Politicienii, deghizaţi în slugi ale poporului

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

(citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

29.11.2014

Noros, -6 1 0C

28.11.2014

Noros, -2 0 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.64921 Do lar ame ri can ............. 15.97621 Leu românesc ................. 4.00341 Ru blă ru sească ............... 0.2182Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Când se afl ă omul în momentele ho-

tărâtoare ale vieţii, nu-l mai conduce

mintea; ea arată numai alternativele.

Direcţia fi nală o dă inima.

T. Maiorescu

Cursul valutar 28.11.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 28 noiembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Gurie, Samona și Aviv (În-ceputul Postului Crăciunului)

Statul eşuat sau de ce ameninţările interne sunt mai grave decât cele externe

Germania nu vrea Ucraina în NATO

America este zguduită de proteste. Verdictul în cazul Ferguson a declanşat manifestaţii şi în Europa

Inaugurarea unui bloc fără pacienţi. Doctorilor li s-a spus care a fost cel mai bun Guvern şi cum trebuie să voteze

77

88

99

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

OPINII

EXTERNE

EXTERNE

POLITIC

GPF

Fondat în 1995 Nr. 44 (969)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Creştin-democraţii demască uneltirile PD-iştilor Creştin-democraţii demască uneltirile PD-iştilor şi PLDM-iştilor de subminare a economiei naţionaleşi PLDM-iştilor de subminare a economiei naţionale

Politicianul și lide-rul de campanie al Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, a susţi-nut, la 25 noiembrie curent, o conferinţă de presă. În discuţia sa cu jurnaliștii, lide-rul creștin-democrat a atras atenţia asu-pra unor pericole pe care le comportă o eventuală rămânere la guvernare a actua-lelor grupări afl ate la cârma ţării.

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Cine l-a dat pe Usatâi „cu capul de asfalt”?

De ce vor în NATO De ce vor în NATO liberalii, dar nu liberalii, dar nu

vor moldovenii?vor moldovenii?

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

După 30 noiembrie, trebuie să scăpăm de vânzătorii de ţară

28 NOIEMBRIE 201422F L U XF L U X Important

Iurie Roșca a subliniat că o de-claraţie a unui demnitar de prim rang l-a determinat să facă unele precizări pentru presă. Din neferi-cire pentru Republica Moldova, a menţionat Roșca, „acum un an și ceva am avut dreptate când am avertizat societatea că avem în fruntea ţării criminali care sunt în stare să trădeze cele mai impor-tante interese naţionale ale Re-publicii Moldova și să contribuie direct la subminarea economiei naţionale”.

Guvernarea vrea să ne facă argaţi pe moşiile străinilorÎnainte ca să se refere la decla-

raţiile demnitarului cu pricina, Roșca a invocat două citate dintr-o carte a sa, care a fost prezenta-tă anul trecut, la 23 iulie 2013, la Academia de Știinţe a Moldovei, în cadrul unei prelegeri publice. Este vorba despre lucrarea „Re-publica Moldova, de la indepen-denţa politică spre independen-ţa economică”. În primul citat se spune că „ultima lovitură, care se pregătește ţării noastre, prin atragerea în circuitul economiei globale, este deschiderea pieţei funciare pentru capitalul străin. După ce majoritatea absolută a ţărilor ex-comuniste, care au ade-rat la Uniunea Europeană, și-au sacrifi cat terenurile agricole în favoarea capitalului străin, stra-tegii de la Bruxelles, profi tând de ignoranţa și obedienţa clasei gu-vernante de la noi, ne pregătesc aceeași soartă. Concomitent, ei își însoţesc operaţiunea de subjuga-re economică a ţării cu un discurs gălăgios despre valorile europe-ne și perspectivele grandioase care ne așteaptă prin semnarea unor noi acorduri de apropiere de această structură continentală”. Roșca a mai precizat că respectiva lecţie academică a fost prezentată cu mult timp înainte de semnarea celor două acorduri de la Vilnius.

„Planul Roșca”, a continuat po-liticianul, „repetă același avertis-ment. Din nefericire pentru Re-publica Moldova, doar Partidul Popular Creștin Democrat ridică

această chestiune fundamenta-lă pentru interesul nostru naţio-nal”, a spus creștin-democratul, prezentând apoi următorul citat: „după semnarea Acordului de asociere la UE, care deja a pro-vocat pierderea pieţei Federaţiei Ruse, ultima lovitură mortală ce i se pregătește ţării noastre este deschiderea pieţei funciare pen-tru investitorii străini. Această măsură este condiţia obligatorie, impusă de birocraţia europeană unor ţări ca Republica Moldova. Dacă actuala alianţă de guver-nare va rămâne la putere și după alegerile din 30 noiembrie, ţăranii noștri vor deveni gastarbeiteri în propria ţară, vor fi argaţi pe moși-ile unor străini”.

Amintind că a avertizat cu mult timp în urmă societatea în legătu-ră cu aceste pericole, Iurie Roșca a menţionat că Adrian Candu, actu-alul ministru al Economiei, acum câteva zile, într-un interviu acor-dat agenţiei de presă RIA Novosti, l-a întrebarea „ce să facă Republi-ca Moldova pentru a achita da-toriile către Gazprom”, a răspuns senin că „trebuie să cedeze prin-cipalele active de care dispune statul: RED Nord, RED Nord-Vest, Moldtelecomul și, poate, Calea Ferată”. Iată câteva întreprinderi, cele mai importante, care sunt principalele furnizoare la bugetul de stat. Bugetul de stat se men-ţine într-o măsură importantă datorită contribuţiilor acestor în-treprinderi. Este ca și cum un om, pentru a-și da datoria, își vinde vaca, în loc să vândă laptele pe care îl produce această vacă și să plătească etapizat datoria pe care o are, de data aceasta, faţă de Gazprom. Aici sunt două inepţii pe care le rostește acest perso-naj, fi nul lui Vladimir Plahotniuc. Guvernul, chiar dacă înstrăinează în mod întemeiat orice activ care aparţine statului, nu poate ști cui îi va vinde această întreprindere, pentru că legea obligă Guvernul să organizezi un concurs public și deschis. Adică un tender. În ase-menea cazuri nu se știe cine va câștiga: Federaţia Rusă, Gazpro-mul, China, America, România. Nu se știe de unde va veni inves-

titorul. Deci, individul acesta nici măcar nu știe cele mai importan-te prevederi legale la capitolul privatizare. Numai proprietatea privată a unui cetăţean sau a unei companii poate fi înstrăinată prin negocieri directe”, a atenţionat Iu-rie Roșca.

De asemenea, el a menţionat că „cea mai parșivă și mai peri-culoasă afi rmaţie din acel text”, adică din interviul cu ministrul Candu, este următoarea: „Кроме этого, привлекательным для российских инвесторов могло бы быть сельское хозяйство страны. Мы планируем внести законодательные поправки, которые позволят зарубежным инвесторам скупать сельхозу-годья. Сейчас даже отечествен-ные компании с иностранным капиталом имеют ограничения по покупке. Необходимо это из-менить. Это обговорено в усло-виях по ассоциации с ЕС – вне-дрение европейских директив, касаемых либерализации рын-ка, создание конкурентоспо-собных условий для бизнеса”.

Traducerea sumară a citatului respectiv în limba română este ur-mătoarea: „Adrian Candu afi rmă că actuala guvernare este decisă să modifi ce legislaţia funciară, să deschidă piaţa funciară pentru investitorii străini. El amintește că la ora actuală, interdicţiile sunt impuse tuturor companiilor stră-ine, inclusiv unor companii au-

tohtone care au un minim capital de participare străin, și susţine că această schimbare este necesară pentru că așa s-au înţeles cu bi-rocraţia europeană în momentul semnării acordului de asociere și de liber schimb”.

Republicii Moldova i se pregăteşte soarta unei periferii economicePentru a face mai simplă înţe-

legerea acestor fenomene, Iurie Roșca a prezentat câteva exem-ple. La ora actuală, a spus dânsul, „România, care este o ţară agrară, importă produse agricole în pro-porţie de 80 la sută. În timp ce, în total, întreaga Uniune Europea-nă, toate cele 28 de ţări, importă 0,02 la sută produse agricole. Adi-că, ţara vecină, România, importă produse agricole din ţările puter-nic industrializate, cu o capacita-te economică mult mai mare, din Europa de Vest. Iată soarta care i se pregătește și Republicii Mol-dova: cea de periferie economică a ţărilor puternic industrializate din Europa de Vest și a Statelor Unite. Colonialism economic pur. Mai mult decât atât, piaţa funcia-ră a României s-a liberalizat doar începând cu ianuarie anul curent, însă deja circa 15 la sută din te-renurile arabile ale acestei ţări aparţin unor investitori străini. Ce înseamnă asta? O depopulare și

mai masivă, în special în zona ru-rală. Asta ţinând cont de faptul că și România, și Ucraina, de pildă, sunt ţări care au mult mai multe orașe mari, cu industrii mult mai dezvoltate decât cele din Repu-blica Moldova și capacitatea zo-nei urbane de a absorbi populaţia rurală este mult mai mare”.

Totodată, Roșca a îndemnat cetăţenii ca atunci când vorbesc despre Republica Moldova și se preocupă de problemele ţării să se gândească la strămoșii noș-tri glorioși. „Atunci când evocăm numele lui Ștefan cel Mare sau când vorbim despre sângele și sudoarea care s-a vărsat pe acest teritoriu de sute și mii de ani să ne întrebăm, pentru ce s-au lup-tat strămoșii noștri? Pentru moșia strămoșească, pentru pământ. Pentru a ne păstra dreptul de a controla acest pământ, inclusiv în calitatea noastră de civilizaţie agrară, de ţărani. Iată că actuala putere pune la cale subminarea celei mai importante valori ma-teriale pe care o are Republica Moldova: pământul”, a avertizat Iurie Roșca. În opinia sa, Uniunea Europeană, cu capacităţi industri-ale și fi nanciare astronomice și cu terenuri arabile care sunt foarte restrânse, este interesată de ţara noastră ca de o zonă cu cele mai fertile pământuri din regiune. „Cernoziomul nostru, terenurile noastre arabile sunt ca aurul și nu trebuie cedate. De altfel, menţi-

Creştin-democraţii demască uneltirile PD-iştilor şi Creştin-democraţii demască uneltirile PD-iştilor şi PLDM-iştilor de subminare a economiei naţionalePLDM-iştilor de subminare a economiei naţionalePoliticianul și liderul de campanie al Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, a susţinut, la 25 noiem-brie curent, o conferinţă de presă. În discuţia sa cu jur-naliștii, liderul creștin-democrat a atras atenţia asupra unor pericole pe care le comportă o eventuală rămâne-re la guvernare a actualelor grupări afl ate la cârma ţării.

28 NOIEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XImportant

onez, între paranteze, că singurii care nu au făcut această cedare și care suportă la ora actuală con-secinţele sunt ungurii. Premierul Viktor Orban ţine cu dinţii aceas-tă interdicţie. Pământul ţării nu se vinde. Deja Viktor Orban este admirat și de cei mai importanţi politicieni și analiști economici din România, care are tradiţional anumite fricţiuni istorice cu Un-garia. Iată de la cine trebuie să ia exemplu Republica Moldova. Această generaţie de „YesMeni”, de slugoi ai unor interese străi-ne trebuie să plece. O adevărată guvernare patriotică a Republicii Moldova nu trebuie să se teamă să intre în dezacord cu birocra-ţia europeană sau cu oricare altă structură a unor importanţi ju-cători geopolitici. Dezacordurile noastre trebuie să fi e elegante și previzibile și care să decurgă din interesul nostru naţional”, a mai declarat Iurie Roșca.

Pământul ţării nu se vindePoliticianul a mai atras atenţia

și la faptul că „în momentul în care Republica Moldova devine un spaţiu guvernat din exterior, procesul de degradare economi-că se va accelera, procesul de de-populare, la fel, se va accelera”.

„De aceea, a subliniat Roșca, lansez acest avertisment pentru fi ecare cetăţean al Republicii Mol-dova, care nu este indiferent de soarta ţării. Fiecare dintre noi ne tragem din câte un sat. Trebuie să ne gândim că aceste terenuri s-ar putea în foarte scurt timp să devină proprietatea unor străini. Pe noi nu trebuie să ne intereseze cine ar râvni și din ce parte a lu-mii. Pământul ţării nu se vinde. Ar fi o pierdere irecuperabilă pentru vecie. Orice crimă cu caracter eco-nomic poate fi reparată. Un ac-tiv înstrăinat nelegitim sau niște bani deturnaţi nelegitim ș.a.m.d. Dacă terenurile arabile ale Repu-blicii Moldova, din proprietatea privată a unor cetăţeni moldo-veni, vor trece către companii străine, această tranzacţie se face pe vecie. Iar Republica Moldova este o ţară preponderent agra-ră. Lucrurile acestea sunt funda-mentale, trebuie înţelese așa cum sunt. Instinctul autoconservării fi zice, colective a poporului Re-publicii Moldova trebuie să ne îndemne spre respingerea celor două grupări criminale, care se afl ă la guvernare: Partidul Demo-crat și Partidul Liberal Democrat. Întâmplarea face că acel care a so-norizat acest text a fost exponen-tul Partidului Democrat, dar Parti-dul Liberal Democrat are absolut aceleași intenţii. Nu întâmplător, am așteptat să se scurgă câteva zile, pentru a vedea dacă vine ci-neva cu precizări. Primul ministru Leancă sau Marian Lupu, preșe-dintele Partidului Democrat, sau

poate Vladimir Filat, președintele PLDM-ului? Nimic din toate aces-tea. Iată că complicitatea devine una absolut evidentă. De aceea, îi rog pe toţi alegătorii Republicii Moldova să se gândească foarte bine la ceea ce se întâmplă în ţară, la ce ne putem aștepta și cât de importantă este plecarea acestei guvernări. A nu se uita că nu vom putea restabili supremaţia legii și instituţiile statului de drept dacă cei care se afl ă la putere își vor continua mandatul după 30 no-iembrie. Este o chestiune absolut fundamentală, care trebuie să fi e înţeleasă de toată lumea”, a mai spus Iurie Roșca.

Acum, devine mai clar, a ex-plicat creștin-democratul, „de ce Vladimir Filat, fostul premier, cumpără generos terenuri ara-bile”. Potrivit unor surse de care dispune Iurie Roșca, „aproape tot raionul Anenii Noi deja îi aparţine lui Filat. Scandaluri de presă au și apărut pe această temă. Pornind de la citatul lui Adrian Candu, pe care vi l-am prezentat, treburi-le se limpezesc. Vrea Filat să se apuce cumva să tragă sapa, să cumpere tractorașe, să se ocupe de agricultură? Bineînţeles că nu. Dar fi ind în cârdășie cu anumite personaje de la Bruxelles, el știe foarte bine că în clipa în care se deschide piaţa funciară, el vinde ceea ce a cumpărat la un preţ de nimic, la zece preţuri, cel puţin își multiplică miliardele în 24 de ore prin simpla înstrăinare a terenuri-lor arabile care astăzi îi aparţin lui prin interpuși, prin nepotul său sau prin alţii, unor companii din Europa Occidentală sau din State-le Unite ale Americii”.

Roșca a ţinut să sublinieze în mod repetat faptul că „este vorba despre o crimă deosebit de gravă de subminare a securităţii econo-mice a Republicii Moldova. Iată cu ce ar trebui să se ocupe președin-tele ţării, dacă nu ar fi un zăpăcit. Iată cu ce ar trebui să se ocupe Serviciul de Informaţii și Securi-tate”.

Miza acestor alegeri nu este una geopolitică„Miza în aceste alegeri nu este

una de ordin geopolitic. Noi acum trebuie să alegem oameni care să facă ordine în economia naţiona-lă. Ordine în economia naţională pentru noi înseamnă restabilirea funcţionalităţii instituţiilor statu-lui de drept, inclusiv a indepen-denţei justiţiei, care să îngăduie rezolvarea litigiilor cu caracter economic în favoarea celor care au dreptate, nu în favoarea ce-lor care au rude la guvernare sau sunt capabili să plătească mită sistemului judecătoresc putred de corupt. Această dezbatere fals-geopolitică consumă foar-te multe energii și distorsionea-

ză percepţia alegătorilor”, a mai spus politicianul.

Dânsul a subliniat și faptul că „astăzi devine mai clar decât ori-când de ce a fost nevoie să fi e comisă crima din 7 aprilie 2009, devastarea Parlamentului și a Președinţiei, molestarea poliţiști-lor, tentativa de lovitură de stat, cu pretextul: comuniștii au falsi-fi cat alegerile parlamentare. Până în prezent, cei care se afl ă de cinci ani la guvernare nu au demon-strat cât e negru sub unghie că acele alegeri ar fi fost trucate. Tot așa de clar devine și faptul de ce a fost nevoie să se recurgă la uzur-parea puterii de stat în Republica Moldova? De ce președintele Ti-mofti, acest impostor, a fost ales în mod anticonstituţional, nelegi-tim? De ce oamenii care exercită puterea la ora actuală în Republi-ca Moldova nu se tem de aplicarea împotriva lor a articolului 339 din Codul Penal, care nu are termen de prescripţie? Și mai ales, încă un „de ce”, extrem de important pen-tru întreaga societate: de ce par-tenerii noștri occidentali nu for-mulează pretenţii faţă de actuala guvernare atunci când vine vorba de cele mai grave crime comise împotriva interesului nostru naţi-onal, crime cu caracter economic, crime care subminează capacita-tea fi nanciară a statului? Cunoaș-tem cu toţii seria de atacuri raider din sistemul bancar. Cunoaștem cu toţii ce s-a întâmplat la Banca de Economii. Cunoaștem cu toţii cum a fost înstrăinat Aeroportul Internaţional Chișinău”.

Pe de altă parte, în opinia lui Iu-rie Roșca, „modestele remarci criti-ce ale Uniunii Europene și Statelor Unite nu au clătinat câtuși de pu-ţin ierarhia statală din Republica Moldova. Nimeni din exterior, de

pildă, nu pretinde Republicii Mol-dova să realizeze reforma adminis-traţiei publice locale și ne afl ăm, din nou, în preajma unei alte cam-panii electorale pentru alegerile locale, care se va întâmpla la anul. Nimeni nu avansează pretenţii Republicii Moldova de ce Procu-ratura nu este reformată? De ce justiţia este dominată de elemen-te corupte? De ce, în sfârșit, tot ce se întâmplă în Republica Moldova, sub aspectul concentrării de capi-tal, vine, în special, în buzunarul a doi criminali de stat: Vladimir Pla-hotniuc și Vladimir Filat”?

Răspunsul la aceste întrebări, în opinia creștin-democratului, „este la îndemâna oricui încearcă să studieze mai cu atenţie istoria imperiului american. Cei care con-trolează jocul geopolitic și econo-mic la scară globală au nevoie în ţările lumii a treia, cum suntem noi, arondaţi ţărilor subdezvolta-te, de guvernanţi corupţi, incom-petenţi și șantajabili. De aceea, toate privatizările nelegitime, deturnarea fondurilor publice, in-clusiv a fondurilor provenite din fi nanţarea externă a Republicii Moldova și transformate în sume astronomice, pe care le deţin ac-tualii guvernanţi, nu deranjează cercurile de infl uenţă din exteri-or, pentru că banii se păstrează în băncile occidentale. Este elemen-tar. Și când este necesar, orice in-fl uenţă asupra acestei guvernări este posibilă”.

De asemenea, Roșca a ţinut să explice „de ce suntem creditaţi atât de generos și care este miza”.

„Actuala guvernare se laudă în mod triumfalist în fi ecare zi cu faptul că Republica Moldova pri-mește credite și granturi pe ban-dă rulantă. Care este preţul aces-tei fi nanţări externe? Ce vor să ne

ia partenerii noștri externi? Iată că răspunsul la această întrebare l-a formulat recent vicepremierul și ministru al Economiei, Adrian Candu, în interviul acordat agen-ţiei de presă RIA Novosti. Acest interviu al unui tânăr și zăpăcit membru al Guvernului vădește o situaţie absolut incalifi cabilă: afl area sub o guvernare externă. Nu mai este o metaforă, nu mai este o fi gură de stil faptul că Re-publica Moldova este guvernată din exterior, în detrimentul inte-reselor sale naţionale. În măsu-ra în care alegătorul va reuși să prindă acest mesaj, se va dumiri ce trebuie să facă în ziua de 30 de noiembrie. Nu se bate Rusia și Occidentul, nu se bate stânga și dreapta. Se bat câţiva crimi-nali, pentru a menţine controlul asupra puterii de stat, pentru a-și multiplica afacerile. În schimbul acestei rămâneri la guvernare, ei sunt gata să sacrifi ce orice ar ţine de interesul naţional al Republicii Moldova”, a explicat Iurie Roșca.

În altă ordine de idei, liderul creștin-democrat a mai precizat că „nu există Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat decât formal juridic. Avem de a face cu două grupări perfect criminale, conduse, respectiv, de Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat. Anu-me cei doi jucători au reușit să subordoneze toate instituţiile pu-terii de stat în interes personal și de grup. Anume ei sunt principalii coautori ai crimei de uzurpare a puterii de stat”.

„Partidul Popular Creștin De-mocrat invită alegătorii Repu-blicii Moldova să opteze pentru Planul Roșca, pentru numărul 2 în buletinul de vot, pentru PPCD”, a punctat Iurie Roșca.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

28 NOIEMBRIE 201444F L U XF L U X Actual

După câteva săptămâni în care pe la anumite posturi de televiziune aparţinând unui politician profund democrat și proeuropean ni s-a cerut insistent să fi m vigilenţi, pentru că patria este în pericol, am fost speriaţi cu teroriști, spioni și extremiști, am fost aver-tizaţi că dușmanul și mâna Moscovei nu stau degeaba, ne-au fost descrise scenarii postelectorale apocaliptice de destabilizare a situaţiei, era clar că deznodământul va fi unul spectaculos. Iar lucrurile s-au precipitat în ultima săptămână de cam-panie.

Președintele Timofti a convocat luni, 24 noiembrie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS), ca reacţie la avertismentul SIS cu privire la acti-vizarea unor forţe care acţionează „în direcţia subminării cadrului na-ţional de securitate”, al căror interes este să destabilizeze „echilibrul soci-al în contextul alegerilor parlamen-tare din 30 noiembrie”. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Vlad Ţur-canu, a explicat că ar exista persoa-ne „care nu acţionează în interesele Republicii Moldova” și încearcă, prin mesaje care distorsionează realită-ţile din ţară, să „inducă pe agenda publică informaţii false, de natură să manipuleze cetăţenii în perioada preelectorală”. (Ne întrebăm, ce par-tide nu au încercat să manipuleze cetăţenii în această perioadă?)

Țurcanu a mai precizat că în cadrul ședinţei Consiliului, toate instituţiile statului ce vizează domeniul secu-rităţii au primit recomandările de rigoare.

De asemenea, purtătorul de cu-vânt al șefului statului a menţionat că Ministerul Justiţiei și Comisia Electorală Centrală urmează să deci-

dă dacă persoanele sau formaţiunile politice vizate trebuie excluse din cursa electorală.

După aceste explicaţii, nu ne-a rămas decât să vedem cum vor apli-ca instituţiile respective recoman-dările care le-au fost date. De faptul că ele vor fi aplicate, nu s-a îndoit nimeni.

Pentru a consolida toate aceste pericole în conștiinţa socială, șeful statului a fost utilizat pe post de agent electoral al partidelor de la putere. După ce ne-a vorbit despre forţele politice implicate în actuala campanie pentru alegerile parla-mentare care doresc întoarcerea noastră în trecutul tulbure și sără-căcios (sic!) din care ne-am desprins cu atâta greutate (și noi nici nu bă-nuiam că trăim într-un prezent lumi-nos și îndestulat), despre „persoane și partide dubioase, necunoscute de popor, fi nanţate din surse suspecte și din străinătate”, care ne vorbesc „despre uniuni vamale și proiecte asiatice iluzorii”, atacând fundamen-tul european pe care așezăm ţara noastră, președintele ne-a îndem-nat să nu ne lăsăm manipulaţi de acești „falși politicieni”, care vor să menţină Republica Moldova „într-o permanentă stare de sărăcie și inse-curitate”.

Și așa cum se cuvine în astfel de si-tuaţii solemne, președintele Timofti ne-a îndemnat să susţinem „proiec-tul european” și să votăm împreună pentru un viitor european. Și nu-i baiul că acest proiect european este doldora de corupţi, hoţi, raideri, contrabandiști, mafi oţi și cum s-au mai numit ei acolo unul pe altul. Im-portant este că poporul îi cunoaște și s-a deprins cu ei.

Și oricum nu avem încotro, pen-tru că nu avem de unde alege, ne tot bagă în cap pretinșii directori de opinie. Este „vital” să ajungem în Eu-ropa, ne spun ei, iar pentru asta tre-buie să ne învingem dezamăgirea (și greaţa) și să-i votăm pe cei care au

furat Aeroportul, BEM și altele câte au mai fost.

După această muncă „de pregăti-re”, deznodământul a venit miercuri, 26 noiembrie, când toate structurile vizate în cadrul CSS au demonstrat că au aplecat urechea la „recoman-dările” care li s-au făcut.

Ziua a început în forţă, cu descin-deri ale poliţiștilor și procurorilor, cu percheziţii în mai multe locuri din Chișinău, Ialoveni, Bălti și Soroca, ţinta operaţiunii fi ind persoanele „care fac parte din organizaţii cu caracter extremist”, suspectate de pregătirea unui scenariu de desta-bilizare a situaţiei din Moldova după alegerile din 30 noiembrie.

În cadrul percheziţiilor au fost depistate și ridicate măști și cagu-le, uniforme militare, cuţite, arme și muniţii, inclusiv pistoale cu amor-tizator, grenade și aruncătoare de grenade, dar și sute de mii de dolari, după cum au comunicat reprezen-tanţii acestor structuri.

Procurorul anticorupţie Viorel Mo-rari a mai informat că în timpul des-cinderilor au fost găsite planurile de acces în mai multe instituţii publice, între care Comisia Electorală Centra-lă și televiziunea publică.

„Aceste planuri ne permit să bă-nuim că erau planifi cate atacuri asu-pra instituţiilor publice”, a explicat procurorul. Toate aceste dovezi ale iminenţei dezastrului care ni se pre-gătea au fost demonstrate ostenta-tiv de aceleași posturi de televiziune și alte medii de informare, venindu-se cu noi și noi detalii, unul mai înfri-coșător decât altul.

Numai că cei mai mulţi, în loc să se sperie, s-au întrebat, de ce tocmai acum, cu doar câteva zile înainte de scrutin, s-au produs aceste descin-deri, percheziţii și reţineri, odată ce cauza penală în acest sens a fost ini-ţiată cu mai mult timp în urmă. Pen-tru că acum au fost date „recoman-dările”? La fel de mulţi s-au întrebat, câtă încredere pot avea într-o pro-curatură care a fost complice și a în-cercat să ascundă crima din Pădurea Domnească, a astupat toate furturile și atacurile raider comise de oligarhii de la putere? Cât de autonom au ac-ţionat Procuratura și Internele care au dejucat „planul diabolic” al unui „maidan moldovenesc”, dacă știm că acestea au fost împărţite frăţește în-tre partidele de la guvernare?

Bomboana de pe colivă a fost pusă de Comisia Electorală Centrală, care tot miercuri i-a solicitat Curţii de Apel Chișinău să anuleze înre-gistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Poli-tic “PATRIA”, al cărui cap de listă este controversatul om de afaceri Renato Usatâi.

Decizia CEC a fost luată în contex-tul examinării unei sesizări a Inspec-toratului General de Poliţie în care se spune că partidul lui Renato Usatâi a folosit, în cadrul campaniei electora-le pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, mijloace bănești cu provenienţă din străinătate.

Comisia a mai solicitat Curţii de Apel să dispună încasarea în benefi -ciul statului sumele de bani primite de acest concurent electoral în ca-drul campaniei electorale. Totoda-tă, CEC a permis organelor de drept investigarea juridică a candidaţilor de pe lista concurentului electoral Partidul Politic “PATRIA”.

Ieri, Curtea de Apel a decis să ex-cludă formaţiunea din cursa electo-rală.

Renato Usatâi nu este cel mai plă-cut personaj din peisajul politic mol-dovenesc. Dar astfel de personaje dezagreabile mai avem destule, însă acesta nu este un motiv pentru a-i scoate din cursa electorală. Sigur, în cazul acestuia motive au fost destu-le, doar că acesta trebuia sancţionat la timpul potrivit. De ce totuși nu s-a sinchisit nimeni de banii „dubioși” ai lui Usatâi până acum? Când le-a ve-nit revelaţia că acesta este fi nanţat din afara ţării? Și de ce tocmai acum, când au rămas zile numărate până la alegeri, structurile de forţă au băgat de seamă că acesta ar pune la cale o lovitură de stat? Bănuim, pentru că a început să crească prea mult în sondaje, iar guvernanţii s-au simţit ameninţaţi. Și e de înţeles, cine ar vrea să piardă puterea? Și atunci, ministrul de Interne al lui Filat a hotărât să ducă la capăt ceea ce nu a reușit ministrul Justiţiei lui Filat, adică, să-l dea pe Usatâi, în mod de-mocratic, cu „capul de asfalt”. Să se bucure șăful.

De altfel, Filat a declarat, în ace-eași seară, la un post de televiziune, că Usatâi este omul FSB-ului rusesc și că implicarea lui în viaţa politică a Republicii Moldova „are drept scop

destabilizarea situaţiei din ţară”. Dacă ne amintim cât sânge rău i-a făcut Usatâi lui Filat, aproape că îl înţelegem pe fostul premier.

Fără a-l justifi ca pe Renato Usatâi, suntem siguri însă că o ilegalitate nu poate fi reparată prin altă ilegalitate. Venită la putere după o tentativă de lovitură de stat (dacă era altfel, am fi afl at deja adevărul despre eveni-mentele din 7 aprilie), actuala clasă politică vrea să se menţină la pute-re tot prin minciună, manipulare și ilegalităţi. Această isterie declanșa-tă de ei, cu extremiști, comploturi, vărsări de sânge și alte sperietori, ar trebui să ne determine pe noi să-i votăm pe ei, eroii pozitivi care ne vor salva.

Nu negăm, o fi fi ind patria în pe-ricol, dar parcă prea multe coinci-denţe s-au adunat în această ultimă săptămână a campaniei electorale. Și s-ar putea ca mulţi dintre cei care ne-au îndemnat până acum să vo-tăm „răul cel mai mic”, care, în opinia lor, ar fi partidele „proeuropene” de la guvernare, să fi înţeles că am pu-tea să alegem iarăși răul cel mare, adică politicienii pentru care scopul scuză întotdeauna mijloacele, oricât de ilegale și ticăloase ar fi acestea. Iar alternativa, orice s-ar spune, exis-tă întotdeauna.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine l-a dat pe Usatâi „cu capul de asfalt”?Cine l-a dat pe Usatâi „cu capul de asfalt”?

Comuniştii, mai aproape de guvernare?

A intrat Vladimir Voronin în graţia oligarhilor de la guvernare? Se pare că da. Chiar dacă aceștia exclud în declaraţii posibilitatea unei alianţe postelectorale cu PCRM, ea este luată totuși în calcul, de vre-me ce sondajele arată clar că PLDM și PD nu au cum să constituie o majoritate, nici chiar împreună cu incoruptibilul Mihai Ghimpu. Pe de altă parte, nici șeful comuniștilor nu mai este atât de categoric în privinţa Acordului de asociere cu Uniunea Europeană și a promis, în cadrul unei emisiuni la televiziunea lui Plahotniuc, că nu vor renunţa la acesta în cazul în care vor veni la putere.

În general, zilele acestea Voronin a făcut mai multe declaraţii pen-tru presă în care s-a referit la „radicalii” Grigore Petrenco și Aleksandr Petkov, de care s-a „dezbăierat la timp”. A afi rmat că un personaj ca Renato Usatâi nu avea dreptul să candideze la funcţia de deputat și că decizia de a-l exclude din cursă, dacă este argumentată, este „nor-mală”. Voronin i-a criticat dur și pe alţi foști ciraci, comparând-o pe Zinaida Greceanâi cu Yulia Timoșenko, pentru că a negociat prost, în 2008, contractului de livrare a gazelor rusești pentru Moldova. Și pentru nimic în lume, s-a mai jurat Voronin, comuniștii nu vor face alianţă cu „trădătorii” lui Dodon.

În mod cu totul surprinzător, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, s-a arătat îngrijorat în aceste zile de neimplementarea deci-ziei Curții de Apel care prevede suspendarea înregistrării Partidului Comunist Reformator de către Ministerul Justiţiei, potrivit„INFOTAG”. Motivul acestei decizii este că simbolica reformatorilor „ciocanul, spi-cul de grâu și steaua” sunt asemănătoare simbolicii Partidului Comu-niștilor. Iar îndeplinirea deciziei Curţii i-ar avantaja, fără îndoială, pe comuniștii lui Voronin.

FLUX

28 NOIEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XGeopolitic

Liberalii s-au lansat în campania electorală cu sloganul „Cu PL, în fami-lia NATO și UE”. De ce le trebuie liberalilor NATO este clar. Pentru că „Mol-dova fără comuniști” nu mai este de actualitate, „Pa, corupţie!” ar fi să pomenești de funie în casa spânzuratului, iar „Schimbarea până la ca-păt” s-a produs deja. Iar alte slogane mai acătării au ajuns pe la alte parti-de.

Pornirile militariste ale liberalilor mai au însă o explicaţie. Mihai Ghim-pu a adus un argument imbatabil în acest sens, și anume că aderarea la NATO a fi gurat chiar de la constituire în programul Partidului Reformei, al cărui succesor de drept este Parti-dul Liberal. Și dacă și-au pus ei acest obiectiv în program, cum am putea noi să-i împiedicăm să și-l realizeze? Are însă nevoie de NATO Republica Moldova, iată întrebarea.

Moldovenii par să-și fi descoperit de la o vreme vocaţia de războinici. Ba un demnitar, ba altul, ne dă de înţeles că locul nostru este în NATO și că statutul de neutralitate este un anacronism și o literă moartă. Că po-pulaţia nu prea vrea să aibă treabă cu NATO e o altă poveste. Datele Ba-rometrului Opiniei Publice care au fost prezentate acum câteva zile ara-tă, ca, de altfel, și mai multe sondaje anterioare, că doar 14 la sută dintre cetăţeni au admis că cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii ţării noastre ar fi aderarea la NATO. Mai mult de jumătate, 53%, s-au pronunţat pentru păstrarea neutra-lităţii. Doar că ce înţelege poporul prost? Lui trebuie să-i bagi binele cu de-a sila pe gât. Și asta și fac politici-enii deștepţi.

De ceva timp, capii ţării ne descriu scenarii apocaliptice: dușmanul pândește de după colţ, fără NATO suntem sortiţi pieirii, fără NATO nu avem viitor. Adică, până aici ne-a fost. Iar singura șansă de mântuire este renunţarea grabnică la statutul de neutralitate și aderarea la Organi-zaţia Tratatului Atlanticului de Nord, care ne-ar putea asigura securitatea și ar permite evitarea unui scenariu similar celui din Ucraina.

Al doilea argument forte este că fără aderarea la NATO nu avem cum să ajungem în Uniunea Europeană. „E clar că nu merge UE fără NATO”,

explica în cunoștinţă de cauză șeful

liberalilor la un post TV. Pentru că

toate statele fost comuniste din Eu-

ropa Centrală și de Est au intrat mai

întâi la adăpost sub umbrela NATO și

doar apoi au fost primite în UE.

Statutul de neutralitate nu mai este de actualitate?Să recunoaștem însă că nu doar

liberalii visează la baze NATO pe te-

ritoriul Republicii Moldova. Ei sunt

mai vocali doar. Și au prins trendul.

Președintele Timofti, la fel, atunci

când nu este ocupat cu împărţitul

distincţiilor de stat, se gândește la

capacitatea de apărare și asigura-

rea securităţii Republicii Moldova.

Acum ceva timp, în cadrul unei în-

trevederi cu președintele Adunării

Parlamentare NATO, Hugh Bayley,

șeful statului a declarat că mizea-

ză pe sprijinul NATO și că visează

la deschiderea unei reprezentanţe

permanente NATO la Chișinău.

După o recentă călătorie în SUA,

și fostul premier cu niscai probleme

de corupţie, Vladimir Filat, îngrijorat

de „slăbirea sistemului internaţional

de garanţii” și afl uxul crescând al

„spionilor ruși” în ţara noastră, și-a

revăzut poziţia „faţă de eventuala aderare a Moldovei la NATO”, afi r-mând că Republica Moldova poate să colaboreze și chiar să adere la blocul nord-atlantic. Este adevărat însă că ulterior, șeful PLDM nu a mai prea insistat pe această chestiune. (Întâmplător sau nu, dar actualul premier și adjunct de partid al lui Fi-lat, Iurie Leancă, s-a exprimat întot-deauna, univoc, în favoarea păstrării neutralităţii ţării. Ultima dată a spus răspicat lucrul acesta chiar acum câteva zile, în cadrul unui interviu pentru o agenţie rusă de presă, pre-cizând că RM nu va adera la NATO și că ar dori ca toţi partenerii săi, fi e din Vest, fi e din Est, să-i respecte sta-tutul de neutralitate.)

Ministrul Apărării, Valeriu Troen-co, după participarea la summitul NATO desfășurat la Newport, Ţara Galilor, a declarat și el convins că a venit timpul ca Republica Moldova să renunţe la statutul de neutrali-tate. Să amintim că liberalii au de-pus mai demult o sesizare la Curtea Constituţională privind modifi carea articolului respectiv din Legea Su-premă.

Moldova vrea în NATO sau NATO ne vrea pe noi?De fapt, senzaţia este că aderarea

la NATO ţine mai puţin de convinge-rile intime ale politicienilor de la noi (evident, cu excepţia celor liberali). Și mai degrabă, dinspre Occident ni se sugerează tot mai insistent că trebuie „să dorim” neapărat să fi m protejaţi de respectiva structură. Să ne amintim de câţi senatori ameri-cani, reprezentanţi NATO și alţi ofi -ciali occidentali am fost vizitaţi în ultima perioadă, care ne-au asigurat că NATO este gata să ne ia sub aripa sa, pentru a ne apăra de pericolul rusesc, avertizându-ne că ne-ar pu-tea aștepta scenariul ucrainean. Iar marii politicieni de pe malul Bâcului se uită slugarnic în gura acestor emi-sari care ne tot iau în seamă și le pre-

iau vorbele, dându-le drept gânduri izvorâte din propriul intelect.

De exemplu, secretarul gene-ral adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a declarat, afl at în vizită la Chișinău, că „în cazul în care Mol-dova ar fi implicată într-un război, NATO nu o va putea apăra, deoarece nu este stat membru și nici benefi -ciar al art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care se referă la garantarea securităţii”.

Alianţa Nord-Atlantică are nevo-ie de un cadru legal pentru a apăra ţările care nu sunt membre NATO, în contextul în care Rusia ar putea efectua incursiuni militare în Repu-blica Moldova și în regiunea sepa-ratistă moldoveană Transnistria, a afi rmat în luna septembrie și Philip Breedlove, comandantul forţelor ali-ate din Europa.

Ușa NATO rămâne deschisă pen-tru cooptarea de noi membri, iar Alianţa va face tot posibilul pentru a consolida forţa de apărare a unor state precum Republica Moldova sau Georgia, declara și președintele american Barack Obama la fi nalul summitului NATO de la Newport.

„Reafi rmăm faptul că ușile NATO rămân deschise pentru aderarea a noi membri. Naţiunile care se ridică la înălţimea standardelor noastre ni se pot alătura pentru a dezvolta se-curitatea la nivel mondial”, a decla-rat Obama.

Mulţi vor spune că Republica Mol-dova este prea mică și neimportan-tă, încât să prezinte vreun interes pentru marile puteri și la mijloc este doar grija pe care o manifestă aceștia pentru securitatea noastră. Evident că din punct de vedere eco-nomic sau politic nu prezintă mare interes. Însă geopolitic – da. Mai ales în contextul actual al tensiuni-lor dintre Moscova și Washington, a disputelor acerbe pentru sferele de infl uenţă, ar fi de mare interes ca for-ţele NATO să se extindă chiar până în coasta Federaţiei Ruse de unde să-și arate mușchii.

Altfel de ce ne-ar fi dat ghes cu vizitele senatorul republican ameri-can John McCain, de exemplu, pre-ocupat brusc de securitatea Repu-blicii Moldova. Anume la Chișinău a avut acesta deosebita plăcere să declare că „Rusia este o benzinărie condusă de niște mafi oţi, care aspiră să fi e o ţară”.

Vin totuşiamericanii?De fapt, ţara noastră a benefi ciat

într-o perioadă scurtă de vizita mai multor senatori care, probabil, până nu demult nici nu știau exact unde se afl ă Republica Moldova. Mai mult decât atât, Senatul SUA a adoptat recent, cu unanimitate de voturi, Rezoluţia S500 privind susţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova și consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Washington și Chi-șinău, la iniţiativa acelor senatori care au vizitat ţara noastră.

Astfel, Senatul SUA a venit cu o se-rie de recomandări în adresa Federa-ţiei Ruse de a se abţine de la presiuni economice impuse R. Moldova, să înceteze susţinerea mișcărilor se-paratiste pe teritoriul R. Moldova și să-și îndeplinească angajamentele asumate anterior privind retragerea forţelor militare și muniţiilor sale de pe teritoriul recunoscut pe plan in-ternaţional al R. Moldova.

S-au speriat cumva rușii de aceas-tă rezoluţie? Sau crede cineva că aceștia vor contempla impasibili si-tuaţia. Și oare în asemenea context este cazul să vorbim serios despre consolidarea securităţii Republicii Moldova? Să nu ne facem iluzii de-șarte. În acest sens, aș vrea să aduc un citat dintr-un articol al regretatu-lui scriitor și jurnalist Octavian Paler, care scria cu niște ani în urmă, cu re-ferire la situaţia din România:

„…am avea o foarte proastă pă-rere despre americani dacă, subes-timându-le pragmatismul, ne-am închipui că de dragul nostru s-au gândit să instaleze în România niște baze militare. (…)

E mai bine să te prefaci că-l iei în serios când el îţi zice „frate”. Dar nu e cazul să confundăm lucrurile. De-ocamdată, „n-au venit americanii”. Deocamdată, a venit doar Pentago-nul. Fiindcă Pentagonul și-a făcut socoteala că geografi a noastră îi poate fi utilă.

Nu știu cât vor conta bazele ame-ricane (numite eufemistic „facilităţi militare”) pentru siguranţa noastră naţională. Să speram că vor conta. Nu sunt oracol și nu știu nici în ce măsură vom deveni nu numai mai apăraţi, ci și mai vulnerabili, mai ex-puși terorismului internaţional”.

Ioana FLOREA, FLUX

De ce vor în NATO liberalii, dar nu vor moldovenii?De ce vor în NATO liberalii, dar nu vor moldovenii?

28 NOIEMBRIE 201466F L U XF L U X Politic

Să nu ne facem iluzii și să nu ne imaginăm că politicienii chiar s-ar gândi să-și onoreze promisiunile cu care ne copleșesc în aceste zile. Pentru că dacă ar fi așa, astăzi, după o guvernare de cinci ani a actuali-lor potentaţi, ar fi trebuit să avem un trai dacă nu prosper, atunci cel puţin mai bun decât până la acce-derea lor la conducerea ţării, nu să

ne sufocăm în sărăcie și mizerie. Și dacă aceștia ne promit acum dubla-rea pensiilor și salariilor, grijă pen-tru familii, locuri de muncă pentru cei plecaţi peste hotare, facilităţi pentru producătorii agricoli, ajutor pentru tinerii fermieri, ar trebui să-i întrebăm, de ce nu au făcut nimic din toate acestea afl ându-se la gu-vernare.

Mai poate convinge pe cineva

spectacolul dezgustător pe care ni-l

arată tot acești hoţi îmbogăţiţi pes-

te noapte, care pretind acum că vor

să fi e slugi umile ale poporului? Ce

ar trebui să credem? Că activiștii PD

vor umbla și după scrutin pe la ca-

sele oamenilor cu sacoșe pictate cu

trandafi ri încărcate cu orez și maca-

roane sau că se vor speti cărând la

saci cu cartofi pentru pensionari? Și

că Marian Lupu va merge în conti-

nuare pe la familiile vulnerabile, cu

mulţi copii, ca să le înmâneze per-

sonal rechizitele școlare și să le pro-

beze hăinuţele? Sau poate ar trebui

să credem că în următorii patru ani,

Igor Corman, cu pestelca la brâu,

va servi la mesele nevoiașilor? Ori

poate Iurie Leancă își va lua prânzul,

de-acum încolo, doar pe la cantinele

sociale?

Întrebarea e simplă, de dragul cui

sau a ce se joacă aceste spectacole?

Oare chiar politicienii ne au pe toţi

de proști? Oare nu din banii noștri,

furaţi de ei, sunt procurate aceste

pomeni electorale? Ca și banii „fără

număr” aruncaţi pentru publicitate

stradală, pentru clipuri electorale, pentru a-i plăti cu sute de mii de euro pe artiștii invitaţi de pe aiurea? O seară aleși pentru cei cu gusturi europene, o seară pentru cei cu nos-talgii prorusești. Care este diferenţa, dacă acești artiști sunt aduși de „pro-europeanul” Plahotniuc ori „proru-sul” Usatâi? A calculat cineva câte sute de familii și-ar fi putut asigura un trai decent, pentru mult timp îna-inte, din acești bani?

Dar, cel mai important, de câte ori își vor recupera ei sumele cheltuite în campanie, în cazul în care vor reu-și să se menţină la putere? Indiferent cum, prin fraudă, prin minciună, prin eliminarea concurenţilor elec-torali. Pentru că, până la urmă, câș-tigurile înzecite, însutite – asta este miza în actualele alegeri a regimului oligarhic corupt care vrea să ţină în continuare în captivitate Republica Moldova.

Ioana FLOREA, FLUX

Un bloc de la Spitalul de Urgen-ţă, care a stat peste 20 de ani în paragină, a fost inaugurat ieri cu mare fast de către autorităţile din sănătate. Desigur, evenimen-tul a fost „condimentat” puter-nic cu declaraţii politice. Șeful Partidului Liberal Democrat le-a vorbit medicilor despre cât de împlinit este, văzând această realizare. Lucrătorilor medicali li s-a spus că trebuie să vote-ze corect, iar ca oamenii să nu cumva să înţeleagă greșit, ceea ce este „corect”, guvernul Filat a fost catalogat ca cel mai bun din toate timpurile.

Blocul 4 al Spitalului de Urgenţă a fost repa-

rat în totalitate, iar lucrările au fost reluate de

la pereţii din piatră până la tencuială, reparate

podelele, au fost instalate sistemele de canali-

zare și încălzire, au fost montate ascensoarele

și adusă o parte din tehnica medicală și ceva

mobilier.

„Mi-aduc aminte foarte bine că era ploios

și timp urât când ne-am văzut aici, acum doi

ani, și am avut o înţelegere fi rească că trebuie

să acţionăm, pentru ca serviciile de medici-

nă urgentă să fi e adecvate, să putem asigura

oamenii cu sănătate, pentru că, până la urmă,

despre asta este vorba”, și-a început discursul

Vlad Filat în faţa oamenilor adunaţi în frig să

asiste la tăierea panglicii.

„În ultimii patru ani a avut loc o revoluţie, sub toate aspectele, inclusiv de modifi care a cadrului normativ, de fi nanţare a sistemului și de schimbare a atitudinii faţă de sistemul ocrotirii sănătăţii. Trăiesc un sentiment ome-nesc de împlinire. Avem un exemplu că se poa-te și că trebuie să continuăm să facem lucruri necesare pentru ţară. Stimaţi prieteni, este de datoria noastră ca această perspectivă, care este deschisă în faţa ţării noastre, să nu o ra-tăm, să mergem cu încredere și să facem ast-fel, încât să trăim bine”, și-a continuat acesta discursul.

„Ne-au vizitat foarte mulţi miniștri și pre-mieri și am rămas doar cu promisiunile. Noi

ne-am convins că acesta este Guvernul care-și onorează promisiunile și care ne duce, într-adevăr, în Europa, ne va crea condiţii de lucru și de trai. Dragi colegi, mă adresez întregii po-pulaţii, când vom fi în cabinele de vot să con-știentizăm cu cine mergem mai departe, cine ne va asigura un viitor, să ne exprimăm con-vingerea prin vot”, a îndemnat de la microfon și academicianul Gheorghe Ghidirim, în apla-uzele colegilor.

După ce a fost tăiată panglica, jurnaliștii, alături de ofi ciali, au putut să facă o excursie prin bloc. La etajul doi se afl ă secţia de reani-mare și terapie intensivă, unde sunt dislocate 36 de paturi. Tehnica de aici este cumpărată

din Franţa. Restul, din alte secţii, este japone-ză.

Cu un etaj mai sus se afl ă secţia de gineco-logie. Medicii de aici nu au primit, deocamda-tă, niciun fel de utilaj. Paturile sunt vechi, însă acoperite frumos cu cearșafuri albe, curate.

Directorul Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, spune că instituţia a primit 40 la sută din tehnica necesară, iar bolnavii ar urma să fi e transferaţi aici începând cu mijlocul lunii decembrie.

„Primim acum o serie de tehnologii moder-ne, printre care aș vrea să menţionez rezonan-ţa magnetică nucleară, tomograful magnetic computerizat, angiograful pentru boli cere-bro-vasculare și patologii ale inimii, o serie de aparate radiologice pentru efectuarea contro-lului intraoperator, 17 mese de operaţie, 22 de aparate de respiraţie artifi cială, 36 de paturi pentru terapie intensivă, care vor fi dotate cu console speciale și monitoare”, spune Cioba-nu.

Restul echipamentelor le vom primi în luni-le decembrie și ianuarie. De asemenea, paci-enţii vor începe să fi e trataţi tot de atunci. În noul bloc vor activa 240 de lucrători medicali, inclusiv personal medical mediu și alţi 400 de medici și asistente, pentru terapia intensivă”, a mai adăugat directorul.

Reparaţia blocului inaugurat astăzi a înce-put în 2012. Cheltuielile legate de lucrări și procurarea tehnicii ajung la 300 de milioane de lei, bani alocaţi de CNAM și din cadrul pro-iectului JIKA (Agenţia de Cooperare Internaţi-onală a Japoniei).

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

Inaugurarea unui bloc fără pacienţi. Doctorilor li s-a spus care a fost cel mai bun Guvern şi cum trebuie să voteze

Politicienii, deghizaţi în slugi ale poporuluiPoliticienii, deghizaţi în slugi ale poporuluiImaginile care însoșesc acest text vorbesc de la sine. Politicienii sunt gata să se facă preș în faţa noastră, doar să ne câștige voturile. Actualii guvernanţi, îngri-joraţi de sondajele care arată clar că sunt pe cale să piardă puterea, se dedau la acţiuni care ar putea părea hilare, dacă nu ar fi atât de dezgustătoare. Banii sunt aruncaţi cu nemiluita, reprezentanţii partidelor doar nu dau cu mătura prin casele votanţilor, ministere întregi și alte instituţii ale statului sunt puse să lucreze pentru partidul-patron, iar tertipurile și ilegalităţile la care se recurge depășesc bunul-simţ și orice capacitate de înţelegere.

28 NOIEMBRIE 2014 77 F L U XF L U X

Destrămarea Uniunii Sovietice și

a conglomeratului ei satelitar din

Europa Centrală și de Est a oferit

Vestului Europei oportunitatea

istorică a unor surse de aprovizio-

nare și pieţe de desfacere aproape

neașteptate în cvasiproximitate și

de cvasigratuitate – un adevărat

balon de oxigen pentru cel mai

în vârstă dintre centrele de pute-

re economică ale lumii și, oricum,

cu cel mai costisitor model social,

devenit handicap în faţa ascensiu-

nii noilor concurenţi mondiali din Asia. Vestul Europei s-a repezit pe Centrul și Estul Europei oferite pe tavă de istorie. S-a dovedit a fi fost luat pe nepregătite, nearătând vreo strategie pe termen lung. De fapt, a făcut atât cât l-a dus capul! Proba-bil, nu puteau imagina altceva cele 5-6 puteri foste coloniale strânse laolaltă în cadrul UE, care de cel puţin două-trei secole nu-și datora-seră prosperitatea decât extracţiei sistematice și masive din teritoriile coloniale. Ceea ce era nou acum era doar faptul că trebuiau să pună în operă un sistem colonial în comun, un fel de „colonialism colectiv”. Re-gulile și constrângerile aveau să fi e stabilite în comun în cadrul UE, iar

colonialismul propriu-zis urma să fi e practicat de capitalul privat oc-cidental, în frunte cu marile lui mul-tinaţionale. A fost o politică statală de tip colonial!

În condiţiile concrete existente, a fost de-ajuns să se stabilească de la centru premisele, apoi totul a venit de la sine. În spiritul libertăţii de mișcare și acţiune propovăduite, s-a trâmbiţat nevoia unei liberali-zări rapide și depline a circulaţiei produselor, serviciilor și capitaluri-lor, a schimburilor comerciale, va-lutare și de investiţii. Ce însemna acest lucru?! Că de la sine cei puter-nici și deja așezaţi în piaţă, adică cei din Vest, vor acapara tot, întrucât în mod obiectiv nou veniţii din Est nu

puteau fi decât slabi și fără potenţe tehnologice și fi nanciare. Fără de mirare, circulaţia forţei de muncă nu avea să benefi cieze de același regim, liberalizarea ei urmând să fi e făcută treptat, pentru ca Estul să nu profi te cu ceva, iar Vestul să nu fi e afectat cu ceva. Dar, era de ajuns ca principiul călăuzitor proclamat să fi e transferul economic de la stat la privat pentru ca piesele de forţă și importanţă strategică din eco-nomia estică să treacă automat în mâna capitalului vestic, în măsura în care capitalul privat autohton estic era inexistent la început și ori-cum fără vlagă pe parcurs.

Invazia vestică în Est s-a soldat cu acaparări masive și la viteze istorice.

Ca în scenariul clasic colonialist, ca-

pitalul vest-european s-a înfi pt de la

început în ceea ce constituie rulajul

banului într-o economie: exploata-

rea resurselor naturale, distribuţii-

le de energie (cele care colectează

banii din asigurarea cu energie) și

băncile. Restul – industrii, servicii,

comerţ – s-a prăbușit aproape im-

plicit în braţele „eliberatorilor” ves-

tici. Esenţială a fost implementarea

cât mai rapidă a mecanismului de

extracţie de sevă economică din Est,

care operează în principal și masiv

prin menţinerea în Est a salariilor

mici, dar generalizarea (impusă) aici

a preţurilor din Vest.

Ilie ŞERBĂNESCU

Opinii

Postcomunismul, virajul colonial Postcomunismul, virajul colonial (II)(II)

După 30 noiembrie, trebuie să scăpăm de

vânzătorii de ţară E un fel de adresare către acele persoane care au de-cis să se prezinte la urnele de vot pe 30 noiembrie, pentru a-și da votul unor partide în actuala campa-nie electorală. Știu că o bună parte din voi sunteţi dezamăgiţi de toţi politici-enii, de toate formaţiunile politice, care v-au minţit și

vă mai mint. Totuși, sunt sigur de un lucru: există o categorie de persoane cărora trebu-ie să le închidem o dată pentru totdeauna calea spre putere. O altă modalitate pentru revenirea la o stare normală nu există.

Fiecare scrutin electoral vine cu propriile rele. În anul 2009, PCRM a fost sancţionat pentru greșelile pe care le-a făcut în timpul în care a condus această ţară. A fost corectă sau nu această decizie? Toată responsabilitatea pentru alegerea fă-cută revine electoratului, în cele din urmă. Sistemul democra-ţiei electorale îi oferă puterea absolută o dată în patru ani.

În 2009, au venit alte formaţiuni politice, în care cetăţenii și-au pus mari speranţe în schimbări spre bine. Noile schim-bări au devenit mană cerească pentru unii și blestem pentru alţi. Însă, există un lucru care i-a afectat pe toţi, indiferent de opţiunea politică sau geopolitică: în spectrul nostru politic, avem doi mari jucători care reprezintă un pericol major pen-tru viitorul acestei ţări, care pun în joc bunurile noastre, ga-rantul bunăstării familiilor, copiilor noștri.

După ce ne-a fost furat Aeroportul și Banca de Economii, ţara se afl ă în faţa pericolului înstrăinării Căii Ferate, reţelelor electrice, Moldtelecom-ului și, cel mai grav, a terenurilor agri-cole, care reprezintă garanţia renașterii noastre economice și a existenţei noastre ca neam. Riscăm în câţiva ani să trăim într-o ţară care nu ne va mai aparţine, o ţară în care vom fi chiriași sau sclavi la străini.

Oare vom ajunge să le permitem „celor doi Vlazi”, Pla-hotniuc și Filat, să vândă tot ce ne-a mai rămas, pentru a-și vedea apoi liniștiţi de propria viaţă, având conturi grase în afara ţării?

În anul 2014, știm care este răul absolut, știm care sunt partidele politice care trebuie sancţionate dur. Acestea sunt două: Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat. Oa-menii care reprezintă aceste grupări criminale nu trebuie să ajungă să decidă soarta noastră în următorii patru ani. Locul lor nu este în Parlament și nici în Guvern, ci în pușcărie.

Alegătorule, dacă nu îţi este indiferentă soarta acestei ţări, dacă mai ai vreo speranţă că lucrurile în această ţară se pot schimba spre bine, ignoră PD și PLDM, aruncă la urna de gu-noi materialele lor propagandistice, scuipă-i în ochi când vor să te mituiască și votează oricare alte partide, care consideri că îţi sunt mai apropiate de convingerile tale politice. Dacă nu te simţi reprezentat – invalidează buletinul sau nu te pre-zenta la secţia de vot.

Orice politician trebuie să înţeleagă faptul că ȚARA NU E DE VÂNZARE, iar pentru ca să le intre mai bine acest lucru în cap, trebuie să le dăm, în mod colectiv, un șut în fund.

Octavian RACU

Amenințările la adresa securității statelor sunt de două cate-gorii: interne și externe. În ultimul timp, în

legătură cu evenimentele tragice din estul Ucrainei, se vorbește tot mai mult des-pre amenințările de ordin extern, uitându-se cele in-terne. Printre amenințările de ordin intern se înscriu guvernarea inefi cientă, gradul ridicat al delapidă-rilor și corupției, confl ictele înghețate separatiste – et-nopolitice, interconfesio-nale, geopolitice, existența unor organizații extremiste (de dreapta sau de stânga) ș.a. Datorită confruntării cu asemenea probleme, un stat poate ajunge să fi e califi cat drept eșuat.

Un stat eșuat este unul care nu îndeplinește misiunea de bază pentru care a fost creat și pentru care trebu-ie să funcționeze un organism statal: apărarea și promovarea intereselor unui popor. Practic, un stat eșuat este unul captiv – ale cărui structuri sau instituții au fost capturate de unul sau câteva clanuri oligarhice și care folo-sesc respectivele instituții în scopul realizării intereselor proprii – în pri-mul rând, pentru propria îmbogățire. Într-un stat eșuat sau captiv, întreprin-derile ce produc profi t, atât cele priva-te, cât – mai ales – cele de stat, sunt taxate de reprezentanții structurilor de stat prin estorcare de dări regulate – iar banii percepuți nu ajung în bu-getul de stat. Agenții economici cu un simț al demnității, dintr-un stat captiv, își mută afacerile în străinătate. Iar

cei care se lasă umiliți – plătesc unor

angajați ai organelor de control. De

asemenea, instanțele de Justiție sunt

transformate în structuri care storc

bani de la cetățeni, fără să țină cont de

adevăr și dreptate în luarea deciziilor.

Judecători din asemenea „instanțe”

locuiesc în palate – exemple ale trans-

formării ocupației profesionale, în

cadrul unei instituții de stat, într-o

afacere personală oneroasă. Dintr-un

stat captiv pleacă mai ales cei săraci și

mulți, care speră că în străinătate vor

găsi un loc de muncă bine plătit și ast-

fel își vor putea întreține familiile ră-

mase acasă. Astfel, pleacă în străinăta-

te cetățenii cei mai activi, pleacă acolo

unde există respectul pentru omul

care muncește, iar respectul se ma-

nifestă prin salariile obținute și prin

condițiile de viață asigurate. Or, sala-

riile mici ale majorității covârșitoare a

cetățenilor dintr-un stat eșuat sunt ex-

presia statului capturat și secătuit de

clanurile servite de organele de con-

trol, organele de menținere a ordinii

de drept, instanțele de judecată ș.a.

Este clar că un asemenea stat nu inspi-

ră încredere nici investitorilor din stră-

inătate, nici propriilor cetățeni. Struc-

tura unui stat captiv este pătrunsă de

o boală, iar semnele sfârșitului unei

asemenea statalități – pentru obser-

vatorul atent – sunt vizibile încă îna-inte de colaps. Eșuarea unui stat este un proces care durează o perioadă de timp, iar rezultatul este dispariția sta-tului respectiv.

În statul eșuat, percepția autorităților este că agenții economici sunt „victimele” ce trebuie să plăteas-că celor care au câștigat alegerile, dacă vor să activeze în statul respec-tiv – și nu este vorba de plăți care să ajungă în bugetul de stat. Astfel, se instituie un jaf al agenților economici prin organele de control ale statului. În timp ce în statele normale organe-le statului ajută agenții economici, sunt în serviciul lor, într-un stat captiv respectivele organe împovărează – prin dările pe care le percep – agenții economici care fi e dau faliment, fi e își transferă capitalurile și activele pes-te hotare. Practic, într-un stat captiv organele statului sunt principalul ob-stacol în calea dezvoltării economice a țării, deoarece ele servesc regimul oligarhic care deține puterea și care și-o păstrează la alegeri datorită unor campanii de manipulare prin resur-sele mediatice (posturi TV) pe care le deține și le controlează.

Aurelian LAVRIC

Sursa: http://aurelian-lavric.blogspot.com

Statul eşuat sau de ce Statul eşuat sau de ce ameninţările interne sunt ameninţările interne sunt

mai grave decât cele externe mai grave decât cele externe

28 NOIEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

JAAP DE HOOP SCHEFFER:UE trebuie să-și asume

responsabilitatea pentru promisiunile făcute Ucrainei,

Republicii Moldova și GeorgieiFostul secretar general al NATO, Jaap de Hoop Scheff er, a esti-mat că nu este chiar onest atunci când Uniunea Europeană și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord invocă perspectiva aderării Ucrainei la aceste structuri, chiar dacă sunt conștiente că această perspectivă este una îndepărtată, relatează marți, 25 noiembrie, agenția de presă Unian și publicația Zerkako Nedeli, citate de Agerpres.

„UE și NATO nu ar trebui să facă promisiuni deșarte Ucrainei că ea va fi membră a lor. În primul rând, pentru că va trece o perioadă lungă de timp înainte ca Ucraina să fi e în măsură să realize-ze reformele ne-cesare. În al doilea rând, pentru că un număr de țări va bloca în continuare aceste inițiative din cauza reacției Rusiei”, a spus Jaap de Hoop Scheff er, vorbind în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, ce s-a desfășurat luni la Haga.

„Vreau să nu mă înțelegeți greșit, haideți să nu facem promisiuni deșarte ucrainenilor că țara lor va deveni membră a UE. Nu este corect, pentru că știm că nu va funcționa. Știm cu toții că Ucraina trebuie să com-bată în mod serios corupția, să respecte preeminența legii și să aibă o bună guvernare”, și-a argumentat el punctul de vedere.

Dacă UE dorește să ajute într-adevăr Ucraina, ea trebuie să-și asume responsabilitatea pentru promisiunile făcute Ucrainei, Republicii Mol-dova și Georgiei, pentru ca acestea să înainteze în mod real pe calea integrării euroatlantice, a afi rmat fostul secretar general al Alianței Nord-Atlantice.

El a spus că nu vede Ucraina în NATO cel puțin din cauza faptului că unele țări membre ale Alianței au fost și sunt în continuare împotriva aderării fostei republici sovietice la blocul nord-atlantic.

„Nu văd în circumstanțele actuale și în viitorul apropiat ca Georgia și Ucraina să fi e în măsură să îndeplinească rapid toate condițiile necesare pentru realizarea aspirațiilor lor euroatlantice. Cred aceasta și pentru că văd o mulțime de dezacorduri între noi înșine (țările membre ale NATO). Chiar la summitul de la București, Franța și Germania au fost „foarte, foar-te” împotriva Planului de acțiune în vederea obținerii calității de membru al NATO (Membership Action Plan /MAP/) pentru Georgia și Ucraina”, a amintit el.

FLUX

Autorităţile separatiste proruse din estul Ucrainei au cerut marţi, 25 noiembrie, Organizaţiei Naţiunilor Unite să trimită Căști Albastre, în special ruse, în această zonă, pentru a împiedica o „catastrofă umanitară”, relatează AFP.

„Cerem o reuniune extraordinară a Consiliului de Se-curitate al ONU pentru a examina problema trimiterii unui contingent de menţinere a păcii cu participarea reprezentanţilor ruși”, a declarat într-un comunicat „Par-lamentul” Republicii autoproclamate Doneţk, bastion al rebelilor în est.

„Cerem comunităţii internaţionale și Federaţiei Ruse să pună capăt catastrofei umanitare și genocidului soci-al declanșate de actele guvernului ucrainean”, continuă comunicatul.

Puterea ucraineană a ordonat, la jumătatea lui noiem-brie, închiderea tuturor serviciilor publice în regiunile afl ate sub controlul separatiștilor, o decizie care con-fi rmă, de facto, divizarea acestei ţări, în care confl ictul armat între rebeli și forţele guvernamentale a provocat peste 4.300 de morţi și 930.000 de persoane strămutate

de la începutul său, în aprilie.

Această măsură se aplică serviciilor publice precum

școlile, spitalele și serviciile de intervenţie.

Confruntate cu o criză economică gravă, autorităţile

ucrainene au anunţat deja încetarea alocaţiilor sociale

pentru regiunile estice, obligând practic locuitorii care

vor să benefi cieze de ele să părăsească teritoriile afl ate

în mâinile separatiștilor, și au impus controlul sistematic

al pașapoartelor în jurul acestor regiuni.

Sursa: mediafax.ro

Într-un interviu acordat revistei

Spiegel, Steinemeier a subliniat că

„rămâne valabil ce am spus deja cu

luni bune înainte. Văd o relație de

parteneriat între NATO și Ucraina,

dar în niciun caz nu se pune proble-

ma unei aderări”. Declaraţiile făcute

de Frank Walter Steinmeier vin la

doar câteva zile după o vizită a aces-

tuia la Moscova.

Purtătorul de cuvânt al Depar-tamentului de Stat, Jeff Rathke, anunțase vineri că SUA nu au nicio obiecție la intenția Kievului de a se integra în Alianță. Și subsecretarul de Stat pentru Afaceri Eurasiatice, Victoria Nuland, declarase la Kiev că „ușile NATO sunt deschise tuturor statelor din spațiul euroatlantic”.

În plus, nici aderarea Ucrainei la UE nu pare realistă pentru ministrul german de Externe, iar aceasta tre-buie privită, mai degrabă, ca un pro-iect pe termen lung, „de mai multe generaţii”. Modernizarea economică și politică a țării este un proiect ce va trebui dus la capăt de mai mul-te generații, de aceea nu are niciun sens să se vorbească despre adera-rea Ucrainei la UE, chiar și într-un viitor îndepărtat, a punctat ofi cialul.

Steinmeier a declarat în același interviu că există însă pericolul ca Moscova să desprindă defi nitiv es-tul separatist de Ucraina. El a pledat pentru continuarea dialogului.

Anterior, într-un interviu acordat postului britanic de televiziune BBC, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia are nevoie de „garanții de 100%” în privința neaderării Ucrainei la NATO. Potrivit lui Peskov, desfășurarea

treptată de forțe NATO tot mai

aproape de frontiera Rusiei provoa-

că tot mai multă îngrijorare la Mos-

cova, informează AGERPRES.

Critici privind extinderea NATO se

fac auzite și în Statele Unite ale Ame-

ricii. Astfel, profesorul James Petras

de la Universitatea Binghamton din

New York scrie în publicația Global

Research că NATO a ales strategia

fără compromis „totul sau nimic”,

notează romanian.ruvr.ru. Pentru a

ocupa toată Ucraina, NATO distru-

ge cu mâinile ucrainenilor sud-estul

încăpățânat, distruge populația și

industria lui și duce un război eco-

nomic amplu cu Rusia, relevă Pe-

tras. De fapt, NATO a pregătit pentru

Ucraina rolul de bază militară ame-

ricană multifuncțională în Europa

de Est. Iar „febra militară” cuprinde

tot mai mult Occidentul, conside-

ră profesorul, relevând că urmările

unei astfel de nebunii devin tot mai

serioase.

FLUX

Germania nu vrea Ucraina în NATOGermania nu vrea Ucraina în NATO

Rebelii cer trimiterea unor militari ONU în Ucraina

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a pronunţat categoric împotriva aderării Ucrainei la NATO. Ofi cialul german a subliniat că Ucraina și NATO pot avea relaţii de parteneriat, dar un statut de mem-bru al Ucrainei este exclus. Noua coaliție de guverna-re din Ucraina anunțase, pe data de 21 noiembrie, că unul din scopurile primordiale ale politicii de la Kiev va fi renunțarea la statutul de țară neutră și aderarea la Alianța Nord-Atlantică, potrivit rfi .ro

Peste 150 de fugari chi-nezi suspecţi de infrac-ţiuni economice, majo-ritatea ofi ciali acuzaţi de corupţie, au fugit în Statele Unite și refuză să se întoarcă în ţară, în con-diţiile în care între cele două ţări nu există un acord de extrădare, potri-vit Ministerului de Secu-ritate Publică din China, citat de China Watch.

„Statele Unite au devenit destina-

ţia preferată a fugarilor chinezi care

vor să scape de lege”, a precizat Liao Jinrong, directorul general al Birou-lui de Cooperare Internaţională din cadrul Ministerului de Securitate Publică.

Potrivit acestuia, este necesar un acord de extrădare între cele două ţări, însă nu a fost înregistrat un pro-gres semnifi cativ în acest sens cu Statele Unite.

Procedurile legale sunt complexe şi necesită foarte mult timp„Ne confruntăm cu multe difi cul-

tăţi în încercarea de a aduce fugarii

care au plecat în Statele Unite îna-poi pentru a fi puși în faţa justiţiei, în contextul în care nu există un tratat de extrădare, iar procedurile lega-le sunt complexe și necesită foarte mult timp”, a adăugat Liao.

În plus, experţii chinezi consideră că autorităţile judiciare din Statele Unite înţeleg greșit sistemul și pro-cedurile judiciare chineze. „Ei (n.r. – autorităţile americane) cred întot-deauna că organele judiciare chine-ze violează drepturile omului în ca-zul suspecţilor”, spune Wang Gang, ofi cial din departamentul de afaceri America și Oceania al Biroului Inter-naţional de Cooperare din minister.

Sursa: wall-street.ro

China îşi caută miliardarii fugari. Unde se ascund corupţii chinezi care fug de procesele din ţară

28 NOIEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Papa Francisc a com-parat Europa, marţi, 25 noiembrie, în faţa Parla-mentului European cu o „bunică” slăbită, cerân-du-i să devină o „referin-ţă pentru umanitate” și să primească și să ajute imigranţii care vin pe coastele sale.

„Unei Uniuni mai extinse, mai in-fl uente, pare (...) să i se adauge ima-ginea unei Europe puţin îmbătrânite și comprimate, care tinde să se simtă mai puţin protagonistă”, a apreciat el în faţa eurodeputaţilor.

Impresia generală oferită de Ve-chiul continent este „cea a unei bu-nici, a unei Europe care nu mai este fecundă și vie”, în timp ce lumea a devenit „din ce în ce mai eurocen-trică”, a apreciat papa într-un lung discurs cu un ton foarte personal și, mai degrabă, critic în faţa eurodepu-taţilor.

„A venit momentul să abandonăm ideea unei Europe înspăimântate și repliate înspre ea însăși”, care să fi e „un punct de referinţă preţios pen-tru toată umanitatea”, a afi rmat el.

Francisc și-a reînnoit apelul din iulie 2013 cu privire la insula itali-ană Lampedusa: „Nu putem tolera ca Mediterana să devină un mare cimitir! În bărcile care ajung zilnic pe coastele europene sunt bărbaţi și femei care au nevoie să fi e primiţi și ajutaţi”.

Potrivit lui, Europa trebuie să pună în aplicare „legi care știu, în același timp, să protejeze drepturile cetăţenilor europeni și să garanteze primirea imigranţilor”.

Francisc a încurajat, de asemenea, o extindere, în special către Balcani, „care au suferit foarte mult din cau-za confl ictelor trecute”.

„Aș vrea să transmit un mesaj de speranţă și încurajare tuturor cetă-ţenilor Europei”, într-un moment în care aceasta este percepută „din ce în ce mai puţin ca un protagonist într-o lume care privește deseori cu superioritate, cu neîncredere și ade-seori cu suspiciune”, a adăugat el, vorbind despre spiritul „fondatori-lor” UE care voiau „depășirea divizi-unilor și favorizarea păcii”.

Dar „marile idei care au inspirat odinioară Europa par să fi pierdut atractivitatea pentru a fi înlocuite cu lucrurile tehnice birocratice ale instituţiilor”, a regretat Francisc în discursul său.

Papa a denunţat individualismul și consumatorismul, lipsa de solida-ritate, birocraţia, care reduc bărbaţii și femeile la „zalele unui angrenaj care îi tratează ca obiecte de con-sum”.

„O Europă care nu mai este des-chisă dimensiunii care transcende viaţa, este o Europă care riscă lent să își piardă sufl etul și acest spirit uma-nist”, a afi rmat Francisc.

Într-o condamnare indirectă a avortului și eutanasiei, el a citat „ca-zul unor persoane în fază terminală,

bătrâni abandonaţi și lăsaţi fără în-

grijire, copii care sunt uciși în pântec

de mamele lor”.

El a afi rmat că „creștinismul nu

reprezintă o ameninţare pentru ca-

racterul laic al statelor sau pentru

independenţa instituţiilor Europei,

ci, mai degrabă, o îmbogăţire”, în

timp ce unii eurodeputaţi au pro-

testat în numele laicităţii faţă de

venirea sa.

Papa Francisc a avertizat Europa,

într-un al doilea discurs la Strasbo-

urg, susţinut la Consiliul Europei, cu

privire la „tensiunile care nu încetea-

ză”, pe un continent care „revine cu

ușurinţă la tentaţiile de altădată”.

„Din nefericire, pacea este afec-

tată prea des” în lume „și în Europa,

unde tensiunile nu încetează”, a afi r-

mat Papa, într-o aluzie la confl ictul

ucrainean, pe care nu l-a menţionat

explicit.

El a făcut apel la această instituţie

creată după cel de-al Doilea Război

Mondial, al cărei rol este să promo-

veze pacea, democraţia și drepturile

omului, să își continue acţiunea „în

căutarea unei soluţii politice la cri-

zele afl ate în desfășurare”.

„Câtă durere și câţi morţi pe acest

continent, care aspiră la pace, dar

revine cu ușurinţă la tentaţiile de al-

tădată”, a adăugat el.

Papa a evocat, de asemenea, „alte

forme de confl ict, precum teroris-

mul religios și internaţional care

întreţin un dispreţ profund pentru

viaţa umană și care doboară fără

discernământ victime nevinovate”.

Acest terorism este „foarte des ali-

mentat de trafi cul de arme”, a subli-

niat el în faţa reprezentanţilor Con-

siliului Europei.

FLUX, după mediafax.ro

Elevii din Finlanda nu vor mai învăţa să scrie de mână

Măsură surprinzătoare pentru elevii unui stat, membru al Uniu-nii Europene. Ei nu vor mai învăţa să scrie de mână, ci vor lua lecţii de tastat.

Finlanda avansează cu pași repezi spre era di-gitală, o măsură defi nitorie fi ind și cea care va fi implementată din toamna anului 2016. BBC notează că un ziar local din Finlanda anunţă că se renunţă la cerneală pentru tastatură, scrie hotnews.ro.

Potrivit sursei citate, elevii fi nlandezi nu vor mai învăţa să scrie de mână, ci vor lua lecţii de tastat.

„Abilităţile de tastare fl uentă sunt o competență naţională importantă”, a declarat Minna Harmanen de la Consiliul Naţional al Educaţiei, care a adăugat că modifi carea va fi o schimbare culturală majoră, dar tastarea este mai relevantă pentru viaţa de zi cu zi.

Deocamdată, implementarea măsurii creează temeri, întrucât ar putea să-i dezavantajele pe acei copii care nu au calculatoare acasă sau pe cei din școlile care nu au sufi ciente calculatoare.

Deși măsura este apreciată de mulţi oameni, Susanna Huhta, vicepreședintele Asociaţiei Profesorilor de Limba Maternă, semnalează că scrisul de mână ajută la dezvoltarea abilităţilor motorii fi ne ale copiilor, precum și la antrenarea funcţionării creierului.

Cei mai încântaţi se arată utilizatorii reţelelor de socializare din Finlanda, unul dintre ei apre-ciind că scrisul de mână este „o abilitate com-plet inutilă”.

FLUX

Papa Francisc în PE, despre Europa Papa Francisc în PE, despre Europa „îmbătrânită” şi „tensiunile care nu înceteaz㔄îmbătrânită” şi „tensiunile care nu încetează”

În marile orașe americane au loc ample manifestaţii prin care este denunţată decizia instanţei de a nu pune sub acuzare poliţistul alb care a ucis un tânăr de culoare în vară la Ferguson. După trei luni de deliberări, un mare juriu a con-cluzionat luni, 24 noiembrie, că poliţistul Darren Wilson a acţionat în legitimă apărare atunci când a tras 12 focuri de armă în direcţia lui Michael Brown, care l-a lovit întâi în faţă, după care a fugit.

Protestele violente au continuat deja câ-teva nopţi consecutiv, iar poliţia a intervenit în forţă, arestând zeci de persoane. Mai mulţi pro-testatari înfuriaţi de verdictul în cazul poliţistu-lui ucigaș au încercat să ia cu asalt primăria din Saint Louis. Poliţiștii au folosit bastoane și gaze lacrimogene ca să-i disperseze, însă câţiva din-tre ei au intrat în sediu. În cele din urmă, zona a fost închisă, iar trei persoane au fost arestate, potrivit romaniatv.net.

Peste 180 de persoane au fost arestate la Los Angeles după ce au participat la manifestaţiile împotriva deciziei de a nu-l inculpa pe poliţist, transmite AFP, citată de evz.ro.

Manifestaţia din cel mai mare oraș al Califor-niei (vest), la care au participat aproximativ 500 de persoane, a început cu un marș de mai mulţi kilometri, din sud până la sediul poliţiei locale (LAPD), situat în centru.

Practic, întreaga Americă este zguduită de proteste. Acţiuni de stradă violente au avut loc în peste 170 de orașe americane, printre care New York, Portland și chiar în capitala Washin-gton.

Astfel, în capitala ţării mii de oameni s-au strâns în faţa Casei Albe pentru a protesta. Ei au incendiat drapelul american.

În Los Angeles, manifestanţii s-au întins pe jos, precum victimele unor crime. Protestatarii au atacat și o mașină a poliţiei.

În New York, manifestanţii au blocat trafi cul în celebra piaţă Times Square, dar și Bursa.

Proteste şi în EuropaIndignarea a trecut și Oceanul Atlantic, în Eu-

ropa. În faţa consulatului american de la Mila-no, zeci de protestatari au aruncat cu artifi cii în clădire. Ei au scandat lozinci împotriva poliţiei și justiţiei americane.

La Londra, demonstranţii au purtat pancar-te pe care se puteau citi mesaje precum „viaţa negrilor contează” sau „mâinile sus, nu trageţi”, sloganul adoptat de manifestanţii din Statele Unite ale Americii.

Protestatarii, dintre care mulţi au aprins lu-mânări, au ţinut un minut de reculegere pentru a aduce un omagiu tuturor celor uciși de poliţie în întreaga lume.

Amintim că sâmbăta trecută, un alt po-liţist, de data aceasta din Cleveland (Ohio, nordul Statelor Unite), a mai ucis un copil în vârstă de 12 ani. Acesta se juca pe stradă cu un pistol cu aer comprimat. Poliţistul a tras asupra lui la câteva secunde după ce a ajuns la faţa locului, arată o înregistrare video difuzată miercuri, 26 noiembrie, de poliţie, conform Mediafax.

Înregistrarea video fără sonor realizată de o cameră de supraveghere, care durea-ză aproximativ opt minute, arată un băiat, Tamir Rice, care își îndreaptă arma de jucă-rie către un trecător, o întoarce pe deget ca în fi lme și o așază la centură în timp ce se

plimbă pe un trotuar în apropierea unui parc înzăpezit.

În acest timp, un martor sună la poliţie: „Este un puști cu un pistol”, potrivit benzii audio al acestui apel dată publicităţii de poliţie. „Este, probabil, un pistol fals, dar îl îndreaptă înspre trecători”, adaugă această persoană, subliniind că este vorba despre un copil.

Din nefericire, operatorul nu semnalează aceste ultime elemente agenţilor trimiși la faţa locului.

La scurt timp, pe înregistrarea video apare o mașină de poliţie care se oprește direct pe pe-luza parcului. Băiatul se îndreaptă spre mașină, fără să aibă arma în mână. El nu ridică braţele și pare să vrea să ia ceva de la centură, moment în care este împușcat de unul dintre poliţiștii care tocmai ieșiseră din mașină.

Poliţia a subliniat luni că agenţii nu au putut vedea că arma băiatului este una falsă.

Cei doi poliţiști implicaţi au fost interogaţi și sunt suspendaţi din funcţie.

FLUX

America este zguduită de proteste. Verdictul în cazul Ferguson a declanşat manifestaţii şi în Europa

28 NOIEMBRIE 20141010F L U XF L U X România

Statisticile și sociologii spun că, aproape fără ex-cepţie, învingătorul ia totul. Iar prima pe lista trofeelor e încrederea. De fi ecare dată când se alege un președinte, popularitatea lui explodează. Brusc, de parcă atunci li s-ar fi deschis ochii, oamenii simt și spun că dintotdeauna l-au iubit, l-au apreciat, l-au visat pe noul președinte.

Valul de încredere e urmat de fer-mecare, îndrăgostire, dragoste păti-mașă și gelozie. Bine că nu durează mult. Cam un an, doi. Dar aceasta e perioada cea fastă, în care alesul poate arăta în voie ce vrea și ce poa-te. Masivul sprijin popular necondi-ţionat acţionează ca buldozer și pa-rapet. Fanaticii își bombează pieptul pentru a-l apăra, ideologii și juriștii găsesc nesfârșite chichiţe care îl exonerează de orice răspundere sau șovăială, media îl prezintă în culori trandafi rii, astfel că până și un om normal își poate pierde minţile. Nu-mai acum poate el să dea cu bâta în baltă sau să împingă societatea înainte. Poate aproape orice. Numai să vrea. Instituţiile îl urmează, hip-notizate. Nu e nimic concret, e ceva impalpabil în aer, o iluzie colectivă.

Noul președinte a avut deja do-

vada. Fără niciun drept uzurpat, fără nicio ingerinţă, Parlamentul s-a au-toexecutat, de parcă la porţile sale s-ar fi afl at crucișătorul Aurora, cu tunurile încărcate. Mai rău, PSD își pune problema să iasă de la guver-nare, ca să-și spele păcatele. A mai auzit cineva de o astfel de criză, în plină majoritate? Eu, nu. Care să fi e cauza? Remușcări, conștiinţă, fl ea-curi? Ei, aș! E o presiune simbolică. Te pomenești că vom avea și buget! Ar fi de mirare, pentru că sunt con-vins că ăsta e momentul în care vom constata, cu tristeţe, că trebuie să căscăm din nou buzunarele. Și mă mai tem că multe din promisiunile din toamnă nu vor apuca primăvara.

Tot între timp, și tot simbolic, tot din senin, fără să îi împungă nimeni de la spate, de parcă ar fi fost descă-tușate de o mână nevăzută, DNA și

Procuratura îndeplinesc cincinalul în patru ani și jumătate. „Victimele”, și ele, își pun capul pe butuc fără să trezească nici cea mai mică milă. Un-de-s avocaţii diavolului? Pomădaţi, transpiraţi, vituperează împotriva ciocoilor și exploatatorilor. Aproape a dispărut prezumţia de nevinovă-ţie. Dacă până și PNL le cere mem-brilor săi cu probleme în Justiţie să facă un pas înapoi, e clar, sfârșitul lumii e aproape. Se scriu denunţuri într-o veselie, se arestează pe cape-te. În fundul celulei, Voiculescu tre-sare de invidie auzind cum și-au îm-părţit alţii banii statului, zeci și sute de milioane, mult mai simplu, dintr-o simplă iscălitură. Onorariile veroa-se și peșcheșurile cu multe zerouri în coadă ies la lumină de sub oborocul ultimilor ani.

Așa se naște, peste noapte, mitul

omului providenţial. Salvatorul! Să

ne ferească Dumnezeu de așa ceva!

România a avut, în ultimul sfert de

secol, numai oameni providenţiali,

veniţi pe valul popularităţii, și care,

mai târziu, au dat cu mucii în faso-

le. Ciclul acesta, naștere, moarte și

renaștere a speranţei, trebuie să în-

ceteze. Nu de oameni providenţiali

ducem lipsă, ci de oameni normali,

calmi, dubitativi. Ducem lipsă de in-

stituţii independente politic. Ducem

lipsă de proiecte naţionale pe ter-

men lung. Ducem lipsa unei naţiuni

coerente și a unei voinţe naţionale

în care să ne regăsim măcar cu un

vis. Tare aș vrea ca noul președinte

să fi e deschizător de pârtie… Na, că

m-am molipsit și eu!

Florin IARU

Sursa: adevarul.ro

Complexul Messia la apogeu

Guvernele au întotdeauna câte ceva de ascuns. O lege privind protecţia informaţiilor clasi-fi cate permite guvernelor să ascundă de spionaj secretele de necesitate naţională, apărate de structurile contrainformative din sistemul securităţii naţionale. Acestea sunt secretele ofi ciale, a căror listă generică se publică periodic ca anexe ale hotărâ-rilor Guvernului prin care se aprobă categoriile de informaţii clasifi cate în cele trei clase ale secretului de stat: „strict secret de importanţă deosebită”, „strict secret” și “secret”.

Guvernele mai au de ascuns, împotriva le-gii, deci săvârșind fapte susceptibile a atrage răspunderi de natură penală, administrativă ori contravenţională, după caz, anumite in-formaţii din categoria celor de interes public, a căror aducere la cunoștinţă publică le-ar de-legitima actele de guvernământ și ar favoriza avansul opoziţiei către putere. Acestea sunt secretele murdare ale puterii.

Secretul valorii neadăugate…Așa, de exemplu, auzim că s-ar intenţiona

reducerea în trepte, începând cu anul 2015, a taxei pe valoarea adăugată. Guvernul, prin mi-nistrul pentru buget, motivează măsura prin îmbunătăţirea indicelui de colectare… Guver-nul ne minte. Prin creșterea TVA la 24%, colec-tarea nu a depășit 55%. Așa că o reducere a TVA ar putea să ducă la creșterea încasărilor…

Guvernele ne-au ascuns însă, și altceva. O parte din TVA care nu ajunge la bugetul public intră fraudulos în alte portofele. Politice.

Secretul statisticilor electorale…Un alt secret murdar, apărat cu cerbicie de

toate guvernele, de toate culorile, privește nu-mărul populaţiei României, iar în cadrul aces-teia, numărul populaţiei cu drept de vot. Motiv pentru care în statisticile ofi ciale date publici-tăţii nu vom găsi indicatorii „populaţie sub sau peste 18 ani”, ci doar până la 16 și peste 16 ani. Consecinţa acestui secret: „Câteva milioane de voturi, care pot fi aruncate, cu STS-ul, dintr-o parte în alta”. Citat din opera de discursuri pu-blice a președintelui României, Traian Băsescu, rostite în luna iulie a anului 2012.

Secretul miliardelor de euro irosite în proiecte de informatizare nefi nalizateÎn anul 1989, evidenţa populaţiei Româ-

niei era informatizată, integral la nivelul Ca-pitalei, încă de la începutul anilor ’80 și spre fi nalizare la nivel de ţară. „Sistemul Informa-tic al Evidenţei Populaţiei” era conceput ca magistrală a „Sistemului Informatic al Ad-ministraţiei Publice”, la care se conectau, în etape, planifi cate și bugetate până în anul 2000, „sănătatea”, începând cu scorul APGAR, primul vaccin, primul diagnostic de boală și primul tratament; „învăţământul”, de la prima zi de grădiniţă; „fi scul” ș.a.m.d. Ce s-a ales de acest sistem, realizat sub licenţa și tehnolo-gia IT ale IBM? Praful și pulberea! Au apărut o puzderie de sisteme informatice departa-mentale, „ramuri” ale unui copac doborât, care nu au un numitor comun, nu interacţio-nează și care sunt dependente de mofturile unui furnizor de servicii IT cu certă vocaţie de dictator global. Toată „joaca” guvernelor de-a societatea informatică ne-a costat cât acope-rirea României cu o reţea de autostrăzi, fără egal în Europa!

Secretele murdare ale scandalului „Micro-soft” sunt doar un mic episod, urmare a unei mișcări greșite a unuia care acum își mușcă limba, ca să nu-i mai umble gura, când nu-și are mintea de mafi ot acasă!

Secretul horei „Ca la Breaza”… România nu avea motive să se teamă de cri-

za economică. A spus-o clar și răspicat Traian Băsescu, dar fără să știe că trebuia să-și ceară voie de la autorităţile externe cesionare ale suveranităţii fi nanciar-monetare a României.

În urma manipulării statisticilor populaţiei, a PIB-ului, a balanţei bugetului și a defi citului, din gaura tălpii pantofului șefului delegaţiei FMI a ieșit o comandă de împrumut, sărbăto-rită cu o petrecere și o horă „Ca la Breaza”, în care, alături de Sorin Blejnar, s-a prins și șeful delegaţiei FMI în România, Jeff rey Franks… De unde până unde șeful Fiscului la șpriţ cu șeful delegaţiei FMI? Ce au pecetluit?! Pentru ce bă-ură ei aldămașul?!

Secretizarea proceselor publice…Un deputat a făcut o interpelare în legătu-

ră cu motivele și secretul horei de la Breaza. Domnului deputat i s-a înscenat un fl agrant, care a eșuat. Dar și așa, a fost reţinut ilegal, i s-a pus pistolul în piept și dus la DNA.

Camera Deputaţilor, în faţa evidenţelor în-scenării și a provocării regizate, a respins ce-rerea de arestare preventivă, cu toată tevatu-ra făcută de ambasadorul Mark Gitenstein în biroul lui Valeriu Zgonea. Chiar așa, ce interes aveau SUA să-și trimită ambasadorul să se asi-gure că deputatul Ion Stan va fi arestat?!

Menţionăm că respingerea cererii de încu-viinţare a arestării nu a venit din partea grupu-lui parlamentar din care făcea parte deputatul, căci ai săi, la ordinul lui Ponta, i-au transmis de seara să vină cu „sacul de voiaj”, căci va fi încă-tușat la ieșirea din Cameră…

Deputatul este judecat la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, în condiţiile unui proces vădit inechitabil, cu sistematica eludare a pro-cedurilor legale de cercetare judecătorească în vederea stabilirii adevărului. Pentru ca la proces să nu participe public, acesta are loc numai vinerea după-amiaza, sala fi ind stabili-tă și comunicată telefonic, cu două ore înainte, strict părţilor.

Secretul datoriei externe…Același deputat incomod l-a interpelat pe

guvernatorul Băncii Naţionale în legătură cu destinaţia celor aproape 30 de miliarde de euro împrumut extern și dacă este adevărată știrea că, de fapt, în locul banilor, România a primit bonuri emise de trezoreria statului cel mai grav atins de criză. Mai exact, dacă a fost simulat un împrumut pentru a contribui la re-abilitarea unor bănci care au provocat criza. Autoritatea interpelată nu a negat, dar a înve-derat autoritar să nu se mai aducă problema în spaţiul public.

Dacă doar s-a simulat împrumutul, nu s-ar putea să se simuleze și plata datoriei?!

Secretul rezervelor în aur ale Băncii Naţionale…Nu avem cunoștinţă de vreo împrejurare

similară celei dinaintea ocupării României de către Germania, în Primul Război Mondial, când Tezaurul a fost trimis la Moscova spre veșnică… pomenire. Totuși, Banca Naţională a trimis rezervele de aur ale ţării în depozite străine. Cică, ar fi mai sigur și mai ieftin! Cine poate crede?

Cine a dat liber la privatizarea informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită privind resursele strategice?

Rezultatele prospecţiunilor geologice transpuse pe hărţi și estimarea rezervelor ex-ploatabile, precum și a concentraţiei de mine-reu constituiau informaţii cu cel mai înalt nivel de secretizare. Sub loviturile necruţătoare ale războiului presei cu „moștenirile regimului politic abolit”, protecţia secretelor ofi ciale de necesitate naţională ale statului român a fost și ea abolită, iar odată cu acapararea hrăpă-reaţă a institutelor de prospecţiuni și cerce-tări, întreaga documentaţie clasifi cată „secret de stat” a fost divulgată către destinatari fără drept de a o deţine…

Apoi, cei cu informaţiile precise s-au așezat la „masa tratativelor” cu statul ca asasini eco-nomici ai poporului român.

Multiplele faţete ale marii trădări naţionale neocomuniste, în drapajul înșelător al euro-atlantismului, dar cu benefi ciari conexaţi la inamicii dintotdeauna ai României, merită a fi readuse în atenţia opiniei publice, singura pu-tere reală în măsură să impună clasei politice calea dreaptă.

Aurel I. ROGOJAN, sursa: cotidianul.ro

INFORMAŢII ESENŢIALE GESTIONATE CA ÎN ANII SOCIALISMULUI VICTORIOS

Secretele murdare ale puterii Secretele murdare ale puterii

28 NOIEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea şcolii de meserii, în anii '30

şcoala normalăMonument de arhitectură și istorie de însemnătate naţiona-lă, introdus în Registrul monu-mentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, ampla-sat pe strada Alexei Șciusev, 31 A, B.

Primele știri documentare privitor la proprietatea imobiliară datează din 1841, când aparţinea Domnicăi Sevastianova. În 1887, ea vinde două case și alte con-strucţii anexe Mariei Gaiducova. În 1907, M. Gaiducova vinde această proprietate „Societăţii de protecţie a copiilor sărmani evrei din Chișinău”, care, între anii 1907 și 1915, a construit în curte o clădire spe-cială pentru sediul societăţii, realizată într-un etaj, din piatră. Era alcătuită din cinci clase, în care învăţau fără plată co-piii evreilor. Această utilizare a edifi ciului a fost atestată și în 1940. Între anii 1913 și 1917, în această școală a învăţat Haia Liv-șiţ (1903-1929), în memoria ei pe peretele școlii a fost instalată o tăbliţă comemora-tivă (dispărută).

Școala este construită în profunzimea parcelei cu faţada principală orientată spre curte. Clasele sunt iluminate prin ferestre mari, cu intrările dintr-un culoar central. Două ferestre mari, în arc în plin cintru, corespundeau unei săli polivalen-te. Arhitectura faţadelor este în stil eclec-tic, în forme simple, în corespundere cu utilizarea clădirii, cu tendinţe de modern. Intrarea avea loc printr-un portic, ampla-sat în axa de simetrie a faţadei, dominat de un fronton triunghiular, pe fundalul unui atic. Pilaștrii intrării sunt decoraţi cu elementul caracteristic modernului – trei striuri. De o parte și alta a intrării sunt ferestre mari, cu ancadramente alungite, care ajung la friza de sub cornișa cu mu-luri.

Sursa: monument.sit.md

5.I.19955.I.1995Pe anumite tronsoane ale ei, ce tristă e via-

ţa. Tristă până la disperare. Înveninarea exis-tenţei este dublată de înveninarea conștiinţei care îţi spune că ai dreptate în ceea ce priveș-te tristeţea, disperarea, înveninarea… (Dar nu cred că e bine să constat acest lucru chiar în 5 ianuarie, care nu e totuși una din cele mai su-grumătoare zile din biografi a mea…)

Ce revelion înfricoșător pentru ruși și pen-tru mulţi dintre noi. La Dușanbe, zece ruși, angajaţi la ambasadă, militari, au murit otră-vindu-se cu șampanie. „С новым годом!” („La mulţi ani!”), ciocnesc paharele, și – sfârșitul! Un semn, și acesta, al atitudinii lumii faţă de militarismul rus. Păcat de victime… Prima din-tre ele a fost o doamnă de 34 de ani… Apoi, la frontierele Tadjikistanului cad în ambusca-dă mai mulţi grăniceri ruși, zece dintre ei fi ind uciși. Musulmanii își manifestă cruzimea, de-capitând corpurile… În ce sălbăticie de ev tră-im? Și cât vom mai trăi? Câinii de pripas sfâșie trupuri de oameni, oameni-câini decapitează alte trupuri. Tinere, poate că nevinovate, însă trimise cu misiune de cotropire de politicienii criminali ai acelei ţări demente, care este Ru-sia jandarmilor și ucigașilor.

Impresie de lectură: în subtextele „Caiete-lor” lui Camus, în special în pasajele ce se re-feră nemijlocit la destinul său, disperarea mi se pare prezentă sub formă de… pantomimă. Doar gesturi oprimate de teama de a nu iz-bucni în urlet. De fapt, Camus nu izbucnește, nu urlă niciodată, chiar și atunci când dispe-rarea-pantomimă se desprinde de condiţia sa de gest, ajungând șoaptă sau cuvânt dur; dur, dar ne-urlat, precum în acest exemplu: „…trebuie să plătești și să te spurci cu abjecta suferinţă omenească. Universul murdar, dez-gustător și vâscos al durerii”.

Posibil să fi e o constatare ridicolă de mo-ment, însă mai să cred că recitirea „Caietelor” camusiene în fi ece zi de naștere a mea ar tre-bui să-mi devină tradiţie personală. „Caietele” nu consolidează, nu îmbărbătează, ci, pur și simplu, te învaţă cum să te menţii la linia de plutire a unei dispoziţii sufl etești pe care o poate avea, în atare zi, un om alde mine, care știe că deja alunecă pe cealaltă pantă și nu ar vrea să alunece prea repede, pentru ca să aibă totuși răgaz să ajungă la ceva mai multă du-rabilitate în ceea ce are să facă, să scrie. Sau poate că mesajele de vânătăi interioare ale acestor „Caiete” te învaţă să contempli fără neliniște excesivă cum peste adâncurile oare-cum tulburi ale sufl etului plutește tremurător propriu-ţi colac de salvare… (Aici, în fi nal, nu ar exista oare o premisă de haiku?...)

E de presupus, cu mai multă înclinaţie spre afi rmativ, că nu există înţelepciune fără mo-notonie. Exemplul cel mai concludent: imen-sitatea înţeleaptă a „Bibliei”. Înţelepciunea, atât cât apare ea într-o „postată” intelectuală, existenţială, istorică, e totdeauna parte com-ponentă din Odiseea și Iliada conștiinţei de sine a spiritualităţii umane, iar Iliada și Odise-ea sunt modele sui generis de împovărătoare monotonie de caravană ce poartă averi inco-mensurabile.

Pe parcursul lecturilor de ultimă oră găsesc foarte multe exemple care s-ar fi pretat pentru eseurile tematice deja scrise, să zicem – pen-tru cel intitulat „Lumină lină”, fi șele pentru el fi ind adunate în plicul cu genericul „Apus”. Mă mai gândesc că viitoarele extrase, de aici în acolo, s-ar preta pentru o addenda tematică, plasată după fi ecare eseu sau în fi nalul volu-mului. Mi se par interesante cele afl ate prin cuprinsul cărţilor, extrase din orizonturile ful-gurante, scânteietoare ale vieţilor diverselor personalităţi.

Albert Camus reproduce întâmplarea cu Jarry în agonie, pe care cineva îl întreabă ce își mai dorește. „O scobitoare”, reuși să spu-nă scriitorul și, după ce obţine beţigașul de umblat printre dinţi, îl bagă în gură și moare satisfăcut. Lecţia dură a acestui caz anecdotic e cutremurătoare, vrând parcă să spună: iată valoarea vieţii omenești…

E de crezut că această story îi vine ca mănu-șa modului de a fi celui care a fost Alfred Jarry (1873-1907), despre care enciclopediile spun cam următoarele: „Par ses attitudes de dèfi et ses actes de négation (qui marquent sa vie), il annonce dada, le surréalisme et le thěatre de l’absurde”.

Dacă e să-mi mai amintesc ceva din peri-plul meu la Efes, pe acolo a peregrinat și Ti-motei, căruia Sf. Apostol îi expediase a doua Epistolă, în prima scriind: „Când am plecat în Macedonia, te-am îndemnat să rămâi în Efes, ca să poruncești unora să nu înveţe o altă în-văţătură” (1-3).

Cei care caută adevăratele sau doar mima-tele, falsele izvoare/ porniri ale postmoder-nismului să se fi oprit și la un principiu al lui Flaubert, care e (reprodus de Camus) următo-rul: acceptarea ironică a existenţei și preface-rea ei completă prin artă. „Nu ne interesează să trăim”. (Apăsând pe clapa ironiei, am putea zice că pe unii postmoderniști extravaganţi nu-i interesează să creeze, ci fac și ei ce pot – bizarerii.)

O! astăzi critica literară nu se mai teme că ar putea fi considerată literatură sau chiar caută să pară sau să fi e așa ceva, literatură propriu-zisă. (Vezi momentul ce vine la temă din dia-logul meu cu Laurenţiu Ulici: „L.U.: Ideea de a face literatură și nu un gen sau altul literar este una de tip postmodern. Deci, eu nu scriu pro-ză, nu scriu poezie, nu scriu critică, ci scriu lite-ratură. L.B.: Laurenţiu Ulici scrie în continuare critică sau a trecut și el la literatură în accepţie postmodernă? L.U.: …cred că nu este rea ide-ea să scrii și literatură postmodernistă”.)

Dar, domnilor postmoderniști, au existat și timpuri când criticii se respectau ceva mai mult. Citez din „Caietele” lui Camus: „De teama de a nu fi taxată drept literatură, critica de artă se străduiește să folosească limbajul picturii, și tocmai atunci devine literatură. Trebuie să ne întoarcem la Baudelaire. Transpunerea umană, dar obiectivă”.

Un motiv de speranţă întru mai bine și mai bună înţelegere pentru viitor e și faptul că viaţa altora (chiar și a celor care o duc și mai anapoda decât noi, lucru despre care nu avem cum ști), deci e și faptul că viaţa altora ni se pare mai aranjată, mai solidară și consolidată ca familie, mai… Adică, de ce nu am spera că mâine-poimâine strângem și noi cumva cio-burile vieţii noastre de familie, le chitim, le aranjăm să fi e (relativ) bine? Eh! Pe când viaţa celora ce ni s-ar părea bună de luat ca exem-plu nu că cioburi, ci sticlă pisată e… Și totuși, această falsă părere, chiar conștientizată ca atare, îi face pe mulţi să renunţe sau să amâne deznodăminte radicale… O! și-apoi în toate astea există o doză de couardise/ poltronnerie întreţinută de gândul la o inevitabilă perioadă de disconfort pe întregul portativ existenţial.

11.I.199511.I.1995Nodul balcanic nu e deloc asemănător no-

dului gordian… Confl icte militare – în vreo 60 de regiuni ale pământului. Atâtor nenorociţi nu o dată norii li se par colete parașutate…

În anumite locuri ale ei (până aici, sună aproape fi ziologic) absurditatea este fi rescul pe care încă nu-l cunoaștem

Doré spunea: „Am o răbdare de bou”. În ce mă privește, nici eu nu mă pot lamenta prea îndelung de durata și încrâncenarea răbdării mele. Însă atunci când ea îmi cam slăbește (pentru că mi se întâmplă și sincope de… răb-dare), bineînţeles că par un viţel conștient de faptul că poate să ajungă bou.

Perioada numită de tranziţie spre econo-mia de piaţă (capitalism) este una în care cel puţin noi, pruto-nistrenii, în majoritatea-ne, avem un sentiment al eșecului, și în plan in-dividual, și în cel social-statal. Și tranziţia va dura atât, cât va fi necesar ca această majo-ritatea omenească să abandoneze slinosul sentiment al eșecului, fi ecare component al respectivei majorităţi având ce face, – având munca și îndârjirea de a ieși din incertitudine și umilinţă.

În domeniile artelor, numai un ins înne-bunit de orgoliu nu ar găsi consolare (…con-fortabilă?) într-o mărturisire din 1945 a lui Camus: „De fapt, sunt un om mediu + existen-ţa. Valorile pe care aș simţi nevoia să le apăr și să le ilustrez astăzi sunt valori medii”.

He! Camus – om mediu… dar ceilalţi, care s-ar consola cu confesiunea lui, cât mai au pentru ca să ajungă la media autorului „Stră-inului”?...

O! de multă vreme, poate că chiar de ani de zile (și nopţi), nu am avut prilejul să citez din Stendhal, însă azi îl prind într-un punct forte, pe lângă care nu pot trece, fără să transcriu următoarea cumpănire lucidă: „Nu voi fi făcut nimic pentru fericirea mea personală câtă vre-me nu mă voi fi obișnuit să fi u prost văzut în inima altora”. (Dacă aceștia au totuși inimă… De multe ori – nu o au…)

Voinţa este, concomitent, și provocare de durere, și înăbușire de durere. Dar nicidecum – completă anihilare a acestei dureri, ci doar înăbușire a ei, mod de a o face suportabilă, pentru a-ţi putea aplica energiile întru atinge-rea scopului pentru care ai nevoie de voinţa respectivă.

Chiar că, în același timp/ concomitent, pe o durată egală: și autofl agelare (sufl etească) și înăbușire a durerii, voinţa…

Fapt mărunt: ieri, cumpăr de la piaţă un cap de porc, pentru răcituri (sărbători de iarnă pe vechi). În troleibuz, un cetăţean mă întreabă așa, în mod proto-nistrean, de-a limbă lată: „Da și, mănâncă și pictorii?”. M-o fi văzut el pe vreun colţ de ecran TV, luându-mă de ceva ve-cin literaturii…

Ei bine, faptul e mărunt, dar capul a fost coșcogea: 9,5 kg. „Cu tot cu limbă și griiri”, cum mi l-a recomandat măcelarul.

Amintiri despre Uniunea Sovietică: pentru a-mi conserva căldura, umblu înveșmântat într-un halat oriental, pe care mi l-au dăruit nu mai știu în ce localitate în Uzbekistan acum destui ani. De fapt, am trei asemenea cadouri. Cu unul din ele l-am fericit pe Victor Dumbră-veanu, altul a plecat undeva la ţară. E o haină pe cinste: pânză de calitate, căptușită cu vată, probabil. Ţine cald și îţi asigură exotica ce pre-dispune, precum am spus, la amintiri friguroa-se despre Uniunea Sovietică.

Al. Blok „mă susţine” în a nu-i răspunde unui ins-scriitoraș slăbănog și clătinător alan-dala ca un mădular vlăguit. „Mă voi strădui să uit… tot acest smârc, pentru a deveni om și nu o clocitoare de ură…”, zicea rusul, parcă vizân-du-l pe râsul „nostru”…

12.I.199512.I.1995De la pergament – la cel mai fi n lemn (re-

busistic vorbind), care nu este altceva decât fi la de hârtie pe care, de ce nu aș mai reţine, câteva detalii din călătoria la Pergam, stră-vechi polis elen de la care vine și numele de pergament? Procesul de preparare a acestui material pentru scris ţine de sec. II î.e.n. din piei de vite cornute. Apoi, faimoasa bibliotecă din Pergam, ce avea circa 200 de mii de cărţi, concurându-și Mama-Bibliotecă, afl ată în Ale-xandria.

(Imaginaţia mea reface destul de clar to-pografi a celebrelor ruine ale Pergamului; îmi amintesc începuturile de ameţeli ce te iau, când privești pantele prăpăstioase dinspre nord și nord-vest…)

Leo BUTNARU

UITĂ SMÂRCUL, PENTRU CA SĂ RĂMÂI OM (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

28 NOIEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

O bibliotecă a Univer-sităţii Texas din State-le Unite a achiziţionat arhivele scriitorului columbian Gabriel García Márquez, care a murit în aprilie, la vârsta de 87 de ani, și ale cărui romane au adus America Latină la viaţă pentru mili-oane de cititori de pe întreg globul, infor-mează Reuters, citată de Mediafax.

Gabriel García Márquez a de-venit celebru pentru romanul său „Un veac de singurătate”, o poveste fantastică a unei familii, care i-a adus premiul Nobel pen-tru literatură în 1982.

Acoperind peste jumătate de secol, arhivele conțin în prin-cipal manuscrisele originale a zece cărți semnate de Garcia Marquez, inclusiv ale capodo-perelor sale „Un veac de singu-rătate” (1967) și „Dragostea în vremea holerei” (1985). Univer-sitatea a achiziționat cu acest prilej peste 2.000 de documen-te, inclusiv scrisori de la Graham Greene și Carlos Fuentes, schițe ale discursului lui Marquez de acceptare a Premiului Nobel în 1982, precum și fotografi i și de-cupaje din presă, adunate de-a lungul activității sale literare.

Colecția include și mașinile

de scris Smith Corona și calcula-toarele pe care autorul a redac-tat mai multe dintre operele sale majore, notează Agerpres.

„Universitatea Texas din Aus-tin, specializată atât în America Latină, cât și în conservarea și studierea procesului de scriere, este căminul natural al acestei foarte importante colecţii”, a de-clarat Bill Powers, președintele instituţiei.

Cunoscut între prieteni, dar și pentru fani ca „Gabo”, García Márquez a fost unul dintre cei mai cunoscuţi și iubiţi scriitori ai Americii Latine, cărţile sale vân-zându-se în zeci de milioane de exemplare.

Centrul Harry Ransom este un punct mondial de colectare

a arhivelor marilor scriitori, găz-duind documentele celor mai mulţi autori notabili ai secolului al XX-lea, printre care se numără Jorge Luis Borges, William Fa-ulkner și James Joyce, toţi trei având o mare infl uenţă asupra lui Gabriel García Márquez.

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria lite-raturii de limbă spaniolă, Gabri-el Garcia Márquez a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma complicaţiilor provocate de o pneumonie. Locuind în Me-xic din 1961, cu excepţia unor perioade petrecute în Colum-bia, Spania și Cuba, romancierul sud-american a dus în ultimii ani o existenţă discretă, retrăgân-du-se din viaţa publică.

În nuvelele și romanele sale se reunesc, în mod fi resc, fan-tasticul și realităţile de zi cu zi, scriitorul fi ind inclus, de altfel, de mulţi critici literari în ca-tegoria romancierilor realis-mului fantastic sud-american. Cel mai popular roman al său este „Un veac de singurătate” (1967), vândut în peste 30 de milioane de copii și tradus în peste 25 de limbi străine, dar foarte cunoscute sunt și „Cronica unei morţi anunţate” (1981), „Dragostea în vremea holerei” (1985), „Generalul în labirintul său” (1989). Scriito-rul era cunoscut, de aseme-nea, și pentru faptul că era un susţinător al ideologiei comu-niste.

La fel ca mulţi autori sud-americani, Gabriel Garcia Marquez a depășit graniţele universului literar. Romancierul columbian a devenit un veritabil erou al politicienilor de stânga din America Latină, defi nindu-se ca un aliat al liderului revolu-ţionar cubanez Fidel Castro și un critic al intervenţiilor violente ale Washingtonului în Vietnam și în Chile.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Gar-cia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a gene-rat comparaţii cu Mark Twain și Charles Dickens.

FLUX

Nicolae ROŞCA

SUMUS MUNDO*

- Cum ai putut, bătrâne Demiurg,Să faci o lume largă, dar nedreaptă,Ce se scufundă treaptă după treaptăÎn apele natale* ce tot curg?

De ce n-ai sprijinit-o să se scoaleȘi-n secolii pe care Tu i-ai datSă meargă pe alături de păcatFerindu-se atent de somârdoale?

De ce l-ai miruit pe omul tristCu sceptru de-mpărat peste popoare,Știind că într-o noapte cu torpoareVa bate cuie-n inima lui Crist?

Cu harul Tău de mare dramaturgNe-ai dăruit podgorii în Eden,Alături de Monroe și de Gaugain…De ce ne-ai dat speranţe, Demiurg?...

Șocant peisaj! Arid, pustiu și roș caCerul înainte de amurgÎn care robul Nicolae Roșca,Se roagă în genunchi la Demiurg… - Revino printre noi să ni te-asameniȘi, împărţind cu toţi aceeași lastră,Dreptatea Ta să fi e și a noastră –Aceeași pentru zei și pentru oameni!...

Cum sta îngenuncheat ca un expusUn glas de om îl căută de Sus:

- Nedreaptă-i lumea? Lumea suntem noiȘi nu o va schimba niciun chirurgZadarnic îl implori pe Demiurg –El v-a zidit-o... Îndreptaţi-o voi!

*Sumus mundo – Lumea suntem noi (lat.).*Natale – aici, apele nașterii.

Un exemplar foarte rar din „First Folio”, prima colecţie cu piese de teatru scrise de William Shakes-peare, publicată în 1623, a fost descoperit în nordul Franţei, a anunţat marţi, 25 noiembrie, pentru AFP bibliotecarul francez care a făcut această descoperire, notează Mediafax.

„Este cel de-al 231-lea exemplar descoperit în lume și al doilea în Franţa”, a explicat Rémy Cordonnier, în vârstă de 31 de ani, bibliotecar în orașul Saint-Omer din regiunea Pas-de-Ca-lais.

În cadrul pregătirilor pentru o expoziţie despre literatura engleză, bibliotecarul fran-cez a consultat un volum de Shakespeare (1564-1616), catalogat ca datând din secolul al XVIII-lea. Dar, foarte repede, Rémy Cordon-nier, care are și un doctorat în istoria artei, a avut mari dubii în legătură cu acea datare.

„Mi-a venit în minte că ar putea fi vorba de un «First Folio» neidentifi cat, cu o încărcătură istorică și o valoare intelectuală foarte impor-tantă”, a adăugat el.

Lucrarea ar fi putut să ajungă în Biblioteca din Saint-Omer prin intermediul englezilor, întrucât „Saint-Omer a rămas multă vreme unul dintre ultimele bastioane catolice din regiune și numeroși catolici englezi, persecu-taţi de anglicani, și-au găsit refugiul în oraș, în special pentru a urma învăţăturile iezuiţilor”, a explicat Rémy Cordonnier.

Deși exemplarul se afl ă într-o stare bună de conservare, acestuia îi lipsesc totuși 30 de pagini, inclusiv aceea cu titlul, fapt care ar pu-

tea să explice motivul pentru care a rămas în uitare timp de patru secole.

Această descoperire a fost autentifi cată de specialistul mondial în „First Folio”, Eric Rasmussen, profesor de literatură la Univer-sitatea Reno din statul american Nevada, ve-nit să îl expertizeze la Saint-Omer, comunică hotnews.ro.

Rasmussen a povestit că în Japonia, spre exemplu, mai multe exemplare au ieșit la su-prafaţă între anii 1970 și 1980. Unul dintre exemplare a fost descoperit cu un proiectil de muschetă în el, a povestit specialistul, arătând că există posibilitatea ca volumul să fi salvat la un moment dat viaţa cuiva. Alte volume aveau urme de pahare de vin sau labe de pisică. Asta le face mai umane, consideră Rasmussen.

„Volumele «First Folio» au o valoare cuprin-

să între 2,5 și 5 milioane de euro, dar acesta

valorează mai puţin, pentru că îi lipsesc niște

pagini”, a declarat Françoise Ducroquet, direc-

toarea Bibliotecii din Saint-Omer.

„În orice caz, volumul nu va fi niciodată

vândut, pentru că este o carte a statului, inali-

enabilă”, a adăugat ea, precizând faptul că vo-

lumul va fi păstrat în seiful bibliotecii, alături

de alte lucrări valoroase.

Biblioteca din Saint-Omer, fost oraș-port

care a avut o activitate culturală și comercială

foarte importantă în Evul Mediu, deţine 800

de manuscrise și 230 de incunabule, ca și o Bi-

blie Gutenberg.

FLUX

Un exemplar rar din „First Folio”, primul volum cu Un exemplar rar din „First Folio”, primul volum cu opere de Shakespeare, descoperit în nordul Franţeiopere de Shakespeare, descoperit în nordul Franţei

Arhivele lui Gabriel García Márquez, achiziţionate de Universitatea Texas din Statele Unite

Festivalul-concurs „Tamara Ciobanu”

La 22 noiembrie curent s-au împlinit 100 de ani de la nașterea marii cântăreţe Ta-mara Ciobanu. Cu acest prilej, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a găzduit gala ediţiei a XIII-a a prestigiosului fes-tival-concurs naţional al interpreţilor de cântece folclorice „Tamara Ciobanu”.

La concurs au participat 87 de interpreţi soliști, profesioniști și amatori, copii și maturi din munici-piu, cât și din alte localităţi ale republicii, cu vârsta cuprinsă între 6 și 80 de ani, care au prezentat creaţii vocale vechi de cele mai diverse genuri, cât și creaţii din repertoriul celebrei cântăreţe Tamara Ciobanu, care prezintă o mare valoare artistică pentru patri-moniul cultural naţional.

Tamara Ciobanu este una dintre primele expo-nente ale cântecului românesc din Basarabia din a doua jumătate a secolului XX, menţiona Ludmila Slanina, redactor la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, citată de trm.md. Iar la unul din concer-tele sale din România l-a încântat cu vocea ei pe ma-rele scriitor Mihail Sadoveanu.

Tamara Ciobanu avea o cultură muzicală aleasă și un talent bazat pe cunoștinţe academice temeinice. A cântat în corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovschi, iar în 1945 a absolvit Conser-vatorul de Stat din Chișinău. Fiind foarte pasionată de muzica clasică, își dorea să devină cântăreaţă de operă. „Însă predestinaţia ei s-a dovedit a fi cântecul popular”, susţine Ludmila Slanina. FLUX

28 NOIEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00,

7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Videoteca copiilor.

10.30 Magazinul copiilor. 11.00 Carta drepturilor. 11.30 Art-club

(рус). 12.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50,

17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada

și cei șapte pitici”. 14.00 Visele devin realitate. 14.35 „Hai la hora

mare”. Program de muzică populară. 15.45 Gheorghe Grigurcu,

la Chișinău. Întâlnire cu scriitorul român organizată de Uniunea

Scriitorilor din Moldova. 16.30 Accente economice. 18.00, 19.40

Inaugurarea sărbătorilor de iarnă. Aprinderea luminiţelor pe

Pomul de Crăciun. Spectacol muzical. Transmisiune în direct din

PMAN. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.25 Portrete în timp. Aurel Ciocanu,

scriitor. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 World Stories – lumea în

reportaje. 0.00 Ion Ungureanu. Spectacolul vieţii mele. 1.05 Film.

„IMPORTANT E SĂ FII ONEST” (SUA). 2.40 Legendele muzicii. 2.50

Documentar. „Grecia – insula Folegandros”. 4.30 La noi în sat. 5.15

Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial:

Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de

Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4872 18:00 O seară perfectă

(prima ediție) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina

inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00

Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (prima ediție) (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (prima ediție) (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță 11:00 Știrile

PROTV 13:00 Film: Strumpfi i 15:00 Teleshopping

15:15 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

(prima ediție) 22:30 Film: Avatar 01:30 Știrile PROTV (r) 02:30 O sea-

ră perfectă (prima ediție) (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме

„Соблазн” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант”

01:15 „Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 Премьера. Любовь

Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как

выйти замуж за миллионера-2” 03:10 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1995

10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Полицейская академия.

Комедия. США 1984 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Смертельное оружие. Боевик. США 1987 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012

Сезон II 8 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Смертельное

оружие. Боевик. США 1987 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения.

Детектив. США 2012 Сезон II 8 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE

10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00

FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRE-

SS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU

REBUT GLOBAL 13:38 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE

DU MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA LANGUE À

TERRE 16:39 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:29 ENQUÊTES

RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03

ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA FEMME D’À CÔTÉ 2:38 ARTE REPORTAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00,

8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 17.50, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 2.55 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și

omenie. Program muzical. 22.20 În premieră. 23.20 Documentar.

„Viaţa noastră privată pe WEB”. 23.30 Настоящее время. 0.00

Documentar. „360 grade GEO: România, povestea unui cimitir”.

0.55 Săptămâna sportivă. 1.40 Știinţă și inovare. 2.10 Gheorghe

Grigurcu la Chișinău. 4.30 80 de ani de la fondarea Centrului Naţi-

onal de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică

apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

(r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4873 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:15

Film: Strumpfii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru,

ep.56 15:15 Film: Mircea, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.19 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.5, an 2

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r)

01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de

ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Pri-

mele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское

/ Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме

„Соблазн” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10

Ночные новости 01:25 „Структура момента” 02:15 Премьера.

Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии

„Как выйти замуж за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Полицейская академия. Комедия. США 1984 11:00 Știri. 11:10

Полицейская академия. Комедия. США 1984 (продолжение)

12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40

Полицейская академия 2: Их первое задание. Комедия. США

1985 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Смертельное

оружие 2. Боевик. США 1989 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 9 серия 00:30

Сериал 01:30 Știri. 02:00 Смертельное оружие 2. Боевик. США

1989 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012

Сезон II 9 серия

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:20 MÉTÉO 5:28

LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO

10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 LES NOUVEAUX

PARADIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36

PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 CHRONIQUES

D’EN HAUT 13:38 ARTISTES EN TUNISIE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES

RÉSERVÉES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38

LES CATHÉDRALES DÉVOILÉES 21:02 LES ANIMAUX STARS DES

ZOOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00

UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:53 MÉTÉO 0:55 THALASSA 2:42 LE POINT 3:36 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:56 LES POINGS DE LA FIERTÉ

6.05 Documentar. „Felix Valloton, viaţa la

distanţă”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15

Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine

vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și sim-

plu. 13.10, 1.10 O seară în familie. 14.15 80 de ani de la fondarea

Centrului Naţional de Conservare și Promovare a Patrimoniului

Cultural Imaterial. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25

„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Chișinăul de ieri și de

azi. 22.20 Avangaraj. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.55

Știri pozitive. 2.10 Cuvintele credinţei. 5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară per-

fectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial:

Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Tele-

shopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4874 18:00 O seară perfectă 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra

00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară

perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dă-

daca ep.5, an 5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tele-

shopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep.57 15:15 Film: Mircea,

partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Omu’ de la Zoo 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Homeland: Reteaua terorii ep.6, an 2 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo TV (r) 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Pri-

mele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское

/ Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время”

22:20 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме

„Соблазн” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант”

01:15 Ночные новости 01:30 „Политика” 02:20 Премьера.

Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии

„Как выйти замуж за миллионера-2” 03:10 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1995 10:00 Полицейская академия 2: Их первое задание.

Комедия. США 1985 11:00 Știri. 11:10 Полицейская академия 2:

Их первое задание. Комедия. США 1985 (продолжение) 12:10

След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив.

Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40

Полицейская академия 3: Переподготовка. Комедия. США 1986

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Смертельное

оружие 3. Боевик. США 1992 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00

Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 10 серия

00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Смертельное оружие 3. Боевик.

США 1992 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США

2012 Сезон II 10 серия

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:20 MÉTÉO 5:27

CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21

MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35

UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE

LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES NOUVEAUX PARADIS 13:37 LE

TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF

17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

MON ENVOYÉ SPÉCIAL 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29

L’INVITÉ 19:39 JUSTE LA FIN DU MONDE 21:16 NOUVO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:02 DES RACINES & DES

AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:58 LE GÉNÉRAL DU ROI 2:52

TEMPS PRÉSENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 MÉTÉO 4:07

DOCUMENTAIRE

6.05 Свiтанок. 6.40 Chișinăul de ieri și de

azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa!

7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

8.35 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Intrarea în Biserică a Maicii

Domnului. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din

Chișinău. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Accente economice.

10.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Cultura azi.

13.55 Documentar. „Felix Valloton, viaţa la distanţă”. 14.50 În premi-

eră. 15.50 Părinţi și copii. 16.30 Unda Bugeacului. 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în

direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20

Documentar. „Indignaţi-vă”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Portrete

în timp. 1.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 1.50 Avangaraj.

5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică aposto-

lică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r)

10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă(r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30

Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4875 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori

22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară

perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:30

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.6, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.58 15:00 Film: Nuntă a la grec

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa

României: Craiova - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.7, an 2 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости

12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 Ежегодное

послание Президента РФ В.В. Путина Федеральному Собранию

16:30 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:15 Новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Татьяна

Арнтгольц в многосерийном фильме „Соблазн” 00:25 „Primele

știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости

01:30 „На ночь глядя” 02:15 Премьера. Любовь Толкалина,

Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж

за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1996 10:00

Полицейская академия 3: Переподготовка. Комедия. США 1986

11:00 Știri. 11:10 Полицейская академия 3: Переподготовка.

Комедия. США 1986 (продолжение) 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с

Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00

Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1996 17:40 Дублеры. Комедия,

Спорт. США 2000 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40

Смертельное оружие 4. Боевик. США 1998 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон

II 11 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Смертельное оружие 4.

Боевик. США 1998 04:00 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив.

США 2012 Сезон II 11 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ME-

DITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:30 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN

CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 L’ASSIETTE

BRÉSILIENNE 13:37 PLANÈTE AUTISME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 FORTIER 15:47 FORTIER 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTI-

ONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 UN JOUR, UN DESTIN 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 AMERICANO 23:44 LE BOUT DU FIL

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:00 200 MILLI-

ONS DE CRITIQUES 2:53 MON ENVOYÉ SPÉCIAL 3:39 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

1 DECEMBRIE 2 DECEMBRIE 3 DECEMBRIE 4 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

28 NOIEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecDeși toate gândurile tale se duc înspre viitorul carierei tale, în adâncul sufl etului visezi la vacanțe, relaxare și un loc de muncă ce te-ar face, mai degra-bă, fericită, decât bogată. TaurFamilia poate fi o sursă de ferici-re în acest moment, mai ales că urmează să primești și o veste bună. Ai șansa să îți găsești un loc de muncă bun, ce te poate sati-sface și din punct de vedere fi -nanciar. GemeniRelațiile cu cei din jur te ajută să câștigi mai multă încredere în tine. Urmează un sfârșit de săp-tămână distractiv, alături de cei mai apropiați prieteni. Totuși, nu amesteca treburile personale cu cele de la muncă!RacAr trebui să ai mai multă grijă de sănătatea ta, pentru că în ultima vreme te-ai lăsat un pic pe plan secund. Este un moment bun să scapi și de bagajul emoțional pe care îl tot cari după tine.LeuAi și probleme de rezolvat, însă stresul se disipează atunci când petreci timpul cu cineva pe care îl iubești. Tot săptămâna aceasta, o idee bună la care lucrezi de mult se poate transforma într-o mică afacere.FecioarăÎți dorești să mai petreci timpul cu familia ta și chiar s-ar putea să ai parte de câțiva oaspeți de de-parte, ce vor rămâne alături de tine o perioadă. S-ar putea să faci planuri, liste și să te apuci de pre-gătiri în acest sens.BalanţăComunici sănătos cu cei din jurul tău și reușești să te faci înțeleasă, fără certuri. E o bună oportunita-te să arăți lumii întregi de ce ești în stare și dacă folosești instru-mentele potrivite vei avea și mult succes.ScorpionMarte e în sectorul comunicării, iar asta înseamnă că îți vei dori să spui niște lucruri pe care le ții în tine de prea multă vreme. Ar pu-tea fi un moment bun, însă ai gri-jă cum transmiți mesajul.SăgetătorCineva îți va cere ajutorul pentru a pune în aplicare o idee bună sau pentru organizarea unui eveniment frumos. Cât despre fi nanțe, ar trebui să-ți faci un plan pentru lunile ce urmează, pentru că sunt destul de costisitoare.CapricornAnalizează-ți un pic evoluția și fă-ți un plan de bătaie pentru viito-rul apropiat. Prioritizează obiec-tivele și ține-te de treabă pentru succes garantat!VărsătorTimpul e perfect să-ți extinzi ori-zonturile sociale și să cunoști cât mai mulți oameni noi. Ar putea apărea și ocazia să te îndrăgostești. Stai mai mult ală-turi de cei dragi.PeştiDacă te gândești de ceva vreme să încerci ceva nou din punctul de vedere al locului de muncă, atunci poți face asta chiar acum. Cere-le sfaturi celor care deja ac-tivează în acest domeniu ca să știi exact la ce să te aștepți.

28.XI - 5.XII28.XI - 5.XII

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1329TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui

Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.50,

4.30 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Avangaraj. 14.20

„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring

Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea

Surdu. 21.55 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „Drumeţii”.

0.00 Film. „DRAGOSTE NEBUNĂ” (Franţa, 2002). 1.35 Documentar.

„Indignaţi-vă”. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără

măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără

măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

(r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona

(r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune

interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00

Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cunu-

na de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4876 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50

Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial:

Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea

(r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:30

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.7, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.59 15:00 Film: Cupa Gilbert 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.13

01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r)

02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:45 „Moldova

are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus)

01:55 „Вечерний Ургант” 02:40 „Городские пижоны”. Премьера.

„История двух воров” 03:50 Жерар Ланвен в фильме „Секреты

государства”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1996 10:00

Дублеры. Комедия, Спорт. США 2000 11:00 Știri. 11:10 Дублеры.

Комедия, Спорт. США 2000 (продолжение) 12:10 След. Детектив.

Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00

Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом

Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10

Друзья. Комедия. США 1996 17:40 Мой ангел-хранитель. Драма.

США 2009 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Анализируй это. Криминальная комедия. США 1999 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Анализируй это. Криминальная

комедия. США 1999 (продолжение) 00:40 Сериал 02:10 Новости.

02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55

Matinal. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE

10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU

PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:30 AL DENTE

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09

À LA VIE, À LA MODE 13:37 PYGMEE BLUES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

14:59 LE GÉNÉRAL DU ROI 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS

20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO

22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:49 ENQUÊTES RÉSERVÉES 23:42 LES PEU-

PLES DES MONTAGNES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:26 COMME SI C’ÉTAIT

HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00

BOUQUET FINAL 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05 Documentar. „Euromaxx”. 6.35 Identitate

Basarabia. 7.10 Desene animate. „Alba ca Ză-

pada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineaţa

de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas

spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „... pe-ai Țării umeri

dalbi...” Spectacol al Teatrului Epic de Etnografi e și Folclor „Ion Creangă”.

13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10, 1.45 Știri pozitive. 13.30 Documentar. „Romeo

și Julieta în ţara sovietelor. Istoria unui balet”. 14.30 Palatul Naţional

„Nicolae Sulac” la 40 de ani. Concert festiv. Partea I. 16.00 Documentar.

„Eurobox”. 16.30 Portrete în timp. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm

de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie.

22.20 Film. „MANOLETE” (Spania-Marea Britanie, 2008). 0.00 Fii tânăr!

0.45 Avangaraj. 2.05 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și

profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15

Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.

md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md

20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film

artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă

(r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30

Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4877

17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina

inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Tele-

shopping 13:20 Film: Orașul fantomelor 15:15 Vocea României (r) 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Singur

acasă 23:00 Film: Drumul dreptăţii 01:00 O seară perfectă (r) 02:00

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Дуэйн Джонсон в комедии

„Зубная фея” 09:00 „Умницы и умники” 09:45

„Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Вячеслав Невинный.

Смех сквозь слезы” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35

„Идеальный ремонт” 13:35 „И все-таки я люблю…” Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25

„И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение

16:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25

„Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?”

00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Сергей Безруков в фильме „Матч” 03:05

Марина Неёлова, Станислав Любшин, Александр Михайлов, Елена

Дробышева в комедии „Мы веселы, счастливы, талантливы!” 04:30

Фильм „Право на прыжок”

6:30 Новости. 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00

Жестяной кубок.Драма, Спорт. США 1996 12:20 Мой ангел-хранитель.

Драма. США 2009 14:00 Новости. 14:10 Великолепная афера.

Триллер, Драма. США 2003 16:00 Певец на свадьбе. Музыкальная

комедия. США 1998 17:00 Știri. 17:10 Певец на свадьбе. Музыкальная

комедия. США 1998 (продолжение) 18:00 Анализируй это.

Криминальная комедия. США 1999 20:00 Вести недели. 21:00 Уайатт

Эрп. Вестерн,Биография. США 1994 23:00 Știri. 23:30 Уайатт Эрп.

Вестерн,Биография. США 1994 (продолжение) 1:40 Вести недели.

2:30 „Autostrada”. 3:20 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 5:45

След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-

Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOI-

SELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES

MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08

LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45 L’OREILLE

DES KIDS - LES SCIENCES 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:28 DESTINATION

FRANCOPHONIE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO

13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS

16:47 SENTINELLES DE LA NATURE 17:00 MAGAZINE 17:28 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 L’INVITÉ 19:25

TERRIENNES 19:38 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 TÉLÉTHON 2014 2:14 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 2:32 L’INVITÉ 2:40 MÉTÉO 2:44 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documen-

tar. „360 grade GEO: uleiul de argan, aurul

alb al Marocului”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring

Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00

Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00

ȘTIRI. 13.10 Gheorghe Grigurcu la Chișinău. 14.00 Baștina. Magazin

agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Palatul Naţional „Nicolae Sulac” la 40 de

ani. Concert festiv. Partea II. 16.30 World Stories-lumea în reportaje.

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru

Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ion Ungurea-

nu. Spectacolul vieţii mele. 21.25, 5.35 Identitate Basarabia. 22.20

Film. „UN ALT ÎNCEPUT” (SUA, 2005). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Film.

„DRAGOSTE NEBUNĂ” (Franţa, 2002). 2.30 „... pe-ai Țării umeri dalbi...”

Spectacol. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică aposto-

lică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale.

Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30

Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Tele-

shopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV.

Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă

(r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r)

12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial:

Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4878 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă

19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial:

Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea

(r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: O zi perfectă 13:00 Știrile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef

(r) 16:00 Film: Singur acasă (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Băieţi răi

23:15 Film: Pandorum 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Неслужебный роман

Алисы Фрейндлих” 07:20 „Служу Отчизне!”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 „Михаил Танич. Последнее интервью”

13:25 „ДОстояние РЕспублики: Михаил Танич” 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Черно-белое” 16:30

„Большие гонки”. Финал 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sin-

teza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-

аналитическая программа 23:20 Премьера. Елена Захарова,

Дмитрий Орлов в фильме „У Бога свои планы” 01:00 „Primele

știri” (rus) 01:15 „Толстой. Воскресенье” 02:10 „Нерассказанная

история США”. Фильм Оливера Стоуна 03:10 Премьера. „Великое

ограбление поезда”. Часть 1-я

6:30 Știri . 7:00 Откровенный

разговор. 9:00 Știri. 9:30 Magazin

UEFA Champions League. 10:00 Певец на свадьбе. Музыкальная

комедия. США 1998 12:00 Великолепная афера. Триллер,

Драма. США 2003 14:00 Новости. 14:10 Жестяной кубок.Драма,

Спорт. США 1996 16:20 Уайатт Эрп. Вестерн,Биография. США

1994 17:00 Știri. 17:10 Уайатт Эрп. Вестерн, иография. США 1994

(продолжение) 20:00 Новости. 20:35 Приказано уничтожить.

Боевик. США 1996 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012

0:40 Новости. 1:10 Приказано уничтожить. Боевик. США 1996

3:20 Știri. 3:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 05:40 След.

Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:23 DOCUMENTAIRE 6:15

PEUPLES DU MONDE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47

ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO

10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU

10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE

GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:32 TACTIK 11:58

TOUR DU RWANDA 2014 12:50 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02

COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOUR-

NAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT

DIMANCHE 16:33 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS

18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ

19:38 SUR LA ROUTE DE MALABAR 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 COMME UN LION 23:36 MONSIEUR L’HERMITTE

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 AMERICANO 2:39 LE BOUT DU FIL 2:54 FOOT! 3:23

FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

5 DECEMBRIE 6 DECEMBRIE 7 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

28 NOIEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Oamenii s-au născut pentru a fi individualiști, întrucât nu doresc să coopereze atunci când știu că au de benefi ciat de pe urma unei trădări, afi rmă autorii unui studiu recent publicat în Proce-edings of the National Academy of Sciences. În ciuda numeroaselor studii precedente care au susţinut contrariul, noua cercetare știinţifi că afi r-mă că fi inţele umane nu au evoluat pentru a co-opera între ele, așa cum credeau iniţial oamenii de știinţă, informează-dailymail.co.uk.

Teoriile anterioare susţineau că, în natură, oamenii cooperează, pen-tru că este în interesul fi ecăruia să facă acest lucru.

Dar, dacă li se oferă chiar și cea mai mică șansă, oamenii au tendinţa

de a deveni egoiști, în special dacă pot să își sporească benefi ciile prin trădarea sau înșelarea unei persoa-ne.

Studiul a fost realizat de oame-nii de știinţă de la Universitatea Pennsylvania.

Într-o serie de experimente reali-zate pe baza clasicei teorii a jocurilor cunoscută sub denumirea Dilema Prizonierului, strategiile egoiste au avut mai mult succes.

În acel joc clasic, atunci când cei doi jucători cooperează, ambii pri-mesc o recompensă egală.

Dar, dacă unul cooperează și unul nu cooperează, jucătorul cooperant primește cea mai mică recompen-să posibilă, iar celălalt, pe cea mai mare.

Dacă ei nu cooperează, ambii primesc o recompensă, însă aceasta va fi mai mică decât recompensa pe care ar fi primit-o dacă ar fi cooperat.

În general, cooperarea dă rezul-tate, însă individualismul poate să genereze rezultate chiar și mai mari.

Anul trecut, cercetătorii Alexan-der Stewart și Joshua Plotkin de la Universitatea Pennsylvania au

publicat o explicaţie matematică a

motivului pentru care cooperarea și

generozitatea au evoluat în natură.

În noul lor studiu, realizat pe o

populaţie mai mare, în plină evolu-

ţie, cei doi savanţi au descoperit că,

adăugând jocului o fl exibilitate mai

mare, strategiile egoiste pot să aibă

un succes mai mare.

În noua cercetare, oamenii de

știinţă au adăugat o particularitate.

Jucătorii puteau să își modifi ce stra-

tegiile – indiferent dacă optau pen-

tru cooperare sau individualism – și

primeau, de asemenea, recompense diferite dacă alegeau să coopereze.

Iniţial, ca și în studiul lor iniţial, strategiile de cooperare au avut suc-ces.

Dar, cu cât mizele și recompen-sele creșteau, tentaţia a început, la rândul ei, să crească.

Savanţii au descoperit că grupul de jucători ajunge astfel la un punct de cotitură, după care «dezertarea» începe să devină strategia predomi-nantă în rândul populaţiei.

Gandul.info

Diverse

STUDIU

Oamenii sunt născuţi pentru a fi individualiştiOamenii sunt născuţi pentru a fi individualiştiFARMACIA NATURII

Porumbele Porumbele sunt fructe de pădure de culoare negru-al-băstrui și se culeg în noiem-brie, după prima brumă.

Dintre toate fructele de pădure, porumbele sunt cele mai bogate în tanin. Conţin, totodată, minerale im-portante precum calciu, potasiu, zinc, fi er, cupru, sodiu, magneziu, dar și vitamine, cum ar fi provitamina A, vi-tamine din complexul B și vitamina C.

Pentru proprietăţile lor terapeuti-ce, se folosesc sub formă de decoct, suc, compot, sirop, gem, cidru, cea-iuri, vinuri, must sau combinate cu miere.

Au acţiune astringentă și diure-tică, efect antidiareic și antidizente-ric și sunt recomandate în dureri de stomac, diaree, dizenterie, afecţiuni renale, dischinezii biliare, gută, tuse convulsivă, stimularea digestiei. Sunt folositoare și ca dezinfectant al căilor urinare și în tratamentul artritelor.

Conţinutul mare de tanin, acesta fi ind un antioxidant puternic, care acţionează asupra imunităţii orga-nismului, le conferă porumbelor ca-litatea de dezinfectant puternic. Ta-ninul acţionează în locurile pe unde trece, începând cu cavitatea bucală, unde îndepărtează tartrul de pe dinţi, apoi în esofag, unde acţionea-ză ca un ulei asupra unor amigdale bolnave, și ajungând în stomac, unde devine un pansament pentru toată fl ora stomacală.

Porumbele stimulează imunita-tea, ferind organismul de răceală și gripă, tonifi că oasele, dinţii și un-ghiile. Potasiul conţinut de acestea ajută la o stabilizare a pulsului inimii și reglarea hipertensiunii arteriale. Consumul de porumbe crește pofta de mâncare.

Porumbele au și un conţin redus de glicozid al acidului cianhidric și nu trebuie consumate în cantităţi mari. De asemenea, fructele nu trebuie consumate crude, deoarece conţin amigdalină, un acid hidrocianic, din cauza căruia ele devin toxice.

Această substanţă este distrusă prin supunerea fructelor la tempe-raturi foarte scăzute (primul îngheţ) sau prin fi erbere.

Doctorulzilei.ro

Știai că din seminţele de muștar

se extrage un ulei preţios, care,

cu toate că la noi în ţară nu este

aproape deloc cunoscut, în restul

lumii se utilizează atât la gătit, cât

și în tratamentele de înfrumuseţa-

re? Uleiul din seminţe de muștar

este considerat de către femeile

din Asia un adevărat elixir al fru-

museţii, fi ind folosit cu precădere

în îngrijirea părului.

Pentru şuviţe demne de invidiat, foloseşte uleiul din seminţe de muştarBogat în antioxidanţi, în acizi esenţiali, mi-

nerale și vitamine precum vitamina A, E sau K, uleiul din seminţe de muștar este cel mai

adesea folosit în tratamentele de stimulare a creșterii părului, dar și în cele dedicate în-tăririi fi relor de păr, pentru ca acestea să nu mai cadă. Mineralele din acest ulei – calciu, fi er, magneziu – ajută foarte mult și în cazul problemelor scalpului, așadar uleiul din se-minţe de muștar este recomandat chiar și în aceste cazuri.

Dacă ai probleme legate de căderea pă-rului cel mai efi cient tratament natural la care poţi apela este masca din ulei din se-minţe de muștar amestecat cu ulei de cocos, în părţi egale. Este o mască pe care femeile din India, de exemplu, o utilizează săptămâ-nal. Iar ele chiar au un păr de invidiat, des și strălucitor!

Totuși, pentru efecte vizibile în timp scurt și de durată, pe lângă masca de care am amintit mai sus, este recomandat și ma-sajul scalpului cu ulei din seminţe de muș-

tar. Fiind emolient și având proprietăţi anti-bacteriene, acest ulei vindecă și hidratează, în același timp, orice posibilă afecţiune a scal-pului, care ar putea produce căderea părului.

Chiar dacă la noi în ţară nu este foarte po-pular, asta nu înseamnă că nu poţi găsi ulei din seminţe de muștar cu ușurinţă.

Libertatea.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STILCombinaţii de culori

care se poartă în această iarnă

Iarna este aproape, așa că a venit mo-mentul să îţi pui la punct garderoba. Afl ă ce combinaţii de culori se poartă în sezonul rece.

Mov și argintiu, o combinaţie de culori Mov și argintiu, o combinaţie de culori pentru sărbătoripentru sărbători

Crăciunul este cel mai potrivit moment al anului să porţi piese metalizate. Anul acesta se poartă combina-ţia de mov și argintiu, culori care arată bine pe toată lumea, dar, mai ales, pe cele cu pielea în nuanţe reci.

Mov și verde, culorile care te scot în evidenţăMov și verde, culorile care te scot în evidenţăSigur vei ieși în evidenţă dacă vei purta verde cu

mov, o altă combinaţie la modă în acest sezon. Nu tre-buie să porţi, neapărat, haine în aceste nuanţe, pentru că accesoriile vor avea același efect.

Albastru și galben, culori pentru fashionisteAlbastru și galben, culori pentru fashionisteIarna parcă îţi dispare buna dispoziţie, dar îţi vei

schimba total starea de spirit, dacă vei combina albas-tru și galben.

Roșu și auriu, culori perfecte pentru petreceriRoșu și auriu, culori perfecte pentru petreceriRoșu și auriu este o combinaţie de culori perfectă

pentru petrecerile de sărbători. Alege însă, nuanţe de roșu ceva mai închise, pentru a nu semăna cu un orna-ment de Crăciun.

Roz și argintiu, o combinaţie la modăRoz și argintiu, o combinaţie la modăArgintiul poate fi plictisitor, așa că dă-i un pic de

viaţă și poartă-l cu roz. În timp ce rozul aprins este po-trivit pentru ocazii speciale, cel deschis poate fi purtat în orice moment al zilei.

Dincolo de culorile care sunt la modă trebuie să ţii cont de ce îţi place și te reprezintă.

Unica.ro

Persoanele care ţin post riscă să ia

în greutate din cauză că alimentele

potrivite acestui regim alimentar sunt,

de multe ori, foarte bogate în carbohi-

draţi, lucru care cere o atenţie deose-

bită și urmarea câtorva reguli simple

pentru a menţine silueta dorită.

Unul dintre lucrurile la care persoanele care ţin post trebuie să fi e atente este cantitatea de hrană din farfurie sau alimentele pe care, de multe ori, le consumă pe fugă. Foarte multe fe-luri de mâncare de post conţin zahăr în compozi-ţie, iar consumul de cantităţi mai mari din aceste alimente poate duce nu numai la îngrășare, ci și la apariţia, în timp, a unor probleme de sănătate.

Un alt element important este reprezentat de orele la care mănâncă persoanele care ţin post. Cel mai indicat este ca fi ecare să respecte un pro-gram fi x al meselor principale, iar cina să nu fi e luată mai târziu de ora 19.30.

Un alt factor de risc îl reprezintă alimentele procesate industrial, în perioada postului, dar nu

numai, fi ind indicat ca oamenii să aleagă produ-

se cât mai simple, cât mai puţin procesate. Cu cât

un produs este complex din punct de vedere al

procesării industriale, cu atât este mai bogat din

punct de vedere caloric, dar, uneori, și mai toxic

pentru organism.

Specialiștii recomandă o dietă de post bogată

în legume și fructe de sezon, dar și în cereale și

fructe oleaginoase.

Mediafax.ro

Ce trebuie să faci ca să nu iei în greutate în perioada postului Produsele care trebuie EVITATE

Uleiul din seminţe de muştar STOPEAZĂ CĂDEREA PĂRULUI

28 NOIEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Filmul „Joc. Energy of life” – producţia Filmul „Joc. Energy of life” – producţia cinematografi că ce ne va duce faima în lumecinematografi că ce ne va duce faima în lume

În aceste zile, Arena

Manejului de Atletică

Ușoară a devenit un

platou de fi lmare a unui

nou proiect de mare

importanță pentru teza-

urul cultural și artistic al

Moldovei – producerea

fi lmului de lung metraj

„Joc. Energy of life”.

Inițiativa este realizată de

Organizația de Atragere a Inves-

tițiilor și Promovare a Exportului

din Moldova (MIEPO), împreună cu

artistul moldovean Pavel Brăilă, în

contextul pregătirilor pentru par-

ticiparea Moldovei la World Expo

2015.

Filmul „Joc. Energy of life” este prima producție de lung metraj în istoria Ansamblului Național Aca-demic de Dansuri Populare (ANADP) „JOC” – el va include 11 cele mai re-prezentative prestații ale ansamblu-lui, un bogat set de costume și ac-cesorii tradiționale, dar și frumoase secvențe cu Orchestra ANADP „JOC” – toate cu participarea activă a ma-estrului Vladimir Curbet. Din cuvin-tele lui P. Brăilă: „ANADP „JOC” ne-a făcut țara renumită de la Est la Vest, ar fi fost o mare nedreptate să nu fi e realizată o producție profesionistă, în special în ajunul aniversării a 70 de ani ai ansamblului și a participării Moldovei la World Expo 2015”.

ANADP „JOC” a fost fondat la Chișinău în anul 1945, fi ind con-dus de maestrul V. Curbet din 1958

până în prezent. Pe parcursul a 70 de ani de activitate concertistică, ANADP „JOC” a promovat cutumele moldovenești prin energia dansu-lui și frumusețea portului național. „Moldoveneasca”, „Brâul”, „Ţărăneas-ca”, „Bătuta”, „Călușarii”, „Hora”, „Cră-iţele”, „Hangul”, „Mărunţica”, „Răze-șească” sunt doar o mică parte din repertoriul realizat în cadrul a peste 7 000 de concerte și festivaluri, în mai mult de 20 de țări ale lumii!

„Suntem o țară mică, dar avem cu ce ne mândri. La World Expo 2015 vom prezenta sectoarele economiei naționale și campionii care ne pro-movează în exterior prin produsele autohtone, dar nu vrem să ne oprim aici. ANADP „JOC” este un brand național și parte a patrimoniului nostru, e mix-ul perfect, ei ne repre-zintă cel mai bine! Suntem o națiune de oameni frumoși și cu sufl et mare, avem tradiții de invidiat, avem mul-te de împărtășit cu lumea întreagă!” a relatat Dona Școla, director MIEPO și vicecomisar de proiect „Pavilionul Moldovei la World Expo 2015”.

MIEPO, în calitate de implemen-tator de proiect, este în proces de pregătire a strategiei de comuni-care, conținutului de pavilion și activităților în cadrul World Expo 2015 – toate fi ind destinate formării și promovării imaginii Moldovei ca a unei țări ce își urmează cursul de dezvoltare prin inovație, cinstind tradițiile. Filmul „Joc. Energy of life” este parte integrală a acestui con-

cept, reprezentând energia, spiritul

pozitiv și dragostea de viață a mol-

dovenilor.

World Expo este cea mai impor-

tantă expoziție universală mondială

– inaugurată în 1851, vine să cele-

breze succese din diverse domenii,

inclusiv tehnologii, inovații, arhitec-

tură și artă. Drept exemplu, în 1889,

la ediția din Paris a World Expo, a

avut loc instaurarea Turnului Eiff el.

World Expo 2015 va avea loc la Mi-

lano, în perioada mai-decembrie.

Această ediție va fi desfășurată sub

motoul: „Feeding the Planet. Energy

for life” și va atrage, conform pro-

nosticurilor, un fl ux de circa 20 mln

de vizitatori din toată lumea.

Sursa: diez.md

Arheologii care fac

săpături în orașul antic

Zeugma din sudul Turciei

au descoperit mozaicuri

grecești de o frumuseţe

deosebită, extrem de

bine conservate.

Orașul, afl at acum la graniţa cu Siria, a fost fondat în urmă cu 2.000 de ani, de unul din-tre generalii lui Alexandru cel Mare, Seleucus I Nicator.

La săpături iau parte 25 de studenţi coordonaţi de arhe-ologul Kuralmiș Gorkay, de la Universitatea din Ankara.

Excavarea sitului a început în anul 2007, din dorinţa de a salva aceste comori arheologi-ce de apele râului Eufrat, care le-a inundat în urma construi-rii unui baraj.

Mozaicurile au fost mutate, procedură foarte difi cilă, dar esenţială pentru salvarea lor. Acestea sunt cele mai frumoa-se mozaicuri păstrate din Anti-chitate, spun specialiștii.

Aproximativ 80% din acest oraș antic a fost sub apă în ul-timii 10 ani.

Zeugma avea cândva peste 80.000 de locuitori, iar orașul a fost distrus în anul 253 e.n., după invazia trupelor persane.

Cele trei mozaicuri frumos colorate au fost găsite în casa Muzalar, care a aparţinut, pro-babil, unei familii foarte boga-te. Modelele au fost realizate la comanda stăpânului casei, care a vrut să arate astfel mu-safi rilor care este statutul său social.

Unul din cele trei mozaicuri prezintă cele 9 muze, semn că

proprietarii casei erau intere-saţi de artă, deci erau intelec-tuali rafi naţi.

Al doilea mozaic îi înfăţi-șează pe zeii mării Oceanus și Tethis, iar al treilea – un bărbat tânăr, frumos.

Mozaicurile vor fi scoase de la locul lor și duse pentru con-

servare la un muzeu local. Ar-heologii vor să monteze și un acoperiș special, care să pro-tejeze situl, unde lucrările vor continua până anul viitor.

Orașul Zeugma are între 2.000 și 3.000 de case, iar 25 dintre ele sunt încă sub apă.

Sursa: descopera.ro

Un vas roman cu monede de argint a fost descoperit

în apropiere de Haga Arheologii au descoperit un tezaur ro-man compus dintr-un vas cu monede de argint, brăţări și o broșă în perimetrul unor excavaţii în apropiere de Haga, tezaur expus până la 7 decembrie la mu-zeul de istorie din oraș, relatează marţi, 25 noiembrie, EFE, citată de AGERPRES.

Vasul a apărut în timp ce se lucra la o nouă conexiune între Ypenburg și șoseaua de centură a orașului Haga.

Arheologii au găsit în vas 107 monede de argint. Este vorba despre dinari, pe care se poate vedea chipul unor împăraţi romani ca Nero sau Marc Aureliu, potrivit unor surse consultate de EFE.

Tezaurul ar fi putut fi îngropat în mod intenţionat ca ofrandă sau pentru a-l proteja de un pericol iminent precum un atac, potrivit experţilor.

„Cercetările arheologice arată că, pe vremuri, a exis-tat o așezare romană în zonă”, pentru că nu este prima dată când apar acolo urme ale acestei civilizaţii, au sub-liniat sursele.

FLUX

Descoperire arheologică deosebită. Trei mozaicuri superbe, scoase la lumină