ZIAR INDEPENDENT, .Vj

EKPRESjE-A OPINIE! PUBLICE DIN JUDEŢUL CLU) [_

ANl'S. H, NE. frl

JO I 8 MA 15T.IE 1590 3 l 'A G IM 1 LEU

SÂ REVENIM Lâ CLUJCu ocazia propunerilor

referitoare Ia denumirea străzilor tttaî m ulţi cetă­ţeni ai oraşului nostru şl-au exprimat adeziunea ia dorinţa ca să. fie lega­lizat numele o'ra:;uluI nos- tru GtXJJ în loc de GluJ- Slapoea, prin care trebuia să ne reamintim o mani-" festare megalomană, a dic­taturii'.■ Sansidei* deplin Justifi­

cată solicitarea, cunoscînd ţ ! numeroşi istorici care consideră " neîntemeiată a- ceste două denumiri, folo­sita îi» interval da mai aaulterseeoîe... Dintr-un studiu întocmit du . cercetătorul Francls Pap de ta Muzeul de Isto­rie « Transilvaniei reiau, eîfeya date esenţiala:

(Denumirea • Napoca este menţionată în' 107— 108 şi a fost consemnată, în baza unor lucrări mai vechi, în secolul ,-Vir.

Intr-an .document din I ! 7î—1177 apare denumî- re* comitatului CLWS (de origine incertă) clin care au derivat în continuare de- numirile, germane şi ma-

. ghiare '.ala oraşulu iConsider că cerinţele o-

plniei'. publice, confirmata '.şt de părerea oamenilor da ştiinţă sint. suficiente s ă . sperăm că în curînd ne y o x ii, putea bucura da le- gaiizşceit denumirii oraşu­lui ' nostru GLUJ.

Este da menţionat că r®r- •.'venirea: lâ 'hum ele firesc nu. va comporta cheltuieli .suplimentara, căci obliga- tor vmr iT-ds. rşf&cui ştam­pilele ţV inscripţiile răma- se de îd administraţia îa- Săturată -'de Revoluţie.

. în -numărul da duminică, 25 februarie 1990, al ziarului nostru, am ,pub licat.un interviu cu. domnul Oan. Cuşma, profesor de muzică. Ia Johannes Schârrer, un liceu eco­nomic din Nurnbcrg, unu l dintre iniţiatorii de frunte al ajutoarelor pentru oraşul Gluj. Atunci ne-am obligat să revsnisn cu descrierea preocupărilor sple personale 'şi publice, ce ţld da marele limbaj a l muzicii.

în ̂ toamna anului 1977, muzicianul Dan Casma, ab­solvent nl Conservatorului, posesor perfect al vocii, vio-: r ii şl chitarei, cel care se avîntase în ritmurile-„ne-'- bune* , şl deschisa, învălui­toare. şi tandre, ’ dar. şi spărgătoare de limite.- ala formaţiilor de rock Komai*- tieii ţ i Taifun,' -Ia drumul spinos aî ex ilu lu i,' în Ger­mania Fede rală. A juns aici, află de un concurs pentru ■' o orchestră ’.ce va' clnta în staţiunile d in . Austria şi -Elveţia. Se prezintă ş i reu­şeşte. Talentul său şi şcoa-- la, căreia îi aparţinea, l-au a ju tat ţi «asm.' In bogatele staţiuni,' p r in tre ' zîmbetele.

-sănătoiasa. _şi viaţa preapli- na, era coVwlderaţ un sim­plu „muzicant**.- Face o cerc-re Ia departamentul tn- ; yăţăm îatului- ’şi obţină ua.. post de -'profesor. Curînd a- junge profesor Ia 'u n liceu

-Uiţi Njiraberg.' Dificultăţile lim bii, răceala $1 ironiile le-a depăşit prin tenacita­tea i ’<-■>;, \ m d î om la-

- .• W f i farmecul ia- U'rit’jî'.iî.- I a ur. ciub pentru'm fli-.' .teri- 3*s sn. ,’dln ,N.A.' 7T.v). Dan Co-*na : cîn.tă,- cu mas;* tn formaţia'

.Jnsi Couniry Bând. Sluzi-,;<f;£C"5enţî,"-. meseriaşi-

cu îsia'ax-.ît, 'me'mbrii' a-. „cestei itOE-njaţii cîftigă. tm

concursul cîntâ în faţa pre­şedintelui Rortaid Reagan, în 1985, îa Strassbourg, în cadrul festivităţilor organi­zate în raemoria debarcării aliaţilor din Vara anului 1945. Este întrebat şl răs­punde Preşedintelui: „Sînt român, din România, din C lu j...* . Poate părea pate­tic, dar acest om a rămas concitadinul nostru, pentru că numai sufletul său ştie

■'adevăratele' trepte ale sin­gurătăţii şi ale depărtării, urcate şi coborite mereu. ' Dovada este că între băni, glorie, succes şi un turneu- în Europa, el a âles şcoala şi, prin aceasta, aplecarea asupra sensibilităţii şi su­fletelor unor, capii.

A înfiinţat, la un liceu a cărui destinaţie este să formeze buni şi competenţi economişti, o minuna

in g e r i i l i i fcâ aceste p-xjinl nu- pot reda muzica divină a aces­tu i om şi a marilor săi în­văţăcei. „GOSFELCîXOR & BÂND* a luat fiinţă în 1938 şi cuprinde 24 de membri. 18 corişti, _2 soliste plus conducătorul solist, 6 ins­trumentişti. Muzica religi­oasă, sau taai precis, cea care îţi aduce mireasma înconfundabilă a divinului, este scrisă, aranjată şi im ­primată de Dan Cosma, ln m icul său studio. Pe cele două casete, pe care le-am ascultat, cu acea nesfîrşită bucurie şi linişte atît de puţin dăruite de acest se­col nebun, am găsit două nume ale „îngerilor": Su- sanne Tohjs şi Astrid Zink. Niciodată n-am auzit voci mai limpezi,', mai dăruite revârsindu-s* > in marele dntec.

, Aseiiltînd ai senzaţia eX vezi împreunarea' poetică a celor două m îinî, ce închi­puie Catedrala lu i Rodin.

Dorin SERGHIE

cin tecului, şi-mi. pare rău- .(Caaiiamra i n paj.aV II-a )

fn îuîerîoryl ziarului

■VATRA R O M i^ â S C âPaginile !|[, IV , V, VI

Despre POLITICĂ 'fn dorinţa de a fi cît mal

-t.jor de înţeles problema la care’nfc referim, în cele. ce u rw e a ij vom derula în mod fidel espunerea lu i Ray- mond _ Aran făcută asupra acestui subiect la Univer­sitatea Sorbona (Democra­ţie et- totalitarism. Galli- rviard 1987), '

.Numim po litic i .* con­cepţie, o metodă, ma pto- şţratn de acţiune sau >jăşl acţiunea unul indiv id ," unul grup sau guvern pri­vind ®. problemă sau tota­litatea problemelor unei

colectivităţi.

Termenul de politică :ie

f<j(or>eşte^în sensuri multi­

ple. Se poate vorbi de o

politică internă, externă,

’de politica alcoolului, a sfeclei de zahăr eta. I a alt sens termenul de po litic i se ăplică ia • domeniul ti» cara diferitele politici, pro- gcani« de acţiune, se cioc­nesc, rivalizează sau sa o-

. pîrn unele altora în ce pri­veşte obiectivele, interesele sau chiar filozofia lo r . Co­lectivitatea politică se de-' finoşie. prinţr-o ’aaultitudine - de progrante de acţiune în parte contradictorii, îa par­te compatibile. Guvernanţii pot avea-programa proprii de acţiune dar pe care na Ie pot realiza fără. con­cursul celor pe-- care-î gu- verneaj-A. Aceştia din ur­mă sînt rareori unanim i în a-i aproba pe cei pe car* trebuie să-i asculte.

Etimologie cuvîntul poli-

_ A

D‘-VU de ,'U .G IU R G IU

•tică provine din traducerea- grecescului politea, prin care sa înţelegea, regimul cetăţii (în sens de stat, de colectivitate or^anisată) deci modul caracteristic de organizare a colectivităţii - ca întreg.

Societatea se împarte tn nnmercase grapurl de îat- terese sau grupTiri ideolo­gice, toate avînd dreptul de a-şi alege reprezentanţi pentru a le apăra interesele şi ideii* şi pentru a la combat a pe ala altora. Pă­rerea, că ar putea exista programe de acţiune fărfi conflicte între ele, ast* falsă.

In privinţa pîrghiiîor ca­re contribuie la modul de organizare a l unei socie­tăţi sînt păreri diferite şi cu siguranţă că acţionează factori mtiit!pU: dintre care economicul şi politicul sîat dintre cei n»ai im portanţi Filozofii vechi susţineau câ

. num ai activitate* politică' este o activitate csenţiaî- raente umană. Chiar dacă nu admitem în întregime această părere nu se poate nega că modul de exerci­tare a alegerii celor care condus societitea contri­buie mai muK decît oricare altă însuşire Ia modelarea stilului relaţiilor inter- umane. Politica este lucrul cara trebuie să atrasă a- tenţia filozofilor şi sociolo­gilor m ai m u lt decît ori­care alt sector al colectivi­tăţii.

Dr. îon PAŢIU

t>sn Cosma îrapreunS

ca toraaţia sa în faţa,

’■ anei biscrid

»-<. > > 'y +

SEMNALE MAGICE

Prima expoziţie mondială de artă a bij'uteriei

' O femei* care poartă bijuterii doreşte, desigur, să ff placă. Bărbaţilor, in primul rînd, dar f i tieţL M al do- , n*;!e apoi să atragă atenţia cunoscuţilor, trec&torilor ţt, de ce'nu, a străinilor, fiind evpusă acestor priviri f l asu:t:îndu-?i responsabilitatea rcceptării şi „suportării!* lor. Purtind o bijuterie, ea, femeia se comporta'ca ?I cu o rochie nouă, cu‘ un element nou de îmbrăcăminte, necunoscut, fascinant. Ea speră ca prin intermediul va­lorii atribuite bijuteriei să crească, proporţional, ţ i va~ loarea propriei ‘sale persoane. B ijuteria, chiar cea mai de preţ, rămine, aşadar; au numai un simbol .ei, întoi- ăeauna un semnal, o expresie a dorinţei.

- în organizarea expoziţiei „Ornamenta*, directorul muzeului podoabelor din Pforzheim (R.F. Germania) şt Unul din iniţiatorii acestei prime expoziţii 'momliale de profil şl-a propus cuprinderea tuturor laturilor pa care

‘ le implică utilizarea obiectului în sine: ca operă ds artă sau de uz casnic, cadău sau, dimpotrivă, expresie a antipatiei. Prim a expoziţie „Ornamenta* (cea-de a- doua este deja fixată pentru 1002) s-a axat tematic pe relevarea semnificaţiei pe care podoaba o are pentru puriciorul său, de la designerul de modă p in i la cloivn, asul tenisului sau regina gheţii: lucruri profane dar scumpe, kitsch-uri cu valoare aparte, care le-att deve­n it indispsmabile, pcr.trn că^de els li se leagă cete mal dragi am intiri, pentru\.eă: ele reprezintă un eşantion « i

■ istoriei lor personale. ~ i '- Ra încăput au fost amuletele, „finalitatea decorativă nedesprimîndu-se prea m ult ds cea magică. Dovadă descoperirile care au scot Ia lum ină aşa-numit# podoa­ba de peste 7.000 de ani, aparţintnd unor culturi care nu cunoşteau metalele preţioase. In această tradiţie a » ' fost' precaritate creaţiile celor 21i de designeri db» 23 da ţări ale lum ii la am intita expoziţie. Nu confecţionate - din aur sau argint, ci din staniol, fier, oţel, Zemn, din bambus, stofă sau PVC, biicăţl de îmbrăcăminte, cau­ciuc, folie, sau acrii, d in os, sîrmă sau tablă — iată de unde vine caracterul de unicat a l obiectelor expusa. Lucruri a căror utilitate a,remarcasem doar din punct de vedere strict funcţional au. devenit obiect de podoa- - bă. Nu sint, acestea apanajul modei de 'avangardă, cum's-ar putea crede, ci, m ai degrabă, un semnal îm ­potriva tendinţelor de nivelare & straturilor societăţii*

Mieliaela BOCU :- {după „îCuîtur und Chronik* dia R.F. Germania)

H E P S K T H 3 h kflC<m^Bîsws«#

S ’i P . 3

V .

— Stimabile — î-a înttnipinat securisttd pe dictator, de cum acesta a intrat în bi­roul său. Ieri ati-a« depăşit atribuţiile EOliciUndu-ta să ne ajuţL M i s-a ccrrm- nicat, de sus, că nu ta pot folosi fiindcă n-ai s tud ii A r fi da rîsul lum ii să anga­jăm» un informator cu 4 clase primare. Iar Ia noi dcrogjm nu.se dau. Aşa că iţi m ul­ţumesc pentrn bunele in ten ţii

Supărat, ca un am a to r la aflarea veştii câ i s-a scufundat întreaga flotă, dictato­rul s-a îndreptat spre boxa ce-i fusese re­partizată drept locuinţă spunîr.clu-şi: „De hu găsesc o modalitate de-a lc deveni util s-a zis cu mlns, iaă pim Ia cazna. Dacă 11 ascultam pa patron şi învăţam cizmă­ria, a c u » eram salvat Sau măcar toarita asta să s* fi ocupat de croitorie, N -a fost în staro să tragă o cusătură, Ia maşină, dar a vrut s i ajungă savant S-a apucat, chipurile*, do studiul polimerilor fără cel puţin să ?ti* ce-s ăştia.*

Dîndu-şi scam* că f ă r l voia lui a spua pentru prima dată nişta ndevăruri, dicta- torul s-a uitat speriat î.-: Jur să vadă dacă jiu l-a auzit rin:-va. Prin preajn*ă nu era n im e u i,, , .

Disperarea care-1 cuprinsesa pentru moment s-a risipit repeda. âlu era el o- naul care să se dea bătut cu una—două.

—- Fîu-î nîîd un neca* c£ a » dat i?cş ca securitatea. M ă duc la tovarăşul Stalin.H imposibil ca el să na întrezărească vrea ieşire.

A juns la uşa buncărului îa care locuia Stalin, a suna t î i ici un răspuai. A mai apăsat o dată pe butonul soneriei. Tot îa zadar. Keprimind nici un răspuns a des­chis uşa şi s-a strecurat înăuntru. Stalin, cu p ipa în gură, stătea întins în fotoiiu şl asculta „Europa liberă*. B a tabiet la ca-, re nu vroia să renunţa. Pe vremuri, pa baza Informaţiilor difuzate de postul in cauză, a trim is In faţa pietonului de exe­cuţie m ii de adversari politici.

Keşi sesizase intrarea musafirului ne- poftit, *tătuciiî“ se făcea că nu ştie n io iia

— Rfispopitul draculu.il — a izbucnit în sinea sa dictatorul. Tot arogant şi necio- p ’it a răma?.

După vreo douăzeci de minute, ca ţi cur* num ai atunci ar fi realizat,prezenţa celui cars sa strecurase pe uşă, Stalin a închis aparatul de radio şi zîmbiod ironic, pe sub mustaţă, a întrebat, afişînd o ati­tudine de om surprins:

— Tu aici?— Da', tovarăşe Stalin. - Ştiţi câ au vă

iubeso şi v-am iubit Intoldeauna.'-— Ştiu. Mi-a spus o păsărică, r«tunel

cînd erai ucenio. şi al fugit da la patron, şterpelind citeva sute de lei sau o pere­che do cizme, nu mai ţin rainte exact, ctl fiind întrebat d# poliţie ce ai de cînd să faci în viaţă al răspuns că vrei să dev ii- tovarăşul Stalin al românilor. Nu prea n»~3 bucurat răspunsul, dar să trecem pestr te a-,la.

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

Stnt noţiuni eu sfere, parţial suprapuse.. .

Intr-un articol precedent avertizam împotriva ten-, dinţei de excesivă „Inte- lectualizare*1 a mentalităţii noastre postrevoluţionare. Consideram că, din punct de vedere al echilibrului social-politic, distanţarea viziunii intelectualităţii a- supra perspectivelor ţării de aceea a restului societă­ţii nu este un fenomen sănătos. . :

Sînt intelectuali carc constată că etalarea Ideilor lor, In expresie de aleagă eleganţă, nu Inttlneşte pes­te tot audienţa necondiţio­nată pe care orgoliul inte­ligenţei şi al culturii Ie-« făgăduise. Reacţia le este una de iritare, şi nu de e- fort de Înţelegere calmă şl lucidă a dalelor realităţii. „Gine nu mă pricepe, ca o tit m ai rău pentru el!* — par a spune diverse luări de poziţie orale sau scrise, mai mult ori mai puţin dispreţuitoare faţă de .pro­fanul» vulgus*. Şi nu • b ine . . .

Vocaţia modelatoare de conştiinţe a. Intelectualilor Işl află In schimb un teren comod şi fertil In tineret, cu . precădere In cel univer­sitar. Asta este, sau ar fi, foarte bine şi foarte nor­mal . . .

Normal, datorită conti­nuităţii spirituale dintre Intelectualitatea . In forma­re şi cea formată, dintre aspirantul la statutul elitei meritului şi uzufructuarul acestuia, cu merite şi drep- ■ turi dejq validate.

Normal şi, sau mal ales, pentru că tineretul a ofe­rit, tn Decembrie, un e- xemplu uluitor de forţă morală, de conştiinţă civi­că, Nu numai cel intelec­tual — , fapt eare-i lum i­nează şi mai viu n im bu l.

se învaţă: GÎND1I0RI SI PROFEŢI

ce-l învăluie, tn istoria Marelui Solstiţiu.

Prinosul de recunoştinţă datorat de popor tineretu­lui se exprimă de-atunci încoace, după cum e firesc, In multiple modalităţi, ma­joritatea — credem — sin­cere.

Apare Insă şi un gen de speculaţii asupra temei, care a început să Ingîndu- reze pe nu tocmai puţini.

Actul de curaj colectiv- şi de demnitate cetăţeneas­că al tineretului clin De­cembrie, erupţia ataşamen­tului Său faţă de valorile libertăţii şi ale democra­ţiei se caută a fi interpre­tate, de unii, dintr-o pers­pectivă mistică. Se vorbeş­te adesea — şi nu doar In sens figurat — de „mira­col", de „iluminare*. Re­prezentări de la care se glisează cu fineţe către su­gerarea ideii câ tineretul a fost, In acele cîteva zile, obiect al graţiei divine, po- gorltă asupră-i spre a-l răsplăti „puritatea" şi a-i unge pe frunte semnul- chemării, mesianice Intru mlntuirea neamului româ­nesc. •.

în exaltarea aparent^ naivă a închinătorilor ,1a asemenea .ido li se poate ascunde o primejdie: crea­rea In mentalitatea tineri­lor a unei disponibilităţi către iraţional. Odată aş­ternută această „Grund- farbe", peste ea se poate vopsi cu orice culoare,' greu apoi de corectat sau de şters: de la roşul slnge- lui, pină la verdele crud al Ierbii ce răsare ...

Gel ui căruia i-a fost In­jectată odată credinţa că este „fiinţă aleasă*, puterea de judecare li slăbeşte,, nu

m ai acceptă dialogul, «m- traargumentul; lumea ex­terioară devine proiecţia propriului eu, hipertrofiat şi intolerant. „In ea însăşi — scria Emil Cioran — orice idee e neutră, sau ar trebui să fie; dar omul • însufleţeşte, proiectează a- supra-i plăcerile şl demen- ţclo sale; impură, trans­formată in credinţă, ea so înscrie In timp şi ia înfă­ţişare de eveniment: pasa­ju l de la logică Ia epilepsie s-a consumat. . . Aşa se nasc ideologiile, doctrinele şi farsele sîngcroasc. .

Dacă vrea Intr-adevăr ca viaţa nouă pentru care s-a Jertfit, şi pe care şf-o do­reşte, să-i satisfacă speran­ţele curate, să nu-i joace şi lu i una din acele „farse slngeroase" care nouă, vlrstnicilor, ne-a mutilat

' existenţa, atunci tineretul da azi să ia bine aminte. Să-şi cenzureze impulsuri­le emoţionale şi să nu se ameţească de cuvîntul gău­nos al unor pseudoprofeţi. Să rememoreze, In schimb,

v acest.precept — ce ar me­rita turnat In bronz pe frontispiciul tuturor insti-

' tuţiilor de învăţăm înt şi de cultură din lume —, prin care - Descartes, In

,1637, punea' piatra de te­melie a raţionalismului modem: '

„Să na accept ca adevă­rat nici no lucru pc care să nu-1 recunosc evident ca atare; adică să evit cu grije graba şi prejudecata şi s3 na cuprind în raţio­namente nimic mai mult decît ceea ce s-ar înfăţişa atit de clar f i de distinct gîndirii melc, incit să' na-mi- dea ,nici an motiv de îndoia 13".

Prof. univ. dr.Camil MUREŞANU

„GAZETA SOMEŞEANA* VA ADUCE

LA CUNOŞTINŢA:

STRADA VESELIEI -- CULMEA IRON IE I

Există In Dej, şi chiar aşa se numeşte: strada „Ve­

seliei". Şmecherul care i-a pus numele n-a avut sim­

ţul umorului. - Strada arată jalnic, nici pomeneală de

veselie. De fapt pe cine interesa Înainte de Revoluţie

un fleac,(citeşte numele unei străzi) ca asta ţ i pe cine

Interesează astăzi? „Edilii* dc pe vremuri gîndeau a-

Jînc. Astfel ne-am trezit cu străzi ca: Huhurez, Că­

răuşilor, Cărămidarilor, Merilor, Perilor, Prunilor (pe

clnd: Bostanilor, Vinetelor, Arpagicului, Ardeiului

Iute?). '

Imaginaţie lipsă, bun—simţ de unde? Ce ziceţi de

următoarele; Corbului (oare „tovarăşul €orbu“? Hau-

haul), Banalului (oare „măreaţa ctitorie a genialu-

lu i“7), Kliiaţelor (poate Flneţelor), Pepineriei (poate

Pepinierei). .

Toate denumirile au fost date ca „decizii* In regulă,

frunţile au asudat, activiştii au activat şi numele

străzilor noastre s-au stîlcit după chipul şi asemăna­

rea „gînditorilor".

Ce se poate face acum este schimbarea şi nu pe ici

pe colo prin părţile esenţiale, ci schimbarea „idioţii-

lor“ care ne amintesc de trecut şi Înlocuirea lor cu

nume care să şi spună ceva.

Cu cit mai repede, cu atît mai bine!

Radu ZAGREAN

' O ÎNTREBARE

Soldatul Nicolae Gogîla, din jude ţu l, Olt, împuşcat, Ih 22; dr«-mbrie la Turda, este internat la Clinica de neurochirurgie din Cluj, fiind imobilizat la pat da­torită unei pareze parţiale. De circa două săptămini este mereu amlnat, promi- ţîndu-i-se că va fi trimis la un tratament_peste ho^ tare, mai ales că, după cîte ştie, dosarul l-a fost deja întocmit. Ni s-a. adresat cu întrebarea, pe care o su­punem şi noi atenţiei: cit mai ai;e de aşteptat?

CONCERTE DE JAZZ

. Asociaţia „Jazz Napocen- sis“ din Cluj a organizat ieri un concert de Jazz, a i participarea formaţiilor „Triptic* din Cluj şi „La­birint" din Bucurcşti. Ace­eaşi asociaţie organizează vineri, ora 19, la Casa de cultură a studenţilor, un concert In care vor dnta

formaţiile „Gaio* din Cluj,

„Creativ* din Constanţa, şi

„Labirint* din Bucureşti.

Biletele se găsesc la Casa

de culţură a studenţilor,

Intre orele 17— 19.

PAGINA 2

J M A G iN l

COMENTATE

v o i a j i n „ Î n a l t a s o c i e t a t ePurtindu-ne din templele in care ofi­

ciază rugbiul din Turneul celor cinci na­ţiuni In imensitatea sălilor unde evoluea­ză goliaţi cu reţete atinglnd milioane de dolari pe an, TVL-ul ne oferă nu numai un voiaj prin „înalta societate“ a sportu­lui mondial (pelerinaj menit să ne satis­facă! setea noastră de informaţie, varieta­te ţi spectacol), ci f i dovada înaltului standard atins de sporturile respective, mostre In faţa. cărora,-o mărturisesc, ră- mîn de-a dreptul interzisă.

Ştiu, sporturile în discuţie reprezintă, în statele respective (Anglia, Franţă, S.V.A), adevărate jruteri edificate f i con­solidate prin tradiţie, vocaţie, numărul impresionant al practicanţilor (un exem­plu: 15.000 de jucători licenţiaţi în rugbiul galez) ţi uriaţa cifră f i forţă a susţinăto­rilor (probe revelatorii: 12.000 din locurile stadionului din Cardiff stnt vindute pe 50 de ani de aici înainte, iar capacitatea să­lilor americane de baschet este tn medie' de 20.000 de locuri, rar tnttmpltndu-se ca vreunul să răm înă neocupat). Şi mai ţtiu că bascketbaliţti precum Patrick EvHng (cel mai scump g igant. american: 4 m ili­oane de dolari tn ’89) său recent viziona­tul Michael Jordan, ori rugbiţti de talia aripei franceze Lagisquet (cel mat bun din lume tn sezonul '88— ’89) răm in niţte e- vereţti ai sporturilor lor. Dar tnai ftiu,

totodată, că sus-TititJiitff „suprastructură" dincolo'U. rePrezintS a vidul, lor — virtuozilnr Care 0P<*r« „clasa marilor* suţ, . ^ u»'jnî/idu-k piramidă solid e d if ic a t* ,*e . desfSfoară o sale. Soliditate ce explici J e n ivelcle pariţie la rampă a valnrii verrnanenta o- du-le, ademenesc (prin Care‘ la «*- lui sau magia vedetei) n o f l r <î-CXCTnpIu- ţi alţi susţinători, tot * l. tZ ^ . t.t.cant^ alţi de afaceri. m ulţi oameni

. Aşadar „incredibilul• rit~baschet Atlanta — Chimnn ' beciu l d i

t u f din . . . ^ to c ra ticM l Tu r n m f i at T 'cinei naţiuni nu ţine do . J?: celoT

presia (emanaţia) înaltei clase ’ Iv a ît* * ' Miracol apare însă fn ochii p‘ort*ve-

optică a fost deformată de tenebreU> <̂ r°T (finalizării ţi a te neîntreruptei p a u p e r ^

Acum însă a venit «rpmo„

^anomalia- ţi să privim lumea ctTZuila- ' tea ochiului eliberat de zrîhr*.?» C4

să învăţăm.• far dacă n t l t A c o ^ deram că nu mai avem timp pentru ™£ 1 lege roadele viitoarelor noastre dem ersu l s-o facem pentru copiii cărora trebuie să * ie demonstrăm (cum au făcut-o în baschet itrbu) că Michael Jordan nu-i un as ce poate apărea doar fn America/

Nuşa D&V1IAN

Campionatul mondial de

handbal masculin

Astăzi o partidă decisivă:

ROM ÂNIA — SUEDIA

Nu ştim ce le-o fi spus Cornel Oţelea tricolorilor după Infrlngerea de marţi In partida cu Ungaria, ca reproşuri pentru gafele co­mise In atac, dar de un lucru sintem convinşi că reputatul nostru tehnician s-a axat prioritar asupra celui mai greu examen al grupei semifinale, partida de azi, pe care România o susţine In 'compania puter­nicei formaţii a Suediei.

Intr-adevăr, partida de azi a tricolorilor este deci­sivă: o victorie deschide drumul spre podiumul de premiere, pe cînd o Infrîn- gere fl barează. După „du­şul rece* de marţi ne ex­primăm convingerea că astă seară, cu începere de la ora 21,00, echipa Româ­niei se va mobiliza exem­plar şi că va lupta cu ar­doare şi dăruire pentru victorie. Noi cei de acasă, In faţa* micilor ecrane, vom strlnge pumnii pentru tri­colori. „

BASCHET

Teri au început, Ia Rm. Vîlcea, întrecerile turneu­lui final al diviziei „A" de baschet feminin, grupa va­lorică. 1—6. Iată rezultate­le înregistrate: „U“ — 0- limpia Bucureşti 72-58 (41-30), -Voinţa Braşov — Voinţa - Bucureşti 99-85 (45-45) şi Metalul Rm. Vil- cea — Sportul Studenţesc 59-57 (32-27).

FOTBAL

j In meci pentru sfer­turile de -finală ale Cupei cupelor la fotbal, echipe R-f^C. Anderlecht Bru­xelles a învins cu scorul de 2-0 formaţia austriacă Admira VVacker. In mcci pentru Cupa U.E.F.A., F.G. K âln a întrecut cu 2-0 (1-0) echipa belgiană Royal An- vers. '

Sferturile de finală ale „Cupei Cupelor" la fotbal:

D INAMO — PARTIZAN BELGRAD 2-1 (1-0)

Prima manşă a partidei dintre Dinamo" şl Partizan Bel­grad, In sferturile de finală ale „Cupei Cupelor" la fot­bal, a prilejuit o dispută dlrză, de mate luptă", In care formaţia iugoslavă s-a bătut pentru un rezultat cit mai strins, „ajutată" fiind şi de maniera de arbitraj,' cu lar­gheţe faţă ţie oaspeţi Nu-i mai puţin adevărat, Insă, că dinamoviştii ar fi putut să-şi asigure In final o victorie mai confortabilă şi la o diferenţă mai mare dacă ar f i îndrăznit mai mult In fazele de finalizare. D in păcate, , lipsa de decizie In cîteva faze, ca şi imprecizia şuturilor, s-au soldat cu ratarea unor bune ocazii. In altă ordine de idei, unul din cei mai redutabili şuteuri, l-am num it pe Mateuţ, a fost ca şi inexistent ■■■■,■

Cum au fost înscrise cele trei goluri ale partidei: ,Ră- ducioiu (min. 19) fructifică o fază b in e , lucrată pe dreapta, încheiată, cu o centrare, reluind din apropiere, balonul In plasă — 1-0; tot Răducioiu, la un balon tri­mis In adlncime, ţlşneşte irezistibil şi pătruns In careu înscrie prinlr-un şut plasat, pe sub portarul Omerovici — 2-0 (faza s-a petrecut In min. 58); Spasici profită de ® suită de greşeli ale defensivei bucureştene (min. 69) şi înscrie din apropiere — 2-1 (cu două minute' înainte de Solul oaspeţilor, Sabău scăpase spre careu, dar a fost „stopat" prin fault, trecut cu vederea de arbitru). In con­tinuare, pină In final, tabela de marcaj a rămas, nemo­dificată.

Iată şi formaţia aliniată de Dinamo: Stelea — Mihă- escu. Andone, Rednic, Klein — Sabău, Lupu,.Mateuţ, Ti- mofte — Vaişcovici (Lupescu, 54) şi Răducioiu (G. Zam­fir, 85). Rămine ca partida retur să decidă care dintre cele două competitoare se va califica In semifinala com­petiţiei.

Desen de Ovidiu MARCU

Probleme ale asociaţiilor de locatari. Primim din par­tea Asociaţiei de locatari din strada Aurel Vlaicu nr. 15, Bloc V 5, Ip numele căreia semnează administrato­rul Maria Hiticaş, următoarea scrisoare: Ne adresăm G.I.G.G.L. cu întrebarea de ce factura emisă pe luna Ianuarie 1990 are o valoare mult mai mare decît cea din luna decembrie, atit timp cit preţul gazului şi al energiei electrice s-a redus? Rugăm pe cci competenţi să răspundă la această Întrebare cit mai urgent.

• Cu aceeaşi problemă ni s-a adresat şi administra­torul Asociaţiei de locatari din strada Borhanci nr. 15, domnul Vasile lugan, care, printre.allde, ne-a scris: In loc scadă consumul pe luna ianuarie, aresta a cres- cui faţă de JOna decembrie 1!)8!) cu 4.000 (ei, In condi­ţiile In care nu S-a furnizat mai multă căldură In luna Ianuarie 1990 faţă de decembrie 1989. In altă ordine de Ulei, informăm redacţia câ de ani dc zile (U .G C.U şi IM.I.D.OM. au încasat sume destul de mari aşa-zise anticipaţii. Nu cunoaştem In temeiul căror legi au fost

ME SCRIU CITITORIIreţinute. aceste sume fără ca noi să beneficiem de do- blnda legală de pe urma acestora. La mutarea unor locatari din imobil, aceste sume reţinute nu mai pot fl recuperate Propurîem ca acestea să fie virate In con­turile asociaţiilor de locatari pentru- a intregi fondurile de rulment.

• Din partea Asociaţiei de, locatari din Calea Dor6- banţilor nr. 9—11 ni s-a adresat preşedintele acesteia, domnul Ştefan Isofache, cu următoarele: Consiliul

'popular al municipiului Cluj, prin Hoiărirea nr. 4 din 24 mai 1979 oblică asociaţia sâ plătească la A.P.S., sec­ţia servicii comunale, suma de 140 lei lunar pentru măturarea trotuarelor, pe care asociaţia a p!ătit-o de Ia 1 aprilie 2981 pină In prezent, fără ca A.P.S. să-şi onoieze angajamentul contractual. Incepind cu luna

ianuarie a.c., asociaţia a hotărît să nu mai achite aceas­tă sumă A.P.S., considerlnd hotărîrea fostului Consiliu popular al municipiului C luj drept nedreaptă. în a-' ceastă situaţie se află şi alte asociaţii de locatari. ■ Vâ rugăm să comunicaţi prin intermediul ziarului dacă mai este cazul să dăm aceşti bani unei instituţii, fără vreun temei leg ii?

• In conformitate cu actele normative In vigoare. In aeost trimestru se impune ţinerea adunărilor generale ale asociaţiilor de locatari. Organele financiare ne soli­cită prezentarea ,documentelor încheiate şi fără Încu­viinţarea dinţilor nu putem efectua operaţiuni la G.E.G. Din cauza unor locatari restanţieri, cotele de contribu­ţie lunară la plata cheltuielilor comune nu pot fi ono­rate. Vă mulţumim! — ne-a scris preşedintele Asocia­ţiei de locatari din strada Horea nr. 90.

I-a naultt- din problemele ridicate aşteptăm răspunsul organelor competente, la altele cei care sînt chemaţi si răspundă sint chiar locatarii. ■ '

R E N A Ş T E R Eîntnnira In aceste iile

foarte des acest cuvînt. Auzim vorbindu-se _ des­pre renaşterea, spirituală a Bisericii. Să fie oare chiar aşa? Nu cred că poate fi aceasta. C i este vorba în acest stadiu de libertate despre reîmbră- carea omului celui nou, a omului după Evanghelie, redescoperirea Ego-tilui din fiecare dintre noi. ' Deci nu este vorba de o. renaştere, de o naştere d in nou. Noi sîntem bo­tezaţi aşa că ne-an» năs­cut din nou din apă şi duh, am fost (prin actul manifestat a l credinţei) şi sintem permeabili divi­

nului. E vorba doar să.

renască cuvîntul pe bu­

zele noastre la adevăra­

tul său semantism de ca­

re a fost golit de tăcere,

de o tăcere impusă.

Dar’ să. ne gîndim la Părinţi, ei tăceau. Un u- cenie îl asculta pe Avva Anton ieşi tăcea; Aposto­lii priveau Ia cer şl tă­ceau. Deci actul tăcerii nu eludează posibilitatea slujirii, ci e o manifesta­re a rugăciunii individua­lei chiar un studiu foar­te înalt al acesteia. A- ceasta~ esţe cea care re-

potenţează fiinţa 7 umană şi-i descoperă valoarea fotonică, de model car* vorbeşte tăcînd, prin fap­te. Nu e cazul , să le a- mintim , cei duhovniceşti le-au trăit şi-" acestea au ţinut Biserica In funcţia ei soteriologică. Căci Bi­serica e casa făptuirii, «! locul B inelui suprem şt .manifestarea lu i în lume este o extindere a Biseri­cii, o actualizare, a ceea . ce zicea SfIntui Maxim

. Mărturisitorul, a Bisericii cosmice. Deci şi mediul secularizat a constituit un cadru al propovăduirii din tăcerea vorbitoare prin fapte. Căci ele argu­mentează şi susţin cre­dinţa. Ori existînd cre­dinţa validată de fapte mintuitoare nu poate fi vorba de o renaştere ci mai curînd de o- relega­re a omului de Dumne­zeu, o revitalizare a tu­turor căilor ce duc la mîntuire, o actualizare în şi" in tie noi a Cuvîntu- lui. Şi iceasta pentru noi, cei care şi în tăcere' am slujit, f.'ce prin revăr-

. sarea/ în lum e . a puterii

S fîntului Duh din izvo­

ru l fiinţei noastre (prin

fAp'.o şi cuvînt) pecetluit

c>! Peretea • Duhului Sîînt.

Ar însemna, deci, ca noi cei ce sintem temple ale Duhului Sfînt, pecet­luite cu pecetea acestuia sa ieşira (lin individuali­zarea tăcerii, fără să ru­pem'peceţile, şi să izvo- rîm apă vie mîrituitoare prin permeabilizarea fi­inţei noastre la dragostea aproapelui. Act care este o relegare a noastră prin semen de Dumnezeu.

Actul în sine e ca o re­naştere, dar nu e, ci este reevaluarea dimensiunii Spirituale a omului în procesul de realizare * înnobilării chipului In a- semănarea Iui Dumne­zeu.

Aceasta spune şi Vatra noastră. Ne dă, prin mun­ca um ililor slujitori, ca ­lea redescoperirii adevă­rului din noi ce duce la Viaţa In Hristos.

De fapt, orice înfrînge- re a păcatului. în trup este o naştere a lui Hris­tos In noL

Deci nu greşim . spu- nlrid rena>tere ci greşim cînd eludăm, folosind a- cest cuvînt, iccnomia Sfîntului Duh' care nu i fcst şi nu” poate fi secu­larizată. ' •

Fr. prof Ioan CH IR II.A

MARTIE 1848 ÎN TRANSILVANIA (I)

Declanşată la 12 ianuarie o dată cu in­surecţia ae la Palermo, revoluţia de l a ' 1348 cuprinde m ajoritatea. statelor euro­pene. La 22, februarie se ridică Parisul după care revoluţia se răspîndeşte în sta­tele germane pentru ca la începutul lunii martie să ajungă la Praga şi Viena. In ziua de 13 martie, cu prilejul deschiderii parlamentului austriac, populaţia vieneză cere demiterea lui Metternich şi înscăuna­rea unui regim constituţional. Democraţia din capitala imperiului s-a terminat cu puternice lupte de stradă care l-au deter­m inat pe împărat să treacă la concesii în- Iăturîndu-1 pe Metternich, unul din expo­nenţii de seamă ai reâcţiunii europene. Succesul revoluţiei la Viena a favorizat declanşarea revoluţiei ungare. La 15 mar­tie, tineretul radical maghiar porneşte la luptă pentru libertatea Ungariei, lor alâ- turîndu-li-se românii aflaţi la Universita­tea din Pesta şi în alte instituţii de învă­ţăm înt. Eftimie Murgu este eliberat d in închisoare de tinerii revoluţionari în frun­te cu Nyâry Păi şi Sigismund Pop. De-' scriind^ evenimentele din capitala Ungari­ei, Iosif Starea Şuluţiu nota: vEram pă­truns de tot de cuvintele:, libertate, egali­tate. fraternitate. Intr-adevăr eram foar­te fericit, îm i vedeam realizate visele me­

le şi aspiraţiile străbunilor mei". Revo­

luţia se găsea Ia porţile teritoriilor locuite de români.

Expriraînd adeziunea la revoluţia euro­peană, românii, prin articole, manifeste şl

întruniri publice elogiază programul de : reforme cu caracter democratic al revolu­ţionarilor din Ungaria. . In „Organul lu ­minării* (Blaj), Gipariu îşi exprimă înalta sa apreciere pentru cuceririle revoluţiei ungare, iar Bariţ in „Gazeta de Transil­vania" scria: „Foaia în care citii mai întîi următoarea ştire o udai cu lacrimi, Insă nu cu lacrimi de întristare, ci de mingă-

' iere cerească. Auziţi popoare, ascultaţi şi voi, iubiţi ro m ân i... jogabii nu vor mai fi iobagi, ci oameni liberi, pentru că pro­prietarii vor lua despăgubire de la stat*. Desigur, aceste prime luări de poziţie au fost o consecinţă directă a programului so­cial cuprins în legile dietei ungare de la Pojon, a înlăturării feudalismului, deschi-

zîndu-se calea spre desfiinţarea iobăgiei

şi în Transilvania

O dată cu manifestaţiile de simpatie, au apărut şi primele semne de îngrijorare faţă de vehicularea, In Transilvania, de către nobilimea liberală a unei alte teze ce avea In final grave repercusiuni asupra relaţiilor dintre români şi unguri şi anu­me problema „uniunii" cu Ungaria trecînd peste dezideratele legitime ale românilor, populaţia majoritară a principatului. De altfel, în ultim ul punct al pirogramului de reforme adoptat în Ungaria lâ 15 martie figura această chestiune care a dus la ex­primarea prin presă şi manifeste , a pri­melor rezerve faţă de revoluţia ungară.

Cont. dr. L. M A IOR

.Coloana infin itu lui" de C. Brâncuşi

La Alba lulia

Simbol al unităţii noastrt

t a A lba lu lia, ca JraţlU

Ne-am adunat cu toţi românii

Cu Dunărea f i cu Carpoţli

Ca să cinstim a noastră vrere ..,

Şi-a libertăţii stea măiastră

Ctnd primăvara dă tn muguri

Prinos de t>atră românească.

Şi coborttă din istorii,

O punem drag ca' pe-o comoară

De nemurire ft victorii

Ca temelii de nouă ţară.

Mircea POBA

VATRA ROMÂNEASCĂ LA ALBA IULIAPornind pe drumul şt

ţelul propus,^ de reeva­luare, redimensipnare şi propagare a noilor re'a- ţii socio-culturale, uniu­nea „VATRA ROM A­NEASCA*, filia la A lba lu lia a organizat dum i­nică, 4 martie 1990, o A- dun are Populară, marca­tă de prezenţa-a cca.10.000 de participanţi dinJudeţele A lb a ,' Bistriţa- Năsăud, Cluj, Bihor, Sa-

tu Mare, Braşov, Vîlcea

etc. desfăşurată pe locul

unde Ia 1 decembrie 1918

se înfăptuia M AREA 8 -

N IRE . ■ '

După ce s-a asistat la

slujba religioasă de la

Catedrala Reîntregirii,

participanţii, cu steaguri

tricolore, însufleţiţi de

cîntecele cu veche rezo­

nanţă patriotică, s-au în ­

dreptat spre locul stabi­

lit pentru desfăşurarea

manifestaţiei.

S-au scandat lozinci „Ardealul ne e vatra", „Noi sîntem acasă*, „Tră­iască, trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Româ­nească", „Nu ne ’ sepa­răm 14, etc., etc. şl s-au cintat cîntece care şi cu alte prilejuri au însufle­ţit masele: Gtntecul Iul Avram lancu, Ardealul şi bineînţeles DEŞTEAP- TA-TE ROMANEI

Lulnd cuvîntuT, la A- dunarea Populară, repre­

zentanţii uniunilor terito­

riale au 'sub lin ia t" carac­

terul cultural, apolitic, al

asociaţiei. '

La încercările de m is­

tificare a istoriei, s-a e- videnţiat faptul că rezul­

tatul cercetărilor arheo­

lo g ic e — dîndu-se ca c-

-exemplu opaiţul creştin

din sec. IV ce se află In

muzeul de la A lba Tulia

— adaugă noi dovezi la

continuitatea pe aceste

meleaguri a elementului

autohton.

Participanţii au scos In relief rolul bisericii şi ăl slujitorilor săi, al intelec­tualităţii săteşti ca şt al celorlalţi oameni de b i­ne, pentru propagarea şi valorificarea celor ■ mai înaintate tradiţii, a ne­voii de conlucrare Intre toţi membrii societăţii,' indiferent de naţionali­tate.

A tît vorbitorii, cit şi participanţii au luat ati­tudine fermă de condam­nare a oricăror încercări de manipulare a maselor pentru separare şi chiar denigrare a poporului ro­mân, subliniipdu-se căa- semenea acţiuni nu ser­vesc bunei înţelegeri şi spiritului de toleranţă şl conlucrare.

Propunerea. ea slua da 1 DECEMBRIE să fie de­clarată Z I NAŢIONALA A ROM ÂN IE I NOr a fost prim ită cu ovaţii, buturi» ţi entuziasm deosebit

în final, reprezentanţii

uniunilor teritorial* au avut convorbiri ps mar­

ginea acţiunilor c» ur- .

mează a se desfăşura ta viitor, a nevoii de coor­

donare a acestora.

D in nou, s-a subliniat caracterul apolitic, cultu­

ral al asociaţiei, viziunea

de perspectivă, şi nu de

conjunctură a programu­

lui, spiritul de înnoire

morală, uraanist-damo-

cratică. ^

In această ordine de~

idei, s-a discutat patro-

. narea de către asociaţie

a unor acţiuni vizîtid lan­

sări de cărţi, simpozioa­

ne, sărbătorirea mior per­

sonalităţi culturale (bu­

năoară LUCIAN BLAGA)

etc., ete.

Adunarea s-a constituit

Intr-o manifestare a spi­

ritualităţii româneşti, a 'emulaţiei patriotic», a

conlucrării şl toleranţei.

In Ideea de propăşire şl de dezvoltate viitoare.

Gh. L PETRESCU

Pe lingă defectele şi calităţile specifice bine ştiute, poporul român s-a im pus lumii, în ultim ul război mondial, prin două merite cu totul şi cu to­tu l deosebite: primul pentru că a sacrifirat peste 600 de mii de vieţi ostăşeşti, luptlnd împo­triva ororii comuniste, şi alte atîtea luptlnd împo­triva celeilalte orori — hitlerismul, iar al .doilea că nu a săvlrşit pogro­m uri şi atrocităţi In care au excelat alţii . 0 al­tă calitate de maro şi cu totul deosebit preţ est* aceea că a respin» din in­stinct. m in esenţa fiinţei

sale. comunismul, Româ­nia avlnd cel » a i slab partid comunist din lu ­me, aproape inexistent, ţi acela format In majorita­te absolută de străini. Ci­fra oficială a membrilor de partid era, la 23 Au- rust (cifra o ştiu do ta fostul Departament al na­ţionalităţilor conlocuitoa­re — citiţi asupritoare — unde am funcţionat ca referent de presă) d* 700 do inşi, dominată cople­şitor de străini: Ana Pauker. evreică, Ghcor- ghiu Dej (Ghlorghlef). bulgar, Vasile Luca, ma­ghiar, Seauşescu ţigan amăuto-tătar, Drăghlcl,

ELOGIU VETREI ROMÂNEŞTIslav, singurul român, că-’ sătorit cu o străină do neam, care a fost liclii- dat, fiind Pătrăţcanu . . .

Că români au dat nă­vală apoi In P.C.R., fie d in teamă, fie din opor­tunism. fie din alte mo­tive (o lozincă bizară cir­cula pe atunci şi suna astfel: „camarade, nu fi tris t garda merge înain­te prin partidul comu­nist") este o jalnică reali­tate istorică şi consecin­ţă fireasca a traficului de popoare de la raonstruoa w» clrdăşle de la la i ta.

Pentru cele două merite subliniate mai sus am fost răsplătiţi cu încar­cerarea pe timp nelimitat tn închisoarea rusească,

de către cei trei precu~ •

peţi de neamuri, la tirgul

pomenit anterior.

Iar ia g lu j, ca nu tar» cumva românii sâ aşez* In faţa catedralei ortodo­xe vreo statuie car* cil mărturisească despr* is­toria lor, conducerea co­munistă de la Reglun* şl m unicip iu -- formată fi­reşte num ai din ■români"

— (era totuşi u n u l . . , o prezentă absentă, abulică, Tudor Bugnariu) a insta­lat In faţa catedralei un obelisc rusesc, — din smerenie mare pentru ideologie, — iar In spa­

te, — ca ţiu care cumva

sâ aşeze şi acolo românii

cine ştie ce, au instalat

un tanc sovietic. In piaţa

L ibertăţii Insă n-au ştir­

bit nimic, acolo tronlnit

monumental simbolul li­

nul anum it, fost regat Cum să impietezi asupra acelui regat, orictt â* *u abnegaţie ai iubi cauza

, revoluţiei roşiii

_ Vatra Românească, in­să, în ciuda tuturor in­gratitudinilor, a tuturor

încercărilor la care a fost

supusă, a tuturor nele­

giuirilor, rămîne o sferă

fosforescentă, plasată

dincolo de vremi, şi care

îşi trim ite de-acolo, din

miezul ei specifio, lum i­

nile înţelepciunii şl po®- ricl sale.

Ea este, pe şi in plane­ta aceasta, o planetă a- parto, avînd durată din­colo de istorie şl pr«7«n- ţă a omenie) In istoria.

Teohar M IUADAŞ

PAGINA 4

Din 22 Decembrie încoace vorbim mult cu toţii, liber ţi! cu aplomb, despre demo­craţie, ceea ce este foarte bine ţl va putea fi foarte profitabil pentru toată lu- tnea mai ales cînd discuţia se barează, pe sinceritate ţi pe adevăr. Instaurarea unei democraţii veritabile intpli- că mult echilibru ţi obiecti­vitate pentru a nu fi dena­turată. Numai cu această condiţie democraţia poate dobîndl acea nepreţuite ca­litate de consfinţire a liber­tăţii da a cugeta ţi dc a ac-' ţiona; toţi cetăţenii patriei noastre au dorit ardent l i ­bertatea de gîndire demnă şi dreaptă, care să nu lase

, Joc pentru suspiciuni: ţ i nici să servească vreunui sub- . terfuffiu. Un frecvent aten-" tat la veridicitatea demo­craţiei - se poate Intimpla din cauza unei confuzii prin care se consideră drept act democratic o anumită dorin­ţă a « î lv a care pretinde pentru o problemă oarecareo anumită soluţie ţi nicide­cum alta- Psihologii cunosc acest caz cînd, captivaţi deo asemenea dorinţă, putem f i împinşi să. facem apel la argumente forţate, perver- tindu-ne logica pentru t le detercxirsa pe acestea să fie convenabile pentru a ne susţine dorinţa. Cu o astfel de logică a operat şi dl. Sz 1- ' lâgyf Sândor cînd d-sa do­

reşte să. ne demonstreze ne­

apărat că „separatismul nu

este' separare", (amintindu-

ne Insă, In VJE. că, totuşi.

Intr-un anumit sens — cel

' „teritorial* —, este (!) şi că

« în prezent ' (sublinierea noastră) nici un om cu gîn­dire responsabilă nu are &- semenea intenţii").

„Argumentul relaţiei Bi­serică greco-catolică — B i­serică ortodoxă este adus în comparaţie cu relaţia şcoli româneşti — şcoli maghiare; dar aceste două cupluri de elemente nu slnt esenţial comparabile. Riturile celor două biserici şi săvîrşirea lor este o problemă de dog­

Âpropos tieMeea „unui separatism care nu ne separă"{Adevărul, nr. 4* din î î februarie 1990)

mă religioasă şl nicidecum de naţionalitate ssu de rtat politic (cum de altfel o de­monstrează ţi mai explici: catQÎicismul, din Spania pâ­nă în Polonia, ţi nu nu- ir.ail).

Dar revenind la „argu­mente*, sîntem de'acord câ nu poate exista decît demo­craţie integrală, nu .pe fe­lii*, nu „raţionalizată", în ternul acceptat de autorul articolului la care ne refe­rim. Ne întrebăm însă, foarte nedumeriţi, ds ce n-ar fl întreagă demo­craţia în România da­că am învăţa cu tcţii — nu numai români şi unguri, ci ţ l cu saşi, tlrbi, ruteni ţi eiţii, şl alţii — in aceeaşi «coală? Oare nu este de­mocratic dacă ne îngrijim sănătatea împreună, cu to­ţii, In acelaşi spital, sau da­că avem aceleaşi magazine din care tirguim? Dacă via­ţa noastră cea de foaie zi­lele putem ţ i Irc-bnio să ne-o ducerii mereu împreu­nă, pe păm întul unei patrii comune, atunci de ce a trăi In'acceaşi şcoală, nude să învăţăm fiecare în limba maternă, dar Tinde să ne în- tllnim In .pauze, la cantine. In sala profesorală, unde să se înfiripe simpatii, prie­tenii, camaraderii — de ce un asemenea mod de viaţă ar f i un atentat la democra­ţie? Zi de zi împreuna, sub acelaşi acoperiş, nu în ­semnează, oare, tocmai a a-: vea posibilitatea de a ne cu­noaşte mai bine, de a con­lucra, de a avea prile juri mai numeroase să ne. acor­dăm reciproc stimă şi con­sideraţie? A fost vreodată— chiar dacă. .ne rftîcrim la trecutul istoric (deşi istoria nu este. întotdeauna cel mai bun sfătuitor, pentris că ea operează cu momentul is­toric dat, concret, care nu mai este acelaşi de-a lungul

nsai multor secole, ţî nici chiar decenii) — , 6 fost vre­odată viaţa poporului dir, Transilvania „parcelată" pe etnii? Nu au trăit înaintaşii noştri l3oIaltă, români, un­guri, saşi, secui, ceangăi, slovaci, ruteni? Şi, totuşi, cu toţii ne-am păstrat, din

.negura de vremi, specificul naţional al formelor cultu­rale, In linia melodică, lc crestăturile în lemn, In m ă­iestria cusăturilor ş- ţesătu­rilor, său în superba deco­raţie a ceramicii. Nu nu­mai' că nu ni le-am desfiin­ţat, unii altora,’ aceste co­mori etnice, ci dimpotrivă, n i le-am potenţat şi le-am îmbogăţit sporindu-le pre­ţuirea. Formele culturale cu caracter naţional domi­nante astăzi — literatura beletristică, eseistica, ziaris­tica, teatrul etc. — sînt ne­lim itat practicabile pentru oricare naţionalitate, indeo- . sebi .după ieşirea poporului român din orice strinsoare a dictaturii abolite. (Nu ne referim la cultura ştiinţifi­că pentru că aceasta tinde foarte-vădit spre co.smopo- Jîtirsrea limbajului şî a ter­minologiei, cu predominan­ţa neologismelor).

In această casă comună ă patriei noastre, pe -drumul bine croit de acum spre Ca­sa Comună a Europei, d n d se deschid frontiere stata­le, se „inventează* forme ds colaborare culturală, de construire fmpremnă a edi­ficiilor culturale plurilingve între popoare geografic în-

. depărtate, este oare potrivit ea accste două neamuri*, întreţesute • topografie, pe păm întul românesc al Tran­silvaniei, să dorească să-şi ducă m ai departe viaţa cul­turală, şi şcolară separat?

Nici un român cult si de bună credinţă nu ar putes nega legitimitatea şcolii de. cultură generală în limba

maternă a oricărei etnii din cuprinsul Kotr.âniei; -trans­miteri;! moştenirii culturale naţionale prin. foiwe de în- vătămînţ organizat şi legi­ferat în limba maternă tre­buie asigurată indiscutabil. Dar de ce separat? Dacă piTjtru două persoane con­diţia unei bune înţelegeri, a crrSrii unei afecţiuni care se naşte dir. respectul rfcci- proc, iar aceasta, la rîndul său, izvorăşte dintr-o inti­mă cunoaştere spirituală a celor doi, dacă pentru ase- menţa două persoane con­diţia este sâ convieţuiască o perioadă cit mai îndelungă- . t£. după cure, dimpotrivă, izolarea, chiar şi accidenta­lă. a celor doi duce incvi- . tafcil ia înstrăinarea lor u- K'jl de altul,, oare nu acelaşi proces psihologic — şi poa­te încă mai accentuat —- se întîmplă şi cu două Comuni­tăţi umane care invocă pen­tru separarea lor deosebiri­le de limbă şi de etnic cul­tural? De fapt, astfel de motive n-au gravitatea de a justifica Intr-adevăr sepa­rarea. La baza" aeestej do­rinţe de .separare ar rămîne sâ admitem — apelind-îa sinceritate deplină şi fără subterfugii — numai şi nu­mai o rău înţeleasă teamă de dizol varea unei comuni­tăţi etnico în masa alteia; ori despre aşa ceva eu este vorba; ba, am putea aminti celor care suspicionâază aşa ceva, că dacă nici p înă a cur», nu s-a stins nimic din strălucirea culturii minori- • tăţilor naţionale, atunci , cu «t£t mai puţin acum, cînd majoritatea dintre noi pre­

ţuim etnocultui-ile, intr-ade-

Văr nu poate fi vorbă de un

asc-menoa proces anacronic.

.în schimb, aşteptăm ca a- vansuîui nostru sentimental ş: raţional, deopotrivă, să i se răspundă eu aceeaşi bu- -

nă intenţie. In.seavul dorin­ţei exprese a cetăţenilor tuturor naţionalităţilor sâconvieţuiască cu românii,

. să nu prilejuinscă înstrăina­rea mereu mai accentuată •între români şî celelalte etnii. Poate cineva con cepe ca. tocmai- şcolile, care au menirea de a răţpindi lu ­mina învăţăturii şi de a în­nobila spiritele ia virstă cea mai receptivă, creîraî relaţii interumane calde, civilizate, de bună înţelegere, tocmai şcolile să le transformăm în. „ghetouri etnice", care sâ

■ împiedice contactele spiri­tuale? DL SdlSgyi vorbea, pe drept cuvînt,■ de valoa­rea hotăriteare pentru de­mocraţie a existenţei diver- silăţii. în ..viaţa socială; de ce tocmai in şcoală, intr-o şcoală, democraţia r.u se ex­primă m ai autentic prin di­versitatea culturală, edusă, împreună, de copiii fămilii- lor de "diferite naţionalităţi? De ce tocmai in şcoală „mo- nocromaiica" naţionala ' get fi în favoarea democraţiei? '

Nimeni nu-i împiedică pe colegii de limba maghiară să-şi ■ orgaizeze şedinţele de analiza muncii Ier aparte,

■ nu deodată, cu -colegii ro­mâni, dacă se consideră că : nici pentru intelectualii din învăţămînt însuşirea, limbii oficiale a statului ro­m ân nu este oportună. Ce­tăţenia română impune o a- semenea datorie morală, nuo obligaţie oocxcitivă mai a- , Ies cînd trebuie să credem că nu se are în .vedere, pen­tru .un oarecare vi,-, tor, .. a vreunei alte formule politi­ce în această part? de Tară Românească.

Pe de altă parte, ne mai întrebăm, oare nici un ma­ghiar, câ cetăţean al ţării, nu va merge, să trăiască niciodată dincolo de Car- paţi •— în Capitala ţări; sau ia mare? Nu facem nimă­

nui proces de intenţie; sm dori, doar, sa rm existe dis­criminări de nici. 'o prove­nienţă şi nimeni să nu fie dezavantajat de izolarea lingvistică; să ne gîndim la tinerii noştri de - astăzi, schimbul de mîine al Ro­mâniei, nc asumăm noi răs­punderea pentru această izolare care vă ştirbi din competitivitatea pentru d

■ funcţie de stat reprezentati­vă, precum şi pentru o ca­rieră didactică şi de înaltă cultură, pe cineva ca re este handicapat lingvistic? — pentru că printre haremuri­le competenţei in cultură, acurateţea lim bajului tre­buie să aibă uh .punctai de­loc neglijabil. Ş i încă ceva. L imba oficială a statului trebuie să fie înţeleasă pen­tru a-i putea folosi institu­ţiile în mod uniform pe tot

. teritoriul patriei noastre comune, pentru că oricum am gîndi, Romihiia ne .este tuturor patrie, ori România este an stat în care. institu­ţiile funcţionează avînd ca limbă oficială limba româ­nă. Noi avem convingerea că pentru ^minorităţile na­ţionale nu există intenţia de a submina această auto­ritate- statală românească, ci important este sa nu se • piardă valorile culturale et­nice lingvistice,1!;! ̂ artistice, a căror cunoaştere şi însuşi­re o asigură şcoala in limba maternă ,— inoîîerent dacă ea îşi are sediul separat de români sau împreună cu ei —, precum şi instituţiile culturale în plină desfăşu­rare. Separarea Sn şcoli nu 1 condiţionează o mai bună păstrare şi transmitere a culturii naţionale, Insă/cu siguranţă este teribil de/pă­gubitoare în ceea ce priveş­te dezvoltarea - relaţiilor

.noastre de prietenie şi fră­

ţietate naţională, în folosul patriei comune, care nu ne

îndoim că este şi scopul ul­

tim al oricărui -cetăţean lo­

ial al acestei ţări.

VATRA .ROMÂNEASCA

EXPLOZIA DE CLASE ŞCOLAREEste justificată şi lăuda-.-

bilă - iniţia’tiva Ministerului Învăţămîntului de a rezol­va, cît mai operativ, anu­mite neajunsuri care se

menţin în acest important

sector de activitate. Este

explicabilă şi graba cu ca­

re dorim îndreptarea lucru­

rilor fără a da răgaz, une­

ori, factorilor de decizie să

aprofundeze suficienj con­

secinţele imediate ala unor

hotărîri. .

Pe agenda de lucru a M inisterului" învăţăm întu­lu i este şi precizarea cu privire la stabilirea numă­rului de elevi pe clasă, la 24. La prima vedere, totul pare deosebit. Vor fi clase mai multe, posibilităţi de încadrare a unui număr «porit de cadre didactice, *e va uşura.procesul didac­tic prin nntiennrcn, con­trolul şi îndrumarea fiecă­ru i elev, etc-, etc. Dar, a- ccastă măsura ridică şi nu­meroase greutăţi, dacă sc va aplica imediat şi conco­mitent la toate clasele şi ioanele de învăţămint pro- universitar! Şi, .să începem cu Invăţămîntul primar. La #coiile, cu mai multe clase

paralele, cum este şi un i­tatea noastră (aproape 2.200

, elevi, ce criterii ssî vor' plică pentru „ruperea” din colectiv a cîtorva copii, în vederea înfiinţării noilor clase? I-a care copii vor

’ renunţa .învăţătoarei*? Ca­re. va fi compoziţia noilor clase? Care va fi atitudinea părinţilor, care-şi -văd co­piii ' scoşi din vechiul co- /. lectiv? Oare ne gîndim şi

la trauma psihică-a copi­

ilor. obişnuiţi într-un anin

., mit mediu, izolaţi acum de

colegii lor? /

• L t clasele gimnaziale, undo există cîtc 3—7. clase paralele, cu limbi moderne diferite (la unele avansaţi,

,• la sitele începători), cum se va face recrutarea co- ' piilor penlru noile clase? Henunţîndu-se la principiul continuităţii învăţării nr.ei

■ limbi, aspect atit-de negli­jat în trecut? Se va face trccerca automată a unor elevi dintr-o clasă î,n alta, fără di.scernamînt? Care va fi atitudinea elevilor şi a părinţilor, obişnuiţi cu a- numiţi dascăli, poate şi cn

-■ anumiţi diriginţi?

Măsura implică şl un alt aspect foarte important, cel

al cxplo/.ici de clasc. Unde vor fi cuprinse, imediat, a- tîtea clase de elevi? 'U n i­tatea , noastră, de exemplu, are în prezent 56 de clase de elevi, într-o clădire cu 20 de săli. Cursurile so fac în două schimburi. La un calcul sumar ar-trebui în ­fiinţate. încă-17 clase, ajun- fiind Ja 73 clase de elevi. Practic, în trei schimburi. Carc elevi vor începe cursurile la ora 7 diminea-, ţa, cei da clasa I? Care vor încheia cursurile la ora 20? Ce consccinţe va avea a- cest învăţăm înt : asupra stării sănătăţii copiilor? In ­tre schimburi, se mai pon­te face curăţenie şi aerisi­

re, în sălile de clasă? Care

va fi oare eficienţa pro­

cesului dc învăţămînt, în

astfel de condiţii, chiar 2a

vin număr redus de elevi

pc clasă?

Dar, mai apare şi un alt «ipi.vt, cel de ordin finan­ciar. Sint localităţi şi car­tiere în care există o mai mare fluctuaţie de elevi. Prin transferul unor copii <ie la o şcoală la alta, unele clase ajun,',' sub efectiv, în- călcînd disciplina financi­ară, treeîndu-se la desfiin­

ţarea unor clase. Poate şi-n timpul anului şcolar, cum s-a mai intimplat.

Problema v imediată este, şi cea â posibilităţii acope­ririi numărului de clase cu cadre didactice. In munici­piul Ciuj, poate şi în judeţ, la clasele primare se simte lipsa urgentă a unor cadre calificate. Nu sînt învăţă­tori, pentru supliniri tem­porare şi de mai lungă ‘du­rată. Oare, în perspectivă,o singură clasă de absol­venţi ai Liceului pedagogic va putea acoperi numărul mare de posturi ce - se va' ivi? Lipsa acestor cadre va fi cu atît mai mare, cu cît unele se vor . pensiona. Chiar şi îa cîascle gimna­ziale şi liccale vor fi astfel de i-rentăţi, prin rezolva- • rea situaţiei unor cadre na­vetiste, îndf■' ptăţite a se t i­tulariza, in municipii şi oraşe.

Iată cîteva consccinţe

practice a le ’ unei decizii.

'Pentru rezolvarea ei ar e-

;-::sta • «ji w .ric soluţii;

j ). Ministerul învăţămîn-

tiilui să admită mai multă ehelicitatf in stabilirea nu­mărului de elevi pe clasă. ■Să fie fixat numai numă­rul minim, cu care poate funcţiona o clasă, putîn- du-se ajunge pînă la ma­ximum 30--35 elevi.

2) Aplharea noii măsuri să ;,<> facă treptat, cu cla­

sele I, .a V-a si a JX-a, în ­cepînd cu anul şcolar vi­itor.

3) In perspectivă, să se construiască localuri noi de şcoală în ccntrcle ş; zonele aglomerate, nr.ai .alr« acolo unde şi în prerserst cursu­rile se desfăşoară în 2—3 schimburi. Treptat, aceste spaţii de şcolarizare create ar putea cuprinde şi nu­mărul cresc)!-,.-? al claselor de elevi. *

4) Sporirea tiJua de şco­larizare la liceele pedago­gice sau înfiinţarea unui Institut cu durata de 2—3 ani, care să cuprindă ab­solvenţi de liceu, eu diplo­

mă de bacalaureat şi cu ap­titudini pentru munca di­dactică.

5) In vederea acoperirii necesarului de cadrc, pen- . tru supliniri temporare, să se poată / apela la cadrele didactice pensionare, plă­tite conform normelor în vigoare, fără renunţarea )a pensie. Ar fi .un stimulent şi pentru cei tineri, dar şio soluţie practică de rezol­vare a acestor neajunsuri.

Sînt cîteva sugestii, care pot sta în atenţia organe­lor de decizie.

Prol. loan ClMRKANU.directorul Şcolii nr. 17 Cliij

Dci.iUu din „IWnsa lâccrii* dc C. Brâncusi

PÂGiWÂS

MTATE SA!) SEPARARE?O

' Coincidenţa a făcut ca îr. acelaşi timp să aflu cu sinceră--, bucurie, şi satisfacţie despre apariţia foii in­formative a Uniunii Maghiarilor Democraţi. din Cluj- IJapoca, atît de inspirat in titu lată „Puntea" şi cu tris­teţe, indignare ţi revoltă despre apariţia în ziarul „Szabadsag" a unui interviu cu ur. oarecare dr. Dobai Isţviin „jurnalist internaţional". Scopului nobil al „Pun­ţii ", dcela de a crea o punte de legătură, de înţelegere şi stimă reciprocă între cele douâ etnii din Transilva­nia i-a fost dat din start o lovitură,m ortală de către juristul internaţional", de. către cel care i-a'luat'inter­

viul ţ i de către cei care i-au găzduit elucubraţiile în pa- ' ginile.ziarului. Ce ’folos că o serie de intelectuali ma­ghiari' din Cluj, revoltaţi pe bună dreptate ţi chiar re­dacţia ziarului „Szabadsag" au luat atitudine împotri­va aberaţiilor domnului Dobai, după ce otrava â fost lansată Sn public, ştîm ind' revoltă în rîndul populaţiei romârieşti, punlnd din nou sub semnul întrebării buna credinţă ţ i onestitatea prietenilor maghiari, şi. obligîn- du-mă şi pe mine să ies din expectativă.

Domnul Dobai.spune în rezumat că după primul răz­boi mondial am jflta română a avut ocazia să ocupe Ar­dealul, iar tfefnducătorii politici a i -României, împreună cu puterile victorioase au fixat frontierele de la Tria- non. Vorbind apoi despre „greşeala «ie ia Trianon“, el arată că deoarece „tcate îţicercărilc lui_ Maniu şi ale urmaţilor sui dc a rezolva problema Transilvaniei prin opresiune autoritară, prin cumpărare de aliaţi (?) şi jertfirea 'valorilor ţării (?) au dat faliment, România a cerut în 1940 arbitrajul ««arilor puteri". Dictatul de ia Viena care a hotărît anexarc-ş Ardealului de Kord la

, ţ/ngaria „a fost acceptat de-România şi pus în aplica­re". Adică Rom ânii nensaiputînd. rezolva singuri pro­blema, aa cerut arbitrajul şi abia au aşfeptat să U pună în aplicare!!

Citind toate acestea într-un ziar din România şi fă- cînd legătura cu stăruiicarea şi neloiala propagandă de falsificare a adevărului.. şi dezinformare, potrivnică nouă în problema Transilvaniei, condusă cu abilitate în occident ţ i peste ocean de forţe magluare oculte, de­vine evidentă necesitatei de a lua . atitudine, de a ne apăra punctul de vedere. . '

începem să punem sub semnul întrebării: buna cre­dinţă a celor care cu grabă suspectă (în ziua de .24 X II, cînd întreaga ţară era încă pe baricadei) cer reînfiin­ţarea universităţii autonome ]3oIyai cu lim ba de preda­re exclusiv maghiară, înfiinţată-în anul 194G sub oblă­duirea guvernului „de largă concentrare democratică" Dr. Petru Groza, la indicaţia generalissimului Stalin. In locul fostei Universităţi „Bolyai" care în anul un i­ficării1 şcolariza 2.540 studenţi (1.195 la zi şi 1.345 la fără frecvenţă), se cere acum o universitate care să şcolarizeze 12.800 de studenţi! în locul celor cinci facul­tăţi existente în 1950 se cer aciim 18, printre care: Arte Plastice, Muzică şi Coregrafie; Arhitectură şi Construc­

ţii; Mecanică; Electronică; Chimie Tehnologică şi In ­dustrie Alimentară (pe lîngă una de Chimie), M ine şi Metalurgie; Agronomie, Horticultura, Silvicultură, Ex­ploatări forestiere, îm bunătăţiri funciare; Medicină Ve­terinară, Zootehnie; Educaţie Fizică şi Sport; Medicină; Stomatologie; Farmacie; Teatru, Cinematografie şi Te­

leviziune (ultimele patru la Tg. Mureş) şi eventual sec­ţii cu lim ba de predare germană.. ,

C a ' urmare a construirii acestei noi şi moderne Uni­versităţi „Bolyai" cu aparatură la .nivelul -anilor 90 şi

. cu un campus universitar corespunzător,' învăţăm întul 'superior în limba română (prevede grijuliu cererea I£- niunii Maghiarilor Democraţi din. România pentru re­înfiinţarea Universităţii Bolyai, adresată d-lui minis­tru Şora) s-ar putea dezvolta în continuare prin des­congestionarea vechiului spaţiu al Universităţii 'şi uti­lizarea în exclusivitate a aparaturii (rămase insă iani-

• velul anilor 60—70). Ga un argument în favoare.-, sepa-. rării celor două universităţi, unii colegi maghiari se referă- la apariţia spiritului de competiţie care desigur este absolut necesar "progresului în orice domeniu. Dar în ziua de. ari, cunoscînd preţul exorbitant, prohibitiv, al aparaturii de cercetare de înaltă performanţă in. do­meniul chimiei, fizicii, biologiei etc,, ne putem permite j oare luxu l achiziţionării ei în dublu exejnpiar?, (pen­tru că şi Universitatea Babeş va avea nevoie ue apa­ratură nouă!).

Considerăm, că problema unităţii sşu separării no poate fi soluţionată în afara universităţii ei numai prin discuţii sincere, deschise în spiritul obiectivităţi! ţii lor

> gicii, între cei direct interesaţi,/De ce părerea despre .. oportunitatea-înfiinţării • unei universităţi separate cu_ -limba de predare; exclusiv maghiară nu a fost .deloc . discutată aşa cum era normal, loial şi-cu colegii ro­mâni de la Universitate? Şi-au expus opiniile, probabil

■ în necunoştinţă de cauză, doar cadre din afara Uni­versităţii: prof. B. Guparencu de la compozito­rul Cornel Ţăranu de. la Conservator, Ildikd. Bucur şi

X. Popa de la Politehnică.

A m ilita acum in pragul mileniului-trei cu obstina­ţie şi perseverenţă pentru separare, izolare, cind ten­dinţa firească' pe plan mondial este exact contrară, spre deschidere, colaborare, unitate, înseamnă a adopta o atitudine anacronică, retrogradă, care nu poate avea aici o audienţă în lumea modernă. ,

Afirmaţiile tendenţioase de genul celor „îr.văţămin- tul Iri lim ba maghiară a fost lich idai" (vezi Balasz Sandor In „Puntea" din 1 febr.) sînt de rea credinţă şî fără acoperire, fiind contrazise de existenţa reala,

;• neîntreruptă, şi hu: form ală,. „de dragul* aparenţelor",' a cursurilor în lim ba maghiară la. secţiilepedagBgice (chimie, fizică, matematică). î ia fel de: nefondată şi fantezistă este ţi afirmaţia că populaţia maghiară n pierdut în u ltim ii 45 de ani peste 100.006 de ir.telcc-,

' tuăli prin-ftpar'Uciparea neproporţională la învăţăm întul superior", cînd faptele atestă că în perioada de după unificare (1960—1989) proporţia de absolvenţi maghiari din Universitatea „Babeş-Bolyai". la cursurile de zi a

- fost de aproximativ 24.1a sută cu va lori:m a i.m ari la facultăţile de chimie (33,71 la sută) şi matematică (29,41

la sută). Este adevărat -că învăţăm întul a fost adus In­tr-o stare jalnică în' u ltim ii 15—20 de ani, dar aceeaşi nefastă politică, 'aceeaşi opresiune, ne-a făcut să sufe­rim în aceeaşi măsură, fără diferenţă de naţionalitate.

Referitor la cererea de şcolarizare 32.800 studenţi maghiari ne întrebăm dacă undeva în lume se face un calcul conform căruia 'este obligatoriu ca o grupare etnică din acel stot sâ fie şcolarizată în cadrul Învăţă- m înţu lu i superior In proporţia .în care ea este repre­zentată în totalul populaţiei ţării. In prim ul rînd în ­văţăm întul superior este facultativ şi intrarea în facul­tate la noi în ţară se face pe baza critcriului'pregătirii profesionale, validate în competiţia din cadrul exame­nu lu i de admitere.' Nu este normal şi echitabil ca pe baza unui procent prestabilit, o categorie de studenţi să aibă prioritate şi deci privilegii faţă de cei care eventual au medii mai mari dar depăşeso procentul care le este alocat.

dcu ___la ncrmsl, acolo unde există încă probleme. Nu vedem care este însă u iiiiia lea şi finalitatea creării unui în­văţăm înt tehnic în limba maghiară. 'In ce întreprinderi vor lucra inginerii mecanici, electronişti, chimişti, sil­vicultorii, agiorom ii, metalurgiştii specializaţi exclusiv In lim ba m aghiară?. Unde vor f i repartizaţi medicii um ani şi veterinar:, farmaciştii? L i se va tăia din start posibilitatea de a lucră in toată ţsra? Iar dacă ei ver Ocupa majoritatea posturilor numai în Transilvania, co­p iii noştri, ai românilor/ vor trebui ei să plece departe Se casă? Dccă voracea de. susţinut examene în compe­tiţia pentru ocuparea posturilor oriunde In-ţară, absol­venţii .secţiilor, pur' maghiare care vor trebui să le sus­ţină In' limba .română nu vor .fi handicapaţi prin pose­darea insuficientă a lim bii? ţ in jurist care de la gră­d iniţă şi p înă ia absolvirea- facu ltăţii'a studiat doar în îiraba maghiară, va putea oare susţine n pledoarie la Tribunalul' Suprem-din Bucureşti, ..sau va merge cu interpret acolo? ' ‘

Consideră!» că învăţăm întu l universitar în ' lim ba m a­chiată şi eventual germană.nu îşi are locul decît într-o universitate comună care să aibă structuri astfel con­cepute îneît să se asigure o deplină egalitate' îa drep­turi a tuturor merabrilor ei. Este evident că nu isai lu- crînd alături, zi de. zi, studenţii se pot cunoaşte, preţui ţi înţelege 'mai bine, pot lega prietenii durabile. Ăvirsd preocupări ştiinţifice consune, utilizînd aceleaşi biblio­teci şi aceeaşi aparatură, coiaborînd, cunoscîndu-se ţi apreciindu-se reciproc/cadrele didactice p o t : deveni purtătorii ideii de imitate, înţelegere şi armonie în a- ceastă atît dţr frumoasă parte a ţării. Să ne unim for­ţele, să medităm împreună asupra soluţiei* optime şi după 'aleşerile parlamentare d in 20 mai, să cerem îm-

' preună noului M inister a l învaţăm întu iu i construirea unor noi şi moderne facultăţi de C h im ie /de Fizică,

'de Biologie, esc., în cadrul Universităţii comune „Bs- b'eş-BoIyai*. Sâ r.p- îndreptăm-aşadar spre m ileniul trei sub auspiciile unităţii şi nu 'aie separării. .

eonf. dr. Sorin RIAGEE

Cui serveşte separatismul?în ultima vreme se vehiculează idei de

separare şi izolare naţională în Transil­vania, încercînd să se argumenteze de că­tre unii exponenţi ai m inorităţii maghiare că aceasta or servi- intereselor României. Aşa să fie oare, mai ales că se cere nu numai izolaţionism în învăţăm înt, dar şi autonomia m inorităţii maghiare, idee' sus- ’ ţinuta şi de unii reprezentanţi; ai guver­nului maghiar? Ce doriţi, domnilor sepa­ratişti, scoaterea Transilvaniei de sub ju ­risdicţia . statului român şi crearea unui stat independent, aşa cum a propus pre­şedintele sd-interim al Ungariei, domnul M. Sziiros? Aveţi pretenţia ca aceste pro­puneri să fie acceptate de către cele pes­te şapte milioane de români ce locuiesc în Transilvania? Nu, domnilor!

Să fie clar pentru toată lumea că Ro­mânia este un stat naţional, suveran -şi unitar, cu lim ba de stat limba română pe care fiecare cetăţean al României este obligat să o cunoască. Plecînd de lă aces­te principii inalienabile, statul româneşte obligat, în spiritul democraţiei şi a egali­tăţii tuturor cetăţenilor săi, să asigure ca­drul necesar pentru,ca fiecare minoritate naţională să-şi poată dezvolta liber cul­tura, arta şi tradiţiile sale. Dar, fără pri­vilegii I

In acest' sens, fiecărei m inorităţi naţio­nale trebuie să i se asigure dreptul ca în şcolile. României să poată învăţa în limba sa, prin crearea atîtor clase cîte sînt ne­cesare. De asemenea, să se asigure cadrul necesar de pregătire a educatorilor, învă­ţătorilor şi profesorilor pentru , copiii tu­turor ‘ m inorităţilor naţionale. Este nece­sară înfiinţarea de clase pentru copiii m i­norităţilor naţionale In şcoli pedagogice,, înfiinţarea In universităţi şi unele insti­

tute ca Arte Plastice, Conservator,' de gru­pe care să pregătească profesori pentru ■minorităţile naţionale. Aceste probleme stringente trebuiesc rezolvate, dar este lipSită de sens pretenţia de a se înfiinţa facultăţi în lim ba maghiară (aşa cum a propus’ domnul G. Domokcs), pentru me­dicină veterinară, silvicultură sau ingine­rie minieră. Pentru cihe, pentru vitele, pă­durile sau minele Ungariei? Să fim re­zonabili, domnilor! '

Citisem' în urmă cu două*trei săptămini în ziarul „Tineretul Liber", un articol al unui ostaş de origine maghiară, care scria că unii colegi de ai săi din secuime nu ştiau în lim ba română decît „da" şi „r.u“f. sim|indu-se izolaţi, înstrăinaţi. Domnilor separatişti, nu credeţi oare că prin pre­tenţiile dumneavoastră veţi agrava aceas­tă stare de lucruri? '

România trebuie să intre rapid !r. rîn- diil comuniunii de state ale Europei. Dar, ,asţa riu se face prin separatism. Fiecare cetăţean al acestei ţări trebuie să-şi poată aduce din plin aportui la realizarea o- biectivelor economico-sociale ale statului român. Aceasta o putem realiza prin co­laborare,, prin bună Înţelegere/Prin asi­gurarea competitivităţii fiecărui cetăţean asigurăm competitivitatea ţării, bunăsta­rea tuturor. Şă terminăm deci cu invec­

tivele şi insinuările, sâ ne dăm mîna prie­

teneşte şi să contribuim fiecare pe mă­

sura posibilităţilor noastre, la făurirea

unei Rom ânii democrate şi prospere.

Dr. Nicolae COMAN, secretar al Uniunii Vatra Românească

din Cluj-Napoca

‘t1# ' * **,

I I

^ - * 1 \\ ,

Detaliu din celeiira „Poartă a sărutului" de G. Brâucuşi

Fotografii: arh. Ionel VJTOO.

Membrii Uniunii cul­turalo VATRA ROMA­NEASCA pot depune cotizaţia la toate unită­ţile C.E.G. din judeţul

ANUNJ

eiuj în contul C.E.O. nr, 45J1.09.87. Corespon­denta sc va trimite 1»

sediul nostru din Piaţa Păcii nr. 1—3, 3400 Cluj, telefon 051/1-74-50.

Orar provizoriu .-(Ioni —* vineri): orelo 9—17.

PAGINA 6

Prima femeie membri a Acadcmiei Franceze, anu­me Marcuerite Yourcenar. aleasă In 1980, scria In a- celeşi an cîteva cuvinte cu valoare de simbol despre istorie: „Cînd pomenim despre, dragostea pentru trecut, trebuie să . ' luăm seama că .în fapt o vorba de dragostea de viaţă; via­ţa aparţine m a i. m ult tre­cutului decît - prezentului. Prezentul e întotdeauna un moment prea scurt, chiar cînd plenitudinea lu i face sd ni se pară etern. Glnd iubeşti viaţa, iubeşti trecu­tul, fiindcă acesta este pre­zentul aşa cum a supra­vieţuit el tn amintirile^ oa­menilor". Cu alte cuvinte, viaţa cuprinde atît pre­zentul, cît mal ales trecu­tul. De aceea, înţelegerea vieţii In toată amploarea sa presupune neapărat cu­noaşterea trecutului. Evi­dent că istoricul, spre deo­sebire de artist, se apropia de viaţă — adică şi de tre­cut — mal mult cu raţiu­ne decît cu sentiment; fi­indcă el" urmăreşte să des­copere nu frumosul, ci a- devărul vieţii trecute.

Spre arest adevăr referi­tor la trecutul comunităţi­lor umane (ponoare, na~- ţiiin ij sau Ia anumite com­ponenţe ale‘ acestora, şi-au îndreptat cu stăruinţă a- tenţia istoricii, de la He- rodot lâ Femani? Bfaudel şi de la Grigore Ureche la Nicolae Iorga. -fn urma e- for’tului lor de cunoaştere, derulat pe parcursul a cir- ta 2500. de ani, s-a fixat tot mai clar IScul şi rolul diferitelor popoare europe­ne în memoria colectivă a oamenilor. Din această la­borioasă cercetare s-a des­prins, In chip firesc, şi sta­tutul românilor şl al stră­moşilor lor în această par-., te a Europei. In spiritul realismului şl al raţiunii, trebuie să admitem că tre­cutul nostru nu a /ost nici excepţional, nici sublim (cum au căutal să susţină, unele cercuri sau regimuri

în anumite perioade), dar

nici oarecare (cum s-au

simţit înclinaţi sfi afirme

alţii ctteodată). -Dacă ara supravieţuit'şi am evoluat pînă în pragul celui de-al treilea mileniu, înseamnă că ne revendicăm unui tre­cut demn,' viabil, care a prezidat în spirit construc­tiv la geneza prezentului. Ga temei al acestui trecut, se află citeva coordonata de bază, inconfundabile, care dau specificitate, rcc- te personalitate românilor în această parte de Euro­pă, Ele trebuie cunoscute na din orgoliu, d din dorinţa firească de adevăr, repri- n-ată adesea de , regimul trecut. In tii da toate, ro-

formare n romanilor ca popor este teritoriul vechii Dacii, cu unele zone ad ia­cente acesteia. Dincolo de argumentele istoric;, ar­heologice. lingvistice, nu­mismatice, literare etc. cu­noscute In acest sens, mal există metoda comparativă care demonstrează că toa­te popoarele romanice s-au format, ln lin ii mari, pe locul vechilor provincii stăplnite In antichitate de statul român. N imănui nu l-a trecut prin minte să susţină că francezii, italie­nii, spaniolii.- portughezi* sau catalanii s-au format

ISTORIA CA V IA Ţ Ă V

Personalitatea istorică a românilor

în sufl estul Europei

mânii sint (ln comparaţia cu albanezii, bulgarii, croa­ţii, ffreeii, maghiarii, sîrbii, slovenii) ceL mai numeros popor din sud-estul Euro­pei, Ei sint astăzi singurii moştenitori ai romanităţii orientale, adică sînt (şi au fost practic şi In evul me­diu) unicul popor romanic din această parte a conţi- ' nentului. De aceea, româ­nii s-au format in mile­niul I, ca orice popor ro­manic, din elementul au­tohton străvechi (traco-da- cic) şi din elementul cuce­ritor (romanii),' în urraa

procesului esenţial de ro­manizare. Regiunea de

în altă parte decît. Galia. peninsula Italică şi, res­pectiv, peninsula Iberică, unde trăiesc şi astăzi. Ro­m ânii se situează; .■ alături de greci şi, parţial, de al­banezi, Intre ceia mai ve­chi popoare din . această parte de Europă. In acelaşi spirit, cu excepţia grecilor, românii sint singurul po­por din zonă care nu păs­trează amintirea unei da­te precise a creştinării sa­le (cum păstrează, de - e- xernplu, bulgarii, ruşii ori

.maghiarii), deoarece creşti­nismul ln Dacia a.pătruns

dintru început, direct şi

treptat în timpul stăplniril

romane la nord de Dună­re şi ulterior, prin misio­nari.

Baza etnogenezei româ­neşti a fost mereu provin­cia romană Dacia înte­meiată de Traian, cu nu­cleul său intracarpatic, nu­mit mal tîrziu Transilva­nia. Aici a fost centrul statului dac sub Burebis- ta şi Decebal, aici a fost situată capitala Daciei ro­mane şi tot aici s-a produs

cea mai intensă şi mai di­

rectă romanizare. Aici au

găsit maghiarii, veniţi în

Panonia la 898 şi organi­

zaţi în uniuni de triburi

păgîne, cele mal vechi for­

maţiuni politice româneşti

de tip statal incipient, con­

duse, între alţii, de româ­

nul Geiu. Aceste forma­

ţiuni erau pe cale de feu-

dalizare In forme proprii,

răsăritene şi gravitau, atît

politic cit şi religios, spre

Bizanţ, la cumpăna veacu­

rilor IX —X. Tot de aici a

pornit, prin descălecatul

dinspre Făgăraş-Haţeg şl

Maramureş, impulsul de

organizare statală. în seco­

lele X I I I şi X IV , a forma­

ţiunilor politice româneşti

de la sud şi răsărit de Ear-

paţi.

Iată de ce Transilvania

este (ară românească pere­

nă şi vatră românească de

suflet,. eare a întreţinut

nealterată şi a argumentat

mereu fiinţa noastră na­

ţională. De aceea, toţi lo ­

cuitorii României, fără nici

• deosebire, sub o zodie

nouă, trebuie să cunoaş­

tem, să respectăm şi să »-

părăm această moştenire,

s-o facem cunoscută şi

respectată şi de alţii,: în

spiritul imaginii sale reale,

aşa cum a supravieţuit ea

obiectiv In amintirile noas­

tre.

, - ■ Ioan-Aurel POV

„EU” şi „NOI” în cultura popularăPronumele personale EU şi NOI oferă observatorului

culturii populare sensuri profunde care pot aduce un plus de cunoaştere In acest domeniu atît de cuprin­zător. _

In afară de desemnarea persoanei — conform reguli­lor gramaticale — gramatica culturii populare ne pro­pune citeva unghiuri de referinţă, ln cadrul unei para­digme comunicative de tip folcloric. Este vorba de o decenţă specifică bunului simţ ţărănesc, a omului sim­plu carii -posedă înţelepciunea naturală; mal poate fi vorba de o acceptare a „sorţii", de o integrare în legile

.firescului.Pe baza unor materiale folclorice sau a unor texte li­

terare. am diferenţiat împrejurările ln care Individul îşi exprimă personalitatea prin EU sau prin NOI, rea- lizlndu-se astfel o seamă de conotaţii. La întrebarea a- dresata .unul flăcău: „eşti singurul fecior la părinţi?", răspunsul prim it a fost: „noi ţăranii întotdeauna ara avut copii mai mulţi, că gospodăria cerea braţe de muncă . .■* 'ndjvidul se integrează în grupa aparţină­toare, arătîndu-ne că nu face excepţie. Deosebit de in­teresante sînt desemnările teritoriale: noi europenii, noi românii, noi moroşenii. noi felecan/i. . . etc.

Un cadru referenţial cu deosebite implicaţii psiholo­gice ne este pus tn evidenţă din tendinţa sau dorinţa individului de a-şl declina o anume responsabilitate Oin perspertiva modelului tradiţional, tributar crezului potrivit căruia un anume destin este hotărît pentru toate, şl că există un timp prescris şi potrivit pentru orice lucru, este de înţeles că deciziile se iau In deplin acord cu ceilalţi membri componcnţi ai întregului (fa­milie, comunitate etc.). în cazul discuţiilor tradiţionale, pentru stabilirea legăturilor de căsătorie între părţi, a-

desea apar formulări de felul: „Dacă Dumnezeu şi oa­menii vreau. Noi nu zicera nu“ sau «Noi credem că esto bine să nu te împotriveşti sorţii, aşa că dacă Dumne­zeu vrea. ce să mai zic?“ Este un fel de integrare In „fluviu", In c?are individul este un element component, în care-şi găseşte raţiunea de a fi.

In contextul unei diferenţieri de statut social, etnic sau diferenţiere denigratoare biologică, acest NOI, folo­sit cu un anume accent de superioritate sau de exclu­dere. poate jigni. Superioritatea afişată sau reaua in ­tenţie pentru colaborare sau trufia rasială conotaW tn NO I sau VOI are repercusiuni nefaste atit pentru emi­ţător, cit şi pentru receptor. Iată de ce NOI şi VOI trebuie folosite cu multă înţelepciune.

Noi nu credem că vreun EU poale fi inclus sau exclus din marea fam ilie din simpatie sau antipatie.

Poate că adevăratul NOI, care este cu adevărat uni­tate. se împlineşte ln dragoste Lirica rie dezvăluie aceasta:

„Mtndro, dc dragosteanoastră

Răsărit-a pom tn coastă Cu frunzele de argint, Lumen-ntreagă mirosind Cu frunzele ele aramă, Mirosind a noua ţară,A rujă ş-a scorţişoară.

Duşmănit l-au oblicit.Cu securele-au Ieşit,Cu securi ţi cu topoare, t a pămînt să nt-l

doboare; Pomul nostru să ni-l artă Pe NOI dragă să ne

piarză

Patrimoniul cultural

ţărănesc

Ca idee de viitor, există un NOI compus din E lf şi TU, altul din E®f şi VOI, un altul din NOI şi VOI, ca­re toate pot deveni NOI. ■

Simona MUNTEANU

Tăvălugul pustiitor de sate româneşti s-a oprit Infernalului buldozer dic­tatorial — care îşi propu­sese să distrugă inestima­bila cultură materială ţi spirituală, moştenită de-a lungul nenumăratelor ge­neraţii Intr-o multim ilena­ră tradiţie valahă —, i s-a opus cu o miraculoasă re­zistenţă, dovedindu-se a fi un obstacol de netrecut., plăpîndele şi firavele flori ale tinerelor noastre vlăs~ tare. Martiriul celest al ju ­nilor noştri bravi care s-au aruncat in ‘gurile de focale armelor ucigătoare cu un curaj demn de toată admi­raţia va rămîne înscris ca litere de aur în istoria o- menirii, ca un demers p il­duitor şi ca. o izbtndă nes imaginată a binelui asupra răului.

Dar nu se zvîntase încă sîngele de - pe caldarîmul îngheţat, nu ne îngropasem încă morţii după creşti­neasca tradiţie, şi unii hră­păreţi de privilegii neme­ritate, îşi făceau, apariţia ameninţătoare Spre a-şi a- capara prada.

Ca şi cind n-ar fi fost de ajuns cumplitul calvar se­cular prin care au trecut ţăranii români, Indurlnd , toate suferinţele la care au fost împinşi prin scurgerea pe aici a tuturor neamuri­lor migratoare, purtătoare de războaie nimicitoare, de tîlhării îngrozitoare şi de torturi greu de imaginat,; eliberarea de sub teroarea ceauşistă a devenit un nou prilej de asaltare a ' prea molcomului şi lesne iertă­torului neam valah. S-a u i­tat prea uşor cît au fost ţăranii aceştia despuiaţi de cele mai elementare drep­turi sociale, de avere, fiind exploataţi, minţiţi, înşelaţi, batjocoriţi îngrozitor, um i­linţa lor ajungînd să stîr- nească m ila întregii lumi civilizate. Da, solidariza­rea numeroaselor localităţi din ţările europene cu sa­tele şi comunele amenin­ţate cu dispariţia de pe harta României s-a consti­

tuit Intr-un gest nobil me­

nit sâ atragă atenţia duş­

manilor noştri înrăiţi că o- pinia publică de pretutin­

deni intuieşte adevăratei» valori pe care le tăinuieso localităţile rurale din spa­ţiul nostru etnic. Specialiş­tii de pretutindeni ştiu prea bine că, datorită unor fac-' tori geografici, economici, istorici etc., aici tn spaţiul carpato-balcanic' se păs­trează vestigiile uneia din­tre cele mai străvechi, mal bogate, mai interesante şt mai frumoase comori da suflet din cîte s-au plăs­muit pe scoarţa terestră, la care viitparele cercetări et­nologice se vor raporta ne­contenit. Lumea este de-a dreptul îneîntată de zes­trea culturală păstrată d« ţăranii acestor locuri în lă-‘ zile de suflet ale unei tra- ditii neîntrerupte.

încercările unora de a falsifica frumuseţile pa­trimoniului nostru cultural tradiţional sînt sortite eşe­cului. E foarte uşor să fa­cem dovada originalelor contrapunîndu-le contrafa­cerilor, denaturărilor şl kitsch-urilor. Fireşte, tn a- cest scop se impune o mal atentă şi mal profesională ' activitate de culegere, cer­cetare şi valorificare a culturii tradiţionale.

Sîntem un neam bllnd, ospitalier, dornic de -a trăi tn pace cu oricine. înţelep­ciunea noastră se înrădăci­nează în acea veche tradi­ţie cu precise rosturi so-, cio-politice şi cultural-eco-, nomiee care nici n-au fost deocamdată studiata . , cum . se cuvine. Noi nu purtăm ̂ ură nici măcar acelora ca­re, de-a lungul istoriei.' ne-au pricinuit foarte m ult rău. Dar nu putem admite.’ ca cineva să ne agite; să nă ameninţe, să ne înşele bu-;. na credinţă la infinit. O veche zicală, formulată' probabil de unii dintrer convivii noştri seculari, spune: „Să te ferească Dumnezeu de mtnia vala­hului cea de pe urmă*; Lu­mea întreagă a văzut cuii» s-a spulberat despotismul în faţa mîniei populare. Să stea toată suflarea ome­nească smerită şi să Ingt- ne ca la Sfîntă Liturghiei „Sâ luăm aminte, pace tu- turor“. ,

Virgil MEDAN

„Nu există limbă mai poetică

decît limba română”.

E. M. CIORAN

„A face să se dezvolte cultura

înseamnă a face să propăşească

oamenii vii care o reprezintă".

G.CĂUNESCU

„Un om cult înseamnă o minte

deschisă către bunătate şi frumuseţe".

N. (ORGA

„Nimic nu tulbură mai grav evoluţia

unei culturi decît o autoritara

şi totuşi falsă ierarhie a valorilor".'

Camil PETRESCU

P A G IN A T ADEVARUL - fN LIBERTATE

COMUNICAT— îndeplinirea prevederilor pe februa­

rie 1990 (in procente) realizări din perioa­da 1 ianuarie — 28 februarie 1990, In pro­cente faţă de aceeaşi perioadă din 1989). în judeţul G lu j: Producţia marfă indus­trială 102,0 (81,4); productivitatea muncii In industria republicană 102,4 (79,7); ex-

' port pe bază de declaraţii vamale: eliring ţări socialiste 108,7 (38,6); devize converti­bile 116,9 (59,8); volumul investiţiilor din fondurile, statului 98,0 (63,0), din care con- strucţii-montaj 109,4 (61,4); desfacerile de,

"M ărfuri cu amănuntul prin comerţul de stat şi cooperatist 112,2 (120,6).

D in cele 81 produse industriale urmă­rite, programul pe primele două lun i ale acestui an a fost îndeplinit şl depăşit la 60 produse.

— La principalele produse fizice situa­ţia prezintă realizările pe perioada 1 ia­nuarie — 28 februarie 1990, cît şi propoc- . ţia acestora (în procente), faţă de 1 ia­nuarie — 28 februarie 1989: oţel brut 63.818 tone (69,8); produse ale industriei electrotehnice 7.982 m ii lei (61,2); produ­se ale industriei electronice 51.026 m ii lei (59,4); utilaje tehnologice pentru meta­lurgie 1.287 tone (131,7); maşini şi utilaje

pentru industria «şoară 147.719 mfl lei (107,2); utilaje tehnologice^ pentru indus­tria alimentară 598 tone (67,2); medica­mente pentru uz uman 89.243 naii lei (93,9); ciment (în echivalent 80 la sută clincher) 35.000 tone (29,4); plăci faian­ţă şi raajolică pentru pereţi 306 m ii mp

. (95,2); mobilier 92.381 m ii lei (83,9); hîr- tie 6.259 tone (94,8); ţesături 692 m ii mp (81,5); tricotaje 1.912 m ii buc. (73,2); con­fecţii textile 96.783 mii lei (93,8); Încălţă­minte 990 mii perechi (95,5); .produse za­haroase, de cofetărie şi patiserie 3.166 to­ne (70,2)r came tăiată In abatoare, din fondul de stat, inclusiv organe şi grăsimi porcine 2.759 tone (84,8); preparate din carne 1.497 tone (128,8); lapte de consum 35 m ii hl (102,9); unt 235 tone (131,3); brînzeturi 211 tone (102,4). '

In actualele condiţii. Direcţia judeţeană de statistică consideră că slnt create toate premisele necesare îneît statistica să re­flecte adevărul şi să asigure informarea cu obiectivitate a opiniei publice cu pri­vire la rezultatele dih economia judeţului postru. Acest deziderat devine realitate numai dacă şi unităţile raportoare au în vedere obligaţia ca „Datele statistice să reflecte adevărul şl numai adevărul".

Direcţia Judeţeană de statistică Cluj

S-or nuntii Şi nici c-or ştii

(ŢIpuritură)

N untă cu in ven tar *«Union" (unitatea 28 I.C.S.A.P.). Brusc această „taver­

n ă ” se transformă în local de lux. Se aşteaptă e nuntă. Sigur că na aşteptau Poliţia. Domnul raaior Nicolae Co- foâră este insă un om eficient Iar echipa şi mai şi. D in 10 pahare de vodcS numai unul avea 105 ml (?). In rest «9. 78, 84, 71, 90, 90, 92, 95 şi 90 mL Plata? Bineînţeles la 100 ml.

Sc lură şi din mîncarc. La 5 porţii de parizer, cîntartil trebuia să arate 250 g. Indicatorul n-a ajuns decît la 182 g. Bucătăreasa şefă Florica Marc consideră că din 800 de grame telemea, cît scrie în meniu, ajunge dacă nuntaşii mănincă 250 g, iar din 600 g chiftele i-a „impre­sionat"' ea 470 grame. Şi acută o explicaţie drăguţă: Nu. Nu s-a furat. S-a „ţinut" cîte ceva pentru,„decesul** care arma.'Masa de pomenire, adică. Ş i dăf, şi acuză aprovi­zionarea carc nu le satisface doleanţele. E drept că exact la mijlocul accstei afirmaţii sc aducea sa la» , parizer, ceafă afumată, carne de porc ş.a.

Po „Marşul nupţial" a început inventarul. Şi s-au tri­mis cîteva sticle d i vodcă la analiză. An mirosit oamenii că-i păcălici la gradele de alcool? .

O m vedea. -Radu V IDA

l

Orlcît s-au străduit, oamenii Poliţiei n-au găsit mai

nim ic în ordine la vodcă

ia M K M

Impresie artistică bună, hoţie ca-n codru

fo to : N. PETCU

MARFA ESTE DAR

NU PENTRU GHENTINe-a vizitat la redacţie

domnul Petru Ghenţi, şe­fu l magazinului Autoservi­re nr. 1 din Gherla. Ne-a spus ş i . . . ne-a scris: De­punem . comenzi cu regula­ritate, dar nu sînt onorate. A apelat domnia sa în dreapta, s-a răsucit pe Stînga • ş i . . . nimic. Hlrţo- gării, promisiuni, comenzi cu nemiluita, dar degeaba. Şi, atunci, s-a hotărît A mere singur pe Ia depozi­te, „11 Iunie**, I.C.R.A. Dej şi a constatat câ marfă e- xistă J iu cine ştie ce, dar există. Şi, pa bună drep­tate, se întreabă dacă nu­mai Ia „Ghenţi“ nu ajunge marfa?

Propunem cooperativei d in Gherla, nu de alta dar să-şi mascheze incom­petenţa, sfi-1 la^e pe ţ®- fu l unităţii să-şi facă a- provizionarea. —

Radu VIDA

Rugămintea domnului Szekely : _

In ziua de 24 februa- rie, între orele, 14,30— 15,00 domnia sa a fost buzunărit; în troleibuzul ■4. Dîndu-şi seama că sînt desconspiraţi, hoţii (un bărbat în ju r "de . 30 de

/an i şi o femeie, ceva mai înaltă decît „partenerul**)

. au sărit din mijlocul de transport. Domnul Sze­kely Attila s-a luat du­pă ei şi după o scurtă. . . ciocnire;. hoţii i-au îna­poiat cei 600 de lei fu­raţi. Au fost duşi la Po­liţie dar, din lipsă de martori, şi la declaraţiile mincinoase ale făptaşilor, au fost „eliberaţi".

Şi acum rugămintea: Vis-a-vis de Hala Agro- alimcntară . Mărăştî, s-a adunat an grup de cetă­ţeni care au asistat la prinderea hoţilor. Vă rog din suflet, dragi eetăţeni, să mă anunţaţi la telefon 6-62-56 după orele 18. M ă puteţi căuta şi Ia adresa str. Bucium 11, aparta­ment 2, sc. I. Credeţi-mă, am nevoie de martori pentru ca aceşti „oameni" să-şi găsească . . . locul unde au timp să se gin- dcască şi la alte isprăvi.

Vă mulţumesc

Ţ — -

v - ■■-

f â m M â m m km m

Părerile unui ziarist englezDiscuţia cii un coleg de breaslă este

întotdeauna plăcută. Aşa şi In cazul de faţă. ' /

Angus Hoy, ziarist la-Basingstoke Ga- rette (Anglia), este primul englez care ne-a vizitat redacţia. Zilele acestea ni* avut cu domnia sa o convorbire pe di­verse teme: - •

R. —. Aţi mai fost în România?A.H.. — In urmă cu 14 luni am fost In

România şi am vizitat' Braşovul,, Incer- cînd să aflu c ît 'm a i multe despre miş­cările democratice de aici. Atunci nu credeam că poporul român se va elibera. In decembrie, poporul meu a urmărit, In direct la televiziune, revoluţia română şi ne-am bucurat foarte m ult pentru dumneavoastră.

R. — Ştiu că în Anglia sc păstrează instituţia monarhiei. Unele partide do la noi au cerut monarhie şl pentru Ro­mânia. Ge părere' aveţi despre acest lu ­cru?

A.H. — La noi monarhia este formală şi se menţine în virtutea tradiţiei naţio­nale. Cred că pentru România monarhia nu ar f i o soluţie fericită. Istoric, aceas­tă formă de. guvernămînt este depăşită.

R. — tn-domeniul politic, ţara dum ­neavoastră are o tradiţie dc secole. ti­rani de rînd englez este conştient de faptul 'că face politică? Are discernă- Kiîntul cetăţeanului care se implică ţn conducerea ţării?

A.H. — Nu aş putea da un răspuns a- firmativ. Cetăţenii de rînd nu sînt atît de interesaţi de politică pe cit se crede.

R. ■— Suporterii fotbiilului din ţara

- dumneavoastră.. se comportă ca latinii (temperamental). Cum procedează „su-. porterii** partidelor politice, în perioada campaniilor elcctorale?

A .H .— Mult mai ralm. Atmosfera, pe durata alegerilor, este civilizată, fără violenţe.

Ii. — Sînteţi mulţumiţi de guvernarea d-nei Thatcher? '_ '- A.H. — Sîntem din ce ln.ee snai ne­mulţumiţi. Politica actualului guvern, condus de d-rţa Thatcher, a accentuat dis­tanţele dintre cei foarte bogaţi şi popor. Avem tot mai mulţi oameni cu pro-" bleme.

R. — Un gazetar - obişnuit c u » este plătit?

A.H. — Puah! •R. — Dar proprietarul ziarului?A.H. — Im ită cu raîinile gestul (bine-

- cuno&cut nouă) de a, grebla.R . — Veţi mai'reveni îri ţara noastră*A.H. — Su siguranţă. îm i place acest

popor deschis şi ospitalier. îm i plac6 efi acum nu se mai uită nimeni în preajmă cînd vorbeşte cu mine;

R. Cine a mai venit din Anglia, cn dumneavoastră?

A .R — Emeric Miszti, mama sa — Maria Miszti, fratele său — Joseph şl sora ..'sa Erika, George Crane — fotore­porter, Angus Grane, jurnalist, şoferii

. Garole Kelly, Alee Ness şi Frank More- ley, Fiona Oates (pentru televi7iune) şl un funcţionar — Dave. ' '

Discuţie" consemnată-de M. SANGEORZAN

Se- zice că, după ce Dumnezeu a făcut lumea, Necuratul ţi-a cerut şi el jartea**.

— Ţi-1 dau pe crimi­nali, i s-a răspuns.. Necuratul a refuzat ca şi atunci-clnd irau fost oferiţi afemeiaţii. Nu i-a refuzat Insă pe beţivi. De ce? Explicaţia dată, pa- re-se, avea un sîmbure de adevăr: omul cînd bea peste măsură, devine şi - criminal, şi afemeiat şi-.

La toate acestea m-ara glndit cînd, într-una din zile, l t col Grigore Mi- ■ clea, şeful Poliţiei din Turda, ne-a încredinţat spre publicare cîteva fa;î- te abonainale comise ca ■ urmare a consumului e- xagerat de alcool.

îată-le. A flat în vădită stare de ebrietate In res­taurantul „Potaissa**, Gio- . rea Toan Dorel, fost con­damnat pentru viol, a ce­dat rugăm inţilor priete­nu lu i său Ioan Hirişcău de-a nu mai consuma şi, mai ales, pentru a-i în ­credinţa sacoşa In care

avea două cuţite s!stcm baionetă. P înă la ieşirea din local. Acolo şi-a luat

-din nou sacoşa, a scos un cuţit şi i-a aplicat lui

De la o pildă, la o tristă realitate

Ioan Hirişcău, care Ii vroia binele, o lovitură In regiunea abdominală.

De aici drumurile lor s-au despărţit: Ioan H i­rişcău a plecat la spital, iar Giorea Ioan Dorel la arest urraînd a f i Jude­cat pentru tentativă de omor.

Tot sub influenţa alco­olului, Nicoară Simion, la ieşirea din restaurantul „Potaissa“ a molestat, fă­ră nici un motiv, mai m ulţi cetăţeni paşnici.

Iniţia] a fost deferit Jus­tiţiei pentru ultraj contra banelor moravuri. Intre timp, una din victimele sale, cu toate îngrijirile medicale acordate, a de­cedat Urmează acum o nouă Judecată: pentru lo­vitură cauzatoare de moarte.' Bobaru Gheorghe, un

tînăr la 32 ani, nelnca- drat in muncă, cu ante­cedente penale, şi-a.făcut „numărul** la restauran­tul „Modern*. In urma refuzului de-a mai f i ser­v it (ospătara' îşi dăduse seama că clientul Îşi fă­cuse „plinul**), a coborît în stradă. Acolo a dat peste o căruţă. A deshă- m at patrupedul şi l-a suit pe scările restaurantului pină Ia etajul I, unde se afla garderoba.

Sărmanul cnl nu a a- vut noroc do o . . . băulu- ' ră mai acătării. A a i A Insă parte, de ceea ce merita, „stăplrul* său o- cazionall /

Ion CORDOŞ

Numai su fle tu l aude lumina îngerului(Urmare din pag. I)

•1 chiar dacă nu poţi trece bariera cuvintelor, bluesul, inşinuant şi tainic, Iţi în­dreaptă ochiul interior ins-

Cre cerul sufletului. E o îtîlnire — aşa cum afirma

şi compozitorul — Intre cele două culturi, numai aparent despărţite, albă şi neagră. E o alunecare lină

tn negro-spirituals, o regă­sire a ritmurilor africane prin simbioza melodică cu textul religios. E muzica ce a dus la soul şi funk, e o muzică cr-ţi dă certitudi­nea că Dumnezeu existâ, a existat şi va fi, întotdea­una, şl In tine. God is, aşa se numeşte una dintre pie­sele înregistrate pe o ca- Mîtă, Dumnezeu ost*. . , şi

un glas tînăr, de fată, a- minte.şte de firul de iarbă ascultînd un izvor, sau de păm întul ce priveşte cerul. Intr-o tainică aşteptare. Şi apoi corul şi muzica sub­tilă a instrumentelor te Iasă In faţa unei catedrale. Intr-o zi de amiază, cînd t atîta linişte că numai pa­sul Lui, trednd veşnic pes­te această lume vremelni­

că. poati fi auzit, dar nu­mai cu sufletul. Şi tot a- devărat este câ aceste voci, ce nu-şi vor pierde sfin­ţenia dăm ltă, mi-au am intit de Rilke şi de cca de-a Xl-a Elegie: „Şi noi, Rindind la fericirea 1 ce urcă, am fi atinşi de-area emoţip ' ca- re-aproajx? ne nflruie >

■ clnd fericirea pogoară".

Numai mierea pllptitoare » sufletului nostru aude lum ina din etasu) de în ­ger.

STATUIA I.U I PETRU GROZA. DIN eA I’ ITALA,

A FOST DEMONTATA

La 6 martie, la solicitarea unor cetăţeni ai Capitalei, a fost demontată statuia lui Petru Groza, cel care, tn urma

alegerilor din 1946 — vehement contestate In epocă şi

în prezent — a format guvernul. Amplasată In intersec­

ţia Bulevardului Eroilor, In parcul spitalului miinicip-»

Bucureşti, s ta tu ia ' o fost demontată şi înlăturată în

cursul serii de marţi cu sprijinul unui macaragiu de p«'

unul din şantierele Capitalei.

(Tton»pr«>

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 8

mica

'® Asiăzl cînd împlineşti 40 de primăveri, dragă MARIA NEAGA, KeJI, Marius, Mircea şl Aurel Iţi .doresc din toată In ima sănătate, fericire şl ua sincer „La mulţi ani". (5557)

^ Cit oca/.!a Împlinirii vlrs­tel de. 70 nnl, dorim dragului noslru GHirtAN POJAR din ’ Jucu da Sus multă sănătate, fericire ţ i tradiţionalul „La m ulţi ani*. Familia. (5305) .

® Cumpăr mobilă anttefi su­fragerii» garnituri salon, cea­suri vecbi. Telefon 3-23-31.

• (5488)• Vlnd convenabil mori*

National M 3 cu geantă şl ao- cesorli. Telelon 922/1-27-51. (5492)

O V înd Dacia lîW tn start foarte bună. Telefon 3-97-2J.

(5011)• V ind Dacia 1100 stare bu­

nă, Telefon -1-51-33, după ma­sa. (5*ri>

• V lnd apartament" 1 came­re IlUedin, bloo F 8, a5, I , ta­l i o n 5-19-61. (5516,'A)

9 y ind video player Tactica japeriei. -Tjlefon 2-43-0», dup# ora 17. (5620)

• Vlnd videorecorder GraeSs, la preţ- convenabil. Telefon «-50-C4. (5oî!>. O V ind vîdeo pottabtl prt>-

■'teslorial JVC HR3 1# EQ /nagneloîon Rostov. Telefon 1-73-47. (5373) •

A V ind m isă fler, eu men­ghină, arzător 2000, diferite fi- Mnguri, sobă dc petrol, con­solă, chiuvetă, cazan încăl­z ire .. Telefon 6-99-55. (5360)

• V ind apartament 3 came­re, str; Retezat nr. I , bloo P X 3o. n r , etaj . n i , ap. 5î, fam i­lia Cîfipean, după ora 13. v (557J)_• v in d K 1#, major, sripl

fe ţ i, a 10, îi Dină blană lungă, mărimea 14, talie subţire. In ­formaţii telefon 6-13-54. (5535)

® V înd convertor s japonsj - Maspro 8®, 1,1 1’iTo s in senteb

eu TV color nou. Telefoa Î-83-S2. (3531)

• Casă de vînzare, floui camere, bucătărie. Turda, str. O ltu lu i nr. 6fl, Informaţii To- 3a, etr.-Tăşnad nr. 13, a p . i l , ClUj. (t>3i)î)

© Curapîr apartament î ca­mere» zona Mărăşti sau Pata. v ln d Dacia 1100 la preţ con-

- venablL Informaţii la telefon3-73-71. (5354) '

. t Cumpăr casă proprîetata cu 3—4 camera, bucătărie, ba­le, grădină in zona centrala, cartier Gheorghenl, Andrei Mureşanu, Grigorescu. -Oferte zilnia la telefon 1-22-81, după ora 18. (3350)

•9 v ind înscriere Dacia ri- dicabilă, 5 mp parcîict stejar. Telefon 1-07-91. (5623)

• .Vlnd casă mare, grădină ţ i curte în str. Dunării nr. 15. Inform aţii toată ziua. (5743) -

• Vind maşină de seria ;,Torpe<Jo“. Telefon 8-15-30.(5494)

- ♦ V ln d ,. schimb, Înregistrat casete video, calitate. TelefonS-S5-05; 5-01-50. (5073)

• V lnd c n c Dacia 1305, ia­nuarie 198». Telefon 8-33-32. (5714) ‘

0 V ind casS faralllal.1, cs.f- , tler Iris. Str. NădSşel 25.

' (S7C5)‘

’<# V in i convenabil vldeore- oorder „Sharp*, telecomand! - Infraroşil, nou. Telefon K îl9-23-17. (5763)

tt V lnd £l:od# 3 10# In star» perfectă, cu preţ convenabil. . Telefon 7-1B-03. (3751)

• Vînd foarte ursent Opel record 1700, cu motor Diesel C. Î7, nou. Telefon 4-SI-7J.(5773)

• V ind urgent videocamerl ‘„National M 7* şi acumulator pentru vidcocameră. Telefon 1-05-85. (5773)

• V înd vfdeocameră 1 mm, nouă, Ilanclicam pro-precîslon CCD şl antenă satelit nouă compîctî-parabolă t3 cm plus r .n a plus rceelvcr fllpilal tip Amstrnd, FIdellty — STtXIOO — Polarizare elecironlcS. Infor­maţii, după ora 20, Vlşcu de Sus, telefon 8-03-87. (0317)

O Vlnd trie vizor color IJ.nl- vers-jm şl Renault I I Gxl«. Telefon 2-32-02. (5D9P)

O Vînd urgrn» Aro 10-4. Te­lefon 6-52-10. (oB.'O)

0 v lnd videorecorder Orloa nou, OIRT. Telefon 4-73-3». (5395).

• v înd CEC Dacia 1300 din anul 1933. Teiefon 8-68-61. (0832)

• VI-vi CEC Dada din sep­tembrie* 13>î7, Dneia 1300, că­rucior sport. Telefon 4-07-18. (5088)

© v în .1 casete v!:!eo Maxell sigilate. Telefon 5-74-01, după ora 17. (5337)

0 Vir.d W artburs 313 .cu m o ­tor rezerva. T e le fon 8-81-19, dupâ ora îs . . (!>seo)• Vind foarte convenabil

videorecorder cngles ESC HQ. telecomandă, infraroşil. Str. Aurel Vlaicu, V lGfl. (5860)

<8 Vlnd îîenault 18 GTD Die­sel, Uenauit 25 GTX ţi Trabant combi. Vr.v.bil vineri il.m., str. Itahocil nr. 73, telefon 8-89-01.(5902)

• V ind videorecorder Grun- dx», sigilat. Telefon 8-56-28.(5903)

• Vînd Dacia 1300. Informa» {11 telefon 8-33-23, dupâ or* n . (5986) ,

• V lnd npartament două ca­me rs, intrări separte, mobl-

- lat, sau nemobilat, Mănăştur, lingă Big. Informaţii după ora 17 la telefon 6-21-12. (5904)

• Vînd Mercedes 200 D (mo­torină), in perfectă stare de funcţionare. Telefon J-24-IJ. (5978)

SCHIMB PE LOCUINŢA

O Schimb locuinţă T.C.R.A.t. Craiova cu sim ilar In C lu j. In ­formaţii telefon 811/8-54-90. (5378)

• Schimb trei camcre pro-, prletate cu 2 camera, num ai cartierul Grigorescu. Teiefon 1-43-12, după ora l t . (5376)

• Sciîlm îj garsonieră IC R A !». confort unu, situată la cartie­

rul Măreşti, cu apartament două camerc, confort, in cen­tru, seml central, Gheorghenl sau Pata. Informaţii telefoa3-97-19, orele 17-21. (5330)

• Schimb apartament pro­prietate 3 camere Grigorescu eu similar; sau 2 camere Ghe- orghen! sau Pata. Telefon3-83-20. (5392)

0 Ofer aparlament proprie- tata S camere finisat. Pat* ţ i autoturism Dacia 1300, eon ii»1 camere, confort sporit, •» Tentual I. Teiefon 5-31-01. - (5757)

9 Schimb apartament î ca­mere (cartier Zorilor) eu 1 garsoniere, preferat ' ZorKor. Teiefon 1-70-33.(3771)- # Schimb videoplayer om Dacia ilM , Teiefon 1-33-11. (5915) . , ■ .- 8 Schimb apartament 3 .ca­

mere proprietata da stat ffla Oradei cu, similar în Cluj. Te­lefon 3J1/7-83-S2. (531S)- ■-

PIERDERI♦ Pon Vasile pierdut auto­

rizaţie seria A 21327 N. 75 pen­tru exccutarea meseriei Se cioplitor. O declar nulă. (543$)

•® Popoviciu Drago.ţ pierdut contract de închiriere 46787/11. 10.73. il declar nuî, (5534)

9 Pcşiean Alexandru pier­dut contract de locuinţă nr. 27B0't0.xn;-S9, eliberat de TJL, G.C.M. Cluj. II declar nul.. (5359) .

• S’jtlent, am pierdut tn- tr-u.n taxi particular un port- moncu cu mare sumă de bani, zona staţie Peco „M ărJţtl". Găsitorului recompensă. Te­lefon 3-66-17. (5941)

ÎXCHHHERI# Famiiie tînSră intelectuali

lochiricm garsonieră m obila­tă. Teiefon 4-13-27, orele IŢ­II. (5590

DIVERSE4 Cadrele didactice suplini­

toare şî detaşate sint invitata Ia o şedinţă de comunicări vineri, -t martie, ora 1J, tt Liceul ,.î7!co!ae Bălcescu".

■® Anturaj , plăcut, distracţii decente, pensiune, căsătoria pfln intermediul Agenţiei m a­trimoniale „Curierul in im ii", d n ran tăn discreţie absolută, atitudine corectă, competenţă.. Detalii: Cluj, Căsuţa poştală 814, Oficiul poştal 12. (3233)

• Grup lî-eavy-Metal cău­tăm chiturlst solo. Telefon4-50-31. d'.'pă ora 13. (5185)

9 Milne, 9 martie 1990,. ora •10, toţi candidaţii care nu fost respinfi. în sesiunea iulie 1233, ta I.S.E. Cluj cu mediile: peste 3.114 7.1, 5,03 — sernl, sint rugaţi sa se prezinte in faţa facultăţii (cu părinţii). Un grup de candidaţi. (3376)

O Asociaţia „Martorii Iul Ichova“ din nom în ia , persoa­nă Jnridiră m orali, Cluj, jtr. Victor Bfibrf nr. 11, ap, S, ra fac* o expunere biblică in 11

(1 ÎS mantie 1350, ora U f i Casa studenţilor d in Cluj, Piaţa Păcii, Subiectele expu- B fr il: cine este lehova şl m ar­torii »ă l; Biblie, şl scopul el) Marea chestiune de discuţie iv ită In Uniccr». Ca plăcelr* inv ităm onoratul public, fără deosebire de naţionalitate sau cult, la această expunere. In ­trarea liberi. (3789)

9 Se împlineşte ua an de la decesul soţiei, mamei, bunicii, străbunicii şi soa

erei noastre MAKI.1l CACIU, care ne-a părăsit 1a 8 martie. Chipul .el bltnd va rSmlne veşnic in la i m ile noastre. (3S11)

♦ S-au îm plin it S lu n i de lacrim i ş l durere de cind moartea nemiloasă l-a smuls dintre noi pe Idbl- tn l nostru fiu , frate, unchi,

logodnic şl cumnat BENX'ZE MABTON (OCS1). Dragostea noastră va fl veşnic vie pentru sufletul lu i bun. Fam ilia îndoliaţi. (3027) -• P io » . omagiu scumpei

noastre mame ţ i soţii dr, ANA AUBELÎA BUTA Ut un an de la despărţiră. Anlta şl Iu liu . (3553)

• A u trecut doi. ant de laerîm l şl durere de cind ne-a părăsit pentru totdea­una scumpa noastră soţi* Şi mp.mă n im u t a p e e t e a . Sufletul el bun ţ i Iubitor vâ răm ine veşnic ln In i­m ile noastre. Soţul CrăciunI l fin i ionel. (KM)

• Astăzi, . 3 martie, se Impilaefte un an da, la­crim i şl durere de cînd ne-a părăsit draga noastră so(îe şi m am ă ECATIsaiNA DUMA. Dumnezeu a-o- ier­te, Soful şi fiicele Llvia, Nujcu, Veronica }! Catl(a. (579S)

• Aducem aminte tu­turor celor care l-au cn- noscut că se împlinesc as­tăzi { lun i de cind un dor nemărginit ne m ac in i su­fletele pustiite de dispari­ţia celui care a fost lum ina şl bucuria ' vieţii noastre,

fin i nostru scurap RAZVAN, Ica şi Dan Ane*. (ÎS58)

fS Se împlinesc S săptă­m în i de ciad draga noas­tră soţie, m am ă .ş t bun ic i ANICA PAS, a plecat fu l­gerător dintre noi, Iăsin- du-ne In sufleîo o nssfir- şită tristeţe. Comemorarea dum inică, I I martie, 1» M - serica din Grtgorcscu. Va răm îne veşnle ia In ima noastră şl o vom p lîn je mereu. Fam ilia. (3733)

O Astăzi» t martie, se Împlineşte u a an de cirid ce-a părăsit pentru totdea­una scumpa noastră m a­m ă RAFÎI.A NEGRU. Nu O vom uita niciodată. Romi şi A n i cu fam iliile. (390?)

9 Sufletul M IIIAEI.E I nu ne m al luminează viaţa de un an. Am pierdut, In n u ­m ai 14 ani, o adevărată' comoară de dragoste şi bu ­nătate. Familia.' (JSS4)

fe Prim ii glilocel al p ri­măverii amplifică doru! din in im a mea şl-ml aduc aminte că azi, 8 martie, ie Împlinesc S lun i triste de Ia despărţirea da dragul meu logodnic BENCZE M. OCSI. Cuvintele n a to t putea exprima niciodată durerea din Inima mea. Păpuşlca Zenaida. (399S)

i® Sincere condoleanţe dom nului preşedinte al U-J.C.M. Cluj, in * . Ioan

Mureşan .ln aceste clipa de durere ş! tristeţe. Condu­cerea Cooperativei „Trico­ta ju l* C luj. (3732) -

0 Nemărginită este dure­rea doamnei Livla Popa Im trecerea In ne filn ţl a »<i- ţulu l dra,«f. Sintem alături de ea şl-t transmitem sin­cere condolţ!\nţe. Fam. Gavril Neclu, , Alexandru Maier din G ilău . (37S9)

9 Sinccre condoleanţe colejei noaslre U llan»

Mejter in marea durere pricinuită de moarte» ta­tălu i drag. Colegii din gr,I şl II. (5351)

O împărtăşim marea durere a demnului

Alexandru Pop pricinuită de trecerea in nefiinţă a mame! n le draţl, colecti­vul formei „Duvana" Juca. (SUS)

• Begrţtăm ic.ecerea U Domnul atit fle neaşteptata a celui care » fost preot lconom - stavrofor V IîiGU. POPA, carc de tlnăr l-a slu jii pe- Dumnezeu cu • dăruire exemplară. II sini recunoscător că ml-a În­drumat paşii in prim ii ani de preoţie elt şl penlru prietenia scumpă care a fost intre noi. Mă rog ea bunul Dumnezeu să-i odih­nească ln pace. Preot Ioan Rodos cu famUia din Be- detiu.. (3781)

0 Cu sufletul şi glndul sintem ^alături de doanfna dirigintă i.ticia T iu (an U pierderea mamei sale dragi. Aduccm sincere condeie-, anţe familiei. îndurerate. Colcctirul elasel a Vl-a B, şcbala generală nr. ÎS. (3918) _______ '

• Dragii noştri colegi L ill ş l Mircea Kăduîesen sintem alStyrl da vot tn cumplita Încercare prin care treceţi. Sincere condo­leanţe. C o lt jl l da filia lă C luj. (3310) _________

• Sintem alături d» e«- lega noastră prof. Lucia Tăuţan tn mare» durere pricinuită de trecerea la eternitate a mamei «al* dragi. ColcctivnI Şcolii ge­nerale nr. 11. (5833)

/9 u n ultim omaglit ce­le! eare a fort m am a ea-

legulul nostra Vasll* ̂ Peter, Colegii dSa Aprovi- zlonare-dcsîaieere .Cluj. (’.3W) ________ _

9 A si, 8 martie, se îsnpîl- neso 4 ani, respectiv I ani d« etnd draga noştri pă­

rinţi, socri şl bunici . FLOAHEA şl V A S M

TOTHAZAN d in Năat. ne-au părăsit pentru tot­deauna. In sesam d e : recu­noştinţă le aducem un pios omagiu şl i l păstrăm cu aceeaşi dragoste in amin­tirea noastră. Cop UI tra fa­miliile. (538Î)

i Un ultim şl pios oma­giu celui care » fost co­

legul nostru VA’SIUC . t îîN G U (din Pata), stimat. Iubit şl respecta* da în ­treg colectiva! de la sec­ţia I.U.G.T.C. SomeţeaL (3173) .

« Sincere condoleanţe {aitillicl dr, Slnal Itudolf U dccesul înjmaal şl soa­crei dragi. Asociaţia de lo­catari Gheorghenl *02, bloc ,J i« . (5781)

0 Cu ln im * zdrobită de durere anunţăm Încetarea din viaţă, după t grea su­ferinţă, în -zina de 5 mar­tie, ii scumpului . nostru soţ, frate, tată, socru şl

bunic CORNELJU - NICOLAE CRIŞAN (COBI), Inginer agronom pensio- . nar, In vîrstă de 63 ani. înhumarea va avea loc in ziua de 3 martie, ora 13 de ia capela mare a cim itiru­lu i Ccjîtrai. Familia-inda- rerată. (337S'.V) -

O Ca nemărginită dure­re şl inim ile zdrobite «- nutiţăm Încetarea din via­ţă a scumpei noastre so­

ţii, mame şi bunici EUGENIA CISIPAN

!n-virstă de 13 de asl. In- moim întarea are Ioc azi,I martie lîM , ora 13 la ca- pcla , cim itirului Cordoş. Fam ilia îndurerată. (3953)

• Cu durere anunţăm În­cetarea d ia v ia ţ i a iubi­tu lu i nostru fiu , tată, bu ­nic, nocrn, frate şl rudă OBBAN VTENXZEL, In rlTt- tă de S3 ani, fost salariat la întreprinderea „Carbo- thim * Cluj. Inmormintarea are loe Ia 10 martie 1Î30, ora l î din capela cim iti­ru lu i Mănăştur. FamlUa Îndurerată. (3331)

4 Cu adincă durere adu­cem la cunoştinţă dccesul bunicii noastre ILEANA

MARGLN’KAN din Borş» — C iaJ,. In virstă de 33 ani. Inmoralntare* ra avea loe la 9 mnriie a.c., ora l î din capela nr. 1 a cim itirului Centrai. Mărloâra şl Nelu Albu. (3930)

O In 7 martie, 1330 a în ­cetat din viaţă Iubitu l M l- Iru ANHItEI MELLA3 (co­lonel la retragere). 11 vom conduce spre locul -de o- dilin.’i, sîmbătă, 14 martie, ora 12, de la capela mare

cim itirului Central. Fa­m ilia. (#136)

DIN PROGRAMUL T.V.

10 — Actualităţi; 10,15 — - Teloţcoali CuVs de limba engleză ş.a.; 13,20 — Teleci- nemateca (reluare); 13,23— Actualităţi: 15,30 — Te- ÎPgTob; 15,50 — Muzică populară; 16,1.5 — Panora­mic economic; 16,45 — Te* •Iejcoarliî. CiU’s de limba enj?k-2ă (reluare); 17,10 — Adevărul . literar şi artis­tic; 18,10 — Tiihuna par­tidelor politice; 19,10 — Dcseae animate; 19.30 •— Actualităţi; 20,15 — Pro- ihusica. Opera Don. Carlos de. Verdl. (Partea I); 21,15 —■ Cuminţenia 'pămîntului,;32,40 — Ppinla sportivă;23,10 — ArtualiK ţi; 23,25 —• Post-scripturn ia aface­rea , bulina4 (LV).

Asia Mică, Grecia). Expună cu diapozitive: Ionel Vitoc, arhitect; la ora ÎS, expune­rea ÎNTEMEIEREA GPE-

.RB I RUSE: GXjÎN CA — DARGOM IJSKr. Sxpuiie ca exemplificări: cont. . univ, Esvea Barza.

Teatral N a t i o n a l Î M - B LÎNZIREA SCO RP ÎE l, *-

•ra 18/ ‘ _

VMVEESîTATEA

eULTURAL-ŞTII^Ţ irîCA

Azi, Ia ora 17, are loc în sala mică a. Casei univer­sitarilor, expunerea: IN ­TRODUCERE ÎN ISTORIA ARHITECTURII (Egipt,

Ccnirtil pcnlrn prevede­rea vremii C lu j nc frans- ■ aiiift următoarea prognoză:

Azi vremea va f i relativ caldă, cu cer variabil. ®u totul izolat, sa vor semna­la ploi. V io lu l va sufla slab, p înă Ia moderat, din

. sectorul V. Temperaturile M infm e'vor .fi cuprinse în ­tre 1 ţ i 5 grade, iar cele maxima între St şi 12 grade.

•Ia următoarele trei zila trrentea va f l schimbătoare ca cer temporasr nbros. S® vor semnal'a plot locale, moi ales în prim a parte a intervalului. V iatu l v a su­fla slab, p înă la moderat; din sectorul 7. Tempera-, turiîe m inime vor f i cu­prinse între 0 şt 6 . grada iar cela maxime între 8 .ji M grade. Izolat se va pro­ducă ceaţă. '■ •

Fresîunea afmostcrîcă la Cluj ieri, a teşi d« 10153 m ilibari; creşte-c® 1 a*tîi- î?ar.

- ' Î.O.P.T.S.C.F. — F IL IA L A «CERO5’ CLUJ .

.cu sediul in str. 'Treboniu. Laureaţi nr. 1 .

anunţă concurs, pe data de 3 aprilie 19*59, pentru'ocupa-■. rea următoarelor posturi: # cercetător ştiinţific principal gr. I 9 «ree iS to ii • ţt iin t ilid principali gr. I I • cercetă­tori ştiinţifici principali gr, I I I • şef aieîîer îxsrţclaa foslaiic..încadrarea şi participarea Ia concurs se fac con­form Legii- nr. 57/1971, Legii 'nr. 12/137! ţ i a Decretului- nr. 639/1973 şi cu activitate în domeniul ceramicii._ (237)

■'SPITALUL 6 L IN I0 -DE RECUPERASE CLUJ : V;-:- - str. Viilor nr. 46-—50 '

orjsnizi'ază, ln data ds-13 aaarîâe 1990, or» SJ» concurs- pejîfru ocuparea unui post vacant de. • instalator auto­rizat pentrn instalaţii sas Metan fi sudură autogenă. » fochist (239) ;:

A Sinteia alături de fa­m ilia Vasile S irae in a-ees­te clipe grele. Familia Sl- aae Dan. (5733)

4 Cu in im ile zdrobite de durere 'anunţăm Încetarea din viaţă, după o scţir-Ui dar îf'ea suferinţă, a scum­pului nostru tată, socru şl bunic GHEOnCiHE MOEA8 ■<lia Morău, la virstă de M ani. Inmormintarea va a-' vea 'loc ,sitnbătă, 10 martie 1990, ora 13 în satul Mo- r iu . Fiul Augustin, nora Lucreţia, nepoţii Miîiaela şl Radu. Odihuea'icâ-s* ln pace. (35S9)

■ţi Cu nem ărg ln ili dure­re anunţăm încetarea din viaţă In dala de 5 martie 1993 a scumpului nostru

frate IOAN PÎNTRĂ (rsELUŢC), ln vîrstă de 33 de ani. Cblpul şi sufletul lu i bllnd vor ră'mln# veş­nic ln inim ile noastre. Fra­ţii O limpia, Gustl şl Adrian en fam iliile. înhumarea va avea loc n il, 3, martie 1JJ9, ora 14 din str. Oaşului ar. 13*. (5313)

9 Anunţăm , cu durere, stinseriva din viaţă, d n p lo lungă suferinţă a scum­pei noastre mame, soacre, bunici şl străbunici văd.

ANA BOLBOACA (CGItOMA), ia virstă S» M snl. Inmormintarea t» avea los sîmbătă, 13 m ar­tie 1330, ora 13 !a satul Se­diu. Odibucasră-se tei pa­ce. Familia Îndurerată. (5933) •________________

i# Sint alături de familia fratelui meu Sănteeriean Aure! in durerea grea pri­cinuită de moartea aces­tui*. Fratele Vaaîie cu fa­m ilia «Un Apahlda. (50J.VA)

43 Dragă Vlăduţ, Bogdan şl Vellcla, sintem alături de voi în mare* durere pri­cinuită de moartea fulge­rătoare a scumpului vostru soţ )l tată ALEXANDRU STUPAIt. Sincere condo­leanţe. Pam. Sucln Aurel, Ccrnrlia şl Uoxaaa,(£094/13)

9 Ca. fiureie !a suflet sînt alături de .mătuşa mea la gierflerea' f lu ln l el dras SANDU. Nepoata Ir ina cita fam ilia. (tQ31/A>-

Cu nemărsîniSS dure­r e annnţ in c e ta rea 'fu is e - rătoare Cin v ia ţă a ţmSca- iu i meu f ia ALIi’. ’CANr;?lî7 STUP AP., -ia virsta d * 3» ani. N o b le ţe i ţ f" bunătatea Iul vo r răm lae c ii va l te ii ta su fletu l' m eu ., Masaia în­doliată. ( «0SV8V ■ '

9 Dragă FelîcLa, Vlăduţ şi Bosdan, sintem alătur! de .voi la marea durere pricinuită de moartea ful- îjerătoa-e a /inuliii SANOU'..' Sinepre-' condole­anţe. Naşii fjusra. Ioan ft 'Monica stnpar. ? n ) i 'Q ■

9 Cu in irtiiiî zdrobite ile durere, anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nos­

tru soţ, t&tâ şi boa!® AUBKL SANTEQNEAN în virstă d» 53 an i. . înmor- mintarea va avea ioc sîm­bătă, 19 martie, ln locaii- 'tatea Mureşenii de Cimple--. Soţia Saveta ş r copiii Ma-- rla, Romnitu, Dorel |i Marius.. (50-31) ." -

,0 Au trecut 2 an i de la­crim i şi durere de cînd dragul n-Mtrit tată M IHAI OL Alt, dlo ralate», ne-» părăsit pentru totdeauna. Nu-1 vom uita niciodată* Soţia Mari», fiica, Sua« ia ra fam ilia. (3373) _______

O Cu aceeaşi darere !n suflet,. nm lntlm n idclor şi prietenilor e i s-au scur*< săptăm in! de lacrim i şi durere de la trecerea în eternitate „ * scumpului

nostru soţ, tată şl fl* DUMITRU BALAN. ra m i­li a Îndurerată, (3371)

A !î2^rctăm moartea cuscru­lui.' nostru GAVHIL. DETEU .

din Vale* Drăgaaulul. Sîn- «■sm &îă*.url da cuscra Tallana }i de copil. Cuaortl Suciu A* iex indru şl Veturls d ia Co- Jocnaj O îtl'jj, E-'.vla şl ioan». (5377/A) ' '

COLEGIUL DE RE0AC]lEi. Ilie Călian (redactor sef), Don Rebrennu (fadador ţel adjuntt), Troîon tiara (secretar atnsrnl ds fetlocţie), Vcîjî Chîoreanu, ion

Conslantinoscu, Emil Luca, lan Rus,

QeCsc|Ui Cluj, str. Napoca az. 13. Telsfgn l-ai-15j telefoane tattrioarej ţKîetsrtst — K lj acop» culturtii — £27 f

123j probleme sociala şl econocalce — 131, UI, JSîj sdxînîîirsţls — t)lj OjxisraCe — 133, t23, M‘sc» publicitan « primeşte

filnlr. Intr* orelf 10—11. numaJ ta aflmlhlilralle. itrad» Nipeet nr. 41. part»».'