. ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ

AXUL II, NU. CI

DUMINICA

4 MARTIE 1990

4-PAGINI 50'BANI.

U n n o u m o flc lflc o rg a n iz are eu ropean ă?

.Statul, îiiglobînd pe toţi oamenii care vorbesc- aceeaşî 'lim bă (o performanţă aproape niciodată atinsă), s-a dezvoltat ca un ax al istoriei pornind din negurile abia întrezărite sau doar imaginate' ale. începuturilor şi continuînd pe lungimea segmentului său pînă în con-

. temporaneitate. N-au reuşit să destrame ideea şi în­truchiparea el în practică năvălirile popoarelor migra­toare, distrugătoare în goana cailor sălbatici dar sta­bilind pe suprafeţe imense conglomerate de etnii, nici, apoi, imperiile seculare ale, romanilor, arabilor, turci­lor, habsburgilor, ruşilor, instaurate ca pentru totdeaii- na. Popoarele mici, crezînd în simboluri moştenite de lâ strămoşi, crezînd, înainte de orice; în limba comună ca suprem însemn al fiinţelor umane, au rezistat pînă în pragul mileniului trei. Cînd, odată cu prăbuşirea comunismului in mai toate ţările în care unul dintre multele accidenta ale istoriei a instaurat pentru-cîteva zeci de ani dominafia absurdului asupra normalului; şe pune în faţa Europei, în care vrem să revenim, o problemă cu totul deosebită, aceea a creării unei aşa- numite case comune.; Idee nouă pentru o Europă con­siderată în întregimea: ei, care pare să' conteste supre­maţia statului ca singura formă de organizare ome; ncască. In orice caz, ea este de mult timp discutată în Occident, unde a depăşit stadiul întîlctirilor protoco­lare sau ale experţilor, şi se materializează în-,struc­turi socialo, economice, culturale, care pentru Europa de răsărit păreau în urmă nu cu mult timp aproape aberaţii. .... ' ..... ;

Dar în Est, său Ia niveîuî -întregii Europe, cum ar putea fi judecate iucritrile? în orice caz, nu atît de

■ 'simplu cum par a fi în perimetrul ţărilor din Vest. Pentru că problemele moştenite de-a lungul unei isto­rii zbuciumate, în care evenimentele n-au cunoscut un sens' unic în dezvoltarea lor — asemenea probleme au * alimentat şi alimentează neînţelegeri , între diferite populaţii ?i între diferite ţări. Cum va arăta noua or­ganizare a Europei cînd Sîr.t-âtH de multe ;prObîenieîe

care există între ţări vecine, între grupuri etnice care locuiesc pe aceleaşi teritorii? .Răspunsurile, foarte com­plicate, există totuşi. Le oferă, ca întotdeauna istoria. Să luăm de exemplu situaţia Franţei şi Germaniei. în ciuda unor idei generoase, care propagau înţelegerea între cale două ;târi, • in .războaiele purtate de armate­le lor au murit milioane de oameni, Ja r echilibrul de

• forţe: din Europa se bizuia pe cumpăna . care stabilea paritatea puterii militare a francezilor ■ şi germanilor. Această nu4-împiedică pe studenţii germani să stu­dieze la universităţile franceze, sau pe muncitorii •fran­cezi să luci’eze in întreprinderile din Germania. / Ba, chiar să se stabilească în ţările respective, ori în altele din Occidentul Europei. Relaţiile comerciale, culturale,

,1a nivel de state slnt astfel orientate îneît ideea unei. Casei comune europene este pe cale a se înfăptui. Noi,

: cei din.Răsărit, pulem înţelege, msi greu astfel de si­tuaţii.-Deoarece ne închipuim că- ele atentează la ce avem mai sfînt: ţara .şi limba, adică exact ceea ce ne-a. ajutat să- supravieţuim într-o istorie zbuciumată, E ’

.. adevăratj într-o -Europă de Est, izolată nu numai, de Occident, dar chiar între ţările „care alcătuiau eucta- va comunismului,- problemele sînt multe şi foarte greu de rezolvat. Cu timpul, însă va trebui să privim în alt mod-rel-a ţii ie- în tre oameni şi între ţări. Călătorind, eunoscînd limbi de. circulaţie .; universală pentru, a ne putea descurca în muzee, in biblioteci,:în fabricile din 'ţările, respective,-ta- mediile' sociale,-, vom înceta să. con­siderăm -limba maternă. ca -singurul: semn distinctiv al

• 'existenţei-noastre pe acest pămînt' Iar-deosebirile esen­ţiale care există (şi care s-ar putea-adinei "în următorii cîţiva,,ani) -intre structurile economice şi sociale ale ce­lor două părţi ale continentului se vor atenua în. timp. „

. Secolul- XX I, :în care .păşim mai repede decît ne frigă-. duie anii. va duce la-integrarea ţărilor continentului intr-im .sistem economic, social, cultural în care .omul,.. scăpat -din strînsoarea servitutilor- de -tot felul, să aibă şansa fericirii - spre care tinde dintotdeauna. Chiar da-. că, în perspectiva unificării celor două. Germanii — . eveniment nedoriV de mulţi est-germani — politicieni. francezi spun că Franţa trebuie şă-şi menţină şl d.ez-,. volte o forţa nucleară care să descurajeze orice agresor, iar polonezii doresc să li şe asigure frontierele din vest. Lecţiile istoriei nu pot fi uşor uitate. Tocmai de .aceea, am păstrat semnul întrebării în titlul acestui articol.

• : ; Taler CJIIOREANU

CE „ IS T E J !" AU FOST ŞJ C ÎT S ÎN T DE „ IS T E T Δ ÎN CONTINUARE !Pe strada Bistriţei din

Dej la numerele 20, 22, 24, 26 şi 36 există un lac „artificial" şi cîţiva oa­meni „fericiţi* la culme. Culreea e că aceştia scriu tot felul de memorii la tot felul de foruri care de care mai competente şi asta nu de ieri sau alaltă­ieri,, ci de ani „buni;- de zile şi fără nici un re­zultat. Despre ce este vor­ba? De un canal betonat pentru scurgerea apelor de la staţia de „tratare" a

G.F.C.H. Dej şi Fabrica de făinuri furajere. Ca­

nalul a fost „gîndit“ te­

meinic: ridicat la 1—2 m

faţă de gospodăriile oa­menilor, în aşa fel îneît apa rezultată din ploi să; curgă direct în bătătura „fericiţilor*. Acest canal buclucaş necesită să fie curăţat (decolmatat) la

„GAZETA SOMEŞANA".. VA ADUCE LA ;..

■ ; CUNOŞTINŢA: - :

cel puţin 5 ani, dar nu s-a întîmplat asta da 11 ani şi apele., curat-rnur- dare deversează pesta

' maluri.îh anul 1976, „gospo­

darii" oraşului au efectuat o umplutură de un metru

pe latura vestică ă tere­nului la care ne referim, îransfomilnd astfel su-; prafaţa într-ua lac după plac, adică după gîndirea „înaintată*1 a fostelor au­torităţi".

Ce-i de făcut? —- se în- ‘ treabă cei care trăiesc . „fericiţi11 pe malul lacului. De'făcut s-ar putea face, dar nu ştim cînd şi ce „indicaţii14 se mai aş­teaptă. „Pescarii amatori" sînt invitaţi la un concurs pe tema: „Unde e „peş­tele" cel mai mare ?“ Des­pre 7 desfăşurarea concur­sului vă. vom ţine la cu­rent, stimaţi cititori.

Radu ZAGREAN

Fiecare partid caută , să-şi cîştige adepţi prin diferite metode. Programe atrăgătoare, apeluri, lo­zinci, vizionări de films îa sediu. Altele, in curs da

. formare, îşi anunţă inten­ţia din timp, solicitiftd a-

LA ORDINEA ZILEItenţia noilor membri cu vederi asemănătoare. Dar, iată, că de foarte mult timp se pregăteşte o nouă formaţiune politică. încă

__ ' *

P fO p l in # » * ® I

N o u a b a n c n o V â ;

A v a n t a j e »

. T f f m S ' i i a v o r f a c e « c o n o m i i- b â f’bâhV v o r inveaH ra p id battiî- b a n c n o t a v a •?» u * © r c o i w « r + î b » l a

din. timpul dictaturii şi-a făcut simţită prezenţa, ac- ceutuînd-0 în zilele noastre. Fără să facă tam-tam, fără să prezinte program, nici chiar membrii ei nu ştiu că fac parte din mişcare, îngrijorător este modul de a-şi alege adepţii.- într-o bună zl, marea majoritate a bărbaţilor vor fi membri.

Iar dacă se înscrie la tri­

bunal cu acte şi program

î« regulă, nici Frontul nu i-.Tr face faţă în viitoarele

alegeri (eventual, o oare­care opoziţie, ştiţi, fcnaeiie

— cu dl. Petre Roman), h u m e le noii organizaţii

ar putea fi: Partidul băr­

boşilor sau Frontul Bărbo­şilor, sau Mişcare . . . „în

fond nu contează denumi­

rea, noţiunea de partid fi­

ind perimată0..

Este însă o problemă: modul de recrutare a mem­brilor. Nu este cinstitl Să fie daţi în judecată! Dacă vor să fie bărboşi să fie... sănătoşi. Dar... să nu „boi­coteze1' aprovizionarea cu lame de bărbierit!

Ioan TEKKC

v  ÎNCEPUT V

DEMONTAREA

STATUI! LUI LENiN

DIN CAPITALĂ

Sîmbătă la amiază, din dispoziţia Primăriei Capi­talei, în prezenţa a cîtorva sute de cetăţeni şi a nu­meroşi ziarişti români şi străini, a început demon­tarea statuii lui Lenin din Piaţa Presei libere. După unele afirmaţii, statuia ar eîntări în jur de 7 tone şi a fost ridicată pe soclul de marmură roşie cu aproape 30 de ani în urmă, simbo- iizînd însăşi ideea de so­cialism şi comunism jpe pămîntul 'românesc.'

' (Rompres)

CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ : : ÎS1 ACTUALITATE!

Iată-ne la- Începutul unei noi campanii agricole. . 0 Campanie care so va deru­la, după mulţi ani de aş­teptare; sub semnul liberei iniţiative- a truditorilor o- fioarelor. De-acum reuşita in agricultură depinde în mod direct do modul . în ca­re va acţiona fiecare gos­podar în parte, dar şi de sprijinul pe care îl vor a- corda activităţii de pe ogoa­re -Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Primăria judeţului, Direc­ţia Generală pentru Agri­cultură şi Industrie Ali­mentară a judeţului 'pre­cum şi celelalte foruri cil responsabilităţi în buna a- provizionare. cu produse ,it.. gricole. In acest sens, Pri- maria.' judeţului a 'iniţiat vineri, 2 ma'rtfei o intîlnire de ' lucru ■ cu **onducâtoi-ii instituţiilor judeţene . din domeniul, agriculturii şi in­dustriei al imeritare, ariati- zîndu-se, , cu acest prilej, stadiul pregătirilor -pentru" actuala .campanie de pri­măvară. Am solicitat, peri-., ira cititorii ziarului nostru,

.cîteva precizări din partea conducerii D.G; A.I. A.

— După emiterea . regle­mentărilor pentru restruc- 1 urarea ■ agriculturii şi în­deosebi a decretelor 42 şt

'•13/1990,- agricultura coope­ratistă a trecut p r in 1 fră­mântări cu lotul deosebite. Care sînt noutăţile faţă dc situaţia existentă Ia înce­putul anului?

— Din cele 105 coopera­tive existente pînă -la în­ceputul acestui an, ca ur­inare a dezarondărilor pe sate, s-au constituit 211 co-. operative, di'n care 9 s-au desfiinţat, pămîntul şi a- nimalele fiind preluate de către cei în drept. Există încă un număr de 27 co­operative în care situaţia nu este pe deplin clarifi­cată. *

în urma' atribuirii de lo- . turi personale şi loturi iti folosinţă’ îndelungată, su­prafeţele cooperativelor a- gricole au scăzut eu peste

40 mii hectare.'Mari schim­bări se înregistrează. în ce

~ priveşte, structura culturi-' lor. Grîul ocupa suprafeţe mai mici decît în anul tre­cut cu poşte 12 mii hec­tare, orzul, de,'toamnă' cu aproape 1500 hectare, or-

' zoaica este planificată pen­tru a fi semănată pe o. su­prafaţă mai mică faţă de 1989 cu aproape 5000 hec­tare, iar la porumb supra­faţa cultivată va înregistra cel mai spectaculos regres: cu 23.520 hectare mai puţin comparativ cu anul trecut

•— Cu toate eă în toam­na trecută,: ca în flecare din ultimele toamne, s-a raportat (nu, .şe ptttea alt­fel!) încheierea arăturilor, nu mai 'rămas încă supra­feţe- nearate. Care este si­tuaţia la zi?. r— .Pină Ia 1. martie s-au recuperat,- ca urmare a vremii mai blînde din a- ceastă" iarnă, o parte din

' ,,restanţele'1.', rămase din .toamnă la arat,,. respectiv aproape 11,000 hectare.' Au, trai- rămas totuşi - aproxi­mativ 12.000 hectare nea­rate, pa care lucrarea se va executa în''15—20 zile. .

Ce ne puteţi spune despre starea de vegetaţie a calturilc-r de toamnă şi despre fertilizarea acestora eu; îngrăşăminte chimice?

— In urma acţiunilor- de. verificare a stării de vege­taţie s-a constatat că la orz răsărirea şi starea de vegetaţie sînt mai bune (fapt normal, ca urmare a iernii blînde), dar şi la grîu şi secară’ răsărirea şi den­sitatea sînt promiţătoare. Este important însă să se acţioneze prompt la ferti— tiîizSri. Deocamdată (pînă la '1 martie) s-a fertilizat doar 38 la sută din totalul suprafeţei planificate. Se fac eforturi pentru procu­rarea Întregului necesar de- îngrăşămiate (mai există un deficit de 2774 tone), ce va trebui să fie asigurat şl livrat ia timp.

Emil LUCA

H E P 0 K M 3 de lonConstantinescu

n ®B

n .

— Nu comunicat — s-o amestecat ea din nou in vorbă. Interviu că doar tu nu eşti fitecine!

— Imposibil a ţinut să clarifice lucru­rile scaraoschi. Ca ne crcdeţi aşa de llm- pifi ca să vă facem reclama pe gr atu? Altora ic-afi plătit bani grei pentru cîteo informaţie. Sc vorbeşte, în iad, cu nfi mers pină acolo incit a\l finanţat integral apari(ia unor publicaţii dacă înserau in pagini cite un articol elogios la adresa voastră.

— Pliitcsc şi acum, plătesc cil costă, nu mă tirguicsc deloc, — s-a explicat bil- bîttul dictator.

— Cu ce, domnule? Sau poate nu ai luat incă la cunoştinţă că ţi-au fost blo­caţi conlurilc? Şi apoi mai e cava. Nouă nu ne trebuie bani furafl. Dacă avem ne­voie, facem pe dracu tn şapte yi ne pro­curăm cinstit lovelele. Dar ca să nu mai pierdem vremea, fiindcă timpul înseamnă bani, luaţi voi coşul ăla cu cărbuni şi mergeţi şi prcgiUlti-i'ă bala, că doar n-o să intraţi jcgoşl tn iad.

— Te previn că eu nu sint om de ser­viciu. Şi nici tovarăşa. Ea este...

— Ştiu ce pretinde că este. Dar n-am ce vă face, am trecut şi noi la autogospo- dărire.

Neavînd încotro, cci. doi au apucai de coş, unul deoparte, celătaU da alta, fi cu mersul lor „graţios" s-au îndreptat ̂ spre baie. Mare le-a fost însă uimirea cind au «ârut că Tabineţii, precum şi cclelaltc părţi, nti erau confccţionale din aur, ba. chiar nici măcar aurite.

— Nu mă spăl. nn mă spăl — a înce­put să scîncească el. Prefer să renunţ lo igiena corporală, decit să intru într-o va­nă mizerabilă din tablă şi să pun mina pe o rozetă din plastic!

— Bine faci — l-a încurajat ea. Nici la. Tătărăi nu făceai baie ţi slavă domnului ai ajuns cca mai marc personalitate poli­tică a lumii.

Crezînd că pot face cc vor, cai doi s-au înşelat. Nici nu terminase de rostit ultima frază, cind uja s-a deschis violent Şţ tn baie a intrat un zdrahon cit toate zilele de mare. A întins mina şi fără a rosti vreun cuvînt a înccput să-şi mişte degetul arătător. Dascifrind mesajul, dictatorul l-a urmat fără a sc împotrivi.

A fost condus intr-o încăpere în care se afla un birou, două scaune aşc~alc de-o parte fi dc alta a acestuia, o veioză şi ut» aparat electronic dreptunghiular.

•— Ia loc — l s-a adresat zdrahonul, vc un ton poruncitor, arătindu-i' scaunul dtn. faţă. -I

ADEVARUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

O MJIATIVA STIINJIFICX.Nimeni nu contestă as­

tăzi faptul că demografia face mai inteligibilă isto­ria omenirii in devenirea ei generală. Expansiunea teritorială şi treptata mondializare a cercetării demografice a generat, pe lingă o amplă mişcare or­ganizatorică la toate ni­velele, ţi o diversificarea realităţilor şi surselor in­vestigate In acest con­text, un grup de cadre didactice ţi cercetători de la Universitatea din Cluj au pus bazele Seminaru­lui interdisciplinar de studiu al populaţiei. O- biectivele generale ale Se­minarului sint sesizabile din însăşi titulatura a- cestui organ de lucru/-şi anume: abordarea Intr-o manieră pluridisciplinară cu tehnici ţi concepţii ştiinţifice moderne a e- volutiei 'populaţiei ţării noastre • • din antichitate pînă In contemporaneita­te, valorificarea sub ra­port demoistoric a opere­lor ştiinţifice din trecut (istorice, statistice, socio­logice, medicale, geogra­fice, biologice etc.) şi pragmatizarea investigaţi­ilor cu caracter demogra­fic. Ca modalitate de lu­

cru, Seminarul îşi desfă­

şoară activitatea prin dez- ' bateri lunare In cadrul

cărora vor fi analizate problemele metodologice,

vor fi prezentate rezulta­

tele cercetărilor personale (sau colective) din dome­niile amintite. Anual, sub formă - de simpozioane, vor fi finalizate cercetă­rile din cursul anului şi se vor proiecta direcţiile de cercetare • viitoare. Membrii acestui Seminar pot deveni cadre didacti­ce din învăţămîntul uni

. versitar şi preuniversitar. cercetători, studenţi, toţi cei ale căror preocupări ştiinţifice vizează Intr-un fel sau altul reconstitu­irea istoriei globale din punctul de vedere al fac­torului populaţie. Primul Seminar se va desfăşura în data de 23 martie a.c., orele 13, Ia Catedra de so­ciologie a Universităţii din Cluj. Cu acest prilej, va avea Ioc o dezbatere metodologică cu privire la metodele şi tehnicile moderne de studiU • al populaţiei, precum şi pre­zentarea unei lucrări co­lective privind structura populaţiei Transilvaniei In prima jumătate a sec. al XlX-lea. Informaţiile necesare afilierii la semi­narul nostru pot fi ob­

ţinute la ' telefoanele:

1-61-01, interior 125

Catedra de Sociologie, prof. Ion Aluaş şi 1-83-43

— Institutul de Istorie şi

Arheologie, Ioan Bolovan.

Cercetător Ioan BOLOVAN

OPINII:

TRIBUNELE „ O F IC IA LE 'A existat o perioadă de

timp — poate un deceniu— cind; cu regrete şi strîn- gere de inimă, păşeam foarte rar pe un stadion sau tntr-o sală de sport, chiar la competiţii de mare interes. Şi aceasta, in primul rînd pentru că nu puteam fi de acord cu a- titudinea unor spectatori, imi era jenă să fiu marto­rul unor manifestări total nesportive, să aud expresii triviale, limbajul obscen rostit fără perdea, repet de către o mică parte din o- . cupanţii tribunelor, unii din ei fiind şi intr-o avan­sată stare de ebiertate. Şi tn al doilea tind nu pu­team suporta, nu puteam vedea, nu-mi puteam opri privirea asupra TRIBUNE­LOR „OFICIALE". Ambele aspecte par de ordin audi­tiv şi vizuali sint, tn fond, cu profunde valenţe etice. Despre primul voi vorbi cu alt prilej; in rtndurile. de faţă mă voi limita la cel de al doilea.' După cum se cunoaşte; toate tribunele marilor sta­dioane ale ţării, ca şi cele ale sălilor de sport de mart dimensiuni, beneficiau de aşa zisele tribune oficiale. Âm reuşit să pătrund o- dată într-una dintre aceste ermetice sanctuare, fireş­te intr-o zi cină nu era meci, (And stadionul era pustiu şi cind, cu mare greutate şi atunci, murito­rii puteau avea acces aco­lo. De fapt, aceste locuinţe privilegiate tn care se trăia . doar o oră-două pe săptă-

mtnă, erau adevărate a- partamente ultraconforta- bile, de un lux opulent, cu covoare de preţ, cu ta­blouri şi tapiţerii, cu pe­reţi de sticlă transparentă şi incasabilă, cu comode fotolii pluşate. Fiecare din acestea cu destinaţia sa, unul numai pentru „tova­răşul prim“, altul numai pentru „tovarăşul cutare", un al treilea doar pentru „tovarăşa X“. Şi fn aceste cazuri exista tendinţa de a se imita în mic, la scară redusă, practicile înaltei nomenclaturi de a-şi în­jgheba pretutindeni vizuini amenajate la cel mai tnalt nivel. Desigur că existail şi tncă există tncăperi anexe, săli de odihnă, bufete şi baruri unde înainte de joc, în pauze sau după, „tova­răşii* se retrăgeau la un drink (evident cu un nu­me in care se întilneau li­terele W, K şi Y) şi vor­bind despre cum mai joa­că băieţii, consumau şi ct- teva sandviciuri ş i1 vreo două superlonguri. Deci, aceleaşi persoane care se deplasau tn autoturisme negre cu număr mic (ale statului), care se lăfăiau în

*vile confortabile (ale sta­tului), care nu aveau pro­bleme cu alimentele, paşa­poartele sau televizioarcle tn culori, aceleaşi persoane erau scutite şi de plata bi­letelor la manifestările sportive. Ba mai mult, e- rau primite cu temenele şi cu „să trăiţi“ şi conduse in locurile de onoare ale TRIBUNEI „OFICIALE".

Cine erau aceşti „oficiali“ şi cu ce drept ocupau a- ceste locuri? In timp ce copiii, elevii, foşti sportivi de performanţă sau profe­sorii de educaţie fizică îşi cumpărau bilete de intra­re.

Situaţia era identică şi tn oraşul nostru, tn Cluj. Aici, ca şi in alte „ locali­tăţi, de altfel, zelul şi fan­tezia trepăduşilor, sau poa­te un ordin venit „de sus", a dus la crearea in cadrul tribunei oficiale, din Sala sporturilor, a unui spaţiu şi mai „oficial“ o „tribună o- ficială" a tribunei oficia­le . . . Deci, o stratificare

. in cadrul stratificării, un amestec de elitism neobră­zat şi de absurd care adu­ce a teatrul lui lonescu.. lată unul din motivele pentru care am frecventat mai rar atiţia ani stadioa­nele şi sălile de sport; din cauza acestor TRIBUNE „OFICIALE'' in care per­sonaje mult prea bine a- sortate tn haine de blană

sau din piele se lăfăiau tn fotolii comode. Personaje care nu aveau nimic, dar absolut nimic de-a face, cu fenomenul numit SPORT.

Fără îndoială că aceste „fotolii de orchestră“ ale sălilor şi stadioanelor vor fi ocupate de-acum încolo de cei care le merită. Foş­tii lor .senatori de drept“ sînt invitaţi la cozile de bilete; este şi acesta un bun remediu împotriva su- praponderabilităţil.

Şi mai cred că e uman, firesc, şi bine ca elevii, co­piii, foştii sportivi de per­formanţă şi mai ales ca­drele didactice care pre­dau educaţia fizică tn in- văţămintul de toate grade­le, să aibă liber acces la toate manifestările sporti­ve, de ori ce nivel. Am mai spus-o intr-un . ziar central acum clţiva ani şi acum o repet; tn ^Adevă­rul tn libertate* cred că acesta este UN DREPC NECESAR.

Dorin ALMAŞAN

ROMANIA - ELVEŢIA 24-16(12-8)

Aseară Ia Preşov, In Cehoslovacia, în cadrul grupei B a Campionatului mondial de handabal masculin, echi­pa României a întîlnit puternica formaţie a .Elveţiei, care îşi juca ultima şansă de calificare.

După un joc deosebit de disputat, eu faze rapide şi spectaculoase la ambele porţi, echipa României a cişti- gat partida cu scorul de 24-16 (12-8), terminînd pe primul '

loc în grupă şi intrînd neînvinşi in grupa semifinală.

Luni seara echipa României va întîlni echipa cîşti­gătoare din meciul Franţa — Algeria. : . \

Dreptul la replîcâ: I N D I G N A R E

'Am citit cu stupoare scrisoarea deschi­să adresată de. un grup anonim d-lui ing._ Nicolae Pescar, preşedintele Cooperativei „Metalurgia'* Cluj, In ziarul „Adevărul în libertate*1 din 23 februarie 1990. Trecem peste gravele acuze care i se aduc acestuia (Intrucît ele vor fi obiectul Unei acţiuni personale în justiţie) şi ne manifestai»

. profunda indignare faţă de acest aşa-zis .grup de oameni ai muncii din coopera­tivă", care sub haina otrăvită a anonima­

tului, împroaşcă, cu noroi întregul colec­tiv de muncă al cooperativei, II împingă

la dezbinare şi defăimare.; Ţinem să le amintim acestor clopotari anonimi, care se tem să-şi arate chipul la lumina dreptăţii, democraţiei şi a libertă­ţii, că sub îndrumarea d-lui ing. Nicolae Pescar, chiar in condiţiile grele ale ve­chiului regim, colecthul nostru de mun­că a fost ani de-a rîndul fruntaş pe judeţ ţi pe ţară. Şi, ca urmare, nu numai că nu

I-am • acceptat demisia d-lui ing. Nicolae. Pescar, ci, în cadrul alegerilor care au a- vut loc în 23 februarie 1990 (şi nu în 24 februarie 1990, cum căutau să manipuleze în articol anonimii), a fost reales în func­ţia de preşedinte, cu unanimitate de vo­turi.

Subliniem faptul că alegerile au avut loc conform normelor de reprezentare. Numărul participanţilor a fost mărit din iniţiativa lucrătorilor, surprinşi de conţi­nutul calomnios al scrisorii deschise apă­rută- chiar în dimineaţa zilei alegerilor.\ Cu acest prilej, indignaţi Ia culme, re­prezentanţii au hotărît prin vot ca giupul anonim (odată ce va fi dezvăluit) să fir obligat ‘ să se retragă din această coope­rativă.

Fodor ANDREI, preşedintele Consiliului social din

cooperativa «Metalurgia" Cluj şi 460 de semnatari

0 floare pentru totdeaunaRegizorul Marin D.Aurclian a terminat comedia Floa­

rea dc cactus de Pierre Barillet şi Pierre Gredy nu cu mult timp înainte de Revoluţie Considera că, împreună cu inimosul colectiv al Teatrului de Stat Turda, a făcut un spectacol bun. Publicul a subscris la această părere şi încă de la începutul anului turneele au debutat în trom­bă. Spumoasa comedie a fost văzută de mii de specta­tori şi aplauzele au confirmat părerea pozitivă a critici­lor. Acum turdenii păşesc pe scena Naţionalului clujean cu aceoaşi dragoste de teatru care i-a animat întotdeau­na. Pentru că ei sînt actori adevăraţi şi scindura scenei este mirajul vieţii .lor. In decorul lui Constantin Kussu, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, abil şi bogat în su-’ gestii, actorii: Stelian Stancu, Mariana Miiller, Narcisa Pescar, Gabriel Chirea, Vasile luşan, Andrei "Porfase, Ileana Portase, Eugenia Şerban, Ana Cojocnean, Sorin Oros executa o partitură artistică de zile mari. Oviuiu Cosac, regizorul tehnic, semnează, ca de obicei, tm aran­jament muzical plin de imaginaţie, ce rămîne în mintea spectatorului, la fel ca întreg ansamblul construcţiei pie­sei, ca o foaie dăruită pentru totdeauna. Spectacolul va avea loc luni, .î martie, ora 19. (D. S.)

FRONTUL SALVĂRII NAŢIONALE,

BIROUL DI-; COORDONARE C l.l'J

La biroul «le coordonare ( luj. v|r. Gln-orglie l)«j:i nr. 9, telefon 1.04.14, sc fac înscrieri in cadrul Fron­

tului Salvării Naţionale, /Unic intre orele <)—!!). Pre­

cizăm faptul ci Vîrj1;i minini.'i <[<■. înscriere esle dc16 ani.

STRĂZILENo a s t r e

In urma apelului nos­tru am primit propuneri de la cititorii: Vasile Gabor, Alina Ana Bol- ba, Răzvan Givulescu, Daina Nicolae, „Un grup de .cetăţeni", Pintea Va­sile, colectivul Pop Pe­tru, Cantor Valentin,

Ionel Sirbu, Petru Du-

mitreasa, Daniel Ardc-

leanu, Cornelia Pleşa, Teodor Rusu, Vasile

Batin, Aurelian Voicu — Dolj, G1iga, Marcela,D, M. Olteanu, • Petre

Catrinu. Nicolae Dra- bant şi mai mulţi alţii.

Vă mulţumim pentru propunerile făcute, care

cuprind foarte multe

denumiri şi aşteptam şi

alte opinii, l-l 15 martie

se vf/r concentra pro­punerile făcute şi vor

fi înaintate la Primă­ria oraşului jw’nini a fi

luate in considerare la

.schimbarea denumirilor.

APOI, DACĂ TREBE, TREBE!"t f

Orice s-ar spune, noi, - clujenii,- sîntem. eşantionul cel mai reprezentativ al ardelenilor; singurii care respectăm cu sfinţenie stră­bunul principiu: „Apoi, dacă trebe, trebe!“.

Se. plîng capitaliştii, adi­că cei din capitală, că nu au „aia“, că nu au „aialal- tă“. Noi nu ne-am-- plîns nici înainte de revoluţie şi nici acum, în libertate. Înainte de revoluţie nU ne-am plîns pentru că nu aveam cui (ce mult contea­ză un „cui“ la casa omu­lui1). Acum nu ne plîngem pentru că nu' încăpem * de

alţii. De fapt situaţia de azi se aseamănă puţin cu cea de ieri; ieri criteriul >le remarcare se baza pe .,pal­me", azi pe „coate“. Şi a-

poi, ne-am obişnuit să stăm cuminţi în „bănci'*,

spunîndu-ne resemnaţi; „A- poi, dacă trebe, trebe!**.

Ne hrănim mai mult spi­

ritual privind imaginii? de la televizor sau citind pre­

sa; că „tare fain arată şi tare mîndru vorbesc". Mai ales unii care îşi dau cu presupusul privind rezol­

varea problematicilor mul­tiple din ţară, după prin­cipiul: „să muncim ca in socialism, dar să primim salarii ca în capitalism".

Noi, clujenii, n-am prea cerut şi nu prea cerem. Am fost' (şi am rămas), poate, judeţul cel mai ui­tat de „zei“ şi „cei mai pu­ţin iubiţi dintre pămîn- teni“. .

In timpul revoluţiei s-a murit şi în Cluj şi în Tur­da. Ne plîngem şi azi eroii care şi-au jertfit tinereţea. Pentru ce? Pentru libe ra ­te’ In orice caz, nu pentru libertatea de a ne jigni u- nul pe altul, de a încerc^ să semănăm dezbinare şi discordie şi nici pentru a ne da recip;oc în cap. 7

Da! Au curs gloanţe şl sînge in judeţul, . nostru. Dar n-am fugit la televi­ziune să pretindem a fi declaraţi „oraş erou". Eroi au fost doar- cei ce au stro­pit cu sîngeie lor cald stră­zile oraşelor .noastre. Doar ei! Noi, noi cei ce sîntem în viaţă sîntem -mai puţin eroi. Eroi, eventual, pentru stoicismul cu care am răb­dat şi răbdăm, am aşteptat şi aşteptăm ca dreptatea şi adevărul, bunăstarea şi bucuria să apară şi pe u- liţa noastră.

Pînă atunci muncim şi aşteptăm, conform străbu­nului obicei ardelenesc: „Apoi, dacă trebe, trebe!“.

Ioan HERINEANU

M IC A P U B L IC IT A T E ... U M O R IS T IC Ă• Alcool, volan, pierdut direcţia de mers. Stop co­

pac margine şosea. Solicit tăierea copacului./ • Pierdut carnet de conducere auto după suflat'în fiolă verde. Declar fiola . . . nulă.

• Ofer tnărfuri „extra“, etichete noi din occidcnt, „recepţionate1* ca ajutoare. Bişniţar.

• Predau ore de logoree celor dornici să facă poli­tică. Succes sigur la şedinţele C.P.U.N.

• Ofer apartament 3 camere, dependinţe, confort sporit, plus soacră. Solicit mai mic. Fără soacră.

CUVINTE ÎNCRUCIŞATE:

R U S T I C ĂORIZONTAL: 1. Agricultură la domi­

ciliu • 2. Fata dimineţii — Veche măsu- iâ ;le capacitate • 3. Luerează-n podgorie• 4 Pe marginea girlei din sat — Capri­ciu • 5. Par la zăplaz — Vara pe uliţă!• o. Vîrf de casă! — Textilă — Cremă (mold.) • 7. Semănatul şî săpatul (sing.) — Rădăcină de pipirig! • 8. In vale! — Pămintui pe ... hirtic-! • 9 Culeg cerea­lele • 10; Fertilizatoare (vorbind de bălţi).

VERTICAL- 1. Hlid de lemn — Prinzul• 2 Plantă erbacee, denumită In popor „Muşcata dracului" — Recoltatul • 3. Meşteşugar rustic — Calciu • 4. Cîntec veclii, din popor — Oraş in Franţa • i>. In circă! — Materie primă pentru ciopli­torii fundaţiilor de case rustice • 6. Va­rietate de mazăre — întins • 7. Lopata ruptă! — Vestit orator roman • S. Con­struiesc care — Munţi în Marea Brltanie

i 9. Vestiţi zugravi ai satelctr — Repari » 10. Orchestră rustică — Pămîntul sfînt Cuvinte rare: RUIN, GAEN, SOA.

Zono TURDEANU

PAGINA 3 ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE

PUNCTE DE V.RESTRUCTURAREA ECONOMIEI

iE NAŢIONALE îp i e e B ? s e s ¥ î? ■=*

.. - /

Pină la Revoluţia din Decembrie 1989, la ordi­nea zilei se afla aşa-zisa proprietate socialistă, cu cele două forme, mai în- tîi de stat şi „cooperatis­tă*, iai apoi „a întregu­lui popor*1 ,şi „cooperatis­tă". In realitate, însă, sub masca acestor denumiri, proprietatea asupra celor mai numeroase şi impor­tante mijloace de produc­ţie a fost proprietatea u- nul stat pus pe căpătu­ială cu orice mijloace, îndeosebi extraeconomice. Acum, tot mai multe par­tide politice şi oameni încă fără de vreun partid vreau o limitare a pro­prietăţii de stat la anu­mite unităţi economice, ' unităţi care să-şi desfă­şoare activitatea după re- ' gulile economiei libere.

Asta e oare tot ce-şi doresc mai bun oamenii care urmează să lucreze în unităţiţe economice .a- i late în discuţie, adică să-l schimbe pe „ceauşes­cu — pcr“ cu un alt stă- pîn?.

In raport cu ceea ce-mi oferă spre luare la cu­noştinţă în acest sens is­toria scrisă şi evenimen­tele politice trăite în ul­tima vreme, eu mă îndo­iesc de un răspuns afir­mativ. De aceea, îmi per­mit a supune spre reflec­ţie cititorului dornic, de dialog o idee menită a îngrădi, pe cît. posibil, statul, ca şi pe orice par­tid politic, să constituie şi să impună celor mulţi tot felul de grupuri de presiune. Cei mulţi au nevoie de un stat care să fie al lor, şi nu invers.

'într-o formulare ex­trem de lapidară, ideea noastră este următoarea: orice mare unitate econo­mică aparţine celor care lucrează în ca şi prin ei întregului popor.

E departe de noi in­tenţia de a face din aceas­tă idee o simplă lozincă, fără acoperire.

Pentru ilustrare, luăm, într-o formă simplificată şi ipotetică, cazul, unei

200 u.b., subscrisă de lu­crătorii ei, şi a dobînzi- lor aferente acestei su­me, folosindu-se 20 la sută din beneficiile rea­lizate. Deci, abia, după a- ceastă amortizare va face- noua noastră Întreprin­dere vărsăminte în con­tul naţional de acumula­re, vărsăminte care odată şi odată vor compensa „creditul" acordat de stat în numele societăţii.

ALE CUI SA FIE MARILE UNITĂŢI EC0NOMICE?

noi întreprinderi pe care cineva (una sau mai multe persoane fizice sau/şi ju­ridice) ar vrea s-o . înfiin­ţeze, scop In care e ne­voie de 1.000 unităţi bă-

: neşti (fie ele mii'lei, zeci de mii lei etc.).

Cei care urmează să lu­creze în această întreprin­dere pot subscrie, dacă au de unde, pînâ la .concu­renţa sumei necesare. In completare se apelează la credite.

Să zicem că e nevoie de un credit de 800 unităţi băneşti (u.b.), iar pentru moment singurul creditor este statul, din fondul pe care acesta şi-l constituie prin aplicarea unui im­pozit de 20 la sută din beneficiul realizat de fie­care contribuabil ăl ţării la acumulare.

După intrarea* în func­ţiune, întreprinderea înce­pe amortizarea sumei de

Spre deosebire de o în­treprindere nouă, o între- ; prindere deja existentă ' este un caz particular al celor expuse mai sus, ceea ce face ca soluţia propusă de noi sâ fie ge­nerală şi -aplicabilă, după completare şi îmbunătă­ţire, de către factorii de decizie şi în orice mo-; ment.

I Pentru a mări interesul .

lucrătorilor în a munci

cît m ai' mult şi eficient, ' în oricare ar fi întreprin­

derea lor, preconizăm a-

cordarea de beneficii mai substanţiale pentru fie- ' care şi după o cotă care să reflecte dinamica ratei rentabilităţii; adică, acolo unde rata rentabilităţii este mai mare, şi cota de - participare la beneficii, să fie mai mare, şi invers potrivit unui raport dina­

inte şi de comun acord stabilit (chiar pe ramuri de activitate).

desigur, propunerea noastră poate şi pe alo­curi trebuie corelată şi cu alte măsuri concrete de politică economică, cum ar fi cele vizînd formarea preţurilor, impunerea ve­niturilor în vederea aco­peririi altor cheltuieli ge­nerale ale societăţii decît pentru acumulare şi do- bînzile. In acest din ur­mă caz, suma subscrisă pentru investiţii iniţiale sau/şi ulterioare în între­prinderea în care lucrezi să fie aducătoare de eîştig

• mai mare decît atunci cînd ea este depusă la C.EC.

Spaţiul care ne este re­zervat aici nu ne permite să insistăm acum şi asu­pra altor aspecte ale pro­blemei aflate în discuţie.

' De aceea, debeamdată ne oprim, conchizînd că ac­tualele mari întreprinderi şi alte asemenea unităţi economice trebuie să a- parţină celor care lucrea­ză în ele şi cit timp lu­crează în ele, iar prin cele deja arătate ele vor fi şi ale poporului, aşa cum vor fi chiar şi stabilimen­tele care vor lua fiinţă cu capital străin. Ca ata­re, pentru valorificarea in aceste condiţii a forţei de muncă disponibile, cu resurse naturale aduse din exterior şi cu unele (dina­inte stabilite) din interi­orul ţării, n-ar mai trebui să ne'fie aşa de frică de acest capital.

. Vasilq, MARIAN.t cercetător ştiinţific

D R f H a n C IIĂ ffN E S C• O primă ştire, iriai reconfortantă, pentru început:

cei însărcinaţi cu scoaterea din funcţiune a microfoane­lor au anihilat „sursele" de la revista „Steaua** şi „Ile- licon“ (fostă „Utunk").

• Asociaţia de locatari de pe Dragalina 2—10 reclamă faptul că facturile de plată gaz, pe luna ianuarie, sînt foarte mari: cîte 1500 de lei, în medie, pe familie. Pre­ţul gazului metan s-a redus, totuşi. La mine la bloc si­tuaţia este identică. Aşteptăm lămuriri de la I.R.D.G.N. Ori o fi luat ministerul alte hotărîri neasortate cu de­cretul în vigoare?

• De la locatarii din strada Pata, nr. 18 bloc P8, a- vem un' întreg dosar: moţiune cu semnături, proces-ver- bal de control, măsuri dispuse de Inspecţia pentru Con­strucţii Gluj. Problema poluării fonice (stabilită şi con­firmată) nu a fost încă rezolvată. Oamenii au dreptate, zgomotul este mult prea mare.

• La Bucureşti în G.P.U.N. a fost Gelu Voican, fost condamnat de drept comun. La Cluj, la municipiu, dom­nul Paul Calancan, economist la Combinatul Minier, du­pă cum ne relatează foştii colegii, şi ne confirmă actualii, a avut şi dînsul probleme de natură juridică. Mai pre­cis, a fost condamnat, pe vremea cit lucra la „Metalul Roşu", pentru luare de mită. a fost condamnat şi a executat o parte din pedeapsă, la Gherla. Desigur, G.P.13.N. nu are un serviciu specializat de cadre, nu poa­te fi acuzat de prea multă toleranţă. Gei ce şi-au desem­nat reprezentanţii în organele locale de conducere pu­teau să fie mai exigenţi, Insă, în selectarea valorilor.

• Untea Paraschiva din Slatina, Olt, roagă pe clujenii care pot de relaţii despre Haltrich Laura care avea două verişoare în Cluj să anunţe la adresa, strada Elena Doamna, bl.'6, sc. A , et. II, ap. 12, Slatina Olt, cod. 0500.

• Elena Unguruşan, str. Rapsodiei 9/11 ne scrie că sînt foarte multe persoane abonate la mai multe publi­caţii pe care le primesc „retro", cîte 4—8—11 ziare, oda­tă. Firesc, lectura ziarelor după cîteva zile devine plic­ticoasă. Ziarul, ca piinea, e bun cald. S-a interesat la Oficiul PT.T.R. care este cauza iar răspunsul a fost că „nu s-au înfiinţat posturi" Probabil că dacă cei de la Ministerul Muncii şi ministerul de profil ar vedea cozi­le imense de la forţele de muncă s-ar hotărî sâ acţioneze mai rapid pentru elaborarea unei legislaţii a muncii în raport de realitate (surplusul de forţă de muncă).

• Din învăţămîntul superior ne vin veşti că au rămas cadre didactice pe drumuri. Intr-un loc nu s-a acceptat nici ca cei „nepopulari" să lucreze in cercetare. Ne inte­resează tot mai mult libertatea şi tot mai puţin soarta oamenilor. La vremuri noi, metode noi. Numai câ cele de acum seamănă foarte mult cu unele folosite în urmă cu patru decenii. Lupta de clasă dusă după paravanul democratizării, cu ignorarea competenţei profesionale, nu ajută nimănui. Nici studenţilor care nu vor fi veşnic studenţi ci vor fi specialişti şi .nici noilor conduceri, ex­trem de conciliante.

• Rubrică realizată de M. SANGEORZAN

ATENŢIE PĂRINŢI! ATENŢIE COPII!In ziua de 2 februarie

1990, ora 11,49, Compania de pompieri Dej a fost a- hunţată de un incendiu la im apartament de pe str. Ecaterina Teodoroiu, bloc: L 14, sc. D, ap. 2, din mu­nicipiul Dej.

Cauza incendiului: jocul copiilor cu focul. Numita Bude Adriana, domiciliată la adresa sus menţionată, a plecat în oraş lăsînd în­chişi în casă doi copii m i­

nori, în vîrstă de 3 şi 4 ani, care, jucîndu-se cu chi­briturile, au aprins cana­peaua. Fumul şi flăcările i-au determinat pe cei doi copii să sară pe geam, sal- vîndu-şi astfel viaţa. No-? roc că apartamentul era la parterul blocului, altfel...

O statistică cutremură­toare a anului trecut arată că în primele 3 luni, din cauza incendiilor au murit 5 copii în judeţul Cluj.

Cine poate da relaţii■ In seara zilei de 1 martie 1990, in jurul firelor 19, pe Calea Floresti din cartierul Mănăştur, la extremitatea estică (spre municipiu) a podului Calvaria s-a comis un accident de circulaţie în urma căruia pietonul Dant.iu Gavril, de 43 ani, CTC-ist la întreprinderea „Armătura", a fost accidentat grav, viaţa acestuia fiindu-i şi actual­mente în pericol. După accident, pietonul a fost trans­portat de conducătorul unui autoturism Dacia 1300 pînă In apropierea Clinicii Chirurgicale I, unde l-a abando­nat pe trotuar. Cetăţenii de bună credinţă care pot da relaţii, în legătură cu acest accident (autoturismul Dacia 1300 avînd urme de accident în partea dreaptă faţă, ca­pota motor, masca motor şi bara de protecţie faţă) sînt rugaţi şă anunţe Poliţia municipiului Cluj, biroul circu­laţie, la telefon 1-21-21, int 467 sau 435.'

CURIOZITĂŢI

• Intr-un raport difuzat de „Comitetul pentru situaţie de criză în domeniul- populaţiei** din Washington se ara­tă că, dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente în do­meniul controlului natalităţii, populaţia Tcrrei, care este astăzi de 5,3 miliarde locuitori, peste 39 de ani se va du­bla, iar la sfîrşitul viitorului secol va ajunge la 27 mi­liarde „Această evoluţie catastrofală a evenimentelor poate fi preîntâmpinată** — apreciază vicepreşedinta or­ganizaţiei, Sharon Camp, Dispunem de resursele finan­ciare necesare şi de cunoştinţe pentru a soluţiona pro­blema incă în cursul vieţii copiilor noştri".

• Oamenii de ştiinţă de la Institutul de cercetări nu­cleari; din Kiev au identificat o capsulă de Gesiu-100 Încastrată într-un perete de beton al unei locuinţe din oraşul Novokramatorsk.

Ani de-a rîndul. locatarii din imobilul respectiv dece­dau aparent fără motiv. Supuse analizei de laborator, bu­căţile din pereţii acestei locuinţe s-au dovedit a fi „lă­caşul" unei capsule de Cesiu-100, căzută în betonul de la o iabrică de case.

Ziarul citat subliniază că adevăraţii vinovaţi pentru rooartea locatarilor sînt incompetenţa şi lipsa controlu­lu i In manipularea izotopilor radioactivi.

R U T I E R ĂNu mai e loc de cei, care,

cu voie sau fără încalcă regulile elementare de cir­culaţie. Faptele vorbesc de la sine. Pensionarul Ioan Lenard intră în intersecţia din Piaţa 14 Iulie fără să cedeze trecerea după cum era firesc. Autoturismul 2-Cj-3286 circulă regula­

mentar, nu se uită ce şi cum, şi boacăna-i gata. Două maşini avariate, un drum la chirurgie — din

• fericire fără urmări grave.Trecem mai departe pe

drumul Floreştiului: un bolid încărcat cu caolină gonea de parcă ar fi fost singur, în lume. Pe condu- ’ câtor îl cheamă Ioan Truţa şi nu-i mergea kilometra­jul. Echipajul Poliţiei s-a

. . . străduit destul să-l a- jungă! Constatarea: un + de 20 km'li.

Ce se mai întîmplă pe drum?. O maşină lovită bine, circula fără adeverinţă. Pe cine o fi accidentat? Dacă explicaţia cu „parapetul** se adevereşte, e bine. Nu e bine că umbla teleleu cu o maşină ce pare că a făcut războiul în Liban.

Şi încă una: de la A.P.S. la Agîrbici e cale lungă. Mai ales cînd maşina în­treprinderii e folosită pen­tru a aduce la Cluj o ade­verinţă. Probabil una de proastă purtare.

Noi spunem. Poliţia ia măsuri şi totuşi încălcările normelor rutiere se înmul­ţesc.

De ce oare?Radu VIDA

^ ' r# a f A Ic

l -m * - -â. ........ ...- , - j t â ;r: ,5

• Lambada automobilistică...• Cînd l-am oprit. . . a stat. Cînd mergea, însă, ziceai

că-i la Monte Carlo. Nu. NU la cazino, ci la raliu!

• Un subofiţer dc armată crcdc că se poate circula şl aşa. . .

Foto: Nicolac PETCU

• A.P.S.-ul a destinat accnstă maşină pentru a trans­porta morţi. Cu ca sc fac insă curse clandcstlne. Cin»credeţi? Cei vii, bineînţeles.

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 4

mica

4» Astăzi, cind buchetul vie­ţii {1 sc împl!nc:jlct cu încă un

trandafir, dragi CECILIA ICiA, bulgărele, nostru dc dra­goste şl lumină, iţi dorim ca n a t î să-ţl fl? plină de feri­cire şl noroc. ,,I,a muH! ani!". A l tăi Toma şl Lucian. (5161)• • „La mulţi ani” djn tot su­je tu l pentru cea mal bună şl m ai frumoasă mamă şl soţie din lume ANA AŞTILEAN, cu ocasla împlinirii vîrstei de «5 ani, urcară Marinei şl MI-. Jiaela (copii) şl Vasile (soţul). (5171) . '

• Un buchet de ghiocel şl cele mal sincere urări de să- nătato, fericire şl „La mulţi

• ani" mamei noastre n a s t a s ia ţ ib r e la -împltni-

. rea virstel de 51 ani. CopUl şl familiile. <4931)

♦ Cu ocazia împlinirii a 7î ani de viată, dorim scumpei noastre mame, soacre şl bu­nici MARIA POP multă sănă­tate. „La multl oni."V Fiii Emil, Doru, 0111(3 cu fam i­liile. (5352)

‘ 0 Dc vînzare apartament 3' camere confort I. Tot acolo •maşină do scris portabilă. Te­lefon ; C-61-08. (5641):•• 0 Pierdut cal roşu, în dala dc 1 martie 1950, ln zona So- me.şeniuiui. Găsitorului recom­pensă. Telefon 3-68-80. (3394)•" ♦ vind apartament 3 came­re. Relaţii telefon €-79-31, du­pă ora, 17. (5151) ' .

• Vind cu schimb de loeu- ' inţă, apartament central corn*pus din una cameră şi de­pendinţe şl S camere cu de­pendinţe. Informaţii telefon1-ES-T7, orele 10—12. (5091)

• Vlnd mobilă sufragerie. Telefon 6-15-24, după ora 18. (5076)

• ♦ Vind convertor Japoner.de 1,4 îlb, videorecorder Panaso­nic KV 633, video laser Phi­lips ou discuri video, toate la preţuri convenabile. Teleton4-93-23. (3092)

• Vînd video player ’ Sam­sung, sigilat. Teleron 3-74-89, ' (5150)

• Vind apartament 3 came­re în str. Moldoveanu nr. 3, fcloo K 16, ap. 3, lingă Big, e- vcntunl preluare rate. Infor­maţii str. Bralaş nr. 2 A, bloc M, N I, se. 4, ap. 39, zilnic în­tre orele 16—20, earticr Mă-- năştur. Nord. (305S) • '

, • Cumpăr orice tip de ma­şini de cusut penlru piese, Str. 33 Decembrie nr. 4, ap.S, telefon 8-13-01. (3036)

• Vînd vldeoton Hi-Fi, E- Jectronlca, ampliricator A 350 Hi-Fi,, orgă de lumini, duîan turn pentru aparatură elec­tronica. aparat proiecţie (as- pectomat) cu ecran, bec re­zervă şl cascte, aragaz cu cup­tor şi 2 ochiuri, loc parcare - Aliiac 9. Telefon 1-51-85, dupa masa. (3081)

• Vind Warlburg 311, plus motor pentru piese, preţ 6000 Ie!. Telefon 3-13-03. (3083)

• Vind un apartament de i camere, etaj I, cu parchet.' Telefon 6-18-97. (5065)

• Vind (schimb) apartament î camere,- confort, central cu apartament 3—4 camere ace­eaşi zonă. Telefon 0-16-03, du­pă ora 17. (1981)

• Vînd uUramodern Pana­sonic videorecorder sigilat cu telecomandă şi garaj ln cen­tru. Telefon 4-01-81, (4983)

• Vind CEC „Aro" pc ben­zină, posibilitate transformare pa motoriu». Telefon 4-12-85, (1378)

• Vind urgent .Lada 1200 S. 33.000 km, truiă popnlturl pen­tru 2, 3, 4, 5 mm. Telefon4-68-97. (5201)

• Vind apartament patru camere, eontort mărit, parter, parchet, zugrăvit. Telefon'3-27-36. (3510)

• Vînd apartament două ca­mere. raia . Teleron 3-03-80. (5100)

O1 Vind vilă 1 camere, de­pendinţe, central, str. Moţilor, t.n parter local penlru prăvă­lie. Eventual schimb locuinţă. Telefon 1 -07 - RO. (iloj)0 Ciir.'păr casă (aparta.nenl)

mare sau compusa din două 'apartamente. Telefon 3-37-?6 (13671

• Vind 3 camere, dependin­ţe, confort i, videorccordsr Sharp, preţ convcnabii. strada Mehedinţi nr. 03-67, bloc C 7

elaj !, ap. 19, scara I. (5170)0 v ind convertor Japonez

1,3 db, zilnic telefon 4-16-8S. <346-2)

• Cumpăr npartamenl douâ camera cu cedare contract sau preluare rate. Prefer car­tier Grigorcscu,. Pata. Teleton8-87-12 sau’ 8-78-18. (3175).

• Vind casă cu gradină în flaciu 247. Relaţii Baciu 84, te­lefon 3-57-14. (5489)

• Vind antenă parabolică completă. Teiefon 6-00-73. (5180) ,

0 Vind apartament 1 came­re. etaj I, Mănăştur. Telefon2-73-93. (5191)

• Vind maşini tricotat Ve- ritas 360, Diamant, Ideal şl televizor coior „Nordmende.’. Telefon 7-30-85. (5377)

• Vind Dacia neridicată. Telefon 1-43-39. (5369)

• Cumpăr apartament con­fort I cu 3 camere în Grigo­rcscu, Crud ini Mânăştur, Pa­ta, central cu sau fără , pre­luare de rate. Telefon 7-39-33, orele 18—22. (5383)

• Vind convertor Fu ba 0,idb, MZ 250 T3. Telefon 3-60-72, (5361) \0 Vind apartament moBîlat,

2 camere, bucătărie", în cartie­rul Gheorghenl. Informaţii zil­nic telefon 5-60-00, orele IS­IS. (5387).

• Vlnd drujbă. Telefon 3-53-14. (5384) .

• Schimb garsonieră con­fort I, proprietate' stat eu- lo­cuinţă 2 camere. Variante.- Te­lefon 4-63-80, după ora 17.. (5385) - ■. ..• Schimb garsonieră ICRAL,

confort I, etaj i t ,în Mânăştur cu 2—3 camere, I.C.R.A.L. Su ­portăm cheltuieli. Telefon7-27-56; 6-01-35. (3045)

• Schimb (vind) apartament frumos, două camere confort cu intrare separată, parchet, proprietate personală, cartie- ;

, rul Mănăştur cu trei camere, cartierul M ânăştur.. Plătesc diferenţa. Telefon 7-09-73, o- rtle 18. (4980/A) . _ "

• Schimb apartament ” ca­mere, decomandate, Grigores­cu, central (str. Haţeg)- cu preluări de rate, cu 2 came­re, zona Dragalina, Mamaia, Piaţa Mihai Viteazul. Telefon8-49-35, după ora 13. (5577)

♦ Student la medicină ge­nerală caut un-apartament cu2 camere mobilate în zona Zorilor, Haşdeu sau Jn cen-' tru. Căminul 9, camera 78, te­lefon 1-53-41. (3381)

, # Pierdut 2 rnînji 10 lun i; unul sur şî unul negru, în 27 februarie. 1990, sat - Vîlcelfe, . comuna Feleac nr. 75, fam ilia Berar Traian. - Găsitorului re­compensă. (5336)

• Vasile Popa pierdut dove- . zile 2093T şi 20939 cu 6 canti­tate de 447 kg porumb, d in 16 octombrie 1989. Le declar nule. (5093) _. •

• Blag Cornelia pierdut a u ­torizaţie de funcţionare zu­grav, seria A, nr. 41511 e li­berată de C.P. Aghireşu cu nr. 11/1971. O " declar nu lă. (3131)

• Dodea Itozalia pierdut boţ) porumb 47239, I.C. Huedin.II declar nul. (5057)

• Bodea Elisabeta pierdut bon porumb 47241, I.C. Ifuedin.Il deciar nul. (5058)

• Zonianţ Vasile pierdut carnet de membru cooperativa „Alianţa" seria 121,07270012. II declar nul. (3073)

• Pierdut guler, blană în 24 februarie, zona „Tăietura tur­cului1*, Grlgorescu, Găsitoru­lui recompensă. Telefon8-42-43. (50G6)

• l'op Vasile pierdut con- .tract închiriere l.C.R.A.L. II declar nul. (5072)

• Szakacs Susana pierdut, carnet ,,Alianţa", II declar nul. (5198)

« Lulz Ilarald pierdut, con­tract. dc- închiriere nr. 3012.33 eliberat G.I.G.C.L. Cluj. 11 de­clar'nul. (.3013)

• Pescuţ Mihail pierdut do­vada cu nr. . 21112 eliberată dc întreprinderea industrializarea cărnii Turda. Se declară nulă. (3130)• îîe.v.iivcs Afinia. domiciliată

ln localitatea Surduc nr. 21. judeţul Sălaj, pierdut autori- rajie dc funcţionaro nr. 51 clin18 aprilie 1937, 'cliberală de Consiliul pcspular al comunci Surduc, judeţul Sălaj. O de­clar nuia . (.ilCil)

• Pierdut sa:oş5 flş verde ronţlnintl ochelari In (c>c pie­

le. Eos anunţaţi telefon 3-46-61, (5385)

• Pierdut căţeluşă rasă vij- 15 maghiară- Găsitorului re­compensă substanţială. Tele­fon 1-18-70. (5358)

• Confecţionez din material plastic jaluzele, diferite cu­lori. Teleton 6-39-34. (3137)

• Profesoară limba română meditez orice nivel. Telefon3-03-26. (3077)

9 Profesor meditez romflnu- engieză. Prefer adm lterî._In- formaţil telefon 7-08-13, (49S6)

" • Inginer, caut partener (1) pentru m ică industrie. Adre­saţi-vâ la C.P. «03 Cluj. (4981)

• Institutul Central de- Cercetare, Frolectarc îh Cons­

trucţii — Filiala Cluj scoate la concurs posturi de cerce­tător principal gradul I , . II,

j n i şl de cercetător; ştiinţific, Condiţiile de participare sînt cele prevăzute în Decretul nr.

: 689/1973. Relaţii suplimentare se obţin la sediul Filialei — Calea FIoreşH nr. 117, telefon8-19-88. (5118)

• Caut persoană pentru în ­grijire copil. Telefon 8-13-84. • (5589) '

• Cooperativa de Telinică dc Calcul din Szeged — Un­garia, specializată în desface­rea calculatoarelor VAX, per­sonale (cu disc Winchester de 20—40 MO), compatibile IBM, telexuri, telefasurl, etc, pre­cum şi în producerea de soft, vă invită • la demonstraţia practică cu tehnica d in dotare şi la d iscuţii, cu , reprezentan­ţii firmei, Sn ziiele de T, 8 şi9 martie, orele 10—17, i ii La­boratorul Judeţean de In for­matică din Cluj, str. Dr. Pe­tru Groza nr. 16, camera 14. Informaţii suplimentare la te- • lefon 4-27-48, interior 25, orele7—15. (5564)

• Tineri economişti execută lucrări flnanclar-cohtablle la întreprinderi rhici şl asociaţii lucrative. Telefon 7-11-84;2-78-33. (5375/A) .

• Meditez mate.matică pen­tru admitere. Telefon 2-0-1-88, (5333)

• Căutăm femeie pentru în- . grijirea unul copil de un an.

Str. T: Maiorescu nr. 7, ap. 4, fam ilia Turcu, după ora 17 (zona Parcul Etigels). (3382)

• Azi, 4 martie, sc îm ­plinesc S săptăm îni de la­crim i şi dor de cînd a In- cctat d in viaţă cel m al Su­bit sof, tată, socru şi b u ­nic TRAIAN CIUNGAN

din Turda, Nu te vom uita niciodată. Sofia Maria, fiicele Dana şi Ioana, g i­nerele Adl, Raluca nepo­ţică. (4735) • -

0 S-au scurs 6 săptă­m în i dc durere şi singură­tate de la dccesul fulgeră­tor al dragului nostru soţ

şl fiu ALEXANDRU NEGREA. Comemorarea va avea loc azi, 4 martie, la biserica din Iris. Soţia Eva şi părinţii. (5236)

9 Azi se împlinesc 3 ani de lacrim i amare şţ dor de cind ue-a părăsit scum­

piţi nostru fiu NELU , ALUAŞ. Nu-1 vom uita n i­ciodată. Părinţii îndure­raţi. ( 5 1 9 5 ) ______________

• Se împlineşte un an de lacrim i şi durere de cind ne-a părăsit dragul nostru soţ şl tată ALEXANDRU NAŞ. Nu-! vom uita n i­ciodată. Soţia Victoria şl f iii Luca, Valet, Ana şi Rodica. (5246) •

• Azi, 4 martie, se îm ­plinesc 5 ani de Ia moar­tea .scumpului nostru so),

tată, socru şl bunic VASILK POP. In veci ne- m îngiiaţi so|ia Kavcca şl copiii Luci şi Viorel cu fa­m iliile. (4762)

-• Au trecut 3 ani dc la­crimi şl durere dc cind nc-a părăsit dragul nostru

lată şi soţ GAVRIL TOMOŞ, din Someşul Re­ce. 131 este veşnic viu în inim ile noastre. Solia şi cci 3 copii. (GOSH)

• Sinccre conrtoieanţc şi întreaga noastră compasi­

une domnului director Vasile Gârbovan acum cînd se desparte de mama sa dragă. Colaboratorii do la îm i, laptelui Cluj. (3472)

• Sintem alături de co­lcgul nostru Remus A lbu in marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Condoleanţe familiei. Co­legii <le la L î , (317Î)

• Sintem alături de co­legul nostru Nicolae Todea tn marea durere pricinuită de moartea mamei dragi, Transmitem condoleanţe familiei îndoliate. Colecti vul dc la R.C.M. Cluj. (>479) _________

# Sîntem alături de tine, dragă Mara, in marca durere pricinuită de moar­tea tatălui tău drag. în ­văţătoarea şl colegii clasei a H-a C din Şcoala ge­nerală nr. 29. (3181)

- • Ne-a îndurerat pro­fund trccerea în eternita- . te (fes fratelui TRAIAN. Nu-1 vom uita niciodată. Mihai, Veronica, Horaţiu şi Gloria. (3-183) ■

• Sintem alături de co lega noastră Maria Bot in marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Co­legii dc la B iroul contabi­litate F.M.R. (5487)

& Sintem alături dc co­lega noastră Rodica

Fizcşan Sn aceste momente de grea încercare. Cadrele didactice de la Şcoala ge­nerală Floreştl. (5601)

V Cu durero ne despăr ţim dc scumpul nostru fra­te TRAIAN. Nli-1 vom uita niciodată. Surorile Raveca ţ i Maria cu fam iliile. (5183/A).

• Sin icni alături de co­legul nostru sing. Mirees Mureşan in marca durere pricinuită de .moartea ta­tălu i drag. Colegii S.P.T. U.T., A.P.U.T.E. — C.U.G. (5360) '

0 Pios omagiu m inunatei flinte dr. IIENRIETTE

D ’ANDRfeE din partea fam. Itoşu-Pop Viorica şî M ir­cea din Israel, Tel-Avlv. (5606) ■ _______ ____

# Sin tom alături de domnul Dum itru Sirb în încercarea prin .care trece. Colegii de la serviciul M.R.N. Cluj. (3373)

0 Sincerc condoleanţe şî întreaga noastră compas!-'

une vecinei noastre Victoria Ovari la dispariţia prematură (lin viaţă a iu ­b itu lu i Ci soţ ADALBERT OVARI. Fam iliile Bugna- riu, Boieş, Căprleş, Iepure. (53C7) - -

• Azi, 4 martie, se îm ­plinesc trei ani de cînd iub itu l meu soţ şl tată

PETRICĂ MARTIN ne-a părăsit pentru totdeauna, lăsîndu-ne casa pustie şl inim ile zdrobite deducere. Soţia Silvia şi fiica Petri- na Lorcna. (5383)

# Dragă Mariana, acum cind te desparţi de mama ta iubită, sîntem cu tot su­fletul alături de tine. Co­lectivul biroului'desfacere, dep.‘ I, II, I I I , I.C. „Flacă­ra"- (5578)

Sintem alături de co­lega noastră Ileana V ura îh aceste momente cînd se desparte dc iub ita sa m a­mă.. Colectivul de epide­miologie. (5578)

0 împărtăşim durerea colegei noastre Ana Sirb pricinuită de treccrca fu l­gerătoare in eternitate a tatălui drag. Colectivul de epidemiologie. (5576/A)

Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune fam i­liei Albu iu clipele grele pricinuite de pierderea so­ţulu i şi tatălui drag, din partea locatarilor din bloc .Ci 'str. Pietroasă ' nr. 42.

(5575)

4 Sintem alături de d-na Margareta A lbu în accste momente cumplite cauzate de pierderea soţului drag

col. (f.) REMUS ALBU (PUIU). Sincere condolean­ţe familiei şi toată com­pasiunea - noastră. Asocia­ţia de locatari str. Pietroa­sa nr. 42, blocurile A-B-D. (5374)

• Sîntem alături de prie­tenii noştri Mars’ şl Mircea Toşa in accstc momente grele pricinuite dc trecc­rea în eternitate a mamei şl soacrei dragi MARIA ODOR. Familiile Emil Si­

m ion, Şcihan Lungii, Radu şl Adrian Muntcanu, nelu şl .Nelu Ţirţan, l iviu A lbu şl Ezechlel Secară. (3373)

O Consiliul Parohial al Parohiei ortodoxe romănc -'lorcşti impărtăşeşto du ­

rerea preotului Vasile Fizcşan şi transmite sin­cere condoleanţe familiei îndoliate Ia pierderea ta­tă/ui lor hifi/t. (5.1J3/A)

11EG ION ALA DE DISTRIBUIRE A GAZIXOB ] NATURALE CI,UJ

• ANUNŢA / '— Furnizorul de gaze — Regionala de conducte ma­

gistrale Gluj va efectua ocîorizare suplimentara a gazelor In ziua de marţi C martie 1990. . .

— Rugăm toţi consumatorii ca orice’ prezenţă a 'etil- mercaptanului să fie anunţaţii la telefoanele; 3.05.61 sau 3.46.87. (226;

I.A 7 MARTIE 1990

TRAGEREA EXTRAORDINARA PRONOEXWÎES

Se atribuie; • autoturisme „Dacia" 1300 la toate cele trei faze • cîştigurî în bani In valoare fixă şi variabilă • excursii in B.D. Germană » Se electuează 10 extrageri • se extrag 60 dc numere • se cîşliga -şi eu trei numere din 6 extrase • biletele do 25 lei participă la toate cele 10 extrageri » cîjtigurilo fazei a III-a suplimentară se acordă din fondul special al sistemului pronoexpres. Oferiţi celor dragi bilete Pronoexpres, (225) " .

’ " CASA'. TINERETULUI

cu sediul iri Gluj, str. Tineretului nr. 53—55. anunţă concurs pentru ocuparea posturilor de • tîmplar (a Il-a calificare lăcătuş) • peisagist floricultor, pentru data de 9 martie 1990 ora 9. înscrierile se. fac la sediul instituţiei pînă’ la data de 0 martie a.c. .Bibliografia şl alte relaţii la sediul instituţiei sau la telefon 5-45-86, sec­torul economic. (442) . . . . . .

TEATRUL MAGHIAR DE STAT ■Ad m in is t r a ţ ia c o m u n a h d in c l u j

str. I Mai nr.-2S • -v -'-7

organizează concurs în data de 9 martie 1990, ora 10 la sediul instituţiei pentru ocuparea următoarelor posturi; • economist • contabil • magaziner • tîmplar • 2 ta- piţeri • 2 electricieni din care unul de categorisi 6 • 2 croitori • croitoreasă pentru constumieră' • : instalator tehnico-sanltar pentru instalaţii P.S.i., • pei’uchier • 2 muncitori mtauitori decoruri. (201) ’ ̂ ' , ” ' ,

0 A 46-a petală din floa­rea vieţi], care trebuia să înflorească azi a fost curmată de 1 boala cruntă ce-a doborît-o de 8 luni pc iubita noastră mamă, soţie, fiică, noră, soacră şi bunică ELVIBA PAN EA. In in im ile noastre vei ră ­m îne cu chipul b lind şi bim , aşa cum al fost. Fam. Iancu Elvira, Em il şi lo- n u ţ , . Panea Ioan, Costea Ioan şi Maria. (3514)

0 Cu deosebită durere a- nunţăm stingerea din . via­ţă, după o lungă şi grea suferinţă, a soţului drag IERONtM CADAR, fost şo­fer Ia I.T. A. Cluj, în vîrs­tă de 63 an). Înmormânta­rea va avea loc marţi, 6 martie 1990, ora 13, în sa­tul Deuş. Cerem dc la bu ­nu l Dumnezeu mîngîiere ş i’ odihnă veşnică. Chipul in i drag va rămîne veşnic in sufletele noastre. Soţia Marisca şl fratele Alexa. (53S3)

• Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm incctarca din viaţă a scumpului nos­tru soţ, tată, socru, bunic

şi străbunic VASILE (VALER) NEGREA din

Frata. în vîrstă de 73 ani. Dumnezeu să-l odihnească tn pace. Nu il vom uita niciodată. Fam ilia îndolia­tă. (5646)

9 Cu sinccră durere transmitem condoieanţele

noastre protopopului Vasile Fizcşan şi familiei, la decesul, tatălui său.. Fam. Ion Călian şl Dum i­tru Abrudan. (7625)

0 îm părtăşim durerea fam ilie i finului nostru

ştefan Cadar la pierderea tatălui IEIÎONI3! CADAR, prietenul nostru drag. Dumnezeu să-l ierte. Fa­m ilia Nicolae Rus. (3629)

0 Colectivul de cadre at U.M. 01113 Floreşti este a- lăturl de lt. maj. • Gavril Dăncuş în marea durere pricinuită dc moartea ta­tălui drag. (5383)______

^ Pentru sufletele cerni­te ale familiei Claudiu

Crisiurcanti, Întreaga noas­tră compasiune. Familiile Geru şi Ilcanu Ciislureanu, (3K33)

D Cu inima zdrobită de durere, aduc la cunoştinţă moartea fulgerătoare a Iu­

b itului soţ, ARCADIE HOI1NARIU, in virstă dc 66 ani. Inmormintarea va avea loc in cim itirul Mâ- uăşlur iu ziua dc 6 mar­tie, orele 13. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Soţia Zamfira. (3673)

■ ,0 Cu aUmci durere tn sufletele noastre anun­ţăm încetarea'. din viată Sn ziua dc 3 martie 1990, a m u lt iub itu lu i nostru S9ţ,

. tată, bunic, socra GAVRILA TRUŢA (a Oau- lul) in virstă de 76 an i din Agirbiciu. Inmormintarea va avea Ioc in Kiua de 5 martie 1990, ora 13 în Ag2r- biciii. Fam ilia îndoliată, (5673) - ... . .

• Dragă Săli, azi 4 mar­ile 1990, nu-fi mai putem spune „La mulţi an i!a, decît „Să-ţi fie ţArînu u- şoară“ î, precum a fost su­fletul tău bun şi nobil Ut tînăra vîrstă de 54 ani. Nu te vo.ii uita niciodată. So­ţia Adriana şi copiii C15 prlan, Sebastian, (5613)

: 0 Colectivul TESA da la întreprinderea ̂ poligrafică C luj csţe alături de d-na contabil şei, Silvia Sărac în marea durere pricinuită de trecerea neaşteptată Sn nefiinţă a mamei sale dragi. (5630) ' >

; • In prag de primăvară, nem ărgin ită ; este durerea d-riel ^Silvia Sărac la tre­cerea io nefiinţă a mamei dragi. Sîntem din toată in im a alături dc ca, şl-i transmitem sinccre condo­leanţe. Colcctivul biroului contabllîtate-financlar.(5630'A) ' V ■

0 Astăzi, 4 marţicş,, se- îm ­plinesc 8 ani de cînd m-am despărţit de scumpul meu soţ ANANIS BtTîDOG (FATU) din 'Bonţida. soţia Ana. (5332)

« Anunţăm încetarea din viaţă a scumpe) noastre ma­me. soacrt şi bunici MAItIA MAN, în virstă tle 72 ani. Co­p iii Sim ion. Viorel, • Leontin. Leontina, Elena. Dormi in pa­ce, suflet blind. Inmorminta- rea are loc azi, 4 martie 1999, ln cim itirul HăşUate din Gher­la, ora 13. (3623)

0 Nici lacrimile, nici tăce­rea. nici timpul nu ne va face să-l u ităm pe bunul şl dragul noslru tată, socru şl bunic

- TF.RONIM CAD AU. Dumnezeu să-i otlihncnscă. Chipul lu i blind şi bun va rămîne veşnic in in im ile r.oaslre. F iu l Şte­fan, nora Cheia şt nepotul Fanc. (3353/A)

• Scumpui no.stru tată IEI- RONIM CADAR, a plecat pen­tru toKJeaunn dlnlr»! noi şi a lăsat in urm ă durere şi o am intire co va răm ine veşnto vie. Nu tc vom u lla niciodată. Fiica Lola, nepotul Tudor şl ginerele Aurel. (33M/B)

COLEGIUL DE REDACJIEî Uit» Câlian (redactor se!), Dan Refcrcanu (redactor ţef adjuntt), Traian Sara («erotar gcnsral do redacţie). Vaier Chioreanu. Ion _________ Comlaniinoscu, Emi) Luco. Ion Ruj.

Bedac|Ui Cluj, *tf. Napota or, U. Telefon l-tl-U; teietoanc interioarei teveetanat — K ij «eoţi» ouiturslft — j t j e 229) probleme sccJale jl economica - tsi, t lt , m i «dm in lstratu - n i) UpoRraUe - 15Î, 223. u io t pub ils lu t» >a prtoe jtr

«llnlc. >nlrf »re1* IU—li. nnmnl t» »dm lnlitralle. «trafl* Nsnoc» or- lt . purtM.'

40.100

Tiraj;72.924