O NOUĂ TEORIE POLITICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Liberul schimb, sabie cu două tăişuri pentru

economia naţională

Cu cât este mai aproape data alegerilor parlamentare, cu atât mai insistent încearcă guvernarea să-și exacerbeze meritele și realiză-rile iluzorii. Efort susţinut cu multă râvnă și de ofi cialii europeni, care se străduie astfel să menţină în picioare mitul creat de ei des-pre „povestea noastră de succes”. După deziluziile și eșecul înre-gistrat în cazul Armeniei și Ucrainei, Republica Moldova și Georgia ar trebui să fi e paliativul care să mai atenueze din amărăciunea

eșecului. În caz contrar, aceștia ar trebui să recu-noască franc că Parteneri-atul Estic a fost un fi asco. Prin urmare, rămânerea în continuare la putere a ac-tualei coaliţii, corupte, dar docile și obediente, este preferabilă pentru protec-torii europeni ai acesteia.

Continuare în pag. 2

Corupţia „costă” anual economia europeană aproximativ 120 de mi-liarde de euro. Comisia Europeană a prezentat luni, 3 februarie, primul raport care face o evaluare a situației privind corupția în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Euro-pene. Potrivit raportului, corupţia rămâne o pro-vocare pentru Europa, iar fenomenul afectează toate statele membre ale UE. Astfel, chiar și statele în care corupţia este mai pu-ţin răspândită, mai au une-le restanţe și probleme de rezolvat la acest capitol.

Raportul nu face clasamente ale

ţărilor mai corupte ori mai puţin

corupte, ci prezintă o imagine de

ansamblu a situaţiei și date care se

referă atât la răspândirea corupţiei,

cât și la nivelul de percepţie a aces-

teia. Însă nu toate datele au ajuns în

raport. De exemplu, Comisia a decis

să nu publice informaţiile privind

corupţia din interiorul instituţiilor

comunitare.

Continuare în pag. 4

8.02.2014

Noros, -2 2 0C

7.02.2014

Noros, -5 -1 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.23121 Do lar ame ri can ............. 13.48711 Leu românesc ................. 4.08041 Ru blă ru sească ............... 0.3883Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Nu e profund, nu e autentic de-cât ceea ce ascundem. De unde

forţa sentimentelor abjecte”.

Emil Cioran

Cursul valutar 7.02.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 7 februarie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.;

Sf. Bretanion, Ep. Tomisului

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)Beţia rusească, peste ruleta rusească. Studiu internaţional despre beţia până la moarte

Spre Europa, cu fruntea sus şi cu degetul în nas!

88

33

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

POLITIC

CMYK

CMYK

Fondat în 1995 Nr. 5 (930)

EDI|IA DE VINERI

SPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014

Corupţia, mai puternică decât Europa. Anual, economia europeană este prejudiciată cu 120 de miliarde de euro

Raportorii din UE ne laudă pentru „succesele impresionante”,

iar presa de acolo scrie despre activităţile criminale ale guvernării

(citiţi pag. 5-6-7)(citiţi pag. 5-6-7)

Guvernarea de la Chișinău a

fost sancţionată pentru faptul

că nu a pus în aplicare, de la 1

ianuarie curent, Legea pri-

vind fi nanțele publice locale.

Guvernul SUA s-a declarat

dezamăgit de decizia autori-

tăţilor Republicii Moldova și a

anunţat că sistează fi nanţarea

proiectelor de descentralizare.

„Guvernul SUA a rămas dezamă-git de decizia Guvernului Republicii Moldova de a nu pune în aplicare pe deplin și imediat Legea privind fi nanţele publice locale. De aceea, Statele Unite ale Americii a sus-pendat activităţile sale legate de implementarea acestei legi, dar își continuă fi nanţarea prin interme-diul Proiectului USAID de Susţinere a Autorităţilor Locale în 32 de regi-uni, inclusiv Găgăuzia, pentru a dez-volta capacităţile autorităţilor locale privind oferirea de servicii mai bune cetăţenilor“, se arată într-o declara-

ţie difuzată de Serviciul de presă al

Ambasadei SUA la Chișinău.

Ziarul „Adevărul” menţionează că

responsabilii pentru descentralizare

din cadrul Cancelariei de Stat a Gu-

vernului, deși s-au arătat surprinși

de declaraţia difuzată de Ambasada

SUA, susţin că nu s-a întâmplat ni-

mic grav.

La sfârșitul anului trecut, o decizie

similară de suspendare a fi nanţării reformei de descentralizare în Re-publica Moldova a fost luată și de Suedia.

FLUX

Statele Unite şi Suedia au sancţionat Statele Unite şi Suedia au sancţionat autorităţile Republicii Moldovaautorităţile Republicii Moldova

7 FEBRUARIE 201422F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1În acest context, sunt tot mai nu-

meroase benefi ciile și favorurile promise ţării noastre, care ar trebui să servească în campania electorală drept o confi rmare a succeselor obţi-nute de guvernare. Pentru asta, Oc-cidentul este gata să închidă ochii la corupţia care s-a extins, la faptul că reformele se fac de zor, însă doar pe hârtie, la scandalurile cu tentă crimi-nală în care au fost implicaţi ofi ciali de rang înalt (Pădurea Domnească ar fi doar unul dintre acestea), la ata-curile asupra sistemului bancar, la schemele în care sunt implicaţi po-tentaţii zilei etc. Deși altădată sem-narea unor acorduri sau obţinerea unor facilităţi erau condiţionate dur, iar realizarea respectivelor obiective era amânată de la un termen la altul, acum, presate de timp, structurile

europene sunt gata să treacă cu ve-derea și lipsa de performanţe, și lip-sa de voinţă politică, și chiar sfi darea deschisă a legii și a bunului-simţ.

Acum aproximativ o săptămână, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și-a reiterat, după summitul UE cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, de la Bruxel-les, o promisiune făcută încă în luna decembrie, de a accelera procedura de semnare a Acordului de Asoci-ere cu Moldova și Georgia. Astfel, Rompuy a declarat iarăși că speră ca Moldova să semneze Acordul de Asociere în această vară, cel mai târ-ziu până la toamnă.

Tot până la sfârșitul verii sau, în orice caz, până la alegerile parla-mentare din acest an, Republica Moldova ar putea benefi cia și de mult râvnitul regim liberalizat de vize, a cărui obţinere tot fost amâ-nată pe parcursul mai multor ani, pe

motivul neîntrunirii tuturor condiţi-ilor impuse. Ba chiar actualul prim-ministru Iurie Leancă, fi ind pe atunci ministru de Externe, își prezentase în mod demonstrativ demisia, din cau-za că anularea regimul de vize pen-tru ţara noastră nu a fost obţinută la data promisă de el. Demisie care nu a fost acceptată de ex-premierul și șe-ful său de partid Vladimir Filat.

Afl ată la sfârșitul săptămânii tre-cute în vizită la Chișinău, raportorul Parlamentului European în proble-ma liberalizării regimului de vize cu Republica Moldova, Tanja Fajon, a adus elogii guvernării și a dat o apreciere înaltă „rezultatelor im-presionante” obţinute de aceasta în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimu-lui de vize.

Peste câteva zile, Comisia PE pen-tru Libertate, Securitate și Justiţie urmează să aprobe Raportul doam-nei Fajon, existând speranţa, dacă nu chiar certitudinea, că în luna martie acesta va benefi cia și de sus-ţinerea Parlamentului European. Astfel, după consumarea tuturor procedurilor de rigoare, regimul de vize pentru Moldova ar punea să fi e anulat „până la sfârșitul verii”.

Fajon a precizat că a refl ectat în ra-portul său eforturile depuse de au-torităţi, rezultatele impresionante obţinute, concluzionând că Moldo-va a întrunit toate criteriile din foaia de parcurs. Acestea însă urmează să mai fi e și implementate. Potrivit ra-portorului, Moldova mai are multe de făcut: să soluţioneze problema corupţiei, să combată crima organi-zată, să reformeze Procuratura, sis-temul judecătoresc și Ministerul de Interne.

Dar ce valoare au niște „criterii” întrunite, dacă nu sunt și imple-mentate? Care sunt acele „rezultate impresionante” și „eforturi” susţi-nute, dacă nici după patru ani de guvernare, reformele promise nu au fost realizate? Dar se pare că acum, aceste lucruri contează mai puţin, pentru că europenii le-au făcut protejaţilor lor promisiuni clare. Iar realiza-rea unor reforme de aseme-nea anvergură, în cele câteva luni rămase până la vară, este o utopie. În care nu crede nimeni, nici chiar cei care solicită aceste reforme.

Pe de altă parte, n-ar trebui să se creadă că toţi europenii sunt încân-taţi de avansurile care li s-au făcut ţărilor din cadrul Partene-riatului Estic. Iar atitu-dinea faţă de acestea s-ar putea schimba simţitor după alege-rile europarlamentare din mai 2014.

Zilele acestea, mai multe agenţii de pre-să au citat, cu referire la EUObserver, declaraţii-le noului responsabil german de relaţiile cu Rusia și ţările din ve-cinătatea estică, Gernot Erler, care consideră că „UE a greșit atunci când nu a analizat posibilele confl icte cu Rusia înainte de a lansa așa-numitul Parteneriat Estic cu ţări cum ar fi Ucraina”.

Dacă predecesorul său, Andreas Schockenhoff , a criticat dur Kremli-nul în chestiunea drepturilor omu-lui, Erler susţine că este important să fi e luate în calcul îngrijorările Moscovei în raport cu Occidentul, indiferent dacă acestea sunt legiti-me sau nu.

Referindu-se la relaţiile UE-Rusia în contextul Parteneriatului Estic, responsabilul german s-a declarat surprins de faptul că experţii au fost invitaţi abia acum să-și concentreze atenţia asupra acestui aspect, când există deja un confl ict între Uniunea Vamală iniţiată de Rusia și Partene-riatul Estic. „Avem nevoie de o solu-ţie cât mai curând posibil, întrucât nu este vorba doar despre Ucraina. Moldova și Georgia au încheiat ne-

gocierile și doresc să semneze acor-dul în această vară. Dacă asta va avea loc, cum va acţiona Rusia?”, a întrebat Erler.

Acesta a mai punctat că trebuie „să ne asigurăm că nu există tensi-uni între Parteneriatul Estic și Uniu-nea Vamală”.

În timp ce emisarii europeni ne laudă succesele, presa de acolo scrie despre penetrarea unor controver-saţi oameni de afaceri în vârfurile puterii de la Chișinău.

Portalul eureporter.co, citat de News-Moldova, susţine că „ratingul PDM se afl ă într-un declin rapid, în special ca rezultat al seriei de scan-daluri care vizau activităţile crimi-nale ale unor conducători de prim rang din cadrul acestui partid. Unii membri ai acestei formaţiuni sunt îngrijoraţi că scandalul ar putea pre-judicia imaginea ţării și crea obsta-cole în calea viitorului european”.

În articolul citat se mai menţio-

nează că „realităţile vieţii politice din Moldova contrastează în mod izbitor cu tabloul prezentat de către eurocraţi, ce amintește mai curând de un thriller hollywoodian. Condu-cătorii PD vor fi nevoiţi să-l excludă pe Vladimir Plahotniuc, care mai poartă și numele de Vlad Ulinici într-un pașaport românesc. Infl uentul oligarh, cel mai bogat om din ţară și ex-prim-vicepreședinte al Parla-mentului Moldovei, se afl ă în atenţia Interpolului. Desfășurând o investi-gaţie penală pe marginea fraudelor

legate de multiplele identităţi ale acestuia, autorităţile româ-

ne au concluzionat că numele și pașapoartele diferite au fost necesa-re pentru a ascunde crime mult mai grave.”

Autorul materialu-lui atenţionează că Plahotniuc nu este singurul vizat de au-torităţile din ţara ve-cină. „Vicepreședin-

tele Parlamentului, Andrian Candu, și deputatul Valeriu Guma îl însoţesc pe lista neagră a politicienilor urmăriţi de poliţia română pentru crime economice, corupţie și abuz de putere. Numele liderului PD, Marian Lupu, deseori este vehiculat în același context. Apare întrebarea: cât de strânse sunt legăturile acestuia cu oligarhul și care este nivelul lui de implicare”.

Reporterul se întreabă de ce nu a existat nicio reacţie din partea integratorilor europeni în astfel de scandaluri politice majore? Ce îi face pe acești oameni care raportează cetăţenilor ţărilor UE despre „succe-sele splendide ale clasei politice din Moldova în procesul democratizării ţării” să păstreze tăcerea?

Toate aceste declaraţii și mișcări pe scena politică sugerează clar că nu doar la noi a început campania electorală. Iar lupta pentru europar-lamentare se anunţă deosebit de dură, dată fi ind miza acestora. De rezultatul acestor alegeri ar putea depinde, în mare măsură, și soarta guvernării de la Chișinău, care ar putea să nu mai benefi cieze de atâta încredere și indulgenţă necondiţio-nată.

Ioana FLOREA, FLUX

Raportorii din UE ne laudă pentru „succesele impresionante”, Raportorii din UE ne laudă pentru „succesele impresionante”, iar presa de acolo scrie despre activităţile criminale ale guvernării

CNA a precizat într-un co-

municat de presă că în cadrul

dosarului se investighează o

schemă de corupere a unor

funcţionari din cadrul IFPS,

prin mijlocitori, pentru proteja-

rea activităţii agenţilor econo-

mici delincvenţi. Reprezentan-

ţii CNA au dezvăluit, în cadrul

unei conferinţe de presă, că

cei doi așa-ziși oameni de afa-

ceri erau, de fapt, intermediari,

care le creau anumite impe-

dimente agenţilor economici,

propunându-le ulterior să le

soluţioneze tot ei respectivele

probleme. În schimb, aceștia le

cereau victimelor sume de bani

echivalente cu 8% din cifra de afaceri.

Ieri, la solicitarea Procuraturii Anticorupţie, doi dintre reţi-nuţi au fost arestaţi pentru 25 de zile. La decizia Judecătoriei

sectorului Buiucani, adjunctul Direcţiei de Combatere a In-fracţiunilor Fiscale a SFS, învi-nuit de corupţie pasivă, a pri-mit mandat de arest preventiv pentru 20 de zile.

După descinderile de la 3 februarie, Inspectoratul Fis-cal Principal de Stat a făcut publică o declaraţie în care se menţionează că instituţia a deconspirat în ultima perioadă mai multe scheme de evaziune fi scală, din care motiv angajaţii acesteia „sunt ameninţaţi sau ajung ţinta unor tentative de corupere”.

„În ultima perioadă, Servi-ciul Fiscal de Stat a deconspirat scheme de evaziune fi scală în proporţii extrem de mari, sute de milioane de lei furaţi fi ind întorși cetăţenilor, sub formă de pensii, salarii și alocaţii so-ciale de la buget. Efi cientizarea administrării fi scale și randa-mentul înalt în combaterea fe-nomenului evazionist nu sunt pe plac, evident, structurilor și

grupărilor cu interese meschi-ne. Deseori, colaboratorii fi scali sunt ameninţaţi sau ajung ţin-ta unor tentative de corupere. Despre asemenea cazuri opinia publică este informată cu regu-laritate”, se spune în declaraţia IFPS.

Amintim că acum aproxima-tiv un an, pe numele fostului șef de la FISC, Nicolae Vicol, a fost intentat un dosar de corupţie, acesta fi ind nevoit să plece din funcţie. Atunci, instituţia a emis o declaraţie în care se afi rma că urmărirea penală a lui Vicol ar avea legătură cu deconspirarea unei scheme de spălare de bani la Metal Feros, fi rmă care se presupune că este controlată de Vladimir Plahotniuc.

FLUX

Arestări în cadrul dosarului de corupţie la FISCLa începutul acestei săptămâni, procurorii anticorup-ţie și ofi ţerii CNA au efectuat percheziţii la Inspec-toratul Fiscal Principal de Stat, în cadrul unei cauze intentate pe faptul spălării de bani, coruperii pasive și trafi cului de infl uenţă. Oamenii legii au efectuat aproximativ 20 de percheziţii în biroul, la domiciliul și în mașina unui funcţionar de la FISC, la domiciliile a două persoane fi zice, dar și în birourile unor inspectori fi scali din sectoarele Buiucani și Centru ale capitalei. Acţiunile de urmărire penală s-au soldat cu reţinerea a trei persoane, inclusiv Vasile Popușoi, șef adjunct de direcţie din cadrul IFPS.

7 FEBRUARIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Și totuși, sondarea ritualică de că-tre junele demnitar a spaţiului său nazal, bogat în idei de diverse culori și consistenţă, nu pare să fi e apreci-ată pozitiv de toată sufl area liberală. Unii angajaţi ai aparatului primăriei au declarat revoltaţi pentru reporte-rul nostru, sub protecţia anonima-tului, că volumul de lucru al respon-sabililor de curăţenie în cabinetele primăriei este cu mult mai mare de când Chirtoacă a intrat în exerciţiul funcţiunii. Adesea personalul tehnic este nevoit să răzăluiască cu dez-gust dedesubtul mesei la care stă primarul. Pe de altă parte, această măsură provoacă îngrijorarea unor liberali înfocaţi care opinează că așa se pierd preţioase dovezi materiale ale activităţii intelectuale intense dezlănţuite în mintea nepreţuitului lor coleg școlit, zice-se, preţ de câte-va săptămâni la Sorbona.

Aceleași surse au mai comunicat pentru agenţia noastră că în tabăra liberală există mari disensiuni lega-te de explorările nazale ale lui Chir-toacă. Acolo s-ar fi cristalizat o aripă distinctă care până în momentul de față nu a înţeles importanţa scobirii în nări, efectuate cu o regularitate agasantă. Deocamdată, acestora li se pare că strania lui deprindere de-notă lipsă de educaţie. Există presu-punerea că anume comportamen-tul mai puţin rafi nat al primarului de Chișinău provoacă reţinerea lui Ghimpu de a-l promova pe nepot la șefi a PL. Astfel, aripa moderată a taberei liberale regretă că școala sumară la Sorbona a numitului Chir-toacă nu a inclus și bunele maniere.

Menţionăm și faptul că în momen-tul când Dorin Chirtoacă se scobea în nas, cocoţat falnic în prezidiu la ședinţa serviciilor municipale, un-

chiul său, fl ancat de alţi doi depu-taţi liberali, susţinea o conferinţă de presă. Consilierii lui Ghimpu l-au informat chiar în timpul discuţiilor acestuia cu presa despre gestul re-probabil al nepotului.

Știrea, zice-se, l-a consternat pe bătrânul liberal. Sursele noastre din PL ne-au informat că Ghimpu, pro-fund marcat de nonșalanţa nepotu-lui, ar fi convocat o ședinţă ad-hoc restrânsă și ultrasecretă la care ur-mează a fi examinat cu multă aple-care profi lul psihologic al lui Chir-toacă. Rezultatul acestei investigaţii este considerat unul de importanţă fundamentală pentru deciziile stra-tegice și tactice ulterioare ale PL, din perspectiva integrării europene. Situaţia se complică și mai mult prin faptul că respectiva știre șocantă deja a ajuns la urechile comisarului european Stefan Fule. Printre ches-tiunile incluse pe ordinea de zi a șe-dinţei de taină a celor mai luminate minţi liberale ar fi gura un subiect foarte practic – informaţia operativă despre costurile en-gros la șerveţe-lele de nas de unică folosinţă de la piaţa centrală din Chișinău. O docu-mentare prealabilă la acest capitol arată că 10 pacheţele de băsmăluţe „nazale” s-ar ridica la suma de 9 lei. Grupul de experţi al PL va pregăti un raport special în care va fi inclusă și estimarea că această cantitate i-ar ajunge lui Chirtoacă pentru o peri-oadă de maximum 72 de ore.

Potrivit altor surse, motivul de bază pentru care Ion Hadârcă și alţii au părăsit PL nu ţine atât de raţiuni ideologice, cât mai ales de faptul că n-au mai putut răbda apucăturile in-salubre ale „tinerei speranţe libera-le”. În aceeași ordine de idei, distin-sa doamnă profesoară de franceză, Ana Guţu, fi ind oripilată, scandaliza-tă și stresată de ticul junelui liberal, ar fi remarcat în sinea ei că astfel de maniere grosiere nu sunt îngădui-te nici la Paris, nici la Strasbourg și a plecat de la Ghimpu și nepotul cu sentimentul eliberării de niște sen-zaţii mai mult decât penibile.

La ora actuală, unii politicieni din

tabăra ostilă școlii naţionale libera-

le, cunoscuţi ca detractori de marcă

ai primarului de Chișinău, se întrea-

bă cum se leagă jenanta preocupa-

re a lui Chirtoacă cu ordinul agăţat

de pieptul bombat al acestuia de

către Traian Băsescu? Ce alte meri-

te a descoperit șeful statului român

în scurta și searbăda biografi e a lui

Chirtoacă decât plăcerea de a-și vârî

degeţelul în orifi ciile nazale? La ora

actuală, analiștii politici încă n-au un

răspuns univoc la această întrebare.

Sursa: newsmoldova.md

Spre Europa, cu fruntea sus şi cu degetul în nas! Spre Europa, cu fruntea sus şi cu degetul în nas! În timpul ședinţei de luni, 3 februarie, a serviciilor munici-pale, căzând brusc într-o meditaţie profundă asupra gra-velor probleme existenţiale, primarul Chirtoacă a început la un moment dat să excaveze din nas argumente supli-mentare la subiectele abordate. Acesta, precum se știe, recurge periodic la procedura respectivă, care, potrivit unor specialiști în psihiatrie, doar la prima vedere arată ca un simplu tic nervos. În cazul lui Chirtoacă, treaba e mai complicată. Vorba e că atunci când respectivul își sloboa-de degetele în adâncurile „universului interior”, lucrurile în primărie se corectează de la sine, iar schimbarea până la capăt îi apare ca o realitate prin excelenţă palpabilă.

Miercuri, 5 februarie, în ţara noastră s-a afl at ministrul

vămilor și comerţului din Turcia, Hayati Yazici, care a

participat la cea de-a 7-a ședinţă a Comisiei mixte in-

terguvernamentale de cooperare comercial-economică

moldo-turcă. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a men-

ţionat în contextul evenimentului că schimburile comer-

ciale cu Turcia au înregistrat anul trecut una dintre cele

mai dinamice creșteri, iar părţile și-au stabilit drept

obiectiv să sporească volumul schimburilor comerciale

până la un miliard de dolari în următorii câţiva ani.

Copreședinţii Comisiei, Valeriu Lazăr și Hayati Yazici, și-au ex-primat satisfacţia în legătură cu încheierea negocierilor privind Acordul de comerţ liber bilateral, care ar urma să fi e semnat pe parcursul acestui an, în timpul vizitei la Chișinău a prim-mi-nistrului Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. În cadrul unui briefi ng comun, Lazăr a apreciat că regimul de liber schimb cu Turcia ar deschide în faţa agenţilor economici din Republica Moldova accesul la o piaţă nouă, de aproximativ 80 de milioane de con-sumatori. Totodată, ministrul Economiei s-a arătat convins că: „Odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de comerţ liber cu Uniunea Europeană și cu Turcia, pentru Republica Moldova va apărea o nouă realitate geoeconomică. Astfel, vom deveni par-te a unei pieţe de aproape 600 de milioane de consumatori pe două continente, în condiţiile existenţei Uniunii Vamale între UE și Turcia”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să comenteze respecti-vele declaraţii, expertul în economie Viorel Gârbu a opinat că „din cauza lipsei reformelor regulatorii radicale și a suportului efi cient pentru antreprenori, comerţul exterior neîngrădit, în special cu ţări mai avansate economic, este dăunător pentru Republica Moldova”.

Expertul s-a arătat rezervat faţă de entuziasmul lui Valeriu Lazăr. În opinia sa, comerţul exterior reprezintă o condiţie obli-gatorie în vederea asigurării dezvoltării economice a oricărei ţări, deoarece oferă acces la pieţe de desfacere. Astfel sporeș-te potenţialul de dezvoltare a oricărei activităţi economice, accesul la tehnologii noi, produse și procese inovaţionale. Pe de altă parte, autorităţile statului se văd nevoite să creeze un cadru instituţional și legislativ mai performant. În acest mod, comerţul exterior contribuie la dezvoltare și generează crește-re economică.

Totuși, dinamica pozitivă este posibilă doar dacă autorităţile

statului și, mai cu seamă, agenţii economici au capacitatea să

valorifi ce oportunităţile comerţului exterior, a atenţionat Gâr-

bu.

Datele statistice din ultimii ani demonstrează că întreprin-

derile moldovenești se sufocă din cauza unei liberalizări hao-

tice neajustate la condiţiile interne. Piaţa internă de bunuri și

servicii este tot mai mult ocupată de unii producători străini.

Acest proces are loc fi e din cauza importurilor, fi e prin interme-

diul investiţiilor străine directe. Prin urmare, cei care pierd sunt

agenţii economici autohtoni.

Referitor la comerţul cu Turcia, Gârbu a subliniat că aici de-

fi citul balanţei comerciale este în creștere. Potrivit lui, în 2009

importurile din Turcia în ţara noastră au fost cu 140,6 milioane

de dolari SUA mai mari decât exporturile. Adică în 2009 noi am

importat din Turcia mărfuri cu o valoare de 4,4 ori mai mare în

raport cu cea a exporturilor RM în ţara respectivă. Către 2012

lucrurile au degenerat și mai mult. Astfel, în 2012 importurile

noastre din Turcia au constituit 332,1 milioane de dolari SUA,

iar exporturile către această ţară au fost de 5,9 ori mai mici.

Aceste cifre denotă că interesul autorităţilor Turciei de a li-

beraliza comerţul cu Moldova are un temei economic solid, în

timp ce motivaţia părţii moldovene de a se angaja într-un ase-

menea parteneriat rămâne o enigmă”, a conchis expertul.

FLUX

Liberul schimb, sabie cu două tăişuri pentru economia naţională

Petrenco vrea să ştie dacă Guma mai poate fi deputat

Deputatul comu-nist Grigore Pe-trenco a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicită magistraților să se pronunțe în privinţa dreptului politic și moral al deputatului PD, Valeriu Guma, de

a-și exercita mandatul de deputat, acesta fi ind condamnat defi nitiv de instanţa su-premă din România la patru ani de închi-soare cu executare pentru corupţie.

„Deputatul în Parlamentul Republicii Moldova se afl ă în

situaţia de incompatibilitate politică și morală cu calita-

tea de deputat și în imposibilitate defi nitivă de a continua

exercitarea mandatului. Prin sentinţa defi nitivă și execu-

torie imunitatea deputatului se consideră consumată de

drept, Parlamentul Republicii Moldova având obligaţiunea

să se autosesizeze în vederea ridicării mandatului deputa-

tului pentru asigurarea executării pedepsei în cadrul insti-

tuţiilor penitenciare”, se menţionează în sesizarea depusă

de Petrenco.

De asemenea, autorul sesizării i-a cerut Înaltei Curţi să

explice dacă: ”În cazul condamnării persoanei în timpul

exercitării mandatului de deputat în Parlamentul Republi-

cii Moldova printr-o sentinţă defi nitivă de către o instanţă

judecătorească a unui stat străin, pentru acte de corupţie

și/ori trafi c de infl uenţă cu privare de libertate care urmea-

ză să fi e real executată, afl at în căutare internaţională, (…)

imunitatea deputatului se consideră consumată de drept,

iar organele abilitate urmează a avea obligaţia să execute

prevederile legislaţiei naţionale și tratatele internaţionale/

regionale/bilaterale în domeniu întru oferirea asistenţei

juridice internaţionale, solicitate de către statul străin, al

cărui cetăţean este deputatul condamnat”.FLUX

7 FEBRUARIE 201444F L U XF L U X Scandalos

EXPERT: Dezvăluirile despre corupţia din UE sunt, în acelaşi timp,

şocante şi scandaloase Solicitat să comenteze informaţia despre corupţia existentă în ţările UE, care, potrivit unui raport prezentat de comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malstrom, se estimea-ză la cifra astronomică de circa 120 de miliarde de euro anual, avocatul Igor Ciuru, președintele Asociaţiei pentru Drepturile Omului „LEX21”, a declarat că „dezvăluirile respective sunt, în același timp, șocante și scandaloase”.

El a precizat că „din știrea respectivă ar reieși că atenţia autorilor raportului s-a ori-entat cu precădere la fenomenul corupţiei în ţările membre UE și nu a vizat același feno-

men din sânul însăși Comisiei Europene. S-ar putea că după alegerile în Par-lamentul European din 22-25 mai 2014, care cel mai probabil vor produce o altă majoritate parlamentară, constituită din oponenţii actualei majorităţi, am putea să asistăm la scandaluri de corupţie mult mai mari”.

„Ar fi de așteptat ca investigaţiile care vor urma după constituirea noilor structuri de conducere ale UE să iasă la suprafaţă scheme de spălare a bani-lor, care au funcţionat pe parcursul ultimilor ani în relaţia dintre birocraţia europeană și ţările incluse în Parteneriatul Estic, cum sunt Republica Moldo-va, Ucraina și altele. Atunci vom avea șansa să vedem unde au ajuns banii proveniţi din credite și granturi europene.”

Ciuru a mai menţionat că „astfel de știri uluitoare s-ar putea să mai tempe-reze elanul naivilor de la noi, care confundă spaţiul UE cu un „paradis teres-tru”, rămânând ostatici ai unei propagande masive ce zugrăvește o imagine ideală a acestei comunităţi de state, spre care este împinsă și ţara noastră”.

Sursa: newsmoldova.md

Urmare din pag. 1Statele membre au avut numeroa-

se inițiative în ultimii ani în ceea ce privește combaterea corupţiei, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifi ce eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Raportul arată că aproxima-tiv trei sferturi (76%) dintre europeni consideră că fenomenul corupţiei este larg răspândit în interiorul spaţiului comunitar, iar 4 la sută dintre respon-denţi au afi rmat că li s-a cerut mită în ultimul an. Mai mult de jumătate, 56 la sută dintre europeni, au sentimentul că nivelul corupţiei din ţara lor a cres-cut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afi rmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.

„Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în statul de drept, afectează eco-nomia europeană și privează statele membre de venitul fi scal de care este mare nevoie. Statele membre au de-pus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupției, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe sufi ciente. Rapor-tul sugerează ce se poate întreprin-de, de aceea aștept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recoman-dărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul european pen-tru afaceri interne.

Principalele constatări privind tendințele în materie de corupție la nivelul UE:

Raportul arată că există diferențe considerabile între statele membre în ceea ce privește prevenirea corupției. În unele state membre, politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal și cu rezultate limitate. La fel, măsurile de control intern privind

procedurile desfășurate de autoritățile publice (în special de autoritățile loca-le) sunt inefi ciente și necoordonate.

Normele privind confl ictul de intere-se diferă pe teritoriul UE, iar mecanis-mele pentru verifi carea declarațiilor referitoare la confl ictele de interese sunt adeseori insufi ciente. Sancțiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate și ade-seori sunt tolerante, se arată în raport.

Efi ciența asigurării aplicării legii și urmărirea penală în ceea ce privește anchetarea cazurilor de corupție dife-ră în mod considerabil în interiorul UE. În unele state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigații înde-lungate.

În raport se menţionează că integri-tatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. Există defi cienţe considerabile în ceea ce privește fi nanțarea partidelor poli-tice.

În interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupție sunt mai mari la nivel regio-nal și local, unde verifi cările și controa-lele interne tind să fi e mai slabe decât la nivel central.

Dezvoltarea urbană și construcțiile, precum și sănătatea sunt sectoare vul-

nerabile la corupție în mai multe state membre.

Raportul cuprinde un capitol special privind achizițiile publice. Acestea re-prezintă un domeniu foarte important pentru economia UE, având în vedere că nivelul cheltuielilor efectuate de entitățile publice pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări este de apro-ximativ o cincime din PIB-ul UE în fi e-care an. De asemenea, achizițiile pu-blice constituie un domeniu predispus la practici de corupție.

Corupţia în statele membreAlături de analiza situaţiei din fi eca-

re stat membru UE, Comisia prezintă și două sondaje de opinie.

Astfel, sondajele arată că 67 la sută dintre belgieni consideră că fenome-nul corupţiei este larg răspândit în ţara lor de origine, iar 3% dintre cetățenii acestei țări s-au confruntat personal cu o situație în care li s-a cerut mită anul trecut. Totodată, 41 dintre cetă-ţenii acestei ţări cred că patronajul și nepotismul reprezintă o “problemă foarte serioasă” pentru companii.

Deși una dintre cele mai puțin co-rupte țări din UE, în Finlanda s-au în-registrat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, unde s-au obținut privile-gii pe baza unor relații informale, iar companii și-au făcut lobby fi nanțând campaniile politicienilor.

66% dintre austrieci spun că în țara lor, corupția este larg răspândi-tă. Totuși, Austria este singura țară din Europa de Vest unde o proporție relativ semnifi cativă a cetățenilor intervievați – aproape o treime – au spus că li se pare acceptabil să facă o favoare sau să dea un cadou pentru a benefi cia de un serviciu public.

97% dintre italieni sunt de acord cu afi rmația că în țara lor, corupția este larg răspândită. Aproape doi din trei europeni și 88% dintre italieni cred că mita și folosirea relațiilor sunt, adesea, cele mai facile mijloace de a obține anumite servicii publice.

În proporţie covârșitoare, 99 la sută dintre greci consideră că în țara lor, corupția este generalizată. 7% dintre ei au afi rmat că s-au confruntat anul trecut cu o situație în care li s-a cerut mită.

De asemenea, 95% dintre lituani-eni au răspuns că în țara lor, corupția este larg răspândită. Nu mai puțin de 29% dintre aceștia au afi rmat că anul trecut s-au confruntat cu situații în care li s-a cerut mită sau s-a așteptat mită din partea lor. Este cea mai mare proporție din rândul cetățenilor unei țări UE, în condițiile în care media eu-ropeană consemnată de Eurobarome-tru este de 4%.

În Bulgaria, corupția rămâne ende-mică. CE crede că această ţară trebuie să-și protejeze instituțiile anticorupție

de infl uența politică și să numească în mod transparent și pe baza meri-telor pe cei de la conducerea acestor instituții. 84% dintre bulgari percep o corupție endemică în țara lor, iar 11% au afi rmat că li s-a cerut șpagă sau au existat așteptări în acest sens în anul care a trecut.

În România, și așa-zisa corupție mică, și corupția politică, rămân o pro-blemă semnifi cativă. Voința politică de a combate corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă, arată raportul. Astfel, 93% dintre români (față de 76 la sută media europeană) consideră că feno-menul corupției este generalizat la nivel național. 25% dintre români – al doilea cel mai înalt nivel din UE – spun că li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor în anul în care a trecut (față de 4% media europeană).

Următorul raport anticorupție pen-tru întreaga Uniune Europeană va fi dat publicității peste doi ani.

FLUX

Mult anunțatul raport al Comisiei Europene despre corupție în UE, pre-zentat luni, 3 februarie, la Bruxelles, se dovedește o dezamăgire și o risipă de bani și eforturi.

Ieșit cu șase luni mai târziu decât ar fi trebuit, ra-

portul prezintă nu un tablou al corupției în țările UE,

ci o serie de grafi ce și sondaje reprezentând percepția

corupției. În mare, cum vede populația fi ecărei țări

corupția din respectiva țară. Altfel zis, genul de rapoar-

te pe care le prezintă în mod regulat biroul de statistici

și sondaje al UE Eurostat.

Pe deasupra, raportul nu conține absolut nimic des-

pre corupție în interiorul instituțiilor UE. Deși inițial se

anunțase un asemenea capitol, care era așteptat cu

cel mai mare interes, experții UE au decis că nu sunt

competenți pentru a analiza corupția în propriile lor

instituții, pentru că, așa cum a spus-o comisara Cecilia

Malmstrom, care a prezentat raportul, ei ar fi putut să

nu facă dovadă de obiectivitate.

Nici pe viitor nu e de așteptat de altfel un asemenea

raport despre corupție în cadrul instituțiilor UE redac-

tat chiar de UE.

În rest, fără nicio surpriză, în capitolul despre Ro-

mânia scrie că acolo corupția – mică și mare – rămâne

endemică. 93% din populația României consideră că

corupția este foarte răspândită și constituie o serioa-

să problemă. Țările în care percepția corupției este cea

mai acută rămân cele din Balcani – România, Bulgaria

și Grecia.

Cu totul, a mai spus Ceci-lia Malmstrom, corupția atinge în UE 120 de mi-liarde de euro pe an, altfel zis – este egală cu bugetul anual al UE. De altfel, a subliniat înaltul ofi cial european, nu există zonă în UE lipsită de corupție.

Raportul nu face însă apreci-eri, comparații sau clasifi cări. Comisara Cecilia Malm-strom a refuzat să spună la ce folosește sau cum s-a ajuns la anumite calcule. La fel, nu e deloc limpede dacă actuala criză a sporit corupția sau a redus-o.

Raportul rezervă totuși și unele surprize. Astfel, agențiile naționale anticorupție – cu excepția Români-ei – sunt criticate practic peste tot, în fi ecare țară, ca nefi ind foarte efi cace, sau pentru că nu sunt cu totul in-dependente, sau pentru că mandatul lor e prea limitat.

E pentru prima oară că se vede, în cazul României, care a fost efi cacitatea reală a monitorizării justiției și a agențiilor anticorupție de către UE.

Dan ALEXE

Sursa: europalibera.org

Corupţia, mai puternică decât Europa. Anual, economia Corupţia, mai puternică decât Europa. Anual, economia europeană este prejudiciată cu 120 de miliarde de euroeuropeană este prejudiciată cu 120 de miliarde de euro

Raport confuz despre percepţia corupţiei în UE

7 FEBRUARIE 2014 55 F L U XF L U XImportant

O dezbatere publică asupra cărţii semnate de gânditorul rus Aleksan-dr Dughin, „A patra teorie politică”, lucrare apărută recent la Chi-șinău, a avut loc marţi, 4 februarie, la sediul Universităţii Populare.

După lansarea ediţiei în limbile

română și rusă acum câteva săptă-

mâni, dezbaterea de marţi a reunit

din nou un public numeros, format

cu precădere din studenţi de la di-

verse instituţii de învăţământ din

capitală, analiști politici și econo-

mici, cadre universitare, jurnaliști,

oameni de cultură, transmite Agen-

ţia News-Moldova.

Moderatorul dezbaterii, Iurie Roș-ca, cel care a tradus lucrarea fi lozofu-lui rus, a menţionat în debutul discu-ţiei importanţa creării unui puternic curent de opinie, axat pe apelul la tradiţie și la valorile spirituale, care ar umple vacuumul intelectual ce se resimte în spaţiul public în abordări-le vizând conceptele politice.

Vorbitorii, care și-au expus punc-tele de vedere asupra subiectelor de o actualitate stringentă, abordate în volumul respectiv, au venit cu con-tribuţii valoroase la tema discutată. Chestiunea fundamentală asupra căreia s-au axat expunerile acestora ţine de modul cum răspund socie-tăţile moderne noii situaţii istorice în condiţiile în care liberalismul a devenit teoria politică dominantă, practic pretutindeni. Printre vorbi-tori s-au remarcat Nicolai Ţveatkov,

profesor de știinţe politice la USM, Aurelian Lavric, profesor de relaţii internaţionale, Victor Stepaniuc, de-can al Facultăţii relaţii internaţionale și știinţe politice la Institutul de rela-ţii internaţionale, Angela Colaţchi, politolog, scriitorii și publiciștii Boris Marian și Mihail Lupașco.

Participanţii la dezbatere au avut prilejul să audieze în direct interven-ţia profesorului Aleksandr Dughin, care a fost contactat prin skype, pre-cum și să-i adreseze întrebări distin-sului savant de la Moscova.

În încheiere, Iurie Roșca a anunţat că a iniţiat traducerea unui alt volum a aceluiași autor, „Teoria lumii multi-polare”, lucrare complementară celei afl ate în discuţie, carte care urmează să apară în curând, de asemenea, în limbile română și rusă.

FLUX

Marţi, 4 februa-rie, la Universi-tatea Populară a avut loc lansa-rea volumului „A patra teorie politică. Rusia și ideile politice ale secolului XXI”, semnat

de politologul rus Aleksandr Dughin. Publicului din Republi-ca Moldova i-a fost prezentată ediţia în limbile rusă și română, în traducerea lui Iurie Roșca. Eve-nimentul actual l-a succedat pe cel din 16 ianuarie curent, când la Chișinău, la lansarea aceleiași cărţi, într-un alt format, a luat parte și autorul.

Studiul lui Dughin cuprinde o gamă largă de aspecte. Desigur, esenţial este cel care vizea-ză descrierea celor patru teorii politice. În vi-ziunea gânditorului rus, până în prezent s-au afi rmat trei teorii (doctrine) politice: 1) liberală – cea care le-a învins pe celelalte două și care deţine în prezent quasi monopolul pe plan mondial; 2) de stânga: comunistă, socialistă, social-democrată; 3) de dreapta: fascistă, na-zistă, naţionalistă. Dughin propune o a patra teorie politică – ce ar putea fi catalogată drept conservatoare, tradiţionalistă, ca o provocare pentru liberalismul triumfător din prezent.

Este interesant faptul că, deși autorul a scris despre realităţile din Rusia (fapt ce poate fi se-sizat și din titlul volumului), modelul propus de savantul rus se pliază perfect pe realitatea

politică din Republica Moldova. Cu menţiunea că denumirile partidelor din ţara noastră ade-sea nu refl ectă esenţa mesajului promovat. Este un fenomen similar cu cel din alte state. Un caz grăitor este cel al Partidului Liberal-De-mocrat din Rusia (ЛДПР), condus de V. Jirino-vski, care se prezintă ca unul naţionalist, deci are puţine în comun cu doctrina liberală. În prezent, în Parlamentul RM este reprezentată stânga doctrinară (afl ată în opoziţie: un partid important și altele câteva care s-au constituit din persoane care au părăsit partidul mare); sunt prezente două partide liberale (în opinia lui A. Dughin, esenţa acţiunii politice liberale este banul, reprezentat pe coperta cărţii sub forma simbolului valutei americane – $); și mai sunt prezente două partide naţionaliste (românești) – unul afl at în coaliţia de guvernă-mânt și altul afl at în opoziţie. Cel din opoziţie a propus zilele acestea excluderea bașcanului

găgăuz Mihail Formuzal din componenţa Gu-vernului. Nu este întâmplător faptul că repre-zentanţii unui partid naţionalist din Parlament au sesizat Curtea Constituţională în cazul con-cesionării, în condiţii contrare legii, a Aeropor-tului Internaţional Chișinău. Șefi i celor două partide liberale din coaliţia de guvernământ nu i-au admis la luarea deciziei respective pe naţionaliști, tocmai pentru că aceia sunt un corp străin, fac parte dintr-o altă familie politi-că – ideologică, doctrinară.

Consider că în prezent există un segment semnifi cativ din electoratul moldovenesc care nu se regăsește în Parlament, respectiv, în par-tidele de la putere și din opoziţia parlamen-tară. Este vorba de segmentul alegătorilor conservatori, pentru care tradiţiile reprezintă valori, în primul rând tradiţiile spirituale (ale omului cu viziune creștină, care luptă cu pa-timile în forul său interior, care întruchipează

cinstea și – oricât ar părea de incredibil pentru actualii guvernanţi – ale omului care nu poate fi corupt), dar și tradiţiile statalităţii moldove-nești ș.a. Forţa politică – a IV-a! – ce ar exprima interesele, stările de spirit, doleanţele, visele segmentului acesta de electorat are șanse să se manifeste spectacular la următorul scrutin electoral, tocmai pentru că ar putea atrage vo-turile celor dezamăgiţi de actuala guvernare liberală (sau liberal-naţionalistă, deci consti-tuită din forţe politice bazate pe I-a și a III-a doctrine politice) și de precedenta (bazată pe a II-a doctrină politică). De asemenea, un astfel de partid poate fi capabil să consolideze soci-etatea Republicii Moldova, prin formularea și promovarea unei misiuni a statului moldove-nesc, care să-i atragă nu numai pe cetăţenii etniei majoritare, ci și pe cetăţenii care consti-tuie minorităţile etnice. Un asemenea partid va putea să instituie un dialog efi cient cu Fe-deraţia Rusă, care (dialog) va putea conduce la restabilirea integrităţii teritoriale a ţării.

O asemenea formaţiune va colabora efi ci-ent atât cu partide axate pe tradiţie din spa-ţiul Estic (de exemplu, „Edinaia Rossiia”), cât și cu partide axate pe tradiţie din Uniunea Europeană, cele care fac parte din Internaţi-onala Populară (de exemplu, Uniunea Creș-tin-Democrată (CDU) din Germania, Partidul Conservator din Regatul Unit, Partidul Popu-lar din Spania ș.a.). Este timpul pentru consoli-darea electoratului conservator, tradiţionalist, a electoratului care într-o lume a globalizării, a supremaţiei banului, a spiritului descris de fi losoful englez Thomas Hobbes drept „război al tuturor împotriva tuturor” – pentru propriul profi t, va putea salva statul Republica Moldo-va și va contribui la propășirea ţării – a cetă-ţenilor, care constituie sarea acestui pământ.

Aurelian LAVRICSursa: aurelian-lavric.blogspot.com

O NOUĂ TEORIE POLITICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ O NOUĂ TEORIE POLITICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Forţa a IV-a sau politicul moldovenesc prin prisma teoriei lui A. Dughin

7 FEBRUARIE 201466F L U XF L U X Geopolitic

PreambulDin punct de vedere strict știinţifi c

nu există o Teorie a Lumii Multipola-re (TLM)1. Este imposibil să o găsim printre teoriile clasice și paradigmele Relaţiilor Internaţionale (RI)2. La fel de inutil ar fi să frunzărim și cele mai noi teorii postpozitiviste. Aceasta nu este elaborată până la capăt nici în do-meniul cel mai elastic și sintetic, cum este cel al cercetărilor geopolitice, care conștientizează la tot pasul ceea ce rămâne în afara atenţiei în Relaţii-le Internaţionale sau este tratat prea tendenţios.

Cu toate acestea, tot mai multe lu-crări dedicate politicii externe, celei mondiale, geopoliticii și propriu-zis Relaţiilor Internaţionale sunt dedicate multipolarităţii. Din ce în ce mai mulţi autori caută să pătrundă și să descrie multipolaritatea ca model, fenomen, precedent sau posibilitate.

Tema multipolarităţii este abordată într-un fel sau altul în lucrările specia-listului în RI David Kampf (în articolul „Apariţia lumii multipolare”3), istori-cului Universităţii Yale, Paul Kennedy (în cartea „Ascensiunea și căderea marilor puteri”4), geopoliticianului Dale Walton (în cartea „Geopolitica și marile puteri în secolul XX. Multipola-ritatea și revoluţia în perspectivă stra-tegică”5), politologului american Dilip Hiro (în cartea „După imperiu. Naște-rea lumii multipolare”6) și alţii.

În opinia noastră, cel care s-a apro-piat mai mult de înţelegerea esenţei multipolarităţii este specialistul brita-nic în RI Fabio Petito, care a încercat să elaboreze o alternativă solidă și te-meinică lumii multipolare, pornind de la concepţiile juridice și fi lozofi ce ale lui Carl Schmitt7.

O multitudine de personalităţi politi-ce și jurnaliști infl uenţi menţionează, în repetate rânduri în cuvântările și texte-le lor, orânduirea mondială multipola-ră. Astfel, secretarul de stat Madeleine Albright, care numea iniţial Statele Uni-te „naţiunea de neînlocuit”, a declarat la 2 februarie 2000 că SUA nu doresc „instaurarea și garantarea respectării” lumii unipolare și că integrarea econo-mică a creat deja „o lume care ar putea fi numită chiar multipolară”. În editoria-lul din „New York Times”, publicat la 26 ianuarie 2007, se vorbea direct despre „apariţia lumii multipolare” alături de China, care, „de acum încolo, ocupă un loc paralel la aceeași masă cu alte centre de putere, cum sunt Bruxelles și Tokyo”. În raportul Consiliului Naţional de Informaţii al SUA din 20 noiembrie 2008 „Tendinţele globale 2025” se arată că apariţia „sistemului global multipo-lar” urmează să se producă pe parcur-sul a două decenii.

Începând cu anul 2009, multă lume îl privea pe președintele SUA, Barack Obama, ca pe un prevestitor al „erei multipolarităţii”, considerând că în

politica externă, el va acorda o aten-ţie prioritară unor centre de putere emergente ca Brazilia, China, India și Rusia. La 22 iulie 2009, în timpul vizitei sale în Ucraina, vicepreședintele Jo-seph Biden a declarat: „noi încercăm să construim o lume multipolară”.

Însă aceste cărţi, articole și declara-ţii nu conţin nici defi niţia exactă a no-ţiunii de lume multipolară (LM) și nici vreo teorie cât de cât clară și coeren-tă ce ar arăta modul de constituire a acesteia (TLM). De cele mai multe ori, apelul la „multipolaritate” presupu-ne doar trimiterea la faptul că la ora actuală, în procesul globalizării apar anumiţi concurenţi ai centrului și nu-cleului incontestabil al lumii moderne (SUA, Europa și, mai larg, „Occidentul global”), fi ind vorba despre ţările și blocurile de state care cunosc o dez-voltare dinamică sau constituie niște puteri considerabile, acestea aparţi-nând lumii „a Doua”. Compararea po-tenţialului SUA și al Europei, pe de o parte, și al noilor centre de putere în ascensiune (China, India, Rusia, ţările Americii Latine etc.), pe de altă parte, arată din ce în ce mai convingător ca-racterul relativ al supremaţiei tradiţio-nale a Occidentului și ridică noi între-bări în legătură cu logica proceselor ce urmează să determine arhitectura raporturilor de forţe la scară planeta-ră: în politică, economie, energetică, demografi e, cultură, etică.

Respectivele observaţii sunt extrem de importante pentru elaborarea Teo-riei Lumii Multipolare, însă ele nu pot substitui în niciun caz absenţa aceste-ia. În procesul elaborării unei astfel de teorii este necesar să se ţină cont de ele, însă merită să accentuăm că aces-tea poartă un caracter fragmentar și nu se ridică nici măcar la nivelul unor generalizări teoretice sau conceptua-le primare.

Multipolaritatea nu coincide cu modelul naţional de organizare a lumii în baza logicii sistemului de la WestfaliaÎnainte de a purcede la elaborarea

nemijlocită a Teoriei Lumii Multipola-re (TLM) este necesar să delimităm cu exactitate zona conceptuală supusă cercetării. În acest scop vom examina noţiunile de bază și vom defi ni acele forme ale orânduirii globale care, cu siguranţă, nu sunt multipolare și, re-spectiv, multipolaritatea se prezintă ca o alternativă în raport cu acestea.

Sistemul de la Westfalia recunoaște suveranitatea absolută a statului-na-ţiune și construiește pe această bază întregul câmp juridic al relaţiilor in-

ternaţionale. Sistemul respectiv, care s-a constituit după 1648 (sfârșitul războiului de 30 de ani din Europa), a cunoscut câteva etape de constituire și refl ecta, într-o măsură sau alta, rea-litatea obiectivă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a luat naștere din respingerea pretenţiilor imperiilor medievale la universalita-te și „misiunea divină”, corespunzând reformelor burgheze din societăţile europene și întemeindu-se pe princi-piul, potrivit căruia, doar statul naţio-nal dispune de suveranitate supremă; în afara acestuia nu există nicio altă instanţă care ar avea dreptul juridic să

Deși au trecut mai bine de două decenii de la prăbușirea URSS, care a marcat și dispariţia echi-librului de forţe existent între Occidentul liberal și Răsăritul comunist, societăţile postcomu-niste mai păstrează o puternică inerţie de gândire la nivelul discursului public, al exerciţiului academic și al bătăliilor politice locale, cantonându-se mintal într-o paradigmă defunctă de-a binelea. Și dacă în momentul despărţirii de trecutul sovietic negarea lui și bascularea spre Occident era fi rească pentru nivelul de percepţie a unor feno-mene globale reduse la dihoto-mia comunism-liberalism (model marxist-societate democratică), momentul actual reclamă reali-zarea unui salt intelectual major, care ne-ar scoate din fundătura unei percepţii marginale a noilor realităţi geopolitice.

Reevaluarea și reformularea abordărilor noas-tre asupra noilor realităţi se impune cu o acui-tate și mai presantă în faţa unor riscuri reale de transformare a ţării noastre într-o colonie inte-

lectuală, politică și economică a unor forţe din exterior, care controlează discursul mondial și impun propriile modele de gândire și de orga-nizare a lumii, afl ate într-o contradicţie fl agrantă cu interesele noastre naţionale. Intelectualii de vârf din diverse ţări ale lumii caută să pătrundă în esenţa proceselor globale din ultima vreme, să formuleze o replică viabilă tendinţelor de instaurare a „noului imperiu planetar”. Efortul academic al exponenţilor elitelor naţionale din diverse ţări este îndreptat spre cristalizarea unor noi concepte ideologice, politice și geopolitice, care să asigure perpetuarea diversităţii lumii și, implicit, salvgardarea entităţilor naţionale de noua sclavie.

Printre gânditorii de marcă ai acestei conste-laţii internaţionale de intelectuali sunt francezul Alain de Benoist, italianul Claudio Mutti, româ-nul Ilie Bădescu, rusul Aleksandr Dughin și atâţia alţii. Ei formează o familie spirituală reunită sub semnul Tradiţiei, al valorilor naţionale perene, al conservatorismului, al atașamentului total faţă de Creștinism ca realitate mistică și ca matrice culturală. Universitatea Populară de la Chișinău, care se pliază pe aceeași direcţie de gândire, și-a propus să aducă în atenţia celor care îi frecven-tează cursurile, mediului știinţifi c și educaţional, presei, tuturor celor care tind să iasă din tiparele comune, măcar o parte din valorile produse de fi gurile emblematice ale gândirii contemporane.

La 17 iunie anul trecut l-am avut ca oaspete pentru prima oară la Chișinău pe distinsul pro-fesor de la Moscova Aleksandr Dughin. Am con-venit atunci cu domnia sa și am anunţat public

despre intenţia de a traduce cartea lui „A patra teorie politică”. Iar la 16 ianuarie anul curent a și avut loc lansarea acestei cărţi, apărute în româ-nă și rusă sub egida Universităţii Populare. Spu-neam în vara anului trecut că lucrarea respecti-vă consună perfect și este complementară altei cărţi a aceluiași autor, și anume „Teoria lumii multipolare”, apărută pentru prima oară la Mos-cova în 2012. Această carte este deja tradusă într-o serie de limbi de circulaţie internaţională. Acum a sosit momentul să o avem și în limba română, astfel încât cititorii din Republica Moldova și din România să poate avea acces la această viziune de organizare a spaţiului planetar de o actualitate de prim ordin. Teoria lumii multipo-lare ca model de supravieţuire spirituală, politică și eco-nomică, de apărare a identităţii naţionale a fi ecărui popor, ca formulă de reorganizare a relaţiilor inter-naţionale pe principiul echi-librului de forţe la scară mondială între diverse spaţii civilizaţionale reprezintă acel model de remodelare a arhitecturii geopolitice, asupra căreia ar trebui să se aplece și elitele de la noi.

Așadar, începem publicarea unor fragmente din „Teoria lumii multipolare” de Aleksandr Du-ghin. O vom face cu regularitate până la fi na-lizarea traducerii. După care va urma editarea

în limbile română și rusă a volumului respectiv, lansarea lui publică și, fi rește, continuarea efor-tului de creare a unui puternic curent de opinie axat pe Tradiţie, pe Ortodoxie, pe conservato-rism și pe solidaritatea naţională, dar și civiliza-ţională în cadrul unor spaţii mult mai vaste, în interiorul cărora trebuie să-și găsească un loc onorabil și ţara noastră.

Iurie ROŞCA

Moartea lumii bipolare ca preludiu al lumii multipolareMoartea lumii bipolare ca preludiu al lumii multipolaresau cum să supravieţuim în faţa tăvălugului unipolarităţiisau cum să supravieţuim în faţa tăvălugului unipolarităţii

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARECAPITOLUL 1. MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR

7 FEBRUARIE 2014 77 F L U XF L U XGeopolitic

intervină în politica internă a acestui stat, oricare ar fi scopurile sau misi-unea (religioase, politice sau de alt gen) de care s-ar conduce. Acest prin-cipiu a predominat în politica euro-peană începând cu mijlocul sec. XVII până la mijlocul sec. XX, fi ind extins cu anumite modifi cări asupra ţărilor din restul lumii.

Iniţial sistemul de la Westfalia se referea doar la statele europene, co-loniile acestora fi ind considerate doar extensiunea acestora, care nu dispune de sufi cient potenţial politic și econo-mic pentru a pretinde la propria suve-ranitate. Începând cu sec. XX, odată cu decolonizarea, același principiu de la Westfalia a fost atribuit și fostelor colonii.

Modelul Westfalia presupune o egalitate juridică deplină a tuturor statelor suverane. Un astfel de model implică existenţa unui număr de po-luri de adoptare a unor decizii privind politica externă, care corespunde numărului de state suverane. Această regulă funcţionează în mod tacit sau din inerţie până la ora actuală, între-gul drept internaţional bazându-se anume pe ea.

În realitate, însă, există o inegalitate și subordonare ierarhică între diverse state suverane. Pe parcursul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, distribuţia forţelor între cele mai mari puteri mondiale s-a constituit într-o confruntare a unor blocuri distincte, în cadrul cărora deciziile erau luate în ţara ce reprezenta cea mai mare for-ţă între aliaţi. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, după înfrân-gerea Germaniei naziste și a ţărilor Axei, în sistemul global s-a constituit schema bipolară a relaţiilor interna-ţionale, care poartă numele locului unde s-a încheiat pacea respectivă – Ialta. Dreptul internaţional continua să recunoască de jure suveranitatea absolută a oricărui stat naţional. Însă, de facto, deciziile de bază ce ţineau de problemele-cheie ale orânduirii mon-diale și politicii globale se adoptau doar în două centre, la Washington și la Moscova.

Lumea multipolară diferă de siste-mul clasic de la Westfalia prin faptul că nu le recunoaște unor state naţio-nale aparte, suverane formal-juridic, statutul de pol veritabil. Prin urmare, numărul de poluri într-o lume mul-tipolară trebuie să fi e mult mai mic decât numărul de state naţionale re-cunoscute (cu atât mai puţin al celor nerecunoscute). Majoritatea absolută a acestor ţări nu este în stare la ora actuală să-și asigure în mod indepen-dent nici securitatea, nici prosperarea în faţa unui posibil confl ict cu hege-monul, al cărui rol îl joacă în lumea de azi în mod univoc SUA. Adică, ele sunt dependente politic și economic de o instanţă externă. Fiind dependente, ele nu pot fi cu adevărat centre ale unei voinţe autonome și suverane în chestiunile globale ale ordinii mon-diale.

Multipolaritatea nu este un sistem al relaţiilor internaţionale care ar in-sista ca egalitatea juridică a statelor naţionale să fi e privită ca existenţă de facto a unei stări de lucruri. Deoarece este vorba doar de faţada unui tablou totalmente diferit al lumii, bazat pe echilibrul de forţe și potenţialul stra-tegic existent la modul real, nu cel nominal.

Multipolaritatea operează cu acea stare de lucruri care există nu atât de jure, cât de facto și pornește de la con-statarea unei inegalităţi de principiu existente între statele naţionale la ora actuală. Mai mult decât atât, structura acestei inegalităţi face ca statele de categoria a doua sau a treia să nu fi e în stare să-și apere propria suverani-

tate în faţa unei posibile provocări ex-terne din partea puterii hegemonice. Așadar, o astfel de suveranitate con-stituie în momentul de faţă o fi cţiune juridică.

Multipolaritatea nu este bipolaritateLumea bipolară se baza pe parita-

tea economică și strategico-militară existentă între SUA și URSS, pe sime-tria comparabilă a potenţialului fi ecă-reia dintre cele două tabere. În același timp, niciuna dintre ţările care făceau parte dintr-o tabără sau alta nu dis-punea de o forţă cât de cât compa-rabilă cu potenţialul Moscovei sau al Washingtonului. Prin urmare, la nivel global existau doi hegemoni care erau înconjuraţi de constelaţia ţărilor alia-te, ce se afl au sub aspect strategic în condiţia de semivasal. Într-un astfel de model, suveranitatea naţională a ţărilor, recunoscută la nivel formal, își pierdea sensul. Fiecare ţară depindea de politica globală a acelui hegemon în a cărui sferă de infl uenţă se afl a. Adică nu era independentă, iar con-fl ictele regionale (ce se desfășurau, de regulă, în zona Lumii a treia) se trans-formau rapid în confruntarea dintre cele două supraputeri, care tindeau să redistribuie balanţa infl uenţei plane-tare pe „teritoriile disputate”. Anume așa se explică confl ictele din Coreea, Vietnam, Angola, Afganistan etc.

În lumea bipolară exista și forţa a treia, Mișcarea de Nealiniere. În aceas-tă categorie se încadrau ţările Lumii a treia care refuzau să facă o alege-re univocă în favoarea capitalismu-lui sau a socialismului, preferând să manevreze între interesele globale antagoniste ale SUA și URSS. Până la un punct, o astfel de politică reușea, dar însăși posibilitatea nealinierii pre-supunea existenţa celor două poluri, care se echilibrau reciproc într-o mă-sură sau alta. Totodată, „ţările nealini-ate” nu erau sub nicio formă în stare să creeze un „al treilea pol”, cedând la principalii parametri în faţa supra-puterilor, fi ind răzleţite și neavând o platformă social-economică unifi ca-toare. Întreaga lume se împărţea în Occidentul capitalist (Lumea întâia, the West), Răsăritul socialist (Lumea a doua, the East) și „toţi ceilalţi” (Lumea a treia, the Rest). De altfel, „toţi cei-lalţi” reprezentau periferia mondială unde se ciocneau periodic interesele supraputerilor. În virtutea parităţii existente, orice confl ict direct între supraputeri era practic exclus (deoa-rece ambele părţi dispuneau de un arsenal nuclear sufi cient pentru nimi-cirea reciprocă).

În urma falimentului unuia dintre cele două poluri (disoluţia URSS în 1991), sistemul bipolar s-a prăbușit. Această situaţie a creat premise pen-tru apariţia unei ordini mondiale de alternativă. Un șir de analiști și spe-cialiști în domeniul RI a început să vorbească pe bună dreptate despre „sfârșitul sistemului de la Ialta”8. Oda-tă cu retragerea de pe scena istorică a unuia dintre hegemoni, întregul sistem și-a încetat existenţa. A sosit timpul ordinii mondiale unipolare sau a „momentului unipolar”9.

Lumea multipolară nu este una bipolară (așa cum am cunoscut-o în a doua jumătate a sec. XX), întrucât astăzi în lume nu există nicio ţară capabilă să se opună în mod separat forţei SUA și a ţărilor NATO. În plus, nu există nicio ideologie generală și coe-rentă capabilă să consolideze o parte semnifi cativă a omenirii în confrunta-rea de idei cu ideologia democraţiei liberale, capitalismului și „drepturilor omului”, pe care se întemeiază noua hegemonie a SUA, care a devenit de

această dată una singulară. În aces-te condiţii, nici Rusia, nici China, nici India și nici oricare alt stat nu pot pre-tinde la statutul celui de-al doilea pol. Restabilirea bipolarităţii este imposi-bilă atât din raţiuni de ordin ideologic (sfârșitul atractivităţii largi a marxis-mului), cât și în virtutea potenţialului strategic, dar și a resurselor tehnico-militare acumulate (în ultimii 30 de ani, SUA și ţările NATO au avansat într-atât, încât o concurenţă simetrică cu acestea în sferele strategico-militară, economică și tehnică nu este în pute-rea niciuneia dintre ţări).

Multipolaritatea este incompatibilă cu lumea unipolarăÎn urma dispariţiei URSS, polul care

s-a păstrat a continuat să-și lărgească sistemul social-politic (democraţie, piaţă, ideologia drepturilor omului) la scară globală. Anume această situaţie nouă poartă numele de lume unipo-lară. Într-o astfel de lume există un singur centru de adoptare a deciziilor în chestiunile globale de bază. Hege-monia SUA a devenit incontestabi-lă. În aceste condiţii, întregul spaţiu planetar reprezintă o parcelare în trei componente (descrisă în teoria neo-marxistă a lui I. Wallerstein10):

zona nucleului („Nordul bogat”, „centrul”),

zona periferiei mondiale („Sudul sărac”, „periferia”) și

zona intermediară („semiperife-ria”, căreia îi sunt atribuite ţările mari, care cunosc o dezvoltare dinamică pe calea capitalismului: China, India, Brazilia, unele ţări din regiunea Paci-fi cului, precum și Rusia, care și-a păs-trat din inerţie un potenţial strategic, economic și energetic considerabil).

În anii ’90 ai secolului trecut, lumea unipolară părea o realitate statornici-tă defi nitiv, iar unii analiști americani au proclamat în acest temei teza des-pre „sfârșitul istoriei”11. Potrivit aces-teia, lumea devine totalmente omo-genă (din punct de vedere ideologic, politic, economic și social); de acum încolo toate procesele ce se desfășoa-ră în lume vor reprezenta nu o dramă istorică, bazată pe lupta de idei și in-terese, ci concurenţa relativ pașnică a unor subiecţi economici, potrivit modelului existent în interiorul unor regimuri liberal-democrate. Demo-craţia devine globală. Pe planetă au rămas doar Occidentul și marginile lui, adică acele ţări care se integrează treptat în el.

Neoconservatorii americani sunt cei care au propus cea mai clară for-mulă a teoriei unipolarităţii, accen-tuând rolul SUA în noua ordine mon-dială, proclamându-le drept un „nou Imperiu”. Viitoarea ordine mondială era văzută ca o construcţie america-nocentrică în care SUA apare ca arbi-tru global și întruchiparea principiilor „libertăţii și democraţiei”, în jurul că-ruia se structurează constelaţia celor-lalte ţări, ce reproduc modelul ame-rican cu diverse grade de exactitate. Acestea diferă sub aspect geografi c și după gradul de asemănare cu SUA:

primul cerc – ţările Europei și Ja-ponia,

urmat de ţările din Asia care cu-nosc o dezvoltare liberală accelerată,

și, în sfârșit, toate celelalte ţări.Toate ţările situate în jurul „Americii

globale” pe orbite diferite sunt inclu-se în procesul de „democratizare” și „americanizare”. Răspândirea valorilor americane are loc în paralel cu reali-zarea practică a intereselor americane și lărgirea zonei de control american direct la scară globală.

La nivel strategic, unipolaritatea se manifestă în rolul central al SUA în cadrul blocului NATO, urmat de supe-rioritatea asimetrică a potenţialului militar cumulat al ţărilor NATO asupra tuturor celorlalte ţări ale lumii. În pa-ralel, Occidentul depășește celelalte ţări ca potenţial economic, nivel de dezvoltare a tehnologiilor înalte etc. Iar principalul constă în următoarele: anume Occidentul reprezintă acea ma-trice în interiorul căreia s-a constituit și s-a afi rmat istoric sistemul de valori și norme, care sunt tratate în momentul de faţă drept etalon universal pentru toate celelalte ţări ale lumii. Acest fe-nomen poate fi numit hegemonia in-telectuală globală, care, pe de o parte, deservește infrastructura tehnică a controlului global, iar pe de altă par-te, se situează în centrul paradigmei planetare dominante. Hegemonia materială se desfășoară în pas cu he-gemonia spirituală, intelectuală, cog-nitivă, culturală, informaţională.

De fapt, elita politică americană se conduce anume de o astfel de abor-dare conștient hegemonică. Însă doar neoconservatorii sunt cei care vorbesc deschis despre asta, în timp ce exponenţii altor curente politice și ideologice preferă să facă uz de expre-sii mai elegante. Principiul „universali-tăţii” valorilor americane și tendinţa de a le afi rma la scară globală nu sunt puse la îndoială în SUA nici măcar de criticii lumii unipolare. Dezacordurile se reduc doar la faptul dacă un astfel de proiect este realist într-o perspec-tivă medie și îndelungată, și dacă SUA vor fi în stare să poarte singure povara imperiului global.

Cei mai zeloși adepţi ai unipolari-tăţii (ca, de exemplu, John McCain) insistă asupra adaptării ordinii mon-diale la balanţa de forţe existentă la modul real. Ei propun ca în locul ONU să fi e creat un alt model, „Liga Democraţiilor”12, care ar consfi nţi ju-ridic poziţia dominantă a SUA, adică unipolaritatea. Un astfel de proiect de formalizare juridică în cadrul relaţiilor internaţionale a hegemoniei america-ne post-Ialta, adică legalizarea lumii unipolare și a statutului hegemonic al „imperiului american”, reprezintă una dintre posibilele căi de evoluţie a sis-temului politic mondial.

Este absolut evident că organizarea multipolară a lumii nu pur și simplu se deosebește de cea unipolară, ci repre-zintă antiteza ei directă. Unipolaritatea presupune o singură hegemonie și un singur centru de luare a deciziilor, în timp ce multipolaritatea insistă asu-pra existenţei câtorva centre; în plus, niciunul dintre acestea nu dispune de drepturi exclusive și este chemat să ţină cont de poziţiile celorlalţi. Astfel, multipolaritatea se constituie într-o alternativă directă unipolarităţii. Între cele două nu poate exista vreun com-promis: potrivit legilor logicii, lumea este fi e unipolară, fi e multipolară. Aici

contează nu faptul cum este încadrat juridic un model sau altul, ci cum se prezintă el de facto. În epoca războiu-lui rece, diplomaţii și politicienii recu-noșteau cu greu „bipolaritatea”, care totuși era un fapt evident. Iată de ce este nevoie să se facă distincţie între limbajul diplomatic și realitatea con-cretă. La ora actuală, lumea unipola-ră reprezintă structurarea de facto a orânduirii mondiale. Am putea discu-ta doar asupra faptului dacă un astfel de model este bun sau rău, dacă el constituie răsăritul unui astfel de sis-tem sau, dimpotrivă, apusul, dacă va dura timp îndelungat sau, dimpotri-vă, se va încheia în curând. Dar fap-tele sunt evidente. Trăim într-o lume unipolară. Momentul unipolar mai continuă (deși unii analiști sunt con-vinși că acesta se apropie de sfârșit).Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________1 Aici și în continuare vom utiliza abrevi-

erea TLM pentru desemnarea Teoriei Lumii Multipolare.

2 Vom scrie expresia Relaţii Internaţio-nale (RI) cu majusculă sau prescurtat RI în cazurile în care va fi vorba despre disciplina politologică distinctă „Relaţii Internaţionale”, a cărei instituţiona-lizare academică există de circa 100 de ani. În mediul anglofon acesteia îi corespunde International Relations (IR). Vom scrie cu literă mică această îmbinare de cuvinte („relaţii internaţio-nale”) atunci când vom avea în vedere aceste relaţii propriu-zise, nu disciplina care le studiază.

3 Kampf David. The Emergence of a Multipolar World.// Foreign Policy. Oct. 20, 2009. http://foreignpolicyblogs.com/2009/10/20/the-emergenceof-a-multipolar-world/

4 Kennedy Paul. The Rise and Fall of the Great Powers. Unwin Hyman, 1988.

5 Walton Dale C. Geopolitic and the great Powers in the Twenty-fi rst Century. Multipolarity and the revo-lution in the strategic perspective. L;NY:Routledge,2007.

6 Hiro Dilip. After Empire. The birth of a multipolar world. NY:Nation books, 2009.

7 Petito Fabio. Dialogue of Civilizations as Global Political Discourse: Some Theoretical Refl ections//The Bulletin of the World Public Forum ‚Dialogue of Civilizations’, vol. 1 no. 2, 21-29. 2004.

8 Safi re William. The End of Yalta//New York Times. July 09, 1997.

9 Krauthammer Ch. The Unipolar Moment//Foreign Aff airs. 1990/1991. Winter. Vol. 70, No 1. C. 23-33.

10 Wallerstein I. Geopolitics and geocul-ture: essays on the changing world-systzem. Cambridge: Press Syndicate, 1991.

11 Фукуяма Ф. Конец истории и последний человек. М.: АСТ, 2004.

12 McCain John. America must be a good role model//Financial Times, March 18, 2008.

7 FEBRUARIE 201488F L U XF L U X Social

CMYK

Un colectiv de cercetători de la Centrul Rusesc pen-tru Cancer din Moscova, de la Universitatea Oxford și de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fi liala din Franţa, a întreprins un studiu legat de impactul consumului de vodcă asupra sănătăţii și vieţii so-ciale a rușilor. În esenţă, cercetătorii au lucrat timp de 10 ani pe un eșantion de 151.000 de adulţi din trei orașe ale Federaţiei Ruse. Dintre aceștia, 8.000 au decedat în acest interval din cauza consumului de alcool.

În paralel, cercetătorii au investigat dispariţiile premature (până la vârsta de 55 de ani) din rândul familiilor a 49.000 de persoane, spre a constata în ce măsură vodca a contribuit la rata deceselor. Este cel mai mare și cel mai complex studiu de acest fel realizat în Rusia, iar concluziile sale sunt devastatoare.

Vodca asasinăPe scurt, se pare că 25% dintre bărbaţii ruși mor până la 55 de

ani din cauza băuturii. Este vorba despre boli ale fi catului și alte afecţiuni conexe, dar și de accidente, bătăi, crime domestice și sinucideri, toate pe fondul beţiilor. Spre comparaţie, aceeași rată în Marea Britanie (și ea o ţară recunoscută pentru însetare bahi-că; ce-i drept mai puţin pe bază de spirtoase) este de 7%. Vestea bună ar fi că tendinţa este în scădere, dat fi ind că în 2006, seg-mentul celor între 15 și 55 de ani decedaţi din pricina alcoolului era de 37%. De reţinut, însă, că în anumite zone mai vitregite – Siberia, spre exemplu – peste jumătate din cei care dau colţu’ din cadrul amintitului eșantion de vârstă, își datorează sfârșitul vodcii. Speranţa de viaţă a bărbaţilor ruși este de 64 de ani (faţă de, spre exemplu, 70, în România, sau 82, în Japonia), situându-i pe aceștia în ultimul sfert al celor 193 de state documentate, la același nivel cu papuașii sau cu malgașii.

Un alt criteriu de referinţă amintit în contextul studiului este că mai mulţi ruși se prăpădesc din cauza alcoolului decât în ac-cidente de circulaţie. Procentele studiului, traduse în cifre abso-lute la nivelul întregii Rusii, înseamnă 500.000 de decese pe an – din cei 143 de milioane de ruși – cauzate de iureșul beţiilor.

Băutura ca virtute istoricăConsumul de vodcă este parte din cultura naţională, potrivit

părerii cvasiunanime a populaţiei ruse. Legenda spune chiar că, în secolul X, cneazul Vladimir cel Mare a refuzat să treacă la islamism pe motiv că băutura era interzisă de Coran. Cert este că de-a lungul secolelor, ţarii Rusiei au încurajat consumul de alcool al populaţiei, inclusiv pentru creșterea veniturilor la vis-terie. La fel a făcut și Stalin, care însă era conștient și de virtuţile

subjugatoare ale băuturii în rândul maselor. Când în 1985 Gor-baciov a iniţiat o extrem de impopulară formă de prohibiţie, s-a constatat că pierderile anuale la buget se cifrau la cca 8 miliarde de dolari. Concluziile studiului ruso-britanico-francez sunt că, pentru a fi efi ciente, măsurile economice prohibiţioniste (cum ar fi creșterea preţului) trebuie dublate de controlul pieţei alcoolu-lui contrafăcut, dar, mai ales, de măsuri educative, care, în timp, să rafi neze mentalitatea.

Moldova şi Coreea de Sud, medalii de aurSă menţionăm că, în ciuda iubirii lor nemărginite pentru vod-

că, rușii se situează abia pe locul trei în lume la consumul me-diu individual de spirtoase (cca 8 litri pe cap de locuitor, anual, sub Estonia și, atenţie!, Coreea de Sud, ambele cu peste 9 litri de tărie per capita), iar la capitolul „băutură de orice fel” (adică vin, bere, spirtoase și altele) se situează abia pe patru, cu 16 litri, într-un clasament dominat autoritar de Republica Moldova (cu 18,5 litri), între cele două superputeri clasându-se Cehia și Un-garia. Nici România nu stă rău în clasamentul beţiilor, ocupând un meritoriu loc șapte, cu 15,5 litri de fi ecare român. În fi ne, au-torii studiului invocat mai relevă că media ridicată a consumului de spirtoase la ruși se datorează excesului băutorilor patologici, care consumă cam 2 litri de alcool pur pe săptămână. Desigur, până mor.

Sursa: ziuanews.ro

Cele două Corei au convenit asupra organizării unei întâlniri între familiile separate de război

Coreea de Sud și Coreea de Nord au căzut de acord miercuri, 5 februarie, asupra or-ganizării, înainte de sfârșitul acestei luni, a unei întâlniri între familiile separate de război, prima în ultimii trei ani.

Acordul a fost anunţat după negocierile care au avut

loc între cele două părţi în localitatea de frontieră Pan-

munjon – unde în 1953 a fost semnat armistiţiul care a

pus capăt ostilităţilor.

Această întâlnire va avea loc între 20 și 25 februarie în

staţiunea din Munţii Kumgang, pe teritoriul nord-core-

ean, unde au avut loc și precedentele reuniuni, a precizat

Ministerul sud-coreean al Unifi cării, citat de AFP.

„Sperăm ca acest acord să fi e respectat pentru a alina

suferinţa și durerea familiilor separate”, a subliniat minis-

terul menţionat.

În luna septembrie, Phenianul a anulat în ultimul mi-

nut o reuniune prevăzută între familiile separate de

Războiul din Coreea (1950-1953), aducând ca argument

„ostilitatea” Seulului. Nu este exclus nici de această dată

ca Phenianul să anuleze întâlnirea, Coreea de Nord ma-

nifestându-și, în repetate rânduri, iritarea faţă de exer-

ciţiile militare programate între SUA și Coreea de Sud la

sfârșitul lunii februarie.

Din anul 2000, sub egida Crucii Roșii, familiile de la

nord și de la sud de graniţă se întâlnesc pentru câteva

zile după decenii de separare. Aproximativ 17.000 de co-

reeni au avut astfel prilejul de a-și strânge în braţe un

copil, o soră sau un părinte. Nicio cale de comunicare,

poștală sau telefonică, nu este permisă între locuitorii

celor două Corei.

Sursa: agerpres.ro

Numărul de ce decese

provocate de cancer va

crește continuu, chiar

dacă pentru prevenirea

acestei maladii se chel-

tuiesc sume colosale de

bani. Astfel, până în anul

2030, cifra va crește de

la 8,2 milioane, în 2012,

la 13 milioane. Totodată,

experţii spun că mai mult

de jumătate din forme-

le de cancer ar putea fi

evitate „dacă cunoștin-

ţele actuale ar fi aplicate

corect”.

„Țările cu venituri mici și medii

sunt, incontestabil, cele mai afec-

tate, întrucât multe dintre ele sunt

prost echipate pentru a face faţă

acestei creșteri a numărului de bol-

navi de cancer”, subliniază Margaret

Chan, director general al Organiza-

ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în introducerea raportului publicat de Centrul internaţional de cercetare în domeniul cancerului (CIRC/IARC), o agenţie specializată a OMS, cu se-diul la Lyon, în Franţa, informează Agerpres.

Realizat cu ajutorul a 250 de ex-perţi din 40 de ţări, raportul „World Cancer Report 2014” trece în revistă principalele date disponibile, expli-că agenţia franceză de presă.

În 2012, cancerul la plămâni a fost cel mai frecvent tip de cancer dia-gnosticat – 1,8 milioane de cazuri, adică 13% din numărul total de ca-zuri de cancer, înaintea cancerului de sân – 1,7 milioane, 11,9%, și a cancerului de colon –1,4 milioane, 9,7%.

De asemenea, cancerul pulmonar are cel mai des consecinţe fatale, provocând 1,6 milioane de decese în 2012 (19,4% din toate decesele cau-zate de cancer), urmat de cancerul de fi cat (800.000, 9,1%) și de stomac (700.000, 8,8%).

Potrivit raportului, bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile. Ei repre-zintă 53% din cazurile de cancer și 57% din decese. În plus, peste 60% din cazuri și 70% din decese survin, în prezent, în Africa, Asia și America Latină, o tendinţă care ar urma să se menţină în următorii ani.

„Ținând cont de creșterea și îm-bătrânirea populaţiei, precum și de dezvoltarea factorilor de risc pre-cum fumatul, situaţia ar urma să se agraveze în următoarele decenii, reprezentând o provocare majoră la adresa sistemelor sanitare din ţările cu venituri mici și medii”, avertizea-ză directorul CIRC, Christopher Wild, în introducerea raportului.

La tipurile de cancer legate de infecţii (de fi cat, de stomac și de col uterin) s-au adăugat, în ultimul timp, și cancerul de plămâni, cel de sân și cel de colon, asociate unor factori de risc precum fumatul, al-coolul, obezitatea, lipsa de exerci-ţii fi zice sau consumul de produse alimentare puternic procesate, mai

răspândite în ţările bogate, mai scrie

sursa citată.

Aproape jumătate din cele 14 mili-

oane de cazuri noi în 2012 s-au înre-

gistrat în Asia – mai ales în China –,

în timp ce Europa reprezenta circa un

sfert din cazurile noi, SUA o cincime,

iar Africa și Orientul Mijlociu, doar 8%.

Pentru a răspunde provocărilor fi -

nanciare care se profi lează, raportul

recomandă nu doar noi tratamente, ci și dezvoltarea prevenţiei la scară largă. Printre măsurile preconizate, raportul mai menţionează campanii de vaccinare împotriva hepatitei B și a virusului Papilloma Uman (HPV), la originea mai multor tipuri de cancer, între care și cel de col uterin.

Irina PAPUC

Sursa: e-sanatate.md

RAPORT:

În pofi da investiţiilor de miliarde, numărul În pofi da investiţiilor de miliarde, numărul bolnavilor de cancer va creşte în următorii 15 ani bolnavilor de cancer va creşte în următorii 15 ani

Beţia rusească, peste ruleta rusească. Studiu internaţional despre beţia până la moarte

7 FEBRUARIE 2014 99 F L U XF L U XImportant

CMYK

SUA: Exploatarea gazelor de şist riscă

să agraveze penuriile de apăExploatarea gazelor de șist în Statele Unite are loc, în cea mai mare parte, în regiuni deja confruntate cu „stres hidric”, riscând să agraveze penuriile de apă, potrivit unui studiu al grupului de organizaţii Ceres, publicat miercuri, 5 februarie, relatează AFP.

Afl ată în plină expansiune în SUA, exploatarea petrolului și gazelor de șist se realizează în principal prin tehnica fracturării hidraulice, care constă în in-jectarea la o presiune foarte mare a unor cantităţi mari de apă cu nisip și adi-tivi chimici, pentru a elibera hidrocarburile închise în roci.

Circa jumătate din puţurile săpate începând cu 2011 în Statele Unite și ves-tul Canadei în scopul utilizării acestei tehnici controversate se afl ă în regiuni deja confruntate cu un puternic „stres hidric” – atunci când cererea de apă depășește cantitatea disponibilă într-o anumită perioadă sau atunci când uti-lizarea apei este limitată de proasta calitate a acesteia –, indică studiul gru-pului de organizaţii Coalition for Environmentally Responsible Economies (Ceres).

Studiul a fost realizat în baza a 40.000 de forări efectuate între 2011 și mai 2013, precizează agenţia franceză de presă.

„Fracturarea hidraulică agravează concurenţa pentru apă în unele din regi-unile cel mai afectate de secetă și stresul hidric”, rezumă Mindy Lubber, preșe-dinta Ceres, care reunește agenţii neguvernamentale, cercetători și companii.

Raportul subliniază, în special, impactul exploatării gazelor de șist în Cali-fornia, stat care se confruntă în prezent cu una dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimul secol.

„Dezvoltarea gazelor de șist în multe regiuni (din SUA) se bazează, în mare parte, pe resursele de apă subterană, care sunt, în general, mai puţin regle-mentare decât cele de suprafaţă, agravând astfel riscul de diminuare a resur-selor de apă”, argumentează documentul.

Pentru a evalua mai bine amploarea problemei, studiul face apel la o mai mare transparenţă și cere companiilor să dezvăluie cantitatea de apă utilizată în fi ecare din puţuri, raţionalizând, în același timp, utilizarea sa.

Exploatarea gazelor și petrolului de șist alimentează o revoluţie energetică în SUA, care ar putea deveni, anul acesta, cel mai mare producător de „aur negru” al planetei, încheie France Presse.

Sursa: agerpres.ro

Îmbogăţiţii români ai tranziţiei i-au vândut pe nimic străinilor pe fraţii lor săraci. Ca negociatori ai documentelor de aderare la UE au acceptat incalifi cabila liberalizare a vânzării terenurilor agricole, deși liberalizarea era refuzată de condiţi-ile cu totul inegale de șansă pentru români. Ca dirigenţi politici ai Ro-mâniei în perioada postaderare au admis scadenţa fără a încerca măcar să o amâne, necum să-i tundă din efectele catastrofale previzibile. În

perioada de care vorbim, s-au perin-dat la putere absolut toate partidele parlamentare, cu ciocoii lor, fără ex-cepţie. În bloc, clasa politică a con-simţit și participat la exproprierea săracilor români, la ruperea româ-nului de glie, la apropiata suprimare a României.

Singurul lucru cu care ciocoimea îi blagoslovește acum pe săracii ame-ninţaţi de expropriere o constituie o imensă diversiune. Li se spune că 1 ianuarie 2014 n-ar fi vreo dată-prag,

pentru că, sub forma cumpărărilor de către persoane juridice române, străinii au putut și până la această dată dobândi terenuri în România, deţinând ofi cial vreo 15% din tere-nurile agricole din ţară. Asta așa ca să fi m liniștiţi, pentru că estimări ne-ofi ciale vorbesc de deţineri de 50% de către străini în Ardeal (în urma nu doar a achiziţiilor de terenuri de către persoane juridice, dar și a re-trocedărilor ilegale, cu acte false sau în speţe fără legătură cu abuzurile regimului comunist)! Păi, cum vine asta, fraţilor, bagatelizăm răul ce va să vină prin răul deja făcut?! Nu este de ajuns răul deja făcut?! Nu poate servi ca învăţământ pentru a-l opri pe cel ce va să vină și care va fi de o incomparabil mai mare amplitudi-ne, căci de acum nu mai există limite și restricţii?! Și apoi, ca un făcut, în preajma lui 1 ianuarie 2014 și imedi-at după aceea, au apărut în scenă ca-zuri precum Nana și Fuia dezbătute cu înfrigurare de întreaga clasă po-litică, dar, de fapt, cu desfătarea că se abate atenţia publică de la sem-nifi caţia tragică a acestei zile. Și ni

se mai spune, ca argument suprem,

că străinii, chiar dacă ne iau pămân-

turile, n-o să plece cu ele! Evident,

nu le vor putea lua în spate, dar vor

pleca cu roadele lor! Deși s-au văzut

și cazuri, deloc izolate, în care se fac

transporturi către alte ţări de stra-

turi de sol, căci pământurilor, ca să

devină soluri nutritive, le trebuie

zeci, dacă nu chiar sute de ani!

Deposedarea de pământuri a să-

racilor nu există de azi de ieri. Cea

actuală se deosebește de prece-

dentele doar prin anvergură și mo-

dalităţi. Istoria deposedărilor arată

însă că niciodată nu s-a scăpat de un

blestem. Este necruţătorul blestem

al pământului care cade asupra ce-

lor care și-au abandonat fraţii.

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Blestemul pământului pentru abandonarea fraţilorBlestemul pământului pentru abandonarea fraţilorFaţă de actuala expro-priere funciară, cea operată de regimul comunist a fost un biet bebeluș. Aceea avea întoarcere și s-a dovedit că o răsturnare politică a putut repune în pose-sie pe proprietari. Noua deposedare este fără

întoarcere. Este defi nitiva rupere de glie a românului. Și cu aceasta, România ca ţară are toate condiţiile să nu mai existe!

Începând de săptămâna viitoare, Filar-monica Națională ”Serghei Lunchevici” dă startul programului de abonamente din acest an. Filarmonica este singura instituție cultural-concertistică din țară care a păstrat până în prezent practica abonamentelor muzicale. Abonamentul este un bilet care asigură accesul la mai multe concerte, incluse în cadrul unui proiect, în cazul Filarmonicii, este vorba de un șir de concerte.

De-a lungul timpului, instituțiile culturale din Repu-blica Moldova au renunțat la practica abonamentelor, pentru că nu era justifi cată fi nanciar – prețul unui abo-nament, care asigura accesul de la 3 la 10, uneori și mai multe spectacole, era prea mic pentru a acoperi cheltu-ielile pe care le suporta, de fapt, instituția.

Svetlana Bivol, directorul Filarmonicii Naționale, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că metoda abonamentelor este pe larg răspândită la ora actuală în lume. ”Am revenit recent dintr-o vizită de lucru de la Moscova, Filarmonica de acolo a lansat în stagiunea cu-rentă 173 de abonamente. La fel, această metodă este răspândită în România, dar și în SUA. În mod special, în SUA, statul fi nanțează integral abonamentele, conside-rate programe educative. Bugetul celorlalte proiecte muzicale este acoperit din fi nanțări”, a menționat Svetla-na Bivol, care a recunoscut că desfășurarea acestor pro-grame este rentabilă în cazul în care există susținere fi -nanciară din partea statului sau a altor parteneri.

Svetlana Bivol a mai spus că astfel de proiecte sunt

avantajoase atât pentru instituție, cât și pentru artiști.

„Interpreţii își programează toată stagiunea, știu spec-

tatorii ţintă și instituţia are de câștigat un ban grămadă.

Ideea este promovarea artei veritabile, propunerea pen-

tru spectator a unui produs de înaltă calitate sută la sută

live”, spune directorul Filarmonicii Naţionale „Serghei

Lunchevici”, Svetlana Bivol.

Filarmonica Națională desfășoară tradițional o serie

de abonamente muzicale, tematice, dedicate unui muzi-

cian, epoci muzicale, cu tematică sacră etc., dar și abona-

mente sociale, inclusiv pentru elevi, studenți, profesori.

În premieră, Filarmonica inițiază abonamente pen-

tru concerte de muzică ușoară. Pentru abonamentul

muzical ”Cântați cu noi”, instituția a ales să colaboreze

cu formația Millenium, care va susține trei concerte în

Chișinău și trei în republică. Primul concert din cadrul

abonamentului va avea loc pe 13 februarie, în ajun de

Ziua Îndrăgostiților, și va avea genericul ”Unde dra-

goste nu e – nimic nu e”. Pe 23 februarie, în ajun de

Dragobete, Millenium va prezenta un concert similar

la Ungheni, într-o casă de cultură complet renovată.

Al doilea concert tematic din cadrul abonamentului va

avea loc în luna martie, pe data de 9 – la Hâncești, și pe

10 – la Chișinău. Al treilea concert din cadrul proiectului

va avea loc pe data de 18 septembrie la Chișinău, iar la

sfârșitul aceleiași luni – la Zumbrești, Nisporeni. Concer-

tele oferite de Millenium vor avea, de fi ecare dată, un

nou concept, iar cei patru soliști: Olga, Alex, Tatiana și

nou-intrata în formație, Doina, precum și directorul lor

artistic – Vlad Gorgos, menționează că spectacolele vor

fi sută la sută live și se declară mulțumiți de faptul că

acest proiect le oferă posibilitatea

să cânte pentru un public divers.

Abonamentul muzical ”Cântați

cu noi” se desfășoară în parteneri-

at cu Ministerul Culturii și Institutul

Cultural Român ”Mihai Eminescu”

din Chișinău (ICR).

Abonamentul muzical ”Cântați

cu noi” a fost pus în vânzare la

prețul de 100 de lei și a fost dispo-

nibil în 500 de exemplare. Direc-

torul Filarmonicii Naționale ”Ser-

ghei Lunchevici”, Svetlana Bivol,

a declarat în cadrul conferinței de

presă că o bună parte dintre abo-

namente au fost deja vândute.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

ABONAMENT LA CULTURĂ

Filarmonica Naţională lansează un nou proiect în ajun de Ziua Îndrăgostiţilor

7 FEBRUARIE 20141010F L U XF L U X Finan\e

Ungaria caută vinovaţii pentru deprecierea forintului şi urmează pista unor informaţii înşelătoare apărute în presăBanca centrală a Ungariei a lansat

o investigaţie pentru a vedea dacă zvonurile răspândite prin mijloacele media cum că nu și-ar mai putea plă-ti datoriile au dus la deprecierea fo-rintului la minimul ultimilor doi ani în raport cu euro, într-o ţară în care slăbirea monedei naţionale îi împo-vărează și mai mult pe cei cu credite în valută, punând în pericol creșterea economică.

Autorităţile un-gare au mai iden-tifi cat vinovaţi pentru răspândi-rea de informaţii înșelătoare care au afectat cursul fo-rintului.

Și premierul turc Recep Tayyip Erdogan insistă că Turcia este victima unei conspiraţii internaţionale, în spatele cărora se afl ă grupuri mari de media și oa-meni de afaceri turci infl uenţi, care alimentează instabilitatea politică și economică a ţării, inclusiv prin ata-curi asupra lirei turcești.

Banca Ungariei a anunţat că va investiga „zvonurile false“ prin care a fost manipulată piaţa, potrivit Bu-siness New Europe.

„Zvonurile citate de media în data de 29 ianuarie potrivit cărora Unga-ria nu își poate plăti datoriile care derivă din obligaţiunile în valută au fost false și au afectat negativ ratele de schimb“, se arată într-un comuni-cat al instituţiei. Aceasta notează că

„scopul investigaţiei este de a afl a dacă aceste zvonuri pot fi califi cate drept manipulare ilegală a pieţei“.

În presă au apărut săptămâna trecută speculaţii că Ungaria nu va putea plăti datorii ce derivă din obli-gaţiuni în valută de aproape 1 mld. de euro.

Deși agenţia ungară de adminis-trare a datoriilor de stat AKK a negat zvonurile, speculaţiile au pus o și mai mare presiune asupra forintu-lui, care a pierdut aproximativ 2% din valoare în raport cu euro pe 29 ianuarie. Moneda a recuperat doar o mică parte din pierdere.

Banca centrală a Ungariei nu s-a grăbit însă să acţioneze hotărât pen-tru a stopa deprecierea monedei, așa cum au făcut alte bănci centrale din ţările emergente lovite din plin de furtuna valutară, precum Banca Turciei, care a sfi dat guvernul și a majorat agresiv toate dobânzile.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a spus că politicile de relaxare vor continua, adoptând astfel aceeași poziţie fer-mă ca Rezerva Federală americană în legătură cu continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni, în pofi da turbulenţelor generate pe pieţele emergente.

Ungaria a mai aplicat amenzi pentru manipularea pieţelor fi nanciareÎn decembrie anul trecut, Banca

centrală a Ungariei, care preluase atribuţiile de autoritate de regle-mentare a pieţei fi nanciare în oc-tombrie, a amendat fi rma cehă de brokeraj Wood & Co. Financial Ser-vices pentru că a trimis o notă către aproximativ 90 de clienţi prin inter-mediul unei platforme de știri fi nan-ciare și servicii de date a agenţiei Bloomberg privind producătorul de medicamente ungar Richter Gede-on. Wood & Co. a plătit 7,5 milioane de forinţi (24.260 de euro) pentru răspândirea a ceea ce banca centra-lă a numit informaţii false, potrivit The Wall Street Journal.

La fel, Ungaria a amendat Bloo-mberg cu 10 mil. de forinţi (32.350 de euro) în mai anul trecut, stabilind că agenţia a provocat deprecierea forintului prin publicarea unei infor-maţii, eronate, legate de dobândă cu șase minute înainte de anunţul ofi cial al băncii. Bloomberg a plătit amenda.

De asemenea, fi rma americană Soros Fund Management, contro-lată de investitorul american de origine ungară George Soros, a plă-tit o amendă de 489 mil. de forinţi pentru tranzacţii ilegale cu acţiunile OTP Bank Nyrt, cea mai mare bancă a Ungariei, care au dus la scăderea considerabilă a preţului acţiunilor băncii în octombrie 2008.

Premierul Erdogan, Turcia şi conspiraţiile internaţionaleÎn Turcia, autorităţile și, în special,

premierul Erdogan insistată că ţara este victima unei conspi-raţii internaţionale în spatele căreia se afl ă „un grup de lobby al dobânzi-lor“. Și în Ungaria premierul Orban i-a atenţionat pe cetă-ţeni că ţara trebuie să se apere de do-minaţia și atacurile anumitor grupuri, despre care nu dă prea multe detalii, dar lasă să se înţe-leagă că includ in-stituţii ale UE, bănci și investitori fi nanciari.

Înainte ca Banca centrală a Tur-ciei să anunţe majorările șoc ale do-bânzilor pentru a opri deprecierea lirei, Erdogan, un opozant al crește-rii dobânzilor, a insistat că mijloace-le internaţionale de media și grupuri de lobby alimentează turbulenţele politice și economice din Turcia.

Premierul a spus că organizaţii media, inclusiv ziarul american The Wall Street Journal și British Broad-casting Corp., precum și unii dintre cei mai infl uenţi oameni de afaceri turci încearcă să exploateze difi cul-tăţile prin care trece ţara.

„Dragi confraţi, aceste organizaţii au furat întotdeauna voinţa naţio-nală a acestei ţări. Ele și-au însușit resursele și energia acestei ţări“, a spus Erdogan, citat de The Wall Stre-et Journal. „Vorbim aici doar de BBC?

Vorbim și de The Wall Street Jour-nal. Cine sunt șefi i acestor publica-ţii? Cine deţine aceste publicaţii?“ a adăugat premierul.

The Wall Street Journal face par-te din compania multinaţională de media News Corp., fondată de mag-natul american Rupert Murdoch, care deţine în prezent funcţia de președinte executiv al News Corp. Numele lui Murdoch este legat de un scandal din 2011 în care mai multe dintre companiile sale, inclu-siv săptămânalul britanic News of the World, deţinute de News Corp., au fost acuzate că au interceptat adesea convorbirile telefonice ale celebrităţilor, membrilor Casei Re-gale și cetăţenilor de rând. Guvernul britanic și FBI îl anchetează pentru fapte de corupţie.

BBC este condus de Anthony William Hall, care a preluat funcţia de director general în aprilie 2013. Anterior, Hall a fost CEO-ul Royal Opera House. El și-a început cariera la BBC, unde a devenit director de știri în 1993.

Cazul MobiusMark Mobius, președintele fon-

dului Templeton Emerging Markets și unul dintre cei mai mari investitori pe pieţele emergente, a spus în sep-tembrie 2010 că intenţionează să in-vestească în Turcia încă 250-300 mil. de dolari pe lângă cei un miliard de dolari investiţi deja, potrivit Thom-son Reuters. În octombrie, Mobius a afi rmat că piaţa de capital a Turciei ar putea suferi o corecţie de 15%-20% până la sfârșitul acelui an. După acest comentariu, acţiunile de la Is-tanbul au scăzut cu 2,9%, iar autori-

tăţile au lansat la cererea investitori-lor o investigaţie asupra lui Mobius. El nu a fost acuzat niciodată.

Băncile internaţionale sunt anchetate pentru manipularea pieţelor valutareÎn prezent, autorităţile fi nancia-

re din mai multe state, inclusiv din Marea Britanie și SUA, investighează posibile cazuri de manipulare a rate-lor de schimb valutar de către deale-rii unora dintre cele mai mari bănci din lume. În acest context, Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a concediat trei dealeri new-yorkezi, potrivit unor surse citate de Reuters. „Autorităţile de reglementare care investighează tranzacţiile de pe pia-ţa valutară au solicitat informaţii de la Deutsche Bank“, a spus purtătorul de cuvânt al băncii. “Banca cooperea-ză cu autorităţile și va lua măsuri dis-ciplinare dacă este cazul“, a adăugat purtătorul de cuvânt. De asemenea, Lloyds Banking Group a suspendat un dealer în cadrul unei investigaţii privind o posibilă manipulare a pie-ţei valutare, potrivit Bloomberg.

Înăsprirea legislaţiei Turciei privind pieţele de capital şi a reglementărilor UEÎn Turcia, noua lege a pieţelor de

capital, intrată în vigoare la fi nalul anului trecut, introduce pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani pentru cei care „prezintă informa-ţii false sau care duc în eroare, care stârnesc zvonuri sau lansează știri, comentarii sau rapoarte cu intenţia de a infl uenţa preţurile, valorile in-strumentelor pieţei de capital sau deciziile investitorilor“.

Conform noilor reglementări aprobate săptămâna aceasta de Parlamentul European, cei care ma-nipulează piaţa fi nanciară, inclusiv prin oferirea de informaţii false sau care induc în eroare pentru a infl u-enţa calcularea referinţelor, ar putea fi condamnaţi la cel puţin patru ani de detenţie. Judecătorii vor putea să crească numărul anilor de detenţie dacă este cazul.

Sursa: Ziarului Financiar

Pot zvonurile să schimbe cursul unei economii? Pot zvonurile să schimbe cursul unei economii?

Gyorgy MatolcsyGyorgy Matolcsy

Recep Tayyip ErdoganRecep Tayyip Erdogan

7 FEBRUARIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

5.I.19935.I.1993Ieri s-au împlinit 17 ani din ziua căsătoriei noas-

tre. Astăzi, ziua mea de naștere. Sentimente oare-cum comune. Mă pregătesc pentru plecarea la Bu-curești (mâine, la 7.30). Deseară vom avea oaspeţi.

Rememorări. Pe 31 decembrie am reușit să intru în anul nou fără o datorie… morală: i-am dus totuși lui Paul Mihnea semnalul volumului său „Coroană de coroane”. Am avut noroc că pe la US trecuse Teo Chiriac, pe care l-am rugat să se întoarcă la ed. Hype-rion și să facă astfel un bine dublu, dlui Paul Mihnea și mie. Oricum, îi promisesem când îl vizitasem îm-preună cu Mihai Cimpoi că voi face tot posibilul să-i aduc noul său volum. Dar, până să revin la a doua (de fapt, la a treia, prima fi ind cu ani în urmă) vizită la Paul Mihnea, să relatez aici ceva despre o vizită la Gellu Naum, de care mi-a povestit Gicu Chiriţă. Îl căutase, la telefon, pe marele suprarealist. Acesta însă, supărat foc, îl ia pe editorul chișinăuian la trei parale: cum de a îndrăznit „Hyperion” să re-lanseze trei lucrări traduse, demult, de el, Gellu Naum, fără ca dânsul să fi e barem pus la curent, ca să nu mai vorbim de elementarele drepturi de autor?!

Până la urmă, a doua zi, Chiriţă reuși să se vadă cu poetul și să-i mai domolească încrâncenarea. Gellu Naum trăiește oarecum auster (78 de ani), re-tras, între vis și poezie. Are o casă la Comana, unde, de altfel, are una și Ana Blandiana. Pasiunea pentru idoli, fetișuri, primul dintre care l-a ridicat de jos la întâmplare, cu ochii închiși, în timp ce, cu o strașnică durere de cap, hălăduia de-a lungul unei căi ferate.

Apoi povestea cu mânzul cu coama însânge-rată. Nu pricepuse cauza. Întâlnește un ţăran care întreabă de mânz. „Dumneata l-ai însângerat?”, face poetul. „Doamne, ferește! – se crucește săteanul. – Bietul-voinicul scăpase din colţii lupilor!” Naum se gândi că și el ar putea nimeri în colţii fi oroaselor fi are.

La Paul Mihnea, aceeași efuziune debordantă de mărturisiri. Zice că, la 28 martie 1988, pe când uitaseră, împreună cu soţia, ușa de la intrarea în apartament deschisă, l-a vizitat pentru prima oară Muza Franceză. De atunci a scris 174 de poeme în limba lui Valéry. 174 de texte, însă care, ca volum, alcătuiesc cam o coală de autor, deoarece sunt scrise în formă de catren sau octave. Pare-se (dacă am reţinut corect), volumul se intitulează „Răspun-sul absenţei” (Le Réponse d’absence).

Vorbește despre cele patru limbi care i-au ali-mentat harul: româna („Firește”, zice), franceza (tatăl său a locuit la Paris și, când îmi citește din manuscrisul său francez, Mihnea îmi atrage aten-ţia să remarc că dânsul are o rostire pariziană); rusa (mama sa a studiat într-un orășel de lângă Odesa; evreii nu aveau voie să facă gimnaziul în marile urbe). „Și care crezi că este a patra?”, mă întreabă. „Ebraica... idiș…”, presupun. „Nu”, zice. „Cu părere de rău, nu cunosc limba strămoșilor mei. A patra e germana. Îl cunosc pe Rilke pe dinafară”. Apoi îmi vorbește despre „Elegiile din Duino”, pe care le-a tradus. Crede că, în limba română, el i-a transpus cel mai măiestrit pe Velaine, Valéry și Rilke. Supă-rat pe Vasile Vasilache, pe care l-a surprins că nu i-a citit totuși cărţile pe care i le oferise cu autograf, dar încerca să-l pună oarecum în inferioritate pe el, Paul Mihnea, afi rmând că nu mai ţine minte cine l-a tradus mai bine în românește pe unul din poeţii amintiţi. Îmi povestește cum, în 1958, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor. Șmecherul de An-drei Lupan îl numise pe 2-3 zile președinte al US pe Emilian Bucov, să-i revină acestuia nenorocul de a-l pedepsi, la ordine de sus. Pe unul din colegii lor. Cu toate că despre Bucov are păreri mai bune de-cât despre Lupan, vorbește despre prima carte a lui Bucov care l-a impresionat foarte mult, până să în-ţeleagă (după ce a învăţat rusește) că acesta îl cam imita pe Maiakovski. Cică a fost prima plachetă de versuri pe care nu i-a mai întors-o celui de la care o împrumutase și una din puţinele cărţi pe care le luase cu el în evacuare.

Altceva? Confl ictul cu satrapul de general KGB-ist Mordoveţ. Păreri proaste despre Codru (care, înţeleg, i-a cam bruftuluit niște manuscrise) și Mat-covschi.

La despărţire, îi iau un poem-triptic să i-l prezint la „LA”. Se înduioșează, vorbindu-mi că nu-și are copilul în preajmă. Feciorul său e la Kaliningrad – pictor, actor. Surprinzător, zice: „Dacă ne vom înţe-lege, îmi vei fi , precum spune rusul, moi dușevnâi prikazcik (executorul meu testamentar)”. Cred că e o înduioșare de moment, fără perspectivă.

9.I.19939.I.1993Pe 4 ianuarie am procurat bilet pentru autoca-

rul de București. Seara, la Actualităţi, afl u despre in-cendiul care a cuprins o parte din Casa Sadoveanu (sediul USR); cauza – sobă de gaz lăsată fără supra-veghere. Presupun că e vorba de cea din camera pentru oaspeţi, unde ar fi trebuit să fi u cazat și eu. Mare păcat că fl ăcările au atacat memoria (și con-fortul…) literaturii române…

Vede-se că și din cauza incendiului, dragul de Laurenţiu Ulici îmi spune pe 6 ianuarie, la telefon, că ar fi bine să mân la el, ai lui, cu toţii, soţia, copiii, sunt la Paris, așa că nu vom deranja pe nimeni și nu vom fi deranjaţi. Alte amănunte (incendiul, premiul revistei „Luceafărul”) nu-mi dă. Laurenţiu e unul dintre puţinii colegi care poate rămânea discret cu desăvârșire pe o durată mai mare de timp. Sobru, cu ne-tresăriri de mușchi pe chip, el poate sta ore în șir nemișcat într-un fotoliu (doar gestul de aprin-dere a ţigărilor și ale stingerii acestora în scrumieră sunt mai „spectaculoase”) cu înfăţișarea de sfi nx blând, care a cunoscut precoce înţelepciunea, din care nu lipsește austeritatea și calculul matema-tic. La gara Chișinău ajung pe la șapte dimineaţa. Lume multă pe peroanele curselor de București, Iași și Cluj-Napoca. Îi întâlnesc aici pe Tarlapani, care își petrec odraslele la Cluj. Bagaje destule și Efi m, ca un general al geamantanelor și sac voya-je-lor, dă indicaţii fi ecăruia din echipă care și ce să ia în mână la sosirea autocarului. Mai e aici și Ion Stici: are de transmis ceva odraslei sale care își face studiile la Iași.

Drumul spre București – relativ suportabil. Dis-cuţii cu Albert, un tânăr inginer din Armenia, care, înţeleg, din cauza că uzina la care e angajat staţio-nează, s-a dat în business, ducând lăzi pline la Ga-laţi, unde are o vecină căsătorită acum doi ani cu un român, care, acum mai mult timp, participase la înlăturarea consecinţelor groaznicului cutremur de pământ din Armenia. Albert spune că la Moscova a fost jefuit de taximetristul pe care-l angajase. Aces-ta, după ce dăduse jos din portbagaj marfa clien-tului, urcă și demară brusc, apăsând pe accelerator. Însă pe bancheta din spate a mașinii mai rămăsese-ră două genţi enorme ale lui Albert. Poveste lungă, cu căutări și decepţii…

De la Gara de Nord mă ia cu „Fiatul” său Lauren-ţiu Ulici. Apartament spaţios, cu respectiva doză de dezordine și neglijenţă care demonstrează că stă-pânul preţuiește mai mult altceva: cartea, lectura, serialele TV, fi lmele video, tele-știrile, ţigara, cafea-ua, îndelungile, meticuloasele și miezoasele discu-ţii telefonice, culcatul târziu după miezul nopţii… Totul pare să aibă sens de tabiet, de ritual artistic-ușor-boem (boem într-o foarte mică doză, dar de luat totuși în seamă). Da, și o altă mare pasiune a lui Ulici: bridge-ul. Oriunde în casă, cutii cu cărţi de joc.

O cunoștinţă relevantă: cu Mariul Tupan, ad-junctul lui Ulici la „Luceafărul” și vecinul său de la etajul de sus. În același bloc de pe str. Apolodor locuiesc mulţi scriitori: Eugen Simion, Nelu Oan-cea, pare-se Petre Got, alţii… La rugămintea mea, Ulici îi telefonează lui Zigu Ornea, anunţându-l pe acesta că a Luat Premiul US din Moldova. Înţeleg că Ornea îl întreabă de unde știe. „Mi-a spus chiar unul din cei care te-au votat, cel mai bun poet din Basarabia”. Pauză. După care, Ulici: „Bravo, vezi că ai priceput despre cine este vorba. Tocmai el, Butnaru e aici”.

Noi, nealintaţii cu distincţii și adjectivările eli-tiste, nici nu prea știm cum să reacţionăm la auzul lor… După spusa lui Laurenţiu, în cuvântul rostit cu ocazia înmânării premiilor revistei „Luceafărul” (pe 7 ianuarie, Casa Vernescu, ora 12), Cezar Baltag mă numește „marele poet din Basarabia Leo Butnaru”. Iar a doua zi, la redacţia revistei „Viaţa românească”, Liviu Ioan Stoicu îmi oferă volumul său de versuri („E ultimul”, îmi șoptește la ureche, dându-mi de înţeles că are și altele pe cale să apară), „Poeme aristocrate”, cu următorul autograf: „Cu dragoste frăţească marelui poet basarabean Leo Butnaru, extraordinarei sale distincţii morale”.

Evident, în toate cele trei cazuri s-a exagerat. Sunt sau aș vrea să fi u un bun autor de poezie; un bun autor român. Atât.

Cel mai fi resc am primit exclamaţia lui Petre Sto-ica, care, când s-a anunţat că mi se acordă premiul pentru poezie, a exclamat necontrafăcut, pare-se: „Bravo”.

La gala premiilor „Luceafărul” – lume multă, din abundenţă; reprezentanţi ai presei. Noi, premianţii, suntem solicitaţi ba de vreo două posturi de televi-ziune, ba de câteva de radio, ba de mulţi jurnaliști de la presa scrisă. Ce alint, cam… incomodant, fru-mos obositor!... Dar cred că am reușit ca inima să nu mi se urce spre creier, să-l… strâmtoreze. Dacă și sunt oarecât orgolios, sper că nu într-un mod exagerat până la indecenţă și nerușinare…

Un furșet din care, din motivul „atacului” de pre-să, nu prea reușesc să gust.

Da, în ziua înmânării premiilor, redacţia „Lucea-fărul” intenţiona să deschidă o sifonerie, la subsolul Casei Vernescu. Dimineaţa, pe la 10.00, Marius Tu-pan mă ia să-mi arate gospodăria, dar… sifon nu e și nici nu va fi ! Se vede că au îngheţat ţevile. Lau-renţiu enervat, dar nu pe lungă durată. Marius însă, ca fost colaborator la „Urzica”, știe a sifona umor și situaţia se ameliorează.

Insistenţa lui Geo Vasile, traducătorul în italiană al lui Eminescu, actualmente colaborator la „Bari-cada”, de a merge la o cafea undeva în altă parte. Luăm taxiul și ne ducem la „Magic”. Istorie cam con-fuză. Discutăm. El mai notează câte ceva pentru „Baricada”. Și puţin bine, și niţică dezamăgire. Cu un alt taxi, revin la redacţia „Luceafărului”, pomenindu-mă în vârtejul discuţiilor întreţinute de Petre Sto-ica (colegii îi spun: Perestroika), Nae Prelipceanu, Ștefan Agopian, Lucian Vasilescu, George Bocșa, George Stanca… Stanca e și el unul dintre premi-anţi, pentru publicistică; ceilalţi colegi cu diplome, și nu numai – Cezar Baltag – opera omnia, Cătălin Ţârlea – proză. Vasile Spiridon (piatra Neamţ) – cri-tică literară.

Peste ceva vreme, cu Ulici și Tupan, ne retragem pe la „casele noastre”. La București se benchetuieș-te mult mai puţin decât la Chișinău. Și nu e rău. Se muncește mai mult. E un ritm de viaţă mai alert.

A doua zi merg la redacţia „Viaţa românească” să mă întâlnesc cu dl Cezar Baltag, pe care l-am so-licitat pentru un interviu. Pe drum, dl Marin, șofe-rul USR, găsește multe cuvinte frumoase la adresa poetului Baltag: cuminte, atent, emană o anumită sfi nţenie. „În genere, – conchide dl Marin, – poeţii se deosebesc cu mult de ceilalţi. Am cunoscut zeci de ani prozatori, critici, altfel de scriitori, dar ei nu sunt ca poeţii. Aceștia se cunosc și după vorbă, după gest. Au în vorba lor un fel de puritate, de în-ţelepciune, de delicateţe…”

La „VR”, șampania așteaptă sosirea mea. Dl Bal-tag își „înrourează” premiul. Prezenţi: Ileana Mălăn-cioiu, Liviu Ioan Stoiciu, Petre Got, Florenţa Albu, Vasile Andru, Victoria-Ana Tupan (soţia lui Marius), Aurelian Titu Dumitrescu, alţii. Frumos. Cordial. Cu bună măsură. Încât, cu dl Baltag, reușim să ne retra-gem într-un alt birou, unde am și realizat dialogul pe care ni-l propusesem. Cezar Baltag regretă că nu găsim timp să mergem la el acasă, pentru că deja mă așteaptă Marius Tupan, cu care, de asemenea, voi face un interviu.

Printre alte subiecte de discuţii la „VR”, venise și cel despre zodii. În redacţie, șeful, blândul, ome-nosul poet Cezar Baltag e unicul Leu înconjurat de vreo… 6 Vărsători! „Cam greu, cam greu îi vine Leului printre Vărsători”, remarcă cineva. Vine re-plica: „Sub Vărsători, uneori Leul poate ajunge leu plouat”. Bunăvoie generală.

10.I.199310.I.1993Reacţii la premiu. Încă de ieri am început să

primesc, telefonic, felicitări. Nici nu puteam presu-pune că atât de mulţi prieteni și cunoscuţi nu mai privesc știrile de la „Ostankino”, ci stau cu ochii pe „Actualităţile” Televiziunii Române, date la aceeași oră. Unii remarcă faptul că Bucureștiul nu a speci-fi cat faptul că Leo Butnaru, deţinătorul premiului pentru poezie, e din Basarabia. Aceștia, cred, sunt cei onești, binevoitori, în stare, dacă să nu împartă cu mine bucuria, cel puţin să mi-o tolereze, rămâ-nând neutri, delicaţi.

CALEIDOSCOP

7 februarieEvenimenteEvenimente1510: S-a încheiat, la Iași, tratatul de pace între domnul

Moldovei, Bogdan al III-lea, și regele Poloniei, Sigismund I cel Bătrân

1550: Iuliu al III-lea devine papă1613: Mihail Romanov devine ţar al Rusiei1741: A apărut „Marele Hrisov al lui Constantin Mavro-

cordat” ce stabilește o serie de reforme fi scale și administrative în Țara Românească. Textul a fost publicat în ziarul „Mercure de France”, în iulie 1742

1831: A fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată a fi cea mai democratică din Europa acelei vremi

1895: Comitetul de conducere al ASTREI decide elabo-rarea și publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secre-tar al asociaţiei. Lucrarea a apărut în 3 volume, între anii 1898 și 1904

1904: Un incendiu de proporţii a distrus peste 1500 de clădiri în Baltimore (SUA)

1929: România ratifi că Tratatul multilateral pentru renunţarea la război ca instrument de politică (Pactul Briand-Kellog)

1935: Stroe și Vasilache, celebrul cuplu de comici, pre-zintă în premieră „Bing Bang” – primul fi lm sonor realizat la București cu o aparatură construită de inginerul român Argani

1953: Frontul Plugarilor se autodizolvă1956: Stabilirea de relaţii diplomatice între România și

Uniunea Myanmar (Birmania)1964: Celebra trupă The Beatles efectuează primul

turneu în SUA1971: Femeile și-au câștigat dreptul de vot în Elveţia1974: Grenada și-a proclamat independenţa faţă de

Marea Britanie1977: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 241992: În baza Tratatului de la Maastricht s-a constituit

Uniunea Europeană1998: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Nagano,

Japonia2001: A avut loc cea de-a 51-a ediţie a Festivalului inter-

naţional de fi lm de la Berlin – Berlinala 2003: Irakul acuză Statele Unite că își folosesc tehnolo-

giile avansate pentru a falsifi ca dovezile prezen-tate în Consiliul de Securitate al ONU

NașteriNașteri1777: Dinicu Golescu, cărturar și memorialist român (d.

1830)1812: Charles Dickens, scriitor englez (d. 1870)1862: Maria Cunţan, poetă română (d. 1935)1875: Nectarie Cotlarciuc, mitropolit al Bucovinei

(d. 1935)1885: Sinclair Lewis, scriitor american, laureat al Premiu-

lui Nobel pentru literatură pe anul 1930 (d. 1951)1906: Oleg Konstantinovici Antonov, constructor rus de

avioane (d. 1984)1915: Teoctist Arăpașu (Preafericitul Părinte Teoctist),

patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (d. 2007)1926: Vasile Crișan, pictor român1927: Juliette Greco, cântăreaţă și actriţă franceză1932: Dan Hăulică, critic literar și artă român1932: Ion Acsan, poet și traducător român1934: Florin Mugur, prozator și eseist român (d. 1991)1956: Nicolae Iliescu, prozator român1962: David Bryan, membru al formaţiei „Bon Jovi”1979: Tawakkul Karman, laureată a Premiului Nobel

pentru Pace yemenită

DeceseDecese1045: Împăratul Go-Suzaku al Japoniei (n. 1009)1560: Bartolomeo Bandinelli, sculptor italian (n. 1493)1626: Wilhelm al V-lea, Duce de Bavaria (n. 1548)1736: Stephen Gray, astronom englez (n. 1666)1837: Regele Gustav al IV-lea al Suediei (n. 1778)1878: Papa Pius al IX-lea (n. 1792)1931: Ion Vidu, compozitor (n. 1863)1960: Igor Kurchatov, fi zician rus (n. 1903)1978: Dimitrie Cuclin, compozitor, estetician și muzico-

log (n. 1885)1979: Josef Mengele, criminal nazist, supranumit „Înge-

rul Morţii” datorită experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (n. 1911)

1984: Constantin Macarovici, chimist, academician (n. 1902)

1999: Regele Hussein al Iordaniei (n. 1935)

Leo BUTNARU

DESCINDERE PRINTRE COLEGI, PRIETENI(Pagini de jurnal)

7 FEBRUARIE 20141212F L U XF L U X Magazin

Aventura culinară pe tărâmurile în-cântătoarei Elveții începe într-un sătuc din Alpii elvețieni. Căci anume într-un sătuc îndepărtat și izolat a luat naștere rețeta cu care se delectează acum o lume întreagă și pe care o vom încer-ca și noi. Savurosul și celebrul Fondue este cel ce ne va încălzi în aceste zile geroase.

Fondue este un sos din cașcaval topit și vin, ce se prepară foarte ușor și este ideal pentru o cină în doi sau o masă în compania prietenilor și a fami-liei. Istoria acestui preparat se pierde în negura timpurilor, dar se știe că a apărut din necesitatea de a utiliza pe timp de iarnă brânza întărită, ce era pregătită de cu vară. Gustul irezistibil al acestui sos l-a făcut să se răspân-dească în toată țara, ajungând chiar și pe mesele celor mai înstăriți, astfel că acum acesta este mâncarea națională a Elveției.

Pentru fondue există un aparat spe-cial ce constă într-un vas în care prepa-răm sosul, un suport cu fl acără pe care se pune vasul, pentru a menține sosul cald și un set de furculițe cu coadă lungă cu ajutorul cărora vom înmuia bucățele de pâine în sosul de cașcaval. Dar cu puțină imaginație, putem im-proviza și face sosul într-un vas de fon-tă, tefl on sau ceramică cu pereți groși (care poate fi folosit pe fl acără deschi-să), iar apoi când servim îl punem pe un reșou electric sau pe o altă sursă de căl-dură, care să-i mențină temperatura. Eu am avut set-ul special pentru fondue, dar la următoarea vizită la țară aș în-cerca să prepar fondue-ul la gura sobei într-un ceaun vechi de fontă, pentru o atmosferă de iarnă autentică.

FondueIngrediente:Ingrediente:

200 g de cașcaval Gruyer (sau alt fel de cașcaval tare)

200 g de cașcaval Emental (Gouda, de Olanda sau alt cașcaval cu cheag moale)

½ cană de vin alb sec1 cățel de usturoinucșoară rasă1 baghetă sau pâineDăm cașcavalul pe răzătoare.

Curățăm și tăiem cățelul de usturoi în jumătate și frecăm cu el interiorul vasului în care vom face fondue-ul. Punem vasul pe aragaz la foc mediu și turnăm vinul. Când s-a înfi erbântat vinul, adăugăm treptat cașcavalul ras, amestecând continuu, până se topește. Adăugăm nucșoară rasă, după gust, și mutăm vasul pe suportul cu fl acără, pentru a menține fondue-ul lichid.

Tăiem pâinea cubulețe, pe care le înfi gem cu furculița și le înmuiem în fondue.

Sfat! Fondue se servește cu un pahar de vin alb (preferabil același vin folosit la prepararea sosului).

În loc de pâine putem folosi felii de dovlecel, buchețele de broccoli sau co-nopidă fi erte, ciuperci sau cubulețe de șuncă.

Fondue poate fi și un desert savuros, dacă înlocuim ingredientele de mai sus cu ciocolată, pe care o topim cu puţină frișcă și în care înmuiem căpșuni, felii de banane sau alte fructe.

Supele sunt nelipsite de pe mese-le elvețiene. Iar pe timp de iarnă sunt preferate supele-crem, pe care le pu-

tem savura fi erbinți, după o plimbare prin ger sau o zi pe faimoasele pârtii elvețiene din Alpi.

Supă-cremă cu broccoli

Ingrediente:Ingrediente:200 g de brocolli1 praz4 linguri de făină500 ml supă de pui sau legume100 g de cașcaval ras (preferabil

Gruyer sau alt cașcaval tare)100 ml de smântână1 lingură ulei de măsline/unt3-4 felii de pâine

Tăiem prazul rondele. În cratița în care vom face supa punem o lingură de ulei de măsline sau de unt și încăl-zim. Adăugăm prazul și-l lăsăm să se înmoaie câteva minute, apoi adăugăm făina și amestecăm. Adăugăm supa de pui și o aducem la punctul de fi erbere. Desfacem brocolli în buchețele. Jumă-tate din cantitate o adăugăm la supă și lăsăm să fi arbă 5 minute, iar cealaltă jumătate o fi erbem 3-4 minute în apă cu sare.

Într-un bol punem smântâna și turnăm peste ea, în fi r subțire, supă, amestecând continuu. Compoziția obținută o turnăm în cratița cu supă și amestecăm până se încorporează. Stre-curăm supa și legumele le pasăm cu ajutorul unui blender. Piureul obținut îl adăugăm în supă și omogenizăm,

amestecând cu un tel. Adăugăm ¾ din cașcavalul ras și nucșoara rasă și amestecăm până se topește. Restul de cașcaval îl punem pe feliile de pâine, pe care le dăm la cuptor 3-4 minute, până se topește cașcavalul.

Turnăm supa în boluri, adăugăm buchețele de broccoli și câte o felie de pâine cu cașcaval.

Se servește fi erbinte.Când vine vorba de carne, elvețienii,

în special cei din regiunea franceză, preferă în locul cărnii de porc sau vită, pasărea. De aceea am ales să pregătim prepeliță la cuptor.

Prepeliţă la cuptor

Ingrediente:Ingrediente:1 prepeliță1 linguriță de miere1 linguriță de muștar1 linguriță de suc de lămâie2 linguri de ulei de măsline2 căței de usturoisare,piper, cimbru uscatAmestecăm mierea, muștarul, su-

cul de lămâie, uleiul de măsline și con-dimentele până obținem o emulsie omogenă. Tocăm usturoiul mărunt și-l adăugăm în compoziția obținută. Spă-lăm prepelița, o înțepăm cu ajutorul unei furculițe, o ungem cu emulsia ob-ţinută atât în exterior, cât și în interior. O așezăm într-o tavă termorezistentă și acoperim cu folie de aluminiu. Dăm la cuptor pentru o oră și jumătate, la 180 de grade. Putem adăuga în tavă lângă prepeliță diverse legume, care se vor coace și vor lua din aroma cărnii.

La desert vom pregăti o prăjitură cu mere, ce vine din regiunea germană a Elveției, care, pe lângă faptul că e savu-roasă, mai e și foarte ușor de preparat.

Prăjitură rapidă cu mere

Ingrediente:Ingrediente:3 mere1 ou½ cană de zahăr1 cană de făină1 linguriță praf de copt1 praf de sare¼ cană de alune/nuci tăiate măruntcoaja rasă de la o lămâie (opțional)Într-un bol mai mare amestecăm

oul cu zahărul și vanilia. Separat ames-tecăm făina cu praful de copt și sarea și apoi o încorporăm în compoziția cu ou din bol. Adăugăm mărul ras, alunele

tăiate, coaja de lămâie rasă și omoge-nizăm.

Tapetăm cu unt și făină un vas ter-morezistent și turnăm în el compoziția pentru prăjitură.

Dăm la cuptor pentru 30-40 de mi-nute, la o temperatură de 200 de grade.

Prăjitura se poate servi cu o cupă de înghețată de vanilie sau lapte conden-sat.

În fi nal, vă voi spune istoria celui mai îndrăgit și consumat mic dejun: muesli. Acesta a fost inventat acum o sută de ani, în Elveția, de către doctorul Maxi-milian Bircher-Benner, care-și dorea o dietă nutritivă și sănătoasă pentru pacienții săi. Acesta a mers împotri-va curentului medical, care considera mâncarea gătită cea mai sănătoasă, el fi ind convins de benefi ciile mâncă-rii crude pentru sănătate. Ideile sale au fost atât de „revoluționare” pentru momentul respectiv, încât medicii prezenți la conferințele sale părăseau sala în semn de dezacord.

În timp, benefi ciile acestui mod de preparare a alimentelor au fost de-monstrate, iar rețeta deveni populară, fi ind numită Birchermuesli, în cinstea doctorului.

Bircher Muesli

Ingrediente:Ingrediente:1 cană de fulgi de ovăz2 căni de apă sau lapte2 linguri de suc de lămâie½ cană de fructe uscate și nuci,

semințe sau alune1 măr și o banană100 g de iaurt 1 lingură de miereRețeta se pregătește cu o seară îna-

inte. Punem fulgii de ovăz într-un bol și turnăm apa și sucul de lămâie deasu-pra, fructele uscate și nucile și ameste-căm. Acoperim bolul cu folie alimenta-ră și-l dăm la frigider până dimineața. Dimineață amestecăm fulgii cu iaurtul și mierea apoi adăugăm banana tăia-tă și mărul ras. O porție de sănătate și gust!

Până la o nouă aventură culinară vă las să savurați o părticică din Elveția și vă urez Poftă Bună!

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Pofta de călătorie și dorința de a

descoperi arome și gusturi inedite ne fac să înfruntăm ge-rul de afară și să mergem către o nouă țară ce așteaptă să fi e explorată.

Dacă vorbim de Alpii cu creste albe, de ceasuri, fondue și ciocolată, atunci cu siguranță ne referim la Elveția. Însă odată poposind aici, descoperim că această țărișoară ne-a rezervat mult mai multe surprize decât ne-am fi așteptat. Împărțită între infl uențele pregnante franceze, italiene și germane, aceasta reușește să-și păstreze o identitate și un specifi c aparte, amalgamul de culturi creând un tot întreg.

De această dată nu vom alege capitala țării, Berna, ci ne vom îndrepta pașii către pitorescul oraș situat pe ma-lul Lacului – Geneva.

Cosmopolit, surprinzător, orașul diplomației și al păcii, Geneva împletește vechiul și istoricul cu modernul și pro-gresul într-un mod cu totul fi resc. De la Palatul Națiunilor Unite la casa-muzeu a reformatorului Jean Calvin. De la terasele moderne de pe malul lacului, la restaurantele cochete de pe străduțele întortocheate ale vechiului oraș. Aceasta este Geneva surprinzătoare, autentică, multicul-turală, împrejmuită de Franța, dar totuși elvețiană.

De pe peronul gării ajungem pe Rue de Mont Blanc, strada unde în zilele senine putem zări creasta înzăpezi-tă a Mont Blanc-ului, cel mai înalt vârf din Alpi. Mergând agale nu putem trece fără a observa multitudinea de cea-suri elvețiene etalate în zecile de vitrine ale magazinelor.

Ajungem la podul numit și el în cinstea Mont Blanc-ului, care veghează de la depărtare asupra orașului. Aici ni se deschide în fața ochilor imaginea emblematică a orașului: Jet d`Eau – fântâna arteziană, din Lacul Geneva, ce pompează apă la o înălțime de 140 de metri, creând o imagine uluitoare. Decorul este întregit de lebedele și rațele ce înoată agale pe lac, orașul vechi de pe fundal și crestele munților ce se văd în zare. Dacă ai chef de o aven-tură răcoritoare, poți chiar merge pe platforma ce duce spre fântâna arteziană, unde vei avea parte de un „duș” rece. Iar pe timp de noapte poți admira fântâna frumos lu-minată, de la una dintre terasele de pe malul lacului, savu-

rând un pahar de vin local și deliciosul cașcaval elvețian.Traversăm podul și descoperim orașul vechi, plin de

farmec și încărcat de istorie. Situat pe un deal, trebuie să urcăm pe scări și pe străduțe pavate și întortocheate, pen-tru a descoperi monumentele și clădirile istorice pe care le ascunde Geneva de altă dată.

Cu siguranță, cel mai mult ne va încânta și ne va sur-prinde, deopotrivă, minunata catedrală St. Pierre. Cate-drala are o istorie de aproape o mie de ani, datând încă de pe vremea Imperiului Roman, drept dovadă stând și situl arheologic ce poate fi vizitat, care-ți dezvăluie o parte din istoria acestor locuri. Clădirea catedralei impresionează prin diversitatea stilurilor arhitecturale, cu un aspect, am zice, ușor bizar: construită în stil roman, având coloane romane grandioase la intrare, aceasta are și accente goti-ce, cum ar fi turnul turcoaz.

Turnul gotic oferă o panoramă asupra orașului ce-ţi taie respirația, fi ind cel mai înalt punct de observare al orașului.

Totodată, anume în această catedrală reformatorul religios Jean Calvin și-a ținut unele dintre cele mai înfl ă-cărate discursuri, iar casa în care a locuit o perioadă la Ge-neva, care acum găzduiește un muzeu în cinstea acestuia, se afl ă la câțiva pași de catedrală.

Plimbându-ne pe străzile orașului vechi ne vom simți transpuși parcă într-o altă lume, una îndepărtată, magică, liniștită. Clădirile vechi, oamenii calmi și zâmbitori, scări-le roase de timp creează această atmosferă ce te face să nu mai vrei să părăsești aceste locuri.

Dar noi mai avem de descoperit atâtea și atâtea locuri, casa în care s-a născut și a locuit Jean Jaques Rousseau, Cartierul General al Națiunilor Unite, Grădina Botanică, Muzeul Orologiei și multe altele.

Iar pe fi nal pentru un pic de amuzament și pentru a ne aminti de copilărie, vom vizita clădirile rezidențiale, numite Les Schtroumpfs (Ștrumfi i), care te surprind prin liniile arhitecturale neobișnuite, culorile jucăușe, ce aduc aminte de clădirile lui Gaudi din Barcelona.

Iar seara aventurii noastre turistico-gastronomică o încheiem într-un restaurant intim, frecventat de localnici, unde vom descoperi tainele gusturilor elvețiene.

MAPAMOND CULINAR

Elveţia – un popas pentru gurmanziElveţia – un popas pentru gurmanzi„Călătoria este mai mult

decât vizitarea obiectivelor turistice, reprezintă o

schimbare ce pătrunde profund și continuu în

ideile asupra vieţii”Miriam Beard

7 FEBRUARIE 2014 1313 F L U XF L U XDiverse

O echipă de cercetători ai Universi-tăţii suedeze din Göteborg a ad-ministrat vitamina E șoarecilor cu cancer la plămâni în fază incipien-tă, observând ulterior că boala s-a răspândit mai rapid, iar animalele au murit de două ori mai repede decât se așteptau, informează dai-lymail.co.uk.

Experimentele reluate pe celulele umane au confi rmat descoperirea. Ulterior, șoarecilor li s-a administrat un al doilea medicament, un tip de antioxidant utilizat pentru tratarea maladiilor pulmonare asociate cu fumatul, cercetătorii ob-servând că efectul de accelerare a fost același.

Pentru organismul sănătos, vitamina E și alţi antioxidanţi au proprietăţi protectoare, deoarece distrug moleculele dăunătoare denumite radicali liberi. Oamenii de știinţă consideră însă că anti-oxidanţii ar putea, de fapt, să „hrănească” boala,

după ce cancerul a început deja să se dezvolte, dezactivând mecanismele naturale de apărare ale organismului.

Cercetătorii suedezi au precizat că au adminis-trat vitamina E în aceleași cantităţi regăsite în su-plimentele alimentare.

Aceștia au recomandat ca vitamina E, precum și suplimentele cu vitamina A și C să fi e „folosite cu prudenţă” de fumători, pacienţi cu cancer pul-monar și cu bronșită, emfi zem pulmonar și alte afecţiuni cronice asociate cu fumatul, precizând că este încă devreme să afi rme cu certitudine că aceste substanţe accelerează și răspândirea altor forme de cancer.

Recomandarea oamenilor de știinţă suedezi nu se aplică însă și „superalimentelor” bogate în aceste vitamine, cum ar fi afi nele, deoarece aces-tea ar trebui consumate în cantităţi uriașe pentru a oferi nivelurile de antioxidanţi din suplimente.

„Nu există dovezi convingătoare că antioxidan-ţii sau suplimentele cu vitamine ar putea reduce riscul de cancer, iar unele suplimente chiar cresc

riscul. Au apărut, de asemenea, îngrijorări privind

faptul că antioxidanţii ar putea interfera cu trata-

mentele împotriva cancerului. Recomandăm ca

oamenii să se limiteze la o dietă sănătoasă, echi-

librată, care ar trebui să ofere toate substanţele

nutritive, fără să fi e nevoie să ia suplimente”, a

explicat și Emma Smith, din partea Centrului de

cercetare a cancerului din Marea Britanie.

Mediafax.ro

AROMATERAPIA Ce mirosuri te fac mai sănătos şi mai deştept

Parfumul unor fructe sau fl ori poate fi mai efi cient ca o pilulă

Mirosul este un simţ de 10.000 mii de ori mai precis decât gustul, datorită multitudinii de receptori olfactivi din nasul uman. Când aceștia percep un miros, transmit informaţia mai departe, la creier. Puţini știu însă că partea creierului responsabilă cu amintirile și emo-ţiile este poziţionată în apropierea celei care gestionează mirosul. Așa se face că o cină poate reprezenta preludiul unei nopţi de amor. Toto-dată, unele mirosuri scad nivelul de stres, îmbunăţăţesc funcţiile cogni-tive și performanţele fi zice. Cerce-tătorii au alcătuit o listă cu aromele cele mai benefi ce pentru sănătate.

Mirosul de măr verde pune ca-pac poftelor alimentare necontro-late, susţine doctorul Alan Hirsch, din Chicago. Acesta le-a dat pacien-ţilor săi obezi să miroasă arome de banană, măr și mentă și a observat că aceștia au slăbit în timp mai mult decât cei care nu au benefi ciat de acest tratament.

Un studiu australian a demon-strat că și mirosurile de portocală sau lavandă au proprietăţi miracu-loase, mai ales când vine vorba de stres, având puterea de a reda cal-mul și relaxarea.

Rozmarinul acţionează mai ceva ca lecitina, spun cercetătorii brita-nici de la Universitatea Northum-bria. După expunerea la aroma rozmarinului, peste jumătate din-tre studenţii participanţi la expe-riment au trecut cu brio un test de memorie

Menta nu doar că împrospătea-ză respiraţia, dar poate reduce vi-zibil durerea, cred profesorii de la Centrul Medical al Universităţii din New York. Aceștia spun că menta funcţionează cel mai bine în cazul durerilor de cap.

Doctorulzilei.ro

STUDIU

Vitamina E şi suplimentele cu antioxidanţi Vitamina E şi suplimentele cu antioxidanţi ar putea favoriza răspândirea tumorilorar putea favoriza răspândirea tumorilor

TENDINŢEÎncălţări de

primăvară: cele mai noi modele ale noului sezon

Pentru că trendurile se

schimbă de la sezon la

sezon, îţi propunem ca mai

întâi să te uiţi atent prin

garderobă și să vezi ce mai

poţi purta din sezonul tre-

cut. Noul sezon de primăva-

ră-vară 2014 se anunţă a fi

unul fresh și plin de culoare.

Prin urmare, de ce să nu extinzi această pasiune pentru culoare și asupra încălţărilor? Astfel îţi poţi achiziţiona modele noi de ghete și botine pe care le poţi asorta ţinutelor tale inspirate de tendin-ţele noului sezon.

Alege doar acele încălţări în care te simţi confortabil și mizea-ză mereu pe modele din materia-le de calitate.

Îţi sugerăm ca la birou să porţi botine feminine cu rochii midi, taioare sau fuste cloș din mătase, iar ghetele în stil rock să le păs-trezi pentru weekend atunci când ieși în club ori la o plimbare prin parc, și să le porţi împreună cu jeanși sau fuste mini.

Glamourmagazine.ro

Dorești să îţi vopsești pereţii în culoarea gri, un must have al acestui sezon, dar nu știi cum să îţi ame-najezi locuinţa? Iată câteva sfaturi, pentru a asorta pereţii gri.

O combinaţie luxuriantă, cu care vei impresiona orice invitat este cea dintre gri și culoarea mov. Vopsește pereţii cu o nuanţă închisă de gri și alătură-i o canapea mov. Efectul va fi izbitor, iar ca accente de culoare, apelează la cele galbene; vei obser-va cum încăperea se va lumina, iar prin intermediul acestui contrast, piesele se vor scoate în evidenţă re-ciproc.

Griul reprezintă pacea și echili-brul, așadar de ce să nu îl folosești

în dormitor? Alege pentru pereţii dormitorului tonuri calde de gri, ce te vor ajuta să te relaxezi. Următorul pas este să optezi pentru un pat alb

sau în nuanţe deschise, griul fi ind potrivit în amenajarea unei încă-peri în culori neutre. Decorându-ţi dormitorul cu un mobilier alb, par-doseală albă și pereţi gri vei obţine spaţiul perfect pentru a te odihni.

Cea mai potrivită combinaţie de culori însă este cea dintre gri și ro-zul pal sau prăfuit. În cazul în care te temi ca decorul să nu fi e feminin, nu trebuie să îţi faci probleme. Piesele roz vor fi pata de culoare, de care interiorul are nevoie, pentru a nu fi monoton. Poţi utiliza mai multe to-nuri de gri, pentru un efect intens, iar pentru a „îndulci” decorul și a-l anima, folosește accente roz.

Dacă pereţii gri sunt prea îndrăz-neţi pentru tine, atunci alege o nu-anţă deschisă de gri. În birou sau în camera copilului, acesta va constitui

un fundal neutru, în special dacă fo-

losești un mobilier alb sau natur. Un

alt avantaj este acela că poţi folosi,

ca accente, orice culoare îţi dorești,

fi e că este roz, roșu, albastru sau ne-

gru.

Condo.kudika.ro

Gerul din ultimele zile, zăpa-da și lipsa de umiditate din casă, cauzată de calorifer, îţi vor ataca pielea mâinilor și îţi vor subţia unghiile. Urmând pașii pe care ţi-i propunem, o să obţii foarte repede mâi-nile îngrijite la care ai visat. Afl ă cum să ai mâini îngrijite, chiar și pe ger năprasnic.

Exfoliere cu zahărExfoliere cu zahărDupă ce ai intrat la căldură și ai băut un ceai cald, pri-

mul lucru pe care trebuie să îl faci este să-ţi faci o exfolie-re ușoară cu câteva linguriţe de zahăr brun amestecat cu zeama de la o lămâie. Se pun în palmă și se freacă mâi-nile între ele timp de 2-3 minute. Apoi te clătești bine cu apă călduţă. Zahărul va îndepărta celulele moarte, lăsând pielea moale și fi nă, iar lămâia albește pielea mâinilor.

Hidratare cu miereHidratare cu miereÎn a doua etapă, mâinile trebuie hidratate. Două ale-

geri excelente sunt mierea și uleiul de măsline sau de migdale. De asemenea, poţi face un amestec din două

linguriţe de miere încălzită cu pu-ţin lapte și vitamina E.

Ca tratament de seară, pentru hrănirea în profunzime a mâinilor, folosește ulei de măsline sau unt de shea, după care le învelești în folie de plastic alimentară și în mă-nuși de bumbac, pe care le ţii toată noaptea. Această metodă are efi -cacitate și la picioare.

Dacă preferi cremele din co-merţ, alege-le pe cele cu arnică și

unt de shea sau orice cremă de mâini în care adaugi câ-teva picături de vitamina A.

Cum să ai unghii curate și rezistenteCum să ai unghii curate și rezistentePentru tratamentul unghiilor, pregătește un amestec

din câteva linguri de suc de roșii cu o linguriţă de gli-cerină sau ulei de măsline. Poţi încerca și 50 g tărâţe de grâu cu un gălbenuș de ou și puţin ulei pentru netezirea unghiilor. Le albești cu suc natural de lămâie, iar dacă le pilești, nu alege ustensile ca pile de metal, ci doar cele abrazive cartonate, deoarece sunt mai puţin agresive și astfel eviţi exfolierea.

Unica.ro

Cum să ai mâini îngrijite, chiar şi pe ger năprasnic

CASA TA

Cum asortezi pereţii gri?

7 FEBRUARIE 20141414F L U XF L U X Programe

6.05, 7.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15

Baștina. Magazin agricol. 7.10-17.00

Revizie tehnică. 17.00, 22.00 - ȘTIRI

(рус). 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.30 Documentar.

„Tineri și sălbatici”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25

Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35

Monospectacol. Horiște Grigore Leșe. (România). 23.05

Cultura azi. 0.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30

„Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din

Bălţi. 3.25 Documentar. „Misterul codului de viaţă a urșilor

Panda”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr

19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Mar-

ket 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Te-

leshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30

Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50

Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă

viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte

23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă

românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de

noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r)

04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă româneas-

că: O nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la

New York (r) 11:00 Film: Richie Rich (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neli-

niștit, ep.4664 15:00 Film: Copilul furat 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

Lie to me - Psihologia minciunii, ep.5, an 1 00:00 Serial: CSI

New York, ep.21, an 6 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabri-

cat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50

„Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней

Олимпиады” 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь

мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10

„Елена Яковлева. ИнтерЛеночка” 01:00 Роберт Де Ниро,

Гвинет Пэлтроу в фильме „Большие надежды” 02:45 „Prima

Oră” (R) 04:35 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 ,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE

DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE

FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:38 PLUS BELLE LA VIE

13:04 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30

AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:15 ITINERIS 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’IMPOSTURE, LA PROSTITUTION

MISE À NU 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:32 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’

LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 DÉTECTIVES 20:23 DÉTECTIVES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:56 LES ENFANTS DU PARADIS (2e partie) 2:22

PARENTHÈSE 2:53 ARTE REPORTAGE 3:45 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.55 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Tineri

și sălbatici”. 10.15 „Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical.

10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10

Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 13.40 Știinţă și

inovare. 14.10 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 14.35 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 15.05 Documentar. „În croazieră

cu aerostatul”. 16.00 Documentar. „Monumente de arhitectură”.

16.30 Gagauz ogea. 17.15, 19.25 Jocurile Olimpice Soci 2014.

18.05 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00

MESAGER. 20.00 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”

(Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social. 22.55 În Pre-

mieră. Prezentarea fi lmului „Antract” realizat de I.Stânca. 0.05

Documentar. „Revenirea maestrului”. 3.10 Documentar. „Atlasul

lumii animale”. 4.30 World stories - lumea în reportaje. 5.00 AR-

Telier. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cunu-

na de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping

13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial:

Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă 21:30

Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.

ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O nouă

viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.

ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r)

05:15 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Copilul furat (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Tele-

shopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4665 15:00 Film: O

mare cumpănă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:45 Film: Proscrisul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii,

ep.6, an 1 00:30 Serial: CSI New York, ep.22, an 6 01:30 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25

„Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00

„Primele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:50 Мишель

Пфайффер, Харрисон Форд в детективе „Что скрывает ложь”

02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07

RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02

DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH

INFO 13:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LES SUISSES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DÉTECTIVES 15:55 DÉTECTI-

VES 16:44 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 DEAD MAN TALKING 21:10 L’INCERTITUDE

D’HEISENBERG 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUE-

UR, LA VRAIE HISTOIRE 22:44 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE

23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.55 -

ȘTIRI. 6.15, 1.05 Gagauz ogea. 6.45

Cinemateca universală. 7.10, 8.15,

1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10

Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Hurts.

Marea Britanie. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în

direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.00, 3.15 Documentar. „Atlasul

lumii animale”. 14.45 Fii tânăr! 15.30 Русский мир. 16.00,

17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj.

23.25 Documentar. „Fluviul Yangtze”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Te-

leshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească:

O nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial:

Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă

românească: O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30

Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles

00:00 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r)

02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea

Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă

românească: O nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-

shopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Film: O mare cumpănă (r) 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4666 15:30 Film: Experiment infernal

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Afaceri necurate 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.7, an 1 00:00

Serial: CSI New York, ep.23, an 6 (ultimul episod) 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50

„Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55

„След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В

наше время” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней

Олимпиады” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть

говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

Премьера. „Верь мне”. Многосерийный фильм 00:00 „Pri-

mele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:35 „Александр

Жулин. Стойкий оловянный солдатик” 01:25 Людмила

Гурченко, Станислав Любшин в фильме „Пять вечеров”

02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 ,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE

13:03 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 16:44

RÉTENTION 17:02 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 EN-

VOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 LE SILENCE DES ÉGLISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:01 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN

VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ȘTIRI.

6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Aventuri la grădina zoologică”. 10.30 Vector

European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.15 Documentar. „Drumeţii”. 13.45, 3.10 Documentar. „Atlasul

lumii animale”. 14.35 Erudit-cafe. 15.25 Părinţi și copii. 16.00,

17.15, 19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20 Europa în concert. Hurts.

0.15 Documentar. „Unde se nasc fl uturii”. 4.30 Moldova în direct.

5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitu-

dine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana

Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Tele-

shopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O

nouă viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de

lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească:

O nouă viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de

noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă

românească: O nouă viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:00 Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de

noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15

Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O

nouă viaţă (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Experiment infernal (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4667 15:00

Film: Lecţii de viaţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi (prima ediţie, sezon V) 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună, ep.1,

sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 8, an 1

01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:25 „Энциклопедия зимней Олимпиады” 18:55 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Верь мне”. Многосерийный

фильм 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10 „Вечерний Ургант” 00:50

„На ночь глядя” 01:35 Джулия Робертс в триллере „В постели

с врагом” 03:10 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 T V5MONDE LE JO-

URNAL 5:31 LE TOUR DU

CERVIN 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITER-

RANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE

13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:37 INÈS DE LA FRESSANGE,

EN AVANT, CALME ET DROIT ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 LE SILENCE DES ÉGLISES 16:44 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS

LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE

FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 INCOGNITO

23:32 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:48 INÈS DE LA FRESSANGE, EN AVANT, CAL-

ME ET DROIT ! 2:36 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:17 GEOPOLITIS

3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

10 FEBRUARIE 11 FEBRUARIE 12 FEBRUARIE 13 FEBRUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

7 FEBRUARIE 2014 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUX COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BERBECVei fi efi cientă, realistă și activă, iar drept urmare vei obţine rezul-tate excelente la locul de muncă. Situaţia ta materială va avea și ea de câștigat pe parcursul acestei săptămâni. TAURConjunctura astrală îţi va aduce cu siguranţă schimbări importan-te în viaţă, care te vor bucura însă. Pe plan fi nanciar vei avea o săp-tămână propice și este foarte po-sibil să intri în posesia unei sume de bani la care nici n-ai sperat. GEMENIRelaţiile de prietenie vor juca un rol foarte important pentru tine și nu este imposibil ca un amic să se transforme în ceva mai mult. Ci-neva va încerca să te păcălească, așa că ai grijă să nu cazi în plasa unor chilipiruri. RACEste o perioadă foarte bună pen-tru a-ţi cunoaște sufl etul pere-che. În timpul liber înconjoară-te de persoane care te fac să te simţi relaxată și bine în pielea ta. LEUExistă riscul să te confrunţi cu une-le mici probleme fi nanciare și cu unele difi cultăţi la locul de mun-că. Îţi vei dori să-ţi petreci cât mai mult timp acasă. Relaţia cu parte-nerul nu va fi una grozavă. FECIOARĂNu ezita să ieși în oraș și să soci-alizezi, pentru că vei cunoaște multe persoane care se vor do-vedi a fi foarte interesante. Va tre-bui să te supui unui proces de in-trospecţie, pentru a-ţi da seama exact de ceea ce-ţi dorești. BALANŢĂExistă riscul să ai unele probleme pe plan familial, caz în care va tre-bui să dai dovadă de foarte multă răbdare. Din fericire, lucrurile vor merge mult mai bine în ceea ce privește relaţia cu iubitul. SCORPIONVei benefi cia de sprijinul unor oa-meni foarte infl uenţi, fapt care îţi va crea o stare de spirit foarte bună. Încearcă să profi ţi cât mai mult de conjunctura astrală favo-rabilă din această perioadă. SĂGETĂTORPe planul carierei, lucrurile îţi vor merge de minune, iar conjunc-tura astrală îţi va fi favorabilă. Vei avea câteva idei bune, care vor fi apreciate de șefi i tăi. CAPRICORNIntuiţia ta va funcţiona mai bine ca niciodată, astfel că vei reuși să-ţi dai seama de adevăratele in-tenţii ale persoanelor cu care vei intra în contact. Nimeni nu va re-uși să te înșele sau să-ţi ascundă anumite lucruri. VĂRSĂTORPartea pozitivă este că riscurile de avea unele probleme de să-nătate sunt foarte scăzute. Con-du prudent dacă mergi cu mași-na, pentru că există întotdeauna riscul ca alţi șoferi să facă greșeli.PEŞTIFerește-te de propuneri care sună prea bine pentru a fi ade-vărate, pentru că te vor face să pierzi timp și bani. Amintește-ţi că nu tot ce zboară se mănâncă și îţi va fi mult mai bine.

7-14 februarie7-14 februarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI.

6.15 Documentar. „Aventuri la grădina zo-

ologică”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45 Documentar. „Drumeţii”. 10.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona

Spătaru. 10.30 „Art Show” la 15 ani. 12.00 Dor. Grigore Vieru. 12.30

Poftiţi la masă. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”.

14.00 Documentar. „Berlin, 1885”. 15.30 Ring Star. Concurs mu-

zical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Tineri și sălbatici”. 17.45

Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.25, 21.20, 22.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 20.45 „Fiindcă

iubesc...” Versuri de Grigore Vieru. 22.20 Jurnalul olimpic. 23.00

Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.20 2014 - Anul Dumitru Mat-

covschi. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Documentar. „Euromaxx”.

4.30 Documentar. „Sarea incașilor”. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs

autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cunu-

na de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping

13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O nouă viaţă (r)

14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial:

Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa

destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r)

04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Lectii de viata (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruţă 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Unsprezece

plus una 23:00 Film: Sus, în aer 01:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45

Film: Sus, în aer (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на

Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele

știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05

„Давай поженимся!” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:25 „Энциклопедия зимней

Олимпиады” 18:55 „Поле чудес” 19:55 „Пусть говорят” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Валерий Гаркалин,

Инна Чурикова, Вера Алентова, Игорь Угольников в комедии

„Ширли-Мырли” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 Пол Джаматти

в комедии „На обочине” 02:30 Николай Еременко в фильме „З1

июня” 04:40 Алиса Фрейндлих, Никита Михалков в фильме

„Два голоса”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00,

23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05

FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE

ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 LE TOUR DU CERVIN 11:31

NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 AL DENTE

13:37 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:54 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:51

FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:00 DÉTECTIVES 22:53 DÉTECTIVES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 QUAND

VIENT LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT

RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.20 Documen-

tar. „Sarea incașilor”. 7.15 Legendele

muzicii. 7.25 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 7.55 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 8.20,

22.20 Jurnalul olimpic. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia

la Întâmpinarea Domnului. Transmisiune în direct. 10.00

Magazinul copiilor. 10.35 Știri pozitive. 11.00 Casa mea. 11.30

Stil nou. 12.00, 15.30, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 15.00

Documentar. „Euroboxx”. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00

MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50, 3.20

2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie.

22.35 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.15 Prin muzică în

Europa. 2.20 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 În premieră.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Te-

leshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi și seducţie

15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Po-

veștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 19:00 Serial:

Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial:

Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din

adâncuri (r) 02:45 Serial: Forţa destinului (r) 04:15 Doamne de

poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă,

doctore? (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Ta-

buică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r)

15:00 Film: Urăsc Ziua Îndrăgostiţilor 16:45 Film: Unsprezece

plus una (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 20:45 Film: S-a furat un tren 1 2 3 22:45 Film: Omul

Păianjen 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Omul

Păianjen (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи”

06:40 Жанна Прохоренко в фильме „А

если это любовь?” 08:20 „Играй, гармонь

любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К

юбилею актера. Премьера. „Николай Еременко. Ищите

женщину” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Николай

Еременко в приключенческом фильме „Пираты ХХ века”

14:00 Новости (с субтитрами) 14:10 Валерий Гаркалин, Инна

Чурикова, Вера Алентова, Игорь Угольников в комедии

„Ширли-Мырли” 16:30 „Повтори!” Пародийное шоу. Лучшее

18:30 „Татьяна Тарасова. У меня не ледяное сердце” 19:25

Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов, Ольга Аросева

в комедии „Берегись автомобиля” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:20 „Время” 21:55 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:35 Фильм „1 + 1” 01:30 Фильм Мартина

Скорсезе „Джордж Харрисон: Жизнь в материальном

мире”. Часть 2-я 03:15 Вячеслав Шалевич в фильме

„Хоккеисты” 04:50 Евгений Леонов-Гладышев, Евгения

Симонова в фильме „Сеанс одновременной игры”

7.00, 12.10, 19.25, 1.05

S e r i a l e. 1 1 . 4 0 Te l e -

shopping. 16.45, 0.00,

6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de

moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ

10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE

10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP

11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA

PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:04 FLASH INFO 13:06

ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS

ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00

360° - GÉO 16:55 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:27

THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND SHOW

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:56 DÉTECTIVES 1:49 DÉTECTIVES 2:35 TARATATA 3:02

ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Cuvintele

Credinţei. 8.00 Monospectacol. Horiște

Grigore Leșe. (România). 8.30, 22.20 Jurnalul olimpic. 8.40 Dialog

social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de

arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și

copii. 11.35 La datorie. 12.00, 3.00 World stories - lumea în repor-

taje. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Cultura azi. 13.45 Baștina.

Magazin agricol. 14.30, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.00,

22.00 - ȘTIRI (рус). 18.25 Chișinăul de ieri și de azi. 18.40 Loteria

„Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 La noi în sat. 20.35 Tezaur. 20.45 Crochiuri de iarnă. 21.20

Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 21.50 2014

- Anul Dumitru Matcovschi. 22.35 Documentar. „Berlin, 1885”.

0.15 Handbal. „Olimpus 85”- „Universitatea Tiraspol”. 1.30 Serial.

„SIMULATORII”. 2.40 Știri pozitive. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în

familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55

Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20

Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md

20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Vi-

deoclipuri 09:30 Teleshopping 09:45 Serial:

Diamantul nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de

lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15

Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial:

Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii

(sfârșitul serialului) 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial:

Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Forţa

destinului 23:30 Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:45 Serial:

Forţa destinului (r) 03:45 Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste

(r) 05:15 Serial: Intrigi și seducţie (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Urăsc Ziua În-

drăgostiţilor (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi

la New York, ep.13, an 4 13:00 Știrile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dansează cu mine 16:30 Film:

Maverick 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

20:45 Film: Terminator - Salvarea 22:45 Film: Tărâmul libertătii

00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Taramul libertăţii (r)

04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Футбол нашего

детства” 07:00 Фильм „Право на прыжок”

08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки”

с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Свадебный переполох”

13:00 „Актеры. Жизнь после славы” 14:00 Новости (с

субтитрами) 14:10 Андрей Миронов в комедии „Невероятные

приключения итальянцев в России” 15:50 Мария Порошина,

Нонна Гришаева, Даниил Спиваковский в многосерийном

фильме „Новогодний переполох” 19:00 „Replica” 20:00 „100

de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35

Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:35 Премьера. „Большая разница ТВ” 00:20

Игорь Бочкин в криминальной комедии „Барханов и его

телохранитель” 02:15 Итоги Берлинского кинофестиваля в

программе Сергея Шолохова „Тихий дом” 02:40 Стив Мартин

в комедии „Оптом дешевле” 04:05 Игорь Скляр в музыкальном

фильме „Мы из джаза”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20,

14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping.

9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À

BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU

10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE

10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02

JOUR DE RUGBY 12:45 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03

COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01

LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS

D’ABORD 17:29 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03

KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 LES ROUTES DANGEREUSES 20:29

360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 AUJOURD’HUI

(TEY) 23:33 LES DERNIERS HOMMES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FOOT! 1:25

FOOT! 1:32 INCOGNITO 3:02 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

14 FEBRUARIE 15 FEBRUARIE 16 FEBRUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 105TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

7 FEBRUARIE 20141616F L U XF L U X Magazin

CMYK

CMYK

C u v â n t u l „criptă” este de origine greacă, desemnând ceva ascuns. Și cu-vântul german „Gruft” tot de aici derivă. Mor-mintele amena-jate în subteran pe lângă ziduri constituie pre-cursorii criptelor creștine. Peste unele morminte au fost ridicate biserici, de exem-plu biserica Sf. Petru din Roma. Construcţia a fost în așa fel gân-dită, încât altarul să vină exact deasupra mormântului, pentru ca acesta să poată fi venerat, ceea ce a dus la dezvoltarea unei încăperi sub corul bisericii cu punct central în mormântul sfântului. Nu se știe dacă cripta domului din Speyer a fost destinată și păstrării unor anumite relicve, dar în orice caz nu ascunde niciun mormânt de sfânt.

Cripta reprezintă punctual cul-minant al construcţiilor de gen, fi -ind de departe cea mai mare în stil romanic, remarcabilă pentru orga-nizarea arhitectonică și divizarea sa armonioasă. Ea constă din patru spaţii amplasat sub corul domului. În centru se afl ă un spaţiu pătrat împărţit în 9 bolţi. Tavanul se îm-parte și el prin arcele din gresie galbenă și roșie. La nord și la sud de acest spaţiu se afl ă fragmen-te spaţiale similare, separate de piloni groși. La est se leagă un alt braţ, care se desfășoară în absida semicirculară. În total cripta are o lăţime de 35 de metri și o lungime de 46. Înălţimea bolţilor duce cam la 7 metri.

Cripta a fost iniţial gândită ca o biserică, cuprinzând 7 altare, cel central găsindu-se în aripa de est. În dom slujeau în evul mediu în jur de 70 de clerici. De o importanţă deosebită este cristelniţa dintr-un singur bloc, ale cărei margini se prelungesc în semicercuri. Este cea mai veche cristelniţă romani-că de la nord de Alpi. Din centrul criptei spre vest se ajunge printr-o ușă de fi er masiv la mormintele

regale. În ”anticameră” sare în ochi epitaful lui Rudolf de habsburg, care îl înfăţișează cu sceptru, co-roană și globul crucifer, stând pe un leu. Chipul este defi nit de nasul caracteristic al dinastiei și pare îm-bătrânit de griji. În evul mediu ast-fel de reprezentări exact erau neo-bișnuite, regele apărând de obicei în fl oarea tinereţii și fără trăsături personalizate. De aceea, epitaful este un exemplu interesant pentru o practică artistică specifi că abia secolului al XIII-lea. Pe pereţii la-terali mai sunt reliefuri gotice din secolul al XV-lea.

După două trepte se ajunge la morminte, intrarea fi ind de dată recentă. Înainte mormintele au trecut neobservate secole în șir, pentru că regii au fost îngropaţi în capătul estic al navei centrale sub podea. Mai târziu ia naștere anexa cu trepte a domului cu corul ridi-cat. La începutul secolului al XX-lea, cripta devine accesibilă. Locul forma în evul mediu fi nele navei centrale, lucru vizibil prin bazele stâlpilor de la intrare.

Cine se odihnește în criptă? Regalitate reprezentând casa de Salier, Staufer, Habsburger sau Nassauer. Sarcofagele sunt ordo-nate în două rânduri. În rândul din spate sunt cele mai vechi mormin-te, cele din dinastia salienilor: Kon-rad II (moare în 1039 în Utrecht), ctitorul domului, are sarcofagul central, iar alături sunt Heinrich III, Heinrich IV, Heinrich V, Gisela (soţia lui Konrad) și Bertha (soţia lui Heinrich IV). În rândul din faţă sunt îngropate personaje impor-tante din secolul următor: Phillip

von Schwaben, Bea-trix (soţia lui Friedrich Barbarossa), Rudolf von Habsburg, Albre-cht von Osterreich, Adolf von Nassau. În criptă se mai găsesc sarcofagele a cinci episcopi din secole-le XII-XIII, iar nișa din dreapta mormintelor conţine moaște.

Sursa: turismistoric.ro

Manuscrisul Voynich este unul dintre cele mai misterioase docu-mente medievale, pe care cerce-tătorii s-au chinuit zadarnic, zeci de ani, să-l descifreze. Acum, un botanist american susţine că poa-te sparge codul și știe în ce limbă a fost redactat manuscrisul.

Documentul a fost descoperit în anul 1912

într-o mănăstire din Italia, de către vânzătorul

de cărţi Wilfred Voynich, scrie Daily Mail.

Tratarea cu carbon a arătat că textul datează din perioada Renașterii, anii 1404-1438, însă ni-meni nu înţelegea ce scrie în el. La un moment dat s-a bănuit că este, de fapt, o farsă atent elaborată.

Cele 240 de pagini scrise pe piele de viţel conţin ilus-traţii, diagrame și texte ciudate, scrise de la stânga la dreapta.

Deși criptografi i au încercat să descifreze inscripţiile, nu au reușit. Acum, botanistul Arthur Tucker de la Uni-versitatea Delaware susţine că desenele din manuscris sunt cheia misterului. El a observat că 37 din cele 303 plante prezentate provin din Mexic, prin urmare textul trebuie să fi e scris în limba aztecă, numită Nahuatl.

Aceasta era limba folosită mai ales de azteci, înce-

pând cu secolul al VII-lea. După cucerirea spaniolă, alfa-betul aztecilor a fost înlocuit cu cel latin. În prezent, mai

există aproximativ 1,5 milioane de persoane în Mexic

care vorbesc această limbă, dar nimeni nu mai cunoaște alfabetul.

Echipa de botaniști condusă de Tucker caută acum denumirile plantelor, pentru ca apoi să poată găsi un

cod al literelor, care să permită descifrarea întregului text.

Sursa: descopera.ro

Odată cu trecerea timpului, moștenirea culturală pe care ne-au lăsat-o înaintașii degradează ori dispare cu desă-vârșire. De cele mai multe ori însă, nu factorul temporal este determinant, ci nepăsarea ori chiar reaua-credinţă a unor factori de decizie. În ultimii douăzeci de ani, patri-moniul cultural al Republicii Moldova este supus unei agresiuni fără precedent și se afl ă în continuă degradare, se arată într-un studiu lansat de Centrul Analitic Inde-pendent Expert-Grup. Această situație a fost generată în special de nivelul de dezvoltare economică și de situaţia social-politică instabilă din ţară în ultimii 20 de ani. Un pericol real pentru patrimoniul arhitectural și natural din Republica Moldova îl constituie presiunea investiţiilor imobiliare și a construcţiilor neautorizate ce au parvenit odată cu creșterea economică.

Infografi cul prezentat de budgetstories.md arată că în municipiul Chiși-nău, din numărul total de 977 de monumente istorice, 254 au avut de suferit din cauza nerespectării legislaţiei în vigoare. Monumentele de patrimoniu imobil de categorie naţională și locală au fost demolate, incendiate sau mo-difi cate prin lucrări de construcţie neautorizate.

Și mai gravă este starea patrimoniului în Centrul Istoric al Chișinăului: 80 de monumente arhitecturale au fost demolate (44 dintre care au fost dărâ-mate în perioada 1993-2006, iar 36 de obiective – în perioada 2006-2012); 17 clădiri istorice au fost ruinate; 160 au suportat intervenţii ilegale ce au prejudiciat autenticitatea monumentelor.

În Republica Moldova, starea patrimoniului în baza evaluării a 788 de monumente de categorie naţională din 366 de localităţi (29 de raioane) pre-zintă, de asemenea, un tablou dezolant.

Astfel, 15 la sută din imobile și situri istorice au fost demolate; 40% din imobile și situri istorice se afl ă într-o stare de degradare avansată; 111 bi-serici au fost mutilate; 31 de biserici sunt într-o stare nesatisfăcătoare și nu întrunesc normele de conservare: 4 biserici de lemn sunt în stare de degra-dare avansată; alte 18 biserici de lemn au fost demolate; 8 mănăstiri sunt în stare nesatisfăcătoare, iar starea a 20 de mănăstiri poate fi califi cată drept deplorabilă; 20 de edifi cii de arhitectură civilă sunt degradate; 50 de monu-mente de for public sunt în stare nesatisfăcătoare, iar 80 la sută din conacele boierești se afl ă acum în stare de ruină.

Datele au fost colectate și analizate de Tatiana Savva. Infografi cul a fost realizat de Opera Studio la comanda Centrului Analitic Independent „EX-PERT-GRUP”.

FLUX

Demolarea istoriei? Starea patrimoniului arhitectural în

Republica Moldova

Cripta domului din Speyer – una dintre cele mai frumoase

subterane ale creştinătăţii Cripta domului din Speyer (Kaiserdom/Mariendom) este una dintre cele mai frumoase încăperi subterane ale creștinătăţii. După expresia poetului Reinhold Sch-neider este împreună cu mormintele sale de regi și re-gine „cel mai minunat monument de pe acest pământ”. Simetria și împărţirea sa atestă o adevărată ordine divină. Asta voiau de fapt constructorii: ca aici să fi e un spaţiu ceresc, o locaţie apropiată divinităţii. Întrucât Dumnezeu este cel care creează ordinea din haos.

Cel mai ciudat manuscris din lume, la un pas de descifrare