1 EURO..............................16.58081 Do lar ame ri can ............. 11.70091 Leu românesc ................ 4.01041 Ru blă ru sească ............... 0.4144Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

”Minciuna premeditată nu mai e chestiune de

fantezie, ci de caracter.”

Tudor Mușatescu

Cursul valutar 27.05.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 mai 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

27.05.2011

Soare, 12 26 0C

28.05.2011

Soare, 11 27 0C

Sf. Mc. Isidor din Hios și Terapont

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Noi perspective de dezvoltare pentru raionul Călăraşi

Plahotniuc, bănuit că ar controla reţele de tip mafiot din sistemul judecătoresc

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

Din nou despre românii din regiunea Cernăuţi

66

55

22

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

ACTUAL

ACTUAL

INTERVIU

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1032TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 19 (799)

EDI|IA DE VINERI

Secretele „Termocomului”Secretele „Termocomului”Cheltuieli astronomice și secretomanie maximă la SA „Termocom”Ce au de ascuns Cernei și Chirtoacă?

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Candidatul PPCD la Primă-ria Chișinău, Radu Bușilă, susţine că mirosul urât de la Bubuieci nu a fost elimi-nat, iar nămolul depozitat în gropile de acumulare la intrarea în comuna Bubuieci este toxic. El promite că va soluţiona această problemă prin implementarea unor tehnologii moderne, trans-mite Unimedia.

„Nămolul transportat aici este dăună-tor pentru sănătatea locuitorilor comu-nei Bubuieci. Acest nămol, vărsat în sol, conţine substanţe toxice, care poluează aerul, apa și solul” a declarat joi, 26 mai, candidatul PPCD.

Potrivit lui Bușilă, geotuburile care sunt folosite la deshidratarea nămolului nu sunt efi ciente, nămolul nu este uscat și este vărsat direct în gropile de acumu-lare. „Am sesizat de mai multe ori facto-rii de decizie asupra acestei probleme și am avertizat despre impactul asupra mediului ambiant și al sănătăţii oameni-lor. Considerăm că acest comportament

este iresponsabil și nu face faţă candida-ţilor la funcţia de primar general”, a opi-nat „justiţiarul”, citat de Unimedia.

În acest sens, Radu Bușilă consideră necesară accesarea fondurilor, imple-mentarea tehnologiilor moderne de

fermentare a nămolului și prelucrarea acestuia în toate cele 3 etape: biologică, chimică și mecanică.

Citiţi în pagina 5 un grupaj de materia-le privind alte activităţi ale candidatului creștin-democrat la primăria Capitalei.

Buşilă acuză administraţia capitalei pentru mirosul insuportabil de la Bubuieci Un ciob din cupa răbdării Un ciob din cupa răbdării

sau din cea a trădării?sau din cea a trădării?

Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011

Reforma justiţiei – Reforma justiţiei – necesitate sau afacere?necesitate sau afacere?

Oglindă, Oglindă, oglinjoară, cine-i oglinjoară, cine-i mai reformist în mai reformist în

ţară?ţară?

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Universităţile Universităţile lui Lupu, lui Lupu,

lungul nasului lungul nasului lui Efrim şi lui Efrim şi

homosexualitateahomosexualitatea

Filat, legea cultelor şi un fals confl ict între ortodocşi şi musulmani

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

27 MAI 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Smirnov, Voronin şi apropierea de români,

între vorbă şi faptăMarele și bătrânul bandit rus de la Tiraspol, Igor Smirnov, tot el prietenul și aplaudacul lui Vladimir Filat, a ieșit deunăzi la rampă pentru a poza ca vârf de lance al anticomunismului.

Anticomunismul de carton este la modă și la Chișinău, și la București, și la Moscova. Nu se poate ca la Tiraspol să existe o altfel de modă politică. La Moscova, moda a atins cotele cele mai de sus ale imaginaţiei, încât Republicii Moldova i se croieș-te acum o nouă haină în nuanţe de roșu: un partid comunist… anticomunist. Câinele mort al comunismului marxist este lovit cu picioarele de oricui nu i-i lene. Lovind în comunism, banditul Smirnov nu se poate abţine să nu lovească și în români. Înţeleg însă și copiii că Smirnov este anticomunist cum este patriarhul Moscovei antisovietic.

Cei care cred că bătălia din Republica Moldova este una dintre doctrine și ideologii de partid, se înșală amarnic. Adevă-rata luptă, pe viaţă și pe moarte, este cea geopolitică, cu toate componentele ei din subsidiar: geoeconomie, geospiritualitate, geolingvistică etc.

Într-un interviu acordat presei din Polonia, Smirnov susţine că Voronin a făcut cel mai mult pentru a ne apropia de România și de români. Să-i oferim cuvântul: „Vladimir Voronin a fost cel care a făcut totul pentru a distruge naţionalitatea moldovenească și pentru apropierea de români, deși declară contrariul”. „Poporul transnistrean s-a revoltat, atunci când, cu ajutorul naţionalismu-lui, a început crearea unui stat mononaţional. Eu nu înţeleg nici până acum cine sunt locuitorii Moldovei – moldoveni sau români, și unde tind ei – spre Uniunea Europeană sau NATO?”, a mai ţinut să remarce bătrânul bandit geopolitic Smirnov.

Deci, în viziunea „anticomunistului” Smirnov, Voronin este un agent practic și efi cient al românismului. C-o fi așa, că n-o fi așa, nu ne apucăm noi să judecăm aici și acum. Cu timpul toate se vor așeza la locurile lor.

Totuși, parafrazând un vers al poetului și cantautorului rus Vladimir Vâsoţki despre „Ce s-a întâmplat în Africa”, putem spune și noi, cu ironia de rigoare: „Smirnov bolșoi, emu vidnei!”, adică, precum girafa, „Smirnov e mare și vede mai bine!”

Vlad CUBREACOV, FLUX

Nu când vor ei, ci când vreau eu Sunt de notorietate în acest

sens așii din mâneca lui Ghimpu pe care acesta i-a fluturat prin faţa președintelui Comisiei de la Veneţia, interpretările pe care le-a dat noţiunii de „termen re-zonabil”, „măcar și până în 2013”, toate în încercarea disperată de a ocoli cumva legislaţia în vigoare și a se menţine cât mai mult timp cu putinţă în ipostaza de dublu demnitar. Referendumul inventat de Ghimpu a fost ultima încercare a doctorului în știinţe juridice de a evita inevitabilul, o toană care ne-a costat peste 30 de milioane de lei. „Nici mitingurile, nici avi-oanele, nici bombele, nici Curtea Constituţională nu mă pot obliga să dizolv Parlamentul când vor ei”, a spus Ghimpu într-un moment de mare inspiraţie.

Și actualul interimar a luat-o tot pe cărarea bătătorită de predecesorul său. După ce i-au fost spulberate speranţele de a fi aburcat în fotoliul de șef al statului cu voturile comuniștilor, Marian Lupu s-a pus pe explorarea vidului legislativ, pentru a-și face visul realitate. Mai încrezător chiar decât Ghimpu, actualul interimar este de părere că șeful statului poate fi totuși ales, pentru aceasta existând cel puţin patru soluţii – de la modifi carea Legii organice, modifi carea Constituţiei, organi-zarea unui alt referendum, până la schimbarea sistemului politic. Totodată, liderul democrat este foarte circumspect și nu vrea

surprize și alegeri de dragul alege-rilor. Având și el propria închipuire despre termenul rezonabil, Lupu a spus recent că „exerciţiul” re-spectiv va fi efectuat atunci când va fi pregătit rezultatul pozitiv al acestuia. “Vom sta așa până când identifi căm soluţia”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alian-ţelor. Chiar așa, la ce atâta grabă. Să mai stăm și așa, până vine momentul.

A învăţat interimarul demo-crat de la înaintașul său liberal cum se constituie comisiile și consiliile, așa ca să apuci prăjina și s-o ei înaintea tuturor. La fel ca Mihai Ghimpu care a creat de capul lui Comisia pentru reforma constituţională și Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, punându-și colegii în faţa faptului împlinit, și Lupu și-a tras din mers un Consiliu Naţional pentru reforma justiţiei, cu el și cu adjunctul său din partid și din Parlament în frunte.

Şi Lupu a picat testul distincţiilor de statȘi, în sfârșit, un ultim aspect, o

tentaţie căreia este mai greu să-i reziști, o reminiscenţă a fostului regim sovietic, transformată la noi în patimă, dacă nu chiar în manie. Mihai Ghimpu a ajuns de poveste pentru dărnicia cu care a împărţit distincţii de stat, egalându-l la acest capitol doar pe un Brejnev ajuns la senilitate. Liberalul Ghim-pu a semnat într-un singur an

181 de decrete privind acordarea distincţiilor de stat, fi ecare decret cuprinzând liste impunătoare de persoane peste care s-a revărsat bunăvoinţa interimarului. Și se pare că aceeași dambla l-a lovit și pe fostul comunist Marian Lupu.

După învestirea sa în funcţia de interimar, șeful democraţilor promitea să se edifi ce plenar în pri-vinţa situaţiei din ultimii ani la ca-pitolul decoraţii. Să se dumirească dacă nu s-au făcut excese care să compromită valoarea distincţiilor de stat. Până mai clarifi ca lucrurile, interimarul anunţa un moratoriu la distincţii. Nu știm în ce măsură a reușit Lupu să studieze problema, dar senzaţia tuturor este că deja și-a luat dezlegare. Iniţial, mai timid, procesul a luat turaţii în ulti-ma perioadă, iar actualul interimar pare să fi prins și el gustul pentru această îndeletnicire. Dacă în lu-nile februarie și martie a fost emis

doar câte un decret prezidenţial în acest sens, în aprilie, dar, mai ales, în mai, au crescut și numărul decretelor, și listele benefi ciarilor. Ultima lună a fost deosebit de rodnică, încât chiar ne-am amintit de frumoasele vremuri ale interi-matului lui Ghimpu.

Ca și predecesorul său, Lupu vrea să se pună bine cu toată lumea și este dispus să ajungă cu mila pe la toate categoriile sociale și profesionale. Lucrătorii bancari par să fi e preferaţii președintelui care a trecut deja pe la ”Moldo-va-Agroindbank” și pe la „Banca Socială” cu numeroase distincţii, între care „Gloria Muncii”, „Meritul Civic”, „Om Emerit” și chiar „Ordi-nul Republicii”. Ultimii decoraţi au fost 26 de lucrători din domeniul culturii care s-au învrednicit de „Ordinul Republicii”, „Ordinul de Onoare”, „Gloria Muncii”, de titlurile „Artist al Poporului”, „Om

Emerit”, „Artist Emerit” și „Maestru în Arte”.

Noii conducători preiau vechile practici Departe de noi orice urmă

de îndoială în privinţa meritelor celor decoraţi care, în marea lor majoritate, sunt buni profesio-niști și oameni de valoare, dar ne bate gândul că această preţuire din partea interimarului se vrea, la rându-i, răsplătită. Altfel, de ce s-au înteţit decretele și s-au lungit listele tocmai în campania electorală?

Altă vorbă este dacă toate dis-tincţiile, inclusiv cele moștenite de la fosta URSS, își au rostul și dacă se va găsi cineva care să oprească această practică bizară și să im-pună o nouă viziune în domeniul acordării distincţiilor de stat. Mă

întreb dacă își poate imagina cineva un Artist al poporului din America sau un Artist emerit din Noua Guinee? Dar acestea sunt chestiuni pentru o altă discuţie.

În ceea ce-l privește pe Marian Lupu, ar mai fi de amintit că în au-gust trecut, comentând decorarea „grupului Ilașcu”, actualul interi-mar a opinat că „nu este indicat ca cei care au comis crime, să fi e ridicaţi la rang de eroi”, fi ind astfel în consonanţă deplină cu minis-trul rus de externe care a afi rmat într-o declaraţie că acordarea Ordinului Republicii „naţionaliș-tilor criminali” subminează toate eforturile de stabilizare a situaţiei din Transnistria. Este interesant dacă și acum, când Federaţia Rusă nu mai pare dispusă să-i ofere nici graţiile, nici președinţia, Marian Lupu a rămas la vechea părere. Sau este pus pe refl ecţii?

Ioana FLOREA, FLUX

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatuluiDe ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatuluiDupă doi ani de afl are a democraţilor și liberalilor la guvernare, puţine sunt lucrurile care ne dau senzaţia de stabilitate și statornicie. Pentru societatea noastră măci-nată de incertitudine, cele mai pregnante sunt, indiscu-tabil, alegerile permanente și președinţii interimari, care, odată ajunși în funcţie, încep să semene leit. Nu la chip și statură, ci la comportament. Chiar dacă iniţial ei își critică predecesorii și ne asigură că vor fi , cu siguranţă, altfel de-cât aceștia. Primul și cel mai vizibil semn este că începe să le placă funcţia, fi e ea și marcată de provizorat, și purced imediat la căutarea unor căi nebănuite pentru păstrarea intactă a statu-quo-ului.

Astfel, în ultimii patru ani, am asis-tat la un șir de scandaluri legate de salariile angajaţilor SA „Termocom”, de alte cheltuieli nejustifi cate care li se incriminau administratorilor între-prinderilor, au fost proferate acuza-ţii privind lipsa de transparenţă din interiorul întreprinderii sau preţurile și tarifele stabilite de reprezentanţii acesteia, toate aceste situaţii demon-strând că între administraţia capita-lei și conducerea SA „Termocom” nu există nici pe departe înţelegere și comunicare, ci, dimpotrivă, se duce un război pe viaţă și pe moarte.

Această situaţie a continuat până spre fi nele anului 2010, când Dionisie Antocel a fost demis din funcţia de director general al SA „Termocom”, iar în locul lui a fost numit un alt director, Mihail Cernei, mult mai loial guvernă-rii și, în particular, actualului primar general al capitalei, Dorin Chirtoacă. După așa-zisa „reorganizare” a SA „Ter-mocom”, relaţiile dintre întreprindere și administraţia Primăriei s-au încălzit brusc, confl ictele au încetat, iar sin-gurii nemulţumiţi au rămas locuito-rii capitalei, care, între timp, au fost impuși să achite facturi la căldură de două sau chiar de trei ori mai mari decât plăteau anterior.

Care este totuși situaţia în interiorul SA „Termocom”, după revenirea aces-tei instituţii sub oblăduirea munici-palităţii și stabilirea noii organigrame a întreprinderii? Ce reforme au fost implementate aici, astfel încât admi-nistraţia Primăriei a încetat să mai aibă pretenţii faţă de activitatea prin-cipalului furnizor de căldură? Cât de transparent este astăzi „Termocomul” în raport cu instituţia ierarhic supe-rioară, Consiliul municipal Chișinău, dar și în raport cu presa și, respectiv, cetăţenii din municipiu? Acestea sunt câteva întrebări fi rești la care ar trebui să răspundă cei în a căror gestiune se afl ă SA „Termocom”, întrebări pe care noi, consumatorii de căldură și plă-titori de taxe și impozite, suntem în drept să le adresăm.

Am decis să abordăm acest subiect după ce am afl at unele lucruri curi-oase ce vizează câteva dintre „refor-mele” pe care actuala administraţie a SA „Termocom” a decis să le imple-menteze imediat după preluarea conducerii întreprinderii. Precizăm că informaţiile pe care le facem publice ne-au parvenit de la o sursă extrem de bine documentată din interiorul întreprinderii, a cărei nume nu-l vom divulga din motive de securitate.

Cheltuieli astronomice şi secretomanie maximă la SA „Termocom”Dacă ne aducem bine aminte, una

dintre principalele nemulţumiri ale primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, privind activitatea SA „Ter-mocom” sub conducerea vechii admi-nistraţii, era lipsa de transparenţă în luarea deciziilor.

Iată însă că, din luna august 2010, când SA „Termocom” a trecut în gesti-unea Primăriei capitalei și a Consiliului municipal, situaţia la acest capitol a evoluat în sens invers decât cel aștep-tat. Astfel, în luna decembrie 2010, adică la doar trei luni de la numirea sa în funcţie, directorul general Mihail Cernei emite un ordin pe care, dacă îl citești, ai impresia că trăiești pe tim-purile lui Stalin. Dispoziţia lui Cernei prevede secretizarea practic a tuturor activităţilor întreprinderii, iar angaja-ţii acesteia au fost forţaţi să semneze angajamentul că nu vor divulga nici unul dintre „secretele” stabilite de noul regulament al lui Mihail Cernei. La o privire atentă, documentul în cauză încalcă fl agrant legislaţia în vigoare privind accesul la informaţie, întrucât SA „Termocom” este o între-prindere de interes public.

Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre „secretele” SA „Termo-com”, pe care fi ecare angajat a fost obligat prin semnătură să le respecte cu sfi nţenie, or, în caz contrar, riscând să fi e concediat sau, mai mult, atacat în instanţa de judecată pentru a fi tras la răspundere administrativă și chiar penală.

Așadar, fi ecărui angajat cu func-ţii de răspundere, care are acces la „secretul comercial”, i se interzice să divulge informaţii privind:

- tipul sarcinilor tehnice ale angaja-tului Societăţii ce se afl ă în deplasare peste hotare;

- domeniul economic și industrial;- planifi carea completă sau datele

de evidenţă a volumului de investiţii de capital;

- informaţii despre structura de pro-ducţie, capacitatea de producţie, tipul și amplasarea echipamentelor, stocu-rile de materiale și componentele lor;

- destinaţia și volumul investiţiilor;- indicatorii economici programaţi,

inclusiv veniturile, cheltuielile și profi tu-rile planifi cate;

- starea relaţiilor de afaceri cu parte-nerii (furnizorii potenţiali, materialele, echipamentele și piesele de schimb);

- propunerile comerciale ale compa-niilor, contractele și acordurile cu aces-tea, inclusiv și acordurile de credit;

- relaţia întreprinderii cu agenţii autohtoni și cu cei străini sau cu fi rmele intermediare;

- pregătirea, adoptarea și executa-rea deciziilor;

- planurile de extindere sau restrân-gere a diferitor tipuri de servicii și teme-iurile lor tehnico-economice;

- planurile de investiţii, achiziţii, vân-zări;

- proiectele anuale ale planurilor de perspectivă și planurile achiziţiilor de import ale materialelor și resurselor tehnice;

- scopurile, obiectul și rezultatul reu-niunilor și întâlnirilor organului de con-ducere al întreprinderii;

- rezultatele de cercetare ale pieţei, evaluarea stării și perspectivelor de dezvoltare a conjuncturii de piaţă;

- strategia de marketing a Societăţii; - relaţiile cu consumatorii și reputa-

ţia Societăţii;- conţinutul contractelor de muncă,

inclusiv informaţiile cu privire la venitu-rile angajaţilor Societăţii;

- creditele, conturile și depozitele angajaţilor Societăţii;

- orice subiect ce provoacă daune morale întreprinderii, scad prestigiul ei în societate;

- posibile confl icte, neînţelegeri în colectiv și între membrii acestuia;

- managementul rapoartelor și ana-liza activităţilor fi nanciare și de afaceri;

- datele privind salariile angajaţilor;- soldurile casieriei și conturile ban-

care;- conţinutul registrelor de evidenţă

contabilă și a rapoartelor de contabili-tate internă etc.

Din lipsă de spaţiu, nu putem publica textul integral al interdicţiilor impuse de Mihail Cernei prin Ordinul Nr. 338. Vom preciza însă că nu există, practic, nici o informaţie de interes public pri-vind activitatea principalului furnizor de energie termică din capitală, care să nu cadă sub incidenţa noţiunii de „con-fi denţial” sau „strict confi denţial”. Prin urmare, dacă un jurnalist sau un con-sumator simplu dorește să cunoască detalii despre activitatea SA „Termo-com”, acesta nu va putea afl a nimic, mai ales dacă informaţiile în cauză ar putea dăuna imaginii sau intereselor șefi lor acestei întreprinderi.

Ce au de ascuns Cernei şi Chirtoacă?Dacă vom consulta Legea cu privire

la energetică Nr.1525-XIII din 19.02.98, vom observa că, la Articolul 16, care se referă la transparenţă, aceasta pre-vede expres următorul lucru:

„(1) Orice obiectiv energetic este deschis pentru vizitarea organizată a publicului și pentru mijloacele de informare în masă.

(2) Datele despre situaţia tehnică, economică și ecologică a obiecti-velor energetice, despre avariile și perturbările din lucrul lor vor fi acce-sibile și transparente.

(3) Administraţia întreprinderilor și organizaţiilor energetice poartă răspundere pentru denaturarea și dosirea informaţiei prevăzute la alin. (2)”.

Vedem însă că, de data aceasta, nici Dorin Chirtoacă, nici alţi funcţi-onari din administraţia Primăriei nu au schiţat vreun gest de dezaprobare faţă de abuzul favoritului lor plasat în fruntea SA „Termocom”.

De ce a fost nevoie de această secretizare, ce au de ascuns de ochii lumii și ai presei actualii administra-tori ai „Termocomului”? Se pare că unele dintre răspunsurile la această întrebare se conţin în informaţiile ce urmează.

Mihail Cernei a cheltuit aproape 2 milioane de lei pentru confort personalDeși SA „Termocom” se numără

printre întreprinderile de stat care se confruntă cu grave probleme de ordin fi nanciar, riscând chiar să intre în proces de insolvabilitate, primul lucru pe care l-a întreprins Mihail Cernei, după numirea sa în funcţia de director general, a fost cheltuirea unei sume impresionante de bani din bugetul întreprinderii pentru lucruri ce ţin exclusiv de confortul personal al noilor administratori.

Astfel, la doar câteva zile de la insta-larea sa în fotoliul de director general al SA „Termocom”, Cernei și-a procu-rat din banii întreprinderii o mașină de serviciu pentru uz personal, mai exact o limuzină de lux marca Scoda Superb. Moftul directorului a costat întreprinderea falimentară SA „Ter-mocom” aproape 500 de mii de lei. În

plus, acesta a dispus să fi e procurate, pentru dotarea propriului birou și cele ale adjuncţilor săi, covoare scumpe și mobilă nouă, care au costat, de ase-menea, sume impunătoare de bani.

Apetitul pentru lux al noului direc-tor nu s-a potolit însă aici. Pentru a nu mai fi nevoit să ia masa la una dintre cele 5 cantine din preajma sediului “Termocomului”, Cernei s-a gândit să-și construiască propria cantină. În acest scop a mai scos din contul între-prinderii și din buzunarele consuma-torilor încă peste 500 de mii de lei. Totodată, acesta s-a gândit și la sănă-tatea sa, și a subordonaţilor, investind în extinderea și dotarea punctului medical încă peste 700 de mii de lei. Ulterior, au urmat un șir de „deplasări de serviciu”, extrem de costisitoare, la Kiev, Moscova, Lvov, Praga, Dane-marca ș.a. Și tot din contul consuma-torilor de căldură.

Evident că, în opinia reprezentanţi-lor SA „Termocom”, nu era bine ca noi să cunoaștem aceste informaţii. Deci – secretizare!

Salarii şi prime pe spatele chişinăuienilorAnterior reorganizării întreprinde-

rii, primarul general Dorin Chirtoacă făcea mare zarvă vizavi de salariile mari ale angajaţilor SA „Termocom” și ale conducerii acesteia. Mai mult decât atât, acesta a emis și o dispo-ziţie care stabilea o limită la salariile conducătorilor întreprinderilor muni-cipale. Dar, ca și în cazul majorităţii „iniţiativelor” lui Chirtoacă, efectul acestei dispoziţii a fost egal cu zero, mai ales dacă e să ne referim la situa-ţia angajaţilor SA „Termocom” la acest capitol. Or, potrivit sursei noastre, în loc să scadă, veniturile angajaţilor întreprinderii au crescut, odată cu schimbarea administraţiei. De exem-plu, dacă până la preluarea SA „Termo-com” de către Primărie salariul mediu

al angajaţilor întreprinderii era de 3850 de lei, astăzi, după aproape un an de la instalarea noii conduceri, salariul mediu de bază a crescut până la 4991 lei.

Și asta nu e tot. Conform Contractului colectiv de muncă, semnat de adminis-traţia întreprinde-rii și sindicate, a n g a j a ţ i i SA „Ter-mocom”, b e n e -f i c i a z ă de un șir întreg de indemnizaţii bănești și prime. Or, potrivit sursei noastre, la acest capitol contractul se respectă cu stricteţe. Ultima primă în valoare de 25% din salariu a fost plătită cu ocazia sărbătorilor de Paști.

Mai mult decât atât, cheltuie-lile de salarizare cresc continuu și din cauza creșterii în ritmuri sporite a numărului de angajaţi la întreprin-dere. De la preluarea întreprinderii de către noua administraţie, numă-rul angajaţilor a crescut cu aproape 100 de persoane, majoritatea dintre acestea fi ind angajate nu în funcţie de profesionalism, ci datorită faptului că sunt rude sau prieteni ai actualu-lui director. De exemplu, S. Brumă, ginerele lui Mihail Cernei, a fost numit șef al departamentului juridic, iar mai mulţi nepoţi și rude au fost angajaţi în diverse structuri ale întreprinderii.

Vom aminti, în context, că, la insis-tenţele lui Dorin Chirtoacă, tariful la energia termică pentru o gigacalorie a crescut de la 540 de lei până la 898 de lei. Aceste cifre nu refl ectă însă situaţia reală și extrem de compli-cată în care au ajuns astăzi locuitorii capitalei care benefi ciază de serviciile „Termocomului”. Or, în realitate, tariful a crescut mai mult: până la modifi că-rile efectuate de primarul Chirtoacă, din cele 540 de lei consumatorii achi-tau doar 233 de lei, restul de 307 lei/gcal fi ind achitaţi din bugetul munici-pal. Subvenţionarea tarifului, care, de altfel, este practicată în majoritatea ţărilor, a fost anulată de Chirtoacă, care a promis că va implementa solu-ţia subvenţionării nominative. Or, sis-temul de subvenţionare inventat de liberali este atât de birocratizat, încât doar 10 la sută dintre consumatorii care au dreptul la subvenţii au reușit să treacă de barierele birocratice și să benefi cieze de subvenţii. În felul acesta, datorită condiţiilor extrem de complicate și a sistemului birocratic creat intenţionat, din bugetul munici-

pal au fost achitate doar circa 30 mili-oane de lei, faţă de aproximativ 300 de milioane de lei care erau alocate din buget anterior.

Astfel, este mai mult decât evi-dent că „economiile considerabile” pe care pretinde că le-ar fi făcut Primăria prin reorganizarea SA „Termocom” nu reprezintă altceva decât bluf electoral al lui Dorin Chirtoacă în actuala com-petiţie electorală, pentru că acestea au fost obţinute prin jecmănirea chi-șinăuienilor, care sunt impuși să plă-tească cu mult peste posibilităţile pe care le au majoritatea dintre ei.

Precizare de fi nalÎnainte de publicarea acestui

material, am sunat la Serviciul de presă al SA „Termocom”, solicitându-i să ne confi rme sau să infi rme aceste informaţii. Persoana responsabilă de relaţiile cu publicul a evitat însă să răspundă la întrebările noastre, pre-cizând că acestea sunt „extrem de delicate” și trebuie să se consulte cu șefi i. Urma ca apoi să fi m contactaţi și să ni se ofere un răspuns „autorizat” în acest sens, care însă nu a mai venit până la închiderea ediţiei ziarului. În context, ţinem să precizăm că nu avem nici un fel de pretenţii faţă de persoana în cauză, întrucât este clar că și ea, la fel ca și ceilalţi angajaţi ai întreprinderii, a fost impusă să sem-neze Regulamentul privind secretul comercial la SA „Termocom” și, prin urmare, o mai mare deschidere în raport cu noi ar fi făcut-o pasibilă de răspundere disciplinară, administra-tivă sau chiar penală.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Secretele „Termocomului”După alegerile locale din 2007, când în fruntea primăriei capitalei a venit Dorin Chirtoacă, iar liberalii au devenit majoritari în Consiliul municipal Chișinău, subiectul care a stârnit cele mai multe controverse în interiorul administraţiei municipale a fost cel legat de activitatea principalului furnizor de energie termică în capitală, întreprinderea municipală SA „Termocom”. Așadar, în pe-rioada în care la conducerea furnizorului de căldură s-a afl at vechea administraţie, în frunte cu Dionisie Antocel, primarul liberal al Chișinăului nu a scăpat nici o ocazie să critice activitatea „Termocomului” și să acuze condu-cerea întreprinderii de toate relele, inclusiv de faptul că aceasta ar boicota activitatea primarului și a Consiliului municipal și, mai mult decât atât, provoacă pierderi im-portante pe care, până la urmă, le resimt toţi locuitorii capitalei, plătitorii de taxe și impozite.

27 MAI 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Geopolitic=

Unii factori de la Ber-lin au sărit deunăzi ca arși văzând că planul ruso-german de fede-ralizare a Republicii Moldova începe a fi deconspirat. Șanse-le reușitei lui se pot împuţina brusc.

Când nici nu ne așteptam, un articol nevinovat apărut acum câteva ediţii în FLUX a făcut valuri până departe, în unele capita-le europene. Cel mai tare s-au alertat unii dintre prietenii noștri germani. Unii dintre aceștia și-au permis să fl uture din deget și să profereze ameninţări.

Totul a pornit de la faptul că BBC (British Broadcasting Cor-poration) a avut amabilitatea (și interesul, evident) de a transpune în engleză și de a face să circule pe anumite reţele limitate arti-colul nostru „Cupă germană cu capac rusesc. Despre un confl ict îngheţat, un meci geopolitic de hochei sau despre apropiata reîntâlnire dintre Filat și Smirnov la Tiraspol” (ediţia din 21 aprilie 2011). Articolul a ajuns, pe căi ocolite, din măruntaiele Misiunii OSCE la Chișinău, pe masa unor reprezentanţi ai Germaniei. În discuţii private, și ambasadorul Germaniei la Chișinău, Excelenţa Sa Dr. Berthold Johannes, s-a arătat vizibil deranjat de articolul nostru din FLUX.

Tratam în acel articol despre complicităţile geopolitice ruso-germane și despre planul conve-nit între Moscova și Berlin privind federalizarea Republicii Moldova în scopul permanentizării prezen-ţei militare ruse în ţara noastră. Mai arătam că Berlinul îl are ca protejat, în intenţia de aplicare a acestui plan, pe Vladimir Filat, pe când Moscova îl are ca protejat pe Igor Smirnov. Filat și Smirnov sunt priviţi la Moscova și Berlin ca piese ale aceleiași combinaţii

ruso-germane care ar urma să pre-ia rolul de artizani ai federalizării Republicii Moldova.

Ne-am referit la punctele de vedere exprimate de trei ofi ciali de la Berlin: Ernst Reichel și Amba-sadorul Patricia Flor, ambii înalţi funcţionari în cadrul Ministerului federal de Externe al Germaniei, precum și Christoph Israng, de la Cancelaria federală.

Articolul a fost scris în baza propriilor noastre informaţii, dar și în baza unor preţioase informa-ţii obţinute de la sursele noastre sigure de la Berlin și Bruxelles, așa cum am și arătat în momentul publicării. La circa o jumătate de lună de la apariţia articolului, o agenţie de presă din București (Romanian Global News) a difu-zat fragmente facsimile ale unei Note diplomatice (de fapt, Notă de convorbire) trimise Centralei din Chișinău de ambasadorul Re-publicii Moldova la Berlin, Aureliu Ciocoi. Aceste fragmente aveau să confi rme informaţiile obţinute de

noi, pe surse, de la Berlin și Bruxel-les, adăugând detalii noi, care nu ne-au fost cunoscute până atunci. Afl ăm, tot pe surse, că Ambasado-rul Aureliu Ciocoi ar fi cerut o an-chetă de serviciu pentru a stabili canalul de scurgere a informaţiei și persoanele prin care aceasta a fost posibilă. Respectiva Notă de convorbire cuprinde detalii ale discuţiei dintre Ambasadorii Aureliu Ciocoi și Patricia Flor. Ea nu a fost publicată integral.

Nu am fost niciodată preocu-paţi de modul în care este purtată corespondenţa între Ambasadele noastre din alte state cu Centrala de la Chișinău. Totuși, dat fiind interesul deosebit pentru subiec-tul implicaţiilor germano-ruse în punerea în aplicare a unui plan de federalizare a Republicii Moldova, FLUX a încercat pe mai multe căi și a reușit să intre, în definitiv, în posesia textului complet al respectivei Note de convorbire. Spre confi rmarea celor publicate de către noi anterior pe surse,

am decis să o publicăm alăturat. Cititorii își vor da seama și singuri, fără prea multe comentarii din partea noastră, care anume este interesul Germaniei, consensual cu cel al Rusiei, privind federali-zarea Republicii Moldova.

Ţinem să precizăm, spre liniș-tea unora dintre prietenii noștri germani, că punctele de vedere exprimate în articolul „Cupă ger-mană cu capac rusesc. Despre un confl ict îngheţat, un meci geopoli-tic de hochei sau despre apropiata reîntâlnire dintre Filat și Smirnov la Tiraspol” sunt strict personale, fără a implica partidul politic, organizaţiile neguvernamentale, Biserica sau naţiunea din care fac parte. Tot cu titlu de precizare vom arăta că am redat întocmai și ne-distorsionat punctele de vedere formulate de cei trei înalţi ofi ciali germani, subliniind consensul dintre acestea și poziţia Moscovei în chestiune. Am spus lucrurilor pe nume. Iar adevărul, să fi m de acord, nu poate fi prilej de supă-rare. Decât, poate, atunci când el privește sau dă la iveală interese nelegitime și complicităţi ascunse îndreptate împotriva unor terţi.

Faptul că am avut dreptate se confi rmă și prin reluarea subiectu-lui de către mai mulţi jurnaliști de la Chișinău și București, dar și de către cei de la BBC. Jurnaliștii de limbă română, care s-au referit la subiectul complicităţilor germa-no-ruse și la planurile consensuale ale Berlinului și Moscovei de fede-ralizare cu de-a sila a Republicii Moldova, au fost unanimi în păre-rea că Germania face jocul Rusiei în regiune, invocând în sprijinul acestei păreri acţiuni, gesturi, documente și declaraţii publice mai vechi sau de ultimă oră ale părţii germane.

Trebuie să reamintim că, după cum s-a văzut din toate semnalele clare pe care le-a transmis până acum, ofi cial și neofi cial, Berlinul dorește câteva lucruri esenţiale și strâns legate între ele: anularea Constituţiei Republicii Moldova; distanţarea de Legea din 2005 privind prevederile de bază ale statutului special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria); renunţarea la caracterul unitar al statului nostru; federalizarea sau confederalizarea noastră cu Tira-spolul (a se citi: cu Moscova); per-manentizarea prezenţei militare ruse în ţara noastră; amânarea la Sfântul Așteaptă a perspectivelor noastre de integrare europeană.

Ceea ce observă acum toată lu-mea este că, pe durata mandatului de cancelar federal al doamnei Angela Merkel (CDU), susţinută de coaliţia roș-oranj a creștin-de-mocraţilor și social-democraţilor, politica externă germană privind regiunea noastră nu este esenţial diferită de cea din timpul manda-tului cancelarului Gerhard Schrö-der (SDP), care reprezintă ofi cial în ultimii ani interesele monopolului rus de stat „Gazprom” și care este plătit lunar, de la Moscova, cu un salariu de 1 milion de euro. Acest

din urmă fapt este relevant în sine. Nu mai există în Europa un alt fost prim-ministru care, imediat după încheierea mandatului, să fie angajatul unei întreprinderi monopoliste de stat dintr-o ţară străină. Nu vrem să fi m răutăcioși, dar faptul că fostul cancelar Ger-hard Schröder a promovat politici economice favorabile Rusiei și în răspăr cu interesele Poloniei, Ucrainei sau ale celor trei state baltice ex-sovietice, este mai mult decât evident și nu necesită ar-gumentări în plus ori comentarii. Că această situaţie a condus, de multe ori, la confl icte sau la de-claraţii dure prin care respectivele politici au fost criticate, a fost ceva normal.

Nu vedem însă de ce s-ar de-ranja atât de mult unii dintre prietenii noștri germani acum, la publicarea unui simplu material de presă în care am expus doar niște puncte de vedere, pe un ton pertinent, despre complicităţile și parteneriatul geopolitic și stra-tegic ruso-german în regiunea noastră.

Să mai reţinem un detaliu din peisaj. Premierul Vladimir Filat și partidul său (PLDM) a fost propul-sat în Partidul Popular European întâi de toate cu sprijin german. S-a văzut că prietenii noștri de la Berlin au avut un interes aparte pentru așa ceva. Lucrurile au de-venit și mai clare în momentul în care s-a văzut că premierul Filat este invitat în vizite ofi ciale la Ber-

lin mai des decât orice alt premier din Europa. Apropo, își amintește cineva să fi fost premierul Români-ei, Emil Boc, de două ori în ultimul an în vizită ofi cială la Berlin? Sau poate premierul Ucrainei? Ei, de unde! Nici vorbă!

Dragi cititori, textul Notei de convorbire pe care îl publicăm ală-turat constituie doar o mică piesă dintr-un puzzle geopolitic cuprin-zător și complex. Cu toate acestea, lectura documentului este dintre cele utile. Precum arheologul, servindu-se de cunoștinţele și de intuiţiile sale, reface imaginar conturul unui vas după un singur ciob găsit în straturile adânci de pământ, așa vom putea înţelege și noi ce forme, ce material și ce linii sau contururi geopolitice trădează acest simplu text. Că tot vorbeam de o cupă germană cu capac rusesc, textul alăturat este un fragment al cupei germane care i-a fost pusă lui Filat în mână. Important este ca aceasta să nu fi e nici cupa răbdării noastre, nici cupa trădării lui Filat. Lectură plăcută!

Vlad CUBREACOV, FLUX

Post-scriptum: Sursele noastre sigure ne comunică mai nou, din culisele geopolitice europene, că prietenii noștri germani, împreună cu prietenii noștri ruși și prietenii noștri ucraineni, au deschis con-sultări separate, cu ușile închise, în problema diferendului moldo-rus din Transnistria. Undeva, într-o

frumoasă urbe baltică, s-a ţinut prima rundă de consultări ale trila-teralei ruso-germano-ucrainene, peste capul formatului „5+2”, adi-că pe la spatele Republicii Moldo-va, al Statelor Unite ale Americii, al Uniunii Europene și al OSCE. Frumosul oraș baltic se numește astăzi Kaliningrad, iar altădată s-a numit Königsberg.

Ceea ce a devenit clar în urma acestor consultări secrete este că Berlinul este gata să-și trimită la Chișinău mai mulţi experţi în dreptul constituţional, în vederea pregătirii terenului pentru anula-rea actualei noastre Constituţii și, până la urmă, pentru dizolvarea Republicii Moldova ca stat unitar. De asemenea, Berlinul și Moscova (prin oamenii dintr-o structură simpatică numită SVR, respon-sabilă de dosarul transnistrean) au exprimat părerea comună, necontrazisă de Kiev, că ar fi de dorit o sincronizare a alegeri-lor parlamentare anticipate din toamna acestui an sau din prima jumătate a anului viitor cu apariţia unei „Republicii Federative Mol-dovenești”, astfel încât regimul Smirnov să participe la procesul de formare a noilor structuri de stat ale noului stat federal. Practic, asistăm la dorinţa de reluare, fără mari deosebiri, a planului Kozak din 2003. Interesant este că repre-zentanţii Berlinului la consultările cu ușile închise din frumosul oraș baltic nici nu au ascuns că doresc să-și scoată protejatul, adică pe

Vladimir Filat, drept „erou al re-unifi cării”.

Nu întâmplător trilaterala ru-so-germano-ucraineană a ales Königsbergul ca loc al acestor consultări secrete. Königsber-gul nu este doar orașul marelui Kant, nu doar capitala Prusiei de Răsărit până în mai 1945. Acesta este centrul unei actuale exclave rusești dintre Polonia, Lituania și Marea Baltică, o regiune con-siderată noua fereastră rusească către Lumea Germană și vechea fereastră germană către Lumea Rusă. Valenţele simbolice ale lo-cului sunt evidente.

Multă lume a comparat, nu o singură dată și pe bună drep-tate, regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu regiunea fostă germană, actuală rusească Königsberg-Kaliningrad. S-a spus chiar că Transnistria ar fi un fel de Kaliningrad II pe care și-l dorește Rusia în spaţiul nostru. Numai că și-l dorește cu tot cu Republi-ca Moldova până la Prut, adică până la graniţa UE și NATO. Să fi discutat rușii și nemţii (de faţă cu ucrainenii), în orașul marelui Kant, despre un schimb de teritorii? Kaliningrad I pe Kaliningrad II? Mai e posibil un alt Ribbentrop-Molotov astăzi? Brrrr!!! Nu am vrea să credem așa ceva nici în visurile cele mai negre.

Urmăriţi FLUXUL, vom reveni cu detalii.

V. CUBREACOV

AMBASADA REPUBLICII AMBASADA REPUBLICII MOLDOVA BERLINMOLDOVA BERLIN

Nr. 076/ 22.02.2011

NOTĂ DE CONVORBIRE NOTĂ DE CONVORBIRE

cu Amb[asadorul] Patricia Flor, cu Amb[asadorul] Patricia Flor, responsabila MAE-ului federal responsabila MAE-ului federal

pentru Europa de Est, Caucaz și pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală Asia Centrală

La 21 februarie curent, la iniţiativa mea, am avut un prânz de lucru cu Amb[asadorul] Patricia Flor, res-ponsabila MAE-ului federal pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Cen-trală. Discuţia s-a axat, în principal, pe dimensiunea nistreană, precum și pe situaţia politică internă din RM. Astfel, am informat-o detaliat despre acţiunile întreprinse de AIE în sensul asigurării alegerii șefului statului în condiţiile reticenţei maxime a opo-ziţiei, nefiind exclusă posibilitatea examinării modifi cării art. 78 al Con-stituţiei în sensul alegerii directe a președintelui. La rândul ei, Patricia Flor s-a arătat surprinsă de reapariţia respectivei idei în calculul liderilor Alianţei de guvernământ, menţio-nând riscul pe care îl comportă un asemenea scenariu pentru asigurarea stabilităţii politice din ţară. Potrivit ei, o puternică instituţie prezidenţială cu mandat direct al poporului ar putea conduce la apariţia unor tensiuni inevitabile între ramurile puterii din RM, ceea ce ar retrograda ţara din punct de vedere constituţional la mijlocul anilor nouăzeci. În opinia ei, o soluţie plauzibilă ar fi acceptarea cerinţelor opoziţiei de a alege un șef de stat „apolitic”, urmând să se recur-gă imediat la reforma constituţională în sensul transferului centrului politic de greutate spre prim-ministru, pre-luându-se, astfel, modelul german. În opinia ei, o puternică instituţie prezi-denţială ar fi contraproductivă pentru tânăra democraţie moldovenească, existând pericolul unei „alunecări pe pista autoritară”, așa cum s-a dovedit

a fi guvernarea 2001-2009. Însă, a specifi cat ea, decizia fi nală aparţine clasei politice din RM și, deci, întreaga responsabilitate aceasta urmează să și-o asume în mod conștient. Ger-mania, la rândul ei, va accepta orice decizie suverană în acest sens, însă rămâne disponibilă să ofere asis-tenţa necesară autorităţilor noastre, inclusiv în elaborarea proiectelor de modifi care a constituţiei.

În ceea ce privește subiectul nis-trean, P[atricia] Flor m-a informat despre recenta ei vizită la Moscova, unde a purtat discuţii cu șeful celui de-al doilea departament CSI al MAE-ului rus, Viktor Sorokin. Potrivit ei, Rusia pare a fi decisă se purceadă la evacuarea defi nitivă a muniţiilor sale stocate în regiunea transnistreană a ţării noastre, specifi când că vizita la Cobasna a tandemului Grușko-Har-cenko a avut tocmai scopul evaluării mecanismelor necesare în acest sens. Totodată, Sorokin ar fi informat-o pe interlocutoare inclusiv despre dis-cuţiile tensionate purtate de ambii ofi ciali cu Smirnov, care a determinat (potrivit ofi cialului rus) Moscova să examineze la modul serios evacuarea definitivă a muniţiilor și aparenta distanţare de liderul separatist. În opinia diplomatei germane, o astfel de turnură în poziţia MAE-ului rus este una surprinzătoare, care ar atesta dinamica pozitivă a atitudinii FR referitor la dosarul transnistrean. Totodată, Berlinul este departe de a-și crea iluzii suplimentare în acest sens, fi ind așteptate din partea Mos-covei (și a Kievului) pași concreţi în realizarea obiectivului de deblocare a dialogului politic. Un alt element pozitiv pe care l-a dedus interlocutoa-rea din discuţiile purtate la Moscova ar fi că din arsenalul argumentativ al FR a dispărut referinţa la „lipsa unui guvern stabil în Moldova” și, implicit, lipsa unui partener serios de dialog la Chișinău. Acest lucru vine să demon-streze, potrivit amb[asadorului] Flor, acceptul Moscovei a noii guvernări de

la Chișinău și determinarea demarării unui dialog cu noua coaliţie de la Chișinău. Prin urmare, a conchis ea, există premise optimiste în sensul impulsionării activităţii pe dimensi-unea transnistreană. Din discuţiile ei cu Sorokin, s-a desprins faptul că Moscova, deocamdată, nu a iden-tifi cat un potenţial contracandidat lui Smirnov, pe care ar putea miza în competiţia prezidenţială de la fi nele anului curent din regiunea nistreană. În context, ea nu exclude că FR ar putea recurge la invocarea necesită-ţii așteptării rezultatelor scrutinului prezidenţial din Transnistria pentru a tergiversa reluarea cadrului for-mal al negocierilor în formatul 5+2. Totodată, Sorokin s-ar fi exprimat în favoarea unei reuniuni 1+1, care ar putea „urni carul din loc” și în urma căreia ar putea fi dată publicităţii o declaraţie comună, prin care părţile și-ar fi exprimat disponibilitatea re-luării dialogului direct, angajându-se să identifi ce o soluţie acceptabilă în acest sens.

Potrivit P[atriciei] Flor, este puţin probabilă o reuniune 1+1 cu emiterea unei declaraţii comune (cel puţin, deocamdată), dar ideea în sine este una plauzibilă. Astfel, ea consideră că atât Chișinăul, cât și Tiraspolul ar putea emite separat declaraţii de acest gen, care ar constitui o piatră solidă de temelie pentru relansarea negocierilor. În acest sens, P[atricia] Flor a declarat disponibilitatea MAE-ului german de a acorda întreaga asistenţă necesară RM în elaborarea proiectului unei astfel de declaraţii. Totodată, ea a opinat că drept un gest de bunăvoinţă din partea Chișinăului ar fi o eventuală distanţare (sau mora-toriu) de la Legea privind prevederile de bază ale statutului special al regi-unii transnistrene, adoptată în 2005, care, potrivit diplomatei germane, a fost votată unanim de fracţiunile politice din legislativul de atunci, dar care suferă de un handicap serios – nu a fost discutată cu reprezentanţii

regiunii separatiste și, deci, nu va fi luată principial drept bază de discuţie de către transnistreni. Astfel, a opinat ea, deși este o lege foarte bună, han-dicapul legitimităţii ei pentru ambele maluri ale Nistrului o lasă fără careva perspective serioase în redacţia ei actuală. Prin urmare, a continuat ea, o eventuală distanţare de la legea re-spectivă ar veni să demonstreze atât Rusiei, cât și UE și SUA seriozitatea intenţiilor autorităţilor noastre de a recurge în modul cel mai pragmatic la negocierile privind principiile de bază ale statutului regiunii în cadrul RM reîntregite. În aceeași ordine de idei, Germania va căuta să infl uen-ţeze Moscova în sensul determinării Tiraspolului de a nu mai face referinţă la rezultatele așa-numitului „referen-dum” din 2006, fapt care va facilita în mod inevitabil reluarea procesu-lui de negocieri politice. Oricum, a continuat ea, subiectul respectiv va căuta să-l discute în cadrul vizitei la Chișinău, preconizată pentru 28 februarie curent.

În altă ordine de idei, P[atricia] Flor a menţionat că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chiși-năului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoașterea slabă de către politicienii noștri a noţiunii menţionate, care, de altfel, și-a de-monstrat fi abilitatea în multe state europene, în special în Germania. Potrivit ei, este puţin probabil să se identifi ce o soluţie a ghemului trans-nistrean în condiţiile continuării insis-tenţei RM pe principiul statului unitar – transnistrenii nu vor recurge la cedări într-un astfel de scenariu. Prin urmare, a adăugat ea, este imperativ necesar ca RM să „se debaraseze de fobia federalismului” și să purceadă la examinarea posibilelor versiuni ale construcţiei federale a Moldovei reîn-tregite, Germania oferindu-se să ne asiste în identifi carea și, principalul, garantarea funcţionalităţii versiunii finale. În context, ea a sugerat că,

bunăoară, Berlinul ar putea iniţia or-ganizarea unei vizite de documentare pentru experţi în dreptul constituţio-nal de pe ambele maluri ale Nistrului (în eventualitatea că aceștia vor face ulterior parte din posibilul grup co-mun de lucru pentru elaborarea noii constituţii). Totodată, ea a rugat ca partea moldovenească să propună o listă a eventualilor participanţi la această vizită de studiu.

În ceea ce privește perspecti-vele constituirii cadrului de dialog Ashton-Lavrov pe dimensiunea politicii externe și de securitate (Memorandumul de la Meseberg), P[atricia] Flor, [a] precizat că Berlinul continuă să insiste asupra iniţierii formatului respectiv. Astfel, deja în cadrul reuniunii Ashton-Lavrov din 24 februarie curent de la Bruxelles, subiectul transnistrean va fi printre elementele-cheie ale discuţiilor. Potrivit ei, în urma eforturilor RFG pe terenul intern al UE, Ashton „ar fi înţeles miza soluţionării confl ictului transnistrean” din perspectiva reluă-rii dialogului pragmatic cu Federaţia Rusă. În context, ofi ciala germană a menţionat că, pentru determinarea finală a lui Catherine Ashton, este foarte important mesajul pe care ofi -cialităţile de la Chișinău urmează să-l transmită șefei diplomaţiei europene în cadrul apropiatei ei vizite în RM. Prin urmare, a specifi cat interlocu-toarea, „încercaţi să obţineţi maximul posibil din vizita ei la Chișinău”. Re-ferindu-se la posibilitatea formulării unui non-paper (pe dimensiunea transnistreană) de răspuns la scrisoa-rea din iulie trecut a lui Lavrov către Ashton, ofi ciala germană s-a declarat sceptică, afi rmând că, deocamdată, este prematur pentru o astfel de abordare. Totodată, ea a recunoscut faptul că elementele inserate în non-paperul propus de Lavrov sunt total inacceptabile pentru UE. În circum-stanţele existente, a opinat interlocu-toarea, este mai important să iniţiem dialogul în contextul Meseberg, decât

„să începem să irităm ursul” din start. Singurul efect pe care l-ar putea avea un astfel de non-paper din partea UE la ora actuală ar fi distanţarea Rusiei de cadrul dialogului propus de Ger-mania la Meseberg.

În cadrul discuţiei purtate cu P[atricia] Flor, am sugerat constitui-rea unui format de consultări bilate-rale moldo-germane în problematica transnistreană, astfel fi ind posibilă o coordonare mai bună a eforturilor comune, precum și elaborarea unor strategii concertate de acţiune în ra-port cu unii actori ai formatului exis-tent de negocieri. Totodată, mi-am arătat surprinderea că, din moment ce RM a devenit una dintre priorităţile politicii externe a Germaniei, între statele noastre lipsește mecanismul consultărilor politice bilaterale, ne-

fi ind semnat nici un protocol dintre

ambele ministere ale afacerilor exter-

ne în acest sens. Mai mult decât atât,

iniţierea consultărilor politice bila-

terale ar permite punerea în discuţie

atât a subiectelor legate de procesul

de integrare europeană a RM, cât

și o paletă largă a problematicii de

dezvoltare durabilă a ţării noastre,

inclusiv dialogul pe dimensiunea

transnistreană. Interlocutoarea s-a

arătat interesată de ideea respectivă,

afi rmând că va discuta neapărat cu

conducerea MAE-ului federal, unde

ea este sigură că va benefi cia de sus-

ţinere, urmând ca subiectul respectiv

să fi e abordat și în cadrul vizitei ei la

Chișinău.

Aureliu CIOCOI

Ambasador

Un ciob din cupa răbdării sau din cea a trădării?Un ciob din cupa răbdării sau din cea a trădării?

DOCUMENT

Din culisele parteneriatului strategic ruso-german

Drapelul Germaniei și cel al „republicii moldovenești Drapelul Germaniei și cel al „republicii moldovenești nistrene” pe masa de discuţii dintre Ambasadorul nistrene” pe masa de discuţii dintre Ambasadorul

Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011 Tiraspol, 1 martie 2011

Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Patricia Flor Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011

27 MAI 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

„Da, Constituţia noastră prevede obligativitatea pentru toate instituţiile statului de a promova concurenţa loială și de a nu întreprinde acţiuni de limitare a concurenţei. Și aici un rol important îi revi-ne autorităţii de concurenţă,

precum și altor instituţii în ve-derea promovării unei politici concurenţiale sănătoase, care să asigure respectarea legilor și să contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea bu-năstării tuturor cetăţenilor”, a spus Vlad Plahotniuc, specifi -

când că autorităţile de protec-ţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie perfecţionată.

El a remarcat faptul că aproape toate ţările din CSI, nemaivorbind de statele mem-bre ale Uniunii Europene, au adoptat o legislaţie care co-respunde cerinţelor și standar-delor contemporane. „În ţările dezvoltate, legislaţia privind concurenţa este foarte bună, deoarece a fost perfecţionată pe parcursul a mai multor zeci de ani. Republica Moldova poate profi ta acum de această experienţă imensă a vecinilor, colegilor și prietenilor noștri,

pentru ca să acopere în timp scurt distanţa care ne despar-te de standardele și normele contemporane”, a adăugat prim-vicepreședintele Parla-mentului.

Despre conferinţă Vlad Pla-hotniuc a spus că este „un eveniment util, pentru că vom avea prilejul să facem o trecere în revistă a situaţiei existente în domeniu, vom lua cunoș-tinţă de experienţa și reco-mandările invitaţilor noștri din străinătate și, am convingerea, într-un fi nal această conferin-ţă se va încheia cu formula-rea unor concluzii, cu repere

pentru acţiune și cu idei de perspectivă”.

În perioada 26-27 mai 2011, Agenţia Naţională pentru Pro-tecţia Concurenţei (ANPC) organizează, la Chișinău, Conferinţa Internaţională cu tema “Modalităţi de depășire a crizei: rolul autorităţilor de concurenţă, perspective, pro-bleme”. La eveniment au fost invitaţi conducătorii organelor antimonopol din România, Federaţia Rusă, Ucraina, con-ducătorii autorităţilor de re-glementare, precum și experţi internaţionali în domeniul concurenţei din România.

Social

VLAD PLAHOTNIUC:

„Autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie „Autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie concurenţială armonizată”de o legislaţie concurenţială armonizată”

Prim-vicepreședintele Parlamentului Repu-blicii Moldova, Vlad Plahotniuc, consideră că autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie concurenţială armoni-zată, care să le ofere și instrumentele nece-sare, și să faciliteze o colaborare efi cientă la nivel internaţional. El a declarat despre aceasta în cadrul deschiderii Conferinţei In-ternaţionale „Modalităţi de depășire a crizei: rolul autorităţilor de concurenţă, perspecti-ve, probleme”, organizată de Agenţia Naţi-onală pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), timp de 2 zile, la Chișinău.

- În primăvara acestui an a avut loc la Cernăuţi Ziua Mondială a Po-eziei. Se știe că Universitatea din Cernăuţi a dat de-a lungul vremii generaţii de poeţi. ”Nouăzeciș-tii” cernăuţeni Nicolae Șapcă, Ion Bâcu, Lia Popov au cucerit impor-tante premii de poezie. Credeţi că în condiţiile actuale ale învăţămân-tului de limbă română din Ucraina se poate afi rma și dezvolta o elită intelectuală românească în regiu-nea Cernăuţi?

- Există o elită intelectuală româ-nească la etapa actuală, printre cei ce o compun îi putem numi pe președintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, care conduce publicaţiile „Monitorul de Herţa” și „Familia”, având și o tipografi e de carte românească, apoi Dumitru Covalciuc, președintele societăţii „Ar-boroasa”, pe care-l numim și astăzi „en-ciclopedie pe picioare”, de asemenea Vitalie Zegrea, președintele Societăţii „Junimea”. Din urmă vin mai tinerii Du-mitru Mintencu, ziarist la „Concordia”, Doina Bojescu, corespondent la același ziar, Adrian Medvedi, președintele So-cietăţii „Arhiva”, Constantin Dascaliuc de la „Monitorul de Hliboca” și mulţi alţi intelectuali afi rmaţi în diferite do-menii.

- Ca dascăl al universităţii cernă-uţene aţi avut contacte directe cu colegi din universităţile din Româ-nia, aveţi o imagine bine formată asupra învăţământului superior românesc. Făcând o comparaţie, care sunt asemănările și deosebi-rile cele mai evidente în pregăti-rea studenţilor fi lologi la Cernăuţi faţă de Iași, spre exemplu? Ce di-fi cultăţi întâmpinaţi în mod deo-sebit?

- Scopul principal al profesorului de la catedra de limba și literatura română e să pregătească specialiști la fel ca în România. Pentru aceasta folosim și publicaţii din patria istorică editate recent, net superioare celor din perioada comunistă de tristă amintire. La etapa actuală, catedra are difi cultăţi la completarea numărului de opere de literatură clasică și contemporană. Avem o nevoie acută de lingvistică, beletristică clasică și contemporană, critică literară, toate editate recent. Am dori să vină specialiști care să ţină studenţilor cursuri de lingvistică și literatură română, în baza contracte-lor de colaborare între catedre. Ar fi bine să existe schimburi de studenţi și profesori cu universităţi din România și Republica Moldova.

- În perioada sovietică Biblioteca Universitară din Cernăuţi avea un fond impresionant de carte scri-să cu caractere latine ce includea ediţii complete din operele marilor clasici ai literaturii române și uni-versale, o bogată colecţie de docu-mente istorice, manuscrise ale unor scriitori importanţi ce au trăit în se-colul al XIX-lea și începutul secolu-lui al XX-lea, precum și colecţii ale unor periodice, precum „Albina Ro-mânească”, „Dacia literară”, „Stea-ua Dunării”, „Timpul”, „Curentul”, „Universul”, „Dimineaţa” și multe altele. Este păstrat acest tezaur cul-tural și este accesibil studenţilor fa-cultăţii la care predaţi? Dar eventu-alilor cercetători din România sau Republica Moldova?

- Se păstrează și astăzi fondul de car-te, manuscrise și publicaţii periodice, însă unele din periodice, din păcate, lipsesc. Studenţii folosesc această literatură, în primul rând utilizează ce este necesar programului de studiu, conspectează și pregătesc cu ajutorul său seminariile universitare de limba și literatura română. Mulţi din cei mai buni studenţi studiază și suplimentar, iar biblioteca le este de un real folos.

- Actualul patron spiritual al Uni-versităţii din Cernăuţi, poetul ucrai-nean Iurii Fedkovici, despre care se spune că avea o familie ce ilustrea-ză mozaicul etnic bucovinean și o iubită româncă, a scris într-o poe-zie a sa: „A fost bine de trăit când-va-n Bucovina: / Nu știam noi ce-i nevoia, / Nu știam ce-i chinul. / Ziua venea-n glas de cobză, / Noaptea – de scripcuţă / Iar ea, Bucovina mân-dră, / Ca fl oarea-n ierbuţă, / La pă-rintele Ștefan, / La Valahia mamă/ A trăit nestingherită/ Cu drag, fără teamă.” Cum decurge viaţa spiritu-ală a românilor despărţiţi de părin-tele Ștefan și Valahia mamă?

- Românii în toate timpurile, vitrege sau fericite, au avut un singur scop – de a păstra identitatea naţională sub toate aspectele ei: credinţa în Dumnezeu, limba, folclorul tradiţional. În epoca comunistă de tristă amintire aici a avut mult de suferit spiritul românesc datorită faptului că așa-numiţii „elibe-ratori” au vrut să ne deznaţionalizeze, să ne mancurtizeze prin deschiderea de școli ucrainene în sate românești, schimbarea abuzivă a toponimiei tradiţionale. Bunăoară, localitatea Suceveni a devenit Șirokaia Poliana, Iordănești – Podlesnoe, iar exemplele ar putea continua. Despre revenirea la toponimia tradiţională am publicat un articol în „Zorile Bucovinei” la 31

ianuarie 1990. Cu argumentele aduse, bazate pe documente din arhivele de stat, populaţia românească din unele sate a organizat referendumuri și, în urma rezultatelor acestora, s-a trecut la toponimia tradiţională. După prăbu-șirea Uniunii Sovietice la Universitate s-au înmulţit legăturile cu instituţiile de învăţământ superior din România și am reînviat interesul pentru cultura românească.

- La vârsta de 7 ani aţi fost deportat alături de mama și fraţii Dumnea-voastră. Care este reţeta succesului Dumneavoastră intelectual? Cum aţi reușit ca din deportat să deve-niţi profesor universitar?

- În satul natal, Pătrăuţi, funcţiona numai o școală de 7 ani, iar în raionul Hliboca erau puţine licee românești. Din cauza deportării, eu am început școala cu doi ani mai târziu, însă la terminarea ei, am fost singurul care a plecat și a reușit la liceu. După terminarea liceului, am fost luat în armată. Aici nu puteam să învăţ decât noaptea. Așa am făcut și, la terminarea armatei, nu am trecut prin sat, unde activiștii regimului îmi pregătiseră deja un alt viitor, ci am dat examen direct la Universitatea din Cernăuţi. Am fost admis, dar ca să nu fi u eliminat din cauza trecutului familiei mele, a trebuit să învăţ continuu. Și la universitate s-a încercat de două ori exmatricularea mea, însă am avut no-rocul ca decizia hotărâtoare în această privinţă s-o ia un universitar de origine poloneză, care m-a salvat. Mi-am făcut apoi cariera excluzând linia comunistă și am dat concurs pentru a deveni ca-dru didactic universitar. Am câștigat concursul și am dat repede doctoratul cu lucrarea ”Terminologia plantelor medicinale în graiurile moldovenești din Regiunea Cernăuţi”. Și aici am în-tâmpinat greutăţi, dar, până la urmă, am reușit să iau doctoratul la Chișinău. Cu timpul am reușit să scriu 19 cărţi, 350 de lucrări știinţifi ce, mai multe articole, recenzii, care i-au determinat pe cei de la Academia din Moscova să mă includă în lucrarea „Lingviști iluștri ai lumii”.

- Sunteţi președinte al Societăţii vic-timelor represiunii staliniste „Gol-gota”. Cunoaștem cu toţii că în acea perioadă au avut de suferit și ro-mânii ca și celelalte popoare căzu-te pradă ideologiei staliniste. În ce măsură sunt cunoscute întâmplă-rile acelor vremuri tinerei generaţii de etnici români, care este educată astăzi în școala ucraineană?

- Graţie unor intelectuali români pa-trioţi, ei afl ă despre calvarul românilor în timpul regimului comunist stalinist.

În plus, Societatea „Golgota” s-a impli-cat în demascarea regimului totalitar prin materiale concrete realizate în organizaţiile primare, prin participare la simpozioane și conferinţe interna-ţionale, prin publicarea amintirilor supravieţuitorilor, prin întâlniri cu elevii școlilor.

- Tatăl Dumneavoastră a murit într-o închisoare comunistă deoarece a fost considerat unul dintre organi-zatorii marșului către graniţă, sfâr-șit cu masacrul de la Fântâna Albă. Cum s-ar putea evita repetarea unor astfel de evenimente?

- Tatăl meu a fost prins în drum spre Fântâna Albă, condamnat la moarte prin împușcare, confi scarea averii și deportarea soţiei sale și a copiilor în Siberia. A murit de foame într-un lagăr din regiunea Sverdlovsk, înainte de a fi executat. Ca să nu se mai repete cal-varul românilor din nordul Bucovinei trebuie să întărim poziţia democratică a statului ucrainean și să scoatem la

lumină fărădelegile, crimele săvârșite de către cerberii comuniști. Pe de altă parte, tineretul nu trebuie să cadă sub influenţa grupărilor extremiste. Noi considerăm că trebuie să li se spună copiilor ceea ce s-a întâmplat de către cei ce au fost deportaţi.

- Ce proiecte de viitor aveţi?

- A continua să fondăm organizaţii primare în satele unde lipsesc, să facem liste cu cei ce au decedat în Gulag, să publicăm în continuare mărturiile supravieţuitorilor, să se plătească uti-lităţile celor care au fost oprimaţi, să li se dea transport gratuit, medicamente, pensii ridicate cu 50%. De asemenea, vreau să termin un studiu știinţific numit ”Particularităţi lexico-seman-tice și frazeologice ale deportaţilor”. Totodată, am dori să-i ducem să vadă România pe supravieţuitorii deportă-rilor de la noi.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Din nou despre românii din regiunea CernăuţiInterviu cu profesorul universitar Ilie Popescu de la Universitatea din

Cernăuţi, preşedintele Societăţii „Golgota” a victimelor represaliilor staliniste

AICI TV şi la Chişinău O știre îmbucu-rătoare care ne vine de la cole-gii noștri de la posturile TV re-gionale. Marţi, 24 mai 2011, Asociaţia Radio-difuzorilor regi-onali „Reţeaua AICI” a lansat în spaţiul media de la Chișinău postul de televi-ziune AICI. AICI TV devine astfel singura institu-ţie mass-media care aduce telespectatorilor din Chișinău știri din toate regiunile ţării, precum și emisiuni produse de către staţiile locale de televiziune.

Într-un comunicat de presă, remis redacţiei de această in-stituţie media, este prezentat noul produs TV, accesibil deja și chișinăuienilor. Astfel, după un an de activitate a reţelei regionale de televiziune „Aici TV”, interesul telespectatorilor pentru acest produs a crescut vizibil, oamenii fi ind interesaţi de evenimentele ce au loc în localităţile și regiunile în care locuiesc. AICI TV va ocu-pa la Chișinău nișa știrilor regionale, adresându-se unui public larg, printre care și persoanelor ce au plecat din localităţile lor de baștină și locuiesc în capitală, dar care nutresc un interes conti-nuu pentru tot ceea ce se întâmplă în regiunile de unde vin.

În Chișinău, dar și în orașele Râșcani, Glodeni, Fălești, Bălţi, Sângerei, Anenii Noi, Cahul, știrile și emisiunile postului AICI TV vor fi recepţionate prin intermediul distribuitorilor parteneri - postul de televiziune Accent TV și INFO CHANEL din reţeaua de cablu SunCommunications.

Grila Reţelei “AICI” cuprinde patru ore de emisie, timp în care sunt prezentate știri și emisiuni ce refl ectă viaţa cotidiană a mu-nicipiului Chișinău și din raioanele în care emit staţiile regionale de televiziune. Pe lângă buletinul de știri, emisiunile “Trasee” și “Retrospectiva Săptămânii”, reţeaua se lansează cu o nouă grilă de emisiuni. În noua grilă își fac loc emisiuni de o utilitate deo-sebită pentru cetăţeanul Republicii Moldova, cum ar fi “Eu am dreptul”, “Consumăm în Moldova”, “Între DEX și stradă”, “Omul și glia”, “Arta frumuseţii”, “În grădina dorului”, “Generaţia Contra”, “Printre Rânduri” “Călătorii Acasă”.

Cea mai mare parte din emisiuni sunt produse cu aportul sau în întregime de staţiile regionale de televiziune, prin care AICI TV vă propune să descoperiţi o Moldovă ingenioasă, optimistă și demnă, cu oameni, locuri și evenimente care merită să fi e cunoscute.

Creată în septembrie 2009, de către posturile regionale de televiziune “SOR TV”, “TV DROCHIA”, “ELITA TV”, “VTV-UNGHENI”, “MEDIA TV”, “ENI AY”, Reţeaua AICI activează la nivel de regiuni și atinge un înalt grad de popularitate. Raza de acoperire a Reţelei “AICI” cuprinde orașele, Cimișlia, Ceadâr Lunga Comrat, Congaz, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Orhei, Rezina, Soroca, Șoldănești, Ungheni, în total 13 orașe și peste de 400 de localităţi, care cu-prind mai mult de 800 000 de telespectatori.

Termenul limită de înmatriculare a maşinilor

cu numere străine ar putea fi prelungit până

la sfârşitul anului

Guvernul a prelungit, până la 1 ianuarie anul viitor, termenul până la care mașinile cu numere de înmatriculare străine vor trebui înregistrate în Republica Moldova sau să fi e scoase din ţară.

Decizia a fost anunţată miercuri, 25 mai 2011, de premierul Vladimir Filat, care a numit-o „un compromis”. Ea mai trebuie aprobată de Parlament, pentru a deveni prevedere legală.

Amintim că în aprilie, Guvernul hotărâse ca mașinile să poată circula cu număre străine în Moldova numai 90 de zile pe an.

„Este important de precizat însă că această măsură are un singur scop - de a oferi timp sufi cient ca aceste mașini să se întoarcă în ţara de origine. Nu va fi oferită nici o prelungire ulterioară termenului acesta”, a precizat Vladimir Filat.

Suplimentar, prim-ministrul a declarat că un grup de lucru va examina oportunitatea prelungirii dreptului de a circula în Republica Moldova cu mașini înregistrate peste hotare de la 90 la 180 de zile pentru cei care deţin cetăţenie dublă. Acest drept va trebui să fi e acordat la cerere, iar solicitantul ar urma să întrunească următoarele condiţii: să aibă cetăţenie dublă, mașina să fi e înregistrată obligatoriu în ţara în care își are a doua cetăţenie, autovehiculul să fi e deţinut neapărat în proprietate privată (nu în bază de procură). Ministerul Finanţelor urmează să înainteze spre avizare ministerelor această iniţiativă, care a fost recomandată în baza practicii europene, informează un comunicat al Executivului.

După interlic.md şi euraopalibera.org

27 MAI 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

Candidatul PPCD la funcţia de primar de Chișinău, Radu Bușilă, și colegul său de partid, consilierul municipal Alexandru Corduneanu, i-au convocat pe jurnaliști într-o conferinţă de presă și pe 24 mai 2011, abordând de data aceasta problema tarifelor. Cei doi au efectuat o analiză amănunţită a mo-dalităţii de calculare a tarifelor, ajungând la concluzia că aceasta este una total neobiectivă și prejudiciază, în mod grav, veniturile și, respectiv, nive-lul de trai al consumatorilor din municipiul Chișinău. Pentru că subiectul este unul care vizează în mod direct interesele chișinăuienilor (cu această problemă se confruntă și locuitorii altor orașe și chiar sate) și aceste analize pertinente constituie o premieră, le reproducem mai jos integral.

Acest punct de vedere a fost exprimat de Radu Bușilă vineri, 20 mai 2011, într-o conferinţă de presă la care a participat și mem-brul Consiliului municipal Chiși-nău din partea PPCD, Alexandru Corduneanu.

Chişinăul, cel mai hopuros oraş Consilierul creștin-democrat

este de părere că Chișinăul este orașul cu cele mai multe hopuri și gropi per capita din toate capitalele europene. „Calitatea drumurilor și calitatea serviciului public de transport de călători cu microbuzul, trafi cul sufocant, parcajele și parcările de pe do-meniul public, carosabil, trotu-are, spaţii verzi și curţi, iată un ghem de probleme din cele mai acute care deja sufocă Chișinăul. Nici una din politicile, progra-mele și proiectele prevăzute de Strategia de dezvoltare a Chiși-năului până în 2025, strategie aprobată în 2007, nu au fost puse nici măcar în discuţie, darămite realizate.

Suntem, probabil, orașul cu cele mai multe hopuri și gropi per capita din toată Europa. Iar în fi ecare an, după sezonul de iarnă și vară, o parte considerabilă din suprafeţele stradale sunt iarăși deteriorate, lucru care, alături de lipsa marcajelor, afectează grav fluiditatea circulaţiei”, a constatat consilierul creștin-democrat.

El a prezentat și un șir de statis-tici alarmante, din care reiese clar că proasta calitate a drumurilor este cauza a un șir de probleme și, în unele cazuri, duce și la decesul participanţilor la trafi c, în special fi ind vorba despre pacienţii servi-ciului de ambulanţă.

A crescut numărul de decese înregistrate de serviciul de ambulanţă„S-a mărit cu mai mult de 2 ori

sarcina asupra reţelei de drumuri.

Au apărut noduri și tronsoane

cu un nivel înalt de aglomeraţie.

Majoritatea accidentelor rutiere

au loc la intersecţiile care funcţio-

nează la limita capacităţii de trafi c.

Reţeaua magistrală a zonei cen-

trale a Chișinăului este supraîncăr-

cată. Stăm zilnic, în orele de vârf,

în ambuteiaje în zonele rondului

de pe Calea Ieșilor, Gării feroviare,

Gării de nord, Pieţei Centrale,

Pieţei Marii Adunări Naţionale,

Viteza medie de deplasare în

centrul Chișinăului a scăzut de la

20 km/oră, în 2005, la sub 13 km/

oră, în 2010, iar viteza medie la o

oră de vârf pe str. Pușkin, între str.

Bucureștiului și str. Alexandru cel

Bun, a fost, în 2010, de doar 8 km/oră! Timpul mediu de ajungere al ambulanţei la cazurile urgente a urcat de la 16 minute, în 2007, la 19 minute, în 2009, și la 23 minute, în 2010. În consecinţă, a crescut numărul de decese înregistrate de serviciul de ambulanţă: sute de persoane au murit în anii 2007-2011 în intervalul de timp de la primirea apelului de către dispecerat și sosirea ambulanţei la caz. Viteza extrem de redusă în

trafic provoacă pierderi tuturor sectoarelor economice, pierderi suportate, în cele din urmă, de cli-enţii fi nali – locuitorii Chișinăului. Conform unui studiu realizat de organizaţiile neguvernamentale, valoarea pierderilor anuale înre-gistrate în Chișinău din cauza tra-fi cului supraaglomerat se ridică la 500 de milioane de lei”, a declarat Alexandru Corduneanu.

Pierderile economice şi de mediu ale Chişinăului stau pe seama administraţiei municipaleEl a menţionat că toate pierde-

rile economice suportate atât de persoanele fi zice, cât și de cele ju-ridice, din cauza drumurilor pline de gropi, pe alocuri impracticabi-le, stau pe seama administraţiei

municipiului Chișinău. „Trafi cul su-focant este cauza emisiei masive de substanţe nocive și a poluării fonice. Cele mai extinse areale generate de emisiile transportului auto sunt străzile Mihai Viteazu, Petricani, Albișoara, Calea Moși-lor, Ismail, bulevardul Renașterii. Nivelul depășit al poluării acustice cauzat de transportul auto se ates-tă pe străzile: M. Viteazu, Petricani, Albișoara, Ismail, Ciufl ea, Ștefan cel Mare și Sfânt, V. Alecsandri,

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, Alexandru Pușkin, Bucu-rești, Mihail Kogălniceanu.

Lipsa locurilor organizate pen-tru parcare duce la amplasarea autovehiculelor în benzile de circulaţie, inclusiv pe străzile care exercită rolul magistralelor (str. Pușkin, str. Vlaicu Pârcălab, str. Eminescu, str. Vasile Alecsandri, str. Armenească, str. 31 August 1989, str. Kogălniceanu, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt etc.). Acest lucru reduce capacitatea de traversare a străzilor, face difi cilă circulaţia transportului, sfi dează normele securităţii la trafi c, nu asigură con-diţii confortabile pentru pasageri și transport.

Este evidentă o incoerenţă a sistemului de transport public. În orice oraș civilizat, transpor-tul public reprezintă principala opţiune a locuitorilor. În Chi-șinău, din cauza deficienţelor transportului public, principala opţiune de transport o constituie

autoturismul. În Chișinău sunt peste 300 000 de autoturisme, ceea ce depășește de peste 2 ori normele existente. Iată o cauză esenţială a trafi cului sufocant în Chișinău”, a conchis Alexandru Corduneanu.

Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, a propus un șir de soluţii pentru depășirea situaţiei, în special, prin imple-mentarea noilor tehnologii din infrastructura rutieră: „Folosirea noilor tehnologii și viziuni pri-vind dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public este o prioritate a Programului de guvernare pe care îl propun Chișinăului.

Trebuie să ţinem minte și să respectăm Legea drumurilor, care stabilește, în art.13, că „Proprieta-rul sau administratorul drumului poartă răspundere […], inclusiv pentru starea tehnică a drumului pe care îl deţine sau adminis-trează”.

Chişinăul are nevoie de un nou mijloc de transport public: tramvaiul rapid sau metroul urban“Astăzi, transportul public

urban al mun. Chișinău este re-prezentat prin 4 tipuri – troleibuz (care transportă 44,4% din pasa-geri), autobuz (5,4%), maxi-taxi (50,2%) și taxi. Schema de circula-ţie a microbuzelor este orientată, în general, spre dublarea rutelor de troleibuz și autobuz, iar spe-cifi cul tehnic al microbuzelor nu corespunde parametrilor necesari de transport public, nu asigu-ră condiţii confortabile pentru pasageri și încalcă exigenţele securităţii circulaţiei. De aceea, îmi propun ca politicile publice în domeniul transportului urban să fi e orientate spre dezvoltarea transportului public, care trebuie să prevaleze în faţa celui individu-al și să fi e o prioritate absolută pe agenda publică. Trebuie reanimat transportul public cu autobuzul, una din soluţii ar fi concesionarea acestui serviciu, care, cu timpul, ar putea înlocui microbuzele. În dezvoltarea sa, Chișinăul are ne-

voie de un nou mijloc de transport public: tramvaiul rapid sau me-troul urban. Liniile de transport public trebuie bine interconec-tate, optimizându-se conexiunile între ele. Liniile trebuie să aibă o frecvenţă afi șată și respectată, cu predictibilitate a timpului de parcurs între două puncte din oraș. Trebuie să funcţioneze și benzile speciale pentru transpor-tul public. Bicicletele și vehiculele fără motor au nevoie de benzi, de rampe, de prioritate în circulaţie și de umbră de arbori”, a declarat Radu Bușilă.

Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău a promis să efectueze un studiu în baza căruia va fi reorga-nizată și modernizată reţeaua de drumuri din capitală: „Voi face un studiu amplu al stării tehnice a străzilor, construcţiilor artifi ciale (pasaje subterane, pasarele etc.), o evidenţă tehnică și pașaportizarea obiectivelor infrastructurii rutiere, în baza căruia vor fi elaborate măsurile tehnico-planimetrice și organizatorice, incluzând:

• optimizarea schemei de orga-nizare a circulaţiei transportului, inclusiv a celui public;

• asigurarea tehnico-infor-maţională a reţelei de străzi și drumuri;

• reconstrucţia reţelei de dru-muri și străzi existente în scopul aducerii și conformării parame-trilor tehnici ai magistralelor la exigenţele în vigoare și la clasifi -carea adoptată;

• construcţia de intersecţii pen-tru circulaţie, pasaje denivelate;

• construcţia de noi pasaje subterane;

• marcarea părţii carosabile și instalarea optimă a semnelor de circulaţie;

• extinderea spaţiilor verzi, aplicarea noilor tehnologiilor de protecţie contra zgomotului.

Drumurile cu uzură mai intensă trebuie să benefi cieze de reparaţii mai dese. Termenul de garanţie al execuţiei trebuie să fi e individual pentru fi ecare drum.

Auditul lucrărilor de reparaţie îl va face doar un laborator inde-pendent. Aplicarea marcajelor se va face de două ori pe an. Folosirea vopselei termoplast pe

drumurile noi, ne va scuti de 5 ani de neintervenţie pentru marcaj”.

În opinia lui Radu Bușilă, pen-tru a fl uidiza trafi cul în oraș este necesar ca în mod prioritar să fi e construită centura de ocolire a orașului, ca toate autovehiculele afl ate în tranzit să nu intre în oraș. „Trebuie realizată centura de oco-lire a orașului, pentru ca tranzitul să nu se facă prin capitală. Trebuie dezvoltată legătura între masivele/sectoarele vecine și, în primul rând, între Ciocana și Râșcani prin pre-lungirea str. Studenţilor până la str. Sadoveanu, ca și centura de ocolire a Centrului istoric (Albișoara-Is-mail-Mateevici-Mihai Viteazu).

Setul de măsuri pentru flui-dizarea trafi cului rutier include, în prima etapă, sistematizarea parcărilor, amenajarea parcajelor contra cost în zonele rezidenţiale ale orașului și un grafi c strict de construcţie a parcărilor subtera-ne și supraetajate. Concomitent, trebuie reglementată activitatea unui serviciu de ridicare, trans-

port, depozitare și eliberare a autovehiculelor staţionate nere-gulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice. Reglemen-tarea fl uxului de transport în zona de centru a orașului poate fi făcu-tă, în prima etapă, prin anumite restricţii sau introducerea taxelor pentru ambuteiaj.

Chișinăul istoric, în perspec-tivă, trebuie să devină o zonă preponderent pietonală.

Pasajele pietonale subterane, 20 câte sunt, plus încă cele nece-sare, trebuie să servească scopului direct, degajate de sistemul de comerţ ambulant necivilizat și să fi e deschise nu doar până la 23.00, ci 24 din 24 de ore”, a declarat Radu Bușilă.

El a spus că toate soluţiile pe care le-a propus în cadrul confe-rinţei de presă sunt o prioritate a Programului de guvernare pentru anii 2011-2015, pe care îl va aplica după obţinerea mandatului de primar general al municipiului Chișinău.

Radu Buşilă are soluţia pentru problema ambuteiajelor din capitală Radu Buşilă are soluţia pentru problema ambuteiajelor din capitală

Chişinăuienii, jecmăniţi la calcularea tarifelor pentru

serviciile comunale

Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, consideră că problema ambuteiajelor sufocante care, practic, au paralizat trafi cul în ultima perioadă în cen-trul orașului poate fi rezolvată doar prin dezvol-tarea transportului public, astfel ca acesta să fi e mai comod și să prevaleze faţă de cel individual. Asta i-ar determina pe mulţi chișinăuieni să re-nunţe la călătoriile cu autoturismul personal, în favoarea celor cu autobuzul și troleibuzul, care ar fi și mult mai ieftine.

Tarifele, ca și preţurile, au luat-o razna. Populaţia nu afl ă decât la primirea facturii care sunt sumele ce trebuie să le plătească și care este tariful pentru un serviciu sau altul. Administraţia municipală tace mâlc despre cum vor evolua tarifele în următorul an. Acest lucru vine în contradicţie fl agran-tă atât cu Legea transparenţei decizionale, cât și cu Legea serviciilor publice de gos-podărie comunală numărul 1402-XV, din 24.10.2002, care, prin art. 7, garantează clar persoanelor beneficiare de servicii „dreptul de a fi consultate, direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamen-tale, la elaborarea și adoptarea deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind ac-tivităţile din sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală”.

Dar nici factura nu este una care să ne lămurească pentru ce și cât trebuie să plătim, ca în cazul apei calde, care se măsoară de contorul individual în metri cubi, dar se facturează pentru consuma-tori în gigacalorii, o invenţie birocratică condamnabilă, care a dat peste cap orice raportare la tarifele existente aprobate de Consiliul Municipal Chișinău. Asta cu atât mai mult cu cât tarifele la apa caldă au fost aprobate de Consiliul Municipal Chișinău, ele fi ind raportate la metri cubi consumaţi, așa cum arată contorul de apă caldă din fi e-care apartament. Astfel, se încalcă dreptul consumatorului de a ști clar cât consumă și de a plăti doar pentru volumul de apă caldă consumată.

O simplă analiză a modului de calcul a costurilor unitare și a tarifelor la apa menajeră arată clar că ele au fost făcute greșit, contrar reglementărilor în vigoare stabilite prin:

1. Metodologia tarifară, care prevede prestarea serviciilor la costuri strict ne-cesare;

2. Legea serviciilor publice de gospodă-rie comunală nr. 1402-XV, din 24.10.2002, care garantează tuturor persoanelor bene-fi ciari ai serviciului public de gospodărie comunală dreptul de a fi consultate la elaborarea și aprobarea tarifului;

3. Standardul naţional de contabilitate numărul 23 „Cheltuieli privind împrumu-turile”.

Cheltuieli nejustifi cate incluse în tariful „Apă-Canal” În cazul tarifului la apă-canal, aplicat din

2009, consumatorii sunt înșelaţi, pe seama lor fi ind puse toate defi cienţele de ordin managerial și tehnic ale S.A. „Apă-Canal Chișinău”. În tarif au fost incluse cheltuieli care nu pot fi justifi cate nici economic, nici social. Majorarea tarifului s-a făcut contrar situaţiei economico-fi nanciare a populaţiei din municipiul Chișinău și cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Astfel, în calculul tarifului au fost incluse 156 de milioane de lei pentru reparaţii și investiţii, sumă enormă pentru acest tip de lucrări la “Apă-Canal”. Dar și 63 de milioane de lei profi t pe an. (Voi preciza că profi tul pe 2010 a fost chiar mai mare, 68 de milioane de lei, din care profi t directorul agenţiei, dl Becciev, a ridicat o sumă frumoasă suplimentar la cei 23 de mii de lei pe care îi primește lunar.) Mă întreb, dacă este introdus profi tul, de ce sunt introduse și 20 de milioane de lei de deservire a creditului BERD, credit care de mult s-a transformat în fonduri fi xe, care și ele sunt incluse separat în tarif. Este o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare, care a fost sesizată atât de ANRE, cât și de Direcţia Generală Economie, Re-forme și Patrimoniu a Pri-măriei, însă a fost tolerată de Primarul general, care a făcut presiuni asupra CMC pentru aprobarea tarifului majorat. În tarif au mai fost incluse 60 de milioane de lei devieri financiare pentru compensarea pier-derilor anilor precedenţi. Cui și pentru ce datorează SA „Apă-Canal” aceste sume enorme? Iată un tarif generos cu cei care îl încasează. Astfel, “Apă-Canal” a adunat peste 600 de milioane de lei de la consumatorii din muni-cipiu pentru serviciile de aprovizionare cu apă și ca-

nal, din care doar jumătate sunt cheltuielile furnizorului, restul, vreo 300 de milioane de lei, îl constituie cheltuielile pentru reparaţii, profi tul și alte sume dubioase. Cu un astfel de tarif generos, apa curge cu săptămânile pe străzile Chișinăului, iar furnizorul acope-ră cheltuielile din banii furaţi din buzunarul consumatorului. Și dacă tariful precedent, de până în 2009, prevedea, și la acea vreme, un nivel exagerat de pierderi, circa 30 %, în tariful de azi nivelul pierderilor este de 36 %. Iată cum arată un tarif umfl at cu rea-credinţă din care SA ”Apă-Canal Chișinău” realizează profi turi pe seama buzunarului consumatorului.

Administraţia publică din municipiul Chi-șinău aprobă și coordonează tarifele pentru principalele servicii pe care le prestează unele dintre întreprinderile municipale, cum ar fi tariful pentru întreţinerea blocului, tari-ful la apă-canal, tariful la apă caldă, tariful la călătoria cu mijloacele de transport public. Aceste tarife sunt stabilite, din păcate, în condiţiile unei totale netransparenţe, încăl-cându-se grav prevederile Legii cu privire la accesul la informaţii și ale Regulamentului privind transparenţa actului decizional. Nimeni dintre cetăţeni nu poate afl a din ce este compus acest tarif. În mod normal, ta-riful și modalitatea de stabilire a lui trebuie să fi e publicate, în mod ofi cial, pe pagina web a Primăriei Chișinău.

Tariful la energia termică, deși aprobarea lui a fost trecută acum un an și jumătate în competenţa ANRE, nu poate fi aprobat fără coordonarea prin semnătura primarului general. În toate cazurile, nivelul tarifelor depinde, în cea mai mare parte, de primar.

Din considerente politice, tarifele au fost menţinute neschimbate mai mulţi ani,

fără a se ţine cont de infl aţie sau majorarea evidentă a preţurilor la energia electri-că, combustibili etc. Ca, de exemplu, tariful la energia termică, care din 1999 și până la plecarea primarului Urechean în Parlament, a fost menţinut la nivelul de 233 de lei/gkal, ca mai apoi, din 2007 până în 2011, să crească cu aproape 400 %. La fel stau lucrurile și cu preţul biletelor pentru transportul public de călători. Dl primar Chirtoacă a trâmbiţat că a iniţiat și promovat reforme majore la TERMOCOM, APĂ-CANAL, TRANSPORT PU-BLIC (autobuze, troleibuze), acestea însă, reducându-se doar la majorări inopinate de tarife. Reforme cu mâna în buzunarul omului, așa da reforme. Să nu uităm că întreprinderile municipale

de alimentare cu energie termică, cu apă și canalizare sunt monopoliste de nivel local, iar reglementarea monopolului presupune micșorarea costului serviciului pentru con-sumatorul fi nal, concomitent cu efectuarea controlului calităţii cu ajutorul mecanis-melor administrative și a stimulentelor de ordin fi nanciar.

Cert este că pentru o administraţie res-ponsabilă pe care mi-o doresc la Primăria Chișinău, cel mai important obiectiv este ca cetăţeanul, benefi ciar al unui sau altui ser-viciu public din partea APM, să aibă parte:1) de un serviciu de calitate, 2) să consume cât are nevoie, 3) să știe exact cât a consumat și 4) să plătească doar cât a consumat. Se vede că, până acum, aceste lucruri simple, evidente chiar, le-au făcut mari dureri de cap administraţiilor precedente ale capitalei. Este condamnabilă transformarea de către primar a problemei tarifelor într-o falsă problemă politică, menită să tulbure opinia publică. Amintim aici doar cazul tarifului la energia termică, pentru care primarul Chirtoacă a făcut multă gălăgie, ca apoi să se spele pe mâini, transmiţând dreptul de aprobare a tarifului la ANRE, agenţie condusă de colegul său de Partid Liberal, Parlicov (cel cu salariul de 45 000 de lei pe lună), făcând acest lucru concomitent cu numirea prin semnătura sa în funcţia de director TERMOCOM a unui alt reprezentant al clientelei liberale, domnul Cernei. Așadar, o mână spală pe alta.

Cât privește politicile tarifare, acestea sunt inexistente în cadrul APM și a insti-tuţiilor municipale prestatoare de servicii publice. Deși administraţia este direct responsabilă de elaborarea și promovarea, în mod transparent, a unor politici tarifare menite a identifi ca sursele necesare pentru operare, dezvoltare, modernizare, cu res-pectarea următoarelor principii:

a) asigurarea autonomiei financiare a operatorului;

b) asigurarea rentabilităţii și efi cienţei economice;

c) asigurarea egalităţii de tratament în raport cu alte servicii publice de interes general;

d) recuperarea în totalitate de către operatori a costurilor furnizării/prestării serviciilor;

e) asigurarea folosirii econome a resurse-lor atât de către întreprinderi, cât și de către consumatori.

Promovarea politicilor tarifare trebuie să se facă în condiţiile realizării restructu-rării economice, fi nanciare, instituţionale și tehnice la APĂ-CANAL, TERMOCOM, Transport public și sistemul municipal de gestionare a fondului locativ și atragerea de investiţii, inclusiv prin concesionarea unor servicii. Instituţiile prestatoare de servicii municipale trebuie să prezinte anual spre discuţie publică și aprobare planurile de acţiuni de reducere a pier-derilor în reţelele proprii.

Tariful este nu doar o categorie economică, ci şi una socialăPe de altă parte, o politică tarifară res-

ponsabilă trebuie să prevadă preţuri și tarife care să nu depășească limitele de suportabi-litate ale populaţiei. În același timp, politica tarifară trebuie neapărat corelată cu politica de protecţie socială în domeniile vizate, cu consultarea obligatorie a asociaţiilor negu-vernamentale reprezentative. Iar spiritul de solidaritate socială cu persoanele și familiile cu venituri reduse trebuie materializat într-un sistem echitabil de compensaţii nomi-native, oferite consumatorilor de servicii publice. Pentru mine, tariful este nu doar o categorie economică, ci și una socială.

RADU BUŞILĂ:

Reforme cu mâna în buzunarul omului

ALEXANDRU CORDUNEANU:

Tarifele au luat-o razna

27 MAI 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial ⁄ economic

- Domnule Coșcodan, de patru ani de zile vă afl aţi în fruntea raionului Călă-rași, în funcţia de vicepre-ședinte al raionului, res-ponsabil pe problemele de ordin economic. Vreau să vă rog să ne faceţi o scurtă retrospectivă a situaţiei so-cial-economice a raionului Călărași, să ne spuneţi care era starea de lucruri în do-meniul pe care l-aţi gestio-nat în ultimii ani, de când ocupaţi această funcţie?- După alegerile locale din

2007, când la conducerea ra-ionului a venit coaliţia demo-cratică, din care făcea parte și echipa PPCD, existau foarte multe probleme care necesitau o soluţionare imediată. După alegerea mea în funcţia de vice-președinte al raionului Călărași, primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi creez o imagine de ansamblu asupra principalelor cauze pentru situaţia econo-mică precară în care se afl au localităţile afl ate în gestiunea Consiliului raional, implicit ora-șul Călărași, care, de asemenea, se confrunta cu foarte multe probleme de ordin economic și administrativ. Astfel, după un șir de studii de documentare, efectuate pe teren, am consta-tat următoarele lucruri:

Produsele agricole care se comercializau pe piaţă erau, în cea mai mare parte, de import, fapt ce îi afecta extrem de mult pe producătorii autohtoni, care nu reușeau să facă faţă cererii și competiţiei în raport cu importatorii ale căror pro-duse erau superioare la com-partimentul calitate/preţ. Din această cauză, producătorii de culturi agricole erau nevoiţi fi e să renunţe la afacere, fi e să lucreze în pierdere.

Terenurile cu destinaţie agricolă, afl ate în proprietate privată, erau despărţite în parcele mici, iar procesul de consolidare a pământului fusese anterior stopat, fapt ce complica cu mult procesul de producţie și mărea conside-rabil costurile pe care trebuia să le suporte un ţăran pentru a-și lucra cota. Această situaţie a fost cauzată de faptul că, în perioada când oamenilor li se distribuia pământul, au fost admise greșeli grave – cotele de teren oferite ţăranilor nu doar că erau mici (între 0,7 și 1 ha de teren de persoană), dar erau împărţite în câte 6-9 parcele fi ecare. Astfel, primul lucru pe care am fost nevoiţi să-l facem a fost să reluăm procesul de consolidare a acestor pământuri, pentru efi cientizarea lucrărilor agri-cole și reducerea costurilor de

producţie. Până la ora actuală, am reușit să implementăm astfel de programe în satele Pârjolteni, Buda, Sadova ș.a., suprafaţa totală a terenurilor consolidate în perioada 2008-2010 ridicându-se la circa 617 hectare.

În afară de aceasta, în lipsa tehnologiilor avansate în agri-cultură, randamentul producă-torilor agricoli era unul extrem de scăzut, iar munca – anevo-ioasă. Sectorul zootehnic era, în genere, lipsă și nu putea fi demarat nici un proiect investiţional în agricultură cu fi nanţare externă.

- Câte dintre aceste proble-me aţi reușit să le soluţio-naţi?- Desigur, o schimbare ra-

dicală a situaţiei nu poate fi realizată imediat. Pentru asta a fost necesară implementarea unei serii întregi de reforme și a fost nevoie de mult efort din partea administraţiei și a oamenilor direct implicaţi. Cu toate acestea, la ora actuală, putem spune că procesul de reformare a domeniului agri-col a demarat cu succes, iar multe dintre problemele pe care le-am semnalat atunci sunt pe cale de a fi soluţionate. În perioada acestui mandat am reușit să implementăm tehnologii noi de creștere a producţiei ecologic pure. Este vorba, în special, de creșterea culturilor agricole în sere. Vreau să menţionez, în con-text, că, în anul 2008, supra-faţa serelor în raionul nostru se ridica la doar 6,5 ha, iar în 2010 a crescut până la 20 de ha. În acest domeniu au fost efectuate investiţii capitale din

diverse surse în sumă de 8,3 milioane de lei. În acest mod, practic, pe întreaga perioadă a anului, populaţia raionului este aprovizionată cu legume proaspete de producţie autoh-tonă. Această situaţie a făcut ca, în paralel, să scadă volumul producţiei de import, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru producătorii locali.

În plus, în perioada 2008-2010, au fost extinse suprafe-ţele de viţă-de-vie și livezi la 546 ha, investiţiile capitale în

acest sens ridicându-se la 27,5 milioane de lei.

Schimbări pozitive au avut loc și în domeniul industriei de prelucrare. A fost extins numărul uscătoriilor de fruc-te și a demarat procesul de construcţie a două frigidere pentru păstrarea fructelor și legumelor în satele Sadova și Meleșeni.

Totodată, a început proce-sul de dezvoltare a sectorului zootehnic. Au fost înfiinţate ferme de oi de rasă, de porcine, bovine, iepuri de casă atât în orașul Călărași, cât și în satele Novaci, Ţibirica, Căbăiești, De-reneu, Nișcani, Vărzăreștii Noi ș.a. Suma investiţiilor în acest domeniu a atins cifra de 8,5 milioane de lei. Este de menţio-nat faptul că, în perioada 2008-2010, am colaborat efi cient cu Biroul de Cooperare Tehnică a Germaniei, care a acceptat să acorde fonduri nerambursabi-le pentru proiecte de dezvolta-re în sectorul agroindustrial în sumă de 5,8 milioane de lei.

În paralel, am întreprins ac-ţiuni de promovare și susţinere a micului business, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. În acest sens, au fost identifi caţi și promovaţi antreprenori care benefici-ază de surse financiare prin intermediul programului Na-ţional de Abilitare Economică a Tinerilor, PARE 1+1 ș.a. La forumurile IMM din anii 2008-

2010, antreprenorii și meșterii populari din raionul Călărași au beneficiat de diplome, unii dintre ei fi ind câștigători la nivel naţional – în total au fost 9 premianţi. Am promovat agenţii economici pentru a primi fi nanţare de la Guvernul Japoniei pentru procurarea utilajului tehnologic. Astfel, doi agenţi economici din ra-ionul nostru au benefi ciat de un suport fi nanciar din partea partenerilor japonezi în sumă de 1,7 milioane de lei.

- Ce proiecte fi nanţate din Bugetul de Stat, dar și din alte surse aţi reușit să im-plementaţi în raionul Călă-rași?- În perioada 2010-2011,

reprezentanţii PPCD din Consi-liul raional Călărași au obţinut finanţare pentru implemen-tarea unui șir de proiecte în domeniul social în sumă totală de 30 de milioane de lei. Astfel, unul dintre proiectele extrem de importante realizate cu suportul autorităţilor centrale este cel ce vizează extinderea reţelei de apă și canalizare, cu construcţia unei staţii de epu-rare a apelor reziduale. Acest proiect a fost implementat în orașul Călărași, valoarea sa fi ind estimată la 27,9 milioane de lei, dintre care 25,6 milioane

sunt fonduri nerambursabile. Un alt proiect foarte important este cel privind alimentarea cu apă a satului Rădeni – în valoare 2,7 milioane de lei, dintre care 1,8 milioane sunt fonduri nerambursabile. Banii au fost obţinuţi prin interme-diul Ministerului de Externe al Poloniei, în cadrul Programului „Polsca Pomoç”. Prin interme-diul aceluiași program a fost reparat și dat în exploatare un azil pentru bătrâni și per-soane cu dizabilităţi, costul proiectului ridicându-se la 113 mii de lei.

Tot prin intermediul unor fi nanţări de la Bugetul de Stat, obţinute datorită insistenţelor reprezentanţilor locali ai PPCD și a colegilor creștin-democraţi din Parlament, am reușit să facem reparaţie capitală la grădiniţa din satul Peticeni (in-vestiţie de circa 3 milioane de lei) și a gimnaziului din aceeași localitate (costul investiţiei se ridică la aproximativ 4,5 mili-oane de lei). În plus, primăria din Peticeni a fi nalizat lucră-rile de construcţie a Centrului de sănătate din localitate, a fi nisat procesul de gazifi care, conectând, totodată, localita-tea la reţeaua de apă potabilă centralizată și canalizare.

- Ce își propune să realizeze echipa PPCD din Călărași, atât din poziţia de primar al orașului, cât și din cea de consilieri locali și raionali?

- În perioada imediat urmă-toare, vom fi naliza proiectul de extindere a sistemelor de aprovizionare cu apă și cana-lizare și construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în orașul Călărași. Dat fiind faptul că, la etapa actuală, apa pentru consum curent nu corespunde standardelor de calitate, din care cauză sănă-tatea oamenilor este afectată, vom propune spre fi nanţare în cadrul Programului Operaţio-nal Moldova-Ucraina-România proiectul „Aprovizionare cu apă potabilă calitativă și extin-derea sistemului de canalizare în orașul Călărași”. Acest pro-iect prevede implicit curăţarea chimică a apei, care deja este elaborat, având un buget de 3 milioane de euro.

De asemenea, vom demara un program de aprovizionare cu apă potabilă calitativă și a celorlalte localităţi din raionul Călărași.

O altă preocupare a noastră după alegerile din 5 iunie este reabilitarea străzilor în orașul Călărași, în special în partea de nord a orașului. Proiectul a fost deja elaborat și are un buget de circa 25 de milioane de lei.

Ne propunem, de asemenea, să elaborăm și să implemen-tăm un proiect-pilot privind conservarea energiei termice în blocurile cu multe etaje. Am decis să facem testări în acest sens pe câteva blocuri locative din oraș, prin învelirea acesto-ra cu polisteren și înlocuirea geamurilor vechi cu altele de tip termopan. Dacă vom con-

stata că, în acest mod, se pot face economii considerabile la energia termică, vom extinde proiectul asupra tuturor blo-curilor din Călărași.

În altă ordine de idei, vom acorda, în continuare, asistenţă primăriilor din raionul Călărași, astfel încât acestea să obţină cât mai multe fonduri pentru proiecte sociale, precum și pentru proiecte de consolidare a terenurilor agricole.

În ceea ce privește dezvol-tarea sectorului economic, vom elabora și implementa un proiect investiţional pentru construcţia unui parc industri-al, care, la rândul lui, va genera noi locuri de muncă. Acest proiect presupune amenaja-rea unei sau a mai multor hale care să fi e conectate la reţeaua

de gaze naturale, curent elec-

tric, apă și canalizare. Astfel,

agenţii economici care doresc

să-și deschidă o fabrică sau o

întreprindere de prelucrare a

producţiei agricole să poată

închiria aceste încăperi și să

aibă din start condiţiile minime

necesare.

Printre priorităţile noastre

se numără elaborarea și im-

plementarea unui program de

susţinere a micului business,

numit „incubator de afaceri”.

În ceea ce privește nemijlocit

orașul Călărași, ne-am propus

ca, în perioada imediat urmă-

toare, să amenajăm o nouă

piaţă agricolă, la standarde

moderne, europene, pentru ca

producătorii locali să-și poată

vinde, în condiţii avantajoase,

producţia proprie și să nu fi e

nevoiţi să apeleze la serviciile

intermediarilor, care îi jecmă-

nesc și se îmbogăţesc pe seama

muncii lor.

Toate aceste acţiuni vor fi

însoţite de o asistenţă perma-

nentă din partea autorităţilor

raionale și locale pentru antre-

prenori, astfel încât aceștia să-și

promoveze și să-și extindă afa-

cerile, să obţină fi nanţări pentru

a-și dezvolta businessul.

- Domnule Coșcodan, vă mulţumim și vă urăm suc-ces.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

Noi perspective de dezvoltare pentru raionul CălăraşiNoi perspective de dezvoltare pentru raionul CălăraşiVicepreședintele raionului Călărași, Veaceslav Coșcodan, candidat la funcţia de primar al ora-șului, ne vorbește despre problemele, realizările și soluţiile care vizează viaţa locuitorilor din Călărași.

Grădiniţa din TemeleuţiGrădiniţa din Temeleuţi Centrul medical din TemeleuţiCentrul medical din Temeleuţi

Membrii Centrului pentru Dezvoltarea Afacerilor din Republica Moldova, împreună cu un grup de oameni de afaceri moldo-veni, s-au afl at, în perioa-da 24 aprilie - 9 mai 2011, în Coreea de Sud, unde au participat la expozi-ţia internaţională SEOUL FOOD 2011. Businessme-nii moldoveni au efectuat această vizită la invitaţia Agenţiei Coreene pentru Promovarea Comerţului și Investiţiilor (pe scurt KOTRA), o instituţie guver-namentală, care activează sub auspiciile Ministerului Economiei din Republica Coreea și care are ca scop principal promovarea comerţului și investiţiilor sud-coreene în Ucraina și Republica Moldova.

Membrii delegaţiei moldovene

au vizitat mai multe companii din

Coreea de Sud și s-au întreţinut

cu reprezentanţii acestora. Părţile

au discutat despre priorităţile de

colaborare dintre Coreea de Sud

și Republica Moldova, despre

evoluţia economiilor celor două

ţări, perspectivele creșterii schim-

burilor comerciale bilaterale. În

special, s-au menţionat domeniile

prioritare ale colaborării econo-

mice dintre cele două ţări, printre

acestea menţinându-se: industria

materialelor de construcţii, pro-

ducţia de energie, inclusiv cea

din surse regenerabile, efi cienţa

energetică, servicii de guvernare

electronică și securitate informa-

ţională.

Totodată, delegaţia oamenilor

de afaceri din Republica Moldova

a vizitat Institutul Naţional de

Horticultură din Coreea, care este

fi nanţat 100% din resurse guver-

namentale. Scopul activităţii aces-

tui institut este de a elabora noi

soiuri și noi tehnologii de creștere

a legumelor în condiţii de seră.

Reprezentanţii institutului s-au

arătat interesaţi să colaboreze cu

parteneri din Republica Moldova,

această colaborare presupunând

transmiterea către partea moldo-

veană a noilor soiuri și tehnologii

de creștete a legumelor în sere,

elaborate de către horticultorii

coreeni.

Ca urmare a vizitei în Coreea a

reprezentanţilor Centrului pentru

Dezvoltarea Afacerilor din Mol-

dova, în perioada 25-28 mai 2011,

o delegaţie a Agenţiei Coreene

pentru Promovarea Comerţului

și Investiţiilor efectuează o vizită

de răspuns în Republica Moldova.

Din delegaţia coreeană fac parte

nu doar responsabili de prim nivel

de la KOTRA, dar și reprezentanţi

ai corpului diplomatic și oameni de

afaceri din Coreea de Sud.

Directorul Centrului pentru

Dezvoltarea Afacerilor din Mol-

dova, Eduard Roșca, a anunţat

că delegaţia coreeană va avea un

șir de întâlniri cu directorii unor

companii moldovenești. Printre

principalele domenii de interes

pentru oamenii de afaceri coreeni

se numără importul din Repu-

blica Moldova a materialelor de

construcţii, produselor chimice,

îngrășămintelor și produselor agri-

cole, aditivilor alimentari, laptelui

și zerului praf, fi relor poliester și

ţesăturilor mixte. Totodată, impor-

tatorii coreeni sunt interesaţi și de

utilaje, componente mecanice și

de vinurile moldovenești.

De asemenea, businessmenii

coreeni sunt interesaţi să aducă și

produsele lor pe piaţa moldove-

nească. Potrivit unor calcule esti-

mative, unele mărfuri coreene sunt

mult mai bune și mai ieftine decât

cele comercializate în prezent

pe piaţa din Republica Moldova,

unele putând fi comercializate la

o treime din preţurile practicate

la noi. Este vorba, în special, de

tehnologiile de apă, cât de tratarea

apei uzate, Coreea de Sud fiind

recunoscută la nivel mondial ca

unul dintre principalii producători

de tehnologii de vârf în domeniul

tratării apei, a regenerării apelor

uzate și a deșeurilor menajere.

Businessmenii sud-coreeni, în Republica Moldova

27 MAI 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Fostul ministru al Justiţiei, Ion Păduraru, care în prezent deţine funcţia de vicepreședinte al Consiliului Baroului Avocaţilor din Moldova, l-a acuzat pe prim-vicepreședintele Parlamentu-lui, Vladimir Plahotniuc, că ar fi persoana care controlează sistemul judecătoresc. Acuzaţia este cât se poate de gravă, pentru că, făcând-o, Păduraru l-a prezentat pe Plahotniuc opiniei publice ca pe unul dintre capii mafi ei din ţară.

Ion Păduraru i-a adus aceste acuzaţii lui Vla-dimir Plahotniuc în cadrul unui interviu difuzat de Radio Europa Liberă. Solicitat să-i numească pe cei care controlează Justiţia din Republica Moldova, vicepreședintele Consiliului Barou-lui Avocaţilor a declarat: „Am mai spus, sunt forţe politice din Parlament. Fac referinţă la Vlad Plahotniuc, care devine deja o persoană notorie în sensul acesta, despre care se spune că ar controla foarte multe procese din Justi-ţie, inclusiv la nivelul Judecătoriei Economice și Curţii Supreme. Se mai vorbea de un oare-care Platon (Veaceslav Platon, fost deputat AMN – n.n.), care a fost deputat, care are relaţii extraordinare, probabil, cu Justiţia. Să nu o dăm într-o parte pe însăși aristocraţia Justiţiei, mă refer la un grup de judecători din instanţele economice, care, după aprecierea tuturor, inclusiv a mea, reprezintă pericolul cel mai mare în funcţionarea Justiţiei. Mă refer la președintele Curţii de Apel, Colenco, la fostul președinte al Judecătoriei Econo-mice, Namașco, Plugari, Rotari etc. Acestea sunt persoane pe care toţi le știu. De aceea mă revolt cel mai tare, pentru că Consiliul Superior al Magistraturii îi știe exact, știe că asta este buba cea neagră din Justiţie și nu aplică nici o măsură, nici măcar să-i tragă la răspundere disciplinară pentru încălcările care se admit ori de câte ori. Azi avem hotă-râri cusute cu aţă albă, care fac parte din scheme criminale etc. Dar asta e doar partea vizibilă”, a declarat Ion Păduraru.

Ion Păduraru a mai declarat că în interio-rul sistemului judecătoresc există structuri criminale care își permit chiar să-i mituiască pe deputaţi pentru a torpila reforma Justiţiei, cum ar fi cazul Judecătoriei Economice: „Eu nu înţeleg un lucru, de doi ani de zile se vorbește despre lichidarea instanţelor economice. Nu că aș fi pentru lichidarea lor, dar situaţia aces-tor instanţe este atât de gravă, încât ele de mult trebuiau lichidate. Când Filat vorbește despre documentul care va testa voinţa poli-tică în acest sens, probabil, se referă tocmai la lichidarea acestor instanţe economice. În decembrie 2009, am avut o întâlnire ofi cială

cu conducători din Guvern, cu diplomaţi, la care s-a vorbit în secret, neofi cial, că judecă-torii din Judecătoria Economică ar fi creat un fond de corupere, care se cifra la circa 2 mili-oane de euro, pentru a cumpăra deputaţii, ca aceștia să nu voteze acest proiect. Despre asta se vorbește în târgul nostru de juriști. Ce s-a întâmplat? Aţi văzut că n-a trecut proiec-tul de lege”, a spus Ion Păduraru.

Ex-ministrul Justiţiei a mai fost întrebat de reporterii de la Radio Europa Liberă pentru cine lucrează judecătorii din Moldova, la care el dat următorul răspuns: „Mă tem că o parte dintre ei lucrează pentru ei înșiși, - aș putea să dau și nume exacte, - ceea ce este inimaginabil în orice societate, mai ales dacă e frământată de alte probleme, sărăcie, de exemplu. Sără-cia, până la urmă, o să vedeţi că este legată de problemele din Justiţie. Dacă nu ai Justiţie, nu poţi combate bine nici crima organizată și, cu atât mai mult, legăturile mafi otice, care se transformă în furturi din buget, corupţie etc.”, a răspuns Ion Păduraru.

Este de presupus că, aducând aceste acuza-ţii, în special cele ce-l vizează pe Vladimir Pla-hotniuc, ex-ministrul Justiţiei face acest lucru în cunoștinţă de cauză, mai ales că el și în pre-zent ocupă o funcţie publică importantă, care îi oferă posibilitatea de a cunoaște în profun-zime situaţia din Justiţie. Dacă Vladimir Filat tot ameninţa că îl va demasca pe „păpușar”, păpu-șarul fi ind, după cum a sugerat însuși premie-rul, Vladimir Plahotniuc, iată că Ion Păduraru o dă pe uliţa mare, așa cum a făcut-o în mai multe rânduri și Sergiu Mocanu.

De dragul adevărului, trebuie să privim aceste declaraţii scandaloase și din alt punct de vedere. Să nu uităm că Ion Păduraru a fost și mai este un apropiat al ex-președintelui Petru Lucinschi. Iar Petru Lucinschi este mentorul spi-ritual al premierului Vladimir Filat. Nu în zădar ex-președintele, în fi ecare an, îi aduce premie-rului, de ziua lui de naștere, câte un maldăr de fl ori. Și să nu uităm că fi ul lui Petru Lucinschi, Chiril Lucinschi, este deputat PLDM, adică Vla-dimir Filat l-a făcut parlamentar. Deci, putem admite că Ion Păduraru a avut și alte interese de a-l boi pe Plahotniuc, decât numai cele de a lupta, ca un avocat corect, cinstit, cum se pre-tinde, cu corupţia și mafi a din ţara asta.

Deocamdată, prim-vicepreședintele Parla-mentului nu a răspuns acuzaţiilor aduse de Ion Păduraru. Probabil, se gândește cum să-și for-muleze răspunsul sau, poate, caută informaţii care să-l compromită pe Ion Păduraru.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Trebuie să recunoaștem că politicienii noștri afl aţi la guvernare nu lasă să ne plictisim. Nu trec nici câteva zile că ei oferă poporului câte un spectacol de răsu-net, de parcă am fi în Roma antică, nu în Moldova seco-lului XXI. Deosebirea este doar că împăraţii, dictatorii romani îi ofereau plebei nu doar spectacole, ci și pâine. Împăraţii și dictatorii noștri moderni, într-un cuvânt oligarhii, îi oferă însă popo-rului doar spectacole, fără pâine, pâinea și-o lasă lor. Și spectacolele lor nu sunt chiar spectacole, mai de-grabă un fel de circ, circ pe stomacul gol.

Lupu şi rolul politicianului ignorant şi analfabet Cel care ne-a distrat copios de data

aceasta este interimarul Marian Lupu. Președintele PD a jucat cu un real succes rolul politicianului ignorant și analfa-bet. Supărat nevoie mare pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, pentru că acesta a cerut revocarea lui Vladimir Plahotniuc (miliardarul care fi nanţează partidul lui Lupu) din Consiliul Naţional pentru reforma Justiţiei, interimarul a trântit-o, făcând următoarea declaraţie: „În acest consiliu nimeni nu cere. În acest consi-liu, oamenii propun. Domnul Efrim nu a fost și nici nu va fi Domnul Dumnezeu ca să judece pe cineva. Nu este nici în funcţiile lui. Dânsul nu este procuror,

categoric. Nu are nici dreptul profesional, nici dreptul moral. Cu atât mai mult cu cât domnul Efrim asemenea escapade nu le face din capul său, ci este mai mult o unealtă. Eu am dat o tonalitate foarte constructivă ședinţei acestui consiliu și toţi membrii au acceptat că în acest Consiliu noi nu facem politică, ci reforme. Fiecare, de pe locul său de activitate, trebuie să se ocupe de ceea ce-i stă în compe-tenţă, iar domnului Efrim i-am spus că trebuie să-și cunoască numărul la papuci”, a declarat Marian Lupu.

Să le luăm pe rând. Unu. Dacă interimarul

Marian Lupu ar avea, cel puţin, niște cunoștinţe elementare de semantică, ar fi știut că verbul „a cere” este sinonim cu verbul „a propune”. Nu este un sino-nim absolut, dar în contextul folosit de ministrul Justiţie el avea sensul de a pro-pune. Și chiar dacă Oleg Efrim „a cerut” revocarea din componenţa Consiliului a lui Vladimir Plahotniuc, oricum acesta nu este un motiv pentru ca interimarul să se isterizeze. Într-o democraţie este fi resc ca cineva să ceară, precum este fi resc ca respectiva cerere să fi e accep-tată sau respinsă de altcineva.

Doi. Interimarul ne anunţă că minis-trul Justiţiei, Efrim, nu este și nici nu va fi Dumnezeu. Aici Lupu chiar a sărit calul. Bineînţeles că Efrim nu este și nici nu va fi Dumnezeu. Afi rmaţia lui Lupu aduce a blasfemie, mai ales dacă ne amintim că în perioada în care Efrim era ministru adjunct al Justiţiei, acesta a promovat din toate puterile cauza homosexuali-lor, încercând să-i impună unei societăţi creștine buclucașa lege antidiscrimi-nare. Ba mai mult, acum, când deja este

ministru al Justiţiei, Efrim intenţionează să revină la această lege diabolică prin care practicile homosexuale vor deveni normă în Republica Moldova. Într-un interviu publicat recent, după numirea sa în funcţia de ministru, acesta afi rma următoarele: „Din păcate, trebuie să constat că procesul preliminar al dez-baterilor pe marginea proiectului legii privind prevenirea și combaterea dis-criminării a scos în evidenţă înţelege-rea insufi cientă de către societate a importantei asigurării acestor drepturi și a reliefat problema intoleranţei”. Vai, ce societate neînţelegătoare, ce socie-tate proastă și ce ministru deștept! Da, chiar este de compătimit acest ministru Efrim care, iată, nu are parte de o soci-etate mai acătării, niţel mai deșteaptă, care, cel puţin, ar înţelege avantajele pe care i le aduce homosexualitatea și ar fi niţel mai tolerantă.

Deci, pe acest tip plin de sine, egola-tru, care din ministru al Justiţiei al Repu-blicii Moldova s-a transformat în avoca-tul de serviciu al homosexualilor din Republica Moldova, interimarul Lupu îl compară cu Dumnezeu.

Trei. Marian Lupu afi rmă că Efrim nu este procuror ca să judece pe cineva. Adică Marian Lupu, care este ditamai președinte de Parlament și preșe-dinte interimar al statului, manifestă, sub aspect juridic, o ignoranţă crasă. Marian Lupu este, de fapt, un analfabet în materie de jurisprudenţă dacă crede că procurorii judecă. Pentru lichida-rea acestei breșe enorme de instruire, îl informăm pe domnul președinte că judecătorii judecă, iar procurorii doar înaintează acuzaţiile, reprezintă învi-nuirea. De asemenea, în proces mai participă și avocatul, care îl apără pe cel acuzat de procuror, respectiv acesta reprezintă apărarea. Credeţi-mă, e bine să cunoașteţi măcar atât, domnule pre-ședinte, odată ce sunteţi primul între legiuitori.

Patru. Marian Lupu a afi rmat urmă-toarele: „Iar domnului Efrim i-am spus că trebuie să-și cunoască numărul la papuci”. Aici e chiar greu de tot să-ţi dai seama ce a vrut să spună Lupu.

Știind că cunoștinţele lui Marian Lupu în materie de limbă română sunt mai puţin decât aproximative, ai putea crede că interimarul a avut în vedere că Efrim ar trebui să cunoască câte perechi de papuci are. Căci dacă interimarul s-a referit nu la numărul perechilor de papuci, ci la mărimea sau măsura lor, atunci el așa și trebuia să spună: să-și cunoască mărimea papucilor. Dar și așa: care este sensul, ce se întâmplă dacă ministrul Justiţiei nu știe ce mărime are la papuci? Nici un dram de logică în afi r-maţiile interimarului.

Noi totuși intuim ce a vrut să spună Marian Lupu prin bâlbâiala sa. Probabil, așa cum interimarul nu are nici cele mai elementare cunoștinţe de semantică și jurisprudenţă, tot așa el nu are habar nici de frazeologie. Probabil că interi-marul, dorind să-l pună la respect pe ministrul Justiţiei, a intenţionat să folo-sească o îmbinare stabilă de cuvinte, și anume: să-și cunoască lungul nasu-lui, adică a vrut să-i spună lui Efrim să nu fi e obraznic. Iată dacă ar fi spus așa, am fi subscris și noi afi rmaţiei sale, căci Efrim este, cu adevărat, necuviincios de obraznic. Eu chiar aș cere, atenţie, dom-nule Lupu, ca cetăţean, ca jurnalist, aș cere, nu aș propune, demiterea lui Efrim din funcţia de ministru al Justiţiei. Îi cer premierului Filat să propună demiterea lui Efrim, iar dumneavoastră să-l demi-teţi prin înalt decret prezidenţial. Asta pentru că acest muţunachi consideră că toată societatea este proastă, iar el este deștept, deși își ridică salariul de vreo 10 mii de lei pe lună din impozi-tele plătite de proștii de contribuabili. Altfel am să vă bănuiesc și pe dumnea-voastră, domnule interimar Lupu, și pe premierul Filat că îl apăraţi pe Efrim și, respectiv, susţineţi ideea acestuia de a se reveni la legea antidiscriminare prin care practicile homosexuale urmează să fi e impuse ca normă în ţara noastră.

Punem punct aici, având satisfacţia că am făcut un lucru bun: am contribuit, adevărat, puţin de tot, la alfabetizarea primei persoane în stat. Măcar atât. În rest, spectacolul continuă!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

O competiţie câştigată de Lupu?De data aceasta, mai rapid

a fost președintele interimar Marian Lupu, care și-a amintit subit că Alianţa și-a asumat niște angajamente și a încro-pit în fugă un Consiliu naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, asupra căruia va trona el și Vladimir Plahotniuc. Și cum remarcam anterior, reforma-rea justiţiei a devenit, astfel, o afacere personală, „de familie”, a Partidului Democrat. Pentru ca tot tacâmul să fi e complet, întâmplător sau nu, pentru crearea Consiliului a fost aleasă tocmai perioada în care premi-erul efectua o vizită în Germa-nia.

La întoarcere, Vladimir Filat a găsit Consiliul gata consti-tuit, cârmacii puși în frunte, iar el rămas pe dinafara pro-cesului. Ceea ce l-a și făcut să se declanșeze cu o nouă tiradă despre păpușarul care, de data aceasta, a ieșit „prea în faţă”, avându-l în vedere, evident, pe Plahotniuc, care, de acum încolo, va da tonul în reforma-rea justiţiei. Mirat tare și supărat de cele întâmplate, premierul a afi rmat că toată tivătura nu-i decât acţiune de PR, dar că-i va lăsa să-și facă PR-ul, pe când el va continua să muncească.

Filat s-a arătat nemulţumit și de unele persoane incluse în Consiliu care, potrivit lui, de-a lungul anilor s-au opus

cu vehemenţă reformelor, iar alţii au afl at doar post-factum despre onoarea care li s-a făcut. El a văzut multă nervozitate și chiar patimă în felul în care a fost prezentat consiliul. Aici am putea constata că nu este doar boala lui Lupu. Toţi liderii Ali-anţei pun mult nerv și patimă în declaraţiile pe care la fac.

Lui Filat i-au furat consiliul?Dar, în scurt timp, Vladimir

Filat a convocat un briefi ng în cadrul căruia și-a reconfi rmat legitima mânie și a condamnat modul în care a fost constituit consiliul lui Lupu, amintind că un atare consiliu era deja în fază de pregătire la Guvern. Ajunsesem deja la consultări cu persoanele care urmau să facă parte din consiliu, a precizat el, lăsând să se înţeleagă că aceste persoane erau și mai onorabile, și mai în drept să facă parte din respectivul organ consultativ.

Ne-am dorit un instrument profesionist și efi cient, care să sprijine nu doar declarativ schimbările, a afi rmat Filat, menţionând că el nu ar dori ca societatea și cei care activează în justiţie să asiste la un „show dezgustător”, la o bătălie pe chestiunea cine este mai refor-mator și cine-i cu mai multe iniţiative.

Pentru liniște în AIE, dar și pentru a arăta cât de serios tratează el și Guvernul reforma în justiţie și, respectiv, cât de

neserios este Lupu, premie-rul a renunţat de bună voie și nesilit de nimeni la consiliul său în favoarea celui creat de interimar, mandatându-l pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, să-i prezinte acestuia un set de recomandări pentru a îmbună-tăţi funcţionarea consiliului și a da „o notă de coerenţă pro-cesului”. Deci, Filat a decis să fi e reconciliant, responsabil, dispus să renunţe la orgolii și interese de partid, pentru a nu fi compromisă reforma și pentru că este ghidat exclusiv de interesele societăţii.

Ce-i drept, divagaţiile pre-mierului despre responsabili-tate și orgolii au fost contrazise de unii foști colegi de-ai săi de partid, care cred că Filat ar fi vrut să-și facă din reformarea justiţiei propriul PR. Ex-libe-ral-democratul Vitalie Naga-cevschi, membru al consiliului creat de președintele interi-mar, consideră că rivalitatea dintre Filat și Lupu ar putea pune în pericol efi cienţa activi-tăţii acestui organ consultativ. În cadrul unei emisiuni televi-zate, Nagacevschi a amintit că anterior a fost prezentat pro-iectul unei hotărâri de Guvern privind crearea unui Consiliu de reformare a justiţiei, care însă nu a fost aprobat. În opinia lui, nu a fost aprobat deoarece nu premierul Filat urma să fi e președinte al consiliului con-sultativ, ci ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Afi rmaţiile lui Nagacevschi au fost confi rmate de Alexan-dru Tănase, care a declarat că proiectul a fost respins de premier fără vreun argument. Consiliul a fost creat totuși la începutul lunii aprilie, printr-o dispoziţie a ministrului Justi-ţiei, iar membrii acestuia s-au regăsit ulterior în consiliul lui Marian Lupu.

Premierul nu va sprijini reforma interimaruluiDacă spusele celor doi sunt

adevărate, ne întrebăm de ce ameninţa Filat, cu puţin timp în urmă, că-și dă demisia, dacă Parlamentul nu va susţine reforma în justiţie? În acest context, reacţia interimarului pare una fi rească: l-a liniștit pe premier, i-a spus că reforma va fi votată și chiar i-a creat un consiliu în vederea avansării mai rapide a reformelor.

De după perdeaua de fum și de vorbe despre responsabi-lităţi, angajamente și interese de stat ar trebui să deslușim dacă protagoniștii spectacolu-lui doresc într-adevăr să facă reforme. Cât de mult putem crede în sinceritatea declaraţi-ilor liderului liberal-democrat care a spus că lasă reformarea justiţiei pe seama consiliului consultativ creat de președin-tele interimar, dar că va spri-jini reforma, va interveni cu recomandări și va contribui la îmbunătăţirea activităţii aces-tuia? Că premierul nu este chiar atât de reconciliant și dispus să renunţe la confruntare, se vede cu ochiul liber, pentru că prima sa recomandare, transmisă prin intermediul ministrului Justi-ţiei, a fost de a-l înlătura pe Pla-hotniuc din consiliu. E greu de crezut că Filat nu bănuia care va fi reacţia. Mai mult, putem presupune că el a contat pe această reacţie și pe acutizarea confl ictului, probabil, pentru a avea motive să-l retragă ulterior pe Efrim din structura creată de Lupu și să pună la îndoială legitimitatea acestuia. Or, comentariile ulterioare ale premierului cu privire la emo-ţiile nestăpânite ale președin-telui interimar și la comporta-

mentul neadecvat al acestuia confi rmă aceste bănuieli. „Cum vor ei să facă reforma în justi-ţie, dacă nici nu au încercat să comunice cu prim-ministrul, să-l întrebe care este poziţia lui vizavi de Consiliu?” – s-a crucit Filat.

Rivalităţile vor bate reformeleAr trebui să ne obișnuim

deja cu faptul că, după decla-raţii zgomotoase, agresive și pline de mânie, premierul își retractează spusele, își tempe-rează tonul și face pe înţeleptul și reconciliantul. Revolta „legi-timă” a acestuia, mânia lui fără de margini trebuie să ne suge-reze cât de valoros este gestul său următor, ce calităţi unice de om de stat și ce spirit de sacrifi ciu posedă, dacă poate să treacă peste insatisfacţii și orgolii, peste interesele de partid și să ia singura decizie justă, spre binele societăţi și dăinuirea Alianţei.

Întrebarea pe care ne-o punem este dacă se dorește, de fapt, reformarea justiţiei sau se dorește blocarea reformei? Se dorește o reformă reală sau una controlată, dozată, în func-ţie de interesele unei grupări rivale sau alta? În ce măsură șefi i unor instituţii care urmează să fi e supuse reformei, dar incluși în consiliul lui Lupu, vor fi dis-puși să accepte reforma „până la capăt” și nu vor încerca să tergiverseze procesul?

Mai degrabă, reforma se va împotmoli în confl ictele și confruntările dintre cele două tabere. Graba cu care a fost constituit acest Consiliu naţional pentru reformarea justiţiei vorbește despre riva-litatea care există pe subiectul respectiv între componentele Alianţei, consideră analistul

Igor Boţan. ”Are loc o luptă pentru iniţiativă. Premierul Vlad Filat vrea ca lumea să înţeleagă că el este promotorul reformei în justiţie, iar președintele inte-rimar Marian Lupu spunea clar că greșesc cei care-și închipuie că Președinţia va fi o instituţie amorfă”, a opinat el în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

Cine va face totuşi reforma?Ar mai fi de văzut și cine

va rămâne în continuare în componenţa acestui consiliu.

Pentru că unii s-au arătat deja nedumeriţi de faptul că au fost incluși pe listă fără știrea lor, alţii, între care și președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, au cerut să fi e excluși, din diverse motive. Este un mare semn de întrebare și par-ticiparea ministrului Justiţiei, după altercaţia și schimbul mai puţin amabil de replici cu pre-ședintele interimar, dar poate și a altor persoane mai apropi-ate premierului.

Cât privește emoţiile și supărările lui Filat, acestea sunt chiar superfl ue, dar și făţar-

nice. Pentru că așa au procedat întotdeauna liderii Alianţei, inclusiv premierul. Fiecare și-a privatizat, când a avut ocazia, câte o „afacere” aducătoare de foloase de imagine și nu numai de imagine. Premierul și-a pri-vatizat „sârma ghimpată de pe Prut” și acordarea compensaţi-ilor sociale pentru pensionari și familii social-vulnerabile, Ghimpu a privatizat lupta cu comunismul, iar Lupu și Pla-hotniuc au decis să privatizeze ceea ce i-a interesat pe ei mai mult - justiţia.

Ioana FLOREA, FLUX

Reforma justiţiei – necesitate sau afacere?Reforma justiţiei – necesitate sau afacere?După doi ani de afl are la putere, Alianţa a ajuns la concluzia că avem nevoie de reforme. Peste tot, dar, mai ales, în justiţie. Și nu oricum, dar cât mai repede și cât mai efi ciente. De ce nu au început reformele până acum, așa cum s-au angajat politicienii în campaniile electorale? Probabil, pentru că a durat prea mult împărţi-tul puterii. Acum, iarăși probleme și scandal, pentru că nu-și dau rândul cine-i mai reforma-tor și cine trebuie să stea la timonă. Cine să iasă mai în faţă și cine să decidă cum se va face reforma și de câtă reformă avem nevoie, cine să controleze procesul și cine să-l execute.

Plahotniuc, bănuit că ar controla reţele de tip mafi ot din sistemul judecătoresc

Universităţile lui Lupu, lungul nasului lui Efrim şi homosexualitatea

Oglindă, Oglindă, oglinjoară, cine-i oglinjoară, cine-i mai reformist în mai reformist în

ţară?ţară?

27 MAI 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIOpinii

Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile TarlevCele două subiecte merită

atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât privește Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chișinăului și „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtășit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 și 2010, de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor și grupurilor informale din Parlament, inclu-siv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntași ai coaliţiei de guvernământ.

În paranteză fie spus, sus-pendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Mi-nisterului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, și a faptului că Mitropolia Basarabiei și-a retras, prin scrisoare oficială,

încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute și greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 și 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţio-nală a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspenda-rea monitorizării sunt trei: minis-trul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian și al lui Ilie Cazac) și preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepi-scopiei Chișinăului.

Dată fi ind confi guraţia actuală a Parlamentului, o eventuală mo-difi care a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că pozi-ţionarea lui Filat de partea ierar-hilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un confl ict dintre Republica Moldova și Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotă-rârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premi-erul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii și a medierii, Filat pășește pe cea a confruntărilor religioase și juris-dicţionale. Așa stând lucrurile, el va trebui să-și asume toate consecinţele și deplina respon-sabilitate pentru această poziţie evident greșită.

Între euroconformitate şi interes secular-politicLegea cultelor religioase și a

părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei și a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Eu-ropeană a Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale și cu jurisprudenţa CEDO, orice modifi care a respectivei legi va trebui supusă, potrivit anga-jamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăși cadrul stabilit de Convenţia Eu-ropeană și de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Republica Moldo-va”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din par-tea Departamentului de Stat al SUA, dar și din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.

Teama de Mitropolia BasarabieiMitropolia Chișinăului și „a

întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organi-zând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă și iraţională de creștere și consoli-dare a Mitropoliei Basarabiei și, respectiv, de scădere numerică și descreștere a puterii de infl u-enţă și control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice și secular-politice evidente (egoiste și destul de meschine) și nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dez-bateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emo-ţională și chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musul-manilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui confl ict iminent dintre civilizaţia de factură creștin-ortodoxă și cea de factură islamică.

Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova?Comunitatea musulmanilor

(sau cultul religios islamic) în-registrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceștia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fi ind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldo-veni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari,

269 de turci, 220 de turkmeni și 745 de uzbeci. Cumulând aceste date ofi ciale, obţinem un total de 3933 de persoane. Majoritatea dintre acești cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi , prin tradiţie, de con-fesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceștia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul cor-pului social, numărul musulma-nilor din Republica Moldova este unul infi m (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neopro-testant, cel evanghelist-baptist, care întrunește circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Com-parând cifra de 1667 de musul-

mani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoa-ne de confesiune mozaică (iudei sau evrei) și de 101 armeni (gre-gorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comuni-tăţilor Evreiești din Republica Moldova) și cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fi ind dotate cu personalitate juridică.

Studenţii musulmaniEste adevărat că prezenţa

musulmană în Republica Mol-dova, în special la Chișinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi și doctoranzi de origine arabă care își fac studiile în bază de contract la Universitatea Li-beră Internaţională din Moldova (ULIM) și la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Această masă isla-mică aluvionară este una provi-zorie în Republica Moldova.

Ligă, cult sau comunitate?Titulatura de „Ligă a musul-

manilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie ne-guvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei proble-me” și ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legă-tură cu acest subiect. Din câte cunoaștem, Delegaţia Uniunii

Europene la Chișinău monito-rizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greșit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta in-util Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul mol-do-comunitar și așa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fi e scopul premierului Filat. Dacă este sau nu așa, timpul o va demonstra.

Interferenţe etniceNe-am referit mai sus la datele

statistice furnizate de recensă-mântul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comuni-tăţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Mol-dova și alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în

franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state. Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chișinăului cu Baku sau cu Moscova.

Cum au rezolvat problema alte state?Să ne referim la două cazuri

relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fi e prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia și România.

Federaţia Rusă, din care pro-vin cetăţenii moldoveni de ori-gine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit de-claraţiilor ofi ciale ale premierului Vladimir Putin, între 20 și 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii

de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar abor-da problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, mar-cată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musul-mane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir și ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia și a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musul-mani din cuprinsul marii federaţii din răsărit.

România, ţara cu a doua Patri-arhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea, este un exemplu clasic de relaţii pașnice dintre ortodocși și mu-sulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu și al arhitectului Victor Ștefănescu, în stil egip-teano-bizantin, cu unele motive arhitecturale românești. Cultul musulman din România are sta-tut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman și Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român. Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaște că majo-ritatea tătarilor musulmani din România, ca și o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în tim-pul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocși și musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţu-ire cu musulmanii.

În ce constă problema?Într-adevăr, în ce constă pro-

blema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă.

Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocșii și musulmanii nu sunt reciproc opozabili și că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi și Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei și Repu-blica Moldova a fost condamnată la CEDO. În defi nitiv, Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigo-nit-o mai abitir.

Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o speri-etoare. Niciodată în istorie nu s-a înregistrat și nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comu-nitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocși cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi sufi cienţi misionari creștini pentru spaţiul turcofon. Cine își pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Și-o pune patriar-hul Kiril? Și-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta!

Să fi m rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege și pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia și România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii și agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Sun-tem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal și integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă ușoară pentru tot felul de inte-griști și fundamentaliști islamici. Dacă și ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui re-zolvată civilizat și legal, într-un cuvânt creștinește și omenește, că tot ni se vorbește pe mică pe ceas de valori și principii.

Vlad CUBREACOV, FLUX

NOTĂ: Opiniile împărtășite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest su-biect.

Fostul deputat liberal-de-mocrat, omul de afaceri Călin Vieru, face pentru cititorii www.allmoldo-va.com o radiografi e a situaţiei politice din ţară. Cine va ajuta Moldova să iasă din criză și de ce partidele din AIE fac parte în continuare din alianţă - citiţi în interviul care urmează.

- Credeţi că AIE este capabilă să treacă peste alegerile locale ră-mânând integră? De ce?

- Alianţa va rămâne întreagă în pofi da tragismului situaţiei, care îmi aduce aminte de bancul cu balaurul multicefal. Un cap, crezându-se mai șmecher, bea pe ascunselea, când celelalte capete dormeau. La un moment dat, un cap, trezindu-se, constata supărat: „De băut bea unul, iar de vomitat vom vomita cu toţii”.

Chiar dacă li e greaţă și silă unora de alţii, ei vor rămâne un tot întreg, ca în cazul balaurului de mai sus. De ce? Deoarece de unii singuri membrii alianţei sunt în stare numai să mănân-

ce și să bea, ca să nu zic altceva. Iar pentru a merge înainte este nevoie de o bază unică, un trup comun, care e abilitat și e în stare să le detoxifi ce și cureţe viscerele.

- În ce măsură decizia PLDM de a renunţa la lupta pentru Primăria Chișinău se va răsfrânge asupra situaţiei din alte localităţi din ţară, unde lupta este, de aseme-nea, destul de dură?

- Cu părere de rău, în ultima peri-oadă, satul moldovenesc a devenit unul mult prea simplist, ca să nu zic primitiv, toată vremea gata să creadă orbește în neclintirea deciziilor luate de staff-ul central din capitală. „Ei acolo sus știu ce fac ...”, conclude re-semnat provincialul nostru. Din acest motiv, prea supusa și prea aplecata periferie nu se va lăsa debusolată chiar și de cele mai năstrușnice acro-baţii electorale ale candidaţilor și ale patronilor lor.

- Credeţi că șansele candidatului liberal în Chișinău au crescut oda-tă cu reducerea numărului candi-daţilor? De ce?

- Da, au crescut, dar aceasta nu are nici o relevanţă. De ce? Deoarece oricum va avea de câștigat candidatul

liberal, la fel ca în marea fi nală fotba-listică unde, dacă învingi cu un 5 la 0 ori cu un modest 1 la 0, oricum ai luat cupa și coroana.

- Cum se face că două dintre cele trei componente AIE și-au amin-tit, în același timp, despre necesi-tatea consolidării Alianţei și peri-colul destrămării acesteia?

- Chestia asta este evidentă și o cunoaștem cu toţii încă din copilărie: „Pănă la urmă, se va trezi „voinicul” din somnul cel de moarte”. Atunci când are de pierdut pâinea, cuţitul și restul tacâmului, politicianul nostru se face frate și cu dracul.

- Până acum, principala sărbătoa-re din această perioadă era Ziua Victoriei. Anul trecut, cel mai de amploare eveniment la nivel ofi ci-al a fost Ziua Europei, anul acesta se pare că diferenţele încep să se șteargă. Credeţi că ne apropiem de normalitate în acest sens?

- Nu ne apropiem. Suntem departe de normalitate. La fel ca și altă dată vedem lumea numai în două culori. Toată vremea căutăm să dăm vina pe cineva, tot timpul cineva ne îm-piedică să devenim mari și deștepţi: fanarioţi, turci, ruși, comuniști. Mâine,

vă asigur, vor fi chinezii sau chiar

europenii, iar ziua Bătrânului Conti-

nent va fi trecută pe lista neagră. De

parcă dacă n-ar exista fanarioţii, rușii

sau comuniștii, noi am deveni albi și

curaţi. Haideţi să avem de la început

pragul propriei case curăţit și numai

apoi să arătăm spre acoperișul înză-

pezit al vecinului.

- Tot mai des se vorbește despre

anticipate pentru parlamentare

în această toamnă. Credeţi că ale-

gerile ar putea fi evitate?

- Eu cred că alegerile vor fi evitate,

chiar dacă unii membri ai Alianţei le

doresc cu jind. Și am să vă spun de

ce. Îmi place mult să cred în spusele

lui Confucius: „Când societatea (ţara)

ajunge într-o adâncă și ireversibilă

criză, unde nici mai-marii statului,

nici simplul om nu mai sunt în stare

să schimbe situaţia, atunci intervine

o putere supranaturală, care scoate

societatea din abis”. Un alt fi lozof mai

contemporan vorbește despre același

fenomen rezolvat printr-o „mână

divină”, care vine a ridica în picioare

statul doborât de criză. Așa va fi și în

cazul nostru, deoarece noi am atins

fundul gropii Marianelor.

Ion TOMA, sursa: allmoldova.com

INTERVIUCĂLIN VIERU:

Chiar dacă li e greaţă şi silă unora de alţii, ei vor rămâne un tot întreg

Filat, legea cultelor şi un fals confl ict între ortodocşi şi musulmaniFilat, legea cultelor şi un fals confl ict între ortodocşi şi musulmaniPremierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la ședinţa sinodului struc-turii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri și a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specifi cat că este vorba, de fapt, de două proble-me. Acestea ţin, pe de o parte, de modifi carea Legii cultelor religioase și

a părţilor lor componente și, pe de altă parte, de înre-gistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Sergiu Sochircă, Sergiu Sochircă, preşedintele Ligii Musulmanilorpreşedintele Ligii Musulmanilor

27 MAI 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

(Sfârșit. Continuare din numărul prece-dent)

Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shan-ghai și Nagasaki – iată po-pasurile din timpul călăto-riei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

Din insula Ceylon până în JaponiaDin portul Point de Galle din insula

Ceylon până în Singapore sunt 1500 de mile,pe care le-am parcurs în șase zile. Apropiindu-ne de Singapore, am trecut pe lângă unele grupuri de insu-liţe acoperite cu verdeaţă mai mult sau mai puţin bogată. Orașul Singapore ca atare este situat pe o insulă. Acesta este un port liber și le aparţine englezilor. Vapoarele nu acostează aici nicidecum pe ţărm, cum se întâmplă la Odesa, în rada zisă a Carantinei. Din rada portului până în oraș este o oră de mers pe jos. Despre oraș în sine aproape că nu ai ce spune. Pe străzi te copleșește mirosul de ulei de cocos și de tot felul de mirodenii. Orașul nici pe departe nu strălucește prin curăţenie, prea poate pentru că cei mai mulţi dintre negustori sunt chinezi. Altminteri, o mică parte a orașului, cea din dreapta, dinspre miază-zi și răsărit, este curată: aici se afl ă casa guvernato-rului insulei, ofi ciul poștal, biserica an-glicană și un hotel, toate acestea având frumuseţea lor, fi ind împrejmuite de livezi destul de bine îngrijite, iar locul având o largă deschidere. De fapt, Sin-gapore nu are nici un farmec pentru că-lători, iar natura, fi e și luxuriantă, după Ceylon, nu te mai copleșește la fel. Am părăsit Singapore fără nici o părere de rău. Spaniolii au rămas acolo în aștepta-rea vaporului cu care trebuiau să ajungă la Manila, pe insulele Filipine.

Călătorii din Singapore spre China și Japonia iau calea apei direct către Hong-Kong. Cum însă călătoream pe un vapor francez, trebuia ca mai întâi să trecem pe la Saigon, oraș care se afl ă în-tr-o colonie franceză, la vreo 50 de mile depărtare de ţărm. Până la Saigon tre-buie să mergi cu vaporul pe râul Donai, un afl uent al Cambodgiei. Donai este, mai degrabă, un râuleţ, foarte îngust, dar destul de adânc, ca vapoare mari să poată naviga pe el. Orașul Saigon este capitala unei provincii franceze înveci-nate cu Cambodgia. Aici este crescut, mai cu seamă, orezul, care este încărcat pe corăbiile și vapoarele care merg spre China și Japonia. Saigonul este cu deo-sebire un oraș comercial. Aici negus-torii europeni sunt puţini, magazinele aparţinându-le celor chinezi. Se pot ve-dea și două biserici, una catolică și alta protestantă.

Cele 950 de mile dintre Saigon și Hong-Kong le-am străbătut în aproape șase zile, căci vântul ne-a sufl at tot tim-pul în faţă. Rada portului Hong-Kong este minunată, fi ind închisă din aproa-pe toate părţile și amintind de cea din Point de Galle. Orașul ca atare este așe-zat la poalele unei înălţimi, în partea sud-vestică, în formă de amfi teatru. Vegetaţia de aici nu este deloc bogată, orașul însă arată foarte frumos. Locui-torii sunt în cea mai mare parte chinezi, chiar dacă orașul le aparţine englezilor și este locul cel mai important pentru depozitarea mărfurilor pe calea din-spre America spre Europa.

La Hong-Kong am avut o satisfacţie deosebită, întrucât am găsit acolo o

frizerie rusească, „Izumrud”. Tre-cuseră mai bine de două luni de zile de când nu mai văzusem ni-mic rusesc și de când nu mai pro-nunţasem nici un cuvânt rusesc, de aceea este de înţeles bucuria unui om care, din întâmplare, s-a întâlnit cu ai săi, de parcă și-ar fi găsit o nouă pa-trie sau, mai bine zis, aceeași patrie, numai că destul de miniaturală, ai descoperit-o între atâtea ele-mente străine. Alor noștri le mulţumesc, căci m-au primit ca pe un apropiat. Cele câteva ore destul de plăcute pe care le-am petrecut printre ei mi le voi păstra întotdeauna în minte, căci în timpul acela chiar mi-am împrospătat sufl etul și m-am scuturat de praful străinătăţii adunat pe mine.

Din Hong-Kong am călătorit spre Shanghai. Până a ajunge însă la Shan-ghai a trebuit să mai trecem prin albia unui râu. Vaporul nostru trebuia să ancoreze în apropiere de gura râului Yang-Tzi-Kiang, unde să aștepte veni-rea fl uxului marin, așa cum apele râului nu sunt destul de adânci încât să poată naviga oricând un vas mare. Intrând pu-ţin în gura râului Yang-Tzi-Kiang, vapo-rul a cârnit la stânga și a intrat într-un afl uent, pe al cărui mal, la o latitudine de 31 ½ de grade, se situează Shan-ghaiul, cu faima sa de oraș comercial. Întrucât pentru comerţ nu am nici cea mai mică pricepere, nu pot spune prea multe lucruri despre Shanghai. Orașul este destul de mare și cuprinde o lar-gă întindere pe malul stâng al râului. Orașul este împărţit în câteva cartiere: francez, englez, american și chinez, iar multe dintre case sunt foarte frumoase și bogate. Fiecare dintre aceste cartiere are legile și poliţia lui. Părţile locuite de străini sunt separate de poduri.

Compania americană „Pacifi c Mail Steamship Company” are curse rapide regulate din Shanghai până în portu-rile japoneze. Costul unei călătorii de la Shanghai la Nagasaki este destul de mare: 35 de dolari. Mi-am luat un bilet și, îmbarcat pe „Solden Age”, m-am în-dreptat către Japonia, destinaţia mea.

Calea către JaponiaTrecerea din ţările tropicale în cele

mai reci se face simţită mai ales toamna și iarna. Din Suez și până la Hong-Kong, iarna, aproape că nu veţi simţi nevoia de haine călduroase și vă veţi strădui din tot sufl etul să nu purtaţi așa ceva. Din Hong-Kong veţi simţi însă nevoia să vă îmbrăcaţi mai călduros. Shanghaiul este chiar mai aspru în această privinţă decât Nagasaki, cu toate că Nagasaki se afl ă mai la miază-noapte decât cel dintâi. După ce am stat patru zile într-un hotel friguros din cartierul american al Shanghaiului, am fost bucuros că pot pleca din acel hotel, ca, de altfel, și din Shanghaiul care nu m-a interesat prin nimic deosebit. În afară de cimiti-rul englezesc al celor căzuţi în timpul ultimei Răscoale a Chinezilor, aș mai fi putut vizita misiunea catolică cu bu-nele și bogatele ei instituţii, după cum am auzit, dar pentru asta nu mi-a mai

ajuns timp. Cursele săptămânale rapide dintre Shanghai și porturile japoneze sunt ale companiei americane „Paci-fi c Mail”. Felul cum arată aproape toate vapoarele acestei companii ţi se arun-că în ochi din cauza construcţiei lor de-osebite. Mai sus de puntea acestor va-poare veţi observa alte două niveluri.

Cabinele din par-tea din spate (din-spre pupă) a nivelu-lui de jos, ca și toate cele de la etajul de sus le sunt destina-te pasagerilor care

călătoresc cu clasa I, pe când la nivelul de jos se afl ă o sală mare care devine, de trei ori pe zi, sală de mese. Vapoa-rele au roţi cu zbaturi, iar roţile sunt puse în mișcare printr-o pârghie de ba-lansare care iese tocmai pe puntea de sus, punte pe care ar fi mai drept să o numim aria care se întinde aproape pe toată lungimea și lăţimea vaporului. Pe această arie, situată de trei stânjeni mai sus de nivelul apei, ies pasagerii la plimbare.

Călătoria de la Shanghai la Nagasaki durează 45-50 de ore. Portul Nagasaki și rada lui nu se deschid dintr-o dată privirilor celor care vin spre ele, ascun-zându-se între niște insuliţe și malul șerpuitor, ceea ce face ca aceasta să fi e aproape cea mai bună dintre toate radele portuare din Japonia. Chiar la intrarea în golful care formează rada, la o depărtare de 2-3 mile de oraș, printre alte stânci și insuliţe, se vede o stâncă singuratică, dar plină de verdeaţă, stân-ca Papenberg, de pe care, în secolul al XVII-lea, fuseseră aruncaţi în mare ne-fericiţii misionari. Mergând înainte, se poate vedea, în dreapta, orașul, iar în stânga – mai întâi șantierul naval pen-tru reparaţia vaselor și vapoarelor, iar mai apoi localitatea japoneză Inosa, care trăiește aproape în întregime de pe seama vaselor rusești de război și unde orice copil care abia de leagă două cu-vinte a învăţat negreșit să spună la tot pasul „zdravstvui”.

Printre porturile chinezești și japo-neze, Nagasaki este renumit prin pi-toreștile sale împrejurimi, cu toate că, după priveliștile de la tropice, peisajele de la Nagasaki nu mă mai pot încânta la fel de puternic. În schimb, călătoria de la Nagasaki către un alt port japonez, Hyogo, are un farmec deosebit. Numai cine a văzut Bosforul poate înţelege plăcerea de a parcurge o depărtare de 384 de mile, afl ându-te neîncetat prin-tre insule înfl oritoare. De la Nagasaki la Hyogo treci doar printre ţărmuri cu cele mai diferite priveliști. Aproape peste tot este verdeaţă, chiar și iarna, iar acolo unde verdeaţa lipsește e semn că sunt stânci din rocă vulcanică. Privi-rea dumneavoastră va contempla la fel și marea liniștită, semănând cu o mare strâmtoare, și ţărmurile împodobite cu verdeaţă, și stâncile pleșuve care răsar ba ici, ba colo. Puteţi studia astfel de la distanţă și fl ora japoneză, dacă sunteţi mai tari la botanică, și istoria formaţi-unilor vulcanice ale marelui arhipelag nipon (toate insulele, mari și mici, care alcătuiesc Japonia numără peste 3800, dintre care, de altfel, cele mai multe sunt doar niște stânci și nu sunt locuite). Că-

lătoria pe această așa-zisă mare internă este o adevărată plimbare de plăcere și odihnă curată după acel pustiu pe care îl simţi când călătorești pe marile mări. La vreo 150 de mile de Nagasaki am ză-rit, rămânând în stânga noastră, orașul Simonosaki, deocamdată închis pentru străini, dar, judecând după mulţimea navelor cu pânze din port, se vede că orașul este plin de viaţă.

Faţă de Nagasaki, Hyogo este de două ori mai mare ca număr de locu-itori, aceștia fi ind peste 150 de mii. Hyogo în sine sau orașul vechi locuit de japonezi se afl ă de partea stângă a gol-fului, spre nord-vest, iar cealaltă parte, dinspre dreapta, a orașului, numită Kobe, se întinde către nord și este locu-ită de străini. Aruncând o singură privi-re spre ţărm, îţi dai îndată seama unde locuiesc japonezii și unde străinii: car-tierul Kobe ţi se aruncă izbitor în ochi prin mulţimea clădirilor sale frumoase, în timp ce Hyogo ca atare pare de de-parte a fi un târgușor, judecând după case. Nici la Nagasaki nu ai putea vedea asemenea și atâtea clădiri frumoase ale străinilor câte sunt la Hyogo. Se spune că în munţii care se înalţă chiar deasu-pra orașului Hyogo ar fi locuri foarte frumoase și o cascadă cu totul încântă-toare privirilor.

La 13 mile depărtare de Hyogo, către sud-est, se afl ă Osaka, orașul cu 500 de mii de locuitori. La Osaka și în împre-jurimi, oamenii sunt cei mai frumoși și mai cultivaţi din Japonia. Portul Osaka este unul deschis pentru străini și zil-nic circulă într-acolo, de la Hyogo, câte două curse cu vapoare mici.

De la Hyogo la Yokohama sunt 342 de mile. Yokohama este o adevărată capitală a străinilor din Japonia. Acest port a fost deschis pentru străini în iu-lie 1859. Până atunci, Yokohama nu era decât un sătuc sărac de pescari, pe când acum s-a prefăcut într-un oraș bogat, frumos și destul de mare. Aici sunt depozitele cele mai mari de măr-furi aduse în Japonia sau transportate către China (prin Shanghai) și de măr-furi trimise din Japonia și din Shanghai, tot aici afl ându-se și birourile banche-rilor american și europeni, precum și cele ale companiilor de transport naval maritim. Aici locuiesc și reprezentanţii statelor străine, de obicei și în principal, viceconsuli, pe când consulii generali și „chargés d’aff aires” se afl ă permanent în capitala Edo, situată la 30 de verste de Yokohama. În locul vechii capitale a împăraţilor niponi, Miyako, potrivit prevederilor ultimului tratat, drept cen-tru administrativ și capitală a Japoniei este considerat Edo, care acum se nu-mește Tokio. O cale ferată inaugurată pentru public în vara anului 1872 leagă Yokohama de Tokio. Calea ferată a fost construită de americani, dar întreaga circulaţie și conducerea căii ferate au fost transmise acum doar în mâinile japonezilor – funcţionari, ingineri, ma-șiniști și mecanici. De mai bine de patru luni de când se circulă pe această cale ferată nu s-a auzit să aibă loc vreun ac-cident, ceea ce este o dovadă din plin că japonezii nu sunt mai prejos decât ori-care dintre naţiunile europene în ceea ce privește capacitatea de a învăţa. Se prevede ca din Edo să fi e construită o cale ferată care să străbată întreaga Japonie, dar mai întâi vor fi construite liniile de telegraf.

Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul

1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV

Important

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia (IV)

La 24 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfi nţitului Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, în incinta bisericii mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din orașul Durlești, municipiul Chișinău, a avut loc Adunarea Eparhială anuală a Mitropoliei Basara-biei. Adunarea a început cu un Te-Deum, ofi ciat de arhi-mandritul Andrei Caramalău, preoţii Ioan Cosoi și Andrei Deleu. Din componenţa se-cretariatului au făcut parte preoţii Ioan Cosoi, Sergiu Aga și Valeriu Cernei.

În cuvântul său de deschidere, ÎPS Petru a menţionat rolul adunărilor eparhiale în via-ţa religioasă a eparhiilor, aducând, totodată, mulţumiri celor prezenţi la lucrările Adunării din acest an, urându-le succes. Un alt subiect abordat de Întâistătătorul Mitropoliei Basara-biei a fost predarea Religiei în școală, „lucru la care Mitropolia Basarabiei a avut o contri-buţie determinantă în anul 2010”. ÎPS Petru a reînnoit oferta Mitropoliei de a dona manua-le de Religie pentru clasele I–IV pentru școlile interesate, indiferent de jurisdicţia canonică a satului respectiv. „Mitropolia Basarabiei oferă manualele primite ca donaţie din partea Pa-triarhiei Române, cu binecuvântarea Preaferi-citului Părinte Patriarh Daniel, tuturor școlilor care manifestă interes pentru această litera-tură didactică. Nu am făcut diferenţă între parohiile subordonate Mitropoliei Basarabiei și cele afl ate în jurisdicţia Mitropoliei Chișină-ului. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ajungă la fi ecare copil din Basarabia. Ne bucurăm că profesorii de religie apreciază calitatea manu-alelor primite de la București. Noi, în general, am susţinut ideea ca manualele și curricula pentru acest obiect de studiu să fi e aceleași ca și la București, fără a le inventa aici, la Chișinău, irosind bani și resurse umane, doar pentru a le face unora pe plac. Suntem același popor, avem aceeași credinţă și ar trebui să învăţăm religia din aceleași cărţi. Este păcat că la Chi-șinău mai persistă mentalitatea veche că am fi două popoare diferite”, a menţionat Întâistătă-torul Mitropoliei Basarabiei.

Adunarea a votat în unanimitate ordinea de zi, după care a urmat prezentarea unor rapoar-

te, cum ar fi : Raportul de activitate a Centru-lui Eparhial al Mitropoliei Basarabiei pentru anul 2010; Raportul privind itinerarul pastoral al ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitro-polit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, pe anul 2010; Raportul de activitate a Sectorului ad-ministrativ; Raportul de activitate a Sectorului învăţământ; Raportul de activitate a Sectoru-lui economic; Raportul de activitate a Sectoru-lui pastoraţie și misiune; Raportul de activitate a Sectorului cultural; Raportul de activitate a Sectorului social; Raportul de activitate a Ofi -ciului juridic. Adunarea a aprobat unanim ra-poartele cu califi cativul satisfăcător.

Alte subiecte discutate și votate de Aduna-rea Eparhială au fost:

1. Avizul Adunării Eparhiale privind forma-rea circumscripţiilor electorale pentru alege-rea Adunărilor Eparhiale ale Episcopiei de Băl-ţi și Episcopiei Basarabiei de Sud.

Alegerile pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, care include raionul Dubă-sari și toate localităţile Republicii Moldova din stânga Nistrului, au fost amânate pentru o altă dată.

2. Avizul Adunării Eparhiale privind înfi -inţarea de noi parohii, aprobarea statutelor acestor noi unităţi ecleziastice și modalitatea primirii a noilor parohii (din alte jurisdicţii) în cadrul Mitropoliei Basarabiei.

Potrivit statutelor de organizare și funcţio-nare ale celor 4 eparhii istorice constitutive ale Mitropoliei Basarabiei, înregistrate în ordinea stabilită de către organul de stat competent, fi ecare din cele 4 adunări eparhiale sunt con-stituite din 30 de membri, dintre care 10 clerici și 20 de mireni, aleși în 10 circumscripţii elec-torale. Spre deosebire de Patriarhia Moscovei, unde episcopii sunt numiţi de sus în jos, fi ind, practic, impuși eparhiilor, în Patriarhia Româ-nă episcopii sunt aleși de jos în sus, de către cler și poporul credincios, prin vot secret și pe bază de alternativă.

În cuvântul de încheiere, Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru a apreciat lucrul de organizare a Adunării de către consilieri și a mulţumit membrilor Adunării Eparhiale pen-tru participare, subliniind faptul că Adunarea Eparhială ar trebui convocată de două ori pe an. „Constatăm că Mitropolia Basarabiei se ex-tinde constant și acest lucru este îmbucurător. Din 1992, de la reactivare, numărul parohiilor și al slujitorilor este în creștere continuă. În același timp, se acumulează și problemele pe care trebuie să le soluţionăm. Poate ar fi bine-venit ca, pe viitor, Adunarea Eparhială să fi e convocată de două ori pe an”, a specifi cat În-tâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.

Sursa: Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

În cadrul întrevederii cu Vytautas Stankevicius, vicepreședintele parla-mentului lituanian, au fost discutate modelele de politici pe care Repu-blica Moldova ar putea să le preia de la colegii litua-nieni. “O suită de reforme care trebuie coordonate cu legislaţia europeană. Mă refer aici, în mod spe-cial, la domeniul econo-mic și comercial, precum și la controlul calităţii”, a declarat Vytautas Stanke-vicius, vicepreședintele parlamentului lituanian.

Și vicepreședintele Co-misiei parlamentare Afaceri Externe, Justinas Karosas, a spus că pentru ca Moldova să se apropie de standarde-le europene trebuie să fi e, în primul rând, stabilitate politică în ţară. Al doilea punct, în opinia ofi cialului lituanian, este soluţionarea confl ictelor de frontieră.

Prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chiși-

nău, Vlad Plahotniuc, a de-clarat, în cadrul aceleiași întâlniri, că „Obiectivul nostru e să preluăm expe-rienţa partenerilor noștri din Lituania în domeniul implementării reformelor în diverse domenii, cum ar fi reforma justiţiei, re-forme în drept, în învă-ţământ, cultură, reforme în implementarea noului Cod al audiovizualului.”

Înalţi ofi ciali din Litu-ania ne recomandă să alegem președintele ţării și spun că aceasta este o condiţie principală dacă Moldova dorește să încea-pă cu adevărat un parcurs european.

Între R. Moldova și Li-tuania există o relaţie de prietenie specială. Ţara noastră este prima care i-a recunoscut independenţa după destrămarea URSS-ului. Lituania este unul dintre partenerii strategici în parcursul european al Republicii Moldova.

VLAD PLAHOTNIUC:

Obiectivul nostru e să preluăm experienţa partenerilor noştri din Lituania în domeniul implementării reformelor

O delegație de parlamentari din Re-publica Moldova, condusă de prim-vicepreședintele Legislativului, Vlad Pla-hotniuc, s-a afl at în vizită ofi cială la Vilnius, Lituania.

Decizii importante ale Mitropoliei Basarabiei

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

BUCOVINA i MOLDOVA M n stirea PUTNA

Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei 1 - 3 iulie 2011

P lecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chi in u: Duminic , 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 11 iulie Hramul Sf. Leontie de la R d u i (M n. Bogdana) SUCEAVA: M n. Sf. IOAN cel Nou, moa tele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. Mir u i, Cetatea de Scaun i Monumentul lui tefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, R D U I: Catedrala, M n. Bogdana (participarea la Hram): moa tele Sf. LEONTIE, Mormântul i monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, M n. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod TEFAN al Moldovei. Cazare: Putna.

Ziua 2, Sâmb t , 22 iulie Hramul Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei M n.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Drago Vod , Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; M n. SIH STRIA PUTNEI; M n. SUCEVI A, mun ii CARPA I: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, M n. MOLDOVI A: muzeul, M n. VORONE : Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, M n. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava.

Ziua 3, Duminic , 33 iulie M n. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, moa tele Sf. PARASCHEVA, M n. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR i Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui TEFAN cel Mare i Sfânt.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

27 MAI 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Vladimir Beșleagă, Vladimir Beșleagă, scriitor: scriitor:

„Plecarea lui este o pierdere și o durere foarte mare pentru noi, cei care l-am cunoscut pe parcursul anilor, dar și pentru literatura noastră, cea basara-beană și cea română, a cărei exponent, unul dintre puţinii de la noi, a fost Sera-fi m Saka.

A avut de parcurs o cale grea ca evo-luţie, ca biografi e. S-a afi rmat foarte greu. A rămas orfan în copilărie, tatăl lui a murit pe front, iar mama a fost răpusă de tifosul care a urmat războiului. Mult mai târziu, Serafi m a găsit mormântul tată-lui său la Solca-Suceava. După moartea mamei, el a fost luat de un unchi, care, peste câţiva ani, în ‘49, a fost condamnat politic și deportat.

Serafi m Saka a simţit vocaţia de scrii-tor în felul lui, care a fost o luptă cu pro-priul destin și cu nedreptăţile.

Am lucrat împreună o bucată de timp, am fost colegi la redacţia publicaţiei „Cultura Moldovei”, după care el a plecat la cursuri de scenaristică la Moscova, unde a cunoscut personalităţi marcante ale culturii din fostul imperiu sovietic, era în perioada dezgheţului hrușciovist. Aici i-au fost colegi Andrei Bitov, Vladimir Makanin, Rezo Gabriadze, Hrant Mate-vosian, Rustam Ibrahimbekov, deveniţi apoi scriitori și scenariști de renume. Tot atunci îl cunoaște și se împrietenește cu viitorul mare dramaturg Aleksandr Vam-pilov. Cu acești colegi el ţine legătura și după ce se întoarce acasă.

Când a revenit, a scris nuvela „Întoar-cerea noastră de-o clipă”, care a întâmpi-nat o foarte mare rezistenţă, deoarece în ea se pronunţa împotriva dogmatizării. În pofi da tuturor impedimentelor, nuvela a fost publicată în 1968 și Serafi m a fost blamat ca unul care vede în culori negre toate realizările regimului sovietic.

În 1972 publică romanul „Vămile”, care iarăși întâmpină ostilităţi. Fiecare scriitură a lui era blamată, considerată negativă. Au urmat ani întregi în care nu a publicat nimic și s-a ocupat de traduceri. În 1978 îi apare romanul „Linia de plutire”, o relu-are a subiectului din nuvela „Întoarcerea noastră de-o clipă”.

Serafi m Saka este primul autor de la noi care a inclus în genul literar practica interviului, un gen foarte exploatat în România, în publicaţiile literare precum

„Luceafărul”, „Contemporanul” și altele. El a fost și primul care a editat o carte de dialoguri: „Aici și acum” (1976).

Serafi m Saka a fost unul dintre primii scriitori de la noi care a vizitat România. În 1962, i s-a permis să meargă la mor-mântul tatălui său. Noi ne mai întâlneam cu scriitori români la congresele de la Moscova, citeam opera lor, dar nu aveam contact direct. El a avut această posibili-tate și i-a cunoscut pe Nichita Stănescu, Mircea Tomuș, dar și alţi intelectuali de valoare din România și era foarte impre-sionat la întoarcere.

Scriitorul Serafi m Saka a avut un destin literar foarte greu. Dar în afară de faptul că a introdus în literatură genul interviului, romanele lui au făcut fi guri aparte, deoarece abordau mediul inte-lectual. În „Vămile”, de exemplu, era vorba de un arhitect care milita pentru altfel de construcţii decât clădirile șablonizate, iar în „Linia de plutire” era prezentat mediul teatral, unde se vedea clar conformis-mul unor oameni de artă și lupta altora pentru verticalitate. Meritul lui Serafi m Saka a fost acela că a introdus în proza noastră epică romanul intelectual, ală-turi de alţi autori, el a înnoit faţa prozei noastre.

În ultimii 10-15 ani a suferit foarte mult de inimă, l-au ajuns necazurile și durerile din copilărie. Boala s-a agravat din toamnă. În ultimele săptămâni, eu l-am vizitat și era lucid, mai pierdea șirul gândurilor, dar își păstrase forţa ironiei și a sarcasmului.

Fiecare vorbă pe care o pronunţa Serafi m Saka era ca un brici. Avea curajul să spună adevărul în faţă, a fost omul ati-tudinii hotărâte, n-a cedat, de asta a fost blamat de alţii.

Ne pare foarte rău că a plecat într-o zi de primăvară atât de frumoasă. El a avut un nume predestinat să-și găsească odihna printre serafi mi, în cer.

În nuvela „Povestea cu cucoșul roșu”, Vasile Vasilache avea un personaj pe nume Serafi m. Mormântul lui Serafi m Saka din Cimitirul central este aproape de cel al lui Vasile Vasilache și cred că cei doi prieteni s-au întâlnit în cer. Dumne-zeu să-i odihnească în pace.”

Iulian Ciocan, Iulian Ciocan, scriitor, critic literar, jurnalist:scriitor, critic literar, jurnalist:

„Moartea lui Serafi m Saka a lipsit literatura basarabeană de un personaj

foarte interesant și original. În fond, Sera-fi m Saka este unul dintre primii scriitori care „citadinizează” proza basarabeană sovietică. Pentru Saka, universul rustic al lui Druţă, cu ţărani senini, tembeli și „meditativi”, nu a prezentat nici un inte-res, deoarece acesta e viciat, contrar apa-renţelor, de sovietizare și colectivizare. De aceea, romanele lui Serafi m Saka ne descriu mediul intelectual orășenesc, care contrastează puternic cu pseudo-redutele pășuniste ale colegilor săi de generaţie. Într-o perioadă în care socia-lismul părea etern, protagoniștii proze-lor lui Saka sunt intelectuali încrezători în virtuţile categoriei lor sociale, deși trăiesc în orașul rusifi cat ai cărui stăpâni sunt „oamenii muncii”. Arhitectul din „Vămile” este primul personaj din proza sovietică basarabeană care susţine des-chis supremaţia cerebrală a intelectua-lilor și persifl ează incultura „oamenilor muncii”. De remarcat că sentimentul de mânie al arhitectului e provocat atât de prostia și ignoranţa bufetierelor, cât și de neghiobia ţăranilor. Sunt ridiculizaţi deopotrivă eroii literaturii pășuniste și cei ai realismului socialist. Numai pentru acest fapt, chiar dacă pe alocuri i-a lipsit vigoarea epică, Serafi m Saka rămâne un scriitor important al literaturii române din Moldova”.

Mircea V. Ciobanu, Mircea V. Ciobanu, critic literar și scriitor: critic literar și scriitor:

„Pe scriitorul Serafi m Saka l-am cunoscut muuult înainte de a-l cunoaște pe omul (în carne și oase, cum s-ar zice) ca prezenţă fi zică. Mă grăbesc să spun că protagonistul meu face parte din spiţa (când mă gândesc, în context, și la Vasilache, și la Busuioc, îmi vine să zic: „din generaţia...”) celor care vorbesc cum scriu și scriu cum vorbesc. Dar tempera-mentul totuși nu poate fi văzut decât ascultându-l pe viu. Iar dacă ţinem cont de „amănuntul” că tot ce avea de spus nu era acceptat de... chiar toţi, multe lucruri aveam doar să le aud, niciodată și să le citesc.

Incomodant pentru (in)conștiinţa osifi cată a beau-monde-ului de sorginte sovietică, personajul public Saka s-a dovedit a fi un incomodus (vorba lui A. Suceveanu) și pentru conștiinţa... post-sovietică, de pe vremurile când au înce-put a se betoniza alte clișee și rigidităţi („naţionale”, „patriotice”).

Poate că am mai spus-o (iar dacă nu, vorba plutonierului, o repet): Aici și acum, cartea care – mă bucur să-mi reconfi rm opinia – a făcut epocă, a fost și una care, pe mine, cel puţin, proaspăt întors din oastea imperială, mă făcea să văd... lucrurile altfel, decât ne obișnuise insipida și minuscula informaţie despre „viaţa noastră culturală”. Una e că des-copeream omul care punea și își punea întrebări (o diversiune în sine), alta e că descopeream niște oameni, niște per-sonalităţi, acolo unde mă obișnuisem doar cu niște nume... de o omogenitate nivelantă. Vlad Ioviţă, Ion Ungureanu, Ion Druţă, Mihai Grecu, Mihai Cimpoi, Vladimir Beșleagă, Emil Loteanu, Vasile Coroban, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Gleb Sainciuc... cine-i mai întrebase vre-odată ceva în public, într-un veritabil serial-spectacol de talk-show (avant-la-lettre, bineînţeles, vorbind despre peri-oada sovietică, cea a „răspunsurilor anti-cipative”)? Era una dintre nu prea mul-tele cărţi care m-au fascinat la modul cel mai palpitant…

Relativist incurabil și adept al opiniei (lui Voltaire?) că „nu-s de acord cu opinia dumitale, dar sunt gata să mor pentru dreptul tău de a ţi-o expune”, am accep-tat cu greu felul categoric al lui Saka de a emite „adevăruri” („ceilalţi sunt cu opiniile, eu spun adevărul!”). Spre dez-iluzia mea, trebuia să-i dau dreptate: într-o polemică, opinia nu poate fi decât tranșantă, directă, categorică. De unde, altfel, polemica? Din fragilitatea îndoiel-nică a „opiniilor relative” ori relativizate încă înainte de a fi emise?

Uimitoare și surprinzătoare această originalitate și autenticitate a cărţilor, ivite din polemici și din dialoguri socra-tice. Dar și mai uimitor este prezenţa unui stil intelectual select la un autor specializat în „istorii orale”. Eugen Lungu surprindea exact aceste calităţi demne de reţinut: „Într-o cultură a arhetipurilor rurale, S. Saka reprezintă aripa ei inte-lectualist-urbană. Epicul său, care nu a făcut nici fani, nici furori, are însă voca-ţia eseisticului. Om al replicii imediate, al expresiei fără patina comunului, S. Saka nu atât scrie, cât ne oferă un spectacol al rostirii limpezi, coerente și neinhibate de clișeu” (subl. mea, mvc).

Adevărul e că ducem lipsă cu ade-vărat de acest soi de scriitură, nu de naraţiuni oralizant-populare, dacă vrem să ieșim din clișee și ruralism de tip… medieval. De unde ar avea Saka fani, dacă toţi îs crescuţi pe drojdia gândirii pășuniste? Iar spusa lui Saka e o spusă organică, dacă putem spune așa. Ea face parte din fi rea (fi irea) lui, în sens onto-logic, heideggerian. Nimic contrafă-cut, nimic prefăcut. Și tocmai din acest

adevăr trăit se nasc cele mai veritabile spectacole ale spiritului și ale vorbei de duh. Despre nevoia lui de comunicare bântuie legende.

Cărţile-eveniment, la care a pus umărul Saka (Aici și acum, Basarabia în Gulag, Pentru tine bat…) sunt cărţi… „spuse” de alţii. Să fi i atât de generos cu spaţiul cărţilor muncite (de tine, totuși); să fi i atât de detașat lăsându-i pe alţii să-și spună păsul (și să-i îndemni s-o facă)… câţi au mai făcut asemenea cărţi, autoeliminându-se sau refuzându-și orgoliul „auctorial”? E o detașare, aș zice, dramatică (cum ar fi replicile, fără comentarii, din piese), un fel de gen dramatic la modul absolut. Întâmplător oare e (și) calitatea sa de om al teatrului (dramaturg, critic teatral)?

(...)Să vorbești în era prohibiţiei ver-bale și să faci să vorbească pe alţii („dând glas pustietăţii...”), o lume taci-turnă în vremuri mute, este poate actul cel mai semnifi cativ al unui om care ne-a ajutat să ne... dezbâlbâim. Există un episod remarcabil, pe post de moto, în debutul fi lmului „Oglinda” al lui Andrei Tarkovski. Un medic tratează un copil cu defecţiuni verbale, de pronunţie. În urma unor exerciţii... de exorcizare a muţeniei (dacă-l tratăm ca simbol), copilul articulează, cu greu, dar corect: „Ia mogu govorit’... ” Acest „pot să vor-besc”, care indică asupra unei calităţi de comunicare redobândită (rezultată dintr-un tratament al defectologului), poartă și semnifi caţia obţinerii unui drept la opinie. În felul acesta, episodul devine motoul unui fi lm despre adevă-ruri nerostite, dar și preludiul unei spar-geri a tăcerii... artistice.

Opinia că artistul trebuie să producă obiecte estetice fără a se implica în etic și politic, fără a vorbi, nu ţine, atât timp cât tăcerea artistică devine o obligaţie impusă (apropo, fi lmele lui Tarkovski, ca și piesele lui Vampilov, prietenul lui Saka, invocat într-un scurt, dar tulbu-rător eseu, erau chiar artă pură, dar... tocmai pentru că au neglijat interdicţiile asupra comunicării artistice). E de reţinut

și o replică a lui Mihai Grecu (din același dialog cu Saka), împotriva „muţeniei” artistului: „Salvador Dali... își spunea: «Pictore, tu nu ești orator. Pictează și taci!» - Dali ne sfătuiește să nu vorbim, dar uite că vorbește și ne dă sfaturi să tăcem!..”. Genială replică, după mine.

Zbuciumat, neliniștit, interesat, S. Saka se prezintă drept cel mai veritabil aristocrat al spiritului (interogativ prin defi niţie), fi e că e vorba de încă negus-tatele romane, istoriile dramei noastre naţionale (ischitind și aici oameni săraci la vorbă, așa i-a încrâncenat viaţa și regi-mul concentraţionar), dialogurile din cărţi și reviste, ori paginile dezgolite ale „istoriei intelectualităţii basarabene din ultimele decenii” (acesta ar fi genul neo-fi cial al scrierii), cum e „romanul-fapt” „Pe mine, mie redă-mă”. Or, adevărata căutare-confi rmare e căutarea de sine.

Am pomenit, abia în ultimul alineat, romanul-fapt. Poate că era mai bine să încep cu el și chiar să mă concentrez asupra acestui, cel mai recent Saka. Cred că nu m-am copt încă (așa cum nu s-a copt nici protipendada noastră scrii-toricească) pentru ca să văd în toată dimensiunea ei încă o scriitură, absolut inedită în spaţiul nostru. Un coleg de-al lui Serafi m Saka, mai precaut, spunea că „memoriile trebuie să le publici abia atunci când protagoniștii-congenerii vor fi murit deja.”

Deoarece, orice oglindă deranjează... tocmai pentru că ne arată chipul, nici-odată sufi cient de graţios. Cu atât mai mult – o oglindă cu o lupă măritoare pusă în faţă, mai ales, una care mai pune în acţiune și toate sofi tele însoţitoare, pentru a vedea lucrurile teatral, adică, expresiv, adică în adevărul absolut. Care nu poate fi decât subiectiv și sincer. Or, în consecinţă, noi suntem doar însuma-rea opiniilor despre noi. Cine nu înţe-lege, cine nu se privește ironic, cine nu interpretează ironic și fi losofi c opiniile „artistice” (există altele?) despre el, riscă să umble toată viaţa frustrat”.

(Fragment publicat în revista „Sud-est cultural”, nr. 1, 2010)

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2000. Tineretul studios trebuie să cunoască și părerile altora despre ofranda adusă de Vasile Leviţchi pe altarul frumosului. Mă voi limita doar la opiniile cunoscutului literat bucovinean Mircea LUTIC:

Ţinea într-un mod aparte la frea-mătul cuvântului, la căldura și recon-fortanţa scriiturii, la fluxul firesc al sentimentului enunţat…

(…)Leviţchi avea o stilistică expresă

(și expresivă), pe măsura vorbirii. Nu-i plăcea fraza stufoasă, întortocheată. Îi persifl a mai ales pe cei ce nu se cul-tivau, puneau virgula între subiect și predicat, nu cunoșteau concordanţa timpurilor și alte lucruri elementare pentru un om al scrisului… (Mircea Lutic. Partea lui rotundă de cer. „Glasul Bucovinei”, nr. 2, 2008)

Notă. Am avut și eu privilegiul de a-l fi cunoscut pe omul și poetul Vasile Leviţchi, am urmărit și eu scrisul acestui bun român, un scris impecabil sub aspect lingvistic, împărtășesc și eu opinia lui M. Lutic, literatul care ţine și el, nespus, la „freamătul cuvântului”, și pot întări această afi rmaţie cu un extras care nu trebuie să rămână necunoscut:

Când iei în deșert, când trădezi cuvântul, nimic din ce scrii nu răsună, și tot ce zidești se prăvale, tot ce-mple-tești se destramă (V. Leviţchi, „Pentru când trădezi cuvântul”).

… De acolo, din Tăriile Cerului, poetul Vasile Leviţchi ne roagă, ne imploră:

NU LUAŢI ÎN DEȘERT CUVÂNTUL!!!

2001. V. Leviţchi a trecut (prea devreme!) în lumea celor drepţi, dar nu înainte de a ne atrage atenţia asupra principalului pericol al „nă-vălirii barbarilor”:

Vin precum lăcustele, ei se cred stăpânii;Pentru slugi nu-i loc nici în dosul stânii!(Poezia „Mioritică”)Cei care se cred stăpânii noștri

nu se mulţumesc să ne prefacă în slugi pentru care „nu-i loc nici în dosul stânii”, ei ar fi vrut să ne ia și limba, și sufl etul. Limba nu ne-au luat-o în totalitate, dar, favorizaţi și de indiferenţa criminală a majorităţii populaţiei, ne-au maltratat-o în chip barbar, pricinuind poetului suferinţe sufl etești de nedescris:

Când iei în deșert, când trădezi cuvântul, nimic din ce scrii nu răsună, și tot ce zidești se prăvale, tot ce-mple-tești se destramă (V. Leviţchi, „Pentru când trădezi cuvântul”).

Poetul ne vorbește cu multă durere despre aceste suferinţe infernale:

…Și orice cuvânt mutilat e o rană adâncă a mea, și orice cuvânt schilo-dit se tânguie-n sufl etul meu.

…Conștiinţa individului, redus ca esenţă la starea de slugă a unor „stăpâni” veniţi de prin stepele asiatice, precum și rănile cauzate de schilodirea limbii și sufletului nostru românesc, au grăbit, nici vorbă, sfârșitul prematur al Bardului bucovinean.

Dumnezeu să-l aibă în paza Lui!...

2002. La sfârșit nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi.

Abraham LINCOLN, om politic american (1809-1865)

2003. Cea mai vajnică boală ce bântuie umanitatea este favoarea notorietăţii sau turba importanţei.

Ion Luca CARAGIALE, scriitor român (1852-1912)

2004.M-am săturat să-mi număr aniiCa un călugăr negrele mătanii…Mihai BENIUC, poet român

(1907-1988)2005. Orice durere a cuvântului

mă doare și pe mine, orice lacrimă a lui mă face să plâng.

Ion VATAMANUNotă. Curat ca la Vasile Leviţchi!2006. Un ins cu proaspete studii

făcute la Cluj (facultatea de istorie și fi lozofi e) a revenit la Chișinău, a obţi-nut ore de predare la Universitatea de Stat și, având veleităţi de scriitor, și-a lansat recent a doua sa carte. Toate bune și frumoase, în afară de faptul că în „oferta” sa el pledează pentru reve-nirea la grafi a chirilică, după cum e și titlul de pe copertă, iar anul apariţiei ultimului volum nu e 2007, ci… 7515. Acest ins frustrat conștientizează, pro-babil, enormităţile pe care le propagă, din care motiv își și ascunde numele său adevărat (un nume neaoș, româ-nesc) după un pseudonim ce nu spune nimănui nimic…

(…)Se presupune că insul e mai de-

grabă o cimotie de-a lui S.S. (Stati + Stepaniuc?) sau că acolo, la Cluj, vreun maghiar i-a băgat în tătărcuţă fel de fel de bazaconii!

Nicolae RUSU. „Austriecii” noștri. „Jurnal de Chișinău”, 13 iunie 2008

Notă. Acest ins lipsit de Dum-nezeu trebuie închis într-o cușcă, instalat în centrul Chișinăului și silit să urle (să recite!) zi și noapte ur-mătoarele versuri „socinite” cândva la Tirașpolea:

Lângă zvioazdele de susStalin încă-o zvioazdă-a pus.Stă zvezdaua și merţăște,De români că ne păzăște!Uite-așa, mama lor de români!

Valentin Mândâcanu

Trăim în amintire şi prin amintire, şi viaţa noastră spirituală nu este, în fond, decât strădania amintirii

noastre de a persevera, de a deveni speranţă, efortul făcut e trecutul nostru pentru a ajunge la viitor.

Miguel de Unamuno

G`ndul s=pt=m`nii

IN MEMORIAMIN MEMORIAM

Serafi m Saka, scriitorul pe care Serafi m Saka, scriitorul pe care nu l-au oprit Vămilenu l-au oprit Vămile

Pe 20 mai, la vârsta de 76 de ani, a murit scriitorul, pu-blicistul și dramaturgul Serafi m Saka, nume de referinţă în literatura basarabeană, care a reușit să se afi rme și în România. Creaţiei și activităţii literare a scriitorului Serafi m Saka îi aducem azi un omagiu prin intermediul unor oameni de cultură, care l-au cunoscut, l-au apre-ciat și cu care, uneori, s-a mai întâmplat să polemizeze Serafi m Saka.

Scriitorul, romancierul și dra-maturgul Fănuș Neagu, care a murit în noaptea de 24 mai, din cauza unui cancer, a fost unul dintre cei mai talentaţi autori contemporani și va ră-mâne în memoria cititorilor cu volume precum “Frumoșii nebuni ai marilor orașe” sau “Dincolo de nisipuri”.

Fănuș Neagu, născut la 5 aprilie 1932, a fost internat mult timp la Spitalul Elias din cauza unui cancer la prostată, iar în ultimele săptămâni a fost în comă.

Scriitorul a fost înmormântat joi, pe Aleea Academicienilor din cimitirul Bellu din București.

Povestitor, memorialist, nuvelist, romancier și dramaturg, Fănuș Neagu a fost redactor la revis-tele „Luceafărul” și „Amfi teatru” și a scris cronici sportive la „România Literară”. El a fost coleg cu Eugen Barbu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu și Adrian Păunescu.

A studiat primii cinci ani de școală primară în satul natal. Și-a continuat studiile între anii 1944 și 1948 la Liceul Militar din Iași și a urmat Școala Pedagogică nr. 2 din București, iar în 1952 a deve-nit cursant al școlii de literatură “Mihai Eminescu”, până în anul 1953, fi ind coleg de generaţie cu Nicolae Labiș, Radu Cosașu etc. Între anii 1954 și 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din Bucu-rești, dar nu își încheie studiile.

În anul 1954 debutează cu povestirea “Dușman cu lumea”, în revista „Tânărul scriitor”, iar în anul 1960 are loc debutul editorial, cu volumul de povestiri “Ningea în Bărăgan”, retipărit în 1964 sub titlul “Cantonul părăsit”.

În anul 1960 publică “Somn de la amiază”, iar în 1962, “Dincolo de nisipuri”, în anul 1967 publică “Vara buimacă”, iar piesa “Scoica de lemn” este pusă în scenă la Teatrul „Nottara” din București. Publică ulterior, în anul 1979, “Cartea cu prieteni”, în anul 1981 - “Insomnii de mătase”, în anul 1985 -

“A doua carte cu prieteni”. În anul 1985 i se joacă piesele “Echipa de zgomote”, la Teatrul „Majestic”, și “Olelie”, la Teatrul Naţional din București.

Printre volumele pe care le-a scris se mai nu-mără “Întâmplări aiurea și călătorii oranj” (publi-cistică), romanul “Scaunul singurătăţii”, nuvelele “Dincolo de nisipuri”, iar în anul 1993 i se joacă la Teatrul Naţional din București și la Teatrul Naţio-nal din Timișoara piesa “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa sosește la timp”.

A primit, printre altele, premiul Uniunii Scrii-torilor din România, pentru volumele “Cantonul părăsit”, “Frumoșii nebuni ai marilor orașe”, “Echipa de zgomote”, “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa sosește la timp”.

În perioada decembrie 1993–1996, Fănuș Neagu a fost director al Teatrului Naţional din București.

În noiembrie 1993 devine membru corespon-dent al Academiei Române, iar pe 21 decembrie 2001 a devenit membru titular al aceleiași insti-tuţii.

În 2008, afl at pe patul de spital, Fănuș Neagu i-a trimis o scrisoare jurnalistului Marius Tucă, în care acuza agresivitatea presei faţă de situaţia sănătăţii lui.

“Dragă Marius Tucă, în numele amiciţiei ce ne leagă, te rog să inserezi în „Jurnalul Naţional”

aceste rânduri adresate multor ziariști sau reporteri din mass-media centrală, tineri sau mai puţin tineri, dar toţi de o seamă cu barbaria. O fac atât în numele meu, cât și al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu și Ștefan Iordache, hărţuiţi, ca și mine, cu nerușinare tenace, de niște condeie butucănoase”, își începea scriitorul mesajul.

“Vă e foame de moarte de ne căutaţi prin toate spitalele? Așteptaţi-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întâlnire. Cei care nu mă credeţi, puneţi mâna pe o lamă și ascuţiţi-o pe venele de la o mână. Straniu e faptul că majoritatea dintre voi vor muri fără să se fi născut”, continuă acesta.

Artistul mai scria: “Da, sunt bolnav - cancer de prostată cu diseminări - mă tratez la Spitalul Elias (mă opresc să fac o plecăciune în faţa medicilor, asistentelor, infi rmierelor și tuturor slu-jitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) și nu doresc altceva decât să mă lăsaţi în pace cu nenorocul, suferinţa, spaimele și spe-ranţele mele. Eu știu să îndur, vârsta m-a învăţat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziţi când mă îngropaţi a doua oară în decurs de șase luni. Vă întreb: o faceţi din pustiu sufl etesc sau din cea mai elementară lipsă de conștiinţă profesională? Apoi, ce bucurie vă trezește suferin-ţa altora? Și, mai ales, pentru ce ne vreţi dincolo de dincolo? Literatură nu citiţi, prin urmare nici cărţile mele, la fi lm nu mergeţi, la teatru nici atât. Îmi închipui cu toată sinceritatea că nici de urât nu ne urâţi. Atunci nu încape decât o singură explicaţie: sunteţi mânaţi cu biciul de patronii voștri să aduceţi știri ce să sature așteptările unui public, de voi înșivă format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, sen-zaţionalism ieftin, erotism vulgar etc.”.

“Aș mai avea destule să vă spun, dar mă opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se înţelege, aţi fi vrut să fi e unul american, dar n-am ce face): «Urât mai trăiţi, domnilor!»” și-a încheiat Fănuș Neagu scrisoarea.

Serafi m Saka, repere biografi ceSerafi m Saka s-a născut la 16 martie 1935, în comuna Vancicăuţi, jud. Hotin,

actualmente regiunea Cernăuţi (Ucraina). Absolvește școala medie din comuna natală Vancicăuţi (1952). Urmează studiile la Facultatea de istorie și fi lologie a In-stitutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959) și Cursurile Superioare de cinematografi e din Moscova (1965-1967).

Lucrează la redacţia Tinerimea Moldovei (1958-1959). În urma fuzionării celor două publicaţii republicane pentru tineret, „Tinerimea Moldovei” și „Molodioj Moldavii” (1959), nu mai este reangajat și rămâne fără serviciu. În 1960 este totuși reangajat în aceeași redacţie, dar cu o condiţie: să plece corespondent special la pământurile de ţelină. Articolele trimise din Kazahstan sunt critice și nu văd lumina tiparului în Moldova. În 1962, vizitează, în calitate de turist, pentru prima dată România.

Debutează în presa din Chișinău cu nuvele (1956). În 1966 publică în revista „Nistru” microromanul „Întoarcerea noastră de-o clipă”, blamat de autorităţi. Debut editorial în 1968, cu volumul de nuvele „Era târziu”. S-a impus în conștiinţa literar-artistică basarabeană și cea din România prin două romane: „Vămile” (1972, Chișinău; 1990, București; 1989, Moscova); „Linia de plutire” (1987, Chișinău; 1993, București; 1989, Moscova). Romanul a fost atacat vehement de V. Senic, apărat de A. Gavrilov și Vl. Beșleagă. Mai mulţi critici din ţară – Dan Mănucă, Constantin Cubleșan, Laurenţiu Ulici, Ioan Adam, publică articole despre cele două romane apărute în România.

În 1976 publică „Aici și acum”, volum de confesiuni și interviuri, după care urmea-ză doisprezece ani de interdicţie editorială și un exil artistic intern. În 1986 publică în „Luceafărul” un articol care dă naștere multor polemici, inserate pe parcursul întregului an în săptămânalul „Literatura și arta”. În 1987 îi apare „Pentru tine bat...”, o carte de bilanţ publicistic, iar în 1995 - „Basarabia în Gulag”.

Lipsit ani în șir de dreptul de a pleca de acasă, în 1990 întreprinde o lungă călătorie prin opt ţări: Turcia, Grecia, Italia, Franţa, Egipt, Malta, Cipru, Israel, din care se întoarce cu o carte de refl ecţii de călătorie – „Orbirea”, pe care o publică în decursul anului 1993 în săptămânalul „Literatura și arta”. Se stabilește temporar la Iași unde, susţinut de autori și redactori din România, înfi inţează o editură și pregătește pentru tipar o serie de cărţi pentru întreg arealul românesc: V. Harea „Basarabia pe drumul unirii”, A. Crihan: „Dreptul românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești”, T. Simenschy: „Dicţionarul înţelepciunii, Lexicon militar”, P. Goma: „În cerc” ș. a.

Debut în dramaturgie cu piesa „Această copilărie îndepărtată” (1975), montată în 1976 la Teatrul Republican „Luceafărul” din Chișinău. A mai scris piesa „Omul a doua zi”, montată la Chișinău. S-a produs în cinematografi e prin mai multe scenarii de fi lm: „Podul lui Calistrat”, parabolă cinematografi că în care se citește clar drama istorică a despărţirii Basarabiei de patria mamă (1966). Scrie scenarii și fi lmează documentarele „Fântâna și Piatră piatră” (în colaborare cu Vlad Ioviţă) și „Răscruci” (1967), „Trenurile” (1968).

Serafi m Saka a tradus mult din literatura clasică și dramaturgia rusă: Aleksandr Ostrovski, Maksim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș. a.

A fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru volumul “Pentru tine bat...” (1994). Decorat cu Ordinul Gloria muncii (1996). Premiul Fundaţiei Soros (1999). FRUMOŞII NEBUNI AI MARILOR ORAŞE SE TREC DINCOLO DE NISIPURI

A murit scriitorul Fănuş Neagu

27 MAI 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert. Lumea copilăriei 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Nar-cisa sălbatică Ep.140,141 20.20

Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00In puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshop-ping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela româneas-că: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doam-ne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Special: Staruri și legende (“Piel de Estrellas”) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a II-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! – emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertis-ment) 04:15 Reţeta de ACASĂ – retrospectiva săptămânii (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.1, anul II 11:00 Teleshopping 11:15

Film: Avionul buclucaș II (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Spion fără voie (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Fantoma 17:00 Film: Zoom – Academia supereroilor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Greu de ucis 3: Răzbunare infernală 23:15 Film: Furie dezlăn-ţuită 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Greu de ucis 3: Răzbunare infernală (r) 03:30 Film: Furie dezlănţuită (r) 05:00 Apropo Tv (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 7.40 O seară în familie. 9.00

Ring Star. Concurs muzical. 10.00, 13.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 0.45 ȘTIRI. Repor-taje de la CEC. 10.10 Desene animate. “Fan-taghiro”. 11.00 La datorie. 11.20 La noi în sat. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.10 “Copii cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 17.15 Cultura azi. 18.10 Portrete în timp. Eugenia Todorașcu. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 20.10 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Talk-show postelectoral. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldove-nii de pretutindeni. 2.30 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL”. Studioul “Buciumul”. 3.00, 4.30 “Să nu uităm să iubim trandafi rii”. Spectacol muzical. 5.30 La datorie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Барбара Брыльска, Гойко Митич в приключенческом фильме

“След Сокола” 8.00 “Смак” 8.30 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею актрисы. “Ирония судьбы Барбары Брыльской. Продолжение” 13.10 Барбара Брыльска в фильме “Анатомия любви” 14.40 “Отпуск. Билет в один конец” 15.30 Премьера. “Я несу в ладонях свет”. Концерт Тамары Гвердцители в Кремле 16.50 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18.40 Брюс Уиллис в приключенческом фильме “Крепкий орешек” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.05 Премьера. Холли Берри, Бенисио Дель Торо в фильме “То, что мы потеряли” 1.55 Сергей Бугаев, Татьяна Друбич, Станислав Говорухин в фильме “Асса” 4.20 “Играй, гармонь любимая!”

7.00 Zes-trea româ-nilor. 7.30, 8.30, 4.35

Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.25, 16.00, 0.20 Agenda TIFF. 9.30, 2.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Tele-jurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.30 Circ internaţional. 17.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.00, 0.35 ÎnTrecerea anilor. 23.25 Garantat 100%. 0.30 O carte pe săptămână. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Floride 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINI-JUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHABADA 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Vermont 20:55 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 OCCUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 23:30 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:50 L’ABSENCE / Cinéma 2:15 IL EST DIFFICILE DE TUER QUELQU’UN MÊME UN LUNDI / Court métrage 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.20 SUA 1982 12.00

Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecate-rina Mitin-Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.140 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiu-nea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP)

(romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teles-hopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teles-hopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Po-veștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Un tată în plus (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Turnul lui Suso 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4000 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.20, anul II 00:00 Film: Siguranţă naţională 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 6.50, 8.20, 21.50 Votul tău. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Ale-gerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Domnului. Transmisiune în direct. 9.30 Documentar. “Mănăstirea Marta și Maria”. 10.15, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 10.40 Natura în obiectiv. 11.10 La datorie. 11.30 Svitanok. 12.00 Film de scurt metraj. “FENTA”. 12.35 Magazinele UEFA. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.00 “Orice femeie e frumoasă”. Spectacol muzical. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.45 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 2.30 Reporterul de gardă. 22.20, 2.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spăta-ru. 22.45 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA). 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15, 3.10 Descoperă Moldova. 3.15 Focus TV. 4.30 In memori-am. Serafi m Saca. 5.00 Film de scurt metraj. “VECINII”. 5.20 Abraziv. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Кристиан Слейтер, Джон Траволта в остросюжетном фильме Джона Ву “Сломанная стрела” 2.15 Комедия “Мартовские коты” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Мартовские коты”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 23.55 VIP confi den-

ţe. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 2.05 Documentar. “Zeii uitaţi - incașii”. 12.00, 17.20, 0.55 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45, 2.55 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune! 1.15, 5.20 Perechea potrivită. 6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction Le retour du criminel à cravate 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1082 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 OMAR : ACCEPTEZ-VOUS MON HANDICAP ? / Documen-taire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 CLANDESTIN / Fiction 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIKER / Cinéma 23:50 CLIK CLAK / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 A LA RECHERCHE DE MICHEL VIEUCHANGE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.19 SUA 1982 12.00 Recital

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.139 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (roman-

ce) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (ro-mance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Vieţi în pericol (r)

12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un tată în plus 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3999 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.19, anul II 00:00 Film: Momeala 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena

Bogza (r)

6.00 Natura în obiectiv. 6.30 Reporterul de gardă. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 16.35 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45, 11.25, 15.40 Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului “Și ei au vise...”. 9.50 “O lume ca-n povești”. Program muzical. 10.20 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Cuvintele Credinţei. 15.25 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.45 Magazinul copiilor. 16.15 “Un copil e o fl oare”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Svitanok. 17.40 “Hai să ne distrăm!” Program de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Ocrotirii Copilului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Magazinele UEFA. 22.15 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). Episodul 2. 22.55 Reporterul de gardă. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Pavel Goia la 70 de ani. Spectacol jubiliar. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Respiro. A.Danilișin. 5.20 Dor. Program muzical.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал

“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Всех на счетчик” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.25 Мэрилин Монро в комедии “Джентльмены предпочитают блондинок” 2.00 Сара Мишель Геллар, Риз Уизерспун в триллере “Жестокие игры” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Жестокие игры”. Продолжение 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 15.00, 6.15 Teleenci-

clopedia. 10.00, 5.15 Profesioniștii. 11.00, 2.00 Docu-mentar. “Viitorul Planetei albastre”. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejur-nal. 16.00 VIP confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.00 Cu ochii’n 4. 22.10 Ne vedem la TVR. 0.00 Perechea potrivită. 2.50 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction Le bel âge 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1081 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystères maritimes de la Seconde Guerre mondiale 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 20:20 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEURE-UX / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 1:35 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.18 SUA 1982 12.00 Re-

cital 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.138 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Im-postoarea (r) (AP) (roman-

ce) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima tele-novela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă româ-nească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mir-cea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (roman-ce) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertis-ment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv э Ce se în-tâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: În calea tornadei 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vieţi în pericol 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3998 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezba-teri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.18, anul II 00:00 Film: Tekken 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serviciul Român de Comedie (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documentar. “Ci-vilizaţia chineză”. 6.50 Legendele muzicii. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 11.50, 15.40 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.40 Accente economice. 11.10 Documentar. “Acceptare”. 12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45, 3.05 Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. Partea a II-a. 15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESA-GER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 23.35 ȘTIRI. 23.45, 1.15 Fii tânăr! 0.30 Documentar. “Almanah cinematografi c”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Descoperă Moldova. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.45 Премьера. Фильм “Город призраков” 2.10 Крис Рок в комедии “Кажется, я люблю свою жену” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Кажется, я люблю свою жену”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 22.10 O d a t ă ’ n

viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.50 Documen-tar. “Minunile lumii”. 12.00, 17.20, 6.05 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15, 23.10, 4.50 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.55 Cu ochii’n 4. 0.55 Perechea potrivită. 2.50 Curier TV. 4.10 Tezaur folcloric. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1081 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 PROJET N / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 15:50 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-ON 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 21:05 FLASH INFO 21:10 LE LINGE SALE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CLANDESTIN / Fiction 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau, source d’énergie 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JO-URNAL 4:00 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure

6.00 Știrile EURO TV. Relua-re 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40

Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.138,139 20.20 În puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea

(r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshop-ping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima teleno-vela românească: Numai iubirea (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiu-nea (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 1 iunie) (15) (divertis-ment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 2 iunie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 Zâmbiţi, vă rog! 12:00 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshop-ping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.22, anul III 14:00 Divertisment: David Blaine: Ce e magia? 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Avionul buclucaș 2 17:00 Film: Spion fără voie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 22:45 Film: Sărutul care ucide 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: În spatele liniilor inamice (r) 03:00 Promotor (r) 04:00 Divertisment: David Blaine: Ce e magia? (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 06:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Documentar. “Unde se nasc fl uturii”. 6.45 Mi-hail Bulgakov. “Moliere”.

Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Moldovenii de pretutindeni. 14.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.00 “Să nu uităm să iubim trandafi rii”. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 2.20 Templul muzicii. 17.50 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRIN-TRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Respiro. Pictură. 5.00 Poezii de-dicate teatrului. 5.15 Documentar. “Templului Euterpei”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев,

Галина Польских в фильме “Нежданно-негаданно” 8.05 “Играй, гармонь любимая!” 8.50 Премьера. “Юрий Вяземский. Вопрос на засыпку” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Арина Шарапова. Улыбка для миллионов” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.20 К юбилею Мэрилин Монро. “Я боюсь...” 13.45 Фильм “Арфа для любимой” 15.15 “Трагедия русского Ватсона” 15.55 Легендарная история любви. Елена Сафонова, Виталий Соломин в многосерийном фильме “Зимняя вишня” 19.20 “Какие наши годы!” 20.40 “Время” 20.55 Футбол. Отборочный матч Чемпионата Европы 2012. Сборная Ро с с и и - Сб о р н а я А р м е н и и . 2 3 . 0 0 “Прожекторперисхилтон” 23.35 Комедия “Нью-Йоркское такси” 1.10 Комедия “Кокон” 3.00 Алексей Петренко, Ирина Купченко в фильме “Послушай, не идет ли дождь” 4.40 Сериал “Спасите Грейс”

7.00 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 9.30, 14.30 Bebe magia. 9.25, 0.00 Agenda TIFF. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Te-leenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.15 Teleenciclopedia. 1.15, 6.15 TVR 55. 2.05 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE J O U R N A L

5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Lo-uisiane 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELE-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAM-BERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Ma cabane au Costa Rica 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:35 RUGBY - TOP 14 / Finale 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MON-DE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

K.I.T.T. Ep.21 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Fără măști 22.00 Film artistic 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. Ep.21 SUA 1982 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea

(r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshop-ping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassan-dra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 30 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 31 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: Turnul lui Suso (r) 12:00 Teles-

hopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Regele hoţilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4001 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Vagabondul milionar 23:00 Film: Avertizarea 2 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:15 Film: Avertizarea 2 (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimi-neaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA). 11.25 Focus. Magazin TV. 12.10 Film de scurt metraj. “VECINII”. Studioul “Buciumul”. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.00 Dor. Program muzical. 15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.55 Cinemateca universală. 16.10, 3.15 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.25 Respiro. Program muzical. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Preliminariile Campionatului European 2012. Moldova - Suedia. În pauză: Respiro. Program muzical. 23.15 Fii tânăr! 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Docu-mentar. “A fost odată un actor”. 5.00 Respiro. Pictură. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”.

Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юбилейный концерт группы “ВИА Гра” 22.40 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона. “Девушка с татуировкой дракона” 1.10 Николас Кейдж в остросюжетном фильме “8 мм” 3.10 Алла Демидова, Василий Лановой в фильме “Незримый путешественник” 4.40 Сериал “Спасите Грейс” 5.20 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 9.00, 6.15 Tezaur

folcloric. 10.00, 23.45 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 5.20 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 1.45 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 5.05 Sport. 21.00 Fabrica de staruri-2. Selecţiuni. 3.45 Perechea potrivită. 6.00 Documentar. “Minunile lumii”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OU-TREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 LES BOYS / Fiction Viva Cuba 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1083 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Maine 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CLANDESTIN / Fiction 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOUR-NAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 22:45 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire La valeur de l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 2:25 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.17 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.137 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teles-hopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (roman-

ce) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshop-ping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

7:00 Știrile Pro Tv э Ce se în-tâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: Masca (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3997 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chepte-ne 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.17, anul II 00:00 Film: Viteză de declanșare 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene (r) 02:15 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documentar. “Pinul nordic”. 6.50, 9.10, 11.40, 21.50 Votul tău. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alege-rile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.40 Reporterul de gardă. 11.00 Vector european. 11.50, 2.55 “Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. Partea I. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “Arts 21”. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.35 Film. “AI ÎNCREDERE ÎN BĂRBAŢI” (SUA). 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Program muzical. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Portrete în timp. 5.00 La curţile dorului. 5.20 Baștina. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “План “Кавказ-2”: Метастазы” 23.25 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.35 Роберт Де Ниро, Гвинет Пэлтроу в фильме “Большие надежды” 2.20 Комедия “Суперагент Саймон” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Суперагент Саймон”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 22.00 O d a t ă ’ n

viaţă. 9.55, 22.55 Documentar. “Minunile lumii”. 10.00, 4.25 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1080 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 20:20 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES GUICHETS DU LOUVRE / Cinéma 2:25 LE LINGE SALE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BROAD PEAK / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 3 IUNIE 4 IUNIE 5 IUNIE 2 IUNIE 30 MAI 31 MAI Luni 1 IUNIE

Miercuri

27 MAI 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Au trecut cinci ani de când ai

câștigat trofeul Festivalului Ma-

maia Folclor. Cum s-a schimbat

viaţa ta în acest răstimp?

- Cinci ani e totuși ceva timp. Am mai încărunţit la tâmple! Dar la mo-dul serios o să vă spun că viaţa mea s-a schimbat foarte mult și acum mă afl u în cea mai bună situaţie din punct de vedere creativ, o situaţie la care am visat dintotdeauna. Am pro-priul proiect solo, o trupă și acum mă afl u la un pas de a lansa două CD-uri solo, primele din viaţa mea.

- Ai dispărut pentru o perioadă

din atenţia noastră, ai fost de ne-

găsit. Ce s-a întâmplat?

- Așa aţi văzut voi dintr-o parte. Nu am dispărut nicăieri, poate, n-a existat interes faţă de persoana mea. Inactivitatea mea din formaţia Trigon, evident, m-a făcut să nu mai apar atât de des în faţa publicului aici.

- Faci parte dintr-o familie nume-

roasă în care toţi sunt artiști. Nu

te-ai gândit la un concert, la un

proiect muzical de familie, care

sunt foarte în vogă acum la noi?

- Nu merg după modă, eu sunt cu picioarele mai pe pământ. Îmi iubesc familia și asta mă ajută, dar mă și încurcă foarte mult. Sunt mezinul, al 14-lea copil, am o activitate în văzul tuturor, lumea din jurul meu îmi cere timp, ceea ce, în ultima perioadă, eu n-am. În genere, în planurile mele nu cred că va exista vreodată un concert de familie, dar dacă se va întâmpla, va fi o acţiune spontană și nu una planifi cată.

- Cum ai descrie activitatea ta de

acum?

- În ultima vreme am fost pe scenă cot la cot cu o trupă de muzicieni

care are rădăcini din Georgia, dar care activează în Europa, The Shine, și acolo este o expresie foarte bună: dacă ieși în scenă, se exclud orice limitări, trebuie să trăiești tot ce vrei să cânţi acolo – dacă e de plâns, să plângi, iar dacă e de râs, să râzi. Eu am mers pe două extreme: pe cea a veseliei, care îţi dă energie, și a doua – cea a dramatismului. În proiectul nostru ne-am propus să excludem din start determinarea pe stiluri. Am ajuns într-un moment când nu ne mai interesează care este stilul și al cui, important este ce trăim și ce dăm publicului noi, ca emoţie, ca mesaj. Restul sunt doar niște scheme pe care le născocește lumea ca să se manifeste, să arate care este mai tare. Pentru noi, punctul culminant este atunci când ieșim în scenă și cântăm pentru public.

- „Boschetar”, deși este un cântec

mai vechi al tău, dar a ajuns să fi e

foarte difuzat și cerut acum.

- Dacă e să fi u sincer, acesta este efectul pe care mi l-am dorit. Această piesă a venit la mine prin luna mai și am dus-o la sfârșit în luna august. Mă bucur că anume prin așa piese lumea va începe să mă cunoască. Mulţi m-au întrebat de ce nu i-am făcut videoclip. Am intenţionat în-tr-o vreme să-i fac clip, dar bugetul nu mi-a permis și acum mă bucur pentru asta. Nu știu dacă o să mai fac vreodată un videoclip.

- Ai doar unul singur, acel pe care

l-ai făcut împreună cu Marcel

Ștefăneţ.

- Mie nu-mi este interesant să mă aprecieze oamenii după cum arăt, nu îmi aranjez fotografi ile în photo-shop, pentru mine este important să fi u apreciat după cum cânt. Și nu am nici un complex legat de felul în

care arăt, și nici nu am nici pretenţia să merg pe stradă și să fi u recunos-cut de toată lumea, am obosit că în secolul acesta este atât de consumat manifestul vizual. Eu îl ignor! Eu cred că anume în relaţia dintre sală și scenă se întâmplă tot ceea pentru ce muncesc.

- Nu am auzit nimic despre pie-

sele care vor fi interpretate în

concertul tău de azi. Le-ai ţinut

ascunse de ochii lumii.

- Ori de câte ori vom avea plăcerea să discutăm, nu vei auzi niciodată de la mine ceva ce-mi doresc să fac. Despre proiecte și cântece vom discuta doar post-factum. Nu-mi plac oamenii care ies în presă să povestească ceea ce intenţionează să facă. Ei vor să meargă pe niște principii de management din afară, ignorând specifi cul societăţii noas-tre. Tot ce vrei să implementezi pe piaţa noastră, trebuie creat aici, în condiţiile de aici, trebuie gândit aici. Și eu mă gândesc că așa este cel mai bine: mai întâi să fac ceva, apoi să prezint. Nu am interesul să atrag publicul cu orice preţ.

- Să nu-mi spui că ai și tu ambiţia

să ieși din spaţiul muzical moldo-

venesc!

- Asta nu e ambiţia, acesta este visul meu. Recunosc, am marele noroc de experienţa din afară. Tot ce fac eu acum, se întâmplă datorită faptului că am cu ce compara. E foar-te obraznic ceea ce voi spune acum, dar cu proiectul acesta nou, eu nu mizez deloc pe piaţa și ascultătorul de aici. Da, eu voi activa acasă pentru că aici m-am născut și nu voi pleca ni-ciodată defi nitiv, dar sunt conștient: acasă (și asta va dura un timp foarte îndelungat), pe nimeni nu interesea-ză ceva pregătit și gândit din timp,

trecut prin sufl et. Toată salvarea mea de a menţine prima trupă din viaţa mea sunt pieţele din afară, mai ales că în afara ţării sunt deja persoane cu care am discutat despre promovarea acestui proiect. Și asta nu se întâm-plă doar în domeniul nostru, repet, acasă noi nu trebuim nimănui.

- Te contrazici, îţi place să trăiești aici, consideri că trebuie să faci proiecte gândite și coapte aici și, totodată, spui că acasă noi nu trebuim nimănui. Cum să te înţe-legem?

- Cel mai important pentru un om de artă, și mă gândesc că e valabil pentru toţi, de asta generalizez, este aprecierea.

- Deci, nu găsești aici apreciere?

- Nu. Trebuie să înţelegi că toată răutatea și indignarea mea acum faţă de societatea asta este ... din dragos-te. Nu spun asta pentru că îmi place să ponegresc. Fii sigură, când sunt în afara hotarelor ţării, eu pomenesc de bine ţara noastră, natura, oamenii, sunt foarte multe lucruri frumoase pentru care eu sunt aici. Dar eu nu-mi doresc să cheltui timpul dat mie pe pământ așteptând ca societatea să ajungă să aibă interes pentru oameni de artă ca mine. Asta este realitatea și nu vreau să mă amăgesc, oricât de mare patriot al acestei ţări m-aș crede și oricât de mare revoluţionar mi-ar place să fi u.

- M-ai prevenit mai sus că vor-bești din experienţa pe care ai acumulat-o pe scenele din afară. Te referi acum la experienţa ta cu Trigon sau și la altele, despre care noi nu știm?

- Eu nu pot nega că școala mea a fost Trigon și cei cinci ani în care am umblat cu ei prin lume este o expe-rienţă mare. De un an și jumătate

concertez împreună cu The Shine și am văzut altă latură a lumii muzicale. Și mă debusolează goana de acasă, mă uimește disponibilitatea unor surse mass-media de a promova fără nici o jenă toată alergarea asta a unor artiști de la noi care vor să ajungă cu orice preţ primii undeva și nu contează unde anume vor să ajungă, important e să fi e primii. De fapt, am avut norocul să nimeresc într-un cerc unde pe primul loc se pune emoţia, gândul, profesionalismul, de asta prefer să nu mă arăt, mai cu seamă când văd care sunt criteriile de apre-ciere. Vorbesc de colegi din muzică de aici, sunt mulţi care au o vârstă a maturităţii și gândesc nu rău, dar îţi pui mâinile în cap când auzi ce cântă. Eu și colegii mei cântăm așa cum gândim. Nu poţi să fi i mare fi losof în viaţă, dar să vii și să cânţi despre sarmale, vin, Costică și Vasile... Omul trebuie să cânte așa cum gândește și să gândească așa cum cântă, în caz contrar nu mai există sinceritate, iar scena nu rabdă falsul.

„Normalităţile noastre din ziua de azi, în plin proces de globalizare, au devenit stranii”- Să înţeleg că soluţia pe care ai găsit-o tu este că te-ai înconjurat de oameni care gândesc și care acţionează ca tine?

- Ar fi foarte simplu.

- Dar cine zice că-i simplu?

- Mi-ai spus că toţi anii ăștia eu am fost dispărut. Dar eu am stat mult și m-am gândit la o soluţie, am ob-servat și am ales niște băieţi, m-am gândit foarte bine ce vreau să fac și ce pot face, și cum trebuie să fac. Evident, nu mi-au reușit multe din

cele propuse, dar mă bucur că am

reușit câte ceva. Eu încerc să iau din

ţara asta tot ce e mai valoros, și am cu

ce compara. În ultimul an și jumătate,

eu am avut ocazia să cânt pe scene

mari cu artiști de talie mondială.

Folosindu-mă de faptul că timpurile

noastre aici sunt dintre cele mai

neclare, eu încerc să mă apropii de

oameni sinceri și sănătoși la minte,

profesioniști, care mai au entuziasm.

Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu că

băieţii cred în mine, au simţit că eu

aș putea merge în faţă și mă susţin.

Mulţi m-au întrebat de ce am intitu-

lat concertul din seara asta „un altfel

de concert” și ce înseamnă asta? Dar

nu înseamnă nimic. Eu fac un concert

normal. L-am intitulat așa pentru că

la noi totul e cu fundul... dar nu ne

mai luăm noi de fundul nimănui, pur

și simplu, așa s-a întâmplat că brusc

ceea ce este normal deja, la noi se

numește altfel. Eu îmi propun un

concert normal, să ies în faţa ascultă-

torului și să cânt, să transmit o emo-

ţie. Normalităţile noastre din ziua de

azi, în plin proces de globalizare, au

devenit stranii. Noi acum suntem ca

niște pui de pasăre după ploaie și nu

știm încotro s-o luăm, unul vrea cu

rușii, altul – cu europenii, dar nimeni

nu vrea cu dânsul. Iar eu îmi propun

să fi u împăcat cu mine însumi.

- Spune-mi, te rog, cine sunt mu-

zicienii cu care lucrezi?

- Ţambal – Valeriu Cașcaval, Garik

Tverdohleb la tobe, percuţie – Petru

Moiseev, chitară – Sandu Darabană,

contrabas – Oleg Lașcu, chitară bass

– Jora Postoroncă și backing – Nico-

leta Sava.

- Îţi mulţumim mult că ai dat curs

invitaţiei noastre și îţi dorim mult

succes în continuare.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

Nume

Prenume

Adresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă con-

cursul care constă în identifi -

carea unor personaje publice

după siluetele pe care le pu-

blicăm în ziar. Vă reamintim

că cei care doresc să participe

la concurs trebuie să decupe-

ze talonul, să-l completeze,

să indice răspunsul corect și

să-l expedieze prin poștă la

adresa: Redacţia FLUX, stra-

da Nicolae Iorga, 8, Chișinău,

Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe

o perioadă de trei luni, iar

câștigătorii vor fi desemnaţi

în funcţie de numărul de răs-

punsuri corecte. Învingătorii

vor avea parte de surprize

plăcute și vor câștiga și un

abonament la ziarul FLUX.

Vedeţi alăturat numele celor

care, până în momentul de

faţă, ne-au trimis răspun-

suri corecte. În următoarele

ediţii vom anunţa numele

celor care au dat răspunsuri

corecte, ajunse, între timp, la

redacţie. Deci, fi ţi cu ochii pe

noi, pentru a vedea cine sunt

câștigătorii. Și continuaţi să

decupaţi taloanele din ziar,

să identifi caţi personajul și

să-l expediaţi la redacţie.

Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Concursul continuă

VALY BOGHEAN:

„Omul trebuie să cânte aşa cum gândeşte „Omul trebuie să cânte aşa cum gândeşte şi să gândească aşa cum cânt㔺i să gândească aşa cum cântă”

După o absenţă din

peisajul muzical au-

tohton, Valy Boghean

revine azi „într-un

altfel de concert”. Ce

înseamnă muzica,

showbizul autohton,

dar și noţiunea de

„altfel” pentru artist,

afl ăm din interviul ce

urmează.

Dragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”

continuă. Până în momentul de faţă au trimis

RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei

FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea

alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana,

Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei,

Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata

Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei

din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN

Tatiana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ Lina-

Mihaela din Pleșeni, Cantemir (4 răspunsuri);

BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns);

BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răs-

puns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (5

răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni,

Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii

Noi, Soroca (7 răspunsuri); CEBOTARU Olga din

Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri); CHISTOL Taisa din

Chircani, Cahul (4 răspunsuri); CIUBARA Cornelia

din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana

din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHE-

ORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1

răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (5

răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (6 răs-

punsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răs-

punsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești

(1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul

(3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia,

Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul

Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din

Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli

din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din

Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina

din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU

Ecaterina din Chiștelniţa, Tele-

nești (1 răspuns); LUȘMANSCHI

Denis din Codru, Chișinău (5

răspunsuri); MANOLE Elena

din Stăuceni, Chișinău (4 răs-

punsuri); MARIAȘ Vasile din

Clocușna, Ocniţa (1 răspuns);

MATVEICIUC Anatol din Chi-

șinău (7 răspunsuri); MÂRZA

Marcu din Iabloana, Glodeni

(3 răspunsuri); MITROFAN Iu-

liana din Racovăţ, Soroca (2

răspunsuri); MOCANU Teodora

din Tartaul, Cantemir (1 răs-

puns); MOCANU Veronica din

Tartaul, Cantemir (1 răspuns);

MOCĂNEŢ Aculina din Cristești,

Nisporeni (5 răspunsuri); NICU-

LA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul

(3 răspunsuri); OBOROCEANU

Mihail din Selemet, Cimișlia (7

răspunsuri); OSIPOV Gherman

din Piatra Albă, Ialoveni (5 răs-

punsuri); PALADI Galina din Pe-

treni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ

Axenia din Ţânţăreni, Telenești

(4 răspunsuri); SAVA Stepan

din Coșcodeni, Sângerei (8

răspunsuri); SCHWETZ Vasile

din Curchi, Orhei (2 răspunsuri);

SOŢENCO Ștefan din Chișinău

(6 răspunsuri); SEMENCIUC

Victoria din Arionești, Dondu-

șeni (6 răspunsuri); STAMATI

Mihail din Ciutești, Nisporeni

(5 răspunsuri); ŢURCAN Va-

lentina din Petreni, Drochia (1

răspuns); URSU Nadejda din

Vorniceni, Strășeni (5 răspun-

suri); UZUN Ion din Colibași, Ca-

hul (1 răspuns); UZUN Tatiana

din Colibași, Cahul (1 răspuns);

VECHIU Raisa din Suhuluceni,

Telenești (7 răspunsuri); VER-

BIŢCHI Alexandru din Ungheni

(5 răspunsuri); ZAPOROJAN

Ion din Nimereuca, Soroca (5

răspunsuri).

Aceștia sunt doar partici-

panţii la concurs care au trimis

răspunsuri corecte. Unii dintre

participanţi au trimis atât răs-

punsuri corecte, cât și răspun-

suri greșite. Alţi participanţi

ne-au trimis răspunsurile fără

decupajele din ziar. Doar răs-

punsurile corecte, trimise cu

decupajele din ziar, sunt luate

în calcul la stabilirea câștigăto-

rilor. La această etapă ne-au tri-

mis cele mai multe răspunsuri

corecte următorii participanţi

la concurs: CEBOTARU Olga din

Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri) și

SAVA Stepan din Coșcodeni,

Sângerei (8 răspunsuri). Vă

încurajăm să participaţi în

continuare la concursul „RE-

CUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”.

Surprizele plăcute vă așteaptă!

Nu veţi regreta! Câștigaţi îm-

preună cu FLUX!

Redacţia FLUX