REPUBLICA MOLDOVA--INDEPENDENTĂ!

ziar ■■

independentANUL III NR. 446 _ MIERCURI v ;28 AUGUST 1991 8 PAGINI 3 LEI

„HAI SA DAM MINA CU MI­NA* —• sub flamurile dc suflet ale „Horei Unirii" s-au desfăşu­rat ieri, la Chişinău, marile ma­nifestări populare legate de pro­clamarea independenţei Republi­cii Moldova de către Marea Adu­nare Naţională din Moldova, c- xact Ia doi ani de la o adunare similară, care a confirmat oficia­lizarea limbii române ca limbă de stat şi a. grafici româneşti.-;, cu lilcre latine. ' '

Entuziasmul a fost ' mare din­colo dc Prut — mare a fost şi in întreaga Românie.' Cu sau fă ­ră „imboldurile" unor partide, întreaga suflare românească a aşteptat cii sufletul la gură acest moment, anunţat şi pregătit de şedinţa prezidiului Parlamentului Kcpublicii Moldova. In acest ca/ era de aşteptat ca nimeni, po plan internaţional, sâ nii fie luat pe nepregătite. In orice caz, pre­sa străină s-a prezentat din timp - la Chişifiău. (In paranteză fie spus; am putut remarca, la noi, şi acum'un anume pucrilism al unor forţe politicc din opoziţie, carc au „cerut" Preşedintelui şi; Gm cinului să recunoască inde­pendenţa Republicii Moldova — ea şi cum, vezi Doamne, condu­cătorii ţării n-ar fi dorit acest lucru; ca şi cum'această recu­noaştere ar putea fi considerată ca rezultat al presiunii anumitor partide ..politicc. . Mare c grădina ta, Doamne!) -

l.ăsînd la o parte entuziasmul,: la ora cind citiţi aceste rînduri so impune . să ne regăsim capa­citatea de a trece peste euforia momentului şi a raţiona cu calm şi luciditate asupra implicaţiilor acestui eveniment cu adevărat istoric.

Să reţinem, în primul rînd, că daca raptul teritorial . realizat prin Pactul Ribbentrop — Molo- tov. ca şi alte rapturi similare, s-au produs în mare. măsură din cauza incapacităţii democraţiilor occidentaie de a privi cu lucidi­tate şi_ fără meschinărie intere­sele ţărilor nuci din Europa şi pe baza înţelegerii celor mai a- gresive şi reacţionare state— - declaraţiile de independenţă ale ţărilor baltice şi Republicii Mol­dova s-au- făcut peste capotele marilor puteri; chiar am remarcat reţinerile S.U.A, şi ale altor sta­te occidentale fîîţă de cererile de recunoaştere a declaraţiilor de independenţă. Faptul va ră- mîne in istorie ca o dovadă-că astăzi politica sferelor strategice, de influenţă este o permanenţă a gîndirii politice a marilor pu­teri. • -....■ ■ . -. -

Pentru noi, este mai important ca nicicirid în ultima jumătate . dc veac, s£ gîndim încă o dată realităţile gcopoliticc din preaj­ma noastră. Entuziasmul do fa­ţadă sau, repet: cuvînlul, pucri- •iismiil politic al unor fruntaşi rt>- mâni de partide trebuie, să su­

porte umilinţa binemeritată în fala clarviziunii conducătorilor Republicii Moldova. Unirea ime­diată cu România ar fi o gafă —- catastrofală, poate. Drue, Mn- ravschi, Moşariu, Roşea şi ceilalţi conducători de peste. Prut ştiu că au de rezolyat grava proble­mă _a celorlalte teritorii româ­neşti înglobate în Ucraina — al că­rei naţionalism este mai periculos, pentru noi, decît al ruşilor. Cum ani mai spus, Ucraina nu pare dispusă a renunţa la teritoriile. pe care i le-a oferit Stalin: ea vrea să fie independentă, cu te­ritoriul „indivizibil şi inâlicna-. bir*. In. aceste condiţii Bucovina, îlerţa şi sudul Basarabiei sint teritorii româneşti a căror reve­nire la patria mumă este încă discutabilă. Va rcuji Republica - Moldova să înmoaie inima Ucrai­nei ? Să nc amintim, printre al­tele, că; la 1775, cînd Austria. ne-a răpit nordul Bucovinei, în această regiune trăiau 70.100 de români-şi 2.000 de ruteni. Pînă în 1910, deci - în 135 dc ani dc dominaţie austriacă, raportul, de populaţie a evoluat astfel:' ro­m âni— 273.126 (31,3 la sută); ru­teni — 303.013 (37,9 la sută), rap­tul se explică prin facilităţile a- cordate de-Franz Iosif al-11-lea— deloc întîmplător! rutenilor din alte zone:. păniînt gratuit- şi anularea obligaţiilor tde serviciu 'militarV Iar din. 1910, Uniunea Sovietică a continuat politica de

imprăşlicre a românilor şi popu­lare cu ruteni şi ucrainicni. In aceste condiţii, reducerea ponde­rii populaţiei româneşti este ex­plicabilă şi nu poate servi ca argument pentru Ucraina. Fap­tul că Centrul şi Ucraina au în­curajat aşa-ziscle republici găgă­

uză; şi transnistreană este expli­cabil. Dar' nu inai' puţin impor­tant este faptul că Marea Aduna­re Naţională din Chişinău a ce­rut .ca, împreună cu România, să discute cu Ucraina restituirea

.teritoriilor înglobate în această ţară. Ne-o cer fraţii noştri! Ro­mânia nu poale da îndărăt. Este o subtilă mişcare diplomatică; nu numai că România singură are dreptul să ceară revizuirea ..gra­niţelor,\ dar înşişi românii din Republica Moldova ne-o cer.

Mai rămine de văzut ce reac­ţii vor. avea cancelariile occiden­tale. Deocamdată îmi îngădui să fiu mult mâi- rezervat decît cei care sînt toată ziua în relaţii amicale cu ele . . . Dea Domnul să mă înşel! Dea Domnul , ca, la ora cind citiţi aceste rînduri, ra­dioul să vă fi. anunţat deja o : ploaie de telegrame din partea ţărilor occidentale, în ; special a marilor puteri, care au aprobat fără rezerve actul de la Chişinău şi care vor sprijini recuperarea teritoriilor româneşti!

Ilie CA 1.1 AN

JG430IMPORT, ^ E X P O R T

IN CURÎND*R E P A R A Ţ I I

î n c ă l ţ ă m i n t e

e x p r e sPOB. 431 *

/ /

din Uniune nu mai poţi să-l bagi in cuşcă"Rep.: Un basarabean din Si­

beria se află acum lingă noi la Cluj, îl rugăm să ne spună acu- ■ ma ce doreşte dînsul, după cara il vom „ter6riza“ cu întrebări.v .

A.C.: Sînt Anatolie Cuţeneu, născut în' Cetatea Albă. Nu mă puteţi teroriza, fiindcă sînt obiş-

, nuit cu asta, cu teroarea, .deşi acuni, cu ceea- ce s-a întîmplat în Rusia,, „am fost tot în nervi**,* fiindcă dacă veneau pucistii ăia

; la putere soarta .mea era iarăşi'' pecetluită. Chiar domnul rcdac- ; tor de la „Ogoniok1-, cu care e-

ram în străinătate, a spus: „Ga- ta l“. Şi eu îmi făceam tot aşa socoteli. Ce să fac ? să cer azil politic ? Dar bine că s-a. sfirşît' totul cu bine. Evenimentele m-aii prins la Oradea. _

REP,: Ce-aţi simţit cînd aţi âu- - zit de ele ?

A.C:" Aveam nădejdea că acum pe tot poporul din Uniune: nu mai'poţi sâ-1'bagi în ‘cuşcă şi că va rezista şi va răzbi.

REP.: Cum aţi .ajuns in Sibe- . ria ? .

A.C.‘: în '-17 am fost ridicat din armată pentru „agitaţie) antiso-

. L.S. SEVIANU’

• (Continuare în pag 8 V.-a)

COM UNICATDe-a lungul vremii, destinul

îstoric ă hărăzit poporului român momente grele de cumpănă şi tragedie naţională. Neamului ro­mânesc i-a fost dat să trăiască nenumărate clipe de înstrăinare morală şi spirituală prin însîn- gerarea trppului sfînt al ţării. Doar peste eîteva zile Tomânii din Transilvania şi din întreaga ţară vor comemora, în tăcere şi durere, victimele acestui întunp- eaf Diktat de la- Viena. Jertfa eroilor şi‘martirilor neamului ro­mânesc diri această parlo de ţa­ră, cotropită vremelnic de ciuma horthystâ, întăreşte şl mai mult credinţa noastră în unitatea şi demnitatea poporului- român.

Acum, gîndurile şi speranţele noastre se îndreaptă către Repu­blica Moldova, un alt teritoriu românesc luat cu forţa, in urmă cu 50 de ani, din vatra noastră strămoşească. Iată că ne-a fost dat să trăim şi mult aşteptatul mement istoric al proclamării in­dependenţei Republicii Moldova. Fraţii noştri de peste Prut au înfăptuit, astfel, un pas hotărî lor către reîntregirea neamului ro--

mânesc şi â ţării. Sîntem siguri , că întreaga suflare românească se află'îri aceste clipe alături de fraţii ei din Moldova:■ De aceea, Partidul Unităţii Naţionale Române a solicitat prer sedintelui ţării, domnul Ion Ili- escu, să întreprindă măsurile ne­cesare pentru ca România, să fie primul Stat -din lume care recu­noaşte independenţa Republicii Moldova. De asemenea, avînd în

• vedere importanţa .decisivă a a- cestui moment cu adevărat ro­mânesc, cerem diplomaţiei româ­

neşti să demareze acţiunile di­plomatice necesare pentru recu­noaşterea internaţională imediată â proclamării independenţei Re­publicii Moldova..

Consecvent, platformei şale po­litice, acţiunilor şi iniţiativelor întreprinse pină acum în viaţa politică, economică şi socială a

. ţării, P.U.N.R/ va acţiona, în con­tinuare,’ pentru , redimensionarea ideii de patrie, pentru cultivarea idealului naţional al poporului român şi redobîndirea demnită­ţii naţionale a neamului româ-

-nesc. ■ :

PARTIDUL UNITATIINa ţ io n a l e r o m a n e

Ieri, la Chişinău a fost prodamată independenţa Republicii Moiriova

COMUNICATIn acest moment de mare im­

portanţă pentru prezentul şi vii­torul naţiunii româno, Partidul Social Democrat Român, partidul, echilibrului între naţional şi in­ternaţional, tot aşa cum şi-a a-' dus contribuţia la Marea Unire din lSi8, salută cu entuziasm Proclamarea Independenţei de stat a Republicii Moldova, pas hotărîtor în refacerea unităţii na­ţionale şi statale a României re­întregite. ,

în desăvirşirea idealului nostru naţional, pentru recuperarea îii totalitate a, teritoriilor 'româneşti răpite, sudul Basarabiei şi Duco- vina de nord, P.S.D.R. ccre for­marea unui Guvern de Uniune Naţională, care să asigure desr fiinţarea tuturor consecinţelor pactului Ribbentrop' — "Molotov,

nerecunoaşterea raptului- politic- înfăptuit împotriva poporului ro­mân, în singerosul an 1940. '

^ Pentru, a se putea asigura con­diţiile corespunzătoare unei dez­voltări democratice a ţării noas­tre, avansul hotărît pe calea re­formelor economice şi lichidarea' actualei stări de lucruri, defavo­rabile majorităţii maselor sala­riate, P.S.D.R. opinează pentru măsuri hotărîte, care să bareze calea restaurării totalitarismului comunist. In acest sens, în de­plin acord cu Declaraţia — Apoi a Alianţei Civice, cerem să fie interzise toate partidele şi for­maţiunile extremiste şi - toate pu-. blicaţiile care propagă ura între oameni, şovinismul, rasismul, ire­dentismul.

COMITETUL JUDEŢE/VN Ct.UJ A L P.S.D.B.-

' In Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişiriăiifui. a avut Ioc ieri impresionarita. mani­festare consacrată promovării independenţei de stat a Republicii Moldova. 'La tribună se afla preşedintele’:Mircea Snegur,; preşedintele Parla­mentului, Alexandru Moşanu, primul-ministru a) guvernului, Valeriu Muravşchi, alţi conducători .ai republicii, liderii ' principalelor formaţiuni politi­ce şi ai organizaţiilor obşteşti. In: piaţă s-a adu­nat o uriaşă mulţime, cu steaguri tricolore, şi pancarte cu lozinci 'ce :exprimau voinţa fermă de independenţă. v „. . - . -

In faţa mulţimii adiinate. în centrul Chişinăulul s-a dat citire Moţiunii Marii Adunări Naţionale a Republicii Moldova în care se-, argumentează istoric necesitatea’ proclamării independenţei. Moldova a devenit conştientă de gîndurile şi fap- ' tele sale —. relevă moţiunea, care^face o in­cursiune în istoria atît de frămînta'tă a acestui pămînt „calc.'it în picioare de invadatori", cei .cei- au despărţit pe părinţi de copii lor, ce. au Sfîr- şit fruntariile ţării. '

Ieri,. 27 auguSt 1991, întrunit în şedinţă exti'a-' ordinară. Parlamentul, exprimînd voinţa întregu­lui popor, ar proclamat independenţa 'Republicii Moldova. ' ;

Luînd cuvîritul. preşedintele Republicii, domnul Mircea Snegur, a prezentat un scurt istoric al evenimentelor cruciale prin care a trecut Moldo­va, . poporul' său, lupta dusa pentru cucerirea şi apărarea libertăţii şi .suveranităţii republicii. Iar acum — . ă spus preşedintele Snegur — a sosit timpul să facem dreptate întregului nostru popor, sâ : proclamăm independenţa Republicii Moldova.

în continuare, preşedintele Parlamentului, dl. Alexandru Moşamif a dat citire „Declaraţiei de independenţă a Republicii; Moldova11. Deputaţii au aplaudat in picioare, minute în şir, declaraţia, conţinutul şî principiile pe care le proclamă. Rînd pe rînd, .deputaţii şi-au , exprimat personal votul şi au; semnat declaraţia, întrunindu-se 276 ; voturi pentru. ," De la lucrările şedinţei. au lipsit unii deputaţi d'm Transnis.tria şi din zonele cu populaţie gă­găuză, de fapt cci din cele două republici-mario- netă autoproclamate.

Paralamentul de la ■ Cldşinău a aprobat, ieri, 1 în aplauzele celor prezenţi, proiectul de hotărî­re prin care „Deşteaptă-te romAne“ l devine Imnul de stat al Republicii independente Moldova.; Preşedintele Paarlamentului Republicii Moldo­

va,- Alexandru Moşanu, a proptls adoptarea unei hotărîri privind declararea zilei de 27 august drept sărbătoare naţională a Moldovei."

DECLARAŢIA

GUVERNULUI ROMÂNIEI

Guvernul României a primit cu deosebită bucu­rie Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenţei de stat a Republicii.

Această hotărîre de importanţă capitală se în­scrie în mod logic în procesul de înnoiri demo- craiice, de destrămare a structurilor totalitare co­muniste, care au loc în U.R.S.S.

Guvernul României îşi îndeplineşte o nobilă în­datorire de a saluta, actul istoric de' autodeter­minare a : poporului Republicii Moldova, de îm­plinire a năzuinţelor sale legitime spre libertate, democraţie si demnitate naţională.. Proclamarea unui stat românesc independent pe

teritorii anexate cu forţa în urma' înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor. nefaste ale acestuia, în-" dreptate împotriva drepturilor şi intereselor po-, porului român. .

Recunoscînd independenţa Republicii Moldova, Guvernul României declară că este ,gata să pro­cedeze la stabilirea de relaţii -diplomatice, să .acorde sprijinul necesar autorităţilor Republicii Moldova pentru consolidarea independenţei sale şl să acţioneze pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare frăţească dintre românii de pe eeledouă maluri ale Prutului. . ......

Guvernul României îşi-exprimă încrederea că celelalte ţări participante la C.S.C.E. vor acorda întregul lor sprijin noului slat independent^ îl vor primi cu braţele deschise în marea familie a statelor europene şi îl vor accepta ca partener egal la opera de cdificare a unei Europe unite,

' buzată pe valorile comune ale democraţiei, liber­tăţii şi statului de drept. -

Bucureşti, 27 august 1991,

A d e v ă r u l d e c lu j = PAGINA 2

7 5 DE ANI DE LA INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONIDAL PENTRU DEZROBIREA TRANSILVANIEIDeclanşarea prunului război mondial a amplificat miş­

cările românilor pentru libertate şi unitate naţională, potenţînd totodată acţiunile şl manifestările internaţio­nale in problema românească. Personalităţi oficiale france- seze sţi exprimau deschis .dorinţa de a vedea reuniţi Ini’.--un singur bloc naţional pe românii împrăştiaţi In jurul Regatului român", precizînd că aceasta este „ideea fundamentală a mişcării naţionale române şi fiecare ro­mân cu un anumit grad de instrucţie profesează această idee'i. La sosirea misiunii militare franceze In România, la Începutul lunii februarie 1916, s-a organizat o mare manifestaţie unde au participat peste 200.000 de persoa-. ne, la care s-a strigat „Trăiască Franţa1* împreună cu „Trăiască Transilvania". O serie de. alte state, printre care Italia, Belgia, S.U.A., şi-au .manifestat public soli­daritatea cu aspiraţiile de unitate naţională ale româ­nilor. . ,

' In aceste condiţii la 14/27 august 1916 a avut Ioc Consiliul de coroană, unde regele Ferdinand I aduce la cunoştinţa celor prezenţi că i-a convocat spre la le cere sprijinul -Intr-un moment hotărîtor pentru soarta

.-poporului român. Primul ministru, I.I.C. Brătianu, după ce a înfăţişat situaţia internaţională din acel moment, declară că România, cu aspiraţiile ei naţionale, nu mai poate rămîne neutră fără a-şr compromite definitiv vii­torul, ea este datoare sâ urmărească realizarea idealului unităţii politice şi, tn consecinţă trebuie să meargă alături de Antantă. Declaraţia a fost susţinută de marea majoritate a participanţilor, regele remarcînd Ia rîndul luţ că decizia de a participa la război alături de-Antan­tă „era singura în concordanţă cu, interesele ţării* _ Ho­tărîrea era în concordanţă cu Tratatul de alianţă dintre România, pe de o parte, şi Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Italia, pe de altă parte, semnat la 4/27au-

unde se stipula satisfacerea dezideratului unirii cu România‘ a teritoriilor româneşti din AUstro-Ungarîa.'

i^asul hotărîtor era făcut. In aceeaşi zi de 14/27 au­gust 1916 a fost dată proclamaţia, regelui către naţiune,

în care se aducea la cunoştinţa ţării că a sosit ziua aş­teptată de veacuri de cînştiinţa naţională,'ziua unirii,, după vremuri îndelungate de nenorociri şi grele încer­cări, ziua închegării pentru totdeauna a înfăptuirii Iui Mihai Viteazul, unirea romanilor de pe cele două versan­te ale Carpaţilor. O altă proclamaţie era adresată arma­tei, în care se afirma îndatorirea oştirii de a purta steagurile româneşti peste hotarele „unde fraţii noştri vă aşteaptă cu nerăbdare-şl cu inima plină de nădejde". Tot în aceeaşi zi, ministrul României la Viena, Edgar Mavrocordat, înmîna ministrului' de externe al Austro- Ungariei declaraţia de război a României. Motivată cii lipsa de înţelegere fhţă de situaţia şi interesele legitime ale românilor din Transilvania, declaraţia încheia: „Din motivele arătate, România chiar din ; această - clipă se consideră în. stare de război cu monarhia austKMingară.

Ştirea declaraţiei de război a României a căzut ca un , trăsnet Ia Berlin — nota un corespondent de presă- „Kai-

zerul.. „ tremurînd şi alb ca o coală de hîrtie... a ' exclamat: totul e pierdut: aş facei mai bine dacă aş abdica Imediat*. In acelaşi timp generalul Erich Luden- dorff, şeful cartierului general al Comandamentului su­prem al armatei germane, remarca, cuprins de tristeţe, că intrdrea României în război alături de Antantă „este rezultatul politicii egoiste a' Ungariei şi a aprobării pasive a acesteia de către Germania*. S-au impus ime­diat mari transferări de trupe pe fronturile de luptă. Feldmareşalul Conrad von Hoetzendcrf, şeful Statului Major general al armatei austrd-ungare a fost nevoit să transfere 40 de divizii de pe alte fronturi pe frontul românesc, cu scopul de a scoate România din luptă şi - a-i cotropi teritoriul. ' -

România participa la război cu o armată formată diri; 652.847 combatanţi: ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi. Moralul ostaşilor era „excelent". consemnează martorii oculari. Plecarea spre teatrul operaţiunilor militare era prece­dată de impresionante manifestări, de cuvîntările calde ale comandanţilor, rostite cu-glas sonor in care vibra

emoţU-j- „De armata română: depinde scăparea de sub stâpînirea străină a fraţilor de peste munţi şi de pe plaiurile Bucovinei; cu sacrificiul nostru de- sînge se vor uni pe veci românii de pe cele două părţi ale mun­

cilor Carpaţi. . . Sîntem generaţia cea mai fericită, că- ■ reia evenimentele îi vor da împlinirea visului de veacuri al poporului român11. .

Ih ziua de 28 august 191C, armata română trecea Car- păţii-însufleţită de cîntecul „Treceţi batalioane române Carpaţii", însoţită de proclamaţia generalului Traian Mo- şoiu, transilvănean de “obîrşie, adresată românilor arde­leni, în care sînt evocate momente. glorioase în lupta pentru unire şi independenţă, anunţîndu-i că „a sosit clipa visată de toţi, prevestită de glasul .atîtor profeţi, sfinţită de sîngele atîtor martiri". La Vederea armatei rbmâne, entuziasmul românilor ardeleni a fost ăe nedes- crls La Braşov toţi românii din oraş i-au ieşit, înainte îmbrăcaţi în haine de sărbătoare» cu flori şi urale. „Ga­zeta Transilvaniei" făcea urarea, scrisă, cu ..litere mari, încadrate cu tricolor „Bine aţi venit! W leilor. Carpa- ţilor*. Entuziasmul * a fost însoţit dc fapte concrete. Aproape 3000 de tineri ardeleni , s-au prezentat la co­mandamentele militare, cerînd să fie primiţi ca voluntari.

Aprobată şi sprijinită de întreaga naţiune, aeţiurea militară ă României a condus în cele .din urmă, după momente de încleştare şi de izbînzi. intercalate, cu eşe­curi şi încrinqenare, la Victoria militară şi înfăptuirea politică epocală a României Mari, consacrată la Alba Iulia Ia 1 Decembrie 1E18, Ia Chişinău şî Cernăuţi. Div cernămîntul politic al poporului român l-a îndrumat să acţioneze cu fermitate şi hotârîre pentru a-şi - afirma drepturile imprescriptibile, în momentele. cruciale ale istoriei sale. Participînd la evenimentele majore ale zi- Ielor noastre, descifrîndu-le semnificaţia şi sensul, ro- mânii găsesc în exemplele trecutului imboldul şi .clarvi­ziunea necesară penii u întregirea şi consolidarea unităţii noastre naţionale şi politice. '

Conf. tmiv. dr. Ioan Silviu NTSTOB

Azi Ia ora 14, ta sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Clui (clădirea fostei Primării, sala de şedinţe), va avea loe Intitnirea cn delegaţia franceză CODIFOR. in privinţa înfiinţării Centrului Internaţional pentru Dezvoltare, Industrie şi Formarea de cadre pentru economia de piaţă. ■■■■. '/ > \

COMUNICAT' In mijlocul evenimentelor de cea mai mare însemnătate care frămlntă. în ultimele zile în­treaga* viaţă politică din răsă­ritul Europei, FORUMUL INDE­PENDENT ROMAN cere, din nou, conducerii ţărir şi tuturor forţelor politice de a lupta eu fermitate pentru înlăturarea structurilor comuniste şi neoco- muniste din ţara noastră care se fac vinovate de nenorocirile poporului. român din ultima ju­mătate a acestui secol.. FORUMUL -INDEPENDENT ROM AN solicită scoaterea în afara legii a tuturor partidelor de cea mai pură esenţă comu- nist-extremistă (P.S.M., P.C.R.', Partidul România Mart:), precum .

şi a organelor-de. presă ale a- cestora („România' Mare**, „Eu­ropa", „Naţiunea", „Socialistul*, „Phoenix* — Oradea), care, prin activitatea desfăşurată, dovedesc cu . prisosinţă că se constituie ca un real şi potenţial, pericol în procesul: de instaurare definitivă a democraţiei libertăţii şi dem­nităţii în România.

Cerem măsuri hotărî te pentru îndepărtarea din conducerile^ ad­ministrative, militare. Justiţie, de poliţie • şi S.R.I. a tuturor per­soanelor care,; fără să înţeleagă nimic din evenimentele şi„ jert­fele sîngerosuluL Decembrie 1989, îşi continuă activitatea nocivă de subminare- a intereselor poporu­lui'român.

FORUMUL INEDEPENDENT , . ROMÂN, - V

dr. Octavian C. BURACU V

AGENDAFILARMONICA DE STAT

prezintă azi, ora 19, la Casa U-. niversitarilor. Recital de achita­

ră clasică MARIA' ESTHER GUZMAN (Spania). In program: Soler — Două sonate; Bach — Suită kw 1012; Tarrega— Fan­tezie pe motive din „Traviata"; Barrios — „Un Vis“ ;‘ Albeniz — „Cordova"; Albeniz — „Sevilla**.

y RADIO CLUJJOI, 29 AUGUST: 6,00—8,00;

Bună dimineaţa — actualităţi şi muzică; 10,00 — Suflet şi cîn­tec românesc: Casa şi familia Ja români; 10,30 —- Meridiane literare:^ Revista presei literare internaţionale. Dicţionar de scrii­tori. Cronica literară; 11,00 — Tutti Fmtti — magazin muzical;11,40 — Peregrinul transilvan: Incursiune pe Valea Iadului. Bucătărie ardelenească; 12,00 Fonoteca dc aur: Istoricul Cons­tantin Daicoviciu; 12,30 — Din culisele operei: Stella Simo- netti (IV); 16.00 — File de is­terie: Historia magistra vitae; de vorbă cu academician V. Vă- tăşianu; 16,30 — Zig-za* muzi­ca!: Tradiţie şi actualitate In rock-til românesc. Grupurile „Phoenix” şi „Krypton"; 17,00 —O oră pentru toată lumea - r a - dioactualităţi; 20,00 — Cuţia cu cîntece şi graiuri: „Hainele Îm­păratului" de H.C. Andersen; 20,28 — Trenul melodiilor: Din dideografia grupului. „Depcche Mode".

VINERI, 30 AUGUST: 6,00 —0,00: Bună dimineaţa — actuali­tăţi şi, muzică; jn.00 — Repri- « e muzicalo; 10,30 -r- Drumuri

spre mileniul III: Ştiinţă şî re­ligie la fruntarii de milenii;11,00— ! Rezonanţe corale: Ge- sualdo di Venesa; 11,30 — Din lumea largă; 12,00 — Concert de prînz; 16,00 — Un milion de

• prieteni: Alo; . te numeşti va­canţa?; 17,00 — O oră pentru toată lumea — radioactuaîităţi;20.00 — Music shop — Top 9099.

SIMUATA, 31 AUGUST: 6,00—- 8,00: Bună dimineaţa: — ac­tualităţi şi muzică; 10,00 — Week-end: Un week-end econo­micos; 10,30 — Liceenii: Conver­saţii despre poezie;, 11,00 — Top 9099; 12,00 — Breviar cul­tural: Biblioteca judeţeană Cluj; 12,20 — Glose lirice: Poeme, de Ovidiu Viua; 12,30 — La hora satului — cîntece şi jocuri popu­lare; 16,00 — Reporter *91; 17,00

' — Radio Disco Rock Club; 17,30— Meridiane literare; 20,00 — Top Transilvania — clasamente de muzică populară, melodii la cerere.

DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE:8.00 — Universul crcştin: Peri- copa. 600 de ani de existenţă a Episcopiei de Maramureş (I); 0^ — O poveste muzicală: Ludwig van Beethoven (I); 8,50 — . Săptămînă — evenimente _şl semnificaţii; 9,00 — Top Transil­vania; 12,00 — Atlas european;12,30 — Umorul de la A la Z:

-13.00 — Top 10 — Janet Jack- son; 16,00 — Ocolul pămlntulul —. Televiziunea, campioana raass- mcdici; 16,20 — Tutti Frutti - magazin muzical; .17,00 *- Stu­dent magazin: „Mai .am unisin- eur . . . hop. restantele; 20,00 — Din grădina cu flori multe; 20,30— Lumea sporturilor.

Fotbal: DUPĂ MINUTUL 90In această rubrică vom însera unele date sta­

tistice legate de partidele de A şi B (în acest âl doilea caz cu deosebire dm; seria a IlI-a. care ne interesează in mod deosebit), precum şi unele puncte de vedere neexprimate in cronicile de marţi.. Sperăm să găsească audienţa cuvenită işi interesul celor care urmăresc disputele eu ba­lonul rotund. In privinţa datelor, statistice bazao constituie casetele tehnice - ale. partidelor de A publicate de GAZETA SPORTURILOR, respectiv scurtele note despre partidele de B. Să începem,: deci.

• NOTELE ARBITRILOR. Se pare că a inter­venit un plus de exigenţă în notarea arbitrilor de centru. Duminică de exemplu, nota cea mai mare, 8, a primit-o D. Petrescu (Bucureşti). Cu 7,5 au fost notaţi Octavian Ştreng — Oradea şi Dan. Crăciun — Cluj şi C. Toma P. Neamţ. Ceilalţi şase centrali au fost notaţi cu 7: .Ad. Porumboiu (Vaslui), C. Sorescu (Piteşti), Ar. Moroianu (Plo­ieşti), Al. Crişan (Bucureşti) şi C. Gheorghe (Su­ceava). în contextul. acestor note ne bucură de­butul bun al clujeanului nostru Dan Crăciun, căruia îi urăm .prestaţi pe măsura talentului şi. seriozităţii. în casetele tehn ice^e luni nu s-a făcut nici o remarcă la adresa tuşierilor (îrt rîn­dul cărora a figurat un alt clujean, Patriciu Abru- dan, la partida F.C. Bacău — Sportul Studenţesc).

9 CARTONAŞELE GALBENE... Au sporit exi­genţele arbitrilor, în conformitate cu noile preve- . deri. Dovadă faptul că în prima etapă de A au fost „distribuite" 23 de „galbene'*. (11 pentru gazde şi 12 pentr,u oaspeţi). O singură partidă. Progresul— Universitatea Craiova a rămas „albă" (fără car­tonaşe). In rest, între 1 şî 3. Iată-i pe cei „gra­tificaţi" cu „galbene": M. Pană (Dinamo), Sălăgean (ASA), Constantinovici (Rapid), O. Popeseu („Po­li"), Mironaş. (F.C. Argeş), Anghelinei (Oţelul), Du­mitru (Farul,) Chezan (Corvinul), Arteni (F.C. Ba-,

cău), P. Cristian (Sportul Studenţesc), Negoiţă, Atomulesei (Petrolul), Ungureanu, I. Dumitrescu (Steaua), Biţă, V. Popeseu (Electroputere), Zotincâ, Văsîi (Inter), Tătăran, Săsărirtar» (Gloria) şl Drâgan, Purdea, Tikosi (F.C. Braşov). Se pare că jucă­torii amintiţi, au uitat- că „galbenul" îi coistă.

# . . . ŞI ROŞII. Doar"două cartonaşe roşii în etapa-de duminică: unul în A , văzul de Zotincâ (Inter) care primise anterior unul galbenr. şi a recidivat în jocul dur, obligîndu-1 pc arbitrul Dan Crăciun să i-1 arate şi pe ceî: roşu, respectiv unul în B, „recepţionat" de portarul Tudorache de Ia FEPA *74 Bîrlad; în min. 44, pentru faptul că ieşind în afara careului de 16 metri pentru o in­tervenţie la balon a comis henţ şi, conform noilor prevederi, abaterea a fost sancţionată cu cartonaş roşu (de unde se vede că mai sînt jucători. care tratează cu superficialitate cunoaşterea noilor pre­vederi regulamentare ale jocului de fotbal).

© GOLGETERI. Cele 26 de goluri înscrise în prima, etapă în A au fost „semnate" de. . . . 25 de jucători, Demolări (noua achiziţie albaneză a Iui Dinamo fiind singurul la activ cu două) unul dinI I metri. In seria a IÎI-a a Diviziei B au' fost marcate tot 26 de goluri dar de către 23 de jucători, trei avînd Ia activ cite două goluri: Fa- zekas (Chimica), Mucea (Electromureş) şi Vasila- che (Ceahlăul, unul din penalty). Iată-i şi pe ceilalţi 20 de marcatori: Gherman („U“J, Florian şi Ţapu (Relonul), Buhuţă (Aripile Victoria), Ho- tiko (Minerul, din penalty), Fodor . (Cl^imica). Maf- tei (Foresta), Kai o şi Fejes (Electromureş), Anton (CSM Borzeşti). Rîznic şi Ştefan („Poli"), Miszti şi I. Lazăr, ultimul din penalty (C.F.R.), Păturică, din penalty, şt Irimuş (Armătura), Bodor şi M. Gheorghe (Tractorul), C. Solomon şi Enache (Ceah­lăul).

Romeo V.' CIKTAN

CONCURSUL „MIS ROMANIA SPORT**

Aşa după cum am mai anun­ţat tn numere anterioare ale ziarului, vineri -30 ^august va avea loc, în Sala Sporturilor, cu începere' de la . orele . 17, faza judeţeană a concursului „MIS ROMANIA SPORT*, tn organi­zarea Oficiului Judeţean de Sport Cluj şi Fundaţia pentru Tineret a judeţului Cluj.

Concursul este dotat cu un

premiu în valoare1 de 20.000 tei, precum şi alte premii oferite de sponsorii: LOTO-PRONOSPORT, OLDAN PRES, „MELODY"

S.R.L., Asociaţia „TAXI LUX", „ELMET-BIJUTERIÂ" şi „ELEC- TRO-SIGMA".

In spectacolul ce va avea loc va evolua Ansamblul de dans sportiv „Codreanca* din. Repu­blica Moldova, sub conducerea maestrului Petru Gozun. Bilete­le se găsesc Ia caseria Sălii Sporturilor.

CURSURI ,DE DANS SPORTIVSub egida FundaţiH pentru

tineret a judeţului Cluj, în co­laborare cu Ministerul Tineretu­lui şi Sporturilor, In perioada19—28 august s-au desfăşurat Ia Cluj cursurile naţionale de dans sportiv. Deschise celor mai bune perechi din ţara noastră, cursu­rile au constituit o primă eta­pă de Iniţiere a dansatorilor ro­mâni tn tainele unui sport care este şi artă,deopotrivă, şl o fe-, ricitâ ocazie pentru instructori de a se perfecţiona în domeniul lor dc interes. Competenţa ţi nivelul profesional ridicat al

, instruirii au fost astguraie de oaspeţi de la Chişinău — Petru şi Svettana Gozun (domnul Petru Gozun este conducătorul ansam­blului „Codreanca" şi preşedinte al Federaţieie dansului sportiv din Republica Moldova) — şi de domnul Viorel Năstase, vicepre­şedintele Federaţiei române de dans sportiv. Cursurile se în­cheie astăzi printr-un concurs în urma căruia vor fi acordate clasificări sportive perechilor participante. La' reuşita cursurilor şi-a dat concursul şi binecunos­cutul- ansamblu „Codreanca" din C h iţi n ău

AFLAM DE LA „PECO”Desfacerea produselor petroli­

ere de bază pentru transportai auto — benzină şî motorină — a fost îngreunată în unele pe­rioade din lunile iulie şi august datorită mai multor cauze' in-- dependente de PECO. Cu toate acestea vînzările- de benzină au fost superioare faţă de lunile corespunzătoare din anul trecut (in iulie aproximativ 4.700 to­ne, iar pentru august se esti­mează aceeaşi cantitalc). Din di­verse motive oamenii au cumpă­rat mari cantităţi de benzină (unii pentru speculă, alţii pentru stocare).

Din cele discutate cu dl. di­rector,' ing. Mircea Corpadea, nu sînt speranţe pentru îmbună­tăţirea aprovizionării cu benzină şi motorină, cauza principală fiind resursele reduse din pro­ducţia internă ţi cantităţile mici pe care Ie importam. Une­le goluri în aprovizionare ar putea f i . determinate şi de fap­tul că simbătă şi duminică ca­lea ferată nu transportă produ­se petroliere. - ^

/

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

_arta.ÎN PREAJMA DESCHIDERII

NOn STAGIUNI FILARMONICA - ÎNCREDERE SI SPERANŢĂ— de vorbă cu di. Adrian POP, director al institu­ţiei clujene —

— Domnule Pop, aţi preluat conducerea Filar­monicii din mers. Dar, ca unul ce cunoaşteţi bine problemele, cum apreciaţi stagiunea 1990—191)1?

— Stagiunea, privită in ansamblul ei, o apreciez ca fiind bună, din punct de vedere artistic. A fosto stagiune în .spiritul Filarmonicii din Cluj, in care ' ne-am străduit şă ne reorientâm in domeniul re- - pertorial mai cu seamă, dar şi ln cel al colaboră­rilor cu solişti din afara ţării. Am urmărit cu in­sistenţă. gi succes deschideri către repertoriul vo- cal-simfonic Jegat de sentimentul religios, pe ne- ■ drept şi -multă vreme eliminat din posibilităţile noastre de expresie. A reinflorit, prin această des­chidere, corul, care şi-a adus un aport important în acest repertoriu. Un minus a fost o anumită pasi­vitate faţâ de muzica contemporană românească, o

* reacţie pe care eu o consider exagerată,'-dar la care cred că vom revent, vom repune în dreptiiri . muzi­ca românească, nu pe babele unei, obligativităţi procentuale excesive, aţa cum o' impuneau regle­mentările trecute; ci pe principiile unei selecţii ca­litative. Dorim să ne raliem la circuitul funcţional / al muzicii vii, acum compusă şi oferită publicului. Un capitol important este legat de redeschiderea relaţiilor noastre cu artiştii din diasporă. Am avut mulţi interpreţi români care au revenit şi au fost primiţi- cu mare căldură, li voi aminti pe Erich:; Bergel, care colaborează cu noi încă din 1990, cvartetul „Aţheneum Enesco” şî exemplele ar pu­tea continua: Stagîimea care va începe în septem­brie va fi „presărată“ cu asemenea nume, înce- pînd cu Mihaela Martin. . ,

Ansamblul cred că a trecut cu bine perio.-riele* de transformări, f ilarmonica şi-a rezervat dreptul de a-şi alege" viitorii membri !n urma unor con­cursuri de foarte înaltă ştachetă. Ne aflăiri în cursul unui sc’umb de generaţii, destul de masiv, pe care, 1-ain putut aborda foarte serios. S-ar pu- ' tea jă avem totuşi cîteva dificultăţi. Numărul in­strumentelor de coarde este sub numeric faţă de ceea ce ne-am dorit Dintre cordari, chiar şi dintre tineri, linii.tau plecat, prin contract, în străinătate pe diferite perioade. Cred că e un fenomen care nu e de -natură să destabilizeze orchestra, ci doar să' o pună îri gardă. Sperăm că Academia de Muzică să ne ajute să ne.menţinem ansamblul în nivelul cunoscut şi chiar să progresăm. .

— Şi din-punct de vedere financiar? .— Noi, ca şi întreaga suflare românească, am../,

trecut prin toate aceste modificări. Amintesc sala-'; rirarea după 3 lega nouă, care a intrat în vigoare lâ întîi: aprilie anul curent. Am făcut contestaţii, '

..ca şi alte-categorii de instituţii bugetare, dar, si­tuaţia noastră nu s-a schimbat'de loc. Am făcut diverse întîmpinări, nefiind mulţumiţi cu ceea ce ni s-a oferit Trebuie să dobindim acea linişte fi­nanciară care să ne permită o concentrare asupra faptului artistic: Deşi avem un mare antrenament în incertitudini financiare, începînd cu • autofinan­ţarea din 1984. Financiar nu stăm pe roze. Spre deosebire de alte instituţii de cultură din ţară, fi- larmoriicile au cel mai dur contact cu liberaliză­rile de tot felul. Ca să amintesc cîteva: preţul ca­zărilor, mîncarea, plata onorariilor. Noi sîntem je­fuiţi legal prin faptul că plătim cazarea invitaţilor după tarifele în dolari, recalculate în lei, pe baza cursurilor. Ori pe baza jocurilor cursurilor, în ulti­mul ân şi jumătate am ăjuns să plătim peste 4.000 do lei pe noapte. Nivelul onorariilor practicate de- noi e desuet. Noi spunem că este mult 5, 6.000 de lei să fie onorat un artist. Dar unui artist care stă o săptămînă nu-i ajunge nici pentru mîncare. Dar şi bugetul e desuet, asemenea sume nefiind prevăzute. Financiar e o nebuloasă din care cauză noi luptăm să găsim soluţiile cele mai bune.

— Sînteţi în plină stagiune estivală.-. -— Stagiunea estivală nu se leagă direct de pre­

zenţa noastră Ia festivalul „Enescu“. Ea a cuprins un concert ia începutul lui august, dirijat de bel­gianul Andre Neve, un concert Mozart Apoi, ime­diat, un scurt turneu încununat de succes, un tur­neu al orchestrei de cameră în Belgia» unde am participat' Ja -/estivalul de vară d e ' la Bruxelles, festivalul d e ,vară al zonei Meuse. Pregătirile pen­tru festivalul Enescu le . vom incîpe în septembrie, cînd Erich Bergel va -fi mai mult timp în contact cu orchestra Filarmonicii. Invitaţia la, „Enescu11 este oarecum un ricoşeu. Cel care a fost practic invitat.de către organizatori a fost maestrul Ber­gel. El a propus organizatorilor, pentru concertele sale, colaborarea cu. Filarmonica clujeană,- lucru acceptat imediat.. S-a ajuns ia versiunea care este acuma în lucru, anume, că Filarmonica-din Cluj, corul şi orchestra, va reprezenta două. concerte, unu! cu „Arta Fugii" de Baeh, în orchestrarea pro­pusă de Bergel, şi un al doilea concert cu.,Re- quiem“r«l de Mozart şi „înălţarea” de.OliyierMeşt siaeft. Stagiunea de toamnă o vom începe la 9 sep­tembrie cu un concert în care îi vom avea ca so­lişti pe maestrul' Ion Piso, interpretind cele „7 cîntece pe ver;i\ri de Clement TVIarot“ ; de'Enescu, într-o orc'hestrr.ţie: făcută;,tot de Erich:Beigel, şi' pe Mihaela Martin, in concertul pentru vioară de Beethown.

Demostenc ŞOFIîON

OPHEŞIE-Tf. CMfUllf, IA P0 R0 LISS8 M

Basîi, ameninţări si.. arîăAş fi regretat dacă nu aş fi

recitat cele. 13 nuvele poliţista editate de revista STEAUA, cu­noscută ca una dintre marile forţe ale spiritualităţii noastre,' care ne-a bucurat atîţia ani cu ceea ce se numea cultură şi artă

• de calibru. Cartea editată de STEAUA se numeşte Bani şî a- meninţări '{titlul este preluat de la minunata povestire a lui Fre- derick Forsyth) şi cuprinde spu­moasele traduceri ale iui Virgil Stanciu răspîndite, de-a lungul . anilor, prin numeroase numere ale revistei. Editarea nuvelelor denotă încă o dată că „echipa" de la STEAUA dovedeşte, pe lin­gă inventivitate; comercială, şi un bun gust care a devenit pro­verbial. Pentru că această carte subţire şi' aparent modestă, e , în felul ei o capodoperă: Aceas­ta, în primul rînd pentru că în paginile ei traducătorul a aliniat numai piesele grele ale literatu­rii poliţiste de cea mai distinsă factură, înfruntind uriaşele pros­tii ce au. fost scoase de tot felul de edituri obscure, in timpul ce a trecut d£ la Revoluţie. Şi e

meschin-cine spune că nu avem nevoie de un astfel de tip de li­teratură, pentru că marile creaţii, nu ' cunosc. nici îngrădiri şi nici frontiere artificiale. Există ge­nuri minore, dar nici o literatu­ră adevărată nu poate fi ^mică“.

, decît, eventual, în ochii snobilor. Şi în acest domeniu Virgil Stan­ciu a aruncat zarurile şi a cîşti-

- gat; A fost un „părinte” de foar­te fin rafinament. Stilul, uneori dificil şi învăluitor al autorilor, codul secret al scrierii a fost descifrat cu aceeaşi rigoare pe care a dovedit-o şi în articolele sale de, critică literară. Agatha Christie, Jan Fleming, Lawfen- ce Block, Richard Levison şi William Link, Michael Wilson, Fletcher Fiora, Michael Zuroy, E^imund Crispin, James Michael Ullman, Frederick Forsyth, Clar- ck Howard,, Raymond E. Banks, Donald Honig, iată numele auto­rilor ce reuşesc să ne dăruie nu numai parfumul insolit al crimei subtile, ci şi .acea plăcere de a gîndi dincolo de simplele apa­renţe. Ucigaşi şi victime se inşi- ruie într-un balet al diavolului,

în care viaţa este privită cu'dul­ceaţă, ■ căldură şi ironie. . Aerul englezei lui Virgil Stanciu intră în limba română cu un firesc de invidiat. Proza respiră în tradu­cere o sensibilitate dorită poate chiar de autor. N-aş put;a spune care dintre proze mi-a spus mai multe. Aici i-am cunoscut pe, Ja­mes Bond într-o poveste senti­mentală, dar şi pe bătrînii negri, îndrăgostiţi de jazz, din Serena­dă Ia trompetă, pe domnul Nut- kin, mărunt şi păcătos funcţio­nar, extrem de ingenios, din Bani şi ameninţări, cîţiva detectivi şi .criminali, care nu exprimau , de­cît arta de a £i om între Bine şi Rău. .

Marea calitate a lui Virgil Stanciu este aceea că prin pasiu­nea şi gustul său, foarte sigure, conturează un univers artistic c? po.'ţrtă acea căldură umană făcu­tă din culorile vieţii, unde tc poţi întilni, azi-miine, cu puţină moarte. Un pic de. piper şi un strop de şampanie, puţină gravi­tate şi multă ironie, ceva din mi­reasma unei ţigări fine, parfumul' artistocratic al . unui ochi rece şi nemilos, poate chiar nostalgia traducătorului că nu a scris el aceste „bi juterii“, le veţi putea găsi în cele 13 nuvele.

' Dorin SF.KGHIE

PROGRAMUL .EUREKA”Programul „Eureka“ în domeniul audiovizualu­

lui — iniţiativă la carc participă 29 de ţări şi care Iţi propune să ' consolideze capacităţile Europei Un sectorul audiovizual, şi-a încheiat faza de pregă­tire şi a devenit pe deplin operativ. Acesta este principalul rezultat al activităţii preşedinţiei ita­liene, încheiată la 1 Iulie, şi în cursul căreia, au î0?*. ^alizate toate structurile necesare funcţionării iniţiativei Numărul proiectelor a crescut în- mod neaşteptat, trecînd de Ia trei la 24 de proiecte

aprobate, cu o masivă participare italiană (opera­torii italieni sînt prezenţi în' peste 41) la sută din proiecte), în timp ce există circa 70 de propuneri

' : ce aşteaptă să fie analizate.Programul „Eureka‘: în domeniul audiov'mialului

(in care sînt reprezentate, pe lingă ţările C.E.E. şi ale A.E.L.S., tonte ţările din Europa centrală şi ră­săriteană) a fost imediat considerat de preşedinţia italiană drept un instrument prioritar în întărirea dialogului cu ţările din est, prin proiecte de coo-

Vperare. Graţie impulsului dat acţiunii de preşedin­ţie, în ultimele 12 luni au fost incluse în acest program România, Bulgaria şi Cehoslovacia.

Călător prin viaţă (şi prin moarte), omul abia' are timp de oprire şi popas pentru a vedea de unde vine şi cine-i sînt stră­moşii. Nicolae Gudea, unul din­tre arheologii care „sapă“ la Po­rolissum, spune Ia sfirşitul ghi- dului-monografie dedicat aşeză­rii: „Fii bine venit, călătorule, opreşte-te şi priveşte; sub acest pămînt- se află Porolissum, oraş vestit al strămoşilor noştri. Cu­getă şi apoi umblă sănătos". Deci, să'te opreşti. Dar, mai întîi, tre­buie să ajungi. Pentru că „mul­tă lume a auzit şi ştie ceva în legătură cu Porolissum, cu va­loarea istorică a aşezării şi deo­sebita importanţă a unora din­tre descoperirile făcute aici, dar paradoxal, sînt foarte puţini a- ceia care pot spune: „Am văzut Porolissum!". \ '

Cum se ajunge la Porolissum? Dinspre Cluj există o- singură posibilitate care, de la un*anu- me loc, se „desparte" In două: pînă la Românaş, pe * şoseaua - Cluj—Zalău, de acolo — fie prin

-localităţile, Creaca — Brebi — - Moigrad, fie prin Zalău — Moi- grad. Este mai bine prin Zalău, pentru a putea vedea întîi Mu­zeul de istorie şi artă din loca- . litate, care găzduitele una dintre cele mai bogate expoziţii de isto- ' rie română din ţară. Necesar a fi văzută pentru o încercare de fa- : miliarizare' cu spiritul şi atmos­fera în care orice vizitatoc al' Porolîssum-ului urmează să res­pire. ■; ,** •

Porolissum este un cuvînt cu adînci implicaţii în trecutul nos- tru, pentru că vestigiile arheolo­gice ale locului, unele descope­rite, altele aşteptind lumina soa­relui şi a . . . ochilor noştri, se referă la aspecte- majore ale is­toriei vechi, ale originii noastre,, ale îndelungatului şi - complexu­lui proces care a dus la formarea poporului roman şi a limbii ro­mâne. Cercetările’ care sc desfă­şoară'- de anal mulţi ani aici au ; scos la iveală o imensă bogăţie de material arheologie. Datele

.obţinute se cer verificate, com­pletate şi integrate în lucrările* de sinteză privind istoria poporu­

lui'nostru. Multe din aceste des- . coperiri reprezintă cîştiguri cer­te, care atirnă greu în balanţa cunoştinţelor despre istoria na­ţională. Porolissum reprezintă un simbol, o sinteză a fenomenului tranziţiei peste veacuri de la strămoşii daci, la daco-romani şi apoi la românii de azi. Este de amintit că pină cu' cîţiva ani în urmă nu era nimic sau aproape nimic de văzut la Porolissum. Tufişurile şi lăstărişul ascundeau principalele obiective arheologi­ce, Doar pe păşunea satului Brebi se arătau la suprafaţă urmele valurilor şi fprfiticaţiilor,: pe cea a satului Moigrad — un alt val, în -special în sectorul său dublu, ' iar spre satul Jac — ruinele aco- - perite de iarbă ale unor nume- - roase construcţii.

• ' Începînd cu anul 1977, pe teri­toriul marelui complex' daco-ro~ man so fac săpături arheologice

sistematice, pentru ca, după doi ani, lucrările de cercetare arheo­logică propriu-zisă să înceapă a fi completate cu cele de conser­vare, de amenajare muzeografică şi chiar încercări de restaurare. Toate acestea au făcut ca Poro­lissum să nu fie un simplu şan-' tier de cercetări şi au transfor­mat o parte din teritoriul aşeză­rii antice într-un muzeu în aer liber, unic de acest fel îh partea de nord a ţării.

Din această -prezentare suma­ră a aşezării trebuie să reţinem că, la Porolissum, locuirea ome­nească a fost de foarte lungă du­rată, ea beneficiind, de existenţa unor factori naturali, geografici care. au jucat un rol âmportant, mai ales în epocile vechi. Teri­toriul complexului este delimitat; în mare; de, trei cursuri de apă, fiind „străpuns" de cîteva înăl­ţimi care domină zona. Antica aşezare se întindea pe o supra- . faţă surprinzător de mare, chiar comparată cu unele oraşe moder­ne, rolul ei principal fiind acela de a supraveghea „Porţile Mese- şuluiV singura trecătoare, din­spre Cîmpia Panonică spre Podi-- şul- Transilvan. Oraşul roman a fost construit . pe o mai veche a- şezare dacică, iar după părăsirea Daciei de către armata romană la Porolissum a continuat să lo­cuiască populaţia autohtonă. Să­păturile arheologice au scos la iveală numeroase nbieete şl con­strucţii care se.constituie în foar­te serioase argumente în acest sens. Romanii s-au instalat într-o' zona strategică ocupată înainte de daci, au - construit fortificaţii, drumuri,' turnuri de apărare, lo­cuinţe, uri amfiteatru care, in ur­ma săpăturilor" şi restaurărilor, , înc&pe să-şi arate întreaga splen­doare. Romanii au preluat astfel, controlul Trecătorii Meseşului şi au păstrat nealterat numele lo ­cului, trartşformînd Porolissum într-un adevărat complex militar defensiv îndreptat; spre părţile exterioare ale provinciei, care a devenit astfel cheia de boltă ~ a

^apărării Daciei .V. ■Dar nimic nu poate înlocui o

vizită la Porolissum, unde, ală­turi de N. Gudea, lucrează şi alţi arheologi de la muzeul din Za­lău:. Alexandru Matei, Bajuzs Ştefan şi Dan Tarnba, împreună cu mai mulţi muncitori. Nu va trece mult timp şi Porolissum ar putea deveni un adevărat muzeu în aer liber al trecutului nostru, care trebuie luat sub patronajul ' unei organizaţii turistice, bineîn­ţeles- cu obligaţia 'de a finanţa lucrările de cercetare şi conser­vare. N-ar fi "fără .fo lo s— In plan material (bănesc) pentru or­ganizaţia respectivă, dar nici în plan spiritual, pentru turiştii ca­re astfel l-ar putea vedea. Cina se angajează să facă din noi niş­te călători opriţi lă Porolissum să admire splendoarea unui trecut de care nu trebuie şi nici nu pu­tem să ne despărţim vreodată?

Vaier CIIIOKEANU

ADEVĂRUL DE GLUJ s PAGINA 4

LEGEA PRIVATIZĂRII - dincolo de abordările partizaneDiscuţii aprinse, punind In e-

videnţă conflictul : de ifi'terese dintre generaţii, a provocat pre­vederea din Lege potrivit căreia certificatele de proprietate se vor distribui în mod egal şi gratuit tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în România, care au împlinit 18 ani pînă la data de 31 decembrie 1990: Desigur că a- cest mod de ^repartizare a pro­prietăţii nu reflectă' contribuţia fiecărui împroprietărit la crearea Capitalului ce urmează a fi trans-

. ferat. Un criteriu propus, care la prima vedere pare' a fi accepta­bil, este vechimea în muncă, sau vîrsta. In susţinerea lui se plea­că de la supoziţia că indivizii în vîrstă1 au muncit mai mult decît cei tineri şi, ca atare, au dreptul la un număr sporit de certifica­te de proprietate. Dar oare întot­deauna unitatea de-timp petrecu­tă în cîmpul muncii este o mă­sură fidelă a energiei consumate în producţie? Au creat valori e- gaie muncitorii calificaţi cu cei necalificaţi,' în aceeaşi unitate de . timp? Sau cei care propun acest criteriu au descoperit un proce- _ deu,' Validat ştiinţific, de. trans­formare a muncii -complexe în muncă simplă, şi a muncii trecu­te, depuse cu ani în urmă, cînd

^productivitatea era mai redusă, în muncă vie, consumată în ulti-' niii ani? Dacă s-a întîmplat a- cest lucru, de ce .nu se face el cunoscut? Noi credem că criterii- , le propuse de contestatarii legii nu sînt Operaţionale, din care motiv aplicarea lor ar genera mai iriulte nemulţumiri şi inechităţi decît distribuirea unui .număr e- : gal de- certificate de proprietate tuturor persoanelor prevăzute de lege. Diferenţierea dintre indi­vizi este normal să se producă în urma probaţii -capacităţii-lor în condiţiile ‘concurenţei impuse- de

economia de piaţă, decît printr-o decizie administrativă susţinută,' uneori, de raţionamente antieco- nomice. Va deveni proprietar sau capitalist, stilp al economiei de piaţă, cine dovedeşte o pregătire corespunzătoare, cutezantă pi creativitate, nu cel care trece prin vreme fără a lăsa nici o urmă. Ce ne facem însă cu 'cei care n-au depus nici o-oră' de muncă utilă societăţii şi au de­venit milionari peste noapte? Dar ’ cu sutele de mir de indivizi care n-au muncit o zi pentru crearea bunurilor ce se vor distribui gra­tuit şi, ,cu toate acestea, vor primi bonuri . de proprietate ca şi oricare cetăţean cinstit?

METODE DE PRIVATIZARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

In vederea desfăşurării acestei importante acţiuni, se vor înfi­inţa cinci Fonduri ale Proprietă­ţii Private (F.P.P.), cu statut de societăţi comerciale pe acţiuni, şi un Fond al-Proprietăţii de Stat (F.P.S.), ca o instituţie publică cu caracter comerciai şi finan­ciar. Fondurile proprietăţii pri­vate deţin iniţial 30 la sută diri capitalul societăţilor 1 comerciale şi se manifestă ca acţionari ai . acestora. In calitate de acţionari, F.P.P.: emit certificate de pro­prietate-şi urmăresc, apoi, " ma­ximizarea profilurilor deţinute de posesorii de certificate, pre­cum şi alte obiective, printre ca­re mai: importante par a fi ini­ţierea unor măsuri de accelerare a privatizării societăţilor "comer­ciale şi de creştere a valorii de piaţă a certificatelor de proprie­tate. Fapt realizabil, prin efec­tuarea de investiţii în societăţile, comerciale arondate ' fiecărui fond, şi de dorit, avînd în vede­re posibilitatea schimbării certi­

ficatelor in acţiuni prin negocie- ' re la bursă.---

Fondul Proprietăţii de Stat de­ţine în momentul înfiinţării lui

_ 70 la sută din capitalul societă­ţilor comerciale. ce urmează a fi privatizate.' Fiind şi el acţionar al acestor societăţi, urmăreşte, în general, aceleaşi obiective ca şi F.P.P., cu deosebire că F.P.S. elaborează şi aplică măsuri pen­tru reducerea participării statu­lui la capitalul social al societă­ţilor comerciale pină la privati­zarea completă a acestora. O altă deosebire între cele două catego-' rii de ’ fonduri este aceea că F.P.P. işi desfăşoară activitatea ca societăţi comerciale; numai o- perioadă de 5 ani, apoi ele devin societăţi comerciale de drept co­mun, în timp ce F.P.S. îşi înce­tează activitatea pe data reali­zării privatizării integrale a so­cietăţilor comerciale cii capital de stat. '

Existenţa F.P.P. şi a F.P.S. nuo considerăm inutilă, ci indis­pensabilă. Trecerea directă de la actualele societăţi comerciale la certificatele de proprietate ar .duce la o gravă subevaluare a patrimoniului-• şi la o lipsă de protecţie a intereselor populaţiei. Fondurile nii ne apar nici ca o verigă organizatorică de tipul centralelor sau direcţiilor gene­rale: Structura lor. va fi cu si­guranţă complicată, însă a le contestă utilitatea invocînd peri­colul birocratizării, al parazitis­mului şi al revenirii la forme

. ultracentraiizate dovedeşte cel puţin o neînţelegere a problemei în discuţie. Fondurile nu sînt in­stituţii guvernamentale, iar ris­cul birocratizării există peste tot pe glob. Subordonarea lor faţă' de Guvern şi faţă de Parlament, prin elaborarea şi aprobarea de către acestea a statutelor de

• funcţionare, prin numirea mem­brilor" primului Consiliu de Ad­ministraţie, prin rapoartele anua­le publicate, va asigura transpa­renţa şi controlul necesar pentru a se urmări realizarea atribute­lor lor specifice în- procesul de privatizare. în acelaşi timp tre-

, buie să arătăm că societăţile co­merciale îşi menţin independen-' ţa. ‘ Dar, ne întrebăm, în ce mă­sură se va realiza eav în condi­ţiile in care fondurile, deşi au o strategie şi o politică proprie, ur­măresc totuşi obiective; comune cu societatea comercială? Oare acţiunile întreprinse de Fonduri

• pentru creşterea eficienţei econo­mice a Societăţilor comerciale o-/ dată aplicate nu vor reprezenta de fapt. un' act de substituire a conducerii acestora? Căci oricum s-ar privi lucrurile, F.P.S., este, cel puţin o perioadă, cel , "mai mare acţionar al oricărei socie-

" taţi comerciale- din raza lui de activitate. Şi ea atare el deţine pachetul de control al acţiunilor şi dobîndind, astfel dreptul de a-şi impune punctul de vedere ‘ în deciziile adoptate - de' acestea. Dacă pornim de la constatarea că numărul societăţilor comerciale, cu capital de stat este mult prea mare (cca. 6.000) pentru a fi con­trolate de F.P.S., atunci nu ştim cum rămîne cu dreptul conferit acesteia de a lua decizii, pe bază de principii- comerciale, pentru a-şi atinge obiectivele fixate prin lege. Aceste nedumeriri nu dis­par prin recitireâ. legii. Poate că

. vina nu-i aparţine ei. Pe noi ne consolează gîndul că organizaţii similare se întîlnese şi în ţările dezvoltate sub raport industrial, deşi proporţiile privatizării sînţ acolo incomparabil mai reduse decît îa noi.

Petru PRUNEA

L E G Epentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 12/1991, privind

impozitul pe profit

Parlamentul României adopta prezenta lege, '

Articol unic. — Prevederile ar­ticolului 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit se modifică şi vor avea următorul cuprins: "

„Art. 5. —'• Unităţile plătitoare de im pQ zii înfiinţate începînd cu .1 ianuarie 1991 /Sînt scutite dc ' impozitul pe profit, astfel:

a) unităţile din industrie; agri­cultură şi' construcţii, pentru, o . perioadă dc 5 ani de la data în­fiinţării;

b) unităţile din domeniul ev- ploatării resurselor naturale, al comunicaţiilor şi transporturilor, pentru o perioadă dc 3 ani dc ta data înfiinţării;

c) unităţile prestatoare de- ser­vicii, pentru o perioadă de 1 an de la data înfiinţării; *

d> unităţile cu profil comercial, pentru o perioadă de 6 luni de la data înfiinţăriL

întreprinderile mici şi-asocia­ţiile cu - scop lucrativ înfiinţate, potrivit Decretului-Lege nr. 51/1990, pînă la data dc . 31 de­cembrie 1990 beneficiază dc; scu­tirile prevăzute la lit. a), b), c) d) de mai sus începînd cu-data dc 1 a lunii următoare intrării în vigoare a prezentei legi. /

Prevederile de la lit. a), b), c) şi d) din prezenţul ărticol~nu se aplică regiilor autonome şi so­cietăţilor comerciale eu capital integral sau majoritar de stat".

DE I A PSEIIDOREEORMA IA ILUZIA MARII PRIVATIZĂRI (IV)Revenind la problema .privatizării, este normal . sto

subliniem, în final, alte eîteva aspecte... 1. Legea stipuleazâ posibilitatea persoanelor..fizice şi juridice străine de a participa (art. 72) la operaţiunea de cumpărare de . acţiuni şi active (!?!) ale societăţilor . comerciale, fără a . avea obligaţia de a se înregistra,- în prealabil, la Agenţia Română de Dezvoltare. Rezulta-' tul? înstrăinarea unei părţi din patrimoniul naţional al societăţilor comerciale., 2. Legea instituţionalizează dreptul străinilor. ele a se •

privatiza în România, în timp ce instituţiile publice, re­giile autonome şi societăţile comerciale autohtone nu âu . dreptul de a participa la 'cumpărarea de active. Incre­dibil, dar adevărat! - ->

3. Membrii consiliilor, de administraţie ale societăţilor comerciale care urmează să fie vindute nu au dreptul să participe la cumpărarea activelor acestora. Aşadar, o primă discriminare socială de proporţii. Altfel' spus, li' se anulează posibilitatea • asocierii cu ceilalţi salariaţi ai societăţilor comerciale îa vederea asigurării uriei con­curări renle a investitorilor străini. - : ;

4. Legea nu prevede necesitatea consultării, prealabile' a salariaţilor societăţilor comerciale care urmează să fie vindute. Opinia acestora a fost ignorată, ca de altfel'şia. sindicatelor. Toată'răspunderea trece în seama angaja-' ţiior Agenţiei Naţionale de Privatizare numiţi de către guvern în posturile respective fără o testare normală a competentei lor profesionale şi fără a li se cunoaşte, într-un fel sau altul, loialitatea demonstrată faţă de statul român.

5. Evaluarea capitolului social se autorizează de către consiliile împuterniciţilor statului (art. 43). Prin urmare, eîteva persoane desemnate (dintre care unele nit au ni­mic comun cu societăţile comerciale cave urmează să fie vindute) sînt creditate eu imensa responsabilitate de a evalua şi înstrăina patrimoniul societăţilor comercirile.

6. Legea nu prevede nici o limită in privinţa”^numă­rului de societăţi ccmerchle care urmează să fie vîn- dute străinilor (art. 56) atunci cind este vorba do active. Limitarea sc face numai în cazul vinzării de acţiuni. Aşadar, avem de-a face cu o încercare de inducere' în eroare a cetăţeanului român, mai ales cu vînzarea de active se face printr-o simplă hotărîre a guvernului. Prin urmare, se deschid iarăşi căi largi de accedere cdryp- ţiei şi speculei. Cei care au deţinut capital înainte de revoluţie sau şi l-au creat (in mod abuziv) după revo­luţie, îl pot plasa acum liniştiţi, fură să-şi facă proble­me în raport cu semenii-lor.

7. Spre deosebire de Lc-gea fondului funciar, Legea privatizării nu stipulează nici o obligaţie, pentru viitorii patroni (proprietari). Iată, 'bunăoară, după numai im an, accşti patroni vor putea vinde (revinde) societăţile co­merciale (art. 57). Iată aşadar, la acest capitol avem şansa să intrăm, în sfîrşit, în Cartea Recordurilor. Vom ajunge, probabil, prima ţară din lume unde, prin lege, se va face speculă cu societăţile comercialc. După h?tă-

rîrils guvernamentale care au legiferat specula stradală, vine acum şi specula industrială.

8. Legea privatizării a uitat să includă o prevedere •esenţială în ce priveşte evaluarea capitalului social. A- ceastă operaţie trebuie realizată în mod obligatoriu la nivelul cursului actual al preţurilor' practicate la nivel mondial şi numai după aceea să se "procedeze la vînzarea acţiunilor şî activelor societăţilor comerciale. Deocamda­tă, evaluarea-efectuată pînă acum este mult sub valoa­rea activelor reale şi în raport cu ceea ce există din acest punct de vedere la unităţi similare din alte", ţări. Aproape toate societăţile comerciale dispun de mijloace fixe aduse din impert. 'Prin urmare, există riscul ca acestea să fie vîndute la o valoare mult mai mică decît cea investită în procurarea lor. : '

9. In actuala ei formulare, legea privatizării ii înde­părtează, practic, pe cei mai mulţi dintre cetăţenii ro­mâni ae la procesul privatizării. In schimb, facilitează privatizarea străinilor în România. Ori, prevederea li­mită de un' an de zile îri care, este interzisă revînzarea

' societăţilor comerciale este extrem de redusă pentru ca ..investitorii străini să aibă posibilitatea şi interesul să ' contribuie efectiv la redresarea situaţiei economice şi

financiare a acestora.. 10. Este cît se poate de clar că valoarea nominală a

. fiecărui certificat de proprietate în posesia căruia ur­mează să intre cetăţenii români va scădea sensibil oda­tă cu vînzarea societăţilor comerciale înairlţe de consti­tutiva fondurilor private şi ale statului. De aceea este, foarte probabil ca, în final, cetăţeanul - român să se aleagă doar cu eîteva mii de lei dacă "avem în vedere că majoritatea societăţilor comerciale rămase după vîn- zare sint falimentare, iar guvernul nu este dispus să contribuie la redresarea lor economică. O mică . parte dintre cetăţenii români vor deveni patroni înainte de constituirea fondurilor proprietăţii private şi ale statu­lui (cei care au fost bogaţi înainte sau jiu devenit bogaţi peste noapte), iar restul populaţiei va beneficia de nişte certificate dc proprietate fără valoare.

11. Dacă acum, bunăoară, cetăţeanului român nu-i ajung banii pentru a-şi umple acel proverbial „coş zii-

„ nic“ al primului ministru, să ne imaginăm ce-1 aşteaptă în viitor. Intr-un an şi. jumătate de guvernare,' actuala echipă a realizat adevărate „performanţe14 în reforma pe care a preconizat-o: liberalizarea preţurilor, sistarea investiţiilor, blocajul economic, şi financiar, creşterea a- larmantă a volumului croditeior externe (transformînd România într-o ţară importatoare dc produse agricole!),

, dezorganizarea învăţămîntului, falimentul culturii naţio­nale şi al asistenţei medicale,'sărăcirea populaţiei, de­gradarea morală a societăţii româneşti. Ce va urma în

’ finalul reformei guvernamentale? Greu dc răspuns dar să, sperăm că poporul român nu va fi urmărit, îri con­tinuare, de fatalitatea răului social.

12. Ce oferă legea privatizării celor care deabia • îşi asigura „coşul zilnic"?

a) să cumpere active nle societăţilor comerciale (cul­

mea ironiei1) la concurenţă cu investitorii străini şi cu „îmbogăţiţii", autohtoni; . ;

b) sâ cumpere acţiuni ale societăţilor comerciale la concurentă cu aceeaşi'investitori; v

c) să aştepte, eventual, ca la anul să primească gratuit certificatul de proprietate a cărui valoare este necunoscu­tă şi cu siguranţă derizorie.

13. Legea privatizării societăţilor comerciale nu oferă nici pe departe garanţia depăşirii spasmelor existente la ora actuală în economia naţională. în actualele condiţii tehnice, nici nu poate fi vorba de o relanasare a acti­vităţii economice. Cetăţenii români se vor alege, în cel m ii bun caz, cu redistribuirea celor 30 de procente din capitalul societăţilor comerciale - nerentabile. Altfel spus, cu aproape nimic._Prin. urmare, vor trăi cu adevărat iluzia privatizării. Avem impresia că cineva profită iarăşi

• de „toleranţa" acestui popor. Singura modalitate de ie­şire din această, situaţie imposibilă ar fi renunţarea la

' vînzarea activelor societăţilor comerciale. Fireşte, inves­tiţiile de capital străine trebuie realizate prin cooperare economică,, prin înfiinţarea’ de societăţi mixte şi numai prin vînzarea acţiunilor societăţilor comerciale. Dacă, în- tr-adevăr, această lege este deschisă, s-ar putea renunţa la eîteva din prevederile ei nefaste. Poate că în cele din urmă vor accepta şi actualii „reformatori" soluţiile propuse, astfel îneît această lege să nu aibă consecinţe grave asupra poporului român.

In final am dori să oferim şi eîteva explicaţii de con­duită publicistică/ Să nu creadă cineva că noi am avea ceva cu F.S.N.-U1, în general. Dimpotrivă, noi apreciem că la nivel local ne înţelegem satisfăcător, deşi au existat şi momente în care am avut diferenţe de opinie vizibile. Dar, ca în orice deriiocraţie autentică, dialogul politic şi jconflictul de idei sînt de la sine înţelese. Prin urmare, acestea nu trebuie să conducă neapărat la di­sensiuni şi neînţelegeri de altă natură. Sigur, cînd spu-

"i nem F.Ş.N. nu ne gîndim Ja masa simpatizanţilor acestei formaţiuni politice şi nici la o parte a membrilor săi, cure au dovedit că sint adepţii unei reforme economice

. şi sociale autentice, care să servească interesele poporu­lui remân. Noi am avut. şi avem în vedere pe cei care în numele ideii de reformă încearcă să manipuleze me­canismele sociale' şi economice în propriul lor interes, trecînd cu uşurinţă peste convulsiile sociale generate de sistemul lor reformator. Dacă am fost înţeleşi într-o ase­menea manieră, înseamnă că sintem cu toţii de, acord să identificăm actuala guvernare cu efectele dezastruoase ale reformei guvernamentale. Timpul va demonstra de partea cui este adevărul. Important este ca redresarea economiei naţionale şi protecţia socială a populaţiei să treacă din planul afirmaţiilor propagandistice în planul realităţilor imediate. Şi încă ceva. Să, nu uităm că inte­resul naţional prevalează şi va prevala întotdeauna în concepţia acelora care au intrat în scena politică a ţă­rii avînd ca obiectiv principal reconsiderarea ideii de patrie şî redobîndirea demnităţii reale a poporului ro- 'mfni.

— ' Ioan CAVRA,‘ . Gheorghe FUNAR,

vicepreşedinţi P.U.N.K.

PAGINA 5 ADEVĂRUL D EC LU !

MIHAI TĂLPEANU: in SiU A d linişte dată de siguranţa civilizatfi!”După Revoluţie, foarte, mulţi dintre noi, indiferent

de ‘ O rien tările noastre politice sau puterea bănească, am încercat să vizităm „visul* nostru. de-o viaţă: ceea ce bravii noştri politruci numeau civilizaţia capitalistă, care se afla în pragul dezastrului. Că nu se afla deloc pe marginea prăpastiei vedem ş i , noi - azi . cu ochiul Jiber; interesante, însă, pot fi şi impresiile unor oameni ai puterii administrative, care au avut „şocul“ străină­tăţii şi au tras nişte concluzii. De aceea am încercat să iniţiem un dialog,, liber şi lipsit de orice prejudecăţi cu -domnul Mihai TALPEANU, primarul municipiului Ciuj-Napoca, căre a făcut o vizită în statul Carolina de Sud (S.U.A.), în cadrul delegaţiei judeţului Cluj.

D.S.: Stimate domnule primar, s-a vorbit mult ■ fn urbe despre plccarea dumneavoastră în A m e r ic a N n discut opiniile-şi nici calitatea lor, dar, din alte dialo-

- guri avute cu dumneavoastră, am constatat o preocupare constantă pentru fenomenul care se numeşte pur şi simplu civilizaţie ! • •

M.T.: întrebarea dumneavoastră conţine-o mică doză de retorism, chiar şi puţină viclenie, dar adevărul este câ, efectiv, am încercat să privesc fenomenul american în- ochi -şi«chiar să conturez o imagine cît mai veridică a acestui - mod. de viaţă. Ceea ce m-a frapat, ■ de la bun -îneeput, a ' fost liniştea de -zi cu zi. Şi__ această linişte nu: poate fi dată decît "ele siguranţa vieţii. Acolo se munceşte cu adtvărat şi munca în sine (indiferent de calificare şi. nivel, subliniez că nimănui nu-i e ru­şine şă ■;muncească ) este', remunerată onorabil (între 6 şi 15 dolari/oră) şi orice familie îşi poate asigura uri. nivpl de viaţă liniştit şi civilizat. Şi apoi mai este Un -concept de nediscutat: competenţa. Faptul că fiecare cetăţean,'de la cel care dă cu: mătura şi pînă' la pre­şedintele linei firme, să zicem, poate* trăi după munca ;lui, obligă fiecare salariat să-şi facă treaba aşa cum trebuie.; în America nu se povesteşte atîta. Fiecare ştie că omul . de lîngă el e dator să-şi facă munca perfect, pe baza unui principiu foarte simplu :,.Nimeni nu trebuie şă umble, după mine !“ Deci, orice ai face, produsul muncii tale trebuie să se încadreze în norme precise; şi indiscu­tabile. Dacă nu, suferi consecinţele.. . :

D.S.: Fiindcă tot vorbeam de „consecinţe", imaginea Amerieii. nu apare prea idilică pentru noi. Mă gîndeam la legi, la aplicarea lo r. .. - •M.T.: Tot ce vă pot spune e că sistemul de legi este

foarte seVer, şi aici mă refer la toate domeniile vieţii sociale. Vă dau un exemplu: în 14 zile ’ nu ani văzut pe stradă un om beat şi nu sînt singurul care a tras concluzia că 250 de milioane de americani beau mai' puţin deeît , 23 de milioane de români. Ce să mai zic de delictele minbre, sau chiar de cele majore ! Dacă poliţia' te-a prins beat la volan,‘rişti ridicarea carnetului pe viaţă şi chiar puţină puşcărie, fapte ce te pot dezono­ra în faţa oamenilor în mijlocul cărora trăieşti. Spun acest lucru în -perfectă Ounoştinţă de cauză, pentru că am . vizitat două universităţi,. un centru culţural, ^două baze militare,“ peste 20 de întreprinderi. Şi apoi; dacă

~ tot vorbeam de lege, să ştiţi că poliţia nu stă la vedere,

tăind frunze ia clini şi impresionînd populaţia. Atunci cînd trebuie ea este acolo unde trebuie şi cu dotarea . respectivă. Oricum, nu ,e recomandabil să te „pui“ cu • un poliţist american !i D.S.:. Aş dori să .revenim puţin Ia un alt concept considerat de mulţi demonetizat şi care se leagă tot de respectarea legii: disciplina muncii., M.T.: Nu doresc să , fac nici o aluzie Ja situaţia noastră actuală şi nici' lâ conflictele dese de muncă, v Americanul obişnuit a ajuns la o relaţie atît de directă cu/patronul său, îneît. ceea ce numim noi conflict de muncă apare ca inexistent Relaţia niuncitor — patron este foarte stabilă. Omul ştie ce are de făcut şi face, că doar pentru asta este plătit. Probabil: eă faza în care ne aflăm noi este cea, a pionieratului, a căutătorilor de aur. Munca-nu se face în sistemul, „tragi, pînă pici jos“, . totul este controlat pînă la ultimul; şurub.. Auto­matizarea devenind up principiu de bază, oamenii, lu­crează la un nivel tehnic muit 'perfecţionat şi -la un înalt nivel de pregătire profesională. O fabrică de „Pe- psi“ are numai 06 de angajaţi la un flux tehnologic ,- de 400 de milioane de sticle anual. In oraşul Florenee am vizitat: şi o fabrică de hîrtie de capacitatea celei din Dej: ea produce 1800 de tone hîrtie pe zi, cu un personal foarte mic. Există justiţie, există conştiinţă, . există condiţii de muncă. Legea poate fi dură, dar ea este perfect înţeleasă, asta . face parte din educaţie!. _ D.S.: Am ajuns la încă un punct nevralgic al discu­ţiei noastre. Cc: ne puteţi spune despre sistemul edu­caţional american ? ’

M.T.: In primul rînd că este foarte lejer, "Sar nu ne­apărat cum şi-ar putea închipui, unii elevi sau studenţi..: de la n o i! Totul esţe perfecţionat. In clasele mici există, de fapt, un mpd de adaptare cu şcoala şi nu sînt n icij un fel de metode restrictive.'Din contră, elevul poate să -. se manifeste in deplina libertate a vîrstei şt nu . m-anv • mirat deloc să aflu că elevii plecaţi de la noi au trecut dinţr-o dată» două sau trei clase. Pe măsura înaintării în virstă, însă,' problema se pune altfel. La sfîrşitul li­ceului, tînărul are o specializare şi o orientare foarte exactă, în ceea ce are de făcut în continuare. Am văzut un campus universitar de. 320 de hectare,, cu 28 de mii studenţi. In acest campus studentul poate găsi absolut ■ orice, de la cele mai simple lucruri pînă la cele mai sofisticate. E pa într-un oraş perfect organizat. Nu mai vorbesc de calculatoarele din sălile de curs sau din bi.- . blioteci. Sistemul universitar dă totul, dar şi preţinde. -

■ Pentru că m-aţi întrebat, de taxele universitare, ele. se pot ridica pînă la 25 de mii de dolari anual,~dar există şi posibilitatea ca. studentul să fie creditat de universi­tate, pînă cind, prin munca lui, va putea să ramburseze suma investită. Admiterea se face pe bază de test şi nu e deloc uşor. Locurile de muncă se obţin prin inter­mediul unor specialişti şi el se interesează din timp . de cine au nevoie. Sistemul acesta mi s-a părut foarte; bun, pentru că împiedică accesul mediocrităţilor. Şi, în-, tr-un. şisten) informaţional extraordinar, cum, am văzut/ de - pildă la Itaca, care posedă un calculator legat cu

toate universităţile din lume, vă daţi seama cam ce nivel de pretenţii se vehiculează. - Examenul niţ..e loterie.' P© parcursul anului eşti obligat să depui un set de. lucrări eare te vor îndritui să te prezinţi la examen. Astfel, examenul devine un dialog între profesor şi student. Aşa se. aleg şi oamenii, după capacităţile lor reale şi nu după false imagini. ■ , ■;

D.Ş.: Spuneaţi eă aţi vizitat şi nişte baze m ilitare... Nu yă rog să-mi divulgaţi „secrete", dar cred că aţi aflat ceva despre armata americană ! .

M.T.r Toată lumea ştie că americanii nu'au armată reguiştă, dar ceea ce m-a, izbit din prima clipă a fost tradiţia, patriotică, ce se transmite din tată în fiu. Şi acolo, patriotismul nu' e aşa, o poveste, asta ţine de educaţie. Orice tînăr care a terminat liceul şi a trecut testele militare se poate înrola, pe baza unui contract, pe timp -■ de 2—4 ani. în contract ministerul de resort şe obligă să îi asigure pregătirea militară, cazare .şî masă, precum şi 600 de dolari pe lună. In schimb tî- nărul'-se obligă-să-şi însuşească tehnica militară şi să riu : părăsească unitatea, decît în limitele uzitate peste tot Am observat că tinerii se înrolează în număr'destul de mare,; asta pentru că pot să înveţe o meserie, care le va servi şi; cînd vor fi c iv ili,. şi apoi . mai e şi patriotismul de care vă vorbeam. Ştiaţi că la instituţii se arborează pe catarg drapelul american şi nimănui nu îi este ruşine ? Totul e un fapt normal, chiar şi solemnitatea arborării drapelului. Despre tehnica lor ce să mai vorbim ? Nu s-au ascuns de noi; Am yăziit avioane F-16 şi elicoptere „Apache*! •V D.S.:. Pentru că vorbeam de patriotism, am auzit ică în America aţi făcut politică dc o anumită nuanţă!

M.T.: în. primul rînd aş dori să mai spun, încă o dată, pentru uzul anumitor „urechi* că nu fac politică şi că în funcţia mea mi-am ‘ păstrat «independenţa. Nu am fost acolo pentru a servi cauza unui partid, ei pentru a vedea realitatea acestei societăţi şi, pe cît mi-a stat în puteri, să-mi .servesc ţara. Să ştiţi că americanii'’ sînt, foarte prost informaţi despre situaţia de după Re­voluţie şi eă sistemul nostru diplomatic şi de propagandă trebuie ; să se intereseze mai intens de imaginea Româ­niei acolo. Acesta a fost aşa zisul meu „românism". Şl asta.nu e o lozincă! Fără o propagandă eficientă, şi care să reflecte, realitatea,-drumul nostru pînă la clauză va fi şi mai lung; unde mai pui că taxele şi impozitele comerciale 'sînt mari şi nu ne putem permite nici un risc ! .De fapt cred că toate contactele- pe care le-am avut au fost de bun augur. Cel mai bătrîn senator ame­rican, Joe Wilson, cu 7 legislaturi la activ, a avut amabilitatea şă ne primească şi a discutat deosebit de prietenos cu noi. Din punct de vedere economic: am stabilit ca o mare delegaţie americană, formată din oa»

,:.meni de: afaceri, medici şi politicieni să viziteze în de­cembrie Clujul, iar cîteva camere de comerţ din New- York şi Columbia Vor stabili relaţii economice cu agen­ţii din judeţul Cluj. - i : _ . " '

S . A consemnat Dorin ;SERGIIIE

„Poporul din Uniune..."(Ormare 3ia pag I)

vietică" :şi dus, lingă Cercul po­lar, j unde crap vestitele lagăre de concentrare.

HEI*.: Iri ce a constat agitaţia antisovietică ?

A.C.: Mai nimica. Tatăl'meu -a murit de foame în *47, în Ba­sarabia'— era atunci o foamete grozavă. Am cerut să-mi dea drumul, nu mi-au dat; cînd m-am dus, totuşi, era de mult înmor- mîntat Cînd am revenit, mă în­treabă ' şeful, Comandantul uni­tăţii: „Ei, cum ai petrecut Eu eram numai nervi. „Acolo lumea

1 moare de foame şi voi mă între­baţi, cumx am petrecut11. Şi cu as­ta a început ‘ chestionarea...

REP.: Deci, pentru că aţi spus adevărul, confirmat şi de moar­tea -tatălui, aţi-, făcut 8 ani de lagăr!

=- A.C.: Da. Ei au susţinut că nu se poate ca în Uniune să moară cineva de foame. . Că asta e o calomnie.

REl'.: Cum a fost .în lagăr ?A.C.: Oamenii mureau ca muş­

tele. Eu am. avut noroc că am cunoscut puţină medicină şi am devenit; ajutor de medic. Lati­neşte ştiam, puteam să scriu re­ţete, aveam şi cărţi de medicină. La spitalul lagărului m-a învă­ţat multe femeia, caro a fost a- cuzată.că l-ar fi otrăvit pc Gor- k i. . . Mi-a fost greu, însă, să fiu bine cu ăia răi.

REP.: V-aţi, salvat însă sufle­teşte ajutînd oameni bolnavi.

A.C.: Da. Am scăpat chiar de la moarte un om care era deja cu picioarele umflate, în .gradul doi de foamete, de inaniţic.

REP,: Cum v-aţi păstrat lim­ba şi sufletul de moldovean ?

A.C.: Citind regulat reviste din România; la care eram perma­nent abonat. Am luat chiar un

premiu la un concurs organizat de „România pitorească11. Cind mi I-am ridicat (erau nişte co­voare), eram împreună cu cole­gul Alexei Mare şi am fost în­trebat de redactori de unde ştiu aşa bine româneşte ? „Ştiu pentru

• că scriu, citesc şi corespondez cu prietenii din România". Le-am

. mai spus că . în Basarabia lucru­rile merg prost pentru că prin şcoli se rusifică tottil. Asta se întîmplă in ’72. .

REP.: Credeţi că acum Basa­rabia va fi mai liberă şi mai ro­mânească?

A.C.: Cred că da, pentru . că Gorbaciov,a fost pus la zid de evenimente şi va face tot cs îi vor cere popoarele.

REP.: Şi înainte ?A.C.: înainte, după ce se în-

tîmpla un eveniment, venea şi el eu aprobarea. .

REP,: Dar Snegur ?A.C.: Nu sînt de acord cînd

una zice şi alta face. In proiec­tul de lege a apărut prevederea ca toţi cei născuţi în Basarabia, indiferent unde locuiesc, să pri­mească cetăţenie basarabeană. In lege n-a mai apărut.

RE1\: Credeţi că România vă sprijină ?

A.C.: Nu cred. Iliescu a sem­nat tratatul pe care nici o ţară din lume nu l-a semnat.. REP.: Nu vorbesc de şeful sta­

tului, care poate să fie azi şi mîine nu. Mă refer la populaţie. Credeţi că entuziasmul pentru Basarabia a scăzut ?

A.C'.: Nu cred că a scăzut. Am văzut în toate părţile că poporulii sprijină pe basarabeni. Şi cred că, într-o zi, România va fi Ma­rc ca pe vremea lui Antonescu.

REP.: Spuneţi-mi, ruşii din Si­beria sînt oameni buni ?

A.C.: Toţi sînt buni, afară de comunişti.

PUBLICITATEÎNCHIRIERI

• închiriez apartament 3 -ca­mere în- cartierul Mărăşti. Re­laţii: sîmbătă şi duminică la tel.:14-81-91. (10387) v

• închiriez rochii de mireasă, ' străine, - deosebite. Telefon:16-83-42. (9946) : ,

• închiriez rochii de mireasă, din import. Telefon 18-10-20; (7724-C) . ;. '•

• Studenţi căutăm, de închi­riat, apartament ,3—4 camere,. Telefon 15 92-77, după ora 17. • (10208) ; . . .

• închiriez două camere, tele­fon, plata în valută. Telefon:16-88-89; 16-23-18. (1087.6). • ’ Dau. în - chirie garsonieră

mobilată, cu telefon, în valută, pe termen-lung. Chiria ainticipât. Telefon 16-52-44. (10870)

• Medic străin caută să închi­rieze un apartament cu 3 , ca­mere în zonele: Zorilor, Gheor­gheni şi str. Pata.' .Telefon:15-80-68 sau 12-01-84 între orele10—22. (10504-D) '

• Gaut apartament "pentru în­chiriat, 3 camere, mobilat, te­lefon, zona centrală. Telefon13-90-61. (10920-A)

• Caut apartament, pe valută, în zona str. Mehedinţi. Telefon.16-81-33, . orele 20—22. Vasile.(10834)

• închiriez, pe valută. s apar­tament 2 camere, Mănăştur mo­bilat. Telefon cuplat dotat. In-’ formaţii: orele. 18—21, tcMoh:13-11-40. (10891)• închiriez garsonieră Aleea Detu­nata., Plata în valută. Telefon:15-96-58. (10926)

• Ofer două încăperi, spaţiu comercial, pentru o garsonieră. Telefon 18-18-89, orele 15—19. (10988)

• Dau în chirie, pe valută, a­

partament de 2. camere, con­fort în cartiertil' Grigorescu. In­formaţii: telefoîi 16-58-63, după ora 20, Iancu; (10925) .

• Dau în chirie apartament 3 camere, telefon, în Zorilor. Te­lefon 15-93-92. (10928) - .

• Dau în chirie,. pe valută, a- partanient .2 camere,' Grigorescu. Telefon 16-14-96, (10867)

•. Student, caut pentru închi­riat garsonieră centrală. Tele­fon 997/1-20-28, după ora 17. (10213) . . . ' . :

-• închiriez apartament mobi­lat, pe valută. Joi, şi .vineri, în­tre l-t—19, te.lefon 16-61-07. -

• Medic străin, caut apartar ment de închiriat; Informaţii: te­lefon 18-36-85., (11029) . ,- • Căutăm apartament mobilat, cu telefon. Telefon 16-01-97, între orele 19—23. (11040)

DIVERSE-• Caut dubiţă (sigilabilă) pen-

tru transport marfă in Ungaria, pe . 1 septemBrie. Telefom15-47-72. (10882)J SCHIMBURI

' • Caut apartament două.came< re central Sluj. pfer similar — proprietate personală, staţiune Valea Prahovei. Telefon 13-02-05, după ora 19. (10899) - '

• Schimb CES autoturism 1986 cu garsonieră. Telefon15-24-04, orele' 19—23. (10804)

• Schimb apartament 2 came­re, Bistriţa, ‘ cU similar sau va­riante' . Ciuj-Napoca. Telefon: 17-40-45, după,ora 16. (10781)

• Schimb CEC Dacia 1987, valută, pentru apartament stat. Orele 16—21i telefon 15-25-64. (10849) ;

• • Schimb locuinţă ICRAL (ul­tracentral, posibilitate de priva­tizare), cu apartament două ca­mere sau variante. • Telefon13-26-82', zilnic orele 17—20. (10803) . .

• Schimb locuinţă Rm. Vîlcea, cu locuinţă €luj. Adresa: ©luj, str. M. Kogălniceanu 8, telefon11-15-05, Bohbaeă Rodica( 10831)

• Schimb locuinţă ICHAB, do­uă camere, confort, în centru, tu trei camere' în bloc, . cartieri Plopilor,. Donath, Mănăştur. Te­lefon 11-66-41, între orele 13-18. :

• Schimb garsonieră proprie­tate, Pata, cu apartament 2 camere Grigorescu, ICRAL, sau proprie­tate personală. Telefon. ] 7-16-75.

• Schimb garsonieră confort ' mărit, poziţie excelentă, : cu .2

camere sau variante. Telefon: : 12‘ 34-82. (10762)

• Schimb garsonieră -i confort ■ ,1 etaj I, cu 2 camere confort I,- exclus parter şi ultimul etaj. Ofer recompensă bună. Telefon - 17-93-36, familia Cenan. (10617), • Schimb . cameră,- bucătărie, central Turda, cu garsonieră In Cluj. Telefon 13-31-73. (10607)

• Schimb apartament proprie­tate, 3 . camere. Zalău, cu simi-i Iar Ciuj-Napoca.'Informaţii: te­lefon 11-04-57. (10918)

• Schimh apartament 2 came­re proprietate, .Gheorgheni, cu 3—4 camere sau cumpăr aparta­ment 3—4 camere. Telefon14-05-35, după masă. (10908)

• Schimb apartament două camere, fond stat, cartier Gheor- • gheni, cu apartament două-trei camere, cartier Gheorgheni, zo­na Pata. Telefon 15-06-51, zilnic.17—18. (10887) '

' • Schimb apartament două . camere, confort redus, Munăş- tur, cu . apartament 3 sau 4 ca­mere. Ofer recompensă; Informa-

- ţii: telefon 16-32-06, după ora 18. (10851)

PIERDERI’ • Copaciu Liliana pierdut

legitimaţia • de serviciu cu nr. C719. O declar nulă. ,

• Pierdut, în cartierul Grigo­rescu. disc ornament roată au­to, material plastic-argintiu. Gă­sitorului recompensă 500, lei Telefon 13-41-46. (10911)

• Pierdut • mapă de culoar* maro conţinînd acte foarte iu** portante. Ofer recompensi. W * lefon 12-84-70. (10917)

IftCVAltUL DE CLUJ « PAGINA G

QPORTALIHMrEXPORT*IMPORT SRL.

VIND E CU AMĂNUNTUL Ş I Î N EM GROS

TEHNICA DE BIROU

Maşini de copiat Carion Maşini de copiat Rex-Rotary Telefoane cu memorie Centrale telefonice

Casse de'marcat electronice Staţii de emisie-recepţie taxi

Sisteme de alarmă ; Calculatoare IBM PC/AT

ASIGURAU I AH CAHAHTI8 SI SERVICE PERMANENT

C l u j . s t r . K a r l M arx n r » 37• t e l . 1 3 2 0 3 0 / fa x 134460

SOC. COM. „URSUS" S.A. CLUJ (Fabrica de bere Cluj)

achiziţionează:• orz şi orzoaica, calitate superioară, eventual

la schimb cu bere, borhot ; 'Jr'-Relaţii isuplimentare:' zilnic între orele 7—10 la

biroul Aprovizionare! telefon 16-77-66 sau 16-79-94;(1271)

ICOOP depozite Cîmpeni Telefon 7-17-41

cumpăra: '• redresor pentru încărcat acumulatori la elec-

trostivuitoare. (1270) ,

SOCIETATEA COMERCIALĂ „ERS-C.U.G." S.A.

cu sediul în Cluj-Napoea, B-dul Muncii nr. 18 . prin serviciul protocol şi bază de date, cu perso­nal autorizat şi cu experţi în domeniul tehnic, exe­cută, pentru persoane fizice şi societăţi comerciale

; • traduceri şi retroversiuni în/şi din limbile franceză, germană, rusă şi engleză pentru documentaţie tehnică de orice fel,, inclusiv partea grafică necesară *

© editări de cărţi tehnice de produse în limbi străine, conform normelor de asigurare a calităţii

Doritorii se pot adresa prin comenzi sau direct la ERS-C.U.G. S.A.; Relaţii suplimentare la telefon: 15-44-25 sau15-66-25, int. 1194, compartimentul Protocol.

Plata prin C.E.C. sau la caserie. "Preţuri negociabile, între'60-90 lei/pagină. ERS-C.U.G.-S.A. VA AŞTEAPTĂ! (1272)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „ACOMIN” S.A.CLUJ-NAPOCA

cu sediul în Cluj-Napoea, str. Căii Ferate nr. 10 angajează următorul personal pentru lusfări de construcţii in Germania:

© INGINER CONSTRUCTOR, vîrsta sub 45. de ani, cunoscător al limbii germane

• ZIDAR, BETONIŞTI• DULGHER

^ e lucrează după norme de timp şi calitate spe­cifice Germaniei.

Plecarea se face in decurs de 6 luni, după ve­rificarea şi antrenarea în ţară pentru realizarea normelor. '

Drepturi băneşti pentru muncitori:• plata in ţară in lei a salariului avut la anga­

jare _• plata in Germania 1100 DM/lună, cu condi­

ţia realizării normelor de muncăInformaţii suplimentare lo sediul societăţii sau

Ia telefon' 13-63-65 sau 13-04-37. (1248)

~ SOCIETATEA MIXTA „ASIA“ S.R.L sţr. Someşului nr. 29 (Dijmei) Cluj-Napoea

oferă spre vînzare MĂRFURI EN-GROS. (9258)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SANEX“ S A CLUJ-NAPOCA

str. Beiuşului nr. 1 -încadrează, de urgenţă, în conformitate cu legis­laţia în vigoare, următorul personal: _ _ _

• un şef manevră — pentru calea ferată uzinală O un manevrant — pentru calea ferată uzinală Informaţii suplimentare se primesc la Serviciul

O.N.S.P., telefon 14-70-38, interior 130. (1278)

S.A. „VLADUT" S.R.L.cu sediul în Baciu nr. 50, telefon 13-90-61

oferă:• o gamă largă de televizoare color, în garan­

ţie, la preţuri acceptabileS.A. „VLĂDUT" S.R.L. ^

oferă:© o gamă largă de servicii in ţară şi străinătate,

pe bază de comandă fermă. (9974)

OPERA MAGHIARĂ DE STAT CLUJ

organizează concurs, în data de 2 septembrie 1991, pentru ocuparea următoarelor posturi va­cant e : . ■'

• timplar• recuziter (bărbat)înscrierile se fac la biroul personal al Operei. Informaţii: la telefon 18-29-16. (1287)

FILIALA TERITORIALĂ CLUJ A REGIEI AUTONOME „APELE ROMÂNE"

vinde, prin licitaţie publică, îri-data de 10, sep­tembrie, |a cantonul din localitatea Gilău:

© 3 autobasculante DAC 5510 _ în stare bună de funcţionare — casate —, de Ia

preţui de 360.000 leiZbuc.Doritorii pot obţine informaţii ia telefon, 13-60-25,

int. 46 şi vor depune 10 la sută din preţul de stri­gare la sediul filialei din Cluj, sţr. Vînătorului nr. \7, pînă în ziua licitaţiei. (1291) -

SOCIETATEA COMERCIALA „UNIMET" C.U.G. S.A.V CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr. 18/B organizează, la 30 august 1991, ora 12, licitaţie

publică pentru vînzarea utilajului: .9 masă rotativă deplasabilă (M.R.D.) Caracteristici tehnice: 2500 x 2500, cursa 3500,

greutate 40 tone. >Relaţii suplimentare se pot obţine la biroul Me-

cano energetic 'investiţii, telefon 95/14-18-98, inte­rior 1503. (1292) : ■

ASCO S.R.L. AGENŢIA DE TURISM „NAPOCA"

vorganizează: * ,

1. EXCURSII CU AUTOCARUL PE TRASEUL:• SIBIU - CĂLIMĂNEŞTI - HM. VÎLCEA - OLA-

NEŞTI, cu vizite la Muzeul Brulcenthal, Mănăstirea Cozia, vila specială Olăneşti (fostul palat al Elenei Ceauşescu)

Plecări: in 14, 21 ;i 28 septembrie, ora 7. Cost: 1100 lei, incluzind transport, cazare (hotel

cat. I), cină. O CLUJ - BUDAPESTA Plecare: în fiecare JOI, ora 15; înapoiere: SIM-

BÂTĂ, orele 22. Cost: 1.700 Iei. • S.U.A., 12 zile, în luna octombrie (avion)2. CURS DE GHIZI TURIS;?CI. Înscrieri pină în

25 septembrie 1991. !3. VIZE PENTRU FRANJA - ITALIA. Termen de

rezolvare 45 de zile. rÎNSCRIERI, INFORMAŢII:• La sediul agenţiei, str. V. Babeş nr. 8.• Telefoane: 11-64-30, 15-71-31, 15-79-32,

16-17-51,16-23-75.(1295)

NO UI!Jaluzele — rulouri - plastic - lambriuri. Telefon 16-39-34. (0966)

j C.A.P. RUGAŞEŞTI

» cu sediul în Rugăşeştî, Jud. Cluj' vinde, Ia licitaţie publică, în data de 14 septembrie 1991, de la ora 9, următoarele mijloace fixe:

• grajduri pentru bovine 2• magazii pentru cereale 6O saivane pentru ovine , 5• bucătărie furajeră ' 1• instalaţii electrice inter. 3• motoare irigat cu aripi de ploaie din 1988 2• tocător furaje tip Bonţida 1• separator lapte din 1989 1• selector pentru cereale 1• maşină tratat seminţe (1989) 1• transportor cu melc 3• cîntare pod bascul 20 kiloTo 2• cîntare române 500 kg 4• moară cu ciocănele 1• batoză bătut porumb ştiuleţi •' 1• betoniere - J © maşini abrig şi banzig circ. 2• unelte maşini pt. ateliere de fierărie şi

rotărie |• pătule p t porumb 2• clădire p t moară apă cu inst. 1• alimentare cu apă 1• paratrăznete 4• alte utilaje, mqşini, mijloace transport 10 Informaţii suplimentare la sediul uintăţii, unde

se va ţine şi licitaţie. (1290)'

TELE-ZIMEX S.R.L.

• închiriază( cumpără )spaţiu comercial zona Mănăştur.

Telefon 16-75-44. (9266)

ANUNŢ

Începînd cu data de 28 august 1991 în localita­tea Cluj-Napoea va funcţiona, în regim non-stop, APROVIZIONAREA LA DOMICILIU PE BAZA DE COMANDA TELEFONICA IMEDIATA, cu o gamă variată de produse, printre care:

• băuturi• ţigări• dulciuri

■ © cafea ■'© cadouriServiciul este asigurat de S.C. HERMES M.N.

care livrează şi mărfuri en-gross.Comenzile se fac Ia următoarele numere de te­

lefon: 18-44-90 şi 18-07-15, a p .19. (9975) ,

CONFECŢIONEZ RULOURI din lemn de tei, cu termen de garanţie. * '

Telefon 15-43-02. (10986)

C A P . DEZMIR _ r-

vinde la licitatie, in data de 30 august 1991, ora10: v.

• grajduri • sediul C.A.P. O magazii • moto- pompe 9 aripi de ploaie © finare. (9261)

C A P . TÂUŞENI

vinde la licitate, în data de 2 septembrie, urmă­toarele mijloace fixe:

• 3 saivane ® un selector © un M.T.S. (9265)

C A P . CĂTINA

vinde la licitaţie; în data de 1 septembrie 1991, ora 10:

© utilaje © mijloace de transport • construcţii eîc. (9971)

PAGINA 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

INFO RM ATICACENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC

stKvRepubicii 107 (actualul Centru de Informatică J Aplicata S.A.)

organizează în condiţii excepţionale, cu începere din luna septembrie, următoarele cursuri: V

FORMARE, (dimineaţa): ' '©operatori la echipamente terminale (studii

medii) 6 plus 1 săptămini © operatori la; mini ţi microcalculatoare (studiP

medii )7 plus 1 săptămini'D:n 9 septembrie cu test aptitudini in 3 septem­

brie:..© programatori aplicaţii gestiune (studii supe­

rioare) 12 plus 1 săptămini © programatori aplicaţii ştiinţifice (studii supe­

rioare) 12 plus t săptămini © programatori-ajutori aplicaţii gestiune (studii

medii) 10 plus 1 săptămini Din 30 septembrie, cu test de aptitudini in 23

septembrie:PERFECŢIONARE (după amiaza):© Reţele de microcalculatoare (studii medii şi

superioare) 2 săptămini Din 16 septembrie:Program zilnic de 6 ore pe echipamente compa­

tibile PDP-11 şi IBM-PC/AT.Sa eliberează certificate sub egida Ministerului

invăţămintului şi Ştiinţei.Reduceri de tarife pentru persoane particulare. Reiaţii la telefon 11-16-14, 11-16-15/125, 155.

(1198)

ELECTROSIGMA S.A. CLUJ-NAPOCA

Strada Republicii nr. 109 angajează:

© FOCHIST — grupa I (posesor de autorizaţie pentru cazan de medie presiune)

Informaţii suplimentare la biroul P.I.S., telefon 11-34-41. 'int. 119, 107. (1293)

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT LOCAL TURDA

angajează:• MECANICI AUTO Condiţii: ‘© vecMme in meserie de cel puţin 5 ani © categorie minimă, categ. a 4-a, cu probă de

lucru. (1289)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „AVICOLA". , FLOREŞTI S.A. (ABATOR)

deţine in stoc următoarele cantităţi de carne de pasăre: - - . .-

• GĂINI, călit. I (50 tone) - 121,70 Iei/kg © GĂINI, călit, a ll-a (12 tone) - 111,80

lei/kg• PUI, călit. I (30 tone) - 155 lei/kg© PUI PENTRU GĂTIT (12 tone) - 105 lei/kg © PULPE PUI (17 tone) - 260 lei/kg• PIEPT CU OS (7 tone) - 270 lei/kg• PIPOTA PLUS INIMA (7 tone) - 155 lei/kg© TACIM pentru ciorbe (50 tone) — 70 lei/kg -• PIEPT DE GĂINĂ (4 tone) - 90 tei/kg• PULPE DE GĂINĂ (2 tone) - 80 lei/kg _ Avînd in vedere că beneficiarul S.C. „ALCOM"

CLUI nu ridică marfa pe motiv câ nu este cerută de magazine, invităm toţi consumatorii, persoane particulare, agenţi economici — să se prezinte la sediul societăţii in vederea cumpărării acestor sor­timente.

Informaţii suplimentare la telefoanele 13-40-48 şi 13-41-26, interioare 126, 128, 131. (1296) -

„SORETI-S.A. CLUJ ' Calea Dorobanţilor nr. 38

angajează:• VULCANIZATORRelaţii suplimentare la telefonul :11-22-86^ int.

152. (1300)

S.C. „TEHNOFRIG“ S.A. CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii de Chibrituri nr. 5-11, telefon 13-24-88

; anunţa .scoaterea la yînzafe, prin licitaţie publică; în- con­diţiile legii,

© a unor fonduri fixe, aprobate pentru casare Licitaţia va avea loc la data de 5 septembrie

1991, ora 9, la sediul societăţii comerciale. .Lista cuprinzînd fondurile fixe se află afişată la

sediul S.C. , •Rejaţii suplimentare se pot obţine zilnic, intre

orele 10-12, la serviciul Mecano-Energetic, telefon interior 191 şi 286. . ,

. Licitanţii vor depune 10 la sută din valoarea bu­nului supus spre licitaţie. (1297)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NAPOGRAF" S.R.L.CLUJ-NAPOCA <

organ^eaza cursuri intensive de• STENODACTILOGRAFIE şi SECRETARIAT, pen­

tru absolvente de liceu.Relaţii suplimentare: zilnic la telefonul 11-11-40,

între orele 16-21. (1299)

SOCIETATEA COMERCIALĂ ;,VITADULCI“ S.A.

închiriază, la tarife convenabile:©- MIJLOACE DE TRANSPORT AUTO, tip auto-

izoterma TV, cu capacitate de 0,9 tone ;Informaţii: telefon 11-72-75, int. 27. (1301) -

SOCIETATEA COMERCIALA A.C.I. CLUJ S.A.- y

Strada Aurel Vlaicu nr. 180, telefon 14-71-88 ,’l v angajează imediat:

© ZIDARI, DULGHERI şi INSTALATORI, cu posi­bilitate de a lucra in străinătate. (1302)

S.C. - T.C.I. - C.G. - S.A. CLUJ-NAPOCA SECŢIA MECANIZARE

Calea Baciului nr. 2—4 vinde:

© UTILAJE DE CONSTRUCŢII CASATE (transfor: matcri sudură,, maşini de găurit monofazice, poli- zoare electrice, convertizari frecvenţă, presă excen­trică, maşinăde îndoit ţevi, maşini de roluit tablă, etc.) '

• ÎNCĂLZITOARE APA 85 litri

© TEODOLITE © PIESE DE SCHIIMB pentru locomotivă L.D.H.

700,-'-execută:

© REPARAT» AUTO DIESEL - orice marcă • REPARAŢI AUTO DACIA 1300 • CONFECŢII METALICE : - v• BGBINĂR1 MOTOARE ELECTRICE© REPARAŢII UTILAJE CONSTRUCŢII (pompe

centrifuge, submersibile)PRETURI NEGOCIABILEIInformaţii: telefoanele 18-44-65 şi 18-58-66. '. . ' •. '0303)

SECŢIA DE MEDITAŢII A COOPERATIVEI FOTO OPTICA CLUJ-NAPOCA

organizează permanent cursuri de meditaţii la ur­mătoarele materii:

• DESEN TEHNIC• DACTILOGRAFIE - SECRETARIAT• CROITORIEInformaţii: la sediul secţiei „Meditaţii", str. luliu

Maniu nr. 7, telefon 11-29-70, intre orele 7-15.(1298)

S.C. „ATLAS" S.A. CLUJ (fostă I.R.A.)

organizează concurs pentru ocuparea posturilor de:© ŞEF OFICIU CALCUL şi 5 VOPSITORI AUTOCondiţii de încadrare conform Legii 30/1990, cu

perioadă de încercare de 6 luni.Data concursului se va stabili ulterior.

Relaţii suplimentare la biroul personal, telefon 14-27-88, interior 120. (1294)

MINIŞCOALA DE LiMBA ENGLEZA PENTRU ADULŢI

str. Republicii nr. 7.Informaţii şi înscrieri: Ia telefon 16-51-53, intre

orele 21-22. (10858)

SE POATE CUMPĂRA ş f~ C O M A N D ^ ^MARFA IMPORT, pe str. Napoca nr. 1, la CASA DE COMENZI, unde doamna Ibi Mojdovcm aşteap­tă cu drag vechea clientelă de la „Comturist". '

: .V,,. . (9972)

S.C. IMP.-EXP. „PROMPT* S.R.L.

; vinde urgent:

' © casă solidă, 4 camere, bucătărie, baie, anexe şi grădină, aproximativ 1000 mp, cartier Gheor­gheni, str. Venus nr. 10.

Informoţii: la telefon 95/12-48-97, intre orele 8-16 şi se poate vizita Ia adresa de mai sus intre orele 16-20. (9973)

S.C. IMP.-EXP, „PROMPT" S.R.L. V

închiriază: • • x• autoutilitare pentru transport marfă, capaci­

tate 1,5 tone, in următoarele condiţii: 15 lei/km; 50 Iei/oră. . '

Informaţii: la telefon 12-48-97. (9973/A) 'i

S.C. IMP.-EXP. ,,PROMPT8 S.R.L.

angojează în condiţii avantajoase:A TINICHIGIU autorizat pentru reparaţii autoInformaţii: telefon 12-48-97 sau la sediul firmei,

loco, str. Castanilor nr. 3, ap. 11. (9973/B) \

AGENŢIA „DINIS"

organizează:© excursii cu autocarul în Cipru (8 zile) ş ila Is-

tanbul (4 zile).Informaţii: Ja telefon 16-39-71. (9970)

FIRMA „HEXAGON"

angajează: -• sezonieri pentru lucrări la înălţime, ~ Relaţii: joi între orele 9—12, la sediul firmei, din

str. Pietroasa nr. 15. (9267)

„MACCROS* S.R.L

transportă, in condiţii avantajoase, roarfâ pină Ia8 tone.

Telefon: 17-15-69; 15 05-67; 13-09-11. (9268)

FIRMĂ PARTICULARA

angajeazăI © absolvente liceu industrie uşoară şi croitores#* informaţii; str. Timişului 15. (9978)

fcV&VARUL DE GLUJ -PAGINA g

- mica-PUBLICITATE

a n iv e r s a r i

• Multă sănătate, viaţă lungă fi-Icricirc, dorim dragilor noştri

părinţi LUCIA şi VIOREL TURDEAN, din Cara, Luci. Lia şi Dimi. (11025)

ViXZAKI-CUMPABARI-• Vînd Volkswagen LT — mi­

crob us Disel pentru transport persoane — marfă — bufet sau schimb cu teren, casă, aparta­ment. Telefon 11-62-60. (10215)' -

• Vind Ford tranzit — bus pentru transport persoane sau marfă sau schimb cu apartament,

; casă, teren. Teîefon 11-12-29. (10215-A)

• Vînd înscriere la maşină, din februarie 1989.. Caut timplar pentru recondiţionat mobilă ve-,

. chei Informaţii:• telefon 14-25-15.• Vînd Oltcit nou (5000 km.V

365.000 lei şi Golf. Discl din 1985, (26.000 km,).. Telefon ,14-94-09. (10221)

• Vltid motor Diesel şi piese din maşină- Mercedes' ZOO D, dez­membrată. Informaţii: la- telefon 16:C3-96 sau 996/5-04-97. (10909)

• Vînd piese Skoda,' Telefon13-07-05. (10912) / v

• Vînd autoturism Skoda 120 L, an de fabricaţie 1981, Str. Baritiu nr. 24, telefon 11-46-49. (10903).

• Vind Oltcit Glub .11 RM 3989 .(12.500 km). Telefon:

■ 17-21 54, după ora 16. (10724-A)• • Vind CEC Oltcit 1988. Reia- ;' ţii: la telefon 952/5-18-29, după ora 16.. (10724)

• Vînd 2 cauciucuri “noi pen- ' tru Lada (165/70/R13). Cumpăr3, cauciucuri noi 155/13. Telefon16-14-96. (10867) .

• Vînd: semiremorcă auto, e- maur, bicicletă Alfira RFG, se- . '«licursă rusească. Telefon':14-69-22, orele 17—19. (10910)... • Vind electromotor 1,3 kw şi compresor 'tractor. Telefon:18-51-80. (10807) ;

• Vînd motocicletă „Simson" 250 cmc, stare foarte bună. Re­la ţii!, Comuna Floreş ti, str. A- vram Iancu nr. 16, Cluj. (10995);

• Vind „Lăstun'1. Telefon:17-15-08. (11013) -

• Vînd maşină de îngheţată, localitatea Baliş, telefon 164 A, sîmbătă şi- duminica, între orele10—20. (11020) ." : " - ' -

• De vînzare un apartament cu 3 camere şi' telefon în cartie~ rul Grigorescu, pe forinţi sau, valută. Informaţii: telefon

15-07-40, de la orele 16. (10999)• Vind apartament cu două ca­

mere. Mănăştur, telefon 17-82-76. ,• Vînd garsonieră confort' I,~

cartier Mănăştur, în zona com­plexului „Union". Telefon: •16-47-92. (10931) . ,

• Vînd casă singur în curte, ^suprafaţa 390 mp. Orele. 9—17,str. Karl Marx nr. 75. (10Ş57)

• Vînd mobilă modernă şi _ antică, obiecte. Cumpăr căruriormarfă. Telefon 11-32-52. (10548)

• Vînd urgent şi avantajos mobilă. Str.* Tăşnad nr. .25, ap. 3î, după ora 15. (10852)

• Vînd TV color. După ora 16, telefon 16-40-93. (10806-A)

• Vînd: televizor „Philips*, frigider, congelator, ladă frigo­rifică şi Volkswagen-bus. Tele­fon 11-91-J5. (10814)

• Vînd televizor alb-negru. Telefon 16-58-18, orele 12—20. (10869)

•Vindem: televizoare color, video recordere, magnetoscoa- pe. Cumpărăm valută. Telefon:13-29-05. (8963-S)

• Vînd cărucior combinat. Te­lefon 10-49-79. (10928)

• Vînd, avantajos, vin canti­tăţi mari. Telefon 12-15-94, după ora 16 .(10993)

• Vînd, blănuri nutrie. Te­lefon 13-90-72, între orele 17-22. (10226)

• Vînd fin. Informaţii: telefon17-19-04, <S!uJ. (10878)

• Vînd haină nutrie nouă, ma- ron închis, nr. 46—50. Telefon: 953/1-11-60. (10212)

• Vînd aur dentar 22 8. Te­lefon 13-30-44. (10818)

• Vînd urgent chitară electri­că, îri stare foarte bună. Tele­fon 18-15-45. (10839) .' • Vînd 700 mp gradină în Tăietura Turcului. Informaţii: după masa, telefon 11-44-65.. (10907) . - •

• Vînd teren construcţie 2000 mp în Gluj, str, V. Cirlova. Te­lefon 14-37-15, după ora 15. (11006)

• Vînd teren pentru construc­ţie cabane, în zona Someşul Re­ce. Informaţii-: telefon , 16-68-00. ' (10996)

• Vînd Rostov, preţ 15.000 lei. Telefon 13-81-55. (10922)

• Vînd, convenabil, faianţă bleu stropit discret cu alb şi 2 vase WC. Telefon 14-81-17, orele16—20. (10809),. • Vînd aspirator nou. Telefon17-21-45. (10874)

• Vînd , covoare persane vişi­nii. Telefon 13-44-59. (10217)

• Cumpăr: boiler .din aramă sau inox,-maşină de tocat carne nr. 32. Telefon 15-17-58, după ora 20. (10868)

• Cumpăr Dacia 1310, vechi­me maximum 6 ani, stare bună.Telefon 12-02-20. (10383)

• Cumpăr casă de.bani de la particular sau CAP în "lichidare. Telefon 11-62-60. (10215-B) v: • Cumpăr electrocompreşor cu

motor monofazic. Teiefon:17-52-31, orele 12—38. (10906);

• Gumpăr urgent valută: mărci, forinţi, şilingi. Vînd TV color Orion Sport. , Telefon 13-09-89. (11000)

• Gumpăr, la preţ avantajos, forinţi si valută. Telefon:13-73-47. (10835) ' -

• Vînd pui vii, circa 1 kg. Str. Valea Seacă nr. 1, familia Creţu. (11028)

• Vînd. ciment'. Telefon 14-66-34. (11033) - ’

• Vînd urgent Dacia 1300, sta­re bună, pe lei sau, valută.- Zil­nic între orele 16—20, adresa:Str .Mănăştur nr. 107, boc G 7, etaj VI, ap. 29. (11037) .

• Cumpăr valută şi şilingi. Telefon 12-35-11. (11038)

• Vînd scoarţă oltenească ve­che, nefolosită, lînă pură dimen­siune -3X2 m. Telefon 14-86-64 orele 9—12. (10879)• Vind Citroen Pallas 2500 Diesel,

din, 1981 si Audi 100 cu motor de 1600 cmc. Telefon 12-34-87.' (19024) , ;T.

• Vind VW .Passat model „82“. Telefon 15-91-98. (10923)

• Vînd Microbuz Ford Tran­zit. : Telefon 17-21-66. (10921)

• Vînd lemne pentru construc­ţie. Zilnic între 9—20, telefon!18-78-82, str. Ţebei 10., (10207)

• Vînd barcă pneumatică deo persoană. Telefon 17-50-12. (10837) - "

• Vînd linoleum nou, pe su­port textil. Telefon 15-69-03. (10067)

• Vînd bicicletă. „Pegas" trei sferturi. Telefon 11-94-54.

. (10196) . .• Vînd bicicletă „Pegas" (fe­

mei). Telefon 11-91-90. (10768)• Vînd: cărucior sport, landou,

pătuţ cu-sertare tricicletă. Te­lefon 12-02-20 seara. (10843)

• De vînzare un geam 153X106 cm. Cluj, str. Giordano Bruno 58. (10800)

• Dorim să cumpărăm o casă mare cu grădină în Cluj. Tele­fon 16-81-83. (10834-A )

• Vînd CEG Dacia, februarie 1989 (Oltcit — ridicabil). Preţ convenabil. Telefon ' 12-78-08, după ora 16. (10819)

• Vind congelator nou. Tele­fon 16-43-62, orele 8—10 şi 14—16.

• Cumpăr maşini de cusut pentru piese. Telefon 16-15-01. (10590-A)

• Cumpăr medicamentele: Tre- marit şi Beres Csepp plus. Te­lefon 12-30-93. (100) ;

• Vînd congelator, frigider, noi. Telefon 14-88-22, , după ora 16. (10823)

• Gumpăr, la preţ avantajos, forinţi şl valută. Telefon: 13-73-47. (10835)

• De vînzare casă cu grădi­nă mare. Telefon 13-29-85.(10816) ■ \ ,

. •■ Vînd maşină nouă de trico­tat marca „Singer", dublu ja- cart. Telefon 16-34-20. (10817)

Q Vînd: tuburi cinescopice, cu . garanţie 1 an, lămpi TV, sel6c- j toare de canale şi alte-, piese j de schimb pentru TV cu lămpi, j Manea Ionel, str. Juplter nr. 7, î ap. 14, cartierul Zorilor, staţia I I.E.I.A. (10898)

• Vînd aparat de mărit „Kro- kus“ universal. Telefon 17-87-91, între orele 19—21. (10896) .

• Vînd frigider nou, 40 litri, în garanţie. Telefon 18-65-94.

v (10984) ; ,• Vînd 3 . camere, confort I,

str. Negoiu, lei sau valută. Te­lefon 14-17-83, orele 16—20.(1)5826)

• Vînd televizor ălb-negru. Telefon 11-59-28. (10824)

• Vînţl servici cafea şi ceai argint, plus tavă. Telefon: 18-52-08. (10876)

• Vînd: microbus Diesel 'Mer- . cedes; separat motor Mercedes Diesel: xerox şi maşină elec­trică de scris, Nissan Diesel. In­formaţii: Bistriţa, telefon. 990/ . 'I-19-14. (10914)

• Vînd''televizor Diamant alb- ' negru, număr înscriere ŢV. color, Dacia 1310 cu caroserie tampo- ' nată Telefon 11-72-51 orele-8-15.(10947) , .:, . .,

CERERI SI OFERTE DE SERVICIU

• , Tînăr serios,■■ 22 arii,, cunos- .' cător limba germană şi engleză, îmi ofer serviciile unui particu­lar. Telefon 14-54-00. (10211) /

• Tineri căsătoriţi, : îngrijim bătrîni contra rămînerii în spa­ţiu. Relaţii: telefon 18-91-18, marţi, joi, sîmbătă, între orele17—19. (10224) . .

•\ Angajez femeie îngrijire co-. pil. Mărăşti, telefoane 14-10-48; 14-18-46, după ora 18. (10373)

• Familie intelectuali, căutăm persoană ajutor menaj. TelefonII-55-17. (10994)

• .Asociaţia de locatari din B-dul Brâncuşi (fost Gheorgheni) nr. 155, 163-167, caută femeie de serviciu. Preferăm femeie din zona respectivă. (10780)

• 'Familie intelectuali, cătităm femeie îngrijire copil. Telefon 11-53-76. (10486); • Inginer- serios, 30 ani, fost ,

lăcătuş, caUt de lucru după ora 16, sîmbătă, duminica. 1 Varian­te. CP 13-929 Cluj. (10863) ,

• Căutăm persoană serioasă pentru îngrijire copil 2 ani. Te­lefon 16-84-92 sau 11-15-93. ' (10866) '

• Căutăm femeie pentru îngri­jirea unei bolnave. Telefon18-49-40." (10871)- -, :

• Gaut foarte bun cunoscător germană, engleză, angajat per­manent traducător pentru parte--- ner de afaceri străine. Telefon: . 13-90-61: (10920)

DIVERSE

• Inginer, m e d it e z 'matematică absolvenţilor el. a. Vll-a pentru examen treapta I-a. Telefon:17-20-71. (11019) ; •«

• Sincere mulţumiri conf. dr. Miu Nicolae, de la Clinica Pe­diatrie II, dr. Coman '■ Ioan şi dr. Comşuiea Sorin, de la Glinica urologie pentru profesionalismul şi dăruirea cu care s-au ocupat de fetiţa noastră ZOE OLARU. Părinţii. (10889)

• Fetelor! Mii de bărbaţi din Scandinavia (Suedia) aş­teaptă să corespondeze eu voi în vederea prictenieî-căsăto- rici. Trimiteţi o fotografie şi scrieţi cîtcva rînduri despre voi în româneşte sau îri orice altă limbă, adresa exactă şi în cc limbă să vă scriem. Re­velionul 1992 îl veţi putea pctrccc cu partenerul din Sue­dia. DREAM FRIEND — Box 636-411 17 — AUNGSAS — SWEDEN (11011)

• Curs de înot pentru copil de 6—10 ani, bazin privat, apă înclăzită. Telefon ,18-34-95. (10050)_ • Execut hidrofczolaţii, zidă­

rie .tencuieli, scot igrasie, cu garanţie, Galea Dorobanţilor nr. 9, fam. Gliga. (P.C.)

• Un ultim omagiu la dure- . roasa despărţire do fratele,

cumnatul şl unchiul nostru PACURAB IOVIAN de 59 ani plecat -fulgerător: dintre noi.' Dumnezeu să-l ierte şi să-l odih­nească. Fraţii şi surorile cu fa­miliile lor.

• Condoleanţe naşului . nostru Păcurar l iv iu ,1a pierderea fra­telui drag. Fam. Bus.

« Cu adincă durere anunţăm Încetarea din viaţă după o lun­gă şl grea suferinţă a iubitului soţ, tată, bunic in virstă de

64 ani lt. maj. in rezervă SABAU ALEXANDRU. Inmormin- tarea va avea loc la ounitirul Mănăştur în ziua de 29 august 1991 ora 13. Familia îndurerată. (110Ş2)

« O rugăciune, o floare şi o lacrimă fierbinte pe mormintul dragului nostru soţ şi tată, bu­nic şi străbunic la împlinirea a doi ani de l a 1 deces GHEORGHE DlRJAN. Dumnezeu să-l odih­nească în pace. Familia. (10241)

. « C u adincă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpei

noastre mamă şi bunică . EUDOCHIA AŞCHILEAN din Vultureni. Înmormintarea va avea loc jo i 29 august 1991' ora 13 in Vultureni. îndureraţi cei zece copii cu fam iliile. (102G2)

• Sincere comloleanţe prietenei noastre I.enuţa I'ăcurar la dece­sul soţului drag IOVIAN.’ Livia şi Elvira. (11046)

a Ne despărţim cu mult regret de dragul nostru cumnat

KANTOR NICOLAE căruia îi vom păstra o veşnică amintire in su­fletele noastre. Albcrt, Ani şl Toni. (10911)

) Cu mult regret şi nemărgi­nită durere ne despărţim azi de dragul nostru cumnat KAXTOIi NICOLAE căruia ' î i vom păstrao neştearsă amintire, Tibi, soţia AniIco, copiii T ibi şi Aniko. (10945) - V

• Cu sentimente de profundă compasiune- participăm la dure­rea familiei ELENA PACURAB, Ia despărţirea de soţul drag. Familia Chicinaş Petru.

«■Cu aceeaşi durere anun­ţăm comemorarea unui an de la trecerca în nefiinţă a. bunului nostru soţ, tată, socru şi bunic IOAN ALBUŞ. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (10220)

• Cu ochii plini de lacrimi, adunăm amintirile intr-un pios omagiu ta împlinirea a 3 ani de la decesul iubitului nostru soţ, tatii, socrit şi bunic NICOLAE

FINTA. Odihneascâ-se în pace. Soţia şi copiii cu familiile. (10820)

« Dureroasă amintire acum cind se împlinesc 25 de ani de la moartea mamei noastre dragi

M ARIA RUS. Fie-1 ţărîna: uşoară. FUI Ioan şi Dănllă. (10227)

• A zi se implinesc doi ani de la trecerca dureroasă Sn nefiin­ţă a scumpului nostru, soţ şi tată VASILE CICEU. în veci ne- mîngilate: soţia Nuţica, fiicele Alina şt Anca. (11039)

• Sintem alături de .fam. Pă­curar în marc» durere prlcinuMă de moartea fulgerătoare a Iui IOVIAN PĂCURAR. Sinccre con- dolcnţe. Marlka, Ius, fam. Nls- tor şl Kls. (10992)

• Sintem lt. colonei 11a ia in cinultă de dintre cel Familia lt. (10987)'

alături (te domnul Ioan Băraj ş i faml- marea încercare prl- dispralţla prematuri

v ii a-, soţiei dragi, col. Gheorghe AriJ.

» Sincere condoleanţe bunului nostru vecin, , general Dorin GlieorgMu, ln ■ marea sa ■ durere pricinuită de pierderea prema- tură a soţiei sale dragi. MARIA. Ne vom reaminti mereu de chi­pul ,e l blind. Locatarii bloculid Borscc 5. (10929)

# Sincere condoleanţe şi întrea­ga noastră compasiune cumetre! Lcnuţa la moartea soţului drag, V IANU PĂCURAR. Cumnata Au- riţa şi fam. Mureţan. (10222)

# Cu sentimente de aleasă compasiune şl sincere condole­anţe ne alăturăm naşei noastre dragi Lenuţa in ■ marea' durere pricinuită de moartea fulgeră­toare a celui m ai bun şl do o- menie naş VIANU PACL’BAR. Fam. Dăncuţa. (10222-A)

e Sintem -alătuvM de doamna Avram şl fiu l ei în marca du­rere pricinuită de dispariţia ful­gerătoare a soţului şl tatălui drag. Vecinii de scară. (11007)

• Sintem alături de , colegul nostru navigator G. Cojo’cnean în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. condolean­ţe fam iliei îndoliate. Personalul de trafic aerian de la Aeropor­tul Cluj. (11009) ' '

a Sincere condoleanţe şi in- treaga noastră compasiune yerf- şoarei Lenuţa la pierderea .so­ţului drag. Fam. Ioan Marcu. (11014) , ' ; '

► Sintem alături de verişoara, noastră în aceste clipe grele pri­cinuite de moartea soţului /drag IO VIAN PACURAB. Fam. Gavri- lă Marcu. (11011-A ) , . ş

l Ne alăturăm familiei în ma­rca durere pricinuită de moar­

tea naşului nostru ÎO VIAN PACURAR. Fam. Traian Rus. (UOU-B) ' .

• Ne despărţim cu durere de bunul nostru naş IOVIAN

PACURAR 1 şi. sintem alături de familia îndurerată. Fam. ionică Bucur. (11014-C)

0 Cu inimile îndurerate aducem un ultim omagiu iubîfului nos­tru naş IO VIAN PACURAB. Sin­cere coţidoleaiiţe familiei. Fain- rintea. (11014-D)

• Sîntem alături de familia colegului nostru Sorin Anghel în marea durere pricinuită de tra­gica moarte a . mamei şale. Co­lectivul de aparatură analitici din cadru! Universităţii Cluj.' (11018)

Un ultim omagiu locatarului G ALL CAROL iar familiei în­doliate sincere, condoleanţe, A - sociaţia de locatari Petuniei 1.(11021)

• Sintem alături de colegii noştri V iorica şi Livtu Vaîda in marea durere pricinuită de pier­derea mamei dragî. Colectivul AC I Cluj-SA. (11026)

_i Sintem alături' de colegul nostru domnul Dorel Ielcio In marea durere pricinuită de tre­cerea in nefiinţă a tatălui său drag. Transmitem famiUei sin­cere condoleanţe. Colectivul ex­ploatare a secţiei tramvaie din cadrul R.A.T.U.C. Cluj. (11041)

« Azi, 28 august, se îm'piinesc doi ani de cînd moartea nemiloasă l-a smuls dintre noi pe cel mai iubit

tată, soţ, fiu, frate şi cumnat TEODOR NACIU.. Famliia Îndurera­tă. (10714)

• Regretăm 'dispariţia fulgerătoa­re din viaţă a celui care o fost vecinul nostru- IOVIAN PĂCURAR. Sincere condoleanţe familiei îndure­rate. Vecinii. (10904)

• Exprimăm, din ^dineul Inimii, condoleanţe familiei la trecerea In eternitate a lui IOVIAN PACURAR. Prietenii de la Complexul „Sport*. (11013) ;,

COLEGIUL DE REDACŢIE

llie Câlian (redactor sef), Dan Rebreanu (re daelot toi adjuncf), Valet Chioreanu (redactor ;ef adjunct). Traian Bara (secretar general do rodacfie), ton Rus, Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11.10*32 (redactor şef); 11*75 07 (redactor şe! adjunct şî secretariatul de redac|ie); 11-74-18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec­ţia probleme social-economlce); 11-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11-73-04 (ad* ministraţia ciaruIuiK Mica publicitate te primeşte lilnic între orele 9-16, numai la adm?- nîstra]ie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbfita şl duminica închis. j

Ura)2S.G02