Deputaţii au adoptat ieri pro-iectul de lege care prevede că bugetarii vor avea zi liberă pe data de 25 decembrie, când este sărbătorită Naş-terea Domnului pe stil nou. Iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor liberali, care au motivat necesitatea acestor modificări prin faptul că tot mai mulţi cetăţeni ai Repu-blicii Moldova sărbătoresc Crăciunul pe stil nou.

Astfel, vom sărbători, oficial, Cră-ciunul de două ori – pe data de 25 decembrie, precum şi pe stil vechi, pe 7-8 ianuarie, în acest sens ope-rându-se modificări la Codul Muncii. Chiar dacă ziua de 25 decembrie va fi inclusă în lista zilelor de odihnă, anul acesta bugetarii au recuperat-o deja, pe data de 14 decembrie.

Deputatul liberal Valeriu Muntean a explicat că prin aceste modificări nu se încearcă anularea Crăciunului de pe 7 ianuarie, ci este oferit un drept firesc pentru acea categorie de cetăţeni care, tradiţional, sărbă-toreşte Naşterea Domnului pe stil nou.

Comuniştii au contestat această inițiativă legislativă, solicitând con-sultări în acest sens cu societatea civilă.

Secretarul Mitropoliei Moldovei,

Vadim Cheibaş, a precizat pentru NOI.md că decizia de instituire a zilei de 25 decembrie drept zi de sărbă-toare nu se referă la Biserica Ortodo-xă din Moldova şi la enoriaşii săi, de-

oarece Biserica Ortodoxă marchează sărbătorile în conformitate cu calen-darul iulian, adică pe stil vechi.

Redacţia FLUX Vă urează Crăciun fericit!

Crăciunul pe stil nou, sărbătorit oficial

21.12.2013

Noros, -4 5 0C

20.12.2013

Noros, -3 3 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.75841 Do lar ame ri can ............. 12.97411 Leu românesc ................. 3.96301 Ru blă ru sească ............... 0.3942Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Cele trei lucruri esenţiale pentru a înfăptui ceva care să merite os-teneala sunt munca stăruitoare,

perseverenţa şi bunul-simţ.” Thomas Edison

Cursul valutar 20.12.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 20 decembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Filofteea de la Cur-tea de Argeş; Sf. Ambrozie,

Ep. Mediolanului

De ce deputaţii nu mai au nevoie de imunitate parlamentară

Eroii de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale au fost total ineficienţi

Pensii mai mari sau Raiderul pregăteşte lovitura

3

6

7

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

SOCIAL

SOCIAL

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 47 (924)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIAL

ABONAREA 2014

Preţuri mai mari decât acum un anPreţurile cresc încet, dar sigur. Potrivit datelor Biroului Naţi-onal de Statistică, preţurile de consum au fost cu 0,8 la sută mai mari în noiembrie 2013 comparativ cu luna preceden-tă, iar faţă de noiembrie trecut acestea s-au majorat cu 4,9%. În ultimele douăsprezece luni, produsele alimentare au ajuns mai scumpe cu 6,8%, iar cele nealimentare – cu 4,6 la sută.

Creşterea preţurilor medii de consum în luna noiembrie a fost deter-minată de majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 0,8 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 0,5 la sută, şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 1,0 la sută.

BNS arată că au crescut, în special, preţurile la struguri proaspeţi – cu 14,4%, legume proaspete – cu 5,5% (roşii – cu 23,4%, ardei graşi – cu 21,6%, castraveţi – cu 6,6%), cartofi – cu 7,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, unt ţărănesc – cu 1,7%, brânză de vaci – cu 1,3%, smântână şi frişcă, caşcaval şi brânză de oi – cu câte 1,2%.

Continuare în pag. 6

NAŞTEREA DOMNULUI.

BUCURIA CERULUI ŞI A PĂMÂNTULUI

Pastorală de Crăciun – 2013

Cine mizează pe „proiectul PLR”?

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 10)

În Uniunea Vamală, mai

mult de nevoie decât de voie? (citiţi pag. 5)

25

20 DECEMBRIE 20132F L U X Actual

Grupul celor şapte disidenţi din fracţiunea PL, care s-au autointitulat drept „salvatori ai cursului european al Republicii Moldova”, şi susţină-torii acestora au decis să-şi creeze propriul partid, după ce au renunţat brusc la intenţia de a convoca un congres extraordinar al partidului din care au făcut parte, pentru a-l înlătura pe Mihai Ghimpu de la con-ducerea formaţiunii. În pofida de-claraţiilor despre susţinerea masivă pe care o au în teritoriu, „lovitura de palat” a reformaţilor nu a reuşit.

Istoria unei schisme Scindarea PL s-a produs pe fondul

crizei politice din primăvară, când Ghimpu a declarat că liberalii nu vor participa la guvernare alături de persoanele demise pentru corupţie, acceptând, mai degrabă, să treacă în opoziţie.

„Ei să fure, să corupă şi noi să răs-pundem? Nu!” a punctat bătrânul li-beral, decis să se „distanţeze de rău”. O alianţă „curată, pentru popor” şi un Guvern fără Vladimir Filat – a fost lait-motivul exerciţiilor oratorice ale lui Ghimpu în acea perioadă, care însă nu a votat nici pentru un executiv în frunte cu Iurie Leancă, pentru că el şi liberalii care i-au păstrat credinţă nu au participat la consultări şi la stabili-rea programului de guvernare.

Din acel moment, cele două tabe-re liberale au pornit pe drumuri dife-rite şi fără întoarcere, iar războiul, cu acuzaţii, jigniri şi invective, s-a de-clanşat pe toate fronturile. Ghimpu a acuzat grupul disident de „înaltă trădare”, de faptul că s-au lăsat ”ade-meniţi de Filat” şi au aruncat parti-dul în opoziţie.

„Infidelii” le-au adresat „colegilor din PL” o epistolă patetică şi solem-nă, în care i-au îndemnat să le sus-

ţină demersul reformator şi noul guvern şi să nu acorde prea multă atenţie supărărilor „unui lider obo-sit, supărări personalizate de o ma-nieră dezechilibrată, păguboasă şi distructivă”.

Ei l-au acuzat atunci pe Mihai Ghimpu că şi-a impus cultul propriei persoane în partid, „într-o manieră autoritară, intoleranța față de alte idei şi opinii, luarea în mod unilate-ral a deciziilor, utilizarea unui dis-curs deplasat, pigmentat cu expresii pline de ură şi recrudescență, impro-prii dialogului politic civilizat”. La asta, am putut doar să ne întrebăm, de ce nu au fost deranjaţi reforma-torii de discursul fostului lor şef de partid nici în perioada campaniei electorale care i-a propulsat în Par-lament, nici pe parcursul celor trei ani de aflare la guvernare? Pentru că discursul a fost întotdeauna acelaşi. Doar că, probabil, într-un fel recepţi-onezi acest discurs atunci când eşti la guvernare, şi cu totul altfel atunci când rişti să ajungi în opoziţie, fără funcţii, avantaje şi favoruri.

Astfel, reformatorii „salvatori”, care au acţionat, evident, doar din înalte sentimente patriotice şi exclu-siv în beneficiul interesului naţional, după ce au oferit voturile necesare pentru validarea Guvernului Lean-că, s-au ales cu toţii cu diverse func-ţii – de miniştri, şefi de comisii, şi prin Prezidiul Parlamentului, în timp ce fidelilor lui Ghimpu le-a fost luat tot ce au avut.

Către congres, reformaţii au ajuns cu convingerea fermă că ei au salvat ţara şi cursul european, cu o nouă siglă, în stil „minimalist”, în care ar trebui să se întrezărească un vultu-

re avântat spre Europa, cu vechiul imn al liberalilor, pe versurile lui Ion Hadârcă, pe care nu l-a mai vrut PL, cu un sediu în care altădată a activat Alianţa Moldova Noastră condusă de Serafim Urechean (care a fuzio-nat, cu mult succes, cu partidul con-dus de fostul premier Filat), dar şi cu nişte filiale teritoriale luate de la foş-tii colegi (nu că aceştia nu ar mai fi avut nevoie de ele). Cel puţin, preşe-dintele proaspăt ales al formaţiunii se lăuda în cadrul unei emisiuni că majoritatea structurilor din teritoriu ale Partidului Liberal au trecut de partea reformatorilor.

Sturza – naşul spiritual al PLR?Congresul propriu-zis al acestora

a fost remarcabil prin prezenţa unui oaspete de onoare, ex-premierul Ion Sturza, căruia mulţi i-au prorocit chiar funcţia de preşedinte al noii formaţiuni. Dar, probabil, încă nu a venit timpul potrivit. Sau omul de afaceri mai vrea să se convingă dacă merită investiţia. Pentru că, acum este o certitudine, Sturza nu este lipsit de ambiţii politice.

“Mulţi mă întreabă dacă am am-biţii politice. O spun cu sinceritate: Da, am ambiții politice. Pentru că vreau ca țara noastră să fie cât mai aproape de UE. Şi nu îmi doresc să revină comuniştii la putere. Nu pen-tru că m-aş teme de ei, ci pentru că au ratat şansa de a se moderniza. Comuniştii vor revanşa, iar misiunea noastră este să nu le oferim această posibilitate”, a declarat Sturza în ca-drul congresului.

Fostul prim-ministru i-a atenţi-onat pe liberalii reformatori să fie pregătiţi pentru o luptă şi o muncă îndelungată, pentru că proiectul lor nu este unul de scurtă durată. De-oarece, a menţionat el, ţara noastră are nevoie de modernizare, de o schimbare a administrației centrale, de un Guvern nou, modern, care ar

elabora politici, de reforma sistemu-lui politic etc.

Şi încă un detaliu ar trebui men-ţionat. Ion Sturza a venit la congres însoţit de Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutin-deni. Ceea ce ar fi trebuit, probabil, să confere gestului o semnificaţie aparte.

„Noi suntem cel mai potrivit par-tid pentru Ion Sturza”, a opinat şeful PLR, Ion Hadârcă, în cadrul unei emi-siuni de la PROTV, afirmând, toto-dată, că încă nu a discutat cu fostul premier despre o eventuală intrare a acestuia în rândurile partidului. Cât despre posibilitatea ca Sturza să ajungă în viitor lider al formaţiunii, Hadârcă a precizat că lucrul acesta ar putea fi decis doar la un viitor con-gres al partidului.

Speră cineva că PLR va fi „un pro-iect de succes”, care să estompeze celelalte partide de pe dreapta eşi-chierului (un partid edificat de la zero, dar cu oameni momiţi de prin alte partide, după modelul celui cre-at la timpul respectiv de Vladimir Fi-lat)? Ori se va încerca unificarea unui nou pol de dreapta, din partidele constituite în ultima perioadă? Ase-menea sugestii pot fi ghicite deja pe reţelele de socializare. Ba mai mult, în sondajele de opinie oamenii sunt întrebaţi dacă ar vota „pentru o forţă nouă, dacă aceasta va apărea”. Ceea ce ar trebui să ne sugereze că aceas-tă „forţă nouă” este aşteptată.

Dezideratul privind unificarea pare mai greu de realizat, pentru că oricare dintre aceste partide se va considera mai important decât celelalte şi mai în drept să-şi asume postura de lider. Exemplul PLDM, iarăşi, nu este prea concludent, pen-tru că, în pofida a ceea ce au promis la constituire, şi liderii acestui partid au demonstrat că s-au rupt la putere pentru a-şi satisface ambiţiile, pen-tru a-şi promova interesele, pentru a-şi proteja şi spori averile. Astfel că alegătorii ar putea să nu mai aibă aceeaşi încredere într-un partid „ie-şit din neant”.

A venit timpul oamenilor bogaţi în politică?Aşa ori altfel, un lucru este sigur

– în actuala conjunctură, nu se mai poate vorbi de „romantism” politic, cum, de fapt, nu ar trebui să mai căutăm în următoarea campanie electorală polemici doctrinare, con-fruntări de idei şi principii. Despre valori – nici vorbă. Pentru că, avem certitudinea, în politica moldove-nească a venit timpul banilor mari şi a oamenilor bogaţi.

Analistul Igor Boţan a remarcat „modul fastuos în care a fost orga-nizat congresul”, de unde se poate presupune, în opinia lui, că a fost nevoie şi de un efort financiar destul de consistent pe care ar fi putut să şi-l asume Ion Sturza.

„Şi acest factor trebuie luat în considerare, dacă Ion Sturza este

animatorul din umbră al Partidu-lui Liberal Reformator, nu doar din punct de vedere ideologic, dar şi din punct de vedere financiar, lucru pe care domnul Ion Sturza poate să şi-l permită”, a opinat analistul într-un interviu pentru radio Europa Liberă.

În încheiere, două mici inciden-te care s-au produs în preajma şi în ziua congresului PLR.

Noul lider şi vechile păcate

După ce a fost ales în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Re-formator, unele medii de informare au readus în atenţia publicului un amănunt mai puţin agreabil din bio-grafia lui Ion Hadârcă. Şi anume, că el a fost cel care a semnat, în 1991, actul de eliberare a lui Igor Smirnov, acuzat de „dezmembrarea teritoria-lă intenţionată a R. Moldova”. Expli-caţia oferită de Hadârcă în cadrul emisiunii „În profunzime” de la PRO TV a fost demn de un lider de partid cu pretenţii de salvator. Politicianul de vocaţie a ţinut să pună întrea-ga vină pe seama preşedintelui de atunci, Mircea Snegur, precizând că el a semnat deoarece, în caz contrar, ar fi trebuit să demisioneze din func-ţia de prim-vicepreşedinte. Un act de mare curaj şi responsabilitate din parte sa, pentru că altfel „criza politi-că s-ar fi agravat şi mai mult”.

Hadârcă a fost ironizat de fostul său coleg de partid, Valeriu Mun-tean, care a scris pe contul său de fa-cebook: „Istoria se repetă: şi atunci, şi acum, între demnitate şi funcție, Hadârcă a ales funcția (bat-o vina)… mama lui de KGB, arde-l-ar focul Si-beriei!”.

Ceva mai devreme, la iniţiativa şefului grupului liberalilor refor-matori, Ion Hadârcă, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a fost exclus din componența Biroului permanent al Parlamentului. Cât de mare şi de importantă este această funcţie? Cu siguranţă, nici mare, nici prea importantă. De unde şi bănuiala că gestul reformatorului nu este decât unul de răzbunare, o mică răutate îndreptată împotriva celui care îi re-proşează mereu că” l-a reanimat” şi l-a readus în viaţa politică. Spiritul răzbunător însă este destinul unor oameni mici (la suflet) şi măcinaţi de complexe.

Şi, cu atât mai mult, oamenii mici nu sunt capabili de „zbor vulturesc”, vorba poetului.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine mizează pe „proiectul PLR”? Congresul, despre care au tot vorbit liberalii des-prinşi din partidul lui Mihai Ghimpu, s-a produs, în cele din urmă. Pe data de 15 decembrie, în jur de 1700 de delegaţi au participat la Congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator. Pre-şedinte al noii formaţiuni de „centru-dreapta” a fost ales Ion Hadârcă, fost prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal.

20 DECEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

În primăvară, Parlamentul ar urma să examineze iniţiativa legislativă a deputaţilor din coaliţia de guvernământ privind anularea imunităţii pentru aleşii poporului. Proiectul întruneşte toate condiţiile pentru a fi votat, inclusiv avizul Guvernului, al Curţii Constituţionale, dat fiind că pentru abolirea imunităţii parlamentare este necesară mo-dificarea Constituţiei.

Deci, deputaţii PLDM, PD şi cei din grupul lui Hadârcă sunt gata să voteze proiectul cu ambele mâini. E un semn prost pentru socie-tate. Hotărârea lor de a anula imunitatea par-lamentară vine de la convingerea că cele două grupuri oligarhice care guvernează astăzi Re-publica Moldova se vor menţine la putere şi după alegerile parlamentare din anul viitor. Dacă nu ar fi avut această convingere, dacă aveau temerea că ei ar putea ajunge în opo-ziţie, vă asigur că nu ar fi renunţat la instituţia imunităţii parlamentare. La câte hoţii, tâlhării şi jafuri s-au dedat guvernanţii, în cazul în care la putere ar veni un partid de opoziţie, imuni-tatea parlamentară ar fi pentru ei o adevărată panacee.

E un semn prost şi faptul în sine că guver-nanţii sunt siguri că vor câştiga şi viitoarele alegeri parlamentare. În condiţiile în care ţara este în ruine, statul este în plină dezintegrare instituţională, iar oamenii au ajuns la limita răbdării, trebuie să ai mare tupeu să crezi că alegătorii te vor mai vota încă o dată ca tu să menţii şi pe viitor această situaţie şi să nu ai decât o singură preocupare – cum să jefuieşti mai mult, cum să-şi sporeşti averile. Semnul e prost, pentru că în Republica Moldova există un partid de opoziţie, cel al lui Vladimir Vo-ronin, care întruneşte jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi care, în condiţii democratice, este câştigător sigur al alegerilor. Dar iată că ortacii din Parlament ai lui Filat şi Plahotniuc nu se tem de Voronin, care este în ascensiune, iar ei sunt în cădere

electorală liberă. De ce? Oare nu pentru că în Republica Moldova nu mai avem alegeri libere, ci doar un fel de simu-lacru de alegeri? Vorba lui Stalin: nu contează cine votează, contează cine numără voturile. Iar la noi le numără Co-misia Electorală Centrală, în fruntea căreia se află Iurie Ciocan, care este mare prieten şi cu Filat, şi cu Plahotniuc.

Situaţia este proastă şi sub alt aspect. Dacă guvernan-ţii sunt gata să renunţe la imunitatea parlamentară, înseamnă că Justiţia le este subordonată sută la sută şi ei nu se tem nici de procurori, nici de judecători. Că dacă procurorii şi judecă-torii nu s-ar afla la cheremul lor, atunci ar exista riscul ca măcar unul dintre aleşii poporului să ajungă la pârnaie pentru infracţiunile pe care le-a săvârşit. La ce îi trebuie lui Diacov, spre exemplu, imu-nitate parlamentară dacă niciun procu-ror nu va solicita şi niciun judecător nu va îndrăzni să elibereze un mandat de arest pe numele lui? E ca într-un banc rusesc: la ce-i serveşte unui popă acordeonul? La ni-mic. Dar la ce-i serveşte lui Diacov imunitatea parlamentară? De asemenea, la nimic.

Pentru ca să modifice Legea Supremă, Coa-liţia Pro-Europeană are nevoie de cel puţin 67 de voturi, pe care acum nu le are. Comuniştii nu vor vota. Şi e firesc că nu vor vota pentru că proiectul este îndreptat împotriva lor. Într-un an electoral, intentarea unui dosar penal pe motiv de corupţie şi trimiterea lui în judecată este un instrument de propagandă politică şi electorală de care guvernarea nu va evita să se folosească. Mai ales împotriva deputaţilor opoziţiei şi înaintea unor alegeri pe care le poate câştiga doar prin fraudă.

Că guvernanţii vor să anuleze imu-nitatea parlamentară pentru ca să se răzbune pe comunişti, este cât se poa-te de evident, mai ales dacă urmărim declaraţia democratului Adrian Candu

la acest subiect: „Noi ne dorim ca absolut nimeni să nu fie mai presus de lege. Am

fost aleşi de cetăţeni să depunem eforturi aşa

încât viaţa lor să fie mai bună, nu să

avem privilegii. Nu e admis ca un deputat care să-vârşeşte infrac-ţiuni sau are un comportament inadecvat să fie

mai presus de lege. Iată de ce Coaliţia Pro-Eu-ropeană vine cu o asemenea iniţiativă legis-lativă. […] În următoarele 6 luni ea va trece printr-o comisie special creată. Aşa că din mai 2014, suntem deja în legalitate pentru a face modificarea în Constituţie, iată de ce avem nevoie şi de voturile comuniştilor şi facem un apel de solidaritate către ei, să votăm toţi”.

Deci, este vorba nu despre infracţiunile eco-nomice săvârşite de unii deputaţi, ci despre comportamentul inadecvat al unor deputaţi. E simplu: comuniştii, dar şi alţi reprezentanţi ai opoziţiei din Parlament, nu vor mai putea să blocheze tribuna, să fluiere, să scandeze, să protesteze într-o manieră mai activă pentru că vor fi trimişi în judecată. Asta e tot.

Este de văzut ce vor face cei câţiva deputaţi liberali care i-au mai rămas fideli lui Ghimpu, socialiştii lui Dodon, cei din grupul lui Vadim Mişin şi deputatul Mihai Godea. S-ar putea să nu voteze, dacă Filat şi Plahotniuc le va spune să nu voteze. Şi dacă nu votează, atunci putem afirma că Coaliţia Pro-Europeană (a se citi Filat şi Plahotniuc) ia în calcul şi faptul că ar putea să piardă următoarele alegeri şi, de fapt, nu vrea să anuleze imunitatea de deputat. Iar ini-ţiativa deputaţilor majoritari nu e decât o far-să prin care să prostească lumea, să-i arate că guvernanţii nu se ascund de Justiţie în spatele imunităţii de deputat.

Că lucrurile nu se vor schimba câtuşi de pu-ţin în cazul în care va fi abolită imunitatea par-lamentară o demonstrează două cazuri foarte grăitoare. Primul este cel al ex-premierului Vla-dimir Filat, care acum este doar lider al PLDM. Acesta a fost acuzat de oponenţii politici, şi nu fără temei, de un şir lung de infracţiuni cu caracter economic. Şi aceste acuzaţii au fost făcute atât în perioada în care Filat se afla sub protecţia imunităţii parlamentare, cât şi după, când a devenit premier. Dar iată că nici atunci când era deputat, când era premier, dar nici acum, când nu mai deţine nicio demnitate pu-blică, nu s-a găsit niciun procuror ca să verifice măcar una dintre acuzaţiile care i-au fost aduse.

Un alt caz este cel al lui Vladimir Plahotniuc. Vă aduceţi aminte ce spunea Filat despre Pla-hotniuc? Că este cel mai mare mafiot, că şi-a subordonat statul, că săvârşeşte tot felul de crime împotriva statului de drept şi a demo-craţiei, bucurându-se de imunitatea de depu-tat. Dar iată că de o bucată de timp Plahotniuc nu mai este deputat. Şi ce s-a întâmplat? Nimic.

FLUX

De ce deputaţii nu mai au nevoie de imunitate parlamentară

Descindere CNA la Spitalului Clinic Republican

Ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie şi procurorii anticorupţie au desfăşurat, ieri dimineaţă, percheziţii în incinta Spitalului Clinic Republican – în biroul de serviciu al şefului interimar al instituţiei şi la domici-liul acestuia. De asemenea, acţiuni similare au avut loc la sediul unei firme din Capitală.

Într-un comunicat al CNA se precizează că operaţiunea s-a desfăşurat în cadrul unei cauze penale, iniţiate pe faptul coruperii pasive săvârşite în proporţii deosebit de mari. Astfel, ofiţerii instituţiei şi procurorii verifică legalitatea dării în arendă a unor încăperi din cadrul spitalului unei firme care desfăşoară testări medicale pe pacienţii instituţiei vizate. Totodată, se investighează provenienţa şi destinaţia unor sume de bani, transferate de firma în cauză pe contul bancar al şefului interimar al Spitalului Clinic Republican.

Funcţionarul a fost citat în calitate de bănuit la organul de urmărire pe-nală al CNA, unde i s-a propus să dea depoziţii în prezenţa apărătorului.

FLUX

„În R. Moldova 54% din produsele farmaceutice sunt importate din ţă-rile UE, astfel, calitatea produselor este veri-ficată atât în ţările de provenienţă, cât şi în ţara noastră”, a spus ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, în cadrul unei conferinţe de presă organizată pen-tru a clarifica acuzaţiile apărute în presă privind licitaţiile pentru medica-mente.

Potrivit ministrului, cei care recent au prezentat date despre mai multe nereguli depistate pe piaţa medica-mentelor din Republica Moldova nu deţin niciun raport oficial. „Cei care au organizat conferința de presă cu privire la calitatea produselor farma-ceutice din Moldova au adus o serie de învinuiri neargumentate. Aceste relatări sunt nişte opinii, nu sunt opi-

nia Comisiei Medicale. Comisia nu a fost de acord cu învinuirile aduse de aceştia. Nu au fost aduse argumente precum că medicamentele sunt de o calitate proastă. Aceste calomnii au substrat politic”, a spus Usatâi.

Potrivit ministrului, calitatea me-dicamentelor este verificată amă-nunţit, în acest sens, în Moldova a fost creat un laborator modern. „Mi-

nisterul Sănătății a întreprins mă-suri şi eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de asigurare a calității inofensivității medicamentelor, pentru a crea un laborator care oferă informație despre calitatea medicamentelor. Laboratoarele conțin tot ce e necesar pentru a oferi informație despre calitatea medica-mentelor”, a mai spus ministrul.

În cadrul conferinţei de presă, ministrul a mai precizat că pentru prima dată, la procurarea medica-mentelor a fost creată o comisie spe-cială, unde a fost stabilită lista me-dicamentelor compensate. „Până în 2013, pacienții de hemofilie nu erau protejați şi au fost incluşi în această listă, cei bolnavi de diabet de zahăr, hipertensiune arterială sau boli ge-netice”, a adăugat Andrei Usatâi.

Precizăm că ministrul a organizat conferinţa după ce, cu o zi mai de-vreme, deputatul liberal Gheorghe Brega a vorbit despre mai multe nereguli depistate pe piaţa medica-mentelor din Republica Moldova.

Sursa: Ziarul de Gardă

ANDREI USATÂI:

„Calomniile la adresa Ministerului Sănătăţii au substrat politic”

20 DECEMBRIE 20134F L U X Geopolitic=

(Continuare)

GlobalizareaLa începutul anilor nouăzeci ai seco-

lului XX, atunci când „sfârşitul istoriei” părea nu doar aproape, ci şi, de fapt, realizat, noţiunea „Occident” practic a coincis cu noţiunea „lume”, ceea ce s-a şi confirmat prin termenul „globalizare”.

Globalizarea reprezintă ultimul punct în realizarea practică a pretenţiilor iniţi-ale ale „Occidentului” la universalitatea experienţei sale istorice şi a sistemului său de valori.

Pătrunzând în diverse societăţi şi cul-turi, conjugând proiectele umanitare cu metodele coloniale de satisfacere a pro-priilor interese (în primul rând, în dome-niul resurselor naturale), procesul glo-balizării transforma „Occidentul” într-o noţiune globală. Lumea se îndrepta ver-tiginos spre un model unipolar, în care centrul dezvoltat (cu nucleul său – SUA, comunitatea transatlantică) avea de a face cu periferia subdezvoltată1.

Ca rezultat s-a creat un model, descris în textul clasic al lui S. Huntington „Cioc-nirea civilizaţiilor”: „Occidentul şi toţi ceilalţi”. Însă modelul globalizării nu-i trata pe „toţi ceilalţi” ca pe ceva diferit în raport cu „Occidentul”; şi în acest caz este vorba la fel despre „Occident”, doar că unul neîmplinit, imperfect, un soi de „pre-Occident”.

Şi aici, de această dată în condiţii is-torice noi şi printr-un şir de transformări şi modificări de sens, ne confruntăm din nou cu acel rasism cultural şi cu „mesia-nismul” secular de factură liberal-demo-crată, pe care l-am descoperit la origi-nile epocii Modernităţii şi în definirea iniţială a noţiunii „Occident”.

Postmodernitatea şi „Occidentul”În anii nouăzeci se derula încă un pro-

ces interesant, care ţine de conţinutul noţiunii „modernizare”. Modernizarea, care se realiza cu viteze diferite şi cu un nivel calitativ diferit, într-un fel sau altul, de la începutul Epocii noi în în-treaga lume, în Europa occidentală s-a apropiat către finele sec. XX de sfârşitul său logic. Era şi firesc să se întâmple aşa ceva anume în Occident: cine a început mai devreme şi din motive naturale mo-dernizarea societăţii tradiţionale, acela a şi ajuns primul la finiş. Iată de ce, de-păşind atât inerţia rezistenţei structuri-lor conservatoare, cât şi concurenţa din partea alter-modernizării socialiste (la o anume etapă, destul de eficientă), Mo-dernitatea în forma ei liberal-capitalistă şi-a încheiat realizarea propriului pro-gram către perioadă indicată: rezisten-ţa directă a ideologiilor de alternativă a fost înfrântă, iar depăşirea rezistenţei pasive din partea periferiei mondiale devenea o chestiune de ordin tehnic. Iar acolo unde aceasta se mai păstra, ea putea fi asemuită unei ”reacţii inerţiale a mediului obiectiv”, nu unei strategii concurenţiale. Lupta împotriva societă-ţii tradiţionale şi împotriva tentativelor ei de a apărea în alte straie (alter-mo-dernizare, socialism) s-a încheiat cu vic-toria liberalismului. Modernizarea a atins în Occident limita sa internă, ajungând până în adâncurile culturii occidentale.

Această stare de epuizare definitivă a agendei proceselor de modernizare a dat naştere în Occident unui fenomen cu totul specific – Postmodernitatea.

Esenţa Postmodernităţii constă în faptul că încheierea procesului de mo-dernizare a societăţii tradiţionale trans-feră oamenii Occidentului în condiţii totalmente noi. Situaţia e similară cu o mişcare îndelungată spre un scop sta-

bilit. Oamenii, care se află în trenul ce se deplasează către o staţie extrem de îndepărtată, într-atât s-au obişnuit cu mişcarea, care nu încetează timp de câ-teva generaţii, încât nici nu-şi pot ima-gina viaţa altfel. Ei percep existenţa ca pe o dezvoltare, ce ţinteşte un punct de reper îndepărtat, pe care îl au cu toţii în memorie, spre care tind, dar care rămâ-ne mereu încă foarte îndepărtat. Şi iată că trenul soseşte la staţia finală. Apare peronul, gara… Scopul e atins, sarcini-le trasate sunt realizate… Însă oamenii într-atât s-au obişnuit să se mişte me-reu, încât nu-şi pot reveni din şocul cioc-nirii cu visul împlinit. Atunci când scopul e atins, nu mai ai către ce să tinzi, nu mai ai încotro să te deplasezi, nu ai spre ce să te mişti. Progresul şi-a atins limitele. Anume acesta este ”sfârşitul istoriei” sau ”postistoria” (A. Helen, Gianni Vattimo, Jean Baudrillard).

Am putea descrie destul de reuşit cu ajutorul acestei metafore starea Post-modernităţii. Aici sunt şi sentimentul succesului, şi cel al decepţiei. În orice caz, nu mai e vorba de Modernitate, de Iluminism, de Epoca nouă. O fracţiune critică a filozofilor Postmodernităţii a supus deriziunii diverse etape ale miş-cării către acest scop, s-a apucat să iro-nizeze pe seama acelor iluzii şi speranţe pe care le nutreau cei care au început mişcarea, fără a bănui cum va arăta atin-gerea scopului stabilit. Alţii, dimpotrivă, propuneau să se renunţe la spiritul cri-tic, urmând ca ”minunata lume nouă” să fie acceptată aşa cum e, fără a se mai intra în detalii şi îndoieli.

În orice caz, fiind apreciată cu sem-nul „minus” sau cu semnul „plus”, Post-modernitatea reprezenta o stare finală. Credinţa în progres şi-a făcut treaba şi i-a cedat locul unei temporalităţi ludice (jucăuşe)2. Realitatea, care a împins la o parte ceva mai devreme mitul, reli-gia, sacrul, s-a transformat ea însăşi în virtualitate. Omul, care l-a detronat pe Dumnezeu încă în zorii Timpurilor noi, de acum încolo e gata el însuşi să ce-deze locul regal speciilor postumane: cyborgilor, mutanţilor, clonelor, produ-selor „tehnicii dezlănţuite” din plin3 (O. Spengler).

Post-OccidentulÎn epoca globalizării, Occidentul nu

doar devine el însuşi global şi omnipre-zent (ceea ce se exprimă prin uniformi-tatea modelor mondiale, răspândirea totală a tehnologiilor computerizate şi informaţionale, instaurarea pretutin-deni a economiei de piaţă şi a sisteme-lor politice şi de drept de factură liberal-democrată), ci se transformă calitativ din Modernitate în Postmodernitate în chiar propriul nucleu, în mijlocul lumii unipo-lare, a „Nordului bogat”.

Şi de acum încolo apelul la acest Occi-dent nuclear, la un Occident în manifes-tarea lui supremă, poate pentru prima oară în istorie nu implică modernizarea (de orice fel, exogenă sau endogenă), deoarece deja însuşi Occidentul nu mai e sinonimul Modernităţii, ci al Postmoder-nităţii. Iar Postmodernitatea (cu ironia ei, cu tehnologismul ei pur, cu recicla-rea vechiului, cu pierderea credinţei în progres) nu mai oferă periferiei sale nici măcar o perspectivă îndepărtată de dezvoltare. „Sfârşitul istoriei”, care deja a sosit, pune cu totul alte probleme, de o gravitate şi semnificaţie fără precedent, în faţa cărora dorinţa „Occidentului” de a ridica la nivelul său „Sudul sărac” arată ca o sarcină absolut gratuită, inutilă şi lipsită de sens; cu siguranţă, răspunsuri-le la noile probleme ale epocii postmo-derne nu se află acolo.

Iată de ce aceia care apelează din inerţie la Occident în căutarea moderni-zării în noile condiţii, sunt condamnaţi la o decepţie colosală: parcurgând până la capăt întreaga cale a modernizării, Occidentul nici nu mai are vreun stimu-lent să se deplaseze în această direcţie, nici să-i antreneze pe alţii în mişcarea după el. Occidentul a trecut la o fază ca-litativ nouă. Acesta nu mai e Occidentul, ci post-Occidentul, unul diferit, un Occi-dent al epocii Postmodernităţii, natura căruia a suferit transformări profunde.

Din punct de vedere tehnic şi tehno-logic, el domină complet, iar procesele globalizării se desfăşoară din plin, însă de această dată nu mai e vorba de o mişcare înainte, ci de una în cerc, în jurul unui centru din ce în ce mai problematic. Procedeul preferat al arhitecturii Post-modernităţii îl reprezintă construcţii în care sunt amestecate în mod ciudat sti-luri şi epoci, iar în locul punctului central al ansamblului arhitectural se deschide o gaură. Este vorba despre un centru absent, un pol al cercului ce reprezintă căderea în neant.

La fel e şi structura de conţinut a lu-mii unipolare. În centrul Occidentului global – în SUA şi în ţările Alianţei tran-satlantice – se deschide hăul găurii ne-gre a Postmodernităţii.

Fisura dintre teoria şi practica globalismuluiUltima metamorfoză a Occidentului

în trecerea lui la Postmodernitate, pe care am descris-o mai sus, este totuşi o construcţie pur teoretică. Un asemenea tablou se formase către începutul anilor nouăzeci ai secolului XX, şi anume astfel concepeau logica istoriei mondiale gân-ditorii care se mai păstrase în Occident, înainte de a ceda definitiv locul postu-manităţii (e posibil, maşinilor înzestrate cu raţiune). Însă între această construc-ţie teoretică şi realizarea ei se păstra o anumită fisură. Meditaţiile asupra naturii şi structurii unui asemenea Occident şi unei astfel de Postmodernitate le provo-cau sentimente de groază şi disperare chiar şi apologeţilor săi ardenţi. Astfel, la un moment dat, Francis Fukuyama s-a distanţat de acea imagine idilică pe care el însuşi o creionase la începutul anilor nouăzeci, propunând să se tragă frâna, Occidentul urmând să se reţină în starea în care se afla până a ajunge la staţia ter-minus4. Criticii lui Fukuyama, inclusiv S. Huntigton, în general exagerau calitatea şi volumul acelor obstacole, pe care ur-mează să le depăşească Occidentul pen-tru a deveni unul cu adevărat global. Cei care aveau puncte de vedere diferite au prins a se agăţa de rămăşiţele Moderni-tăţii: cu statele naţionale, cu credinţa în progres, cu spiritul moralizator, cu aerele de mentor şi cu fobiile lui, cu care toată lumea se obişnuiseră demult. Atunci s-a luat decizia ca mişcarea spre scopul sta-bilit să fie extinsă sau, cel puţin, să se si-muleze legănarea vagoanelor şi ticăitul roţilor pe şenile.

Occidentul se află la ora actuală anu-me în acea fisură: între ceea ce ar trebui să devină la modul teoretic în epoca globalismului, a depăşirii practic tuturor obstacolelor, şi a victoriei asupra tutu-ror alternativelor, şi ceea ce nu doreşte nici în ruptul capului să recunoască în calitate de nouă arhitectură globală a Postmodernităţii – cu o gaură în loc de centru. Însă în această fisură – extrem de mică, ce se reduce mereu – se întâm-plă nişte procese destul de importante, care schimbă în permanenţă tabloul ge-neral al lumii.

Toate acestea influenţează puternic Rusia.

SUA şi Uniunea Europeană: două poluri ale lumii occidentale la începutul sec. XXIOscilaţiile Occidentului în fisura apă-

rută între Modernitatea încheiată şi Postmodernitatea începută se manifes-tă şi sub aspect geopolitic.

Astfel, dispariţia concurentului global în persoana URSS (proiectul alter-mo-dernizării) a pus sub semnul întrebării civilizaţia transatlantică. Absenţa duş-manului în Est transforma legătura SUA şi Europei în cadrul ”Occidentului nucle-ar” în una mai puţin evidentă şi natura-lă. A început să se manifeste disocierea Occidentului transatlantic în SUA şi Uni-unea Europeană.

Pe parcursul sec. XX, centrul Occi-dentului se deplasa treptat dincolo de Atlantic, în SUA. Iar după cel de-al Doi-lea Război Mondial anume SUA şi-au asumat misiunea de avangardă a Occi-dentului. Ele au devenit o supraputere, care garanta prin forţa sa securitatea militară strategică şi prosperitatea eco-nomică a ţărilor europene.

După dezintegrarea URSS, rolul de centru al Occidentului, exercitat de SUA, s-a consolidat şi mai mult. Asta a coincis cu integrarea europeană şi crearea în Europa a unui stat în esenţă supranaţi-onal, stat de tip postmodernist (P. Co-oper5). Fiind cândva leagănul Occiden-tului ca fenomen, Europa a devenit, la rândul său, ”Est” în raport cu SUA. Statele Unite au mers pe calea modernizării şi a postmodernizării mai departe decât Eu-ropa, Lumea Veche devenind o realitate independentă în raport cu Lumea Nouă.

Astfel s-a constituit tabloul geopoli-tic, unde în însuşi spaţiul Occidentului s-a conturat un anume dualism. Pe de o parte, SUA au devenit ”cel mai avansat” Occident. La rândul său, Europa a căutat să-şi tatoneze propria sa cale, una dife-rită.

S-au declanşat chiar şi dispute filozo-fice, unii neoconservatori americani (în particular, R. Kagan6) au propus ca civili-zaţia americană să fie tratată ca izvorând din concepţia teribilului ”Léviathan” al lui Hobbes, iar Uniunea Europeană ca expresie a ideilor pacifiste ale lui Kant, cu societatea lui civilă, toleranţa şi drep-turile omului. Au fost propuse şi alte clasificări. În orice caz, SUA şi Europa au început să conştientizeze de o manieră nouă propria identitate, propriile valori, propria atitudine faţă de Modernitate şi Postmodernitate.

La nivelul intereselor, această situaţie s-a manifestat şi mai pronunţat. Fiind prima forţă comercială şi a doua ca pon-dere economică la scară mondială, Uni-unea Europeană a realizat că interesele ei în ţările arabe, precum şi în raport cu Rusia şi cu alte ţări din Est, diferă destul de des de cele americane, deseori fiind chiar diametral opuse. Situaţia respecti-

vă s-a manifestat deosebit de elocvent în timpul războiului din Irak, atunci când comandamentul NATO n-a sprijinit in-tervenţia americană, iar liderii Franţei şi Germaniei (Chirac şi Schröder), alături de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-au pronunţat categoric împotriva acestui război.

Am putea descrie situaţia creată cu următoarea formulă: astăzi SUA şi Euro-pa au valori comune, dar interese diferite. Diferenţa de interese şi conştientizarea acestei realităţi se observă mai ales în ţări ca Franţa, Germania, Italia, Spa-nia. De obicei, ele sunt numite ţări ale Europei continentale, iar tendinţa de a prezenta Europa ca pe un jucător geo-politic independent, care, în măsura po-sibilităţilor, trebuie să devină indepen-dent faţă de SUA – continentalism sau eurocontinentalism. În cazurile cele mai extreme, continentaliştii susţin că SUA şi Europa au nu doar interese, ci şi valori diferite (de exemplu, filozoful francez Alain de Benoist7).

La celălalt pol al Europei se află cei care accentuează în fel şi chip unitatea de valori, insistând pe această bază la ajustarea intereselor europene la cele americane. De acest pol ţin euroatlan-tiştii (Anglia, ţările Europei de Est – Po-lonia, Ungaria, România, Cehia, ţările baltice etc.).

Cele două tendinţe diferite în interio-rul Europei creează identitatea ei duală: pe de o parte, avem de a face cu Euro-pa continentală, iar pe de alta – cu cea atlantistă (proamericană). Cele două poluri au atitudini diferite şi în raport cu noţiunea ”Occident”: continenta-liştii consideră că dacă Europa este ”Occidentul”, atunci SUA e altceva. Iar atlantiştii, dimpotrivă, tind să identifice destinele Europei cu cele ale Americii ca aparţinând unei singure civilizaţii, unde Atlanticul nu e decât un fel de ”lac in-terior” (aşa cum ecumenul oikoumènes grecesc sau roman tratau la timpul respectiv Marea Mediterană). Pentru euroatlantişti, ansamblul Uniunea Euro-peană–SUA reprezintă ”Occidentul”, aici rolul de avangardă revenindu-i SUA.Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

__________________1 Barnett T. The Pentagon’s New Map: War

and Peace in the Twenty-First Century. Washington, 2004.

2 Делёз Ж. Логика смысла. М.: Академия, 1995.// Дугин А. Постфилософия. М., 2009.

3 Шмитт К. Планетарная напряженность между Востоком и Западом //Дугин А. Основы геополитики. М.: Арктогея, 2000.

4 Фукуяма Ф. Наше постчеловеческое будущее: Последствия биотехнологической революции. М.: АСТ, 2004.

5 Cooper R. The Breaking of Nations. Order and Chaos in the Twenty-first Cen-tury, London, 2003.

6 Kagan R. Of Paradise and Power. Wa-shington, 2003.

7 De Benoist A. L’Europe, Tiers-monde, meme combat. Paris, 1992.

Occidentul şi provocările lui

20 DECEMBRIE 2013 5 F L U XGeopolitic=

Aşadar, guvernul vrea să mo-difice legislaţia în aşa fel ca să limiteze spaţiul de manevră al fumătorilor. Modificările propu-se ieri (18 decembrie – n. red.) in-terzic fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă, în transportul în comun.

Se doreşte ca fumătorii să-şi aprindă ţigările la o distanţă de cel puţin 10 metri de instituţiile medico-sanitare, de staţiile de troleu, se vrea interzicerea fumatului pe stadioane şi în pieţe. O adevărată ofensivă împotriva fumătorilor, nu?

Eu zic să nu ne grăbim să tragem concluzii. Noi multe legi frumoase avem aici care roade nu aduc. Chiar dacă vor fi adoptate de Parla-ment, modificările s-ar putea să nu modifice mai nimic.

Pentru mine o enigmă rămâne modul con-cret în care fumătorii iresponsabili vor fi pe-depsiţi. Să admitem că văd un individ care fumează la staţia de troleu. Ce trebuie să fac? Să le sun poliţiştilor? Păi, până vin aceştia, in-dividul va dispărea şi va rămâne numai chişto-cul aruncat pe trotuar. Sau poate noi vom avea câte un poliţist la fiecare staţie de troleu, care îi va penaliza pe fumători? Mă îndoiesc sincer.

Pe mine mă frământă de multă vreme o dile-

mă: scara blocului e sau nu spaţiu public? Gu-vernul avea în vedere şi scările blocurilor când îşi concepea modificările? Asta nu ştiu, dar să admitem că guvernanţii s-au referit şi la scările blocurilor. Cum e pedepsit fumătorul pe care îl văd fumând pe scară? Ce fac? Chem poliţia? Şi dacă cel care a fumat va spune că nu a fumat? Sau poate să-l filmez? Şi dacă el mă va împie-dica s-o fac?

De-a dreptul fantastic mi se pare ca pe sta-dionul Zimbru să nu fumeze microbiştii veniţi la un meci de fotbal. Chiar vreau să văd cum poliţia îi pune la respect, cum vor fi amendaţi toţi cei care fumează pe stadion.

Sau, iată, o altă posibilă problemă. Să admi-tem că un poliţist vine să-l amendeze pe un in-divid care fuma lângă o instituţie medico-sani-tară. Iar individul se opune şi afirmă sus şi tare că era la o distanţă nu de 10 metri, ci de 10 me-tri şi jumătate de instituţie. Ce facem atunci? Măsurăm distanţa dintre individ şi instituţie?

Repet, modificările cu pricina s-ar putea să nu modifice mare lucru atâta timp cât nu există un mecanism bine pus la punct de depistare şi pedepsire a infracţiunii.

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

Un soi de ofensivă împotriva fumatului

În primul rând, se pare că statele care intenţionează să facă parte din mult lăudata uniune nu au prea avut de ales, chiar dacă Moscova ar vrea să acrediteze ideea că Armenia şi Kârgâzstanul, de exemplu, au venit cu iniţiativa şi au solicitat admiterea. Cel puţin, asta a lăsat să se înţelea-gă preşedintele rus Vladimir Putin la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic de la Minsk de la sfârşitul lunii octombrie.

„Am sprijinit intenţia Armeniei şi Kârgâzstanului de a se alătura pro-iectului de integrare”, a declarat Pu-tin, în finalul reuniunii cu preşedinţii ţărilor din Uniunea Vamală. Menţio-nând, totodată, că Rusia, Belarus şi Kazahstan au creat un grup de lucru însărcinat cu elaborarea „foii de par-curs” de aderare a celor două ţări.

Însă intenţiile de aderare par să fi fost, mai degrabă, impuse decât re-zultate din propriile convingeri ale autorităţilor de la Erevan şi Bişkek. Acum câteva zile, presa l-a citat pe preşedintele kârgâz, Almazbek Atambayev, care a declarat că ţara sa nu va adera la Uniunea Vamală în condiţiile propuse de Kremlin. „Noi vom alege calea care va răspunde intereselor cetăţenilor Kârgâzsta-nului”, a comentat acesta în contex-tul adoptării foii de parcurs pentru aderarea la comunitate, transmite expert.ru. Anterior, prim-vicepre-

mierul kârgâz Djoomart Otorbayev a atenţionat că „foaia de parcurs” de aderare a fost aprobată de către comisia eurasiatică în noiembrie curent, fără participarea Kârgâzsta-nului la procesul de elaborare şi că acest plan, aşa cum arată el acum, nu convine Bişkekului.

Atambayev a accentuat că, în po-fida faptului că ţara sa nu are prea multe alternative acestei variante de colaborare, ea va adera la Rusia, Ucraina şi Kazahstan doar în cazul în care vor fi îndeplinite toate condiţii-le Bişkekului.

În cadrul unei conferinţe de presă, în data de 16 decembrie, preşedin-tele kârgâz a spus cu fermitate că nu va accepta nimic din ceea ce ar fi în detrimentul ţării sale. „Atambayev nu poate fi şantajat”, a punctat el, menţionând că este deja destul de „călit” în acest sens. „Este adevărat, avem cam puţine posibilităţi de a alege, dar vom merge doar pe calea care le va conveni kirghizilor şi ne va proteja interesele.

Astfel, declaraţia preşedintelui kârgâz este prima de la asemenea nivel, în care se recunoaşte deschis că Kremlinul recurge la şantaj pen-tru a obliga ţările care au făcut parte din fosta URSS să adere la Uniunea vamală.

Anterior, şi unele publicaţii de la Erevan au scris că Rusia a recurs la

şantaj în cazul Armeniei, amenin-ţând-o cu recunoaşterea indepen-denţei enclavei separatiste Karaba-hul de Munte.

Nu putem vorbi despre o coeziune de nezdruncinat nici în cazul mem-brilor fondatori ai uniunii. Preşedin-tele belarus Aleksandr Lukaşenko şi-a exprimat deja, în câteva rânduri, dezacordul cu politicile de percepe-re a taxelor promovate de Rusia şi a ameninţat că ţara sa ar putea ieşi din acordul Uniunii Vamale.

La începutul lui octombrie curent, Lukaşenko a declarat că Belarusul va părăsi Uniunea dacă Rusia nu va anula taxele pentru produsele pe-troliere, de la 1 ianuarie 2014, afir-mând că efortul de aflare în respecti-va comunitate nu-şi are rostul, dacă nu vor fi vizibile „efectele economi-ce”. Preşedintele belarus a precizat că ţara sa transferă în bugetul Rusiei 4 miliarde de dolari din taxele de export petroliere. „Dacă aceşti bani ar rămâne în ţară, eu aş construi aici Emirate”, a afirmat Lukaşenko.

În cadrul aceleiaşi reuniuni a Con-siliului Economic Eurasiatic de la finele lunii octombrie, preşedintele Belarusului a acuzat că taxele vama-le impuse de Rusia sunt tot mai mul-te şi mai mari, iar procedurile care reglementează exportul de mărfuri în Rusia sunt tot mai complicate.

Ceva mai devreme, în luna august, Aleksandr Lukaşenko a mai lansat un atac împotriva Uniunii Vamale, apreciind că aceasta nu este funcţio-nală, iar Rusia nu-şi respectă promi-siunile făcute la lansarea proiectului şi îngrădeşte accesul Belarusului pe piaţa sa. Declaraţiile erau făcute în contextul impunerii unor restricţii la importul produselor lactate din Belarus.

Nu pare să mai fie un aliat absolut

sigur al Rusiei nici preşedintele Ka-zahstanului, Nursultan Nazarbaev. La summitul Consiliului Economic Suprem Eurasiatic de la Minsk, Na-zarbaev a acuzat Rusia de politiza-rea Uniunii Vamale şi de faptul că şi-a impus o influenţă prea mare în cadrul acesteia. De asemenea, în opinia liderului kazah, Moscova ar crea bariere artificiale în procesul de integrare economică a celor trei ţări componente.

În cazul Ucrainei, Moscova în-cearcă să aplice tactica „biciului şi a zăhărelului”. După exercitarea unor presiuni economice şi a şan-tajului, în urma cărora, se pare, autorităţile ucrainene au fost de-terminate să renunţe la semnarea acordului cu UE, ruşii au decis să-i trateze pe ucraineni ca pe „rude apropiate”.

Săptămâna aceasta, Rusia şi Ucrai-na au semnat un acord ce prevede înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două ţări, de asemenea, un împrumut de 15 miliarde de

dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev şi reducerea cu o treime a pre-ţului la gaze.

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă anuale, Vladimir Putin a ex-plicat că Rusia a acţionat ca o „rudă apropiată” în cazul Ucrainei, pentru că este vorba de „un popor-frate, o ţară-soră” ce trebuie ajutată să iasă din criză.

Chiar dacă Putin a ţinut să preci-zeze că în cadrul întrevederii avute cu preşedintele Ucrainei, Victor Ia-nukovici, nu a fost discutată proble-ma aderării acestei ţări la Uniunea Vamală şi nu au fost asumate niciun fel de angajamente în acest sens, experţii se îndoiesc în privinţa dez-interesului total al „fratelui” rus. Iar noi ţinem minte înţelepciunea po-pulară: frate, frate, da brânza-i cu bani. Aşa că, să vedem cum va arăta nota de plată.

Ioana FLOREA, FLUX

În Uniunea Vamală, mai mult de nevoie decât de voie?

În ciuda eforturilor Kremlinului de a prezenta în ter-meni cât mai atractivi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi a exacerba avantajele şi beneficiile de care se vor bucura ţările membre, uniunea pare să fie totuşi mai mult una de nevoie, decât de voie. Cel puţin, spre astfel de concluzii indică declaraţiile, mai voalate ori mai directe, pe care le fac în ultima perioadă şefii state-lor care au constituit respectiva entitate, dar şi ale celor care urmează să adere.

20 DECEMBRIE 20136F L U X Social

Bărbatul din satul Şestaci, ra-ionul Şoldăneşti, care curăţa o fântână şi care a fost prins la o adâncime de 16 metri de pereţii care s-au surpat, nu a supravieţuit. Şi nici nu avea cum, pentru că s-a aflat sub pământ aproape de trei zile, fiind presat de vreo 50 de tone de nisip şi piatră.

După 60 de ore de muncă, salva-torii au scos de sub pământ cadavrul bărbatului, care a lăsat orfani de tată 4 copii. Imediat a urmat decla-raţia ofiţerului de presă al Serviciu-lui Protecţiei Civile şi Situaţiilor Ex-cepţionale, Liliana Puşcaşu: „Acum câteva secunde salvatorii au scos la suprafaţă corpul neînsufleţit al băr-batului care acum 2 zile a fost prins sub pământ în timp ce încerca să cu-reţe fântâna. La operaţiune au parti-cipat peste 20 de salvatori şi a durat mai mult de 60 de ore. Salvatorii au făcut tot posibilul pentru a fi salvat. Noi am sperat până în ultima clipă că omul va fi în viaţă. La ora 17:45, sal-vatorii au depistat corpul bărbatului la o adâncime de peste 16 metri”.

Este foarte stranie declaraţia ofiţe-rului de presă de la Serviciul Protec-ţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. Cum puteau salvatorii să spere că bărbatul este viu după atâta timp de stat la 16 metri sub pământ, sufe-rind de lipsă de oxigen şi de căldură.

Reprezentanţii Serviciului Protec-ţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale au menţionat, în câteva rânduri, că salvatorii şi-au riscat viaţa încercând să scoată victima de sub dărâmături. Este adevărat, cei 20 de salvatori au făcut tot ce au putut, au depus un efort supraomenesc, şi-au riscat via-ţa. Dar asta nu schimbă rezultatul operaţiunii de salvare. Ei nu au fost în stare să salveze victima. Mai rău, în noaptea de marţi spre miercuri ei au abandonat lucrările pe motiv că acestea sunt foarte periculoase pe întuneric. O ţară întreagă a văzut cum femeia bărbatului plângea în hohote şi îi implora să continue lu-crările. Au sărit şi sătenii, încât a fost nevoie de intervenţia poliţiei ca sal-vatorii să se poată retrage şi să reia lucrările abia a doua zi dimineaţa.

Autorităţile organizează tot felul de spectacole, de manifestări în care

salvatorii şi pompierii noştri îşi arată dibăcia. Dar când e cazul să intervi-nă, constatăm că aceştia sunt total ineficienţi. Poţi să spui că Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excep-ţionale este unul performant, dacă acest serviciu nu este în stare să scoată un om dintr-o fântână surpa-tă timp de câteva ore şi are nevoie tocmai de 60 de ore pentru asta.

Vina pentru cele întâmplate o poartă atât conducerea instituţiei, cât şi autorităţile ţării, în general. De ce acest serviciu nu este dotat cu tehnica necesară, de ce nu s-a săpat mecanizat, ci doar cu lopeţile şi hârleţe? Păi, la câteva zile după ce bărbatul a murit, puteau să scoată cadavrul de sub dărâmături şi un grup de săteni, fără nicio pregătire specială.

Vă imaginaţi ce ar face Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excep-ţionale dacă în ţară s-ar produce, Doamne fereşte, o calamitate natu-rală de proporţii, un cutremur, fie unul şi de mică magnitudine? Mai ales că Republica Moldova se află într-o zonă seismică activă.

Judecând după felul în care au acţi-

onat salvatorii de la Serviciul Protec-ţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale putem constata că în acest domeniu lucrurile sunt lăsate de izbelişte. Pro-babil că aceeaşi situaţie este şi în ca-drul Armatei Naţionale, a trupelor de carabinieri, a Poliţiei de Frontieră şi în alte instituţii. Norocul nostru este că Dumnezeu ne păzeşte de calami-tăţi naturale şi războaie. Altfel ar fi vai de cetăţenii Republicii Moldova.

Pentru că bărbatul din Şestaci nu a putut fi salvat, pentru că interven-

ţia salvatorilor a fost total ineficien-tă, suntem în drept să aşteptăm ex-plicaţii de la conducerea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţi-onale, precum şi de la reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului care sunt responsabili de acest domeniu. Lumea trebuie să ştie dacă există ci-neva care poate interveni în caz de urgenţă, de situaţii excepţionale sau plăteşte impozite aiurea.

FLUX

Eroii de la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale au fost total ineficienţi

Oamenii ar trebui să înceteze să mai cheltuiască zadarnic bani pe supli-mente alimentare, afirmă un grup de medici, în urma rezultatelor a trei studii ample care arată că majorita-tea suplimentelor de multivitamine şi minerale sunt ineficiente în ceea ce priveşte reducerea riscului de îmbol-năvire. Ba chiar, în unele cazuri, se pot dovedi nocive.

Cele trei studii, publicate în jurnalul An-nals of Internal Medicine, cuprind două noi studii clinice şi o revizie a 27 de studii an-terioare, informează theguardian.com Din toate rezultă că nu există dovezi ale faptului că administrarea zilnică de suplimente de multivitamine şi minerale ar preveni ori în-cetini declinul cognitiv sau instalarea unor boli cronice, precum maladiile cardiace şi cancerul.

„Mesajul e simplu: cele mai multe dintre suplimente nu previn bolile cronice ori de-cesul, utilizarea lor nu este justificată şi ar trebui evitată”, susțin autorii studiilor. Mesa-jul este adresat în mod special persoanelor care nu prezintă simptome de deficienţă nu-triţională, dar care consumă cantităţi mari de suplimente, fără a avea nevoie de ele.

„Serii întregi de studii au arătat că admi-nistrarea acestor suplimente nu are niciun impact benefic asupra sănătăţii şi totuşi, oa-menii continuă să ia suplimente – la ora ac-

tuală, în cantităţi mai mari ca oricând”, spune dr. Edgar Miller, unul dintre autorii studiului şi profesor de medicină şi epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore.

Acesta mai spune că preocuparea de a lua supliment ar putea avea o componentă psi-hologică. În ciuda dovezilor că suplimentele nu aduc beneficii marii majorităţi a popula-ţiei, unele persoane se conving singure că au nevoie de suplimente, pentru că le-ar lipsi nutrienţii necesari din alimentaţie.

Studiile confirmă rezultatele unor cerce-tări anterioare care arătau că, în general, suplimentele alimentare, inclusiv vitamine B şi antioxidanţi, nu aduc beneficii, iar dozele mari de beta-caroten, vitamina E şi, proba-bil, şi vitamina A chiar măresc rata deceselor.

„Industria de profil încearcă să creeze im-presia că avem deficienţe de vitamine, dar studii randomizate arată că nu avem cu toţii asemenea deficienţe şi nu avem niciun be-neficiu de pe urma vitaminelor”, spune dr. Miller.

În revizia celor 27 de studii clinice ante-rioare, care cuprindeau în total 450.000 de adulţi vârstnici, cercetătorii nu au găsit nicio dovadă că suplimentele alimentare ar avea vreun efect benefic în ceea ce priveşte pre-venirea cancerului şi a bolilor de inimă.

Într-un alt studiu, cercetătorii au exami-nat efectele administrării unei combinaţii de nutrineţi – inclusiv vitaminele A, C, E, B şi

beta-caroten la 6.000 de bărbaţi de peste 65 de ani, care au fost monitorizați timp de 12 ani. Performanţele cognitive şi capacităţile verbale ale participanţilor care au luat su-plimente nu s-au dovedit diferite de cele ale subiecţilor care primiseră doar un placebo.

În al treilea studiu, cercetătorii au încercat să afle dacă dozele mari de multivitamine şi minerale pot preveni atacurile de inimă, ata-cul vascular cerebrale şi decesul la 1.700 de persoane care suferiseră deja câte un atac de cord. După o urmărire cu durata medie de 5 ani, rezultatele nu au evidenţiat diferenţe între participanţii care luaseră suplimente şi cei care nu luaseră.

”Considerăm cazul rezolvat: adăugarea ce-lor mai multe suplimente de minerale ori vi-tamine la dieta adulţilor bine hrăniţi nu adu-ce niciun beneficiu categoric şi poate fi chiar dăunătoare”, au afirmat spre final specialiştii.

Sursa: e-sanatate.md

Consumul de multivitamine înseamnă bani aruncaţi în vânt Preţuri mai mari decât acum un an

Urmare din pag. 1Comparativ cu situaţia din noiembrie 2012, pro-

dusele alimentare s-au scumpit cu 6,8%, cele mai importante majorări înregistrându-se la legume – 13,8%, ouă – 13,3%, lapte şi produse lactate – 7,2%. Plătim mai mult decât acum un an şi pentru zahăr – cu 5%, carne şi produse din carne – cu 4,3%, iar pâinea este mai scumpă cu 3,2 la sută.

Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, în luna noiembrie a fost constatată majorarea preţurilor la lemne pentru foc, la gazul natural ambalat în bute-lii, îmbrăcăminte, confecţii etc.

Totodată, datele BNS arată că, faţă de acum un an, mărfurile nealimentare au înregistrat o rată a infla-ţiei de 4,6%. Cel mai mult s-au scumpit articolele de confecţie şi încălţămintea, cu 6 şi, respectiv, 5,7 la sută. Materialele de construcţie au ajuns cu 4,6% mai scumpe pe parcursul ultimului an, iar medica-mentele – cu 4,1%.

La serviciile prestate populaţiei, în luna noiem-brie 2013 a fost înregistrată majorarea tarifelor me-dii lunare la: serviciile pentru călătoria interurbană cu autobuzele – 26,3%, serviciile de turism peste hotarele ţării – cu 4,2%, plata pentru întreţinerea copiilor la creşe şi grădiniţe – cu 1,6%, plata pentru locuinţă – cu 1,3%, serviciile rituale – cu 1,2%.

Raportat la noiembrie 2012, preţurile pentru ser-vicii au ajuns mai mari cu 2,9 la sută. Transportul de pasageri s-a scumpit per total cu 14,8%, iar pentru apa potabilă şi canalizare plătim mai scump cu 6,9 la sută.

FLUX

20 DECEMBRIE 2013 7 F L U XSocial

S-au copt pensiileÎn Republica Moldova mai există o

piață foarte profitabilă/convenabi-lă, cu rezerve de miliarde de lei, care până în prezent nu a fost valorifica-tă. Această sursă nevalorificată se numeşte piața asigurărilor cu pensii facultative.

Calculele preventive demonstrea-ză că, în prezent, luând în considera-re cota contribuției presupusă spre a fi folosită, volumul maxim al pieței asigurărilor cu pensii facultative constituie aproximativ 10,0 miliarde de lei.

Ca una din părți componente a sistemului, ce generează venituri financiare considerabile, această piață este printre ultimele care nu a fost atinsă şi pe care s-a pus ochiul. Pentru a pune mâna pe acest spațiu financiar, a fost nevoie de susținere politică. În anul 2013 aceasta s-a produs. Analiza evenimentelor ce s-au petrecut în ultimii ani demon-strează că piețele, financiară, ban-cară, de asigurări, practic au fost re-partizate, iar majoritatea lor aparțin unei singure persoane, fie direct sau indirect.

Cum a fost cedată CNPF?După formarea noului Guvern, în

mai 2013, Comisia Națională a Pieței Financiare a fost cedată PLDM, ante-

rior aparținând PD. S-a cedat aceas-ta de către PD din bune intenții sau nu, nu se cunoaşte, însă analizele relevă că CNPF nu mai reprezin-tă pentru PD niciun interes. CNPF şi-a făcut jocul, începând cu anul 2011 şi până în prezent, acordând suport în atacurile raider, în depo-sedarea de averi a unor persoane acționari în bănci şi în societățile de asigurări etc. Tot ce s-a putut stoar-ce din această comisie s-a stors şi, ca să pară mărinimoşi, cei din PD ca şi cum au făcut un cadou. S-a înțeles aceasta sau nu de către cei din PLDM, însă pe tabla de joc acum va apărea o mare responsabilitate a acestei comisii pentru supraveghe-rea pieței financiare, care, de fapt, a fost acaparată.

În primăvara anului curent, în Par-lament a apărut o inițiativă legisla-tivă, sub forma unui pachet de legi şi modificări ale altor legi, legată de reglementarea asigurărilor cu pensii facultative. Această inițiativă legislativă a venit de la CNPF, aflată atunci sub acoperirea politică a PD. Pachetul de legi ținea de formarea condițiilor de funcționare a fon-durilor de pensii facultative. Toate acestea au fost trecute prin Guvern şi, mai apoi, adoptate de Parlament.

Astfel, CNPF şi-a încheiat rolul său de unealtă pentru PD, în aşa fel de-venind nerevendicată. Şi atunci, de ce să nu fie cedată altei formațiuni politice…

De fapt, se pregătește o lovitură financiară fără precedentCâteva prevederi care vin să pre-

gătească terenul de a acapara cât mai mult şi cât mai larg pe piața

financiară. Aceste prevederi ating practic toate sferele de asigurări, fie obligatorii de stat sau benevole. În explicațiile CNPF privind necesita-tea modificării unor acte legislative se prevede:

- de a majora plafonul contribuției din salariile angajaților în fondurile de pensii facultative de la 15% la 25%;

- să se permită deducerea în cuantum de 3550 de lei anual a pri-melor de asigurare plătite în baza contractului de asigurare de viaţă, de sănătate, accidente şi riscuri de calamități naturale de către persoa-na fizică sau în favoarea acesteia de către angajatorul său,

- pentru asigurarea creşterii atractivității investirii în valori mo-biliare se propune de a anula plata impozitelor din unele venituri ca di-videndele şi alte plăți.

Acestea sunt numai câteva din-tre cele ce demonstrează că baza pieței financiare trebuie să devină cât mai largă şi adâncă. Dacă luăm în considerare cota contribuției ne-impozabile 25%, care ar putea fi fo-losită pentru salariați şi cunoscând prognozele fondului de salarizare pe țară (aproximativ 40,0 de miliarde de lei), atunci volumul maxim al pieței asigurărilor cu pensii facultative, în prezent, ar putea ajunge suma de aproximativ 10,0 miliarde de lei.

În anul 2014-2015, această piață ar putea fi valorificată la 10%. În acest caz, volumul acestei piețe ar constitui 1 miliard de lei. De fapt, aceasta este miza la care se aşteaptă cei ce vor acapara acest segment al pieței financiare. Însă, pe termen mediu, volumul s-ar putea tripla şi să atingă cifra de 3 miliarde de lei în următorii 4-5 ani.

De la adoptarea legii privind fondurile nestatale de pensii (anul 1999) şi până în prezent au fost create numai 3 fonduri de pensii şi toate în ultimii ani. Se presupu-ne că aceste trei fonduri nestatale de pensii aparțin câtorva persoa-ne: Fondul Nestatal de Pensii (FNP) PRIME EXIM-ASINT a fost fondat în primăvara anului 2012 şi este con-trolat de Plahotniuc (http://www.jurnal.md/ro/news/vilniusul-drept-paravan-pentru-dezmat-1160310/), iar celelalte două fonduri de pensii infinitate sunt FNP PRIMUL FOND DE PENSII, care este administrat de compania VICTORIA Asigurări, re-spectiv FNP ”ASIGURARE SOCIALĂ PRIVATĂ” este administrat de ”KLAS-SIKA Asigurări”. (În presă s-a scris că firmele menţionate sunt controlate de Plahotniuc şi partenerii săi, Shor şi Platon – n.n.)

Se poate concluziona că adepții valorificării pieței respective au

pregătit terenul pentru ca aceasta, cât mai uşor, să fie monopolizată. Instrumentele de protecție sunt în mâinile PD (Consiliul Concurenței, Asociația asiguratorilor, CNA, Procu-ratura etc.).

Noua lege a fondurilor de pen-sii facultative prevede un şir de posibilități, prin care orice întreprin-dere să poată acumula plățile pen-tru angajații săi, în orice companie de asigurări, astfel deschizându-se larg uşile unor companii de asigu-rări pentru a-şi lărgi platformele sale de activități. Să nu uităm că princi-palele entități de asigurare au fost acaparate.

Presupun că la prima etapă vor apare fonduri de pensii facultative fondate de companiile de asigurări, care în prezent formează pe piață un cartel bine determinat.

Gheorghe COSTANDACHI

Sursa: costandachi.eu

Pensii mai mari sau Raiderul pregăteşte lovitura

Reprezentanţii Consulatului din Bălţi nu mai primesc dosare

pentru eliberarea vizelor Planurile de vacanţă ale mai multor moldoveni din nordul ţării, care intenţio-nau să ajungă în România, au fost date peste cap. Oamenii spun că reprezentanţii Consulatului din Bălţi nu mai primesc dosare pentru eliberarea vizelor. Informaţia a fost însă negată de angajaţii instituţiei, care spun că procesul de progra-mare nu a fost întrerupt.

Totuşi, potrivit lor, oamenii vor putea obţine o înscriere doar după 6 ianuarie, din cauza numărului mare de cereri.

Oamenii sunt nemulţumiţi că au aşteptat mai multe zile în zadar.„Noi stăm de două, trei zile şi îngheţăm noaptea. Vine lumea aici şi aş-

teaptă şi ei la urmă nu ne primesc”.„Noi ne îmbolnăvim stând aici. Am stat marţi, miercuri. Acum am venit

să luăm viza, dar nu ni se spune nimic”.„Opt persoane azi au intrat, dintre care au întors patru înapoi”.Solicitat de Publika TV, directorul Agenţiei Turismului a spus că, ante-

rior, s-a luat o decizie ca secţiile consulare ale statului vecin să primească dosare pentru eliberarea vizelor doar până pe 13 decembrie, dar după o discuţie cu ambasadorul României în Republica Moldova, termenul a fost extins cu patru zile.

„Consulatele au primit numai până pe data de 17, inclusiv. Pe data de 23 este termenul limită până când activează serviciul consular şi pe data de 23 o să fie eliberate vizele pentru documentele depuse pe 17 decem-brie”, a decarat Nicolae Platon.

În perioada 23 decembrie - 8 ianuarie, secţiile consulare ale României vor fi închise în legătură cu sărbătorile de iarnă.

Sursa: publika.md

Pe data de 15 noiembrie 2013 a avut loc Adunarea Generală extraordinară a Uniunii Asigurătorilor din Moldova cu participarea „Asito” SA, „Moldasig” SA, „Victoria Asigurări” SA, „Klassika Asigu-rări” SA, „Donaris Grup” SA şi „GRAWE CARAT Asigurări” SA ce a avut drept scop alegerea preşedintelui Uniunii.

În pofida solicitării companiei GRAWE Carat privind organizarea şi desfăşurarea unui concurs public şi trans-parent pentru funcția de preşedinte al Uniunii Asigură-torilor din Moldova, cu 5 voturi „pro” şi 1 vot „împotrivă”, în funcția de preşedinte al Uniunii a fost ales Aurel Co-lenco, fost anchetator, judecător şi preşedinte al Curții de Apel Economice.

Compania GRAWE Carat a votat împotriva numirii lui Aurel Colenco în funcția de preşedinte şi această decizie a fost motivată prin lipsa de transparenţă şi imparţiali-

tate în procesul de desemnare a preşedintelui.

M e n ț i o n ă m că alegerea lui Aurel Colenco în funcția de preşedinte a avut loc în absența acestuia, iar membrii Uniunii au fost lipsiți de dreptul şi posi-bilitatea chesti-onării respecti-vului candidat cu privire la su-

biectele ce țin de potențiala exercitare a a t r i b u ț i i l o r de serviciu în funcția de preşedinte al Uniunii Asigu-rătorilor din Moldova.

La 17 sep-tembrie 2012, Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor a refuzat ce-rerea de admitere în profesia de avocat, argumentând că comportamentul său şi activitatea în funcţia de ju-decător „sunt incompatibile cu normele Codului Deon-tologic...”. În pofida faptului că judecătorul Victor Micu a obligat Ministerul Justiţiei să-i elibereze dlui Colenco licenţa de avocat, în cadrul mai multor publicații şi ana-lize jurnalistice activitatea profesională a respectivei persoane a fost calificată drept fiind controversată şi părtinitoare.

Luând în considerare atacurile anticoncurențiale în-dreptate împotriva companiei GRAWE Carat, lipsa de experienţă a lui Aurel Colenco în domeniul asigurărilor, procesul îndoielnic de desemnare a preşedintelui, cât şi calificarea prezentată de mass-media privind reputaţia controversată a acestuia, compania GRAWE Carat este nevoită să renunţe la calitatea de membru al UAM.

Precizăm faptul că pe data de 27.09.2013, acţiunile cu efect de cartel ale „Asito” SA, „Moldasig” SA, „Victoria Asigurări” SA şi „Klassika Asigurări” SA, companii mem-bre cu drepturi depline ale Biroului Naţional al Asigu-rătorilor de Autovehicule (BNAA), au dus la retragerea ilegală a autorizaţiei de eliberare a certificatelor Carte Verde deţinută de GRAWE Carat.

FLUX

GRAWE Carat se retrage din Uniunea Asigurătorilor din Moldova

20 DECEMBRIE 20138F L U X Externe

CMYK

BERLIN: Ajutorul financiar

acordat Ucrainei de către UE, insuficient

Frank-Wal-ter Stein-meier, noul ministru german de Externe, a apreciat marţi, 16 decembrie, că ajutorul financiar propus de Uniunea Europeană Ucrainei, pentru o orientare proeuro-

peană, a fost insuficient. Totodată, el a anunţat că va efectua o vizită în Polonia, pentru a „vedea ce eforturi comune pot fi făcute pentru a elimina blocajul politic de la Kiev”.

„Sunt sigur de un singur lucru: propunerea noastră de ajutor financiar şi economic nu este suficientă pentru a salva Ucraina de faliment şi pentru o asociere economică de durată cu Uni-unea Europeană”, a declarat ministrul german.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, marţi, după o întâlnire la Moscova cu omologul său Victor Ianukovici, că Rusia va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime.

„Modul în care politica Rusiei a exploatat situ-aţia economică din Ucraina este revoltătoare”, a apreciat Steinmeier.

Totuşi, el a adăugat că „noi (europenii) trebuie să ne întrebăm dacă nu am subestimat cumva situaţia din Ucraina, care este slabă şi divizată, şi dacă nu am subestimat fermitatea Rusiei”.

Sursa: romanialibera.ro

Conservatoarea Ange-la Merkel a fost aleasă, marţi, 16 decembrie, de către deputaţi, cu o majoritate zdrobitoare, pentru al treilea mandat de cancelar al Germaniei, a anunţat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, relatează AFP.

Merkel, care începe un nou man-dat de patru ani, va conduce o „mare coaliţie” alcătuită din uniunile creşti-ne (CDU şi aliata sa bavareză CSU) şi social-democraţi.

Foarte iubită de germani, această conservatoare în vârstă de 59 de ani, venită din fosta RDG, a fost numită, pe rând, „cancelarul de fier”, pentru apărarea politicilor de austeritate, sau „Mutti” (Mama), deoarece oferă un sentiment de siguranţă în furtu-na europeană.

Dar pe străzile din Lisabona sau Madrid au înflorit portretele Angelei Merkel cu mustaţă de tip Hitler sau sloganuri precum „Merkel nazistă, afară!”.

Mulţimea din Atena o acuză că vrea să îngenuncheze Grecia pentru a o spolia mai bine.

Cea care a fost desemnată „cea mai puternică femeie” de pe planetă

pentru a şaptea oară în cei opt ani de mandat de către revista america-nă Forbes asigură că Berlinul nu în-cearcă să exercite vreo formă de he-gemonie asupra Uniunii Europene. Dar că nu ne-am afla în acest punct dacă toată lumea ar fi strâns curea-ua aşa cum a făcut prima economie a zonei euro.

Angela Dorothea, născută Kasner, în vârstă de 59 de ani, mare admi-ratoare a Ecaterinei a II-a a Rusiei, a fost un copil înzestrat pentru rusă şi matematică, ce visa să devină pati-natoare artistică.

Ea este prima femeie care a con-dus Germania, prima de la britanica Margaret Thatcher, care guvernează o ţară europeană mare.

La opt ani de la accederea ei la pu-tere, graţie unei alianţe între conser-vatori şi social-democraţi, uzura nu pare să o afecteze. Anduranţa sa în timpul summiturilor europene de la Bruxelles, alături de pasiunea ei pentru operă, i-au adus numele de „Regina nopţii”.

La conducerea unei coaliţii cu li-beralii (FDP) din 2009, ea benefici-ază în Germania de o popularitate fără precedent după război, de apro-ximativ 60 la sută opinii favorabile.

„Ea a devenit un fel de mamă a naţiunii”, apreciază politologul Os-kar Niedermayer. „Ea încarnează nu-

mitorul comun al muritorilor (...) şi apără interesele germane” în criză. „Toate acestea o fac să pară foarte calmă şi cu picioarele pe pământ, ceea ce oamenilor le place”.

Adversarii săi îi reproşează o ges-tionare de la zi la zi, fără viziune poli-tică. Angela Merkel se vrea pragma-tică. Şi nu se teme de virajele la 180 de grade, precum cel spectaculos privind energia nucleară. În 2010, ea decidea să prelungească durata ac-tivităţii centralelor. Dar după câteva luni, după catastrofa de la Fukushi-ma din martie 2011, ea a anunţat renunţarea la energia nucleară până în 2022.

Biograful său Gerd Langguth o prezintă ca „un sfinx” care a învăţat din anii petrecuţi în dictatura est-germană să îşi ascundă opiniile.

Născută la Hamburg (nord), ea a crescut în RDG comunistă, unde ta-tăl său, pastor, s-a instalat pentru a predica.

Doctor în fizică, Angela Merkel, care a mărturisit recent că cea mai mare eroare a tinereţii sale a fost să se îmbete cu lichior de cireşe la vârsta de 18 ani, şi-a început cariera politică la căderea Zidului Berlinului. Ea nu a ştiut însă nimic despre aceasta la mo-mentul respectiv, deoarece în seara de 9 noiembrie 1989 era la saună.

Merkel devine adjunctul purtă-torului de cuvânt al primului (şi ul-timului) Guvern al RDG ales demo-cratic. Remarcată de Helmut Kohl în 1990, „puştoaica”, aşa cum o numea el, primeşte două portofolii de la „cancelarul Reunificării”, Mediu şi Femei.

Ea profită de un scandal de finan-ţare ocultă a CDU pentru a-i lua locul mentorului său la conducerea aces-te formaţiuni în 2000.

Protestantă, fără copii, divorţată (ea a păstrat numele de Merkel de la primul său soţ) şi recăsătorită cu un chimist de renume, dar şters, Joachim Sauer, ea se impune în ca-litate de şef al unui partid de tradi-ţie catolică, dominat de bărbaţi din Germania de Vest. De atunci, toţi potenţialii săi rivali au fost elimi-naţi.

Ironizată pentru lipsa ei de ele-ganţă, recent de către Karl Lagerfe-ld, cancelarul în costum cu pantalon - un singur model în zeci de culori - a optat pentru discreţie în privinţa vieţii sale private. Dar ea poate fi vă-zută frecvent în timp ce îşi face cum-părăturile la supermarket.

Singurul său lux, în vacanţă, a fost o seară la festivalul Wagner din Bayreuth, după care a dispărut la munte pentru a face drumeţii.

Sursa: realitatea.net

Rusia şi Ucraina au semnat un acord ce înlătură obstacolele comerciale dintre cele două ţări, într-un moment în care mii de oameni protestează la Kiev pentru apropierea Ucrainei de UE. Rusia va asigura, totodată, gaze la un tarif mai mic pentru Ucraina.

Rusia îi va împrumuta Ucrainei 15 miliarde de dolari prin achiziţii de obligaţiuni emise de Ministerul Finanţelor de la Kiev, în 2013 şi 2014, şi va reduce preţul gazelor cu o treime, a anunţat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, după o întâlnire la Moscova cu omolo-gul său Victor Ianukovici, relatează AFP.

Putin a arătat că Rusia a acceptat să mic-şoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari 1.000 de metri cubi faţă de peste 400 de dolari în prezent.

La un import de circa 26 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, economiile re-alizate de Ucraina se vor cifra anul viitor la aproape 3,5 miliarde de euro.

Putin a arătat, de asemenea, că problema aderării Ucrainei la Uniunea Vamală condusă de Moscova, de care se temea opoziţia pro-europeană de la Kiev, nu a fost discutată în cadrul acestor negocieri.

„Aş vrea să asigur pe toată lumea că nu am discutat astăzi despre aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală”, a declarat Putin.

Anunţul a fost făcut în condiţiile în care opozanţii preşedintelui Ianukovici, care de-monstrează de patru săptămâni, îl acuză că vrea să vândă Rusiei ţara aflată în pragul fa-limentului.

„Ţinând cont de problemele economiei ucrainene, guvernul rus a decis să plaseze o parte din rezerve în titluri guvernamentale ale Ucrainei, în valoare de 15 miliarde de do-lari”, a spus Putin.

Preşedintele rus a subliniat că finanţarea nu este legată de vreo condiţie, de creştere sau de scădere a beneficiilor sociale, a pen-siilor sau a cheltuielilor, făcând aluzie la con-diţiile impuse de FMI pentru acordarea unui împrumut Ucrainei.

FMI, cu care Ucraina negociază de mai mulţi ani, cere autorităţilor de la Kiev refor-me care includ majorarea preţului gazelor.

Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a precizat că Rusia va investi imediat în obliga-ţiunile ucrainene, în 2013 şi 2014.

Putin a precizat că, deşi nu s-a discutat despre intrarea Ucrainei în Uniunea Vama-lă, cele două părţi au încheiat un acord care prevede eliminarea unor bariere comerciale, până la sfârşitul anului viitor.

La începutul întâlnirii cu Putin, Ianukovici a pledat pentru un parteneriat strategic cu Rusia, care să scoată Ucraina din criza de-clanşată de renunţarea la semnarea acordu-lui de asociere cu Uniunea Europeană, aflat în pregătire de trei ani, dar care este criticat de Moscova.

Eşecul negocierilor cu UE a declanşat la

sfârşitul lunii noiembrie demonstraţii de o amploare nemaiîntâlnită în Ucraina după re-voluţia portocalie din 2004.

La Kiev, opoziţia, care a mobilizat dumini-că 300.000 de manifestanţi, a făcut apel pen-tru organizarea unui nou protest.

Unul dintre liderii opoziţiei, boxerul Vitali Klitchko, a anunţat marţi că pune capăt cari-erei sportive pentru a candida la preşedinţie, el cerând alegeri prezidenţiale anticipate.

Înainte de întâlnirea Ianukovici-Putin, un alt lider al opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, l-a aver-tizat pe preşedintele ucrainean faţă de orice iniţiativă de intrare a ţării în Uniunea Vamală condusă de Moscova.

Din cauza blocajului politic din Ucraina, comisarul european pentru Extindere, Ste-fan Fule, a anunţat săptămâna trecută sus-pendarea discuţiilor pentru acordul de aso-ciere.

Miniştrii europeni de Externe au încercat luni să îl asigure pe omologul lor rus Serghei Lavrov că o eventuală asociere a Ucrainei cu UE nu va avea un impact negativ asupra Rusiei.

Sursa: realitatea.net

Acord Putin-Ianukovici: Rusia dă gaze mai ieftine Ucrainei şi îi acordă un împrumut

Angela Merkel a fost realeasă cancelar. Cine este „cea mai puternică FEMEIE din lume”

20 DECEMBRIE 2013 9 F L U XExterne

CMYK

Acest război nu este doar o con-fruntare între trupele guvernamenta-le siriene şi o serie de grupări rebele foarte divizate şi eterogene. Pe câm-pul de luptă din Siria regăsim şi tra-diţionalul conflict dintre musulmanii şiiţi şi suniţi, prezenţa islamiştilor radicali din grupările afiliate reţelei teroriste al-Qaida, dar şi combinaţiile de interese ale puterilor regionale şi mondiale.

Astfel, Turcia, Arabia Saudită şi Qatarul, state musulmane majoritar sunite, sprijină insurgenţa armată din Siria împotriva preşedintelui al-Assad, provenit din minoritatea alau-ită, o comunitate religioasă şiită, care este susţinut de Iran, ţară majoritar şiită, dar şi de gruparea libaneză şiită Hezbollah, ce a trimis combatanţi care luptă alături de trupele Damascului.

Dincolo de particularităţile religi-oase ale zonei, pentru marile puteri mizele conflictului sirian sunt mult mai complexe. Statele Unite doresc schimbarea regimului de la Damasc, dar sunt îngrijorate de posibilitatea ca, în eventualitatea înlăturării aces-tuia, grupările islamiste infiltrate în rândul insurgenţilor să joace ulterior un rol important în viaţa politică a Si-riei. Însuşi preşedintele Barack Oba-ma a afirmat în luna septembrie că reţeaua teroristă al-Qaida a profitat de haosul din Siria pentru a-şi conso-lida poziţiile.

În schimb, pentru Rusia, criza siria-nă este o ocazie de a arăta că mai are un cuvânt de spus în politica interna-ţională. Moscova sprijină deschis re-gimul sirian, pe care l-a salvat de la o intervenţie militară occidentală după atacul chimic din 21 august din apro-piere de Damasc. De asemenea, Rusia şi-a exercitat dreptul de veto în Con-siliul de Securitate al ONU pentru a bloca toate rezoluţiile împotriva Siri-ei, acuzând, totodată, statele occiden-tale că au abuzat de mandatul primit anterior în cazul conflictului din Libia.

Pe plan militar, sfârşitul anului 2013 găseşte regimul de la Damasc într-o relativă superioritate în faţa unor forţe rebele dezorganizate şi aflate într-o relaţie de rivalitate. Po-trivit organizaţiilor internaţionale, atât trupele guvernamentale, cât şi insurgenţii au comis numeroase atro-

cităţi. Conflictul ilustrează atât tiparul unui război clasic, cu linii defensive în spatele cărora părţile controlează teritorii întinse, cât şi caracteristicile unui război de gherilă, insurgenţii reuşind să conducă atacuri chiar şi în capitala Damasc. El nu a depăşit graniţele ţării, fiind consemnate însă unele confruntări între rebelii sirieni şi combatanţii Hezbollah pe teritoriul Libanului, iar Israelul, care a manifes-tat o atitudine prudentă faţă de acest conflict, a lovit pe teritoriul Siriei ţinte despre care afirmă că erau transpor-turi de rachete pentru Hezbollah.

Opoziţia armată siriană este for-mată din numeroase grupări, atât de multe încât nimeni nu poate preciza oficial numărul lor. Ea este împărţită în două mari tabere, una moderată, reprezentată în special de Armata Siriană Liberă (ASL), şi una radicală, din care fac parte formaţiuni islamis-te, unele având legături cu Al-Qaida, cele mai cunoscute fiind Jabhat al-Nusra şi Statul islamic din Irak şi Le-vant (EIIL).

Grupările radicale nu luptă doar împotriva preşedintelui al-Assad, ci şi împotriva celor moderate, obţi-nând la sfârşitul anului 2013 victorii semnificative în faţa celor din urmă. De asemenea, mai multe grupări isla-miste au fuzionat în luna noiembrie, formând „Frontul islamic”. În replică, alte grupări ale opoziţiei siriene mo-derate s-au reunit în „Frontul rebelilor sirieni”.

Evenimentul cu cele mai mari impli-caţii survenit anul acesta în teatrul de război a fost atacul chimic din 21 au-gust, în apropiere de Damasc, soldat cu peste o mie de morţi în rândul ci-vililor. Statele occidentale au susţinut că dispun de dovezi ce atestă că tru-pele guvernamentale sunt autoarele atacului, pe care Damascul l-a pus pe seama rebelilor. Rusia a estimat că atacul a fost realizat cu arme chimice de producţie artizanală, acuzându-i astfel indirect pe rebeli.

Cum administraţia americană aver-tizase anterior că folosirea armelor chimice este ”linia roşie” dincolo de care o intervenţie militară devine ine-vitabilă, Pentagonul a început atunci pregătirile în vederea unor raiduri aeriene împotriva unităţilor arma-

tei siriene, dar în final a abandonat iniţiativa în urma propunerii Rusiei, acceptată de Damasc, ca întregul ar-senal chimic sirian să fie distrus sub control internaţional. Această ope-raţiune se va desfăşura la începu-tul anului viitor la bordul unei nave americane, ce va staţiona probabil în apele Mediteranei, armele chimice urmând să fie descompuse prin pro-cesul de hidroliză.

În luna decembrie, comisia ONU în-sărcinată cu investigarea atacului chi-mic din 21 august a publicat raportul final, în care menţionează că astfel de arme au fost folosite în cel puţin cinci locuri în Siria, fără să facă însă referire la posibilii autori ai atacurilor.

Decizia Washingtonului de a re-nunţa la intervenţia militară poate fi văzută ca un succes al diplomaţiei ruse, însă nici SUA nu au dat dova-dă de foarte multă determinare în a porni o operaţiune militară împotriva Siriei, mai ales după ce Parlamentul de la Londra a votat împotriva par-ticipării Marii Britanii la un eventual atac. În plus, erorile comise anterior de serviciile secrete americane în ca-zul Irakului, furnizând informaţii po-trivit cărora această ţară ar fi dispus de arme de distrugere în masă, care însă nu au fost niciodată găsite după intervenţia din anul 2003, au deter-minat oficialii americani să manifeste mai multă prudenţă în luarea de ho-tărâri pe baza informaţiilor primite de la aceste servicii.

Pe plan diplomatic, în contextul în care întâlnirile statelor ce susţin opo-ziţia moderată siriană, reunite în gru-pul „Prietenilor poporului sirian”, nu au condus la vreo iniţiativă substan-ţială, evenimentul cel mai marcant a fost planificarea Conferinţei de pace Geneva-2, care va începe în data de 22 ianuarie la Montreux, în apropiere de Geneva, şi care a fost propusă în luna

mai de şefii diplomaţiilor americană şi rusă, John Kerry şi Serghei Lavrov.

Conferinţa a fost amânată succesiv din cauza refuzului opoziţiei siriene de a participa la discuţii atât timp cât preşedintele al-Assad se află la pute-re şi nu este exclus de la orice partici-pare politică în perioada de tranziţie. Negocierile ar urma să aibă la bază acordul semnat la Geneva pe data de 30 iunie 2012, care defineşte cadrul unei tranziţii politice în Siria.

După îndelungi discuţii şi tergi-versări, Coaliţia Naţională Siriană, ce regrupează majoritatea grupărilor opoziţiei moderate, a decis în luna noiembrie să ia parte la negocierile care vor fi mediate de emisarul inter-naţional Lakhdar Brahimi. Însă divizi-unile profunde din cadrul ei fac foarte dificilă constituirea unei delegaţii re-prezentative la tratative, iar poziţiile acesteia şi ale Damascului se prefigu-rează a fi ireconciliabile.

Exemplele celorlalte state marcate de fenomenul Primăverii Arabe arată dificultăţile implementării democra-ţiei de tip occidental în Orientul Mij-lociu, unde schimbările de regim au

fost însoţite de continuarea violen-ţelor şi au generat o instabilitate po-litică permanentă, cazurile cele mai nefericite fiind Egipt, Yemen şi, mai ales, Libia.

O tranziţie politică în Siria ar putea fi şi mai problematică, având în vede-re complexitatea etnică şi religioasă a ţării, prezenţa islamiştilor radicali, care câştigă tot mai mult teren, şi disensiunile profunde din rândul opoziţiei actuale, care nu reuşeşte să se înţeleagă nici când se confruntă cu un inamic comun. Dar lipsa unui acord care să pună capăt confruntări-lor armate ar conduce la amplificarea dezastrului umanitar şi la noi pagube pentru economia şi infrastructura ţă-rii, mai ales că nu se întrevede o victo-rie militară a vreuneia dintre părţi în viitorul apropiat.

Fostul director al CIA, Michael Haz-den, îşi exprima recent îngrijorarea că acest conflict ar putea evolua către o destrămare a statului sirian în mai multe entităţi conduse de facţiuni ri-vale sau va continua cu un război de uzură pe termen lung.

Sursa: agerpres.ro

Preţul la pâine a crescut cu peste 500% în ultimii doi ani în Siria, în timp ce patru sirieni din cinci consideră hrana ca nevo-ie prioritară, potrivit unui studiu efec-tuat de International Rescue Committee (IRC), cu sediul la New York, relatează AFP.

Potrivit acestei organizaţii, accesul la apă potabilă este dificil pentru peste jumătate dintre sirieni.

De asemenea, păturile sunt imposibil de cumpărat pentru 95% dintre persoanele intervievate, iar, în cazul în care pot fi achiziţionate, preţul lor este de 27 de do-lari, adică 93% din venitul lor lunar.

Studiul a fost efectuat în rândul a 500 de grupuri-ţintă din Siria.

În opinia directorului IRC, David Miliband, „aceste ci-fre arată că foametea ameninţă o mare parte din popu-laţia siriană”.

„Asistăm la o catastrofă umanitară care nu atrage atenţia lumii”, a adăugat el.

RETROSPECTIVE 2013

Siria, cel mai dramatic caz al Primăverii ArabeEvenimente ce au marcat schimbările politice din Orientul Mij-lociu, cunoscute sub numele de Primăvara Arabă, criza din Siria, pornită de la simple manifestaţii de protest împotriva preşedin-telui Bashar al-Assad, avea să degenereze într-un conflict armat sângeros, soldat până în prezent cu peste 120.000 de victime şi 2,4 milioane de refugiaţi.

Statul în care preţul pâinii a crescut cu 500% în ultimii doi ani

20 DECEMBRIE 201310F L U X FiatLUX

† DANIEL, PRIN HARUL LUI DUMNEZEU

ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,

MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITORUL

TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL,

PREACUCERNICULUI CLER ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI

DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS-DOMNUL NOSTRU,

IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI.

„Vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; Că vi

S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul”

(Luca 2, 10-11)

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioşi şi credincioase,Astăzi, Biserica binevesteşte pentru

tot poporul bucuria cea mare a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Izvo-rul bucuriei depline şi netrecătoare (Cf. Ioan 17, 13).

Sărbătoarea Naşterii Domnului este sărbătoare mare a bucuriei, la care participă cerul şi pământul, după cum prevestea Psalmistul zicând: „Să se vese-lească cerurile şi să se bucure pământul… de faţa Domnului, că vine…!” (Psalmi 95, 11-12). Creaţia întreagă participă la această bucurie negrăită, întrucât ea este regăsirea bucuriei pe care au trăit-o Adam şi Eva în Rai, înainte de a cădea în neascultare şi înstrăinare de Dumnezeu. Din momentul în care protopărinţii noş-tri au păcătuit şi au fost alungaţi din Rai, lumea a devenit „o vale a jeluirii”, cum o numeşte psalmistul David (Cf. Psalmi 83, 6) (Monahul TEOCLIT DIONISIATUL, „Maica Domnului în teologia şi imnogra-fia Sfinţilor Părinţi”, traducere de Cristina Rogobete şi Adrian Marinescu, Editura Bizantină, Bucureşti, 2002, p. 156). Însă, prin smerită ascultare, Fecioara Maria a născut, ca om, pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul omenirii. De aceea, ea este numită „bucuria şi împăcarea lumii”; „De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura (creaţia)..., din care Dumne-zeu S-a întrupat şi Prunc S-a făcut…”, se spune în cărţile noastre liturgice (Litur-ghia Sfântului Vasile cel Mare, Axionul).

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au meditat adânc asupra înţelesului Tainei Naşte-rii Domnului nostru Iisus Hristos şi au tâlcuit apoi în dogme ale credinţei şi în cântări liturgice lumina spirituală care se revarsă din taina iubirii lui Dumne-zeu pentru lume, arătată în Naşterea lui Hristos.

Cântările Sărbătorii Naşterii Dom-nului ne arată că întruparea sau îno-menirea lui Dumnezeu-Cuvântul, din Fecioara Maria, are ca scop ridi-carea omului pământesc, stricat prin păcat şi moarte, la viaţa cerească, nestricăcioasă şi veşnică:

„Cerul şi pământul astăzi s-au unit, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit şi omul la ceruri s-a suit. Astăzi este văzut cu trup pentru om Cel din fire nevăzut” (Mineiul pe Decem-

brie, Naşterea Domnului, 25 decembrie, Vecernie, Litie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, Bucureşti, 2005, p. 434).

„Pe cel după chip şi asemănare vă-zându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât şi S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei fără schimbare, ca într-însul să înnoiască pe Adam cel stricat” (Ibidem).

Hristos Domnul, Care S-a născut, ca om, în peştera din apropierea Betlee-mului, este Fiul Cel veşnic al lui Dum-nezeu, Cel în Care, prin Care şi pentru Care au fost făcute cerul şi pământul, adică întreg universul, lumea nevăzută a mulţimilor de îngeri şi lumea văzută a mulţimilor de stele. Acest adevăr îl măr-turisesc Sfinţii Apostoli, mai ales Sfântul Apostol Pavel şi Sfântul Apostol Ioan.

Astfel, Sfântul Apostol Pavel, în Epis-tola către Coloseni, spune despre Hris-tos: „Întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Coloseni 1, 16). Iar Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul ne spune că: „Toate prin El (Hristos) s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o” (Ioan 1, 3-5).

Fericitul Augustin († 430) descrie taina Naşterii Domnului, în cuvintele ur-mătoare: „Fiu al lui Dumnezeu născut din Tată, fără mamă, Fiu al Omului, născut dintr-o mamă, fără tată: El, marea vedere a îngerilor şi micuţ în vederea oamenilor; Cuvântul, Dumnezeu Cel mai înainte de toţi vecii, făcut trup la timpul hotărât de El; Făcătorul soarelui şi făcut trup sub soa-re; rânduind, din sânul Tatălui, tot mersul veacurilor şi dăruind, din sânul mamei Sale, sfinţire acestei zile mari; rămânând în sânul părintesc, deşi iese din el; înţelept mai presus de orice cuvânt şi copil ca înţe-lepciune; umplând lumea şi stând culcat în iesle; conducând stelele şi alăptându-se de la pieptul mamei; atât de mare, ca Dumnezeu şi, atât de mic, ca rob, fără ca această smerenie să micşoreze cu ceva grandoarea Sa, nici ca această grandoare să copleşească în vreun fel smerenia. (...) El nu S-a închis deloc sub veşmântul unui trup micuţ, primit din sânul unei Fecioare, ci, continuând a împărtăşi îngerilor înţe-lepciunea Sa, ca hrană, ne îngăduie nouă să gustăm cât de bun este Domnul” (FERI-CITUL AUGUSTIN, Sermo, 187, 1; trad. G. Humeanu, Les plus beaux sermons de S. Augustin, t. 3, Paris, 1934, pp. 51-52; citat în art. „Noël”, în: Dictionnaire de spiritu-alité, t. XI, Beauchesne, Paris, 1982, col. 387).

Faptul că lumea văzută şi nevăzută a fost creată prin Fiul, înseamnă că Fiul este Mijlocitorul între Dumnezeu Tatăl şi lumea creată, adică, prin El, lumea îşi îm-plineşte rostul ei de a fi lumină creată şi podoabă de frumuseţe a iubirii lui Dum-nezeu, pentru Fiul şi pentru toţi oamenii.

În limba română, cuvântul „lume” conţine ideea de lumină (din latinescul lumen = lumină), iar în limba greacă, cuvântul „cosmos”, adică lume, univers, conţine ideea de podoabă, de frumuse-ţe. Lumea a fost creată prin Fiul deoare-ce, prin El, cerul şi pământul trecător se vor preface în cerul nou şi pământul nou despre care vorbeşte cartea Apocalipsei (cap. 21, 1).

Faptul că lumea nevăzută a îngerilor şi lumea văzută sau cos-mosul întreg au fost create pentru Fiul, înseamnă că lumea este dar al Tatălui, către Fiul, pentru ca Fiul, în-trupându-Se în lumea creată, să o lu-mineze spiritual, să o sfinţească prin jertfa Sa şi să o aducă pe aceasta, ca

dar al Fiului, către Dumnezeu-Tatăl, adică să facă din ea dar de mulţumire, o Euharistie a toată existenţa, oferită lui Dumnezeu-Tatăl, şi să-i înveţe pe oa-meni să mulţumească lui Dumnezeu „pentru cele pe care le ştim şi pe care nu le ştim; pentru binefacerile cele arătate şi nearătate” (Liturghier, Liturghia Sfântu-lui Ioan Gură de Aur, Rugăciunea Sfintei Jertfe (Anaforaua), Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucu-reşti, 2012, p. 172). De ce să mulţumeas-că? Pentru ca omul, care crede în Fiul, să primească un dar şi mai mare, şi anume viaţa veşnică.

Întrucât lumea a fost creată din dra-gostea lui Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pă-mântul (Cf. Facerea 1, 28), ne revine res-ponsabilitatea pentru întreaga natură, care trebuie mereu cultivată ca dar al lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru generaţi-ile viitoare.

Părintele Dumitru Stăniloae spunea, în acest sens: „Natura nu-şi îndeplineşte rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, ste-rilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, ci şi a solida-rităţii umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual” (Pr. prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Editura In-stitutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1997, ediţia a doua, p. 223). Între creaţie şi Creator, între dar şi Dăruitor există o legătură de viaţă, pe care Sfânta Scriptură o descrie ca fiind: „legământul veşnic dintre Mine (Dumne-zeu) şi pământ şi tot sufletul viu din tot trupul ce este pământ” (Facerea 9, 16). Dacă noi consumăm totul şi degradăm totul din natură (creaţie), dovedind lip-să de respect sau nerecunoştinţă faţă de Creator şi nepăsare faţă de darurile primite de la El, ce transmitem generaţi-ilor viitoare? Binecuvântare sau poluare? Pământ lucrat şi sfinţit sau pământ de-gradat şi pustiit? Totuşi, putem transmi-te generaţiilor viitoare şi bogăţie şi în-ţelepciune, dacă gândirea noastră este creatoare de valori, iar voinţa noastră este promotoare a coresponsabilităţii şi a cooperării practice la nivel naţional şi planetar.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,La Taina Naşterii lui Hristos partici-

pă cerul şi pământul, steaua şi peştera, oraşul şi pustia: „Betleeme, pregăteşte-te, cetate a Sionului, cântă! Bucură-te, pustie, care ai vestit de mai înainte bucu-ria; că steaua merge înainte în Betleem, vestind pe Hristos, Cel ce vine să Se nas-că; şi peştera primeşte pe Cel întru totul neîncăput, iar ieslea se împodobeşte, ca să primească Viaţa cea veşnică” (Mineiul pe Decembrie, ziua 20, Utrenia din 23 decembrie, Stihoavnă, p. 327). „Ce vom aduce Ţie, Hristoase? Că Te-ai arătat pe pământ ca un om, pentru noi. Fiecare din făpturile zidite de Tine mulţumire adu-ce Ţie: îngerii cântarea, cerurile steaua, magii darurile, păstorii minunarea, pă-mântul peştera, pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioara. Dumnezeule, Cel ce eşti mai înainte de veci, miluieşte-ne pe noi!” (Mineiul pe Decembrie, Naşterea Dom-nului, 25 decembrie, Vecernie). Mântui-torul Iisus Hristos Se naşte în peşteră, în interiorul pământului, ca să sfinţească şi pământul. Desigur, El a venit în lume ca să sfinţească mai ales sufletul şi trupul omenesc, născându-Se ca om din Fe-cioara Maria.

Iisus S-a născut în peşteră ca într-o biserică de sub pământ, iar apoi a fost aşezat în iesle ca într-un altar de bine-cuvântare a pâinii.

Betleem înseamnă în limba Sfintei Scripturi „casa pâinii”. Iisus Cel născut în peşteră ca om, şi aşezat în iesle este pâi-nea cerească oferită oamenilor ca hrană în Sfânta Euharistie. Deci, sfinţirea omu-lui prin hrănirea lui cu Trupul şi Sângele lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, este înţelesul adânc al tainei punerii sau cul-cării pruncului Iisus în iesle. De aceea, icoana Naşterii Domnului în peşteră se află permanent la Proscomidiar, unde se pregătesc darurile (pâinea şi vinul) pen-tru Sfânta Euharistie.

Naşterea Domnului aduce mare bu-curie şi binecuvântare celor ce veghează. Iisus Se naşte în peşteră şi este culcat într-o iesle, noaptea, pe când dormeau locu-itorii Betleemului. La marginea oraşului se află în stare de veghe doar păstorii oilor. Acestor oameni simpli şi veghetori li se arată cete de îngeri întru lumină şi cântare (Cf. Luca 2, 8-13), ca ei să vadă cum Dumnezeu schimbă pe cele smerite în slavă, iar singurătatea lor o preface în bucurie. Oameni din afara oraşului sunt chemaţi să devină cei dintâi prieteni ai familiei sărace şi străine, pe care Dumne-zeu o binecuvântează prin naşterea Fiului Său ca om pentru mântuirea oamenilor. Magi de la Răsărit, de la distanţe mari, vin să vestească iudeilor că, tocmai în ţara lor, S-a născut un Prunc-Rege de Care depinde mersul astrelor. Darurile împără-teşti oferite Pruncului sărac, născut într-o peşteră şi culcat în iesle, au fost aduse de departe, dintr-o ţară străină, pentru a arăta iubirea lui Dumnezeu pentru Prun-cul născut din Mamă săracă, neajutorată de cei de aproape, de acelaşi neam. De aceea, Sfântul Ioan Evanghelistul spune: „Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 11).

Astăzi, când foarte adesea iubirea sau bunătatea din inimi este înlocuită cu răutatea sau nepăsarea, când fapte-le bune se împuţinează, iar cele rele se înmulţesc, când puţini oameni se îmbo-găţesc, iar foarte mulţi sărăcesc, Evang-helia Naşterii lui Hristos-Domnul ne cheamă pe noi, creştinii, care purtăm numele lui Hristos, la multă rugăciune şi priveghere, la multă responsabilitate şi multă lucrare a faptelor bune. Părinţii veghează la leagănul copiilor, dascălii veghează la educarea tinerilor, profe-sorii veghează la formarea studenţilor, medicii veghează la vindecarea bolna-vilor, conducătorii înţelepţi veghează la bunul mers al cetăţii, iar preoţii veghea-ză la mântuirea sufletelor credincioşilor.

Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, mi-

lostenia, prietenia şi omenia. Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfân-tă a Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: cre-dinţa şi speranţa, iubirea şi dărnicia.

Bunătatea inimii sau bogăţia spiritu-ală a sufletului nostru se arată în cuvinte şi fapte. Într-o vreme în care, foarte ade-sea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului egoist cu bunătatea şi bogă-ţia sufletului generos pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu şi legătura cu El prin rugăciune şi veghe (atenţie) sporită.

Dreptmăritori creştini,Întrucât rugăciunea este izvor de

bucurie, de sănătate şi mântuire, să priveghem la cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2013 spre 1 ianuarie 2014, să înălţăm rugăciuni de mulţumire pentru bineface-rile primite de la Dumnezeu în anul 2013 şi să-I cerem ajutorul Său în toată lucra-rea cea bună şi folositoare pe care o vom săvârşi în anul nou 2014. Amintim aici că anul viitor, 2014, a fost declarat de Sfân-tul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriar-hia Română. Se are astfel în vedere im-portanţa Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru experienţa duhovni-cească a fiecărui creştin.

De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântu-lui Voievod Constantin împreună cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu, şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfet-nicul reprezintă un prilej de evlavioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de preţuire a moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti.

Dorim ca lumina sfântă a Sărbători-lor Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou şi Botezului Domnului să vă aducă tuturor pace şi sănătate, bucurie şi ajutor, pentru a trăi viaţa ca dar al lui Dumnezeu, cultivat prin credinţă şi fap-te bune!

Tuturor vă adresăm urările tradiţio-nale „Sărbători fericite!” şi „La mulţi ani!”

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtă-şirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părinteşti

binecuvântări,

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

NAŞTEREA DOMNULUI. BUCURIA CERULUI ŞI A PĂMÂNTULUIPastorală de Crăciun – 2013

20 DECEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

“Cuvintele pătrate nu

intră în urechile

rotunde”. Alexandru Gh. Radu

G`ndul s=pt=m`nii

A MURIT UN MARE ACTOR

Nae Lăzărescu a părăsit definitiv scena

Actorul Nae Lăzăres-cu a murit ieri dimi-neaţă, la vârsta de 72 de ani, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Arşinel, di-rectorul Teatrului de Comedie «Constantin Tănase».

Trupul neînsufleţit al ac-torului Nae Lăzărescu va fi depus, astăzi la prânz, la Tea-trul de Revistă «Constantin Tănase», a precizat Alexan-dru Arşinel.

Nae Lăzărescu spunea în iulie că s-ar putea să fie ne-voit să ia o pauză de la acto-rie, din cauza unor probleme de sănătate. Actorul arăta,

într-un interviu, că a făcut stand-up comedy de când s-a născut şi că a vrut neapărat să lucreze la Teatrul «Constantin Tănase».

Nae Lăzărescu s-a născut pe 8 septembrie 1941, fiind cunoscut în spe-cial pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpu-lui alături de partenerul său de scenă, Vasile Muraru.

A jucat şi în filme, printre care «Grăbeşte-te încet», «Şantaj», «Baloane de curcubeu», «Căsătorie cu repetiţie» şi «Viraj periculos». De asemenea, în animaţia «Maşini», i-a dat voce personajului Clang.

Colindatul în ceată băr-bătească a fost introdus în lista patrimoniului cul-tural protejat de UNES-CO. Potrivit Ministerului Culturii, decizia a fost luată în cadrul celei de-a VIII-a sesiuni a Comitetu-lui interguvernamental pentru salvgardarea pa-trimoniului imaterial al UNESCO, care a avut loc la Baku, Azerbaidjan.Este pentru prima dată când un

element de patrimoniu cultural al Republicii Moldova este înscris în lista UNESCO. Dosarul privind colin-datul în ceată bărbătească, pregătit de experţi din Republica Moldova şi România, a fost depus la Paris pe 31 martie 2013.

Anterior, Varvara Buzilă, directo-rul adjunct al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, declara că odată ce colindatul în ceată băr-bătească va intra pe lista UNESCO,

țara noastră va beneficia de o susţi-nere financiară substanţială din par-tea ONU. Totodată, Varvara Buzilă a opinat că acest lucru ar putea servi drept bază pentru dezvoltarea eco-nomică, întrucât acest obicei ar atra-ge mai mulţi turişti în ţara noastră.

Până în prezent, Arcul geodezic Struve din apropierea satului Rudi, Soroca, a fost singurul monument din Republica Moldova inclus de UNESCO pe lista atracţiilor culturale şi naturale mondiale.

Republica Moldova a mai depus două cereri pentru includerea în lis-ta UNESCO: una în anul 2007 – refe-ritor la Complexul muzeal „Orheiul Vechi”, iar cea de-a doua în 2011 – pentru cernoziomurile stepei Bălţi. Cu toate acestea, Orheiul Vechi aşa şi nu a fost aprobat de către comisia specială din cauză că partea moldo-venească nu a respectat un şir de cerinţe privind întreţinerea şi resta-urarea monumentului.

PEDEAPSĂAmendă record pentru piraterieUn suedez de 28 de ani a pri-mit o amendă-record pentru piraterie online, după ce a urcat un film pe un site de tip torrent, anunţă BBC.

Puţin peste 400.000 de lire sterline a fost amenda pentru pirat, care a primit şi o sentinţă cu suspendare, dar şi 160 de ore de muncă în folosul comunităţii, autorită-ţile descoperind că bărbatul a distribuit peste 500 de filme.

Rights-Alliance, un grup suedez antipi-raterie a emis un comunicat în care spu-ne că «cea mai mare parte a amenzii este echivalentul sumei pe care ar fi trebuit să o plătească (n.r. - bărbatul) pentru a distri-bui filmul gratis».

Academia de film ameri-cană (Academy of Motion Picture Arts and Scien-ces), care organizează în fiecare an gala de decer-nare a premiilor Oscar, şi-a prezentat marţi noul ei logo, creat pentru a pune accentul pe celelal-te activităţi ale instituţiei.Prestigioasa instituţie america-

nă vrea să îşi facă mai cunoscute în lume celelalte activităţi ale sale – ac-

ţiuni cotidiene de difuzare, punerea în valoare şi sprijinirea cinematogra-fiei şi a artiştilor ei –, pentru a nu mai fi asimilată doar cu gala de înmâna-re a preţioaselor statuete.

Academia de film americană şi-a înlocuit vechiul logo, care prezenta o statuetă înconjurată de un cerc de lumină, printr-o siluetă a statuetei Oscar, strălucind într-un con de lu-mină, iar ansamblul are forma literei «A», exact ca majuscula din «Acade-mie».

«Acest design oferă academiei o prezenţă în propriul ei logo pentru prima dată şi subliniază eforturile

noastre de sprijinire a artelor şi şti-inţelor creaţiei pe durata întregului an», a explicat Christina Kounelias, director de marketing al Academiei de film americane.

Pe lângă organizarea galei Os-carurilor, academia organizează pe parcursul întregului an proiecţii şi expoziţii, acordă burse, organizează o prestigioasă competiţie de scena-rii şi susţine o activitate intensă de arhivare şi de restaurare.

Academia de film americană va inaugura în 2017 un Muzeu al cine-matografiei, la Los Angeles, alături de prestigiosul muzeu LACMA.

S-A DECIS!

Colindatul în ceată bărbătească, inclus în lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO

NOU

Gala OSCAR şi-a schimbat logoul

TRADIŢII ŞI OBICEIURI

Parada Portului Popular de IarnăMinisterul Culturii, în parteneriat cu echipa de creaţie a emisiu-nii televizate „Tezaur” de la Moldova 1, organizează duminică, 22 decembrie, la Pensiunea Agroturistică „La Hanul lui Vasile” din comuna Tohatin, municipiul Chişinău, prima ediţie a Sărbă-torii „Parada Portului Popular de Iarnă”.

Potrivit Serviciului de presă al ministerului, evenimentul are drept scop promovarea tradiţiilor şi a portului popular de iarnă prin prisma formaţiilor folclorice autentice din diferite zone geografice ale Moldovei, susţinerea meş-terilor populari, care confecţionează articole vestimentare de înaltă valoare etnoculturală, precum şi conservarea, promovarea şi valorificarea patrimo-niului cultural imaterial.

În cadrul manifestării vor colinda formaţiile etnofolclorice „Tălăncuţa” şi “Plăieşii”, ansamblurile folclorice „Romaniţa”, „Cucoara”, „Opincuţele”, formaţia folclorică de bărbaţi „Ceata lui Gianu”, Teatrul etnofolcloric „Moştenitorii” ş.a.

Portul popular va fi prezentat de către meşteri populari autentici precum Maria Cristea de la Casa Portului Popular „Casa Cristea”, Valentina Guţu din Gordineştii Noi, Edineţ, Constantin Cojan din Colibaşi, Cahul, Ecaterina Popes-cu din Clişova Nouă, Orhei ş.a.

RECUPERATĂ ŞI VÂNDUTĂO vioară Stradivarius furată în 2010, vândută la licitaţie pentru 1,6 milioane de euro

O vioară Stradivarius, furată în decembrie 2010 la Londra şi recuperată intactă în luna iulie, a fost vândută miercuri, 18 decembrie, pentru suma de 1,6 milioa-ne de euro la licitaţia orga-nizată de casa Tarisio.

Vioara Stradivarius şi două arcuşuri au fost furate în decembrie 2010 din gara Euston din Londra, în timp ce proprietara instrumen-tului, violonista de origine sud-coreeană Min-Jin Kym, mânca un sandvici.

Hoţii au încercat să vândă vioara, fabricată de legendarul lutier Antonio Stradivarius în 1696, pentru aproximativ 100 de lire sterline (119 euro), dar datorită rarităţii instrumentului, foarte uşor de recu-noscut, încercarea lor a eşuat.

Preţiosul instrument a fost găsit intact în luna iulie într-o casă din centrul Angliei.

În 2011, trei persoane au recunoscut că se fac vinovate de furtul viorii. Dintre aceste persoane, un adult a fost condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare, iar un adolescent a fost condamnat la 10 luni de închisoare.

20 DECEMBRIE 201312F L U X Cultur=

13.XI.1992Remember: La Bacău, se apropie un bărbat

în vârstă, întrebându-mă dacă sunt din Basara-bia (coborâsem din maşina care „ne trădă” prin numerele de înmatriculare). Îmi exprimă condo-leanţe în legătură cu dramaticul deces al celor doi cântăreţi, Ion şi Doina…

Până să purced la transcrierea dialogului cu C. D. Zeletin, la începutul benzii dau de alo-cuţiunea rostită de Andrei Pleşu la decernarea Premiilor „Ateneu”. A fost ingenios şi merită să-i reproduc unele gânduri: „De la o vreme, s-a con-stituit aici, la Bacău, o tradiţie, – dacă o tradiţie poate să fie nouă… Şi anume, tradiţia unei foar-te fericite invazii, un tip nou de invazie, – o inva-zie din două părţi odată: una dinspre Bucureşti, dinspre vechiul regat, una de dincolo de Prut. Bacăul e locul care a salutat această dublă in-vazie, – invazie culturală, cum nu sunt de obicei invaziile. E o invazie cu dată fixă, cum nu sunt de obicei invaziile, şi o invazie în care invadaţii sunt foarte fericiţi că sunt invadaţi, cum nu se întâm-plă niciodată. Suntem foarte bucuroşi că, iată, cultura românească din spaţiul întregii Românii se întâlneşte la Bacău şi că în persoana priete-nilor noştri din Basarabia avem aici martori ai unei comunităţi, ai unei omogenităţi spirituale de care cu teamă ne bucurăm. Cu teamă, pen-tru că nu totdeauna omogenitatea şi trăinicia unei tradiţii sunt argumente suficiente pentru istorie ca ele să dăinuie aşa cum am dori. Dar, deocamdată, bucuriile funcţionează foarte bine şi dl Mihai Cimpoi, care este, cum ştiţi, o figură importantă a vieţii literare de dincolo de Prut, vine să ne prezinte cu ocazia Zilelor Bacovia o mână de publicaţii pe care Uniunea Scriitorilor de acolo le-a pregătit pentru a avea argumente în acest asalt de care tocmai vorbeam – acestea sunt steagurile de asalt”.

Am terminat corectura „Spunerii de sine”. Editura îmi oferă 1,8 mii pe coală. Dar cine dă mai mult?... Ieri, am transcris de pe bandă dia-logul cu Mircea Petean. Cam amplu, dar, cred, interesant. Azi, la 9, 00, plecăm la Tănătari şi Câr-năţeni (Căuşeni). Spinei a găsit un „RAF”. Propu-nerea vine de la Andrei.

17.XI.1992Sâmbăta trecută, 14 noiembrie, am mers la

Caracuşenii Vechi/ Briceni, la dezvelirea bustu-lui lui Constantin Stamati-Ciurea. Început prost. Autocarul întârzie cu vreo oră. Şi e fără şemineu. În 4-5 ore, cât facem până la destinaţie, efecti-vul delegaţiei noastre degeră de-a binelea spre foarte rău. Ajungem. Gazdele pricep necazul, la şcoală ne mai oferă câte un păhar-două de vin. Aşteptăm să vină preşedintele republicii. (De al-tfel, Consantin Stamati-Ciurea e un scriitor care „a asfaltat” o parte din drumurile satului; fireşte, cu ocazia dezvelirii bustului său şi a sosirii pre-şedintelui. Glumeam cu Cimpoi, să i se mai pună vreun bust şi tatălui junelui Stamati, undeva în altă parte a satului şi Caracuşenii s-ar mai căpă-tui cu vreun kilometru, două de asfalt.)

Vizităm camera-muzeu. Apoi ieşim spre bust. Lume multă, entuziasm puţin, pentru că nu sunt timpuri de afecţiune pentru persoane de prim-rang. Snegur merge cam ţeapăn, nu prea priveş-te în jur, şi se aud voci de felul: „Ia-te, fa, nici nu ne bagă în seamă”.

În fine, bustul e dezvelit. Frumos, cu un pos-tament din granit negru modelat în stil clasic, ornat, precum o colonadă cu capitel.

Ce destin a mai avut şi moştenirea familiei Stamati-Ciurea! Conacul a ars, iar împreună cu el şi două biblioteci de excepţie, a stăpânului şi cea a lui A. Hajdeu. Apoi e devastată şi ruinată completamente biserica din sat, caracuşenenii împărţindu-se în diverse secte religioase. Cavo-ul e devastat şi el, în subteranele sale făcându-se… groapă de gunoi! Abia prin anii ’70 Muzeul de Literatură primeşte permisiunea de a face câte ceva, pentru a readuce în memorie chipul marelui basarabean. E curăţat cavoul, este plan-tat un parc care astăzi e destul de frumos… Iată

şi bustul înălţat cu mijloacele financiare ale bă-ieţilor de la firma „Unda”, Veaceslav Vâşcu fiind din Caracuşeni. Manifestarea a continuat la Casa de Cultură. Am vorbit, am citit versuri (M. Cim-poi, Iu. Colesnic, V. Ciocanu, B. Băieşu, V. Pânza-ru…). A evoluat orchestra „Barbu Lăutarul” (Pe-trică Frecăuţanu) care a întreţinut voia bună şi la masa de sărbătoare ce a urmat. În fine, bine, frumos.

Un lucru trist, foarte neplăcut. Când mer-geam sâmbătă dimineaţă spre US, în Grădina Publică văzui bustul lui Puşkin stropit cu vopsea galbenă, pângărit, noaptea, de cine ştie ce me-diocrităţi agresive şi derutate. Pare-se în 1936, monumentul a mai fost supus unor acte de van-dalism, a protestat şi Nicolai Costenco, scriind un articol acid în „Viaţa Basarabiei”.

Pe de altă parte, turbulenţii din părţile opo-zante aţâţă şi ei. Parcă „amicii” poporului nostru n-au murdărit sau dat jos, metodic, inscripţiile scrise cu alfabet românesc?

Oricum, poeţii nu ar trebui să sufere, când sunt deja granit rece…

18.XI.1992 La Răchitoasa, C. D. Zeletin vorbea de Colo-

noasa, localitate de pe Valea Zeletinului, spu-nând că toponimul nu vine de la „colon”, precum se afirmase cu încântare latinofilă, ci de la „co-lun”, o specie de măgar sălbatic care a dispărut încă prin secolul XVII. Mai apoi, îi spun că şi la vreo 3-4 kilometri de Negurenii mei de baştină avem un loc numit „La Colun”, după care distin-sul profesor îşi aminti versurile din „Psaltirea” tradusă de Dosoftei, versuri ce sună cam aşa: „Şi colunii când li-i sete/ Tu (Dumnezeule, L.B.) îi adapi fără scumpete”.

Alaltăieri, în cadrul juriului festivalului pen-tru poezie tânără, am acordat premii. Toate le-au revenit debutanţilor de peste Prut, şi pe drept, basarabenii noştri neprezentându-se cei mai buni. Hai să pun aici numele tinerilor colegi despre care, nu este exclus, să vorbească chiar şi istoria literaturii române: Horaţiu Ioan Laşcu (Botoşani), Cristian Pohrib (Tecuci), Dan Viţă (Te-cuci), Lucian Alexe şi Nicolae Corlat (ambii din Botoşani).

Se vorbeşte că domnişoarele/ doamnele chişinăuiene au fost cam generoase cu nopţile dăruite oaspeţilor, arătând obosite până la bla-zare şi definind poezia (E. Ne.) ca „act sexual”. Ce sub-inteligenţă umilitoare…

20.XI.1992Primitivii, elementariştii, mări se vorbiră,

să facă opoziţie la Uniune, convocând, clan-destin, o… adunare generală. Ei, nu chiar atât de clandestină – pentru că s-au telefonat, s-au înţeles, ba chiar au dat şi informaţie la radio şi TV, la acest din urmă post stând şi o pisateliniţă (scriitoriţă) care, de fapt, s-a născut bătrână, cu mintea Agnesei Roşca – Neli Raţuc. Deci, mări se vorbiră, se anunţară, se sponsorizară în zvonuri şi bârfe, însă nu veniră decât vreo 20 de inşi şi inse, privind descumpăniţi în jur, uimiţi de pu-ţinătatea protestanţilor, Agnesa strigând… şop-tit: „Dacă ăilalţi sunt bogaţi, să stea acasă. Noi murim de foame şi am venit”. Motivul ar fi acesta – greul de a face faţă economiei de piaţă, – însă ura şi veninul ce aveau să ţâşnească din gurile „iluştrilor” oratori Agnesa şi Vologhia, din guri-le demostenilor V. D. (uimitor, dar şi el!) a cărui gângăveală pute a găinaţ de pasăre minoră, sau T. Ştirbu, sau reapărutul Arh. Cibotaru…

Pe scurt, bolboroseală şi primitivism: să nu vină atâţia oaspeţi (adică români!), să nu depu-neţi atâtea flori (adică la manifestările legate de sărbătorirea scriitorilor clasici), să nu… Şi să-mi mai spună cineva că majoritatea scriitorilor vor Unirea… Are dreptate Eugen Cioclea, că mulţi nu o vor.

Nulităţi fosilizate care, de ură şi ignoranţă, aproape că au uitat limba română, vorbind, precum Stavscaia sau Maleva, ca pe timpul co-muniştilor: macaronic, cu rusisme coclite…Ce mai: caraghioşi, bicisnici, dezaxaţi şi guralivi, debitând inepţiile inepţiilor, gen: „Nu-mi vine nicio rublă în gura me!” – Vologhia-epigramis-tul; „Sunt o poetă cu pondere!” – căţeluşa…

„De ce călătoriţi în România? De ce primiţi atâţia oaspeţi de peste Prut?”, întreabă tâmpita

şi tâmpitul, în tâmpenia lor nedându-şi seama că îşi dau pe faţă bicisnica apucătură de comu-nişti, care întrebau: „De ce vă uitaţi peste Prut?”, interzicând şi privitul, şi auzul, ca să nu mai vor-bim de călătorii şi contacte omeneşti între noi, cei de un neam şi de un sânge.

Întâi de toate, călătoresc „dincolo”, fiindcă acolo e cea mai mare parte a Ţării mele. Cine îmi poate interzice să-mi văd şi să-mi cunosc cât mai bine Patria? Secundo: la baza dorinţe-lor mele de a călători nu stă maşina de serviciu, nici biletul de tren sau autobuz, ci cu totul, cu totul altceva ce se află în inimă şi în minte, inte-ligenţă, îndrăznesc, nemodest, poate, să spun. Dovadă sunt zecile de dialoguri pe care le-am realizat cu distinse personalităţi ale neamului meu: Pleşu, Sorescu, Vatamaniuc, Neagu, Ulici, Stoica, Tomozei, Romanescu, Nedelciu, Preda Sorin, Zeletin, D. R. Popescu etc. Şi mă mândresc că am putut să le captez bunăvoinţa, că am fost în stare să conversez cu ei. Aceasta se întâmplă din simplul motiv că totdeauna (iarăşi nemo-dest vorbind) am dorit să fiu un scriitor, un zia-rist român. În vreme ce alţii vroiau să fie, şi erau, leninişti, pupincurişti ideologizaţi, comunişti ce versificau inepţii despre „marele octombrie”, despre sforăieli apriline, despre mestecenii Ru-siei, despre… despre… Păi tocmai ei perpetuea-ză mentalitatea comunistă scârbavnică „Ne pus-kati!” („Să nu permitem!”) – încoace. La noi, pe ai noştri, întrebând: „De ce încolo, de ce încoace?”. Tâmpiţii, ignoranţii, troglodiţii şi rătăciţii nu pot nicidecum ascunde că sunt împotriva întregirii Patriei, că sunt împotriva Reunirii. Ei ştiu că nu sunt şi nu vor fi vreodată scriitori români, fiind-că stupiditatea înveninată a scrisului şi vorbei lor, ura cantonată într-un orgoliu exagerat şi necontrolat nu le lasă nicio şansă de a fi în rând cu lumea românească. În consecinţă, respectivii prind a ataca, a bârfi, dând-o în mahalagism, ca pe timpurile bolşevicilor. Nu-i pot ajuta cu ni-mic, decât să le… râd în nas… de milă! Până la urmă, i-aş ruga să-şi ia grija, pentru că nu-i voi întreba când să plec în Ţară, cu cine să mă întâl-nesc, pe cine să primesc în ospeţie, unde să-mi public versurile, dialogurile şi opiniile. Chiar propriul lor venin îi va ucide. Noi, inclusiv eu, avem deja imunitate. Am rezistat comuniştilor, cred că suntem în stare să le rezistăm şi lor, aco-liţilor leninismului şi…

De secole e verificat adevărul că nu poate fi rău fără bine. Astfel şi eu, în urma încrâncenării şi urii tale incurabile, madam, m-am ales cu un câştig incontestabil. Primo: deja mă scutiţi de propunerea de a vă propune – iertaţi-mi tauto-logia – mă scutiţi de propunerea de a vă propu-ne în forurile US la titlul de – pardon – maestru în arte – sau de – iarăşi pardon – maestru al literatu-rii. Secundo: nu-mi mai faceţi aluzii lamentabile că aţi merita Premiul Naţional pentru literatură şi, din nou, făcându-mi aluzia la pofta dumita-le de mărire. Tertio: Sper că deja nu ne veţi mai certa de ce nu aţi fost solicitată pentru colecţia „Poezii de duminică”, răspunsul fiind clar: pen-tru că versurile despre mestecenii Rusiei şi des-pre clopotele în aprilie (de ziua naşterii lui… Le-nin-ateul!) nu sunt nu că de duminică, ci barem nici de anţărţ nu sunt. Quadro: De la o vreme, mă scutiţi de apeluri telefonice şi de discuţii pe teme stupide, ca, de exemplu, ce-i cu tinerii ăş-tia, de ce nu vă informăm când se întrunesc ei, au nu cumva – zici, caraghioasă, – dânşii ne vor ţine lumânarea? Vă amintiţi ce v-am spus? Da, vor ţine lumânarea şi nu încercaţi să-i persecu-taţi, pentru că, în primul rând, nu veţi reuşi, în al doilea – nu uitaţi că pentru dvs. ei reprezintă… posteritatea. Ce vor spune ei despre A. R., exact aşa va fi. Dacă vor găsi totuşi să spună ceva, pen-tru că nu este exclus să nu-şi mai amintească de certăreaţa incurabilă, precum v-am mai zis. Deci, mă scutiţi de întreţineri telefonice, la fine-le cărora îmi spuneţi cu infatuare prostească: „Ei, domnule Butnaru, parcă ceea ce am discutat noi nu ar fi demn de un dialog publicat în Literatura şi arta?”. Eu tăceam, nu mai răspundeam. Pentru că, madam, dialogul presupune altceva, înainte de toate – inteligenţă, subtilitate, ingeniozitate, spontaneitate, competenţă, bunăvoinţă, dacă vreţi, – adică presupune tocmai ceea ce-ţi lip-seşte cu desăvârşire dumitale.

CALEIDOSCOP

20 decembrieEvenimente1191: Prima atestare documentară a cetății Sibiului,

într-un document emis de papa Celestin al III-lea1803: Statele Unite au cumpărat provincia Louisiana de

la oficialii francezi, cu 15 milioane de dolari1842: Obşteasca Adunare Extraordinară a Țării

Româneşti a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu, care a abdicat în iunie 1848

1915: Prima audiție, la Ateneul Român din Bucureşti, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a primului poem simfonic românesc «Acteon» de Alfred Alessan-drescu

1940: A fost deschisă prima autostradă din California1946: A fost etatizată Banca Națională a României,

primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice

1973: A fost inaugurată noua clădire a Teatrului Național «I.L.Caragiale» din Bucureşti

1987: Feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omeneşti; doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace

1989: Nicolae Ceauşescu a calificat într-o intervenție televizată evenimentele de la Timişoara drept opera unor „huligani”, respectiv a unor „grupuri fasciste şi antinaționale”

1997: A avut loc premiera filmului «La vita é bella» (regia Roberto Begnini), distins, la Cannes, cu Marele Premiu al Juriului şi cu trei Premii Oscar

1999: Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, a revenit sub suveranitatea Repu-blicii Populare Chineze, cu statutul de Regiune Administrativă Specială

2000: Ion Iliescu a depus jurământul pentru un nou mandat de preşedinte al României

2004: Traian Băsescu a depus primul jurământ de preşedinte al României

2004: Un grup de hoți au furat 50 de milioane de dolari în lire sterline de la Banca Nordică din Belfast, Irlanda de Nord. Jaful este considerat unul dintre cele mai mari din istoria Regatului Unit

Nașteri1808: Andrei Șaguna, mitropolit, cel care prin întreaga

sa activitate a întărit spiritualitatea ortodoxă a românilor din Ardeal (d. 1873)

1837: Constantin Ene, maior român, Erou al Războiului de Independență, căzut în luptele de la Rahova (d. 1877)

1852: Ion Mincu, arhitect, întemeietorul şcolii naționale româneşti de arhitectură (d. 1912)

1861: Constantin Mille, gazetar şi scriitor român (d. 1927)

1890: Jaroslav Heyrovský, chimist ceh, laureat al Pre-miului Nobel (d. 1967)

1943: Ruxandra Sireteanu, actriță româncă de teatru şi film

1957: Anna Vissi, cântăreață greacă, originară din Cipru1990: Joanna „JoJo” Levesque, cântăreață americană de

muzică pop/R&B

Decese1765: Ludovic, Delfin al Franței, tatăl regilor Ludovic al

XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea şi Carol al X-lea (n. 1729)

1903: Kornél Ábrányi (tatăl), memorialist, muzicolog şi compozitor maghiar (n.1822)

1944: Nicolae Cartojan, academician, istoric literar, pedagog român (n. 1883)

1963: Paul Constantinescu, compozitor român (n. 1909)1966: Mihail Sorbul, dramaturg român (n. 1885)1968: John Steinbeck, scriitor american (n. 1902)1982: Arthur Rubinstein, compozitor şi pianist american

de origine poloneză (n. 1887)1996: Carl Sagan, astronom american, scriitor (n. 1934)1998: Alan Lloyd Hodkin, medic american (n. 1914)1999: Valeriu Munteanu, filolog şi lexicograf român

(n. 1921)2009: Brittany Murphy, actriță americană (n. 1977)

Leo BUTNARU

CULTURA CA… INVAZIE(Pagini de jurnal)

20 DECEMBRIE 2013 13 F L U X

Persoanele care consumă prea multe dulciuri în perioada sărbătorilor se expun unui risc crescut de carii, cu atât mai mult cu cât oamenii consumă zilnic produse care, odi-nioară, erau oferite doar de Crăciun, consideră experţii britanici.„Oamenii se aşteaptă să îşi păs-

treze dentiţia până la o vârstă îna-intată şi, având în vedere că efecte-le zahărului asupra dinţilor sunt de lungă durată, limitarea aportului de zahăr la mai puţin de 5% din calorii-le zilnice (...) reduce la minimum ris-cul de carii dentare de-a lungul vie-

ţii”, afirmă Paula Moynihan, profesor de nutriţie şi igienă orală.

„Trebuie să îi ajutăm pe oameni să facă alegeri mai sănătoase în privin-ţa produselor pe bază de zahăr, lu-ând măsuri pentru asigurarea unor alternative cu conţinut mai scăzut în zaharuri adăugate, care să fie dispo-nibile în şcoli, magazine şi la locul de muncă”, a precizat Paula Moynihan, citată de dailymail.co.uk.

Totodată, cercetătorii de la Uni-versitatea din Newcastle au descope-rit că persoanele care obţineau sub 5% din energia zilnică din alimente „fără zaharuri” adăugate artificial, re-găsite în mod natural în sucuri, miere şi sirop, aveau şanse mult mai mari de a avea o dentitiţie sănătoasă, fără carii, până la sfârşitul vieţii.

Studiul, publicat în Journal of Dental Research, a examinat 55 de cercetări anterioare efectuate asu-pra cariilor dentare, care, cu opt excepţii, au relevat o legătură între consumul de zahăr şi carii.

O „legătură semnificativă” între sănătatea dentară şi reducerea can-tităţii de zahăr a fost observată în cazul persoanelor care consumau sub 5% din necesarul de calorii zilni-ce sub forma alimentelor bogate în zahăr, ceea ce înseamnă mai puţin de şapte linguriţe pe zi la femei şi peste opt linguriţe, la bărbaţi.

Din 1990, doza zilnică de zahăr prevăzută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de aproximativ 13 linguriţe, dar studiul efectuat la Uni-

versitatea Newcastle indică faptul că această doză ar putea fi redusă la jumătate.

Pentru a face o estimare, numai o cutie de 330 mililitri de Coca Cola co-mercializată în Marea Britanie conţi-ne 8,75 de linguriţe de zahăr (35 de grame).

Consumatorii unei cutii de Sprite (5,5 linguriţe) sau a unui baton de ciocolată Cadbury (6,4 linguriţe) vor fi, de asemenea, foarte aproape de a depăşi noua doză, redusă la jumăta-te.

Datele utilizate în studiu au fost preluate din teste efectuate în ţări din America Latină, Caraibe, China şi Africa de Sud.

Mediafax.ro

Diverse

Steaua Crăciunului:

Îngrijire Steaua Crăciunului este planta care trebuie să decoreze orice cămin în perioada sărbătorilor de iarnă.

Înflorită de CrăciunEste o plantă perenă, care

înfloreşte din noiembrie până în februarie în casele noastre. Frumuseţea sa nu se datorează, cum am putea crede, florilor, care sunt absolut insignifiante, ci unei anomalii genetice care se mani-festă prin modificarea frunzelor aşezate la baza florii. Aceste mă-nunchiuri de frunze modificate, numite bractee, capătă culoarea roşu aprins simultan cu apariţia florilor. Pentru a înflori de Cră-ciun, planta are nevoie de peste douăsprezece ore de obscuritate completă pe zi, începând cu 1 oc-tombrie şi până la 1 decembrie. Este o plantă simbol şi poate fi un cadou deosebit.

Nu este o plantă pretenţioasă

Steaua Crăciunului este una dintre plantele de apartament cel mai uşor de îngrijit şi, poate de aceea, una dintre cele mai des în-tâlnite în apartamentele noastre. Efortul de îngrijire a acestei plan-te va fi extrem de mic, deoarece este o plantă viguroasă. Nu este o plantă pretenţioasă. Steaua Cră-ciunului creşte sub forma unui arbust cu frunzele mari şi late, în formă de stea. Frunzele plantei se colorează în luna decembrie în roşu, galben, roz sau crem şi îşi menţin culoarea până în primă-vară. Planta este adesea folosită ca plantă decorativă, fiind ea în-săşi un simbol al Crăciunului.

Cum o îngrijim* În ceea ce priveşte felul cum

trebuie udată, planta nu este de-osebit de pretenţioasă. Este, mai degrabă, sensibilă la mişcări sau mutări decât la lipsa apei. Se pare că planta poate rezista şi o săptă-mână fără a fi udată. Nu se va ofili decât atunci când nu este udată mai mult de o săptămână. Totuşi, este recomandabil să menţineţi sănătatea plantei udând-o zilnic cu o cantitate mică de apă.

* Este interzis să udaţi plan-ta în farfuriuţă. Este preferat să menţineţi doar pământul umed, deoarece adunarea umezelii stă-tute în ghiveci va ofili planta.

* În timpul primăverii şi verii, este bine ca planta să fie păstrată afară, într-un loc semiumbrit.

* După trecerea perioadei de înflorire, planta are nevoie de o perioadă de repaus de cel puţin două luni, timp în care se vor rări udările şi se vor suspenda fertili-zările.

Casa-gradina.ro

ÎN PERIOADA SĂRBĂTORILOR

Dulciurile cresc semnificativ riscul de carii

Decoraţiuni de Crăciun: Cum îţi aranjezi casa

Crăciunul reprezin-tă acea sărbătoare din an care nu doar ne aproprie de cei dragi, dar ne pune la încercare şi imaginaţia: vrem să dăruim cele mai frumoase cadouri, să petrecem alături de familie ca-n basme şi, mai ales, să decorăm casa într-un mod inovator şi impresionant.

Dacă în anii trecuţi erau în tendinţe culorile puternice pen-tru bradul şi decoraţiunile de Crăciun, iarna aceasta revenim la stilul clasic în culorile specifice sărbătorii: roşu, argintiu şi auriu.

Decorează bradul folosind globuri rotunde de aceeaşi nu-anţă şi sparge din monotonie cu mici globuri din lemn sau din material textil. Poţi combina figurine cu personaje din poveşti cu fundiţe în carouri sau clopoţei aurii. Nu uita să pui în brad luminiţele, de preferabil într-o singură culoare şi ghirlanda. În vârf poţi aşeza o stea aurie, ce va fi cu siguranţă în ton cu restul decoraţiunilor.

Pe uşa de la intrare poţi prinde o coroniţă realizată în funcţie de preferinţe fie din crengi de brad, fie artificială dintr-o ghir-landă aurie sau argintie. Decoreaz-o cu o fundă mare roşie, un şirag de mărgele şi mici luminiţe albe. De asemenea, poţi agă-ţa în diferite locuri în sufragerie cizmuliţe din material textil în care să ascunzi cadourile pentru cei dragi.

Nu trebuie să uiţi de aranjamentul pentru masa de Crăciun. Dacă nu vrei să investeşti în veselă de porţelan cu motive speci-fice sărbătorii, poţi folosi farfurii simple albe, eventual decorate pe margine cu o simplă dungă aurie şi şervetele imprimate cu desene colorate.

În mijlocul mesei aşază o decoraţiune ce va servi drept pie-să centrală, din crenguţe de brad şi lumânări. Optează pentru lumânări mari albe cu desene de Crăciun pe ele sau unele roşii pentru a crea o adevărată atmosferă de sărbătoare.

One.ro

Mai actuale ca oricând, mai sexy ca orice alt tip de cizme pe care îl ai în garderobă, cizmele peste genunchi sunt favoritele designerilor în acest sezon. Desigur, ele nu au lipsit din peisajul modei nici în anii trecuți, însă în sezonul rece sunt considera-te piesa-cheie din garderobă.

Femeile din toată lumea le adora deja şi le poarta în cele mai variate ținute şi asta deoa-rece pot fi incluse atât în ținute de zi, cât şi de seară.

Nu-ți rămâne decât să descoperi cum poți purta item-ul vedetă al iernii în funcție de momentul zilei şi de stilul pe care îți place să-l abordezi:

Cizmele peste genunchi în ținute casual

Pentru ținutele cotidiene, optează pentru o pereche de cizme peste genunchi joase sau cel mult cu un toc mediu, grosuț, în culori ne-utre, pentru a se potrivi cu majoritatea pie-selor vestimentare din garderoba ta. Rochiile lejere, din materiale fluide, merg perfect cu cizme de zi peste genunchi. Întregul look „dur” al cizmelor este îmblânzit de textura ro-chiei. Alege un imprimeu în tendințe, tartan sau floral, pentru un look impecabil. În egală

măsură, rochiile pulover aduc un aer „soft” întregii ținute. Le poți purta ca atare, simple, cu o vestă din piele sau cu un palton clasic pe deasupra. Nu în ultimul rând, acestea pot fi purtate cu blugi skinny sau leggings din pie-le şi pulovere supradimensionate.

Cizmele peste genunchi în ținute smart-chic

Modelele joase merg de minune cu jeansi skinny, cămaşă şi un sacou masculin sau un pulover over-sized. Modelelor cu tocul înalt le poți asorta o pereche de pantaloni scurți din piele sau tweed sau o fustă scurtă.

Cizmele peste genunchi în ținute office

Poți purta astfel de cizme şi în ținutele tale de serviciu. Alege un model cu toc, într-o nuanță neutră, şi poartă-le cu o fustă conică sau o rochie office. Pentru ca outfit-ul tău să fie elegant, ai grijă ca fusta să aibă o lungime medie. În acest sezon se poartă combinația de rochie midi şi cizme peste genunchi, pen-tru că reuşeşte să dea senzația că porți piesa feminină cu pantaloni din piele.

Cizmele peste genunchi pentru ținutele de seară

Pentru seară, îți poți lăsa imaginația să zburde şi să concepi cele mai originale ținute. Cizmele ultralungi pe picior, în diferite culori, alături de rochii şi fuste mini pe corp sunt teribil de sexy. Dacă nu eşti în largul tău cu un outfit extra-vagant, poți oricând miza pe jeanşi ul-tra skinny şi top-uri glam.

Cu toc foarte înalt sau fără, aceste cizme îți vor infrumuseța silueta, alun-gând şi subţiind picioarele. Un alt atu al lor este versatilitatea, potrivindu-se perfect atât cu fuste mini sau rochii, cât şi cu pantaloni mulați.

Divahair.ro

TENDINŢEPoartă cizme peste genunchi! Sunt cele mai populare încălţări din acest sezon!

20 DECEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 -

ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. „Filmele Vladei”. 11.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiință şi inovare. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.15 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Docu-mentar. „Teoria improbabilității”. 15.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.55 Săptămâna sportivă. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente ecoomice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Documentar. „Dor de Ion Vatamanu”. 23.00 Cultura azi. 23.45 Serial. „CRIMINI” (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale

de har şi adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții (r) 10:35

Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Casa Ibacka (ediție specială) 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Casa Ibacka (ediție speci-ală) (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Moş Crăciun există! 11:00 Film: Un altfel de Moş Crăciun 13:00

Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, 4642 Moş Crăciun există! 15:00 Film: Magia Crăciunului 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă (best of) 19:00 Ştirile PROTV 19:30 Dăruieşti şi câştigi 20:00 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin 20:45 MasterChef - Proba celebrității 23:15 Film: Hirokin: răzbunarea samuraiului 01:15 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 La Maruţă (r) 05:45 Dăruieşti şi câştigi (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Нюхач”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 Фильм „Репетитор” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:15 „Истина где-то рядом”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” bule-tin informațional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 Serial

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 IN-

TERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ATOUT 5 9:52 NINI PATALO 10:00 NINI PATALO 10:07 WISMO 10:10 LE PETIT PRINCE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:34 COCTEAU-MARAIS, UN COUPLE MYTHIQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NOUS 16:54 FLASH INFO 17:00 CUT 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ÉPICERIE FINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 UN FLIC 21:03 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA STATION CHAMPBAUDET 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 L’AILE OU LA CUISSE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TOUT SUR MOI 4:26 TOUT SUR MOI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 15.45, 22.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Documentar. „Colecția design”. 11.00 Accente ecoomice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 Do-cumentar. „Global 3000”. 15.15 Gagauz ogea. 16.00 „Aprindeți luminile...” Spectacol muzical cu obiceiuri de iarnă. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Festivalul „Steaua Chişinăului”. Gala laureaților. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.40 Documentar. „Jungla apei dulci”. 0.45 Instrumentistul Ion Crasnopolschi. Program muzical. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Mu-zică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Suflet de gheață (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții 10:35

Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Casa Ibacka (ediție specială) (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Cinema Acasă: „Magia zăpezii 2” 00:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Capricii de vedeta 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Invidii din culise (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) - Moş Crăciun există! 11:00 Film: Magia Crăciunului (r) 13:00

Ştirile ProTV (ultima ediție) 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4643 - Moş Crăciun există! 15:00 Film: Cupidonii Crăciunului 17:15 Film: Singur acasă 4 19:00 Ştirile PROTV 19:30 Dăruieşti şi câştigi 20:00 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin 20:45 MasterChef - Proba celebrității (ultima ediție) 22:45 Film: Sunt spion 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Sunt spion (r) 05:45 Dăruieşti şi câştigi (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Нюхач”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 Эмили Браунинг в фильме „Спящая красавица” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:15 „Истина где-то рядом”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” bule-tin informațional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 Serial

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 NINI PATALO 9:45 NINI PATALO 9:53 WISMO 9:56 SPIKE 10:32 SIGNALIS 10:37 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 MIRAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:34 LES SAPINS DE NOËL DES CRÉATEURS 17:00 CUT 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ÉPICERIE FINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 SAFARI 21:09 SI TU VEUX REVOIR TA MÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 SECRETS D’HISTOIRE 23:31 MAGAZINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 300 CHOEURS POUR NOËL 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TOUT SUR MOI 4:26 TOUT SUR MOI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineața! 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu ocazia sărbătorii Naşterea Domnului - Crăciunul (stil nou). 11.00 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 11.30 Natura în obiectiv. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 „Fata împăratului Mov”. Spectacol. 13.45 Videoteca de Crăciun. Program muzical pentru copii. 14.15 Fii tânăr! 15.00 Crăciun fericit! Spectacol muzical. 16.30 Русский мир. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15, 3.10 În ritm de dans. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Festivalul „Steaua Chişinăului”. Gala laureaților. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Europa în concert. Plush. Elveția. 0.15 Săptămâna sportivă. 0.50 Legendele muzicii. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Suflet de gheață (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții 10:35

Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Cinema Acasă: „Magia zăpezii 2” (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Fur-tuna din adâncuri 22:30 Cinema Acasă: „Ce-mi doresc de Crăciun” 00:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Invidii din culise 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Prin gaura cheii (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

06:45 Film: Cupidonii Crăciunului (r) 08:15 Film: Singur acasă 4 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Garfield 11:30 Film: Jack Frost 13:30 Tele-shopping 13:45 Film: De Crăciun nu stăm acasă

! 15:15 Film: Crăciun cu scântei 17:00 Film: Cu duzina e mai ieftin! 19:00 Ştirile PROTV 19:30 Dăruieşti şi câştigi 20:00 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin 20:45 Film: Ho Ho Ho 2: O loterie de familie 22:30 Tanti Florica, ep.13 (ultima ediție) 23:30 Concert Extraordinar de Crăciun Ştefan Banică “Alerg printre stele” 01:00 Film: De Crăciun nu stăm acasă! (r) 02:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:45 Dăruieşti şi câştigi (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Нюхач”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 Комедия по-французски „Добро пожаловать на борт” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то рядом”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” bule-tin informațional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 Serial

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 NINI PATALO 9:45 NINI PATALO 9:53 WISMO 9:56 SPIKE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 DESTINATIONS GOÛTS 13:37 LE PEUPLE DU MÉKONG 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’AILE OU LA CUISSE 16:43 BIZNESS 16:58 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 360° - GÉO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 IL FAUT MARIER MAMAN 21:03 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE CLAN DES LANZAC 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA SMALA S’EN MÊLE 2:29 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:01 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 TOUT SUR MOI 4:26 TOUT SUR MOI

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.05 Русский мир. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 În ritm de dans. 10.30 Vector European. 11.00 Ziua Poliției Naționale. Concert festiv. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Colum-bia, 2011). 14.50 Erudit-cafe. Concurs. 15.35 Părinți şi copii. 16.00, 4.30 Petalo romano. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Zestrea românilor. |ara de sus a Moldovei - Suceava”. 20.40 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Festivalul „Regina Vioară”. Selecțiuni. 0.10 Ştiri pozitive. 1.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Ştiință şi inovare.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Suflet de gheață (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Se-rial: Diamantul nopții 10:35 Teleshopping

10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Cinema Acasă: „Ce-mi doresc de Crăciun” (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenove-lelor: Prin gaura cheii 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori irascibili şi petreceri explozive (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Film: Jack Frost (r) 08:45 Film: Veronica 10:30 Teleshopping 10:45 Film: Şcoala lui Ma-deline 12:15 Tanti Florica (r) 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Cu duzina e mai ieftin! (r) 15:00 Film:

Ho Ho Ho 2: O loterie de familie (r) 17:00 Film: Crăciunul cu familia Krank 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin 20:45 Vocea României (ultima ediție) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Veronica (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzi-cală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Нюхач”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele ştiri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 Премьера. Кейт Хадсон, Гаэль Гарсия Берналь в фильме „Главное - не бояться!” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Emisiune divertisment 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” bule-tin informațional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 Serial

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPA-

DES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS, LE SPÉCIAL 10:03 WISMO 10:06 LE PÈRE FRIMAS 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE CLAN DES LANZAC 16:36 FLASH INFO 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ÉPICERIE FINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 LA SMALA S’EN MÊLE 20:59 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ENFANTS DE TIMPELBACH 23:40 SOIR DE FÊTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LE BOURGEOIS GENTILHOMME 2:34 FAYÇAL KAROUI, LES SENS D’UN CHEF 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 TOUT SUR MOI 4:24 TOUT SUR MOI

23 DECEMBRIE 24 DECEMBRIE 25 DECEMBRIE 26 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

20 DECEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO perioadă benefică pentru a privi dintr-un alt punct de ve-dere calitatea relaţiei cu fami-lia ta. Vei constata că ai destule motive să fii fericit.

TaurDegeaba încerci să negoci-ezi sentimente, cum ar fi, de exemplu, respectul de care te bucuri din partea celor din an-turajul apropiat.

GemeniExistă riscul unor conflicte care vor consuma resurse strategi-ce de care ai mare nevoie. Con-trolează-ţi dorinţa de a cere ce crezi că ţi se cuvine!

RacPot să apară tensiuni în discuţi-ile cu colegii sau cu superiorii, motivele fiind chiar stupide. Ai putea încerca să contracarezi aceste tendinţe.

LeuExistă persoane care au o plă-cere deosebită să vadă în jurul lor oameni nefericiţi, nervoşi, asemenea lor. Vei avea ocazia să întâlneşti şi tu asemenea in-divizi.

FecioarăPoţi greşi prin replici acide adresate cui nu trebuie. Ar fi bine să fii atent la situaţiile în care eşti implicat, ca să nu spui ce nu trebuie şi să strici relaţii.

BalanţăAi o misiune importantă, care contează mult pentru tine acum. Trebuie să aperi ceea ce iubeşti, chiar şi împotriva pro-priilor porniri distructive.

ScorpionTe supără diverse persoane, dar asta va conta mai puţin de-cât faptul că ţi-ai imaginat că te bucuri de un respect deosebit din partea celor de care ai grijă.

SăgetătorEste bine să fii tu cel care ce-dează înainte de a izbucni un conflict în cuplu sau în altă re-laţie importantă. Aşa vei con-tribui la armonia dorită.

CapricornPot să apară unele probleme la serviciu, din cauza unor ne-înţelegeri pe care altădată le-ai fi rezolvat uşor. Dialogurile nu funcţionează cum te aştepţi.

VărsătorSituaţia evoluează pozitiv, dar ai unele îndoieli care provin din lunile anterioare şi care sunt utile pentru că te vor aju-ta să reglezi cheltuielile pro-gramate.

PeştiSunt posibile pierderi, directe sau indirecte, dar este bine să fii atent la tot ce implică bani, investiţii sau cheltuieli. Ar tre-bui evitate împrumuturile.

20-27 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „La drum”. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Profil de savant. 11.00 Petalo romano. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10 Gala Festivalului Declamatorilor. Selecțiuni. 15.10 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 18.00, 19.40 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere. Transmisiune în direct. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULA-TORII” (Argentina). 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Drumul spre sine... Eliza Botezatu. 3.10 Europa în concert. Plush. Elveția. 4.30 Festivalul „Maria Tănase”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07:00 Serial: Suflet de gheață (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții (r) 10:35 Teleshopping 10:50

Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori irascibili şi petreceri explozive 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Concert Extraordinar de Crăciun Ştefan Bănică „Alerg printre stele” (partea I) (r) 11:15 Film: O americancă la Tokio

13:15 Teleshopping 13:30 Film: Crăciunul cu familia Krank (r) 15:15 Film: Ai grijă ce-ți doreşti de Crăciun! 17:00 Film: Idilă cu dădaca mea 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin 20:45 Film: Motivat să ucidă 22:30 Film: Misiune de recuperare 00:15 Film: Motivat sa ucidă (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Misiune de recuperare (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Anişoara Loghin (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор”

12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:20 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Вечерний Ургант” 02:00 Гвинет Пэлтроу в комедии „Любовь зла” 03:45 Юрий Соломин, Людмила Максакова в музыкальном фильме „Летучая мышь”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 E m i s i u n e d i v e r t i s m e n t 10:20 Teleshopping 11:00

„Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune diver-tisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” buletin informațional 17:20 Emisiune divertisment 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 Serial

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:51 WISMO 9:54 NINI PATALO 10:01 NINI PATALO 10:08 LE PETIT PRINCE 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 MAGAZINE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 AL DENTE 13:37 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA SMALA S’EN MÊLE 16:30 FLASH INFO 16:36 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ÉPICERIE FINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 SECRETS D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC 23:32 D’EST EN OUEST 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LE GRAND MÉNAGE 2:36 DOCUMENTAIRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TOUT SUR MOI 4:29 TOUT SUR MOI

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 „Hoțul cinstit”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălți. 7.40 Anul Spiridon Vangheli. 9.00

Documentar. „Teoria improbabilității”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 10.00 Ştiință şi inovare. 10.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 1.00 Avangaraj. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 „Pastel de iarnă”. Spectacol muzical cu formația „Millenium”. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 3.30 Circul de iarnă din Paris. Franța. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.55 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 2.00 Crăciun fericit! Spectacol muzical. 4.30 Gala Festivalului Declamatorilor. Selecțiuni. 5.30 Focus. Magazin TV.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Suflet de gheață (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții (r) 10:35 Teleshopping

10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Se-rial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Saruturi interzise 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Concert Extraordinar de Crăciun Ştefan Bănică „Alerg printre stele”(partea a II a) (r) 11:15 Film: Ai grijă ce-ți doreşti de Cră-

ciun! (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Călătoria 2: Rătăciti în San Francisco 15:00 Film: Idilă cu dădaca mea (r) 17:00 Film: Fără o vâslă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Oglindă, oglinjoară 22:30 Film: Stare de asediu 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Stare de asediu (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Наталья Гвоздикова. Любить - значит прощать” 07:05 Георгий Вицин в фильме „Неисправимый лгун” 08:20

„Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Юрий Николаев. „Не могу без ТВ” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 „Ледниковый период” 15:45 „Кривые зеркала” 16:40 Премьера. „Укрощение Амура” 17:20 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме „Два цвета страсти” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Два цвета страсти”. Продолжение 19:20 „Угадай мелодию” 19:50 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 „Что? Где? Когда?” 01:20 Катрин Денев, Жерар Депардье в комедии „Отчаянная домохозяйка” 03:00 Арчил Гомиашвили, Сергей Филиппов в комедии Леонида Гайдая „Двенадцать стульев”

7:00 Emisiune divertisment 8:00 100 De Moldoveni Au Zis 9:00 Teleshopping 9:15

Serial 13:45 Teleshopping 14:00 Serial 14:55 Teleshopping 15:10 Serial 17:00 Tema saptamanii 18:00 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 0:00 Emisiune divertisment 0:40 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:05 Serial 4:45 Emisiune divertisment 5:45 100 De Moldoveni Au Zis 6:45 Emisiune divertisment

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 MAGAZINE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGAZINE 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 MAGAZINE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:30 MAGAZINE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 ÉPICERIE FINE 15:58 360° - GÉO 16:45 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:31 LES ANGES GARDIENS DE L’OCÉAN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:04 LE JOURNAL DE LA RTS 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:49 L’INVITÉ 1:02 MONTREUX JAZZ FESTIVAL 2013 2:30 MAGAZINE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TOUT SUR MOI 4:28 TOUT SUR MOI

6.05, 21.00, 23.40 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. „Arts 21”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Documentar. „Dor de Ion Vatamanu”.

8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Colecția design”. 10.00 Top Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Slava’s Snowshow. Program de circ. Franța. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Orchestra „Plai moldovenesc” la 20 de ani de activitate. Spectacol muzical. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Documentar. „Zestrea românilor. |ara de sus a Moldovei - Suceava”. 18.00 Anul trece, anul vine... Program muzical. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „La mulți ani cu sănătate!” 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Oleg Negruță „În glumă şi în serios”. Serată de creație. 23.50 Serial. „SIMULATORII”. 0.45 Erudit-cafe. Concurs. 1.30 „Pastel de iarnă”. Spectacol muzical. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Cântec de iarnă(r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Videoclipuri 09:35 Serial: Diamantul nopții (r) 10:35

Teleshopping 10:50 Videoclipuri 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă (sfârşitul serialului) 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Lovituri de dragul artei 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Fără o vâslă (r) 12:00 Film: Oglindă, oglinjoară (r) 14:00 Tele-shopping 14:15 Apropo Tv (ultima ediție) 15:00

Vocea României (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Ochi de vultur 22:45 Film: Vacanță în Europa 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: Ochi de vultur (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Apropo Tv (ultima ediție) (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Фильм „Большая н о в о г о д н я я н о ч ь ” 0 7 : 1 5 И р и н а Мирошниченко, Александр Лазарев в

фильме „Не сошлись характерами” 08:35 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Александра Яковлева, Александр Абдулов, Екатерина Васильева, Валентин Гафт в новогодней комедии „Чародеи” 15:10 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме „Два цвета страсти” 17:05 Александр Калягин, Армен Джигарханян, Михаил Козаков в комедии „Здравствуйте, я ваша тетя!” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de mol-doveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Итоги года 22:45 „Ледниковый период”. Финал 01:40 „Повтори!” Пародийное шоу 03:40 „Пока все дома”

7:00 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 7:25 Жди меня 8:20 Emi-

siune divertisment 9:15 Teleshopping 9:30 Serial 14:30 Tele-shopping 15:00 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:35 Emisiune divertisment 21:00 Moldova Are Talent 23:00 Serial 23:55 Serial 4:30 Emisiune divertisment 4:55 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:25 DA sau NU 6:35 Emisiune divertisment

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ARTISANS DU CHANGE-

MENT 6:29 MAGAZINE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:27 WARI 7:55 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 11:56 PAROLES DE CLIP 12:05 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:02 PASSE-MOI LES JUMELLES - LES 20 ANS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 LES ÉTOILES DU MOULIN ROUGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:45 LA QUÊTE DES VENTS 20:43 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA GRANDE VADROUILLE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LES ENFANTS DE TIMPELBACH 2:37 SOIR DE FÊTE 3:00 MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TOUT SUR MOI 4:28 D’EST EN OUEST

27 DECEMBRIE 28 DECEMBRIE 29 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1896TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

20 DECEMBRIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Cum a fost, în plan artistic, anul 2013 pentru Dvs. și pentru Centrul Cultural ARTELIT?- Anul 2013 a marcat, pentru mine,

evenimente pe care le-am aşteptat şi care era şi timpul să se întâmple - două expoziţii personale, una în Olanda şi alta în Belgia. În ceea ce priveşte acti-vitatea Centrului Cultural ARTELIT, a fost un an rodnic în care am pus bazele unor noi proiecte şi am asigurat conti-nuitate celor în desfăşurare. Merită să trec în revistă, printre reuşitele anului care se încheie, participarea noastră la Simpozionul de Artă din orăşelul po-lonez Szydlow, la care au participat ar-tişti din România, Polonia şi Republica Moldova, dar ne-au onorat cu prezenţa Ambasadorul RM în Polonia, dl Iurie Bodrug, dar şi demnitari polonezi, ceea ce ne-a bucurat enorm, ca un semn de apreciere a culturii şi valorilor noastre pe care ne-am propus să le promovăm. În general, în pofida faptului că suntem o organizaţie nonprofit, care există doar pe cont propriu, evenimentele pe care le organizăm şi le desfăşurăm, la noi sau peste hotare, includ şi partici-parea administraţiei locale sau centra-le, ai cărei reprezentanţi, fie îi invităm noi, fie manifestă ei interes pentru ar-tişti şi produsul artistic pe care îl pre-zentăm.

- Ştiu că de mai mulţi ani colaboraţi cu administraţia publică locală a orașului ungar Heviz, veţi continua și în acest an tradiţia?- Da, la începutul anului 2014 vom

pleca la Heviz pentru a stabili tema ur-mătoarei ediţii a Simpozionului Inter-naţional. În 2014 se va desfăşura ediţia a V-a şi urmează să ne fie propusă tema evenimentului. Organizatorul acestui simpozion este administraţia reţelei hoteliere Hunguest, iar Heviz este o cu-noscută destinaţie turistică, care adună turişti din toată lumea, veniţi la odihnă sau la tratament. Iar pentru a-i motiva să vină şi în anii următori, administraţia hotelului le organizează diverse ma-nifestări artistice tematice. Expoziţiile şi manifestările cultural-artistice de a căror organizare am fost noi responsa-bili până în prezent, nu s-au desfăşurat doar în incinta hotelului, ci şi într-un loc

special amenajat în centrul oraşului, dar şi într-o sală a primăriei, şi pe malul lacului cu ape termale, unde vin turiştii să-şi trateze diverse afecţiuni. Expoziţia nu presupune doar expunerea tablo-urilor, desfăşurăm master class-uri, fa-cem studii în natură, prezentăm bucă-tari, bucate, obiceiuri, tradiţii, susţinem recitaluri de muzică populară sau clasi-că. La acest eveniment participă nume-roşi pictori, graficieni, instrumentişti, meşteri populari. La ediţia din luna mai 2013 a acestui simpozion, la invitaţia ARTELIT, a participat şi cunoscutul ar-tist plastic din Republica Moldova Ele-onora Romanescu, Artist Emerit, Artist al Poporului, care, pe lângă activitatea de creaţie pe care a desfăşurat-o în cadrul acestui eveniment, a avut oca-zia să primească şi tratament, pentru că, aşa cum menţionam, oraşul Heviz este cunoscut şi pentru sanatoriile sale. Doresc să aduc mulţumiri, cu această ocazie, pentru Rotary Club Chişinău, care a asigurat financiar deplasarea şi tratamentul primit de Eleonora Roma-nescu la Heviz. La invitaţia noastră, la acest simpozion a mai fost prezentă Zenovia Shulga, doctor în studiul arte-lor, profesor la Catedra de Arte Textile, Academia Naţională de Arte din Lvov, Ucraina. În cadrul simpozionului din acest an, desfăşurat la Heviz, am decis să punem accent şi pe participarea ti-nerei generaţii de artişti, să-i punem faţă în faţă cu artişti consacraţi.

- Pentru precizare, în ce constă impli-carea ARTELIT pentru organizarea și desfășurarea acestui simpozion în orășelul Heviz?- Nouă ni se propune doar tematica

aleasă de administraţia reţelei hotelie-re Hunguest. Invităm artiştii care să se încadreze în conceptul propus şi moda-lităţile de expunere a temei cerute. Evi-dent, folosim la maximum orice ocazie de a prezenta peste hotare şi elemente ale culturii noastre şi, în special, lucrări ale artiştilor noştri.

- Care a fost una dintre cele mai me-morabile teme sau experienţe căre-ia a trebuit să-i faceţi faţă la Heviz?- Cu siguranţă, India! A generat chiar

o aventură indiană cu final chişină-uian. Am fost provocaţi să organizăm la Heviz o ediţie cu tematică indiană. Eu tocmai participasem în noiembrie 2011 la Simpozio-nul Internaţional din Gulbarga, India. Nu cred că trebuie să mai menţionez că am fost fascinată de In-dia, de cultura şi tra-diţiile acestui popor. Am cunoscut acolo artişti plastici indieni foarte talentaţi, cu-rioşi, inediţi, atât ca viziune artistică, cât şi ca modalitate de redare, de mânuire a procedeelor artistice. Precum e şi firesc, am hotărât că trebuie să vorbesc despre ei, să le ofer posibilitatea să expună şi în alte spa-ţii, în alte ţări, pentru a-i face accesibili unui public mai larg. Şi i-am invitat şi la Chi-şinău.

- Presupun că aici începe partea aventuroasă? - Au fost primii artişti indieni (care

nu locuiesc în Republica Moldova sau în statele învecinate) care au expus la Chişinău. O adevărată aventură a constituit-o obţinerea vizelor pentru ei. Eu nu sunt tocmai persoana căreia să-i fie frică de provocări sau greutăţi, dar nu am mai depus niciodată atâta efort pentru a obţine viză şi permis de şedere pentru vreun artist. În plus, în bugetul Clubului nu aveam prevăzute resurse financiare care să ne permită

astfel de cheltuieli, aşa că mi le-am asumat personal. După cum bine ştim, în Republica Moldova nu există Amba-sadă a Indiei, dar cu ajutorul adminis-traţiei Uniunii Artiştilor Plastici din Ba-cău şi a implicării Ministerului Culturii din România, a fost posibil să obţinem vize. Zic UAP Bacău, pentru că mai în-tâi Virendra Shah şi Samar Yusuf, cei doi pictori indieni, au fost invitaţi la Tabăra de Pictură de la Tescani, Bacău. Odată veniţi la Bucureşti, ne-am dus la Ambasada Republicii Moldova ca să obţinem un permis de şedere pentru două luni.

- Deci, aventura indiană la Chiși-nău are drum prin Tescani. Au fost impresionaţi artiștii indieni de Ro-mânia?- Fără îndoială. În România au fost

fascinaţi de atmosfera de creaţie din tabără, de timpul liber petrecut prin excursii, vizitarea muzeelor de artă şi, în special, de zona pitorească de la Tescani, unde au lucrat timp de zece zile. Atmosfera la vila lui George Enescu este una deosebită, mă inspi-ră pentru un an întreg. Cred că şi ei au simţit acelaşi lucru. Iar la finele taberei de creaţie le-am organizat o expoziţie în cadrul Muzeului Naţional “George Enescu” - Secţia “Dumitru şi Alice Ro-setti-Tescanu George Enescu”.

- Au rămas la fel de încântaţi și de Republica Moldova?

- Drumul până în Republica Moldova a fost ceva mai lung. Căldura insuportabilă, dar şi nu-meroasele maşini din vamă i-au făcut să simtă din plin tempera-turile estivale ale Europei. Dar ne-am străduit să le facem şederea în ţara noastră cât mai agreabilă şi mi-am asumat pe deplin rolul de gazdă, recunosc, nu doar din os-pitalitate, dar şi pentru că aşa cum v-am mai spus, nu am avut pre-văzut un buget şi nici mijloace fi-nanciare pentru acest eveniment. Fără falsă modestie, consider însă că m-am descurcat onorabil şi cu ajutorul prietenilor mei, datorită cărora a fost posibilă şederea şi întreţinerea în Republica Moldova a celor doi artişti plastici indieni. În schimb, în acest răstimp, am organizat un Simpozion de Artă, iar în finalul lui am organizat o ex-poziţie de artă contemporană la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, cu lucrările acestor doi

artişti plastici indieni - «A New Myth of Creation». Cred că pentru ei a fost o experienţă plăcută, dar şi pentru mine a fost ceva inedit. Sunt sigură că vor urma şi alte proiecte culturale cu artişti din diverse ţări, pentru că oportunitatea pe care ne-o oferă ex-perienţa între diverse culturi şi valori este inestimabilă. Finalul aventurii ar-tiştilor indieni la Chişinău m-a uimit şi pe mine, se zvoneşte că aş fi intrat în posesia unor estimabile comori indi-ene. Cu siguranţă, lumea se referă la tablourile pictate de cei doi artişti pe pereţii şi podeaua vilei noastre, în care au trăit cât timp s-au aflat în Republica Moldova şi dacă e aşa, confirm zvonu-rile. La modul serios însă, îmi vorbeau şi angajatele Centrului Expoziţional „Constantin Brâncuşi” că şi în orele de pauză veneau artiştii noştri şi studiau cu mult interes lucrările lui Virendra Shah şi Samar Yusuf, pe lângă talentul lor nativ, au şi o tehnică incredibilă. Merită orice efort să-i revedem la Chi-şinău.

- Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră și așteptăm și alte vești bune de la Dvs. și Centrul Cul-tural ARTELIT și în anul care vine.- Vă mulţumesc şi vă doresc Sărbă-

tori fericite şi un an plin de realizări frumoase.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

La sfârşitul lunii noiembrie curent, Centrul Cultural ARTELIT i-a înmânat ambasadorului Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilágyi, certificatul şi insigna de membru de onoare al organiza-ţiei. Acest gest constituie un semn de recunoştinţă pentru cola-borare şi susţinere a pictorilor din Republica Moldova. Insigna centrului este realizată de Simion Odainic, Maestru în Arte, Cavaler al Ordinului de Onoare, cunoscut pictor-heraldist.

Discutăm astăzi cu artistul plastic Elvira Cemortan-Voloşin, preşe-dinte ARTELIT, despre proiectele din ultima perioadă, dar şi despre planurile pentru agenda culturală a anului viitor.

ELVIRA CEMORTAN-VOLOŞIN:

„Folosim la maximum orice ocazie de a prezenta peste hotare elemente ale culturii noastre”