Dodon şi Chirtoacă se vor confrunta

în turul doi

1 EURO..............................16.66691 Do lar ame ri can ............. 11.41881 Leu românesc ................ 3.99941 Ru blă ru sească ............... 0.41721Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

”Cine nu spune Adevărul când cunoaște Adevărul, se face complicele mincinoșilor și

falsifi catorilor.” Dimitrie GUSTI

Cursul valutar 10.06.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 10 iunie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

10.06.2011

Ploi, 18 25 0C

11.06.2011

Ploi, 16 27 0C

Cuv. Nichita, Ep. Calcedonului; Sf. Mc. Eladie; Sf. Mc. Eliconida

(Odovania Înălţării)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Cimitirul de Onoare din Chişinău, monument devastat şi abandonat (1918 - prezent)

Dosare ultrasecrete. FSB susţine că DSK, fostul şef al FMI, a fost arestat pentru că a descoperit că America nu mai are aur

Legea lustraţiei sau moldovenii nu sunt georgieni!

Pe 19 iunie voi vota pentru Dodon şi Chirtoacă. Pentru că mi-s dragi ambii

66

88

33

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

FiatLUX

DOSAR

POLITIC

BLOGOSFERA

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1138TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 21 (801)

EDI|IA DE VINERI

Crește economia, dar cresc și preţurile. Guvernanţii promit că vor crește și salariile.

Creșterea economică a Republicii Moldo-va, anul acesta, va fi de 5 la sută. Dar produ-sele și serviciile se vor scumpi cu 8 procente. Produsele alimentare s-au scumpit cel mai mult. Preţurile la zahăr și legume s-au majorat cu 24 și, respectiv, 19 la sută. Preţul fructelor a crescut cu aproape 14 procente. Căldura din calorifere ne-a costat cu 27 la sută mai mult decât la începutul anului trecut, iar gazele naturale – cu aproape 15 la sută mai mult.

Însă guvernanţii spun că vor crește salariile pentru mai bine de 127 de mii de bugetari. Au dat și un termen - 1 iunie. Este vorba despre asistentele de educator din grădiniţe sau paznici. Ei vor avea până la 100 de lei mai mult la salariu. Militarii vor avea lefuri mai mari cu până la 90 de lei. Creșterile salariale din sistemul bugetar vor fi , în medie, de 8,5 procente.

Dacă media creșterii salariale este de 8,5 la sută, iar cea a creșterii preţurilor de 8 procente, înseamnă că buzunarul va rămâne... cam la fel.

Sursa: Publika TV

Marţi, 7 iunie, la ora amiezii,

un autoturism Lada a ex-

plodat pe o stradă centrală

din capitală, în apropiere de

Ambasada Chinei și a Pro-

curaturii Militare. În urma

defl agraţiei a fost rănit grav

președintele Federaţiei de

Tenis din Moldova, Igor Ţur-

can, care a decedat ulterior

la spital. Mașina avea nu-

mere de înmatriculare ru-

sești și staţiona de două zile

în preajma sediului Federa-

ţiei de Tenis. Cazul este unul

ieșit din comun pentru Re-

publica Moldova și a șocat

atât prin cruzimea lui, cât și

prin faptul că a fost posibil

în plină zi, în plin centrul

Chișinăului.

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Politică, bani şi reglări de conturi în stil mafi otPolitică, bani şi reglări de conturi în stil mafi ot

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Electoratul „prost” i-a sancţionat pe politicienii „deştepţi”

Filat către ambasadorul Uniunii Europene, Dirk

Schuebel: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe oala!

Schuebel, nu-ţi Schuebel, nu-ţi băga nasul unde nu-ţi băga nasul unde nu-ţi

fi erbe oala! fi erbe oala!

??!!??!!

Ostpolitik sau sfârşitul ruso-german al unităţii

Republicii Moldova?

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Cresc salariile, dar preţurile le întrec

Când vor dispărea fi laţii şi plahotniucii din politica moldovenească?

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

10 IUNIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Igor Dodon și Dorin Chirtoa-că vor lupta pentru Primăria Chișinăului în al doilea tur de scrutin. Candidatul comunist a obţinut 48% din voturi, în timp ce candidatul liberal Do-rin Chirtoacă a luat cu două procente mai puţin, potrivit rezultatelor fi nale ale scruti-nului din 5 iunie.

Candidatul PCRM la Primăria Chiși-

năului, Igor Dodon, a câștigat 48,07%

din voturi, în faţa lui Dorin Chirtoacă,

pentru care au votat 46,51% dintre

locuitorii Capitalei, arată datele pre-

zentate marţi, 7 iunie, de Comisia

Electorală Centrală, după numărarea

tuturor voturilor.

Dodon cere renumărarea voturilor Igor Dodon este sigur că în unele

secţii de votare, alegerile au fost frau-

date. Candidatul comunist susţine că

deţine probe clare care arată că în câte-va suburbii au avut loc încălcări masive. Acesta este decis să meargă chiar în instanţă, unde va cere anularea votu-rilor în unele comisii de circumscripţie.

„De exemplu, în Durlești, unde 17 % din voturi au fost declarate nevalabile, și în Coloniţa, unde secţia de votare a fost deschisă și după ora 21:00”, a spus Dodon, citat de Știrea Zilei.

„Pe 5 iunie, eu am câștigat alege-rile în perimetrul orașului Chișinău, acumulând circa 53% din voturi. Este o victorie categorică din primul tur de scrutin. Dacă nu se întâmplau lucruri suspecte în activitatea Consiliului elec-toral municipal, astăzi vă vorbeam în calitate de primar general”, a mai spus candidatul PCRM.

Președintele CEC, Iurie Ciocan, a spus că așteaptă probe care ar confi rma cele spuse de candidatul comunist.

Potrivit rezultatelor fi nale ale CEC, la Coloniţa, Dorin Chirtoacă a obţinut 78% din voturi, în timp ce Igor Do-don doar 15%. La Durlești, liberalul a obţinut victoria cu 62% din voturi, iar comunistul a obţinut doar 28%.

Filat a afl at de la televizor că trebuie să-l susţină pe ChirtoacăPremierul Vladimir Filat a declarat

că a afl at din presă că ar urma să apară în public, alături de ceilalţi lideri ai

AIE, pentru a-și demonstra susţinerea

pentru Dorin Chirtoacă la turul doi de

scrutin din 19 iunie. „Colegii îmi spun

de la televizor ce trebuie să fac. Cred că

acum trebuie să-l ajutăm pe Chirtoacă,

nu să-i încurcăm. Și unii ar trebui în

continuare să facă ceea ce au făcut și

până acum – să-l ajute, dar fără să apară

în public”, a precizat Filat.

Liderul Partidului Democrat, Marian

Lupu, a făcut acest anunţ după ședinţa

Alianţei de marţi, de la care au lipsit

Vladimir Filat și Mihai Ghimpu. „Am

decis toţi împreună, având declaraţiile

separate pe parcursul zilei a celor trei

componente ale alianţei, să fie ela-

borată o declaraţie comună. Să fi e și

o apariţie în trei în public. Cineva din

colegii noștri de la PD a propus să facem

și un spot și nu-mi pare o idee proastă”,

a precizat Lupu.

Anterior, Filat a anunţat că este dis-

pus să-l susţină fi nanciar în turul doi

al scrutinului pe Dorin Chirtoacă, dar

liberalii au refuzat oferta.

Igor BOŢAN:

AIE poate exista doar sub presiunea ameninţărilor

din partea PCRMRezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 pot avea un impact hotărâtor asupra evoluţiilor politice din Republica Moldova. Gradul așa-zisului opti-mism social al cetăţenilor, legat de percepţia situaţiei social-economice și politice din ţară, precum și calitatea campaniilor concurenţilor electorali, vor determina rezultatele alegerilor.

Rezonanţa scandalurilor din cadrul AIE indică asupra faptu-lui că aceasta a reușit performanţa de transformare a politicii în business sau în sursă de venituri de pe urma așa-zisei rente administrative. În acest sens, în actuala campanie electorală, ancorarea branșelor teritoriale ale partidelor în administraţia locală este o suprasarcină. În aceeași ordine de idei, se poate deja întrevedea că nu ofertele candidaţilor și platformele partidelor ce stau în spatele acestora vor determina calitatea campaniilor, ci tehnologiile politice, în special cele de denigrare a contracan-didaţilor, vor fi în preţ mare.

Comportamentul din ultima jumătate de an al componente-lor AIE nu mai poate inspira entuziasm și încredere în așa-zisa poveste de succes, de aceea, este difi cil să se creadă că cetăţenii conștienţi ar mai putea vota componentele AIE. Singura sursă de creștere a ratingului AIE poate fi satul moldovenesc, care în virtutea naivităţii lui curate și a culturii politice parohiale ar mai vota masiv elita ascendentă. În consecinţă, se poate aștepta creșterea absenteismului celor ce au votat crezând în schimba-rea anunţată de componentele AIE, lucru ce ar putea favoriza cumva PCRM. Alternativa protestului absenteist pentru cei care s-au decepţionat de AIE, dar care nu doresc revenirea PCRM, ar fi votarea pentru partidele extraparlamentare sau pentru așa-zisa forţa a treia (nu neapărat blocul electoral cu acest nume).

Este puţin probabil ca rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 să provoace rapid dezintegrarea AIE, care va trebui să mai fi e răbdată ceva timp de populaţia Republicii Moldova. Deocamdată, AIE nu are alternativă, iar subminarea acesteia va destabiliza situaţia politică din ţară și mai mult. De aceea, probabil, cel mai bun rezultat al alegerilor locale pentru sorţile Republicii Moldova ar fi reproducerea, în linii mari, la nivel raional a rezultatelor alegerilor parlamentare din noiembrie 2011. Un astfel de rezultat ar calma spiritele și ar descuraja eforturile de provocare a alegerilor parlamentare anticipate.

Cum AIE a demonstrat că poate exista doar sub presiunea ameninţărilor din partea PCRM, pare a fi oportun un rezultat bun la alegerile locale pentru PCRM, care, dacă ulterior ar mai avea curajul să se reformeze, chiar ar face un lucru extrem de util pentru Republica Moldova. Din acest punct de vedere, logica lucrurilor ar sugera că cea mai bună soluţie pentru depășirea crizei instituţionale din Republica Moldova nu este provocarea alegerilor parlamentare anticipate, ci identifi carea de către AIE și PCRM a unei candidaturi de compromis la funcţia de șef al statului, de dorit, din rândul magistraţilor.

Ion MANOLE, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex:

Au fost depistate încălcări grave la secţiile de votare din suburbiile capitalei

Nu putem da o apreciere asupra libertăţii acestui scrutin și pe cât de mult corespunde normelor de-mocratice. Acest lucru îl vom putea constata după ce vom prelucra toate datele care ne vor veni din cele 190 de secţii de votare la care am avut ob-servatori. Totuși, am făcut un top al celor mai grave

încălcări înregistrate la alegerile locale generale.

Astfel, pe primul loc putem numi migraţia alegătorilor dintr-o localitate în alta și eliberarea vizelor de reședinţă în masă, lucru care a avut loc chiar și în ziua alegerilor. Sunt multiple încălcări de acest gen, cele mai grave cazuri fi ind atestate în localităţile Stăuceni și Bubuieci din municipiul Chișinău, unde aceste cazuri se ridică la ordinul sutelor.

De asemenea, Codul Electoral prevede imposibilitatea ocu-pării anumitor posturi în comisiile de circumscripţie sau secţiile de votare pentru un șir de persoane. Cu toate acestea, am avut multiple cazuri când rude ale candidaţilor sau membri de partid au fost membri ai acestor structuri.

Rămâne o problemă gravă și listele electorale, deși despre im-perfecţiunea acestora se discută de mult timp. Am mai atestat în aceste alegeri o încălcare gravă, cum ar fi transportarea alegătorilor de la o secţie de votare la alta și agitaţia electorală în ziua scrutinu-lui, lucru care este interzis de legislaţia electorală în vigoare.

Corneliu MIHALACHE, Coaliţia „Control Civic – Alegeri 2011”:

A fost cea mai murdară campanie electorală de până acum

Alegerile locale curente nu au fost nici pe depar-te libere și corecte. Au fost constatate atâtea cazuri de corupere a electoratului cu cadouri, cum nu s-a mai văzut niciodată.

Partidul Democrat, prin intermediul fundaţiei „Edelwe-iss”, a împărţit alegătorilor 200 de tone de sare, zahar, orez și

alte produse. Aceste cadouri electorale s-au răspândit prin întrea-ga republică. Același lucru l-a făcut și Partidul Liberal Democrat din Moldova. Toate încercările de cumpărare a voturilor nu sunt altceva decât corupere pasivă.

De asemenea, au fost înregistrate nereguli majore în listele electorale. Nu o să mă mire dacă voi auzi că și de această dată au votat morţii. Au existat ameninţări grave și chiar cu moartea la adresa concurenţilor electorali. Să ne amintim doar cazul candidatului PDM, care a fost bătut grav la Sângera.

În această campanie s-au folosit masiv elemente de PR negru, sunt cazuri fără precedent. Doar cazul ziarelor false cât face și până în prezent nu s-au anunţat autorii acestora. Organele de anchetă tac. Același lucru îl fac și în cazul apariţiei blogurilor false, a atacurilor prin intermediul internetului. Dintr-un milion de alegători, fi ecare al cincilea sau al șaselea a fost corupt de un partid sau altul.

A fost o campanie murdară fără precedent. Nu am mai avut în ţară un astfel de scrutin, care ar încălca toate normele posibile și care ar abunda în încălcări atât de grave.

Sursa: www.allmoldova.com

Reprezentanţii PD din co-muna Pogănești, raionul Hâncești, împart alegăto-rilor pachete cu produse alimentare, îndemnându-i să voteze în schimb can-didatul lor la funcţia de primar în cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc în mai puţin de două săptămâni.

Mihail Suru, candidatul PDM la funcţia de primar de Pogă-nești, s-a plasat pe poziţia a doua la alegerile din 5 iunie, fiind devansat de candidatul din partea PPCD, Anastasia Hatmanu, care, deși s-a plasat pe primul loc, nu a întrunit sufi ciente voturi pentru a câș-tiga alegerile din primul tur de scrutin.

Un grup de susţinători din partea Anastasiei Hatmanu ne-au comunicat că, deși, iniţi-al, candidatul PD, Mihail Suru, nu se număra printre favoriţii acestei curse electorale, acesta, ajutat de rudele sale, a mituit alegătorii, oferindu-le pungi cu alimente, și astfel a reușit să se

califi ce în cel de-al doilea tur de scrutin. „Pomenile” electorale ale lui Suru constau într-un kilo-gram de orez, 1 kg de zahăr, un pachet de sare și altul de maca-roane. Acestea sunt distribuite în pungi de plastic imprimate cu însemnele electorale ale Partidului Democrat.

Solicitată de FLUX, Anastasia Hatmanu a confirmat aceste informaţii, declarându-se însă convinsă de faptul că locuitorii din Pogănești nu se vor lăsa

amăgiţi cu 4 kg de produse alimentare, iar la alegerile din 19 iunie vor ști să „aleagă grâul de neghină”.

„Mihail Suru râvnește atât de mult funcţia de primar, încât a împărţit pachete chiar și în ziua alegerilor. Era mare forfotă la noi în sat: domnul Suru, împre-ună cu sora sa, Maria, împărţea cadouri cu microbuzul într-o parte de sat, iar socrul acestuia distribuia „pomenile” cu bici-cleta în cealaltă parte a satului.

Așa a trecut candidatul PDM în turul doi de scrutin. Se vede că este bogat PDM-ul acesta. Oamenii însă nu sunt așa cum cred ei: chiar dacă sunt săraci, au demnitate. Sunt convinsă că nu se vor lăsa cumpăraţi cu o pungă de mâncare, ci vor alege adevăratele valori, care nu constau 4 kg de produse alimentare. Acest lucru va fi confi rmat pe data de 19 iunie. Cum se spune în popor: vor ști să aleagă grâul de neghină”,

ne-a declarat candidatul creș-tin-democrat.

Menţionăm că acesta nu este primul caz când PD este acuzat că mituiește alegătorii în schim-bul votului pentru candidaţii săi la funcţiile de primari și con-silieri. Situaţii similare au fost descoperite și în alte localităţi, unde alegătorii primesc „cado-uri” cu diferit conţinut – de la sare până la macaroane.

Un exemplu în acest sens este cazul de la Sângerei, unde locu-

itorii au primit de la candidaţii

Partidului Democrat produse

alimentare în pungi inscripţio-

nate cu mesajul „E timpul PDM.

Marian Lupu”. Reprezentanţii

Primăriei Sângerei au menţio-

nat că „asistenţa socială” a fost

oferită familiilor social-vulnera-

bile de către fundaţia Edelweiss,

care aparţine vicepreședintelui

PD, Vladimir Plahotniuc.

Nicanor HATMANU, pentru FLUX

Astfel, fi ecare al treilea primar în ţară este comunist. Cu 30,75 la sută comu-niștii sunt urmaţi de primarii liberal-democraţi, pentru care au votat 19,92% de alegători. PL a obţinut 19,87% din voturi, iar PD - 16,37%.

Pentru Consiliile raionale/muni-cipale PCRM a obţinut 36,90% din voturi, PLDM – 22,55%, PL – 16,25% și PD – 15,37%. Comuniștii sunt lideri și în sate/orașe. Astfel, în consiliile sătești/comunale/orășenești, PCRM a obţinut – 29,53% din voturi, liberal-democraţii – 25,28%, PD – 18,82% și liberalii – 11,86% din voturi.

Precizăm că și în municipiul Chiși-nău, majoritatea mandatelor de consi-lieri în Consiliul municipal (26 din 51) le revine PCRM.

CEC mai informează că din cele 898 de localităţi, în 645 primarul a fost ales din primul tur. Astfel, pe 19 iunie 2011, în 253 de localităţi din ţară, inclusiv municipiul Chișinău, se va desfășura turul doi de scrutin pentru alegerea primarului.

Comisia Electorală Centrală a pre-zentat rezultatele fi nale ale alegerilor locale din 5 iunie după procesarea a 100% din buletinele de vot.

Tabloul votului politic la nivel de ţară

Primării:Primării:PLDM – 25,97% din voturi valabil

exprimate;PCRM – 23,78% din voturi valabil

exprimate;PDM – 21,67% din voturi valabil

exprimate;PL – 11,58% din voturi valabil ex-

primate;PSD – 1,13% din voturi valabil ex-

primate;PPCD – 1,04% din voturi valabil

exprimate.

Consilii locale:Consilii locale: PCRM – 30,25% din voturi valabil

exprimate;PLDM – 25,52% din voturi valabil

exprimate;PDM – 19,36% din voturi valabil

exprimate;

PL – 11,04% din voturi valabil ex-primate;

PPCD – 1,06% din voturi valabil exprimate;

PSD – 0,94% din voturi valabil ex-primate.

Consilii raionale:PCRM – 32,71% din voturi valabil

exprimate;PLDM – 25,83% din voturi valabil

exprimate;PDM – 20,23% din voturi valabil

exprimate;PL – 11,30% din voturi valabil ex-

primate;PPCD – 1,43% din voturi valabil

exprimate;PSD – 1,17% din voturi valabil ex-

primate.Conform CEC, în 4 primării din

mun. Chișinău au fost obţinute exact 50% din voturi valabil exprimate pen-tru un anumit candidat. Însă, potrivit legii, pentru a câștiga alegerile, can-didatul respectiv trebuie să obţină 50% din sufragii plus un vot. Astfel, în conformitate cu Codul Electoral, se necesită organizarea unui al doilea tur al alegerilor.

Potrivit Comisiei Electorale Centra-le, în 4 localităţi, 3 candidaţi la funcţia de primar și un candidat la funcţia de consilier au obţinut 100% din voturi, secretul fi ind simplu – prezenţa în buletinele de vot doar a candidatu-rilor sale.

Observatorii internaţionali, aproape mulţumiţi de modul desfăşurării scrutinului Listele electorale incomplete, lipsa

de transparenţă în fi nanţarea parti-delor și rolul scăzut al autorităţilor publice locale în procesul electoral, sunt principalele carenţe depistate în cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie curent de către observa-torii internaţionali. Membrii Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO)

și ai Congresului Autorităţilor Locale

și Regionale ale Consiliului Europei

care au monitorizat scrutinul susţin

că, în mare parte, alegerile au întrunit

standardele internaţionale, dar unele

probleme legale, administrative și de

reglementare necesită în continuare

o atenţie deosebită.

Potrivit observatorilor, cadrul

legal al Republicii Moldova oferă

o bază solidă pentru desfășurarea

alegerilor democratice, iar organele

electorale au activat într-o manieră

transparentă, profesionistă și impar-

ţială. Totodată, amânarea introducerii

registrului electronic centralizat de

alegători și întocmirea listelor de

către autorităţile locale, a atras după

sine preocupările cu privire la corec-

titudinea acestor liste. „Alegătorii din

cadrul acestor alegeri au benefi ciat în

mod clar de un spectru larg de opţi-

uni. Însă competenţele autorităţilor

locale ce ţin de administrarea alege-

rilor trebuie să fi e reglementate mai

clar. Dacă ele sunt responsabile de

aspectele importante ale organizării

și desfășurării alegerilor, acest lucru

trebuie să fi e clar prevăzut în lege”, a

menţionat șeful delegaţiei Congresu-

lui Autorităţilor Locale și Regionale,

Britt-Marie Lovgren.

La rândul său, șeful Misiunii re-

strânse de observare a alegerilor

OSCE/BIDDO, Gerald Mitchell, a

subliniat oportunităţile oferite can-

didaţilor electorali de acces la ale-

gători „…ca parte a unei campanii

electorale competitive”. „Însă, pentru

îmbunătăţirea procesului electoral, ar

fi benefi ce și îmbunătăţiri ce ţin de re-

glementarea fi nanţării politice”, a mai

spus Mitchell. În raportul preliminar

al observatorilor internaţionali se

menţionează, între altele, prelucrarea

deschisă și transparentă a reclama-

ţiilor și contestaţiilor depuse la CEC

și instanţele de judecată, precum și

abordarea mai profesionistă a pro-

cesului electoral de către mass-media

autohtonă. În același context, pro-

cedurile din ziua alegerilor, inclusiv

votarea și numărarea voturilor s-au

derulat într-o atmosferă calmă, de

o manieră transparentă și ordonată.

Observatorii internaţionali au mai

accentuat că un raport fi nal privind

alegerile locale generale din 5 iunie în

Moldova va fi prezentat opiniei publi-

ce în decurs de două săptămâni.

Comuniştii se menţin în topul Comuniştii se menţin în topul preferinţelor politice ale moldovenilor preferinţelor politice ale moldovenilor

Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câști-gătorii campaniei electorale. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele ofi ciale prezentate de Comisia Electorală Centrală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc.

CARE PE CARE

Dodon şi Chirtoacă se vor confrunta în turul doi

4 kg de alimente – oferta PD pentru alegătorii din Pogăneşti

10 IUNIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Chirtoacă şi-a „zacalibit” electoratulCandidatul liberal a avut un

atu incontestabil pe care nu l-au avut alţi candidaţi, cel de a fi fost în funcţia de primar al capitalei pe parcursul a patru ani. Timp sufi cient în care chișinăuienii să se convingă de calităţile aces-tuia de bun administrator, de sinceritatea declaraţiilor despre lichidarea corupţiei în primărie, de capacitatea lui de a transfor-ma capitala într-un oraș modern. În loc de aceasta – show-uri politice ieftine, alături de incon-

fundabilul și incomparabilul

său unchi, declaraţii populiste,

drumuri care se deteriorează la

câteva luni după ce sunt repa-

rate, suspiciuni de favorizare a

afacerilor unor rude sau apro-

piaţi. Chirtoacă, la fel ca și Mihai

Ghimpu, s-a lăsat sedus de ideea

că locuitorii capitalei ar avea mai

multă nevoie de circ, de pretinsă

luptă cu comunismul, de specta-

cole cu brăduţi și bariere, decât

de ordine și curăţenie pe străzi,

de drumuri reparate, de preţuri

rezonabile la serviciile comuna-

le, de eliminarea birocraţiei și

corupţiei din primărie, de înlătu-

rarea profi torilor și carieriștilor în

favoarea unor persoane oneste și competente.

Chirtoacă a adoptat și stilul bădărănesc al unchiului său, deși alegerile anticipate din no-iembrie trecut au demonstrat că acesta este contraproductiv. Afl at în fruntea statului, Ghimpu și-a închipuit că mitocăniile, compor-tamentul excentric și declaraţiile deocheate pot inspira încredere și respect, iar oamenii sunt atât de lipsiţi de discernământ, încât să considere că „cic-cic” și „ pe-tea-petușok” ar fi dovada unei inteligenţe peste medie și a unui spirit sclipitor. Iată că lucrurile nu stau tocmai așa, pentru că cetăţenii au mai mult bun-simţ decât își închipuie politicienii. Astfel, nici în cazul nepotului, ei nu s-au lăsat impresionaţi de inepţii gen „dă-o în mă-sa”, „m-aţi zacalibit” și promisiuni de a le tăia unora capul.

Mihai Ghimpu, principalul vinovat pentru eşecul lui Dorin ChirtoacăGhimpu ar trebui să-și asume

eșecul lui Chirtoacă și pentru că, în campania pentru parlamen-tare, fostul dublu demnitar de stat și-a dat la o parte nepotul, imaginându-și că este deja po-liticianul carismatic și iubit de popor, în stare să ducă pe cont propriu partidul spre culmile victoriei. În actualele alegeri, liberalii par să fi înţeles totuși că un Ghimpu pe post de loco-motivă risca să tragă partidul pe linie moartă. În ceasul al doisprezecelea, unchiul a decis să facă cel mai bun lucru posibil pentru nepotul său, adică să nu-l mai „ajute”. Astfel, acesta s-a dat aproape dispărut și a re-zistat cu stoicism până aproape de sfârșitul campaniei. A avut doar câteva ieșiri în lume, ca să nu piardă de tot contactul cu poporul. De data aceasta însă, bătrânul Dragobete, ușor tocit de vreme, nu a mai dat iama prin discoteci, ci a mers la piaţă, pe unde vine lume mai multă și mai așezată, și a împărţit pes-telci, a făcut poze, a strâns la pieptu-i viguros precupeţele și le-a promis o viaţă mai bună.

Şeful liberalilor, supărat că tinerii au mâncat „sămânţă”Dar după alegeri, Mihai Ghim-

pu a reapărut în prim-planul scenei politice, gata din nou să taie „în carne și în oase” pentru nepotul său și încercând să gă-sească (și chiar a găsit) vinovaţii pentru nealegerea lui Chirtoacă. Se pare însă că nu a fost o idee prea inspirată. Pentru că, de cum s-a văzut în faţa camerelor de fi lmat, Ghimpu a și făcut câteva declaraţii prăpăstioase care l-ar putea costa scump pe candida-tul liberal.

Cel mai mult, el s-a arătat surprins și supărat de slaba prezenţă la vot, mai ales, a tine-rilor, care, în opinia lui, „au ieșit mai mulţi la 7 aprilie în Piaţa Marii Adunări Naţionale, decât la alegeri, pe 5 iunie”. Aceștia, chipurile, ar vrea să le pice li-bertatea și democraţia din pod, pentru că atunci când trebuie să decidă, ei stau în cameră și „mănâncă sămânţă”.

Ce motive a avut Ghimpu să se supere pe tinerii care nu au ieșit să-l voteze masiv pe Dorin Chirtoacă? În loc să se întrebe, de fapt, de ce nu au ieșit aceștia. Oare nu pentru că schimbarea mult promisă nu a mai venit, iar la putere au ajuns sufi cienţi im-postori și parveniţi? Și nu pentru că actuala guvernare aproape că nu se deosebește de fosta con-ducere comunistă? De ce crede Ghimpu că tinerii ar trebui să-i voteze necondiţionat pe politi-cienii care și-au zis, cu de la sine putere, piloni ai democraţiei autohtone, indiferent de ce ar face aceștia, de cât de înglodaţi ar fi în intrigi și certuri pentru putere, în lupte dezgustătoare pentru interese și benefi cii. Ce motive ar mai avea să le dea iarăși votul acei tineri care au crezut sincer, la 7 aprilie, că lup-tă pentru schimbare și reforme democratice?

Unitatea liderilor – bucuria poporuluiTotuși, Ghimpu acceptă și

faptul că cetăţenii s-or fi săturat de certurile din Alianţă. ,,Noi nu trebuie să concurăm între noi,

cine-i mai frumos, mai deștept”,

crede el. (Deși, la o adică, mie

tot Ghimpu îmi pare oleacă mai

frumos și mai deștept decât

ceilalţi.) „Noi, cei din Alianţă,

trebuie să mergem în același

pas, pentru că așa se vor bucura

cetăţenii”, mai crede el.

Și ce ne-am mai bucurat zilele

acestea, când cei trei s-au arătat

iarăși „uniţi în cuget și-n simţiri”

și au dat o declaraţie comună de

susţinere a candidatului liberal.

Dar, judecând după replicile

pline de venin și dispreţ, de la

care nu s-au putut abţine nici

acum, idila ar putea să nu se

producă.

Buliga l-a salvat pe Chirtoacă, iar Bodiu – baImediat după alegeri, Vla-

dimir Filat a mai pretins niște

mulţumiri din partea liberalilor.

Mihai Ghimpu crede însă că i-a

mulţumit sufi cient, așa că nu e

cazul să mai aștepte și colaci.

Mai ales că, a spus Ghimpu,

retragerea lui Victor Bodiu din

cursă nici nu i-ar fi adus lui Dorin

Chirtoacă prea multe voturi.

Evident, această „mulţumită” nu

avea cum să-l mulţumească pe

șeful liberal-democraţilor, care

știe exact că prin retragerea

propriului candidat la funcţia de

primar general, a „umfl at” lista

de consilieri a liberalilor.

Pe de altă parte, Ghimpu nu

a dezminţit nici de această dată

relaţia mai specială pe care o are

cu Partidul Democrat, elogiind

participarea candidatului demo-

crat la scrutin care, în opinia lui,

poate chiar a și salvat alegerile.

În continuare, Filat s-a oferit

să vină cu ajutoare materiale,

nu doar morale, pentru a-i face

campanie lui Chirtoacă. Ghimpu

a răspuns posac că se poate des-

curcă și fără banii lui Filat.

Nu a rămas deoparte nici

Marian Lupu, care, fi ind cel mai

fotogenic dintre toţi, le-a propus

aliaţilor să apară împreună într-

un spot electoral, în susţinerea

lui Dorin Chirtoacă. Aici a venit

Filat cu replica și le-a recoman-

dat unora să facă ce au făcut

până acum și să nu-și facă apa-

riţia în public. I-a fost adresată

replica autorului iniţiativei? Sau

l-a avut în vedere pe unchiul

candidatului, care a devenit prea

vizibil și logoreic. Cert este că,

dacă o vor ţine tot așa, ajutorul și

susţinerea i-ar putea ieși pe nas

candidatului Alianţei.

Incoerenţa CEC-ului generează suspiciuni Un mare deserviciu lui Dorin

Chirtoacă i-ar putea aduce și

Consiliul Electoral Central, dacă

va proceda la fel ca și în primul

tur de scrutin. Modul în care au

fost anunţate rezultatele ale-

gerilor, tergiversările, pauzele,

incoerenţa declaraţiilor pot să

arunce o umbră de suspiciune

asupra corectitudinii și lega-

lităţii procesului electoral. Or,

după alegerile din 5 iunie au fost

prea multe bâlbâieli și afi rmaţii

contradictorii, când ba erau

anunţate rezultatele pentru 99

la sută din voturi, ba ni se spu-

nea că aceste date încă nu au

ajuns la CEC, ba că, în general,

nici nu au existat astfel de date.

Președintele instituţiei, Iurie

Ciocan, ba zicea că procesul de

numărare a voturilor nu a fost în-

trerupt nici pentru o clipă, ba că

funcţionarii obosiţi și-au luat o

pauză de vreo șapte ore. Aceste

manevre ne duc cu gândul la un

alt scrutin, când pentru alegerea

lui Serafi m Urechean în funcţia

de primar a fost deconectată

lumina în capitală. Tertipurile

de acest gen ar trebui evitate, în

cazul în care ne dorim un primar

al cărui legalitate să fi e recunos-

cută de toţi, și al cărui mandat

să nu fie marcat de pecetea

neîncrederii și îndoielilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Electoratul „prost” i-a sancţionat pe politicienii „deştepţi”Electoratul „prost” i-a sancţionat pe politicienii „deştepţi”De ce nu a câștigat Dorin Chirtoacă din prima competiţia pentru Primăria capitalei, dacă însuși Vladimir Filat a dat dovadă de mărini-mie și și-a retras propriul candidat în favoarea acestuia? Nu discutăm aici despre sinceritatea gestului și despre panourile publicitare care au îndemnat alegătorii, pe durata întregii campanii electorale, să-l voteze pe Victor Bodiu. Totuși, de ce nu, dacă democrata Valentina Buliga a smuls cu dinţii și cu torbele de macaroane voturi de la Igor Dodon, pentru a-i diminua acestuia scorul electoral? Dacă Mihai Ghimpu s-a lăsat acoperit de uitare și scufundat în anonimat, de dragul nepotului și al primăriei. Ceva nu a ajuns, totuși.

În Republica Moldova, democraţia este atacată

de proeuropeni!?!Dacă nu sunt așa cum și-au dorit, rezulta-tele alegerilor locale gene-rale din Repu-blica Moldova par să trezeas-că în partidele și susţinătorii proeuropeni sentimente curioase.

De câteva ore, de când candidatul Parti-dului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a luat prima opţiune în primul tur pentru alegerea primarului capitalei Chișinău, presa democrată (!?!), politicienii din arcul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), însoţiţi de un cor de analiști aliniaţi, se înscriu într-o rea-litate ciudată. O realitate în care nu știu să piardă, contrazicând voinţa electoratului. Cu alte cuvinte, democraţii de la Chișinău sunt cei mai antidemocraţi când vine momentul să le scape puterea din mână. Nu voi face aici o listă cu titlurile care editorii asfi xiază paginile electronice ale presei din Republica Moldova, titluri care se regăsesc complet în “De ce Dodon este un pericol pentru Chișinău!” (timpul.md). Voi încerca doar să nu mă las convins de aceste reacţii lipsite de maturitate și onoare venite din partea unor evident frustraţi și lipsiţi de satisfacţia puterii. În fond, ei jignesc opţiunea de vot a moldovenilor, iar eu, personal, cred că la nivel de prestaţie și onoare, Republica Moldova poate și trebuie să poată mai mult la nivel politic.

La fel ca și nefericitul Mircea Geoană, Dorin Chirtoacă a ţopăit numai o noapte, apoi, în zori, în faţa rezultatelor parţiale, a gustat din amărăciunea unei înfrângeri la fel de parţiale. Pentru că, nu-i așa, este posibil un tur II, dacă Igor Dodon, candidatul PCRM, nu va lua 50% din voturile din Chișinău. La cei puţin peste 30 de ani ai săi, Chirtoacă se trezește la realitate, odată cu toată AIE, afl ată la guvernare. Numai că dușul rece al alegerilor de dumi-nică este unul la copcă, rusesc, câtă vreme comuniștii au învins în marile orașe ale Republicii Moldova. Asta vorbește nu despre capacitatea comuniștilor moldoveni de a convinge electoratul, ci despre incapacitatea celor din AIE (Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal și Partidul Democrat din Moldova) de a se face înţeleși și credibili. Chiar dacă au câștigat în 20 de raioane, cei din AIE gustă lecţia amară de la Chișinău, pentru că se știe, alegerile în Republica Moldova se dau în capitală, acolo unde se afl ă jumătate din populaţia republicii. Și mai este ceva extrem de important. Un fenomen care scapă din vedere și sim-ţul realităţii, inclusiv analiștilor și politicienilor de la București. Este vorba de faptul că până și partidele comuniste au dreptul la viaţa politică.

Indiferent care va fi rezultatul fi nal al votului pentru primăria Chișinău, lipsa de maturitate a celor din AIE și a celor care le construiesc (prost) imaginea și intenţiile, rămâne un puternic semnal de alarmă. Fără complicate fi lozofi i, democraţia înseamnă demnitate chiar și atunci când pierzi. Se pare că mica ţară româ-nească de la stânga Prutului, la nivel de clasă politică, a tras mult prea mult cu ochiul la clasa politică de la București.

P.S. – La ora la care scriu aceste rânduri, Igor Dodon are 52,80%, iar Dorin Chirtoacă – 42,88%.

Autor: Dan TOMOZEI

Sursa: dantomozei.wordpress.com

Da, georgienii nu sunt moldo-veni. Și nici moldovenii georgi-eni. Nu ne referim la aspectele etnice, lingvistice sau culturale. Avem în vedere caracterul și ambiţiile europene. Starea de spirit, aspiraţiile, elanul sau lipsa lui. Vorba evreilor mucaliţi de la Odesa: moldovenii și geor-gienii sunt două mari deosebiri! (молдоване и грузины это две большие разницы!)

Georgienii, cu mult mai avansaţi în procesul de democratizare și de construcţie naţional-statală, au demonstrat, pentru a câta oară, că au caracter. Voinţa politică a georgi-enilor de a se debarasa de balastul sovietic, pentru a putea progresa pe calea modernizării propriei lor ţări, s-a manifestat de curând prin adoptarea „Cartei Libertăţii” de către Parlamentul de la Tbilisi, la 31 mai, cu unanimitate de voturi. „Carta Libertă-ţii” este denumirea Legii georgiene a lustraţiei.

Proiectul „Cartei Libertăţii” îl are ca autor pe Ghia Tortladze, liderul facţiunii parlamentare de opoziţie „O Georgie puternică”. Mai multe prevederi ale acestei legi au și intrat în vigoare, pe când altele vor fi puse în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2012.

„Carta Libertăţii” stabilește, între altele, restricţii în cazul foștilor cola-boratori ai serviciilor secrete ale Uni-unii Sovietice, al celor care au deţinut funcţii de conducere în Partidul Co-munist și Komsomol. Foștii kaghebiști și ștabi comuniști sau comsomoliști nu vor putea ocupa nici o funcţie în in-stituţiile executive sau reprezentative ale statului, în Consiliul de Securitate al Georgiei, în Cabinetul de Miniștri, în ministere și departamente, în admi-nistraţia prezidenţială, în Cancelaria Guvernului sau în comisiile rogatorii. În același timp, „Carta Libertăţii” sta-bilește în mod expres că lustrabilii nu vor putea fi antrenaţi în activitatea Ministerului Apărării și a celui de Interne, precum și a structurilor de investigaţie operativă și nu vor putea fi avansaţi în grade superioare celui de locotenent-colonel. Reprezentanţii acestei categorii de persoane nu vor putea ocupa funcţii de judecători, de rectori și prorectori ai instituţiilor de învăţământ superior, de decani sau șefi de catedră. Aceștia nu vor putea fi promovaţi nici în conducerea pos-turilor publice de radio și televiziune, și nici în Consiliile de coordonatori ai respectivelor posturi. Lustrabilii care ocupă în prezent funcţiile vizate de „Carta Libertăţii” sunt obligaţi să demisioneze în maximum 30 de zile calendaristice din momentul intrării legii în vigoare, iar în cazul în care termenul va fi depășit, o Comisie spe-

cială va face publice toate informaţiile cu privire la activitatea acestora în structurile poliţiei politice sovietice. Foștii colaboratori KGB și ai celorlalte servicii secrete sovietice vor putea candida la alegerile locale sau par-lamentare din Georgia doar după ce informaţia despre colaborarea lor va fi făcută publică.

Totodată, legea interzice utilizarea publică a simbolurilor fasciste și co-muniste. De asemenea, legea instituie controlul asupra fl uxurilor fi nanciare din străinătate.

Comisia specială care se va ocupa de aplicarea întocmai a prevederilor „Cartei Libertăţii” va fi creată prin decretul președintelui Georgiei, legea stipulând obligativitatea delegării în Comisie a câte unui reprezentant al tuturor fracţiunilor parlamentare. În cel mult șase luni de zile, Comisia va primi toate materialele, dosarele și fondurile arhivistice ale fostului KGB, ale fostului Partid Comunist din Georgia și ale Komsomolului. Legea prevede transmiterea obligatorie către Comisia specială a tuturor do-cumentelor care vizează agentura serviciilor secrete sovietice.

Potrivit Preambulului „Cartei Liber-tăţii”, scopul legii constă în curmarea, în acord cu principiile și normele de drept internaţional, a oricăror aten-tate la securitatea Georgiei, a teroris-mului și crimelor împotriva statului. „Carta Libertăţii” are menirea de a contribui la funcţionarea efi cientă a legislaţiei georgiene, la dezvoltarea democratică a ţării și la contracara-rea ideologiei comuniste și fasciste. În legătură cu acest ultim aspect, legea prevede atribuţii concrete ale Comisiei speciale. Comisia va examina orice cerere privind eradicarea simbo-lurilor comuniste și fasciste, privind construcţiile de cult, monumentele (inclusiv cele funerare), denumirile de străzi și de localităţi prin care se propagă ideologiile comunistă și fascistă.

Și acum să revenim la oile noastre. Făloasa Alianţă pentru Integrare Eu-ropeană de la Chișinău, care practică o demagogie antisovietică și antico-munistă fără egal, nici de gând nu are să recurgă la un gest asemănător celui din Georgia. Nici Filat, nici Lupu și nici Ghimpu (iar până acum un an nici Urechean) nu au avut și nici nu au ca preocupare vie și sinceră adoptarea unei legi a lustraţiei. Aceștia, domnilor, nu că ar fi împotrivă, dar, zic ei, nu e cazul, nu e momentul, ca să nu stresăm cumva societatea, că o asemenea lege ar fi deja lipsită de obiect, depășită, inoportună, că s-a terminat mama ar-hivelor KGB, ale Partidului Comunist și ale Komsomolului sau Procuraturii din fosta RSSM, că, chipurile, toate dosare-le până la ultimul au luat calea lungă a Moscovei și Tiraspolului!

La 11 ianuarie 2010, fostul preșe-dinte interimar Ghimpu declara într-o emisiune televizată: „Eu consider că trebuie să fi e legea lustraţiei. Dar îmi pare că, încă atunci când eram în pri-mul parlament 1990 sau 1989, deja se zvonea că dosarele nu mai sunt la Chișinău, că sunt duse. Moscova a făcut tot posibilul să-și păstreze clienţii săi, să nu-i depistăm noi ca să funcţioneze mai departe, să activeze pentru KGB”. Aţi văzut, domnilor? Acesta este unul dintre fruntașii „integrării europene”. Totuși, din bun-simţ, Ghimpu și-ar fi pu-tut motiva eschivarea prin „argumente” ceva mai consistente și mai credibile.

Ghimpu are nevoie de dosarele de la Tiraspol ca să afl e că ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al Repu-blicii Moldova la Moscova, Andrei Ne-guţa, este fost activist komsomolist și comunist. Ghimpu, dar mai ales Filat, are nevoie de aceleași dosare ca să i se confi rme că noul președinte al Curţii de Conturi, Serafi m Urechean, a fost și el mare secretar de partid în timpul URSS. Fruntea coaliţiei are nevoie de dosarele de la Tiraspol ca să li se arate că actualul director al Radio Moldova, Alexandru Dorogan, absolvent al

Școlii Superioare de Partid pe timpul lui Brejnev, a fost lucrător pe frontul ideologic sovietic și comunist. Tot de dosarele de la Tiraspol are nevoie mândra AIE pentru a afl a că aproape toată conducerea SIS, de la generalul Gheorghe Mihai la generalul Valentin Dediu s-au școlit în Școala Superioară a KGB și au activat în temuta structură pe timpul sovietic. Fără dosarele de la Tiraspol, Mihai Ghimpu nu are cum și de unde ști că deputatul PL, Valeriu Saharneanu, este absolvent al Școlii Superioare de Partid. Fără acele ne-norocite dosare nici Filat nu are cum afl a că ministrul Afacerilor Interne, generalul Alexei Roibu, a absolvit Școala Superioară a KGB de la Minsk și provine din odioasa structură. Eh, dacă s-ar face o listă a tuturor lustra-bililor celebri din Republica Moldova, nu ne-ar ajunge nici zece numere de ziar ca să o publicăm.

Fără o lege a lustraţiei nu am făcut nimic! Nici reforme, nici democratiza-re, nici integrare europeană. Lucru-rile nu merg în Republica Moldova pentru un motiv banal de simplu. Ele nu merg de prea mult sovietism și kaghebism infi ltrat până în măduva oaselor firavului nostru organism social și statal.

Singura tentativă concretă de ela-borare și promovare a unei legi a lus-traţiei în Parlamentul de la Chișinău a făcut-o PPCD. Proiectul însă a primit avizul negativ al guvernului condus de ex-premierul Ion Sturza, el însuși recunoscând într-un interviu că nu a fost străin de serviciile secrete sovie-tice. Cititorii nu-mi vor permite să gre-șesc afi rmând că din acel guvern făcea parte și Vladimir Filat, iar lucrurile se întâmplau pe timpul președintelui Petru Lucinschi, cavaler al ordinului „Steaua României” în grad de colan. Proiectul legii lustraţiei elaborat de PPCD zace și acum în Parlament. El nu a fost adoptat, pentru motive evi-dente, nici în timpul guvernării PCRM. Acum, întrebarea vine: de ce nu a fost

examinat respectivul proiect în ultimii doi ani de guvernare „anticomunistă”, „proeuropeană” și „românească”? Nu avem veleităţi și pretenţii de pa-ternitate, nu pretindem dreptul de copyright! Dacă deranjează faptul că proiectul a fost semnat de deputaţii PPCD, să facă deputaţii AIE unul mai bun! Important este ca semnalul unei schimbări reale și de fond să fi e dat în Republica Moldova.

Adoptarea legii lustraţiei are va-loare de test pentru actuala guver-nare. Altminteri, dacă tot vedem atâta ezitare și împotrivire, avem tot dreptul să admitem că și Guvernul, și Parlamentul, și Serviciul de Informaţii și Securitate, și judecătoriile, și pro-curatura, și ministerele, și mitropolia închinătoare la Moscova, și ambasa-dele noastre peste hotare, și redacţiile gazetelor și televiziunilor de tot felul, și mediul academic și cel de afaceri, și partidele politice au fost și sunt burdușite cu kaghebiști mai tineri și mai bătrâni, mari și mici în grad, mai iuţi și mai înceţi la minte.

Kaghebiști au fost, kaghebiști sunt încă! Tot ce înseamnă structură înche-gată și cât de cât funcţională în ţara asta, putem prezuma, este împănată din greu cu foști ștabi sovietici pe care AIE nu vrea în nici un caz să-i decon-spire! V-aţi întrebat vreodată: de ce, oare? De aia! De aia că ursul nu are coadă, de aia că, totuși, cadrele hotă-răsc totul (vorba lui Stalin), de aia că KGB-ul n-a murit, doar un pic a aţipit, de aia că Alianţa de guvernământ este „pentru Integrare Europeană” doar în vorbă, nu și în faptă, de aia că nici la București nu s-a făcut o lustraţie adevărată și până la capăt, de aia că moldovenii nu sunt georgieni, de aia și de aia, și de aia!

Republica Moldova a ieșit din URSS, dar nu a ieșit URSS-ul din Repu-blica Moldova și o bântuie ca un duh rău. E vorba de un diagnostic, nu de o metaforă.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Legea lustraţiei sau moldovenii nu sunt georgieni!

10 IUNIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIBlogosfera

Eu nu am votat pentru nimeni la alegerile locale. Și nu voi vota nici la acele repetate. Nu e din lene și nu e din lipsă de interes sau informare – merg la alegeri, semnez pentru buletine, și apoi aplic ștampile pentru toţi. Să nu se supere nimeni.

Pentru Chirtoacă nu votez din mai multe motive. În primul rând, nu votez niciodată primarii care își amintesc de

locuitorii localităţii doar cu un an înain-te de alegeri. De obicei, așa se întâmplă – în ultimul an se repară drumurile mai acătării, se face curat mai bine și se iese mai des în lume cu declaraţii despre realizări.

Iar pentru Chișinău au fost 4 ani răi. Nu au fost cei mai răi, au fost răi ca de obicei. Mizerie în oraș. Piaţă centrală în centru. Tarabe și publicităţi peste tot. Corupţie în primărie. Maidanezi. Parcări. Toate acestea ţin de atribuţiile Primăriei și totuși, nu s-a întreprins nimic. Sau, mai rău, s-au întreprins lucruri neîndemânatice și neprofesi-oniste.

Plus, nu văd de ce lucrurile s-ar îm-bunătăţi. Am urmărit discursurile elec-torale ale lui Chirtoacă. Cauza tuturor problemelor sunt comuniștii, care s-au opus activităţii normale a Primăriei. Sau puterea centrală. Pe mine m-ar fi interesat să aud de la el care au fost defi cienţele și greșelile lui personale, și cum are el de gând să le corecteze. Dar așa ceva nu există. Ascultându-l, se

creează impresia că ascult o persoană impecabilă, contra căreia complotează toţi. Iar când o persoană se consideră impecabilă, ea nu are motive să se schimbe, să evolueze. Deci, dacă-l ale-gem, încă patru ani nu se va schimba nimic – vom avea un primar ideal, care lucrează din greu pentru noi, însă toţi în jur îi încurcă.

Pe Dodon nu-l voi vota din alte motive. Îl cunosc și îl consider un bun profesionist. Dar el este de la comuniști. Și a-l alege pe el înseamnă să-l alegi pe el împreună cu toată gașca lor, și decizi-ile, desigur, nu el le va lua. Iar comuniști la putere nu mai vreau – au avut 8 ani la dispoziţie, perioadă în care puteau face din ţara aceasta o bombonică, dar au avut grijă numai de propriile buzunare.

Deci, ce avem? Un candidat de la liberali, care a venit la putere când administraţia centrală a ţării aparţi-nea comuniștilor. Și un candidat de la comuniști, care vrea să vină la putere când puterea centrală aparţine AIE.

Pentru ambii era/este evident că din această cauză vor avea probleme în administrarea orașului, ceea ce e rău pentru locuitori. Ambii însă au decis că interesele lor de partid sunt mai presus decât calitatea vieţii noastre, a chișină-uienilor. Asta e cel puţin iresponsabil și neprofesionist. Iar eu chiar vreau un primar profesionist.

Iar referitor la aceea că trebuie de ales răul mai mic – mai lăsaţi-mă. Nu mai vreau să cumpăr carne de câine, care mi se vinde drept carne de miel, îmi ajunge. Nu vreau să votez o persoană căreia nu-i pasă de mine ca de locuitor al orașului. Pot să-mi dau foarte bine seama când sunt folosit... și nu-mi place să fi u folosit.

Care vor fi urmările la aceea că voi strica buletinul? Unul dintre ei va câștiga. Oricare. El va fi primar, dar nu va fi primarul meu. Să fi m serioși, mai rău decât acum nu va fi. E perioadă electorală oricum, ne mai așteaptă niște alegeri parlamentare, așa că ori-cine dintre ei va fi ales, se va strădui să

arate că lucrează. Acestea nu-s alegeri

parlamentare, care afectează ţara în

ansamblu, ci doar alegeri locale, care

afectează casele noastre și doar casele

noastre. Lăsaţi, voi convinge vecinii să

facem singuri frumos în faţa caselor

noastre și vom avea bucăţica noastră de

Chișinău curat, frumos și cu fl ori.

Desigur, este puţin probabil că acela

care va pierde să fi e învins cu diferenţă

de un vot. Ar fi prea dramatic. Va fi însă

diferenţă de vreo 5-10 mii de voturi. Și

voturile acelea vor fi acoperite de 5-10

mii de oameni care au decis să nu vo-

teze. Fiindcă avem mult mai mult de 10

mii de oameni care nu vor vota fi indcă

nu mai vor să primească carne de câine

etichetată drept carne de mieluţ.

Faceţi-vă temele de acasă, pe urmă

cereţi votul meu.

Iar pe 19 iunie eu voi merge la secţia

mea de votare și voi vota pentru ambii

candidaţi. Fiindcă mi-s dragi ambii.

Natan GARŞTEA

Sursa: natangarstea.blogspot.com

Din păcate pentru candidatul

liberal, exit-poll-ul nu a reușit

să-l facă decât penibil. Colegii

de partid i-au bătut din palme

și i-au scandat numele, Dorin

Chirtoacă a făcut planuri la

televizor și a vorbit despre cum

va purcede, chiar de a doua zi,

la constituirea majorităţii în

consiliu. Un mai nou coleg de

partid de-al primarului, Oleg

Cernei, dedicat acestuia trup

și suflet, cum i-a fost dedicat

odinioară unui alt șef de-al său

de partid, a povestit la un post

de televiziune, înecându-se de

emoţie, cum a câștigat Chirtoacă

Primăria, fără acţiuni de cam-

panie, fără panouri publicitare

și alte excese costisitoare, doar

pentru că este cinstit și onest și

a muncit din greu pentru binele

orășenilor.

Și alţi lideri politici din cadrul

coaliţiei de guvernământ s-au

cam dat în stambă. Pentru că,

după un „haideţi să așteptăm

rezultatele ofi ciale”, discursurile

acestora porneau tot de la date-

le exit-poll-ului și de la premisa

că au câștigat alegerile în Chiși-

nău. Șeful PLDM-ului, Vladimir

Filat, le-a solicitat liberalilor

mulţumiri sincere și profunde

pentru că, evident, datorită lui

și gestului său dezinteresat, a

ajuns Chirtoacă primar. Marian

Lupu a explicat cum PD-ul și

cele aproximativ două procente

acumulate de Valentina Buliga

au contribuit decisiv la victoria

lui Chirtoacă.

Într-o situaţie ingrată au ajuns și unii analiști care au avut mai puţină răbdare și s-au grăbit să dea victoria lui Chirtoacă din sondaje drept una reală. Aceștia au constatat cu bucurie că re-zultatele exit-poll-ului confi rmă rezultatele sondajelor anterioare (de parcă și sondajele, și exit-poll-ul nu ar fi avut aceeași mamă și tată). Sociologi de marcă s-au alăturat corului care interpreta „Oda bucuriei” și au dat asigurări că, atât surprizele, precum și un al doilea tur al alegerilor, sunt ex-cluse. Acum, toţi acești politicieni și analiști ar trebui să ceară de la autorii sondajului despăgubiri

materiale pentru prejudiciul de imagine care li s-a adus, ce-i drept, un prejudiciu asumat cu bună știinţă.

S-ar părea că experienţa din ultima perioadă, mai ales cea a sondajelor la urne, ar fi trebuit să-i facă pe toţi aceștia mai rezervaţi în declaraţii. Să ne amintim că exit-poll-ul prezen-tat de Publika TV după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 a oferit și atunci, spre marea bucurie a politicienilor de la guvernare, rezultate de un optimism mult peste marja de eroare. Sondajul la urne a creditat Alianţa cu aproxima-

tiv 13 la sută mai multe voturi decât a obţinut în realitate, iar Partidul Comuniștilor a acu-mulat peste 13%, faţă de cele 26% estimate în sondaj. AIE s-a culcat pe-o ureche și înainte de referendumul constituţional din septembrie trecut, îmbătându-se cu promisiunile dătătoare de speranţe fără de limite ale son-dajelor de opinie, care preziceau o prezenţă la vot de aproximativ 73 la sută din totalul electora-tului. La urne s-au prezentat însă puţin peste 30%. Nu s-a dezminţit nici ultimul exit-poll. Cele 53% ale lui Chirtoacă s-au dovedit a fi , până la urmă, doar

46,5 la sută, iar Igor Dodon a acumulat 48 la sută, faţă de cele 41 din sondaj.

Există o explicaţie, vor zice autorii sondajului și poate că vor avea dreptate.

Or fi moldovenii niște fricoși și făţarnici, care una zic și alta fumează, cum zic sociologii, or fi leneși și lăsători, așa cum afi rma Mihai Ghimpu, dar de ce insistă politicienii în eroare și continuă să creadă că sondajele pot să le asigure victoria în alegeri, în ciuda comportamentului lor iresponsabil și a prestaţiei mai mult decât lamentabile?

Ioana FLOREA, FLUX

Exit-poll-ul meu – împotriva tuturor

S c r i u t e x t u l ista cu câteva zile înainte de ziua lo-calelor, dar îl voi plasa pe site la ora încheierii alegeri-lor. Ca să nu infl u-enţez pe un altul care stă la dubii, lasă să hotărască singur. Așadar, din ‘92 până acum am participat la toate alegerile. Acum o altă decizie s-a maturizat. O decizie conștientă și bine cântărită – nu mai ies la nici o votare de acum înainte. Să nu ziceţi că nu v-am zis. Drept că așa impulsuri au fost mai dese în ultimii 2-3 ani: aici, poate, aici, mai erau pe twitter și fb. Dar îmi călcam pe inimă și mă duceam. Ca să nu câștige „ai lor”.

Nu mă mai duc la localele din 5 iunie. Nici la alte alegeri care vor urma. Până când văd că celor care le place puterea, în toată perioada de activitate de după alegeri, le va veni în cap nu banul, acidul uric sau impotenţa, punând mâna pe putere, dar le va veni în minte și-n inimă respectul faţă de interesele omului simplu.

Nu mai particip la farsele numite alegeri. De aceea că politici-enii actuali au fost formaţi de noi ieri și azi doar ca să nu câștige comuniștii, prin creditare nelimitată de încredere. Această clasă politică nu știe de control și nu va accepta controlul nostru asupra ei. Această clasă reprezintă niște cârcotași, niște făţarnici, niște omuleni fără verticalitate care “negociază” între ei câștiguri grase, aruncându-le alegătorilor doar lozincile măreţe.

De aceea că aud numai: „am primit de la partenerii noștri 60 de milioane, am primit 90 de milioane, vom primi 2 miliarde” dacă ne votaţi. Și nu se vede nici o schimbare, nici măcar de cele din categoria celor care pot fi făcute și fără bani.

De aceea că m-am săturat să aud de la ei – voi vorbi, dar nu acum (Godea și mulţi alţii.). De aceea că au un limbaj incoerent (Ghimpu, Lupu și mulţi alţii). De aceea că umblă cu suptul (Ghim-pu și Voronin). De aceea că șefi i politici au impresia că-s niște zei pogorâţi pe pământ (Filat ș.a.). Iar cei de rang mai mic ori îs muţi în umbra „șăfului”, ori îs fanaţi, ori chiar zombaţi rău. De aceea că-s fariseici și se vor preface în ce vrei numai să pună mâna pe putere (Dodon).

De aceea că ei nu se zbat ca să facă viaţa aici mai bună – doar își pierd energiile în luptă între ei și ne atrag și pe noi în gâtuirea oponenţilor lor.

Știu, lor li-i „în krâlă” că a fost sau n-a fost unul la alegeri, dar eu interpretez asta ca o pedeapsă lor. Că altfel nu-i pot pedepsi. Decât să mă mai amăgesc cu poate-poate, mai bine să-mi recu-nosc, așa nu! Asta e ţara mea, nu a politicienilor. Prin ne-votul de azi împotriva tuturor partidelor și politicienilor, eu le iau ţara asta din mâinile lor.

Muzicanţii, marșul! „Patrioţii” zombaţi, pe loc repaos!

Sursa: http://www.curatmurdarsrl.com

Eu niciodată nu m-am arătat

optimist în ceea ce privește capacităţile actualei generaţii de a se orienta în spaţiu (mai ales, cel politic). Lucrurile nu s-au prea schimbat. Inconști-enţa din 7 aprilie este aceeași inconștienţă de azi. Doar că

actualii reprezentanţi ai AIE

și-au cam golit rezerva de „ași

în mânecă”.De 20 de ani, societatea civi-

lă, în care s-au pompat fonduri enorme, i-a învăţat pe tineri să fi e „deschiși”, „toleranţi” și „lipsiţi de complexe” – exact așa cum are nevoie piaţa internaţiona-

lă de muncă. Rezultatul este

pe faţă – generaţia „Work and

Travel”.

Da, cei care au fl uturat stea-

guri și ţipat libertate în centrul

orașului în 2009 ar fi trebuit să-și

schimbe numele în generaţia

„Work and Travel” – tinerii care

nu își doresc nimic pentru ţara

sa, ci caută doar un prilej de a

pleca peste mări și ţări pentru un

„job” (Doamne, cât de scârbos și

imbecil este acest neologism!). Li-

bertatea lor nu a însemnat decât

libertatea de a fi un nimeni, de a

evada cât mai repede de pe vasul

naufragiat. O mare parte din ei nu

se întorc acasă. Nu pentru că ar

fi „scârbiţi” de comunism (motiv

foarte „serios”), ci pentru că nu

prea au valori în baza cărora și-

ar identifi ca niște idealuri. Nu au

valori în baza cărora s-ar asocia

pentru a crea o forţă socială pu-

ternică. Nu au pentru ce reveni

acasă, pentru că sunt lipsiţi de orice potenţă creatoare. Într-adevăr, ce pot propune ei în afară de americanisme și gadgeturi de ultimă oră? Uite așa ne mișcăm spre modelul „societăţii deschi-se”, în care unicul drept real este cel al „liberei circulaţii”.

Actuala clasă politică a făcut în 2009 un târg destul de „cin-stit” – voi ne aduceţi la putere, noi vă ducem în Europa. Zis și făcut: politicienii au venit la pu-tere, tinerii au plecat în Europa, de unde nu au mai venit.

P.S.: Dar sper că, în scurt timp, „eurooptimismul” se va stinge, iar tinerii vor conștientiza că problemele se pot rezolva doar „prin noi înșine”, prin asociere, prin muncă și sacrifi cii. O altă cale, pur și simplu, nu există.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

Liberalii şi comuniştii, implicaţi într-un act de

perversiune politicăAm decis, în turul doi nu voi vota pentru nici un candidat la funcţia de primar. Din princi-piu. În loc să revină la normal, situaţia din ora-șul meu devine tot mai mizerabilă. Chișină-uienii sunt trataţi în calitate de carne de tun în lupta pentru fotoliile de deputat și miniștri.

Să spunem sincer, lupta pentru funcţia de primar general al Chișinăului este una pur politică, care nu are nici cea mai mică legătură cu problemele locale. Primăria Chișinău nu este decât o punte spre putere a tot felul de elemente degenerate. Scuzaţi de comparaţie, dar atunci când liberalii și comuniștii tratează orașul în care m-am născut și copilărit toată viaţă, ca pe o prostituată, nu pot să rămân în postura de “alegător disciplinat și cuminte”.

Din câte știu, din 2011 trebuia să intre în vigoare legea cu privire la statutul municipiului Chișinău, lege care avea menirea să depolitizeze administraţia locală din capitală, transmiţând mai multe atribuţii sectoarelor. Acest lucru a fost amânat pentru 2015 din motive pe care le cunoaștem – Chișinăul este o bucată politică prea delicioasă pentru a fi lăsată să se dezvolte în voie.

Avem doi circari cărora le doare în cot de problemele locale. Ei sunt preocupaţi de alegerile parlamentare. Eu, cel căruia îi pasă mai mult de soarta orașului, decât de soarta Parlamentului, o instituţie care în ochii mei este compromisă și absolut inutilă, mă întreb asemenea cetăţeanului turmentat: pe cine să votez? Dar de ce aș vota? Ţipetele isterice ale celor angajaţi politic aici sunt absolut inutile.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Să vă fi e ruşine! Nu învinuiţi tinerii de eşecul AIE!

Vom avea turul doiPotrivit datelor prezentate de CEC,

aproximativ 4 % nu i-au ajuns liberalului Dorin Chirtoacă pentru a câștiga funcţia de primar al Capitalei din primul tur. Și mai puţin nu i-a ajuns comunistului Igor Dodon – aproximativ 2 %.

Ghimpu: Tinerii mănâncă seminţe când trebuie să ia deciziiLiderii AIE s-au grăbit să numească și vinovaţii. Cică, tinerii care

nu au ieșit la vot sunt vinovaţi de faptul că Chirtoacă nu a câștigat din primul tur. „Am impresia că mai mulţi tineri au ieșit în stradă pe 7 aprilie, decât la alegeri pe 5 iunie”, a spus Mihai Ghimpu. Liderul liberal a mai adăugat că tinerii, atunci când trebuie să iasă la ale-geri, preferă să mănânce seminţe. Cu alte cuvinte, tineretul nostru e iresponsabil.

Filat – nevinovat, tinerii – pasiviLa rândul său, Vlad Filat împarte aceeași părere și supărare cu

colegul său de alianţă. El spune că studenţii au avut destul timp să-și facă viză de reședinţă în Chișinău, pentru a putea vota, dat fi ind faptul că mulţi din ei nu au votat anume din acest motiv, că nu aveau viză.

De ce unii nu votează?Eu însă, am impresia că dânșii privesc tinerii ca pe niște indivizi

obligaţi să le dea votul. De unde aţi luat, stimaţi lideri, că studenţii sunt datori să vă voteze? Cum de vi se mișcă limba să spuneţi că tinerii sunt vinovaţi de eșecul vostru? Lumea nu e măritată cu voi ca să vă voteze în orice caz și situaţie! Lumea votează realizările voastre, atunci când ele satisfac cerinţele alegătorilor. Întrebaţi-vă mai întâi de ce tinerii nu vor să vă voteze! Și nu doar tinerii. Le-aţi dat prea puţine motive ca să vă susţină în continuare. Ei au așteptat mult mai mult; nu cearta dintre voi și aroganţa. Anume din acest motiv, unii tineri nu depun prea mare efort ca să vă voteze. Ei ar prefera să stea acasă, decât să dea votul pentru PCRM (mă refer la tinerii susţinători ai democraţiei).

În cadrul unei ediţii speciale de la Publika TV din ziua de 5 iunie 2011, Filat a zis că-i va da domnului Godea o oglindă ca să discute cu el însuși. Cred că și dl Filat are nevoie de una. Să privească mai întâi la greșelile sale, să-și caute mai întâi vina în sine!

Mesaj pentru guvernareSă nu mă înţelegeţi greșit! Eu optez pentru o societate activă,

care ia parte la toate schimbările în ţară. Am votat și eu în localitatea mea. Dar nu m-am așteptat la asemenea declaraţii de la cei în care mi-am pus mari speranţe alături de tinerii care aspiră la democraţie și libertate. E adevărat că tinerii ar trebui să dea dovadă întotdeauna de activism. Ei să fi e motorul care să mobilizeze societatea pe o cale sau alta, indiferent care ar fi ea, reieșind din opţiunile fi ecăruia. Dar nevotarea este și ea o opţiune. E un semnal de care guvernarea ar trebui să ia seama. Opriţi certurile, lucraţi în comun, întruniţi-vă mai des în ședinţe, realizaţi promisiunile frumoase pe care le-aţi lansat, lăsaţi, la naiba, ambiţiile și interesele personale și de partid! Doar în așa caz veţi reuși să convingeţi întreaga societate, nu doar tinerii, să se prezinte la vot și să vă susţină.

Constantin ORION, vox.publika.md

Pe 19 iunie voi vota pentru Dodon şi Chirtoacă. Pentru că mi-s dragi ambii

Generaţia „Work and Travel”

Nu mai vreau să aud că în PL

sunt cei mai buni și inovatori.

Nu mai vreau să aud că în PLDM

sunt cei mai pragmatici și efi -

cienţi. Nu mai vreau să aud că

PD… dar se aude ceva de în PD?

Toate discuţiile prin oraș se re-

zumă la: băi, n-am cu cine vota,

dar decât un Dodon primar-gos-

podar, mai bine un Chirtoacă

primar-marinar/neprimar. Unii

prieteni de-ai mei spun că au

votat cu Buliga.

Toţi cei care s-au gândit vreodată să

voteze cu Dodon sunt criticaţi, făcuţi în

tot felul. Inclusiv și asupra mea. Deși,

CULMEA, eu nu voi vota cu Dodon. Pen-

tru cine mă are în prieteni pe Facebook,

vede că e scris pe fotografi a de profi l:

Eu nu voi vota primarul.

Să votez eu cu Chirtoacă? Nu, merci.

Nu-mi place. Nu mi-a plăcut. Nu cred că

îmi va plăcea.

Da, e băiat tânăr, cu ambiţii mari, are cunoștinţe vaste, este sincer, este direct și ajută toată lumea. Dar el nu este primarul meu.

Primarul meu repară drumurile – nu se jeluiește că PCRM e de vină.

Primarul meu nu dă vina pe câini că au ochi frumoși – el găsește un loc de trai pentru ei sau îi sterilizează, sau îi eutanasiază.

Primarul meu nu face politică – el aduce investiţii și dezvoltă infrastruc-tura orașului.

Primarul meu nu merge la piaţă cu camerele de fi lmat – el încearcă să transforme piaţa într-un loc agreabil.

Primarul meu nu merge pe jos/cu mașina – el își ia o bicicletă. Mai cum-pără câteva sute de biciclete și găsește niște locuri bune în care să fi e date în arendă aceste biciclete pe termen de o zi. Mai și găsește o zi în care să oblige toţi funcţionarii să meargă pe bicicletă și închide bd. Ștefan cel Mare.

Primarul meu nu se ceartă cu pre-mierul pe temele Chișinăului – el le rezolvă.

Primarul meu nu se laudă că a cum-părat un brad – el amenajează frumos tot orașul ca o obligaţie de serviciu.

Primarul meu nu umblă pe la baluri de absolvire, ultimul/primul sunet – el umblă pe la directori de școală/licee și încearcă să afl e care sunt problemele elevilor și cum pot fi ele soluţionate.

Primarul meu nu se laudă că are wi-fi în tot orașul – lumea și așa știe că asta e lauda.

Primarul meu nu dă o mână de aju-tor lucrătorilor de la salubritate atunci când aceștia curăţă străzile de zăpadă – el le cumpără autospeciale care să o facă în locul lor.

Primarul meu nu cumpără troleibuze în campania electorală (adică o dată în 4 ani) – el ia în fi ecare an măcar câte 10 noi și le aruncă pe acelea vechi.

Sursa: hodoronctronc.eu

Îndată după alegeri, Mihai Ghimpu s-a arătat nemulţumit de „irespon-sabilitatea” tinerilor care au preferat „să mănânce seminţe” în loc să partici-pe la alegeri și să susţină, desigur, viitorul nepo-

ţelului său. Paradoxal, dar acum doi ani, Mihai Ghimpu cânta ode în adresa acelorași tineri: „În sfârșit, ei reprezintă o generaţie conștientă”. Ce s-a întâmplat, totuși? Oare s-au „deconștienti-zat” tinerii, între timp?

Dorin Chirtoacă nu este primarul meu

Pentru cine şi pentru ce se fac sondajele în Pentru cine şi pentru ce se fac sondajele în Republica Moldova?Republica Moldova?

Deși sondajele la urnă, care s-au făcut la noi în ulti-

ma perioadă, au demonstrat o discrepanţă catastro-

fală între socoteala de-acasă și cea din târg, politici-

enii de la putere și-au pus iarăși toată încrederea și

speranţele în exit-poll-ul comandat de Publika TV,

fără a lăsa loc pentru puţină îndoială și prudenţă, de

parcă acesta, contrar tuturor evidenţelor, îl putea

face, în mod miraculos, pe Chirtoacă primar din pri-

mul tur al alegerilor. Au pus umărul și unele publica-

ţii, care au dat câte un „exclusiv” cu datele exit-poll-

ului, încă înainte de a se închide secţiile de votare,

grăbindu-se să-l dea câștigător pe candidatul liberal

și să se laude cu „sursele” care le furnizează astfel de

informaţii. Și cum realitatea prezentată de sociologi

era una extrem de frumoasă, era fi resc să se lase

cuceriţi de ea și să-i dea crezare.

10 IUNIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Dodon îl acuză pe Chirtoacă de

scheme frauduloaseIgor Dodon, candidatul PCRM la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, îl acuză pe contracandidatul său, Dorin Chir-toacă, că ar fi implicat în scheme frauduloa-se, ilegale de delapidare a banilor publici și trafi c de infl uenţă.

Dodon, în calitate de deputat, a făcut o interpelare către procurorul general Valeriu Zubco, prin care a solicitat ca Procuratura Generală să examineze minuţios aceste cauze și tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate, trans-mite Unimedia.

Dodon îl acuză pe Chirtoacă de trafi c de infl uenţă și dela-pidare a banilor publici în 5 cazuri. Potrivit lui, întreprinderile municipale Chișinău procură combustibil de la o companie petrolieră care ar aparţine lui Mihai Ghimpu și a dat exemplul „Eurosim”. Totodată, Dodon afi rmă că licitaţia privind efectu-area lucrărilor de reparaţie a bd. Alba Iulia s-a desfășurat cu grave încălcări, dat fi ind faptul că a participat doar o singură sursă, care a și fost desemnată câștigătoare - S.A. „Edilitate”.

„Astăzi am depus la organele de control un set de documente care probează existenţa unor scheme de corupţie la Primăria Chișinău, sub gestiunea ex-primarului Dorin Chirtoacă. Vă invit să luaţi cunoștinţă de setul de materiale, pentru a vă convinge de escrocheriile, delapidările, fraudele, trafi cul de infl uenţă și alte ilegalităţi care s-au produs la Primărie în ultimii patru ani. Și aces-ta e doar vârful aisbergului corupţiei din această instituţie. În spatele etichetelor de „cinstit”, „integru” și „incoruptibil”, pe care și le atribuie unii politicieni și candidaţi la funcţia de primar, se ascunde un cinism fără margine și se uneltesc scheme de corup-ţie de milioane, care falimentează bugetul și așa subdezvoltat al municipiului Chișinău”, scrie Igor Dodon pe blogul său.

Candidatul comunist afi rmă că fratele lui Dorin Chirtoacă, Lucian Chirtoacă, ar fi deţinut 1/3 din piaţa publicitară din Capi-tală, și îl acuză pe liberal de trafi c de infl uenţă și protecţionism. Dodon mai susţine că la Primăria Chișinău ar fi fost creată o schemă frauduloasă de vindere ilegală a rutelor de transport, prin intermediul SRL-ului „Ruta-Prim”.

De cealaltă parte, candidatul PL, Dorin Chirtoacă, a declarat în replică că „minciunile comuniștilor capătă proporţii din ce în ce mai mari. Vor intoxica opinia publică cu minciuni și falsuri”, a spus acesta într-o conferinţă de presă.

„Vreau să vă spun că Procuratura Generală deja investighea-ză câteva dosare în care fi gurează și numele lui Igor Dodon. Privatizările din 2007-2009. Privatizare Codru, 10 mii m2. Este foarte interesant că acest complex a fost vândut de către stat, mai exact de către agenţia de achiziţii publice la un preţ de 300 euro m2. Achiziţiile publice se afl au în subordinea Minis-terului Economiei, iar Igor Dodon era conducătorul instituţiei. Un alt contract de privatizare – Hotelul Naţional. Aţi văzut ce dezastru este acolo. Acest complex a fost transmis unei com-panii cu rădăcini off shore, iar directorul este actualul consilier municipal Nicolae Curtoglo, coleg de partid al lui Dodon”, a spus Chirtoacă.

Ion STURZA:În interiorul AIE există

unii care mizează pe Dodon

Fostul premier Ion Sturza susţine că realegerea lui Dorin Chirtoacă în funcţia de primar de Chiși-nău, în turul doi de scrutin, ar putea salva Alianţa pentru Integrare Europeană. Însă, susţine Sturza, acest fapt e difi cil, întrucât chiar și în interiorul Alianţei există persoane care mizează pe victoria lui Igor Dodon, transmite portalul 24h.md.

„Igor Dodon nu este doar candidatul comuniștilor. În primul rând, este, să spunem, un candidat etnic – acesta este susţinut masiv de cetăţenii vorbitori de limbă rusă. În al doilea rând, nu ascundem faptul că și unii politicieni de frunte ai Alianţei pentru Integrare Europeană îl simpatizează pe Dodon și consideră că acesta este un politician promiţător, care ar putea înlocui o parte din liderii actuali al AIE. În al treilea rând, Dodon este sprijinit de Moscova. În al patrulea rând, are un suport din partea comunităţii de afaceri din Chișinău”, a declarat Ion Sturza pentru publicaţia „Kișiniovski Obozrevateli”, citat de 24h.md.

„Dacă în al doilea tur va câștiga Dorin Chirtoacă, este probabil ca Alianţa pentru Integrare Europeană să-și revină și să tranșeze problema alegerilor prezidenţiale. În cazul în care câștigă Dodon, alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile”, mai spune fostul premier.

Sursa citată reamintește că liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au îndemnat alegătorii să participe la turul doi al alegerilor locale și să-l voteze masiv pe Dorin Chirtoacă la funcţia de primar al capitalei. Declaraţiile au fost făcute joi, 9 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Îmi arde inima de bucurie că suntem toţi trei împreună. Chiar dacă avem divergenţe între noi, nu este o problemă pentru AIE, suntem diferiţi, dar când sunt puse în joc interesele ţării suntem împreună”, a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Toţi s-au deprins deja cu modul infatuat al premierului de a discuta nu doar cu oponenţii politici, dar și cu colegii săi de partid și chiar cu oamenii simpli. Din păcate, premierul suferă de prea multă aroganţă și vanitate. Mai rău, trebuie să constatăm cu tristeţe și regret că această aroganţă, suprapusă pe o instruire sumară și un limbaj rudimen-tar și aproximativ, îl face pe premier de-a dreptul ridicol.

Nu în zadar în popor se spune că dintre toate proverbele și zicătorile românești, cel mai bine i se potrivește premierului următoarea: „Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul”. Până în acest moment eu înclinam să cred, ba aproape că eram convins, că gura lumii este mult prea aspră cu premierul nostru, care, e adevărat, a intrat în păca-tul mândriei, al iubirii de sine și al ignoranţei, dar nu chiar într-atât încât să fi e numit de popor prost și fudul. Dar iată că ultima declaraţie a premierului la tele-viziunea publică mi-a temperat această convingere, încât acum stau și mă gândesc dacă nu cumva poporul are dreptate.

Mai ales că premierul ne-a arătat în premieră că este într-atât de nesimţit, încât își permite să se umfl e în pene, să fi e chiar obraz-nic nu doar în raport ce cei de-ai casei, ci și cu diplomaţii străini.

Dar să le luăm pe rând. Acum două săptămâni, pe 26 mai 2011, șeful delegaţiei Uniunii Euro-pene la Chișinău, Dirk Schuebel, referindu-se la relaţiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, a declarat următoa-rele: „În anul 2011 s-a încheiat luna de miere. Acum am devenit un cuplu și trebuie să muncim împreună pentru a obţine rezul-tate”. Ambasadorul Uniunii Euro-pene a făcut această declaraţie în sensul că deja a venit timpul ca guvernarea de la Chișinău, care s-a bucurat de toată încrederea din partea UE, să îndreptăţească această încredere, că doar decla-raţiile de dragoste și fi delitate nu sunt sufi ciente pentru a întreţine și în continuare o relaţie bună cu UE, că deja a venit timpul ca să se apuce de lucru, să implementeze cu sprijinul UE reforme în fapte, nu în vorbe. Premierul însă a înţeles greșit spusele ambasado-rului, chiar într-un mod pervers, aș spune. Căci, Excelenţa Sa, Dirk Schuebel, atunci când s-a referit la „luna de miere”, când a spus „am devenit un cuplu”, a folosit o metaforă, aceste expresii nu pot fi înţelese în sens propriu, căci, în acest context, ele nu pot avea o semnifi caţie nupţială. Se pare însă că Filat anume asta a înţeles, pentru că, în interven-ţia sa la postul public de tele-

viziune, acesta i-ar replicat tăios ambasadorului: „Nu-i chiar diplomatic limbajul pe care-l folosește domnul Schuebel. Noi nu acţionăm în baza așteptărilor cuiva, chiar dacă au statut de ambasadori. Avem un Plan de acţiuni cu UE - pe el ne concentrăm. Noi res-pectăm toţi termenii, iar asta se vede în documente”.

Nu cunoaștem ce vede pre-mierul „în documente”, dar toată lumea vede, inclusiv ambasado-rul Dirk Schuebel, dezastrul din ţara pe care o guvernează Filat. Numai o minte înfi erbântată de propriile succese și ruptă de rea-litate poate să afi rme pe un ton atât de arogant că Planul de acţi-uni Republica Moldova-Uniunea Europeană merge bine, în timp ce, se vede, în cei aproape doi ani de guvernare a lui Filat și a întregii AIE, nu s-a implementat nici o reformă, nici măcar una, oricât de mică. Justiţia a rămas la fel de coruptă ca și pe timpul comuniștilor, Internele, Procura-tura, CCCEC, SIS – la fel de docile și obediente puterii. Totodată, administraţia publică locală nu și-a căpătat autonomia fi nanci-ară și rămâne la cheremul puterii centrale. Afacerile mici și mijlocii merg tot mai prost în Republica Moldova, tot businessul este concentrat în mâinile marilor afaceriști, a oligarhilor, printre care se numără și premierul Filat. Populaţia Republicii Moldova, practic, nu are acces la asistenţă medicală, nu poate achita factu-rile pentru întreţinere, iar pentru

unii deja a devenit o difi cultate să-și procure hrană. Asta nu se vede în documentele în care se uită Filat, în „toţi termenii” pe care acesta îi respectă.

Filat spune că domnul amba-sador Dirk Schuebel nu a folosit un limbaj diplomatic. Ba dimpo-trivă, domnul Schuebel a fost mult prea diplomat, căci dacă ar fi folosit un limbaj nediplomatic, trebuia să-i spună verde-n ochi falnicului nostru prim-ministru

că guvernarea de la Chișinău nu a îndreptăţit încrederea de care s-a bucurat din partea Bruxelle-sului, că, deși a fost creditată în alb, și la propriu, și la fi gurat, nici măcar nu a catadicsit să mimeze implementarea reformelor, nu că să le mai și aplice cu adevărat.

De fapt, premierul Vladimir Filat, prin replica dată șefului delegaţiei UE la postul public de televiziune, i-a spus următoa-rele: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi

fi erbe oala! Așa ar fi fost dacă oala ar fi fost al lui Filat. Dar nu este așa. Dirk Schuebel s-a referit la mersul reformelor, care ţin nu doar de așteptările ambasadoru-lui, dar și ale întregii societăţi. Și dacă acestea, cum am spus, merg prost, ba chiar nu merg deloc, s-ar putea ca deja în foarte scurt timp electoratul să-i spună pre-mierului Filat: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe oala! Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

John McCain vine la Chișinău. Președintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, va avea, duminică, la Chișinău, o întrevedere cu fostul candidat la pre-ședinţia Statelor Unite ale Americii, senatorul republican John McCain, supranumit, în anumi-te cercuri gazetărești americane drept „șoimul Americii”.

John Sidney McCain III (n. 29 august

1936) este un senator american din sta-

tul Arizona, care a reprezentat Partidul

Republican la alegerile prezidenţiale

din Statele Unite din noiembrie 2008.

John McCain a absolvit Academia Na-

vală din SUA în anul 1958, devenind

astfel un pilot de diverse tipuri de

avioane.

În timpul războiului din Vietnam

în 1967, în urma unei misiuni ce avea

drept scop bombardarea orașului Ha-

noi, a fost împușcat și grav rănit, apoi

prins de trupele vietnameze. McCain a

fost prizonier de război până în 1973.

McCain a refuzat oferta de a lucra îm-

preună cu vietnamezii împotriva ame-

ricanilor în ciuda torturilor periodice

acordate de aceștia.

În 1981, acesta a intrat în politică,

renunţând astfel la cariera sa de căpitan

de navă. A fost ales în Camera Repre-

zentanţilor SUA, unde a câștigat două

mandate, iar în 1986 a fost ales în Se-

natul Statelor Unite și apoi foarte ușor

în anii 1992, 1998 și 2004. McCain a fost

cunoscut în mass-media din SUA prin

faptul că era individualist și deţinea

ideologii conservatoare. În anii 1980

a făcut o reformă de fi nanţare pentru

campanie, fapt ce a dus la Actul McCain

Feingold în 2002. Pe lângă acestea, mai

este cunoscut și pentru restabilirea re-

laţiilor diplomatice cu Vietnamul.

Filat către ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Filat către ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Schuebel: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe oala! Schuebel: Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe oala!

Schuebel, Schuebel, nu-ţi băga nasul nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fi erbe unde nu-ţi fi erbe

oala! oala!

??!!??!!

Revenirea la guvernare a PCRM devine inevita-bilă în condiţiile unui război rece în alianţa de guvernare și a alegeri-lor anticipate iminente, se arată într-o notă informativă emisă de centrul de presă al fos-tului ministru amenist Alexandru Oleinic.

„Rezultatele alegerilor locale din 5 iunie 2011 reduc la zero toate încercările partidelor de-mocratice din ultimii ani de a evita revenirea în forţă a PCRM la guvernare, fapt care va conduce

la o autoizolare a Republicii Mol-dova”, se arată în nota citată.

„Totodată, încercările hao-tice de a da vina fi e pe tineret, care în orice stat european este susţinătorul cel mai activ al re-formelor, fi e pe presă, care doar reflectă evenimentele la zi, nu este altceva decât recunoașterea propriilor greșeli”, se mai conţine în documentul respectiv.

În nota informativă se mai spu-ne că jertfi rea Alianţei Moldova Noastră a fost „doar un atac de tip reider, pentru a elimina un jucător de pe arena politică și nu un pas strategic pentru întărirea unei componente a Alianţei”.

Sursa: 24h.md

Şoimul Americii vine la Chişinău

Săracii Europei! România, penultimul loc în UE la salariul

minim. Topul salariului minim în Uniunea

EuropeanăRomânia ocupă penultima poziţie în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim.

Econtext.ro a realizat un clasament privind valoarea salariului minim din statele blocului comunitar, datele fi ind obţinute de la institutele de statistică din fi ecare ţară.

Prima poziţie, cu cel mai ridicat salariu minim, este ocupată de Luxemburg, unde autorităţile au stabilit o leafă minimă de 1.758 de euro. La polul opus, pe ultima poziţie, sunt bulgarii, care au o retribuţie minimă stabilită la 123 de euro.

Salariul minim din România este cu 40 de euro mai ridicat de-cât în Bulgaria, respectiv, 163 de euro. Cele două state, România și Bulgaria, sunt singurele din UE unde salariul minim este sub pragul de 200 de euro.

Mai trebuie spus că Austria, Cipru, Danemarca, Germania, Finlanda, Italia și Suedia nu stabilesc un salariu minim pe toată economia. Pentru Austria, Cipru și Italia am introdus salariul minim din anumite sectoare ale economiei.

Bogdan ASAFTEI

Sursa: www.econtext.ro

Iată clasamentul statelor europene în funcţie de Iată clasamentul statelor europene în funcţie de valoarea salariului minim:valoarea salariului minim: Alexandru OLEINIC:

Lichidarea AMN a fost un atac tip reider

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a decla-rat marţi, 7 iunie, că Alianţa Nord-Atlanti-că nu intenţionează să furnizeze garan-ţiile scrise solicitate de Rusia pentru a o asigura că proiectul antirachetă american în Europa nu o ame-ninţă, relatează AFP.

„Calea cea mai promiţătoare pentru a dezvolta încrederea este reprezentată de mai multe discuţii și mai multă dezbatere politică, mai degrabă decât de adoptarea unor formule juridi-ce complexe care ar fi difi cil de ratificat de 29 de ţări (statele membre ale NATO și Rusia)”, a declarat Rasmussen agenţiei Interfax.

De altfel, Rusia și NATO tre-

buie să aibă sisteme de apărare

antirachetă separate, dar să

stabilească „sinergii”, a adăugat

Rasmussen în preziua reuniunii

consiliului NATO-Rusia, miercuri,

1 iunie, la Bruxelles.

„Vorbim despre sinergii între

NATO și Rusia. Motivul este

simplu: NATO nu poate încre-

dinţa obligaţii contractuale între

membrii săi, unor ţări nemem-

bre”, a adăugat el, referindu-se

la Rusia.

„Viziunea NATO este să exis-

te două sisteme separate, dar

legate, care împart și schimbă

informaţii, permiţând o mai

bună determinare a posibilelor

ameninţări”, a subliniat secreta-

rul general al NATO.

La summitul de la Lisabona

din noiembrie anul trecut, Rusia

și NATO au decis să-și dezvolte

cooperarea în materie de apă-

rare antirachetă.

Occidentalii au respins atunci

ideea președintelui Dmitri Med-

vedev de împărţire a continentului

european în mai multe zone de

responsabilitate militară, Moscova

refuzând ca un scut antirachetă

numai sub control occidental să

acopere o parte a teritoriului său.

De asemenea, Medvedev a

avertizat că Moscova nu va da

un răspuns pozitiv la un scut în

Europa decât dacă Rusia este

un membru cu parte întreagă în

sistemul de apărare antirachetă

din Europa.

Sursa: Agerpres

APĂRARE ANTIRACHETĂ:

NATO nu va furniza garanţiile solicitate de Rusia

10 IUNIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Cu câteva zile în urmă am vizitat rămășiţele jalnice ale Cimitirului militar de la Botanica de Jos din Chiși-nău (bd. Decebal, 17). Este vorba despre o necropolă cu osemintele eroilor mi-litari din armatele a șase state participante la Primul Război Mondial (România, Rusia, Austro-Ungaria, Fran-ţa, Polonia, Cehoslovacia și Grecia. Cimitirul de Onoare din Chișinău, numit așa în anumite documente, a fost amenajat de către Așeză-mântul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, în anii 1927-1938. În acest loc și-au găsit odihnă veșni-că și ostașii căzuţi în luptele din vara anului 1941.

Lucrările de amenajare a cimitirului, cu o suprafaţă de 2,4 ha, s-au fi nalizat în 1942. Multă vreme a fost cunoscut ca fi ind cimitirul militar românesc. Con-strucţiile impresionau prin sobrietate și caracter liniar. Doi piloni din beton armat, înalţi de 10 metri, purtând fi ecare câte un vultur cu aripile desfăcute, dominau o piaţă vastă semicerculară, înconjurată de ziduri și ornamente. Urma o scară monumentală, având 50 de trepte și 6 m lărgime, care deschidea în vârf o alee. În centru cimitirului a fost înălţată o capelă de mici dimensiuni în stil bizantin, cu rol dublu: lăcaș de cult și osuar. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte - cu 136 de morminte (indivi-duale și comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi - și 2 cripte cu 572 de eroi români și ruși neidentifi caţi.

În Cimitirul de Onoare din Chișinău au fost înhumaţi: 431de români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 de ruși (27 în morminte, 207 la criptă), 29 de austrieci, 39 de cehi, 35 de francezi și 6 polonezi căzuți în Primul Război Mondial, iar după anul 1941 aici au fost amenajate morminte și pentru 96 de militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.

După 1944, capela a fost distrusă, iar mormintele au fost nivelate cu buldo-zerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, demolată la sfârșitul anului 2007. În anii nouăzeci al secolului trecut, în zilele de renaștere naţională, a fost restabilit fundamentul capelei și amplasată o cruce de lemn. Un efort al regretatului Gheorghe Ghimpu...

Actualmente, rămășiţele cimitirului

înghesuit doar pe un spaţiu de câţiva ari, între centul comercial „Jumbo” și Biserica ridicată în Memoria Deportaţilor cu hramul „Tuturor Sfi nţilor”, apar ca o priveliște tristă. Prin mizeria găsită, ima-ginea depășește cu mult cea mai proastă gunoiște chișinăuiană: blocuri de beton, sticle goale, hârtii, pachete de celofan împrăștiate și mormane de gunoi - un adevărat rai pentru câinii-vagabonzi... În acest infern veţi vedea pe fundamentul capelei distruse o cruce gârbovită de lemn. Inscripţia „Glorie eroilor Armatei Române” de pe acest semn sfânt poate fi deslușită cu mare efort. Pe iarbă, în faţa crucii, era aruncată o plapumă groasă, care servea și masă pentru trei bosche-tari. M-au rugat să nu îi fi lmez.

Dezastrele produse la acest cimitir până la proclamarea independenţei Re-publicii Moldova în 1991, în cadrul unui regim totalitar străin, pot fi într-un fel explicabile. Astăzi, o așa atitudine este strigătoare la cer. Mai ales, pentru că în cimitir sunt înmormântaţi militari din multe ţări ale bătrânului continent.

Sunt salutabile deciziile autorităţilor de a oferi o parte din cimitir pentru con-strucţia bisericii în memoria deportaţilor sovietici, însă este inexplicabilă absenţa unei a două părţi. Ce facem cu ceea ce a mai rămas din Necropola de Onoare? Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, regretaţii Gheorghe Ghimpu și Vadim Pirogan au avut mai multe iniţiative nobile referitor la acest așezământ. Bat alarma fără izbândă Boris Movilă, Victor Sava, Vasile Zaiaţ și alţi reprezentanţi ai societăţii civile. Cum procedăm cu me-moria despre sute și mii de eroi militari, inclusiv și consângeni, care și-au pierdut viaţa în cele două confl agraţii militare? Ceva nu se leagă...

Apropo, Moldova, cu regret, nu are semnat un acord cu România referitor la păstrarea și eternizarea memoriei milita-rilor și victimelor civile căzute în războaie și cu privire la statutul înmormântărilor. Proiectul unui asemenea act normativ de ani de zile se prăfuiește în dulapurile Externelor. O asemenea înţelegere nu o avem nici cu Moscova. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de băștinași, fi ind mobilizaţi și aruncaţi în bătălie drept „carne de tun”, neinstruiţi și nepregătiţi, și-au pierdut viaţa în Prusia de Est, în îndepărtatul Königsberg, actual-mente oraș rus Kaliningrad. Eforturi se cer și în relaţiile cu alte state, ca Franţa, Polo-nia, Cehia și Slovacia, cetăţeni ai acestor ţări zăcând în pământul Chișinăului.

În condiţiile în care suntem copleșiţi de vorbele despre valori europene, iar Republica Moldova este parte la Convenţiile de la Geneva din 1949 cu privire la apărarea victimelor de război și Protocoalele adiţionale la ele din 1967,

atașamentul Republicii Moldova faţă de

valorile europene ar putea fi demonstrat

inclusiv și printr-o atitudine umană a gu-

vernanţilor faţă de ceea ce a mai rămas pe

bd. Decebal, 17. Ideal ar fi dacă s-ar putea

elabora o lege sau o hotărâre de guvern

cu identifi carea responsabililor în cazul

Cimitirului de Onoare și, în general, al

regimului mormintelor și operelor come-

morative de război prin care acestea ar fi

supuse unui regim juridic special. Vorba

bătrânilor: cei care dispreţuiesc trecutul

trag cu tunul în viitor!

Colonel (r) Andrei COVRIG, preşedinte al Asociaţiei de Drept Umanitar

Sursă: istoria.md

Şocant

Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din ca-pitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma defl agraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatricu-lare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzi-mea lui, cât și prin fap-tul că a fost posibil în plină zi, în plin centrul Chișinăului.

Dacă iniţial s-a luat în calcul și versiunea exploziei unei butelii de gaz sau a vaporilor de benzi-nă, Igor Ţurcan având ghinionul să se afl e întâmplător în acel loc, la acea oră, acum, practic, nu mai există dubii că ar fi vorba despre un atentat și că anume Ţurcan a fost ţinta acestuia.

Omor la comandă cu conotaţii politice?Igor Ţurcan nu a fost doar

președinte al Federaţiei de Tenis din Republica Moldova, ci și un om de afaceri, cu activităţi în domeniul construcţiilor și în cel al tutungeriei. De asemenea, el a fost șeful staff ului electoral al ex-liberal-democratului Mihai Godea, care a candidat la func-ţia de primar al municipiului Chișinău. Potrivit declaraţiilor lui Godea, atentatul cu mașină-capcană ar avea legătură directă cu faptul că cel care a decedat a fost implicat în campania sa electorală, deoarece atât Igor Ţurcan, cât și alţi membri ai staffului ar fi fost urmăriţi pe perioada campaniei. Mai mult, Godea a lăsat să se înţeleagă că este vorba despre un omor la comandă în care ar putea fi implicaţi unii lideri politici de la

guvernare și a solicitat protecţie

din partea statului, pentru sine

și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu politicul, apoi n-o mai excludeLa câteva ore după produ-

cerea atentatului, purtătorul

de cuvânt al Comisariatului Ge-

neral de Poliţie, Adrian Jovmir,

declara, în mod surprinzător,

că poliţia nu vede „legătură cu

aspectul politic în nici un caz”.

Zicem că este surprinzător,

pentru că declaraţia a fost făcută

la etapa când, potrivit aceluiași

Adrian Jovmir, poliţia continua

să cerceteze cazul „în vederea

stabilirii tuturor circumstanţelor

în care s-a produs defl agraţia”.

Or, în faza cercetărilor, atât timp

cât nu există nici o certitudine, ancheta are obligaţia să ia în calcul toate versiunile posibile. Cu atât mai mult, cu cât nu ţine de competenţa purtătorului de cuvânt să-și dea cu părerea, într-o formă categorică, în pri-vinţa plauzibilităţii unei versiuni sau alta.

Iată că superiorul lui Jovmir, ministrul de Interne, Alexei Roibu, dimpotrivă, nu exclude ipoteza că explozia în care a murit președintele Federaţiei de Tenis ar putea fi o comandă poli-tică. Totodată, este examinată și versiunea că asasinatul ar avea legătură și cu niște datorii pe care le-ar fi avut Ţurcan.

„Se prelucrează toate versiu-nile posibile pe acest caz, inclu-siv cele făcute publice de către anumite persoane”, a menţionat și procurorul general Valeriu Zubco. Cauza penală iniţiată pe

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Mol-dovenești de Tenis, Igor Ţurcan, va fi investigată de către grupul de urmărire penală creat prin dispoziţia procurorului general. Potrivit lui Zubco, atât Mihai Godea, cât și alţi politicieni vor fi audiaţi în acest dosar.

Vom afl a adevărul, când vom cunoaşte fi nanţatorul?Cel mai interesat de rezolva-

rea acestui caz, de identifi carea asasinilor, dacă se va dovedi că este vorba despre un asasinat, trebuie să fie Vladimir Filat, crede fostul vicepremier pentru

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului deţine portofoliul Ministerului de Interne. „Prin urmare, pentru a spulbera orice suspiciuni asu-pra faptului că decesul lui Igor Ţurcan ar avea vreo legătură cu divorţul politic dintre Godea și Filat, premierul și ministrul de Interne ar trebui să depună ma-ximum de efort pentru a vărsa lumină asupra acestui caz”, a menţionat Roșca în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

În opinia lui Iurie Roșca, acest caz ar avea conotaţii fi nanciare, pentru că Mihai Godea a avut o campanie electorală foarte energică și a beneficiat de o fi nanţare extrem de generoasă. S-ar putea ca Ţurcan, care a fost șeful campaniei lui Godea, să fi știut prea mult despre sursele de fi nanţare ale acesteia, consideră politicianul. „Dacă Igor Ţurcan a fost șeful staff ului electoral, în mod clar, el știa despre pro-venienţa acestor bani. Circulă zvonuri că Ţurcan a fost, de fapt, intermediarul dintre fi nanţator și beneficiar. Ar trebui să ne documentăm asupra surselor de fi nanţare a campaniei lui Mihai Godea: cine i-a transmis banii, cum s-au cheltuit, cum au fost „albiţi”, dacă a fost transmis totul la destinaţie etc.”. Implicaţiile po-litice ale acestui caz pot fi legate de această campanie electorală și de sursele ei de finanţare, crede fostul vicepremier pentru structurile de forţă.

Iurie Roșca nu exclude fap-tul că și ancheta în acest caz ar putea fi infl uenţată de banii murdari, deoarece corupţia a penetrat destul de puternic și în Ministerul de Interne, și în Procuratură, și în judecătorii. De aceea, mai indicat ar fi un grup mixt de anchetă, format din reprezentanţii a câtorva insti-tuţii de drept, pentru a asigura obiectivitatea și a nu-i permite cuiva să influenţeze mersul cercetărilor.

Și fostul ministru al Securită-ţii, Anatol Plugaru, consideră că atentatul comis asupra lui Igor Ţurcan ar putea fi legat de banii utilizaţi în campania electorală. În cadrul aceleiași emisiuni, Plu-garu a opinat că Godea va avea de răspuns la foarte multe între-bări ale anchetei. „Va trebui să arate de unde a luat bani, pentru că o campanie electorală costă foarte mult, mai ales una făcută în câteva ore”, a menţionat el.

Doar atentat sau şi avertisment?Atentatul cu mașină-capcană

comis la Chișinău nu pare să fi urmărit doar lichidarea lui Igor Ţurcan. Or, pentru aceasta există metode mai puţin complicate, oricât de cinic ar fi să spunem lucrul acesta. În acest caz, s-a dorit o demonstraţie de forţă, un avertisment răsunător și înfrico-șător. De către cine și cui i-a fost dat acest avertisment?

Ioana FLOREA, FLUX

Merkel s-a înşelat: Sud-europenii muncesc mai mult decât nemţiiSud-europenii muncesc mai mult decât nem-ţii, arată un studiu citat de AFP, care vine să contrazică declaraţiile cancelarului Angela Merkel. Aceasta a declarat recent că locuitorii din statele cu datorii, precum Grecia, Spania și Portugalia, au prea multe vacanţe și se pen-sionează prea devreme.

Un raport bazat pe statistici, publicat de economistul Patrick Artus, arată că nemţii muncesc mai puţin ca ore, dar și ca inten-sitate decât vecinii lor, potrivit AFP.

Studiul, bazat pe cifrele Eurostat și OECD, arată că durata medie de muncă a populaţiei germane este de 1.390 de ore, mult mai puţin decât grecii (2.119), italienii (1.773), portughezii (1.719) și spaniolii (1.654).

Francezii muncesc mai mult de 1.554 de ore pe an. „Producti-vitatea germanilor pe cap de locuitor este aproape de media din ţările sudice. Rata sa de productivitate orară este peste medie, dar nu mai bună decât în Franţa sau Grecia”, se arată în studiu.

Deși vârsta de pensionare este de 65 de ani și va ajunge la 67 în Germania, portughezii și spaniolii muncesc mai mult. De fapt, pensionarea reală este de 62,6 ani și, respectiv, 62,3 ani, faţă de germani, care se pensionează la 62,2 ani.

Vârsta reală de pensionare a grecilor este de 61,5 ani, dar se așteaptă să crească la 63,5 ani până în 2015 datorită măsurilor de austeritate impuse de guvern. (Autorităţile doresc ca vârsta legală de pensionare să crească de la 60 la 65 de ani.) Doar fran-cezii și italienii, care se pensionează la 60 de ani, respectiv 60,1 ani, sunt în urma germanilor.

Luna trecută, Angela Merkel a spus că sud-europenii au prea multe vacanţe și se pensionează prea devreme, declaraţii care au provocat indignare. „În ţări precum Grecia, Spania și Portu-galia, oamenii nu ar trebui să se pensioneze mai devreme decât nemţii. Toţi ar trebui să facem eforturi similare. E important”, a spus cancelarul german.

„Angela Merkel nu a arătat adevăratele probleme are ţărilor din sudul zonei Euro”, a precizat Artus, autorul raportului.

În ce privește România, angajaţii români muncesc cele mai multe ore pe săptămână și benefi ciază de cele mai puţine zile de concediu pe an, dintre salariaţii europeni, potrivit raportului pe 2009, întocmit de European Industrial Relations Observatory (EIRO).

Studiul arată că angajaţii din România lucrează aproximativ 41 de ore pe săptămână. Când se pune problema odihnei, situaţia se inversează. Angajaţii din România benefi ciază de numai 21 de zile de concediu, fapt ce ne situează în coada clasamentului european.

Sursa: realitatea.net

Politică, bani şi reglări de conturi în stil mafi otPolitică, bani şi reglări de conturi în stil mafi ot

La 2 iunie, de Prazni-cul Înălţării Domnu-lui, Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeias-ca Liturghie la Mănăs-tirea „Eroii Neamului” din satul Ţiganca, cu hramul „Înălţarea Domnului”.

Părintele ar-himandrit Andrei Caramalău, sta-reţul mănăstirii „Sfântul Andrei” din Durlești, a ros-tit, cu binecuvân-tarea ÎPS Petru, predica zilei.

După Sfânta Liturghie, soborul de preoţi a ofi ci-at un parastas de pomenire a celor 1020 de ostași români căzuţi la capul de pod de la Ţiganca, în 1941, pentru eliberarea Basarabiei de sub sovietici. Un program de cântece și poezii dedicat memoriei eroilor căzuţi pe câmpul de luptă a fost prezentat de elevii de la Liceul Te-oretic „Dimitrie Cantemir” din orașul Cantemir, Gimnaziul din satul Toceni și elevii clasei a treia din satul Cania, Cantemir.

Înaltpreasfi nţitul Petru a rostit un cuvânt de învăţătură în care s-a referit la semnifi caţia Praznicului Înălţării și la Ziua Eroilor, care este și sărbătoare naţională bisericească, prăznuită tot în această zi prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Î n a l t -preasfinţitul M i t r o p o l i t și Exarh Pe-tru, fiind de baștină din Ţiganca, și-a amintit de v r e m u r i l e când tot ce era românesc era pângărit. Conducăto-rii sovietici, p e n t r u a șterge urme-le românești pe locul cimi-

tirului de la Ţiganca, au construit o fermă de porci. „Suntem datori să păstrăm memoria acestor eroi care și-au dat viaţa pentru a-i elibera pe fraţii lor basarabeni de sub jugul bolșevic. Să învăţăm de la ei dragostea de Neam, spiritul de jertfă și credinţa că-i pot elibera pe fraţii lor de cotropi-tori. Veșnică lor pomenire din neam în neam”, a îndemnat, în încheiere, Înaltpreasfi nţitul Petru.

În cimitirul de la Ţiganca își dorm somnul de veci 1020 de eroi români, alţi 938 de eroi sunt înmormântaţi în cimitirul de la Cania.

La eveniment au fost prezenţi creștini din lo-calităţile Cania, Stoianovca, Iepureni, Ghioltosu,

Badicul Moldove-nesc, Cantemir, Toceni și din mu-nicipiul Chișinău.

Ambasada Ro-mâniei a fost re-prezentată de am-basadorul Marius Lazurca și colone-lul Danicu Tanasă, atașat militar, iar Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de către domnul Radu Cosma.

Biroul de presă al Mitropoliei

Basarabiei

Cimitirul de Onoare din Chişinău, monument devastat şi abandonat (1918 - prezent)

Lecţie de credinţă şi jertfă la Ţiganca

Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului

din Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de fl oridin Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de fl ori

Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011Chișinău, Republica Moldova, 2011

10 IUNIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Geopolitic=

Lavrov ne întinde aceeaşi cursăMinistrul rus de Externe, Ser-

ghei Lavrov, a declarat deunăzi pentru postul de radio „Eho Moskvî”: „Astăzi este absolut clar că nu există nici o susţinere în vreo structură internaţională a ideii de independenţă a Trans-nistriei. Nu există nici o susţinere a ideii ca Moldova să fi e un stat unitar. Trebuie să fi e căutat un statut special. Pe atât cât putem infl uenţa procesul în cauză, ne vom strădui să facem acest lucru la întâlnirea de la Moscova”.

Atac la ConstituţieÎn același context, Lavrov a

mai susţinut: „Dacă moldovenii spun „noi nu negociem decât pe baza legii din 2005 privind statul unitar”, Tiraspolul va răspunde cu siguranţă: „Și noi, pe malul ce-lălalt, vorbim pe baza referendu-mului (...) privind independenţa noastră”. Trebuie să renunţăm la aceste poziţii extreme”. În felul acesta, șeful diplomaţiei ruse ca-lifi că Legea Republicii Moldova cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005, dar și Constituţia Re-publicii Moldova, ca exprimând „poziţii extreme”.

Declaraţiile lui Lavrov anti-cipează întâlnirea în formatul „1 + 1” (Chișinău + Tiraspol), convenită a avea loc în 21 iu-nie la Moscova, sub auspiciile Rusiei, cu susţinerea Germaniei și cu acordul tacit al Kievului, conform recentelor înţelegeri ruso-germane de la Kaliningrad (Königsberg). Acestea au meni-rea de a pune în practică alte înţelegeri ruso-germane, din iunie 2010, de la Meseberg, care prevăd o implicare tot mai mare a Rusiei în Uniunea Europeană și în sistemul comun de securitate al NATO. Se cuvine să reţinem că Berlinul încearcă să substituie, astfel, Uniunea Europeană (iar parţial și NATO) pe relaţia cu Moscova, acţionând pe cont propriu.

Gramatica geopoliticii ruse: scriem Tiraspol şi citim MoscovaSerghei Lavrov a arătat anul

acesta, în repetate rânduri, că reluarea negocierilor și găsirea unui compromis în diferendul moldo-rus din Transnistria de-pind, întâi de toate, de Chișinău, pe de o parte, și de Tiraspol (a se citi Moscova), pe de altă parte. Acestui punct de vedere îi sub-scrie constant, în ultimii doi ani de zile, și ofi cialii de la Berlin. În acest sens, sunt relevante poziţiile exprimate de înalţi reprezentanţi ai Ministerului federal de Externe al Germaniei sau ai Cancelariei federale, cum ar fi ambasadorul Patricia Flor, Ernst Reichel și Christoph Israng. Trebuie să observăm, de aseme-nea, că între punctele de vedere exprimate de ofi cialii germani cu diverse ocazii, inclusiv de cancelarul federal Angela Mer-kel, există un șir de contradicţii evidente, ceea ce conduce fi e la ideea unei incoerenţe a politicii germane în chestiune, fi e la cea a unor înţelegeri separate cu Moscova, într-o reeditare a „Ost-politik”, cum numește Belinul politica sa răsăriteană. Oricum, coincidenţele dintre punctele de vedere germane și ruse sunt prea multe ca să nu ne alarmăm pe moment, până la limpezirea defi nitivă a lucrurilor.

Tactica faptului împlinitReuniunea de la Moscova,

în formatul „1 + 1”, preconizată pentru 21 iunie, are menirea de a evita discuţiile în formatul internaţional „5 + 2” (Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina, OSCE + UE și SUA, ca observatori),

astfel încât jocul să fi e făcut din timp, iar Bruxellesul și Washin-gtonul să fi e puse, în defi nitiv, în faţa faptului împlinit. OSCE este ca și blocat și rămâne ne-putincios în raport cu politicile ruse în regiune, întrucât regula de aur a instituţiei este cea a consensului, ceea ce-i asigură Moscovei, blindată și cu spri-jinul german, dreptul efectiv de veto la adoptarea oricărei

decizii în dosarul diferendului moldo-rus din Transnistria. De fapt, formatul de negocieri „5 + 2” a fost paralizat în ultimii cinci ani pe motivul banal, dar foarte concret, al sabotajului ruso-transnistrean.

Moscova îi incită din nou pe găgăuziDe menţionat că, la scurt

timp, și ambasadorul Federaţiei Ruse la Chișinău, Valeri Kuzmin, a dezvoltat ideea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că planul ruso-ger-man de federalizare a Republicii Moldova nu vizează doar regi-mul Smirnov de la Tiraspol, ci și autonomia găgăuză. Kuzmin a declarat, la 6 iunie, într-o emisiune televizată, următoa-rele: „Găgăuzia reprezintă deja, potrivit legilor moldovene, o regiune autonomă cu statut spe-cial. Găgăuzii însă suspină din cauza faptului că nu benefi ciază de nici unul dintre drepturile fi xate în legislaţia moldoveană”. Observăm că între linia Iakovlev-Primakov și cea Lavrov-Kuzmin în această chestiune nu există absolut nici o diferenţă.

Leancă, aliniat la nemţi şi, astfel, la ruşiReacţia Ministerului Afa-

cerilor Externe și al Integrării Europene al Republicii Moldova la declaraţiile repetate ale minis-trului rus Lavrov, ca și la criticile întemeiate aduse ofi cialilor de la Berlin în subiectul eventualei federalizări, a fost una formală și anemică, care l-a plasat pe ministrul Iurie Leancă mai mult în postura de avocat al poziţiei germane (de fapt, ruso-germa-ne) decât în cea de apărător al interesului nostru naţional. Prin tot ce a susţinut, Leancă a con-

fi rmat mai multe fapte relatate de noi în materialele anterioare pe marginea subiectului federa-lizării ruso-germane a Republicii Moldova și a arătat că, după dezvăluirile făcute de noi, ca și de alţi colegi din presă, partea germană ar fi declarat, cel puţin formal și neofi cial, că ar fi dispu-să să-și revadă poziţia exprimată până acum. Vom reveni mai jos la punctul de vedere german, consensual cu cel rusesc, asupra viitorului Republicii Moldova. Să urmărim însă mai întâi ce a declarat ministrul Leancă. Vom cita pe larg, aproape copios, pentru exactitate și conformita-te, chiar dacă discursul este, pe alocuri, repetitiv, alambicat sau contradictoriu.

Între şanse şi pericole sau Fereşte-mă, Doamne, de prietenii neprietenilor meiIată, deci, ce a declarat Iurie

Leancă în cadrul conferinţei sale de presă ţinute la 24 mai: „Mi-aș fi dorit ca cei care scriu pe acest subiect să vadă tot contextul regional în evoluţie. Nu zic, totodată, că nu există anumite pericole, că totul e foarte sim-plu. Dacă ar fi fost simplu, de

mult era reglementat confl ictul. Vreau să reiterez și pe această cale: suntem deschiși, pentru cei care sunt interesaţi de acest subiect, spre comunicare și în cadrul acestor briefi nguri, dar și în cadrul mult mai neformal, dacă doriţi, să prezentăm po-ziţia noastră, punctul nostru de vedere și să constituim o susţinere mult mai largă în societate, pentru abordări. De aceea, vreau să vă mai spun, dacă, de exemplu, vorbim des-pre Germania, fi indcă, nu știu cum, ţinta atacului respectiv a fost Germania, ceea ce este absolut nemeritat. Și vreau să vă zic doar o singură chestie, ceea ce mi-au spus mie și colegilor mei prietenii noștri de la Berlin: „Noi dorim să vă ajutăm, să vă ajutăm în realizarea obiectivului vostru. Acolo unde nu sunteţi de acord cu viziunea noastră, ne

spuneţi, și noi ne vom ajusta-o”. E cel mai important, încă o dată, cea mai importantă evoluţie pe care am reușit noi să o realizăm în această perioadă, dacă e să vorbim de dimensiunea con-fl ictului transnistrean. Faptul că cancelarul Merkel este atât de interesat, faptul că s-a întâlnit a doua oară ofi cial cu domnul Filat, nemaivorbind de discuţiile lor pe care le au pe marginea reuniunilor Partidului Popular European, denotă despre un dialog cu o intensitate maximă. Am auzit din partea unor colegi din ţări comparabile ca teritoriu cu Republica Moldova că, într-un fel, sunt chiar… de gelozie că Moldova, ne pricepem atâta interes și pentru alte ţări - cu mult mai mic. Încă o dată, noi apreciem această atitudine, acest interes, nu spunem că procesul este simplu, suntem deschiși pentru discuţii. Nu pre-tind și nu pretindem că deţinem monopolul și adevărul asupra a tot ce înseamnă reglementare. Suntem categorici în favoarea implicării societăţii și în ce în-seamnă cunoștinţe, expertiză pe acest domeniu. Și eu, și domnul Carpov, am avut mai multe în-tâlniri și la Asociaţia de Politică Externă. Sper că la începutul lui iunie vom avea o întâlnire la Fo-rul de Presă, unde, iarăși, nefor-mal, nu pentru a fi publicitat, nu

pentru a fi publicat, suntem gata și deschiși să discutăm pe detalii ce înseamnă asta, care sunt pe-ricolele, dar care sunt și șansele. Și, din punctul meu de vedere, acum șansele sunt cu mult mai mari decât pericolele”.

Pericolele spre care ne împinge BerlinulNu strică să reamintim câteva

lucruri. După cum am arătat an-terior, bine documentat din sur-se ofi ciale și neofi ciale, punctul de vedere al Berlinului, despre care prietenul Leancă al priete-nilor noștri germani spune că ar fi revizuibil, se rezumă exact la poziţia Moscovei în chestiune și cuprinde următoarele elemente: 1. distanţarea (până la suspen-dare sau anulare) de legea din 2005 despre prevederile de

bază ale statutului special al localităţilor din stânga Nistru-lui (Transnistria); 2. înlocuirea actualei Constituţii, care consa-cră caracterul unitar și integru al statului, cu alta, elaborată împreună cu Tiraspolul, care să consacre caracterul federal al statului; 3. debarasarea de „fobia federalismului” și purce-derea la procesul de federalizare efectivă a ţării; 4. constituirea unui format de consultări mol-do-germane în problematica transnistreană (după modelul consultărilor Moscovei cu Tiras-polul); 5. luarea în calcul, ca fi ind plauzibil în accepţie germană, a unui format de negocieri directe 1+1 (Chișinău-Tiraspol).

Acestor idei le-a dat glas ambasadorul Patricia Flor, de la Ministerul de Externe de la Berlin, prietena noastră ger-mană care, alături de ambasa-dorul german la Chișinău, Dr. Berthold Johannes, a discutat cu cetăţeanul rus Igor Smirnov, la Tiraspol, la 1 martie 2011, în termeni amicali, acceptând pe masa lor de discuţii drapelele îngemănate ale Republicii Fe-derative Germania și „republicii moldovenești nistrene”, fără ca faptul să trezească nici cea mai mică obiecţie din partea Minis-terului nostru de Externe.

Ajusta-m-aş şi n-am cui…Ministrul Leancă garantează

pentru nemţi, fără a clipi din ochi. El susţine, pentru raţiuni doar de domnia sa știute, că „prietenii noștri de la Berlin” ne-ar fi asigurat în termeni sinceri și absolut dezinteresat: „Noi dorim să vă ajutăm, să vă ajutăm în realizarea obiectivului vostru. Acolo unde nu sunteţi de acord cu viziunea noastră, ne spuneţi, și noi ne vom ajusta-o”. Până acum însă, ministrul Leancă a evitat cu grijă să precizeze atât punctele esenţiale, cât și măsura în care „nu suntem de acord cu viziunea” germană, astfel încât nemţii „să și-o ajusteze”. Să și-o ajusteze la ce? – ne vom întreba. La interesul naţional al Republi-cii Moldova? La interesele geo-politice germane convergente cu cele rusești în ţara noastră? La poziţia Statelor Unite? La evo-luţiile de ultimă oră din regiune, în special la agitarea spectrului separatismului maghiar sau a revizionismului moldovenist în România? Întrebările nu sunt lipsite de rost și așteaptă, în mod fi resc, răspunsuri clare și univoce.

Transnistria ca pretext„Mi-aș fi dorit ca cei care scriu

pe acest subiect să vadă tot con-textul regional în evoluţie”, spu-ne numărul 2 în Guvernul de la Chișinău. Iurie Leancă nu aruncă vorbele pe fereastră și știe exact ce are în vedere. În geopolitică, bineînţeles, contextul contează și, mai ales, dinamica acestuia. Să ne amintim că nimeni altul decât actualul premier și fostul președinte rus Vladimir Putin, referindu-se la recunoașterea independenţei Kosovo de către mai multe state occidentale, printre care și Germania, a susţi-nut, în 2008, că „există îngrijorări potrivit cărora Kosovo stabilește un precedent pentru eventuale mișcări de independenţă în regiunea Abhazia din Georgia, în regiunea Transnistria din Moldova și în Transilvania din România”. Dacă, iniţial, Mosco-va s-a opus, cel puţin formal și declarativ, recunoașterii Kosovo, la scurt timp a îmbrăţișat vârtos ideea recunoașterii unor regiuni separatiste. Primele au fost așa-zisele „republică abhază” și „republică a Oseţiei de Sud” din Georgia. Acum, diplomaţia rusă este avocatul „republicii moldovenești nistrene” și al „Găgăuziei”, care „suspină” din

cauza unei imaginare lipse de drepturi pe care i le-ar refuza „legislaţia moldoveană”.

Contextul răsăritean şi subtextele lui maghiareContextul este însă mai larg.

Nu putem să nu observăm în pe-isajul geopolitic mai larg că, pe durata președinţiei maghiare a Uniunii Europene, și în regiunea istorică a Transilvaniei, invocată expres în declaraţia lui Vladimir Putin, este agitat ca niciodată spectrul separatismului ma-

ghiar. Cum arătam mai sus, este vorba despre infl amarea spirite-lor naţionaliste și separatiste în judeţele intracarpatice Covasna, Harghita și Mureș, prin reven-dicarea autonomiei unui „ţinut secuiesc” în limitele fostei „regi-uni autonome Mureș-maghiare”, impuse de Moscova după cel de Al Doilea Război Mondial, și care a existat între septembrie 1952 și februarie 1968. De vreme ce fostul șef al statului rus, vorbind despre separatism, a pomenit ofi cial Transnistria și Transilva-nia în același context, o conclu-zie logică se impune: faptul nu este întâmplător, iar analogia făcută de președintele rus sună mai mult a ameninţare deschisă decât a îngrijorare și punere în gardă binevoitoare.

O Ungarie interesatăCunoscute fi ind și implicaţi-

ile maghiare din ultimele două decenii, întâmplător sau din pură coincidenţă, în Republi-ca Moldova, inclusiv pe plan ecleziastic (un nunţiu apostolic pentru Moldova la Budapesta) și pe cel al diferendului moldo-rus din Transnistria (Misiunea EUBAM condusă de generalul Ferenc Banfi), inclusiv pe cel al integrării europene (Centrul european comun de vize la Am-basada Ungariei, un negociator al UE în persoana lui Kalman Mizsei), ajungem la concluzia că interesul Budapestei pentru Republica Moldova a fost și este unul sporit. Mai ales că Ungaria, contrar ordinii internaţionale și europene, are astăzi o atitudine specifi că privind inviolabilitatea graniţelor pe continent. Nu susţinem aceasta din impuls antimaghiar sau lipsit de temei real. Să dăm doar un exemplu. Mai puţină lume poate a fost atentă zilele acestea, bunăoa-ră, la faptul că pe frontispiciul Ambasadei Republicii Ungare la Chișinău, pe lângă drapelul naţional maghiar și cel al Uni-unii Europene, a fost arborat și un drapel de culoare neagră, în semn de doliu pentru semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial (16 state, inclusiv Ro-mânia), pe de o parte, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, învins în Primul Război Mondial, pe de altă parte, tratat prin care au

fost stabilite graniţele actuale ale Ungariei. Domnul ministru de Externe, Iurie Leancă, care și-a făcut studiile universitare în Republica Populară Ungară în timpul sovietic, un bun cunos-cător al limbii, culturii și istoriei maghiare, și care ne tot îndeam-nă să fim atenţi la „contextul regional în evoluţie”, nu are cum să nu observe acest detaliu, fi e și simbolic, din peisaj.

Paralele care nasc complicităţiEvoluţiile contextului istoric

și geopolitic au scos, în mod repetat, la iveală complicităţi

ruso-germane nefaste îndrepta-te împotriva unor terţi, inclusiv împotriva noastră. Putem însă observa, cu titlu de fapt divers, și existenţa mai multor com-plicităţi istorice și geopolitice ruso-maghiare, ca și germano-maghiare. Ani ca 1848, 1918, 1940 constituie repere bine cunoscute în acest sens. Oricum, paralela transnistreano-transil-vană făcută de Vladimir Putin și evoluţiile din teren, care par să o confi rme, ne conduc la ideea că anumiţi factori de putere din străinătate doresc atât o Repu-blică Moldova federalizată, cât și o Românie federalizată. Pe scurt: o Lume Românească cât se poa-te mai fragmentată și mai slabă. Despre aceste aspecte intere-sante și deosebit de sensibile vom vorbi însă altă dată.

Nici o schimbare la Ambasada Republicii Moldova la MoscovaPrecum se știe, Republica

Moldova are același ambasador la Moscova ca și pe timpul gu-vernării Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Numele său este Andrei Neguţa, unul dintre liderii de frunte ai PCRM (fost secretar al Comitetului Central) care nutrește anumi-te simpatii faţă de Moscova. Ministrul Leancă a refuzat să-l înlocuiască pe Andrei Neguţa

cu un alt ambasador care să reprezinte interesele Republicii Moldova la Moscova.

Andrei Neguţa, convocat de LavrovAgenţiile de presă străine au

relatat luna trecută că amba-sadorul Andrei Neguţa a fost convocat de urgenţă de către viceministrul rus de Externe, Gri-gori Karasin, pentru a afl a modul și măsura în care partea moldo-veană este dispusă „să transpu-nă în practică negocierile de la Moscova din 29 martie” dintre miniștrii Serghei Lavrov și Iurie Leancă în legătură cu soluţiona-rea diferendului moldo-rus din Transnistria. Urmare a acestei convocări, Moscova i-a transmis Chișinăului o variantă fardată a „memorandumului Kozak” din 2003, document care prevede, ca și în 2003, aceleași elemen-te: 1. federalizarea Republicii Moldova, 2. staţionarea trupelor militare ruse pe teritoriul ţării noastre, 3. ședinţe comune ale deputaţilor de la Chișinău cu membrii așa-numitului „soviet

suprem al republicii moldo-venești nistrene”. Ministerul Afacerilor Externe și al Integră-rii Europene, condus de Iurie Leancă, a evitat să ofere detalii concrete despre documentul transmis de Moscova, cât și despre subiectele discutate de el cu Serghei Lavrov.

Riscul care devine pericolAșa sau altminteri, oricine

poate remarca o perfectă coinci-denţă a punctelor de vedere rus și german asupra diferendului mol-do-rus din Transnistria și asupra posibilităţilor lui de soluţionare. Moscova are un interes deosebit pentru Republica Moldova, iar Berlinul, ca și în 1939, manifestă lipsa oricărui interes geostrategic pentru regiunea noastră, subscri-ind, astfel, poziţiei părţii ruse, cu care are înţelegeri geopolitice și geoeconomice de primă im-portanţă. Între Moscova și Berlin (a nu se confunda niciodată cu Bruxellesul!), Chișinăul rămâne, deocamdată, singur. Riscul de a ne trezi că suntem martorii unui sfârșit ruso-german al unităţii Republicii Moldova devine, se pare, pe zi ce trece, un pericol real și deloc neglijabil. Factorii politici de la Chișinău trebuie să înţeleagă că „Ostpolitik”-ul poate distruge Republica Moldova și nu avem dreptul să admitem așa ceva.

Vlad CUBREACOV, FLUX

6 iunie 2011. 6 iunie 2011. Ambasada Ungariei la Ambasada Ungariei la Chișinău. Doliu pentru Chișinău. Doliu pentru Imperiul Austro-Ungar Imperiul Austro-Ungar

și graniţele lui și graniţele lui

Ostpolitik sau sfârşitul ruso-german al unităţii Republicii Moldova? Ostpolitik sau sfârşitul ruso-german al unităţii Republicii Moldova? Ceea ce trebuia de demonstrat, se adeverește. Ber-linul și Moscova și-au dat mâna și au convenit, de un an de zile, un plan de fragmentare și federalizare a Republicii Moldo-va. Pentru cine a urmărit declaraţiile făcute de premierii Vladimir Putin și

Angela Merkel în legătură cu viitorul Republicii Moldova, lucrurile sunt cât se poate de clare. Consensul ruso-german s-a văzut și din declara-ţiile ofi ciale sau neofi ciale lansate de reprezen-tanţii din eșalonul doi al administraţiilor de la Moscova și Berlin, în special declaraţiile ofi ci-alilor din cele două ministere de Externe, de la Moscova și Berlin.

Patricia Flor și Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011 Patricia Flor și Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011

Iurie Leancă și Serghei Lavrov își dau mâna la MoscovaIurie Leancă și Serghei Lavrov își dau mâna la Moscova

10 IUNIE 20118 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial ⁄ economic

The European Uni-on Times anunţă că Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei, a primit din partea Serviciului Federal de Securitate (FSB) un raport în care se men-ţionează faptul că fostul șef al Fondului Monetar Internaţio-nal (FMI), Dominique Strauss-Kahn (DSK), a fost acuzat și arestat în SUA pentru agresi-une sexuală după ce acesta a descoperit că tot aurul depozitat în US Bullion Deposi-tory, sau Fort Knox, “lipsește sau/și nu a fost inventariat”.

De asemenea, în mod cel puţin ciudat, și un apropiat al acestuia, un bancher egiptean, căruia DSK îi împărtășise această descoperire, a fost reţinut pentru aceleași acuzaţii ca și șeful FMI.

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, declara, zilele trecute, că nu crede că acuzaţiile de tenta-tivă de viol aduse lui Dominique Strauss-Kahn sunt adevărate, fără să intre însă în detalii.

Potrivit acestui raport secret al FSB, citat de The European Union Times, Strauss-Kahn a devenit „din ce în ce mai îngrijo-rat”, la începutul lunii mai, după ce Statele Unite au început „să tragă de timp” în legătură cu promisiunea de a livra către FMI 191,3 tone de aur, după cum a fost acordul semnat de Fond în aprilie 1978. Aurul urma să fi e vândut pentru a fi nanţa DST (Drepturile Speciale de Trage-re), ca alternativă la rezervele curente.

În raportul FSB s-ar menţio-na faptul că, Strauss-Kahn și-a exprimat la acea vreme îngrijo-rările faţă de ofi cialii guverna-mentali americani apropiaţi de președintele Obama. Se pare că surse din CIA (Central Intelligen-ce Agency) i-ar fi furnizat șefului FMI dovezi certe că tot aurul deţinut de SUA „a dispărut”.

După ce a primit aceste in-formaţii din partea CIA, DSK a făcut imediat aranjamente să părăsească SUA, cu destinaţia Paris, însă a fost anunţat de către agenţii care lucrează pen-tru Direcţia Generală pentru Securitate Externă din Franţa (DGSE) că autorităţile americane vor să îl captureze, așa că a fugit la aeroportul JFK din New York. Fostul șef FMI a urmat sfaturile agenţilor de la DGSE de a-și lăsa

telefonul mobil la hotel, pentru ca poliţia SUA să nu-i poată afl a locaţia exactă.

Ajuns în siguranţă în avionul Air France cu destinaţia Paris, Strauss-Kahn a făcut greșeala fatală de a suna la hotel și de a le cere angajaţilor să îi trimită telefonul mobil, pe care îl lăsase în cameră, la reședinţa sa din Franţa. Astfel, agenţii americani i-au dat de urmă și l-au putut aresta.

Cu două săptămâni înainte de arestarea sa, Strauss-Kahn i-a împărtășit bunului său prieten, un bancher egiptean, Mahmoud Abdel Salam Omar, dovezile pe care le are de la CIA privind aurul din SUA. Omar, asemenea prietenului său, a fost arestat în 30 mai 2011, aducându-i-se acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei angajate a unui hotel de lux, o acuzaţie clasifi -cată de FSB drept „dincolo de imaginaţie”, având în vedere faptul că Omar are vârsta de 74 ani și este un musulman foarte credincios.

În plus, o notă din același raport al FSB susţine că unul dintre cei mai importanţi mem-bri ai Congresului american, Ron Paul, a declarat că are informaţii potrivit cărora Guvernul de la Washington a minţit în legătură cu rezervele de aur ţinute în Fort Knox. În 2010, Paul, care acum

intenţionează să candideze la

președinţia SUA a depus un

proiect de lege prin care cere

auditarea rezervelor de aur ale

Statelor Unite, propunere res-

pinsă de legislatorii democraţi.

„Este dificil pentru mine

să evaluez motivele politice

ascunse,dar nu cred că situaţia

iniţială prezentată este cea

adevărată. Ceva nu sună bine”, a

declarat Vladimir Putin, potrivit

New York Post.

Din ultimele informaţii din

SUA reiese că Strauss-Kahn nu are de gând să renunţe la acest “război” și și-a angajat o echipă formată din foști spioni ai CIA, detectivi particulari și consilieri mass-media pentru a-l proteja.

Sursa: Ziuaveche.ro

În versiunea actuală, studiul devi-ază de la elementele structurale, considerate comune pentru un do-

cument de politici publice. Astfel, se evită descrierea și analiza problemei, este formulată o singură opţiune de politică publică (pe când ar fi judicios să existe 2-3 care se exclud reciproc și care ar putea fi analizate în baza unui set unic de criterii: percepţia publicu-lui, simplicitate, echitate și efi cienţă) și formulează o singură concluzie și o singură recomandare: menţinerea statu-quoului.

Descrierea metodologiei este sumară și nu oferă sufi ciente date pentru a permite justi-

ficarea costurilor pe care le-ar im-plica modelul descris. De exemplu, cunoașterea numărului și a profi lului navetiștilor (persoane care domici-liază într-o localitate, dar au locul de muncă în alta) și a numărului angajaților persoanelor juridice care constituie obiectul studiului ar per-mite estimarea, în baza volumului de lucru, a numărului de oameni/zile necesare și, respectiv, a resurselor fi -nanciare suplimentare. De asemenea, nu este clar care este cota care a fost aplicată la calcularea impozitului pe venit al persoanelor juridice. Studiul aplică aceeași abordare față de două categorii diferite de subiecți ai impu-nerii – persoane fi zice și juridice, pe când ar fi rezonabilă tratarea separa-tă a acestora, deoarece modalitatea de plată a impozitului este diferită și fi ecare ar putea necesita soluții dife-rite. Studiul nu ia în calcul și anumite tendințe care s-ar putea manifesta pe termen mediu și lung, cum ar fi faptul că Planul de activitate al Gu-vernului își propune să atingă către 2014 un nivel de 60% din declarațiile fi scale depuse online sau ipoteza că modernizarea infrastructurii rutiere în următorii 10 ani va genera și mai mulți navetiști.

Efectuarea calculelor luând ca bază nivelul intermediar al administrației publice locale

(raioanele) este conceptual greșită. Scopul fi nal al descentralizării este îmbunătățirea calității serviciilor publice, iar principiul subsidiarității presupune că acestea pot fi prestate

cel mai bine de autoritățile cele mai

apropiate de cetățean. Majoritatea

absolută a serviciilor publice sunt pre-

state nemijlocit în zonele rezidențiale

– în sate și orașe, inclusiv centre

raionale. Serviciile publice afl ate în

responsabilitatea nivelului raional al administrației publice sunt, practic,

insesizabile. Dacă intenția este de a

vira veniturile rezultate din impozi-

tarea persoanelor fi zice și juridice în

bugetele raionale, aceasta readuce

în discuție discreția administrației

raionale în redistribuirea veniturilor

către localitățile componente după

criterii politice. Mai mult ca atât, Pro-

gramul de Guvernare al AIE pentru

perioada 2011-2014 se referă explicit

la achitarea impozitului pe venitu-

rile persoanelor fizice în bugetul

localităţii în care contribuabilul are

reședinţă și nu în bugetul unităților

administrativ-teritoriale de nivelul II. Argumentul că de această modifi care

ar putea benefi cia puține primării nu

poate fi susținut. Dacă calculele ar

arăta, de exemplu, că se va consolida

autonomia fi nanciară a doar 10% din

primării, credem că aceasta deja ar fi

un progres semnifi cativ comparativ

cu situația actuală.

Descentralizarea poate fi efi ci-

entă doar în cazul în care APL

poate colecta o parte semni-

fi cativă a veniturilor nemijlocit de la

benefi ciarii serviciilor publice din teri-

toriul administrat. Conexiunea dintre

benefi ciar și plătitor de impozite este relevantă din perspectiva fi nanțelor

publice și ilustrează legătura directă

dintre impozit și benefi ciile pentru comunitatea locală. Aceasta oferă APL pârghii suplimentare, inclusiv pentru atragerea investitorilor și, respectiv, pentru dezvoltarea econo-mică locală. Altfel, dacă transferul de responsabilități de la nivelul central al administrației publice nu este susținut de abilitatea de a finanța exercitarea competențelor, există riscul creării unei descentralizări fi c-tive. Sub aspectul conținutului, este evident că reținerea sau defalcarea ulterioară a impozitului pe venit al persoanelor fizice la locul de trai este, de fapt, una din foarte puținele metode pentru majorarea veniturilor bugetelor locale de nivelul I. Atât timp cât activitatea economică este concentrată preponderent în orașe, o parte semnifi cativă din impozitul pe venit al persoanelor juridice fi ind colectat acolo, impozitarea venitu-lui persoanelor fizice este una din foarte puținele surse importante de venit pentru localitățile rurale. TVA sau accizele sunt taxe colectate, de regulă, centralizat, iar ponderea

taxelor locale în bugetele locale este foarte mică. Majoritatea persoanelor care locuiesc în localitățile rurale sunt angajate în centrele raionale sau în municipii, plătind toate impozitele la locul de muncă. În același timp, aceștia benefi ciază de serviciile pu-blice de la locul de reședință, care nu pot fi fi nanțate din bugetul local din cauza veniturilor mici.

Unul din neajunsurile studiului este lipsa aspectului compa-rativ – analiza practicilor din

alte țări. Pentru multe țări europene problema formulată ar fi una falsă sau nu ar constitui o problemă, deoarece sistemul fi scal este destul de fl exibil în a permite reținerea impozitului pe venitul persoanei fi zice de către angajator la sursă și apoi distribuirea acestuia către municipalitatea de do-miciliu a contribuabilului. De cele mai dese ori, acesta ia forma unei cote din impozitul pe venit al celor care domi-ciliază în localitatea respectivă, care este defalcată în bugetul local. În Bel-gia, de exemplu, 6-9% din venitul per-soanei fi zice (procentul este decis de fi ecare municipalitate în parte) este defalcat în bugetul localității de do-miciliu, oferind astfel administrației publice locale un stimulent pentru a crea condiții favorabile atragerii unor locuitori cu venituri mari. În acest caz, crește transparența și controlul asupra cheltuielilor din bugetele locale, deoarece cetățeanul este mai interesat de faptul cum sunt cheltuite contribuțiile lui la bugetul local. Ar fi utilă studierea experienței țărilor eu-ropene în care o parte semnifi cativă

din bugetele locale se formează din impozitul pe venit. Sisteme similare cu cele din Belgia (cote defalcate) există în Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Ungaria. Nu poate fi neglijată nici experiența țărilor baltice în acest domeniu. În unele țări, administrația publică lo-cală nici nu benefi ciază de impozitul pe venit (Irlanda) deoarece există un sistem echitabil și efi cient de ega-lizare financiară. Pentru Republica Moldova însă un asemenea sistem nu este binevenit fi indcă redistribu-irea veniturilor este expusă excesiv discreției politice.

În cazul marilor orașe din SUA și din unele țări europene, problema este inversată. Deoarece regula

generală este că impozitul pe venit al persoanei fi zice se plătește în majo-ritatea cazurilor în baza domiciliului persoanei, marile metropole insistă să aplice o taxă navetiștilor (com-muters tax sau nonresidential inco-me tax), având în vedere că aceștia benefi ciază de serviciile publice din raza orașului (străzi, transport public, apă și canalizare, managementul deșeurilor, menținerea ordinii publi-ce etc.). În unele orașe mari din SUA, această taxă reprezintă între 0.5 și 3 % din venitul navetistului, care, în unele cazuri, sunt, în altele nu sunt deduse din impozitul pe venit achi-tat la locul de trai. Argumentul, care este utilizat și în studiul Ministerului Finanțelor, este valabil, dar trebuie să se țină cont și de alți factori cum ar fi faptul că navetiștii și/sau angajatorii acestora achită serviciile publice de care se folosesc, cel puțin o parte din impozitele navetistului ar putea contribui la îmbunătățirea calității serviciilor în localitatea în care își pe-trece cea mai mare parte a timpului (inclusiv zilele de odihnă). În plus, navetiștii completează defi citul de forță de muncă cu care se confruntă orașele mari.

Recomandări:1. Realizarea unui studiu aprofundat

pentru estimarea separată a im-pactului modifi cării principiului de colectare a impozitului pe venit al persoanelor fizice și al persoanelor juridice. Studiul trebuie să estimeze impactul nu doar asupra APL de nivelul II, dar, mai cu seamă, APL de nivelul I, care sunt cele mai dezavantajate din acest punct de vedere. Acesta trebuie să fi e realizat în partene-riat cu partenerii de dezvoltare și să evalueze posibila reformă în baza a câtorva criterii: percepția publicului, simplicitate, echitate și efi ciență.

2. Examinarea mai aprofundată a diferitor principii de reţinere a impozitului pe venit, nu neapărat doar reţinerea la locul de domici-liu sau la locul de muncă, dar și defalcări procentuale între loca-lităţi stabilite prin legislaţie. Cu siguranţă acest principiu creează impresia unor complicaţii și mai mari în administrarea fi scală, dar el nu trebuie neglijat, pentru că, probabil, oferă cel mai înalt grad de echitate în colectarea impozi-telor pe venit.

3. Defi nirea în studiu a fenomenului „navetiștilor” și estimarea impac-tului acestora asupra diferitor mo-dalităţi de colectare a impozitului pe venit, precum și a serviciilor acordate acestora. Aceasta ar putea rezulta în alte forme opti-male de colectare a impozitului pe venit al persoanelor fi zice.

4. În nici un caz nu trebuie majorată povara pentru agenţii economici care și așa sunt supuși unui pro-ces foarte complex de raportare financiară și contabilă. Dacă modifi carea sistemului va impli-ca costuri suplimentare pentru afaceri, efectul scontat ar putea fi invers. Companiile, pur și sim-plu, vor solicita angajaților să-și perfecteze viza de reședință în Chișinău, Bălți etc. Este necesară examinarea posibilității defalcării ulterioare a impozitului pe venit

în localitatea de reședință după transferurile către inspectoratele fi scale efectuate de către agenţii economici. Aceasta va conduce la intensifi carea activităților fi scale în raioane, ceea ce presupune suplimentarea unităților de per-sonal în inspectoratele teritoriale din contul unităților existente în Chișinău, Bălți etc. De asemenea, perceptorilor fi scali din primării trebuie să li se acorde drepturi/pârghii suplimentare pentru a efi cientiza colectarea impozitelor în aceste localități. Astfel, pot fi considerate următoarele opţiuni, care pot fi suplinite cu multe alte modele de administrare din ţările cu experienţe de succes în proce-sul de descentralizare fiscală și administrativă:

1. În baza datelor prezentate de către angajator la sfârșit de an la Inspectoratul Fiscal (Nota informativă privind salariul și alte plăţi efectuate de către patroni în folosul angajaţilor și impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi – IAL09), care conţine CNP al angajatului și, respectiv, se poate determina locul de reședinţă, să fi e calcu-lată ponderea impozitului pe venit pentru fi ecare localitate. Aceasta poate fi utilizată pen-tru distribuirea a 80%-90% din impozitul pe venit din anul curent conform ponderii din anul precedent, iar ultima tranșă să fi e una de ajustare la ponderile anului curent, după raportul prezentat la sfârșit de an de persoanele juridice.

2. Prezentarea rapoartelor trimestriale de tipul IAL, cu condiţia simplificării rapor-tării financiare și contabile, care este esenţială pentru Republica Moldova, astfel în-cât acestea să fi e prezentate în format electronic și pe o formă unică pentru toate instituţi-ile (Inspectorat fi scal, CNAS, CNAM), iar preţul pentru acest

serviciu să corespundă realită-ţilor economice din ţară.

3. Elaborarea unui sistem analogic celui de colectare a contribuţiei de asigurare socială pe contul separat al fiecărui contribuabil după codul numeric personal al persoanei, căruia poate să-i fi e atribuit automat locul de reședinţă din baza de date a Întreprinderii Registru.

Sigur toate aceste măsuri necesită schimbări și ajustări suplimentare, o colaborare mai intensă între diferite autorităţi și implementarea unor sisteme informatice compatibile între organizaţiile vizate. Dar aceste îmbunătăţiri sunt necesare nu doar pentru modificarea modalităţii de colectare a impozitului pe venit, dar, în general, pentru reducerea poverii administrative asupra businessului, despre care se vorbește foarte mult.

Benefi ciile colectării Benefi ciile colectării impozitului pe venit la locul de impozitului pe venit la locul de

reședință:reședință:* Consolidarea autonomiei fi-

nanciare a APL, în special a celor de nivelul I, care, în prezent, sunt tratate inechitabil, fiind dependente de criteriile politice de distribuire a ve-niturilor la nivelul raioanelor. Cu sigu-ranţă, aceasta nu va soluţiona toate problemele imediat, dar reprezintă un prim pas în calea descentralizării fi scale, fi ind chiar una din puţinele metode de majorare semnificativă și echitabilă a veniturilor colectate la nivel local.

* Calitatea serviciilor publice prestate la nivel local va crește, bine-înţeles cu îmbunătăţirea în paralel a capacităţilor administrative a resur-selor umane.

* Pe termen mediu și lung, aceasta poate disciplina populaţia în ceea ce privește perfectarea vizei de re-ședinţă în localitatea în care aceștia domiciliază.

Ion OSOIAN, Ana POPA3 iunie 2011

Sursa: www.expert-grup.org

Germania: Falimentul Greciei este

iminent, dacă nu-şi restructurează datoriaMinistrul german de Finanţe, Wolfgang Scha-euble, este de părere că falimentul Greciei este iminent, potrivit unei scrisori care a apărut în presă, în care ofi cialul argumentea-ză necesitatea restructurării datoriei statului elen, relatează EUObserver.

„Ne afl ăm în faţa riscului real al unui faliment total în interiorul zonei euro”, a afi rmat Schaeuble în scrisoarea adresată președin-telui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, “scursă” în presa germană.

În cel mai explicit limbaj folosit până acum de un ofi cial eu-ropean, ministrul german a făcut apel la un ajutor suplimentar pentru Grecia, adăugând că băncile private ar trebui să participe la costul “salvării” Atenei, relatează Agerpres.

Potrivit EUObserver, statele membre UE și ofi ciali europeni ar lucra în prezent la detaliile unui al doilea plan de salvare pentru Grecia, pe lângă cel în valoare de 110 miliarde de euro de anul trecut, ale cărui costuri totale ar urma să ajungă în jurul valorii de 60 de miliarde de euro.

Se așteaptă ca miniștrii de Finanţe din UE să ajungă la un acord pe această temă în data de 20 iunie, cu trei zile înainte de Consiliul European. Schaeuble sugerează că băncile creditoare ar trebui obligate să mai aștepte încă șapte ani înainte de a-și primi înapoi împrumuturile acordate Greciei.

„Orice înţelegere convenită la 20 iunie trebuie să includă un mandat clar - oferit Greciei, posibil, împreună cu FMI - de a iniţia procesul de implicare a deţinătorilor de obligaţiuni grecești. Acest proces trebuie să conducă la o contribuţie cuantifi cabilă și substanţială a deţinătorilor de obligaţiuni la efortul de sprijin”, se arată în scrisoare.

Sursa: evz.ro

DOSARE ULTRASECRETE

FSB susţine că DSK, fostul şef al FMI, a fost arestat FSB susţine că DSK, fostul şef al FMI, a fost arestat pentru că a descoperit că America nu mai are aurpentru că a descoperit că America nu mai are aur

Provocările descentralizării fi scale

Recent, Ministerul Finanţelor a dat publicităţii schiţa unui studiu axat pe problematica descentralizării fi sca-le. Autorii și-au propus drept obiectiv studierea oportu-nităţii reţinerii impozitului pe venitul persoanelor fi zice și juridice prin alocarea acestuia către bugetele uni-tăţilor administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședinţa subiectul impunerii. Este de menţionat că modifi carea principiului de reţinere a impozitului pe venit de la locul sursei la locul reședinţei contribuabi-lului în vederea realizării reformei de descentralizare fi scală reprezintă una din priorităţile Programului de Guvernare al AIE și al Planului de activitate a Guver-nului pentru 2011-2014, iar textul acestor documente vorbește despre implementarea acestei modifi cări, și nu despre examinarea oportunităţii ei.

Ana Popa Ion OsoianAna Popa Ion Osoian

10 IUNIE 2011 9Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

„Atunci când se cumpără oameni, dar, efectiv, din par-tide, inclusiv din partidele din alianţă, eu nu cred că lucrul acesta este bun. Și eu nu cred că lucrul acesta poate duce la o atmosferă în care să colabo-rezi, să construiești, să integrezi ţara în Uniunea Europeană. Aceste lucruri nu pot să rămână fără sancţiune. Și așa va fi . O să vedeţi”, a declarat Filat. Premie-rul este ridicol, manifestându-și revolta pentru faptul că Vladi-mir Plahotniuc îi ia oamenii din partid contra unor impunătoare sume bănești, pentru că însuși Vladimir Filat a procedat astfel atunci când a constituit PLDM. În prima jumătate a anului 2008, Filat a absorbit un lung șir de lideri locali de la toate partidele, inclusiv de la cele parlamentare, inclusiv de la comuniști, care erau la guvernare, punându-le în buzunar respectivilor lideri mii și chiar zeci de mii de euro.

„Pe banii cui Filat face politică?” Dacă domnul Filat a găsit

oportun să-i reproșeze public domnului Plahotniuc că acesta cumpără oameni de la alte par-tide, inclusiv de la PLDM, găsim și noi oportun să-i reamintim că exact același reproș i s-a făcut și lui în primele luni ale anului 2008, atunci când PLDM se umfl a ca o căpușă pe baza struc-turilor locale ale altor formaţiuni politice și graţie imenselor sume bănești ce au fost dislocate pentru constituirea acestei hido-șenii politice.

Să cităm, de exemplu, un frag-ment din declaraţia PPCD, făcută pe 29 februarie 2008, prin care creștin-democraţii se întrebau pe banii cui Filat face politică.

„Grupul parlamentar al Parti-dului Popular Creștin Democrat a găsit necesar să facă prezenta Declaraţie având în vedere pătrunderea unor fonduri nede-clarate în viaţa politică de la noi. Ne referim expres la apariţia unei noi grupări politice conduse de Vladimir Filat. Tactica acestei grupări este deja bine cunos-cută atât partidelor politice, cât și presei.

După alegerile locale din anul trecut, gruparea respectivă a declanșat o acţiune fără prece-dent de corupere a aleșilor locali ai altor partide și atragerea lor în formaţiunea condusă de Vladi-mir Filat. Prima victimă a acestei tactici a devenit Partidul Demo-crat, părăsit de acesta recent. Consilieri locali și primari din diverse raioane s-au îndrăgostit subit de proiectul politic afl at în stare incipientă și au semnat o avalanșă de declaraţii de aban-donare a partidelor pe listele cărora au candidat. Dacă iniţial am considerat că este vorba de o reglare de conturi între domnul Diacov și domnul Filat, mai mulţi fruntași din teritoriu ai Partidului Democrat trecând de partea lui Filat, după multiple deplasări în teritoriu și discuţii cu oamenii, am constatat că motivul adevărat al acestor adeziuni nu este atât de nevinovat. Oamenii spun deschis că nu doctrina PLD îi atrage, nici carisma liderului. Motivul pare a fi mult mai simplu: recompense materiale grase. Cei plecaţi către V. Filat se justifi că pentru gestul făcut cu necesitatea de a-și hrăni familiile și, de nevoie, trec peste aspectele morale și acceptă să îi laude pe sponsorii lor.

Recent și PPCD a pierdut câţiva aleși locali din raionul Telenești. Câţiva dintre foștii noștri colegi s-au lăsat corupţi de aceeași grupare a lui V. Filat și, se zice, astfel și-au rezolvat niște probleme de ordin econo-mic. E drept că au fost sfătuiţi să se declare independenţi, fără a adera public la formaţiunea lui V. Filat. Dar tot raionul știe că anume această echipă de “gang-steri ai tranziţiei” a pus la cale această acţiune.

În același timp, în ultimele luni

se observă o corupere masivă a jurnaliștilor de către același Filat. Un număr impresionant de mij-loace de presă s-au transformat în instrumente de promovare a imaginii lui V. Filat. Amploarea acestui fenomen este atât de mare, încât lumea l-a și botezat “fi latizarea presei”. Coruperea acestor jurnaliști ameninţă liber-tatea de expresie și distorsio-nează opinia publică în ceea ce privește faţa adevărată a unor politicieni.

Noi nu am căutat cum a intrat în viaţa publică acest personaj. Tocmai el, între anii 1998 și 2001, ca șef al Departamentului Priva-tizării și ministru de Stat, a fost eroul nenumăratelor scandaluri

de corupţie legate de privatizări dubioase de avioane și imobile, de contrabandă cu ţigări, de afaceri negre în România. Din păcate, organele de anchetă și justiţia nu și-au făcut treaba atunci. Prea mare era infl uenţa guvernării respective asupra jus-tiţiei.

Acum vedem că V. Filat crede că și-a mușamalizat destul de bine trecutul și că poate intra prin fraudă în politică. Accen-tuăm: niciodată până în prezent amploarea și viteza coruperii structurilor locale ale partidelor și a presei nu a cunoscut astfel de proporţii. Sumele puse la bătaie sunt exorbitante. Nimeni nu cunoaște care este sursa acestor fonduri.

Iată de ce suntem în drept să cerem organelor abilitate ale statului: Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Com-baterea Corupţiei și Crimelor Economice, Serviciului de Infor-maţii și Securitate și Procuraturii să verifi ce sursele de fi nanţare a partidului condus de V. Filat și să ia măsurile de rigoare pentru a curma, în caz de nevoie, inva-zia de bani murdari în politică în ajunul alegerilor parlamentare.

Vrem să știm: fondurile neli-mitate respective vin de peste hotare, de la mafi a locală sau de la separatiștii din Transnistria?”, se arată în declaraţia din 2008 a grupului parlamentar al PPCD.

„Filat, angajat într-un joc politic murdar”Iată o altă declaraţie, făcută pe

7 martie 2008 de liderul creștin-democrat de atunci, Iurie Roșca, cu privire la modul de racolare în PLDM a membrilor altor partide politice:

„Așa cum spuneam, într-o declaraţie recentă, Vladimir Filat s-a angajat într-un joc politic murdar de corupere a repre-zentanţilor altor partide și de manipulare a opiniei publice. El a pornit să creeze un partid prin

atragerea, contra unor recom-pense grase, a membrilor altor partide în gruparea sa. Se știe deja că aceștia sunt cu precădere consilieri raionali și primari, care s-au dovedit a fi la scurt timp de la alegerile locale niște profi tori și vânzători ai colegilor de partid și ai alegătorilor. Este pentru prima oară în istoria politică a ţării când coruperea exponenţi-lor altor partide și atragerea lor într-o grupare apărută recent a devenit o metodă, un procedeu de bază în încropirea noii forma-ţiuni. Avem de a face cu o prac-tică condamnabilă, care afec-tează partidele politice partici-pante la alegerile locale de anul trecut, dar ceea ce este și mai grav e că astfel se aduce atingere voinţei alegătorilor, exprimate pentru candidaţii unor partide anume, printre care noua crea-tură nu fi gura ca subiect electo-ral. În aceste condiţii, alegătorii au tot temeiul să se simtă înșe-laţi de cei pentru care au votat. Iar înregimentarea prin fraudă a aleșilor locali transfugi rămâne a fi un gest de trădare a colegilor de partid și a alegătorilor. La cali-fi cativul de trădători ar trebui să îl adăugăm și pe cel de corupţi. Și oricât s-ar justifi ca aceștia pe la conferinţe de presă, oricât ar ameninţa cu darea în judecată a celor care le spun pe nume, con-diţia lor rămâne a fi una jalnică și reprobabilă.

Vladimir FILAT știe mai bine decât oricine că are un trecut plin de pete și un prezent pe care preferă să nu îl divulge. Există destule fapte care arată că numele lui este strâns legat de afaceri murdare, de privatizări trucate, contrabandă și evaziuni

fi scale. Iar dacă până în prezent încă nu există nici un dosar penal deschis împotriva acestuia, asta nu înseamnă câtuși de puţin că ar fi inocent, ci că pe vremea când era demnitar la Guvern el avea destulă infl uenţă asupra Procu-raturii pentru a bloca orice inten-ţie de anchetă, în timp ce astăzi se maschează destul de bine pentru a nu fi prins așa de ușor. Dar oricum ar suci-o, numele lui va rămâne pentru totdeauna sinonim cu CORUPŢIA.

Aroganţa și agresivitatea lui Vladimir FILAT este ușor de înţe-les. Ea este încurajată din exte-rior, de unde, se vede, îi și curg banii gârlă.

Stimaţi colegi,Ieri, la Casa de cultură din Flo-

rești, gruparea lui Vladimir Filat a dat un concert. Cu primari de prin sate și cu primarul Ţap din Florești în frunte. Primarul Ţap a anunţat de pe scenă că anume PLDM-ul, anume Vladimir Filat a sponsorizat concertul. Printre artiștii care au distrat publicul au fost Gheorghe Urschi, Zinaida Julea, fraţii Advahov și interpre-tul din România zis Fuego, ulti-mul anunţând triumfător sala că e prieten cu Vladimir Filat. Înţelegem că pentru asemenea onorarii orice artist ar fi bucuros să se declare prieten cu oricine. Așadar, dacă în anii precedenţi ţăranii noștri aveau parte de concerte gratis doar în perioada campaniei electorale, acum ei se vor distra tot anul, deoarece pentru gruparea cu pricina ale-gerile au și început, iar banii nu sunt o problemă. Apropo, la con-certul de la Florești primarul Ţap a anunţat că printre oaspeţi se afl ă și “prietenii noștri de la Tele-nești”, adică tocmai cei fugiţi din PPCD, cu care Vladimir Filat se jura în mod făţarnic acum câteva zile că nu are nici o treabă. Acum se vede că are și că el a fost cel care i-a momit. Până la urmă, nimic nou: cine seamănă se adună. Și orice ar face sau ar declara aceștia, se știe că oame-nii pentru care suprema valoare

este banul sunt periculoși și demni de tot dispreţul.

Închei cu aceeași întrebare: de unde vin banii care inundă Moldova încă cu un an înainte de alegeri? Și ce impact poate avea invazia de bani negri în viaţa politică de la noi?”.

Dumitru Diacov: „PLDM se impune pe scena politică autohtonă ca un partid de trădători”Și ca să nu creadă cineva

că doar creștin-democraţii au acuzat modul fraudulos și amoral al lui Vladimir Filat de a corupe și cumpăra aleși locali de la alte partide pentru formaţiu-nea sa, vom reproduce și câteva fragmente dintr-o declaraţie făcută de Dumitru Diacov, men-torul politic al lui Filat, cel care l-a promovat pe actualul pre-mier în politica mare. În ședinţa Parlamentului din 29 februarie 2008, Dumitru Diacov a declarat răspicat că „PLDM se impune pe scena politică autohtonă ca un partid de trădători”. Să recitim cu atenţie ce spunea acum 3 ani actualul președinte de onoare al PD, partidul care l-a lansat pe Filat în politică și pe care acesta, ulterior, l-a decimat.

„Nici Dumitru Diacov și nici Partidul Democrat (PD) nu au fost prieteni cu Partidul Popu-lar Creștin Democrat și cu Iurie Roșca. Am fost mereu în con-tradicţie, deși am încercat să conlucrăm. De aceea, chiar dacă nu vin în apărarea autorilor

declaraţiei, vreau să-mi exprim regretul că unul din colegii noștri, în ultimii ani, încearcă să introducă o practică absolut inacceptabilă în viaţa politică moldovenească.

În perioada în care Republica Moldova nu are o experienţă politică, noi ducem lipsă de cul-tură politică. Noi toţi cei care suntem implicaţi în procesul politic, în măsura posibilităţilor, trebuie să contribuim la aceea ca discursul politic, comportamen-tul politic și acţiunile politice, să fi e sincere și bazate pe o experi-enţă avansată. Partidele politice trebuie să contribuie ca lucrurile în Moldova să nu meargă într-o direcţie greșită. Există lideri politici care strigă sus și tare că sunt patrioţi. Eu nu sunt de acord cu acest lucru, deoarece patrioţi suntem toţi, însă fi ecare abordează acest lucru în diferite moduri. Trebuie să ne mișcăm spre bine, deoarece avem copii și nepoţi. Mai devreme sau mai târziu vom pleca din politică, însă trebuie să lăsăm ceva în urma noastră.

Cu siguranţă, toţi comitem greșeli pe parcursul vieţii poli-tice. Un partid care își asumă anumite responsabilităţi, într-o perioadă complicată pentru pământul nostru și pentru con-cetăţenii noștri, comite greșeli. Noi nu avem experienţa de a lupta politic unul cu altul. Însă este un lucru foarte nou pentru noi modul în care încearcă să se instituie un partid politic în Republica Moldova. Am fost ulti-mul naiv din PD care am sperat că toţi oamenii se ghidează în acţiunile lor de dorinţa de a face ceva cu adevărat bun. În PD nu au existat persoane care au fost sprijiniţi în felul cum a fost sprijinit Vladimir Filat. I-au fost create condiţii de a se manifesta în orice mod. Eu sunt vinovatul care i-a permis lui Vlad Filat să gândească că este Ștefan cel Mare al Republicii Moldova și că de el depinde soarta acestei ţări. Nu am nimic împotrivă și

sunt convins că orice persoană are dreptul să formeze un partid politic. Am avut multe discuţii cu Vlad Filat și i-am spus că nu văd nici o problemă în faptul că dânsul vrea să-și creeze un partid politic. Însă modul în care încearcă PLDM să se impună pe scena politică autohtonă este absolut inacceptabil, deoarece se creează un partid de trădă-tori, format din persoane din toate partidele din sfera politică moldovenească. Viceprimarul de Fălești, domnul Secară, fi gura pe lista Partidului Comuniștilor, însă acum e fruntaș în partidul lui Filat. În Taraclia și Cahul per-soane din PDS și, respectiv, PPR acum sunt în PLDM. Nu înţeleg cum poţi construi un partid libe-ral din persoane care mai ieri erau pe lista altor partide? Îmi pare rău de aceste lucruri, deoa-rece Filat este un băiat deștept și pregătit, dar vrea să aibă toată puterea. Eu știu mai multe decât pot vorbi în acest moment de la tribună despre businessul lui Filat…

PD a fost construi timp de 11 ani, iar PLDM vine și cumpără membri de partid cu niște sume greu de refuzat, în condiţiile de sărăcie din Moldova. Ninei Cernei din Dondușeni îi acordam periodic un ajutor material de 500-600 de lei, iar Filat îi plătește 400 de euro. Cum poţi să reziști în astfel de situaţie? Domnii de la Nisporeni au făcut declaraţie, ieri (joi, 28 februarie - n.n.), prin care anunţau că pleacă din partid. Asta irită, de fapt. Respectivii de la Nisporeni umblă, de două luni de zile, după mine să le dau 5.000 de euro. Am fost sunat în acest sens, iar Securitatea poate să verifi ce acest lucru. Le spun: eu nu am așa bani… Eu știu suma pe care i-a dat-o domnul Filat, care este de câteva ori mai mare decât mi-a cerut mie. O să rămână acest om în Parti-dul Democrat sau o să treacă la PLDM? Bineînţeles că a plecat la PLDM.

Domnul Olaru de la Rezina, liderul PSL, vine, cu 3 zile înainte de alegeri, la Chișinău și îi cere în genunchi domnului Serebrian 50.000 de lei. Vine la PD și cere 10.000 de lei. Peste două zile urmau să aibă loc alegerile. Eu îi spun domnului Serebrian: nu împrumuta și nu-i da bani, deoa-rece acesta discută cu Filat. Nu m-a ascultat. Peste trei zile după alegeri acesta pleacă la Filat, iar la Rezina râdeau toţi de noi. Spuneţi-mi vă rog, este normală această situaţie?

Exemple de cadouri, donaţii există o mulţime. Mie îmi pare foarte rău, deoarece Vladimir Filat, când era membru al PD, nu era atât de darnic și nu prea făcea pomeni și donaţii, însă în ultimul timp acest donaţii curg râu.

În ceea ce privește chestiunea privind referendumul de modifi -care a Constituţiei. Vlad Filat este printre cei care au sprijinit fi er-binte reforma constituţională din anul 2000. Și el înţelege per-

fect că actualul sistem este bun, doar că trebuie perfectat. Acum el vine cu ideea că președintele trebuie ales de către popor. Ca să aduni 300 mii de semnături este nevoie de cel puţin 300-400 mii de dolari. De unde are el atâţia bani și ce partide pot concura cu PLDM la acest capitol? Poate Urecheanu are și el unele rezerve fi nanciare pe care PD nu le are. Să știi că acest referendum nu va avea loc și demersul va avea efect zero și să investești atâţia bani? Care este sensul, în afară de faptul că dai de lucru mem-brilor de partid?

Eu nu am dorit să existe aceste dezbateri, însă modalita-tea cu care se încearcă a spune că toate partidele trebuie arun-cate la gunoi, că au deja peste 10 ani de zile etc. și alegeţi-l pe Filat pentru că el este mai curat, că este mai frumos, este o chesti-

une ieșită din comun”, a declarat Dumitru Diacov.

Dar să revenim la declaraţi-ile lui Filat de acum câteva zile. Referindu-se la Păpușar, adică la Vladimir Plahotniuc, Filat a spus: „Se pune foarte mare accent pe Păpușar. Nu el mă interesează pe mine, nu el este important. Important este ca ceea ce se face să fi e curmat. Pentru că aceste lucruri sunt periculoase nu pentru PLDM sau nu pentru un proces sau altul. Sunt peri-culoase pentru activităţile în care ne-am angajat noi, privite per ansamblu. Un proces poli-tic trebuie să fi e sănătos în plin sens al cuvântului, nu parţial. Și dacă metodele prin care se înţelege că se poate de obţinut rezultat, inclusiv electoral, sunt în continuare utilizate, atunci eu vreau să vă spun că noi nu suntem de acord”.

Ce să spunem, premierul nu este de acord. Sigur, atunci când se cumpără oamenii dintr-un partid sau altul nu poate fi vorba despre un „proces politic sănă-tos”, iar când cineva îţi cumpără chiar oamenii din partidul tău – cu atât mai mult. Dar anume Filat este cel care a otrăvit atmosfera politică din Republica Moldova, el a introdus frauda politică, mita politică drept normă, drept prac-tică curentă în Republica Mol-dova. De ce s-ar plânge acum că Plahotniuc „i l-a cumpărat” pe Mihai Godea, pe Alexandru Tănase, pe Vitalie Nagacevschi, doar pe Călin Vieru nu l-a cum-părat Plahotniuc, pe acesta l-a dat afară însuși Filat, pentru că era „un mâncău”, dacă el a proce-dat cândva la fel?

Filat, ca premier, anchetator, procuror, judecător şi călăuAcum 3 ani, în replică la acu-

zaţiile de corupere politică aduse de Iurie Roșca, Filat răspundea în felul următor: „Conducerea PPCD recurge la practici mur-dare, devenite pentru ea tra-diţionale, de execuţie civică a liderilor și chiar a partidelor de opoziţie. Pentru noi există un singur judecător – cetăţeanul, părerea lui contează, cuvântul lui este decisiv pentru viitorul Republicii Moldova. Eu perso-nal și partidul pe care-l repre-zint nu-i vom permite lui Roșca și PPCD să fi e anchetator, pro-curor, judecător și încearcă să fi e în continuare și călău”. Păi, și în cazul lui Plahotniuc, și a oame-

nilor pe care acesta îi cumpără de la PLDM, de ce Filat nu ar lăsa cetăţeanul să-și spună cuvântul, dar se bagă cu ameninţările lui? De ce el îl ameninţă pe Plahot-niuc, căruia îi spune Păpușarul, ba chiar și Șobolanul, că îl va scoate la lumină, că îl va pedepsi? Cum poate un prim-ministru, într-un stat de drept, să se dedea unor asemenea ameninţări? De ce își permite Filat „să fi e anchetator, procuror, judecător și încearcă să fi e în continuare și călău”?

Și încă o chestiune. De ce Filat nu spune odată care sunt păca-tele, crimele comise de Vladimir Plahotniuc. Dacă le cunoaște, dacă are probe și dacă pretinde că dorește să instituie legali-tatea, echitatea, democraţia și transparenţa în ţara asta, să spună, în sfârșit, ce știe el despre fi nanţatorul PD.

Filat recunoaşte că alegerile au fost fraudate de exponenţii puterii În aceeași emisiune TV, Filat a

fost întrebat în ce atmosferă se vor desfășura alegerile în loca-lităţile în care în turul doi s-au califi cat reprezentanţii PLDM și PD. Iată ce a răspuns Filat: „În localităţile în care vom avea aceste competiţii cu cei din PD, noi vom avea o monitorizare mult mai strictă ca competiţia să nu fi e în bază de zahăr, sare, ulei sau ce mai era acolo, dar pe bază de competiţie electorală”.

Deci, premierul Filat acuză cu text deschis că în această campa-nie electorală locală, exponenţii

Partidului Democrat au cum-părat voturile alegătorilor „cu zahăr, sare, ulei sau ce mai era acolo”. Premierul a spus adevă-rul, un adevăr pe care îl știe toată lumea. Toţi știu că democraţii lui Lupu, Plahotniuc și Diacov au împărţit bunuri materiale doar ca reprezentanţii lor să fi e votaţi în administraţia publică locală. Dar întrebarea mea către domnul premier este următoarea: dacă știe că voturile au fost cumpă-rate, deci, alegerile au fost frau-date, de ce nu întreprinde nimic pentru a-i sancţiona, cum spune el, pe autorii acestor infracţi-uni. De ce poliţia, Ministerul de Interne, în fruntea căruia se afl ă un reprezentant al PLDM, nu a întreprins nimic pentru a contra-cara fraudarea alegerilor?

Totuși, ce gândire perversă are premierul. El este premier doar pentru PLDM, nu și pentru

celelalte partide. Deci, acolo unde se vor confrunta candida-ţii PLDM cu cei din PD, puterea va avea o monitorizare mult mai strictă, pentru ca democraţii să nu poată cumpăra voturile ale-gătorilor cu zahăr, sare și ulei. Dar în localităţile în care în turul doi al alegerilor se vor confrunta reprezentanţii altor formaţiuni politice cu cei de la PD, pute-rea nu va avea o monitorizare mult mai strictă, acolo premie-rul le dă mână liberă colegilor săi din alianţa de guvernământ să cumpere voturile oamenilor, prostindu-i cu câte un pachet de zahăr, sale și ulei.

Unde mai pui că în foarte multe localităţi și reprezentanţii PLDM au recurs la mituirea elec-toratului. Nouă ne-au venit un șir de semnale și informaţii, potrivit cărora PLDM-iștii stăteau ziua în amiaza mare, în faţa secţiei de votare, în văzul tuturor, împăr-ţeau câte 200 de lei celor care veneau ca să voteze. Poliţia, în loc să le pună imediat cătușele pe mâini, se făcea că nici nu-i observă.

Deci, care e concluzia? Vla-dimir Filat este supărat pe Vla-dimir Plahotniuc că miliardarul îi cumpără oamenii din partid, deși această practică rușinoasă și dezonorantă a fost instituită ca normă în activitatea politică din Republica Moldova chiar de Vladimir Filat acum 3 ani. Premi-erul Filat este mânios pe Vladi-mir Plahotniuc și pe cei din par-tidul sponsorizat de acesta, PD, pentru că mituiesc electoratul în localităţile în care PLDM are un primar califi cat în turul doi. Dar dacă PLDM nu are un asemenea candidat, atunci Filat nu are nici o obiecţie, cei de la PD pot să cum-pere electoratul fără nici o opre-liște. Mai mult, premierul îi acuză pe democraţi că mituiesc electo-ratul, dar se face a nu-i vedea pe colegii săi liberal-democraţi care au făcut același lucru cu același succes, ba cu mai mult succes, pentru că PLDM a acumulat mai multe procente decât PD în ale-gerile din 5 iunie.

Concluzia este una: ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. E drept că acum 3 ani Filat nu putea să știe că pe scena politică va apărea încă unul ca dânsul.

Este greu de presupus că practica instituită de Filat și pre-luată de Plahotniuc de mituire, corupere a electoratului și poli-ticienilor va putea fi curmată într-un viitor previzibil. De acum încolo, alegătorul va aștepta ca cineva să-i cumpere votul, altfel nu va merge să voteze. Graţie eforturilor lui Filat și a banilor daţi lui fi e de mafi e, fi e de gru-purile oligarhice sau occidentali, alegătorul a fost transformat dintr-un cetăţean demn, respon-sabil de importanţa votului său, într-un ticălos, gata să-și vândă ţara, viitorul său și al copiilor săi pentru o sută sau două de lei, un pachet de zahăr, sare sau ulei. Și nu doar alegătorul de rând a devenit sclavul banului, a mitei politice, dar și liderul de opinie, liderul local, jurnalistul, liderul societăţii civile. Și până la Filat și Plahotniuc au existat cazuri de mituire politică, dar atunci ele erau, mai degrabă, niște excepţii, nu ca astăzi – normă.

Ca să se revină la normali-tate, este necesar ca toţi să-și recapete demnitatea: și alegă-torul, și politicianul, și liderul de opinie, și jurnalistul, și ONG-istul. Și atunci vor dispărea toţi fi laţii și plahotniucii din politica moldo-venească. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Când vor dispărea fi laţii şi plahotniucii din politica moldovenească?Când vor dispărea fi laţii şi plahotniucii din politica moldovenească?Filat tună şi fulgeră împotriva lui Plahotniuc, care îi cumpără oamenii din

partid, dar se face a uita că el a încropit PLDM-ul prin aceleaşi metode Vladimir Filat este deja plictisitor și agasant atunci când vorbește de Păpu-șar sau Șobolan fără a spune cine este acesta (deși toată lumea știe că este vorba de prim-vicepreședin-tele Parlamentului, miliardarul Vladimir Plahotniuc) și care sunt crimele pentru care liderul PLDM (miliardar și el de

când deţine fotoliul de premier) se grozăvește să-l pedepsească. Dar premierul este deja chiar ridicol atunci când se arată indignat de faptul că Păpu-șarul „îi cumpără oamenii din partid”. Asta a făcut Vladimir Filat imediat după alegerile din 5 iunie, într-o declaraţie pentru un post de televiziune.

Foto realizată până la trădarea lui Diacov de către Filat. Foto realizată până la trădarea lui Diacov de către Filat. Atunci Filat era umbra lui DiacovAtunci Filat era umbra lui Diacov

10 IUNIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Mănâncă sănătos la birou!Mănâncă sănătos la birou!

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIE

Nu e nevoie să mergi la salon

pentru asta, poţi să obţii ace-

lași efect acasă, urmând 3 pași

simpli.

Exfoliază. Cremele de mâini

sunt foarte bune pentru piele, dar

au efecte spectaculoase atunci

când sunt aplicate pe pielea ex-

foliată. Masează-ţi mâinile câteva

minute cu un scrub de mâini.

Pilește. Înainte de a te gândi

la culoarea lacului de unghii,

trebuie să te asiguri că ele sunt

perfecte. Șlefuirea suprafeţelor

unghiei este un fel de exfoliere,

stimulează creșterea celulelor

noi și îi dă un look perfect, lu-

cios și transparent.

Cuticule invizibile. Folosește

un kit care conţine o formulă

avansată pentru cuticule, plus

o cremă de mâini și corp hidra-

tantă, ulei pentru pielea uscată,

o mini pilă și un lac pentru stră-

lucire și uscare rapidă.

Pont: Încheie-ţi ritualul de în-

grijire cu o cremă de mâini hră-

nitoare. Seara, unge-ţi mâinile

cu cremă și pune-ţi o pereche

de mănuși din bumbac. Peste

noapte, căldura va activa ab-

sorbţia cremei în piele.

Avantaje.ro

GHIDUL ALIMENTELORCastravete

Castravetele este o plantă cu tulpina agăţă-toare, cu frunze mari care acoperă fructul ca niște bolte. Castraveţii sunt crescuţi pentru a fi consumaţi verzi, necopţi. Dacă sunt galbeni (copţi), în mod normal sunt prea amari și acri pentru a fi consumaţi. Castraveţii sunt formaţi în procent de 90% din apă. Sunt consumaţi, în general, proaspeţi, în salate.

Benefi cii Miezul castraveţilor este compus în majorita-

te din apă, dar conţine vitamina C și acid cafeic, ambele capabile să amelioreze iritaţiile pielii și să reducă umfl ăturile. Coaja castravetelui este bogată în fi bre și conţine o serie de minerale benefi ce organismului: siliciu, potasiu și mag-neziu.

Siliciul din castravete este elementar pentru sănătatea ţesuturilor conjunctive ce se regă-sesc în mușchi, tendoane, ligamente, cartilaje și oase. Sucul de castravete este deseori reco-mandat pentru îmbunătăţirea sănătăţii pielii datorită siliciului pe care-l conţine.

* În plus, apa din compoziţie facilitează hi-dratarea organismului și, implicit, a pielii. Cas-travetele mai este folosit pentru îndepărtarea cearcănelor și pentru ameliorarea arsurilor so-lare. Două componente din castraveţi: vitamina C și acidul cafeic previn retenţia de apă, ceea ce explică de ce acesta este foarte efi cient în trata-rea umfl ăturilor, arsurilor sau dermatitelor prin aplicarea pe zonele afectate.

* Castraveţii sunt soluţia perfectă pentru creșterea consumului de fi bre și de apă. În plus, pe lângă acest echilibru pe care îl dobândește organismul între cantitatea de lichide și canti-tatea de fi bre ingerate, castraveţii mai aduc și vitamina C, siliciu, potasiu și magneziu.

* Combinaţia de potasiu, magneziu și fi bre s-a dovedit a fi foarte efi cientă în scăderea tensiunii arteriale. Un studiu efectuat pentru a determi-na efi cienţa dietei DASH pentru stoparea hiper-tensiunii arteriale a arătat că persoanele care au avut o dietă bogată în potasiu, magneziu și fi bre și au evitat alimentele grase au reușit să-și scadă tensiunea, dor prin alimentaţie cu 5.5 puncte (cea sistolică)/ 3.0 puncte (diastolică).

* Castravetele conţine erepsina – o enzimă elementară pentru digestia proteinelor.

* Conţinutul ridicat de silicon și sulf din com-poziţia castraveţilor este responsabil pentru creșterea părului.

* Sucul de castravete ameliorează afecţiunile dentare și gingivale.

* Sucul de castravete, combinat cu cel de morcov, este foarte benefi c în diminuarea ma-nifestărilor reumatice cauzate de excesul de acid uric din organism.

* Conţinutul bogat de minerale din castrave-te ajuta la întărirea unghiilor.

Valori nutriţionale pentru 100 g castravete:Calorii: 13Vitamina C: 5,51 mgMolibden: 5,20 mcgVitamina A: 223,6 UIPotasiu: 146 mgMangan: 0,08 mgAcid folic: 13,52 mcgFibre: 0,83 gMagneziu: 11,44 mg

Brânză tartinabilă cu ierburi aromateIngrediente: 100 g ricotta, sare, o mână

de pătrunjel verde și una de arpagic, câte-va frunzuliţe de busuioc.

Preparare: Toacă verdeţurile și ameste-că-le cu brânza. Aromele puternice trans-formă ricotta într-o gustare plină de sa-voare pentru pauza de prânz. Servește-o pe pâine prăjită.

Tartine cu cremă de somonIngrediente: 6 felii de somon, 3 linguri

mari de brânză de vaci, 2 fi re ceapă verde, zeamă de lămâie, după gust, sare, piper, pătrunjel tocat.

Preparare: Se amestecă bine somonul, ceapa și pătrunjelul, mărunţite, împreună cu brânza, zeama de lămâie, se potrivește de sare și piper, apoi se servesc pe tartine

de pâine prăjită, ornate cu ceapă verde tocată sau după imaginaţie. Tartinele se servesc imediat, altfel se umezesc.

Salată cu ton şi ouIngrediente: 1 salată verde mică, 2 cepe,

tocate, 1 castravete rondele, 3 roșii, felii, 2 ouă fi erte, rondele, 1 conservă mare ton,

1/4 ceașcă pătrunjel verde tocat, 1 căţel de usturoi rondele, 1/4 ceașcă suc de lămâie, 1/4 ceașcă ulei de măsline, sare, piper, 1/4 ceașcă frunze proaspete de mentă.

Preparare: Într-un castron mare se amestecă salata tăiată, ceapa, castrave-tele, roșiile, tonul și ouăle. Separat, în alt vas, se amestecă pătrunjelul, usturoiul, zeama de lămâie, uleiul, sarea, piperul și menta. Se toarnă sosul peste salată și se amestecă.

Pastă de măsline cu ceapăIngrediente: 300 g măsline, 100 g pâine,

200 ml ulei, 50 g ceapă, zeamă de lămâie, 1 roșie.

Preparare: Se opăresc măslinele, se curăţă de sâmburi, apoi se trec prin ma-șina de tocat. Se adaugă pâine înmuiată și stoarsă, se mai trece o dată prin mași-na de tocat. Se amestecă bine, într-un castron, cu ceapa tăiată mărunt, puţină zeamă de lămâie și se potrivește de sare. Cu pasta de măsline se prepară tartinele pentru masa de prânz de la serviciu. Se ornează cu felii de roșii.

Salată germană cu cartofi noi

Ingrediente: 8 cartofi noi, tăiaţi felii, 8 felii subţiri de șuncă slabă, 1 ceașcă măs-line verzi, 2 linguriţe oţet, 1/2 ceașcă pă-

trunjel verde tocat, 4 cepe verzi, rondele, sare, piper.

Preparare: Fierbi cartofi i într-o oală mare cu apă puţin sărată, apoi îi lași să se răcească. Lângă cartofi i tăiaţi cubule-ţe adaugi șunca, măslinele, pătrunjelul și ceapa rondele. Amestecă oteţul cu sarea și piperul, apoi toarnă peste cartofi , și sa-lata este gata.

Plăcinţele cu spanac, tofu şi susan

Ingrediente: 1 pachet de aluat cu foitaj, 2 cutii de tofu în saramură cu mărar, 1 kg de spanac, 2 legături de ceapă verde, 50 g seminţe de susan, sare, puţin unt.

Preparare: Spanacul, curăţat și spălat, se călește cu ceapa verde tăiată rondele, în puţin ulei. Separat, se scoate tofu din saramură, se rade și se amestecă împre-ună cu spanacul și cu ceapa călită. Prima foaie, unsă cu unt, se așază în tavă, iar peste ea se toarnă compoziţia de spanac.

La fi nal, totul se acoperă cu a doua foaie, peste care se pun seminţele de susan. Plă-cinta crudă se taie în pătrăţele, apoi se dă la cuptor, circa 40 de minute. Preparatul se face seara și se pune la pachet pentru a doua zi.

Supă-cremă de broccoliIngrediente: 400 g broccoli, 1 ceapă, 1

morcov, 1 păstârnac, 50 g unt (ulei), sare, piper, 2 linguri făină.

Preparare: Sotează ceapa în unt sau ulei până devine translucidă, apoi o pui la fi ert, în oala sub presiune, cu 500 ml de apă și celelalte legume. Lasă să fi arbă cam 20 de minute, apoi strecoară zeama și mixează-le. Separat, desfaci făina în pu-ţină apă rece, apoi amesteci cu zeama în care au fi ert legumele.

Adaugă legumele mixate și pune din nou la foc pentru câteva clocote. Ameste-că încontinuu pentru a nu se prinde. Po-trivește de sare și piper. Supa se servește fi erbinte sau rece.

Pentru pauza de prânz, ideal este să faci preparatele acasă, unde ai posibilitatea să alegi cele mai bune ingrediente.

Optează pentru salate proaspete, sandvișuri, tartine, pizza de casă etc. Încălzește rapid la microunde ce ai adus la caserolă - sandviș cu pui sau ton, salată și felii de roșii; o felie de pizza făcută acasă; tortilla din făină integrală umplută cu legume, carne slabă și puţină brânză; sandviș vegetarian umplut cu tofu, salată verde, avocado, roșii și ardei; sandviș din pâine integrală cu unt de arahide și jumătate de banană; sau o supă plină de legume, la termos!

ŞTIAŢI CĂ…

Cojile de banană reduc infl amaţia ciupiturilor de insecteÎnainte de a căuta crema împotriva ciupiturilor de insecte, încercaţi să frecaţi zona afectată

cu partea interioară a cojii de banană.Veţi vedea că rezultatul este uimitor în reducerea umfl ării și iritării la locul ciupiturii.

Spanacul este anticancerigenSpanacul este o sursă foarte bună de fi bre, calciu, fi er,

magneziu și mangan.În spanac găsim și mult acid folic, vitamină foarte importantă pentru funcţia cognitivă a creie-

rului. În plus, spanacul este una dintre cele mai bogate surse de luteină, conţinând aproape 30 de mii de micrograme la o cană de spanac congelat.

Fructele de pădure combat îmbătrânirea

Afi nele au un conţinut bogat în vitaminele A, E, F, PP, B1 și B2, care sunt ușor de asimilat.Căpșunile, zmeura și celelalte fructe de pădure sunt bogate în biofl avonide antioxidan-

te, care au proprietăţi tonice, antibacterine, anticanceroase și de combatere a îmbătrânirii. Biofl avonidele întăresc peretele arterial și previn formarea varicelor, scad infl amaţia de po-liartrită reumatoidă și riscul bolilor cardiace.

Te-ai săturat de aspectul mohorât al casei tale, dar nu ai bani și timp să de-corezi cap-coadă? Ei bine, poţi obţine un aspect vesel și inedit al căminului tău cu ajutorul dungilor. Iată cum să procedezi!

Imprimeurile de inspiraţie retro, din care fac parte dungile și carourile, sunt din nou la modă. Ele sunt modele ce pot fi folosite cu succes în orice încă-pere, nu necesită cheltuieli foarte mari și luminează chiar și cele mai întune-cate spaţii interioare dacă sunt bine puse în valoare. Ele dau o amploare neobișnuită interiorului, inspirând or-dine și armonie.

Nu încărca spaţiulÎnainte de a te apuca să decorezi

casa în dungi și carouri, trebuie să fi i atentă la principiul simplităţii. Altfel spus, pentru a crea un echilibru al in-teriorului, nu încărca locuinţa cu zeci

de palete de forme și culori. Dimpo-trivă, încearcă să combini elemente simple cu accente de culoare repre-zentate prin linii drepte în diverse

nuanţe. Asocierea de culori și modele trebuie făcută cu bun gust, deoarece se poate crea foarte ușor efectul de spaţiu în-cărcat și îmbâcsit. Scopul liniilor drepte este să domine un interi-or prin accente de culoare și for-mă, nicidecum să se piardă într-un haos de elemente mărunte pentru că efectul optic poate fi obositor.

Unde le traseziDacă, spre exemplu, ai un

dormitor colorat într-o singură culoare, poţi să optezi pentru aplicarea dungilor ca să înve-selești atmosfera și să îndrepţi ochiul privitorului către un sin-gut punct central al camerei. Așa dai senzaţia de mai mult spaţiu și luminozitate a came-rei. În continuare, alegerea îţi

aparţine. Fie alegi să aplici dungi pe un perete și să păstrezi culoarea ce-lorlalţi trei pereţi, fi e îmbraci doar ta-vanul în linii drepte.

Obiecte de mobilier, în dungiAplică dungile cu trafaletul, având

grija să delimitezi cu scotch de hârtie tavanul sau ceilalţi pereţi. Verticale, orizontale sau în diagonală, liniile pot fi trasate în funcţie de cum te in-spiră designul interior. De asemenea, poţi opta și pentru piese de mobilier și obiecte de design ca să aduci linii-le drepte în locuinţă. Însă ai grijă ca obiectul de mobilier în dungi să fi e pus în evidenţă de un fundal neutru al pereţilor, mai ales dacă modelul a fost creat din combinarea a mai mult de trei culori. La fel de bine poţi alege ve-ioze cu abajururi în dungi multicolore și imprimeuri grafi ce ce sunt evidenţi-ate de lenjeriile de pat.

Îmbrăcaţi casa în linii drepteDungile își pot găsi loc în fi ecare col-

ţișor al casei. Cu atât mai mult, ele dau un plus de prospeţime livingului, dacă vei îmbrăca pernuţe decorative cu huse

în tonuri calde și linii drepte. Oranj, roșu aprins sau ciocolatiu: vor aduce un plus de căldură camerei și vor da un aer de căldură și prospeţime. Alabastrul poate să-ţi inspire briza mării. Dar op-ţiunile nu se opresc aici. Faţa de masă poate fi e să conţină linii drepte sau să fi e asezonată de o gamă de șerveţele în dungi, de mare efect. Nu în ultimul rând, poţi alege draperii în dungi sau un covor în linii discrete. Decorul unei camere va căpăta astfel o notă de vese-lie și optimism datorită jocului dinamic pe care dungile îl creează.

Cireșele, primele fructe ale verii, au prins deja culoare, semn că sunt coapte. Cireșele sunt nu numai gustoase, dar și sănătoase, fi ind un aliment-medicament de maximă im-portanţă pentru organism.

Cireșele au o puternică acţiune detoxifi antă și depurativă, motiv pentru care sunt recomanda-te suferinzilor de reumatism, gută și constipaţie, cât și celor cu litiază renală ori biliară.

Pe lângă apă, cireșele conţin vitamine din complexul B, vitamina C și E, provitamina A, mi-nerale ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fi er și acid pantotenic.

Cura de cireșe se indică hepaticilor, pentru reglarea funcţiilor fi catului, și persoanelor cu afecţiuni biliare, celor care au lipsă de minerale, anemicilor și astenicilor, copiilor cu defi cienţe de creștere. Conţinutul bogat de provitamina A din compoziţia cireșelor crește acuitatea vizuală și întreţine ţesuturile.

Prin compoziţia lor bogată în vitamina C și bi-ofl avonoizi, consumul de cireșe scade colestero-lul și îmbunătăţește circulaţia sângelui prin dila-

tarea arterelor mici. Se recomandă ca cireșele să

se consume la temperatura camerei și nu îndată

ce au fost scoase de la frigider.

O cură de cireșe se recomandă și persoanelor

care vor să slăbească. Deoarece au în compozi-

ţia lor 70% apă, cireșele ajută la eliminarea to-

xinelor din organism și normalizează tranzitul

intestinal.

Cireșele conţin melatonină, de aceea persoa-

nele care au probleme cu somnul ar trebui să le

consume zilnic în perioada cât se găsesc proas-

pete, pe tarabele pieţelor. În caz de dureri de cap, se poate aplica pe frunte o cataplasmă din cireșe zdrobite, fără sâmburi. Durerea va dispă-rea imediat, deoarece cireșele au puterea de a calma durerile.

Cireșele zdrobite, fără sâmburi, sunt de mare ajutor tenurilor obosite, lipsite de culoare. Pasta obţinută se întinde pe faţă și se ţine 20 de mi-nute, apoi faţa se clătește cu apă plată sau apă de izvor.

Nu aruncaţi cozile de la cireșe. Cozile au pu-ternice efecte diuretice pentru că sunt bogate în săruri de potasiu și fl avonoide. Datorită conţinu-tului bogat în taninuri, cozile de cireșe au pro-prietăţi astringente și antidiareice, depurative, antiinfl amatoare renale și antifebrile.

Cireșele întârzie îmbătrânirea, afi rmă specia-liștii, care recomandă consumarea lor în această perioadă a anului.

Cireșele anihilează efectele negative ale radi-calilor liberi datorită antioxidanţilor, întârziind apariţia îmbătrânirii. Sucul de cireșe are un pu-ternic rol antibacterian, neutralizând bacteriile care atacă smalţul dinţilor și care formează placa dentară.

Cum alegi costumul de baieEste vremea vacanţelor la mare sau a ieșirilor la piscină. Oferta din magazine este foarte mare, așa că întrebarea noastră este: care din-tre modele ni se potrivește?

Înainte de a alege culoarea sau imprimeul, alege materialul. Acesta trebuie să reziste la apa sărată a mării, la clorura din pis-cine și la razele soarelui. Trebuie să nu absoarbă multă apă și să se usuce rapid. Deși bumbacul este foarte potri-vit pentru hainele de vară, la costu-mele de baie este chiar contrain-dicat. Bumbacul are tendinţa să se „strângă” atunci când este ud, de-venind inestetic.

Poliester sau elastan?Ambele sunt fi bre sintetice, dar poliesterul nu este sufi cient

de rezistent și are ţesătura rară. Poliamida și elastanul sunt elastice, ușoare, se usucă foarte repede și se mulează frumos pe corp.

Negru sau colorat?Truc: piesele în culori vii pun în evidenţă, culorile închise es-

tompează. Deci, dacă vrei să-ţi pui în valoare bustul, alege un sutien în culori vii, cu imprimeuri. Dacă ai șolduri prea late sau sâni prea mici, alege un slip sau un sutien negru sau în culori în-chise. Anul acesta se poartă combinaţiile de culori, costumul nu trebuie să fi e în aceeași culoare. Așadar, poţi folosi slipul de la un costum de baie și sutienul de la altul, cu condiţia ca acestea să se asorteze.

Întreg sau din două piese?Costumele de baie întregi sunt foarte sexy și lasă să se

vadă doar cât dorești. Unele modele sunt mai decupate în spate și acoperă abdomenul, altele dezgolesc talia, dar acoperă zona ombilicului. Dacă ai picioare scurte, alege un costum întreg, decupat adânc pe coapse, care se leagă după gât. Evită slipul gen șort sau pe cel gen fustiţă. Dacă talia ta nu este de viespe și sânii sunt mici, alege un costum din două piese cu slipul într-o culoare mai închisă, prins în laterale cu inele metalice sau funde și sutien cu imprimeu, fără bretele.

Cireşele – miracolul antioxidant al verii

CASA TA

Dungile dau o nouă faţă locuinţei tale

Mâini perfecte, în 5 minute

10 IUNIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 8.45, 11.20, 11.50 Votul tău. 6.10 Serial. “AN-CHETA FAMILIEI”. 7.45 O

seară în familie. 9.00 ȘTIRI. Includeri de la CEC (la fi ecare oră fi xă). 9.10 Desene animate. “Fan-taghiro”. 10.10, 11.10 Ring Star. Concurs muzical. 11.30 La datorie. 12.10 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.40 Respiro. Program de muzică po-pulară. 13.15 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.10 Baștina. Magazin agricol. 14.40 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.10 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în pedagogie. 15.40, 16.10, 4.30 “Păstraţi iubirea”. Spectacol muzical din creaţiile maestrului Eugen Doga. 17.15 Cul-tura azi. 18.10 ARTelier. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 20.10, 3.00 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Talk-show postelectoral. 0.10 Documentar. “Uriașul și râul”. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv. 5.40 Descoperă Moldova.

6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Se-rial. Narcisa sălbatică Ep.147,148

20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00In puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a IV-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! – emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) – ultima ediţie din acest sezon 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:00 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâm-plă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.3, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Lucky

Luke 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Inelul Nibelungilor, partea I (r) 15:00 Teles-hopping 15:15 Film: Robin Hood 17:15 Film: Din nou pe pământ 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Dușma-nul din ape 22:30 Film: Semn de viaţă 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Dușmanul din ape (r) 03:15 Film: Semn de viaţă (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte ep.3, anul II (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Алексей Булдаков. “Ну, вы, блин, д а е т е ! ” 7 . 0 5 М и х а и л

Пуговкин, Любовь Румянцева в фильме “Годен к нестроевой” 8.20 “Смак” 8.50 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “Ералаш” 12.55 Наталья Гундарева, Александр Михайлов в лирической комедии “Одиноким предоставляется общежитие” 14.25 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 15.20 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек: Возмездие” 17.25 “Призвание”. Премия лучшим врачам России 19.10 Премьера. Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.05 Том Круз в остросюжетном фильме “Соучастник” 2.00 Комедия “День рождения” 3.35 Сериал “Спасите Грейс” 4.20 “Играй, гармонь любимая!”

7.00 Zestrea românilor. 7.30, 8.30, 4 . 3 5 U n i -

versul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 0.25 Culoarele puterii. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 23.25 Garantat 100%. 1.25 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vermont 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi-5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Montana 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AMOUR À MORT / Cinéma 23:35 DES NOEUDS DANS LA TÊTE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DANS TES BRAS / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30,

20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Știinţă și inovare. 10.10, 20.40 Votul tău. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Silvia Grigore. “Anotimpul dragostei”. Spectacol-muzical. 11.35 Documentar. “Arts 21”. 12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Evantai folcloric. 15.30 Documentar. “Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cinemateca universală. 17.35, 2.30 Reporterul de gardă. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 4.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.35 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15 Music, Arts and Drama. 2.50 Moldova în direct. 4.50 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...” Spectacol muzical.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.30

SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.148 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impos-toarea (r) (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Lupta pentru

custodie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Deghizare cu bucluc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4010 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crank: Tensiune maximă 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.5, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.4, anul IV 01:00 Film: Crank: Tensiune maximă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Прос тить” 15.00 Новос ти (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 Ксения Раппопорт, Микеле Плачидо в фильме “Незнакомка” 1.40 Борис Тенин, Евгений Весник в комедии “Яблоко раздора” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Яблоко раздора”. Продолжение 3.20 Сериал “Спасите Грейс” 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.50, 4.15 Serial. 10.00

Garantat 100%. 11.00 VIP confidenţe. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejur-nal. 14.45, 2.50 Interes general. 15.15, 1.00, 5.20 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 0.00 TVR 55. 19.45, 4.15 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune! 2.00 Profesioniștii. 3.15 Documentar. “Zoom”. 6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FI-LANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1092 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 FRANCE : OPÉRATION SÉDUCTION / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 BELLEVILLE STORY / Fiction 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DANS TES BRAS / Cinéma 23:25 DANS LE SANG / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 LES SEPT MARINS DE L’ODESSA / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30,

20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate elec-torală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 “Luceafărul”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licu-rici”. 10.15 Gagauz ogea. 10.50 Sus cortina. Sergiu Finiti. 11.50, 15.53, 17.50, 20.40 Votul tău. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Cuvintele Credinţei. 15.45 Magazinul copiilor. 16.15 Mit teatral. Anatol Răcilă. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Medalion pianistic. 18.00 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Portrete în timp. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 22.40 ȘTIRI. 22.55 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...” Spectacol muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15 Erudit-cafe. 2.30 La datorie. 2.50 Moldova în direct. 4.30 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical. 5.40 Descoperă Moldova.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Ba-dea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.29 SUA

1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.147 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoa-rea (r) (AP) (romance) 07:15

Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se în-tâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 10:45 Film: Conspiraţie de proporţii (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Lupta pentru custodie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4009 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Îngerii lui Charlie 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.4, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.3, anul IV 01:00 Film: Îngerii lui Charlie (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 Премьера. Эдвард Радзинский “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 3-я серия 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.50. “Белый воротничок” 0.30 “Калифрения”. Новый сезон 1.05 Петр Вельяминов в фильме “Гонки без финиша” 2.30 Яна Поплавская, Авангард Леонтьев в фильме “Переходный возраст” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Переходный возраст”. Продолжение 3.45 Сериал “Спасите Грейс” 4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7 . 0 0 Te l e -jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

10.00, 5.20 Profesioniștii. 11.00 Teleenciclopedia. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 16.00, 6.15 VIP confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 0.50 Cu ochii’n 4. 22.10 Salutare naţiune! 23.50 Perechea potrivită. 2.40 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELE-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1091 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystérieuses citées englouties 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUES-TIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 20:20 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 1:50 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

19.30, 20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Pu-blicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.00 ȘTIRI. 17.15, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 17.40 Eu și Guguţă. Spiridon Vangheli. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Dor. Program muzical. 20.40, 0.45 Votul tău. 21.00, 2.00, 4.00 MESA-GER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 22.40 ȘTIRI. 22.50, 4.30 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical. 0.00 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15 Cultura azi. 2.30 Monolog... Ștefan Petrache. 2.50 Moldova în direct. 5.50 Music, Arts and Drama.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.28 SUA

1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.146 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:45 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Apropo TV

(r) 11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Conspiraţie de proporţii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4008 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Armă mortală 2 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI New York, ep.3, anul VI 00:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.2, anul IV 01:00 Film: Armă mortală 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo TV (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е

утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 Премьера. Эдвард Радзинский “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 2-я серия 23.25 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45. Премьера. “Безумцы” 0.35 Роберт Де Ниро, Кеннет Бранне в фильме “Франкенштейн” 2.30 Комедия “Микибо и я” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Микибо и я”. Продолжение 4.10 “Давай поженимся!”

7.00-17.00 Revizie teh-nică. 17.00, 20.40 Re -

porter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 19.45 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10, 5.15 ÎnTrecerea anilor. 23.10, 2.45 Filmoteca veseliei. 23.55 Perechea potrivită. 1.55 Fără frontiere. 4.15 Serial. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1090 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 DJANGO REINHARDT, TROIS DOIGTS DE GÉNIE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction La superposition d’états 15:50 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DEMAIN DÈS L’AUBE / Cinéma 21:10 FLASH INFO 21:15 UN REGARD / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BELLEVILLE STORY / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 6.30, 15.35, 20.40 Votul tău.

6.40 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA”. 8.20 Documen-tar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHE-MAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Abraziv. 10.30, 1.15 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 La noi în sat. 12.40 Documentar. “Euromaxx”. 13.10 Respiro. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Documentar. “Drume-ţii”. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.45, 4.30 “Păstraţi iubirea”. Spectacol muzical din creaţiile maes-trului Eugen Doga. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Templul muzicii. 17.50 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.45 La curţile dorului. 2.30 Lucrări picturale.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.145,146 20.20 In puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Eca-terina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.2, anul II

(r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cum să mănânci viermi prăjiţi 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Lucky Luke 17:00 Film: Inelul Nibelungilor, partea I 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Misiune: im-posibilă III 23:15 Film: Vrăjitoarele din Eastwick 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Misiune: imposibilă III (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 “Олег А н о ф р и е в . М е ж д у п р о ш л ы м и б уд у щ и м ”

7.05 Остросюжетный фильм “Мерседес” уходит от погони” 8.20 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 К юбилею артиста. Премьера. “Михаил Державин. Тот еще “моторчик” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Что на палочке?” 13.10 Детектив “Подсадной” 14.45 Егор Бероев, Игорь Костолевский, Юрий Чурсин в многосерийном фильме “Химик”. Заключительные серии 18.10 Премьера. Нелли Уварова, Евгений Стычкин в фильме “Таинственный остров” 19.45 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.35 “Что? Где? Когда?” 23.45 Премьера. Андрей Макаревич и “Оркестр креольского танго” 1.05 Премьера. Фильм “Багерия” 3.30 Музыкальная комедия “Любовью за любовь” 4.45 Сериал “Спасите Грейс” 5.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.10 Omul și t impul. 8.30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 14.30 Bebe magia. 10.35 Televi-ziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00, 0.10 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 23.00 Profe-sioniștii. 2.05 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Maine 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi-5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MON-DE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi-5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi-5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Espagne, les pompiers du ciel 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30,

20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Documentar. “Mai aproape de China. În-ceputul visului olimpic”. 10.50 Silvia Grigore. “Anotimpul dragostei”. Spectacol-muzical. 11.50, 14.50, 17.50, 20.40 Votul tău. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Dor. Program muzical. 15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.55 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Euromaxx”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 23.10 ȘTIRI. 23.20, 1.15 Fii tânăr! 0.10 Muzica lui Bach. Festival Internaţional. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 3.00 Sus cortina. Sergiu Finiti. 4.30 Casa părintească. 4.55 “Flori de tei de-asupra noastră, or să cadă rânduri, rânduri...” Spectacol muzical.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

K.I.T.T. Ep.31 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (ro-mance) 06:15 Film se-rial: Impostoarea (AP)

(romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se în-tâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Deghizare

cu bucluc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cele două feţe ale dragostei 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4011 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Arșiţa 00:45 Film: Amurg (r) 03:15 Film: Arșiţa (r) 05:00 Știrile Pro Tv din Sport 05:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Детектив “Подсадной” 23.10 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона “Девушка, которая взрывала воздушные замки” 1.30 Джеки Чан в приключенческом фильме “Пьяный мастер” 3.20 Владимир Басов в фильме “Вечерний лабиринт” 4.35 Сериал “Спасите Грейс” 5.15 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50, 5.10 Serial.

10.00, 23.10 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 14.45, 3.30 e-Forum. 15.15, 0.10, 6.15 Perechea potrivită. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 4.00 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 2.00 Ne vedem la TVR. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1093 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BELLEVILLE STORY / Fiction 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRA-DOR / Fiction La superposition d’états 22:45 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’avenir de l’eau - l’avenir de l’humanité 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Une chance sur deux 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le choix 2:35 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 19.30,

20.55, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.35 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.30 Desene animate. “Fantaghiro”. 11.00, 2.30 Re-porterul de gardă. 11.35 Vector european. 12.15 Erudit-cafe. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.30 Portrete în timp. Nicolae Costenco. 17.00 ȘTIRI. 17.40, 4.30 Documentar. “Un drum de oase prin Siberii”. 18.00 Sub același cer. 18.40 Poves-tea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.40 Votul tău. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “FATA DIN JERSEY” (SUA). 23.25 ȘTIRI. 23.35 “Vreme trece, vreme vine...” Spectacol literar-muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.10 Meteo. Curs valutar. 1.15, 4.50 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 5.00 Baștina. 5.30 La curţile dorului.

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura pre-sei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.27 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinților 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.145 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubi-rea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Э Ce se întâmplă, doctore? Э Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Superman

IV: Lupta pentru pace (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 Film: Un prinţ în America (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4007 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Pro-fi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.2, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.1, anul IV 01:00 Film: Dușmanul fi ului meu 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Александр Ф а т ю ш и н , Н а т а л ь я Гундарева в остросюжетном

фильме “Гарантирую жизнь” 8.10 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Фильм Леонида Парфенова “Зворыкин-Муромец”. 2-я серия 13.30 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 14.30 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек 2” 16.30 Премьера. “Легендарные кинокомедии” 17.30 Евгений Леонов, Маргарита Назарова, Алексей Грибов в комедии “Полосатый рейс” 19.00 Мерил Стрип, Энн Хэтэуэй в фильме “Дьявол носит Prada” 21.00 “Время” 21.15 “Мульт личности” 21.45 “Yesterday live” 22.35 Премьера. Эдвард Радзинский. “Адольф Гитлер. Путь во власть”. 1-я серия * * * “Городские пижоны” 23.35 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.25 Джулия Робертс в фильме “Умереть молодым” 2.15 Комедия “Необыкновенное путешествие” 3.45 Леонид Куравлев, Наталья Варлей в фильме “Вий”

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

10.00, 22.10 ÎnTrecerea anilor. 12.40, 18.25 Se-rial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45 Filmoteca veseliei. 15.15, 23.10 Tezaur folcloric. 16.30 Zestrea românilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45 Sport. 21.00, 2.20 Prim plan. 0.10 Perechea potrivită. 1.30 La vie en rose. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1089 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire Les mystères de Bezeklik 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction La superpo-sition d’états 20:20 MIRADOR / Fiction Le langage du corps 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Docu-mentaire L’exil de Sainte-Hélène 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 OCCUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 2:20 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 17 IUNIE 18 IUNIE 19 IUNIE 16 IUNIE 13 IUNIE 14 IUNIE Luni 15 IUNIE

Miercuri

MICA PUBLICITATEÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori

sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: offi ce@consultgrup.euCV pe adresa: offi ce@consultgrup.eu

10 IUNIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Varia

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Concursul constă în identifi -

carea unor personaje publice

după siluetele pe care le pu-

blicăm în ziar. Vă reamintim

că cei care doresc să participe

la concurs trebuie să decupe-

ze talonul, să-l completeze,

să indice răspunsul corect și

să-l expedieze prin poștă la

adresa: Redacţia FLUX, stra-

da Nicolae Iorga, 8, Chișinău,

Republica Moldova.

Concursul s-a desfășurat pe

o perioadă de trei luni, iar

câștigătorii vor fi desemnaţi

în funcţie de numărul de răs-

punsuri corecte. Învingătorii

vor avea parte de surprize

plăcute și vor câștiga și un

abonament la ziarul FLUX.

Vedeţi alăturat numele celor

care, până în momentul de

faţă, ne-au trimis răspunsuri

corecte. În ediţia din 24 iunie

vom anunţa numele celor

care au dat cele mai multe

răspunsuri corecte, ajunse,

între timp, la redacţie. Deci,

fi ţi cu ochii pe noi, pentru a

vedea cine sunt câștigătorii.

Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?Concursul,

la fi nalDragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”

a ajuns la ultima etapă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea alfabetică a nume-lui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZ-MAN Tatiana din Chișinău (3 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (6 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (7 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (9 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (9 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (5 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Larisa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHE-ORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (7 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (7 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liu-ba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Ma-rinela din Cihoreni, Orhei (10 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiște-lniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (6 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (9 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri);

MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (7 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (9 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (7 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axe-nia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (10 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (7 răspunsuri); SEMENCIUC Victo-ria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (9 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Un-gheni (5 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corec-te, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această eta-pă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (10 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (10 răspunsuri). Concursul „RECU-NOAȘTEŢI PERSONAJUL” este la fi nal. Silueta publicată astăzi în FLUX este ultima dintr-un total de 12. La expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 24 iunie. Tot în ediţia din 24 iunie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personajelor. Surprizele plăcute vă așteap-tă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX!

Redacţia FLUX

BerbecO săptămână frumoasă, calmă, în care priori-tară este hărnicia, pentru că vă preocupă spo-rirea câștigurilor. Cei interesaţi de progresul profesional pot primi informaţii importante.

TaurVă simţiţi bine, aveţi grijă de propria persoană, de garderoba și de starea generală care trebu-ie să fi e bună, oricâte sacrifi cii ar fi necesare, de timp sau de bani. Sunt avantajaţi cei care călătoresc.

GemeniDupă o noapte care funcţionează pentru mulţi dintre voi ca un sfetnic bun, vă treziţi mai li-beri de grijile de până acum câteva zile. Sun-teţi mai inspiraţi și înţelegeţi că stresul nu re-zolvă nimic.

RacȘansa este de partea voastră în tot ce faceţi, în special în problemele de afaceri sau la întâlni-rile cu persoane care vă pot ajuta să puneţi pe picioare un proiect interesant și bănos.

LeuSunteţi bine văzuţi și la serviciu, și acasă și pu-teţi profi ta de această atmosferă favorabilă pentru a discuta chestiuni delicate, cum ar fi cele legate de bani, de dotări sau de resursele necesare.

FecioarăO săptămână excelentă pentru cei care dau examene, susţin interviuri de angajare sau au programate întâlniri esenţiale. Sunteţi foarte realiști și conștienţi de obstacolele pe care le aveţi în faţă.

BalanţăSunt șanse să vi se propună un nou partene-riat sau chiar voi să fi ţi cei care fac primul pas pentru a schimba ceva în viaţa voastră de cu-plu. S-ar putea să primiţi și ceva bani din par-tea cuiva din familie.

ScorpionCei de la care așteptaţi decizii în favoarea voas-tră se mai gândesc sau chiar se răzgândesc. În schimb, puteţi avea surprize de unde nu vă aș-teptaţi, în timpul unor discuţii foarte concrete.

SăgetătorO perioadă încărcată la locul de muncă, dar aducătoare și de satisfacţii, și de bucurii, pen-tru că vă iese tot ce faceţi și încă foarte bine. Este de preferat să evitaţi reactualizarea unor confl icte mai vechi cu colegii.

CapricornAveţi parte de o săptămână frumoasă, destina-tă celor dragi și petrecerii timpului cu distracţi-ile voastre. Reușiţi să vă menţineţi echilibrul și seninătatea, având grijă de voi și oferindu-vă câte o mică plăcere.

VărsătorVă ocupaţi cu drag de casă și de familie. Orica-re ar fi problemele pe care le aveţi de rezolvat, nimic nu vi se pare prea greu. Starea de bine se vede și la serviciu pentru că și aici apar imediat rezultatele.

PeştiTrăiţi întreaga săptămână cu încrederea că în orice situaţie există soluţii simple pe care nu le văd decât cei capabili să rămână calmi și stă-pâni pe ei. Asta vă ajută să vă vedeţi de treabă în liniște.

10-17 iunie10-17 iunie

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2015. Limba română e o reușită a Dumnezeirii!

Octavian GOGA, scriitor și om politic român (1881-1938)

2016. Bilingvismul este cea mai ucigătoare armă îndreptată contra conștiinţei naţionale.

Aureliu BUSUIOC, în ”Jurnal de Chișinău”, 20.II.2009

Notă. Inegalabilul condeier explică, tot acolo, condiţiile în care a apărut la noi hibridul de limbă ucigător de sufl ete și conștiinţe:

Dacă prin sate conducători de colhozuri erau trimiși mai ales vorbitori de rusă, tractoriștii și alt personal erau instruiţi în limba rusă și, până la urmă, au iscat un hibrid de limbă pe care cei de sus, inclusiv pseudosavanţii lingviști, s-au grăbit s-o numească ”moldovenească”, în orașele bine rusifi cate și ruralizate dezastrul provocat de bilingvism n-a trecut nici el neobservat...

2017.Mama, din ocolul oilor, strigă către Dumnezeu:– Veneticii mi-au luat oiţele și sufl etul din mine!Doamne, fă așa să nu rămân și fără Tine...Andrei STRÂMBEANU. ”Lu-

pii”2018. Apropo de termenul na-

ţionalist. La noi, el a fost – și mai este! – utilizat cu un sens greșit, im-propriu. Naţionalism nu înseamnă exclusivism naţional, dimpotrivă, presupune să-ţi iubești poporul, limba, istoria, să ai demnitate naţio-nală. Am avut și am un naţionalism sănătos, pașnic, constructiv, dacă vreţi. Un naţionalism în defensivă, nu în ofensivă, cu el îmi apăr ”sără-cia și nevoile, și neamul”, mă apăr de imperialismul rus, de șovinismul maghiar sau de rasismul unora care se cred aleși ai nu știu cui. Pentru mine naţionalismul a fost formă sigură de manifestare intelectuală, dar și umană, demnitatea umană nu poate fi lipsită de demnitatea naţională. Un tânăr care se crede ne-naţionalist, ”internaţionalist” sau ”globalist” este un om fără coloană vertebrală, dar și fără un viitor sigur în sânul acestui popor chinuit.

Vlad POHILĂ, în ”Timpul”, 21 martie 2008

2019. Cei mai mari ocupanţi sunt eliberatorii...

Petru CĂRARE

2020. Basarabia întreagă a fost a noastră, pe când Rusia nici nu se megieșa cu noi. Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pământ drept al nostru și cucerit cu plugul, apărat

cu arma a fost...Mihai EMINESCU

2021. Dacă suntem acum ceea ce suntem – vorbitori de limbă română într-un spaţiu vitregit de soartă, cu un spirit naţional hăituit de străini de-a lungul a cinci de-cenii – acest miracol se datorează și operei lui Valentin Mândâcanu, Crezului său neclintit, sincerităţii totale, dezarmante cu care e atașat de românism.

(...)Valentin Mândâcanu este un

om spiritual și tot atât de princi-pial, cu un acut simţ al adevărului și răspunderii de ceea ce face. La aceste hașuri se mai cer adăugate, obligatoriu, câteva: că-i deschis și intransigent, corect și elegant și în viaţă, și în scris.

Vlad POHILĂ, ”Glasul naţiunii”, nr. 32, 1995

Notă. Vă spun drept, mi-au dat lacrimile când am citit aici că o somitate ca Pohilă mă consideră un ”atașat de românism” și un ”om spiritual”. Căci asta înseamnă a fi atașat de românism: A-ţi pune toată fi inţa în slujba limbii române, iar om spiritual are semnifi caţia de om cu credinţă în Dumnezeu. Așa este, iubite Vlad:

NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU!2022. Cine nu spune Adevărul

când cunoaște Adevărul, se face complicele mincinoșilor și falsifi-catorilor.

Dimitrie GUSTI, sociolog ro-mân (1880-1955)

2023.Noi suntem un popor,Noi vom fi un popor,Ne-ncălzește-o lumină ancestralăDouă maluri de PrutSe adună-ntr-un scut –Conștiinţa naţională...Vasile ROMANCIUC

2024. Adevăr, dreptate, liniște și pace nu va fi pe lumea asta până ce comunismul sau orice alt erzaţ de comunism nu va fi stârpit defi nitiv.

Lech WALESA, sindicalist polo-nez (n. 1943), laureat al Premiului Nobel pentru pace

2025. Cred cu tărie că va veni un val, un fel de tsunami care va mătura tot gunoiul comunist din societate.

Valentin MÂNDÂCANU

2026. Naţiunea va judeca la momentul oportun pe cei ce merită să fi e judecaţi și va mustra pe cei ce s-au jucat cu interesele ei.

Mihai EMINESCU

Notă. Îmi iau îngăduinţa de a înlocui aici cuvântul ”naţiune” cu sfânta vocabulă DUMNEZEU...

Valentin Mândâcanu

Preşedintele Parlamentului Georgiei, în vizită la Patriarhia Română

David Bakradze, președintele Parlamentului Georgiei, a făcut o vizită marţi, 7 iunie 2011, la Patriarhia Română, unde a fost întâmpinat de Preasfi nţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, episcop-vicar patriarhal. Cei doi au discutat despre legăturile frăţești dintre cele două popoare ortodoxe.

„Sunt aici pentru a transmite deosebita noastră simpatie și dragoste din partea poporului georgian și, de asemenea, să trans-mitem aceleași urări și îmbrăţișări din partea Patriarhului Georgiei, adresate Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României. Noi, georgienii și românii, împărtășim aceleași valori creștine, aceeași credinţă și dorim să continuăm și în domeniul social și în cel politic, să împărtășim aceleași valori care fac parte din identitatea noastră ca și popoare creștine. Aceste valori creștine stau la baza identităţii noastre ca neam și sunt aici pentru a transmite acest lucru și pentru a întări și promova legăturile care există între popoarele și bisericile noastre”, a spus Președintele Parlamentului georgian, Excelenţa Sa, David Bakradze, după cum informează Radio TRINITAS.

În cadrul vizitei, Excelenţa Sa a vizitat Catedrala Patriarhală și Palatul Patriarhiei.

Sursa: Biroul de presă al Patriarhiei Române

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

BUCOVINA i MOLDOVA M n stirea PUTNA

Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei 1 - 3 iulie 2011

P lecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chi in u: Duminic , 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 11 iulie Hramul Sf. Leontie de la R d u i (M n. Bogdana) SUCEAVA: M n. Sf. IOAN cel Nou, moa tele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. Mir u i, Cetatea de Scaun i Monumentul lui tefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, R D U I: Catedrala, M n. Bogdana (participarea la Hram): moa tele Sf. LEONTIE, Mormântul i monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, M n. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod TEFAN al Moldovei. Cazare: Putna.

Ziua 2, Sâmb t , 22 iulie Hramul Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei M n.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Drago Vod , Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; M n. SIH STRIA PUTNEI; M n. SUCEVI A, mun ii CARPA I: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, M n. MOLDOVI A: muzeul, M n. VORONE : Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, M n. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava.

Ziua 3, Duminic , 33 iulie M n. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, moa tele Sf. PARASCHEVA, M n. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR i Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui TEFAN cel Mare i Sfânt.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

Miniștrii de Interne din UE au confi rmat joi, 9 iunie, că Româ-nia și Bulgaria îndeplinesc crite-riile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar o decizie privind extinderea Schengen va putea fi luată cel mai devre-me în luna septembrie.

Documentul adoptat joi de miniștrii de Interne din UE recunoaște eforturile depuse de România pentru îndeplinirea prevederilor aquis-ului Schengen pe baza constatărilor incluse în rapoartele de evaluare în cele 7 domenii aferente și ajunge la concluzia că cele două ţări sunt pregătite tehnic pentru a intra în spaţiul Schengen.

Miniștrii de Interne europeni nu urmau oricum să decidă joi extinderea spaţiului Schengen, în condiţiile în care s-a produs deja o amânare substanţială a termenului martie 2011 pentru intra-rea României și a Bulgariei în spaţiul Schengen. Parlamentul European (PE) și-a dat miercuri, 8 iunie, avizul favora-bil pentru aderarea României și Bulga-riei la spaţiul Schengen, prin adoptarea raportului elaborat de eurodeputatul Carlos Coelho. Rolul PE în procedura decizională privind extinderea Schen-gen este unul consultativ, decizia fi nală

trebuind să fi e luată cu unanimitate de Consiliul JAI.

Ceea ce a adus nou reuniunea Consi-liului JAI de la Luxemburg este afi rmarea poziţiei clare a Olandei de condiţionare a aderării României și a Bulgariei la spa-ţiul Schengen de rezultate ‘’efi ciente și ireversibile’’ în combaterea corupţiei și a criminalităţii în cele două ţări. Ministrul olandez al imigraţiei și azilului, Gerd Le-ers, a explicat după reuniune că nu este vorba despre introducerea de criterii noi pentru aderarea la spaţiul Schengen, ci de nevoia de încredere în aplicarea regulilor deja existente. ‘’În pofida faptului că România și Bulgaria îndepli-nesc criteriile tehnice Schengen, este imperativ să existe deplină încredere că toate reformele juridice sunt efi ciente și ireversibile. Statul de drept, lupta împo-triva corupţiei și a criminalităţii trebuie să fi e „în formă bună” înainte de a lua o decizie cu privire la Schengen. Am con-venit că vom aștepta următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verifi care (MCV) din vara acestui an. În septembrie, vom reveni asupra acestei chestiuni (extinderea Schengen - n.red.). Vom evalua situaţia din nou în acel mo-ment’’, a spus Leers, într-o declaraţie de presă pentru jurnaliștii români și bulgari prezenţi la Luxemburg.

Ofi cialul olandez a adăugat că în acordul guvernamental de la Haga există ‘’o legătură puternică între rapoarte pozitive în cadrul MCV și acceptul nostru privind aderarea la Schengen’’ (a României și a Bulgariei - n.red.). ‘’Politica noastră este mereu calitate mai înainte de viteză. Am învăţat din trecut că stabilirea de

calendare trimite un mesaj greșit. Este vorba de merite, nu de calen-dare’’, a spus ministrul olandez al imigraţiei.

O ipoteză care a revenit pe agenda discuţiilor de joi este aderarea în trepte a României și a Bulgariei la spaţiul Schen-gen - mai întâi cu frontierele aeriene și maritime, iar într-o a doua etapă cu fron-

tierele terestre. Acest scenariu a părut a fi împărtășit și de ministrul de Interne francez, Claude Gueant, care însă nu a dorit să avanseze un eventual calendar. El a subliniat totuși nevoia ca ambele ţări să înregistreze rezultate notabile în cadrul MCV.

În context, ministrul Administraţiei și Internelor, Traian Igaș, a spus că decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen se va lua în luna septembrie și și-a exprimat speranţa că aceasta va fi una favorabilă statului român. “Cred că aderarea României la spaţiul Schengen se va produce în acest an. Decizia de aderare la spaţiul Schengen se va lua în luna septembrie și sperăm să fi e una pozitivă”, a subliniat Igaș.

Menţionând că, deși, din anumite motive, termenul de aderare, care era iniţial prevăzut pentru luna martie 2011, s-a decalat, el a fost de părere că este bine că vom discuta și în septembrie des-pre pașii de parcurs. “Olanda, Germania și Franţa și-au exprimat interesul de a vedea întâi raportul MCV din luna iulie”, a explicat ministrul, care a adăugat că important este că România a îndeplinit condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Sursa: AGERPRES

O decizie privind extinderea spaţiului Schengen, cel mai devreme în luna septembrie