!'m

ziarindependent

.ANUL m NR. 531 VINERI

27 DECEMBRIE 1991 8 PAGINI 5 LEI

A m urit regele. Trăiască regele!Nimeni nu va susţine, cu argumente, că

s-a schimbat'1 ceva de pe vremea m arilor regi — despre care. citim cărţi ori vedem filme şi ne am intim ca de ceva rom an-, tic, petrecut cu a tît de m ulţi ani în urmă, îneît este imposibil să se repete in vre­murile m oderne — democratice , şi civili­zate. „A m urit regele, trăiască regele!" — se striga pe străzile capitalelor din acea vreme. „A plecat Gorbaciov*. a venit E l­ţîn!0 — se strigă acum îri capitalele re ­publicilor democratice şi independente a- le lumii. A plecat omul a cărui largă des­chidere şi lucrare au făcilt posibil să se întîmple tot ce s-a întîm plat în lume de ci ţi va ani ţ i se va întîm plă Sn următorii. Şi a v en it' Elţîn, totul petreeîndu-se paş­nic, fără vărsare de sînge, fără convu lsii. sociale, fărâ manifestări de stradă ori tul­burări mai m ari sau mai mici în m area şi, iată, veşnica Rusie. Ca şi cum un re­gizor-ce stă deasupra tu turor şl aranjează destinele oam enilor şi ţărilor ar fi hotă­rît: gata, vremea lui Gorbaciov a trecut, fără să ţină seama de ceea ce a făcut,

fără egal, acest om. Şi. la un semn al miinii a ieşit din culise lî. Elţîn, pc oare unii nu-l credeau în stare de asemenea hotărîri şi fapte, Iar apusenii adunaţi în- îr-o şedinţă a u n u i dem ocratic parlam ent, european îl alungau din tre ei cu vorbe urîte acum mai puţin de un an de zile. Uite că regizorul a ho tărît altfel, i-a l ă - , sat pe aceşti apuseni să-1 alunge d intre ei şi i-a croit Iul E lţîn o soartă com para­bilă cu a oricărui m are com andant de oşti sau şef de sta t din istoria omenirii. în mai puţin de un an destinul l-a. adus în virful unei piramiefe făcută d in cele mai sofisticate şi mal m ulte arm e nucleare. Gorbaciov i-a predat lui E lţîn în prim a zi de Crăciun nu num ai postul de preşedin­te (U.R.S.S. sau Federaţia Rusă, nu are nici o im portanţă la nivel planetar), nu 1 numai palatele din Kremlin, de. unde a- cesta îl scosese, de fapt, înainte, nu numai locul din Consiliul de Securitate şi O.N.U.,

’ - Vaier CHIOREANU! ■

(Continuare în pag. II)

Consensul sîîşierii naţionalePe bătătura zilnic tot mai goală,colinzi le se pregăteau de ninssub dizidenţa ultim ului pîînsafla t in u rm ărire generală. ..^ ■<.

La flam urile laicei ursite ne „creştina" partidul comunist doar, doar uUa-vom numele lui Christ p rin tre atîtea cruci nerăstignite.Bietul Crăciun — cu lanţuri la picioare Abia putea, grăind „Din An în An“, să ne despartă g ratia dc rarii ori m orţii Lui de propria-nchisoarc,

Si-stunci, de ce acum, îh libertate, la ceasul blînd al Maicii Românii,— peste suprem a jertfă , de a fi — culcgem numai relele din to a te? . . .. . . Fie ca N aşterea Măriei Salo Isus cel Drept şi deopotrivă Bun să taie dulce — în tru Moş Crăciun .— consensul sfîşierii naţionale...

Lucian Doru VOICULESCU

PRINCIPESA SOFIA

„Mu pot fi decît ceea ce sint”— Pupă ce a fost adoptată actuala Constituţie,

consideraţi cu in România se m ai poate reveni la momiriiU; '!

— Regret, aceasta este o chestiune politică şî familia regală nu face politică.

— Trceînd peste faptul că fasnilia regală nu tace’ politică^ <un v rea ' totuşi să ştim dacă în mo- menful de faţă dum neavoastră Vă consideraţi p rin ­cipesă a Hontâmci.

— Este un fel de a fi. Este un nume. şi numele este mii dat. Care este numele dum neavoastră?

— Tripon.— Şi dum neavoastră vă consideraţi „Tripon"?— Bineînţeles.— Atunci, eu mă cqnsider Sofia.-Iată, eu am un

nume. Şi bineînţeles, că sînt ceea ce sînt. Nu tre ­buie uitat, este o chestiune de educaţie. Trebuie şi să înţelegem cum funcţionează'un rege în com­paraţie cu un preşedinte Da pildă, eu trăiesc în­tr-o republică şi e foarte , bine. Nu spun că e ţa ra mea. Dar cînd e vorba de monarhie, regele este deasupra politicii. Nu face politică, ci o lasă pe seama guvernului El îşi poate da părerea despre ceva, poate asista la ceva, d a r nu face lucrurile In locul guvernului. In acest context, bineînţeles că mă consider ceea ce sînt. S înt eu. Nu pot să fiu altcineva.

--- Aţi sesizat vreo modificare în atitudinea ro­mânilor faţă de ideea de m onarhie? ,

— Găsesc că în rîndul’ tineretului, în special al studenţilor, este o oarecare ezitare, că nu ştiu în ce direcţie să se orienteze. Ceea ce am constatat însă cu bucurie este că foarte, foarte m ulţi sînt de partea 'noastră şi vor ca tatăl meu să fie aici.-tna- fara cadrului studenţesc, cred că acum începe un fel de trezire generală a conştiinţelor. Ca să răs­pund întrebării dv., pot spune că există o modifi­care, a atitudinii poporului rom ân faţă de monarhie.

—- Dacă s-ar pune în cum pănă adepţii m onarhiei şi adepţii republicii, de care parte crcdcţi că a r înclina b a lan ţa?

— Nu este treaba mea să fac statistici. Românii trebuie să facă acest lucru.

— Oficialităţile rom âne au declarat că M aiesta­tea Sa are dreptul să vină în ţară, dar nu în ca­litate , de rege. Acesta este singurul motiv care H împiedică să viziteze Rom ânia de sărbători ?

— Anul trecut, cind a venit de Crăciun, a venit ca simplu român. A venit să-şi vadă ţara, să fie cu acest prilej îm preună cu poporul său şi, bine­înţeles, să se reculeagă la m orm intele străm oşilor, la Curtea de Argeş. Dacă nu vine în acest an, fap­tul nu are nici o legătură cu cele petrecute anul trecut. A deciş pu r şi sim plu că n u 'e momentul. P rin asta vreau să spun că, de fapt, nu poate in tra în ţară.

— Bine, dar autorităţile au afirm at că pbato in ­tra oricînd ca sim plu cetăţean !

— într-adevăr, după Paşti autorităţile au spus că poate veni. A venit efe Crăciun şi l-au oprit. Şi după Crăciun au spus d in nou că poate veni fără probleme, însă nu există nici o garanţie că nu va fi iarăşi oprit. _

— Totuşi, poate veni ca turist 1— Regele nu e turist, e ro m â n !— O ultimă întrebare: cu ce gînduri a ţi revenit

la C lu j? ' .. .— Ani m ultă afecţiune pen tru Cluj. E a treia

vizită a mea aici şi, cu cît cunosc m ai bine acest oraş, cu a tît îl iubesc mai mult. Am venit la invi­ta ţia Forum ului Democrat A ntito talitar pentru a-I reprezenta pe tatăl m eu la comemorarea eroilor căzuţi în tim pul revoluţiei anticomuniste. P rofit de această ocazie pentru a la u ra clujenilor Crăciun fericit şi, un An Nou plin de bucurii !

M. TRIPON

OMENIE

La comemorarea a doi ani de la Revoluţie, sindicatul tipogra­filor a depus jerbe omagiale po locul unde a fost ucis colegul lor, linotipistul Ioan Chira, şi la efigia acestuia din holul poligra­fiei „Ardealul11. De asemenea, ti­pografii au oferit celor doi copii ai fostului lor coleg 25.700 lei, cu ocazia sărbătorilor de iarnă

FELICITAREPartidul Liberal (fostul P.N.L.

—- A.T.), filiala Cluj, vă urează, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, un sincer şi din inimă „La m ulţi ani!“. Sperăm, ca anul 1992 să vă aducă un dram de bunăstare (mult visată cte toţi), iar în p lan politie încetarea meschinelor lup­te pentru putere şl, în sfîrşit, în ­deplinirea idealului pentru care s-a vărsat atîta sînge.

COMITETUL DIRECTOR CLUJ

INVITAŢIEP artidu l Naţional, Liberal, fi­

lia la -Cluj, organizează sîm bătă, 28 decembrie a.c., lrf ora 16, în sala de la Casa sindicatelor de pe B-dul Eroilor, o discuţie pen­tru evaluarea situaţiei cercetării ştiinţifice în municipiul nostru. Va participa domnul T.M. Vaida, secretar de stat, depu tat Se fac eforturi penţru a se . asigura şî participarea domnului E. Tocaci, secretar de stat la Departam en­tul ştiinţei din Ministerul în v ă ­ţăm întului şi Ştiinţei.

COMITETUL P.N.L. CLUJ,

12 ore in mijlocul m ării

lin marinar pc uscatAnunţam in tr-un num ăr tre­

cut al ziarului nostru că domnul Radu Buburuz, membru al echi­paju lui-de pe vasul „Scăieni1*, se află la Constanţa pentru o an ­chetă prelim inară în legătură cu scufundarea vasului românesc nu departe de coastele Siciliei.

Acum s-a întors la Cluj. îna­inte de a se interna la Spitalut de recuperare, am avut o discu­ţie telefonică cu domnia sa. E greu, să recunoaştem, să ocoleşti în perm anenţă uri subiect care te interesează: cum s-a întîm plat tragedia prin care a trecut echi­pajul românesc? Numai ' că ne-am gîndit tot tim pul că e Iar­nă, că şocul încă n-a trecut, câ,

oricum, familia îl ocroteşte pen­tru ca m arinarul înapoiat acasă prin forţa îm prejurărilor să aibă, realm ente, SĂRBĂTORI FERI­CITE! '

Ceea ce ii dorim şi noi. Din toată inima.

Radu VIDA

* » ft

P.S. In prim ele num ere alo ziarului nostru do după Anul Nou vom dezvălui senzaţionalele aventuri prin caro a trecut m ari­narul clujean.

- *$1

'U N BRAD PENTRU LUMINIŢA

Lum iniţa n-a mai apucat să asculte colindele din acest an. In cfecembrie '89 destinul i-a d ă ru ­it, cu cruzime, un glonţ fatal.

Dar în sufletul eolegilor de muncă, acei oameni m inunaţi do la „Arta jucăriilor11, Lum iniţa Mişan n-a murit. Ea răm ine aici un semn al tinereţii şi vieţii t r i­umfătoare. Lingă m onumentul comemorativ din curtea coopera­tivei, colegii Luminiţei au pus o coroană şi un bţăduţ. Prim a es­te un simbol al amintirii, dar şl a l morţii. Eu cred că Lum iniţa a ales brăduţul şl o viaţă nepie­ritoare.

Flavia SERGIUE

s-amî M P o n T ^ ’^ T r ’ E X P o n r

A P O R N I TACTIVrrATEA

F O T O E X P R E S ,

■ n p j g ş• Chişinău, Participarea Mol­

dovei la Comunitatea Statelor Independente este rezultatul politicii consecvente promovate de Parlam entul' ei — a declarat preşedintele Mircea Snegur, in- formîndu-1 pe deputaţi asupra rezu ltatelor-^reuniunii de la A lma-Ata. Cu acest prilej, dL Snegur a am in tit ' că, potrivit declaraţiei privind . suveranita­tea, Moldova are dreptul să a- A cre la Comunitate, în orimul rînd din considerente economi* ce.

• Bonn. Circa, 250 000 cetăţeni germ ani au plecat zilele acestea în străinăta te ' pentru a-şl pe* trece sărbătorile de Crăciun şi de Anul Nou ' Turiştii germani s în t aşteptaţi în staţiuni însori­te, cum ar fi .cele din Insulele Baleare şi Canare, din zona ca* raibiană, în Extremul Orient, în special în Thailanda. De a- sem enea. ei se îndreaptă spre sta ţiun i turistice din Turcia, C ipru, Malta, Algeria etc.

• Varşovia. Polonezii adoră sărbătorile Crăciunului, respec- tînd cu grijă toate tradiţiile iar ghicitul în ajunul acestei sărbă­to ri este privit ca o chestiune extrem de importantă- Dovadă' incontestabilă a acestei atitu­dini o ' reprezintă pelerinajul !a „Casa Magiei “, deschisă recentîntr-unul din cartierele oraşu­lui vechi al Varşoviei.

Ideea înfiinţării unei astfel de instituţii a fost determinată de convingerea că oamenii au nevoie de magie“, a declarat a- genţiei Tass unul din organiza-* torii „Casei“. Aici se poate co­m anda un horoscop zilnic, con­tra unei sume de 30.000—500.000 de zloţi, se poate ghici în cărţi şi în cafea, dealtfel cel mai ief­tin serviciu, — se pot cumpăra amulete.

P rin tre clienţii „Casa 'Magiei* au pu tu t fi identificaţi oameni de afaceri, şi chiar şi deputaţi.

• Roma. Autorităţile italiene aiu • lu a t primele măsuri de se­curitate în legătură cu reactiva­rea de cîteva zile a vulcanului E tna din Sicilia. Lava, care sa în tinde pe mai bine de un km, se scurge în Valea Calanna. Nu­meroşi turişti şi-au făcut apa* r iţia pentru a urm ări specta­colul oferit de lava incandes* centă. -

Poliţia a luat măsuri pentru ca tu riştii să nu fie expuşi ac­cidentelor, ciim s-a întîm plat cu an i în urmă.

• Agenţia Naţională de P re­să „Rompres" a primit spre di­fuzare din partea SC- „PECO" S.A. urm ătorul comunicat:

P o triv it precizărilor transmi­se de Ministerul Industriei, can tităţile bonificate de benzi* nă şi motorină acordate supli­m en tar pentru luna decembrie 1991, respectiv 20 litri pentru

' autoturism e proprietate perso­nală şi 5 litri pentru motocicle­te şl motorete, se livrează pînă la dataa do 15 ianuarie 1992. Ca urm are, pc tichetele de carbu­ran ţi eliberate pentru iuna de­cem brie 1991, se va livra .pînă Ia data de 15 ianuarie 1992, cantitatea de 30 litri — pentru autoturism e proprietate perso­nală, respectiv 7,5 litri — pen­tru motociclete şi motorete'

i7îTîlîlî(tiîtîiîiÎ!îiitîlîl!lÎTÎIir!iîiiIîlîli

® In ziarul nostru de sîm* botă, 28 decembrie: INTERVIU CU ACTORUL TUDOR GHEORGHE

• !n ziarul de marţi, 31 decembrie: CALENDARUL PE ANUL 1992

"ADEVĂRUL DE CLllJ PAGINA 2SCHIMB CULTURAL

Prezenţa !n Franţa a uneia d intre orchestrele Liceului de muzică din Cluj este rodul u- «Ui schimb cultural Început in •toamnă la Cluj. Recentul ţurheu

■ la Lyon şi în alte localităţi a linei form aţii orchestrale, alcă­tuită din 45 de elevi instrum en­tişti, sub bagheta lui Ciprian Para, student la Academia de muzică „George Dima", este răspunsul clujenilor la vizita Orchestrei Conservatorului Na­ţional din Lyon. Un ro l deose­bit in realizarea acestei fru ­moase relaţii artistice in terna­ţionale a avut-o Societatea „Mu­zică şi speranţă" din Roanne; siib emblema căreia („muzica Sn serviciul drepturilor omului*) orchestra clujeană a prezentat trei concerte în această locali­tate franceză şi in Saint-Lau- rent. Program ul m anifestărilor a cuprins concerte instrum enta­le de A. Vivaldi, Accolay, I- Chr. Bach, piese de Jules Mas- senet şi Intermezzo n r. I de Geonge Enescu. Solişti au fost elevii Roxana Marc, Iulia Ona- ca, Aurelian Oprea (vioară) ţ i Gabriel Suma, violoncel. . Un num ăr im portant de elevi au susţinut la Lyon şi Roanne re­citaluri de un înalt nivel tchnlc şi muzical. D in tre ' aceştia a- m intim pe elevii D iana Biriş, Nadia Sabău, Ildiko Tatar, An­ca Lupu, Eniko Szoverdi, Da­niela Flueraş, Bianca Baciu, Ioana Galu, Mihaela Oprea, Traian Tire, Ştefan Horvath şi Radu Hodrea-

Nivelul ridicat al prezentării orchestrei şi soliştilor instru ­mentişti a prile juit o cunoaşte-

.re m ai nuanţată a calităţii în- văţăm întului muzical din Ro­mânia, ai cărui' reprezentanţi, elevii de la Liceul de muzică din Cluj, merită toată lauda.

E.D.

>X > •<<

r i

> *- *»4

* y

§j?1 - - * *■>

* Gte

s* $ Ci-* * hî*' W :»& * ( k

V» ^ ** £?. \ J11#» £ +

XJÎ< i & l '■&'

CADOURIPoliţia s-a ţinu t de cuvint.P e tot parcursul anului

s-au îngrijit de nevoile mai m ari sau m ai mici ale copi­ilor de la Şcoala ajutătoare d in Huedin. In imaginea de sus, cîţiva subofiţeri de la. Poliţia din Huedin se află ln mijlocul acestor oropsiţi de soartă, în vederea îm părţi­rii cadourilor de Crăciun. -

AGENDATV CLUJ: Vineri, 27 decem­

brie *77 9 Actualităţi, Publicita­te, Anunţuri; 9,10 ;— Universul creştin: Noaptea mîntuitorului lisus. Colinde şi cîntece de Cră­ciun.

• « • .Programul Studioului de Ra­

dio Cluj: Vineri, 27 decembrie:6,00—3,00 —, Bună dimineaţa — actualităţi şi muzică; 10,00 — Infoquick — ştiri; 10,05 — Re­prize muzicale: Prelucrări după muzică religioasă în interpre­tări moderne; 10,30 — Dru­muri spre m ileniul III: Idealuri şi mobiluri la cum păna anilor

-şi mileniului; 11,00 — Rezonan­ţe corale; Medalion Nicolae Lun­gii; 11,30 —v. Din lumea largă;12,00 — Dialog pentru un por­tret: Pledoarie pentru un mo­zaic al dialogurilor; 12,30 — Concert de prînz; 16,00 — Un milion de prieteni: Stop cadru, la . . ; final; 17,00 — O oră pen­tru toată lumea — actualităţi şi muzică; 20,00 — Top 9093. .

* • * PROGRAMUL

FILMELOR DE LUNI• F A rA DOVADA (9; 1 1 ; 13;

15; 17; 19) — Republica • NIN- JA DE AUR (11; 13; 15; 17; 19), sala A 9 Program video (12; 14; 16; 18) sala B — Dacia • WEEK- END CU UN MORT (11; 13; 15; 17; 19) sala A « SECRETUL CASETO FONULUI (12; 14; 10; 18) sala B M ărăşti © GHEIŞA (9; 12) • VIDEOCINEMA (15; 17; 19; 21) Victoria • PEGGY SUE .SE MARITA, (11; 13; 15; 17; 19) A rta • Muncitoresc — renovare » NU TRE2I POLI­ŢAIUL CARE DOARME (11; 13; 15; 17; 19) — Favorit e CORLEONE <11; 13; 15; 17; 19)— Timpuri noi-

La m ulţi ani!, stim aţi tele­spectatori. Cei mici se reîntîl- nese astăzi, la ora 10,30, cu ie­puraşul şugubăţ Bugs Bunny. Celor mari, TVR le-a pregătit film ul artistic american, pro­ducţie a anului 1940, intitu lat O mici — o istorioară pe-<- jo-lacrimogenă despre ro- lu. intuiţilor în modelarea des­tinului unui copil răm as, prin forţa îm prejurărilor, singur ln lupta cu viaţa. Să urm ărim , a- şadar, acest film la o ra 10,55; La 13,25 — Ora de muzică — astăzi cu „Visuri de iarnă” la Catedrala Sf. Elefterie din Bu­cureşti piese religioase sub ge­nericul „Laudate Dominum" cu una din marile noastre artiste lirice, plecată cu ani în urmă de la Iaşi — Viorica Gortez, tnezzosoprana cu voce de aur, care a evoluat şi pe scena clu­jeană. Medicina pentru toţi de la 14,45 ne rezervă, prin tre alte

rubrici ale emisiunii, un repor­taj intitulat „Un strop de civili­zaţie în m area suferinţei" (des­pre cele 38 de ecografe japo­neze im portate de Ministerul Sănătăţii)- Emisiunea Mondo- muzica (15,15) ne prezintă as­tăzi un recital internaţional cu Francesco Sâlvi, Dave Edmun- d o ,L o u isa Fem andez, Peter K ent şi alţii. Antologia em isiu­nilor „Limba noastră” (pe 1991, fireşte) din care, dincolo de no-, ta umoristică, a r fi bine să ne fi ales, fiecare, cu cîte ceva . . . Urmează, la ora 16,30, eolinde româneşti Înregistrate în comu­ne din judeţul Hunedoara. Ca de obicei la ora 17.05, Emisiu­nea în lim ba germ ană cu d a­ruri de Crăciun pentru cei mici şi bei mari. Emisiunea P ro P a­tria la 18,05. ia r la ora 19 vom asculta, in cupripsul retrospec­tivei teatrale Gong! citeva opi­nii ale unor m iniştri, actori, re ­gizori, dram aturgi şi critici tea­trali din Rom ânia şl Republica Moldova. La ora 20,55, vă inv i­tăm la film : vom vedea primul episod al unui nou serial de televiziune in titu la t Tanam era— Leul din Singapore (produc­ţie Australia-Anglia, 1939), care ecranizează povestea de dragos­

te d in tre’ un tînăr englez şi o chinezoaică, în peisajul exotic din Singapore, în anii 30. Des­pre revista de literatură şi ar­te Simpozion de la ora 21,50 Vom spune doar atît: vom avea ocazia să ascultăm pagini din literatura română, cenzurate timp de o jum ătate de veac, iar invitatul emisiunii va fi

, scriitorul Augustin Buzura- tn încheierea programului, la ora 22,50, vă recomandăm "recitalul internaţional din care nu vor lipişi Gipsy Kings, McSolear, Suzanne şi grupul FMI', Kaorrsa, Dana Dawson, Carlos, uri grup de dansatori din insulele M au­ritius şi mulţi, mulţi alţii, Mîi­ne vă spunem Bună dimineaţa! la ora 9. Copiii _ vor particip i,

‘ începînd cu ora 10,10 la o edi­ţie specială a emisiunii Univer­sal şotron. La 11,30 sîntem in­vitaţi de data aceasta cu toţii,

' la o ediţie specială a Vieţii spirituale, urm ată de muzică de operă în emisiunea realizată cu concursul ■ Fundaţiei Brambach. Sinteza evenimentelor interne ale săptămînii o vom vedea ln cuprinsul emisiunii 7X7 de , la ora 13,30, pentru ca, la 14,10, să urm ărim ultima ediţie pe1991 a Tele-clubului.

Odată cu disputarea ultimelor trei restanţe s-a Încheiat, în

, sfîrşit, turul primei scene fot­balistice a ţării (ca la noi la ni­menea: planificarea defectuoa­să şi am înările . . . nejustificate au împins campionatul j^nă ln prag de Crăciun, în tim p ce ln alte ţări, în funcţie de condiţi­ile climatice, s-au disputat cîte- va e tape-d in retur,’ creindu-se astfel „ferestrele" necesare e- chipelor naţionale).- Purcedem, deci, ‘ la retrospectiva noastră, lulnd în vizor cele 18 protago- niste, în funcţie de locul ocu­p a t in clasam entul turului.

1. DINAMO. Lideră 'autorita­ră, formaţia Dinamo a aplicat din plin principiul „economiei, de piaţă", o parte din sumele încasate pentru jucătorii ple­caţi spre Occident fiind înves­tite pentru achiziţionarea de ju ­cători autohtoni valoroşi, plus albanezul Demolări. P e de altă parte, pe baza vechilor „relaţii” de subordonare şi-au putut per­mite ca pe unii jucători de ca­re nu avea absolută nevoie lâ m omentul respectiv să-i dea altor echipe,' fot cu schimburi avantajoase pentru dinamovişti.. Cazul lui M iriuţă, adus de la Baia M are şi cedat Gloriei pen­tru Moga, respectiv facilitarea altor transferuri.. Numai că, in­tervenind criza prin plecarea lui Stelea în Spania, portarul Te ne a fost luat de la Gloria-şi acum apără poarta lui Dinam o.' Deci, în contextul lotului valo­ros şi omogen, Dinamo- a con­trolat cum a vru t turul, înehe- iradu-1 cu Un avantaj de 6 punc­te faţă de stelişti, luînd o seri­oasă opţiune pentru cucerirea titlului de campioană.

2- STEAUA. Vicecampionii au p ierdu t startul cu Dinamo în priv in ţa achiziţiilor, respectiv pentru refacerea echipei slăbită prin plecarea în străinătate a

Fotbal: tu ru l s-a încheiat, .

com entariile continuă

RETROSPECTIVA (V)

valorilor. In plus. perioada <lt Em eneh Jenei a stat in especta- bvă, greul conducerii tehnice căzînd pe umerii lui Tudorel Stoica şi V. Piţurcă, procesul de omogenizare şi călire a forma- ■ ţici, cu m ulte nume noi, a fost în ritm le n t Treptat, cu deo­sebire în partea a doua a tu­rului. echipa a început să de­seneze foarte frumos jocul de pase în viteză pe gaznn, dar cu m ulte lacune în fazele de fi­nalizare.- Steaua, . bucurindu-se de priceperea de bun meseriaş a directorului tehnic Emerich Jenei p rom ite sâ devină o echi­pă competitivă.

3. PETROLUL Formaţia plo- ieşteană a început campionatul dezastruos, cu acel 0—fi din prim a etapă; înregistrat ln par­tida cu Dinamo- ln continuare, pe graficul comportamental să­geata a ţîşn it spectaculos spre înaltul clasamentului, prin vic­toriile obţinute acasă şl punc­tele aduse de afară. In final de cam pionat a urm at o spectacu­loasă prăbuşire, soldată cu a- cele eşecuri nete: 0—4 la Tg. Mureş cu A.S-A., respectiv 0—6 la Craiova cu Electroputere. Ce­le 16 goluri prim ite în partidele am intite au cîntărit decisiv a- supra golaverajului negativ (27 —28) cu care ocupanţii locului trei au încheiat turul. Pentru a în tă ri şi m ai m ult afirmaţia, pe­troliştii au acumulat acasă 18 din cele 23 de puncte totalizate în tu r (in privinţa, comportării ei au fost lei acasă şi mieluşei în deplasare), respectiv, eu _ aite cuvinte, acasă au marcat 21 de goluri prim ind doar 7, in timp ce în deplasare au înscris doar6, încasind, în schimb, 21- Cam m ult pen tru o echipă cu pre­tenţii la o cupă europeană.,

T raian BARA,Victor MORKA

VOLEI

Săptăm înă trecută s-au dis­putat ultimele meciuri ale a- nului '91. Să le luăm în ordine, începînd cu meciyrile retur din „Cupa României: „U“-Explo­rări" — C.S-U. Oradea 3—0 (5,5, 2), într-un meci în care an ­trenorul Augustin Drăguţ a ru ­la t întregul lot mai puţin Tă- măşan şi Sanislav. Scorul vor­beşte de la sine despre marea diferenţă dintre cele două echi­pe. La Zalău, A rm ătura a dis­pus de Record C.S.S, Viitorul Cluj cu 3—1 (6, —10, 2, 5), ca- lificlndu-se în turul II. In fi­ne, A.S- Victoria Dej s -a ' cali­ficat din oficiu, prin neprezen- tarea ecliipei ENMEC Sighet 3a Dej, in primul meci. Din turul a l doilea intră în competiţie di­vizionarele A.

In campionatul juniorilor,C.S.S. Alba Iulia — C.S.S Vi­itorul Cluj 0—3 şi echipa profe­sorului Ovidiu Vasu rămîne ne-

' învinsă) ocupînd prim ul loe. In campionatul judeţean a fost'

program ată o singură Întîlnire: Dacia Carbochim — Voinţa Huedin 3—0 (neprezentare).

S ă trecem la clasamente: în divizia A, „U-Electronica“ ocu­pă locul V cu o linie de clasa­m ent 9. 4 J>. 15—19 13 puncte în condiţiile în care Ştiinţa A- micii Bacău şi Farul Constanţa, am bele cu 12 puncte, au două m eciuri mai puţin disputate iar CSM L ibertatea Sibiu, tot cu 12 puncte, un m ed mai puţin dis^ p u ta t în divizia B, „U-Explo- rări" ocupă locul I: 7. 7- 0. 21: 0 14 puncte; A. S. Victoria Dej— locul V; 7-, 3. 4. 11: 15 10 puncte; Record C.S.S. Viitorul Cluj locul VI cu 13 puncte, loc m erituos la prim a partici­pare a fetelor într-un campio­nat naţional.

Să le m ulţum im echipelor noastre pentru rezultatele obţi­nute şi să le urăm un călduros La m ulţi ani şi o comportare pe m ăsură în noul sezon.

Dem. ŞOFRON

Â-murit regele. Trăiască regele!(Urmări- di» uaţţ I)

t-a predat ceva m ult mai im portant şi preţios: geanta unică şi un buton care, apăsat, duce la distrugerea lumii. Acesta este omul chcmat de istorie să hotărască, îm preună cu alţi doi sau trei, destinele omenirii. Cind s-a mai întîm plat aşa ce-, va? Cînd un om avea a tîta putere, ne­îngrădită decit de judecata, lui 7

Ultim ele zece m inute hărăzite lui M. Gorbaciov de acel destin nemilos ce stă deasupra tuturor puteau să fie foarte tris­te. Dar nu au fost. Preşedintele demisio- n a r şi-a luat rămas bun de la compatrioţii săi şi de la toţi cetăţenii lum ii; dc Ia acei pe rare i-a învăţat să spere începînd din anu l 1!(05. Acum el şi-a exprim at sjjeran- ţa că marea civilizaţie a Rusiei şi libertă­ţile tiştigate de ruşi în ultimii cinci ani vor facc să învingă dreptatea pe pămînt, Vorbe m ari, în carc oamenii nu cred In- totdcaucn, d ar trebuie să-i dăm o şansă

aceluia care le-a făcut posibile: „Părăsesc postul cu Îngrijorare, dar şi cu speranţă"— a spus Gorbaciov la sfîrşitul celor ze­ce m inute ale alocuţiunii sale la televi­ziunea din Moscova. Speranţa sa este le­gată, în primul rînd, de capacitatea ruşi­lor de a învăţa din ce au greşit în ultimii "0 de ani a i istoriei lor şi de capacitatea lui B. E lţin de a-şl înfringe orgoliul ţ i a înţelej’e că vcşnic e doar omul şi dreptul său de a fl liber. In ce ne priveşte, lu­crurile a r putea să devină foarte compli­cate. Ce avem de 'd iscu ta t cu moştenitorii marii U niuni Sovietice a r putea fi greu de limpezit cu cei care nu-şi «sumă obli­gaţii, crezînd că au numai drepturi. Dar cum în asemenea ocazii se ivesc Întot­deauna complicaţii In tre moştenitori, s-ar putea Întîm pla ca, d in cearta altora, Ro. munia să fio avantajată în dorin ţa so de readucere în tre hotare a unor teritorii ca­re au fost întotdeauna romăneşti.

C o p ii b u n i , co p ii c r e ş tin iln zilele dinaintea Crăciunului, la Bi­

serica parohiei Sfinţii Împăraţi Constan­tin şi Elena din Cluj a avut loc o reuşită serbare a copiilor care, cu stăruinţă ln tot ceea.ce ţine de viaţa creştină şi după puterea fiecăruia, s-au adunat pentru a cinsti Naşterea Pruncului lisus. înainte de accasta, însă, după cum ne spunea părin­tele M arcel Sabău, copiii şi-au împlinit datoria creştinească de a-şi pregăti sufle­tu l — iesle curată şi neprihănită — în ca­re sfi-1 primească pe Pruncul lisus, ca o ilustrare a consecvenţei faţă de iubirea

dumnezeiască. In faţa icoanelor, a cande- lelor şi a bradului, copil in tre 6^şl 12 ani au rostit o rugăciune» ■ au colindat şi au recitat poezii religioase, au povestit o ln - tîmplare din Noul Testam ent sau din v ia­ţa sfinţilor, au Îm părtăşit celor prezenţi o faptă bună sau o dovadă a iubirii filiale. Tuturor acestor copii buni, pătrunşi de sălăşluirea Iul Hristos, Moş Crăciun le-a adus daruri şi bucuria de a 11 p artic ipa t Ia un adevărat moment sărbătoresc.

' (M. B.)

CRUCEA ROŞIE CLUJ

adresează mulţumiri celor 20.000 ' 'd e membri de Cruce Roşie din Judeţ, so­cietăţilor comerciale, regii autonome ţl

instituţii, eare aa susţinut prin' muncS Şi financiar activitatea noastră «t nrca- zS tu tu ro r sărbători fcrlcite, un an m a l bun şi LA JWULTI ANI!

PAtiW*" r ADEVĂRUL DE CLUJ

Prof. univ. dr. Gheorghe ŞICA:% .................. ■ ■ ■ -

PENTRU 0 REFORMĂ fcCOMQMICĂ FERMA, EVOLUTIVĂCu ocazia micro-simpozionulul organizat de Con- liberalizare 0 preturilor, nu au dus pină acum la .

siliul director a l Zonei T ransilvania, sub semnul obiectivul scontat, adică la stoparea declinului pro- a f i n i n n i Ho lo R n irn tu f ia rn m â n S Hl ducţiei. Unii a g e n ţi;economici au crescut preţurile

m ult peste preţurile de contracte internaţionale, preţurile mondiale. Practic, toate neajunsurile, toa­tă incapacitatea m anagerială a unora a fost ascun­să în preţuri şi aruncată ca povară pe spatele popu­laţiei. Procesele inflaţioniste odată declanşate sint foarte greu de stăpînit. în momentul de faţă exis­tă pericolul ca inflaţia să scape de sub control. Avem,, de asemenea, c> viziune critică asupra deva­lorizării ex traord inare a monedei naţionale. Aceas­ta conduce la posibilitatea ca accesul capitalului străin la patrim oniul nostru naţional să fie mul* uşurat d in punct de vedere al intereselor acestui capital şi m ai pu ţin cfîn punct de vedere al inte­reselor noastre reale de a ne apăra şi valorifica mai bine patrim oniul de care dispunem.

— Vedeţi efecte pozitive la această deblocare fi­nanciară de un bilion de lei?

— Se va realiza ceva pe moment, însă cauzele care generează blocajul financiar nu vor fi lichi­date In to talitate decit după ce va fi adoptată în Parlam ent şi legea falim entului, şi după ce pro­cesul de privatizare va fi realizat pe o scară mai largă, ca fiecare să-si evalueze d in punct de ve­dere financiar partenerii de afaceri şi să încheie tranzacţii num ai cu cei care au capacitatea respec­tării obligaţiilor contractuale. După aceea vom pu­tea spune că elim inăm blocajul în lanţ.

— Carfe credeţi că a r fi m ăsurile care a r trebui aplicate urgent pen tru a ieşi din această criză eco­nomică?

—' După părerea noastră a r trebui un pachet efe măsuri care să m eargă de la stoparea actualei de­valorizări a monedei naţionale, cu tot cortegiul de acţiuni economice ce se ascund în spatele unui ast­fel de concept, la elaborarea unul program antiin- flaţiorilst pornind de la stoparea declinului pro­ducţiei şi spre expansiunea ei şi, bineînţeles, şi la utilizarea reţelei fiscale şl a pîrghiilor financiare de-o altă m anieră, pentru a încuraja producţia şi nu numai circulaţia m ărfurilor, aşa cum s-a făcut, din păcate, p înă în prezent. Anumiţi agenţi eco­nomici care se privatizau şi care pedalau pe pro­bleme de producţie de m ărfuri şi servicii n-au fost încurajaţi în m ăsura în care au fost încurajaţi co­mercianţii particulari. '

împlinirii a doi ani d e - la Revoluţia română, dL prof, univ. dr. Gheorghe ŞICA, şef al Departamen­tului de problem e economice şi reform ă al Parti­dului Republican, a avu t am abilita tea să acorde un interviu ziarului nostru. Domnia sa este o cu­noscută personalitate în dom eniul învăţâmîritului şi.economiei rom âneşti; doctor în ştiin ţe economi­ce, laureat al Academiei Române, dteţinător al Pre­miului „P.S. Aurelian" al Academiei Române, cu o bogată activitate didactică universitară, autor a nu­meroase cărţi de specialitate şi a peste 400 de ar­ticole publicate în ţa ră şi străinătate .

— Care credeţi că sînt, d in punct de vedere eco­nomic, punctele slabe ale actualei reform e?V — Noi avem o viziune critică asupra modului cum a fost abordată şl condusă reform a economi­că, şi asta şi-n lumina rezultatelor obţinute pînă în prezent. Cred că nu mai sîn t necesare argumen­te. Legea fondului funciar, care însem na o priva­tizare a celei mai m ari părţi- a păm întului, dacă era aplicată m ai consecvent, m ai hotărît, la ora actuală foarte m ulte im pedim ente d in agricultură a r fi fost depăşite. Noi nu avem , de pildă, grija pe care o m anifestă unii că ţăranii nu au cu ce să-şi muncească păm întul, Sîntem absolut convinşi că ţăranii, după ce vor avea titlu rile d e proprietate, vor găsi şi soluţiile de a-şi lucra păm întul, bineîn­ţeles cu obligaţia pe care a r avea-o statul, de a-i aju ta cu mijloacele mecanizate şi la nişte tarife m ult mai acceptabile decît cele practicate pînă î n ' prezent şi cnre sîn t aproape prohibitive. De ase­menea, alte segmente mari ale economiei puteau f l privatizate, ca spre exem plu com erţul, turismul. La ora actuală există 852 de cooperative tfe credit în . România, care a r fi putut fi transform ate în bănci populare rurale, privatizate, şi care a r fl putut să descătuşeze m ulte energii, multe iniţiative în ceea ce priveşte asigurarea cu inventar agricol al ţă ­rănimii. Nu sîntem deloc m ulţum iţi de ritm ul în care a fost schimbată natura proprietăţii tn ţara noastră. Pe de a ltă parte, în ceea ce priveşte in­tervenţia statului în procesele economice, poziţia a fost ambiguă pînă în p re z e n t/S ta tu l ba a inter­venit, ba nu a intervenit, şi-n m omentul de faţă sintem într-un stadiu în care e foarte greu să -mai redresăm anum ite lucruri. Sînt, d e asemenea, de luat în considerare şi a lte aspecte eeonomico-finan- ciare, şi mă refer la faptul că cele .tre i etape de REPORTER

S is te m u l b a n c a r p r iv a t în R e p u b lic a M o ld o v a— Domnule Ţurcanu, înce­

pem să-i cunoaştem tot mai bi­ne pe fra ţii noştri de peste Prut. Cunoaştem m ai .puţin despre sistemul bancar • privat din Re­publica Moldova- tn această i- dee, ce ne puteţi spune U.ospre Banca Victoria, despre sistemul bancar?

— Banca comercială pe acţi­uni „Victoria", îşi are sediul în Chişinău, fiin d fondată in 1590. Este form ată din Întreprinderi agricole, instituţii de proiectare şi, cuprlnzlnd toate ram urile de producţie din Republică, de­ţine un capital de 50 de mili­oane de ruble. Am fondat deja şi două sucursale, în oraşele Bălţi şi - Floreşti. In m omentul de faţă, prin acţiunile în tre­prinse şi investiţiile făcute, am ajuns la un circuit bancar de trei m iliarde de ruble.

— Care sînt priorităţile?— Acordăm atenţie dezvoltă­

rii industriale, m ărfurilor in­dustriale, m ărfurilor de larg consum, apoi ram urilor de pre­lucrare specifice gospodăriei a- grlcole.

— Care este situaţia sistem u­lui bancar privat şi cu ce pro­blem e vă confruntaţi in ten ta­tiva de depăşire a sistemului centralizat?

— N oi, am fost prim a b an c ă ' privată din Republica Moldova. Astăzi sîn t deja zece asemenea instituţii, fiecare avînd un spe­cific bine determinat- In Re­publica Moldova structurile centralizate nu mai funcţionea­ză. Toate republicile fostei Uni­uni şi-au declarat ‘■•‘ivonjnita- tea. Este însă m ult mai ({rou de lucrat, deoarece, după oum bine Ştiţi, fiecare republică încearcă să-şi introducă moneda proprie, moneda naţională a republicii respective. Şi fiecare republică este interesată să-şi apere mo­neda, piaţa naţională. Avem probleme şl cu lipsa de resurse, ori, o bancă fără resurse nu poate lucra. Există un m are de­ficit de m ărfuri pe piaţa Inter­nă, m ulte în treprinderi Horesc S&-şI adiucă m ărf’urlle, m ateri­ile din Import, dar im portul

presupune valută, valuta ne lipseşte.» In plus, inflaţia în Mol­dova este tot mai apăsătoare, preţurile urcind la foarte m ulte produse. La noi nu s-au făcut

* De vorbă cu domnul Victor ŢUBCANU, preşedintele Uăncii

Victoria Chişinău »

-progrese în această direcţie eşâ de m ari ca în România. Nu a- vem restaurante particulare, nu avem boutiquri, case de schimb valutar. ; La aceasta contribuie ş i . nesiguranţa socială. Au fost alegeri, avem un preşedinte In persoana domnului Mircca Sne­gur- Au fost şi sînt incidente la graniţă. O activitate paşnică şi în folosul tuturor oam enilor nu se poate face atita tim p cît a lţii au arme în mîinl. P rivati­zarea- se află doar în faza de discuţii, nimic concret Aştep­tăm să se aprobe legea privati­

zării în Republică. Sistemul nostru bancar a început să lu­creze abia după legea dată în ianuarie 1991. Să nu uităm că ţara sovietică a fost timp de 70 de ani integrată uriui sistem centralizat din care se-iese foar­te greu- Avem legea bancară, d a r .ieşirea pe piaţa internaţio­nală este condiţionată de licen­ţă, de dreptul de a opera în va­lută. «Victoria Bank“ este p ri­m a bancă din Moldova care are această licenţă şi pe baza ei n e -am . găsit partenerii din România, Polonia, sperăm şl din Germania.---- In încheiere?

- — „V ictoria Bank" d in Chi­şinău organizează tn a doua parte a lunii ianuarie 1992 ' un simpozion al oam enilor de afa­ceri din România cu cei din Re­publica Moldova, în vederea în ­cheierii de acorduri comerciale.

Demostene ŞOFRON

Piaţa americană este interesată

de încălţămintea de 9a „jQujanaContrar- diagnosticului pus in*

dustriei rom âneşti de fostul prim -m inistru. România a avut şi are o p ia ţă de desfacere bine cotată în străinătate. Cel puţin în privinţa confecţiilor textile, a încălţăm intei, mobilei şi sticlă­riei. P en tru , cei ce sîn t circums­pecţi faţă de această părere, pre­zentăm opiniile unui american, pe care le presupunem mai obi? ective. Acestea îi aparţin dom­nului Michael I. Andreika, vice­preşedinte cu dezvoltarea al fir­mei H.H. Brown din S.U A-, fir­mă profilată" pe producerea şi comercializarea îricăl ţâmintei.

— Cum a ajuns firm a IL II- Brown să colaboreze su „C luja- na“?

— Imediat după revoluţie, da­to rită scăderii dram atice a vo­lum ului producţiei a producti­v ită ţii muncii cu aproxim ativ - 40 la su tă (conform datelor fur­nizate de F.M.l. şi Word Bank), contractele de export către pia­ţa S.U.A. nu au mai fost onora­te, provocînd în acest fel pier­deri financiare substanţiale fir­melor im portatoare americane. Aceasta, plus referirile negative din presa am ericană privind si­tuaţia din România, au speriat şi au trezit îndoieli firmelor a- mericane privind capacitatea României de a se redresa rapid şi de a - răm îne în . continuare o sursă stabilă de încălţăm inte. Ia preţ competitiv şi cu term ene de liv rare precise, vitale în ca­zul încălţăm intei, care este ex­pusă sezonului şi schim bărilor modei, fap t ce a da", la o reo- rientare- spre ţă ri cu o mai bu­nă istorie d e ' livrări, stabilitate politico-economică, în . cazul de faţă Coreea, India, Taiwan, C h in a Clujenii au, însă, in con­tinuare potenţialul de a pro­duce încălţăm inte competitivă ca p reţ şi calitate, lucru cunos­cu t de mine, deoarece, înainte de a pleca în S.U-A., arii lucrat opt' ani ca economist la „Ciu- jan a“. Deci, în 1990, am propus »Ctujanei“ iniţierea ' unor rela­ţii de afaceri cu totul deosebite de ceea ce ’ s-a practicat în mod tradiţional pe p ia ţa Statelor U- nite, şi anum e colaborarea în tre doi producători d in tre care u - nul (H Ji. Brown) cu ' expunere la, nivel ' m ultinaţional, avînd p a tru fabrici în S.U-A. şl faci­lităţi de producţie în şase ţări (India, Coreea, Taiwan, China, Jam aica, Mexic), ceea ce oferă „Clujanei“ expunere directă la p re ţu rile internaţionale ale ma­teriilor prim e în dolari, scu­tind-o, într-o oarecare m ăsură, de Spirala inflaţionistă Internă.

— Pînă la ora actuală s-a do­vedii ren tab ilă colaborarea cu „Clujana"?

DESCREŞTERI SPECTACULOASE ÎN ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJEvoluţia activităţii economice din judeţu l C iu lin

luna noiembrie se circumscrie tendinţelor specifice lunilor precedente. Valoarea producţiei Industriale realizată în luna noiembrie pe ansam blul regiilor autonome şi societăţilor com erciale cu capital de s ta t este mai mică cu 39,3 la su tă faţă de aceeaşi lună din anul 1990. Pe 11 luni d in acest an s-a înregistrat o descreştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu .20,1 la sută. Cauzele acestei si­tuaţii sint multiple. Exemplificăm prin : deficitul resurselor energetice, neasigurarea m ateriilor p ri­me şi materialelor necesare, inclusiv din import, blocajul financiar, lipsa de comenzi şi contracte pentru unele produse, neutilizarea eficientă a tim ­pului de lucru. ,

I.a niajoritattea produselor fizice s-au înregistrat, pe 11 luni, descreşteri faţă de perioada corespunză­toare cRn anul preccdent. Nerealizarea volumului producţiei fizicc program ate a condus la neonora- rea unor contracte încheiate cu beneficiari din ţa ­ră şi de peste hotare. La 30 noiembrie, valoare» contractelor restante reprezenta 3,4 m iliarde lei, adică 11,6 la sută din totalul contractelor existen­te. In luna noiembrie 1991, productivitatea muncii în industrie a fost cu 34.5 la sută mal mică decit în aceeaşi lună din anul trecu t; pe 11 luni des­creşterea este de 11,0 la sută.

Numărul mediu al sa lariaţilor din activitatea in­

dustrială, realizat po 11 luni, este de 109.890 sala­riaţi, mai mic cu 7,3 la sută faţă de perioada co­respunzătoare din 1990. La sfîrşitul lunii noiem­brie a.c. num ărul şom erilor d in judeţ era de 5452 persoane, în evidenţa Oficiului forţei de muncă existînd încă 3637 cereri de locuri de muncă.

în privinţa exportului, este de reţm ut faptul că, de la începutul anului, s-au liv ra t pe pieţele ex ­terne m ărfuri ln valoare de 23,1 milioane ruble (mal puţin cu 63,7 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut) şi de 87,5 milioane dolari (în creş­tere cu 23,7 la sută faţă de 11 luni din 1990).

Valoarea investiţiilor realizate pînă la 30 noiem­brie 1991 reprezintă 5,3 m iliarde lei, cu 46,2 la sută sub nivelul perioadei corespunzătoare din anul trecut. Pe întreaga perioadă din a cest an s-au dat în folosinţa 418 apartam ente, reprezentînd doar 20,4 la sută din num ărul apartam entelor date ln folo­sinţă populaţiei ln perioada Ianuarie — noiembrie v 1990.

Valoarea livrărilor de mărfuri* la fondul pieţei pc perioada parcursă din acest an este cu 14.0 la sută sub nivelul realizat tn perioada corespunză­toare din 1990. V o lum ul. valoric al vlnzărilor ca am ănuntul este mal mic cu 20 la sută tn com para­ţie cu cel realizat pe 11 luni din 1990.

DIUECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICA

— în capitalism, orice aface» re care necesită o investiţie bă-, ncască în mijloace fixe, de pro­ducţie sau marketing, are o pe­rioadă în care cheltuielile de­păşesc veniturile. Noi am esti-

' m at această perioadă la apro* xim ativ doi ani. In ' 1991, volu­mul tranzacţiilor a ajuns la peste trei milioane de dolari, lucru considerat ca un deosebit

r succes, date fiind condiţiile di­ficile din România şi clim atului oarecum nefavorabil din Sta­tele Unite. Pentru anul 1992 es­timăm cel puţin o dublare a volumului, moment în care pu­tem discuta de obţinerea unui profit şi recuperarea cheltuie­lilor.

— Carc sin t concurenţii „CI 11* janei" în S.U.A.?

— Concurenţa vine din par­tea ţărilor din sud-estul Asiei} Coreea, Taiwan, Malaysia, din India, China. Românii s în t cu­noscuţi pe piaţa S tatelor Unite pentru un anum it tip de încăl­ţăm inte, cu un aspect 'specific, pe care noi am reuşit să-l di­versificăm, pătrunzlnd din nou pe piaţa am ericană în tr-un seg* ment de volum specific capaci­tăţii „Clujanei" :— de 18—20 de mii de perechi pe zi- încălţă­m intea românească este căutată pentru stilul propriu, ia r noi ne străduim să oferim o m are dl*

, verşi ta te de încălţăm inte, ln ca­re „Clujana-' are rolul ei, deşi in topul producătorilor se situ­ează abia pe poziţia 15—ÎS

— Compatrioţii dumneavoas­tră au avut o experienţă -deza­greabilă In 1990.. Nu vă esto team ă să riscaţi?

— Ne-am luat măsurile de precauţie necesare. Dacă, da pildă, s-ar ajunge la o situaţie

. de lipsă de m aterie prim ă, noi ne oferim din tim p sâ o adu­cem. Avînd facilităţi de produc­ţie în şase ţă ri exportatoare ma­jore de încălţăminte, avem. ca­pacitatea şi resursele de apro­vizionare a m ateriilor prim e şt componentelor pen tru încălţă­minte, cu condiţia să avem un volum de afaceri suficient de m are ca să ne acoperim cheltu­ielile d e transport.

—- P ină aici totul pare în or­dine- Aşa este?-

— Nu chiar. S în t cîteva impe* dim ente care afectează serios şansa României de a face ex* port?

—1 De exem plu?— Aş începe cu m ateria- pri­

mă, pe care noi sîntem dispuşi să o aducem In România, dacă a ld este deficitară. J Guvernul, eu toate că a preulat fondurile în valută, se mişcă deosebit do greoi în ceea ce priveşte apro­vizionarea cu piei crude de pe p ia ţa externă, sperînd, în mod cu totul nerealist, să se asigure necesarul de pe piaţa internă, cunosclndu-se faptul că Româ­nia, tn ultimii 50 de ani, şi-a putut asigura necesarul din pro­

d u c ţ ia internă num ai în pro­porţie de 40 la sută. De opt luni se discută problema crizei do piele crudă (care pune sub sem­nul întrebării exportul pe a» nul 1992), fără un rezultat con­cret, iar cu toate acestea guver­nul s-a opus aprovizionării do către noi cn pici crude Jn ca­drul unei operaţiuni de com­pensare. «Clujana" trcce la ora actuală prlntr-o criză acută d e piele crudă, pe care noi vom în­cerca Să o atenuăm prin apro­vizionarea dtn S.U.A." a pieilor fin ite necesare producţiei noas­tre pe 199Z

M. SANtitiOKZAN

V

ADEVĂRUL DE CLUJ ^PAGINĂ' 5

UN DRUM CE MĂSOARĂ IN TIMP 43 DE ANI

Fabrica de confecţii „Flacăra" a fost fondată în anul 1948, la început am plasată pe un loc îndepărtat de cen­tru l civic. De la fabrica de început la SOCIETATEA COMERCIALA „FLACĂRA*- S.A. de azi, drumul parcurs Însumează '13 de ani. Acest drum, în tim p a fost mereu ascendent, plin de trudă ţi dăruire, începutul modest Jmplinindu-se azi într-o unitate puternică, deservită de oameni pricepuţi în meserie. In decursul anilor a crescut suprafaţa construită, s-au modernizat, au apărut noi sec­ţii de producţie, depozite efe m aterii prime, auxiliare şi produse finite iar confecţiile s-au diversificat într-o ga­m ă largă, cucerindu-şi de la an la^ an un binem eritat renume, a tît pe piaţa internă cît şi externă. Aceste scur­te evaluări în timp a celor 43 de ani trecuţi din istoria întreprinderii le-am aflat de la domnii economişti IOAN

" MARIŞ, directorul S.C. „FLACARA“ S.A,, respectiv IOAN PALFI, director comercial, cărora le oferim, în continuare, cuvlntu).

© IOAN MARIŞ: Drumul ascendent parcurs n-ar fi lost -posibil fără" o tehnologie adecvată, modernă. Prin achiziţionarea unor utilaje de provenienţă germ ană a crescut productivitatea şi calitatea procîuselor. An de an a crescut numărul mediu al personalului încadrat, în prezent cifrat îa 2000 de salariaţi, din care 61 de func­ţionari şi 47 de ingineri, tehnicieni, tehnologi şi econo­mişti. Ne mîndrim ru un personal de înaltă calificare tehnică şi economică. In sfîrşit, forma ju rid ică 'ac tua lă este de societate pe acţiuni, cu 70 la sută capital de stat.

© IOAN PALFI: Gama sortimentală a produselor noas­tre este bogată şi diversificată, confecţiile fiind destina­te copiilor şi - adolescenţilor, femeilor şi bărbaţilor, de toate virstelc. La confecţiile devenite cfe-scuma clasice în producţia noastră se adaugă îmbrăcăm intea sport şi echipamente de protecţie. Subliniez fapttil că producţia noastră se bazează pe 'c reaţie proprie, pe m aterii p r’me şi auxiliare din ţară. In cazul unor comenzi de tip John nS**putem adapta foarte uşor cerinţelor clienţilor externi, fap t dem onstrat în numeroase tranzacţii încheiate c* p a r-. teneri de peste hotare, care ne-au fu rn izat'm ateria pri­mă şi auxiliarele, respectî.ndu-Ie pretenţiile privind iinia confecţiilor şi.calitatea produselor.

@ IOAN MARIŞ: l rnul din criteriile de bază ale acti­v ităţii noastre este CALITATEA PRODUSELOR, (în ciu­da unor greutăţi pe care le înlîmpinăm, cu deosebire în prezent, în privinţa unor ' m aterii prime de calitate). Calitatea confecţiilor noastre a fost factorul determ inant în creşterea relaţiilor comerciale cu numeroase firm e din Întreaga ţară (fie cu capital de stat, fie-particulare). S în -; teift solicitaţi pentru gama diversificată de* produse exe­cutate, respectiv modelele prezentate, precum şi pentru nivelul preţurilor practicate. -

Q IOAN PALFI: Insist şi eu asupra calităţii produse­lor nr/istre, factor care a ridicat prestigiul confecţiilor purtînd marca „FLACĂRĂ" atît pe piaţa in ternă cît şi cea externă. încă din anii ‘ trecuţi producţia destinată exportului reprezenta 65—7C lă sută (din totalul produc­ţiei 'fizice realizate). Acum, odată cu 'trecerea la econo­m ia de' piaţă, realizarea linor, produse de calitate desti­nate exportului a devenit obiectivul nostru prioritar.

IOAN MARIŞ: ln municipiul Ciuj-Napoca am fost prin tre primele socic<aţi comerciale cu capital de sta t care după Revoluţie am obţinut autorizaţie de import- export. Drept urm are am derulat direct şi nemijlocit un

program de export cu Danemarca în valoare de circa750.000 dolari. Datorită modalităţilor de decontare în vigoare ne-au rămas la dispoziţie circa 300.000 dolari, cu ajutorul cărora încercăm să importăm fire de vîscoză necesare ţesătoriei de căptuşeli, precum şi u tilaje mo­derne pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi creş­terea productivitătii.

© IOAN,PALFI: Recent, compartimentul, comercial, împreună cu creaţia, a participat la acţiunea de. con­tractare' a fondului de marfă destinat pieţii interne,- ce a avut loc la Sovata. Deşi. colecţia prezentată, comerţului a fost reuşită, comenzile ferme sint cantitativ sub capaci­tatea întreprinderii noastre; Faptul nu este d e 'm ira re .; Nesiguranţa economcă a perioadei trecute, nerespectţirqSt obligaţiilor contractuale, liberalizarea preţurilor — iată: factorii care au determ inat poziţiile precaute ale corner-; cianţilor. Asta nu înseamnă să dezarmăm.' Dimpotrivă ne ambiţionează şi mai m ult pentru ea prin . produse de calitate superioară şt la preţuri accesibile să învingem reţinerea unor factori din comerţ.

© IOAN MARIŞ: Continuînd ideea colegului , meu, amintesc faptul că întreprinderea noastră a participat, în acest an pentru prima dată de sine stătător, cu stand propriu de exponate, la Expoziţia de bunuri tîe larg eon- sum TIBCO, organizată la Bucureşti în tre 25 mai şi 9 iunie. Spre satisfacţia noastră s-a confirm at-Încă o da­tă faptul că prin contactul direct, de zi cu zi, cu publi­cul, produsele noastre sînt agreate şi adm irate. Acest lucru ne dă încrederea că sintem pe un drum bun, că produsele noastre vor cîştiga treptat în rîndul cumpă­rătorilor. ' . . .

© IOAN PALFI: In relaţia directă cu cum părătorii, deocamdată în; Ciuj-Napoca avem un singur magazin de desfacere propriu, situat în imediata vecinătate a fa­bricii. Magazinul este dispus pe o suprafaţă efe 1250 mp, cuprinzînd la parter confecţii pentru bărbaţi — adoles­cenţi — copii iar la etaj pentru femei — adolescente — fetiţe. Pentru promovarea produselor în ţa ră ne stră­duim în prezent să realizăm un lanţ. de magazine proprii, care să comercializeze în exclusivitate confecţiile noas­tre, la Bucureşti (în plin centru),, la P iatra Neamţ şi Re­şiţa, în primă urgenţă, resnectiv în perspectivă la Sighi­şoara, Slatina, Tg.>Mureş, Turda şi Chişinău. >

IOAN MARIŞ. Relaţia dintre noi şi cum părătorii ex­terni, din păcate, n-am reuşit s-o practicăm, nepartici- pînd Ia expoz'ţii de profil din străinătate. Dar nu din vina noastră. Deşi am fost prin tre prim ii membri ai Ca­merei de Comerţ din Ciuj-Napoca, am aflat cu multă întîrziere de programul expoziţional de tirguri şi expo­ziţii pe anul 1991. Pentru evitarea unor cazuri asemănă­toare am luat legătura cu întreprinderea de profil din Bucureşti, prim ind propunerile de participare a Româ­niei la tirguri internaţionale în anul 1992, Ne vom pre­găti temeinic pentru asemenea participări, pentru a con­tribui la creşterea prestigiului mărcii noastre pe piaţa externă. .. . .

0 IOAN PALFI: Am fost interpelaţi pe motivul că de ce nu schimbăm denumirea de „FLACARA**, care nu are contingenţă cu confecţiile. Aşa este; dar sub această marcă, «.FLACĂRA1*, fabrica noastră şi-a cucerit presti­giul intern şi extern. O mică schimbare am făcut, to­tuşi, prin noua siglă, prezentă şi în pagina de faţă, cr/-e doreşte să sygeroze proniQvarea şi comercializarea produ­selor noastre în lumea întreagă.

G IOAN MARIŞ: Aş dori să închei spunînd că, Jn condiţiile apariţiei micii şi marei concurenţe activitatea devine mereu mai grea. Iată de ce ne vom îndrepta şi

Aspect din raionul dc confecţii pentru femei a? ma­gazinului propriu

mai m ult a ten ţia 'sp re diversificarea sortimentală şî pe modele, pentru satisfacerea la un n iv e l. superior ■ a ce­rin ţelor cum părătorilor noştri, ă partenerilor c-xterni.

® IOAN- PALFI: Ia rîndul meu închei dorinau-ne ca şi în viitor să avem o afluenţă de cumpărători cel pu­ţin ca în această perioadă de final a iui 1991, ca depo­zitele noastre de produse finite să nu fie decit pen tril scurtă vrem e încărcate, doar cît durează operaţiunile de pregătire, am balare şi expediere a produselor spre be- ; neficiari. închei la modul optimist, în sensul eă 1992 se conturează pozitiv jaentru noi, datorită apariţiei unor clienţi externi cu care au fost purtate discuţii de proto­col, ur.ele mai m ult ;:au mai puţin detaliate. Contractele se vor concretiza după ce parteneri! externi vor testa, la rîndul pieţele de desfacere prin mostrele-voiajor pa care îe-am executat pentru ei. Avem convingerea că prin calitatea produselor şi punctualitatea în livrări vom

'cuceri noi pieţe externe. -PRINC IPA LII PARTENERI DE PESTE HOTARE

® EUROPA^ Anglia, Belgia, Danemarca. Franţa! Ger­m ania, Italia, Norvegia şi fostele ţări socialiste

® ORIENTUL MIJLOCIU, o serie de ţări din această zonă

© AMERICA DE NORD A S.U.A. şi CanadaSTIMAŢI CUMPARATORL STIMATE CUMPĂRĂTOA­RE! ■

Produsele^ purtind marca fabricii noastre se remarcă prin: - "-r'"

© CALITATE, ELEGANŢA, DURAIÎILITATEPentru a vă. convinge vizitat! ' im r'az 'n u l' nostru, pre--

cum şi magazinele în care se «Ssese confecţii produse de noi. făeînd celor dragi un util cadou vestimentar; ele­gant, în pas cu linia modei!

Varietatea gamei «roi t‘mentale, a modelelor, Vă permi­te să alegeţi confecţia cea mai potrivită, reaîteală ca înalt profesionalism, şi m ult bun g u s t!(RECOMANDAM:

© PENTRU COPII ŞI ADOLESCENŢI: pantaloni, Mu- zoane, înlocuitori palton ,

®»PENTRU FEMEI, ADOLESCENTE SI FETITE: pal­toane, pardosie, înlocuitori paltoane, impermeabile^ cos­tume, taioarc-, sa ce uri, hlitzoaue, fuste si pantaloni

© PENTRU BARBA ŢI: paltoane, partfesie, înlocuitori paltoane, impermeabile, costume (cu şi fără vestă), sa- couri, jachete, bluzoanc şi pantaloni ,

Indiferent de sezon, gama sortim entală este ; variată, confecţiile fiind produse din stofe d;n lînă sau tip lină în cele mai diverse culori, puţind fi procurate la pre- (uri accesibile.’ ! ;

MARCA FAfîR'CIJ NOASTRE, GARANŢIA CALITĂ­ŢII PRODUSELOR!

Cu prilejul Crăciunului şi a Anului Nou 1992, S.O. „FLACĂRA" S.A. adresează tuturoi salariaţilor săi, fu rn’zorilor, cum părătorilor şi purtătorilor de confec­ţii realizate de unitate urau-a de fericire, sănătafe, belşug si împlinirea tu turor dorinţelor, precum şi tra ­diţionalul „LA MULŢI A N I!“

Cinci splen­

dide modele dc

confecţii pen­

tru femei şi

două pentru

bărbaţi produ­

se la „Flacăra"

O

PAGINA 5 ADEVĂRUL DF GLUJ

- — ■-------------- ;------------ — ţ

O marcă cunoscută, un nume asociat mereu cu tinereţea şi frumuseţea

• întreprindere cu o tradiţie de peste 45 anţ în producerea articolelor cosmetice, SOCIETATEA COMERCIALA „FARMEC" S.A. este. azi cel mai mare producător de cosmetice din România cu o producţie de peste un miliard de lei anual. Gama sortimentală a produselor realizate în întreprinde­re este foarte diversificată, cuprinzînd deodoran- te, creme, emulsii, şampoane, lacuri fixative, pro­duse cosmetice pentru ras şi după ras, produse de fardare, lacuri de unghii, insecticide şi produ­se de uz menajer.

© Produsele cosmetice „FARMEC" -reprezintă materializarea unei constante colaborări a colec­

tivului propriu de cercetare cg institute de presti­giu din ţară cum sint Fundafia „Prof. Dr. Ana As- lan“ din Bucureşti, Facultatea de Farmacie din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoea, Clinica Dermatologică Cluj-Napo- ca.I ® Renumele produselor cu marca „FARMEC-, în special cele din gamele Gerovital H3, Gerovi- tal Plant, „RO“ a depăşit de mult frontierele ro­mâneşti, impunîndu-se pe piaţa internaţională alături de alte mărci de prestigiu. In prezent, a- cestea se exportă cu succes într-un mare număr de ţări cum sînt: Danemarca, Suedia, Italia, Ger-

manîd, Spania, Andora, Mexic, Japonia, . Grecia.• Recunoaşterea pe plan internaţional a rea­

lei competitivităţi a- mărcii comerciale „FARMEC s-a materializat în decernarea din partea TfiADE LEADERS CLUB din Madrid, în iunie 199i, a tro­feului INTERNATIONAL AWARD COMERCIAL PRESTIGE. Obţinerea acestui trofeu conferă So­cietăţii comerciale „FARMEC" S.A. calitatea de membru a TRADE LEADERS CLUB, precum şi o serie de alte avantaje legate de facilitarea con­tactelor internaţionale cu alţi membrii ai Clubu­lui şi de susţinerea a reclamei pe plan interna­ţional a mărcii comerciale „FARMEC".

PERSPECTIVE riante de culori 4. Deodorant STYLE — SU-

Sînt în stadiu de realizare: AVE; SENSITIVE; ATRACTIVE; 1. Deodorant DEO-CLIP în ELEGANT

două variante Fantezie ţi Acord; 5* Deodorant stick STYLE — J. Completarea gamei de CRE- to t în patru variante diferenţiat

ME RO cu produsele: RO — prin culoare ţi miros crem ă antirid ; cremă pentru m a- 6. Lichid antigel sa i; cremă pentru mîini. . 7. Produs pentru dezgheţat

FnnH de ten — în patru va- parbriz

Produsul ATJîOS face parte din gama variată a deoilorantclor

Un instantaneu cotidian su rp rins în magazinul-dc prezentare,f.

OBIECTIVE

în actuala conjunctură a e- conomiei româneşti, cînd con­curenţa pe piaţa produselor cosmetice devine to t mai pu­ternică, Sn atenţia conducerii societăţii noastre stă analiza exigentă a cerinţelor consuma­torilor pe baza metodelor mo-: derne de marketing. în func­ţie de aceasta, vom proceda ia adaptarea rapidă a tehnologi­ilor pentru a obţine produse de cea mai bună calitate, ast­fel incit să ne păstrăm şi con­solidăm .locul pe care îl ocu­păm., pe piaţa in ternă şi exter­nă. în acest sens,, ne preocupă realizarea unor noi linii cosmeti­ce originale şi prezentarea pro­duselor în am balaje cu un de- sign modern şi competitiv, ca­re să răspundă cerinţelor cum­părătorilor produselor noastre.

în lumea modernă, cosmeto- logia este singura ştiinţă care se ocupă de m enţinerea şi a- sigurarea frum useţii corpului omenesc. Unul d intre obiecti­vele noastre im portante se re­feră la realizarea unor sorti­mente cosmetice şi de parfu- merie la costuri cît mai redu-

' se, care să asigure desfacerea conform solicitărilor precum şi protecţia consumatorilor.

în perioada im ediat urm ă­toare, ne preocupă perfecţiona­rea sistemului informaţional,

. exam inarea riguroasă şi obiec­tivă a întregului personal pe baza unor criterii stricte pri­vind com petenţă profesională, perfecţionarea organizării pro­ceselor tehnologice, asigurarea echilibrului : im port-export, creşterea eficienţei economice a întregii activităţi. Sîntem convinşi că este o acţiune, di­ficilă, dar singura posibilă pen­tru alinierea la economia de piaţă. ,

Ec. Liviu TURDEANU, director general a l Societăţii comerciale

„Farmec" S.A.

/ / ' /

s/f

W m

* _____Mici gospodinele n-au fost u ita te . Dovadă o parte din gamă

produselor destinate în treţinerii apartam entelor

OFERTE

D-na Violeta ANG11EL, şefa compartimentului ’ cerceţare- tehnic-dcsign, ne oferă gama produselor firmei am intite pentru anul viitor:

Produsele cosmetice purtînd marca „FARMEC" sînt recu­noscute şi apreciate atît în ţa ­ră cit şi peste hotare! Desti- ' nate tratam entelor cosmeticc clasice şi a unor tratam ente specifice — de exem plu tra­tamente de geriatrie cosmeti­că. produsele firmei „FAR­MEC" S.A. se remarcă prin calitate şi personalitate.

• DEO-rARFUIYlURlU: LAU­RA, cu două note dc parfu- m are — floral şi elegant;

• GAMA DE CREME BO — a fost creată în colaborare cu Facultatea de Farmacie Cluj-Napoea, avînd la bază extractul dc Echinacea purpu- rea, plantă cu un excepţional potenţial cosmetic;

• LOŢIUNEA DUPA RAS FARMEC-FOUGERE, care in­troduce o nouă notă de miros, mai puţin cunoscută pînă a- cum pe piaţa de produse cos­metice destinate bărbaţilor. ,

• Un im portant sector cos­metic — produsele de fardare, este susţinut prin lansarea pe p ia ţă a produeslor din gam a CONTUR, lacuri de unghii şi ru ju ri de buze, acoperind o pa­letă diversă dc culori şi nuan­ţe-

Cîteva dhi gama largă a produselor destinate exportului

Pagini publicitare realizate de Gh. P. LAZANU, Ion RUS şi Victor MOREA

Fotografiile: Radu SINTEJUDEAN^______ ]

i o e v a r u l d e c l u j s PAGINA 6

MOŞ CRĂCIUN LA VALEA IERII — CAPS

Ca în flecare an, Moş Crăciun soseşte în toa­te casele cu ■ copii. In sania lui trasă de cerbi înaripaţi,' străbătînd dealuri şi cîmpii. Moş Cră­ciun a luat drum ul m unţilor şi a ajuns şi în Valea lorii — Caps. Cu ajutorul redacţiei «Ade­vărul de Cluj", sacul lui a fost plin cu daruri pentru şcolari şi prichindeii de Ia grădiniţă (co­piii din Valea Icrii nu au uitat că au prim it numeroase cadouri şi la începutul anului şco­lar). In zi dc sărbătoare copiii I-au prim it pe Moş Crăciun cu colinde şi poezii, urm înd ca de Anul Nou să pregătească, un mic spectacol pentru părinţi şi invitaţi. Le urăm succes şi a- veni s p e r a n ţ a că darurilc-»primile i-au m ulţum it şi pc cei mai pretenţioşi cdpii.

Radu S.

DECIZIE

P rim ăria din Florenţa ţi de­cis interzicerea circulaţiei f ‘au­toturism elor în cursul zilei în luna ianuarie In cadrul acţiuni­lor de reducere a poluării, fe­nomen care a provocat daune m ediului şi vestitelor monumen­te arh itecton ice . şi de artă ale m unicipiului de pa Arno. Inter­dicţia se aplică de la 9.30 di­m ineaţa şi pină la 5. dupâ- amiază. . ( j i ţ. |» <>•

Agenţia Reuter menţionează că este cea m ai drastică, măsu­ră . antipoluantă dintre cele stabilite de mai multe mari o-

, raşe ale Italiei In ultimele, zile.

SOCIETATEA> „ASIGURAREA ROMANEASCĂ" - S.A. ASIROM

SUCURSALA JUDEŢULUI CLUJ

Piaţa Victoriei, nr. 19 vâ oferâ o gamă variată de asigurâri facultative:

© Asigurâri de persoane (mixte de viaţă şi acci­dente);

9 Asigurâri de bunuri (auto-casco, bunurile din gospodăriile cetăţenilor, bunurile societăţilor co­merciale);

O Asigurâri de răspundere civila (răspundere ci­vilă a conducătorilor auto profesionişti, răspundere civilâ legală).

* r * *Sucursala ASIROM Cluj, urează tuturor asigura­

ţilor şi colaboratorilor, multa sănătate, putere de muncâ, fericire şi un câlduros „LA MULŢI ANI"!

(1933)

NOUI

VINDEM TELEVIZOARE COLOR, diagonala 61, noi, garanţie. Pre} 62.000 lei.

Vînzarea se face pe strada Someşului nr. 3 Cluj vis-a-yis de magazinul Flacăra — Confecţii. (21558)

SOCIETATE» COMERCIALA caută CIOBANI pentru a prelua In întreţinere şi îngrijire, 100 ol, sau spre vînzare. Telefon 15-62-62. (21558/A)

O Avînd în vedere campania locală, Conduce­rea U.l.D.R.R. roagă toate filialele şi membrii, sim­patizanţii, Romii din judeţ a se prezenta la Sediul central din Cluj-Napoca, str. Tipografiei nr. 28, te ­lefon 11-76-15, pentru înscrierea candidaţilor locali pe listele formaţiunii politice. (21559)

INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

ANUNŢA CONCURS PENTRU:O 1 POST DE SUBINGINER — coordonator. ate-

ier producţie mecanic. Se primesc ingineri, subin- gineri, profil mecanic.

Concursul are loc in data de 23 Ianuarie 1992, ia sediul Facultătii Construcţii de Maşini, din3-duI Muncii nr. 103-155, ora 9. Dosarele de con­curs se depun la compartimentul de evidenţă, din str. C-tin Daicovîciu nr. 15, pînâ la data de 20. 01. 1992. (1939)

Cu ocazia Anului Nou, Consiliul de Conducere al Cooperativei „MUNCA INVALIZILOR" CLUJ- NAPOCA, adresează cooperatorilor din aceasta unitate şi colaboratorilor sâi, sărbători fericite şi „La mulţi aniH! CONSILIUL DE CONDUCERE

(1940)

IN ATENŢIA CELOR INSCRISI PENTRU TELEVIZOARE FUNÂ1

Firma importatoare Nis Computere împreună cu S.C. Tulipan S.R.L. anunţă p e cei care s-au înscris la televizoare color Funai 2003 că din motive inde­pendente de noi, televizoarele vor fi livrate în cursullunii ianuarie 1992.

CEREM SCUZE PENTRU ÎNTÎRZIERE. (1941)

ŞANSA UNICA!9 FIRMA OLDAN PRES S.R.L. vâ oferâ televizoa­

re noi, FUNAI, diagonala 51 cm, la un preţ care sfidează orice concurenţă: 94.000 lei. OLDAN PRES asigurâ o garanţie de 6 luni. 10 la sută din preţul unui televizor îl veţi achita la depunerea co­menzii. Informaţii lâ telefon 14-48-73, 12-37-64, in­tre orele 8-22. (1943)

0 AEROCLUBUL CLUJ organizează pregătire în „zbor*1 pentru sporturile aeronautice: PLANOR1SM- PARAŞUTISM. Condiţii de înscriere: vîrsta 15-22 ani. înscrieri la sediul Aeroclubului, Calea Turzii nr. 4 intre orele 10-16. Telefon: 11-55-76;13-67-16. (1938)

»VVVW*1

9 SOCIETATEA NAPOCA S.A. aduce la cunoş­tinţa publicului călător reducerea preţului biletelor de câlâtorie pe cursa internaţională Cluj-Napoca— Budapesta de la 2.820 lei pentru o călătorie la 2.350 lei pentru o câlâtorie. Cursele cu caracter de curse permanente cu plecare din Cluj-Napoca Au­togara II in zilele de luni, joi şi vineri ora 7,00, iar din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă, la ora 11,00 ora Ungariei. Călătorii pot solicita bi­lete dus-întors, biletele pot fi procurate anticipat cu 60 de zile înainte de data efectuării călătoriei.

(1937)

SOCIETATEA COMERCIALA

R O M ( I N - S nSOC. COM. „ROMAN- S.A. BRAŞOV

producătoare de autocamioane, oferă celor intere­saţi, pe lîngă produsele sale de bază, următoarele:

9 Motoare, punţi, cabine şî alte piese de- scliimb pentru autocamioane;

O Documentaţie tehnică, cârţi de reparaţie şi cataloage piese de schimb;

® Arbori şi cămăşi cilindru pentru motoare Da­cia;

9 Vopsiri de autoturisme sau cabine autoca­mion.

Informaţii se pot obţine la Serviciul Dcsfacere al Soc. „ROMAN* S.A. din Braşov,'Calea Bucureşti, nr. 100, tel. 921/2-72-22/2724 sou 2-74-41, pentru regii autonome şi so c ie tă ţi ■ comerciala cu capital de stat, respectiv 921/2-72-22/2067, pentru particu­lari şi societăţi cu capital privat. (1936)

9 C.A.P. PALATCA anunţâ licitaţie/mijloace fixe în data de 27 decembrie 1991, ora 11. Comisia de: lichidare. (21555)

A/SAAA/^WVWWSA/WVA'V\^AAAAAAAA^AAAAi,V\'V\AA/SA/

ACADEMIA DE ARTE VIZUALE ;„ION ANDREESCU-

cu sediul in Cluj-Napoca P-ţa Unirii nr. 31. orga-, nizeaiă concurs pentru ocuparea posturilor de:

@ Analist programator (cu studii superioare)© Laborant fotoînscrierile şi depunerea dosarelor va avea loc

pînă la data de 20 ianuarie 1992, iar concursul în data de 27 ianuarie 1992 la sediul academiei. -

Informaţii la telefon 11-17-89. (1935)

S.C. NAPOLACT 8.A.

Cluj, fostă 1CIL cu sediul pe strada 22 Decembrie nr. 95—97, angajează prin concurs următorul per-» sonal*.

© 2 mecanici auto categ. IV—VI• 1 electromecanic pentru electrostivuitoare

categ. IV—VIData ţinerii concursului este 15.01. 1992. în­

scrierile se fac la sediu! Societăţii — biroul Perso­nal de unde se pot obţine şi relaţii suplimentare, sau telefon 14-50-88 — Autobază. (1934)

A.J.P.S. CLUJ

informează pescarii din judeţ că in perioada cu­prinsă între 1 ianuarie 1992 şi 30 aprilie 1992, pes­cuitul în lacurile Gilâu şi ta rn iţa II (Someşul Cald), este strict oprit in aceasta perioada se poate pes­cui in lacul Tainiţa I.

începînd cu data de 6 Ianuarie 1992 ise poate efectua viza şi abonamentul pe anul viitor.

Cu prilejul Crăciunului şi Anului Nou 1992, AJ. P.S. Cluj urează tuturor pescarilor sărbători fericite şi tradiţionalul „LA MULŢI ANI”! (1924)

FIRMA S.C. - INTERFLUX - S.R.L .

vă oferă Ia cele mai avantajoase preţuri: ,o9 Apâ de colonie, made tn S.U.A... i. ■• Şampanie „SILVAN1A* — pentru export © C ase te audio — SKC — made in Coreea• Radio casetofoane simple şi auto© Aspiratoare î9 Rîşniţe de cafea 9 Radiatoare

v © Filtre cafea © Mixere © Ventilatoare © Sirene autoŞl URMATOARELE TIPURI DE MAŞINI:© Autocamion AVIA — 5 t © Camioneta ZUK — 2 ,5 1.© Autoduba BARKAS — 1 t ©LADA 1200• DACIA 1300© WARTBURG fVA aşteptăm la adresele:

- Str. Clinicilor nr. 9,P-ţa Mihai Viteazul nr, 6, tel. 13-20-18. ,, Firma INTERFLUX VĂ urează: . 'SĂRBĂTORI FERICITE Şl „LA MULŢI ANI“ (21556)

PAGINA f ■Amv&nvi, d f

COMEROMIMPEX VAAşteaptă •

ANUNŢ IMPORTANT

Doriţi să putreceţi CRACKJNUL şî REVELIONUL Intr-o am biantă plăcută? Daca DA, vă rugăm să vizitaţi magazinul Societăţii COMEROMIMPEX s.r.l. din CIu|-Napoca, str. Traian nr. 65, unde sînt oferite spre cumpărare TELEVIZOARE COLOR mar­ca SAMSUNG cu diagonala de St cm ţi teleco­mandă.

Magazinul funcţionează zilnic între orele 8,00-20,00 ţi duminica între orefe 9,00—î 3,00. Se prac­tică preţuri avantajoase ţi servire exemplară I I

' NU UITAŢImai sînt doar citeva zile pînâ ta REVELION I

VA AŞTEPTAM CU DRAG

S.C. COMEROMIMPEX S.R.L. CLUJ doreşte tuturor partenerilor, colaboratorilor şi cli­enţilor, succese şi bucurii pentru Anul care vinei

„LA MULŢI ANI I*

FOARTE IMPORTANT „RATUC“ CLUJ-NAPOCA

face cunoscut publicului călător programul de transport în comun dîn perioada 23 decembrie 1991 — 6 ianuarie 1992, dupâ cum urmează;

A. - In zilele de 23, 27, 30 dec. 1991 ţi 3 ianua­rie 1992 circulaţia mijloacelor de transport în co­mun se va desfăşura intre orele 5,00-23,00, iar .în zilele de 24 şi 31 dec. 1991 între orele 5,00—21,00 pe toate liniile de autobuze, troleibuze ţi tramva­ie, conform programului penttu zi lucrătoare.

B. — In zilele de sărbătoare ţi repaus săptămî- nal 25, 26, 28, 29 dec. 1991 şi 1, 2, 4, 5 ianuarie1992 circulaţia se va desfăşura între orele 6,00—22,00, pe următoarele linii:

• Autobuze - 27, 28, 29, 31, 32, 33, 35 şi 46. fn zilele de sîmbătă 28 dec. 1991 ţi 4 ian. 1992 se vo circula şi pe liniile 37 şi 42;

• Troleibuze - 1, 3, 4, 6, 7, 8 ţi 9• Tramvaie — 100, 101.Desfacerea biletelor ţi abonamentelor de călă­

torie se va face prin reţeaua de chioşcuri proprii, avînd programul corelat cu circulaţia mijloacelor de transport in comun. ■ , ■

Cu ocazia „Crăciunului, şi a Anului Nou* dorim publicului călător „Sărbători fericite” şî tradiţiona­lul „La mulţi aniHi (1975)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT

angajează contabil cu experienţă în operaţiuni va* lutare. Salar de excepţie. Informaţii lo telefon12-47-81; 12-48-97.

ANUNŢ Valută este peste tot. Preţurile cele mai bune din

ţară sînt la:CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT* prima ca­să de schimb valutar particulară din Cluj-Napoca, str. Gh. Bariţiu nr. 32, şi str. Napoca nr. 2 -4 , cu su­cursale în O radea ţi Satu Mare. (21542)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT* > Secretul reuşitei noastre nu afectează financiar

clienţii. 'Cluj-Napoca, str. Gh. Bariţiu nr, 32. (21542)

CASA DE SCHIMB VALUTAR „GARANT*

angajează secretară, bună cunoscătoare a limbilor engleză, franceză ţî germ ană.

Preferabil persoană cu experienţă în relaţii cu • publicul. Informaţii la telefon 12-47-81; 12-48-97. ■

(21542)

PUBLICITATEANIVERSARI

• Cînd fulgi de nea cerneau tn van aveai m ăicuţă dragă un an- Acum ai fire argintii căci ai crescut şi trei copii. Venim ln prag, de aniversare să îţi adu­cem cîte-o floare, s-alungăm no­rii tristeţii, să întregim buche­tu l celor cincizeci de ani ai vie­ţii. La m ulţi ani, iubită mamă, VIORICA OLTEAN, oaza noas­tră de dragoste şi lumină. Pan- telimon. Felicia, Simion. (20831)

• Colecţionar, cum păr: păpuşi cu cap de porţelan, - trenuleţe, vaporaşe, m aşinuţe din" tablă, toate vechi, dinainte de 1940, fir­me de tablă em ailate. Ofer va­lută. Telefon 924/2-78-94, orele

. 17—19. <2! 809)• Cum păr: televizor color, de­

fect, Dacia 1310 la preţ conve-. nahil. Telefon 16-35-75. (20832)

• Vînd Mercedes an 1970, la preţ convenabil. Telef. 18-23-34.<n.K) .

0 Vînd blană nu trii şi lină dârăcită- Telefon 18-74-95. (20845)

9 Vînd două televizoare cS~ lor nem ţeşti, unul cu telecoman­dă- Str. T raian Vuia 73, Some­şeni (20841) . ■ '

• Vînd m aşină de cusut Sitf- ger, cărucior medical. Telefon

.95/31-40-48. (20865)• Vînd CEC cîştig .Mar trim es­

tru l II a.c., Dacia 1300. Telefon18-43-35. (20551)

• Vînd video player sigilat, cu telecomandă. Telef. 17-44-42.(21774)

• Vînd 2 camioane Diesel 10 t şi 7 t Telefon 15-31-58 (20372)

• Vînd 20 m p faianţă aibă. Te­lefon 11-98-03. (20573)

• Vind Lada 1500 combil, sta­re foarte bună. Telefon 14-38-30. (20577) ,

• Vînd mobilă nouă, dorm itor alb- Telefon: 14-03-61 sau14-89-72. (20584)

• Vind televizor alb-negru, cu lămpi. Imagine bună. S tr. Horea nr. 5, e ta ju l I, ap. 8. (20586)

• Vind televizor alb-negru. Telefon 13-25-32. (20588)

• Vind instala ţie de goi au­to. Telefon 13-92-12. (20383)

• Vind .Isto ria ' literaturii ro­mane* de George Călinescu. Te­lefon 14-29-25, (20824)

• Vind caroserie echipată şi m ontată pe şasiu cu roţi Aro

T 244 D, nouă. Relaţii la telefon: 985/1-51-78, după ora 18. (20323)

• Vînd moară cu ciocane, Că- . ian Vamă nr- 5, judeţul Cluj-

(20827)• Vînd televizor color Philips,

diagonală 64 cm şl 3 ro ţi com­plete 145X13. Telefon 18-92-05.(20828)

o Vind Dacia 1300 în stare foarte bună, la preţ avantajos. Telefon 13-36-50. (20306)

o Vînd bibliotecă nouă. Tele­fon 13-35-45: (20837) '

• Vînd vioară maestru. Tele­fon 16-08-52. (20836)

• Vînd boxe „Unitra* 140 W. Telefon 15-98-92. (20835) '

• Vind combină frigorifică (frigider plus congelator). Tele­fon 18-90-30. (20853)

• Vînd televizor color „Tîl- erom“. Inform aţii telef. 16-43-86 In tre orele 17—21. :

• Vfnd televizor alb-negru clasic, acordeon şi cojoc pentru copii şl . microscop cu trei obi­ective m arca Reichert. Telefon14-51-60 (20340)

• Vind m aşină de tricotat cu cartelă, p re ţ inform ativ160.000 lei. Tel. 15-17-60- (20867)

• Cum păr stop spate stînga Opel Record 20 S, 1086. Telefon*18-12-22. (20335)

• Cum păr acordeon cu 80,96, 120 baţi. Telefon 14-45-05, în ­tre orele 19—21. (20885)

• Cum păr apartam ent dnjtă camere central. Telefon 11*72-22. (20907)

• Vînd o m aşină hidraulică de injectat mase plasticc- Tele­fon 13-06-95. (20314)

• Vînd maşină de spălat cu16. programe. Inform aţii telefon16-41-12. (20864)

• Vînd pentru pretenţioşi ma­şină de cusut triploc, sta re ex­cepţională. Inform aţii telefon:16-77-16, după ora 16, zilnic. (20327)

• Vind m aşină tricotat Sînger nouă şi Dacia ridicabilă. Telefon .953/1-15-67- (20884)• • VJnd Dacia 1310, de 7 ard. Telefon 16-52-48. (20329)

• Vînd magnetofon .Tesla B 115. Telefon 14-19-41. (30330)

• Vînd televizor Sport. Te­lefon 18-10-04. (20331)

• De vînzare Video P layer Goldstar. Ţelefon 14-34-32.(20887)

0 Vînd D ada 1100. Telefon:12-21-5*

• Vînd televizor color nou- Telefon 13-81-95/15-05-33. (20901)

• Vînd forinţi. Telefon:11-00-53. (20905)

• Vind canapea, 4 scaune pie­le, comodă cu oglindă şi placă

■ marmoră, garnişe perdea, bi­bliotecă mică. Telefon 16-87-62, între 9—13, sîinbătă. (20337)

o Vînd videorecorder Sharp. Telefon 13-76-47. (20338)

• Vînd 20 mp faianţă albă. Telefon 11-98-03. (20573-A)

• Vînd sufragerie „I.IVING- LUX“, inclusiv garnitura de hol. Telefon 11-52-49. (20669)

o Vînd video player „Oricn“ (japonez) sigilat. Telefon:18-27-19, In tre orele 20—22. (20608)

• Vînd Dacia 1300, m otor ifrancez, cauciucuri noi- Telefon15-44-68. (206C6)

• Vind aragaz cu 4 ochiuri, nou. Telefon 11-03-12, (20364)

• Vind în valută apartam ent deosebit 4 camere P ata (pro­prietate). Vînd Oltcit nou. Te­lefon 11-01-40. (20915)

• De vînzare Dacia 1310 TX de 2 ani. Inform aţii în str. Cîm- pina 4.8 (20356)

• . Vind convenabil televizor Lux în stare perfectă. Telefon :14-74-14. (20350) '

« Vînd urgent şi convenabil ; Toyota S tarlet (1100 cmc, 5 vi­teze, 1382, 4 uşi), Microbus Mer­cedes 206 D (Diesel), microbus VW LT 28 .(1981), Opel Ascona 1,6 (1983). Telefon 12-24-37. (21219)

• Casă de vjnzare. Telefon:13-33-20. (20602) .

• Cum păr bonuri de benzină. Telefon 15-08-85. (21216)

« Cum păr Aro Diesel 0 km sau num ăr înscriere cu ridica­re imediată. Telefon 15-02-33 sau 953/1-11-99-

• Societatea comercială P ro­log Im port-export S.R.L., te le- . fon 14-33-31,' vinde perdele. (20857)

J t j a e f f l R M U• Studenţi străini căutăm de

închiriat apartam ent cu două sau trei camere. Tel. 14-92-28, ora 17—21. (E)

• Caut de închiriat un apar­tam ent cu 2—3 camere mobila­te, cu telefon. P refer zona Ghe­orgheni, Grigorescu v iu centru. P la ta în lei sau în salută. Te­lefon 18-21-48. (20383)

• Caut garsonieră mobilată In zona Zorilor, central sau In Plopilor. Telefon 17-14-19, zil­nic, orele 17—19. scara. P lata In lei sau pe valută. (20351)

• Caut garsonieră mobilată, p lata în valu tă sau cu lei. Tele­fon 1(5-01-53, orele 17—19.(2Q816)

• închiriez apartam ent trei camere, nemobilat, cu te lefon ,; cartier Mănăştur. Telef. 15-83-94 după ora 16. (20571)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere, mobilate, telefon, x frigi­der televizor. Plata în valută. Telefon 16-90-86. (20563) .

• S trăin, caut apartam ent mo­bilat, cu telefon, în zohele: Zo-

. rilor sau în str. Pata. Telefon18-33-68. (20346 .)

• Dau în chirie cam eră mo­b ila tă pentru valută. Vînd gar7 n itu ră „Olivia" completă, cu­loarea albă, pătuţ pen tru copil, metalic. Telefon 11-03-68- (20357)

• Schimb casă ICRAL, 3 car m ere a cîte 40 mp, 2 bucătării, baie, pod mare, pivniţă,' situată pe P etru Groza la stradă, bună pentru privatizare. Cerem 2 lo­cuinţe to t ICRAL, central. Tele­fon 11-15-76. (20819)

O Schimb garsonieră c o n fo r t! Oradea, cu sim ilar Cluj- Telefon11-47-15- (20856)

• Schimb apartam ent M ediaş,; cu Cluj. Caut investitor imobil, : zonă centrală VSnd plasă d e - sîrmă. Telefon 11-31-67. după o- ra 20. (21533-B)

• Schimb cameră confort, de stat, ultracentral, cu asem ănător, te le fo n 11-89-64. (20597)

• Schimb apartam ent 3 ca­m ere ICRAL în G rădini M ă- : năştur. Cer 1 garsonieră ţ i d i­ferenţa în valută. Telefon:17-85-27. (20911 )

CERERI Şl OFERTE DE SERVICIU

• Cursuri Intensive 3 luni, lim ba engleză. începători şl interm ediari. Tel. 12-15-15. (20332) ■ ____________

• Caut spre cum părare a - partam ent 3—5 camere, po­ziţie centrală pentru bi rotiri. A ştept oferte ta telefon:11-86-39. (20903) _________

• Minişcoală de lim bă en­gleză pentru adulţi- Intorma- ţii: telefon 16-51-53. (20818)

• Dr. Bucur Urează pacien­ţilor „Sărbători fericite". Con­sultă şl la Centrul medica) Republicii 8, marţi, m iercuri, v ineri dimineaţa. Telefon: ja-08-08. (20151)_______________

• Caut femele pentru îngri­jire copil. Condiţii do p la tă de­osebite. Inform aţii: str- Bucu­reşti (fostă Moriez îW gmond) nr. 80, bloc A 1. scara I, e ta ju l M, ap. *, aitalc. (20345)

• Angajez m enajeră pentru - bătrînâ bolnavă. Tel: 16-03-15. (20871) , '

• Firm ă particulară căutăm , persoane in vederea «"■angajării. Condiţii: sex . masculin, sub 25- ani. Telefon 14-29-07, în tre ore-r le 16—20. (20902)'* © Solicit urgent suma de'30.000 lei pe o perioadă de 2 luni, cu ram bursare de 30 la su­tă dobîndă. Telefon 17-52-77. (203421

• C elor, 1-400 participanţi la jocul'. „Phoenix* coordonat, le doresc Sărbători fericite şî no­roc în Anul n o u .. Organizator — Sigm ond A. (20917)- V M.G.B. INTERNATIONALS.R-L: angajează brutari califi­caţi pentru unitatea sa de pani­ficaţie din Cluj-Napoca, pe Calea Floreşti nr. 81, bloc V 5. Relaţii se pot obţine Ia această u n ita te ,. zilnic între orele 10—16. - (20817)

m Consultaţii medlcade O.R.L. acordă, la Cabinetul din str. Ci- • p ariu 7, profesor dr. - Tomescu

’ Ermil- Telefon 11-29-16, ~ luni, m arţi, m iercuri, vineri între o-, rele 18—19. (20855)

• Vineri, 27 decembrie 1991, ora 9 se convoacă la sediul CAP Someşeni toţi proprietarii de te­ren din Valea Caldă, adm inistrat de IAS Apahida- Solicitanţii vor deţine acte de proprietate, dove­ditoare. (20565) —

• Familie serioasă întreţinem fam ilie în vîrstă şl le plătim şi . apartam ent, contra moştenire a- p a rta m en t Telefon 13-16-48 . (20833) '

9 Rog pe cei' ce au văzut ac­cidentul din P iaţa Gării din da­ta de 20 decembrie, în jurul o- rei 12,30, să telefoneze la nr.14-44-95. Ofer recompensă (20897)

• Pierdut sîmbătă, seara po ’ şetfi neagră piele cu 6 000 lei, str. Cuza Vodă Găsitorului re­compensă. Telefon 11-09-62, sea­ra sau 13-93-76.

• P ierdut în 20 decembrie1991 în taxi particular Dacia Break albastru o pungă cu douâ cutiî cu componente electronice. Rog şoferul să su n e 'la 14-13-39. Recompensă .(20352)

• Oncu Mareei, pierdut la diploma nr. 108914- O nulă- <21651*

fcPEVĂRUL DE CLUJ -1’AGîN‘A Sf

PUBLICITATE• Cu ocazia sărbătorilor de

la m ă , salonul de coafură LADY urează tuturor femeilor sărbă­tori fericite şi un AN NOU nu­mai cu împliniri. (20158)

l lV în z a a - c u m p r â r î f p

• Cum păr apartam ent 3—4 camere, eventual ca garaj. P lata in v a lu tă , sau lei. Te- Icfon 14-51-86. (20138)

w -Vînd grădină 424 mp, zo­na „Andrei M ureşanu”. posi­bilitate construcţie. P la ta în ban ţilor 76/Y 5, ap- 28. valută. Relaţii: Calea Doro* (20853-A)

. • Vînd Renault 3, Mod. 1981, 839 cmc 2 uşi, consum 4 I, culoa­re roşie, vama plătită, mici de* tecţiuni remediabile- P re ţ conve­nabil 200.000 lei. Telefon 13-51-65 sau 13-05-09- (20898)

• Cum păr „Curs practic de engleză" de Virgil Serbănescu, toate volumele. Ofertă la telefon13-15-79. (20522)

• Cum păr apartam ent 3 ca­m ere în : zonele Gheorgheni, A. M ureşanu, Pata, Centru. Telefon15-65-85. (20522) '

• Cum păr apartam ent 2 sau .3 camere- Telefon 16-73-50. (20110)

4» Cum păr casă cu grădină, în valută. Telefon 17-66-88 sau17-86-91; (20056) ■

• Cum păr motor Mercedes Diesel, 220—240—300. Telefon:13-67-37. (20578) . %

. ® Cum păr forinţi. Telefon:14-06-28. (20842)

.COMEMORĂRI,0 Sincere condoleanţe doam­

nei profesoare Pop ( Oarga Eu. genla tn marea durere pricinu­ită de pierderea soţului drag. Diriginta şi colcctivul clasei n Vl-a B. (20S60)

0 Mulţumim tuturor celor ca­re prin prezentă şi flori au condus pe ultim ul drum pe

scum pa noastră mamă LUCREŢIA MEŞTER, deccdâtă Ia da ta de 18 decembrie 1931.II vom păstra amintirea veşni­c i, Melanla, fiică, Nlculiţă, fio. (20581-A)

| S i impllnesc ( ani de du­rere , lacrimi şl dor nestins d u ­pă tratele nostru drag VIOREL IIOBVAT, plecat dintre no i in mod tragic la num ai 33 ani. Co­lindăm la mormintul tău naşte­rea m întuitorului Ilrlstos, ta ptlngeiu şl acum îndureraţi cel T traţ» a i tăi nemlngUatl. N a te vom uita niciodată. Mia, Vlchl, Florica, Petre, Viorica, Doru, Lila cu familiile lor. (20329)

0 Se împlinesc 3 ani de cind■ plecat dintre noi CENAN

NICOLAE, soţ, tată , ş l . bunic. Fam ilia, (20838)

' 0 tn 30 dccembrio 1991 so im . plinesc 3 ani de ' cind moartea nomlloasă l-a luat din mijlocul nostru la o vîrstă destul de fragedă (15 ani) po scumpul ţl iubitul nostru tată, soţ, socru, unchi, bunic şl cumnat PF.TRUŞ TEODOR, născut tn satul Ml- luanl. Judeţul Sălaj. Comemora­rea va avoa loc ln data do 29 decembrie 1991 la biserica din cartierul Iris. Familia Irţ vccl ncmîngtlnlă. (20803) .

0 Zile şi nopţi apăsătoare, ceasuri de singurătate, se împli­nesc săptăm ini de cind scumpul meu sot LOBINŢ ALEXANDRU a trecut In nefiinţa, lăsindu-m ă singură. Dumnezeu să te odth- noască in pace. In vccl nemln- gilată, sofia Nuţa. (21823)

0 Profesor Dr. Miu Nicolae şi colectivul Clinicii pediatrie n

este alături de fam. dr. Părăla- nu Lia şl Ioan in m area durere produsă de pierderea Incredibilă şl nedreaptă a fiului lor drag, CALIN, student m edicinist de m are valoare um ană şl profe stonală, (20334) ,

^ Au trecut < ani do cînd scumpul nostru soţ şt tat&

HOBVAT VIOREL, la num ai SS ani a trecut ln eternitate. Veş­nic !ndurcra|l soţia Silvia şl co­piii Victoria şl Viorel. (20870)

0 Un ultim omagiu fostului nostru coleg GYOBFi v a s e le .

Sincere condoleanţe familiei în ­doliate. Colegii din grupa ' CTC Prelucrare. (20868)

0 Locatarii blocului din str, Cîmpont nr. 3 A din Cluj-Napo- ca aduc un pios omagiu celei care a fost RAVECA GOBONAŞ. Sincere condoleanţe şl compa­siune familiei Îndurerate.(20323)

0 Sîntem alături d e . colega noastră costea Vasliica, în ma­rea durere . pricinuită de moar­tea soţului. Colegele de ia Ca- serla colectoare R.A.T.U.C. ' (20321)

0 Sîntem alături de vecinii noştri Livia şi Viorel Cosma, la marea durero pricinuită de pier­derea tatălui şl socrului ' drag. Vecinii Albu, David şl Morea. (20370) .

0 Cadrele militare din U.M. 02295 Cluj sînt ţrtăturl de colo­nel Mihalaehe Octavian, In ma­rea durere pricinuită de m oar­tea soţiei dragi. Sincere condo­leanţe familiei îndoliate. (208T7)

0 Sintem alături de prietenii noştri, familia Ioan Părăian, la tragica dispariţie din viaţă a iu ­bitului CALIN. Fam. Andercou.(20832)'

I Regretăm nespus incredibi­la trecere prea tim purie în n e ­fiinţă a . bunului nostru prieten CALIN PAr AIAN. Să-l fie ţă- rîna uşoară. Condoleanţe îndo­liatei familii. Tavl şl Adela An­dercou. (20882)

, Nedreaptă şi absurdă este despărţirea de CALIN. Aminti­rea prietenului drag, bun şl ge­neros nc va însoţi oriunde paşii ne vor purta In viată. Sincere condoleanţe familiei Părăian. Colegii din prom oţia 198S — L.E.R. (20883)

0 Cu. lacrimi şi adincă dure . re ne despărţim de Iubitul nos­tru frate şl cum nat POP OARGA IOAN, plecat p rem atur d intre noi. Nu te vom uita niciodată. Sîntem alături de voi Jenl, Bn- mona şl Scbl, In aceste momen­te grele. Sora Jen l cu familia. (20886)

i Cu lacrimi şl adîncă dure . re ne despărţim de iubitul nos­

tru frate şl cum nat POP OARGA IONICA, plecat p re­m atur dintro noi. Nu te vbm uita niciodată. Sîntem ală turi

de voi Jenl, Ramona şl Sebl, în acesto momente grele. Sora Mărioara cu familia. (20886-A)

Pios omagiu, lacrim i şl re . cunoştinţă la doi ani de la des­părţirea da neuitatul nostru so |,

tată, socru şl bunic MIHALI IOAN. Vel rămîno veşnic In I- nlmlle noastre. Soţia Maria, fiul Marin, nora Ana şi nepoata Car­men. (20321)

0 Cu lacrimi şl durere ne despăriţm de Scumpul nostru

ginere POP OARGA IONICA plecat prem atur dintre noi, pe caro nu -1 vom uita niciodată. Socrii Oargă Ioan şl Maria. (20S86-B)

O Profund îndureraţi ne des pârţim de iubitul nostru fiu

IONICA, plecat dintre noi, du­pă o grea suferinţă la vîrsta «ie numai 42 ani. Va rămîne veşnic în sunetu l nostru îndoliat. Pă­rinţii pop Ioan şl Eugenia din Pădurenl. (20386-C)

0 Colegii Institutului de isto. rie sînt, alături de colegul , lor SIMION BETEGAN, în marea durere pricinuită de moartea tatălui său, (20872)

0 Colcctivul Clinciii CliirurgleI îşi exprimă sentimentele de profundă compasiune pentru

dispariţia neaşteptată a Iul CALIN PARAIAN. Ne alăturăm familiei în m area suferinţă. (20895)

0 Cu inima zdrobită do dure- de anunf împlinirea - unul an • do

la- m oartea iubitei mele soţii ECRI EMILIA, parastaşul va a- vea loc la Biserica Bob; tn ziua de 28 decembrie, ora 10,30. So. tul. (20317) .

• Sîntem alături de colega noastră slng. Micu Viorica, In marea durere pricinuită do moartea tatălui drag. Slncore condoleanţe. Colegii de la SCF „NAPOFARM". (20348)

0 Se împlinesc 6 luni de la trecerea în eternitate a iubitu­

lui nostru soţ, tată şi bunic B A zo r IOAN. Parastasul de po­menire va avea loc duminică, 29 decembrie 1991, Ia biserica o r­todoxă din Someşeni. FamUia îndoliată. (20319)

0 Azi se împlinesc .3 luni de la trecerea în nefiinţă a scum.

pel noastre mame, bunici IIÂNEŞ MARIA. Odihni'ască-se în pace. Familia Trif .(20012)

0 Şîmem alături de Elvira şl Sorin la marea durere pricinu­ită de m oartea verişorului şl prietenului nostru drog IOAN

CURTA. Fam ."V iorel Curta şi Grigore Cojocnean. (20916)

0 II vom plînge întotdeauna pe bunul nostru fiu, frate, un­chi şl nepot GIUBC.IU PETRU, dispărut dintro noi prea devre­me, . într-o m oarte fulgerătoare. Părinţii, fratele Ioan, sora Ilea­na cu familia şi m ătuşa Ana. (20360-A)

0 Sîntem alături de famUia dr. Părăian in marea sa dure­re. cornelia şi Liviu Pascu. (20363)

y Facultatea de - medicină din Cluj a pierdut In CALIN

PARAIAN pe unul din studen- ţU săi de excepţie. Decanatul Facultăţii este alături de îndo­liata famillo şl n exprim ă în ­treaga ~sa compasiune. (20362)

0 Sîntem alături de familia dr. Părăian Ia m area durere pricinuită do pierderea fiului lor drag, CALIN. Fam. dr. Ghe- orghlu. (20918)

Cu sufletele îndurerate am adus un pios . omagiu ia împli­nirea in 2G decembrie îm i a 6 săptămini de Ia treccrea tn e ter.

nltate a dragei noastre MIA MOLDOVAN. Imaginea el va li mereu ln sufletele noastre. Dum­nezeu s-n odihnească. Familia. (20353)

0 Să no amintim tn această zi, cînd ar fl. împlinit 60 do ani, de aceea care a fost scumpa şl

buna mea mamă BUT ANA. • Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiica Maria, ginerele Ale. xa, nepoţii Paul şl Aloxa. (20365)

0 Dragă lrlna , Împărtăşim cu to|H marca durero la pierderea

scumpului tău so( TRAIAN MOLDOVAN. Porsonnlul din La­boratoarele Clinicii î n medica­lă. (20343)

0 Cu sentim ente d s pofundă compasiune sîntem alături de familia dr. Părăian, în aceste zile de grea încercare cauzate

de pierderea fiului . drag CALIN. Colectivul Policlinicii de copil. (21215)

0 S-a săvîrşit un model de sot şl ta tă : IOAN CURTA, de 59 ani. Azi 27 decembrie, ora 19, preo­ţii II vor c în ta ' ultima colindă, la capela Cimitirului Central. Rămas bun, tati drag! Elvira şl Sorin. (21217) ■ •

0 Sinccre condoleanţe şl In- troaga n o astră . compasiune doamnei Radu, Cn m area durere pricinuită de decesul soţului drag,/,A sociaţia de locatari, str. Prof. Ciortea nr. 1, - bloc „M V (21218)

0 c u inimile zdrobite - de du­rere anunţăm încetarea fulge­rătoare din viată In dăta de 23 decembrie 1991, a scum pului

nostru soţ, ta tă ş i 'b u n ic VABODI IOAN din Deuşn. Bltndefea su­fletului său şt bunătatea lui vor răm ine veşnic In inim ile noas- tre . Soţia Leontlna, fiica Maria­na şi nepoţica Gina Iîiancn.

(21214)t Cu Inimile zdrobite de du­

rere anunţăm trecerea în eter­nitate a unicei noastre fiice, ing.

CADAR MIRELA, căsătorită DELBRAH, la numai 34 ani, de­parte, ' prin tre străini. înhum a­rea va avea loc cînd trupul ne­însufleţit se i-a întoarce 'd in nou acasă pentru a se odihni în păm întul diri caro s-a născut. Dumnezeu s.o odihnească îh pace, iar nouă să ne dea lacri­mi s-o putem jeli. Tata A u - ' gustin şi mama Aha, -în- veci no- mîngîiaţi. (20601-A)

0 După o lungă şi grea su­ferinţă, anunţăm cu adtncă du­rere trecerea în nefiinţă a re- jre ta tu lu l - nostru RADU MABIN de 63 ani. înhum area va avea loc la cimitirul '•central c lu j, sîm bătă 28 decembrie, ora 13. Dumnezeu să te odihnească, , în, pace suflet drag şi bun. Soţia Mony, mama şl cei şase fraţi cu familiile. (20606)

0 Crucea Roşie de tineret a- duce un ultim omagiu celui ca­re a fost un bun coleg şi co­laborator, CALIN PARAIAN. Condoleanţe familiei îndurerate. (20605) '

© lîegreătm profund trecerea în nefiinţă ’ a imnului nostru prieten'' şl vecin ■ NELU CURTA, Sincere ' condoleanţe familiei greu încercate. Familiile Albu, Bânceu, Olaru, Moraru. (20597)

0 Sincere condoleanţe familiei dr. Părâianu la decesul adora­tului său fiu, CALIN, Familiile Tritean, Sălăjan, Mureşan şl Mihai. (20600)

I Fulgii de zăpadă, prin al­bul lor Imaculat şl itvorul lor din ina!tul cerului, picură bu. curie în sufletele celor vil, dar In ajunul Crăciunului, ci na-au adus durere, cernindu-ne sn-, fletelo fiindcă odată cu el ne-a venit şl - vestea despărţirii pen­tru totdeauna de draga noastră verlşoarS MIRELA. Sintem ală­tu ri de unchiul Guşti în nemăr- glnlta-1 durere. Ânlca, Ileana,

Gll, Nicu, Măriu{a cu . familiile. (20604)

9 Sîntem alături de prietenul nostru Sorin, ln marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Horea, Consuela, Mircea, Delta, Flavius, Adl, Crlsti, Vlad, Carmen, Răzvan. (20603)

0 Monl, soţie, anunţă cu ne­m ărginită durero că acela caro a fost soful cl m inunat şl de ne- Inlocult RADU MARIN, pensio­nar IREC a părăslt-o, după o lungă şl grea suferinţă, lasînd In urma Iul. durero şl tristeţe fără margini. înhum area, la ci­mitirul Central, sîmbătă, 28 de combrle, ora 13. (20607)

* Cu adtncă durere în sufle­te anunţăm încetarea din via­tă, după grele suferinţe, la 22 decembrie, a mult Iubitului nos­tru soţ, ta tâ , socru şl bunic IECHEI IOAN din Gherla. Amin. tlrea ta va răm îne veşnic ln sufletele noastre, dar mal ales de sfintele sărbători de iarnă, cind te-al stins ca o stea. Odlh- neşte-te In pace. Soţia Ana şl copul: Monica, Lena şl Nicu cu familiile. Mulţumesc tuturor ce. lor ce au fost alături de noi. Ia greaua încercare prin care am trecut. (20615)

0 Un ultim omagiu celui care a fost CURTA NELU. Trans­mitem m ătuşil Elvira şl ..iul; So-, rin , sincere condoleanţe. Nepo­ţii: Mircea, Turlca şl Llţă cu familiile. (20611)

0 Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiune fa­miliei Olosutean pentru greaua pierdere suferită. Asociaţia de locatari din strada Paris nr. «. (20613)

• Cu lacrim i în ochi şi dure­re In suflet anunţăm moartea fulgerătoare, tn urm a unul tra ­gic accident, a iubitului nostru soţ, ta tă şl bunic OLOSUTEAN, GHERASIM, pensionar CFR, tn virstă de *2 de ani. Inmor- m lntarea va avea loc simbătn.28 decembric, ora 13,00 do ia ca­pela nouă a cimitirului din Mă­năştur. Nu te vom uita nicio­dată. Soţia Ană, fiul Viorel şi nepoţii Andreea şl Călin.- (20612)

0 Exprim ăm d-lul col. ing, Octavian Mihalaehe întreaga noastră compasiune şi sîntem alături de dlns-.il în marea du­rere pricinuită de moartea so. ţlel sale. Fam. It. col. Liviu Morar şi fani. Mr. Nicolae Ro- monţi. (20619-1!)

0 Sîntem alături de bunul nostru prieten şl camarad col. ing, Octavian Mihalaehe în a- ceşte m omente grele, la pierde, rea soţiei sale. Sincere condole­anţe. Fani. col .ing. Ioan .Mur­go! şl fam. col, Pantelimon Zin­că. (20609-C)

O Sintem alături de bunul nostru prieten şi camarad coi. ing. Octavian Mihalaehe în a- ceste m omente grele, la pierde­rea sofiei sale IIEDI. Sincere condoleanţe. Fam. col, ing. (r) Sever Găină şl fam. col. ing. Serafin Jeberean. (20609-A)

© Sîntem alături de col. Ing. Octavian Mihalaehe în marea durere pricinuită de moartea so­ţiei sale dragi. Sincere .condole­anţe şt Dumnezeu să o odih­nească. Fam. It, col. N. Chlrl- ca .(20609)

« Colegii din D.I.C.C.T. sînt alături de dl col. Ing. Octavian Mihalaehe In clipele grele alo dispariţiei pentru totdeauna a soţiei sale HEDI MIHALACHE.

Colectivul D.i.C.C.T. (20609-D)0 Cu inimile zdrobite do du­

rere anunţăm încetarea fulgeră, toare din viaţă, după o scurtă dar grei» suferinţă a scumpului

nostru tată , socru şl bunla MAIER IOAN, în vîrstă de 84 ani. Inm orm intarea va avea loc sîm bătă, 28 decembrie 19*1 do la capela cim itirului Central. A* m intirea «Iul va rămîno veşnic vio în . inimile noastre. Familia. (20668) -

0 S-nu scurs 6 săptămini do nem ărginită durere de cînd scum pa noastră so|ie, mamă,

sora • şl rudenie ACI1IM CORNELIA, născută TODEAN, ne-a părăsit prea de tim puriu. Chipul şt bunătatea sa" vor ră . mtno mereu vil în Inimile noas­tre. Familia. (B9667) . -

0 Ne exprim ăm întreaga noas­tră compasiune familiei dr. Pă­răian, pentru pierderea fiului drag. Sincere condoleanţe. Co­lectivul Secţiei Terapie Intensi­vă. Clinica Chirurgie III.(20670)

C O L E G IU l DE REDACŢIE

(lie Caftan (redactoi $ef), Dan Rebreanu (r e ­dactor set adjunct), Volei Chioreanu (redactoi (e t adjunct), froion Boro (secretai general de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeortan, Radu Vida.

R ED A CŢIA : Cluj, str. Napoca nr. 1 6 . TELEFO AN E: 1 1 • 10 -3 2 (redactor $ef); 1 1 * 7 5 - 0 7 (rednetor sel adjunct sf secretariatul de redacţie): 1 1 - 7 4 * 1 8 (secţia culturală); 1 1 * 7 3 - 0 7 (sec­ţia probleme social-economlce)} 1 1 - 7 4 - 9 0 (sectfo probleme cetâtenesti): 1 1 - 7 3 - 0 4 (a d ­ministraţia rlorutuO. Mica oublieitate se primeşte cilnlc tntre orele 9 - 1 6 , numai la adm i­nistraţie, str. Napoco n r . 16 (la parter). Slmb.Sto sl duminica. Inchic.