diverse grupuri*fişe de lucru



*compunere

11 Evaluare 1.12.23.14.1

precizarea relatiilor sugerate de enunturi, de imagini

realizarea corespondentei dintre personaje cunoscute din lectura suplimentara si insusirile acestora

formularea unor enunturi cu ajutorul unor termeni

* exerciţiul* fişe se evaluare*act. individuală

*probă scrisă

civici menţionarea trăsăturilor morale care pot afecta

prietenia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Manifestarea relaţiilor dintre oameni în diferite situaţii Nr. de ore alocate: 4 ore

Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT


DATA1. Relaţiile

dintre oameni în situaţii obişnuite

1.1.1.2.

2.2

3.1.

4.1.

definirea termenului: norma; analizarea termenului de „autoritate” cu ajutorul

dicţionarului enumerarea unor norme de comportare civilizată în

diferite situaţii (pe stradă, în vizită, etc.); identificarea relaţiilor în diferite situaţii; (prezentarea

unor informaţii din mass-media privind relaţiile oamenilor cu autorităţile; caracterizarea autorităţilor de la nivelul şcolii)

comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu conţinut civic;

realizarea unor invitaţii printr-un desen adecvat şi utilizarea unor formule de adresare;

redactarea unor dialoguri, compuneri pentru evidenţierea relaţiilor dintre oameni în situaţii obişnuite,

dezbatere privind comportamentul elevilor în anumite situaţii obisnuite;

exersarea unor roluri specifice (utilizarea corectă a termenilor aparţinând limbajului civic;exersarea unor modalităţi de a stabili raporturi cu autorităţile;

*conversaţia, explicaţia, observarea dirijată , problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea

*manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii

* activitate frontală,în echipe, în perechi, individuală

*observarea sistematică

* proba scrisa ( realizarea unor invitatii)

*proba practica ( desene)

analizarea unor situaţii în care intervenţia autoritatilor este hotărâtoare.

2 Relaţiile dintre oameni

în situaţii dificile

1.1.1.2.

3.1.

4.1

2.2

definirea termenilor: solidar, spirit umanitar, empatie;

precizarea situaţiilor dificile din viaţa unei persoane sau a unui grup;

identificarea relaţiilor dintre oameni, a autorităţilor care trebuie să se implice într-o situaţie dificilă;

comentarea unor fragmente literare şi ilustraţii cu conţinut civic;

motivarea unei atitudini într-o situaţie dată; prezentarea opiniei personale în cazul unei situaţii

dificile (compunere); dezbaterea, prin contrast, a unor comportamente

umane adecvate/neadecvate în asemenea situaţii; analizarea unor informaţii din mass-media, texte,

proverbe pe baza cărora elevii să înţeleagă problemele personale sau de grup cu care se pot confrunta oamenii şi ce atitudine trebuie adoptată;

* conversaţia, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea

* manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii*brosura „Cutremurele si efectele lor”

* activitate frontală, în echipe, în perechi, individual


*tema de lucru in clasa

3 Recapitulare 1.11.22.23.1

4.1

transcrierea si completarea unor enunţuri lacunare; formularea unor enunţuri cu termenii civici învăţaţi; propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor situaţii, redactarea de dialoguri pe baza unor imagini

sugestive.

* conversaţia, explicaţia, problematizarea, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea*manualul, fişe de lucru, ilustraţii

*proba scrisa

*proba practica

4 Evaluare 1.11.23.14.1

alcătuirea de enunţuri pentru folosirea termenilor civici, pentru evidenţierea unor tipuri de relaţii; selectarea dintr-o listă de cuvinte a unor termini care definesc anumite tipuri de relaţii.

* fişe de evaluare*exerciţiul*activitate individuală

*proba scrisa

SEMESTRUL AL II-LEAUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Drepturile copilului Nr. de ore alocate: 7 ore

Nrcrt



DATA

1. Despre drepturile şi îndatoririle

copilului ( I)1.1

2.12.2

4.1

1.23.2

3.1

definirea noţiunilor : drept, convenţie comentarea unor imagini cu conţinut civic discutarea unor drepturi din Convenţia cu privire la

drepturile copilului identificarea unor drepturi ale copiilor prezentate în

fragmente literare formularea unor enunţuri cu termeni civici învăţaţi: drept,

cetăţenie, libertate, ocrotire, violenţă, servicii medicale exprimarea opiniei personale faţă de modul în care sunt

respectate drepturile copilului în ţara noastră sau în alte ţări precizarea rolului unor persoane în asigurarea respectării

drepturilor copilului

☼Resurse materiale: manualul, planşe, ilustraţii ,,Convenţia cu privire la drepturile Copilului’’lecţie creată în AEL☼Resurse procedurale: brainstorming , jocul de rol , conversaţia, studiul de caz, explicaţia, dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală,în echipe, în perechi, individuală

☼Observarea sistematică

*probă orală - alcătuire de propoziţii

2 Despre drepturile şi îndatoririle

copilului ( II)

2.1

1.11.24.12.23.1

comentarea unui proverb, a unor ilustraţii şi a unor articole din ,,Convenţia cu privire la drepturile Copilului’’;

explicarea unor termeni civici cu ajutorul dicţionarului; utilizarea termenilor civici în redactarea unor articole; exemplificarea exercitării unor drepturi; stabilirea responsabilităţilor corespunzătoare unor drepturi; precizarea rolului unor persoane în asigurarea drepturilor

copilului; identificarea drepturilor de care beneficiază copiii în

situaţii date, realizarea unei machete care ilustrează exercitarea unui

☼Resurse materiale: manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii ,,Convenţia cu privire la drepturile Copilului’’lecţie creată în AEL;☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea☼Forme de organizare :


*probă orală-identificarea unor drepturi

*probă scrisă – redactarea unui articol,

drept activitate frontală, în echipe, în perechi, individuală

2.12.2

4.1

3.2

1.2

comentarea unor ilustraţii sau texte cu conţinut civic; discutarea modalităţilor de exercitare a drepturilor în

familie şi în timpul liber motivarea unor atitudini adoptate în situaţii date; realizarea unui regulament şcolar al clasei cu drepturile şi

îndatoririle elevului; comentarea unor drepturi şi îndatoriri ale elevilor întocmirea unei fişe cu drepturi şi îndatoriri în cadrul clasei

şi al şcolii redactarea unei compuneri în care să fie prezentat modul

în care sunt respectate îndatoririle şcolarului.

☼Resurse materiale: manualul, planşe, ilustraţii ,,Convenţia cu privire la Drepturile Copilului’’☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea


*probă orală - comentarea unor imagini

*probă scrisă – compunere

3 Despre respectarea şi încălcarea drepturilor copilului

2.12.2

1.1

1.2

4.1

3.1

comentarea unor ilustraţii, a unor texte cu conţinut civic; exprimarea opiniei personale faţă de o situaţie data în care

au fost încălcate drepturile copilului explicarea unor termeni civici cu ajutorul dicţionarului

( educaţie, a respecta); utilizarea termenilor civici în enunţuri proprii ( protecţie,

educaţie, instituţie, implicare); stabilirea îndatoririi care decurge dintr-un drept exemplificarea de situaţii în care sunt încălcate drepturile

copilului; identificarea instituţiilor ce pot interveni pentru asigurarea

respectării drepturilor copilului; realizarea unui desen care să ilustreze respectarea unor

drepturi ale copilului;

☼Resurse materiale: manualul,planşe, fişe de lucru, ilustraţii ,,,Convenţia cu privire la Drepturile Copilului’’,☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea, ciorchinele☼Forme de organizare : activitate frontală,în echipe, în perechi, individual


*probă orală - crearea de propoziţii

*probă practică - desen

2.13.1

comentarea unor ilustraţii sau texte cu conţinut civic identificarea persoanelor şi a instituţiilor responsabile cu

☼Resurse materiale: manualul,planşe, fişe de ☼Observarea

2.24.1

1.2

asigurarea respectării drepturilor copilului motivarea unor atitudini adoptate în anumite situaţii propunerea de soluţii pentru rezolvarea unor cazuri de

încălcare a drepturilor copilului prezentarea unor situaţii în care se poate apela la telefonul

copilului redarea prin desen a unor situaţii în care sunt încălcate

drepturile copilului; redactarea unui text în care să se prezinte dreptul încălcat,

dialogul dintre copii şi adulţi, soluţiile propuse de elev

lucru, ilustraţii☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea, ciorchinele☼Forme de organizare : activitate frontală,în echipe, în perechi, individual

sistematică * completarea unei fişe de lucru

probă practică - desen

4 Recapitulare 2.1

1.2

1.12.24.1

3.1

3.2

identificarea unor grupuri cu ajutorul imaginilor; stabilirea drepturilor şi îndatoririlor din grupurile

identificate, întocmirea unui regulament al clasei; redactarea unui articol despre încălcarea unui drept şi

propunerea de soluţii; completarea unui minidicţionar cu termeni civici; precizarea drepturilor şi îndatoririlor în activitatea

desfăşurată în perechi sau în echipă gruparea drepturilor respectate de familie, şcoală, vecini; realizarea unor planşe, afişe pe teme referitoare la

drepturile copilului; exprimarea opiniilor personale

☼Resurse materiale: manualul,planşe, fişe de lucru, ilustraţii

☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală,în echipe, în perechi, individuală

☼Observarea sistematică* probă scrisă- redactarea unui articol

*probă practică - desen

5 Evaluare 2.2

1.2

3.1

numirea unor drepturi din Convenţia cu privire la Drepturile Copilului;

precizarea îndatoririlor corespunzătoare unui drept; alcătuirea unor enunţuri cu ajutorul termenilor civici

daţi, identificarea drepturilor încălcate pe baza imaginilor; stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; formularea de enunţuri privind respectarea unor drepturi

☼Resurse materiale: fişe de evaluare

☼Resurse procedurale: conversaţia, exerciţiul

☼Forme de organizare : activitate, individual

*probă scrisă

4.1 ale copilului specificarea drepturilor de care beneficiază copilul în

situaţii date

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Comunitate, societate , stat Nr. de ore alocate: 8 ore

Nrcrt



DATA

1. Comunitatea locală ( sat , comună,

oraş, judeţ, sector, etc)

1.11.2

2.2

3.13.2

4.1

definirea termenilor: comunitate locală, instituţie, obicei, tradiţie;

compararea comunităţilor locale cu ajutorul ilustraţiilor şi a fragmentelor literare

identificarea diverselor tipuri de comunitate specificarea instituţiilor existente într-o comunitate locală precizarea relaţiilor stabilite intre membrii unei comunităţi

( comportamente pozitive şi negative şi argumentarea lor) enumerarea criteriilor de apartenenţă la o comunitate dialog pe marginea unor texte privind originea ,

trăsăturile , tradiţiile, trăsăturile, obiceiurile unei comunităţi

joc de rol :”Suntem persoane importante

☼Resurse materiale: manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii, Declaratia drepturilor omului

☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz , Gândiţi,/Lucraţi în perechi/Comunicaţi,dezbaterea

☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individuală


*eseul de 5 minute

*interviul comentarea unor fragmente şi ilustraţii cu conţinut civic; selectarea unor situaţii problemă pentru fiecare instituţie

reprezentativă a comunităţii locale desprinderea înţelesului unui cuvânt din context; observarea si comentarea unor imagini si texte cu conţinut

civic; valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media dramatizarea unui text: Povestea unui om leneş, de Ion

Creangă;2 Poporul 1.1

1.2

2.2

3.13.2

4.1

definirea termenilor: teritoriu, naţionalităţi; comentarea ilustraţiilor şi textelor cu conţinut civic; explicarea înţelesului unor cuvinte cu ajutorul

dicţionarului: locuitor, cetăţean, populaţie, naţionalitate, comunitate;

indicarea diferenţelor existente între noţiunile de comunitate locală şi popor;

stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; exprimarea opiniilor personale; recunoaşterea unor conducători istorici cu ajutorul

ilustraţiilor; studiu de caz: „Omul fără patrie” valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media

☼Resurse materiale: manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii,

☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, studiul de caz , brainstorming☼Forme de organizare : activitate frontală, în perechi, individual


*probă scrisă ( compunere)

3 Mândria de a fi român

1.11.2 2.2

3.13.2

4.1

definirea termenilor: alipire, suveran, naţiune, statornicit, patrie, patriotism;

compararea noţiunilor de naţiune şi popor; comentarea unor ilustraţii, texte sau evenimente istorice

importante pentru desăvârşirea statului naţional unitar român;

comentarea unor articole din Constituţia României; recunoaşterea unor conducători istorici în ilustraţiile

prezentate; stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; dramatizare: Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, Muma lui

Ştefan cel Mare, de D. Bolintineanu reactualizarea unor cunoştinţe studiate la istorie, geografie,

română, etc. despre ţară (bogăţii, eroi, evenimente istorice); realizarea unui album cu portrete ale eroilor poporului

român

☼Resurse materiale: manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii, harta Romăniei

☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individuală


*probă practică ( realizarea unui afiş ilustrativ al dragostei faţă de ţară)

4 Simbolurile statului român

1.11.2

2.2

3.13.2

4.1

definirea termenilor: graniţă, suveranitate, democraţie, a adopta, Constituţie

enumerarea valorilor supreme ale poporului român enumerarea instituţiilor statului şi precizarea rolului

acestora identificarea Constituţiei ca fundamentală a statului şi

comentarea unor articole din Constituţia României. descrierea simbolurilor statului roman, comentarea unor fragmente literare; enumerarea unor situaţii în care sunt folosite simboluri ale

statului roman; stabilirea unor simboluri pentru grupul de învăţare(clasă); confecţionarea din hârtie glasată a drapelului României; identificarea termenilor de Societate, Stat şi a ideilor

conectate; completarea unor enunţuri referitoare la Statul Român şi

trăsăturile sale;

☼Resurse materiale: manualul, planşe, fişe de lucru, ilustraţii, steagul tricolor, stema ţării, CD cu imnul de stat

☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individuală


*eseul de 5 minute

5 Recapitulare 1.11.22.2

3.13.2

4.1

completarea unor enunţuri lacunare; enumerarea instituţiilor din comunitatea locală; susţinerea soluţiilor pentru rezolvarea unor probleme ale

comunităţii; redactarea unei compuneri în care să evidenţieze mândria de

a fi român; redactarea unei scrisori adresată unui prieten din altă ţară

pentru a evidenţia frumuseţile şi bogăţiile patriei; realizarea unui afiş cu tema ,,România, plai de dor’’; recunoaşterea simbolurilor statului roman cu ajutorul

imaginilor; compararea intereselor comunităţii locale cu cele ale statului

roman; exprimarea opiniei personale despre desfăşurarea unor


☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea

☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individuală


activităţi la nivelul unor activităţi ale statului român;6 Evaluare 1.1

1.22.2

3.1

numirea instituţiilor locale; alegerea răspunsului corect formularea de enunţuri despre drepturi şi responsabilităţi în

cadrul comunităţii, sugerate de imagini; enumerarea unor elemente caracteristice poporului roman; utilizarea termenilor civici în enunţuri. Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri

☼Resurse materiale: fişe de evaluare

☼Resurse procedurale: exerciţiul☼Forme de organizare : activitate individuală☼ 1 oră

*probă scrisă

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Recapitulare finală Nr. de ore alocate: 3 ore

Nrcrt

DETALIERI DE

CONŢINUT


NR.ORE DATA

1. Raporturile noastre cu

ceilalţi1.22.2

3.13.2

4.1

sistematizarea cunoştinţelor privitoare la relaţiile cu ceilalţi; recunoaşterea tipurilor de relaţii interumane;evidenţierea necesităţii exprimării în mod liber , deschis,

pertinent a opiniilor referitoare la viaţa celor din jur, a importanţei comunicării, înţelegerii, toleranţei , spiritului de sacrificiu, bunătăţii, respectului în stabilirea unor relaţii pozitive ;

valorificarea informaţiei sociale oferite de mass media.stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri; formularea de enunţuri privind respectarea unor drepturi ale

copiluluispecificarea drepturilor de care beneficiază copilul în situaţii date


☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individual


2 Comunitatea . Societatea.

Statul

1.22.2

3.13.2

4.1

realizarea unui plan de recapitulare recunoaşterea simbolurilor statului român cu ajutorul imaginilor stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri compararea intereselor comunităţii locale cu cele ale statului

român exprimarea opiniei personale despre desfăşurarea unor activităţi

la nivelul statului român precizarea unor situaţii în care se intonează Imnul Naţional al

României integrarea unor termeni civici în enunţuri enumerarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor,

prevăzute în Constituţie


☼Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, jocul de rol, studiul de caz dezbaterea☼Forme de organizare : activitate frontală, în echipe, în perechi, individual


3 Evaluare finală 1.11.22.23.1

evaluarea gradului de dobândire a competenţelor prin activităţile de învăţare

completarea unor teste de evaluare sumativă

☼ fişe de evaluare

☼ exerciţiul☼ act. individual

*probă scrisă

EDUCAŢIE MUZICALĂAria curriculară: ARTEDisciplina de învăţământ:EDUCAŢIE MUZICALĂClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEUNr de ore: 1 oră/săptămânăManual: Sofica Matei, Ed. Aramis

OBIECTIVE CADRU SI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate1.1. să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz sau descifrate cu ajutorul unui instrument muzical, individual şi colectiv1.2. să marcheze prin mişcare anumite elemente de limbaj muzical1.3. să diferenţieze intuitiv, în audiţie, elemente de limbaj muzical, corelându-le cu cele utilizate în practica muzicală de cântare1.4. să redea instrumental – blockflöte, xilofon, clape (nu pianul) – sau vocal sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)1.5. să diferenţieze, în cadrul audiţiilor de muzică populară, cântecul propriu-zis* , cântece de dans din zonă şi pe cele legate de obiceiurile de iarnă1.6. să reproducă unele cântece populare accesibile1.7. să diferenţieze în cadrul audiţiilor unele lucrări de factură cultă2. Exprimarea prin muzică2.1. să interpreteze cântece din repertoriul pentru copii, adecvat conţinutului de idei şi caracterului acestora, fără a diminua spontaneitatea şi naturaleţea specifice copilului2.2. să cânte în aranjamente armonico-polifonice simple2.3. să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru o anumită modalitate de interpretare cu colectivul clasei, pentru o anumită muzică de audiat2.4. să cânte cu acompaniament instrumental direct sau înregistrat2.5. să acompanieze cântecele, marcând simultan ritmul şi metrul2.6. să interpreteze cântece vocal-instrumental2.7. să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată*2.8. să improvizeze spontan mici melodii, vocal sau instrumenta

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂUNITATEA DE

ÎNVĂŢARECONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII NR. DE

ORESĂPTĂMÂ

NAOBS.

UNITATEA ICÂNTAREA VOCALĂ

1.1; 1.2; 2.1; 2.3; 2.5; 2.6; 2.7.

1. Deprinderi specifice de cant. Tehnica vocală

2. Deprinderi de a cânta în colectiv

2 I-II

UNITATEA IICÂNTAREA

INSTRUMENTALĂ1.1; 1.2; 2.1; 2.5; 2.6.

1. Instrumente şi jucării muzicale

1 III

UNITATEA IIIELEMENTE DE LIMBAJ

MUZICAL 1.3.

1. Sunetul muzical şi zgomotul

1 IV

UNITATEA IVRITMUL MUZICAL

1.1; 1.2; 1.3; 1.5; 1.7; 2.1; 2.4; 2.5; 2.6.

1. Pătrimea ( durata de un timp) 2. Pauza de pătrime ( pauza de un timp) 3. Optimea ( durata de jumătate de timp) 4. Doimea ( durata de doi timpi) 5. Combinaţii ritmice cu duratele de învăţare

5 V-IX

UNITATEA VMĂSURILE

1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.7; 2.1; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6; 2.7;

*2.8.

1. Măsura de două pătrimi 2. Măsura de trei pătrimi 3. Doimea cu punct 4. Genurile folclorului

4 X-XIII

UNITATEA VIMELODIA

1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2.

1. Mersul melodic al cântecelor 2. Deprinderi de tehnică instrumentală

2 XIV-XV

UNITATEA VIIÎNĂLŢIMEA NOTELOR

MUZICALE1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.7; 1.8; 2.1; 2.2; 2.4; 2.5; 2.6;

2.7; *2.8.

1. Sunetul şi nota SOL 2. Sunetul şi nota MI 3. Sunetul şi nota LA 4. Sunetul şi nota DO 5. Sunetul şi nota RE 6. Sunetul şi nota FA 7. Sugestii pentru evaluare 8. Structura cântecelor ( strofă, vers, rând melodic, refren) 9. Elemente de constucţie a melodiei ( început, dezvoltare, sfârşit melodic) 10. Scrierea prescurtată a cântecelor ( semnele de repetiţie) 11. Prima şi secunda volta

11 XVI-XXVI

UNITATEA VIIITIMBRUL

1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.8; 2.1; 2.2; 2.5; 2.6.

1. Timbrul vocal 2. Timbrul instumental 3. Genuri muzicale de factură cultă

3 XXVII-XXIX

UNITATEA IXELEMENTE DE

INTERPRETARE1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.5.

UNITATEA XPROCEDEE ARMONICO-

POLIFONICE1.1; 1.2; 1.4; 2.1; 2.3; 2.4;

2.5; 2.6; *2.8.

1. Nuanţele 2. Tempo

1. Cântarea dialogată2. Cântarea cu ison3. Cântarea în canon4. Cântarea cu acompaniament

armonic5. Evaluare finală

2

3

XXX-XXXI

XXXII-XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARESEMESTRUL I

Unitatea de învăţare: Cântarea vocală şi instrumentală Nr. ore: 4

Nr.crt.

Detalieri de conţinut

Ob.ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore/

Data

Obs.

1-2 Deprinderi specifice de cânt.Tehnica vocală

1.11.22.12.22.32.52.62.7

-să reproducă un repertoriu de cîntece receptate după auz;- exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);-cântarea vocală pe grupe(alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor;clasificarea tematică şi compararea interpretării variate a cântecelor din repertoriu;alegerea cântecelor preferate;alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;-asocierea cu mişcări corporalecântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau instrumentale);aprecierea aportului individual la interpretarea colectivăcompunerea scrisă inspirată de conţinutul şi caracterul melodiei unui cântec;alegerea unui titlu pentru muzica audiată;

Activitate frontală,pe grupeExplicaţia, demonstraţia exerciţiul, jocul;Cântecele de la pag.6-7

observarea sistematicăproba practicăanaliza, aprecierea

3-4 Deprinderi de a cânta în colectiv Instrumente şi

1.1

1.2

- perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul

Activitate frontală,pe grupe

Observareaproba practică

jucării muzicale.Sunetul muzical şi zgomotul

2.1

2.52.6

propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din categorii cunoscute, sugerate în repertoriu; asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau instrumentale);aprecierea aportului individual la interpretarea colectivă;

Explicaţia, demonstraţia exerciţiul, jocul;Cântecele de la pag.8,9, 10, 11

analiza, aprecierea

Unitatea de învăţare: RITMUL Nr.ore : 9Nr.crt.

Detalieri de conţinut

Ob.ref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore/Data

Obs.

1. Durata de pătrime

1.11.21.41.5

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);

Activitate frontală,pe grupeExplicaţia, conversaţia, demonstraţia exerciţiul, jocul, audiţia muzicală;Cântece

observarea sistematicăproba practicăanaliza, aprecierea

2.12.42.52.6

redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;

2. Pauza de pătrime

1.51.71.82.32.42.62.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas,

Activitate frontală,pe grupeExplicaţia, demonstraţia exerciţiul, jocul;Cântece


trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;

3 Durata de optime

1.51.71.82.32.42.62.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;



4. Durata de doime 1.5

1.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus

Activitate frontală,pe grupe


1.82.32.42.62.7

respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;

Explicaţia, demonstraţia exerciţiul, jocul;Cântece

5. Măsura de doi timpi

1.51.71.82.3

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele



2.42.62.7

sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;

6. Măsura de trei timpi

1.51.71.82.32.42.62.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);



cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;

7. Doimea cu punct

1.51.71.82.32.42.62.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate;interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;



8

9

Combinaţii ritmice

Colinde

Evaluare

1.51.71.82.32.42.62.7

perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2);cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do);redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime, optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4 şi 3/4;conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);interpretarea cântecelor cu „negative”;asocierea cu mişcări corporale;acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;



Unitatea de învăţare: MELODIA , ÎNĂLŢIMEA SUNETELOR MUZICALE Nr. ore: 13

Nr.crt

CONŢINUTURI

O. R.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE Evaluare Nr. oreData OBS

1 Mersul melodic al cântecelor

Deprinderi de

1.11.21.31.4

- exerciţii de sesizare şi conştientizare a înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe portativ- exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat în durate diferite

-manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual

Observarea sistematică

Evaluare

2

3

tehnică instrumentală

Sunetele Sol,Mi,

1.51.82.12.22.42.52.6

- intonarea sunetelor învăţate în urcare şi coborâre- exerciţii de intonare şi scriere pe portativ a sunetelor audiate- audiţii muzicale- stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării- cântarea vocală după auz, cu acompaniament instrumental ritmic, în grupe, în colectiv- cântarea vocală, cu mişcări corporale adecvate.

-demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul-activitate frontală, individuală, pe grupe

continuă

Evaluare reciprocă

4 Sunetele La, Do Sunetul şi nota Re

1.11.21.31.51.82.22.52.6

- exerciţii de sesizare şi conştientizare a înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe portativ- exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat în durate diferite- intonarea sunetelor învăţate în urcare şi coborâre- exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe portativ notelor muzicale- interpretarea unor cântece individual, colectiv sau pe grupe.

-manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual-demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul


Evaluare continuă

Evaluare reciprocă

Sem .al II-lea

5 Sunetul şi nota Fa

1.11.21.41.52.12.22.42.6

- exerciţii de sesizare şi conştientizare a înălţimii sunetului studiat şi a locului notei pe portativ- exerciţii de recunoaştere a sunetului studiat în durate diferite- intonarea sunetelor învăţate în urcare şi coborâre- exerciţii de intonare a sunetelor şi scriere pe portativ notelor muzicale- interpretarea unor cântece individual, colectiv sau pe grupe.

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual- demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul


Evaluare continuă

Evaluare reciprocă

4 Elemente de construcţie a melodiei : început, sfârşit, repetiţie

1.11.21.32.12.42.5

- interpretarea unor cântece după auz, în colectiv, în grupuri sau individual- conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţie)- audiţie muzicală

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual- activitate frontală, individuală, pe grupe

Observarea sistematică Evaluare continuăEvaluare reciprocă

6 Structura cântecelor : versul, strofa, refrenul

1.11.21.32.12.42.5

- exerciţii ce vizează structura melodiei : versul, strofa, mersul melodic, refrenul- exerciţii practice pentru sesizarea semnelor de scriere prescurtată a melodiei : semnele de repetiţie- audiţie muzicală

- manual, caietul elevului, casetofon, CD- demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia , jocul


7 Recapitulare 1.11.21.32.12.42.5

- sesizarea şi conştientizarea înălţimii sunetelor muzicale studiat şi a locului notelor pe portativ- stabilirea poziţiei corecte în timpul cântării- cântarea vocală după auz, cu acompaniament instrumental ritmic, în grupe, în colectiv

- manual, caietul elevului, casetofon, CD- demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia, jocul


8 Evaluare - probă de evaluare - fişe de evaluare Evaluare sumativă

Unitatea de învăţare: TIMBRUL MUZICAL Nr. ore: 3Nr.crt

CONŢINUTURI

O. R.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARENr. oreData

OBS

1 Timbrul vocal

„Concertul”

2.2.

2.3.

- cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor- alegerea cântecelor preferate;

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual- demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul- activitate frontală, individuală, pe grupe


2 Timbrul instrumental

2.2.

- cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor- alegerea cântecelor preferate;

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual- demonstraţia, exerciţiul,

Observarea sistematică Evaluare continuă

3 Genuri muzicale de factură cultă

2.3.2.4.

- interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic;

-clasificarea tematică şi compararea interpretării variate a cântecelor din repertoriu;-interpretarea cântecelor cu „negative”;cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent;-interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale;-aprecierea aportului individual la interpretarea colectivă;-audierea unor menuete accesibile, de largă popularitate, comparativ cu valsul.-audierea unor lucrări din creaţia cultă;

explicaţia, conversaţia euristică, jocul- activitate frontală, individuală, pe grupe

Evaluare reciprocă

Unitatea de învăţare: INTERPRETAREA Nr. ore: 5

Nr.crt

CONŢINUTURI

O. R. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARENr. oreData

OBS

1 Nuanţele 1.11.21.32.12.42.5

- lectura de texte ;- discutii despre viata si opera marelui compozitor;

- auditii muzicale ;- exerciţii de tehnică vocală şi instrumentala;- exerciţii de intonaţie, de memorizare;- acompaniament ritmic;- exerciţii de scriere a semnelor grafice, reprezentând înălţimea şi durata sunetelor muzicale, semnele de repetitie ;

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual-demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul-activitate frontală, individuală, pe grupe


2 Tempo 2.5.

2.6.1.1.

- asocierea cu mişcări corporale;- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);

- cântarea pe grupe- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;

- manual, caietul elevului, casetofon, CD, cântecele din manual-demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristică, jocul-activitate frontală, individuală, pe grupe


3 Cântarea armonico-polifonică

2.5.

2.6.1.1.

- asocierea cu mişcări corporale;- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);

- cântarea pe grupe- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;



4 Recapitulare 2.5.

2.6.1.1.

- asocierea cu mişcări corporale;- acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta);- cântarea pe grupe- cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;



5 Evaluare - probă de evaluare - fişe de evaluare Evaluare sumativă

EDUCAŢIE PLASTICĂAria curriculară: ARTEDisciplina de învăţământ:EDUCAŢIE PLASTICĂClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEUNr de ore: 1 oră/săptămână

OBIECTIVE CADRU ŞI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:1.Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice1.1. să utilizeze conştient diverse materiale (culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obţinerii unor rezultate anticipate1.2. să utilizeze tehnicile specifice materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)*1.3. să diversifice gama de tehnici de modelare utilizate, în funcţie de rezultatele intenţionate2.Analiza formelor, a culorilor şi a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini2.1. să compare rezultatele amestecurilor cromatice şi acromatice, din punct de vedere al tehnicii utilizate2.2. să selecteze dominante cromatice, culori sau dominante cromatice, în vederea folosirii unor tehnici sau a unor combinaţii de tehnici, în funcţie de rezultatul proiectat2.3. să selecteze culori, nuanţe şi tonuri, în vederea obţinerii de dominante cromatice*2.4. să integreze în imagini plastice diverse forme din natură3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic3.2. să genereze puncte, linii, pete cromatice şi acromatice şi forme expresive3.3. să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive intenţionate*3.4. să exprime clar şi coerent un mesaj intenţionat, valorificând integrat caracteristicile elementelor de limbaj plastic4. Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice4.1. să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, conform propriilor intenţii4.2. să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive intenţionate4.3. să realizeze compoziţii într-o dominantă cromatică intenţionată4.4. să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau cromatic, cu accent pe valoarea expresivă a dominantei cromatice4.5. să aprecieze modul de utilizare a elementelor de limbaj plastic, în propriile lucrări şi în lucrările celorlalţi*4.6. să modeleze forme tridimensionale, care să exprime clar mesajul intenţionat

PLANIFICARE CALENDARISTICĂUnitatea de

învăţareOb. de


oreSăptă-mâna

Obs.

Materiale şi tehnici de lucru

1.1.1.2.

Cunoaşterea materialelor şi a instrumentelor specifice educaţiei plasticeCunoaşterea modului de utilizare a acestoraEvaluare

3 I - III

Amestecuri de culori şi

nonculori

2.1. 2.2.2.3.

Steaua culorilorCulori primare. Culori binareCulori calde. Culori reciNonculorileObţinerea griurilor prin amestecul nonculorilorObţinerea nuanţelorObţinerea tonurilorEvaluare

10 IV - XIII

Dominanta cromatică

2.1. 2.2.2.3.

Dominanta de culoareDominanta pe nuanţe şi tonuri caldeDominanta pe tonuri şi nuanţe reciEvaluare

4 XIV - XVII

Elemente de limbaj plastic

3.1.3.2.3.3.4.5.

PunctulLinia cu rol constructiv şi decorativ Pata cromatică şi acromatică, plată şi vibratăEvaluare

7 XVIII - XXIV

Forme elaborate în compoziţia

plastică

2.1.2.2.2.3. 3.1.3.2.3.3.

Compoziţii libere, ca modele de organizare echilibrată a unei suprafeţe, în care se folosesc elementele de limbaj plasticCompoziţii figurative şi nonfigurative în care se folosesc nuanţele şi tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale, instrumente şi tehnici specificeEvaluare

5 XXV - XXIV

Potenţial expresiv al

elementelor de limbaj plastic, în

comunicarea vizuală

1.1.4.1.4.2.4.3.4.3.4.4.4.5.

Compoziţii libere, ca modele de organizare echilibrată a unei suprafeţe, în care se folosesc elementele de limbaj plasticCompoziţii figurative şi nonfigurative în care se folosesc nuanţele şi tonurile, dominanta de culoare, diferite materiale, instrumente şi tehnici specificeColaj. Tangram Evaluare

5 XXX - XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARESEMESTRUL IUnitatea de învăţare: MATERIALE ŞI TEHNICI DE LUCRU Nr. ore: 3

Nr.crt

CONŢINU-TURI


OBS

1 Cunoaşterea materialelor şi a instrumentelor specifice educaţiei plastice

1.1 1.2.

- exerciţii cu diferite materiale (pastile, tuburi, pensule, vasul de apă, carioca, pastel, hârtie colorată) şi tehnici de lucru (acuarela, guaşă, tempera, colaj, mixtă)- exerciţii de aşternere a culorilor pe suport umed sau uscat cu diferite instrumente

- Resurse materiale: tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- Forme de organizare: frontal, individual

- probă practică

- observare sistematică

- analiză şi apreciere

2 Cunoaşterea modului de utilizare a materialelor

1.1 1.2.

- compoziţie figurativă sau nonfigurativă realizată cu diferite materiale şi tehnici de lucru

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual

- probă practică

- observare sistematică- analiză şi apreciere

3 Evaluare 1.1 1.2.

- expoziţie de lucrări - tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual

- probă practică- analiză şi apreciere- evaluare sumativă

Unitatea de învăţare: AMESTECURI DE CULORI ŞI NONCULORI Nr. ore: 10 Nr.crt

CONŢINUTURI


OBS

1 Steaua culorilor 2.1 2.2 2.3

- exerciţii de identificare a culorilor din steaua culorilor- exerciţii de recunoaştere a culorilor primare şi a celor binare- dialog provocat privind semnificaţia culorilor- exerciţii de recunoaştere a culorilor calde şi a celor reci- se identifică şi se folosesc nonculorile- spaţiu plastic în care se folosesc aceste grupe de culori: „Copii”, „Case”


- probă practică



2 Culori primare. Culori binare 2.1

2.2 2.3

- identificarea culorilor primare şi a celor binare în steaua culorilor, pe lucrări plastice, reproduceri de artă sau în natură- dialog provocat privind semnificaţia culorilor (pe imagini, reproduceri de artă)- exerciţii de obţinere a culorilor binare (oranj, verde, violet) pe baza amestecurilor dintre culorile primare- spaţiu plastic în care se vor folosi culorile primare şi binare: „Toamna”


- probă practică



3 Culori calde 2.1 2.2 2.3

- exerciţii de identificare a culorilor calde în steaua culorilor, pe lucrări, reproduceri de artă- dialog privind semnificaţia culorilor calde- exerciţii de obţinere a culorilor calde prin

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,

- probă practică


amestecul în proporţie mai mare a culorilor galben, portocaliu, roşu cu alte culori în cantitate mai mică- realizarea unei suprafeţe colorate în culori calde: „Vara”

- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul


4 Culori reci 2.1 2.2 2.3

- exerciţii de identificare a culorilor reci în steaua culorilor, pe lucrări, reproduceri de artă- dialog privind semnificaţia culorilor reci- exerciţii de obţinere a culorilor reci prin amestecul în proporţie mai mare a culorilor albastru, violet, verde cu alte culori în cantitate mai mică- realizarea unei suprafeţe colorate în culori reci: „Marea”

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul

- probă practică



5 Nonculorile2.1 2.2 2.3

- exerciţii de identificare şi folosire a nonculorilor- dialog privind semnificaţia nonculorilor şi rolul lor în realizarea unui spaţiu plastic- spaţiu plastic realizat numai prin folosirea nonculorilor: „Copaci şi case”


- probă practică



6 Obţinerea griurilor prin amestecul nonculorilor

2.1 2.2 2.3

- exerciţiu de combinare a celor două nonculori în proporţii diferite- exerciţiu de combinare în proporţii diferite a două culori opuse în steaua culorilor- exerciţii de identificare a griurilor valorice pe lucrări, planşe didactice, reproduceri de artă- exerciţiu – joc de creare a unui spaţiu plastic folosind griurile: „Pietricele”


- probă practică



7 Obţinerea nuanţelor 2.1

2.2 2.3

- exerciţii de identificare a nuanţelor unei culori pe planşe, reproduceri de artă- exerciţiu – joc de obţinere a nuanţelor prin amestecul a două culori vecine în steaua culorilor- exerciţiu – joc de nuanţare bilaterală a unei culori: „Valuri”


- probă practică



8 Obţinerea tonurilor 2.1

2.2 2.3

- exerciţii de observare a formării unor scări tonale pe planşe didactice- exerciţii de identificare a tonurilor pe planşe didactice, reproduceri de artă- dialog privind analogia cu tonurile din muzică sau din vorbire- exerciţiu – joc de obţinere a tonurilor închise şi deschise ale unei culori: „Figuri geometrice”


- probă practică



9 Compoziţie plastică utilizând nuanţe, tonuri ale culorilor şi griuri

2.1 2.22.3

- exerciţii de identificare a amestecurilor pe lucrări, reproduceri de artă- compoziţie plastică folosind nuanţarea, scările tonale ale culorilor, nonculorile şi griurile valorice: „Obiceiuri de iarnă”


- probă practică



10 Evaluare 2.1 2.2 2.3

Realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: „Sărbători în culori”

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia,

- probă practică- observare sistematică- analiză şi apreciere- evaluare sumativă

observarea dirijată, exerciţiulUnitatea de învăţare: DOMINANTA CROMATICĂ Nr. ore: 4

Nr.crt

CONŢINUTURI


OBS

1 Dominanta de culoare

2.1 2.2 2.3

- exerciţii de descoperire a culorii dominante din modelele prezentate: planşe didactice, lucrări, reproduceri de artă- Exerciţiu de descoperire a semnificaţiei proporţiei culorilor în compoziţiile prezentate- exerciţiu – joc de realizare a unui spaţiu plastic, urmărind obţinerea unei dominante cromatice prin folosirea unei culori în cantitate mai mare, atât ca amestec, cât şi ca întindere pe suprafaţa planşei: „Fluturi şi flori”


- probă practică



2 Dominanta pe nuanţe şi tonuri calde

2.1 2.2 2.3

- exerciţii de descoperire a culorii dominante din modelele prezentate: planşe didactice, lucrări, reproduceri de artă - exerciţiu de descoperire a semnificaţiei proporţiei culorilor calde în compoziţiile prezentate- compoziţie plastică figurativă sau nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile culorilor calde şi stabilirea unei dominante pe culori calde: „Zi cu soare”


- probă practică



3 Dominanta pe nuanţe şi tonuri reci

2.1 2.2 2.3

- exerciţii de descoperire a culorii dominante din modelele prezentate: planşe didactice, lucrări, reproduceri de artă- exerciţiu de descoperire a semnificaţiei proporţiei culorilor reci în compoziţiile prezentate

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,

- probă practică


- analiză şi

- compoziţie plastică figurativă sau nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile culorilor reci şi stabilirea unei dominante pe culori reci: „Iarna pe uliţă”

- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual

apreciere

4 Evaluare 2.1 2.2 2.3

- realizarea unei expoziţii de lucrări cu tema: „Dominanta de culoare”



SEMESTRUL AL II-LEA

Unitatea de învăţare: ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC Nr. ore: 6Nr.crt

CONŢINUTURI


OBS

1 Rolul punctului şi al liniei în compoziţiile plastice

3.1 3.2 3.34.5

- exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a liniei ca element de construcţie (contur) şi ca element decorativ- identificarea liniei ca element de limbaj plastic, observându- se ce poate exprima ea- compunerea unui spaţiu plastic in care să se evidenţieze linia ca element de limbaj plastic: „Pădure iarna”


- probă practică



2 Linia cu rol constructiv şi

- exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a liniei ca element de construcţie (contur) şi ca

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera,

- probă practică

decorativ element decorativ- observarea rolului liniei (dreaptă, curbă sau frântă) ca element de construcţie (folosită în precizarea contururilor) pe planşe didactice, reproduceri de artă- observarea rolului liniei ca element decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.)- realizarea unui spaţiu plastic în care se va evidenţia rolul constructiv al liniei: „Flori pentru mama”

guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual



3 Compoziţie plastică din care reiese rolul decorativ şi decorativ al liniei

3.1 3.2 3.34.5

- observarea rolului liniei ca element decorativ (pe ţesături, imprimeuri, vase de ceramică, lucrări arhitecturale decorative etc.)- compunerea unei suprafeţe decorative cu ajutorul liniei ca element de limbaj plastic: „Chenarul”


- probă practică



4 Pata cromatică şi acromatică

3.1 3.2 3.3

4.5

- dialog provocat privind semnificaţia petei de culoare ca element de limbaj plastic - exerciţii de identificare a petei picturale (vibrate) şi a petei uniforme (plate) de pe reproduceri ale unor picturi, planşe didactice, lucrări - exerciţiu – joc de obţinere a petei picturale aşternerea pe hârtie a pensulei încărcate cu două – trei culori care nu sunt prea amestecate, obţinând efecte deosebite: „Joc”


- probă practică



5 Pata plată şi pata 3.1 - exerciţii de identificare a petei picturale - tuburi, pastile, pensule, - probă practică

vibrată 3.2 3.3

4.5

(vibrate) de pe reproduceri ale unor picturi, planşe didactice, lucrări.- exerciţii de descoperire a diferenţelor dintre pata uniformă (plată) şi cea picturală (vibrate)- crearea unei suprafeţe plastice figurative sau nonfigurative, folosind pata picturală (vibrată) obţinută prin nuanţare, tonuri, fluidizarea culorii, în tehnici diferite: „Peisaj”

carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual



6 Evaluare 3.1 3.2 3.3

4.5

- organizarea unei expoziţii de lucrări cu tema „Culori de primăvară”



Unitatea de învăţare: FORME ELABORATE ÎN COMPOZIŢIA PLASTICĂ Nr. ore: 6 Nr.crt

CONŢINUTURI O. R ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARENr. oreData

OBS

1 Compoziţie liberă – folosirea elementelor de limbaj plastic

2.1 2.2 2.3 3.1 3.23.3

- recunoaşterea elementelor de limbaj plastic învăţate (punctul, linia, forma, pata de culoare) în lucrări şi reproduceri de artă- dialog privind identificarea rolului elementelor de limbaj plastic în organizarea spaţiului plastic observat ( OUA DE PAŞTE)- compoziţie plastică vizând organizarea echilibrată a unei suprafeţe prin folosirea elementelor de limbaj plastic învăţate: „Case în


- probă practică



sat”2 Compoziţie pe

suport umed2.1 2.2 2.3 3.1 3.23.3

- organizarea unui spaţiu plastic folosind tehnica amestecului culorilor pe suportul umed (fuzionarea), obţinând efecte deosebite: „Ploaie de primăvară”

- tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţi

- probă practică



2

3 Evaluare 2.1 2.2 2.3 3.1 3.23.3

- realizarea unei expoziţii cu lucrări intitulate: „Bucurii”



.

Unitatea de învăţare: POTENŢIALUL EXPRESIV AL ELEMENTELOR DE LIMBAJ PLASTIC ÎN COMUNICAREA VIZUALĂ Nr. ore: 5

Nr.crt

CONŢINUTURI


OBS

1 Compoziţie figurativă – elementele de limbaj plastic şi amestecurile de culori şi nonculori

1.14.1 4.24.34.34.44.5

- recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, griuri) în lucrări şi reproduceri de artă- reliefarea semnificaţiei culorilor, a îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un spaţiu plastic observat- Compoziţie plastică figurativă, folosind elementele de limbaj plastic studiate şi amestecurile de culori şi nonculori: „În


- probă practică



ogradă” 2 Compoziţie

nonfigurativă – dominanta de culoare

1.14.14.2.4.3.4.4.4.5.

- recunoaşterea amestecurilor (nuanţe, tonuri, griuri) în lucrări şi reproduceri de artă- reliefarea semnificaţiei culorilor, a îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un spaţiu plastic observat- compoziţie plastică nonfigurativă, folosind nuanţele şi tonurile culorilor şi stabilirea unei dominante pe culori calde sau reci: „Peisaj de mai”, „Pe un picior de plai”


- probă practică



3 Organizarea echilibrată a suprafeţei – folosirea nuanţelor şi a tonurilor, diverse instrumente de lucru

1.14.14.2.4.3.4.44.5

- recunoaşterea elementelor de limbaj plastic învăţate (punctul, linia, forma, pata de culoare) în lucrări şi reproduceri de artă- reliefarea semnificaţiei culorilor, a îmbinărilor şi a proporţiei culorilor într-un spaţiu plastic observat- compoziţie figurativă – organizarea echilibrată a unei suprafeţe folosind diferite instrumente şi tehnici de lucru: „În univers”


- probă practică



4 Tehnica Tangram. Colaj

1.14.14.2.4.3.4.44.5

- trasarea figurilor geometrice în cadrul pătratului- decuparea şi asamblarea figurilor geometrice pe suport de hârtie- lipirea figurilor geometrice şi realizarea lucrării „Căsuţa bunicilor”

- hârtie glasată, lipici, bloc de desen, foarfeca- conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul- frontal, individual

- probă practică

- observare sistematică- analiză şi apreciere

5 Evaluare - realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor - tuburi, pastile, pensule, carioca, acuarele, tempera, guaşă, vasul de apă, prosopelul, punga specială, blocul de desen, planşe exemplificative,- conversaţia, explicaţia,

- probă practică- observare sistematică- analiză şi apreciere- evaluare

observarea dirijată, exerciţiul sumativă

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

Aria curriculară: TEHNOLOGIIDisciplina de învăţământ:EDUCAŢIE TEHNOLOGICAClasa: a IV-a Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEUNr de ore: 1 oră/săptămână

OBIECTIVE CADRU SI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile1.1.să observe caracteristicile unor materiale din natură şi ale celor sintetice (forme,

culori)1.2.să recunoască şi să utilizeze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi

sintetice1.3.să recunoască instrumente specifice prelucrării materialelor din natură şi a celor

sintetice2.Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple2.1.să observe caracteristici ale unor modele date2.2.să redescopere etapele realizării unor produse simple din diferite materiale

3.Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs3.1.să participe la realizarea componentelor unui produs simplu 3.2.să verbalizeze acţiunile desfăşurate în timpul jocului

4. Dezvoltarea simţului practic 4.1.să identifice modalităţi de folosire a produselor executate

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂNr. crt.

Unităţi de învăţare

Obiective de

referinţă


Săptă-mâna

Obs

1. Elemente de proiectare a activităţii

2.1; 2.2;3.1.

Planul de lucru pentru realizarea unui produs

1 I

2. Activităţi cu materiale sintetice

- Hârtia

1.1.1.2.1.3.2.1.2.2.3.1.3.2.41.

Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv) Învăţarea unor tehnici de lucru cu hârtie

- trasarea conturului după şablon

- decupare după contur- rupere şi mototolire

7 II-VIII

- lipire pe suport- vopsire- ţesere cu benzi de

hârtie - asamblarea în compoziţii

3. Activităţi cu materiale naturale şi /sau prelucrate

1.1.1.2.1.3.2.1.2.2.3.1.3.2.

Colectarea materialelor din natură Învăţarea unor tehnici de lucru:

- pregătire (presare, uscare, spălare, curăţare)

- decupare- lipire- vopsire

- asamblarea în compoziţii

9 IX-XVII

4. Activităţi cu materiale prelucrate

- Fire şi materiale textile-

1.1. 1.2.1.3. 2.1.2.2. 3.1.3.2. 4.1.

Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv) Învăţarea unor tehnici de lucru cu fire (răsucire, înnodare, împletire în trei, tăiere, lipire, şnuruire)

5 XVIII-XXII

Semal II-lea

5. Activităţi cu materiale naturale şi/ sau prelucrate

Tehnici de prelucrare a

lemnului Mase plastice

1.1.; 1.2;2.1; 2.2.

Învăţarea unor tehnici de lucru Realizarea unor compoziţii

4 XXIII-XXVI

4. Gospodărie 3.2.3.1.4.1.

Reţete simple Cultura plantelor

4 XXV-XXX

5. Copilăria 3.1.4.1.3.2.

Felicitarea de 1 Iunie Flori Expoziţie de lucrări

4 XXX-XXXIV

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARESEMESTRUL IUnitatea 1: Elemente de proiectare a activităţii Nr.ore: 1

Nr. Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse EvaluareNr.oreData

1

Planul de lucru pentru realizarea unui produs

2.1; 2.2;3.1.

Dialog dirijat pe tema necesităţii de a alcătui un plan înaintea de realizarea oricărui produs

Descrierea acţiunilor desfăşurate în cadrul fiecărei etape a realizării unui produs

Prezentarea unor reguli de protecţia muncii şi de igienă a muncii;

desenul (schiţa) produsului.

-materiale din natură: frunze, flori, seminţe, căpăcele de ghindă, nuci, castane, conuri de brad, lucru frontal, individual

probă practică, observare sistematică, analiză şi apreciere

Unitatea 2: Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare (Hârtia)Nr. ore: 7 ore

Nr. Crt.


1

„Castelul” – compoziţie

1.1.1.2;2.1; 2.2.

o Ex. de alegere a culorilor preferateo Trasarea pătratuluio Tehnica: TANGRAMo Decuparea figuriloro Asamblarea pe şablon, conturul castelului

-Resurse materiale: hârtie glose, lipici, foarfece, materiale suport, rigle-Activitate frontală interactivă cu explicarea exerciţiilor de trasare, decupare şi lipire-Activitate independentă cu executarea lucrărilor

Observare sistematicăPractică

2

„Coşuleţe” – compoziţie decorativă

1.1 1.2;2.1; 2.2.

o Ex. de împărţire şi decupare a pătratuluio Ex. de lipire a figurilor pe material suporto Ex. de ornare a căsuţelor cu tot felul de materiale din natură sau deşeuri de hârtieo Ex. de executare a unui coşuleţ colectiv

Resurse materiale: hârtie glose, ierburi, puf de papură, seminţe mici-Activitate frontală interactivă cu decuparea pătratului, aranjarea figurilor pentru a obţine coşuleţul-Activitate independentă şi colectivă cu executarea lucrării-Activitate frontală cu selectarea celor mai reuşite coşuleţe


Orală

3„Morişca”;

1.1.1.2;2.1; 2.2.

- ex. de îndoire a hârtiei;- reconstituirea etapelor de lucru folosite pentru realizarea unor obiecte prin Tehnica Origami;- identificarea hârtiei necesare dintre mai multe feluri de hârtie;- realizarea lucrărilor:

-Resurse materiale: tot felul de materiale colectate de elevi, pasta de dinţi-Activitate frontală cu explicarea tehnicii ORIGAMI şi asamblarea figurilor apoi a ornării moriştii-Activitate independentă cu executarea lucrărilor-Activitate frontală cu discutarea şi notarea lucrărilor individuale

Observarea sistematicăOralăSumativă

4 „Coiful”

1.1 1.2;2.1; 2.2.


-Resurse materiale: tot felul de materiale colectate de elevi, pasta de dinţi-Activitate frontală cu explicarea tehnicii ORIGAMI şi asamblarea figurilor apoi a ornării coifului-Activitate independentă cu executarea lucrărilor-Activitate frontală cu discutarea şi notarea lucrărilor individuale


5 Casa

1.1 1.2;2.1; 2.2.

o Ex. de alegere a culorilor preferateo Trasarea pătratuluio Tehnica: TANGRAMo Decuparea figuriloro Asamblarea pe şablon, conturul castelului

-Resurse materiale: hârtie glose, lipici, foarfece, materiale suport, rigle-Activitate frontală interactivă cu explicarea exerciţiilor de trasare, decupare şi lipire-Activitate independentă cu executarea lucrărilor

Observare sistematicăPractică

6Barcuţa

1.1 1.2;2.1; 2.2.


-Resurse materiale: hârtie, foarfece-Activitate frontală cu explicarea tehnicii- ORIGAMI şi asamblarea figurilor -Activitate independentă cu executarea lucrărilor-Activitate frontală cu discutarea şi notarea lucrărilor individuale


7 Solniţa 1.1 1.2;2.1; 2.2.

Unitatea : Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate (tehnici combinate aplicate pentru obţinerea produselor utile) Nr.ore :9 ore

Nr. Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse EvaluareNr.ore/Data

1

Lucrări din pietre

1.1.1.2.2.1; 2.2.

Strângerea unor pietre de diferite mărimi Curăţarea, spălarea Colorarea pietrelor cu acuarele, carioca Lipirea pietricelelor cu aracet Asamblarea lor pentru realiza o compoziţie cu

tema „Răţuşte pe lac”

pietricele de diferite forme şi mărimi, carioca, aracet, hârtie glasată,

lucru frontal, individual


2

Lucrări din seminţe

1.1.1.2.2.1; 2.2.

Alegerea şi sortarea seminţelor (pepene, ardei, păstârnsc, floarea-soarelui, dovleac, boabe de piper, mei)

Aranjarea seminţelor în forma dorită Lipirea cu aracet pe planşa suport a seminţelor

în forma dorită Vopsirea cu acuarele sau carioca pentru

accentuarea sau finisarea unei compoziţii cu tema „Peşti”

creion, seminţe de pepene, seminţe de ardei, păstârnsc, floarea-soarelui, dovleac, boabe de piper, mei, aracet, acuarele


3

Lucrări din ghinde, castane

1.1.1.2.2.1; 2.2.

Colectarea şi gruparea ghindelor şi castanelor după formă şi mărime

Lăcuirea materialelor Observarea dirijată şi explicaţii pe marginea

asamblării Asamblarea şi lipirea castanelor şi a căpăcelelor

de ghindă Decorarea castanelor cu frunze, hârtie glasată,

plastilină, sârmuliţe, pentru a obţine o compoziţie cu tema „Iepuraşul”

castane, căpăcele de ghindă, hârtie glasată, frunze, aracet, foarfece, plastilină, sârmuliţe, mâţişori, lucru frontal, individual


4

Moş Crăciun 1.1.1.2;2.1; 2.2.

Observarea părţilor componente ale compoziţiei Decuparea după contur a formelor Realizarea din cartonaşe a unui Moş Crăciun Fixarea pe barbă a bucăţilor de vată Decuparea, lipirea, decorarea compoziţiei

cartonaşe, hârtie glasată, vată, aracet sau lipici

lucru frontal, individual


5

Ornamente pentru pomul de iarnă

1.1.1.2;2.1; 2.2.

Colectarea staniolului Îndoirea, plierea, tăierea, legarea, lipirea

staniolului Legarea la mijloc sau la unul din capete cu rafie

sau fire colorate, pentru a obţine compoziţii cu tema „Ornamente pentru pomul de Crăciun”

staniol, hârtie glasată, rafie sau fire colorate, foarfece, aracet sau lipici,


6

Lucrări din produse alimentare

1.1.1.2.2.1; 2.2.

Desenarea şi decuparea după contur a unei forme din carton

Asamblarea şi lipirea materialelor pe un suport de carton

Decorarea şi colorarea cu acuarele, obţinând o compoziţie cu tema „Fluturele”

paste, acuarele, planşă-suport, aracet, carton, hârtie colorată, crenguţe,


7

8

9

Lucrări din coji de ouă„Fluturele”, „Floarea”

Teme la alegere

Expozitie

1.1;1.2;2.1;2.2;3.1;3.2

Obţinerea cojilor de ouă şi mărunţirea lor Desenarea pe planşa suport a unui model Întinderea aracetului şi lipirea cojilor de ouă

urmărind conturul desenului Colorarea desenului cu acuarele, îngroşând

liniile de contur, pentru a realiza o compoziţie planşă-suport, coji de

ouă, creion, acuarele, aracet, hârtie colorată, lucru frontal, individual

probă practicăobservare sistematică, analiză apreciere

SEMESTRUL AL II-LEA

Unitatea.: Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare (fire şi materiale textile) Nr.ore:5 ore

Nr. Crt.


1Punctul în urma acului

1.1.1.2;

Realizarea pe pânză a unui desen Introducerea aţei colorate în ac şi facerea nodului

pânză, aţă colorată, ac, foarfece, lucru frontal,

probă practică, observare

2.1; 2.2.

Realizarea punctului în urma acului pe conturul desenului: „Flori”

individual sistematică,

2

Punctul înaintea acului

1.1.1.2;

2.1; 2.2.

Tăierea unei forme din etamină Înfingerea acului în etamină şi păşirea cu aţa peste

una sau mai multe pătrăţele înainte de a-l înfinge din nou – punctul înaintea acului „Semnul de carte”

etamină, aţă colorată, ac, foarfece, lucru frontal, individual

probă practică, observare sistematică,

3

Punctul românesc (cruciuliţa)

1.1.1.2;

2.1; 2.2.

Observarea punctului românesc în broderiile româneşti: cotume naţionale, ştergare, feţe de masă, perdele etc.

Alegerea modelului dorit Executarea cruciuliţelor după modelul propus,

respectând distanţa dintre ele, lucrând în direcţie orizontală, verticală sau oblică, după cum cere modelul: „Mileul”

etamină, aţă colorată, ac, foarfece, model lucru frontal, individual


4 “Felicitare mamei”

1.1;1.3;3.1;

-activitati practice de realizare a unor obiecte noi care pornesc de la un obiect realizat anterior;-conversatii despre posibilele utilizari ale obiectelor confectionate

- materiale la alegere.- lucru frontal, individual

Observarea sistematicaProba practicaAutoevaluare

Unitatea : Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate – tehnici de prelucrare a lemnuluiNr. ore- 2 ore

Nr.

Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Nr.oreData

1

„Primavara” – compoziţie

1.1.; 1.2;2.1; 2.2.

o Exerciţii de învăţare a metodologiei de prelucrare a lemnuluio Tehnici de tăiere, asamblare şi lipire a materialelor pe conturo Ex. de îmbinare a tehnicilor învăţate Organizarea unei mici expoziţii

Resurse materiale: crenguţe, ghinde, lipiciActivitate frontală interactivă cu alegerea materialelor, repetarea etapelor de lucru, pregătirea pentru lucruActivitate independentă: lucru independent şi pe grupe, realizarea compoziţiei propuse. Organizarea lucrărilor într-o miniexpoziţie

Observare sistematicăProbă practicăOrală

2 „Căsuţa din pădure” –compoziţie decorativă

1.1.; 1.2;2.1;

o Ex. de argumentare a materialelor aleseo Explicarea tehnicii de lucruo Ex. de asamblare, lipire a materialeloro Ex. de utilizare a unor obiecte pentru a

Resurse materiale: diverse materiale colectate din natură, foarfece, lipiciActivitate frontală cu pregătirea materialelor, sortarea lor şi decuparea


Practică

2.2. obţine o căsuţă din lemnSelectarea lucrărilor mai atractive, mai interesante

Activitate independentă cu executarea lucrărilor individual şi pe grupe miciActivitatea independentă cu executarea lucrărilor individual şi pe grupe micio Activitate frontală: alegerea celor mai semnificative lucruri

Orală

Unitatea : Activităţi cu materiale obţinute prin prelucrare (mase plastice) Nr. ore: 2 ore Nr. Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Nr.ore /

Data

1

Lucrări din dopuri de plastic

1.1.; 1.2;2.1; 2.2.

Colecarea unor bidoane goale sau pline cu suc, de diferite mărimi

Costumarea sticlelor de carnaval, pentru a putea fi folosite la o petrecere a copiilor

Îmbrăcarea sticlei cu material Desenarea pe planşa suport a unui model de fluture sau

floare Întinderea aracetului şi lipirea dopurilor de sticlă

urmărind conturul desenului Colorarea desenului cu acuarele, îngroşând liniile de

contur, pentru a realiza o compoziţie cu tema „Iepurasul de Paste”

sticle de plastic pline cu nisip, materiale, aţe, foarfece, aracet sau lipici, staniol, lucru frontal, individual


2

Oua de Pasti

1.1.; 1.2;2.1; 2.2.

Desenarea pe planşa suport a unui model de fluture sau floare

Activitate de vopsit si incondeiat oua

planşă-suport, coji de ouă,oua creion, carioci,acuarele, aracet, hârtie colorată, lucru frontal, individual

probă practică,analiză şi apreciere

Unitatea : Gospodărire (Reţete simple) Nr.ore: 2 ore

Nr Crt


1„Salata de legume” 4.1;

4.3

Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării organismului copilului şi a alimentelor toxice, care trebuie evitate

Pregătirea unei salate de legume simple Stabilirea poziţiei corecte a corpului în timpul

mesei şi a igienei mâinilor, alimentelor şi mesei

Legume diverseVeselăTacâmuriŞerveţele


2 „Salata de fructe4.1; 4.3

Stabilirea alimentelor necesare creşterii şi dezvoltării organismului copilului şi a alimentelor toxice, care trebuie evitate

Pregătirea unei salate de fructe simple Stabilirea poziţiei corecte a corpului în timpul

mesei şi a igienei mâinilor, alimentelor şi mesei

Fructe diverseVeselăTacâmuriŞerveţele


Unitatea : Activităţi cu materiale naturale şi/sau prelucrate (cultura plantelor) Nr. ore:2 oreNr. Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse EvaluareNr.ore/Data

1Îngrijirea plantelor de cameră din clasa

1.1.; 1.2;2.1; 2.2.

Alegerea pământului potrivit Semănatul sau plantatul Udatul, plivitul Asigurarea condiţiilor bune privind căldura şi

lumina Realizarea unor aranjamente florale

ghiveci de flori, pământ de flori, lopăţică, stropitoare, răsad de flori, lucru frontal, individual


2

Îngrijirea plantelor din curtea scolii 4.1; 4.3

Săparea pământului în jurul pomilor Udatul, plivitul Văruitul pomilor pentru a-i feri de dăunători Plantarea florilor

Curtea şcolii, pomi, flori (seminţe)

probă practică, observare sistematică

Unitatea 5: COPILARIA Nr. ore- 4ore

Nr. Crt.

Conţinuturi OR Activităţi de învăţare Resurse EvaluareNr.ore

/Data

1 1.1. *Realizarea unor colaje folosind tehnici de lucru

-lucrări confecţionate de elevi.

probă practică,

Flori 1Iunie

Vitrina fanteziei şi a creaţiei

1.2;2.1; 2.2.3.1. 3.2.

4.1; 4.3

studiate;fiecare cu propria imaginatie,*Realizarea unor masti pentru concursul de ziua copilului.* Exprimarea unor opinii privind calitatea unor produse. * Prezentarea criteriilor personale.* Realizarea vitrinei, expoziţiei exerciţii – joc de analiză a unui produs, după criterii

practice şi estetice exerciţii de identificare a căt mai multe posibilităţi de

utilizare pentru obiectele realizate

-lucru în echipă şi individual

observare sistematică, analiză şi apreciere

2 Evaluare Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor

Exerciţii de analiză a lucrărilorlucrările elevilorlucru frontal, individual

analiză şi apreciere

LECTURAAria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE Disciplina de învăţământ: LECTURAClasa: a IV-a Nr de ore: 1 oră/săptămânăSem I. 17 ore Sem II. 17 ore Total 34 ore

OBIECTIVE CADRU:1.Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă orală şi scrisă3.Dezvoltarea interesului pentru lectură

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE1.Stimularea capacităţii de receptare a textelor literare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare11. să recunoască independent, texte literare în versuri sau în proză;

-exerciţii de citire independentă a unor texte în versuri sau în proză ;-exerciţii de clasificare după forma de prezentare: în versuri sau în proză;-exerciţii de recunoaştere a unui text liric, epic, dramatic;-audierea unor texte literare înregistrate pe casete audio;-vizionarea unor filme realizate după texte literare;

12. să înţeleagă conţinutul unui text literar studiat;

-exerciţii utilizare a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor şi expresiilor necunoscute;-exerciţii de extragere a aspectelor esenţiale dintr-un text;-exerciţii de împărţire a unui text în fragmente logice;-exerciţii de ordonare a acestora într-o succesiune logică;-exerciţii de stabilire a tablourilor dintr-un text descriere;

13. să identifice trăsăturile fizice şi psihice alepersonajelor dintr-un text literar;

-exerciţii de recunoaştere a personajelor şi de sesizare a rolului pe care îl au în opera studiată;-exerciţii de identificare, cu sprijinul învăţătorului, a trăsăturilor fizice şi psihice ale personajelor principale;-exerciţii de exprimare a opiniilor proprii;-exerciţii de selectare din text a cuvintelor şi expresiilor care contribuie la caracterizarea personajelor;

14. să identifice procedee şi imagini artistice dintr-un text şi să descopere semnificaţia acestora;

-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte;-exerciţii de recunoaştere a comparaţiilor în textele studiate;-exerciţii de sesizare a repetiţiilor ca mijloc artistic;-exerciţii de recunoaştere a personificărilor (fără teoretizări);

2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă orală şi scrisăObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

21. să redea conţinutul textului literar;

-exerciţii de integrare a cuvintelor şi expresiilor explicate în enunţuri proprii;-exerciţii de povestire respectând firul epic dintr-un text narativ;

-exerciţii de formulare a ideilor principale;-exerciţii de formulare a titlurilor sugerate de tablourile unor descrieri;-exerciţii de „citire” a imaginilor şi de adecvare a acestora la text;-exerciţii de ordonare a imaginilor corespunzătoare firului epic dintr-un text;-exerciţii de povestire după imagini;-exerciţii de creare a unor texte după imagini date;-exerciţii de recitare artistică a versurilor din poeziile studiate;

22. să formuleze întrebări şi răspunsuri în legătură cu textul studiat;

-exerciţii de formulare a răspunsurilor la întrebările adresate de învăţător sau de elevi;-să formuleze întrebări legate de conţinutul textului;

23. să prezinte conţinutul textului literar;

-exerciţii de citire expresivă , cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui fragment;-exerciţii de povestire şi repovestire a textelor în proză studiate;-dramatizări;-joc de rol;-exerciţii de memorare şi recitare a versurilor;-exerciţii de reprezentare prin desen a unai secvenţe din firul epic al textului sau a imaginilor artistice din textul liric;

24. să creeze conţinuturi noi valorificând textele studiate;

-exerciţii de modificare a conţinutului unor părţi din text;-exerciţii de ordonare a enunţurilor într-o succesiune logică;-exerciţii de integrare a cuvintelor şi expresiilor noi în contexte proprii;-exerciţii de comparare a textelor şi de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor;-exerciţii de creare a unui text cu început sau final dat;-exerciţii de interpretare a textului , exprimând propriile păreri, sentimente, idei.

3. Dezvoltarea interesului pentru lecturăObiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

31. să manifeste grijă şi interes pentru carte , ca bun de valoare;

-prezentarea etapelor de realizare a unei cărţi;-definirea cărţii ca o sinteză de valori;-vizite la bibliotecă;-organizarea unei expoziţii de carte pentru copii;

32. să manifeste atitudine pozitivă faţă de lectură;

-exerciţii de valorificare a conţinutului textului literar;-concursuri-competiţii pe teme date;-întâlniri cu elevii mai mari, care să le împărtăsească din experienţa lor de cititori;-realizarea unor momente artistice,

33. să manifeste interes pentru cunoaşterea operei şi a unor aspecte din viaţa scriitorilor preferaţi;

-întâlniri cu autori de carte;-vizite la muzee şi case memoriale;-exerciţii de colectare a unor pliante şi imagini din viaţa unor scriitori;-cunoaşterea unor aspecte din viaţa scriitorilor şi gruparea datelor bibliografice într-un dosar;

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Nr . crt.

Unitatea de învăţare Nr. ore Săptămâna Obs.

1. Lumea cărţilor 3 I,II, III,

2. Geografia în literatură 6 IV , V, VI, VII, XXVIII XXIX

3. Din lumea celor care nu cuvântă 4 VIII, IX, X, XI, 4. Din înţelepcinea popoarelor 4 XIV, XV, XVIII, XIX, 5. Primăvara 6 XII, XIII, XX, XXI, XXII,

XXIII, 6. Copilul şi copilăria 7 XXIV, XXV, XXVI,

XXVII, XXX, XXXI, XXXII,

7. În lumea minunată a cărţilor 4 XVI, XVII, XXXIII, XXXIV

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE SEMESTRUL I

Nr.Crt.

Ob. de ref.

Conţinuturi Nr.ore

Data

Activităţi de învăţare

Resurse Evaluare Obs.

1. 31. 33.

Lumea cărţilor

Popas la bibliotecă

1-prezentarea etapelor de realizare a unei cărţi-definirea cărţii ca o sinteză de valori-organizarea unei expoziţii de carte ilustrată-dramatizări ale unor texte cunoscute

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


2. 11. 12. 14. 21. 23.

O poveste plicticoasă, de Mircea Sântimbreanu

2

-exerciţii de citire independentă a textului-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-exerciţii de recunoaştere a personificărilor-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-exerciţii de recitare artistică aversurilor-formularea unor întrebări şi răspunsuri

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, culegere, - „Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă-activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


3. 11. 12. 13. 21. 22. 24.

Geografia în literatură Legenda Mureşului şi a Oltului , poveste populară

2-exerciţii de citire expresivă, cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui fragment-identificare cuvintelor necunoscute şi integrarea în enunţuri-exerciţii de caracterizare a personajelor literare

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, culegere, - „Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă


-exerciţii de exprimare a propriilor păreri, gânduri şi sentimente privind textul citit- exerciţii de povestire după imagini, respectând firul epic

-activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

4 11. 12. 13. 21. 22. 24.

Muntele cel Hodoronc-Tronc, de Marin Sorescu

2-exerciţii de citire expresivă, cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui fragment-identificare cuvintelor necunoscute şi integrarea în enunţuri-exerciţii de caracterizare a personajelor literare-exerciţii de exprimare a propriilor păreri, gânduri şi sentimente privind textul citit- exerciţii de povestire după imagini, respectând firul epic-dramatizare

- text suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru,- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivăactivitate frontală, în perechi,




5. 11. 12. 14. 21. 23.

Din lumea celor care nu cuvântă Bivolul şi coţofana, de George topârceanu

2

-exerciţii de citire expresivă a textului-exerciţii de memorare şi recitare a versurilor-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-exerciţii de recunoaştere a personificărilor-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-exerciţii de recitare artistică aversurilor-formularea unor întrebări şi răspunsuri

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, „Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă-activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


6. 11. 12. 14. 21.

Motanul bunicului, de Ionel Teodoreanu

2 -exerciţii de citire independentă a textului-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, „Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia


23.Vine, vine primăvara, de Octav Pancu Iaşi

2neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-exerciţii de recunoaştere a personificărilor-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-exerciţii de recitare artistică aversurilor-formularea unor întrebări şi răspunsuri

exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă-activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

7. 11. 12. 14. 21. 22. 23.24.

Din înţelepciunea popoarelor

Cinci pâini, de Ion Creangă

2

-exerciţii de citire expresivă a textului-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-exerciţii de recunoaştere a personificărilor-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-formularea unor întrebări şi răspunsuri- exerciţii de povestire , respectând firul epic

- text suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru,- „Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivăactivitate frontală, în perechi,



8. 24. 33.

În lumea minunată a cărţilor Recapitulare şi sistematizare

1

1

-poveşti şi poezii pentru copii-dramatizări-jocuri de rol-exerciţii de povestire şi repovestire a textelor în proză-concursuri: „Cel mai bun povestitor/ recitator”

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, cărţi diverse, culegere- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- activitate frontală, în perechi,



SEMESTRUL AL II- LEANr.Crt.

Obderef.

Conţinuturi Nr.ore

Data

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Obs.

1. 11. 12.

Din înţelepciunea

-exerciţii de citire expresivă, cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui

- text suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru,

- probe orale, fise

13. 21. 22. 24

popoarelor Prometeu aduce oamenilor focul, după Al. Mitru

2

fragment-identificare cuvintelor necunoscute şi integrarea în enunţuri-exerciţii de caracterizare a personajelor literare-exerciţii de exprimare a propriilor păreri, gânduri şi sentimente privind textul citit- exerciţii de povestire după imagini, respectând firul epic-dramatizare

„Puşculiţa cu lecturi ” - conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală

de lucru, teme pentru acasă

2. 11. 12. 14. 21. 23.

Primăvara

Rapsodii de primăvară, de George Topârceanu

Un ciob de primăvară, de Tudor Arghezi

2

2

-exerciţii de citire expresivă a textului-exerciţii de memorare şi recitare a versurilor-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-exerciţii de recunoaştere a personificărilor-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-exerciţii de recitare artistică aversurilor-formularea unor întrebări şi răspunsuri

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, - „Puşculiţa cu lecturi- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


3. 11. 12. 13. 21. 22. 24

Copilul şi copilăria

Vizită, de I.L. Caragiale Micul prinţ, de Antoine de Saint Exupery

2

2

-exerciţii de citire expresivă, cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui fragment-identificare cuvintelor necunoscute şi integrarea în enunţuri-exerciţii de caracterizare a personajelor literare-exerciţii de exprimare a propriilor păreri, gânduri şi sentimente privind textul citit; exerciţii de povestire, respectând firul epic

- text suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, - „Puşculiţa cu lecturi- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


4. 11. 12. 14. 21. 22. 23.24.

Geografia în literatură

De-a Ddelta Dunării, de Marin Sorescu

2

exerciţii de citire expresivă a textului-exerciţii de folosire a dicţionarului pentru explicarea cuvintelor-exerciţii de identificare a însuşirilor neobişnuite atribuite de autor unor obiecte-integrarea cuvintelor noi în enunţuri proprii-formularea unor întrebări şi răspunsuri

- texte suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, „Puşculiţa cu lecturi conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă



5. 11. 12. 13. 21. 22. 24

Copilul şi copilăria

S-a pierdut ceva , de O.Pancu Iaşi

Micul prinţ, de Antoine de Saint Exupery

2

1

-exerciţii de citire expresivă, cu voce tare, respectând ritmul impus de conţinutul unui fragment-identificare cuvintelor necunoscute şi integrarea în enunţuri-exerciţii de caracterizare a personajelor literare-exerciţii de exprimare a propriilor păreri, gânduri şi sentimente privind textul citit; exerciţii de povestire, respectând firul epic

- text suport, DEX, ilustraţii, fise de lucru, - „Puşculiţa cu lecturi- conversaţia, explicaţia exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- activitate frontală, în perechi, în grup şi individuală


6. 24. 33

În lumea minunată a cărţilor ”Recapit. şi sistematizare 1

1

-poveşti şi poezii pentru copii -dramatizări-jocuri de rol-exerciţii de povestire şi repovestire a textelor în proză-concursuri: Cel mai bun povestitor/ recitator” -evaluare sumativă



0 Planificare IV

Documents

Transcript of 0 Planificare IV