Ziarul Flux, Ed. 2 (975)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

24.01.2015

Noros, 2 5 0C

23.01.2015

Noros, 3 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................20.25231 Do lar ame ri can ............. 17.41761 Leu românesc ................. 4.49931 Ru blă ru sească ............... 0.2691

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Timpul consumă rodul oricărei acţiuni care nu-i

îndeplinită îndată.

Pancatantra

Cursul valutar 23.01.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 23 ianuarie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Grigorie, Ep. Nisei; Cuv. Dometian Ep. și Cuv. Antipa

Atonitul din Calapodești

BERD: Căderea economiei ruse va afecta ţările din regiune, inclusiv R. Moldova

Mascarada impozitării profitului

Traian Băsescu, cercetat în opt dosare

Papuc a fost condamnat, întrebările au rămas

33

44

55

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

ECONOMIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 2 (975)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

De aproape două luni, politicieni așa-ziși proeu-ropeni încearcă să scoată la lumina zilei o nouă alianţă de guvernare care să ne ducă spre un trai fericit și îmbelșugat. Toţi cei care în campania electorală semnau petiţii și ne îndemnau cu patos să votăm „răul cel mai mic”, adică pe cei suspec-taţi de corupţie, de furt, de îmbogăţire ilicită, pe cei care au obstrucţionat justiţia, s-au împotrivit reformelor, și-au aser-vit instituţiile statului, pentru că altfel, afi rmau ei, ne mănâncă Siberia, ne invadează extremiștii, acum se crucesc și se mi-nunează de faptul că ale-șii nu se pot înţelege și că nu le pasă de ţară. Că își caută de ambiţii și intere-se, când nu avem adoptat bugetul, când spitalele rămân fără medicamen-te, valuta naţională este la pământ, iar preţurile o iau razna, devalorizând veniturile și așa mizere ale populaţiei.

Este și asta o ipocrizie, pentru că „societatea civilă”, care ne-a des-cântat în campanie cu vorbe despre lipsa de alternativă, cu promisiuni că Europa îi va lecui pe toţi de co-rupţie, știa exact ce hram purta fos-ta guvernare aburcată acum, prin tertipuri și fraudă, iarăși la putere. Sunt aceiași eroi, care au negociat la fel și după alegerile anticipate din 2010, prin șantaj, lovituri sub centură, luptând la sânge pentru funcţii, adică pentru pârghii prin

care să-și promoveze și protejeze interesele. Acum de ce s-ar lamen-ta, dacă totul era previzibil. Mai de-grabă, ar trebui să-și pună cenușă pe cap.

Nu au putut impulsiona negoci-erile pentru formarea unei coaliţii proeuropene, așa cum s-a sperat, nici ofi cialii europeni care au venit marţi, 20 ianuarie, în acest scop la Chișinău.

Cei trei lideri de partide au inter-pretat diferit întrevederea cu euro-

penii. Vladimir Filat a menţionat că s-a făcut un pas important în ceea ce privește înţelegerea mai bună a situaţiei, afi rmând că după discu-ţie au crescut „șansele unei coaliţii PLDM-PD-PL”.

Mihai Ghimpu a concluzionat că, potrivit europenilor, alianţa trebuie să fi e formată din PLDM-PD-PL, „cu toate problemele pe care le avem”, pentru că astăzi nu avem „mai buni decât noi”.

Continuare în pag. 3

Negocieri cu năbădăi. Ghimpu întrevede Negocieri cu năbădăi. Ghimpu întrevede posibilitatea unui nou „Maidan”posibilitatea unui nou „Maidan”

Luptăm cu corupţia, dar tot marii corupţi

ne conduc ţara

Reforma de la Procuratură,

pe mâini sigure



Urgenţa, medicina de familie şi spitalele vor primi mai puţini bani în acest an

23 IANUARIE 201522F L U XF L U X Actual

Luni, 19 ianuarie, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul 7 aprilie. În același dosar a fost condam-nat și fostul comisar general al capitalei, Vladimir Botnari, care a primit 2 ani de închisoare cu suspendare. Instanţa a decis, totodată, să le retragă celor doi gradele de general de poliţie și să-i lipsească de dreptul de a activa în instituţiile de forţă.

Foștii funcţionari au fost găsiţi vinovaţi pen-

tru neglijenţă în serviciu soldată cu decesul unei

persoane. În 2011, Judecătoria Centru i-a achitat

pe Papuc și Botnari pe motiv că faptele nu întru-

neau elementele infracţiunii incriminate.

Decizia Curţii de Apel este cu drept de atac

și poate fi contestată la Curtea Supremă de

Justiţie. Prin urmare, este devreme să vorbim

despre o decizie defi nitivă în privinţa vinovă-

ţiei fostului ministru. Papuc nu a fost încătușat

în sala de judecată, urmând să fi e reţinut abia

după pronunţarea deciziei motivate.

Ordinul de reţinere a fostului ministru de

Interne a ajuns la poliţia capitalei miercuri di-

mineaţă, iar poliţiștii declară că nu pot da de

urma acestuia. Pe de altă parte, avocatul lui

Gheorghe Papuc a dat asigurări că acesta nu a

fugit din ţară și nici nu intenţionează să o facă,

urmând să se prezinte singur la secţie.

Fostul președinte al ţării, Vladimir Voro-

nin, consideră că această condamnare are

un substrat politic: „Îmi pare că aici mai mult

se subînţelege o dimensiune politică. Pentru

că în aprilie se împlinesc șase ani de la acele

evenimente și de șase ani se vorbește despre

asta. Nu vă pare straniu că acum, urgent, cu

o zi înainte de ședinţa Parlamentului, a fost

pronunţată sentinţa de condamnare? Singuri

gândiţi-vă cui i-a trebuit”, a declarat Voronin în

faţa presei.

El a mai atenţionat că nici după șase ani de

anchetă, societatea civilă nu a primit răspuns

la întrebarea: cine sunt organizatorii violenţe-

lor din aprilie 2009?, „în schimb au fost con-

damnate persoanele care nu au permis de-

clanșarea haosului”.

Voronin a precizat că este prerogativa jude-

căţii să se pronunţe în privinţa vinovăţiei ex-

ministrului de Interne, dar a afi rmat că, poate,

în loc de acuzaţii, Papuc ar merita „mulţumiri pentru că a prevenit un maidan ca în Ucraina”.

Mai mult decât atât, potrivit lui Voronin, unul dintre magistraţii care a luat decizia de condamnare, Ion Pleșca, nici nu avea dreptul să participe la procesul de judecată, pentru că a condus comisia parlamentară specială în anul 2009, care urma să ancheteze evenimen-tele din aprilie. Atunci, el a plecat din funcţia de președinte al comisiei de anchetă și din cea de deputat fără a explica gestul, a mai amintit Voronin: „Apar foarte multe întrebări, multe lucruri stranii”.

Liderul comuniștilor a precizat că încă în 2011 a fost luată decizia de a înceta ancheta în acest dosar, din lipsă de probe și din moti-vul expirării termenului de prescripţie. Dar, a atenţionat Voronin, cu câteva zile înainte de ședinţa Curţii de Apel, dosarul a fost recalifi -cat din infracţiune gravă în infracţiune deose-bit de gravă, care nu are termen de prescrip-ţie. „Mi se pare că cineva vrea să se acopere”, a concluzionat ex-președintele ţării.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Centrul Naţional Anti-corupţie și-a prezentat recent Raportul de acti-vitate pentru anul 2014. Cifrele puse la dispoziţia publicului arată încura-jator și dau impresia că la noi se luptă de zor cu corupţia și că am avea chiar oarece succese în acest sens.

Astfel, în Raport se menţionea-ză că ofi ţerii CNA au depistat anul trecut aproximativ 600 de infracţi-uni, cu 20 la sută mai multe decât în 2013. Din totalul infracţiunilor, 448 au fost califi cate drept acte de corupţie și conexe corupţiei, 39 – in-fracţiuni de spălare de bani, iar 83 au fost alte tipuri de infracţiuni.

Potrivit CNA, infracţiuni de corup-ţie au fost constatate în toate insti-tuţiile publice și sectoarele econo-mice ale ţării, cele mai multe fi ind înregistrate în instituţiile de drept – 134; administraţia publică loca-lă (Primării) – 76; întreprinderi de stat – 68; birouri de avocatură – 22; medicină publică – 16; instituţii de învăţământ – 16; organe de control fi scal și revizie – 14; instituţii publi-ce în domeniul transportului – 10; instituţii înmatriculare transport,

califi care conducători auto – 9; ofi cii executori judecătorești – 8; organe ale apărării naţionale – 7; instituţii vamale – 5 etc.

Printre fi guranţii dosarelor penale gestionate de CNA și procurori s-au regăsit trei judecători, un procuror, un fost ministru al Afacerilor Inter-ne, un director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică și unul de la Agenţia Rezerve Ma-teriale, un director adjunct al Biro-ului Naţional de Statistică, un fost director al Moldova-Film, un șef al Inspectoratului Fiscal de Stat, un director interimar al Spitalului Cli-nic Republican, patru primari, un director de penitenciar, subordonat Ministerului Justiţiei, trei șefi de Di-recţii generale din cadrul Consiliului municipal Chișinău, șapte șefi de di-recţii și secţii MAI, 55 de poliţiști, 22 de avocaţi, doi șefi de Secţii de la Mi-nisterul Sănătăţii, un șef al Direcţiei Anti-Fraudă al IFPS, un revizor de la Ministerul Finanţelor, trei inspectori fi scali, șase directori de colegii, licee și școli etc.

Efi cienţa activităţii instituţiei nu se măsoară însă în dosarele intentate, ci în persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Evident, nu toate persoanele bănuite de corupţie vor primi o sentinţă de condamnare. Din păcate, multe dintre cele cu adevă-

rat vinovate. Centrul Anticorupţie susţine că a monitorizat permanent pe parcursul anului trecut ședinţele de judecată pe cauzele penale de corupţie, publicând pe pagina sa web sentinţele judecătorești privind condamnările. Însă aceste sentinţe au vizat mai puţin cazurile răsună-toare de corupţie.

Astfel, se menţionează în docu-ment, pe parcursul anului 2014, în instanţele judecătorești au fost exa-minate 31 de cauze penale de co-rupţie sau conexe corupţiei cu rezo-nanţă social sporită – din domeniul judecătoresc, al organelor de drept, fi nanciar, al administraţiei publice centrale etc. După cum se vede din Raport, cele mai multe dintre aces-tea nu au avut fi nalitate și se mai afl ă în procedură. Este vorba de mai multe cauze în privinţa unor judecă-tori de la Judecătoriile Telenești, Că-ușeni, Glodeni și din Chișinău.

Tot în procedură se mai afl ă și ca-uza penală în privinţa a 13 colabora-tori ai Poliţiei de Frontieră învinuiţi de corupere pasivă și a cinci cola-boratori ai Inspectoratului Naţional de Poliţie învinuiţi tot de corupere pasivă.

Nu a fost pronunţată sentinţa nici în cele șase cauze penale intenta-te în privinţa ex-președintelui și a ex-vicepreședintelui Băncii de Eco-nomii a Moldovei, a altor factori de decizie de la BEM.

Tot în curs de examinare se afl ă și cauzele penale în privinţa ex-minis-trului Finanţelor, a fostului șef de la FISC, dar și a șefului Direcţiei admi-nistrare fi scală a IFPS. La fel ca și cau-za penală în privinţa a 24 de vameși din cadrul Biroului Vamal Leușeni.

Condamnările se dau mult mai lesne în cazul unor infracţiuni mino-re, când mita constituie câteva sute de lei. Chiar zilele acestea, Serviciul Nord al Procuraturii Anticorupţie a anunţat despre condamnarea unui inspector al Serviciului Escortă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Flo-rești pentru comiterea unei infracţi-uni de corupere pasivă.

Acesta a fost reţinut de procurorii anticorupţie și ofi ţerii CNA pentru faptul că a pretins și primit 200 de lei pentru a-i transmite unui deţinut sume de bani, două telefoane mo-bile, ţigări și băuturi alcoolice de la rudele acestuia.

Sigur că orice infracţiune, orice lu-are de mită, oricât de neînsemnată, trebuie pedepsită. La fel ca și dela-pidările din avutul public. Problema e că la noi, marile infracţiuni rămân nepedepsite. Iar marii corupţi, marii hoţi despre care se știe că au furat milioane, că au înstrăinat singura bancă de stat, aeroportul, că și-au însușit bunurile statului prin tran-zacţii dubioase și decizii judecăto-rești ilegale, nu numai că se afl ă în libertate, ci sunt chiar la putere, își împart nestingheriţi cele mai profi -tabile funcţii, pentru a putea fura în continuare și, lucrul cel mai impor-tant, pentru ca nimeni să nu le poată cere socoteală pentru asta.

Moldova se plasează constant în coada clasamentelor mondiale pri-vind lupta cu corupţia. Asta în pofi -da asistenţei fi nanciare importante venite din partea Uniunii Europene și destinate luptei cu acest fl agel. Din acest motiv, mai mulţi ofi ciali europeni au criticat dur ţara noas-

tră, avansând presupunerea că banii alocaţi pentru lupta cu corupţia ar putea ajunge tot în buzunarele co-rupţilor.

„Republica Moldova are un nivel mare de corupţie, de fapt are unul dintre cele mai ridicate niveluri de corupţie din 100 de ţări. Dacă e să comparăm Republica Moldova cu Suedia, care ocupă locul trei în acest top, atunci ne întrebăm: cum ne pu-tem asigura că banii primiţi de la Uniunea Europeană nu vor ajunge în buzunarele oamenilor corupţi? Cum putem garanta că banii plăti-torilor de impozite nu vor fi cheltuiţi într-o manieră complet iresponsabi-lă?”, declara acum câteva luni euro-deputatul Peter Lundgren.

În cadrul unei emisiuni la Jur-nalTV, fostul judecător la CEDO, Sta-nislav Pavlovschi, afi rma că la noi, asistenţa acordată de UE, practic, se afl ă în afara oricărui control: „Este o tentaţie foarte mare a celor care nu sunt prea cinstiţi să-și bage mânu-ţele în acești bani pentru bogăţiile personale”.

Doar anul trecut Uniunea Euro-peană a alocat 60 de milioane de euro pentru reformarea justiţiei din ţara noastră.

FLUX

Luptăm cu corupţia, dar tot marii Luptăm cu corupţia, dar tot marii corupţi ne conduc ţara corupţi ne conduc ţara

Papuc a fost condamnat, întrebările au rămas

23 IANUARIE 2015 33 F L U XF L U XPolitic

BERD: Căderea economiei ruse va afecta ţările din regiune,

inclusiv R. MoldovaCăderea eco-nomiei ruse înrăutăţește prognoza economică pentru state-le din regiu-ne, inclusiv pentru ţara noastră. Ast-fel, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvolta-re (BERD) a redus estimările privind creșterea economi-că a Republicii Moldova în 2015 până la zero, faţă de 4 % cât anticipa în septembrie.

Într-un raport al instituţiei fi nanciare internaţionale cu privire la perspec-tivele economice regionale, citat de MOLDPRES, o scădere bruscă a preţului petrolului ar pune o presiune și mai mare asupra economiei Rusiei, deja fra-gilă, care ar afecta ţările care au legături strânse cu cea mai mare economie din Europa de Est. Economiștii BERD se așteaptă la o scădere a Produsului In-tern Brut al Rusiei cu aproape 4,8% în anul 2015. Banca a revizuit în scădere majoră previziunile din septembrie, care arătau o contracţie de 0,2 la sută.

Încetinirea economiei ruse va afecta ţările din CEE și Asia Centrală, prin intermediul remitenţelor, comerţului și investiţiilor. Instituţia fi nanciară europeană se așteaptă la o contracţie în medie pe regiune de 0,3 la sută, comparativ cu previziunile de creștere mult mai optimiste din septembrie de 1,7 la sută.

„Chiar și această prognoză este supusă unor riscuri considerabile”, a de-clarat Hans Peter Lankes, economist-șef al BERD. El s-a referit în context la o cădere mai mare decât cea prognozată a preţului petrolului, escaladarea în continuare a crizei dintre Ucraina și Rusia și o posibilă creștere a incertitudi-nii în zona euro.

În ceea ce privește economia Republicii Moldova, este așteptată o stag-nare în 2015, în timp ce în Belarus se anticipează o contracţie de 1,5 la sută, în Ucraina o scădere de 5 la sută. România, un alt partener important al R. Moldova, va înregistra o creștere de 2,8 la sută în acest an.

Pe de altă parte, Banca Mondială estimează că economia moldovenească va crește cu 3,0 la sută în acest an, iar în următorii doi ani se va produce o ac-celerare a creșterii acesteia la 3,5-5%, potrivit raportului „Global Economic Prospects”, publicat recent de instituţia fi nanciară internaţională. Conform experţilor băncii, Moldova continuă să fi e vulnerabilă la riscurile legate de mediul extern, presiunile fi scale și capacitatea scăzută a sectorului fi nanciar.

FLUX

În timp ce funcţia de pro-curor general a ajuns o piatră de încercare, dacă nu una de moară, în discuţiile privind constituirea unei noi coaliţii de guvernare, iar politicienii își sar la gât unul altuia pentru a obţine posibilitatea de a „reforma” instituţia, la Procuratura Generală nu pare să fi ajuns vreun vânt de primenire. Dimpotrivă, lucrurile se des-fășoară în albia lor fi rească, iar „cadrele” decid totul.

După cum a relatat recent jurnal.md, fostul procu-

ror adjunct al sectorului Buiucani, Elena Neaga, care a

ajuns în atenţia presei anul trecut, după ce a plasat pe

reţelele de socializare mai multe poze din locuinţa sa

luxoasă din orașul Strășeni, și-a găsit iarăși un fotoliu

confortabil, acum chiar la Procuratura Generală.

Un ordin în acest sens a fost semnat de șeful instituţi-

ei, Corneliu Gurin. Decizia vine la aproximativ opt luni

după ce Elena Neaga a fost sancţionată disciplinar și

retrogradată în funcţie.

Culmea este că Elena Neaga activează de peste două

luni tocmai în Secţia juridică, implementare a reforme-

lor legislative și instituţionale din cadrul Procuraturii

Generale. Acest fapt a fost confi rmat de reprezentanţii

Secţiei Personal din cadrul instituţiei. Elena Neaga se

ocupă de elaborarea actelor legislative și normative,

nu și de examinarea cauzelor penale.

Amintim că Elena Neaga a ajuns în vizorul opiniei

publice la sfârșitul lui februarie 2014, când a publicat

pe internet mai multe poze din locuinţa sa de milioane,

construită în 2012. Procuroarea și-a etalat în fotografi i

mobila scumpă și bijuteriile impunătoare din aur. Ele-

na Neaga a pozat și pe patul conjugal, în lenjerie.

Unii locuitori din Strășeni au declarat atunci că Elena

Neaga s-a îmbogăţit destul de repede, după ce a deve-

nit procuror, însă doamna procuror a afi rmat că și-ar fi făcut averea timp de 15 ani, perioadă în care a lucrat la o grădiniţă dintr-un sat din raionul Strășeni. După iz-bucnirea scandalului, Elena Neaga și-a șters profi lul de pe site-ul de socializare, iar Colegiul Disciplinar al Con-siliului Superior al Magistraturii i-a aplicat o mustrare pentru că a încălcat normele Codului de Etică.

Procurorul general Corneliu Gurin a semnat, la înce-putul lunii martie 2014, un ordin prin care Elena Neaga a fost retrogradată în funcţie, fi ind trimisă de la Procu-ratura sectorului Buiucani la Procuratura de Transport.

Comisia Naţională de Integritate a iniţiat la vremea respectivă un control pentru verifi carea legitimităţii veniturilor și proprietăţilor deţinute de Neaga. Mem-brii CNI au descoperit mai multe neconcordanţe în declaraţia de avere a funcţionarei și un cont bancar nedeclarat.

În aceste condiţii, CNI a sesizat Procuratura Gene-rală. Însă Elena Neaga a depus o cerere la Judecătoria sectorului Râșcani prin care a solicitat anularea actului de constatare al Comisiei Naţionale de Integritate, iar solicitarea a fost acceptată.

Nu ar mai fi altceva de comentat decât că reformele de la Procuratura Generală sunt pe mâini bune.

FLUX

Reforma de la Procuratură, pe mâini sigure

Urmare din pag. 1Marian Lupu a punctat însă că nu

a fost discutat în detalii formatul co-aliţiei și nu s-au făcut recomandări în acest sens, pentru că asta „ar în-semna presiuni, intervenţii”. „Pe ei îi interesează parcursul politicii exter-ne și interne în RM după formarea noii guvernări”, a menţionat șeful democraţilor.

La ora actuală, nu există semne că ne-am apropia de un fi nal fericit. Ne-gocierile dintre cele trei partide care sunt cu ochii la Europa și cu mâna pe comând par să se fi împotmolit defi nitiv. După mai multe runde de discuţii care s-au desfășurat pe par-cursul acestei săptămâni, potenţialii aliaţi par să fi ajuns pe poziţii irecon-ciliabile.

Doar șeful PLDM afi șează o poziţie mai împăciuitoare, afi rmând că dis-cuţiile ar trebui să continue, că mai este timp pentru a se ajunge la o în-ţelegere, îndemnând liberalii să vină cu formulări clare privind pretenţiile pe care le au.

Democraţii, în schimb, consideră că situaţia nu a evoluat deloc după săptămâni de discuţii. Progrese zero, a constatat șeful democraţilor Marian Lupu, care i-a învinuit pe li-berali de faptul că nu acceptă niciu-

na dintre propunerile făcute în ceea

ce ţine de structura Guvernului ori

partajarea funcţiilor. În mod ultima-

tiv, Lupu i-a somat pe liberali să ia o

decizie, afi rmând că, în caz contrar,

va găsi o modalitate pentru oferirea

unei guvernări efi ciente: „Cu PL sau

fără PL, contează mai puțin”.

Ulterior însă, Lupu a dat de înţeles

că ar vrea totuși mai mult fără PL.

Astfel, democratul i-a îndemnat pe

„colegii din PLDM” să accepte for-

mula unei coaliţii politice PLDM-PD

care să-și asume responsabilitatea

pentru guvernare în Republica Mol-

dova.

Ieri, după o nouă întrunire a Par-

lamentului în sesiune extraordinară,

când a fost amânată iarăși alegerea

conducerii Legislativului, liberalul

Mihai Ghimpu a venit cu acuzaţii

dure la adresa Partidului Democrat.

El a pus întreaga vină pentru eșecul

negocierilor pe seama democraţilor,

care, în opinia lui, vor să guverne-

ze împreună cu comuniștii. Potrivit

acestuia, democraţii nu vor să ţină

cont de recomandările europenilor

de a depolitiza instituţiile de drept și

a numi în funcţia de procuror gene-

ral o persoană apolitică, desemnată

în urma unor consultări cu reprezen-

tanţii Comisiei Europene, pentru că

nu vor să piardă controlul asupra in-stituţiei în cauză.

De asemenea, Ghimpu i-a acuzat pe democraţi că vor să-și păstreze Ministerul Transporturilor pentru că au anumite interese, cum ar fi ce-darea Căilor Ferate către investitori din Federaţia Rusă, așa cum afi rma anterior ministrul democrat al Eco-nomiei, Andrian Candu.

În opinia lui Mihai Ghimpu, PD continuă politica de compromitere a Partidului Liberal, iar toate decla-raţiile despre pretenţiile liberalilor la anumite funcţii se fac pentru ma-nipularea cetăţenilor și nu sunt de-cât niște baloane care se sparg, unul după altul.

Liberalii nu se ţin de funcţii și sunt pentru crearea unei alianțe în-tre cele trei partide proeuropene, a mai adăugat șeful PL. Totodată, el a punctat că soarta viitoarei alianţe este astăzi în mâinile PLDM, fără de care nu este posibilă crearea unui Guvern minoritar, și că liberal-de-mocraţii trebuie să-și asume acum întreaga responsabilitate.

De altfel, experţii sunt sceptici în privinţa viabilităţii unui Guvern mi-noritar, afi rmând că acesta ar fi unul șantajabil, care nu va putea promo-va reformele și nu va fi în stare să guverneze.

Liberalul a mai avertizat că dacă PD va face alianţă cu socialiștii și

PCRM, adică va devia cursul euro-pean, vom avea și la noi un „Mai-dan”.

Democraţii și liberal-democraţii au negat acuzaţiile și au afi rmat că nu sunt doar pentru depolitizarea instituţiilor de drept, ci și a întregu-lui sistem judiciar.

„Această polemică nu e serioasă. Jocurile politice sunt importante, doar că s-a ajuns prea departe și vreau să spun că PLDM nu va admite alegeri anticipate în ţara noastră și își va asuma decizia pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Mâine este ziua în care se vor lua deciziile. Nu o putem întinde la nesfârșit. Ţara are nevoie de guvernare și va avea. În acest sens vom face tot ce este ne-cesar. Alegerile anticipate pentru RM ar fi un dezastru”, a declarat Filat, citat de jurnal.md.

Judecând după replicile pe care și le aruncă, în văzul lumii, potenţialii aliaţi, ne putem imagina cum se „ne-gociază” și ce acţiuni se întreprind în culise. Iar întreaga societate a ajuns astăzi ostatic în aceste jocuri de in-terese și lupte pentru putere. Astfel că, în curând, alegerile anticipate ar putea înceta să mai pară răul cel mai mare.

Ioana FLOREA, FLUX

Negocieri cu năbădăi. Ghimpu întrevede Negocieri cu năbădăi. Ghimpu întrevede posibilitatea unui nou „Maidan”posibilitatea unui nou „Maidan”

Colaj: mesaj.mdColaj: mesaj.md

23 IANUARIE 201544F L U XF L U X Economic

Urgenţa, medicina de familie şi spitalele vor primi mai puţini bani în acest anMedicina de familie și cea de urgenţă, precum și spitalele, vor primi mai puţini bani de la CNAM, decât anul trecut. Și pentru medicamente compensate a fost redus bugetul.

Serviciul de Urgenţă va fi fi nanţat în volum mai redus, în comparaţie cu anul trecut. Cifra stabilită în Normele metodologice de aplicare a Progra-mului unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2015 este de 380 de milioane de lei, cu 2,1 milioane de lei mai puţin. Sta-tul va fi nanţa în volum mai mic și asistenţa medicală primară. Scăderea nu este esenţială, fi ind vorba de o micșorare de 200 de mii de lei. Suma stabilită de autorităţi este de 1,372 de miliarde.

Cu aproape 2 milioane a scăzut și bugetul pentru asistenţa medicală de ambulatoriu, de la 330,9 milioane la 329,1 milioane. Scade și fi nanţarea pentru medicamentele compensate, în pofi da tuturor recomandărilor de a majora atât lista, cât și coefi cientul de compensare. Astfel, anul trecut Programul unic prevedea 226 de mii de lei, pentru acest an însă au fost alocate 214 mii de lei. Dacă suma trimestrială prevăzută pentru întreaga ţară va fi depășită, atunci instituţiile medicale care au prescris mai multe preparate urmează să suporte cheltuielile din bugetul propriu, în mod egal. O scădere neesenţială se înregistrează și în cazul spitalelor, care vor fi contractate în 2013 în volum de peste 2,234 miliarde de lei.

O scădere se înregistrează și în cazul serviciilor de înaltă performanţă, iar pentru îngrijirile la domiciliu sunt prevăzute 6,6 milioane de lei, mai mult cu 100 de mii de lei decât anul trecut.

În acest an, în Programul Unic au fost incluse și unele servicii noi, însă în volum mai restrâns decât s-a anunţat anterior. Astfel, în baza poliţei do-ritorii vor putea să benefi cieze de consiliere pentru renunţarea la fumat. Totodată, copiii până la 12 ani vor benefi cia de servicii stomatologice gra-tuite, însă nu și de protezare și restaurare. În schimb, în Program nu se indică nimic despre asigurarea în baza poliţei a implanturilor și exoprote-zelor mamare pentru femeile care au suportat mastectomii, deși asta pre-vede Legea Ocrotirii Sănătăţii, modifi cată în luna mai de către deputaţi.

Anul acesta, CNAM a stabilit un buget provizoriu, deoarece încă nu avem o Lege a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru 2015. Ministerul Sănătăţii a propus printr-un proiect de iniţiativă legislativă majorarea poliţei cu 800 de lei în sumă fi xă și cu un 1 procent în formă de contribuţii, însă Consiliul de Administraţie al CNAM a respins proiectul.

Irina PAPUC, Sursa: sanatate.md

Discuţiile de la Davos, o mică staţiune montană elveţiană care îi reunește timp de câteva zile pe an pe cei mai puternici poli-ticieni și oameni de afa-ceri și pe cei mai în vogă gânditori ai momentului, au dat prilejul guvernato-rilor băncilor centrale să strângă rândurile în jurul confratelui lor elveţian, a cărui decizie de a retrage plafonul minim de curs valutar al francului elve-ţian faţă de euro a stârnit o furtună politică în Cro-aţia, Polonia și România din cauza creșterii ratelor persoanelor cu credite în franci.

„Globalizarea” radicalismului, con-fl ictul pentru dominaţie geopolitică și comercială dintre SUA, Europa și Rusia, criza din Ucraina, prăbușirea preţurilor petrolului și reziduuri-le toxice lăsate de criza fi nanciară mondială pe pieţe și, mai ales, în economia americană sunt elemente despre care elita miliardarilor lumii prezenţi la Forumul Economic Mon-dial de la Davos cred că pun în pe-ricol stabilitatea globală. Cele mai puternice sindicate n-au pierdut șansa oferită de Davos să avertizeze că distribuirea inegală a veniturilor riscă să creeze turbulenţe grave so-ciale și au cerut „mulţimii” de miliar-dari să împartă cu angajaţii „fructe-le” creșterii afacerilor și economiilor, notează Ziarul Financiar.

Teama și nervozitatea au prelu-at controlul economiei americane, ceea ce face ca investiţiile să fi e mai mici în timp ce senzaţia de inegali-tate crește, au afi rmat pentru CNBC economiști de top, laureaţi ai pre-miului Nobel, prezenţi la Forumul Economic Mondial.

La aniversarea a 800 de ani de la apariţia în Anglia a Magna Carta, considerată prima constituţie eu-ropeană, reprezentanţii uniunilor sindicale cer la Davos o nouă Mag-na Carta, care să rezolve problema distribuirii inegale a veniturilor și pe cea a șomajului. Ei îndeamnă „urgent” companiile să prevină tur-bulenţele sociale prin împărţirea fructelor creșterii cu angajaţii, scrie The Guardian.

„Politicienii și liderii din lumea afacerilor prezenţi la Davos stau pe un vulcan de nemulţumiri întemeia-te alimentat de șomaj, inegalitate și austeritate. Avem responsabilitatea colectivă de a schimba lucrurile”, a spus Philip Jennings, secretarul ge-neral al UNI Global Union, o federa-ţie internaţională de sindicate.

El a avertizat că îndemnul „Staţi calmi și continuaţi” nu este atitudi-nea potrivită în vremuri marcate de urgenţă și anxietate. Jennings a spus că sindicatele au soluţia problemei: un viitor construit pe salarii care să permită acoperirea nevoilor de bază, job-uri decente și negocieri colective în care salariatul are un loc la masă.

Frances O’Grady, secretarul ge-neral al TUC, o federaţie de uniuni sindicale din Marea Britanie, a aver-tizat că lumea este transformată de „lăcomia fără limite” a celor mai bo-gaţi 1%.

„Anul acesta la Davos vom cele-bra a 800-a aniversare a Magna Car-ta, un punct de cotitură al democra-ţiei moderne. Nu ar trebui să uităm că democraţia a fost câștigată cu greu și nu ar trebui să o lăsăm să ne scape, continuând pe calea inegali-tăţii spre benefi ciul câtorva multi-miliardari. Avem nevoie de o nouă Magna Carta care să te includă și pe tine, o Magna Carta a egalităţii, a locurilor de muncă și a creșterii sus-tenabile. Noi, oamenii, am vorbit, iar Davos trebuie să asculte”, a spus Jennings.

Șefi ai unor instituţii fi nanciare puternice precum Mark Carney, gu-vernatorul Băncii Angliei, și Chris-tine Lagarde, directorul general al FMI, au avertizat că distribuirea ine-gală a veniturilor va eroda creșterea economică dacă este lăsată să se acutizeze.

FLUX

Cele ce urmează încearcă să creioneze câ-teva din stările reale de lucruri din economie, punând cap la cap date care scapă în spaţiul public. Potrivit Registrului Comerţului, în Ro-mânia operau efectiv, în 2013, 643 000 de fi rme cu o cifră totală de afaceri de 1 114 mld de lei (circa 251 mld de euro), care au raportat profi turi de 74 mld de lei (16,6 mld de euro). Din acestea, 63 250 de fi rme (adică numai vreo 10%), deţinute de capitalul străin, au realizat o cifră de afaceri de 554 mld de lei (125 mld de euro), respectiv jumătate din cifra de afaceri de ansamblu a companiilor din România, adu-când însă în spaţiul fi scalizării profi turi de 34 mld de lei (vreo 7,6 mld de euro), adică numai 46% din totalul profi turilor raportate în Româ-nia. Iată o primă anomalie, dar nu și cea mai gogonată! Reiese că mult cântatul și mult lău-

datul capital străin ar fi mai puţin performant decât capitalul autohton și că a venit în Româ-nia să se inspire din realizările românești și nu să facă profi t, după cum credeam noi, proștii, încrezători în normele capitalismului.

Dacă nu ţi-a fost spălat creierul, este lesne de găsit explicaţia acestor date care sfi dează bu-nul-simţ: capitalul străin obţine profi turi în Ro-mânia, și încă unele fabuloase, dar le ascunde de la impozitare, mai concret le externalizează prin diferite metode înainte de fi scalizare, iar ceea ce rămâne să fi e impozitat este derizoriu. În timp ce posibilităţile capitalului românesc se rezumă în evazionarea fi scalizării profi tului la neînregistrări în acte și artifi cii contabile, capitalul străin dispune de capacităţi infi nit mai mari în domeniu prin ascunderea legală sau la marginea legii a profi turilor în reţeaua internaţională de producţie și comercializare a fi rmelor. În realitate, profi tabilitatea capi-talului străin este de cel puţin 2 ori mai mare (pe unitate de capital) faţă de cea a capitalului românesc, graţie atuurilor recunoscute (și ridi-cate în slăvi) în plan tehnologic, organizaţio-nal și fi nanciar. Pentru a nu forţa evaluările, să

admitem însă o profi ta-bilitate doar de 1,7 ori mai mare (respectiv cea rezultând din faptul că, după datele aceleiași surse statistice, capi-talul străin realizează jumătatea din cifra totală de afaceri utili-zând nici 29% din forţa de muncă angajată în România). Înseamnă că, la o asemenea rată de profi tabilitate, capi-talul străin obţine, de fapt, spre 68-70% din profi turile realizate pe ansamblu în economia din România, respectiv, de cel puţin 1,5 ori mai mult decât raportează.

Cât ajung să plătească, în realitate, capitalul străin și cel românesc din ceea ce s-ar cuveni să plătească în contul impozitului pe profi t? Din date ofi ciale ale Ministerului de Finanţe privind evaziunea fi scală afl ăm că rata efecti-

vă de colectare din impozitul pe profi t este de

20-21%, restul de 80% constituind evaziune.

Mai precis, profi turi făcute „pierdute” înainte

de impozitare. Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Mascarada impozitării profi tuluiMascarada impozitării profi tului

FORUMUL DE LA DAVOS:

Elementele care pun în pericol stabilitatea globală

23 IANUARIE 2015 55 F L U XF L U XExterne

Numele fostului preșe-dinte Traian Băsescu apa-re în opt dosare penale, notează digi24.

Procurorul general al României a cerut o situaţie cu privire la dosarele penale care îl vizează și pe Traian Bă-sescu, a căror soluţionare a fost sus-pendată în timpul celor două man-date ale sale ca șef al statului.

Este vorba despre opt dosare pe-nale în care nu s-a decis o soluţie până la acest moment: unul pe rolul Parchetului General, altul la DNA, un altul pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și cinci pe rolul DIICOT.

În ultimii ani au fost însă mult mai multe cauze în care se regăsea nu-mele lui Traian Băsescu, informează sursa. La Parchetul General, în pe-rioada 2004-2014 au fost 58 de do-sare penale în ceea ce îl privește pe Traian Băsescu. Dintre acestea, 53 au fost soluţionate prin închidere,

iar unele au fost declinate spre alte unităţi de parchet.

Potrivit datelor comunicate de Parchetul instanţei supreme, cele mai multe au fost închise pentru că fapta nu există sau nu întrunea ele-mentele unei infracţiuni.

În ceea ce privește Direcţia Naţio-nală Anticorupţie, în intervalul 2002-2012, au fost înregistrate patru cau-ze penale în care apare numele lui Traian Băsescu, din care unul singur este în curs de soluţionare, celelalte fi ind soluţionate.

La Direcţia de Investigare a Infrac-ţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost înregistrate în cursul anului 2012 șase dosare pe-nale în care apare numele lui Traian Băsescu, din care cinci sunt în curs de soluţionare, iar unul a fost clasat prin ordonanţa din 9 ianuarie.

La sfârșitul anului trecut, dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză pe fostul președinte Traian Băsescu de șantaj a fost redeschis

de procurorii Parchetului instanţei supreme, întrucât fostul șef al statu-lui nu mai benefi ciază de imunitate.

În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, declara că o posibilă redeschidere a dosarului „Flota” „va fi avută în ve-dere”, precizând că vor fi numeroase persoane care vor face „fel și fel de solicitări”. Șeful Ministerului Public adăuga că aceste analize vor fi făcu-te în baza probelor și pe baza dispo-ziţiilor Codului de procedură penală.

Dosarul „Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care fl ota ro-mânească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare ca-pacitate, prin infracţiuni săvârșite de cei care ar fi iniţiat și derulat fra-udulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de fi rme priva-te Torvald Klaveness Oslo din Nor-vegia, în perioada aprilie 1991 – au-gust 2000, precizează ziuaveche.ro.

Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor.

O expertiză publicată în timpul pri-

mului mandat de președinte al lui

Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat

niciun prejudiciu pentru partea ro-

mână, fapt folosit de șeful statului în

declaraţii publice pentru a-i sancţi-

ona pe cei care l-au învinovăţit de-a

lungul timpului de vânzarea Flotei.

Președintele Traian Băsescu spu-

nea, în iunie 2012, că, din câte știe,

nu are niciun dosar penal, dosarele

„Casa din Mihăileanu” și „Flota” fi ind

închise, el apreciind că atacurile pe

această temă reprezintă minciuni

ale „pușcăriabililor”.

FLUX

Criza ucraineană ar putea dege-nera într-un confl ict mai amplu, întrucât lucrurile nu sunt total sub control, a declarat miercuri, 21 ianuarie, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Lamberto Zannier, citat de AFP, notează AGERPRES.

„Sunt îngrijorat. Confl ictul ucrainean este un element de instabilitate care ar putea evolua și ar putea degenera într-un confl ict mai amplu”, a spus Zannier, care participă la Forumul eco-nomic de la Davos.

Confruntările armate s-au amplifi cat în ulti-mele zile în estul separatist al Ucrainei, unde mai mulţi civili au fost uciși și răniţi în bombar-damentele din Doneţk, potrivit autorităţilor locale.

Secretarul general al OSCE a insistat că nu există o soluţie militară la confl ictul din Ucrai-na și că trebuie continuată „pista politică” în conformitate cu acordurile convenite la Minsk în septembrie anul trecut.

La rândul său, Rusia a acuzat SUA că doresc să „domine lumea”, în special impunându-le euro-penilor poziţia lor privind criza ucraineană.

„Sunt puse în discuţie frontierele. Dacă se reia discuţia asupra principiilor fundamentale pe baza cărora s-a lucrat în ultimii 40 de ani

în contextul OSCE, dezvoltând instrumente-le pentru a proteja minorităţile naţionale sau convenind principii fundamentale precum in-violabilitatea frontierelor și garanţii ale inte-grităţii teritoriale, atunci se pierde un element de stabilitate în relaţiile internaţionale”, a ex-plicat Zannier.

În opinia sa, în afara subiectului criza ucrai-neană, SUA și Rusia ar trebui să conlucreze cu privire la o agendă globală, unde există punc-te de vedere convergente asupra unor chesti-uni de interes comun, ca terorismul, mediul și energia.

„Statele Unite vor să domine lumea”, a decla-rat miercuri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă, au relatat AFP și Reuters, citate de AGERPRES . „În centrul fi losofi ei americane nu există decât un singur lucru: „noi suntem numărul unu”, a sub-liniat el.

Lavrov a făcut, de asemenea, apel la Washin-gton să treacă de la „dictat” la cooperare.

În discursul privind starea naţiunii susţinut marţi în Congres, președintele american Ba-rack Obama a declarat că „Rusia este izolată”, iar economia ei „este bucăţi”.

„Apărăm principiul conform căruia marile puteri nu trebuie să le hărţuiască pe cele mai mici, opunându-ne agresiunii ruse, susţinând democraţia în Ucraina și oferindu-le noi asi-gurări aliaţilor noștri din NATO”, a spus Barack Obama.

„Anul trecut, în contextul în care desfășuram munca difi cilă de a impune sancţiuni împreună cu aliaţii noștri, unii au sugerat că agresiunea (președintelui rus Vladimir) Putin constituie o demonstraţie magistrală de strategie și de forţă. Ei bine, astăzi, SUA sunt cele care se ţin puternice și unite cu aliaţii lor, în timp ce Rusia este izolată, iar economia ei este bucăţi”, a de-clarat liderul de la Casa Albă.

Miniștrii de Externe german, francez, rus și ucrainean au făcut apel la „încetarea ostilităţi-lor” în estul separatist al Ucrainei, potrivit unei declaraţii comune făcute publice la fi nalul unei reuniuni care a avut loc miercuri seara la Berlin.

„Miniștrii îndeamnă toate părţile să înceteze ostilităţile și să-și retragă armele grele în acord cu linia de contact” stabilită prin acordurile de la Minsk, potrivit comunicatului citat de Medi-afax.

Am făcut „progrese concrete” în negocierile privind dezescaladarea crizei din Ucraina, a de-clarat șeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier, după trei ore de discuţii cu omolo-gii săi în formatul denumit „Normandia”.

În pofi da acestui optimism, alte treisprezece persoane au fost ucise ieri dimineaţă la Do-neţk, în momentul în care un troleibuz a fost lovit de un obuz într-un cartier al orașului care până în prezent a fost ferit de lupte, a declarat un reprezentant al primăriei pentru AFP.

„Douăsprezece persoane au fost ucise în tro-leibuz și o alta într-o mașină care trecea prin apropiere”, a precizat un reprezentant al Servi-ciilor de urgenţă din oraș, un bastion al rebeli-lor separatiști ruși.

Circa zece persoane au fost rănite, potrivit unui prim bilanţ oferit de aceeași sursă.

FLUX

Risc crescut de atentate teroriste

în Europa Surse din cadrul serviciilor eu-ropene de spionaj avertizează că statele UE trebuie să inten-sifi ce măsurile de combatere a terorismului, existând un risc crescut ca reţeaua Al-Qa-eda sau indivizi radicalizaţi să comită atentate.

„Există motive de preocupare și pentru a fi extrem de vigilenţi. Reţeaua Al-Qaida este slăbită, dar poate organiza un atac contra Occidentului pentru a demonstra că încă există. Aceste preocupări sunt împărtășite de serviciile de informaţii, în special de către MI5 (serviciul britanic de informaţii interne – n.r.)”, avertizează un ofi cial din cadrul serviciilor de securitate, potrivit mediafax.ro.

La rândul său, eurodeputatul francez Arnaud Danjean, fost membru al servi-ciilor de spionaj, subliniază și el riscul ca Europa să se confrunte cu atacuri teroriste de amploare.

„Mă tem de un atac de amploare comis de Al-Qaida. Însă cea mai mare ameninţa-re este terorismul individual. Problema cu grupul terorist Stat Islamic nu este că ar comite vreun atentat, ci că îi inspiră pe al-ţii”, adaugă Danjean, avertizând că există în continuare riscul unor atentate precum cele din Franţa, soldate cu 17 morţi.

Potrivit serviciilor de spionaj, peste 3.000 de europeni radicalizaţi au devenit membri ai grupurilor teroriste din Siria și Irak.

Uniunea Europeană este pe cale de a elabora un plan pentru combaterea tero-rismului, care va fi analizat pe 29-30 ianu-arie, la reuniunea miniștrilor de Interne și ai Justiţiei.

FLUX

Traian Băsescu, cercetat în opt dosareTraian Băsescu, cercetat în opt dosare

Rusia acuză SUA că vrea să domine lumea. Confl ictul din Ucraina ar

putea degenera, avertizează OSCE

23 IANUARIE 201566F L U XF L U X Cultur=

Clădirea fostei Camere de revizie

gubernialăMonument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Vlaicu Pârcălab, 17 (colţ cu str. M. Kogălniceanu)

Prima atestare documentară cu privire la proprietatea imobiliară datează din 1895, când aparţinea familiei Vlahce. În vara anului 1897, această proprietate a fost cumpărată de către arhitectul Stepan Ignatovici Zalesky, care a demolat vechile construcţii și în 1900 fi nisează construcţia unei clădiri în trei nive-luri, cu subsol.

În 1900, această clădire a fost dată în aren-dă pentru 12 ani Camerei Guberniale de Re-vizie. Probabil, arhitectul Stepan Ignatovici Zalesky a fost autorul proiectului, care, în 1903, era proprietarul casei. În 1910, aceas-tă proprietate a trecut la Lihtman. În 1940, în această casă s-a afl at un obiectiv al Ministe-rului Sănătăţii.

Arhitectura clădirii este în stil eclectic cu infl uenţa stilului neobaroc.

Este o clădire construită la colţul cartieru-lui, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter cu etaj, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor Vlaicu Pârcălab și M. Kogăl-niceanu. Edifi ciul este construit pe un relief în pantă, din care cauză sub clădire a fost amenajat un subsol, evidenţiat deasupra so-lului ca un soclu înalt, iar din partea curţii și a străzii laterale, Vlaicu Pârcălab, este utilizat ca un demisol.

Faţada orientată spre strada M. Kogălni-ceanu este simetrică, cu 9 axe compoziţio-nale, dintre care 8 sunt goluri de ferestre și una – a intrării de onoare, amplasate central. Intrarea principală, neproporţional de mică, evidenţiată printr-un portal, are loc de la cota trotuarului, de unde pe trepte interi-oare se ajunge la nivelul principal al clădirii, cota parterului. Faţada laterală are patru axe, goluri de ferestre și de uși. Din partea curţii interioare are loc intrarea secundară, care conduce în casa scării, amplasată vizavi de intrarea principală, prin care, pe două rampe, are loc urcarea la parter și etaj. Planimetria edifi ciului este supusă exigenţelor de birou, cu culoare centrale, de unde are loc intrarea în ofi cii. Dinspre strada laterală are loc o altă intrare, dotată cu un tambur cu o confi gura-ţie plastică, prin care se intră într-un aparta-ment particular, afl at în demisol și parter, cu o scară separată, cu două rampe. La al doilea nivel, apartamentul a fost dotat cu un bal-con, comun pentru două camere (o ușă a fost înlocuită cu o fereastră).

Decoraţia plastică este tributară eclecticii, cu forme infl uenţate din baroc – bosaje ori-zontale, pentru demisol din pietre cu factură rustică, despărţite prin rosturi late, pentru parter – cu bosaje din mortar și rosturi îngus-te, etajul neted; ferestrele sunt rectangulare cu ancadramente, sub cornișe cu frize bogat ornamentate, ca și cornișa casei cu console și decor ornamental, intrarea – dominată de un fronton frânt cu volute, între care se afl ă un element circular gol. În interior s-au păstrat treptele din fi r a scării și grilajele preţioase din fontă cu decor vegetal, confecţionate la fabrica lui Serbov.

Sursa: monument.sit.md

7.VI.19957.VI.1995Întrunirea scriitorilor români de pretutindeni

a început luni, azi suntem în zi de miercuri. Într-o uniune de creaţie multe lucruri nu se

pot comanda, nu pot fi impuse, dar sunt de do-rit.

Irina Mavrodin: o întrupare și lentoare oblomoviană. Ar putea zice: Oblomov, s’est moi.

Doamna Mariana Șora tot vorbește, vorbește la microfon și sunt zadarnice tentativele mode-ratorului de a-i atrage atenţia la depășirea de timp, încălcarea regulamentului pentru luările de cuvânt convenit.

Imediat în dreapta mea, dl Mircea Horia Simi-onescu încondeiază cu migală, fără grabă, un autograf pe cartea sa din BPT.

Traian Olteanu trece în caiet foarte multe din cele ce aude.

În timp ce sala murmură a neatenţie faţă de vorbitorul care nu este altcineva decât aceeași doamnă Șora…

Apoi vorbește Al. George. În rândul din faţa mea, o doamnă și un domn privesc la niște poze făcute ca ieri-alaltăieri în sala de ședinţe. În una din ele mă văd și pe mine; mă văd peste umerii colegilor cărora încă nu le cunosc numele. Când se întoarce doamna spre sală, citesc pe ecuso-nul ei: Tudora Șandru. A, e o traducătoare.

Al. George încheie prin: „Luându-mi rămas bun de la dumneavoastră, sper să nu fi depă-șit și eu limita determinărilor”, bineînţeles cu referinţă aluzivă la dna Șora. Abuzul doamnei a marcat sala, încât și Shaul Carmel din Israel

începe cu: „Rog să fi u cronometrat după ce-mi prezint salutul: Bună ziua!”

Carmel despre Mitzura Arghezi: „Când încă nu făcea politică și nu era secretara secretarului parlamentului”.

O constatare paradoxală: Eu mă deosebesc puţin… foarte mult de cei din exil.

Nu mă mai interesează problema cititorului (ca număr), cum nu mă mai interesează nici fap-tul că eu scriu fi indcă nu pot să nu scriu.

Aici te gândești la cultivarea/ culturalizarea imaginii Moldovei Prutonistrene.

Prezentul este mai important pentru cel pe care nu-l interesează sfârșitul, moartea.

Și te va iubi până va cădea cu nările în inima ta, pentru a se convinge că ea într-adevăr mi-roase deja a sentimente defuncte.

Ion Mircea revoltat că lumii i se impune să stea la coadă după cafea și răcoritoare. O mes-chinărie, zice, din teama organizatorilor că ci-neva ar putea să ia două cafele. Conchide: „Pe navă, în croaziera de la sfârșitul anului trecut, rușii au stat și au băut în cabine de frica chelne-rilor. Chelnerii sunt stăpânii lor”.

Dionisie Ghermani din München: „Îmi pare rău că doamnele care ieri ne-au furat o oră (Nina Cassian) și astăzi aproape o oră (Mariana Șora) nu mai sunt în sală, să mai audă ce spun și alţii”.

Damian Necula: „Ceea ce planează încă vag în orizontul speranţelor noastre”.

Între orele 13 și 14, interviu cu Nicolae Bre-ban. Flatat de aprecierile pe care mi le dă.

9.VI.19959.VI.1995Dl Al. George mă întreabă câte e ora.Douăsprezece și un sfert.Curând va fi masa.Da. Cred că discuţiile la ședinţa de încheiere

nu vor dura prea mult.

Aoleu, să vedeţi ce ţipete vor apărea aici! Sunt unii porniţi rău.

Printre participanţi, și Leonid Arcadie, alias Mămăligă, ce are sau a avut un celebru cenaclu românesc în Franţa. Printre altele, amintește de modestia, faţă de propria persoană, și de gene-rozitatea în apreciere a lui Mircea Eliade adresa-tă lui Ștefan Bănulescu: „Nu scrie cum scriu eu, ci cum aș vrea să scriu eu”.

Despre ne-ingerinţa statului în cultură, ci des-pre o responsabilitate a statului faţă de cultură.

La Neptun, la Președinţie, ca și pretutindeni aiurea, zvârcolirea secret-egoistă a lui Va. Ma. (vama!) de a se demonstra pe sine. Asta e: poţi alege între a te face de râs și a-ţi gâdila orgoliul local-personal. Trezește silă.

Iar nu cu mult timp în urmă, ziceam despre un scriitoraș slăbănog și cuprins uneori de zdrunci-nări nevrotice (i se învineţesc și prind a-i tremu-ra buzele), ce-l face să semene unui mădular ce se bălăbănește. Așa e: scriitoraș, dar și – scriito-roș. Pentru că e roșu otova, leninist, de la des-chidere de abecedar – până la sfârșit de texte pentru melodii deocheate… Da, asta e: a rămas un sriito-roș…

6.VII.19956.VII.1995O lungă perioadă, de câteva săptămâni, –

Centenarul Lucian Blaga, călătoria în Grecia, iarăși Clujul, Salonul Cărţii, întâlnirea scriitorilor români de la Neptun, Bucureștiul – în caietul roșu, de bord, și în blocnotes simplu – de văzut și, pe parcurs, de adăugat aici detalii: călătoria în Deltă, nuvela cu „ochiul” a lui Nicolae Balotă despre întemniţatul Ion Negoiţescu, interviuri cu Breban, Puslojić, cum și-a rupt/ pierdut vo-cea Nina Cassian și, prin urmare, a eșuat intervi-ul pe care îl pusesem la cale etc.

Leo BUTNARU

CEEA CE PLANEAZĂ ÎNCĂ VAG ÎN ORIZONTUL SPERANŢELOR (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Republica Moldova

este ţara cu cel mai

scăzut cost al vieţii din

Europa și una dintre

cele mai mici din lume,

potrivit unor date

compilate de către

portalul numbeo.com,

citat de independent.

md.

Harta poziţionează aproape

120 de ţări în șase categorii po-

trivit costului vieţii. Topul este

realizat în baza preţurilor de

consum pe care trebuie să le

achite cetăţenii fi ecărui stat din

lume, începând de la alimente,

transport public, chirie și până la combustibili sau costul unei cine în restaurante.

Astfel, Republica Moldova are un indice de 34,72 puncte al costului vieţii, cel mai mic din Europa și al 6-lea în lume. Indici asemănători cu ai Repu-blicii Moldova în Europa mai au doar Macedonia și Georgia.

Cel mai mic cost al vieţii este înregistrat în India și Nepal. În top 15 state cu cel mai mic cost al vieţii regăsim ţări în curs de dezvoltare sau slab dezvoltate.

În schimb, cel mai ridicat cost al vieţii îl avem în Elveţia și Norvegia, ţări cunoscute și ca locuri în care găsim de departe cele mai mari preţuri în aproa-

pe toate domeniile. Surprinză-toare este apariţia Venezuelei pe locul 3 în acest top, o ţară cu grave probleme economice și cu un nivel al vieţii extrem de redus. De altfel, restul de 14 ţări din cele 15 din acest top sunt cunoscute drept state bo-gate și dezvoltate, cu un nivel de viaţă înalt.

Totuși, este important de menţionat că datele în baza cărora este realizat acest cla-sament sunt introduse chiar de consumatorii din fi ecare ţară, iar cercetarea nu are un carac-ter știinţifi c. De asemenea, to-pul nu include puterea de cum-părare din fi ecare ţară, care, în cazul Moldovei, este cea mai

scăzută din Europa, mai arată sursa.

Am mai menţiona că unii din-tre politicienii noștri preferă să-și ţină familiile în ţări cu cel mai ridicat cost al vieţii. Astfel, democratul Vladimir Plahot-niuc a confi rmat chiar recent în cadrul unui interviu că cei doi copii ai săi locuiesc și învaţă în Elveţia, pentru că, afi rmă el, vrea să le dea fi ilor săi o bună instruire. Evident, care nu se compară cu instruirea din șco-lile noastre „optimizate”. Tot în Elveţia își duce traiul și fosta familie a liberal-democratului Vladimir Filat. Pentru că merită și au de unde.

FLUX

Moldova, cu cel mai scăzut cost al vieţii?

23 IANUARIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 11TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, LUNI, 26 IANUARIE 26 IANUARIE

06:00 Serial: Terra nostra (r)

07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r)

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial:

Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4928 17:10 Serial: Clona

18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului

20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15

Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Casa Ibacka (r)

04:45 Dincolo de poveștiri (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 27 IANUARIE MARŢI, 27 IANUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15

Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Se-

rial: Puterea destinului (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial:

Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4929 17:10 Serial: Clona 18:00 O seară

perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:45 Serial: Îngeri

păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra

00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

MIERCURI, 28 IANUARIE MIERCURI, 28 IANUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











de poveste (r)

JOI, 29 IANUARIE JOI, 29 IANUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











de poveste (r)

VINERI, 30 IANUARIE VINERI, 30 IANUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit











de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 31 IANUARIE SÂMBĂTĂ, 31 IANUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 12:00

Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica

de Acasă 14:00 Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa

de lacrimi 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4933 17:10

Serial: Clona 18:15 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial:

Îngeri păzitori 22:15 Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra

nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă

03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri

păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00

Serial: Complicea (r) 15:15 Serial: Cununa de lacrimi 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4934 17:10 Serial: Clona 18:15

Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:15

Serial: Complicea 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară

perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

(r) 04:15 Casa Ibacka (r) 04:45 Dincolo de poveștiri (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

LUNI, LUNI, 26 IANUARIE 26 IANUARIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața!

7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

9.10, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 9.45, 23.30 Program pentru

minoritățile naționale. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50 Bună seara! Talk

show cu Mircea Surdu. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. «AGRO-

DOLCE». 14.10 Ion Băieșu. «În căutarea sensului pierdut». Spectacol. 15.05

Desene animate. «Alba ca Zăpada și cei șapte pitici». 16.00 Art-club (rus).

16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp.

22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Documentar. «Global 3000». 0.00 Film.

«RÂUL UCIGAȘ» (SUA, 2004). 1.30 Documentar. «Uriașul și râul». 3.10

Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 27 IANUARIE MARŢI, 27 IANUARIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00,

7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15

Desene animate. «Sandocan». 9.45, 23.30 Program pentru minoritățile

naționale. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice.

11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. «AGRO-

DOLCE». 14.05 Petru Lucinschi. «Sub semnul Destinului». 14.50, 1.50

Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. «360 grade GEO: Galicia, pescarii

în pericol». 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical.

22.20 În premieră. Prezentarea fi lmul «Cut» de I.Usatâi. 23.20 Crochiul

de iarnă. 0.00 Film. «BLESTEMUL FLORILOR DE AUR» (China, 2006). 2.35

Documentar. «Ansamblul construcțiilor de lut». 5.30 Știință și inovare.

MIERCURI, 28 IANUARIE MIERCURI, 28 IANUARIE 6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35

Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 9.45, 23.30 Program

pentru minoritățile naționale. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova

în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. «AGRODOLCE». 14.05

O seară în familie. 15.10 Fii tânăr! 16.00 Documentar. «Global 3000». 16.30

Russkii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova

în direct. 21.25 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj.

0.00 Film. «DANSURI LA LUGHNASA» (SUA, 1998). 1.30 Art-club (rus).

5.30 Accente economice.

JOI, 29 IANUARIE JOI, 29 IANUARIE 6.05 Russkii dom. 6.35 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. «Sandocan».

9.45, 23.30 Program pentru minoritățile naționale. 10.15, 5.30 Vectorul

European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00

Serial. «AGRODOLCE». 14.10 Cultura azi. 15.00 Festivalul-concurs «Stea-

ua Chișinăului». 15.55 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 3.50

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

«5» din «35». 21.25 Carta drepturilor. 22.20 Prin muzică în Europa. 23.20

Documentar. «Viața noastră privată pe WEB». 0.00 Film. «FALSIFICATORII

DE BANI» (Germania, 2007). 1.35 Portrete în timp.

VINERI, 30 IANUARIE VINERI, 30 IANUARIE 6.05 Petalo romano. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI

(rus). 9.10, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 9.45, 23.30 Program pentru

minoritățile naționale. 10.15 Dor. Program muzical. 10.50, 2.55 Moldova

în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. «AGRODOLCE». 14.10

«Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 14.30 Cinemateca universală.

14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar.

«Euromaxx». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk

show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar.

«Global 3000». 0.00 Film. «TOTUL DESPRE MAMA MEA» (SUA, 1999). 1.40

Știri pozitive. 5.35 Cartea drepturilor.

SÎMBĂTĂ, 31 IANUARIE SÎMBĂTĂ, 31 IANUARIE 6.05 Documentar. «Drumeții». 6.35, 16.10 Festivalul Național al

Violoniștilor «Filip Todirașcu». 7.10 Desene animate. «Alba ca Zăpada și

cei șapte pitici». 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00

Știință și inovare. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil

nou. 12.00 Documentar. «Mozzart, superstar». 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10

Știri pozitive. 13.30 Spectacol. «Bătrânul bucătar». Regia N.Scorpan.

14.10 Film. «DANSURI LA LUGHNASA» (SUA, 1998). 15.40 Documentar.

«Euromaxx». 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog

social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O

seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Film. «FALSIFICA-

TORII DE BANI» (Germania, 2007). 23.55 Film. «JAMON, JAMON» (Spania,

1992). 1.30 Fii tânăr! 2.15 Avangaraj. 3.15 Documentar. «Cultura ceaiului

în munții Wuyishan». 3.45 Documentar. «Viața noastră privată pe WEB».

4.30 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu.

DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. «360 grade GEO: Scoția,

tărâmul clanurilor». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de

weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți

și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura

în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Petru Lucinschi. «Sub semnul Destinu-

lui». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 20.00 Festivalul

Național al Violoniștilor «Filip Todirașcu». 16.30 Documentar. «Euromaxx».

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria

«Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25,

5.30 Descriptio Moldaviae. 22.20 Film. «CITY ISLAND» (SUA 2009). 0.05

Erudit-cafe. 0.50 Film. «TOTUL DESPRE MAMA MEA» (SUA, 1999). 2.30

Documentar. «Mozzart, superstar». 3.25 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

LUNI, 26 IANUARIE LUNI, 26 IANUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La

Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.11, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.91 15:00 Serial: Puterea

destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York

ep.13 , an 7 00:00 Serial: XIII: Spion de sacrifi ciu, ep.13, an

1 (ultimul episod) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

MARŢI, 27 IANUARIE MARŢI, 27 IANUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru

(r) 12:30 Serial: Dădaca ep.12, an 6 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.92 15:00

Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Cine sunt? 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: CSI: New York ep.14

, an 7 00:15 Serial: Nikita ep.1, an 2 01:15 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 28 IANUARIE MIERCURI, 28 IANUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-


(r) 12:30 Serial: Dădaca ep.13, an 6 13:00 Știrile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.93

15:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: I-am dat de

capăt? 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI:

New York ep.15, an 7 00:00 Serial: Nikita ep.2, an 2 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 29 IANUARIEJOI, 29 IANUARIE07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-



Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.94 15:00


Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Enemies Closer

- Dusmani apropiați 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: CSI: New York ep.16, an 7 00:00 Serial: Nikita

ep.3, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30

O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Sea-

ră perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 30 IANUARIE VINERI, 30 IANUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-



Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.95 15:00


Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:50 Film: Echipa de soc 22:45

Film: Ucigași de schimb 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 31 IANUARIE SÂMBĂTĂ, 31 IANUARIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Diva cu greutate, ep.9, an 2 11:15 Muzica Pro TV 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30

Teleshopping 13:45 Film: Nouă luni 15:45 Film: În libertate

17:30 Film: Formidabilul 2 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranța State 20:50 Serial: Las Fierbinţi: Giani se

însoară & Vasile e demis 22:30 Film: Sechestraţi în tren 00:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă

(r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O

Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.10, an 2 11:00

Film: Nouă luni (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Film: În libertate (r) 16:00 Film: Formidabilul 2 (r)

17:30 Film: Jumanji 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv

cu Speranța State 20:50 Film: Cei patru fantastici: Ascensi-

unea lui Silver Surfer 23:15 Film: Lumea de dincolo: Revolta

Lycanilor 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O

Seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 26 ЯНВАРЯ 26 ЯНВАРЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping

09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Палач”. Многосерийный фильм 15:00

„Primele ştiri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское /

Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой

18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele ştiri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Андрей Смоляков, Марина

Александрова, Юрий Чурсин, Светлана Ходченкова, Роман Мадянов

в многосерийном фильме „Мосгаз” 00:55 „Primele ştiri” (rus) 01:10

Ночные новости 01:25 „Однолюбы”. Многосерийный фильм 02:15

„Валентина Талызина. Время не лечит” 03:05 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 27 ЯНВАРЯ ВТОРНИК, 27 ЯНВАРЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri”

(rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Мосгаз”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине

со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele ştiri” (rom)

21:45 „Время” 22:20 Андрей Смоляков, Марина Александрова, Юрий

Чурсин, Светлана Ходченкова, Роман Мадянов в многосерийном

фильме „Мосгаз” 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 Ночные новости 00:55

„Однолюбы”. Многосерийный фильм 01:45 „Александр Мень. „Я все

успел...” 02:35 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 28 ЯНВАРЯ СРЕДА, 28 ЯНВАРЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri”










фильме „Мосгаз” 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 Ночные новости 00:55

„Однолюбы”. Многосерийный фильм 01:45 „Евгений Леонов. Страх

одиночества” 02:35 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 29 ЯНВАРЯ ЧЕТВЕРГ, 29 ЯНВАРЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri”










фильме „Мосгаз” 00:55 „Primele ştiri” (rus) 01:10 Ночные новости

01:25 „Однолюбы”. Многосерийный фильм 02:15 „На его месте мог

быть я” 03:05 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 30 ЯНВАРЯ ПЯТНИЦА, 30 ЯНВАРЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri”




Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Три

аккорда” 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:15

Премьера. „Илья Кабаков. В будущее возьмут не всех”. Фильм 1-й

02:05 Триллер „Омен 3”

СУББОТА, 31 ЯНВАРЯ СУББОТА, 31 ЯНВАРЯ 06:00 Новости 06:15 Кирилл Пирогов, Полина Кутепова, Леонид

Ярмольник в лирической комедии „Орел и решка” 09:00 „Умницы

и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Виктор Косых. „Не бейте его, это

артист!” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Идеальный

ремонт” 13:15 „Операция „Ы” и другие приключения Леонида Гай-

дая” 14:10 Сергей Горобченко в фильме „Вышел ежик из тумана...”

15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:15 Сергей Горобченко в фильме „Вышел

ежик из тумана...” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:25 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием

Дибровым 19:15 „Театр Эстрады” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25

„Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Не-

рассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 00:50 „Primele

ştiri” (rus) 01:00 Милош Форман, Катрин Денев, Кьяра Мастроянни

в фильме „Возлюбленные”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:10 Всеволод Санаев в детективе „Версия пол-

ковника Зорина” 07:35 „Служу Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele ştiri”

(rom) 12:10 Новости 12:20 Илья Носков, Марина Неёлова, Сергей

Безруков, Олег Басилашвили в фильме „Азазель” 15:00 „Primele

ştiri” (rom) 15:15 Премьера. „Игорь Матвиенко. Круто, ты попал...”

16:15 „ДОстояние РЕспублики: Игорь Матвиенко” 18:00 „Primele ştiri”

(rus) 18:10 „Теория заговора” 19:00 „Replica” 20:00 „Клуб Веселых и

Находчивых”. Высшая лига. Финал 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom)

21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая про-

грамма 23:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига. Финал

00:40 „Primele ştiri” (rus) 00:50 „Точь-в-точь” 02:00 Мария Миронова,

Екатерина Вилкова, Анатолий Белый, Александр Балуев в фильме

„Желание” 03:40 „Прима из клана сопрано”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 26 ЯНВАРЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 26 ЯНВАРЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия.

США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:25

След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с

Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный

разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15

След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья.

Комедия. США 1996 17:50 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 19:00 След. Детектив. Россия 2012 19:50

Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Невидимая

сторона. Биография. США 2009 22:50 Unitatea de Gar-

dă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Невидимая сторона.

Биография. США 2009 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55

Matinal. 05:40 Сериал

ВТОРНИК, 27 ЯНВАРЯ ВТОРНИК, 27 ЯНВАРЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия.








Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Последний

бойскаут. Комедийный боевик. США 1991 22:50 Unita-

tea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Последний

бойскаут. Комедийный боевик. США 1991 02:35 Сериал

03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

СРЕДА, 28 ЯНВАРЯСРЕДА, 28 ЯНВАРЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия.








Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Непокоренный.

Биография, Спорт. США 2009 22:50 Unitatea de Gar-

dă. 23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Непокоренный.

Биография, Спорт. США 2009 02:35 Сериал 03:25 Știri.

03:55 Matinal. 05:40 Сериал

ЧЕТВЕРГ, 29 ЯНВАРЯ ЧЕТВЕРГ, 29 ЯНВАРЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия.








Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Вышибалы.

Криминальная драма. США 2001 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Сериал 00:30 Вышибалы. Криминальная

драма. США 2001 02:35 Сериал 03:25 Știri. 03:55 Matinal.

05:40 Сериал

ПЯТНИЦА, 30 ЯНВАРЯ ПЯТНИЦА, 30 ЯНВАРЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия.








Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Крайние меры. Драма, Детектив. США 1996 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Крайние меры.

Драма, Детектив. США 1996 00:25 Сериал 02:05 Новости.

02:35 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri.

03:55 Matinal. 05:40 Сериал

СУББОТА, 31 ЯНВАРЯ СУББОТА, 31 ЯНВАРЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Auto-

strada”. 10:00 След. Детектив. Россия 2012 11:55 Фильм

13:50 Фильм 15:30 Заражение.Фантастика. США 2011

17:30 Крайние меры. Драма, Детектив. США 1996 20:00

Новости. 20:30 Потустороннее. Фантастика. США 2010

23:15 След. Детектив. Россия 2012 0:45 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 1:35 Новости. 2:20 „Autostrada”.

3:10 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 ФЕВРАЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Новости.

9:30 След. Детектив. Россия 2012 12:00 Фильм 14:00

Фильм 15:40 Потустороннее. Фантастика. США 2010

18:00 Заражение.Фантастика. США 2011 20:00 Новости.

20:20 Перелом. Криминальная драма. США 2007

22:30 След. Детектив. Россия 2012 0:45 Новости. 1:00

Откровенный разговор.

23 IANUARIE 201588F L U XF L U X Magazin

BerbecSimţi nevoia unei zile de odihnă, după ce infl uenţa astrelor te lasă fără energie zilele acestea. Chiar și așa, există și o parte bună: poţi găsi in-spiraţie pentru latura ta spirituală – poţi găti bunătăţi, poţi scrie un text de succes sau chiar te poţi reapuca de pictat.

TaurSe pare că vei avea parte de o săptă-mână explozivă din punct de vedere amoros – poţi cunoaște o persoană nouă, de care te îndrăgostești rapid sau, pur și simplu, persoana iubită te face să te simţi de milioane.

GemeniDacă te confrunţi cu o decizie și nu știi ce să faci mai departe, cere ajuto-rul unui prieten apropiat, cu gândire practică. Dacă ţi-ai plănuit o excur-sie, ar putea apărea câteva întârzieri și planuri schimbate în ultimul mo-ment.

RacNu te lăsa păcălită de oamenii care nu îţi vor binele – fi i atentă la cei din jurul tău mai ales la începutul săptă-mânii. Ca să nu pici în situaţii neplă-cute, investighează, afl ă mai multe informaţii sau întreabă-ţi prietenii.

LeuVor fi oameni care îţi vor promi-te mulţi bani în timp scurt, dar este foarte posibil să fi e vorba doar de o înșelătorie. Dacă vrei să câștigi mai mulţi bani, caută proiecte sigure, pe lângă locul de muncă.

FecioarăO neînţelegere poate afecta o relaţie dragă ţie, ceea ce înseamnă că poţi pierde încrederea în acel om. O idee bună este ca zilele acestea să fi i cât mai deschisă și să nu tragi concluzii pripite.

BalanţăVei întâlni obstacole în drumul tău, ceea ce te va frustra destul de mult. Fie vei avea multe treburi la serviciu și îţi va fi greu să le rezolvi la timp, fi e vei afl a că o promisiune a fost încăl-cată. Oricare ar fi situaţia, răbdarea este cea care te va ajuta să treci cu bine peste aceste probleme.

ScorpionO întâlnire specială de la începutul săptămânii va fi exact ce vei avea nevoie ca să-ţi reîncarci bateriile. Vei petrece momente minunate în compania unei persoane importante pentru tine – chiar romantice!

SăgetătorÎn sfârșit vei reuși să rezolvi o pro-blemă care te-a agasat de ceva timp, după ce în sfârșit afl i adevărul situa-ţiei în care te afl i. Vei fi foarte comu-nicativă, este timpul să demarezi acea idee la care te-ai tot gândit, dar pe care nu ai pus-o în practică până acum.

CapricornAi o minte practică și îţi este greu să faci ceva ce nu prea are sens pentru tine. Săptămâna aceasta se pare că te vei întâlni cu astfel de situaţii, iar o soluţie bună pentru tine este să ai mai multă încredere în forţele pro-prii. Ascultă-ţi intuiţia!

VărsătorTe simţi în elementul tău și este o bună ocazie să faci schimbări în viaţa ta. Cu cât faci aceste schimbări mai repede, cu atât mai bine! Dacă un proiect ia mai mult timp decât te-ai fi așteptat, continuă să îţi faci trea-ba, iar rezultatele nu vor întârzia să apară.

PeştiTe simţi mai motivată și chiar ai ener-gia să te apuci de niște lucruri pe care le-ai tot amânat. Ideile creative au mult succes în această perioadă, așa că orice legat de comunicare, imaginaţie și creativitate va merge ca pe roate.

23-30 ianuarie23-30 ianuarieJustin Capră a murit luni, 19 ianuarie, la 82 de ani, la Spitalul Judeţean de Ur-genţă din Ploiești. Inventator prolifi c și vizionar, creatorul rucsacului-zburător, o idee preluată de NASA pentru depla-sările intercapsulare ale cosmonauţilor, și al mașinii care consumă 0,5 litri la suta de kilometri, Justin Capră a încer-cat să dărâme bariere și mentalităţi.

Dacă s-ar fi născut în altă ţară și pe alt con-tinent, altundeva decât în Prahova, la Măgu-reni (22 februarie 1933), Justin Capră ar fi fost unul dintre inginerii și fi zicienii preţioși ai unui laborator sofi sticat în care se pun la cale cele mai noi invenţii ale lumii moderne.

Justin Capră nu a fost însă de acord cu acest scenariu, nici după cele opt decenii de viaţă. „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur te privesc ca pe un tataie ţicnit”, spunea, de câte ori avea ocazia, Justin Capră. Ar fi putut să lu-creze în Germania sau Italia, dar a refuzat.

Unul dintre cei mai prolifi ci inventatori ai României, inginer, profesor, fi zician și fi losof, Justin Capră a fascinat prin genialitatea inven-ţiilor, dar și prin mesajele pe care le transmitea ascultătorilor, de câte ori avea ocazia.

Despre mașinile zilelor noastre, de exemplu, spunea că sunt inutile fi e doar pentru faptul că sunt concepute cu o greutate de minimum o tonă pentru a transporta un om de 70-80 de kilograme. „Îmi dau seama că automobilele mele nu se pot realiza acum. Ce s-ar întâmpla dacă mașinile ar merge cu 0,5 litri de combus-tibil la suta de kilometri? S-ar închide fabrici, oamenii ar deveni șomeri și ar ajunge pe stra-dă. Timpul invenţiilor mele nu este acum. Dar va veni...”, era crezul lui Justin Capră, crez pe care l-a expus și la Ploiești, în 2012, la ultima sa expoziţie din oraș.

Mare parte a efortului creator s-a îndreptat către rezolvarea acestei probleme, deplasarea cu un vehicul care să consume puţin. În 1949-1950 a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală. „Ajun-gea să-i spun «Pornește!» și motorul, huruind, se punea în mișcare”. În 1955 construiește au-tomobilul Virgilius cu două roţi, prima inven-ţie omologată ca atare. Echipat cu un motor de avion, avea 105 CP, atingea 300 km/oră și cântărea 250 kg.

Apoi, în 1973 creează prima Soleta, cea mai mică mașină din lume, urmată de o serie de prototipuri, diferite între ele prin greutate, vi-teză maximă și consum de benzină la suta de kilometri. Construiește mai multe prototipuri de mașini și motorete alimentate de acumula-tori, preocupându-se, în special, de creșterea randamentului și scăderea greutăţii.

Între 2007 și 2008 realizează, împreună

cu un grup de prieteni, Marian Velcea și Alex

Munteanu, și lansează Oblio 3C, la a XI-a edi-

ţie a Târgului Inventika din București, și Troty,

primul „vehicul la purtător”. Este un triciclu pli-

abil echipat cu motor electric integrat în butu-

cul roţii de direcţie (motor-roată), un răspuns

imaginat de autori la problemele trafi cului ur-

ban. Din păcate, prototipurile, multe gândite

și meșterite la Filipeștii de Pădure, Prahova,

acolo unde s-a retras în ultimii ani de viaţă

pentru liniște, într-o căsuţă cu verandă, nu au

fost produse niciodată în serie.

Rucsacul-zburător, „furat” de americani Justin Capră a realizat prima versiune pen-

tru „rucsacul-zburător” – aparat portabil pen-

tru zbor individual între 1955 și 1956. A căutat

sprijin pentru realizare la Ambasada Americii,

dar pentru faptul că a îndrăznit să intre și să

se adreseze unei ambasade, a fost arestat și

anchetat sub pretextul că ar fi vrut să fugă din

ţară.

A fost pus în libertate cu interdicţia de a mai

profesa, iar pentru a se întreţine, a fost nevoit

să spele mașini și să măture.

La numai 25 de ani, în 1958, realizează pro-

totipul rucsacului-zburător. Nu și-a brevetat

niciodată invenţia pentru că „nu are simţul

proprietăţii”.

„Nu este meritul meu, ci al lui Dumnezeu.

Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este. Ruc-

sacul-zburător a fost invenţia cea mai în vogă,

pentru că era spectaculos. Zburai fără avion.

Dar eu n-am inventat, eu n-am făcut decât să propulsez un om în spaţiu folosind niște ele-mente deja cunoscute. Rareori am avut câte o idee personală pe care am brevetat-o, cum ar fi efectul pelicular. Nici asta nu-mi aparţine 100%, pentru că m-am infl uenţat de experi-enţele lui Magnuss și Bernoulli”, a spus despre rucsacul-zburător, Justin Capră, într-un inter-viu pentru „Adevărul”.

Invenţia a fost „furată” și brevetată de ame-ricani după trei ani și jumătate. Abia în 2002, americanii au recunoscut ofi cial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauţi la depla-sările intercapsulare.

A construit și un elicopter pentru juniori, de numai 30 de kilograme, un aparat de zbor in-dividual, cu azot lichid, a colaborat cu somităţi știinţifi ce precum Henri Coandă (antigravita-ţie), Karlo Johann Wilde (antigravitaţie), Ion Purică (fi zică fundamentală) și Eugen Maco-vschi (problematica viului).

Din banii primiţi pentru recunoașterea me-ritelor, a deschis o fundaţie, dedicată copiilor supradotaţi, o mână de „nebuni” care la 10-11 ani sunt experţi în fi zică cuantică și care lucrau alături de el la Filipești.

Modest și mereu nemulţumit de ceea ce a realizat, cu remușcări pentru timpul pierdut în timp ce dormea, Justin Capră și-a exprimat întotdeauna doar satisfacţia că „nu a stat de-geaba”. „Am o oarecare mulţumire nu pentru că aș fi rezolvat ceva, ci pentru că nu am stat degeaba. Numai istoria va stabili dacă este im-portant ce am făcut eu”.

Sursa: adevarul.ro

A murit Justin Capră, inventatorul rucsacului A murit Justin Capră, inventatorul rucsacului zburător pe care l-au „furat” americanii de la NASAzburător pe care l-au „furat” americanii de la NASA

Arheologii care lucrează la mormântul antic din Amphipolis au descoperit în camera funerară osemin-tele mai multor persoane, notează Daily Mail, citată de descopera.ro.

Este vorba de scheletul unei fe-mei, a doi bărbaţi și a unui nou-năs-cut. Tot aici se afl ă și rămășiţele unei alte persoane, care a fost incinerată.

Potrivit Ministerului Grec al Cul-turii, femeia îngropată aici avea în jur de 60 de ani, iar bărbaţii între 35 și 45 de ani. Deși aceste oase nu au fost atribuite ofi cial reginei Olimpia și fi ului ei, Alexandru Macedon, vâr-sta la care ei au murit corespunde cu vârsta persoanelor înhumate aici. Alexandru Macedon a murit la 33 de ani, iar Olimpia la 59 de ani.

Cu toate acestea, istoricii cred că Olimpia și Alexandru au fost îngro-paţi în morminte separate, pentru că au murit la distanţă de 7 ani unul de celălalt.

Situl arheologic de la Amphipolis este cel mai mare sit funerar antic din Grecia și datează din perioada

300-325 î.e.n., adică din epoca în care rege era Alexandru Macedon.

Potrivit documentelor istorice, Alexandru a murit în anul 323 î.e.n. în Babilon, pe teritoriul actual al Pakistanului, în timpul unei campa-nii militare. Mama lui, regina Olim-pia, a murit în anul 316 î.e.n.

Nimeni nu știe unde se afl ă mor-mântul lui Alexandru Macedon, dar istoricii cred că ar putea să se afl e în orașul egiptean Alexandria.

Entuziasmaţi de descoperirea mormântului de la Amphipolis, unii arheologi cred că, de fapt, aici se afl ă trupul legendarului conducător sau poate al unor rude sau generali din timpul său.

Arheologii precizează că femeia îngropată aici avea 1,57 metri înăl-ţime, iar bărbaţii 1,62 și 1,68 metri.

Înălţimea lui Alexandru, estimată de istorici cu ajutorul reprezentări-lor artistice ale regelui, era în jur de 1,68 metri.

Cercetătorii vor face mai multe teste, pentru a stabili dacă oamenii îngropaţi erau înrudiţi între ei.

FLUX

A fost Alexandru Macedon îngropat la Amphipolis? Arheologii au descoperit oseminte care susţin ipoteza

Ziarul Flux, Ed. 2 (975)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 2 (975)