ziar . independent -...

8
i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 *‘ 8 PAGINI 3 LEI îa corespondentul nostru din Chişinău inRepublică Moldova se agravează din cauza P.C.U.S. şi K.G.B. D-Ic Grăjdiera, . cum apre- ciaţi dumneavoastră situaţia din Kepublica Moldova? -V ; - Situaţia în Republica Mol- dova £ gravă. Ea se agravează şi triaj mult din cauză poziţiei P.Gi dini' Moldova. Ga să amintim de trecutul apropiat,' putem spune câ din 1938 P.C.U.S. s^a bazat pe populaţia rusofonă. P.G.U.S. şi fi- liala ei,în Moldova, C.G.P.G.M.; -a creat; mişcarea „Edinstvd"'(..Uni- tate*), Ideea de bază a mişcării, «Edinstvo“ ; a fost elaborată , de K.G.B. Insă în Basarabia idei ale „Edirislvo" n-au avut o rflspîn- dire* largă, ca în Ţările ,Baltice. Atunci C.G. al P.C.M. a recurs la crearea O.S.T.K. (Uniunea so- vietelor colective de muncă). I- hiţiatorul . creării de OS.T.K.-urî a fost secretarul C.C. al H.C.M., Seihionov. Mai -mult decît atît. în organizaţiile O.S.T.K.. ău fost tri - mişi agenţi' de la serviciul de contraspionaj din cadrai armatei a 14-a, dislocată la Tiraspol. Noi dispunem 'de:informaţia că gene-; ralui Morozov, comandantul dis1 . trîcţiilui militar Odesa, are le- gătură' telefonică directă, cu „pre- şedintele" ăşa-zisei Republîei; Moldova diri; Transnistria, S.mir- nov. Scopul -principal ăl acestei activităţi este unic;' de a'face tot' • ' Interviu cu domnul A. • GRÂ JDIERU. deputat al poporului din U.K.SLS., redactor şef alrevistei: JFACLIA'v din- Chişinău, .liderul Partidului Comunist.Independent • . , posibilul ca Moldovă să nu iasă. 'din componenţa U.R.S.S. . După părerea noastră Gorbaciov este , direct implicat în această situa- ţie ce s-a creat în Moldova, dar situaţia este dirijată, în orice ca?, de Lukianov, . preşedintele 1 Prezidiului: Sovietului. Suprem ' din U.R.S.S. Necătînd la aceste ’ fapte, Moldova duce 0 luptă grea . penţru suveranitate şi, indepen- denţă şi pentru ieşirea din com- ponenţa Uniunii. în cadrul aces- ta, reprezentanţii Moldovei au ă- vut contacte semioficiale cu U- craină în privinţă" soluţionării ._problemei teritoriale a Basara-. biei? Mişcarea ucrşiniariă-, „Ruh“ a declarat că ei n-au să opună rezistenţă la retrocedarea sudului Basarabiei Moldovei. D-Ie Grăjdieru, cum puteţi, aprecia situa ţia -din parlamentul -Uniunii şi c(." fac acolo deputaţii din Moldova? ’ .. V ;: ; \ — "Deputaţii .democraţi din ca- drul parlamentului unional duc- : o luptă grea cu nomenclatura co- munistă J din narlament şi mai ales cq grupul conscrvator-reăc-- .'- tionar .„Soiuz" (Uniune). Deputa- ţii democraţi nu se opun inde-: pendenţei republicilor din -U.R. S.S. îri ceea ce-i priveşte pe de- ; putaţii din Moldova, ei lucrează împreună cu deputaţii democraţi: din' alte republici în crearea frontului comun democratic din, parlamentul ţării, pentru' trece- rea cît nlaj grabnică Ia o refor- mă economică radicală. ' Depu- tăţii democraţi au participat la conferinţă' interparlamentară'ca- re a avut loc'la 20— 22 aprilie a-- v nul curent şi- unde a fost -elabo- rat proiectui. acordului unional de state independente.-, La baza: documentului a f.ost pusă ideea propusă de Moldova — "formula X + O ,' unde centrul reprezintă „O" statele suverane — ,,X“ (de- pinde de numărul lor). Gum se vede, toată puterea, va fi . con - centrată la republicile suverane,, centrului Tămînîndu-i organiza- 1 rea. coordonării proMemelor- eco - nomice. cu : caracter ;; consultativ. Cu alte cuvinte, asta nu e un stat REPUBLICĂ SAU MONARHIE?- 'Partidele politice din opoziţie nu "au alternative guverna ment ale. ^Cîţiva din sust:r,utoni accstora au vrut - să-mi .-argumenteze abandonul luptei politice, ■ in esenţă eij prin faptul' că partidele de opoziţie nu ău: acces: lă documente. 'Argumentaţia nu- stă în picioare din îiioment ee cartelul sindical „Alfa* a fost în stare, cu aceleaşi date (aflate la îndemîria: politicienilor) să amendeze bugetul pe 1991 şi să propună alternativă proprie, bună sau mai puţin bună, dar altceva decit ceea ce ne propune gu- . vemul, Paseismul inspirat de monarhie, cu adepţi puţini ;în prima fază postrevoluţionară, şi-a găsit tot/mai .hiulţi adepţi, chiar şi în rîndurile parti- delor,- care nu au optât, în platforma lor electo- rală, pentru monarhie. Din punctul acesta de ve-. dere s-ar putea spune că o bună parte a electo- ratului fost cliisă cu preşul, întîi-votînd şi apoi aflind ce a votat. Trecînd peste inconsecvenţele partidelor politice (de. care s-râ făcut vinovat şi partidul de guvernămînt), se impune recunoaşte- rea: unei realităţi: oameni politici, ziare indepen derite, electorat susţin, mai deschis sau mai subtil, ideea • revenirii regelui în ţară şi instaurarea mo- , narhiei.: Pentru toţi aceştia.^Mihai vi este Majesta- tea-Sa,: în :timp ce pentru ceilalţi (care sînt, pro- babil, .majoritari) Mihai I de Hohenzolern este exiţegole României. Chiar dacă, după .toate’proba-, abilităţile, în cazul unui: referendum, monarhia nu ar avea cîştig de cauză, ideea preocupă pe foarte multă lume, motiv pentru care am încercat pune- rea unui diagnostic politic, în rîndul; mai multor categorii Sociale. întrebarea adresată a îost urmă- toarea: Pentru ce optaţi, pentru monarhie sau pen- tru : republică ? ' La această întrebare am obţinut următoasele răspunsuri:: la categoria muncitori, din 200 de persoane consultate, 19p s-au declarat pen- A consemnat : Maria SÂNGEOlRZAN (Continuare in pag. a IV-a) Âm fost, sîntem şî vom fi optimişti Un grdp de ţărani din Iclod, judeţul. Cluj,: după ce aduc mul- ţumiri redacţiei* ziarului nostrti pentru lţiareă 'de poziţie realistă şi de susţinere a cauzei lor, ne informează,că au fost,; sînt' şi vor fi optimişti. Ei nu doresc'să dea marea lo- vitură. Aşteaptă ca împreună cu j. întreagă ţărănime- să fie ascultaţi şi ca doleanţele lor.să fie rezol- vate pe cale paşnică. Iclozbnii au fost şi sînt cetăţeni paşnici. N-au procedat abauziv, cu Violenţă la luarea în posesie a terenurilor I.A.S. Aşteaptă măsurile -legale din partea organelor în drept. • .„Sîntem încrezători — afirmă oamenii■— că vom fi ascultaţi ,şi ni se vor .restitui pămînturile.. ca- re. ne aparţin,: chiar dacă există şi păreri; diferite de ale noastre. Fiecare; cu părerea lui“. Iclozenii nu doresc demolarea fizică a I.A.S.-urildr.. Doresc doar să-şi iâ pămînturile care le apar- ţin, iar ceea ce excede — con- form Legii fondului funciar, rămînă ,în. patrimoniul I.A;S.' De asemenea sînt împotrivă demo- lării imobilelor I.A.S. care .a» fost construite tot pe spinarea şi din sudoarea lor, . . Dc fapt, în raza I.A.S. Iclod e~ xistă terenuri care au aparţinut tn trecut unor mari moşieri, ai căror „urmaşi. chiar dacă îşi -re- vendică şi obţin cîte 10- ha, ră- mîn terenuri suficiente şi pentru I.A.Ş, Amintesc pe foştii moşieri: baronul Montbach, proprietarul Fabricii de spirt Dukasz, Goşeriu Ioan din,;ielod,‘ Bariyai, ’ Palfi ,şi Montbach din Aluniş, de la care .pămîntul excedentar ya putea forma - fondul de producţie al LA-.S. - • ; ; ; .,. . Oamenii recunosc că mulţi dinT tre ei au găsit loc de muncă în I.’A.S.-şi au trăit în condiţii com- parabile cu ale milncitorilor in- dustriali; şi: doresc să'muncească şi în continuare la I.A.S., ' dar să-şi muncească şi pămîntul pro- priu- ' , V j De asemeneâ consideră că fos- tele, staţiuni , de.maşini'şi .trac? ' toare-’ trebuie menţinute ca uni-, tăţi agricole de deservire pe aer ţiuni. Din lipsă de.- inventar a- - gricol, ţăranii- vor-apela la ser*, viciile acestor unităţi cu condiţia ca “ taxele pentru serviciile, pres- tate să fie'-echitabile. * ' ; Aceste'puncte 'de vedere fiind împărtăşite şl de apnhideni, ghi- rblterji. etc., sperăm că dolean- ţele. lor Vor fi ascultate şi-şi'vor intra în drepturi. De fapt, el au fost,' sînt şi, vor fi optimişti şi asta e bine. ": » - ' . C Iuliu PETUUŞ \stti da, (icmocruUc! Sindicatul Troleibuze ne ia pes- te -picior fiindcă nu le-am publi- cat anunţul privind . declararea unei greve, pe ziua de 28-mai.. «Trăiască sfînta democraţie!" — apreciază’ dînşiiopoziţia noastră de' a 'nu încuraja "destabilizarea transporturilor clujene, mai ales că; la sus-zisa grevă nu urmau să' adere şi celelalte sindicate' - ale R.A.T.U.®, Păi, dacă e vorba de democraţie, stimaţi lideri sindi- cali de la’ Troleibuze, vă între- băm şi noi: e democraţie, să sus- penzi transportul, după- ce,';, ai luat- banii din buzunarele ‘cetăţe- nilor, ştiind că mii de călători, şi-au’ scos abonamente şi pe lini- ile' de troleibuze? E democraţie să-*! laşi mofluzi prin staţii, după ce;oamenii şi-au plătit dreptul la o călătorie sigură ^(fiindcă civili-" zată,. oricum nu e)? Plimbaţi-vă prin staţii, domnilor sindicalişti, şi .explicaţi călătorilor, pe care' i-aţi furat-şi !i. batjocoriţi în con- tinuare, cum e cu democraţia) . IN PAGINA A III A, citeva 7prccizări privind revendicările .greviste î» diverse scctoare. unic centralizat, doar, o uniune de state^ suverane, care se unesc pentru. a rezolva Împreună pro- blemele economice, ceva .asemă- nător'cu Uniunea Europeană din 1992. Proiectul elaborat la con- ferinţa interparlamentară va fi propus de noi şi în parlamentul. Uniunii. în-zilele acestea, Gprba- eiov s-a intîlnit la Moscova- . cu reprezentanţii a 9 republici. Aici s-a formulat o hotărîre originală ;--r republicile'care vor şă' sem- neze Acordul Unional'sînt lăsate să semneze, care nu vor- sîrit lă-: sate să-şi decidă soarta proprio' singure. Aceasta, credem noi, e o victorie a, forţelor democratice din toată Uniunea. Moldova este avantajată de. stareavaceasta de lucruri. însă sînt unele bănuieli că asta,: poate f i ;. doar o tactică,, care poate fi -însă scliimtiatft o- dată cu schimbarea conjuncturii politice din ţară. D-le Grăjdicru; fiind liderul Platformei democratico din sinul r.C.iYl., care s-« constituit ca un Partid politic, cc puteţi . spune d-.-sprc - această mişcare politică din Moldova? : U ’ ■■■x ■ — în ceea ce priveşte Platfor- ..ma-:democratică din P.C.M„-: - '(Continuare-în pag. .1) DIN ACTIVITATEA , POLITICA INTERNĂ PRIMIRE. Preşedintele Ro mâniei. Ion Iliescu, a primit ieri pe domnii Robert Folkemberg, preşedintele, conferinţei generale a Organizaţiei Mondiale a Gul tului adventist de ziua a şaptea, -şi Edwin Ludescher, preşedintele Diviziei adventiste euro-africa. . '[9, INTERPELĂRI.; Şedinţa de ieri dimineaţă a Senatului a de- butat prin întrebări şi interpelări la adresa Guvernului, a unor conducători de-ministere, A'u fost vizate modul de' aplicare în ţară a celor aproape 100 de legi vota- te de Parlament, apreciindu-se câ actuala stare de degringoladă .are la.origine neaplicarea legilor, lipsa unui control ferm, care compromite în fapt programul de reformă al Guvernului. S-a ce- rut, de asemenea, ca declararea şi controlul averii celor ce deţin funcţii .publice să se extindă la nivelul. tuturor verigilor din ad- ministraţia; de stat inclusiv al primăriilor, pentru stoparea co- rupţiei şi- speculei. @u riscul de a pierde o parte din .electorat senatorul Mircea Cupşa, a cerut guvernului să ia măsuri de ur- geriţă - pentru trecerea la săptă- mîna de lucru de "şase zile, ast- fel - îneît sâ se depăşească situaţia grea din economie. ' : PRETURILE PRODUSELOR IN PIAŢA AGROAUMENTARA „MIIIAI' VITEAZUL" •Nici’ o. scădere, de preţ la ceâpă verde ş i. ridichi. (5 lei legătura), salată 4 . lei, cartofi 12 lei/kg., varză 30 lei/kg., spanac 20 lei/- kg., bureţi de. rouă 50 lei/kg., usturoi 10 lei/grămada, ardei, iute ‘1—6 lei bucata, macriş 5 lei gră- mada, zarzavat combinat (amă- rît!) 10 lei legătura. .Făină albă şi -de mălai se vinde la 25 lei kilogramul. La sectorul t „laetate“ preţurile sint mari, îri ciuda' fap- tului că acum se m ai' găseşte" cî- te ceva şi în magazinele de staţi lapte de vacă 20 lei litrul (cel de bivoliţă 30 lei), brînză de var că 60; lei/kg., urda 80 Iei kilo- gramul, caş de; oaie 120 lei kilo- gramul; smîntîna- 160 lei kilo- gramul. Merele sînt între 20 şl 30 lei/kg., inr cireşele 5 lei le- gătura. * • VIZITA. Ministrul român de externe, Adrian Năstase, a* flat în vizită oficială de două zi- le la Teheran, a propus sporirea cooperării dintre Homânia şi . Iran; în special în domeniul -pe- trolier şi al gazelor naturale. Ro- mânia este gata să participe lă punerea îri practică a. unui plari iranian de construire ci unei con- ducte de gaze naturale spre Eu- ropa. Domnul Adrian Năstase s-a arătat interesat ca România să. devină membră a Organizaţiei d«K Cooperare Economică, orga-• nism ce grupează Iranul, Pakis-.. tânul şi Turcia. • IXTlLNIRfi. Iri cadrul unei. scurte intilniri ce a avut loc la . Teheran, între ministrul român de /externe Adrian'Severin şi o -; mologul său; japonez. Taro Na- kayama, diplomatul nipon -a- ex- , . primat-sprijinul: ţării saie : faţă , de reformele economice din Ro-, mânia:- Nakayama a apreciat e - , forturile României pentru demo-; cratizare şi reforma economică'., X>a rîndul. său, Adrian Nustăsea , arătat că România vede în Japo- nia un important partener tn. viitor şi speră într-o extindere a relaţiilor bilaterale la toate ni- velele. ■ -■ • DESEMNARE. Parlamentul Moldovei â sprijinit, cu majori- tate de voturi, propunerea preşe- dintelui Mircea Snegur privind, desemnarea lui Valeriu Mu- : ravschir- tehnocrat; în vîrstă de . 42-de ani::— în. funcţia de prim-: ministru al 1 republicii, închein— du-se astfel, dezbaterile asupra ■demişiei ,pri:nului-ministru.: Mir-, cea Dfuc. Noul prim-ministru a ' apreciat economia republicii drept' ad Incită în haos şi a lansat un apel parlărnentarilor, cerîndu-le ; şă adopte actele legislative ^do ! natura să . sţoata republica . din, i criza.’ ■'; i •-. DECIiARiVţ'IB. într-un dis-^ | curs rostit în fala .deputaţilor în parlamentul sovietic, doamna Margaret Thatcher, fqst prim- ministru' al Marii Britanii, a de-, clarat că, potrivit opiniei: sale, li-, derii ţărilor din grupul „celop şapte“.-:l-ar putea invita. pe Mi- - hail Gorbaciov la viitoarea reu- niune din iulie, de ,1a . Londra, subliniind că:aceavtă invitaţie ap contribui; la „înfăptuirea reformei economice din Uniunea , Sovie- tică.'..' t'v ; . ' - .' ■ ; DOCUMENTE SECRETE. Allen Weinstein, directorul Cen- trului pentru democraţie de la Washington, a anunţat că , mi- nistrul bulgăr al afacerilor inter; •ne â pus la dispoziţia unei co- misii internaţionale setul de do- cumente secrete cu privire la-a- . tentatul săvîrşit îri 1981 asupra papei Ioan Paul al II-lea. • SITUAŢIA DIN ABISINIA. După trei ore de asalt, ieri tru- pele de inîăliterie şi tancurile forţelor rebele au pus stăpînire pe Addis Abeba, capitala' Etio- piei. Sînt complet controlate de- insurgenţi ministerele, sediile, da poliţie şi principalele locuri pu- blice ale oraşului. Guvernul etio- pian a capitulat fără condiţii, acceptînd toate cererile forţelor rebele formulate la. Londra. ' CLAUZA. GuvernuL chinez â exprimat satisfacţia în legătu'- ră. cu declaraţia ; preşedintelui George Bush că va recomanda Congresului american prelungi- rea clauzei naţiunii celei mai fa- vorizate Chinei. Pe de altă parto, liderul opoziţiei democrate îri Se- natul ameirican, .George Mitchell, a anunţat că va lupta împotri- v a deciziei .preşedintelui ; Bush, motivîndu-şi opoziţia prin politi- că Bejingului în domeniul drep- -turilor omului. %- ; : 'A Azi po micul ecran: FOTB/VI> ' •' Iii manşa a doua a semifina- lelor Cupei. României Ia iotbal azi, dc la ora 15,00, vom viziona partida F.C. Bacău — F.O. Inter (cca de a doua partidă, Unirea Alba lulia — Universitatea Cra- iova, va avea Ioc la ora 17 Iară a fi transmisă la T.V.). ‘ Astă scară, la Ilari, finala Cupe] Campionilor Europeni în- tre Steaua Roşie Belgrad şi O- lynipiquc-Marsilia, partidă po care o vom putea urmări In di- rect cu începere de la ora 21, 00.

Transcript of ziar . independent -...

Page 1: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

i

ziar . independent

ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘ 8 PAGINI 3 LEI

îa corespondentul nostru din Chişinău

in Republică Moldova se agravează din cauza P.C.U.S. şi K.G.B.— D-Ic Grăjdiera, . cum apre­

ciaţi dumneavoastră situaţia din Kepublica Moldova? -V ;

- Situaţia în Republica Mol­dova £ gravă. Ea se agravează şi triaj mult din cauză poziţiei P.Gi dini' Moldova. Ga să amintim de trecutul apropiat,' putem spune câ din 1938 P.C.U.S. s a bazat pe populaţia rusofonă. P.G.U.S. şi fi­liala e i,în Moldova, C.G.P.G.M.; -a creat; mişcarea „Edinstvd"'(..Uni­tate*), Ideea de bază a mişcării, «Edinstvo“ ; a fost elaborată , de K.G.B. Insă în Basarabia idei ale

„Edirislvo" n-au avut o rflspîn- dire* largă, ca în Ţările , Baltice. Atunci C.G. al P.C.M. a recurs la crearea O.S.T.K. (Uniunea so­vietelor colective de muncă). I- hiţiatorul . creării de OS.T.K.-urî a fost secretarul C.C. al H.C.M., Seihionov. Mai -mult decît atît. în organizaţiile O.S.T.K.. ău fost tri - mişi agenţi' de la serviciul de contraspionaj din cadrai armatei a 14-a, dislocată la Tiraspol. Noi dispunem 'de :informaţia că gene-; ralui Morozov, comandantul dis1

. trîcţiilui militar Odesa, are le­gătură' telefonică directă, cu „pre­şedintele" ăşa-zisei Republîei; Moldova diri; Transnistria, S.mir- nov. Scopul -principal ăl acestei activităţi este unic;' de a'face tot'

• ' Interviu cu domnul A. • GRÂ JDIERU. deputat al poporului din U.K.SLS., redactor şef alrevistei: JFACLIA'v din- Chişinău, .liderul Partidului Comunist.Independent • . ,

posibilul ca Moldovă să nu iasă. 'din componenţa U.R.S.S. . După părerea noastră Gorbaciov este

, direct implicat în această situa­ţie ce s-a creat în Moldova, dar situaţia este dirijată, în orice ca?, de Lukianov, . preşedintele

1 Prezidiului: Sovietului. Suprem ' din U.R.S.S. Necătînd la aceste ’ fapte, Moldova duce 0 luptă grea . penţru suveranitate ş i , indepen­denţă şi pentru ieşirea din com­ponenţa Uniunii. în cadrul aces­ta, reprezentanţii Moldovei au ă- vut contacte semioficiale cu U- craină în privinţă" soluţionării

._ problemei teritoriale a Basara-. biei? Mişcarea ucrşiniariă-, „Ruh“ a declarat că ei n-au să opună rezistenţă la retrocedarea sudului Basarabiei Moldovei.

— D-Ie Grăjdieru, cum puteţi, aprecia situa ţia -din parlamentul

-Uniunii şi c(." fac acolo deputaţii din Moldova? ’ .. V ;: ;\ — "Deputaţii .democraţi din ca­drul parlamentului unional duc-

: o luptă grea cu nomenclatura co­munistă J din narlament şi mai

ales cq grupul conscrvator-reăc-- .'- tionar .„Soiuz" (Uniune). Deputa­

ţii democraţi nu se opun inde-: pendenţei republicilor din -U.R.S.S. îri ceea ce-i priveşte pe de- ; putaţii din Moldova, ei lucrează împreună cu deputaţii democraţi: din' alte republici în crearea frontului comun democratic din, parlamentul ţării, pentru' trece­rea cît nlaj grabnică Ia o refor­mă economică radicală. ' Depu­tăţii democraţi au participat la conferinţă' interparlamentară'ca­re a avut loc'la 20—22 aprilie a--

v nul curent şi- unde a fost -elabo­rat proiectui. acordului unional de state independente.-, La baza: documentului a f.ost pusă ideea propusă de Moldova — "formula X + O ,' unde centrul reprezintă „O" statele suverane — ,,X“ (de­pinde de numărul lor). Gum se vede, toată puterea, va fi . con - centrată la republicile suverane,, centrului Tămînîndu-i organiza-

1 rea. coordonării proMemelor- eco­nomice. cu : caracter ;; consultativ. Cu alte cuvinte, asta nu e un stat

REPUBLICĂ SAU MONARHIE?-'Partidele politice din opoziţie nu "au alternative

guverna ment ale. Cîţiva din sust:r,utoni accstora au vrut - să-mi .-argumenteze abandonul luptei politice, ■ in esenţă eij prin faptul' că partidele de opoziţie nu ău: acces: lă documente. 'Argumentaţia nu- stă în picioare din îiioment ee cartelul sindical „Alfa* a fost în stare, cu aceleaşi date (aflate la îndemîria: politicienilor) să amendeze bugetul pe 1991 şi să propună alternativă proprie, bună sau mai puţin bună, dar altceva decit ceea ce ne propune gu-

. vemul, Paseismul inspirat de monarhie, cu adepţi puţini ; în prima fază postrevoluţionară, şi-a găsit tot/mai .hiulţi adepţi, chiar şi în rîndurile parti­delor,- care nu au optât, în platforma lor electo­rală, pentru monarhie. Din punctul acesta de ve-. dere s-ar putea spune că o bună parte a electo­ratului fost cliisă cu preşul, întîi-votînd şi apoi aflind ce a votat. Trecînd peste inconsecvenţele

partidelor politice (de. care s-râ făcut vinovat şi • partidul de guvernămînt), se impune recunoaşte­rea: unei realităţi: oameni politici, ziare indepen derite, electorat susţin, mai deschis sau mai subtil, ideea • revenirii regelui în ţară şi instaurarea mo-

, narhiei.: Pentru toţi aceştia. Mihai vi este Majesta- tea-Sa,: în : timp ce pentru ceilalţi (care sînt, pro­babil, .majoritari) Mihai I de Hohenzolern este exiţegole României. Chiar dacă, după .toate’proba-,

abilităţile, în cazul unui: referendum, monarhia nu ar avea cîştig de cauză, ideea preocupă pe foarte multă lume, motiv pentru care am încercat pune­rea unui diagnostic politic, în rîndul; mai multor categorii Sociale. întrebarea adresată a îost urmă­toarea: Pentru ce optaţi, pentru monarhie sau pen­tru : republică ? ' La această întrebare am obţinut următoasele răspunsuri:: la categoria muncitori, din 200 de persoane consultate, 19p s-au declarat pen-

A consemnat : Maria SÂNGEOlRZAN

• (Continuare in pag. a IV-a)

Âm fost, sîntem şî vom fi optimiştiUn grdp de ţărani din Iclod,

judeţul. Cluj,: după ce aduc mul­ţumiri redacţiei* ziarului nostrti pentru lţiareă 'de poziţie realistă şi de susţinere a cauzei lor, ne informează,că au fost,; sînt' şi vor fi optimişti.

Ei nu doresc'să dea marea lo­vitură. Aşteaptă ca împreună cu

j. întreagă ţărănime- să fie ascultaţi şi ca doleanţele lor.să fie rezol­vate pe cale paşnică. Iclozbnii au fost şi sînt cetăţeni paşnici. N-au procedat abauziv, cu Violenţă la luarea în posesie a terenurilor I.A.S. Aşteaptă măsurile -legale din partea organelor în drept. • .„Sîntem încrezători — afirmă

oamenii■— că vom fi ascultaţi ,şi ni se vor .restitui pămînturile.. ca­re. ne aparţin,: chiar dacă există şi păreri; diferite de ale noastre. Fiecare; cu părerea lui“.

Iclozenii nu doresc demolarea fizică a I.A.S.-urildr.. Doresc doar să-şi iâ pămînturile care le apar­ţin, iar ceea ce excede — con­form Legii fondului funciar, să rămînă ,în. patrimoniul I.A;S.' De asemenea sînt împotrivă demo­lării imobilelor I.A.S. care .a» fost construite tot pe spinarea şi din sudoarea lor, . .

Dc fapt, în raza I.A.S. Iclod e~ xistă terenuri care au aparţinut tn trecut unor mari moşieri, ai

căror „urmaşi. chiar dacă îşi -re­vendică şi obţin cîte 10- ha, ră­mîn terenuri suficiente şi pentru I.A.Ş, Amintesc pe foştii moşieri: baronul Montbach, proprietarul Fabricii de spirt Dukasz, Goşeriu Ioan din,;ielod,‘ Bariyai, ’ Palfi ,şi Montbach din Aluniş, de la care

.pămîntul excedentar ya putea forma - fondul de producţie al LA-.S. - • ; ; ; .,. .

Oamenii recunosc că mulţi dinT tre ei au găsit loc de muncă înI.’A.S.-şi au trăit în condiţii com­parabile cu ale milncitorilor in-

■ dustriali; şi: doresc să'muncească şi în continuare la I.A.S., ' dar să-şi muncească şi pămîntul pro­priu- ' , V

j De asemeneâ consideră că fos­tele, staţiuni , de.maşini'şi .trac?

' toare-’ trebuie menţinute ca uni-, tăţi agricole de deservire pe aer ţiuni. Din lipsă de.- inventar a-

- gricol, ţăranii- vor-apela la ser*, viciile acestor unităţi cu condiţia ca “ taxele pentru serviciile, pres­tate să fie'-echitabile. * '; Aceste'puncte 'de vedere fiind

împărtăşite şl de apnhideni, ghi- rblterji. etc., sperăm că dolean­ţele. lor Vor fi ascultate şi-şi'vor intra în drepturi. De fapt, el au fost,' sînt şi, vor fi optimişti şi asta e bine. " : » - ' .

C Iuliu PETUUŞ

\stti da, (icmocruUc!Sindicatul Troleibuze ne ia pes­

te -picior fiindcă nu le-am publi­cat anunţul privind . declararea unei greve, pe ziua de 28-mai.. «Trăiască sfînta democraţie!" — apreciază’ dînşiiopoziţia noastră de' a 'nu încuraja "destabilizarea transporturilor clujene, mai ales că; la sus-zisa grevă nu urmau să' adere şi celelalte sindicate' - ale R.A.T.U.®, Păi, dacă e vorba de democraţie, stimaţi lideri sindi­cali de la’ Troleibuze, vă între­băm şi noi: e democraţie, să sus­penzi transportul, după- ce,';, ai luat- banii din buzunarele ‘cetăţe­nilor, ştiind că mii de călători, şi-au’ scos abonamente şi pe lini­ile' de troleibuze? E democraţie să-*! laşi mofluzi prin staţii, după ce;oamenii şi-au plătit dreptul lao călătorie sigură ^(fiindcă civili-" zată,. oricum nu e)? Plimbaţi-vă prin staţii, domnilor sindicalişti, şi .explicaţi călătorilor, pe care'i-aţi furat-şi !i. batjocoriţi în con­tinuare, cum e cu democraţia) .

IN PAGINA A III A, citeva 7prccizări privind revendicările .greviste î» diverse scctoare.

unic centralizat, doar, o uniune de state suverane, care se unesc pentru. a rezolva Împreună pro- blemele economice, ceva . asemă­nător'cu Uniunea Europeană din 1992. Proiectul elaborat la con­ferinţa interparlamentară va fi propus de noi şi în parlamentul. Uniunii. în-zilele acestea, Gprba- eiov s-a intîlnit la Moscova- . cu reprezentanţii a 9 republici. Aici s-a formulat o hotărîre originală

;--r republicile'care vor şă' sem­neze Acordul Unional'sînt lăsate să semneze, care nu vor- sîrit lă-: sate să-şi decidă soarta proprio' singure. Aceasta, credem noi, eo victorie a, forţelor democratice din toată Uniunea. Moldova este avantajată de. stareavaceasta de lucruri. însă sînt unele bănuieli că asta,: poate f i ;. doar o tactică,, care poate fi -însă scliimtiatft o- dată cu schimbarea conjuncturii politice din ţară.

— D-le Grăjdicru; fiind liderul Platformei democratico din sinul r.C.iYl., care s-« constituit ca un Partid politic, cc puteţi . spune d-.-sprc - această mişcare politică din Moldova? : U ’ ■■■x ■■ — în ceea ce priveşte Platfor- ..ma-:democratică din P.C.M„-:

- '(Continuare-în pag. .1)

DIN ACTIVITATEA , POLITICA INTERNĂ

• PRIMIRE. Preşedintele Ro mâniei. Ion Iliescu, a primit ieri pe domnii Robert Folkemberg, preşedintele, conferinţei generale a Organizaţiei Mondiale a Gul tului adventist de ziua a şaptea,

-şi Edwin Ludescher, preşedintele Diviziei adventiste euro-africa.

. '[9, INTERPELĂRI.; Şedinţa de ieri dimineaţă a Senatului a de­butat prin întrebări şi interpelări la adresa Guvernului, a unor conducători de-ministere, A'u fost vizate modul de' aplicare în ţară

■ a celor aproape 100 de legi vota­te de Parlament, apreciindu-se câ actuala stare de degringoladă .are la.origine neaplicarea legilor, lipsa unui control ferm, care compromite în fapt programul de reformă al Guvernului. S-a ce­rut, de asemenea, ca declararea şi controlul averii celor ce deţin funcţii .publice să se extindă la nivelul. tuturor verigilor din ad­ministraţia; de stat inclusiv al primăriilor, pentru stoparea co­rupţiei şi- speculei. @u riscul de a pierde o parte din .electorat senatorul Mircea Cupşa, a cerut guvernului să ia măsuri de ur- geriţă - pentru trecerea la săptă- mîna de lucru de "şase zile, ast­fel - îneît sâ se depăşească situaţia grea din economie. ' :

PRETURILE PRODUSELOR IN PIAŢA AGROAUMENTARA

„M IIIAI' VITEAZUL"•Nici’ o. scădere, de preţ la ceâpă

verde ş i . ridichi. (5 lei legătura), salată 4 . lei, cartofi 12 lei/kg., varză 30 lei/kg., spanac 20 lei/- kg., bureţi de. rouă 50 lei/kg., usturoi 10 lei/grămada, ardei, iute ‘1—6 lei bucata, macriş 5 lei gră­mada, zarzavat combinat (amă- rît!) 10 lei legătura. .Făină albă şi -de mălai se vinde la 25 lei kilogramul. La sectorul t „laetate“ preţurile sint mari, îri ciuda' fap­tului că acum se mai' găseşte" cî­te ceva şi în magazinele de staţi lapte de vacă 20 lei litrul (cel de bivoliţă 30 lei), brînză de var că 60; lei/kg., urda 80 Iei kilo­gramul, caş de; oaie 120 lei kilo­gramul; smîntîna- 160 lei kilo­gramul. Merele sînt între 20 şl 30 lei/kg., inr cireşele 5 lei le­gătura. *

• VIZITA. Ministrul român de externe, Adrian Năstase, a* flat în vizită oficială de două zi­le la Teheran, a propus sporirea cooperării dintre Homânia şi . Iran; în special în domeniul -pe­trolier şi al gazelor naturale. Ro­mânia este gata să participe lă punerea îri practică a. unui plari iranian de construire ci unei con­ducte de gaze naturale spre Eu­ropa. Domnul Adrian Năstase s-a arătat interesat ca România să. devină membră a Organizaţiei d«K Cooperare Economică, orga-• nism ce grupează Iranul, Pakis-.. tânul şi Turcia.

• IXTlLNIRfi. Iri cadrul unei. scurte intilniri ce a avut loc la . Teheran, între ministrul român de /externe Adrian'Severin şi o - ; mologul său; japonez. Taro Na- kayama, diplomatul nipon - a- ex- ,

. primat-sprijinul: ţării saie : faţă , de reformele economice din Ro-, mânia:- Nakayama a apreciat e - , forturile României pentru demo-; cratizare şi reforma economică'., X>a rîndul. său, Adrian Nustăsea , arătat că România vede în Japo­nia un important partener tn . viitor şi speră într-o extindere a relaţiilor bilaterale la toate ni­velele. ■ -■

• DESEMNARE. Parlamentul Moldovei â sprijinit, cu majori­tate de voturi, propunerea preşe- dintelui Mircea Snegur privind, desemnarea lui Valeriu Mu- : ravschir- tehnocrat; în vîrstă de . 42-de ani::— în. funcţia de prim-: ministru al 1 republicii, închein— du-se astfel, dezbaterile asupra ■demişiei ,pri:nului-ministru.: Mir-, cea Dfuc. Noul prim-ministru a ' apreciat economia republicii drept' ad Incită în haos şi a lansat un apel parlărnentarilor, cerîndu-le

; şă adopte actele legislative ^do ! natura să . sţoata republica . din, i criza.’ ■'; ■■i •-. DECIiARiVţ'IB. într-un dis-^ | curs rostit în fala .deputaţilor în

parlamentul sovietic, doamna Margaret Thatcher, fqst prim- ministru' al Marii Britanii, a de-, clarat că, potrivit opiniei: sale, li-, derii ţărilor din grupul „celop şapte“.-:l-ar putea invita. pe Mi- - hail Gorbaciov la viitoarea reu­niune din iulie, de ,1a . Londra, subliniind că : aceavtă invitaţie ap contribui; la „înfăptuirea reformei economice din Uniunea , Sovie­tică.'..' t'v ; . ' - .' ■;

• DOCUMENTE SECRETE. Allen Weinstein, directorul Cen­trului pentru democraţie de la Washington, a anunţat că , mi­nistrul bulgăr al afacerilor inter; •ne â pus la dispoziţia unei co­misii internaţionale setul de do­cumente secrete cu privire la-a- . tentatul săvîrşit îri 1981 asupra papei Ioan Paul al II-lea.

• SITUAŢIA DIN ABISINIA. După trei ore de asalt, ieri tru­pele de inîăliterie şi tancurile forţelor rebele au pus stăpînire pe Addis Abeba, capitala' Etio­piei. Sînt complet controlate de- insurgenţi ministerele, sediile, da poliţie şi principalele locuri pu­blice ale oraşului. Guvernul etio­pian a capitulat fără condiţii, acceptînd toate cererile forţelor rebele formulate la. Londra. ‘' CLAUZA. GuvernuL chinez

â exprimat satisfacţia în legătu'- ră. cu declaraţia ; preşedintelui George Bush că va recomanda Congresului american prelungi­rea clauzei naţiunii celei mai fa­vorizate Chinei. Pe de altă parto, liderul opoziţiei democrate îri Se­natul ameirican, .George Mitchell, a anunţat că va lupta împotri­va deciziei .preşedintelui ; Bush, motivîndu-şi opoziţia prin politi­că Bejingului în domeniul drep-

-turilor omului. % • ■ - ; :

' A

Azi po micul ecran: FOTB/VI>' •' Iii manşa a doua a semifina­

lelor Cupei. României Ia iotbal azi, dc la ora 15,00, vom viziona partida F.C. Bacău — F.O. Inter (cca de a doua partidă, Unirea Alba lulia — Universitatea Cra­iova, va avea Ioc la ora 17 Iară a fi transmisă la T.V.). ‘

• Astă scară, la Ilari, finala Cupe] Campionilor Europeni în­tre Steaua Roşie Belgrad şi O- lynipiquc-Marsilia, partidă po care o vom putea urmări In di­rect cu începere de la ora 21,00.

Page 2: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

A D E V Ă R U L D E C L W P A G IN A 2

Din nou despre ASKLEPYOS! Da din nou, pentru cŞ trebuie să se înţeleagă odată pentru totdea­una că'aceşti tineri, studenţi ca­re uneori au riscat să-şi piardă examenele, n-au pregetat nici o clipă să-şi ajute semenii cu me­dicamente, hrană şi îmbrăcămin­te.. încă din primele zile ale Re­voluţiei au căpătat pentru se­riozitatea şi corectitudinea i lor sprijinul unor organizaţii străine "de ajutorare cum ar fi Cavalerii Iohaniţi sau Cavalerii Maltezi (pentru a enumera numai două- dintre organizaţiile care cred In munca şi devotamentul acestor oamenii). /Permanent acestor ti­neri li s-au pus beţe-în roate. Nu­mai un exemplu: conducerea Ga1 sei de cultură , a studenţilor a dispus evacuarea' medicamente­lor din Sala unde ASKLEPYOS avea un depozit. • Serviciul ~ de distribuire către bolnavi a fost astfel închis. Nimeni n-a mişcat nici un deget; deşi această . aso-' ciaţie de ajutorare a rezolvat pes-r te zece mii de reţete, iar ajutoa- ■ rele sociale pentru cei mai nevo­iaşi oameni sînt nenumărate. Şi totuşi, mai există oameni . . . Mu­zeul de Istorie al Transilvaniei a- oferit zece şăîi pentru a depo- ; aita medicamentele.- iar mobilie­rul şi dotarea tehnică au fost a- :

CRUCEA DIN INIMA.INIMA DIN CRUCE

*igurate de Cavalerii Iohaniţi din Diisseldorf, care au venit din nou cu ajutoare. O, atmosferă moder­nă îmbinată cu liniştea istoriei te întîmpină din prima? sală, un­de este şi, un calculator electro­nic, pe care sînt înregistrate toa­te reţetele, numele şi prenumele posesorilor, toate tipurile de me­dicamente. In 20 mai, în , faţa

; Muzeului erau, adunate, zeci de persoane.- Deservirea este' exerri- piară; Politeţe, eficienţă, elegan­ţă, destindere. Atmosfera este de aşa natură îneît pacientul nu mai esje stresat ele sumbrele camere de primire care au fost pînă a- cum. Aici l-am întllnit pe Dan Cosma. profesorul de muzică,' cel care, împreună cu reprezentanţii

’ Cavalerilor Iohaniţi a fost, încă din primele zile ale Revoluţiei,; cu ajutoare Îri România şi s-a le­gat sufleteşte de aceşti tineri. A-

;tunci' a colectat ajutoare: dînd. concerte în faţa bisericilor ' cu ‘ propria sa formaţie de muzică religioasă. Acum, venit din nou pentru' a şaptea oară în ţâră, a fost uimit de progresele' pe care Sle-au făcut; studenţii.; „Este ui­mitor. ,ce-a putut face acest grup de tineri inimoşi. Dar am o în­

trebare: factorii conducători, mu­nicipalitatea, de ce îi neglijează?

;Acest'lucru riu sc'ponte întîmplă ; într-o ţară civilizată!", i Subscriem! (va urma)

; i Dorin SERGIÎIE

ş p m r s p c iar

Marginalii Ia CN. dc baschct feminin

Minunatele noastre fete

La invitaţia’ Asociaţiei, Psihplo- te de copii au. fost redaţi astfelgilor. din Transilvania,'psiholoagă /- vieţii normale. • 'britanică Frances M.'Gardiner a '/;■ D-na Gardiner este o reputatăsusţinut In zilele. de 23—25 mai specialistă si autoare de, lucrări,a.d., la Clinica .de Psihiatrie din 'consilier şi terapeut îri problemeCiuj-Napoca, două conferinţe şi N ale afectivităţii copilului, şi învă-două seminarii practice privind ; ţării şcolare. ;A colaborat cu pro-

- o nouă metodă terapeutică .: în fesorul Tinbergen la Universita-• sprijinul • copiilor., .cu tulburări e- tea din Oxford, a iniţiat- douămoţionale. Metoda, bazată pe ob- centre de terapie „holding- înservaţiile profesorului Niko Tin- Marea Britanie şi a susţinut nu- bergen, laureat al premiului No-. metoase conferinţe în R.F.G. şibel in anul 1974, propune refa; S,U;A: ' - . 'cerea legăturii afective mamă-co- ; Prin British lu n c ii , sîirtpil în cazurile de autism; Sn ca- pentru a doua oară în ţara dum-

,re anumiţi copii mai sensibili sat) nea voastră”, ne-a declarat-- d-nasupuşi ..unor situaţii conflictuale j Gardiner după întilriirile cu:psi-tind spre o izolare patologică fa- hologii clujeni.’ „Acum oamenii,ţă de ambianţa sociaiă. ,Terapia ;; sînt mult mai deschişi.' Am fost*holding“ - implică o , succesiune ; foarte impresionată de căldură şide îmbrăţişări şi mîngîieri alo ootimismul lor îrj ce priveşte vi-copilului mic, repetate, de mama .ubrul vfioJriâniet Xprecum şi 1 de(sau de înlocui toarea acesteia), înalta ,îor pregătire profesională,timp de feîteva săptămîm,-- sub întmfeârilexş?. /dl#uţine...:au, tdsicontrolul terapeutului. -Funda- • intr-adevăr foarte - profesionale,mental apare aici contactul cor-. » îj-j unele cazuri, cum ar fi utili-poral, ce ar reface temporar u- i zarea tehnicii masajului în sco-nitatea ancestrală dintre , părinte ; P^rj feihoterapeutice la .Spitalul

? pii, ™ S S r i . npină la vîrstă adultă. Zeci şi su- ..... . . . psih Aurelinn ŞINCA

Ediţia cu nr. 42 a Campionatului- naţional dev baschet -feminin în contextul centenarului sportu­lui.cu mingea'la coş — s-a încheiat cu splendida: victorie a sportivelor de Ia .,U“ C.S.S. Viitorul, care -intră -în 'posesia celui de a l 12-lea titlu de; -

: campioane, dintre care, 10 cucerite in ultimii il ani (începînd cu 1981, opt fiind obţinute consecutiv (1984—1991).; După ce predecesoarele lor de ja Ştiin­ţa, sub bagheta,lui Alexandru Şerban, aduceau pri­mele ^ouâ* titluri‘ (1953, 1954) pe malul Someşului r exact5după 27 .‘de' ani? începe > legenda -' lui Nicolae Martin. De atunci şi pină acurh au trecut 11 ani, perioadă în care, exeeptînd „modesta" realizare a anului 1933; — medaliile de argint, clujenceîe au dominat cu autoritate baschetul românesc, îmbră- cind an .de an tricourile de-campioane (pe toate ’v10 găsindu-le doar în „garderoba" Virgir.iei Popa). . Totul datorat acestui eminent profesionist Nicolae Martin, care a creat, prin pasiune,- tact, competen- . ţă ş l enorm de multă muncă, o echipă de legendă ’ pe care, îri pofida schimbului de generaţii, a reuşit să o menţină mereu în vîrfui piramidei. EI a fost -— şi este — secondat de, floria .'Pop, un alt pro­fesionist de marcă, înzestrat cu harul descoperirii 1 şi formării acestor, unice sportive. Uri cuplu de elită, care impune admiraţie şi respect. •

Revenind la recent încheiata ediţie 1990—19S1,; ea a , fost parcursă fără ,sincope de studente, care' * în prima parte a' campionatului, etape tur-reţur, au obţinut 20 de victorii. (9 in deplasare) cjasîn- du-se pe primul loc,al clasamentului,1 iar în for­mula play-off au trecut, pe rînd, de Compref Con­stanţa (2--0 în „sferturi"), Voinţ,-; Braşov (2—1 în

semifinale) şi. Metalul Rrin Vîlcea (2—1. în finală). Un traseu de regularitate, cu un minimum de „hal-

, te“ (tactice zicem- noi), care le-a - adus minuriatelor noastre i fete ce! de al 1 J-Iea . ti tiu, o performanţă

, de excepţie,, unică,. în istoria întrecerii .feminine, atestînd talentul' dăruirea pentru “'culorile'“alb-rie- ' gre, formidabila capacitate- dc efort,. spiritul ■ de

. sacrificiu; calităţi care înzestrează doar pe cei pre­destinaţia fi mar} campioni. Să le nominalism:

■ Virgini;» l’opa, Gabriela Badiu,- Aurora Dragoş, II. diko Mariasses, Simona Moiar,.Paula Misăilă.Da- * mela Moroşnn, Svetlana Şimion, Georgiana Gele- riu, Delia Dragoste, ioana Ciocîrlan, Damieta Vc- licica. Arica Rodina (ultimele două,' junioare, debu-

i tante). O distincţie Specială impune lidera:şi vedeta 'echipei, Gabriela Badiu, carp cu jocul-ei bogat în4 procedee,; de- o deosebită tehnicitate şi o cuceri­toare eleganţă,, a! decis' sirigură, nu odată, soarta unor importante bătălii. .

' Felicitări, celor care rie-ău dăruit aceste rare, dar autentice, clipe; de bucurie. In inchfiere ;să subli­niem sprijinul, discret şi eficient, primit diri par­tea conducerii clubului; (preşedinte ' Viorel; Popa), a, secţie! de baschet (preşedinte prof. univ. dr; Ioan Proinov) cum şi apariţia îri momentul cel mâi dorit,; la festivitatea de premiere, a unui autentic ? sponsor, în-persoană dornnului Nicolae; Lazărv*pa- ; tronul firmei „SOMEŞUL RECE S.R.L>, o firmă mică pe care Cupele europene o pot face,. de cenu, mare!.

Mircea Ion RADU

P R O G R A n t lC

1 FC BRAŞOV « I I S Oi DINiAMO. » , ***2 a 9 0 - 9 k j ? î O - 4 dl)ţ.a) 4 - 0 F a r u l 8 9 - 9 0 : 2 - 2 : £>-« d )

•’ U” Cl ui j, S S - S 9 : 1 - 3 - . 0 - 3 ' « ' C i o r i i S 7 - S S : 0 - 2 : S' 5 d

D " D.UJ. ' ! 4 5 5 ) f a r u l P etro^ u .l 9 0 -9 1 : ,*? jO -1 t31 'ori> • S 9 -9 0 :,? --2 s 0 -4 PC. Br s s o v a e - S 1? : l : V -<5

i—'C FC. Bi n o r 8 7 -8 B : - - -» 0 ŞP ..ST U D . ( ,1-dî

4' 0 » lU- F o l i “

1 F C .

S 4 2 3 FC ! NI ER 9 0 - 9 lţ ? sO-O .*) S 9 -9 0 î - l - 2 . 0 - 3 d) B-J S R -8 9 : i -u ţ i - 2 ţjS f8 7 - 3 8 : -------- A V

a n c d n » y '/ V .^ j0 -\ A v e i i p o 9 .0 -9 1 : V S-O Aseolv 3 9 -9 0 :1 - | K o g a i n j B £ * â .9 :

■0“ l C r e S 7 - â S t

F 0651A«0 - 2 li*n

3.JV-1 3 - î !**!* o ) t - î

* ) fe-1

l^.9ţ

F C . B i h o r I d ) F r o o r e s u 1 f'A) U n i v . C v , 1d )

l a i- - - - - — i -----i 4 <5 » I 9/or* I * . .I d ?

F c » B rc iS o v J t lV F^C, B i h o r !*<}

>**^ > V O '?r «su ! Iu )

r * 9 m ' ”i & r v i o u l td p e t r o l u l î^ O .A rqcs î * S lU l ' Id — j;— î 6 5 6 M U

Divizia O de fotbal, s.'ria a Xl-a

Cu trei etape înainte de în­cheierea campionatului diviziei C de fotbal, în seria a Xl-a aten­ţia amatorilor de fotbal este re-- ţinută doar de lupta din subso­lul clasamentului, luptă care va desemna ă doua echipă * care, a- lături de ' iElectrometal •> Cluj-Na- poca, va retrograda. ^Şansele" ce-" .le-mai marile au C.S.U. Mecani-, ca Sibiu, cu 23 de puncte, şi Re­tezatul Haţeg, cu 24 de: puncte,' dar, teoretic, în - această luptă sînt angrenate, ce-i drept mai mult teoretic, şi eehipt'le cu 26 de puncte (8 la număr), printre caro şi Unirea Dej; despre care se vorbeşte că ’ ar avea - minus trei’ puncte în elasamentul ade­vărului. Rugăm, pe această calp,: pe cineva din conducerea secţiei de fotbal a acestei'echipe să ne informeze şi pe noi -.— şi ' prin noi pe iubitorii fotbalului din judeţ — care este adevărul în această problemă care nu ’ ne este de loc indiferentă. ;v .- In ce priveşte promovarea, lu- :' cruriio sînt de mult : lămurite, practic după meciul de la Aiud dintre Metalul, principali? contra­candidată, şi C.F.R:, care; după acel meci, a făcut pur şi: simplu un galop d e , sănătate, reuşind în final o promovare spectaculoasă şi detaşată.. Pe parcursul întrece-

.UCCuH'-iU . (-5 1 I - n a 5 r o i t -9 0 - —D f i ş s s t n S S ? - —•2 Bî>r 1 e tte ’ â S -

2--^ fte ^ g in a EW—

SescARA i ţ s- O noc3en ,i 9 0 -

B—2 Pc>(Jov« - S « -l—>1 B r e ş e i^ &3~f e - 0 R e ţ e i ^ n â S-7-,

PEGO i Al/A i 3 7 8>) 1 - 2 , 9 0 - ° ’ l :1 - 1 S<?I«*rn. 8 9 - 9 0 :

f i - O C r « ' m o ^ e ş e S t l - S ' 5 : u - 2 K'esc^>r«> , 3 7 - ă 8 s

A mai rămas o singură nefiunasaită.

KEGGINA # 7 v^gn1 -3 f a a o v j ! 9 0 - '? > t ? « 0 - 0 * ţ Q -n5 - 0 B i s r i e t t J * S ^ - ^ O : - - ■ * d ) 2 - ^ i ~ l f t n c o n # -. S S - S 9 » , , 2 - 26 - 2 Uuccnt?<=e- S 7 - .H S : , a )

ij 5 «A R L e rr* ţ I<î>

' O r 2 ?K 't ? o ş in « l« »> 2 - 0 L c i c c r t e s e

(JaJ 0 - > >U d J n e s *

u r V - h o n e s e t *

2 - 1 ( Io «e n î * . V~'.< R eoo i

A n con *

2 9 - 9 0 ; l - l t o - i d V f S - Ş 9 : 2 - 0 , 0 - 0 * )v . 7 — f l w ; - ——- a »

9 7 J J PADOVA . 9 0 - 9 1 : •?S 9 - 9 0 S ------ d )S S - S 9 : 3 - 0 : 0 - 2 a 8-7 “ 3 S { 2 - 0 : 0 - 1 a )

b ? . _ . A s c o l i . loî.

— --------— --------------jţ O 6 1 l ) I l ( K egoi . I d C rem one?.*» I ■? A v e l l i n o t d ) M ess in a la i - - — ---------------I —( î a 6 î ! ifte o g in a l dF e s e » r ei l a )

U d j n e s » ld> .A v e l l in o | ai

ASCOLI "9 : O “ 0

a > d >

2 -11—20 - 0

Z - 1 2 - 2 2 - 1 1 -2

SALEKNI TAtJA<4 «2 «-)' -•2 Tr i e s t i rii»90-V| ;Î - ! f<eoat an=> B 9 -9 0 :1 —vV F o u o i « : 3 8 ^ 3 9 :0 ,i<5 Moden'n. S 7 -8 S :

At?A(jTc » 7 7 -1 FOOŞJ 9 0 -9 ţ , V : 0 - 0 .*>

M o o * ? n ' S 9 -9 0 t --»• a ) 1 —i T r i » n a S S - S 9 ; .3 -1 t O 'S O» ir-a Bi-aHaia • av-RSt i -o*. i.*«s •<*»UL’ UJESe tt.O 7 01 0 - 2 V o r o n a ' 9 < > -9 1 : f e - 2 U r ^ s c i a 8 9 - 9 0 : ţ -<5 f'^dovei S8~R9t

TRIES1INA : 1 -1 * ) 2 -1

0 ) l r 5ţ -• ww % >«•» n ) | JBar 1e \ % * S X - S S : 1 - 0 « O - 1 d> 1 -1

rii, alături de aceste două eclii- pe au mai contat, pînă la un moment dat, două formaţii • tot din judeţul nostru,' Industria Su:*:

, tnci şi. C;U.G,, dar ele n-au avut puterea şi, am zice noi valoarea, să ţină pasul- cu o echipăs foarte hotărîtă în a-şi realiza obiectivul; şi, care şi-a demonstrat viiloarea superioară la . toate capitolele. Dar, dacă la C.F.R. sînt toate mo­tivele ca cei care au contribuit la realizarea acestui succes să/se

• bucure — şi noi îi felicităm sin­c e r —- există şi motive de reală îngrijorare privind evoluţia ei în divizia B, mai exact spus men­ţinerea în acest eşalon al fotba­lului românesc. Aşa cum vă spu­neam, în meciul cu C.U.G. -cefe-

■ rişti» au jucat cu banderole albe pe mînă, avertizîndu-ne că sînt

,în grevă japoneză‘pentru neono-■ ra rea unor drepturi băneşti. Si­

gur, această problemă va fi re­zolvai, dar cei care răspund de (

ţ destinele echipei în această pri­vinţă /rebuie să înţeleagă că o

' astfel de problemă nu mai poate surveni în campioriatul viitor. A- ceasta şi altele legate de baza

" materială a echipei sub,toate as­pectele: teren do antrenament, e- chipament etc. Problema cca mai importantă care se pune chiar a- cum şi nu mai tîr?iu este ap?ea

< z o *. t ţ Ucfj f1=e<o { A vei 1 inc* I' Modena £. T ri e s i i n a i

------------- -------Ts 2 5 U » I Arie or»* 1" Ve?r o n a ; î C o s?n r ;( l’ ^ d o v j t

-J® 1 S B ) P Crem onţ’ Se*!) Ud» nost? f P fS .ca ra ' *1' T ^ ra n td S,c 2 7 a . t iF 'escar-â f 1 iir jin to IV = ron * ISal e m , la ' ţî t *5 7> ) I L'-icc^^se* i « n c o » A r .1 M ess in a lj f- OqcM a 1

t .2 6 9- ) l! B c* r le tta ; l! t u c c n e ţ e 1/ A s c o l i C o s e n ; »( !• ? ” î â i i S a le r n . F o g q iâ l) Te»rant<3 î) V eron a t

a r t r s c - i A« î 2 - l c3‘»

o d y

— 1 ^e-«?wCHS

MOtCNA

2 - n 0 - 2 ti- i 1-v'

0 ->'> I - 5

! a completării lotului,-; practic - a întăririi lui cu. cel,puţin-4 jucă­tori, în diferite compartimente (asta; este treaba antrenorilor) pentru, a da siguranţă evoluţiei

;echipei şi pentru a:crea posibili­tatea» formării în, linişte a :unor jucători din proprie pepinieră,- lucru pe care antrenorul Marius Bretan, spre lauda lui, l-a în­cercat chiar în condiţiile: luptei pentru promovare. Ne gîndim: la Şumlea, o grea pierdere pentru • C.F.R.-, la Şimon şi Ia Gabor, uti­lizaţi Ifv ultimele jocurL s De ase-; menea, trebuie făcut totul pen­tru sporirea numărului, de spec­tatori şi prin contractarea de abo­namente pe durata turului şi a

; întregului campionat; la iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi ca­re să aducă venituri supiiirientâ- re, aşa cum unele echipe şi fac de ia. _

în încheierea acestor, rinduri, oferim amatorilor de statistică clasamentul adevărului, pentru a-şi putea face calculele îri .‘pri­vinţa . retrogradării,' fireşte, cu trei etape înainte, de final. La plus: ,C.F.R.. — 16, Metalul Aiud

—- 7, Industria Sîrmei — 4, Mi- nerui . Ştiinţa Voican ^ 2, Mi­nerul Lupeni — 1; cu^zero: A.S. Paroşeni, C.U.G, Soda t>cna Mu­reş, C.F.R.-Simeria: eu minus: E- lectrometal —17, C.S.U. Mecanica ■Sibiu -23, Mureşul Deva, Carpaţi Agnita, Mecanica Alba Iulia, U- •nirea Dej, Retezatul,H aţeg2. ' -

' - - -. _ ‘-13 .Traian BARA

CAMPIONATUL MONDIAL DE PLANOARE CU OHIENTÂRE

. MAGNETICAPe o vreme neprielnică,; dato­

rată instabilităţii timpului,, .'pe aerodromul din Dc-zmir-Oîij al Aeroclubului „Soirieş* ' s-au des­făşurat întrecerile campionatului mondial pentru planoare cu ori­entare magnetică,- încheiate cu victoria, la individual seniori, a austriacului Friz Mang, urmat de

, Ivan Oriia (Cehoslovacia) şi Karl Aust (Germania). In între-

; cerea juniorilor, pe primul loc s-a clasat Andy Eirich (Germa­nia) urmat de Piotr Jarkcnics şi Piotr Klaput (ambii din Polonia). La seniori, pe echipe, victoria a revenit reprezentativei Austriei. La juniori, pe primul loc s-a clasat Polonia, urmată de Ger­mania, .ţi România (echipa a fost- alcătuită din Simona Pop, Horia Selegean şl Radu Gîngă)., S-au desfăşurat, apoi, întrecerile pentru „Cupa” Mondială", la se­niori victoria fiind' Obţinută d e laroslav Mach, urmat de Ivan Orha şlKalina Virj (toţi diri Ce- hosloi-acin). întrecerea junioarelor

a dat ciştig dc cauză tinerel Si­mona Pop.

Page 3: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

f

c .

P A G I N A 3 * - A D E V Ă R U L D E C L U J

Uri domn trecînd prin eternitate; Personalitatea academicianului DA VID PRODAN

îmi aminteşte mereu de cea a marelui-filosof de­capitat pentru neclintirea principiilor sale în faţa unui principe uşuratic şi despotic — Henric al

, VIII-lea. Istoricul nostru prin conştiinţa şi coloa­na sa verticală nu a cedat niciodată. unui „rege“, mare sau mic, puterii meschine, ambiguităţilor po­litice, clinilor vigilenţi de sub tronuri. II mai văd trecînd şi acum într-o zi de frumoasă toamnă, prin aurul şi arama oraşului, pe vremea studenţiei me­le. Atunci am încercat să privesc sub pălăria nea­gră,'cu horuri largi. De sub sprincenele stufoase o aripă de foc^a trecut prin mine. Erau ochii unui om ce treceau prin adevăruHumii. Ştiam că pro­fesorii!; trăia In: lumea sa şl se apăra de un con­tact mai intim cu lumea pentru că avea Timpul său, ■ c e ' venea de departe susţinînd viitorul unui

. neam,' stăruind, cum singur o spune în cartea sa I>IN ISTORIA TRANSILVANIEI. STUDII SI EVOCĂRI, (Editură Enciclopedică, Bucureşti, 1991'

-asupra virtuţilor „acestui popor nedreptăţit de is­torie!*;, Aşa şi-a păstrat judecata dreaptă şi dem­nă, trecînd prin toate vămile sorţii şi ale istoriei. Şi această culegere de studii, ,pe care am vrea să v-o înfăţişăm, această carte nouă şi veche în ace­laşi timp, este încă un tăiş de spadă adăugat la construirea adevăruui despre mult crucificata Tran-

. silvanie. N -am să pot scrie despre" această ; carte • asemeni unui specialist pentru că aş minţi şi pu-

t terea de a rosti şi a compara ca un, critic-istoric îmi lipseşte. Tot ce2a ce ştiu după lectură este

•faptul că David Prodan este un spirit rar, con­structor de‘ sistem istoric, comparabil poate numai cu filosofi>de talia lui Constantin Noica, D. D. Roş-; ca. A luptat singur cu ţi Sn fruntea unei armate de documente, * ca un general a cărui minte nu poate fi risipită de impresionism. Şi de aceea a putut fi: istoric, filosof al istoriei, sociolog şi scri­itor. .“TV~' .

tă carte este străbătută de cîteva idei ce răspund la o singură întrebarea Cine am fost noi Şi de ce am fost nedreptăţiţi? Studiile, cuprinse aici de-' monstrează clar; şi statistic (cu, o precizie -mate­matică) existenţa fierâritului în (inutul Pădureni- lor (de pildă), pentru că breslele urbane erau în­chise oricărui meşteşugar român. Deci n-am fost numai opincari, cum ne nume&u grofii, numai io­bagi. La fel de important este;şi studiul Boieri şl. vecini în Ţara Făgăraşului în soc, XVI—XVII, ce demonstrează clar coexistenţa acestei ţări cu Ţara Românească. , -

Oricum au încercat alti istorici să-şi impună „do­minaţia*. istoricul David, Prodan demonstrează pe documente ■; existenţa unei; „civilizaţii exi­late" în locuri — -să le zicem lăuntrice — dar ia fel de importante pentru soarta tuturor lo­cuitorilor acestei părţi de ţară. Aş dori însă să vin spre un subiect ce l-a durut ani de zile pe istoricul David Prodan: Horea şi răscoala declan­şată de ţăranii din Transilvania. Argumentaţia asupra ultimatumului dat nobililor asediaţi la De-

■ va; precum şi ;completarea făcută,în studiul Horea, aduc date . în plus despre personalitatea . acestui erou şi arată cine erau adevăraţii „francmasoni".

Dar Horea trebuie să rămînă în memoria noas­tră ceea ce a fost cu adevărat'1— un erou'al spi­ritului naţional,: al „opincii" noastre inteligente şi dăruite de Dumnezeu nu numai cu supunere, ci cu puterea durerii, de a '11. Cartea cuprindea mai multe portrete ale marilor, bărbaţi ce au sprijinit ţara, stîlpi' ai marilor .bucurii, tristeţi, victorii şi înfrîngeri prin care aii trecut Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Gheorghe Şincai, Gheorghe Bariţ, Horea» Rareori am întîlnit un text atît de curat şi înscris cu litera de foc a înţelesului întrupat în adevăr, rareori anv văzut carnea cuvîntului vibrind în istorie, ca o picătură de sînge atirnîod de o cu­nună de spini. * ;, . ' :/D ar poate.mai;.întîi de toate este şi rămîne un’ .

civilizator, «asemeni lui lorga şi, parafrazirtdu-l'pe' 3 \ David Prodan’: trece din durere în adevăr, pur- Călinescu, ă călieat cu mintea multe documente; şi- tind simplu, ca im mucenic al Istoriei învinse, un cred că i-a'fost destul de greu In labirintul biblio- Om. El este luptătorul de dincolo de'orice pulbere, tecilor' şi--.‘arhivelor budapestane unde mai zace, ; ‘ . ' . ; . • *. . ;încă, o. parte din istoria noastră. Pentru că aceas- ■ :A ; ,:’.. . , : Dorin SERGIIIE

RADARE: autor pentru toate timpuri!»

r

L Pil 7

PREMIERA LA TEATRUL DE STAT DIN TURDA

„hedeea" dc knccaS-au scurs mai mult de 1900

de ani de cînd poetul, filosoful, ■' dramaturgul, politicianul şi omul

de curte rafinat şi-a tăiat vene­le din ordinul împăratului : ro­man Nero, stingindu-se încet la vila sa de lîngă Roma. In ..urma

... lui Lucius. Annaeus Seneca . au rămas opere însemnate. Una din­tre ele este „Medeea", pe care re­gizorul Aurdiu Manea a repus-o în scenă la Turda după 10 ani, ea fiind a 216-a premieră a a- cestui ; colectiv' considerat „mic", dar cu un prestigiu deja format

- Nimeni nu poate nega faptul că această reabord;(re este un \ aict

. de curaj.- Prea s-au învăţat spec­tatorii noştri cu „teatrul1* de pe stradă şi -cu glumiţele de doi bani! , . - . .

Concepţia regizorului -Aureliu Manea este, ca de obicei, stra-, nie, profundă . şi dominatoare.* Pentru că acest regizor este un cărturar şi - scormonitor a! at-

. mosferei „ fiecărei epoci în care se Situează: o piesă montată de el, dar şi un „tiran". Actorii sînt pentru el în acelaşi timp destine,, dar şi păpuşi, oameni şi idei. Fiind stăpîn al textului, el im­pune o viziune totdl modernă, fără nici o restricţie. Am înţeles viziunea sa, ca pe, un poem tero-

" rizant, ca pe o fină descriere, a totalitarismului, o înfricoşătoare viziune asupra puterii şi a ce­lor care o deservesc. In concep­ţia lui Aureliu Manea, „Medeeau devine o piesă a destinului cu un substrat clar politic, o recon­strucţie' a', terorii , cu elemente , freudiene. •

Doamna Clara Labăncz a con­struit o scenografie şi nişte cos­tume ce- servesc perfect intenţii­le regizorale şi constituie ele­mentele unei rafinate ’ înţelegeri a simplităţii ca implicare direc­tă în duhul rău al vieţii. Un ţarc vopsit in roşu. o frînghie (sim­bol- al Şarpelui, masculinităţii, dar şi al cercului veşnic In care ne învirtirri), un scaun'ce închi­puie un tron ş i . ; , atît. Costu­mele aduc ceva dintr-un Orient ambiguu, un fel de „turcism", un „grecism" ciudat,' cu discrete in­tenţii la ceea ce se poate numi fast, perversiune, minciună.

■ Spectacolul , este încă un reci­tal al Ninci Antonov. Eă nu se lasă prinsă în „plasa regizorală", sau poate so lasă atit de mult

' îneît rămine tot EA, vrăjitoarea dintotdeauna, o poetă . a scenei, actriţă tragică sau comică, „cen- zurîrid", dar şi respectînd rolul. Nina Antonov' este Medeea îh fiecare clipă: perversă, răzbună­toare, lipsită de cel mai firesc sentiment uman şi de aceea nu cade în retorism nici o clipă, ştiind perfect să joace un Seneca ademenit într-o viziune psihana­litică. Actriţa nu pierde nimic din cadenţa adevărată a textu­lui, dar îl „seduce", devenind flacără şi conştiinţă; rupînd rit­mul printr-o rară rigoare a miş­cării şi a rostirii. Intrînd în jo­cul ei, spectatorul poate să fie atras în lumea ciudată în care

•femeia poate seduce zeii, cerul, vrăjind.- chiar atotputernicia Des­tinului., „Medeea" Ninei Antonov( este: Femeia, Mama, Soţia, Pu­terea,* Vrăjitoarea, Istoria şi chiar Sfîrşitul. >

în jurul Medeei gravitează ce­lelalte personaje: Iason. (Gabriel Cliirca), -Doica (Rodica Lăpuşte), Creon (Şinuc Crişan), Corul (Doi­na Soproni). v Regizorul a creat un fel de disciplinare a persona­jelor, menite să dea replica gediei din 'sufletul M6deei. Prac­tic nimeni, nu o iartă, fără a anticipa sfîrşitul, fiecare îşi joa­că rolul din „rolul istoric", ln- cercînd să se impună prin aceas­tă femeie destinului, încercînd chiar să o domine. Dar, aşa cum Lady Machbcth a lui Shakespea-

Clubul Casei Universitarilor este gazda unei expoziţii de ta­piserie a Manuelei Botiş, cara o prezintă pentru prima, dată in- tr—o expoziţii» personală în faţa concitadinilor săi. Absolventă a Academiei de Artă, din Cluj — promoţia 1986 — artista are un-, palmart-s de invidiat: trei ,expo­ziţii personale tn oraşe ale ţării şi cîteva participări la manifes- ţări de peste hotare: îh Franţa, Belgia şi Austria, de la care ne-au parvenit cronici ce con fir ­mă - aprecicrea specialiştilor faţă ,

re reuşeşte să fie , pînă la capăt o dominatoare şi o fină judecă­toare, aşa şi Medeea va distru­ge lanţul ce o ţine de ceilalţi oa­meni, 1 împlinindu-şi destinul. Gabriel Chirea intră în pielea personajului reuşind să fie, ase-' meni- lui Ginuc Crişan, unealtă a puterii, partitura lor nefiind deloc generoasă. Prin jocul ei de „automat" Doina Soproni a în-.

: jxuchipat puterea din umbră; a- cea observatoare de tristă amin-- tire. Dar ce este Corul Ia antici deeît Morala şi chiar „manipu­larea" ■ personajelor. Doica {Ro­dica Lăpuşte) parcurge un destin oarecum paralel cu cel al Medeei '

, Ea poate fi Trecutul, Prezentul, Viitorul.- pentru că întruchipînd axa timpului (ea este cea care creste copilul), e un fel de „ma­mă .totală". Şi această actriţă ştie să fie in rolul ei sfătuitoare, per­versă, cunoscătoare a tot ce se întîmplă; ea se uneşte cu „ochiul" atotştiutor al Corului.

Ilustraţii muzicală a lui Ovi- diii Cosac, descriind magia fe-' meii, însoţeşte discret şi pene­trant un spectacol ce ridică Tea­trul din-Turda la o cotă de ca­re teatrele mari ar trebui să ţi­nă seatna. O observaţie se impu­ne: actorii ar trebui să pătrundă mai. adine în „personalitatea" personajului. Şi asta' chiar* daca prin MEDEEA regizorul a vrut să ironizeze însăşi puterea, secu­ritatea- sau „Cintarea României", fleci comunismul în cele mai fi­ne falduri ale sale

Dorin SERGIIIE

EXPOZIŢIE

de mesajul plastic al artistei ve-, nind dintr-o lume unde izvorul nesecat de inspiraţie este arta populată. Privind operele expuse iţi pare că regăseşti porţi. şi gră­dini transilvane, prezentate in­tr-o viziune de fabulos, cu vir­tuţi plastice şi decorative parti-, culare. Artistă completă, expo­zanta dovedeşte în egală măsură şi virtuţi picturale relevate în proiectele, de tapiserii realizate la şevalet; definitivate apoi larăz-

Scriitorulalbanez Ismail Ka- ■ dare este cunoscut cititorilor r o - . mâni prin cele cinci cărţi apăru­te Sn perioada 1973—1990. Este vorba de romanele „Generalul armatei moarte" (1973), „Cronica în piatră" (1983), „Cetatea" (1937), „O capitală în noiembrie" (1988) şi volumul celor patru pro­ze-reunite sub sugestivul titlu „Aprilie spulberat" (1990). La cei.. 55 de ani ai, săi, Kadare este considerat cel mai însemnat sfcrl- 1 itoral generaţiei- sale. Ultim^sa

"carte, „Primăvara albaneză" (Fa- yard Pubiishers, Paris), descrie luarea deciziei. de a cere azil po­litic în Franţa, octombrie 1990. ■

Recent, Kadare a acordat un interviu corespondentului Benja­min Ivry de la „Newsweek", noi prezentîndu-vă v. cîteva din cele mai importante aprecieri ale au- , torului. V . '

— înainte dc alegeri aţi' afir- ' mat că „nu aste foarte important : dacă vor cîştiga comuniştii de- ; oarece procesul de liberalizare' „ va continua oriciim". Mai credeţi acelaşi lucru şi-acuma? ;

— Nu am crezut că democra- , ţia va învinge aşa, dintr-o dată,.- nici nu am vrut să las să se în­ţeleagă ; acest lucru. E şi • prea ‘de­vreme. Drumul spre democraţie ‘ in Albania ■ devine tot mai clar. în Albania, comuniştilor le este frică. Opoziţia vine din: urmă şi, se pare, nu iartă nimic. Comu­niştii vor,, să împartă : puterea, • dar cei din opoziţie nu vor să se amestece în treburile lor mur­dare. ; ;j.-; — „Acschvlus, the Eternal I.o-

ser/Eschil. etern învinsul", cartea ■ dv.. despre tragedia elenă,‘ suge­rează . paralele intre' tragedie şi viaţa de i i cu zi din Albania?*

/ — Deseori vedem Sn lumea co­munistă sacrificarea ‘ fetei rege- . lui Agamemnon. Stalin şi-a lă- ' sat băiatul să rnoară în celde-al doilea război mondial, pentru a- ■ celaşi . motiv. Agamemnon şi-a sacrificat fiica 'tocmai' pentru a cere soldaţilor săi să meargă la război şi să se sacrifice.: Acest sacrificiu este practicat pentru a ; da 'celui în : cauză, dreptul la ti- * ranie, la despotism. Fostul pre­şedinte albanez, Enver,Hoxha şi-a trimis şi sacrificat fiul în ' războiul coreean. M-am glndit la Eschil şi : lă, eternii săi înfrînţi cînd aveam mari necazuri cu re­gimul comunist' din ■' Albania. Mergeam in camera de lucru şi rupeam pagini, tăiam rînduri din •

scrierile mele care erau .pericu­loase. -- . . * •

— Cînd aţi anunţat că nu veţi candida în alegerile din Albania,

aţi afirmat că „umbra Iui Ilavel". nu vă Iasă în pacc.

— Nu-mi face nici o plăcere-şă ştiu că lucrez într-un birou po­litic. A r-fi prea obositor. Aş fi un preşedinte slab deoarece, eu mă gîndesc la literatură atunci, cînd sint obligai să fac lucfuri care nu-mi sînt pe plac.. Atunci dorinţa mea .de a scrie este şi mai mare. Dacă ar fi să fiu pre­şedinte, aş: demisiona. pe loc.

— Cînd aţi fost viee-preşedin- - te at Frontului Democratic din Albania, preşedinte al ţării, fiind . văduva lui • Iloxlia, cineva din grupul - de emigranţi a numit-o „sora geamănă a Elenei Ceauşcs- cu“. ,-.-v

— In Albania, d-na Hoxha nu era iubită. Era prea crudă. Dar nu poate fi comparată cu Elena Ceauşescu. Knver Hoxha era o legendă a Revoluţiei noastre îni-

’ potriva fascismului şi fondator al Partidului Comunist Ştia totuşi să se facă iubit avea un farmec al său, maniere. Dacă nu le-ar fi âyut nu. ar fi dominat Alba­nia în felul în , care a făcut-o, grandios. Ceauşescu a fost un simplu salariat care a devenit dictator., ln octombrie ’90. o organl-, zatie do emigrare franceză S-a

-plîns că aţi obfinut azil politic imediat in > Franţa * fiind „bogat, faimos şi numărul doi în regi­mul staiinist“, în timp ce alţii trebuiau şă aştepte- luni întregi.* ' — Nu- ista cred oamenii din , . Albania despre mine. Nu am fost numărul doi - în regimul stalinist ; TiVnp de 20 de ani am fost spe­ranţa literelor albaneze. Lucră­rile mele ,a\i contribuit la ridica­rea întregii generaţii de voci din . opoziţie. Am scris cărţi în care am criticat serios regimul comu­nist Dacă nu ar fi fost cărţile mele,'literatura din Albania ar ” fi degenerat; aşa cum s-a întîm- 1 plat în Cehoslovacia, Bulgaria. , De|l Albania a fost cea mai sta- - Iinistă ţară, a avut cea mai bunS literatură din Estul Europei. Da» printre emigranţi “sînt şi foarte mulţi din poliţia secretă: Misiu­nea lor a fost să mă denunţe, el aveau acest ordin şi l-au res­pectat..

Traducere şi adaptare Dcmostene. ŞOFRON

Simpozion„Shakespeare"

' La Facultatea de literei din Cluj, Shakespeare este predat in cadrul catedrei de literatură u- niversală şi comparată .şi este subiect de cercetare pentru cer­cul de limba şi literatura engle­ză.' Recentul simpozion .„Shakes­peare" s-a dorit a fi continuarea unei frumoase şi fructuoase tra­diţii a catedrei engleze, tradiţie ce datează din 1964. Simpozioa­nele „Shakespeare", de multe ori beneficiind de participare" inter­naţională,! se .Înscriu în dorinţa marcării, simbiozei între genera­ţii, fără de care nu ar exista nici, tradiţia, nici noul. In acest sens trebuie văzute şi apreciate pre­zenţele la simpozionul de săptă- rnina trecută: dl. profesor dr. do­cent Mihail Bogdan,' conf. dr. Ioan A. Popa, studentele . Anca Coldea, KSble Csilla şl Carmen Berinde, invitaţii dl. V. I. Frun­ză, directorul Teatrului Naţional

boiul de ţesut, cultivînd tradiţio­nale .haruri alâ femeilor acestui' pămînt. Viziunea cromatică a Manuelei Qptiş este de o mare sensibilitate, vădind o deosebită grijă pentru îmbinarea culorilor. Privind lucrările, rămînem cu impresia dătătoare de speranţă că ne aflăm in faţa unei artiste de mare promisiune, aflată în zodia limpezirii, înzestrarea ei conducînd Ia realizarea unor 6- pere ce se circumscriu noului su­flu din arta tapiseriei ’

. \ . Emil MAIOR

Cluj, d-na Miriam Cuibus, actri­ţa ce nu mai are nevoie de pre- • zentare. d-1 Marius Şopterean, a- sistent reşie, Bucureşti, d-1 Dan Leonard. actor la teatrul „Puck".

A fost o sesiune de comunicări reprezentativă. In primul rînd, prin cei prezenţi. Apoi, prin lu­crările prezentate, lucrările dis- tingîndu-se prin ţinuta ştiinţifi- că, prin deschiderea unor noi oăi de acces spre Shakespeare, spre teatrul său în mod deosebit: re­ceptarea şi interpretarea textului dramatic shakespearian de cele­lalte arte (prof. dr. docent Mi­hail Bogdan); corespondenţe ale textului draniatic cu arta plasti* :că, durabilitatea artei 'în funcţie de permanenţa ideilor, sensuri­lor, simbolicii-- (asist«-univ. .Ma­rius Şoptereanu); Shakespeare- poet disident (conf. dr. Ioan A. Popa); Paralelisme şi interpre­tări teatrale, . reîntoarcerea . Ia Shakespeare prin piesele: „Co­respondenţe între Shakespeare şl regina Elisabeta1* de Gyârfâs Mi- _ klos, „Vărul . Shakespeare" de Marin Sorescu şi „Elisabeta, diri întîmplare o femeie" de Dario Fo (V. I. Frunză); definirea per­sonajului shakespearian, „nebu­nul" profesionist şi „nebunul" filosof'(Anca Coldea); trăsături renascentiste în definirea relaţii­lor interumane (KGble Csilla); ciclieitateta timpului văzută ca - pendulare sau reîntoarcere la a- polonic, şi ^demonic (Carmen Be­rinde) .

Aserţiunea „despre Shakespea­re s-a scris totul" cade. Acest simpozion dovedeşte încă odată că Shakespeare ■ se citeşte,* . că este privit şi abordat dln variata unghiuri şi, perspective• şl, ce-1 mai important,. este > înţeles.

Iîcmostcne JŞOFROl*

Page 4: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

A D E V Ă R U L D E C L U J P A G IN A 4

Cooperativa > ,IG IE N A " -ÎN AJUNUL GREVEILuni, 27 mai a c., îa prinz, îa sediul central al calculul salariilor s-a modificat în defavoarea muri-,

Cooperativei „Igiena", _un însemnat număr de citorilor direct productivi şi îri urma căreia 10 lamuncitori a încercat uri dialog cu conducerea, ne- şută din muncitori au ieşit'„în, rpşu", au răbufnitfinalizaţ'din cauză că preşedinta se află în de- cînd s-a aflat că nu se mai dau banii de avans, plasare, iar vicepreşedintele era în-concediu medi-^Prezent la proiectata întîlr.ire cu conducerea, li--cal. Nemulţumirile, acumulate în timp, în special , derul; sindical Vasile Ilea .ne-a răspuns la cîtevadupă decizia nr. 8 din februarie 1991 prin care -întrebări: . •' — Cum ş-a ajuns !a situaţia în care muncitorii dumneavoas­tră să nu-şi ia salariul?

Presupun că prin creşterea masivă a cheltuielilor. Spun „pre­supun", deoarece nu am avut ac­ces la datele contabile ca să pot afirma sigur un lucru. Ma­terialele cu care lucrăm, de pil­dă, sînt impozitate de trei ori o dată la cheltuieli materiale, a doua oară le plăteşte clientul ţi, a treia oară, intră în cheltuieli­le totale. , ^( De ce nu se plăteşte, acum, avansul? ; -

— Explicaţia: oferită a fost a- ceea,că,'. neavînd asigurate inte-

'gţal salariile, şe. suspendă avan- 7sul penţru a nu ajunge 'ca la salar să aducem- bani djş-acasă; ’

‘ — V-aţi negociat salariile ?— Nu poate fi numit negocie­

re modul , în ■care s-a procedat Ja 'noi. Lă'^iiegocieri" nu ’ au parti­cipat nici sindicatele nici repre­zentanţii muncitorilor diri pro-

' ducţie. Sindicatele- nu ar; fi- ‘ost de acord 'cii. reactualizarea*. $nca->..

drării oamenilor pa trei catego- . rii, încadrare făcută din birou, în urma aplicării nu> ştiu cărei grile venită de la centru, s-a a- jufis ca un angajat cu peste 2V

. de \ani: vechime să aibă catego- " ria I, iar fiica lui angajată tot în cooperativa noastră, .să aibă.^ca- tegoria a Il-il! .

— Toţi salariaţii sc află îţi aceeaşi situaţie? , . / - ;

— Nu. TESA faci? excepţie, luînd salariul integral. Ei. şi-au negociat între ei salariile.

— Problemele sînt cam multe. Ar trobui, poate, o consultare mai largă. '■ ^ ■' : -

— Ar fi absolut, necesară ţi­nerea adunării generale coope­ratorilor; De altfel, dacă era să aplicăm deciziile, forurilor supe­rioare : (UCKC'OM şi Consiliul Na­ţional' ăl Sindicatelor Libere, din

. Cooperaţia Meşteşugărească),' tre­buia să- organizăm /adunarea ge­nerală- pînă la sfîrşitul acestei iuni. Sindicatul a cerut; în sens, acest lucru. -

■ -"—'Şi? _ ,

% — Am primit răspuns, scris;\Sn carc, printre .altele, „se precizea­ză;;, jf» conformitate cu "Hotă.rîri- le 1, si, 2 ale UCKC'OM, primite la cooperativă în 14 mai a.c., am luat măsurile . de. difuzare ' în toate; unităţile a acestor hotări^K şi a .s'tatuteioi; .celor -3 'forme sub

'care poatd reorganiza coope­rativa .noastră' pînă la 31 iui ic 'reţineţi data — nota interiorii-, toruluij pentru ca toţi cooperato­rii să poate studia şi a pUtea-op­ta în deplină cunoştinţă de ca i/ă asupra formei pe care o doresc.": — Iii- ce să reţin termenul de :it iiilie ? '

— Pentru că organizarea adu­nării generale se tărăgănează in­tenţionat. Dacă ' trecem de 17 iu­nie, dată 1 imi‘tâ pînă -la care tre- buie să comunicăm Bucureştiul ui,

opţiunea organizatorică, rămînem ee-am iost înainte. Ghiciţi cine doieMe acest lucru 7; ■-,-. - v

Maria SÂNGEORZAN De marţi dimineaţa, unităţi: ale

Cooperativei „Igiena1-: au ; intrait-. în grevă. ‘ :<■■-!.- - .._;■

PRECIZĂRI;;privintl modul dc.câlcul al ajutorului de şomaj pe luna mai 1991.

; u i‘ i n e l e u n u i a n u n t . . . g r e v i s t; i *i Urmare; a „ Anunţului,"-1 pu blicat _ .*în; :„Mesager(il v Transilvan» ;■; (nr, ■ -132, marţi, 28 mai) prin. .car? ‘Sindicatul liber\independent Tro­leibuze din cadrul R.A.T.U.C. fa­ce-cunoscută: începerea - „grevei

• cu data de 28',mai,1991“, dar şi a zvonurilor. ;şi- telefoanelor ,prir mite la redacţie; am - făcut o de-,

.'plasare în .teren, iţiteresîndu-rie /chiar la -faţa locului. ţAm stat (le

/ :vorbă cu dl.s Mircea, Bunea, lider sindical.; Ce am reţînuţ şi ce este,

-adevărat: sînt nemulţumiri legate de salarizare, de. penalizările da-,; .te, „dar de aici pînă, la greva ge-

f r r r r w “ ‘ irr r « r f f n

nerală mai; e“. Dorinţa; liderilor :sindica'ieste de . a - epuiza toate mijloacele posibile ide rezolvare - a situaţiilor: cu care so oonfrun-, •tă în; prezenţ : Abia. apoi.. ,s, ; "' în contextul transportului , lo­cal, .intcnU adegvevăa, eitorva

.. de ,1a Troleibuze,apare ea un- act izolat. Păcat de jnei-yljjşi de tim­pul irosit cii telefoanele date...;■ „Trăiască sfîiita democraţie"! Noi ne, permitem să. punem , o singură între baie: ta cui ? ...

■/ " . ; v , ; , ;Şf totuşi grevă ceior de -la

Troleibuze ...a avut loc. O grevă" < e s r '

SITUATÎA LOCURILOR VACANTE LA .DATA DE 27 MAI 1991a 20 dulcheri; : 20 zidari, 3

,p«ungiii la Antrepriză: ,de; ..con- '/Muncitori necalificăţi- femei: ,- ;• -• 5 vînzători , volanţi absol­venţi a 10—12 clase Muncitori necalificăţi,''bărbaţi:

"■'m 10 muncitori la Romaim s.a.' Aghireş . „ .Muncitori calificaţi bărbaţi: '

• 5 frezori cat. a III-a; 10 : strungari cat. a III-a la Societa­tea comercială „Unirea" s.a.

• 3 tinichigii la Societatea co­mercială de reparaţii si exploa­tare (I.U.G.C.T.). ' ' .

• 30 de dulgheri; 40 de zidari; '5 zugravi: .10 instalatori; 20 be­tonişti la Societatea comercială TCI contrat for general; - ] :

S ţru cţn in d u s t r ia le ;,-ff.i 30 instalatori;'300 zidari;;iă : Societatea / : comerciala de con­strucţii „Transilvania" .; • 55 dulgheri cat. 2—4; 45 zi­dari ."cat; a IV-a Ia Societatea

- de. construcţii „Napoca";e 25 fierari-betonişti cat 2—1

Ia ACMR (Şmitieruî Diriibul Ro­tund);' '

• 5 sudori cu oxiacetilenă sau tăietori cu flacără la I.lV'Mtî;

• 3 lăcătuşi; mecanici pentru întreţinere maşini • de ţesut la Societatea comercială „Argon" s.a.

care, fişa cam ne-a declarat domi nul director, ing. Liviu Neâg, a fost „declanşată ilegal; contrar contractului colectiv de nun o Încheiat". Tot de la dl. director am măi aflat că pentru vasigura- rea unhi: flt:x şi ritm. normal al transportului.' în , comun, -a fost supliment it numărul -tramvaielor

cel ai autobuzelor. . •D. SOFUON

; IMPORTANT PENTRU.PENSIONARI! ; 1

Uniunea’ judeţeană Cluj â" pen sionarilor (b-dul Eroilor ’ nr. 44,' ap;, 2—3) anunţă pe toţi. • mem­brii. săi că incspînd cu data de 1 iunie a.c., va funcţiona dispen­sarul medical, ce va • acorda-asis- ■tenţă.jnedicală gratuit pentru toţi, membrii U'GjP.R. din.municipiul Cluj-Napoca-şi. din judeţ. ,

Dispensarul * funcţionează la se­diul mai; sus amintit al uniunii, cu program între orele 9—-12 în fiecare zi lucrătoare (deci, eu>ex- cepţia sîmbelelor,, duminicilor, şi a sărbătorilor* legale). . ,

Pentru acordarea gratuită; a consultaţiilor este necesar a se prezenta legitimaţia de membru a U.G.P.R. vizată . pe anul in curs. ■ ' - .

Coprjitctul. ekccutiv al Ijniunu judi'ţrnc Cluj a pensionarilor

Conform art. 3 din Legea nr.: 1/1091, : cuantumul ajutorului 1 de şomaj se determină luînd ca ba­ză de calcul salariul de încadrare negociat înainte de a' deveni şo­meri sau salariul, minim pe eco­nomie — 5.973 lei pe luna mai.

;Salări-ul_ininim. pe economic se ia ca hazâ de: calcul pentru toa­te categoriile de absolvenţi de . în'vâţcfmînt' care âu .împlinit 13 ■ ani şi îîu au- fost încadraţi în muncă, prCCUin şi pentru per.Soa- . nelc care 1 aţi! lost--: încadrate în miincă .şi au avut salariul de in-', cadrare mai* riiic de 5.975 lei (nu- a,:fost negociat).-. ; ' . . :

. EXEMPLU DE CALCUL; ,,

• salariul miniin pc economie, ■5.975 lei ; ; . ' : ’ . P " : '

o impozit rctinut- conform' 1IG 219/91' 1,257 lei

• salar net indexat 4.718; lei ',

J.a are;! cuantum al- salariului nemdexat minim pe economie se

'aplică coeficienţii ^prevăzuţi la art.: 3 din Legea nr. 1/1991. Ast­fel-

• absolvenţii, de învăţămînt preuniversjtar: şl persoane cu \Or- chime- mai mică de 1 an: 4.7111 *e.ix40Vo .-= 2.831 lei , ,

• 'absolvenţii de invăţămuit su-

că de 1—5 ani: 4.718 leiX 75»/,"’ = 3:539 lei' V Ş .-i. • persoane cu vechime. între S—1-5 ani: 4.718 leix80Vo' = 3.774 loi; ”, '

■■-. ; : ..' . - . , ,, .-/■■r persoane cu vechime peste"

13 ani.: 4.718X85% = 4,010 lei.Persoanelor , beneficiare de'. a-

jutor ele şamaj care au avut sa­lariul negociat liV se .stabileşte cuantumul ajutorului de şomaj şi din acest salariu, V calculîndu-se din salariul, net indexat (salariul negociat m inus . impozi.tu)) „urmă toarele proiiânte':^ . , '

• -vechime, de la Ir—5 am —3(>V-i din' salariul net indexat,

• vcchime '5—15 ani -—-55?/» din salariul net indexat;.

• vechime peste 15 an i — 'E0% din- salariul net indexat ■ •-.•>••>•, .

în acest fel, există; posibilita-, tea; alegerii de către persoana ke-‘ ncficiară de ajutor: de şomaj a

. soluţiei care o avantajează. ■ .Piaţa ajutorului de şomaj' se

face prin Direcţia de’ poijtă şi te­lecomunicaţii în ! perioadă " 3—12 ale fiecărei luni; perioada de pla­tă fiind 16 (luna anterioară),— .15 (luna curentă), De exemplu, în perioada 3—12; iunie aTc. se;vă face plătă ajutorului de : şomaj aferent perioadei 16 aprilie -: — 15 mai a.c

ec. Adrian TfNIS Şef Oficiu plasare forţă do miiiuă

pcrior: 4.71b leiX70a/ o ^ 3.303 lei : , • persoane cu vechime Sn mun-

r r r r . ^ T . - r r r ' v ~ D n n n r n a n n D O D O D m c i n n D n a D D Q C J t rt.ii,'t;:if,ii|DL

municipiu şiTVă veţi convinge..• PE: SCURT• I.rM&V S-A . INŢORS Pil

DOS. Mai nou restaurantele vînd;

. IN -■JUDEŢUL'- :,:CLllJ,«la':o;populaţie' de" aproximativ 750,000locuitori există -16 spitale cu 8.970

. • » •• v . j_ *• de paturi şi; 30 1 de case de ))aş-pnn cqrnert stradal, foi de dafin, ţe ! > locuri.'Es-Ş‘)î‘e de; lanme, plicuri ;cu . ceaiţ ' tf> nntin rămîne săborcane cu smintina >iar cofeta- >

-riile — între noutăţile de ultimă oră — telemea; în unităţile „Ali­mentara" se . pot cumpăra,/Ja discreţie; damigone .de mare ea- . pacitate, recipienţi de mase , plas­tice, sacose din rafie şi alte ase-- ; meiiea .^specialităţi'de profil"; în '

; prăvăliile . de tşxtile-încălţămihte ni se oferă .'qjirtuşfi'cu ţigări stră- . ine;, 'Sucuri rfişlfurăle. Chia'r şi :ay\.prozarele 'ne'"îndeamnă cu-ţigări şi-ivipolitane itrăirie, Pe cînd la tutungeni '.şr’;la ,,unităţile de di-.,, fuzare a prc-sei. pui de o zi, hal­va şi răsaduri pentru grădinărit.?-••

♦ EXIŞI f\ O RAŢIONALA DE- 'CI7.IE a Primăriei municipiului Cluj-Napccă priri care şe vrea ■

■ o legaţizare civilizată a-’ comer- ţului stradal.; Dar cei care au o- blîgaţia să asigure aplicarea ei o - fac / sporadic ş i . cu timiditatea ,

'specifică domnişoarelor, nu orga-, iielor de ordine. Plimbaţi-vă prin

e mult, -feste puţin, rămîne sa apreciaţi prin operaţia de îmuâr- lii-e. : *

• PE STRADA IIOREA, la n*.fl, so pregăteşte o surpriză ,gas-, tronomică ,pe care, o presupunem a! fi dc ,excepţie.

• APA DIN ..,, PIATRA.,:, De.foarte ■ multă vreme, printr-un a- numit - loc din zidul de sprijin construit în zona staţiei ;CFR de scurt-parcurs din Cluj-Napocă, se scurge ;apă. Care să fie sursa ? tTriji presupun că ar fi vorba de

,izvor;alţii că provine dintr-o conductă spartă. - »

• LA DOI PASI de Iluedin se va realiza o fabrică .de bere. în zonă există hamei, Ia fe l. cerea­lele necesare, precum şi :oameni cu iniţiativă.- De fapt, ultimă,_cpn- diţie este decisivă. . .-

ARGUS

REPUBLICĂ SAU MONARHIE ?(urmare din pag.. 1) ~ -

tru republică şi .5 s-âu arătat indiferenţi. La cate­goria intelectuali, din 50 de persoane cărora le-am ’ pus întrebarea, 39 au fost pentru republică, 8

.pentru nipr:arhie,x3 1 erau împotriva... Frontului. La pensionări, din 100 de persoane, 78 au optat pentru republică, 15 pentru rege, cinci s-au arătat dezinteresaţi. La studenţi, din 50 de persoane în­trebate, 34 sîrst pentru republică, 8 pentru monar­hie, 8 sînt nedecisi. La categoria ţărani, din 30 de persoane interogate, 23 s-au manifestat pentru republică, patru pentru monarhie ş i -3 sint-înafnra problemei. . - ’

Iată, însă, şi cîteva răspunsuri comentate: Muncitoare,’ ,,Someşul": Să nu v-aud cu monar­

hia, că-mi vine să vă bat. L-am votat po Iliescu şi, dacă mîine ar fi alegeri, l-aş vota din nou. Orice- aţi spune, era mai bine înainte" '

Economistă: „N-am votat .Fiontul şi nu sint cu ei. Dar nici să il aducem Înapoi pc rege".

Inginet: „Cred că, la ora actuală, venirea'rege­lui in ţară este singura soluţie care ar putea scca-: tr. ţara din criza economica. Sprijinul Occidentului nu-1 putem obţine altfel."

Asistentă inedicalS: „Acccpt şî monarhia, orice, numai să scăpăm de ăştia".

Istoric: „Nu exclud monarhia, dar dară ar fi să aducem un rege, atunci cred că ar trebui să ne gîndim Ia prinţul Sturdzâ."

Muncitoare: „Oricine ar veni,- tot nu ne mai scoate nimeni din dezastru".

Studentă: „Sînt pentru republică. Nu ştiu dc ce." Cadru didactic: „Dacă regele Mihai nu ar fi sem­

nat actul dc abdicare şi ar fi făcut ca mania rc-

gj.nei'-Elisabeta I a Angliei, i-aş recunoaşte fiica drept siiverană. Aşa. cînd le-aud pe principese cu „Mon pays" ! “ , -

Pensionar: „Eu am trăit pe vremea regelui şi pot să va spun că atunci au fost vremyri btine".

Peiisionar: „Ce monarhie, ri-aţi prins dflmnea- ’ voastră vremurile vechi cînd-umblam desculţi, că, nu v-ar mai trebui monarhie".

Monarhist: „Regc'le va veni oricum şi va salva ţara". '■ ' ■ '‘ Muzicolog: „Sînt pentru organizarea unui refe­rendum îri această problemă. Să ştim precis cîţi nu mai sînt cil preşedintele Iliescu". >

Muncitor: „De ce să vină .re'gele ? Să-i dăm vi­lele lui Ceauşescu?"

Casnică- „Nu ne trebuie rege, că pe urmă nu mai scăpăm de el:“ '

Pensionar, U.D.M.R.: „Sînt şi rămîn pentru re­publică." ..4 ' ' i

Tntclictual: „Mărturisesc că nu ştiu mai nimic despre monarhie". ' • y

Sătean, pensionar: „N-am. făcut niciodată poli­tică, nici înainte, nici .acum. 'De avut, ani avut ce-mi trebuie, că am muncit. Acum mi-e plin ca-

, pul de problemele mele, nu mă gîndesc cu la po­litică." '

Ziarist, coleg:',,Nu de’ şeful statului 'depinde bu- năit: irea naţiunii. Evident că sint pentru republică,"

N.B. Aducerea în - discuţie1 a opţiunii între re­publică şi monarhie implică alte două aspecte fundamentale: modalitatea de instaurare (referen­dumul nu va da curînd cîştig de cauză monarhiei, lu­cru de carc, bănuiesc, sînt conştienţi şi susţinătorii) şi faptul că, Sn orice alternativă, partideie politice au nevoie de programe politice şi de alternative guvernamentale.

(Urmare clin pag. I)

scopul ei a fost de a democratiza P.C.M. însă, cu regret C.G. al P.C.M: n-a acceptat ideea. în a- junul referendumului' unional, Platforma a ieşit din partid. La8 aprilie, conferinţa republicană a decis ca platforma să se trans­forme in Partidul Comunist In­dependent "pe platforma democra­tică. Scopurile partidului sînt:1. Crearea statului independent şi suveran nealiniat la U.R.S.S.; .2. Privatizarea averii republicii, înafara uzinelor'mari; 3. Impozi- ’tivole să fie echitabile; 4. Crea­rea fondurilor pentru anumite pături socialo; 5. Crearea fondu­lui de risc şi stabilitate; 6. Adop­tarea legilor antimonopol; 7. Des­chiderea- hotarelor, confederaţia cu România; 8. Crearea şi educa­rea conştiinţei naţionale comune, în scopul, aresta eu editez revis­ta „Neamul Românesc", cu cir­culaţie românească ln diaspora română din întreaga lume.

— D-le Grăjdieru, cc impresii personale aveţi dcspr0 Gorba­ciov şi Elţiti?.

— în ceca ce-1 priveşte pe Gor­baciov, el produce impresie plă­cută, un om sociabil comunica-

lica■ / < ■ ’ : ■ . tiv şi o fire adine democratică. Dar e nevoit să manevreze, e bătut de stingă şi de dreapta, ,E- xistă încă în ţară o largă încre­dere în el, Gorbaciov e o figură a secolului XX. Eu personal ' îl socot măi presus decît Lenin. El a distrus imperiul şi totalitaris­mul pe plan mondial. Dar el vrea să păstreze Uniunea Sovietică ca stat integral. - Tragedia lui ‘ este incompatibilitatea dintre politica externă şi politica internă; aces­ta este punctul lui cel mai vul­nerabil, ce poate să-l şi detroneze ca pe' o figură politică. Elţîn nuo o figură de talia lui Gorbaciov. lîl a cîştigat popularitate prin cofitrapunere lui Gorbaciov. As-- tăzi, Elţîn şi Gorbaciov în viaţa politică sînt antipozi. Elţîn duceo politică de consolidare a for­ţelor democratice din Uniune, coca ce e obiectiv şi în folosul Moldovei. Dar fn planurile lui de viitor. Moldova nu intră, pentru că el- e pentru o Uniune pres­chimbată. .Nu este exclus ca El­ţîn rcspingînd pe Gorbaciov, Sâ se transforme In dictator. El este un om foarte dur. un ddmocrat dur, care poate să evolueze îns­pre dictatură,' “!■*. i- ;

Page 5: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

P A G IN A -5 A D E V Ă R U L D E C L U J

i SOCIETATEA COMERCIALA „SUINPROD- ;BONJIDA S A

COMPARÂ CEREALE (PORUMB, ORZ, GRÎU) în cantităţi-nelimitate, la preţurile pieţii prin nego-

- c f e r e i - - f ‘ v - " - ' ;■Cumpărarea se face in lei sau schimb cu tineret

parelmln echivalent 8 kg. cereale la 1 kg. greutate vîe:pqrc. V'- -

Doritorii pot apela la sediul societăţii din- Bon­ţida, direct sau prin telefon: • 95/13-47-27 şi 952/1-29-83: (755/B) - • ' :.

SOCIETATEA COMERCIALA „SUINPROD" BONJIDA S A.

(fost I.S.C.I.P. Bonţida) cu sediul in Bonţida, judeţu!> Cluj, telefoane 95/13-47-27 şi 952/1-29-88 . i

anunţă vacante următoarele posturi:/ J •->inginer şef mecano-energetic •• jurisconsult -• economist principal.Airgbjarea se -face prin concurs sau examen în.

■: condiţiile Legii nr. 30/1990. _ '' Societatea mai angajează salariaţi calificaţi în

meseriile: —. •m ăcelar,..f, «-tranşator r, .>■■•s. **mezelar , .S-"-<j8liinteresciţl' se pot informa prin telefon direct sau în scris la sediul.societăţii. .

/Societatea\oferâ> salariaţilor săi - următoarele ţ ovantaje: . • ;.- ' Iv •*; • salarizare conform Legii nr. 14/1991, avînd:

surse proprii ţi sigure de finanţare;• transportul gratuit cu-nrtijloace proprii la şî de

la serviciu; ‘ \ } : i ": \ tv\ i^^-masă caldă zilnic la prînz de calitate şi la

i;pre£avantajos; ; ; ■ P; .•^aprovizionare*» familiei cu carne, produse din;

'carne:şt alte alimente necesare;• asigurarea, la cerere, a unei suprafeţe de te*'

renarabil de pînă ia 0,50 ha, pe care le poate cui-1 itiva cu legume şi zarzavaturi sau alte culturi. .

. . . .......... • - ' (755/C)

SOCIETATEA COMERCIALA „SUINPROD"V - BONŢIDA S.A., jud. CLUJ

(fost-J.S.G.I.P.), din judeţul Gluj, telefoane: ;•••;: rv 95/ 13-47-27 şi 952/1 -29-88oferă spre vînzare tuturor celor interesaţi (persoa- nş particulare şi , societăţi comerciale) _

• animale vii din specia porcină, din rasele: Marele alb, Landrace, Duroc şi metişi dintre aceste rase. ; •.-1.--

Societdteă comercială, SUINPROD Bonţida S A i oferă porcine în număr nelimitat din categoriile:

• purcei înţărcaţi, tineret porcin; pentru areştere şi îngrăşare,. indiferent de greutate, tineret porcin pentru prăsilâ (vieruşi şî scrofiţe) In rasă curată sau-metişi FI. scrofiţe vizibil gestante. ;

Pentru amănunte, doritorii se pot interesa la.se- diul societăţii, direct sau prin telefon. (755)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SUINPROD" x -, BONŢIDA S.A.. jud. CLUJ

comunică tuturor celor interesaţi, persoane fizice, câ întreprinde acţiuni de cooperare în creşterea şi îngrăşarea porcilor la 'domiciliu, în condiţii avanta­joase, pentru ambele părţi.

Pentru detalii doritorii se pot interesa la sediul societăţii din Bonţida, judeţul Cluj, telefon: 95/13-47-27 şi 952/1-29-88. (755-A)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „LUCACIU Şl FIII" vinde din stoc:

• saci şi pungi din folie polietilenă."Angajează voiajori comerciali cu plata în re­

mize - Adiesoţi-vă la telefon 95/13-65-08. (2230)

C.A.P. PANTICEU, anunţă vînzarea prin licitcţţie, în data de 2 iunie- 1991, ora 14; a următoarelor mijloace fixe:

• brutărie«•grajduri ' ’• magazii• saivane V /• autoturism Gaz diesel'• tractor plus remorcă '• alte obiecte de inventar. (2088) : v

x a n u n ţ i -

NOUMTonfecţionez jaluzele material plastic,

tip „Neckerman“ diferite culori şî rulouri plastic.Telefon: 16-39-34. (2224/A) , ; jl ; .

[SOCIETATEA COMERCIALĂ „SARES" S A ' (FostI.U .GJ.C.)

. ., r str. Fabricii nr. 145/A Ciuj-Napoca execută, pentru' regii.-societăţi şi persoane' fizice, următoarele lucrări: ■ : •

f • reparaţii de orice natură pentru excavatoare, buldozere, cilindri compactori, macarale şi / auto­macarale de orice tip, tractoare, mijloace de transport indigene, şi din import, reparaţii „servi­ce" pentru autoturisme de orice marcă, asistenţă tehnică cît şi confecţii metalice de Orice natură.

Dotarea tehnică, cît şi gradul înalt de speciali­zare al personalului nostru asigură servicii de bu- nă..calitate, Ia preţuri avantajoasei (667)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „TEXTILA ROMAT - i . S A “ CLUJ

str. Salcîmului nr. 37 -■ oferă spre vînzare următoarele produse:

# deşeuri fire vîscozâ# deşeuri fire PNA >.# deşeuri fire lîhâ > >

-c $ .deşeurMireJ'ES# deşeuri fire celofibră# capete şi fişiî ţesături intre 0—20 cm din

lînă; PNA, vîscozâ (se. pretează la ţesutul covoa- relor manuale) , , ‘ _

# fîşii ţesături între 20—90 cm : *Produsele se. vînd-Ia kg,, preţurile' sint negocia­

bile. < 7 7 5 ) , .

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE ’ CLUJ-NAPOCA

, . cu sediul în B-dul 22 Decembrie 79, etaj ll invită asociaţiile de locatcrfi şi agenţii economici Ia biroul abonaţi pentru perfectarea contractelor de furnizare a agentului termic şi a a p e i calde mena­jere., după următorul program: - ’

• cartierele Mănăştur, Mărăşti, A. Vlaicu, în pe­rioada 27 mai — 15 iunie 1991 :

• cartierele Zorilor, Grigorescu, Gheorgheni, Pata, Centru în perioada 16 iunie — 30 iunie 1991

• agenţii economici 1—15 iulie 1991.Relaţii cu publicul în zilele de luni, mdrţi şi joj;

între orele 8-17, miercuri şi vineri intre o re le 8—13..... : (772)

CLUJ-NAPOCA

anunţă scoaterea Ia concurs a următoarelor pos-: turi didactice:

FACULTATEA1 DE INTERPRETARE”'Catedra instrumente de suflat şi percuţie:• Poziţia 16,_ asistent, disciplina corepetiţie ţrom-

petă-comCATEDRA DE CANTO: • ’• Poziţia 16, asistent, disciplina corepetiţie-canto FACULTATEA DE COMPOZIŢIE, MUZICOLOGIE,

PEDAGOGIE MUZICALA Catedra de muzicologie, pedagogie, dirijat cor

academic:• Poziţia 13, lector, disciplina folclor . ■'Catedra de compoziţie, dirijat orchestră:• Poziţia 20, asistent, disciplina limba engleză Candidaţii Ia concurs vor, depune la Rectoratul

Academiei de muzică „Gh. DimiT din Cluj-Napo- ca, str. I. C. Brătianu nr. 25, pînă la data de 9 iu­nie 1991. cererea de înscriere însoţită de următoa­rele acte: • diplomă de bacalaureat şi diplomă de licenţă în copie legalizată • memoriul de activita­te profesională şi ştiinţifică • lista lucrărilor şi co­municărilor ştiinţifice şi didactice prevăzute de Le­gea nr. 6/1969 privind statutVil personalului didac­tic din România şi precizările Ministerului Invăţă- mîntului şi Ştiinţei nr. 37.331/1990. '

Relaţii suplimentare la telefon 11-59-73 Cluj-Na- poca. -

Anunţul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 33/10 mai 1991, partea a lll-a; (779) -

\

SOCIETATEA COMERCIALA LEGUME-FRUCTE v ' . S,A. CLUJ ,

cu sediul în Calea Baciului nr. 1-3 # * vinde direct din depozit la unităţi de stat şi lo

. particulari cartofi calitatea a ll-a, la preţul de 3 Iei/kg. (778) ? : ;

. S !C „RUTTRĂNS- S.A.

vinde din stoc: _ . ••^tractoare rutiere U 1010 dublă tracţiune.'

Preţ informativ 200.000 lei - ;• autobetonieră cu motor auxiliar. Preţ informa

tiv: 173.800 lei . J- A• camion fără caroserie. Preţ informativ: 81.000 ■

■lei ; I r • •' . ■ ...> remorci joase troiler 12—20 tone. Preţ informa*

tiv: 28.000 lei n ■ •• prese electrice pentru napolitane . ,1

r • malaxoare .pentru mortar, capacitate 80 I.• vinde la licitaţie: i; ' . j• două buc..autodubă transport persoane şi măr*

furi în stare de funcţionare • . , .• şase buc furgoane platformă 20 tone cu re*,

morchere Kraz şi'RABA "tj",■■' • tractor pe şenile S. 650 -- ’ • rezervoare metalice cu capacitate de 1800 ,1şi 600 I. i. v/' t. .yy.: \ -v ‘ Licitaţia' va avea Ioc la sediul societăţii''— Ca* Ica Baciului nr. 47, în data de 6 iunie, orele 10.

Informaţii suplimentare la telefon 18-50-15. -r bt* roul Producţie. (791) : . . . > , . / - •A /V W W W N A A /V W n/ W V ^ v v C V A ^ /V W V V V W V vV V V V V V N

C A P . GHIOLŢ r TAGAvinde prin licitaţie, în 2 iunie 1991 ■ -i • camion 4

v ”’ ’ *’ . ‘ ' • ‘ : " f Al \* pătule porumb •' •

• moară furaje grosiere• instalaţie Irigat. (2234) ... •

A » Y vVS^ W 'I/W S ✓ s A /W ^ A ^ /W s / '/v ^ V W v ^ /v ^ ^ ^ 'V V W k ^

FIRMA STRĂINĂ CU AUTORIZAŢIE vinde maşini pentru jocuri mecanice.

Informaţii: numai joi, între orele 16-21; Str/Gri* gore Aîexandrescu nr; 21, bloc O. 1., ap;, 164; *

V ' (2233)

~ SOCiETATEA COMERCIALĂ „tRANSCOM“ S.A; _ ;

Cluj, str. Cîmpina'nr. 51—53 execută cu promptitudine transporturi de mărfuri pentru societăţi comerciale, regii autonome şi per­soane particulare, cu mijloace de tranasport de capacitate de*la 1—20 tone. s, 1 >-

Practicăm tarife avantajoase, negociabile! , Relaţii la telefoanele: 14-14-16; 14-14-98;

14-29-37; telex 31251 >(794) .

ANUNŢ /.

Angajăm distribuitori presă.Informaţii: telefon 15-39-70; sau str. Tulcea nr.

24, (795) . - ' . . - 'v , ./ ' - .

CONSIGNAŢIA „ONYX“

str. Potaissa 13, Cluj primeşte marfă în vederea deschiderii.

Orele: 16-19. (2091)

ELECTRONIC-SERVICE CLUJ SHR.L.• organizează expoziţie la Gyor — Ungaria, cu

produse, mărfuri şi servicii oferite de România. Ex) poziţie internaţională )în atenţia producătorilor. Relaţii;, telefon 11-56-12 sau la sediul firmei din B-dul 22 Decembrie nr. 46.

• oferim spre vînzare TV color şi alte produse electronice, ţoale noi, cu garanţie. (2092)

ANUNŢ -In ziua de 31 mai 1991, ora 10, IA S . POIANA*

TURDA vinde prin licitaţie• două autobene basculabile R. 8135, de 6,5 to­

ne, în stare de funcţionare. \ Telefon: 953/1-69-17. (2751)

Page 6: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

A D E V A R U L D E C L U J P A G IN A 6

„DORIŢI SĂ LUCRAŢI W STRĂINĂTATE?" r AGENŢIA „MERIDIANS OVERSEAS JOBS ÂGENCYaaduce spre cunoştinţa clienţilor- săi, transformarea.

' 'âcesteîa îri societate mixtă româno-israeliană cu răspundere limitată sub numele; „MERIDIANS" Ltd. (S.R.L.) cu sediul în Bucureşti, continuindu-şi acti­vitatea privind serviciile de intermediere şi Consul­ting pentru obţinerea de contracte de muncă in ^străinătate, păstrind în evidenţa sa computerizată joţi solicitanţii înscrişi pînă în prezent, precum şi

. taxele achitate. - - ’ 'începînd cu 15 mai 1991-,-au fost reluate înscrie- ,

Vile pentru noi solicitanţi în ţările: Israel, Spania şi Africa de Sud.. '

Pentru a obţine informaţii cu privire la condiţiile de înscriere, cei interesati pot trknite pe «adresa: „MERIDIANS” Ltd; (S.RÎ.) C.P. 1-694 Bucureşti: autobiografia profesională adresa completă, nu­mărul de telefon şi chitanţa cu care s-a achitat, la poştă taxa de 150 Iei în contul or. .40.80.11.01 des­chis 16 Banca Comercială Sector 5 — Bucureşti.' Penttu relaţii suplimentare, cei interesaţi se pot adresa în scris pe adresa C.P. 1-694 Bucureşti sau urmărind revista societăţii care ap*jre lunar sub denumirea „MERIDIANS".. Prezentarea Ja sediul firmei se face numai pe baza unei prpgramări prealabile comunicate nomi- , nai fiecărui client, după ce acesta se adresează firmei in scris. (2068)

AGENŢIA DE TURISM A UJiC.C. CLUJB-dul Eirojlor nr. 9, telefon 1-12-23 -\

oferă bilete de bdihnâ şi tratament în staţiunile j . ' • FELIX - 14 iile - preţ: 5.390 Iei/pers.(sezon), -■ hotel cat. I A. . v f î

© GOVORA - 18 zile - preţ (inclusiv tratament):, 5.427 lei/pers. (sezon), hotel cat. I.A.; 4.257 l i/ pers. (sezon), vile cat. I.A. ’ . ' ■ — -

• BAZNA - 18 zife — preţ (inclusiv tratament): j 2.178 lei/pers.,"vile cat II. t

• TUŞNAD - 12 zile. preţ: 4.013 lei/pers:, vilă ■ţ'v. ’ cot» | A-*"V'' - - " « • ţ . -v '■

• SINGEORZ B Ă I- 1 8 zile - preţ (inclusiv tra-1 tament): 3.591 lei/pers., hotel „Hebe* I.A.; 3.465; lei/pers., vilă cf. II r

• STJNA DE VALE - 12 zile - preţ: 2.046 lei/ pers., vile - ■ ' . . -- ■

... © SOVATA - 12 zile - preţ: 2.416 lei/pers., hanul „Ursul Negru®, caL l.Â.; 18 zile — preţ (in­clusiv tratament): 5.148 lei/pers., hotel „Sovata” I.A. . .

_ BILETE DE ODIHNA PE LITORAL, ÎN STAŢIUNILE:

© EFORIE NORD, hoteluri „Felix" şi „Azur" (cat. "N.A.) — preţ (12 zile) între 3.828 lei/pers. (extrasezon)

, fi 4,752 lei/pers. (sezon) V ; '' © VENUS, hotei „Cocorul", cct. I.A. — preţ (12 zile) între 3.960 lei/pers. (extrasezon) şi 4.686 lei/ pers. (sezon); preţ (10 zile) între 3.300 lei/pers. (ex-

f trasezcn) şi 3.905 lei/pers. (sezon) .® OLIMP, hotel „Transilvania", cat. I.A.; preţ (10

zile): 1.870 lei/pers.- (iunie); 2.200 lei/pers. (iunie după 10); 3.360 lei/pers. (iulie pînă' In 20);, 4.950 lei/pers. (20 iulie — 20 august); 3.624 lei/pers. (au­gust, după 20); 3.360 lei/pers. (30 august — 8 sepUî 2.728 lei/pers. (9 — 18 sept.). 748-B

„ROMCIM" S.A. - SUCURSALA AGHIREŞ (Fabrica de ipsos). \

Organizează concurs pentru ocuparea postului de:o INGINER MECANIC de profil TCM, MU, UT

(bărbaţi) — un loc pentru serviciul energo-mecanic;• MAIŞTRI, SAU SUBINGlNfeRI de profil tehno­

logia materialelor de construcţii sau mecanic (băr­baţi) pentru postul de şef de schimb — trei locuri; ,

® MAISTRU MINER, profil minier pentru carieră (bărbaţi) — un loc

Data concursului va fi în data de 3.1 mai 1991, oro 9.

Angajează prin transfer sau repa?tiţia forţelor do muncă:

• ELECTRICIENI (caicg. 3-6)- -• ARTIFICIERI MINA la suprafaţă — trei locuri• FOREZORI — FOREZA FC—60 mină la supra­

faţă — două locuri• MUNCITORI NECALIFICAŢl'(bărbaţi)

.Relaţii suplimentare la telefon 13, Interior 115, serviciul Personal. (777)

FIRMA IMPORT-EXPORT „INTERFLUX T.T."

str. Clinicilor nr. 9 .Livrează pe bază de comandă, în termen de 15

zile calculatoare electronice de birou cu bandă şi afişa/, marca „CASIO" cu garanţie: 6 luni şi piese de schimb. (2081) * :

r CĂNTINA-RESTAURÂNT ..I’ORŢEIANUL* CLUJ

' str. Oaşului nr. 90organizează mese festive, pensionări botezuri, pa- rastasuri la preţuri convenabile.,

Relaţii suplimentare la telefon 13-45-77, int. 252.- ■■■■■ - s '(2225)

ROVA ELECTRONIC S;ft.L.

str. Clâbucet 64, ap. 4 (capăt linie tramvai Mă­năştur) execută:

© depanare-vînzqre râdio-TV-video-electrocas- niceV 9 proiectare-producţie-service-aparatură elec­trică şi electronica industrială şi de uz casnic.

: - (788)

R A. „VICTORIA" CLUJ

%angajeaza prin concurs:

• VOPSITORI AUTO Informaţii suplimentare la sectorul mecanic din

Calea Dorobanţilor nr. 18-20 Ciuj-Napoca, tele­fon 11 -81 -50. (776)

"ACADEMIA CULTURAL-ARTISTICA . „UNIVERSAL MNEMOSYNA" CLUJ

organizează cursuri de pregătire în vederea exa­menului de admitere la facultatea de management în cultură şi facultatea de marketing-management în artă. înscrieri zilnic între orele 11—14, inclusiv sîmbătă. 1

Informaţii suplimentare la Prorectorat, str. Me­morandumului nr. 8. (2086)

„ELECTRO-SERVICE” - S.R.L.

; 3400 Ciuj-Napoca, str! Drăgălina nr.-89/2 Certificat de înmatriculare J 12/346/1991, capi­

tal social: 100.000 lei. ■ V/-stă la dispoziţia celor interesaţi — societăţi co­

merciale, întreprinderi, asociaţii, persoane particu­lare etc., cu-următoarele servicii:

• REPARAŢII:© electrice şi electrocasniceO aparate de încălzit \• maşini de spălat © fiare de călcat® rîşniţe de cafea etc. ' •© radio— TV '• montaje electronice.© EXECUŢII:© Instalaţii de lumină în locuinţe şi anexe gos­

podăreşti v .® automate de scară pentru casa scărilor.• .montaje electrice şi electronice Ia cererea

clienţilor© ÎNTREŢINERE:

la toate operaţiile de maisus• orice tip de instalaţii electriceVă. aşteptăm între orele 8-12 şi 16—20 zilnic şi

sîmbătâ între orele 8-14.PREŢURI AVANTAJOASE Şl TERMENE DEJXECU-

ŢIE SCURTE. (2220)

^ C O O P E ^ T Îv ^ llELEC7'ROMECANÎCA^^UJjr^

achiziţionează prin secţia Radio TV, din str. Dece- bal nr. 12 (lîngă gară) APARATE RADIO, TELEVI­ZOARE, MAGNETOFOANE, PICK-UP-URI pentru reeondifionări şi vîrtzări.

•Informaţii la telefon 13-06-39. (774)

SOCIETAtEĂ COMERCIALA ^ŞORETI SJt CLUJ

;T Calea Dorobanţilor :nr. 38 Cluj-Mapoca v prestează cu promptitudine în condiţii avantajoase:

• COMUNICĂRI TELEX'în orice localitate'! din ţară Si străinătate .y. a-

• DACTILOGRAFIERI ACTE;Pentru servirea în condiţii impuse de solicitant,

se poate încheia contract. . : ^ : , ;/ .Relaţii suplimentare la telefon: >11-22-86;

11-18-19. (769) - .

ATELIERUL DE. REPARAŢII AUTO DEJ >

str. Bistriţei nr. 44 execută: ■ -

- • reparaţii autovehicule• confecţii piese auto• confecţii metalice Acces prin Autobaza Dej.

; Relaţii Ia telefon: 952/1-18-97. (769/A) - a... '

ANUNŢI

ADMINISTRAŢIA FINANCIARA A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA .

din Piaţa Victoriei nr. 19 organizează în data de 24 iunie 1991, ora 11, con­curs în vederea ocupării următoarelor.posturi:v

• JURISCONSULT PRINCIPAL ,OPERATORI PRINCIPALI ‘

Cererile se vor depune la Biroul salarizare-per- sonal-juridic şi. administrativ, pînă la dala de 21 iunie 1991, însoţite de următoarele acte: « copie act studii • recomandare de la locul de..,muncă• curriculum vitae,:»; declaraţie scrisă, cum, că n-a fost condamnat; >.

Bibliografia se va ridica de la Biroul salarizare- personaNjuridic şi administrativ, etaj J, catyi. 71.

Condiţii tle participare: conform Legii ; nr. 12/1971, a Legii nr. 30/1990 şi a O’rdinului Minis­terului de Finanţe nr. 76/1991. (780)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA"

Ciuj-Napoca, str. Horea nr. 35 > efectuează următoarele activităţi: ‘ -■ • traduceri’ şi translaţie în şî din limbile: rusă,

franceză, italiană ;• dactilografiere în limbile: română, rusă, fran­

ceză, italiană, germană, engleză. ' .(!■ Informaţii: telefon 14-17-14. (775)

; C A P . COJOCNA

licitează în 5 iunie 1991, ota 10, următoarele, mij­loace fixe:

• trei magazii . -• un atelier rotărie-fierărie ‘ 51• două remize . • • • ' v• 11 grajduri• trei pătule\ o maternitate porci• un fînar . , i• patru saivane : ; v . -; Vr• trei mori cu ciocane ‘ < ! ■• un tractor cu remorcă• un ifron - :! i• două autocamioane . ,• două cînfare pod* basculă a 15 to. 'Informaţii la sediul unităţii. (2226) •

MUAAAAAAA^V'AA^VVVS^VNA^VNA>>SA^VVVVVVVVW VVVVVVSA/S

SOCIETATEA COMERCIALA „FARMEC" S.Â. ' CLUJ-NAPOCA

str. H. Barbusse nr. 16, telefon 13-20-66 ■'. organizează în data de 3 iunie 1991, concurs pen­tru ocuparea următoarelor posturi:

• ECONOMIST cu experienţă în domeniul,-,, fi­nanciar ! , , , ( <

• ECONOMIST sau INGINER CHIMIST pentru sectorul bprovizionare — bărbat

Informaţii se pot obţine la Biroul P.l.S. al între­prinderii interior 180. (770) , ,,rJ ■.

Page 7: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

P A G IN A 7 A D E V A R U L D E C l U J

A G EN D A, PROGRAMUL STUDIOULUI DE HADIO CLUJ

Joi: 6,00 — 8,00: <„Bună dimineaţa1': actualităţi şi muzică; 10,00.:— Suflet şi cîntec' românesc: Medalion Nicolae Oprut, 10,30 — Meridiane-literare; 11,00 — Tutti FrulU — .magazin muzical; 11,40- — Perspective; 12,00 —, Fonoteca de auri 12,30 — Diri,culisfele ’Operei: Interviu -! ci/ artistul emerit Traian Popescu (I); 16,00 — I ile de istorie; 10,30 — Zig-Zag muzical; 17,00 — O oră pentru toată vlumea — program de radioactualităţi; 20,00 — Cu­

tia cu cîntece şi' graiuri — poveşti dramatizate pentru copii; 20,30 — Trenul melodiilor — muzică uşoăr^;,,- - :■ V * . * *. , ’ . /'■ .. - ;■ " '

fl’.V. CLUJ — joi —. Emisiune în limba . maghiară.

©VERA ROMANA 18,30 . '

ELIX1 RUL" DRA GOSTEI,; ora

FILARMONICA DE STAT CLUJ prezintă azi, ora 10, în! sala Casei -Universitarilor „HYPNQS ŞI..TI IANATOS“ jazz experimental cu VALI. KARCAŞ . (Germania) -chitară— vioara — sftar '— keyboards. -Preţul- biletelor1: 42, 37-32. • .. ..i,

CENTRUL CULTURAL FRANCEZ CLUJ

caută secretar(ă) stenodactilografă) vorbitor de < franceză, avînd cunoştinţe de operare cu calcula-, toare — sistem Apple sau Windows, pentru lucru : săptâmşnal.; :V

Adre$aţi-vâ la telefon: 11 -85*51, sau 11 -,77-84. j.C -: - -— *■ '-.A,!,:.,.....,'.,....... (2093) 1

-micaPUBLICITATE

• Intelectual singur, 54 ani, do- :- resc , parteneră de căsătorie. Te­lefon 11-30-83. (3186). • Pensionar Vîrstnic doresc cu-y noştinţă, unei doamne vîrstnice, singură. Telefon 11-47-18. (3115) r■ • Doamnă serioasă, doresc cu-:

Doştuiţă cu un domn serios între 4ff—50 de ani.. Telefon 17-01-42, ' Intre 18—21. (2476) v ; ■ „,, •

v i n z a m -c u m p a k a k i• Vînd motocicletă MZ ETZ

250. Telefon 14-35-47 între orele; 18—20. (3114) - . ?; • Vind televizor, color cu tele-;

cbmandă. -Telefon -14-39-79, după; ora 18. (2098). - :

_ © Vind televizoare color. > Gumpăr-valută. Telefon 13-29-05. (2184-H) ;* • Vind Rcciever TV satelit — ,.

garanţie 1 an; componente active': reciever; CEG.: ,. Dacia ridicabilă ■ imediat.; Telefon 16-21-96. (2446)

• LVînd pick-up deck »Unitra“ ; ' nou,: cărucior, combinat pentru copii, coşuri iijipletite (portabil . şi ştaîi6).;Gumpăr cărucior sport; străin. - Telefon, 13-24-71. (2478)

• Vînd televizor color Elcrom.. Telefon 11-64-41. (24fi57

• Vînd aparat sonor super 8, nou, filmat Sankyo 8 min dia-:

~ fragma 1,1, va.se Jenna, piatră, remi, cutie table, şah, costume, jerse 48, - pretenţioşi. Telefon: 11-35-77. (2495)

• Vînd-convenabil videorecor­der nou «National** , (Panasonic) deosebit, diferite garnituri de. mobilă, - ieftin; , bicicletă semi- cursă 6000 lei; Str. Grigore ‘ Ale-; \ xandrescu nr. 13, bloc D 9, ap.11, orele 16—21, Mănăştur. (2595)

• Vînd televizor, alb-negru, Diamant 256," cărucior sport im-, port. Telefon 11-46-39. (3055)

•. Vînd televizor color. Strada Borhanci nr. 4 , bloc P 20. ap. 6. (3147) ; ,,r •■-■■v-

• Vînd televizor’ color Telefun-, ken şi înscriere : apartament , la OJCVL. Telefon 17-58-01. (3150)

• Vînd video recording Pana­sonic J 35 nou. Telefon 17-27-11, orele 17—21. (3155) :. • Vînd jnagnetofon stereo, ceas perete URSS, aparat filmat 2X8

, mm'super; diverse. Zilnic după! ora 17 la telefon 12-37-51. (3161)

• Vînd CEG Dacia aprilie 1984; Telefon 14-50-80. (2100) !

• Vînd urgent’SEC Dacia 1300, an 1986,. ridicare imediata. Tele­fon 18-38-51. (2524) \ >

• De vînzare microbus Volks­wagen 22, cu caroserie 1971, mo-1 tor 1983. Telefon 18-33-07. după ora 18, zilnic. (2582)

• Vînd convenabil GEC Dacia 1300, 1989. Cumpăr, pistoane şi segmenţi Moskvici 408 R 2. Te­lefon; 12-42-01. (2585)

• Vînd CEG Oltcit din 1988. (Telefon 15-19-20. (2603) :

• Vînd VW 1500 cu piese de schimb. Informaţii zilnic orele17—21 telefon 12-74-09. (2609)

• Vînd CEG Dacia 1310, iulie > 1936. Telefon 11-80-95. (2662)

• ' Vind anvelope str. Balzac 16 - (Grigorescu) orele 16—19, (2269)

• Vînd Fiat 1800 Diesel, preţ convenabil şi motor Dex Diesel. Informaţii Vişinilor I, cartier Dîmbul Rotund.. (2678)

• Vtnd înscriere’ Aro 243 Die­sel sau Dacia eu ridicare imedia­tă Telefon 15-49-33. (2085), • Vînd Fiat Diesel 1714 cm, 1982 tamponat lateral dreapta faţă. motor neatins. Telefon s î 4-4 6-35; (2688) ,

\ • Vînd urgent autoturism mar­ca Renault 16 în stare bună, la preţ convenabil. -Amănunte la telefon 14-9f-94, între orele 18— •20. (2708) ) -• • Vînd' CEC Oltcit ridicabil.'

Telefonu l 4-09-39, după masă. 1 (2709), • ; - ' .i • Vînd CEC Dacia 1300 din

1982. Plopilor nr.: 67 P 5/30. , (3041)' • Vind CEG Dacia 1300 înscri­

ere 1987. TV color , Blaupunkt; ciaut, tîmplar şi , ţiglăr, pentru re­paraţii. Telefon, 18-53-63. (3045)\ • Vînd motor D 115 Fiat Die­

sel pentru Aro, TV şi microbuze. Telefon 12-06-42. (3143)- . • Vînd VW Golf pe benzină. -

Telefon -16-84-59. (3179-A):• Vînd CEG- Oltcit nr. 789 cu

ridicare: imediata. Preţ avantajos. Telefon 18-90-86. (3145)

© Vînd urgent Audi 80 fabri­caţie. 1982. Telefon . 12-21-23;17-14-17. (3100)i • Vînd înscriere,tractor. U 650

cru ridicare imediată şi piese Sko­da : (exclus motor). Telefon:15-71-15; 13-37-86. (3202) • ?

• Vînd CEC înscriere Dacia cu posibilitate de ridicare Ol tei t,- din anul 1990. Telefoft 14-97-63. (3209) . . '

• Vînd - -Dacia camionetă,;13.000 km. Telefon 17-89-59, după ora 16. (3213) " r - ,: • Vînd-Opel Aseona 1600 cmc

t 5. Tcflefşi Renault 5. Telefon 12-34-87. ■(3231)

• Vînd Dacia 1310 an fabrica­ţie 1984, TV color Saba. diagona-: la 68 cm. Telefon 15-05-26. (3234) . : • Vind microbuz” VW. Telefon

11-71-81. (3182) : ; T; • Vînd convenabil Peugeot 404 şi maşină de cusut electrică. Str. Gorunului nr. 2, bloc G 6, sc. II, ap. 14. (3184)-• Vînd grădină, casă, spaţiu

comercial. Str. Trîmbiţaşilor nr.9, zilnic orele 17—21. (2671) , _- • Casă de vînzare , şi grădina mare. Str. Dunării nr, 20, Cluj., (3073) . I -

a De vînzare casă cu grădină (pentni construcţii). Relaţii la te­lefon 18-05- 18. după-ora 16. ; (2703) /- ■ ' •.■■_• Vînd apartament 2 camere» confort, Mănăştur, Primăverii 2, bloo S i 4, valută, lei. Telefon:17-35-70. după masă, (3169)

• Vînd : apartament îmbunătă­ţit, 3 camere, garaj, Zorilor str"; Lunii, nr. 4, ap. 16. (3188) •; • Vînd casă particulară com­pusă d in "? : camere, bucătărie, spais, antreu şi verandă, grajd, în str. Piersteului nr. .53. <2luj- Napoca. Proprietarul locuieşte in Str. Doinei nr. 36. (3197) ■ v

• Vînd casă' 8 camere cu gră­dină şi seră. Ciuj-Napoca, strada yâlea Chintăului.ar. 37. (3218); • Vînd 4 scaune noi. Str. Ta- tra nr. 8, ap. 14, telefon 12-83-60. (3149)* • Vînd bibliotecă (alb-negru), rochie de mireasă import (nr. 42) cărucior de-copii (import) acor­deon nou „Timiş- .'Informaţii te­lefon 18-49-04. după ora .17. (3076) . -i • De vînzare un recamier şi o masă TV-radio, ieftin. Telefon:14-92-00. (2581-A)

• Vînd Gommodore 64. Tele­fon 17-49-36. (2464)

• Vînd în cimitirul ^Grişan“ mormînt cu monument şl unul fără. Telefon 15-18-91. (3090)

• Vînd covor persan 2X3 m. Telefon 15-78-79. (2583)

• Vînd Mexitil (Ritalmex) me­dicament inimă. Telefon 13-00-46. (2079) • -- ■

• Vînd una gheretă tablă. Te­lefon 13-95-98. (3164) '

• Vînd cupâ pentru încărcat şi nivelat la tractor U 445. Tele­fon 11-97-69. ,(3229) . ,

• Vind maşină tricotat nr. 5, 1 m. Str. Argeşului nr. 5 Turda. (2674)

• Vînd teren arabil, comuna - Floreşti şi apartament 4 cantere . Galea Floreşti. Telefon 16-77^52, > ora 18. (3198) , ..

• Vînd pui Doberman cu pe; ; digree' tatăl din import. Telefon18-47-20. (3176) , :1 . -

• Vînd Lipcistabil, Cholestabyl, Venostatiri, Hydergin, Mono-; mack. Tromcardin, :Nootrpp’, Dy- *.

. hydergot, Venppyronum. Vena-; lot. Telefon 14-42-17; (2095) - ■ ;

: • De vînzare maşină de înghe- , ţaţă, centrifugală Ia preţ conve- ' nabil. ^.Relaţii -la • telefon 952/,4-18-89, între orele 16—21. (3219); • Cumpăr cutie viteză Dacia-

1300 sau,;piese de schimbi Str.: Cehoslovaciei nr. 4, ap. *58,

(3174) t, ' ,.• Gumpăr.* set motor Peugeot

305. ' Telefon 17-67-91. (2461) .• Cumpăr Oltcit nou culoare,

' roşu . sau albastru. Telefon:,14-59-04.(3063) .- © Cumpăr; ataş motocicletă de

orice'tip, In stare bună. Telefon17-31-20. (2677) -

• Cumpăr frigider eu congela-' tor.~--Aurel Vlaieu nr. 42, bloc

* y 12, sc. 2. ap. 55. (2523)- • Cumpăr maşină de Tribloc. Ţelefon 13-81-34. (3177)

S • Cumpăr vilă ceh tra i.1 Infor- inaţii telefon 11-09-16. (981-A)» • Gumpăr valută şi far mi­crobuz „Ford tranzit11. Vînd bu­telie • aragaz • 50 litri nouă, tele-' vizor „Grundig1* diagonala 67 cm şi casete video noi, înregistrate. .Telefon 15-56-35. (3205)

•" Cumpăr forinţi.'. Vînd piese de BMW, stopuri, spate, parbriz

. spate şi lateral. Telefon 13-08-78. (3181) _ •

• Gumpăr forinţi. - Telefon:• 18-27-19, între orele 21—22. (2680)

; • Cumpăr biciclete, ceas pen­dul (defecte), obiecte artistice vechi: Vînd pian. Telefon:

1 11-45-20.- (2694) ",-• Vînd convertor pentru para­bolă „ dc un decibel. Telefon:13-60-72 întfe orele 17—20, zilnic. (3261) - ■

• Vînd maşină de tricotat Vc- ritas. Telefon 991/5-99-36 (2721): • Cumpăr, valută vest. Telefon13-51-65. (3258).' • Vînd franci elveţieni/Tele-1 fon 18-73-30. (8713) ; - - - - ; • Vînd cărucior sport rusesc. Informaţii: telefon 18-60-12, în­tre orele 18—20. (2717-A)

• Vînd robot din" inox pentru preparat g6goşi.- Informaţii: te-, lefon 997/4-98-02. întro orele 16— 23. (2717) ' . -

• Vînd urgent în stare perfec- f tă miniturn. produs de Electro-:

nica şi cărucior combinat pentru copii. Telefon 14-84-32. (3251) - ; • Vînd urgent CEG Dacia 1300, din iulie 1988. Informaţii telefon16-41-75.(3250), , v :

. ; • Cumpăr forinţi. Informaţii telefon 16-32-95, după ora 18. (2 7 3 3 ) t■ • Cumpăr. Fiat 6001 850, stare bună. Telefon 18-76-85.-seara. 1 (2809) ' : 'vy ;';; ;; • Gumpăr în' Cluj, casă cu gră­dină. 4—5 cîamcre şi pe valută.

, Telefon 052/5-2,îr36. (3280) .. . *

• Schimb garsonieră confort I mărit cartier Mărăşti cu apar­tament 2 camere. Telefon: 11-23-18. (2541) -

• Schimb garsonieră confort, ICRAL. zona Calvaria cu 2—3

- camerc Mără-şti,- Gheorgheni. Te-; lefon 11-43-31 (2457) .

i • Schimb garsonieră proprie­tate sau IGRAL cu apartament2—4 camorc. Telefon '14-00-69. (2480) ' ' • ' ' '■

• Schimb cameră bucătărie, bale ÎCRAL, excelent loc de pri-

. vatizare. Ser 3—4 camere, zonă centrală» Pata urgent Telefoni 11-15-76. (2653)

• Schimb urgent ;garsoriiefă proprietate zona Pata, etaj I, te­racotă, parchet, plus CEG Dacia iunie 1989 pentru apartament 2— ?3 camere zona Gheorgheni, Pata.-' Telefon 14-50-31 după ora 15. (3102) / - • . - .: j.

• Schimb garsonieră—'confort1, proprietate de stat , Bucureşti cu similar Cluj. Relaţii Gluj, te- ' lefon 11-30-29. (3189) ’

• Schimb apartament 2 came- - : re decomandate, eta’j II IGCL' Hunedoara cu asemănător sau garsonieră- GlUj-Napoca; Telefon 11-32-15, orele, 20—21. (2519)

• Schimb apartament 3 came- ■ re ICRAL, Sebeş, Alba în centru,; cu apartament .2 camere , Cluj. ' Relaţii la "telefon 18-96-97. (2597)

• Schimb apartament 4 came- -.■ re proprietate, cartier Tudor, Tîr­

gu Mureş. Ger similar Gluj, zonă-.’ centrală. Telefon 13-15-62, .orele.

17—21. (2591) ; V• Schimb apartament'4 came­

re în ; Turda.- proprietate perso­nală (eventual cu preluare de ra­te), cu apartament 3—4 camere in Cluj (variante)! Relaţii la te­lefoanele 14-66-79; 14-68-21; 966/ . 6-33-46. (2699) ..... ,

• Schimb apartament 2 came­re şi dependinţe. Turda cu apar­tament sau garsonieră Sluj. Tur-., da; str. Zorilor nr. 6, ap. 33, mi­cro 3. (2284-A)

• Schimb apartament 2 came­re Turda centru (Raţiu) cu apar- ' tament Cluj. Variante. Relaţii te­lefon116-16-42.-(2492) - • .-'j.

• Schimb din Sibiu aparta­ment 3 camere în vilă ILL cu si­milar sau apartament 3—4 came-, re, bloc în Cluj. Telefon Cluj, 95/15-40-45. (3146)

• Schimb apartament , două camere proprietate Timişoara cu" Ciuj-Napoca, variante. Telefon14-19-10. (2696) • : - vi : ;

• Schimb apartăment' 3 came­re Baia Mare şi CEŞ Dacia: 1300 cu apartament 3—4 camere Cluj. Telefon 15-17-18. (2705) > .

• Schimb apartament proprie­tate ultracentral'situat, în . Baia Mare, 2 camere parter cu simi- , Iar (sau alte: variante) în Ciuj- Napoca. Informaţii ,. telefon:;15-61-78. (2698) .

•• Rîmnicu Vîlcea > schimb .a- partament .4 camere cu aparta-,. ment Ciuj-Napoca.. variante. Te­lefon 14-82-45. (3235) '. • Schimb apartament 3 came­re,; confort mărit, etaj 3, strada Năsăud cu apartament 2 camere şi o garsonieră confort.I. ete} 1,'2, 3, eventual casă familială.' Ex-’ clus Mănăştur. -Telefon 14-92-00. (2581) * -• ;, • Schimb proprietate 3 came-; re. parchetate, etaj II; str. Fa­bricii. Solicit apartament în Gheorgheni. Telefon 14-46-08. (3074) ' - ' .; • Schimb apartament 2 came-, te ICRAL ultracentral,; eventual spaţiu comercial, cu 2 aparta­mente a eîte 2 camere în ,alt carT tier. Telefon 13-98-25. (2684) :■ • Schimb apartament 2 came­re (de stat),-confort II parter, cartier Mănăştur eu apartament 2 camere, confort II sau I etaj. Ţelefon 17-70-07. (3166) . /;

• Ofer apartament 2 camere, confort sporit, ' în Zorilor. Ser două garsoniere. Telefon 12-29-64, după ora 20. (3165)

• Schimb apartament 2 came­re confort ultracentral bloc ve­chi cu apartament 2—3. camere. confort, bloc nou.- Telefon: 11-69-06, după ora 17. (2365)

• Schimb apartament 2 camere confort I.- etaj l. ICRAL strada Dorobanţilor (Mărăşti) cu simi-

_. Jar Mănăştur, zona Union-Gnlva- - ria. Telefon 16-37-57, după ora ; 17. (2615)

• Schimb 2 camere Dej cu si­milar în <flu5-Napoca. Informaţii telefon 17-22-90. (1998)

: • Schimb apartament 2 came- ‘ re Zorilor, Cer cameră, bucătă­rie baie sau garsonieră confort-', mărit. Telefon 42-01-11. (3093)

• Schimb' locuinţă ICRAL 2 . cămere confort redus' cu 2 came­re c6nfort - mărit. ■ Preferinţă car- tierul Gheorgheni.'centru sau Zorilor. Informaţii :zilnic " orele >t17—21, telefon 12-09-55. (2530) î ii »

,-• Schimb apartament proprie-vî tate 2 camere situat in Mărăşti'' cu 3—4 camere, îh .Mărăşii, Ghe­orgheni, Pata;' Gumpăr ■ înscriere'r apartament sau schimb cu număr i mic. Telefon 15-67-11. (2502) • •

• Schimb apartament 4 came­re IGRAL ’ cu 2 apartamente a > eîte 2 camere confort11 sau cu l i apartament cu 2 ■ camere confortI şi o garsonieră.- Variante. Te- > lefon 12-13-72. (2471)» ;

• Schimb doUă camere,: bloc de stat. Doresc 3 sau 4 camere, bloc de stat. Telefon 14-94-93. < (2089) ' - : "'"f/

• Schimb garsonieră confort I ’ proprietate de stat la parter cu apartament 2—3 camere, -Ia etaj. Telefon 16-01-58. (3199)

• Schimb garsonieră confort I Grigore Alexandrescu nr. 28 :'A cu similar Mărăşti Gheorgheni. - Telefon 15-80-64. (3244)

• Schimb apartament • mic,- două. camere,;parter• supraetajat, ' str. Parîng, cu contract ICRAL:3—î camere. Telefon 16-19-42. o (3286) • ' i,

£ Schimb apartament > ultra- . central şi apartament. 2 camere,’- Gheorgheni, cu posibilităţi de deschidere cabinet nriedical,:acţi-■; vitate comercială. Ger casă' 5—6- camere, grădină mică;' dependin­ţe ultracentral. Telefon 13-40-92, între orele 16—20. (3254) ;,' • Schimb garsonieră proprie­tate cu apartament proprietate"

_ sau ICRAL. Telefon 13-91-92, du-; pă masă. (2716) - - - ' “•

• Schimbăm iapartament patru\ camere proprietate- personală din : Deva cu apartament similar în

Cluj. Telefon Deva: 956/1-20-10, .: Gluj-Năpocp -13711-61; 16-25-12. (3139)

'© Schimb post profesor m afe-: matică liceu'Tîrgu Mureş cu si­milar Dej sau Gluj Telefon 954/2-35-28. (2381-A) , • ■ ■, ?; • Schimb proprietate: ofer în

Ciu), cartierul Gheorgheni:-II, apartament 3 camere confort I,

. bloc cărămidă pite parcare aco­perită. Cer în schimb apartament similar: în Bucureşti, preferabil cartierul Drumul Taberei. Infor­maţii telefon 921/1-61-96,1 zilnic orele 20—22. (3005); ; / ; , .

• Schimb apartament 2 came­re confort I,‘ proprietate persona-

. lă, Bucureşti-cu Ciuj-Napoca. Te­lefon 90/60-79-47 sau- 15-08-63, Gluj. (1049) - . , /

• Schimb apartament 2 came­re, zona centrală cu apartament2—3' camere şi o :garsonieră. - zo­na Pata,' Gheorgheni.: .Telefon: .14-40-65. (1987) , ; .'

• Schimb apartament 2, came; re Huedin cu similar Cluj-Napo-

~ca. Telefon 952/5-18-87, zilni»8— 14: exclus- sîmbătă' şi duminica. (i§49); • 'Sciiimb' cameră .32 mp,; bu­cătărie IGRAL, str. Horea nr,..*;. ap.-26, etaj III, familia Potr-t Ger apartament î —3 camere ' (1905)

• Schimb număr de înscrii"- apartament şi garsonieră eonfot Ger apartament cu două camcm Bucur Iosif str. Negoiu nr. 2/A, bloc E.L. 2, sc. 2, ap. 3G, etaj III. (1936) - v l > , ■ ",f ;"

V • Schimb apartament ICRAL 3 camere confort II MănăjtUr cu

- sinlilar confort I ■ sau. 2 camere• şi garsonieră confort i sau II In

zona Mănăştur sau Grigorescu. Informaţii telefon 16-22-78.(1954-A)

Page 8: ziar . independent - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65143/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1991... · i ziar . independent ANUL Iii NR. 381 MIERCURI 20 MAI 1991 * ‘

A D E V Ă R U L D E C L U J WGlfJAU

8LIC1TATE„e d iţ ie s p e c ia l a te­

s t a t u l LUI CHRISTOS. In­formaţii gratuite despre eve­nimentele contemporane . în lume diri vederea iniţial-creş- tină. UNIVERSELLES LEBEN e.V. 9/7 POSTFACII 5613 \V- WURZBUBG — R.F.G.".

.• Familie serioasă îngrijim per- . soane in vîrstă cu posibilitatea rămînerii în spaţiu. , Informaţii zilnic-la telefon 12-19-09. (3216)

• Doriţi o amintire de neuitat? . Apelaţi pentru filmări video la ' telefoanele 15-56-35 şi 15-58-61. (3205-A) _ ;'• Preiau contract IGr a L gar­

sonieră sau 2 camere. Recompeh- ; să. Telefon 15-04-77. (2586) j:'

• Preiau contract ICRAL. Re­compensă în lei sau valută. Te­lefon: 17-15-43; (2646)

• Preiau-contract IGRAL pen­tru apartament 3—4 camere. T e -. lefon 17-44-75, jntre orele 17—20. (2706) . - :

, • Preiau contract de închiriere contra recompensă. ... Telefon: 16-84-59. (3179) *

• Cedez parcare amenajată, cartier Grigorescu, str. Fîntînele. Telefon 11-80-99. (3118)- • Angajăm croitori şi confec-

, ............ ţioneri la maşină, urgent. Infor- -• închiriez pe valută aparta- niaţii la Birotil personal. Telefon

ment mobilat eu d<«iă camere se- ’ t i .j0.95. (3243)

SCHIMBURI• Schimb apartament 3 came­

re proprietate, etaj 3, Mănăştur cu apartament 2 camere, etaj I. sau II cu diferenţă plată. Infor­maţii telefon 11-19-38 orele 8—14. (3099)

în c h ir ie r i ; _; ii Ofer, gratuit apartament pro­prietate 2 camere confort î cu îmbunătăţiri. Calea Floreşti, pen­tru apartament 3 camere ISRAIi cu posibilitate: de cumpărare. Te­lefon 17-18-63 sau 13-22-34. , (2712)

parate. Telefon : 15-98-84, seara. (2510) . -v :

• închiriez rochii noi de mi­reasă (ultramoderne). Informaţii ia telefon 11-09-16. (980-A)

• închiriez' rochii de mireasă, ; <Jin import. Telefon 18-10-20.. -

' (981-B) !'... './■; •Închiriez urgent păşunat- pentruoi la munte. Gondiţii foar­te bune. Informaţii după masa Giuj-Napoca, telefon 17-61-40 şi

' locaUtatea Răcătău nr. 169 ju­deţul Gluj. (3168)

• Caut tîmplar pentru reparat . mobilă. Telefon 15-63-C6, orele

17—21.(2679)' r" ■ t• închiriez sau cumpăr in con­

diţii - avantajoase spaţiu comer­cial central. Oferte ■ telefon: 17-32-70. orele 13—21. (3224) >

• Caut garsonieră confort mă­rit de închiriat eventual îl cum­păr. De preferinţă fără .mobilă şi.înaîară ăe parter sau ultimul etaj. Informaţii 17-44-26; 17-52-16.

, (2707) • ■■■ .• Gaut'casă central de închi­

riat, eventual spaţiu mare. ; Te­lefon 12-12-50. (2714) - .' i • <2aut garsonieră pentru în­chiriat ;TeIefon 17-31-91 silnic

. între 18—20, (3098) . . ;" • St.ud.iate, căutăm să inciil-

rîem apartament două camere, irieinobilat. ' Informaţii telefoane: t-f56-20„; .11-02-34. (1993) _:

_• închiriez apartament două - camere, - vilă, central. Informaţii

telefon 17;l2--14, după ora 16! ' . (3067) ,

• închiriez garsonieră, pe va­lută. Relaţii Ia telefon 17-70-03. (3133)

PIERDERI• Pierdut legătură chei cu bu-

şon benzină zona ^Teatrul Ma­ghiar. Telefon 11-18-18 sau l4-60"38 int. 266. Recompensă. (3260) .

O Pierdut cîirie ciobănesc ger­man. Telefon 15-93-03 sau ' 11-45-23. Jlecompensă. (3252)

DIVERSB• Societatea comerciala

»,SANEX" S.A. organizează în *iua de 30 mai a.c., orele 12, licitaţie la sediul din str. Be- îuşului nr. 1 pentru: • şină CF recuperată tip 34,5; • mo­tor SR. 113 - două bucăţi. Contravaloarea se achită cu CEC sau în numerar. Informa­ţii la telefon 14-73-27, orele .7-15. (2090) / -.•

• Magazinul DIAMANT, str/ Ştefan cel Mare nr. 16, anunţă deschiderea unei ex­poziţii cu cele mai variate şi deosebite jucării. Părinţi şi copii vă aşteptăm la magazi­nul nostru. (2756)

• Preiau contract IGRAIi, 2—3 camere. Recompensă bună. Tele­fon 12-36-86. (3138), • Transport cu autoturism-2—3

persoane din Oluj în Germania în jurul datei de , 1—3 iunie. Te­lefon 18-68-24, după orele 18.

'(3128) V. ..• Lichidez \. vin şi carne pen­

tru nuntă-, Telefon 11-49-72, zil­nic după ora 10. (3084)

® Caut parteneri la jocul Pho-e- l>u> Telefon 11-33-59’ (1975)

- -

C O M E M O R Ă R I ,

9 N e luăm u ltim u l răm as b un de la fratele, cu m n atu l ş i u n ch iu l nostru - BIHIALCA A U R E L . NU-1 vom u iia - n ic iod a tă . F ie -i tirina uşoară. S ora R oza lia c u fam ilia şi nepoţii,. A u re l, M a rce l şi L u - cica cu fam ilU ie.- (3513)

« S întem - a lături - d e fa ih ilia Îndoliată la p lecarea fn etern itate a unch iu lu i M IH A L C A AU R E L.

V eşnică am in tire . F am ilia N elu Cistian. (3513-A ) ~

0 Sincere con d o lea n ţe <y>iegeiElena C iupei pen tru . p ie rd eream am ei dragi. C o leg ii de serv iciu .(2837) , '-a , ,

♦ .S în tem a lătu ri d e n aşii n o ş ­tri, fam . c iu p e i , in c l ip e le g r e le pricinu ite d e - m oartea m am ei dragi. Fam . Ş erdean . (3656)

• Un ultim o m a g iu co lo ca ta re i noastre OLG A LAGT1IU , t r e c u ţ i în nefiinţă . SîntCm a lă tu r i ăe întreaga fa m ilie Sn m a rea d u rere Şi-i transm item s in ce re c o n d o le ­anţe. A socia ţia d e lo ca ta r i A lb a c 1 C lu j. (2651) ■

* S in cere co n d o le a n ţe c o le g u ­lu i 'n ostru , e co n o m is t A to n T aP> la trecerea in e tern ita te a fra te ­lu i drag. B ir o u l F in a n cia r-C on ta - b ilita ie , S p ita lu l C lin ic d e C op ii. (2639)

• O m agiu . c e l u i d ispărut A B R A H A M ŞT E F A N şi con d o le ­anţe fa m ilie i K u sa l. Fam ilia V lad . (2701-A )

9 E xprim am s in cere co n d o le ­anţe co leg e i n oa stre Îndurerate Z a m fira K usal la trecerea in n e ­fiin ţă a ce lu i ca re a fo s t tată ş l b u n ic drag A B R A H A M ŞTEFA N . C olectivu l C .T .C . — DR. T V C lu j. (2701)

# Cu nem ărgin ită d u rere anun - . ţăm m o a r u a fu lg eră toa re a s cu m ­p ei noastre m am e, soţii, su rori

DOMNICA DON, ln v lrstă de S6 . ani, In data de 23 m ai 1991. s lu j ­b a religioasă v « avea lo c v in eri, 31 m al, o r » u , ia ca p c la I dln cim itirul C entral. N u te vom uita n iciodată . D or in , M ariana , Iile |1 Radu. (3752)

•imA.

0 A n u n ţă m , cu d u rere , p le ca ­re a fu lgeră toare la etern itate, d ln m ijlo cu l c e l o r d rag i, a Iubitu lu i n o s tra tată , s o cru ş l b u n ic , e d ca re a fo s t AU REL M IH A L C A ,

F iica Ileana L u ca c iu , g in ere le V asile ş i n ep oţii E m ilia ? ji A u re l. (3170-A )

* S -a u s cu rs ; l«* a n i d e la crim i^ şi d u rere de cind scum pul tru f iu , fra te ş i cu m n a t* VU>«£kx. B U S, n e -a fSărăsit, lăşlnd r6f* a r ­m ă tristeţe ş l d or. M am a, tata, l o n u f ş i G eta, (334«) •>

f C u - a ceeaşi nem ărgin ită d u ­rere am intim Îm plinire* un u i an . d e la m oartea iub itu lu i nostru . R O LLAN D TA M A Ş. F am ilia .(î«»2) \ -

• S -a u scurs şase săptăm ini da la d eces d e cind flo r i şl n u m ăl la crim i, veghează pe m orm in tu l s cu m p u lu i n ostru so f, tată ş l ba-. n lc TEODO R V LAD AU . P arastasu l v a avea lo c Ut ziua de 3 iu n ie ia b ise r ica d in D lm bul R otu nd . I n 1 v e c i n e m în g îia ţ i. soţia trina , f iu l N icu , n ora F lorica ş i nepoţii A lin şi T u d or . (3652)

0 M ulte flo r i ş i lacrim i p e m o r - m in tu l dragu lu i n ostru tată, s o - cjfu ş i b u n ic M IH AI A P O S T U . C o ­m em orarea in 2 iun ie la b ise r ica d in str . B orh an ci. F iica t R od ica cu fam ilia . (24W) _

# L a un an de la trecerea in n e fiin ţă a apreciatu lu i nostru c o ­

le g ş i prieten M IIIÂ IL . M U ŞTEAN U , ii aducem un p ios şî indurerat om agiu1. T im pu l nu -I

,v a îndepărta din m em oria n o a s ­tră. S in cere con dolea n ţe fa m ilie i. C o leg ii şi p rieten ii de la l.T .C . F ilia la C lu j. (3221) ;

® S în tein ^ alături- de fa m ilia l lo lo n e c . la n esfirşita d urere ca u - z a jâ d e trccerea in nefiin ţă a f i i c f l A N G E L A . D um nezeu să o od ih n ea scă în pace. V ecin ii d e p e scara H , b lo cu l P, a din str. P ata . (2651) -

9 S in cere con doleanţe fam ilie i e c . ‘ O v id iu N eaga lâ p ierd erea ta ­tălu i drag. F iliala ACU C lu j. ? (3212-A ) :

0 S in tem alături de co le g a n oastră , dr. M ichaela P itea , ln m area ' d u rere pricinu ită fle tre -

.ce re a in eternitate a soţu lu i, d r. d o c . P A V E L P ITE A Şi transip i- tem fa m ilie i Îndoliate s in ce re con d o lea n ţe . Facultatea de F a r­m acie . (3237-A)

k P ro fu n d îndureraţi, c o le g ii d e la d isc ip lin a d e ch im ie fa r ­m aceu tică se alătură d oa m n ei d r . M ich aela P itea în greau a în c e r ­ca re p ric in u ită de trecerea p r e ­m atură in nefiin ţă a soţu lu i, d r . d o c . P A V E L P IT E Â . (3237)

% U n ultim om ag iu bunu lu i n ostru g in ere ş l cum nat dr. d o c . P A V E L P IT E A . L iv ia C herebeţiu Şl cu m n aţii d r. Celestin C herebe- ;ţiu ş l d r . G a b rie l C herebeţiu . D u m n ezeu să -i od ihnească . (3192-A) .. .x . . <

# A p leca t dintre n o i, m u lt p rea d evrem e, naşul n ostru d r . P A V E L P IT E A . M ed icina ş i c u l­tura rom ânească a p ierdut u n om d e m a re va loare . C on d olean ţe fa ­m ilie i. F am . D om şa şl Ş ch iop u , (3192) - - ~

0 S in cere con dolea n ţe co le g u ­lui nostru M ihai R od an . în v ă ţă ­toarea ş i e lev ii cla se i a l l l - a D — L .T . n r . 3. (3211)

• S in tem alături d e co le g a n oastră C orina In m area d u re re p ricin u ită de m oartea tatălui. C o ­leg ii de la Staţia de telev iziu ne F c le a cu .(3 l8 7 )

C u d u rere în su flet ne d es ­părţim d c dragu l nostru tată, s o ­c ru ş l b u n ic AUREL M IIIA L C A . C it a l trăit tc-am . Iubit, c it v o m tră i te v o m p lin ge . F iu l Io a n ,'n o ­ra M ărioara ş i nep oate le L ore fla - na ş l G abl. (3170-B)

ift Îm părtăşim ad în ca d u rere a co le g e i n oastre L ola S tanclu la p ierd erea " tatălui d ra g . S in cere co n d o lea n ţe întregii fam ilii. C o ­le ct ivu l O fic iu lu i d e C alcu l A tlas S .A . (2695)

U n ottlra ţ i p io s o m a g ia la t r e ce re a I n ' r tern lta te , p r e m a tu r i { I n eaşiep ta tS , î n p iin S v ig o a re , a fo s tu ta i d ire cta r , «U ă in s m e d ic , c e r ce tă to r f l c a d r e d ld a s t k , h»b it ş l a p re c ia t d e b o h ia v l .ţi d t toU c a r e I-au c u n o sc u t , c o le g u lu i

nostru' d i . d v c & tf ‘P a o e l ‘P ite aa c a ru l o p e r ă d e g în d ito r ş l o rg a n iza to r , va U şa '» neşţeareâ a m in tire în m e d ic in a c lu jea n ă , • ;

S in cer* co n d o le a n ţe fa m ilie i. ; . / î i; C o r p u l m e d ica l, p e rso n a lu l m edJu ţ j leh n ic« -a d m in is îra rtv d ln D isp en sa ru l P oliclin ic t ii

. p t a l i C iu j-N a p o c a ._____

Ş m i i m . . ■■ i ................. — ........... i.-— - ...........

• S in tem a lături d e c o n f. dr. G h eorgh e F una riu in : a ceste c li­p e gre le . F am . R u ja . (2*60)

» S in tem a lătu ri d e colegiul n ostru D um itru V erm eşa n ( c o ­loa n a C ăm âraş) fn m a re# d u re r e ,

• p ric in u ită d e m o a r te * m am ei d ra g i. C o leg ii C o loan ei 3 „X g r o - tra n sport* S .A . C lu j. (315») '

• Cu la cr im i in o c h i, cu neş­tearsă am in tire , 11 v o m păstra m e re u in su fle t p e tata AUREL M IRALCA.- F iica - P etreh u ? S asa­na , g in ere le G h eorgh e , n ep oţii G elu ş i G eorgiana .' (3170-C)

• U n p ios om ag iu fostu lu i n oş- tru co le g dr. d o c . P A V E L

PITXLV, distinsă p ersona lita te in cerceta rea m ed ica lă - c lu jea n ă . T ransm item s in c e r i con dolea n ţe fa m ilie i. Institutul de Ig ien ă , ş i C ercetări M ed ica le . (3215)

O R egretăm p ro fu n d d ispariţia prem atu ră ~a drăgiilu i n ostru ’ ’

P E TRIC A B O D A N . C um natu l N i- c h M ureşan şi fa m ilia . (2668-A)

0 U n ultim _ o m a g iu dragu lu i n ostru P E T itit 'A . BOU A N , . d isp ă ­ru t prem atu r ş i fu lg eră tor , d in -, tre noi. S ocrii ş i fa m il ia . . (2668-C)

© îm p ă r tă ş im ' d u re i-ca -su ro r ii şi n ep otu lu i n ostru , la dispariţia fu lgeră toa re a dra gu lu i nostru P E TRIC A B O D A N . .Ciimnatul N e ­lu M ureşan cu fa m ilia . (2C68-B)

; * T ra n sm ite m ''s in ce re co n d o le ­anţe fa m . B od an in aceste m o ­m en te gre le . S in tem a lătu ri de fam iU a indoliaţă . s in d ica tu l L iber — „L ib er ta tea " S .A . (3193)

% T ransm item s in cere con d o le ­anţe fa m . B od an in a ceste m o ­m ente gre le . S în tem alături de fa ­m ilia indoliată .-'C oliegii d e secţie . (3191) ' ■ ■

• P ro fu n d itidureraţi adUcem un ultim om ag iu ce lu i ca re a fost PETRU B O D A N ' şi s in cere c o n ­d olean ţe fa m ilie i.-A so c ia ţ ia de <o- catari str . L u ce a ftru lu i 6. (3230)

a S intem alături d e fa m . G h e- o rg lie A rd e la n în aceste m o m e n ­te gre le prin ca re tre ce in urm a d e c e iu lu i m a m ei d ra g i. S incere con d o lea n ţe . A s . d e loca ta ri din A leea T ineretu lu i - n r . 3. (3228) -

0 P io s ş l în d u rera t om agiu pen tru co leg a noastră AN G ELA HOLONEC la trecerea sa in e ter­n itate . A d resăm ce le m al s in cere con d o lea n ţe fa m ilie i îndoliate. C o lectivu l S erv iciu lu i CTCL „T e h - n o fr ig “ S .A . (3214)

• Cu ad in că d u rere ne despăr­ţim de scu m p a n oa stră AM BRU Ş

“B O R B A L A .. F iica E caterin a, n e ­p o ţii A d rian şt Ca ti c u fa m iliile . ' (3210) .

0 U n ultim om ag iu fostei n oa s­tre gazde . R O ZA L IA H 1NTOŞ la trecerea In etern itate. M arta şl lon iiţ. (3206-A) '

% S in tem a lături d e co leg u l n ostru D orin D on ln m area d u re ­re p ricin u ită d e d ecesu l m am ei d rag i. C ondolean ţe în treg ii fa m i­lii. 'C o leg ii d in S erviciu l^ C F I al R e g io n a le i , CFR. (3183)

e S intem alături d c co legu l n ostru , d irector V asile C iom oş |n m area d urere pricinu iţii d e tre­ce re a in n e fiin ţă a socru lu i său. S in cere con d o lea n ţe fa m ilie i În­d olia te . c o lc c t lv u l . R egiei A u to n o ­m e de T e rm o fica re C iu j-N a p oca . (3173) ^

« Institutu l O n co log ic CIuj-Na* p o c » d ep lîn ge dispariţia prema­t u r i a d istinsu lu i m ed ie , om de ştiin ţă ş i vastă cu ltură, om ul de o itten ie, c e l ca re a fo s t . doctor d o ce n t P A V E L p i t e a , .Transm i­tem fa m ilie i îndolia te sincerele n oa stre con d o lea n ţe . (3222)

:e ne ’dtsijăr- j strtf nepb{ şl

• CU a d in că d urere *ţim d e scu m p u l nostrif .v ă r , d r . TE O F IL BAR B U R A î Sin- j t e m a lătu ri de tin e . Clara, « l^ a-

ceastA grea în cerca re . Mătusa R o- za lia , N e li, V ali, G hiţă cu fam i­lia . (2676) ,, ' 1

■ « M u lţum im ' ce lo r care 1 prin prezenţă,- f lo r i , te legram e," cuvin­te d e m n îg îie re , au fost alături d e n o i iu m area d urere pricinu­ită d e p ierd erea inW itului-nostru ,

tată, b u n ic , s o cru NICOLAE N IST O R . F am ilia în d o lia tă .; (3130)

0 L a cr im i şi f lo r i pe m orm in ­tu l iu b itu lu i • n o s iru : soţ ş l tafiă

IO A N PO P , care n e -a părăsit fu lg e ră to r a cu m , c in d aveam m ai m ultă n ev o ie d e e l.j 'tn m o n a îo ta - rea v a avea lo c în data de 29 m a i 1991j ora 13, in icimitirul M ă­năştu r. S oţia A n a şi fiice le A d i­na , L liia iu i, F lorentina şi . C ar­m en . (2711) • '/ ' ' ,. O F lo r i ş i la crim i, cu durere le

aştern em p e m orm in t, Vor veghea lin iştea ş i soirinul y eşn ic al f iu ­lu i, fra te lu i, cu m n atu lu i şi 'u n ­

ch iu lu i n ostra dr.ig, cc . LA U R E N ŢIU M UREŞAN (PUIU) la şase săptăm ini de la • trist.a d espărţire . C om em orarea sîm bătă 1 iu n ie 1991, ora 17, la m orm in t. F am ilia n cm ing iia tă . (2715)

O C ond olean ţe A n c ă i . M ănuţiu ş i în treg ii fa m ilii. M oniCâ^G heţ. (2726) . ■ ' . - ’

0 P ro fu n d Îndurerat co le ct iv u l C lin ic ii M ed ica le I acluce un p io s o m a g iu d r , d o c . ’ PA VE L '^PiTE A» ren u m it m e d ic , ce rce tă tor ş i d a s ­că l a l şcolU m ed ica le -c lu je n e . S in ce re co n d o lea n ţe fam ilie i.(2720) : :A : i a '';-. -

9 C o leg ii d e la O fic iu l de C a l­cu l U JCC C lu j sîn tem alături d e co le g a n o a s tră ' Susana P etrehuş ş i fa m ilia el la d ecesu l tatălui d ra g . (3259) .

0 S in cere con doleanţe , co le g u ­lu i n ostru , ' p ro f . S zek ely . G eza , la d e ce su l tată lu i iu b it . - C o leg ii d e Ia Ş c . n r . 3 C lu j. (3261)

0 S in cere co n d o lea n ţe c o le g u ­lu i n ostru toan S âlă jan fn m area

d u r e r t p ric in u ită d e decesu l ta ­tă lu i d rag . S înten) a lătu ri de, Une. C o leg ii d e m u n că . (2718) : •

• C on d olean ţe co le g e i noastre A n a N a gy la trecerea în nefiinJB a tată lu i să u d ra g . B irou l C T C „S o m e ş u l" . (2719) • ,

0 F am ilia în d u rera tă - aniinţft

în ce ta rea d in v ia ţă a scu m p u lu i lo r GH EORGH E B A D E A , ln m o t - m în ta rea are lo c . azi 29 - m a l 1591, o ra l t ln T u rd a d e ,la U lse -, r ica O rtod ox ă din spatele phjţU ; (3291) . ' ■ ' ! ■■■'

0 Ş ase săptăm lni d o lacrinrfl ‘ ş l d u rere de lă d esp ărţirea fa lg d T â to a - re d e d ra gu l nostru “ soţ şi tată c a r e a fo s t IO A N Ş T E F A N II ' (Ş T E F I). S u ­fle tu l iu l tln âr şi g en eros să s e o »

/d l l in e a s c â ln p a ce . în d u rera ta s o t t e ■ şl c o p iii . (2100)

COLEGIUl. DE REDACJIE• 7 -

Hi® Câlîan (redactor şef), Dan Rebreanu (re* doctor şof adjunct), Vaier Chîoreanu (redactor şm adjunct), Traian Bara (secretar general de redacţ ie ) ,R u j , Maria Sflngeonan, Radu Vida.

REDACyiA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redactor şef); 11-75-07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); 11-74-18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec* fia probleme socia!*econom!ce); 11-74-90 (secfîa probleme cetăţeneşti); 11-73-04 {ad­ministraţia ziarului). Mica publicitate se primeşte zilnic intre orele 9-16, numai la admi* nis!ra|io, sfr. Napoca nr. 16 (la parter). Sîmb âfa Ji duminica închis. . .