jjj reînceputitcercetările arheologice în Piaţa Uniriij.0[)form av ize lor Com isiei N aţionale de A rheologie,M uzeul N aţional d e Istorie ^dsilvaniei a re luat cercetările arheo log ice în sectoru l de su d -e s t al Pieţei Unirii

ţ^luj-Napoca. Pentru extinderea lucrărilor - ne-a inform at dl. Dorin Alicu, director j 2ej|ui Naţional d e Istorie a Transilvaniei - s-a p rocedat la ^desfiinţarea bazinului

ubeton co n s tru it în tim pul celu i 'de-al do ilea război m ond ia l. L ucrările s în t în (M-T.)- . . (tn pagina a 16-a, re ac ţia U.D.M.R.)

Astftci, la CluJ.Napoca,C o l e g i u l N a ţ i o n a l d e R â z b o i a l S . U . A .

Astăzi, 11 mai, o delegaţie militară a Colegiului Naţional de Război al SUA efectuează o.vizită în garnizoana Cluj-Napoca. Din'delegaţie fac parte .colonel Charles Schwartzmann, comandantLarry Stâck, locotenet-colonel Kevin Ryan, dl. Gary Secrest, dr. Brian van Swcringen şi locotenent-colonel Cristine Crosby, ataşat militar în România, precum şi membrii ai Consulatului SUA. Programul oaspeţilor cuprinde întîlniri cu dl. prof. univ. dr. Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj, cu dl. general de armată dr. PaulCheler, comandantul Armatei-a 4-a "Transilvania”, precum şi vizite în unităţi militare din garnizoana Someşeni, unde se vor prezenta complexele de poligoane şi baza materială de instruire şi educare a trupelor. ’

lHogtvîntunlor /3 lliafa politică /4 ■^ -4 -cultură 15 I (jmid şi societatea 16 I Publicitate 17-10 lVakli(i/ll \yxtH2România - vatră etemă/13 )lconomia/14 lfamment/15 ; lUliimoră/16

ziar independen tANUL VII NR. 1387

ISSN 1220-3203__ JOI11 MAI 1995

16 PAGINI 20 0 LEI

. Vremea se va încălzi treptat. Dimineaţa cerul va fi variabil, temporar acoperit după-amiaza

• cîna pot cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şi de intensificări ale vîntuhii din sector SV. Temperatura minimă a' dimineţii va fi de 8-10 grade C şi va creşte în orele amiezii pînă la 20-22 grade C. ţeri, la ora 12 la C(uj-Napoca, temperatura aerului avea 14 grade C, iar presiunea atmosferică măsura 730,3 mm., în creştere.- (Nicoleta Matei).

Amărăciunea aniversărilorllie CALIAN-a term inat cu aniversările - Ziua independenţei de stat ă României, Z iua victoriei asupra fascismului, Ziua regelui Carol I, Z iua Schumân (care a pus bazele Europei unite), iţi de atîtea momente care.de care mai istorice, românii au

fost dispuşi să le dea atenţia cu care se obişnuiseră să participe li festivităţile vechiului regim.Dacă n-ar fi fost ziarele - de această dată aproape toate de aceeaşi

pute a baricadei - care să scotocească mai cu atenţie semnificaţia muia sau altuia dintre evenimente în funcţie de influenţa lor asupra destinului şi stării de azi a Rotnâniei, puţini oameni s-ar fi ostenit limediteze la e le ./ . • . - ' - ......Oricum, ne putem gîndi la faptul că fiecare mare "victorie” a

(situai mult a altora decît a noastră. Dupâ 1878, România a fost eiclusâ de R usia de la tratativele de pace cu Turcia şi, drept milţumire pentru contribuţia românilor la victorie, imperiul rus le-amai furat o bucata din Bâsarabiă.'Dupâ cqibtribuţia României ; taapatra putere îirţpotriva fascismului, nu ni s-a recunoscut statutul de ţară cobeligerantă. Mai m u lt,,bravii aliaţij drept ' nuljumire, au consfinţit raptul sovietic: Basarabia, Bucovina de . Nord şi Herţa, cîteva sate din Maramureş şi Insula Şerpilor.' Să ’ ii uitam nici tezaurul românesc, confiscat de Lenin şi pe care nici El|în nu e dispus să rii-1 restituie. •In ultimii doi ani, România a mai înregistrat cîteva "victorii”

ii "intrarea în E uropa” încheiate cu Recom andarea 1201 şi meninţarea (prin ricoşeul obuzului tras împotriva Turciei) că am pitea fi sili)i să ne modificâm'constituţia, pentru a face pe plac . «icurilor care susţin iredentismul unguresc - desigur, nu de dragul, ugttilor, ci pentru a avea motive de a se amesteca în treburile' ■oastre şi a obţine anumite avantaje. Că s-au găsit cozi de topor

susţină agresarea României nu e de mirare: sîntem o ţară fcsta bogată în păduri, iar dacă astăzi avem mai puţine, faptul se

I jjprează în bună măsură tăierilor pentru confecţionarea cozilor *Sopor, după cum uşor observăm din istorie. Astfel că, oricît t minunate ar fi aceste aniversări ale diverselor victorii, românului îrâoîne un gust amar. Şi ăsta pentru că, în istoria modernă, , Mm avut oameni de stat care să ştie fie să planifice o victorie intru a o duce pînă la.capăt, fie să-i lase pe alţii să lupte şi sâ Nite de posibilitatea de a obţine lin status-quo.Avem un singur exemplu "luminos” în acest secoli Pacea de,

kBucureşti, din 1913, după al doilea război'balcanic, la care au Wcipat exclusiv tarile mici, cele implicate în conflict, şi ale cărei htitive i-au încheiat rapid, compromisurile fiind acceptabile te*tra toţi. Nu şi pentru marile puteri, care, la scurtă vreme, au •Prias primul război mondial. Nu-mi amintesc ca la Bucureşti şi Capitalele din ju r să se fi organizat festivităţi semnificative în

la împlinirea a 80 de ani de la acest exerciţiu diplomatic Uicii Europa. Şi mă întreb d îcă n-ar trebui reconsiderat. Mă tartb dacâ nu cumva conflictele din fosta Iugoslavie - puse lâ “Iede anumite puteri şi controlate şi acum tot de ele - ar fi putut ®<Bolvate printr-o astfel de pace convenită de micile puteri din s*iArfi plăcut să putem participa, peste ani, la sărbătorirea

Mtfel de victorii, i

?,ntru chiriaşi...Consiliul local al municipiului .

^Napoca aduce la-cunoştinţa ^p ro p rie ta rilo r de imobile

lat şj private cu destinaţie de ' “'•'“le, supuse închirierii con- 118Legii nr. 5/1973 (locuinţe

şi în prezent de chiriaşi

în baza unui contract de închiriere) că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/1994 toate contractele se prelungesc de drept, pe o perioadă de 5 ani, fără - ca proprietarii să fie îndreptăţiţi să pretindă o altă chirie decît cea prevăzută în capitolul IV al Legii nr.5/1973.

PANEUROTRADING

Ieri, la Tribunalul Cluj a avut loc a doua înfăţişare în 'procesul Stoica, proces intentat de Primăria Cluj-Napoca, fostului patron al SC ”Caritas” SRL. Au fost citaţi 26 de martori, angajaţi ai Primăriei şi ai fostei societăţi ”Caritas”. S-au prezentat 13, care şi-au susţinut declaraţiile în ceea ce priveşte sumele de care a fost frustată Primăria în timpul jocului de întrajutorare.

în ceeă ce priveşte acuzaţia de -introduşi în circuit; pentru susţinerea bancrută frauduloasă şi fa ls -jo cu lu i.,intelectual, prin vînzarea celor 7 Inculpatul, sigur pe sine, şi-a cam ere 'frigo rifice de , la susţinut cauza în faţa completului de magazinul ”La Grand”, martorul Gabri Ioszef nu a recunoscut că ar f i ' p rim it ,100.000.000 lei

' pentru a facilita deschiderea Unei bănci, m agazine şi a unor benzinării de către rudele lui din Germania. Martorul susţine că rudele respective nu’au contribuit cu 2 m iliarde de m ărci, (!!!), simţind pericolul încetării jocului.Toţi martbrii citaţi au susţinut câ .b a n iiT lu a ţ i5"din.'cutia m ilei"(proveniţi din donaţii) au fost

u a a a s m w s r w

Martorii au cuvîntuljudeca tă . A tît S to ica Ioan c ît şi avocatul acestuia Teofil Tripoiv au solicitat insistent reînnoirea citaţiei pentru primarul municipiului Cluj-

Napoca, dL Gheorghe Funar, care nu s-a prezentatîn instanţă. *

în pauza şedinţei, d-na Ana Potcoavă a declarat, în exclusivitate, -ziarului nostru: "în acest dosar, consider că se aduc acuzaţii nejuste inculpatului,în ceea ce priveşte deturnarea de fonduri în defavozarea Primăriei”. Iar doam na Elena S to ica- a , adăugat: "A n încredere in justiţia română”. V : '

Următoare^ înfăţişare - 26 mai a.c. ora 8,00/la care vor fi citaţi si ce ila lţi 13, m artori, absenţi la procesul de itfri.

Vasile MOLDOVAN

B a n ca D a cia F e lix p re co n ize a ză o im p lic a re in c o la b o ra re a eco n o m ica ş i f in a n c ia r ă ro m â h o -iu g o s la v ă p o s t e m b a rg o !Recent, o delegaţie română condusă de Viorel Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului, a efectuat0 vizită oficială în Iugoslavia. Din delegaţie a făcut parte şi domnul Ioan Sima, preşedintele Băncii Dacia Felix. L-am abordat pe domnul Sima, mereu între două şedinţe, două avioane şt doua meciuri, rugîndu-1 să ne spună... două vorbe despre vizita delegaţiei române şi obiectivele ei.

- D elegaţia a avut ca scop sondarea stadiului re la ţiilo r economice bilaterale actuale şi o evaluare a şanselor acesteia dupâ ce se.ya ridica embargoul economic impus tării vecine şi prietene. ’ .

- - C ine a făcu t ,p a r t e d in delegaţie? 9 ' ^ '-■_* Şerban Mibâilescu, secretar de: stat în Ministerul Transporturilor,

-Răzvan Temeşan,* preşed in te le Băncii Române de Comerţ Exterior, domnul Viorel Hrebenciuc şi eu. A

fost o vizita de 24 de ore, datorată in v ita ţie i făcută de dl. M ilan V ukcevici, secre taru l general al guvernului iugoslav. l s "

- C c în tîln ir i a av u t delega ţia rom ână acolo? - .: - P rim a a f o s i la C onsiliu l de

M iniştri, iar urm ătoarea la M inisterul de Externe, la cel de finanfe şi Ia Banca Naţională a Iugoslaviei. Cu aceste prilejuri ş-a d iscu ta t despre stadiul re la ţiilo r rom âno-iugoslave în condiţiile embargoului. în linii mari s-a gîndit o strategie logistică .de co laborare după rid icarea embargoului, lucru ce pare a fi relativ aproape în timp! Ânalizînd

Viorel CACOVEANU(continuare în pagina a 16ht)

Sem icentenarul încheierii celei de a doua conflagraţii m ondiale

9 . D e s f ă ş u r a r e a o p e r a ţ i e i - p r i m a o p e r a ţ i e a m p lo a r e

d e a c o p e r i r e d e

Concepută şi condusă de către comandamentul naţional român şi, p înâv la 10 septem brie7 1944, executată numai de către trupele române, operaţia de acoperire s-a desfăşurat de-a lungul frontierei de stat şi a liniei de demarcaţie româno- ungară din T ransilvan ia , pe o lărgime de 1400 km - de la întorsura Buzăului, sud Oradea, pînă la Marea Neagrii. La ea au participat, chiar

tn elaborarea şi conceperea operaţiei s-au folosit concluziile numeroaselor studii şi variante de acţiune elaborate încâ din toamna anului 1940, dupâ nedreptele cesiuni teritoriale ce au avut loc. în stabilirea concepţiei s-a pornit de la faptul că atît pe teritoriul aflat sub autoritatea statală românească, cît şi în Transilvania de Nord, Ungaria, Iugoslavia şi B ulgaria se aflau

din prima zi, 17 divizii româneşti, importante grupări de forţe inamice,din cele 30 existente în interiorul

•ţării la 23 august 1944, cărora li s- au adăugat 11 la începutu l lunii septem brie; deci în to ta l 28 i e divizii din cele 37 angajate în luptă cu Wehrmachtul hitlcrist.

capabile sâ intervină pentru înfrîngerea revoluţiei române. În trucît înaltul comandament al Wehrmachtului a considerat încă din vara anului 1943 ca probabilă o debarcare a Aliaţilor în Balcani,

m a r efoiţele militare hitleriste din această zonă au fost în tărite , astfe l câ, în vara anului 1944, efectivul acestora a ajuns Ia 900.000 de oameni.

A rm ata 1. com andată de generalul de corp de armată Nicolae Macici, avea de acoperif o zonă de aproximativ 900 km, în compunerea ei intrînd toate forţele dislocate în T ransilvan ia , C rişana şi B anat, respectiv: tre i comandamente de corp de armată, 11 divizii, centre de instrucţie şi d ife rite form aţiuni, precum şi g răn icerii d in zonă, însum înd un efectiv de 72.434 militari.

M arele S ta t M ajor a dat A rm atelor 1 şi 4 “D irec tiva

operativă nr. 51 d in 30 august 1944", căro ra-li s-a încred in ţat responsab ilita tea operativă în Transilvania, Crişana şi.Banat. În' acest scop .Armata 4 a luat în subordine toate trupele aflate în Transilvania, trebuind să acţioneze în zona de la est de linia Sibiu-Alba Iu lia-G ilău-Z alâu-Săcueni, iar Armata 1 la vest de această linie, de la G ilău p înă la Orşova. La 3 septem brie 1944; com andantul A rm atei 4* generalu l de corp de arm ată, Gheorghe Avramescu, a sosit la . Sibiu şi a preluat responsabilitatea încredinţată. "

D atorită faptului câ frontul • defensiv realizat de Armata Română pe fron tiera de stat şi^linia de demarcaţie din Transilvania, pe care s-a executat operaţia de qcoperire,'

Prof. univ. dr. Ioan Silviu NISTOR

(continuare in pagina a 13-a) ,

BSBLIOTEC

DE ACUM Şl ÎN ORAŞUL DUMNEAVOASTRĂ!Cluj, comuna Feleac - lângă Punctul de Control Trafic✓------------—---------------------------- st--------------------------------------- - ^Firma noastră vă oferă din stoc sau la comanda, o gamă largă de piese auto. Toate piesele sunt produse de cei mai renumiţi fabricanţi europeni şi mondiali, ia cele mai înalte standarde ale calităţii. J

_ ^

cS e AGENDA io! 11 mai 1995

•Azi: Sf.Mc.Mochie (Mociu), Arcadie şi Diosctţţ.

•Mîine: Sf. Mc.Ioan Valahul; Sf.

Epifanie, Arhiepiscopul Ciprului; Sf. ' Gherman, Patrjarhul Constantinopolului.

îi felicităm pe toţi cei care; împărăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite

• PREFECTURAjCO NSIIUL JUDEŢEAN: 19-31-21

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19^0-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ' . •PRIMĂRIA TURDA: 31 -31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIATURZII:36-8(M)1 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl

11-15-10

•POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ- NAPOCA: 13-19-76

•POIJŢIADEJ: 21-21-21 •POUŢIA TURDA: 31-21-21 •POUŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22 •POUŢIA HUEDIN: 25-15-38 ^ •POUŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-14-11• SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 11-85-91

INTERNAŢIONAL: 971 v •INTERURBAN: 991 : •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •REGIA AUTONOMA DE . •lERMOHCARE

DISPECERAT: 11-87-48 ' > •REGIA AUTONOMĂ DE APĂ

CANAL DISPECERAT: 11-63-02 • S.C. "SALPREST” SA.DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132 ''

@ J R A N Ş P p R M .F .R .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii . ■>. trenuri accelerate

•BAIA MARE ,SATU MARE (prin Dej* »M5 ■>•BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 •BRAŞOV (prin Dej): 1,23 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 10,25; 14,33; 22,0* ‘(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,21 (prin Petroşani - Craiova): 9,31 •BUDAPESTA: 0,39; 15,23 •GALAŢI (prin PIoieşti-Boziu): 9,14 •IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 •ORADEA:0,39;3,40;15,23;16£220,45 •SATU MARE: 14,45; 3,40 •SIGHETU MARMAŢIEI: 5,44 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,52 ; 23,02; 23,13 ;(prin Oradea): 14,45 •TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: 11-22-12 Oman) .

. . 11-24-75 Gatemaţioiul)

ORARUL CURSELOR - TAROM

Plecări din Bucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv . „P lecări din Cluj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbătă:Plecare din B ucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei 'Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENE • din Autogara. H ' ^

Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. Quj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30;14.00.Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circuli duminica); 17,00 Cluj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. Ouj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30; 14,30,18,30. Quj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 Cluj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00(prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida). , Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 30, 16,00 : . Cluj-Napoca - Aiud: 12,00. Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă vineri, sîmbătă, duminici, luni). Quj-Napoca - Brad: 16,00. ~

• . Quj-Napoca-Qmpeni: 13,15.• Quj-Napoca - Mediaş: 14,30.' a Chij-Napoca - Reghin: 16,30.• Quj-Napoca - Tîmăveni: 15,15.• Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Quj-NapoM - Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00 (prin Tioc). .• £luj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin ! Căpuş), 14,00 (prin Sutor). .

• Quj-Napoca - Turda 5,30,6,30,6,50; 7,20, 8,15; 9,30, 10,30; 1,30, 12^0,

' 13,20,14,00; 14,30,15,00,15,30,16,00,17.00.18.00; 18,30,19,00,20,00; 21,00, 22^0. ■

Cursele judeţene pleacă din Autogara 1.

• CURSE INTERNAŢIONALE ■ d in A u to g ara II:Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare

. d in Qoj-Napoea In zilele de luni, Joi şl vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi stmbâtâ la ora 11,00

INFORMAŢII A u to g a ra .1 : 1 4 -3 4 -2 6 •

mibt

UNIPLUS RADIOjoi, 11 mai 1995

Program Informativ Londra: 6; 14; 18; 21-Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23 Program muzical: 12,10; 13.05; 15.05; 16.05; 17.05.Agenda ailei: 5.05; 6.35 întreruperea emisiei: 8.30; 18.30 Reluarea emisiei: 12; 21 5 M atinal; 5.10 M eteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Pro­gram Tv; 5.55 Piaţa şi economia dc piaţă; 6.40 Agonda mondenă; 7.15 H oroscop; 7.25 Revista presei; 7.^0 Calendar; 8.10 Poliţia m unicipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 14.30 Over­dose; 21.25 "Hard rock cafe"; 22.05 Hard rock cafe; 23.10 M icrofonul studcnţcsc; 0.00 Noapte muzicală

"Lumea apelor"O frum oasă expoziţie de

grafică (alb-negru şi colorată) prezintă artista Soo Zold M argit în galeria "Paul Sima” de la clubul Casei un iversitarilo r, instituţie care, <iu modestia şi consecvenţa lucrării temeinice, cultivă de m ulţi ani arta clujeană, şi nu numai. Expoziţia rămîne deschisă pînâ în 23 mai.

B I B L I O T E C I

■ B .C .U r "L ucian B laga"(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00- 13 45; 14.30 - 21.00; sîmbătă: 8- 14.00. *■'Biblioteca* * ju d e ţean ă "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar: luni - joi 9 - 20; vineri: 9 -18 ; sîmbătă şi duminică: închis.■ Biblioteca Academiei (stra- *da Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10- 14; marţi 12 - f6; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri 10 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii? - 9). Orar: luni- vineri 12 - 16 3 '■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vi­neri: 9-14; sîmbătă şi duminică: închis , . '■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă:'9 - 13; duminică: închis V■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălni­ceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Casei corpului

didactic, Bulevardul 21 decem­brie nr.9, camera39, orele 8-15.■ Biblioteca Centrului Cul­tural Francez ( s tra d a K o g ă l­niceanu 12-14). O ra r luni, marţi, m ie rcu ri, jo i: 10-18; vineri: 10- 16; sîm bătă şi dum in ică înch is. ■ B iblioteca "V aleriu Bologa” a

U n ivers ită ţii de M edicină şi Farm acie (S tr. Avram Iancu '31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

uzenl Naţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17 ; luni şi marţi: închis■ Muzeal Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis -■ Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvan ie i (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -.16; luni închis.■ M uzenl E tnografic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21)., Marţi - dumi­nică: 9 - 17; luni: închis■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis v■ M uzeul mem orial uEmil Isac” (stradaEmil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17;lunişi marţi închis.

Reteta zileiSÂLATĂ DE CASTRAVETI

De ce ave ţi nevoie: 100 g iaurt, 250 g castraveţi muraţi, 250 g castraveţi proaspeţi, sare, piper, mărar.

M od- de p re g ă t ir e : Castraveţii, atît cei proaspeţi cît şi cei muraţi se taie cuburi şi sş . amcstccă cu iaurtul şi cu mărarul tocat mărunt, se sărează şi sc piperează după gust. Se serveşte rece, ca garnitură la fripturi sau la diverse mîncăruri.

t aşpfetifatorj; . Jo i, I I mai

-P ro g ra m u l 1: 7,00 TVM.Telematinal; 8,30 La prima oră cu.;.; 9,15 Film serial: "Santa Barbara’*; 10,00 Actualităţi; 10,05 Limbi străine: engleză americană- germanâ; 11,05 Film serial: ”Aur şi noroi”; 12,45 Desene animate; 13,10 - 1001 audiţii; ;14,00 A ctualităţi;14.10 TVR Iaşi; 14,40 Campionatul Mondfâl de popice; .15,20 TVR Cluj-Napoca; 16,00 A ctualităţi;16.10 Divertisment internaţional; 16,40 Sub semnul întrebării; 17,40 Milenium; 18,25 Desene animate; 18,50 Tragerile super Loto 5/40 şi multiplă Expres; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film seriâl; ”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,45 Film serial: ”Om bogat, om sărac”; 21,45 R eflecţii ru tiere ; 22,00 Studioul Econom ic; 22,40 Simpozionî"23,25 Actualităţi; 23^45 Campionatul Mondial de Handbal masculin: România - Franţa; 0,20 Film serial: "Familia Palliser”.

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,15 Ora d e -m u z ic ă ; 10,00 Caleidoscop; 11,00 T elejurnal

Worldnet; 11,30 Desene animate;^ 12,00 A m intiri din exil; 12,45 Lumină1 din lumină; 13,45 Riţmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00 Limbi străine: engleză americană - germană; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: ”Şi bogaţii plîng”; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba, germană; 20,00 Convieţuiri; 20,30 Campionatul Mondial de box; 23,00 Film a rtis tic :”N-a dansat decît o vară”; 0,35 Concert “Camei Rhytm”- 1994. ■

TV R C L U J-N A PO C A : 15,20 Panoramic; Arlechin: Patru premiere la Teatrul N aţional Cluj-Napoca; Excelsior, Concursul de interpretare piânistică.J.S.Bach - ediţia a Il-a, Cluj-Napoca 1995.

V ineri, 12 mai P ro g ra m u l 1: 7,00

TVM .Telematinal; 8,30 La prima . oră cu...; 9,15 Film serial: ”Santa Barbara”; 10,00 Actualităţi; 10,05 Curcubeu;-11,05 MTV; 11,30 Film serial: ”Aur şi noroi”; 13,15 - 1001 audiţii; l'f.OO A ctualită ţi; 14,10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cluj-Napoca; ;15,45 C am pionatu l m ondial de popice; 16,15 Actualităţi; 16,25 Din lumea afacerilor; 16,45 Pompierii vă informează!; 17,00 Emisiune în lim­ba germană; 18,00 Pro Patria; 19,00 Film seria l :”C asa E lio t” ; 20,00

Actualităţi; 20,45 Tezaur^, 21,25 V iaţa parlamentar^, Film artistic:”Sub semaulpl. 23,35 Actualităţi; 23,55 Mfy Fiind erotic: "Salvează-mi'

Programul 2:7,00 U p n ^ / .9,15 Ora de muzici; n' Documentar; '11,00 Ttlcj,. Worldnet; 11,30 Desene12.00 Cafeneaua literari; Ritmuri muzicale; 14,00 Actjjv 14,10 Varietăţi internaţional Atotştiutorii; 15,30 Cutau16.00 Desene animate; Ijjj; serial: "Şi bogaţii plîng”;]■ Bursa invenţiilor; 18,10Filut ”A ur şi noroi”; 19,00 Con,. Orchestrei Naţionale Radio; Cam pionatul Mondial dtl 23,30 Film serial: "SantaBaA 0,15 Bucuriile muzicii.

TVR CLUJ-NAPOCA: |i Panoram ic; reporter în ud. Casino' - anchetă la S.C. Turist p riv ind acordarea în locaţii gestiune' a unor restitui Incursiune în necuiot reîncarnarea, fenomene parajaţ de dată recentă.

R edacţia nu îşi responsabilitatea în legâtvi eventualele modificări internat programul anunţat.

PORTALEXPORT- IMPORT S.R.L.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Jo i, 11 m ai 199507.45 - Buletin informativ *08.00 - Cartoon Network09.30 - Buletin.informativ^09.45 - D ivertism ent m atinal, teleshopping - Antena 1 \11.25 - Sînge fierbinte - PRO 713.00 t Buletin informativ13.15 - Film - Antena 115.00 - Buletin informativ 15,20 - Show - Complot în familie- CANALE 5 - .-7 : ;17.00 - Cartoon Network18.30 - Observator - Ştiri Antena 1 19,50 - Buletin informativ 20,10 - Exploziv magazin - RTL 20,40 - Videotonomat - Antena 121.25 - Buletin informativ21.45 - Ore numărate - RETE 423.45 - Sugarland express - RT4

P orta l 209.45 - Buletin informativ10.00 - Film - Antena 111.45 - Buletin informativ .12.00 - Film - Antena 113.45 - Buletin informativ .14.00 - Seriale, docum entare, reportaje - Antena 116.00 - Videotonomat, divertisment- Antena 1 ;17.00 - Buletin informativ17.15 - Film - Antena 119^00 - Muzică, interviuri, reportaje- Antena l20.15 - Buletin informativ.

20.30 - Film - Antena 1 22,15 - Buletin informativ22.30 - Film - Antena 1 00,15 - Buletin informativ

23,55 - Omul de pe turnulEffi

ttT V C A B L U tt

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

• - . Jo i, 11 mai 199508.00 - Program pentru tineret09.00 - Seriale - RETE 4 10 ,00-S e ria le -R E T E 4 = < 12;00 -S eria le - RETE 414.30 - Teletext .14.45 - Serial - CANALE 5'15,15 - Seriale - RETE 417.25 - Agenţia matrimonială - show - RETE 4 . ! - - -18.00 - Revanşa - MediaPro18.55 - 60 min. în ju ru l lum ii - MediaPro19.55 - Istoria în direct - MediaPro20.10 - R ezum at B undesliga - MediaPro21.40 - Ore'numărate - RETE 423.40 - Film - RETE 4 •

NCN '19.00 - Actualităţi şi .ştiri - NCN -

CANAL ANTENA 117.00 - Ştiri-reportaje17.10 - O altă viaţă17.40 - Altfel de lume18.25 - Desene, animate18.45 - Din lumea afacerilor19.00 - Ştiri-reportaje19.10 - Memoria cîntecului francez 20,05 ' Gloanţe în oraşul fără lege 21 ,30 - Observator22.30 - Valea răzbunării

PROGRAMUL CANALULUI PR0PR

Jo i, 11 mai 199511.25 - Sînge fierbinte - PRO13.00 - Program “Amerom" 16700 -S eria le -R E T E 417.00 - Teletext17.15 - Femeia misterului-11!18.00 - Cartoon Network’19.00 - NCN magazin19.45 - Teletext 20,10 - Exploziv magazin20.45 - Teletext21.15 - Mai fă-o odată, Cotat - PRO 7 —23.00 - Poliţişti buni, poli# -P R O 7

ANTENA 113.00 - Deschiderea ediţiei13.15 - Buletin economic* 13,20 - Teleshopping13.25 - Divertisment14.45 - Film16.25 - R ^portajt, interviuri16.35 - Teleshopping16.45 - Film18.25 - Reportaje, interviuri18.35 - Teleshopping 18 ,45-F ilm _20.25 - Desene animate 20,45. - Din lumea afacerilor 2 1 ,0 0 - Reportaje, interviuri 21 ,10- Memoria cîntecului & 22,05 - Film 23,30 - Observator $4,30 - Revista presei24.35 - Film

P r o g r a m u l f i lm e lo r s ă p t ă m î n â 5

CLUJ-NAPOCA - _ -Republica - Cavalerul diavolului

-SUA-premieră (9 ; 11; 13; 15; 17;19) * Victoria - Hărţuire sexuală - SUA (9; 11,30; 14; 16,30; 19) *Arta - 5-7 mai - Philadelphia - SUA (1 1 ; 13,30; 16; 18,30); V ineri, 5 mai 7 Soarele în şe lă to r ( Regia:N ikita M ihalkov) P rem iul OS- CAR”95 pentru film străin (19); 8- 11 mai - Cursă infernală - SUA (11;13; 15; 17; 19); Luni, 8. mai - Noi, copiii secolului XX (Regia:E.KANEVSKI) Nominalizat pentru OSCAR '5)5 - film străin (19) *Mărăşti - sala A - Gravidul - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - V îrstă inocenţei - SUA ( 14; 16,30; 19) *

>11 m a i

Favorit - Timecop - Răfuială dincolo de m oarte- SUA (1 1 : 13; 15; 17; 19) ‘ Apollo - 5-7 mal - Paraşutiştii morţii - SUA ( 16; 19); 8-9 mai - Dennis, pericol public - SUA ( 16; 19); 10-11 mai - Fanaticul - Odessa- F ilm ( 16; 19).

D iaporam a "Imagini din SUA'

Fotoclubu l "NAPOCA C asei m unicipale de cult*? Cluj-Napoca, Piaţa Unirii® etaj I, vă invită joi, 11 maiO'ţ 18,00 la Diaporama "IMAG DIN SUA” , partea I ’S»’ DELAW ARE” . Realiza»’ SARZSINSKY FERENC i

L i FARMACIIFarm acii cu serviciu p erina- G A RD A DE NOAPή'nen t: • • Farm acia nr.3 "Hygi''1

Farm acia "CORAFARM ” , Aesculap”, P-ţa Mihai Viteaz*'str. Ion Meşter nr.4, telefon 17- nr. 36, telefon i 3-03-64, or»151-05. v 20-8.

3 ) joi, 11 mai 1995 ROZA VIN TilR/LO R A D E V A R U Ld e C 8 u i

| lA5i / I C T

50 DE ANI DE LA v VICTORIA ÎN CEL

pE*AL DOILEA RĂZBOI M ONDIAL SUA SE C O N F R U N T Ă cu MARIPROBLEME P E P L A N intern s i e x t e r n

După 50 de ani de la cel mai sîngeros război din istorie, Slstele Unite s-ar putea să fie cea mai pu te rn ică (ară din lume, dar e le s în t to todată ţoifrimtate cu probleme în in­terior şi în exterior. ..

Deficitul bugetului federal se situează la niveluri-record, dolarul la cel mai scăzut nivel din toate tim purile, declajul dintre bogaţi şi săraci se amplifică, dep ăşin d dispa- rilâjile considerabile atinse înanii '20.

0 generaţie .în treagă de absolvenţi de co leg ii au probleme în a găsi altceva decit locuri de m uncă ce le oferă numai angajări cu ora. Părinţii lo r se tem să nu-şi

p ;jardă locurile de muncă şi că n-şi vor m ai putea asigura isistenţa medicală şi pensiile.0 mişcare sindicală, cîndva puternică se află într-o situaţie foarte critică. \ JMedicii luptă cu SIDA, o

boală fatală şi incurabilă, iar oameDii d ezb a l un subiect oecnnoscut în urm ă cu 50 de ani-o viaţă sexuală fără risc. Oraşele s e ' confrun tă cu fenomenul folosirii epidemice1 drogurilor, ceea ce face ca viaţa urbană; să <fte:plină de paradoxuri. • •

fn timp ce FBI-ul îi caută pe cei care au distrus o clădire federală din O klahom a în cadrul celui m ai grav act de terorism com is pe teritoriul american, sen tim entu l că fenomenul crimei este scăpat de sub control cuprinde ţara de la un capăt la altul. Execuţiile devin evenim ente aproape săptămînale, condamnate de Vatican şi de Amnesty Inter­naţional.

Cartea in titu la tă “Curba "m ii” a declanşat dezbateri

aprinse anul trecut în legătură ci chestiunea dacă negrii sînt inferiori albilor din punct de vedere in te lec tual şi ce ar trebui sâ însemne acest lucru pentru politica socială.

Oricât de deprimantă ar fi Pentru americani situaţia din M. experţii afirm ă că cele *>ai mari perico le ar putea >cni din exterior.“Este greu de crezut, dar am

pitea privi înapoi la războiul '«e ca la o "epocă de aur", a •fanat Gabriel Kolko, autorul £ir|ii “Un secol de război”, Piklicată recen t. “Trăim htr-o perioadă de intensă •Mtabilitatc. Nu există nici un centru de contro l. Saddam Riisein poate invada hweitul pentru că nu există 0 Uniune Sovietică să-l °Ptească”. “Statele Unite pot capabile să evite conflictul

trabo-israelian, dar nu pot oiţa consecinţele puterii taiene”, a afirmat G.Kolko.

Soluţiile sînt greu de găsit, ^Problemele cresc rapid. Oboiul din Bosnia include Perspectiva unui conflict kkauic mai larg. Armamente ^valoare de m iliarde,de l«ri vîndute de superputeri

'“or state prietene creează Nbilitatea unui conflict şi ®*i mare.

SER B IA NU MAI D O R E ŞT E SA LU PTED u p ă o s ă p tă m în ă de Ia

dec lan şa rea ofensivei c ro a te îm p o tr iv a ' u n e i enc lave deţinu te de secesioniştii s îrb i, nici un semn de tensinne sau de m obilizare nu e ra percep tib il luni la Belgrad, deşi oraşul este s i tu a t Ia 150 km d e lin iile croate.

“ A gresiunea” c ro a tă a fost co n d am n a tă în te rm e n i m ăsuraţi de guvernul iugoslav, c a re s-a a b ţin u t de la o rice a m e n in ţă r i de re p re s a li i , d e c la r în d ca a ş te a p tă ca problema Krainei ( teritorii din C ro a ţia c o n tro la te de s îrb i după războiu l din 1991) să fie. reg lem en ta tă dc C onsiliu l de S ecu rita te a l ONU.

“ În torcînd v irtu a l spatele K rainei, după ce i-a părăsit pe

sârbii din Bosnia, Miloşevici speră - să ofere un nou gaj de bunăvoinţă com unităţii in ternaţionale şi să obţină o ridicare a sancţiunilor în v igoare îm potriva ţârii sale”, subliniază o sursă din Partidul So­cialist, âflat la putere.

O poziţia naţionalistă denunţă “ m asacrul” şi “m oliciunea” lui M iloşev ici, în timp ce partidele moderate propovăduiesc păstrarea' calmului. Armata păstrează tăicerea, nu se manifestă şi nu lansează nici un ordin de m obilizare notabilă, p o triv it unor surse, m ilitare occidentale. .

Tot auzindu-şi liderii reluînd la nesfârşit sloganuri pacifiste şi repetînd că “problem a K rainei trebuie reglementată între aceasta şi Zagreb”, iugoslavii s-au confundat, pe m ăsura trecerii lun ilo r, în

indiferenţă. Războiul nu mai este principalul subiect de conversaţie în cafenelele belgrădene.

Şi totuşi, de cîteva zile liderul Partidului Radical (SRS), Voislav Şeşeli, nu-şi precupeţeşte cuvintele pentru a-1 înfiera pe cel pe care-l consideră un “ trădător” al cauzei Krainei: Miloşevici, cu “regimul său criminal”, care, în 1991, spune.el, “i-a împins pe sîrbi în război, i-a înarmat şi le-a promis unificarea tuturor teritoriilor sîrbe pentru ca, în final, să-i abandoneze”.

SRS a anunţat im ediat după ofensiva croată că înrolează voluntari pentru Kraina. Apelul nu a fost ascultat, Şeşeli reuşind pînă acum să reunească doar circa o sută de oameni, po triv it unor' surse demne de încredere.

Şeful param ilitar “A rkan” se

m ulţum eşte pen tru m om ent să străbată în lung şi în lat lin ia de separaţie sîrbo -croată în estu l C roaţiei şi să în ro leze şi el voluntari, dar nu se cunoaşte cît de

' mare este “ garda” sa v irtua l dizolvată de trei ani. ..

N um eroşi experţi occidentali consideră că de multă vreme cauza era considerată pierdută: Slovenia occidentală, imposibil de apărat fără sprijinul militar al Belgradului, era mai curînd sau m ai tîrziu sortită căderii în m îinile croaţilor.

A ceşti experţi consideră câ Zagrebul a beneficiat de un acord mai m ult sau m ai puţin tac it al

' B elgradului pen tru a lansa “o operaţiune lim ita tă” destinată “p ac ifică rii” acestei reg iun i, în schim bul p rom isiun ii de neintervenţie în “sectorul de est” ,

limitrof frontierei cu Serbia, zonă de importanţă strategică pentru Belgrad, căci ea închide accesul la Dunăre şi este bogată în petrol

Ceea ce nimeni nu prevăzuse însă a fo s t v io len ţa atacului trupelor croate care, potrivit unor mărturii concordante şi credibile, şi-au fixat drept ţin te coloane întregi de civili, acţiune care s-a so ldat cu un număr încă nedeterminat de morţi.

“D ar în cazul -unei noi escaladări, Miloşevici cu greu va putea răm îne indiferent”, ap reciază un diplom at occiden ta l, ream intind că în rîndurile armatei iugoslave sînt numeroşi “ofiţeri dornici să-şi ia revanşa” .

MARS AL COMUNIŞTILORSI NAŢIONALIŞTILOR RUSI

La 9 m ai, mii de com unişti şi naţionalişti au participat la un marş la Moscova, purtînd steguri roşii şi portrete ale dictatorului sovietic Iosif Stalin şi exprimîndu-şi indignarea pentfu “trădarea” sacrificiilor făcute în cel de-al doilea război mondial. -M u lţim e a - în care se aflau veteran i de război, naţionalişti extremişti şi lideri politici de ex- trema-dreaptă şi extrema-stîngă - s-a adunat în faţa gării Belorusski, de unde a pornit în marş spre Krem­lin pentru a marca a 50-a aniversare a sfârşitului războiului în Europa. P ş triv it po liţie i - care are însă tendin ţa de a exagera num ărul partic ipan ţilo r la dem onstraţiile conservatorilo r - la marş au luat parte în tre 10.000 şi 20.000 de persoane.

Coloana era condusă de oameni în uniformă care purtau steagurile galben-negru-alb ale A lian ţei Naţionale Ruse (ultranaţionalistă). în urma lo r veneau com uniştii şi m em brii U niunii O fiţe rilo r, organizaţie conservatoare. Numeroşi demonstranţi purtau drapele roşii din epoca sovietică, dar unele aveau pe ele şi o imagine a lui lisus. O m aşină ce m ergea în fruntea

co loanei ducea un po rtre t al dictatorului sovietic Iosif Stalin şi era dotată cu difuzoare.

Organizatorii au dorit să meargă în coloană către Mormântul Soldatului N ecunoscut de lîngă zidul Kremlinului şi să traverseze P ia ţa R oşie, unde liderii lumii asistaseră mai devreme la un marş al veteranilor. Poliţia a permis mai multor sute de veterani să se apropie de Kremlin cu coroane de flori, dar apoi a blocat accesul şi i-a îndreptat pe restul participanţilor la marş către fostul sediu al securităţii sovietice KGB, din Piaţa Lubianka.,

Veteranilor cărora li s-a permis să treacă au depus co ro an e . la Mormîntul Soldatului Necunoscut şi au salutat, în timp ce un avion din cadrul paradei militare ce avea loc în vestul oraşului a survolat zona. Un m are grup de dem onstranţi purtau un steag pe care era scris “1941 -1945” cu roşu şi alb şi “ 199l'- 1995” ( anii trecuţi de la'prăbuşirea Uniunii Sovietice) ân culorile negre şi a lb a le doliului. Parodiind emblema Rusiei, reprezentând un vultur cu două capete, steagul avea im prim at pe el un pui cu două capete , precum şi un cu ţit şi o furculiţă. Pe fundal era înfăţişată o stea a lui David în sase Colţuri.'

D U R A A L E G E R I L E G E N E R A L E D I N E T I O P I A

C oaliţia de guvernăm ânt din E tiop ia pare a fi ob ţinu t un nou m andat de cinci an i în urm a primelor alegeri generale pluripartite din ţară. Analiştii politici afirmă că rezultatele preliminare înregistrate la cen tre le de vo tare din A ddis Abeba indică o victorie importantă a Frontului Popular R evoluţionar Democratic Etiopian ( EPRDF). “Va ex ista un singur partid , a toa te- ştiutor, omnipotent, care va conduce ţara în urm ătorii cinci an ir , a declarat Nebiyu Samuel, lideru l celiii mai mare partid de opoziţie care a participat la alegeri.

Rezultatele oficiale vor fi anunţate peste două săptămîni. M ajoritatea partidelor de opoziţie, prea mici în com paraţie cu d im ensiun ile şi organizarea EPRDF, a bo ico tat alegerile pentru un nou parlament naţional şi consilii regionale în noua federaţie etnică formată din nouă state. “ Le considerăm parţia l vinovate (partidele care au boicotat scrutinul), deoarece neparticiparea lor a con tribu it la dom inarea completă a EPRDF în procesul elec­toral”, aspus Nebiyu, sosit în ţară din SUA în 1991, după ce gherilclc EPRDF au în lă tu ra t un regim

marxist, dictatorial şi crud, ce dura de 17 ani. L iderul EPRDF, preşedintele M eles Zenawi, va fi desemnat prim-ministru, cu puteri executive deosebite, al noii federaţii a E tiop iei. A m ploarea victoriei

' EPRDF i-a suprins chiar şi pe unii dip lom aţi occiden tali, care anticipaseră o victorie confortabilă, dar se aştep tau ca ENDP să demonstreze ideea unei competiţii democratice, cîştigînd cîteva man­date, îndeosebi la Addis Abeba.

C am pania ENDP s-a axat pe obţinerea pentru cetăţeni a dreptului de proprietate asupra pămîntului, în E tiopia statul fiind în continuare unicul proprietar al pămîntului. De asem enea, partidu l s-a opus prom isiunii EPRDF de a acorda s ta te lo r federale d rep tu l de a se desprinde şi de a- deveni independente dacâ majoritatea vâ vota în acest sens. O bservatorii străini au criticat standardele folosite la cele două scrutinuri anterioare din E tiop ia de după 1992, dar au recunoscut că unele erori sînt inevitabile cînd 55 de milioane de oam eni, m ajoritatea analfabeţi, pornesc spre democraţie, după ce au fost oprimaţi de .statul puternic sub dictatorul Mengistu Haile Mariam şi împăratul Haile Selassie.

MAJORITATEA ŢĂRILOR LUMII SUSŢIN PRELUNGIREA TRATATULUI DE NEPROLIFERARE NUCLEARA

Puterile nucleare ale lumii au av u t.la 8 mai d ivergenţe de opinii cu alte ţări p riv ind m odalitatea de a face mai eficient tratatul de prevenire a proliferării armelor nucleare, în ■ condiţiile în care termenul limită de luare a unei decizii - 12 mai- se apropie vertiginos. .

Un grup de ţări în curs dedezvoltare, în frunte . cu Indonezia, fac presiuni asupra, celor cinci pu te ri nucleare ’ declarate - Statele Unite, R usia,' China, Franţa şi Marea Britanie Ţ- ca acestea să ofere angajamente; mai ferme privind dezarmarea nucleară şi alte probleme. Statele ’ U nite şi a lia ţii lo r, care au: confirm at că beneficiază de sprijinul a 105 ţă ri, nu au fost însă dispuse să procedeze astfel.

M inistru l de externe al Indoneziei, Aii Alatas, a declarat că speră încă să se ajungă la un compromis care să ţină seama de

îngrijorările m ultor ţări în curs de dezvoltare . Indonezia a făcut o propunere de prelungire a tratatului, în vigoare, timp de 25 de ani, pe .perioade fixe de 25 de ani. Numai aproximativ 12 state, printre care Iranul şi Coreea de Nord, au sprijinit public această propunere. Statele U nite şi a lte ţă r i au susţinu t că aceasta ar slăbi tratatul şi chiar ar încu ra ja .m ai m ulte s ta te să prolifereze armele nucleare. Ele au atras a ten ţia asupra program ului nuclear al Irakului, descoperit după războiul din Golf din 1991, şi asupra ac tua le i c rize p riv ind C oreea de N ord ca o dovadă că tra ta tu l ar trebui prelungit nelim itat pentru a p reven i p e rico lu l cresc înd al p ro life ră rii în lum ea de după războiul rece.

L a W ashington , d irec to ru l A genţie i SUA pentru C ontro lu l Armamentului şi Dezarmare, John Holum, a declarat ziariştilor că, în opinia sa, va fi probabil necesar un vot. D ar m in istru l indonezian de ex terne a afirm a t că un vot ar

transm ite un sem nal'eronat ţărilor care nu au semnat TNN şi care sîn t în m are măsură suspectate de a dispune de arme nucleare.

A frica de Sud, singura ţară care a construit un arsenal secret de arm e nucleare şi apoi le-a a demontat, a propus de asemenea rev izu iri mai regulate Şi rigu roase câ un posibil compromis.

U nele ţări arabe acuză W ashingtonul şi alte state că ; închid ochii în faţa aşa-ziselor arme nucleare ale Israelului, în

: timp ce Iranul a avut o poziţie critică faţă de încercările SUA de a opri vînzarea de tehnologie nucleară rusă Teheranului; S ta te le U nite şi R usia şi-au redus substanţial arsenalele de la sfîrşitul războiului rece, dar “cele cinci puteri nucleare” mai dispun de peste 20.000 de focoase operaţionale. Alte cîteva mii au fost scoase din dotare şi urmează să fie distruse.

D I S C U R S U L P R E Ş E D I N T E L U I R U S I E I , B O R I S E L Ţ Î N , L A R E U N I U N E A F E S T I V A D E L A K R E M L I N

^ I T A R - T A S S

... Mai 1945 reprezintă una din cele m.ai însem nate coordonate ale istoriei m ultiseculare .ruseşti, ale is to rie i Europei şi lum ii, a spus preşedintele rus. <> S fîrşitu l războiu lu i şi soarta omenirii au fost hotărîte pe frontul sovieto-german. Dar noi, în Rusia, nu îm părţim războiul în războiul nostru şi cel a l alto ra , în m arele război pentru apărarea patriei şi cel de-a l doilea război m ondial, în războiul din Europa, războiul din A sia şi A frica de Nord. Suflul arzător al conflagraţiei mondiale a incendiat peste 60 de ţări. -

A stăzi, după o studiere am ănunţită a.docum entelor din timpul războiului, se poate da o cifră înspăim întâtoare. în tim pul războiulu i noi am pierdut 26.546.000 de oameni: soldaţi şi ofiţeri, oameni paşnici - ucişi, morţi de foame, din cauza rănilor.

Subliniind rolul aliaţilor în război, preşedintele Elţîn a relevat marele m erit în crearea coaliţie i antihitleriste al lui Stalin, Churchill, Roosevelt, de Gaulle. El a subliniat,

în Sala Congreselor din Kremlin, preşedintele Boris Elţîn a deschis luni ceremoniile care marchează 50 de ani de la victoria asupra hitlerismului rostind - în faţa a numeroşi şefi de stat şi foşti combatanţi - primul din cele patru discursuri pregătite pentru sărbătorirea victoriei din 1945.

’ de asemenea, eroismul popoarelor iugoslave, care timp de patru ani au lup ta t îm po triva -ocupanţilor, eroism ul arm atei chineze care s-a opus ag resiun ii japoneze, m area contribuţie la victorie a rezistenţei franceze, din a lte ţări europene, eroismul luptătorilor din Varşovia şi Praga, din Slovacia şi Grecia.

Apreciind fascismul drept o boală groaznică a secolului al XX-Iea, care nu trebuie să se mai repete vreodată, p reşed in te le E lţîn a sub lin ia t că “Rusia trebuie curăţată complet şi definitiv de molima fascistă”. Din păcate - a spus Elţîn - imediat după încheierea războiului lumea a fost despărţită de cortina de fier. Doar dupâ încep e rea tran sfo rm ărilo r

p o litice rad ica le şi a reform elor economice din Rusia şi Europa de Est au fost create condiţiile pentru depăşirea definitivă a consecinţelor războiului.

A stăzi este mai im portant ca o ric înd ca liderii statelor sâ ţin i seama de această lecţie de politici internaţională din secolul al XX-lea: discriminarea şi caracterul închis de bloc au explodat mai devreme sau mai tîrziu în războaie, ori au dus Ia menţinerea echilibrului pe marginea prâpastiet nucleare.

Baza cea mai solidă pentru pace în secolul al XXI-lea o reprezinţi egalitatea în drepturi şi extinderea parteneria tu lu i şi colaborării internaţionale. ' . *

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESA.

NATIONAL NEWS AGENCY

în această pagină publicăm materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, precum şi din alte surse.

d e OB&bH V IM A POLITICĂ joi, î l mai (995

î n l e g ă t u r ă

d i r e c t ă cuC H I N A i

PilliN.R.- îsi întârejte legăturile > mcuPartidulComunistsChinei®

România trebuie să intre in rîiitlul celor care

* declară dl. Adrian Motiu, senator PUNR, membru în delegaţia permanentă la

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei »

- V-aş ru g a să d e ta lia ţi p rinc ipale le m om ente ale ultim ei sesiun i d in c a d ru l A d u n ării

-P a rlam e n ta re a C onsiliu lu i E uropei?

Săptăm îna de lă Strasbourg a început prin reuniunea grupurilor politice sub p reşed in ţia domnului M iguef Angel M arinez. Acestea au activat ca un tot, reproşîndu-i pre­şedintelui a titud inea neco­respunzătoare în tim pul v izite i în România, pentru declaraţiile neconforme cu calitatea pe care o are în acest for european, pentru negarea valabilităţii unui act a l Consiliului Europei... In acest foc concertat, M.A. M artinez a afirm at câ a fost într-o v izită particu lară şi şi-a exprim at părerile proprii, iar dacă a greşit n-au decît ceilalfi, adică grupările politice, să reitereze faim oasa 1201 pentru clarificarea valabilitâţii ei.

- Am în ţe le s că. d e leg a ţia ’ R om âniei s-a a f la t oarecum nepregătită în faţa celor ce aveau sâ urm eze...

- într-adevăr, noi nu am ştiut absolut nimic despre ce s-a întîmplat la prima oră la Consiliul Europei. Este evident câ acel consens din grupurile politice fusese realizat anterior. Aici trebuie să criticăm politică României, care nu este suficient . de activă şi nu,

'anticipează anumite acţiuni. Pe de altă

parte , nu este admisibil ca în Consiliul Europei, unde noi avem statut de membru cu drepturi depline, să existe doar 2 reprezentanţi acreditaţi în grupările politice, iar ceilalţi să fie ţinuţi pe margine.

- Ce puteţi spune despre acuzaţiile de pasivitate adresate în mass-media delegaţie i rom âne ca re , nu a reacţionat în faţa evenimentelor ce se desfăşoară acolo...?,

- în Consiliul Europei regulile sînt foarte stricte. Orice amendament sau subamendament poate fi expus de cel care-1 şusţine şi poate fî contestat de un singur vorbitor care nu este de acord cu amendamentul. Deci, practic, un*

•reprezentant dintr-o delegaţie poate lua cuvîntul. Reiterarea Recomandării 1201 a fost făcută într-un subamedament de dL Frunda şi singurul om care avea cele mai mari şanse să fie ascultat pentru că este membru cu drepturi depline în grupul creştin-dem ocrat era dl. V alentin Gabrielescu. Acesta a reprezentat opoziţia fa |ă de punctul de vedere al domnului Frunda, dar toată Adunarea,, ■ mai puţin delegaţia română a votat subamendamentul. '

- Ce sem nificaţie va avea Recomandarea 1201 în relaţiile dintre statele Consiliului Europei?

- Aceste recomandări au caracter pol­itic, nicidecum juridic, de obligativitate. Doar atunci cînd se transform ă în

com entarii sau tra ta te capătă acest caracter. Necazul a 'fo st că mereu s-a făcut opozifie între Convenţia-cadru şi această recomandare. în textul celei din urmă este specifica t foarte c lar că prevederile ei se vor înfăptui în măsura în care leg isla ţia ţâ r ii "respective o perm ite. Ceea ce la noi nu se poate. Punctul 11, care p riveşte 'au tonom ia teritorială, este exclus ca posibilitate juridică prin însăşi Constituţia României şi în tratativele privind Tratatul româno-' ungar poziţia noastră va trebui să se fundam enteze pe aceasta idee a nedepăşirii cadrului constituţional.

- • Cum. apreciaţi prestaţia UDMR în aceste ultim e evenim ente? •- - Acum devine foarte clar că UDMR nil acţionează în sensul reprezentării şi punerii în valoare a d rep turilo r m inorită ţilo r sau apărarea acesto r drepturi, ci acţionează efectiv în cu totul alte direcţii...-

- Ulterior, deşi G. Horn a declarat câ se doreşte num ai autonom ie cu ltu rală , Marko Bela a spus câ nu-1 interesează părerea lui Horn, că sînt în joc interesele care merg spre autonomie teritorială şi aceasta reclamă schimbarea legilor, a Constituţiei. Deci acum este evident pentru toţi care sînt etapele acţiunilor de dezmembrare a ţării, care speră ei, se vor realiza cu paşi mici, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Problema care se pune aici nu este de

!• * 'p m p p ş ş

ii

a nc. a lin ia sau nu la legisEaţit europeană, ci de a ne’păstra entitatea statală, de a elimina factorii care activează în sens destabilizator,

- Deci cum trebuie să acţionăm noi în v iito r?- - Va trebui să ne reconsideram fiu- dam ehtal politica externă şi h adaptăm la condiţiile acestei Europe. D in partea MAE este necesari o decizie cît mai drastică. Nu ne putem limita la relaţii mondene, cu strîngeri de mină şi discuţii în'limbi străin. Trebuie să intrăm în rindul celor csrt reprezintă decizia, şi asta numai piuit- o politică dinamică şi agresivi

- C um ' e s te p rim ită idea/ autonom iei te rito ria le în Enropt!

- în toată Europa, ideea autonom» teritoriale este respinsă pentru că altfel nu se ajunge decît la o confuzit generală în care se amestecă legalţ ilegal, drept şi nedrept, deci, în final, haos.

- A consemnatGabrielaOGNEAN

; în perioada 29 aprilie - 8 mai, o delegaţie clujeană, condusă de primarul Gheorghe Funar, a făcut o vizită in China, la invitaţia primarului municipiului Zhenghou - ca răspuns la o vizită a reprezentanţilor numitului' oraş chinez la Cluj-Napoca. Programul vizitei a fost complex şi foarte variat, fyelegaţia clujeană a .vizitat. şi primăria, instituţii, aşezămintexulturale şi întreprinderi industriale din oraşele Zhenghou, Denfeng, Kaifeng, precum şi zone turistice vestite în întreaga lume, precum marele Zid Chinezescî templul Skaolin, templul Munţilor Mijlocii, turnul de fier, templul comemorativ Bao Zheng, fluviul galben, universităţi şi centre de cercetare- din zona amintită. De asemenea, delegaţia clujeană a vizitat capitala ţării, Beijing, şi a avut întrevederi cu înalţi responsabili ai Partidului Comunist Chinez. Informaţii despre vizită ne oferă dl. Gh. Funar, şeful delegaţiei:. ”S-au încheiat o serie de întîln irile cu , reprezentanţi ai Gheorghe Funar a precizat că PUNR protocoale şi acorduri, care prevăd Partidului C om unist C hinez, în îşi va aduce contribuţia pentru ca schimburi de delegaţii (în -cadrul cărora s-au discutat o serie de septembrie o delegaţie chineză va aspecte ale colaborării PUNR cu veni la Cluj-Napoca), asigurarea PCC, ale României cu China. S-a

această v izită să fie prelungită, în in te resu l am belor părţi. De ■asemenea, se vor face intervenţii

condiţiilor pentni ca anual doi tineri din România să plece în China pentru învăţarea limbii chineze şi

, doi tineri chinezrsă vină la Cluj- Napoca, înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui; restaurant cu specific chinezesc, colaborarea instutuţiilor de învăţămînt superior din cele douâ oraşe, organizarea unor expoziţii şi tîrguri comerciale,'schimburi spor-, tive, artistice, dezvoltarea turismului. Concret, în luna septembrie Expo Transilvania va participa la un tîrg internaţional din oraşul vizitat, se va descinde o agenţie econom ică chineză la Cluj-Napoca. Un capitol aparte al v izitei l-au constituit

făcut o informare reciprocă privind pentru ca preşedintele chinez, caremodul de organizare şi activitate al celor două partide, au fost prezentate princip iile de po litică in ternă şi externă, partea chineză prezentînd _ inform aţii despre c o s tru ire a ' socialişm ulurcu specific chinez, politica de întinerire a cadrelor de conducere, po litica îm potriva b irocra ţie i, delap idărilo r şi descom punerii m orale. Au fost

va întreprinde un turneu în Europa, să viziteze şi România. Instituţiile şi întreprinderile industriale vizate pentru o colaborare directă cu China sîn t: U niversitatea de Ştiinţe A grico le , C arbochim , Clujana, F lacăra , A rm ătura, Tehnofrig, Farm ec şi Elmet. în încheiere d-1 Funar a ţinut să exprime mulţumiri ambasadelor Chinei la Bucureşti s i '

prezentate principiile promovate de României la Beijing pentru sprijinulP.GC pentru dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări şi partide p o litice .” Avîndu-se în vedere câ urmează ca o delegaţie a guvernului României sâ viziteze.China în luna iulie, d-1

acordât v izite i pe care delegaţia clujeană a întreprins-o în China»1

Vaier CHIOREANU

■f •

fl •*'■ \ * l s

Br?f

*** - *

' 4 * * w *,’« * *

» î j

a p* WM* | | |

:lj |

* -

r.ft1

v" >

Recent s-a încheiat turneul întreprins de Tokes Laszlo în SUA. L-am şi revăzut pe micul ecrah la sesiunea mini-parlamentului UDMR de la .Tîrgu- . Mureş, la care a savurat cu o im ensă plăcere scrisoarea deschisă a apropiatului său, Borbely Imre. Scrisoarea, considerată de radio Kossut, o "veritabilă bombă”, reprezintă un fel de ’jurămînt de credinţă” faţă de ideile lui Tokes şi, totodată, un atac virulent la adresa lui Marko Bella, preşedintele actual şi candidat la acelaşi post la viitorul congres UDMR din luna mai a.c. de la Cluj-Napoca. Scrisoarea constituie, prin mesajul ei şi a momentului ales, un episod de im portanţă majoră în lupta pentru supremaţie a extrem iştilor al căror exponent şi conducător este tocmai Tokes. Un episod în ascensiunea lui ”Arturo Ui”?

Vizita lui Tokes în SUA se conectează direct la evenimentele interne în delulare în cadrul UDMR şi chiar dacâ el neagă, eventualitatea alegerii sale ca

^preşedinte activ al partidului. Nu avem temei suficient să credem, câ sc va mulţumi, cum declară, doar cu o activitate pur ecleziastică. Prea evidente au fost eşecurile îneît el să opteze, exclusiv, pentru acest domeniu. Orgoliul său nu ar cunoaşte satisfacţii pe măsură. Caracterul electoral al v izitei sale este indubitabil. Imaginea sa autocrcatâ de ”cel mai

consecvent şi ferm luptător” pentru cauza maghiarimii a avut nevoie de această vizită. Osanalele aduse lui coexistă cu îndoieli tot mai frecvent exprimate pc faţă.

Vizita a fost prilejuită de invitaţia Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului din SUA, principalul centru al lobby-ului m aghiar din tara respectivă. întreaga desfăşurare a turneului său a fost îmbibată de veninul naţionalism ului său exacerbat, al antiromânismului agresiv încorporînd în sine elemente majore ale trădării intereselor societăţii româneşti, ale statului român. Cum se pot califica pretenţiile episcopului exprimate în fa(a factorilor politici - cauza naţiunii celei mai favorizate acordate României să nu fie automat prelungită, ci dupăo verificare tem ein ică a îndep lin irii concrete a condiţiilor impuse. Ca un fiu devotat al ”patriei-mame”, el a pretins ca în interesul încheierii tratatului de bază constituie o nedreptate sâ se exercite o presiune egală asupra B udapestei şi asupra B ucureştilor, unde tendinţele democratice sînt oprimate de naţionalişti- extremişti. Un regim preferenţial în favoarea Ungariei în detrim entul R om âniei! C orespondentele de la Washington, chiar ”pro domo”, afirmă că pretenţiile

episcopului nu au beneficiat de sprijinul celor din prejma preşedintelui Clinton şi de la M inisterul de Externe', a celor care se ocupă de problemele regiunii noastre. Reţineri serioase există .şi din partea americană în privinţa-conceptului de autonomie pe criterii etnice. Rezervele formulate au provocat, cum era de aşteptat, iritarea lui Tokes. Cu degetul câtre am ericani, i-a avertizat să nu sprijine "fără selecţie regimul lui Iliescu”, pentru câ astfe l nu se pot garanta revendicărilo r minorităţilor. Revoltat din cale afară câ americanii consideră guvernul român garant al stabilităţii Tokes le reproşează americanilor indulgenta manifestată de ei faţă de participarea la guvern â "forţelor extremiste”. Adversar înverşunat al adevărului, cu "sfintâ” indignare, Tokes respinge ace*te opinii americane pertinente carc nu văd deosebiri între acţiunile revendicative ale minorităţilor maghiare şi comportamentul extremiştilor români şi câ accstc acţiuni, în anumite condiţii, ar putea sâ ducă la conflicte armate. Nu provocările UDMR reprezintă un potenţial pericol, ci - spune Tokes - faptul câ se vorbeşte în presa am ericană de o asem enea ameninţare. Escamotarea realităţii este un elem ent

strategic fundam ental al UDMR şi nu urmâreş* altceva decît deturnarea atenţiei opiniei publice d'-> străinătate. Adunînd fonduri pentru anumite scol1 confesionale (reformate) Tokes n-a scăpat ocai" întinării imaginii României, prezentînd un tablo' "dramatic” al învăţămîntului în limba maghiară ii* România în faţa auditorului american. SUA trei»* să intervină ca guvernul român să fie obligat** accepte UDMR ca partener egal în privi»!1

-problemelor legate de minoritatea maghiară.Zburînd de la Iluston şi Cleveland la Washington

Tokes s-a în tiln it cu m em brii comunităţii01 , presbiterian, methodist şi romano-catolic. Nu don® să explorăm conotaţiile politice ale acestui deoff* ecumenic. Ar fi un păcat sâ ne gîndim la vreo acţi»K de prozelitism. Rămîne nevoia de compensaţie D11?* cc, nu de mult, a fost refuzat de coreligionarii săi aproape 50 de ţări, episcopul a consideratul^'-'^ soluţie pentru restabilirea echilibrului său suflete*- metoda menţionată.

Ca drumul său să aibă o încoronare potriviţi. Daniel Fried, consilierul special al preşedintei»1 Clinton, ,1-a-rugat pe Tokes să-i predea întreg®' inventar al reelamaţiilor (se spune şi denunţuri). G&1 considerat de Tokes o victorie răsunătoare.

G. FARKAS

!C Opera Română din Cluj-Napoca 75 de ani de existentă JG A L A

O P E R ĂI ' Cu ocazia sărbătorilor dedicate | împlinirii a 75 de ani de la■ ijfiin|area O perei Române din j Cluj, prima O PERĂ oficială dt I itat .d in R o m â n ia , Opera | Română c lu jean ă organizează j Gala de operă. Programul a fost■ definitivat, se cunosc şi oaspeţii j care <şi v o r da conâursul la I tceastă să rb ă to a re (despre | acestea în tr-o aîtă intervenţie),| pentru noi însă a fost un prilej de■ i-l aborda p e m aestru l P e tre j Stârcea, d irec to ru l instituţiei:I “De foarte m u lt timp lucrăm la | organizarea G alei de operă. Am | lansat invitaţiile, am pus la punct | programul. U nde ne-am oprit? U i partea financiară. Nu de mult 7m p rim it şi aprobarea şi | sprijinul financiar al Ministerului | Culturii. Noi am cerut o anumită■ samă, ni s -a acordat cam J jumătate. în aceste condiţii esteI foarte greu să aduci oaspeţi d in , | străinătate. C e i 75 de an i ai | Operei R o m â n e d in C lu j-■ Napoca n u s în t num ai

sărbătoarea A rd ea lu lu i, ci aI întregii R om ânii. Ne dorim ca | la aceâsrtă sărbătoare să fie | prezenţi d em n ita ri ai ţării, în . acest sens am şi lansat invitaţiile,

inari personalităţi artistice care l iu ţo rn if de pe scena lirică | cbjeană, personalităţi artistice | . care au colaborat cu noi sau sînt > ţi în prezent în contact cu noi.-■ Vor fi prezenţi Emil Gherman,I care pregăteşte rolul Radames | pentru spectacolul de deschidere,| “Aida”, în lim ba italiană,. Carmen Oprişanu, care vine din■ Elveţia, E lena Moşuc care vine | de la Zurich/Elveţia, baritonul | Dragoş Vladimir care este direc- | tor a rtistic a l OpereL din ^Clişinâu. K u rt/M ild , fostul VMostru maestru de cor, specialist f în muzica barocă, s-ar putea să

M i h a i C i m p o i : ” . . . c i l is n b a * r o sM & sis ,

e s t e s t ă p î n a n o a s t r ă '

fie prezent Ia pupitrul orchestrei de cameră a Operei Române. Au fost inv ita ţi fo ştii noştri colegi, în activitate sau pensionari. După ciim vor fi prezen te şi colectivele O perelor Rom âne din Iaşi şi Timişoara, Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca.

- A lte m anifestări adiacente, colocvii, sesiuni..\

- Nu vor fi, ne dorim mai puţină vorbă şi mai m ultă faptă. Erau in teresan te aceste în tîln ir i cu specialiştii. Vor fi însă prezente1

Română, ceea ce iarăşi nu este corect/ Cît ne priveşte,i-am invitat pe colegii bucureşteni.

- Punctul forte al Galei îl constituie premiera absolută pentru scena lirică clujeană a operei “Oedip”, de Enescu. .... . - într-adevăr. E o operă ce

pune mari probleme, dar care are şi numeroase frumuseţi. Ne bucură că-1 avem în rolul titular pe baritonul Dan Serbac. Şi alături de el pe Adriana Croitoru, M onica Matei, . Maria

Reputat critic, eseist şi istoric literar din Basarabia, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi este unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură de dincolo de Prut. A fost şi a rămas unul dintre promotorii culturii.şi limbii rom âneşti, un veritabil luptător pentru neamul său. Este membru al Academiei Române. Cu prilejul "Centenarului Blaga" a avut amabilitatea s i ne rispundâ la cîteva întrebări.

D.S.: Există ideea ca una dintre un iversită ţile din R om ânia sâ poarte nnmele lui Lucian Blaga. Nu credeţi c i U niversitatea din Clnj a r m erita acest lucru?

M.C.: Sigur c i este de datoria noastri sflnti ca s i facem totul ca o . Universitate românească s i poarte numele lui Blaga, care este nu numai un mare poet, de valoare universali, ci este un spirit enciclopedic. Numele lui trebuie s i stea pe frontispiciul unei universitiţi, ca însemn al com plexităţii personalităţii lui, ca om de culturi ce a existat în albia gîndirli moderne. De aceea eu cred c i aceasti idee este şi frum oasi şi absolut adevărată.

D.S.: Văd c i aveţi sub b ra ţ doui volume pe care scrie Lucian Blaga.

M.C.: Da, este o apariţie editoriali

foarte im portantă. Două volum e antologice din opera p o e tic i, filosofici şi cea dc prozator, care a ap iru t la editura “Ştiinţa" în tr-o prestigioasi colecţie: "Moşteniri". Editorii sînt aici, domnii Gheorghe Prin şi M ihăi Papuc, rcdacto ru l valumelor.Cred c i în felul acesta se repune în c ircu la ţia de valori romineşti din Basarabia opera lui Lucian B laga, ln tr-o ed iţie reprezentativi. S-a mai editat şi pîni acuma o microsintezi din poezia lui, un volum care include poezie şi prozi, iar acum avem o imagine mai com pleţi a operei tui poe tice şi filosofice. D eci, e o ac ţiune din m ultele acţiun i pe care le întreprindem noi acolo în tru mai buna c instire 'ş i mai profunda cunoaştere a lui Lucian Blaga. In acest sens, în afari de tradiţionalele

'"Z ilele B laga" pe care le-am organizat pini acum, deci paralel cu ediţiile Blaga de la Cluj, preconizim organizarea, anul acesta, a primului "Festival teatral Lucian Blaga”, cu partic iparea la rg i a tea tre lo r dramatice din România şi Basarabia. Cu acea s ti ocazie vom avea şi o dezbatere pe tem a tea tru lu i lui Blaga, ca operi scenici şi literaturi. Aceste m anifestiri vor culmina, ca de obicei, cu o sărbătoare a limbii române. Deci, v i daţi seama ce miză in te lec tu a li m are punem noi pe

aceste m anifestări.D .S .: Am a u z it câ av e ţi o

lu c ra re im p o rtan tă pe şan tie r.M.C.: Da lucrcz la o carte despre

Blaga: "Lucian Blaga paradisiacul, lucifericul şi mioriticul" Blaga privit d in perspectiva z ile i de astăz i, raportat la filosofia universală şi la poezia universală. B laga, care ne propune în primul rînd o formulă de cunoaşte re p ro b lem atiza ţi. ’ O formulă de cunoaştere tensionati, nervoasă,dialectică.

D.S.: Cum credeţi că veţi con­tinua, după ultimele schim bări, sâ fundam entaţi cultura românească în B asa rab ia? .

M.C.: în primul rînd cu ajutorul lui Lucian Blaga, care ne ajută acum să oficializăm limba română şi nu aşa zisa falsa limbă moldovenească, f i in d c i studenţii şi profesorii de aco lo , care au o rgan izat aceste acţiuni, cunosc foarte bine pe Blaga. Ei ştiu c i Blaga a zis c i nu face decît s i traduci în limba românească ceea ce-i spune inima. Iar studenţilor şi profesorilor noştri inimile le spun c i

' ei sînt români. Şi, un alt lucru pe care vreau si-1 spun neapărat, este că Blaga ne-a convins c i nu noi sîntem s tip în ii lim bii rom âne, ci lim ba rom âni este stipîna noastră.

Dorin SERGHIE

Aniversam SocietăţiiC u ltu ra le

âm ple '\lucrări ce au în vedere istoricul Operei Române din Cluj, Mircea Moisa, Titus Pauliuc, activitatea în ţară şi peste hotare, Ştefan Zelei, Marius Chioreanu. colaborările de marca. . . -Regia este semnată de tînărul

• Nu va fi prezen tă . O pera Rareş T rifan ,' aflat în faţa Naţională din Bucureşti. ;; examenului de absolvire a secţiei

- Opera Română din Cluj-Napoca regie de operă; Academia de deţine suprem aţia. Este un lucru Muzică din Bucureşti. El este is to ric dovedit, supărarea B ucureştiului, dacă există, nu are temei. Bucureştiul dorea ca Operă Română din Cluj să devină un fel de sucursală a ei, lucru inacceptabil.Mai m ult, ei au deven it Operă N aţională, noi sîntem Operă

SILVANIAGhircoiaşii, Marius Budoiu, | REDIVIVA

cunoscut clujenilor prin montarea la “Nunta lui Figaro”. E un act de curaj din partea lui, dar e un tînăr talentat în care avem mare încredere şi sînt convins că va avea succes. Demostene ŞOFRON

. Sîmbătă, 20 mai a.c., orele 11,00, va avea loc sărbătorirea a trei ani de la constituirea Societăţii Culturale SILVANIA REDIVIVA.Manifestarea se va desfăşura sub preşedinţia de onoare a profesorului universitar Iustinian Petrescu şi va avea loc în Parcul Etnografic al Transilvaniei, la Biserica lui Horea.

Sînt invitaţi toţi fii Sălajului, interesaţi în propăşirea culturală a zonei natale.

Â. PETRULE

R ecu n oştin ţă f e m e i i r o m â n e

Recenta d id a h ie intitulată Pastorală la - în v ie re a Domanlui (1995) scrisă cu înaltă eiedinţă şi limpede iubire faţă de ■emeni, co n stitu ie înainte de toate un smerit imn adus femeii- Damâ-soră-fiică e arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, ■eriitorul Bartolomeu Ananial Finalul aceste ia , încărcat de pilduitoare învăţături, este de fapt ®> veritabil poem în prozi înălţat k autor Fem eii Române: “ în **uti privinţă, o laudă creştini n totul aparte i se cuvine femeii 'Wnânce, mai ales pţntru modul h tare a ştiu t s i străbată cele P*tru decenii de teroare ateistă. Usînd pe seam a birbatu lu i Mitica de supravieţuire sociali, deieori b în tu iti de c“mpromisuri, laşităţi şi -•Niiguitate, ca şi-a asumat rolul r 4 a înfrunta vitregia istoriei, de ‘ Învinge frica , de a-şi boteza 'opilul, de a-1 învăţa o rugăciune !i lemnul crucii, de a-i aduce *®inte c i alituri e un înger care- I păzeşte şi deasupra un Dumnezeu care veghează. Mai

presus de toate însâ, fem eia rom âncă şi-a luat rîndu iala de mironosiţă: chiar atunci cînd nu a putut merge la biserică şi cînd nu s-a putut cununa cu preot, ea s-a strecurat în cim itir şi a aprins o luminare la crucea morţilor ei; o lum inare, o lacrim ă, o floare, o rugăciune. Din acest druma n-a putut nim eni s-o oprească, din drum ul care, p rin tr-însa, leagă veacurile trecute cu cele viitoare şi i-a făcu t pe tinerii din D ecem brie ’89 s i strige c i ad ev ira ta n o a s tri lib erta te e dincolo de moarte, în înviere”.

C onsider c i acest poem constitu ie una din cele mai frum oase pagini din literatu ra , bisericeasci şi laic i, scrisă de un scriito r rom ân contemporan şi dedicate Femeii Românce. Femeia româncă merită cu prisosinţă acest voal brodat din metafore, pre|uire şi recunoştinţă, demne de pana acestui preacucernic slu jitor al Domnului şi neostenit slujitor al literaturii române.

Mircea Ioan CASIMCEA

Câr.ţhprimite la,redacţie

N o r m a S p f n r a d - " A l t e A m e r l c i "

Editura NEMIRA publică o carte foarte in te resan tă , pen tru care autorul ei, un vizionar, ar fi putut fi acuzat de anti-americanism. După ”Solarienii, "A gentul haosu lu i” , "Maşinăria rock and roii” şi "Visul de fier”, această carte, a lui Norman Spinrad, este a cincea care poartă sigla NEMIRA şi nu le dezminte de loc pe celelalte patru, prin protecţia destinului uman într-un v iito r nu întotdeauna fericit. ”Carnea vie a străzii” , "C on tinen tu l p ie rd u t” , "Ultimul război mondial”, ”La vie continue” sînt cele patru nuvele ale scriito ru lu i, care încearcă să constru iască to t a tîtea posib ile viitoruri ale puternicei Americi. Dar, ar fi trebu it e l acuzat de an ti- americanism cînd, cu m ijloacele specifice science-ficţion-ului, el face investigaţii p rofunde, de fap t o- rad iografie po litică , socială , econom ică şi m orală a "v isu lu i am erican”? O face cu cruzim e, inteligentă şi tandreţe, pentru câ are încredere în viitorul om ului. Iată chiar cuvintele Iui: ”V iata poate merge mai departe chiar şi pe cele mai nenorocite ulife a le Am ericii decăzute. Lumea poate fi salvată chiar de către şarlatanii şi tîmpiţii cate au dus-o la această primejdie de m oarte. V isu l am erican poate supravieţui şi constitui un izvor de inspiraţie chiar şi dup i pribuşirea Americii. Ba chiar se poate ca un american exilat pe un ţirm străin s i

rămînă fidel V isului_lstoria trece. Inima omului dăinuie. La vie con­tinue. Aşa fi-va de-a pururi. Noi nu am prom is n iciodată om enirii o grădină cu trandafiri. Sau am promis Oare?” Şi autorul ştie că fiecare om a promis-o ! -

Philippe D urant - " Belm ondo"

în colecfia ”Superstar” editura NEMIRA prezintă sub o semnătură cunoscută figura unui nu mai puţin cunoscut (de fapt a unui superstar), actor de ţeatru şi de film : Jean - Paul Belmondo, caracterizat atît de bine de către ce lebru l reg izo r Claude Lelouch : ”Jean - Pau l Belmondo iubeşte viaţa şi viaţa îl iubeşte. Asta e un lucru form idabil. în tre el şi v ia ţă e o poveste de dragoste. Amîndoi se iubesc la nebunie. Cum n-a înşelat niciodată viaţa - cel puţin aşa cred - nici ea nu are v re-un ' m otiv sâ-1 în şe le .” A utorul este foarte serios cînd ne descrie figura aceasta veşnic surîzatoare, care ne- a îneîntat timp de trezecişicinci de ani în d iferite ro luri, de la ce l de spărgător de bancă pînă la Cyrano de Bergerac, în toate avînd, însâ,*un profil moral de neînlocuit. Philippe D u tan t ni-1 descrie în de ta liu , u rm înd o c rono log ie riguroasă,

.urmărind în fiecare cotitură din viaţa de actor şi de om a lui Belmondo, d înd ch iar şi film ografie, la zi, a starului francez.

C artea de faţă r e z iş ti p rac tic oricirui specialist, dar şi muritorului' de rînd. F i r i în d o ia li c i avem în f a |i o marc reuş iţi a genului.

Ş i d e ţin u ţii îl c in s te s c pe L u c ia n B la g aCentenarul Lucian Blaga nu-

i poate lisa indiferenţi nici pe cei care organizeazi şi conduc activitatea cultural-educatlvi în penitenciare. :

D aci la Începutul flecirui an se acord i o atenţie mare sirbitoririi lui Mihai Eminescu, iati c i în aceste zile de început de mai interesul am atorilor de

din viata tite ra ri şl sp irituali Centenarul Lucian Blaga.

In Penitenciarul Gherla, tn fiecare an ie cinsteşte cum se cuvine memoria marelui poet transilvan. în acest an, fiind vorba de centenarul naşterii lui Lucian -Blaga, manlfestirile organizate tn cadrul clubâlui închisorii gberlcao au luat

________ o amploare mal marc. Zilele trecuteliteraturi - dar nu numai al lor - . a avut loc un Concurs "Cine ştiedin Închisorile ţirii este polarizat rispunde c« U m a: V iata ş de cel mal important eveniment universul poeziei lui Blaga , cei mal

buni deţinuţi fiind premiaţi cu cirţi şi alte obiecte.

Tot' tn a c e a s ti p e r io a d i se organizeazi un concurs dc rcc itiri din opera poetului din L anţrim , iar cenaclul literar al deţinuţilor dedici întîlnirea de pe luna m ai v ieţii şi operei Iul Blaga. Revista lite rari a pen itenciaru lu i, a p ir u t i ch ia r în aceasti s ip tim în i, poartă mottoul: "M irablla săm ln ţă” şl este consacraţi în întregime centenarului pe care îl sărbătorim cu to jil. De

asem enea, emisiunile Staţiei de radioam plificare locali cuprind rub ric i in teresan te dedicate

. ac tiv ită ţii literare a lui Lucian Blaga.

Centenarul Lucian Blaga este doar un moment în lungul drum al rc e d u c irii în Penitenciarul G herla, unde arta scrisului are mulţi adepţi în rîndul celor, care pentru o clip i, au greşit în viaţi.

SZEKELY Csaba

a d e v ă r u ld e C l u j OMUL SI SOCIETATEA joi, 11 mai 1995

Foamea fără frontierePoate niciodată, în timpul unei mese copioase, nu

ne întrebăm cîţi flâmînzi sînt în C luj-Napoca, în cartierul nostru, în blocul în care locuim. Ne vine greu sâ ne imaginăm că o bucată de pîine poate fi pentru mul)i oameni simbolul abundentei. Dificil de închipuit câ, pentru mulţi, poate pentru prea mulţi, o farfurie de ciorbă reprezintă o problemă esenţială a existenţei. Dacă privim a ten ţi în ju ru l nostru , descoperim,’cu prea mare uşurinţă, o realitate care te înfioară: lumea celor flămînzi. Nu este înjositoare foamea, este jignitor şi demoralizant, însă, ca într-o ţară a unei posibile abundenţc să fie atîţia flămînzi. Nu estfc uman să-i condamni pe. cei care nu sînt în stare să-şi agonisească tra iu l z iln ic. Dimpotrivă, fiind semenii noştri, trebuie ajutaţi. Dar sistemul nostru actual de protecţie socială este departe de a rezolva, m ăcar parţia l, această problem ă complexă. O picătură de apă nu înseamnă nimic în deşert!

La cantina de ajutor social a primăriei se acordă unui număr de 65 titulari 146 de prînzuri şi cine gratuite. Ei form ează spuma săracilo r din C luj- Napoca. Selecţia lo r este riguroasă şi d ific ilă . Numărul so licitaţilor este mare, iar posib ilităţile financiare sînt extrem de reduse. Nu punem problema' spaţiului şi cond iţiilo r în care se d esfăşoară activitatea cantinei: Este bine că există şi aşa, chiar cu alocaţia jalnică de 1350 lei pentru un'prînz şi o

cină. Pentru cei fericiţi, care beneficiază de serviciile cantinei, este o salvare. Unii dintre ei primesc 3 - 5 porţii. Au fam ilii numeroase şi nu au nici o posibilitate de cîştig. Elena Barta, Rozalia Bălăşoiu, Mariana Berki, Laszlo Ildico, Rozalia Simon şi alţii. Mîncarea se dă la sufertaş şi fiecare şi-o drămuieşte cu cea mai mare grijă. (Din păcate unii nu pot

' să-şi încălzească mîncarea, fiindcă nu au sobe).Problema care se pune este ce se întîm plă cu

ceilalţi mulţi mai numeroşi săraci, aflaţi aproape în aceeaşi situaţie cu cei amintiţi mai sus. Aceştia sînt lăsaţi în voia soartei. Oare nu se poate face nimic pentru ei? -

în ultimul timp s-au prezentat la redacţie mai multe persoane dornice să-i ajute pe cei mai bătuţi de soartă, unii dintre ei abordaţi în anchetele ziarului. Deci chiar şi-n aceste vremuri de cruntă exacerbare ’ a egoismului şi indiferenţei sînt oameni gata sâ întindă o mînă de ajutor semenilor lo r Dar nu există nici urmă de cadru organizat pentru a canaliza astfel de acte de caritate. Este un subiect asupra căruia

- merită să medităm.în primul rînd aceasta ar fi o datorie a celor în

com ponenţa cărora intră problema complexă a asistenţei sociale, la tă un subiect asupra căruia promitem să revenim în numerele viitoare ale ziarului nostru. '

C o n c e d i u l d e o d i h n ă ,

Hotărîrea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi a lte concedii a le sa la ria ţilo r din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare a fost m odificată datorită dificultăţilor apărute în aplicarea corectă a prevederilor legale privind despăgubirea unor persoane ce nu au efectuat concediul de od ihnă în anu l calendaristic respectiv . N oua h o tâ rîre c la rif ică modalităţile de calcul' al indemnizaţiei de concediu, al despăgubirilor şi compensaţiilor. , -y.

Persoanele care nu au efectuat integral concediul de odihnă în anul calendaristic respectiv vor prim i o despăgubire egală cu indemnizaţia de concediu calculată în raport cu numărul de zile de concediu neefectuate, înmulţit cu media zilnică a salariului de bază, sporului de vechime şi, după caz, indemnizaţiei pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzătoare lunii decembrie 1994. -

S i e m @ m b @ rS-au împlinit, zilele trecute, nouă ani de la catastrofa

nucleară de la Cernobîl. Prea marea vanitate a omului ce s-a socotit autotputernic, dorind să întreacă în măreţie chiar pe Creator, a primit un răspuns pe măsură. Din păcate, cei care au plătit cu viaţa nesocotinţa unora sînt în marea lor majoritate cei obidiţi, cei nevinovaţi. Numărul lor a fost estimat cu ocazia comemorării la peste şapte mii, iar nujuărul celor ce vor suferi pînă la sfîrşitul vieţii damnarea atomică întrece~suta de mii. Ce este însă şi mai trist e faptul că printre urgisiţi se numără şi unii din cei ce vin pe această lumeiîa chiar zilele finalului de mileniu. Monstruoase malformaţii anatomice vin parcă să ilustreze un posibil apocalips de care nu se fac vinovaţi răzbunătorii sfinţi apocaliptici, ci nepăsătorii noştri semeni, la aminte, cititorule, un asemenea mic monstru ar putea fi copilul tău! Ia aminte la cele întîmplate şi gîndeşte la ce ai putea face tu ca asemenea comemorări să qu mai fie în viitor.

(M.O.Z.)

Pensionarii gherleni nu sînt lăsaţi la voia soarteiîn cond iţiile 'd e austerita te

economică, de inflaţie galopantă şi de deteriorare a posibilităţilor materiale, este binevenită orice iniţiativă şi m ăsură a U niunii judeţene a pensionarilo r de a sprijini şi a ajuta pe oamenii de vîrstă a treia. S în t destu i pensionari necăjiţi în localităţile noastre, care pe zi ce trece o duc foarte greu. Sărăcia, lipsa unor condiţii de trai cît de cît decente îşi spune cuvîntul şi în rîndul bătrîn ilor.

F ilialele locale a le U niunii judeţene a pensionarilor au un rol im portant în organizarea unor

acţiun i um an itare , care să mai d im inueze pu ţin necazurile şi îngrijorarea celor care au muncit zeci de ani pentru o bătrîneţe cît m ai' liniştită. La Gherla, de exemplu, s-au lua t m ăsurile de rigoare. Consiliul local conlucrează deosebit de eficace cu Filiala pensionarilor. Aşa cum sublinia recent preşedintele organizaţiei, domnul ing.Macarie Hedeşiu, numai în cadrul Cantinei de ajutor social mănîncă zilnic 70 de pensionari. Dacă avem în vedere că aceste servicii sînt acordate gratuit, în ţelegem şi mai bine măsura salutară a celor care se îngrijesc de soarta unui num ăr de 1300' de

pensionări din urbea de pe Someş. De altfel, la Gherla, periodic se organizează acţiuni de colectare pentru bătrînii nevoiaşi, numai în cursul lunii mai donîndu-se celor săraci sute de mii de lei, adunate de la diferiţi agenţi economici de stat şi privat.din localitate.

Iată că în oraşul Gherla se mai găsesc oameni care se gîndesc şi la nevoile altora. P rin tre "binefacerile" economiei de piaţă, trebuie consem nate şi aceste in iţia tive pozitive. C ă în rest, găsim aspecte negative la fiecare pas.

Szekely CSABA

î n t r e b ă r i . . .

î n t r e b ă r i . . .Cam în această zonă trăieşte

Gyalog Odonne, în vîrstă de 63 de ani. Şi aceasta nu doar din cauza faptului că vederea i s-a împuţinat cu 90 la suta. Am avut ocazia să o cunosc pe această fem eie nenorocită atunci cînd m -a rugat să o ajut să ţreacă strada. A bia putea să umble sprijinindu.-se în două cîrjc. Cînd am întrebat-o de ce nu urmează un tratament, mi-a răspuns că nu are nici un ban în buzunar. în continuare, mi-a povestit despre ea şi despre viaţa lipsită de noroc pe care a trăit-o.

Trista ei aventură începe după război, cînd părăseşte ţara pentru a trăi în' U ngaria . A ic i se căsătoreşte cu un o fiţe r care decedează la scu rt tim p . Se întoarce în România în decursul anilor 60 şi se stabileşte la Dej, la mama sa. Nu este angajată din cauza concepţiilor la modă atunci (deh, transfugii). Trăieşte doar din veniturile obţinute de pe urm a cultivării unei grădini. După un timp, mama sa moare, iar ea nu reuşeşte să se descurce singură şi se trezeşte după o vrem e deposedată şi de grădină şi de casă (nu a reuşit prea coerent să-mi explice din ce cauză). Mai departe trăieşte din te miri ce - to t în Dej. Iar de trei sâptămîni se găseşte în Cluj - oraşul său de baştină, fiind născută aici, în 1928. .

M om entan se ch in u ie să-i convingă ”pe d-nii de la miliţie” să o ajute. D e văzut, nu vede de mai de loc; pensie nu are să-şi cumpere ochelari, reum atism ul aproape a paralizat-o. Şi - de parcă toate acestea nu ar fi destu l să • transforme o viaţă într-un calvar

de trăit, trăieşte, aţi ghicit, în sala de aşteptare a gării.

Aşa se explică şi m irosu l de urină pe care î l em ană: fiin d amblioapă, iar ţiganii dorind să se ”distrcze” pe seama ci, i-au pus un puradel - care urinase pe el - în braţe. M irosul s-a im pregnat în hanţele pe carc le poartă, iar acum, ”zice lumea că am făcut pe mine”.

N orm al că după o aşa viaţă, sen ilita tea nu se lasă m ult aşteptată. Probabil din cauza ei, Gyalog Odonne are fixul, mai sus pomenit, cu ”d-nii de la miliţie’5. .

După cc o astfel de apariţie îţi laie calea şi cheful dc viaţă, începi ”să fad filosofic” şi te întrebi: oarc doar faptul că această fem eie a fost lipsită complet de ambiţie să o fi adus în acest hal, sau şi altceva anum e? Şi anum e, cc? A ceste întrebări vi le punem şi noi, stimaţi cititori.

Bogdan STANCIU

La marginea a speranţei

Sînt oam eni care tră iesc la lim ita extrem ă a speranţelor umane. De fapt, mai trăiesc? Sau existenţa lor se desfăşoară într-un Circuit b io log ic in ferio r, fără orizont, fără lum ină, - fără speranţe?

A ceşti oam eni ex is tă în preajma noastră şi, de multe ori, le-am p u te a 'o fe r i o rază de lumină. Mai greu este atunci cînd noi înşine le întunecăm zilele cu întunericul din sufletul şi inima noastră) cu indiferenţa şi asprimea noastră sufle tească faţă de ■ semenii care ne sînt apropiaţi şi) m oral, ce l pu ţin , le sîntem obligaţi.

Un caz d isp e ra t ,Ia tă ce ne scrie d-na M aria

Lebaciu din Cluj-Napoca: "Vreau să aduc la cunoştin ţa opiniei publice un caz m ai puţin obişnuit. Este, ca să spun aşa, o durere de familie. Sînt nepoata lui Petru Moldovan, care are vîrstă de 83 de ani şi este domiciliat în C luj-N apoca, str. H aiducului nr.15. în anul 1981, acesta îşi pierde unica fiică,' în urma unei boli necruţătoare şi, tot în acelaşi an, îşi p ierde şi soţia. După o perioadă de 3 ani, i se confirmă că suferă de d iabet zaharat şi cardiopatie ischemică, iar în 1992 de arterită la piciorul stîng. Cu acest diagnostic este internat în spital unde i se face tratament, fără rezultat, pentru că nu se poate evita amputarea piciorului.

La insisten ţe le nepotului Molnar loan, din satul Coruş, îşi dă casă fiului acestuia, Molnar Lucian, căsătorit cu Marinela. Amîndpi aveau loc de muncă în Cluj-Napoca şi bătrînul vroia să-i scutească de navetă. Unchiul, de bună cred in ţă , le-a în ţeles dorinţa. în 1992, cu acordul lui, tinerii s-au insta la t în casă folosind toate bunurile agonisite

de-o viaţă de către acesta.In noiembrie 1992, la ieşirea

■ din sp ital, fiind infirm şî ta .cărucior, au insistat să facă con­trac t de vinzare-cumpârare pe casă, pentru a riu fi deranjaţi de restul nepoţilor. La un interval practic scurt de la externare, tinerii au adus notar acasă pentm întocmirea contractului, în care ni s-a prevăzut nici o clauză legata de dreptul de folosinţă a unei camere, îngrijire şi orice obligaţii

. de întreţinere â proprietarului.Vă daţi seama în ce stare se află

un om,la o vîrstă înaintată, cu ua picior amputat, lipsit de-sprijii, de atîtea ori lovit de soartă!

Tinerii au profitat de starea lui, acesta fiind încă sub influenţa tranchilizantelor şi, fără a-i acorda tim p de gîndire, s-a încheiat contractul de vînzare-cumpărare. Casa a fost vîndută la valoare derizorie , aşa . cum au d o rit nepoţii, adică cu 100.000 1ei! Angajamentul verbal cu privire Ia îngrijire a durat aproximativ un > după care au început conflicte f foarte mari între părţi. D rept urmare, Marinela a început sâ-1 agreseze, să-i ia în mod abuziv telefonul din cameră, să-i închidă poarta şi chiar şâ-1 ameninţe că-1 aruncă în stradă, refuzînd categoric să-i mai facă v reun

■ serviciu. Scopul lor e s te să-l izoleze de lume, de ru d e , de asistenţă socială, ca să scape de povară şi să-l termine. în aceste condiţii foarte grele, m încarea o prim eşte peste gard, la f e l şi medicamentele. Din păcate, cele menţionate mai sus sînt o tr is tă realita te , bazată pe prea m u ltă încredere în oameni ce au abuzat cu bună ştiinţă de un bătrîn ca re nu mai aşteaptă multe de la v iaţă”.

H i-t"*

U

Este de ajuns sâ privim chipurile din imaginile alăturate pentru a ne da seama de dimensiunile deznădejdii si neputinţei. Aceşti semeni există, trăiesc alături de floi. li putem, oare ajuta? _____ ' _______ _____

( î l joi, 11 mai 1995 PUBLICITATE ADEVĂRULcfe Cluj

>>>>>>

>

>

>

>

>

>>>>>>

>>

P A N E U R OT R A D I N G

PIESEAUTO

Târgu Mureş, str. Podeni nr. 13, tel/fax: 065-120164,168444,169797FIRMA NOASTRA

VA OFERĂ DIN STOC SAU LA COMANDA O^GAMÂfLARGĂîDE^PIESE^AUTO

• a l t e r n a t o a r e • a c u m u l a t o r i # a l a r m e • a m b r e i a j e • a m o r t i z o a r e • a x e

c u c a m e • a c c e s o r i i s p o r t • b e c u r i • b u c ş i • b u r d u f e • b u j i i • c a p e t e

d e b a r ă • c a p e t e p l a n e t a r e • c i l i n d r i d e f r â n ă • c o s m e t i c e a u t o •

c u r e l e • c u z i n e ţ i • c u l b u t o r i • c a b l u r i • c a p a c e d e l c o u •

e l e c t r o m o t o a r e • f a r u r i • f i l t r e • f u r t u n e • g a r n i t u r i • g a r n i t u r i f r â n ă •

l u b r i f i a n ţ i • l a m e ş t e r g ă t o r • p l a t i n i • p i s t o a n e • p l ă c u ţ e f r â n ă • p o m p e

d e a p ă • p o m p e d e f r â n ă • p a s t e e t a n ş a r e • r o t u l e • r o t o a r e • r u l m e n ţ i

• s a b o ţ i d e f r â n ă • s e g m e n ţ i • s e m e r i n g u r i • s e t m o t o r • s t o p u r i •

s u p a p e • s u p o r ţ i m o t o r • t a m p o a n e • t e r m o s t a t e • t e r m o c o n t a c t e . • .

TOATE PIESELE SUNT PRODUSE DE CEI MAI: RENUMIŢIFARRICANŢI EUROPENI ŞI MONDIALI

LA CELE MAI ÎNALTE STANDARDE DE CALITATE

AE ® BCP o BOSCH • BUGATTI • BREDA • CASTROL CIFAM VCLEAN • ELRING • FACET# FAG • FEBI

FEDERAL MOGUL • GATES • GUARNITAUTO • HELLA HOLTS • IMPERGOM • MOTORAD • OCÂP • PRESTOLITE SACHS • SEIN ® SIMER • SIVOCCI • TARÂBUSI • TEXTAR

Numai vizitând magazinul nostru şi completând talonul alăturat veţi putea participa la tragerea la sorţi care va avea loc la sfârşitul acestei luni!

PREMII ÎN VALOARE DE 500.000 LEI!

DE ACUM Şl ÎN ORAŞUL CLUJ!Cluj-Feleac - lângă Punctul de Control Trafic Rutier .

NumeP r e n u m e

A d r e s a

Telefon

<

<

<

<

<

< i -

<

<

<

<

<

<

<

<

<

< <

<

<

<

< ' 4;.. . ■

Vînd EN-GROS PRODUSE ALIMENTARE şi NEALIMENTARE

M AGAZINîn curtea depozitului, lâ cele mai mici preturi:P R A F ÎN G H E ŢA T Ă RAFFAEiLO

2 3 s o r t i m e n t e ; C O L C O ;

C O R N E T E Str. Someşului, 19 zilnic 8-20 ■ (242059).

C O P I A T O A R E

m l i t r e i i iCOPIA 8 0 0 6

FORMAT A4

9 4 0 $

C O P IA 8 5 1 5FORMAT A4/A3 ZOOM 50-200% U5 copn/miniit

2 S S O $

C O P IA 7 1 4 7FORMAT A4/A& ZOOM 50-200% 20 copJl/mlnirt2 6 1 S $

C A L C U L A T O A R E tn o ric eO liv e tt i c o n fig u ra ţie

^IM P R IM A N T E cu j e t d e c e r n e a l aJ P I S O

2 7 5 $

J P 3 6 0mior

3 8 5 $

J P 4 5 0color

4 4 0 $

s.c.C L U J -M J U » O G A

S tr . lu liu Ik tm n lu n r .S B £ J j DT»UFmx: o *vf9 3844. Int.s4 12871

S e c ţ i a U t i l a j G r e u T r a n s p o r t C l u j

Str. Fabricii .131 - 131/7^ tel: c* 1 4 6 6 6 6 - «>144127

^EXECUTĂ la preturi avantajoase REPARAŢII AUTO - UTILAJE,

• RECTIFICĂ ARBORI COTITI si ' • REPARĂ SISTEME DE INJECŢIE

DE ORICE TIP.■■V [ 2 4 2 0 9 7 ) = '• •

s . c . PLff NETfl S .R .L

"■: '- ': '- ^ r e l . :0 B 4 /1 3 2 5 7 1 ; f a x : - C 3 B 4 /1 9 q B g 9 Prin depozitul EN-GROS din Cluj-Napoca,

str. Tineretului nr.5-4-1B [Fabrica de Gheaţă) tel./fax: 142122, vă oferă la ceie mai avantajoase . preţuri produse alimentare import Italia:

i "S- jpaste tomate 190 gr.,400 gr.,4S00 fjr.,

* roşii iu inie şi întregi 400 gr - fasole albă 400 gr.,

- rar inii in son la mat 400 gr.,- Ketchup H40 gr.*

- piersici în sirop 400 gr.,

precum si: vinuri, vodcă, coniac, tvhiskg, conserve din carne, brînxeturi, paste

; făinoase, biscuiţi, napolitane etc.O şansă de a vă aprovixiona rapid şi

ieftin, prin firma PLANETA S.R.L.' « ** [ 2 4 2 0 8 5 ) - ’ ’ ’ ■ * ' ' - *

Au apărut miniromanele:

Silvia nr. 6 - Bal în -septembrie* D oi tineri îş i regăsesc iubirea pierdută*

Diana nr. 9 - Fericirea poartă num ele tău •* Mister şi dilemă în iubire*'

Căutaţi-le la punctele de difuzare a presei!

S C . E g r e t a S R Lprin Restaurantul Gării organizează mese

festive, nunţi, botezuri, banchete. Preţuri negociabile.

Informaţii P-ţa (Gării nr.2 (la restaurant)- (239930)

I N A T E N Ţ I A A G E N Ţ I L O R

- E C O N O M I C I !

Doriţi ca produsele unităţii d-voaştră să fie prezentate în reclame executate computerizat?

Adresaţi-yă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE ai ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. _ , -

CALIŢATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre.!: • . -'vr:;;- ;

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sfediul redacţiei, str. Napoca nr. 16. * •

Cel mai mare distribuitor en-gros din tară deÎ M B R Ă C Ă M I N T E B A L O T A T Ă '

I M P O R T V E S T vă oferă:* îmbrăcăminte sortată- - ofertă bogată în sortimente de sezon'

* îmbrăcăminte nesortată, colectare originală în pungi între 5<15 kg

cantitatea minimă de Vînzare 100 kg.

H O C I! x o u : N O C I I sroV!

- îmbrăcăminte N O U A din import C H IN A - treninguri ş i bluze din bumbac

- - bluze mătasel a p r e ţ u r i a c c e s i b i l e

A T E N T IE ! !!

Noua noastră adresă: Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6, tel/fax: 064 -1 93493 , 194030

, (luni-vineri: 8-16] Orar depozit: satul Vlaha, între luni-sîmbătă 9-16.

[309) -

s.c. D f iN O L s.R.LVinde IMPRBMOTE TÎPIZfUE la preţuri

deosebit de avantajoase.Str. Inocenţiu Micu Klein nr. 12 [fostă Florilor]

■ v Orar: 8 - 16. tel. 1 9 5 0 7 6 .' (242098) > -

ADEVARUL de C/u/ PUBLICITATE jo i, 11 mai 1995 Q

s.c. H I P P A R I O N s ^Distribuitor unic al concernului

Kraft Jakobs Suchardvă oferă la preţurile producătorului:

" -Dropsuri-Arahide ' ‘ Bomboane- Lapte i — Tablete ciocolată- Cocos -Batoane ciocolată

- e o a l a t i m a c • B o m b o a n e l e ,

Adresa noastră: Str. B u c u re ş t i 4 7 ORAR: 9 - 17, SÎMBĂTÂ 3 - 13

Telefon: 137628

organizează concurs în data de 31 mai 1995 ^"pentru ocuparea posturilor de:

✓ ŞEF SERVCIU FINANCIAR la sediul societăţii✓ CONTABIL ŞEF la E M Cluj. ' - ;; -

Condiţii: - vechime în specialitate min» 5 ani. înscrierile se fac pînă în data de 17 mai.- c j '

Relaţii şi bibliografie la compartimentul Resurse Umane de la sediul societăţii, str. Horea nr.78,

;: tâl. 134288. , v :(242100) ; ' .

FIRMA BRVTANIA srlanunţă U N N O U C IC LU D E C U R S U R I

IN T E N S IV E de fi i n B A E X G U î Z m G E R M A N A Ş l T A l j  ΠV  începînd

din 15 mai. înscrieri şi informaţii ZILNIC la telefon: 156221., Preţ: ’25 .000 lei. [242099]

Cluj-Napoca [fosta IRA], str. Aurel Vlaicu nr.182 organizează concurs

pentru ocuparea următoarelor posturi:

Ş H E F B I R O U de contabilitateCondiţii: - studii economice superioare,

specialitatea finanţe-contabilitate. vechime 5 ani. ' [239931]

Program de Măsuri Active pentru Combaterea Şomajului

LICITATIEAsociaţia pentru Dezvoltare-Identitate-Progres POIENI, în cadrul Programului de Măsuri Active pentni Combaterea Şomajului şi Ocuparea Forţei de Muncă - PHARE/PAEM, organizează în perioada 5-10 Iunie 1995, licitaţii privind selecţionarea Unităţilor de Implementare Locală a Măsurilor Active:

1. CENTRUL DE INSTRUIRE ŞI FORMARE PROFESIONALA-POJENI •

2. CENTRUL DE PROMOVARE A AGROTURISMULUI - POIENI

3. CENTRUL DE MEDIERE A MUNCII - POIENI

Termenii (le referinţă privind elaborarea ofertei şi metodologia de prezentare a accsteia sc vor solicita din partea Agentului de Dezvoltare Locală - S.C.Jn te rA c tiv Sârvimpax s.r.l., Bd. N. Titulescu nr

' 43. sc. V. ap. 41, tel. 064-151788.

sc I N T . T R A N S P O R T

V A N W I J K S.A.

anunţă ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR to data de 2 Iunie 1995

orâ 15 la sediul firmei.Ordinea de ii:

reiultatele financiare pe. anul 1994. * (242103)

S .C .C .! S . P . L■ angajează prin coflcurs, în data de 22.05.1995: 1 E C O N O M IS T Ă , IN G IN E R C O N S T R U C ­

T O R D R U M U R I SI P O D U R I, M A IS T R U C O N S T R U C T O R .

, T O R D R U M U R I SI P O D U R I, !I M A IS T R U C O N S T R U C T O R . jI Vechime minimă 3 ani. Cererile şi.curriculum !■ - vitae se depun la sediul societăţii, str. Byron JJ - nr.1-3. Tel. 19.09.76 ' JX . . » . - [ 2 4 2 1 0 4 • ' J

ZcMARKcTIMG SRI

' importator direct, vă oferă:•PUNGI PLASTIC •PUNGI

_TERMOREZISTENTE •MAŞINI pen tru lip it s i tă ia t (perforat). PUNGI •APĂRATE p t . ÎNCHIS

PUNG19 SACI CUTII• MAŞINI p t . VIDAT, AMBALAT cu fo lie

: :term ocon tractib ilă .Relaţii la telefon 0 1 /2 1 0 4 3 7 0 ; 2107837;

fax: 0 1 /2 1 0 4 3 6 0 .' [242096] -

'

îi

s .e . T CJi. - scu sediul Tn Quj-Napoca, str. Beiuşului nr. 727

organizează concurs în data de 22 .0 5 .1 3 3 5 ,orele 9, la sediul societătii pentru ocuparea

următoarelor posturi: ^

16 PUsimiMMD. m ip en tru tran spo rt internaţional.

Condiţii: - carnet de conducere gradele B,C,E.- vechime ca şofer minim 5 ani (lucraţi pe

maşini de peste 10 tone)- fără cazier -garanţie imobiliară.- cunoscător a unei limbi străine (engleză,

franceză, germană}.Cererile se depun la compartimentul pen-

sonal pînă la data de 19.05.1995.Informaţii suplimentare la tel. 154232.

' (242081] '

0

Dintr-o eroare regretabilă în ziarul Adevărul de Cluj din

9 .05 .1995 , la anunţul de licitaţie publică dat de Banca Dacia Felix, Sucursala Cluj, în loc de Firma Moara

ROMARTIS a apărut firma

ROMARIS SRL. (Eroarea aparţine

BĂNCII FACIA FELIX) [239932]

B M i

0 AFACERE SIGURĂ - UN

PARTENER

SIGUR

UN CATALOG CARE

SATISFACE

ACESTE

CERINŢE

D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a F in a n ţe lo r

P u b l i c e s i C o n tro lu lu i

F in a n c i a r d e S t a l a ju d . Cluj,

cu sediul în Cluj-Napoca; P-ţa Avram Iancu. nr.19,- anunţă organizarea unui concurs în data de 23 ^măi 1995,- orele 9, la sediu, pentru ocuparea

următoarelor posturi vacante:

- Inspector specialitate - Circumscripţia fiscală oraş Huedin;- *Inspector specialitate perioadă determi­nată, Circumscripţia fiscală oraş Huedin;- Agent fiscal la Percepţia rurală Huedin;- Agent fiscal la Percepţia rUrală Huedin;- Referent la Percepţia rurală Mociu;- Referent - Garda financiară7- secţia Cluj.

Dosarele pentru concurs se vor depune la Serviciul-salarizare, resurse unriane şi gestiune, cam. 139, pînă la datd de 22 mai 1995, însoţite ' de următoarele acte:' • dosar, cerere, curriulum vitae, adeverinţă privind starea sănătăţiicaracterizare de la locul de muncă, copie act de studii, copie carnet de

muncă cap. I şi VI, declaraţie_ de proprire ■ răspundere că nu a suferit condamnări penale. Relaţii suplimentare la telefon: 111G70, int 16.

. * ' - . ' (760084] ' . . ■ ■

IN ATENTIA AGENŢILOR ECONOMICI l

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat ?

A d resa ţi-vă , cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului'nostru şi veţi fi serviţi ireproşabil. > v \

CĂLIT ATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE / în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînâ VINERI, între orele 8 - 16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr.16. -

& joi, 11 mai 1995 PUBLICITATE ADEVARULdo Cluj

( r S.C.” FAPVIl'C\SAuj-l lapoca

s t r . H . B a r b u s s e n r . 1 6

organizează concurs de preselecţie pentru ocuparea uimătoarel6rp6sturilaCantina-Restauranţ”FARMEC”:

- bucătar - barman - 2 posturi -ospătar - 2 posturi- muncitor necalificat - 1 post r . ' - i (femeie) •• -

- patiser calificat -1 postConcursul va avea loc în data de 15.05.1995 ora 8,00 Ia sediul Cantinei, str. Bucureşti nr. 55.

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 132066 int. 149. (242101)

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE

ACŢIUNI,oferă posibilitatea

persoanelor fizice să ' investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURE. Se oferă 1 0 % dobîndă pe lună la investiţiile Tn lei.

Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la tel. 14G290.

Vînzări-cumpărări apartamente, case,

terenuri, pnn PRIMORDIALIstr. Braşov nr.44, ţel. 147897.

orele 10-17 [842061)

Cumpăr casete bere. Tel. 17-42- 66. (303262)

• Vînd apartament, casă şi teren în zonă bună. Tel 19-03-84. (308313)

• -Cumpăr casă 5-6 camere în zonă. bună. Tel 18-22-22. (308314)• Vînd apartament 2 camere confort

unic, decomandate, preţ 15. 000. 000 negociabil. Tel 16-70-54. (308453)

• Vînd garaj tablă. Tel 19- 24-05. (308360)

• Vînd casă Ia Braşov, situată spre Poiana Braşov, 3 camere, bucătărie baie, an treu , terasă m are, curte, încălzire cn gaz, telefon, sau schimb cu casă ori ap a rtam en t tn Ş lu j-N apoca. Informaţii la tel 11-06-16 zilnic după orele 20. (308367)

:• Vînd casă familială în Băişoara. Informaţii Băişoara, UL 107. (308389) -

• Vînd urgent apartam ent 3 camere centrul Zorilor, vizavi de piaţă. Str. Pasteur nr. 73, sc.II, ap. 25. (3,08405)

• Vînd apartam ent cij. 3 camere. Str. Retezat nr. 1, Bl R2, sc. III, ap. 50. (308417)

•* Vînd casă particulară, 4 camere, curte m are, excelenţă ţi pentru.orice tip de privatizare: Str. Sălciilor nr. 15. (308438)

■ • Cum păr apartam ent 2 camere în Zorilor. Ţel 12-77-84 după masa. (308461) 1

- • Vînd casă. Sat Vălişoara, com. Săvădisla nr. 23. (308462)

MATRIMONIALE

„ • Vînd teren construcţii zona Calea Turzii, 18.000 mp, poziţie excelentă, utilităţi. Tel 19-33-94.(308127) v

< • T înăr 28 an i/l, 90/9d kg serios, prezentabil, caut tînără fără p re ju d ecă ţi 25-30 an i, preferabil brunetă peste 1,78 m‘ (fără toc) TeL 19-27-51 orele 18-20. (303254)• Domn 26/1, 78 doresc cunoştinţă

doamnă20-35 ani. Discreţieabsolută. 0P1-CP 1281 Cluj. (303129)• Cu mulţi ani în urmă m-am stabilit

in Suedia şi am o situaţie onorabilă. Am 1, 75 m, 75 kg şi 41 de ani. Doresc cunoştinţă cu o femeie (25-35 ani). Trimiteţi poză completă (în

«picioare) la OP. 1 .CP. 344,. 3400 f Cluj-Napoca. (303226)

• Licenţiat, 28 ani, prezentabil, doresc să cunosc o, domnişoară drăguţă, pen tru ' prietenie.’ OP1 CP1283 (308449) ~ '

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd la preţ convenabil mese biliard noi.'TcI. 18-69-28. (303259)

• • V indem en gros îmbrăcăminte second hand dc Kzon-45 sortimente în baloţi de50 kg. Sibiu, tel 069/22-88-84. (308202) '

* Vînzări cumpărări certifi- «te proprietate-Strim. Tel 19- «6-77. (308285)

* Agenţia imobiliară Insula, »tr. T ipog rafie i n r. 28 iitermediază, vinde, cum pără ■parlamente, case. (308377)

Vînd spafin comercial. Str. Divid Prodan (str. Mică) nr. 13. (30*427)

Vindem maşini de spălat Automatic Supcr şi Diamant.' Telefon 18-13-64 şi 16-12-63. (30*446)• Vînd SRL decembrie 94 producţie

<tr. Mănăştur nr. 117 ap. 17 după ora 16. (303093)• Vînd hală producţie. Tel. 11-60-

03 (303257) ^ , ;

• Vînd teren 7000 mp lat 42 m situat la şoseaua naţională între Sînnicoara şi Apahida, optim pentru construcţii (apa, gaz, curent electric). Tel. 14- 92-91 după orele 20. (302945)

• Vînd 700 mp grădină. Informaţii str. Trîmlyţaşuluinr. 36 cartier Gruia. (303082J :

• Vînd teren construcţii pe Calea Turzii, 4000 mp/ Tel. 11-60-03. (303139) , '. • Vînd 2000 mp. teren intravilan pe str. Povîmişului nr. 7. Tel. 15-8277 zilnic între orele 8-18. (303186)

• Vînd teren str. Ceahlău. Tel. 13- 72 -18. (303252) '

• Vînd 600 mp şi 3000 mp teren arabil în Floreşţi. Tel 12-12-30. (308216) v ; - -

• Vînd teren 1500 mp, cabană în construcţie P+l 72 mp sat Smida

- (capătulLaculuiBeliş-Fîntînele). Tel18-64-32. (308257)

• Vînd loc de casă în Dîmbul Ro­tund. Tel 18-86-02 după ora 17. (308292) V s• Vînd 1 ha teren în Făget (eventual

parcele, schimb cu maşină de trans­port, autoturism). Telefon 17-92-09. (308460) '• Vînd 17. 000 mp teren construcţii

Vînd garsonieră. Tel. 16-58-80. (302937) - f , .; / ;

• Vînd garsonieră' str. Porţile de Fier nr. 2 bl. B 12 ap. 3 cu posibilităţi privatizare. (302939) -

• V>nd în Sibiu casă etaj I ultracentral, spaţiu mare, bun pentru privatizare. Tel. 069/41-47-27 după ora 17. (303039)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort; I str. Venus nr. 25 ap. 24 _cartierul Mârăşti. (303052)

• Vînd apartament 2 camere str.' Primăverii nr. 6 bl. S2 sc! X et. 2 ap. 348. (303066)

Vînd apartament 1 cameră cu telefon în Zorilor. Tel. 12-48-00. (303112) ’ ... ■ '■ Vînd apartament2 camere etaj I în

Zorilor, urgent disponibil, preţ fix 18 milioane. Tel. 12-89-12. (303142)

• Vînd apartament 2 camere în Baciu str. Nonă 638 bl. B2 ap. 1. (303182) . '.• Vînd casă, gaz, teren 2135 mp str.

Traian Vuia 148 Someşeni. (303190)• Vînd'apartament două camere str.

Tulcea nr. 28 ap. 6 după ora 17.(303198)

• " Vînd garsonieră cartier Gheorgheni. Cumpăr v.ană 1, 20 m. Tel. 1487-12 între orele 16-18.(303199) «v

• Vînd apartament 3 camere cu telefon str. Pata nr. 28 sc. 3 et. 2 ap.

• 26 vizibil după ora 15. (303208)• Vînd apartament'!} camere finisat

Str. Dorobanţilor. Tel. 11-40-84. (303210) ’ '• Vînd aţ&rtament 2 camere confort

ultrafinisat 63 mp pentru pretenţioşi'pe şoseaua Turda-A. Itilia-Sibiu, vis- zona Calvaria str. Mănăştur nr. 107 a-vis de Peco Turda. Vînd autodubă bl. G7 ap. 10. (303211) ' * Mercedes 207D. Informaţii fa tel 31 - • Vînd apartament 3 camere Zorilor55-51 sau 31-53-76. (308465)

. • Vînd apartam ent 3 camere G rig o re scu u lt r a f in is a t cu telefon şi 2 camere zona Calva­ria. Tel. 1823-72. (303030)

• Vînd casă construită din lem n,2 cam ere,în zonă montană D oda-P ili -Sm ida sau te ren p e n tru c o n s tru c ţie c ab a n ă . Relaţii teL 189 A prin-O Iiciul Călăţele. (303191)

• Cum păr vilă 6-8 camere, zonă cen tra lă , p refer A ndrei M ureşanu. Rog oferte serioase. P lata pe loc'Iei sau valută. Tel11-10-19. (307860)

• Vînd apartam ent cu 4 camere confort I cu telefon şi 2 garnituri mobilă “Drobeta” şi “Ludovic”. Str. M ehedinţi nr.19, et. II, ap. 2. (308248)

Tel. 12-24-95. (303221)Y • Vîndapartament 2 camere confort

2 str. Albac 9000 DM. Tel. 17-14-17 (303228) •• Vînd sau închiriez casă particulară

30000 DM. Tel. 17-14-17. (303229)• Cumpăr apartament. Tel. 13-70-

01.(303234)• Vînd garsonieră. TeL 13-70-01.

(303235)• Vînd armă vînătoare cal.16 mm

ZB tip Bok. Vînd cabană cu grădină pe Lacul Someşul Cald. TeL 11-7699 orele 18-22. (303241)

• Vînd cabană în Valea lerii, zona turistică. Tel. 11-72-48. (303249). * Vînd urgent şi convenabil apartament una cameră cu posibilităţi de privatizare. TeL 13-86-35 după ora 20. (303258)

• Cumpăr 3 camere Mărăşti (cu garaj) etaj inferior. TeL 15-20-66. (303267) :

• Vînd urgent apartament 2 camere et. 6 şi 3 camere parter în Mănăştur lîngă Big. Tel. : 17-09-31. (303271)

• Vînd casă 3 camere, stare excepţională, toate utilităţile, cartier Gruia,înrate. Tel 19-53-92. (308015)• Vînd urgent apartament 3 camere

garaj, parter înalt, în Zorilor. Tel 12- 81-13. (308032)

• Vînd apartament 3 camere Mănăştur. Str. Moldoveanu nr. 5, BL U l', et. II, ap.‘3, între orele 17-20.(308056). v . Vînd apartament 3 camere str. Gheorgheni. Tel 14-98-02. (308228) :• Vînd apartament 3 camere parter

Zorilor. Tel 12-21-16. (308231)• Vînd garsonieră confort 3

Mănăştur. Tel 18-69-95 orele 17-22. (308232) • .

• Cumpăr garsonieră. Ofer 5-6 milioane. Tel 16-62-47. (308273)'- • Vînd apartament 2 camere

Mănăştur, str. Clăbucetnr. 6, Bl. P2', et. 8 ap. 52, preţ 17 m ilioane negociabil. Vizibil orele 18-21. (308355)- . - , -• Vînd urgent apartament 3 camere,

etaj 2. Str. Tulcea nt. 11, ap. 19. (308359)• Vînd casă, bună pentru privatizare.

Str: Gării nr. 1, tel 13-71-66. (308361)• Vînd apartament 3 camere str.

Dunării, etaj 4. Informaţii str. Oaşului nr. 155, ap. 1-Bâldean. (308366)

• Vînd apartament.2 camere în• Zorilor. Tel 12-45-10. (308381) -

• Vînd casă cu grădină 800 mp, apă; gaz, lumină, str. Valea Seacă, Cluj.

'Informaţii tel 11-40-42 sau 15-67-84 după orele 19. (308386)

• Vînd apartament 3 camere sau schimb cu 2 camere. Aleea Peana nr.15, sc. II, et. III, âp. 35, tel 16-95-31

• zilnic orele 15-21. (308402)• Vînd garsonieră confort I vizavi

de întreprinderea “Libertatea”. Ştr. Stephenson nr. 1-3, ap. 39, et. 2 (308403)■ • Vînd 4 camere. Tel 17-61-47 seara (308406) ~.

• Vînd apartament-3 camere decomandate, suprafaţa 80 '«mp, semicentral. Informaţii str. Şcorţarilor nr. l, Bl. D5, ap. 28 orele 16-19.(308409) *

• Vînd casă în roşu, neterminată. Str. A iudului nr, 6 Someşeni.(308410) : -O

Vînd sau schimb apartament 2camere cu garsonieră. Tel 17-71-23.(308425) ' . - - '

• Vînd apartament 2 camere etaj I Str, Cehoslovaciei nr. 2, ap. 65.(308426) ' , \ - ' -

• „ Vînd apartament 3 camere decomandate. Str. Iugoslaviei nr. 70, ap. 10 (capătul str. Pata), telefon 15-20-67 orele 15-18. (308439)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 7 milioane. Tel 15-01-85 după ora 15.(308441)

• Cumpăr 1 sau 2 camere, eventual3 Ofer 22. 000. 000. Tel 14-28-79. (308444)

• Vînd convenabil apartament camere. Tel 19-02-81. (308445)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tulcea nr. 29, BL A6, sc. I, ap. 12*(308450) • v ; '■

• Vînd corp BiUy 50000 Ici, c ă ru c io r p e n tru co p ii, eanjlelabru cristal cn tre i bccuri, noi. Dacia 5000 Iun.'TeL 18-00- 65 după ora 17 (303256)

• C um păr geamuri F iat Uno cu 4 uşi Tel 17-46-37 n i 17-64- 75. (308358) , •

* Vînd urgent combină de re c o lta t c e rea le M assay Ferguson 506 de 3, 5 m în stare excepţională. Tel. 14-87-62 sau18-97-21. (303097)

• Vînd Mercedes 300 diesel 1980 n e în m a tr ic u la t s ta re impecabilă, cutie viteze 5 trepte, FiatDucato dieselşi fotocopiator Sharp (xerox) folosit. TeL 31- 32-47. (303154)

• Ieftin, vînd Peugeot 305 SRD 1984 1900 cinc în m a tr ic u la t., .Tel. 14-0208. (303203)

* Cum păr Dacia 1300, ofer2, 2 milioane Ici. TeL 13-51-64. (303225)

~ Vînd Opel K adett 19*4 benzină. Tel 14-83-22 d u p i ora16. (308443).• Vînd dubă Peugeot J5-maxi die-

's e l 8300 DM. TeL 14-67-75 întreorele 14-20. (303020)

• Vînd Fiat Croma turbo-diesel, an fabricaţie 1989, 6000* DM. TeL 23-14-26. (303022)• Vînd orgă Yamaha PSS 290 300

DM şi planetare noi VW Passat, Audi 80 model tfl-85 250 DM. T cL12- 9403. (303024)

• Vînd BMW 320'i an fabricaţie 1983, pe. benzină. Informaţii Ia teL19-48-44 sau 14-60-15. (303098)

S ' • Vînd camion 3,-5 t 5500 DM negociabil TeL 13-00-90. (303103)■» Vînd Mitsubishi Colt GLX. Str. Piteşti nr. 12 ap. 2. (303108)• VîndFordTaunus 83 înmatriculat

stare Toarte bună 2800 DM negociabiL Tel. 16-13-14 după ora16. (303110) * v• Vînd Renault 21 GTS1987 injecţie

benzină, stare excepţională. Preţ7000 DM negociabil. T el. 1473-56. (303117)• Vînd Lancia Prisma 1600 an 1986

Multiple extra 3800 DM negociabil. TeL 14-77-23 între 14-18. (303125)-

• Vînd urgent Peugeot 305 D an fabricaţie 1981,1600 cc 3,6 milioane lei negociabiL Informaţii str. Oaşului nr. 324. (303126) . '• ' ;

• Vînd urgent Dacia 1310 din 87 .stare foarte bună. Tel. 17-52-04. (303136) .• Vînd Dacia Break. Tel. 14-38-11.

(303149) '• Vînd autobuz Steyer şi motor de

tractor U 650 după reparaţie capitală. Informaţii teL 12^11-47 (303171)

• Vînd Nissan Blue Bird 86 2000 cmc benzină, injecţie, înmatriculat, 8000 DM. TeL 12-41-47 (303172)

• Vînd BMW 316 înmatriculat an de fabricaţie 1980. Preţ 2200 DM. Tel. 16-55-61. (303173)

• Vîiid Renault 18 Combi pentru piese de schimb., Tel 12-42-74. (303179) V

• Vînd Mercedes Cobra 200 diesel . preţ 4, 8 milioane lei negociabil Tel.15-19-76. (303184) . .

• Vînd televizor sport 233 E, cuţit electric Elin, scaun Dacia. Tel. 16-59-59; 17-34-25 ..(303187)

." • Cumpăr parbriz de BMW. Tel.16-8632. (303222) !

• Vînd Toyota Celica- Sport 1984 (înmatriculată) în stare foarte bună, la preţ avantajos. Tel. 17-77 -76.(303230)

• Vînd Cobra DS Mercedes. Preţ accesibil, 2400 motor.- Tel. 14-79-23. (303250)

• Cumpăr autoturism înmatriculat Ofer pînâ la 2,5 milioane Iei. TeL 15- 09-92. (303260)

• Vînd Ford Escort CL 1994 zero km convenabil. Tel. 14-61-41.

.(303264)• Vînd Skoda 120L. Tel 12-78-72.

(308111) , —• Vînd VW Golf fabricaţie 89,

benzină şi VW Golf fabricaţie 88 benzină, vama plătită, recent aduse. Tel 15-01-64. (308128)

• Vînd dubă Mercedes'D 206, reparată cap ita l cu dev iz , preţ convenabil. Tel 13-13-02 după ora16. (308136)• VîndDacia 1300. Com. Baciu nr.

345 (308221)• VîndDacia 1310. Com. Baciu nr.

302 (308223)• Vînd Moskvici camionetă închisă,

5 ani, 48. 00>0 km. Floresti, str. Cuza Vodă nr. 7. (308250)• Cumpăr pompă injecţie FordTran-

sit 2, 5 D. Tel 14-97-30. (308262)

• Vînd Audi 80 şi VW Transportor neînm atriculabile. Tel 14-57-04.(308338)- * Vînd D acia, an fabricaţie 1987. T e l '13-12-07 în tre orele 12-14.(308339) '

* V înd D acia 1310 neînmatriculabilă, 1500 DM. Tel 13- 35-32. (308350)

• Vînd BMW 320, preţ 500. 000 sau piese, cuptor cn microunde, preţ 300. 000, strung mic pentru lexnn, preţ300.000. Tel 13-79-55.(308363)

■ Vînd Dacia 1300 ca remorcă, barcă fibra cn motor, 2 congelatoare Ghiocel noi. Tel 12-42-08 scara. (308365) /

• C um păr C itroen Visa neînmatriculabil san piese de schimb pentru Citroen Visa. Tel 13-01-47 între orele 8-16 sau 18-27-67 după16.(308368) 1 ’

• Vînd Ford Scorpio înmatriculat, nenilat în ţară. Tel 15-85-16 după ora21.(308370)

• Vînd Oltcit alb motor francez 60.000 lan la bord. Tel 11-71-94 s a u l l- 45-41. (308398)

• Vînd Raba turbo cu thermo king 22 tone. Informaţii str. Petrila nr. 54, tel 13-56-32. (308415)

• Vînd agregat frigorific thermo king pentru auto 22 tone. Informaţii str. Petrila nr. 54, telefon 13-56-32. (308416)-* Vînd Dacia Combi 93. Informaţii str. Moţilor nr. 141, ap. 8. (308422)

• Vînd microbus Mercedes 206 diesel omologat, motor defect-2100 DM negociabil sau schimb cu alt autoturism. Tel 16-13-14 dupa 16. (308454) '* ■ Vînd Mercedes 300E fabricat 1988 “Full Option”, preţ 23. 000 DM. Tel 12-39-78. (308457)

• Cumpăr Dacia Break sau papuc. ■ Tel 17-92-09. (308459)

• Vînd urgent sintetizator Roland D5 profesional, non, 950 | DM negociabiL Informaţii str. Pasteu r 20 (303167)

• V înd te lev izor color j Telefunken 67 cm stereo, te!e-‘ tex t, telecom andă, 450000 T e i; negociabiL Informaţii teL 14-94- . '106 orele 16-24. (303168)

. • Vînd Tec 5 capete, mobilă dorm itor nouă, bucătărie. Tel/19-58-41. (308026) j

1 '• Vînd cameră video Panasonic casetă mică cu adaptor pentru video mare, video profesional Sharp Tel.13-07-66 orele 8-16. (303121)

• Vîiid congelator 5 sertare nou, p reţ avantajos. Tel. 14-03-08. (303128)

• Vînd maşină tricotat Jakard R 54 Tel. 031 /51-15-57. (303224)

• Vînd televizor color “Tauras” şi un pat recamier. TeL 11-31-45.(303247)

• Vînd uri cuptor cu micro unde, două fotolii pat, una • masă cu patru scaune. Informaţii teL 13-99-82. (303253)

• De vînzare maşină de folia Icrmoformabilă. Informaţii Ia teL 13 -08-54. (303266)

* Vînd congelator de maşină 101 şi cort 4 persoane. Tel 14-82-25. (308289)

• Vînd combină Pioneer, preţ convenabiL Tel 15-80-41 după orele 17 (308388)

• Vînd videorecoxtler Philips VR 6462, tuncr muzical electronică, 2 boxe RFT 35 W, pick-up Tesla. Tel15-39-02. (308391)

• Vînd combină agricolă şi BMW 320i, an 89. Tel 11-98-32; 15-41-37 (308351)

• V înd maşină îngheţată cu centrifugă. Tel 15-08-06. (308364)

* Vînd maşină îmbuteliat sifon şi tuburi COZ Preţ 1.900.000 le i Tel 058/86-27-12 după oia 18. (308379)

■ Vînd agregat dc răcit bere şi dozator sucuri. Dej, str. Florilor or. 6.(308399)

ADEVARUL de Cluj PUBLICITATE joi, ! 1 mai 1995 &

. • Vînd pă tu ţ copil. Tel 17-74-71. (303176)

, • C um păr certificate de p ro p r ie ta te . T el 17-88-86.(307742)

• C um păr certificate de p ro p r ie ta te . T e l 17-88-86.(307743)'

• Vînd FoxPro 2. 6. Tel 15- 01-62. (308181)

• Vînd certificate. Tel 24-13- 54. (308331)• Vînd avantajos rafturi de bibliotecă

pentru expunere cărţi sau marfă. Tel.14-08-61. (302867) .

• Vînd inventar apicol. Tel 14- 5826 str. D ensuşeanu nr. 28. (303189)

* Vînd dul4p Solea cu 3 uşi, coş pentru copil din nuiele. TeL, 1655-02. (303242) .• Vînd grinzi uscate brad 7-9 m. Str.

Dunării nr. 1. (308192) ~• Vînd cazan baie no.u şi sobă de

încălzit. Tel 13-15-33. (308376); • Vînd colţar cameră, masa 12 persoane. Tel 17-92-51 orele 16-22. (308378)

• Vînd dulap, masa, 6 scaune, ladă haine cu vitrină, oglindă cu vitrină, sobă “Menaj”, chiuvetă, uşă, cazan. Tel 19-39-41. (308395) : :• Vînd comodă cu 7 sertare. Telefon

13-81-65. (308408)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA s \

• Dau în chirie spaţiu pentru producţie sau depozit 2100 mp. T el 16-67-37 dupâ orele 18. (308258)

• Dau în chirie locuinţă. Telefon 19-09-28. (308349)• închiriez cabană Tarniţa plaje II

pe termen lung sau scurt. Tel. 12-26-22. (303201)

• Dau în chirie pe termen lung garsonieră, plata anticipat pe 3 luni. Str. Dîmboviţei nr. 81 b l D16 ap. 52“ sc. I e t 4 între orele 1012 şi 18-20. (303219)

• Dau în chirie garsonieră-pentru pretenţioşi 110 DM. TeL 17-14-17. (303227)'

• Dau în chirie apartament Valută anticipat T el 14-18-00' (303246)

• Dau în chirie garaj pentru autoturism . < \ Inform aţii str. Kogălniceanu nr. 21 zilnic orele 9-15. (308242) -• Dau în chirie garaj. Tel 13-15-33.

(308375)• Dau în chirie casă cu curte. T ell4 -

32-31. (308387)• Dau în chirie apartament 3 camere

semimobilat, str. Mehedinţi. Chiria anticipat 6 luni. Telefon 25-12-11. (308430) ’• Dau în chirie garaj. Tel 19-58-41

(308434)• Dau în chirie, pe valută, apartament

mobilat 2 camere, cu telefon în casâ particulară, pe termen lung. Tel 18-42-25 după ora 18, (308456)

.APEL UMANITAR •BOZNICIIRINA, grav bolnavă de Parkinson, solicit a ju to r um an ita r pen tru operaţie iu străinătate. Cont 459060190601 desch is la BCR S ucursa la Bistriţa.

• Dau împrumut valută. Str. Dunării nr. 26, Bl. H2A, sc. II, ap. 18. (308320)

- • Cosmeticiani, Caut loc de muncă. Tel 13-93-00 după ora 15. (308186)

• Editez texte pe calculator, preţ avantajos. Tel 13-09-62. (308431)

• Tînăr, familist, serios, caut de lucru. Ţel. 17-80-78. (303188)

• Ofer 3 milioane lei pentru cedare contract apartam ent în casă dc ILL sau ICRAL. Relaţii la tel 12-20-28. (308448)

• Schimb apartam ent 3 camcrc garaj şi apartam ent 2 camere pentru casâ cu grădină. Tel 15-82-47. (308274) /• Schimb apartament cu o cameră,

ICRAL, central cu două sau trei camere. Tel. 19-01-15 zilnic după ora 21. (302756) } •' - .• Schimb garsonieră ICRAL 36 mp

ultracentral, cu spaţiu mai mare. Aştept variante la tel. 13-07-66.

, (303120) .• Schimb apartament cu una cameră

şi apartamen cu două camere cu casă particulară: TeL 12-39-54. (303217)

• Schimb apartament 3 camere în Gheorgheni, eventual şi garsonieră, cu casă. Relaţii la telefon 14-06-81 după ora 18. (308066)

• Schimb apartament 2 camere c u ' telefon, Piteşti, cu Dacia 1310 de un an plus diferenţă: Informaţii tel 11-

; 41-41 Cluj-Napoca. (308129)• Schimb garsonieră ICRAL cu

apartam ent sau casă ICRAL. Informaţii tel 15-85-16 sau str. Fabricii de Zahăr nr. 75, ap. 15. (308371)• Schimb 2 apartamente a 2 camere

sobe teracotă, telefon, cu casă grădină. Tel 11-74-78. (308380)

• Schimb apartament 3 camere proprietate, etaj I, cu parchet, faianţă,

^balcon închis, telefon TV cablu, cu apartament 2 camere cu sobe de teracotă pe gaz, etaj inferior. Tfcl J7- 04-08 după oră 17. (308414)

• Schimb 1 cameră ICRAL~cu 2-3 camere ICRAL. Ofer diferenţă. Informaţii str. Moţilor nr. 141, ap. 8. (308421)

• Schimb apartament 2 camere central+garsonicră cu cară zona Gheorgheni. Tel 11-72-48. (308433)

Închirieri• Caut de închiriat spaţiu pentru

birou. Tel 14-10-32. (308288)• Caut chirie garsonieră sau

apartament şi spaţiu. Tel 19-90-09.(308451)

• Dau în chirie locuinţă, spaţiu comercial şi birou, tel 15-32-45.(308452)

«i • C aut pen tru înch iria t apartam ent cu 2 cam crc sau garsonieră nemobilată. TeL 17-04-70 orele 18-20. (303106)

■ • Studentă şi student greci caută de închiriat apartam ent mobilat 3-4 camere şi telefon, preferabil Zorilor. Tel 12-85-58 orele 20-22 (303180)

• Familie studenţi căutăm pen tru în ch iria t ap a rtam en t două camere Plata în Iei. Tel. 12-20-87. (303245)

' • Caut pentru 'închiriat casâ particulară cu telefon. Tel 12-03-36 orele 19-23. (307856)

* Doi studenţi greci, căutăm de: închiriat apartam ent cn 3 camere cu telefon. Tel 12-41-92. (308142) :

. * Caut de închiriat locuinţă. Ofer 150. 000 lei/lună. Ţel 19- 09-28. (308178)

• Dau în chirie maşină de fien t îngheţată stradală cu 3 braţe. TcL 14-38-34 dimineaţa bi ora 8. (302889)

• Ofer îm prum ut Tel 19-98-93.(308317)

• Dau valută împrumut. Tel. 17-29- 24 (303183)

' • Caut repatriat. T ei 17-54-84.(302930)

• Numita Iurian Maria cu ultimul domiciliu cunoscut în Cluj-Napoca str. Donath bL 13 ap.' 77 este citată în calitate de pîrîtâ.în data de 17. 05. 1995 la Judecătoria Cluj Ia orele 8 sala 124 în dosarul 8625/1994 pentru divorţ în proces cu reclamantul Miclea Felician. (303251) :• Tineri, îngrijim persoane în vîrstă

contra rămînerii în spaţiu. Ţel 13-38- 44. (308396) v - . >

• Caut chirie. Tel. 19-57-15. (303119)

• Studentă caut de închiriat cameră sau garsonieră. Tel. 16-87-14. (303163)

• Două studente grecoaice, căutăm de închiriat apartament cu 2-3 camere mobilate. Tel 12-35-46. (308060)

• Studentă, caut pentru închiriat garsonieră. Tel 17-83-03 între'orele16-18.(308135)

• Studentă, caut pentru închiriat apartament 2 camere sau garsonieră în Mănâştur. Tel 17-39-33. (308294)

• Familie tînără, caută locuinţă de închiriat. Tel 17-81-82. (308352)• Doresc să închiriez apartament cu

telefon linie internaţională. Tel 19- 01-40 orele 15-21. (308407) .

• Student grec, caut să închiriez apartament cu 2 sau 3 camcre, în zona Plopilor'sau împrejurimi. Tel17-11-05 între orele 17-19. (308418)

• Caut pentru închiriat apartament Tel 14-09-13 sau 14-48-30.(308435)

• Caut de închiriat garsonicră- camcră intrare Separată, la preţ rezonabil. Tel 16r96-70. (308455)

DIVERSE

• Angajez contabil cu carte de . m uncă. Tel. 13-72-25. (303042)

Societate com ercială a n g a je a z ă g e s tio n a r cn experienţă în domeniu, eventual cunoştinţe de lucra pe calcula­tor. Relaţii la teL 1804-64; ,18-04-21. (303087)

- • Dozatoare Siemens,Bosch, garanţie service 1300/buc. TeL18-84-76. (303161)

. * Consiliul Local a l oraşului Huedin anunţă concurs pentru ocuparea postului de contabil în data de 11 mai 1995, ora 9. Relaţii su p lim e n ta re la sed iu l Consiliului Local, str. Horea nr. 1-H uedin,' te lefon 25-14-98. (307570)

,• SC “Cocoşul de A ur” angajează ospătari, barm ani, b u c ă ta r i şi : m u n c ito r i n eca lifica ţi-fem e i. Selecţia vineri, ora 10, la firm ă, str. Izlazului n r. 6. R estau ran tu l o rg an izează mese fes tive , banchete coctailuri, nunţi, în tr-o am bianţă deosebită, la preţuri accesib ile . Vă a ş tep tăm cu încredere! (308272) ' «

* Angajăm vînzători piese au to şi contabil cu ca rte de m u n că . In fo rm a ţii C alea M ănăştur nr. 33. (30*357)

->• Executăm deratizări. Tel17-11-88 (308383) „

/ • Firmă româno-americană angajează contabil firm ă, pc bază de con tract de muncă, salariu excepţional Condiţii: studii superioare. Relaţii la tel18-26-54 zilnic înţre orele 14-17. (308413)

• Firmă austriacă caută în vederea angajării unei persoane cu pregătire tehnică superioară care vorbeşte bine limba engleză şi posedă carnet de conducere auto. Cei interesaţi să trimită sau să prezinte autobiografia în limba română şi engleză la adresa Zalău 4700 SC Prodimpex str.' 1 Mai nr. 2. Aşteptăm prezentarea şi a studenţilor din Zalău care termină studiile în acest an. Tel. 060/63-15- 87 între orele 17-22. (303076)

*' Angajez clectonist specializat în jocuri elcclronice. Informaţii la tel.18-73-77.(303079)

• SC Alianţa SA cu sediul în localitatea Huedin str. Bradului nr. 3 anunţă licitaţie pentru închirierea unui spaţiu comercial situat în Huedin str. Bradului nr. 3. Licitaţia va avea loc în data de 16 mai la' sediul societăţii.■ Societatea de asemeni vinde mijloace fixe'. Informaţii la tel. 2518-76. (303169)

• Firmă de construcţii angajează zidari. Tel. 15-91-38. (303111) ‘ '• Execut ecusoane. Tel. 19-02-07.

(303131) ■• Angajez gestionar, ospătar.Pa­

cific str. Karl Marx 96 după masă,(303174)

• SC Tutungeria Iosif Dan SRL majorează adaosul com ercial începînd cu data de 9 iunie 1995. (303181)

• Depozit en-gros vinde la cele mai mici preţuri, pateuri de ficat, pastă de roşii, alte produse alimentare. TeL19-08-54 orele 9-16. (303185)• Se caută pentru testare în vederea

angajării decoratori pictură manuală. Relaţii zilnic orele 18 -20 teL .15-35-94. (303194) '

• Angajez barmani pentru terasă. Informaţii tel. 18-26-87-orele 8-12. (303197)

• Angajăm fete. Tel. 13-47-45. (303218) .

• Ofertă avantajoasă! Vînd pungi polipropilenă, rezistenţă peste 3 kg, dimensiuni 45x26 cm. Tel. 1388-56 sau 11-43-59. (303243)

. • Angajez tranşator-vînzător pentru carm angerie. Tel. 14-82-52. (303244).

• Societate comercială angajează vînzătoare. Informaţii vineri 12. 05. ora 12 str. Izei nr. 13 p-ţa Abator.(303248)

• Angajez vînzătoare. T e l 17-42- 66. (303261)• Angajăm primitori-distribuitori şi

muncitori necalificaţi cu experienţă în domeniu produselor alimentare. Str. Someşului nr. 19, zilnic orele 8-17. (307888)• R. A. T. A. C. F. L. Turda închiriază

prin licitaţie publică spaţiul din str. Războieni nr. 18 pentru activităţi .comerciale şi prestări servicii. Licitaţia va avea loc în datade31 mai 1995, orele 10, la sediul Regiei. Relaţii suplimentare la telefon ' 31-17-73 interior 29. (308251)’

• Biroul contabilitate al S. C. Mârticom asigură evidenţa contabilă Preţuri avantajoase. Ţel 19-89-06 (308265)

. • “Alpronto” SRL angajează vînzătoare şi vînzători. Tel 13-02-05 sau str. Hereanr. 46, ap. 5. (308325)

• Angajez secretară. Tel 19-03-78.(308353)

■ Angajăm vînzător stradal pentru ochelari soare. Tel 19-83-17. (308362) .

• • 'Angajăm urgent, pentru întreprindere de construcţii în

• străinătate-Israel: ingineri, subingineri care au lucrat efectiv în construcţii, cunoscători limba engleză; zidari, dulgheri, fierar- betonişti, macaragii şi muncitori necalificaţi. Tel 16-46-21 luni-vineri orele 9-15. (308400)

• Eşti carierist sub 30 ani! Sună la tel.11-22-88 interior 20. (30~8466)

PIERDERI

• Pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 5860 1993 titular SC Sada SA Cluj. O declarăm nulă. (303216)• PierduttalonM ercedesDcunr.7-

CJ-8041. îl declar nul. (303237)■ • Pop Arpad pierdut carnet de

, sănătate. îl declar nul. (308382)• Câtinean Aurelia pierdut cod fis-i

cal nr. 3480078.- î l declar nul'. (308393)

• SC “Romcaţtel Gaz Impex” SRL Cluj-Napoca pierdut filă CEC seria DF 001 nr. 363879. Se declară nulă. (308419)

• Pierdut carnet de student pe numele Zsigmond Csilla. îl declar nul. (308423)_• Gabor Ioan pierdut carte identitate auto seria A nr. 0713795. O declar nulă. (308440)

•• .Pierdut carnet de student pe numele Stănilâ Lucian. îl declam nul. (308464)

DECESE COMEMORĂRI

• Pierdut portofel cu acte personale pe num ele Palko Arpad. Ofer recompensă. Str. I. M. Klain nr. 15,ap. 13 sau adresa din acte. (308458)

■ • Pierdut carnet de student pe numele Varga Melania. îl declar nul.(303175)

• Pierdut carnet de student pe numele Perşa Andrei. îl declar nu l(303200)

• Pierdut legitimaţie de spitalizare medicală pe numele Pastor Vasile. O declar nulă. (303204)

• Pierdut carte de identitate automobil seria A-0062721.0 declar nulă. (303205)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă, a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic BOCHIŞ DUMITRU 69 ani. Înm orm întarea va avea Ioc în data de 11 mai ora 13,30 de Ia Capela veche M ănăştur. Familia. (303233)

• - Anunţăm cu nespusă tristeţe încetarea din viaţă a lt. co l (r) CORNEL IOSOF, în vîrstă de 94 ani Înm orm întarea are loc azi,11., 05. 1995, orele 11. Corpul defunctu lu i se află depus la C ape la C im itiru lu i C en tra l. Familia îndoliată. (308369) : ~

• Anica Cojocnean anunţă trecerea în eternitate a scumpului ei soţ COJOCNEAN IOAN, în vîrstă de 69 de ani. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia (308424)

• Cu adîncă tristeţe anunţăm încetarea din viaţă a scumpului n o s tru p ă r in te şi bun ic , COJOCNEAN IOAN în vîrstă de 69 de ani. Înm orm întarea va avea loc în data de 11. 05. 1995, ora 13, -de la Capela M ănăştur. Familia îndoliată. (308428)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei n o a s tre m am e, .M OLNAR ROZALIA, născută Nicoară, în vîrstă de 78 ani, după o lungă-şi grea suferinţă. Înm orm întarea va avea loc în data de 12. 05. 1995, ora 13, la Cimitirul centraL Copiii îndureraţi Jozsi şi Lia cu familiile. (308447)

* Asociaţia de locatari str. Bucegi nr. 10 aduce un ultim om agiu fo s tu lu i lo c a ta r C O JO C N E A N U IO N şi transm ite condoleanţe familiei îndoliate. (303196)

• Mulţumim tu tu ro r celor care au fost alături de noi în greaua suferinţă la pierderea celui care a fost NAGY JA N O S. Fam ilia îndurerată. (303206)

Sincere condoleanţe doamnei doctor Floare Lucia la dispariţia socrului domniei sale. Colectivul Policlinicii Judeţene. (303214)

‘ Clasa a IX G de la Liceul Economic transm ite condoleanţe dom nu lu i d ir e c to r F lo rea Gheorghe, la pierderea suferită dc decesul ta tă lu i său d rag . (303215)

• Sunt alături de prof. director G heorghe F loare în d u re rea pricinuită de deccsul tatălui drag, v e te ra n dc răzb o i. S incere condo lean ţe . P ro f . V. Alexandrescu, veteran de război.(303231]»

• Pios omagia h trecerea l i ^ eternita te a prietenului n o itnn o r i c ă a t a n a siu . sincereco n d o lea n ţe familiei g re i în c e rc a te . Ana S tincioio şi familia. (303238)

■ • Suntem alături de colega noastră Oana Muntean în marea d u re re pricinuită de moartea ta tălu i drag. Diriginta şi colegii d in c lasa a XII-a D* L iceal Economic. (308281)

• A încetat din viaţi, la 94 de a ii lt. coL (ir) CORNEL IOSOF, rudă devotată, soţ iubitor, care pleacă lăsînd în urm a sa un imens regret şi o amihtirc-cernită. Fam ilia Budai Andrei. (308372)

• A încetat din viaţi la v îrstă de 94 de ani, l t col (r)CORNEL IOSOF suflet senin, soţ exem plar şi om integru. îi vom p ăs tn i o am intire pe măsura a tot ceea ce, a fost de-a lungul zbuciumatei ţ sale vieţi, ca om şi ostaş, v e te ra n ' d e ră z b o i. Să-l od ihnească D um nezeu: Familiile U d re a . (308374)

• Sincere condoleanţe fam iliei Sandu Rădcan în aceste m om ente de grea cumpănă, la p ierderea; ta tă lu i şi bunicului, ŞTEFA N : RĂDEAN din Dezmir. (308385) ’

• • Cu durere în suflet an u n ţ încetarea din viaţă a scum pului m eu cu m n a t, C O JO C N E A N . ÎOAN, în vîrstă de 69 de an i. Fie-i ţărîna uşoară Florica. (308420)

• Suntem alături de colegii n o ţ t r t T urcu M aria şi Răden A lexandru în m area durere pricinuită de- m oartea ' ta tălu i drag. S incere ; co n d o lea n ţe . Colegii d e la . R e s ta u r a n tu l - “V ic to r ia ” .(308442)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit scumpa n o a s t r ă : soţie, m am ă, soacră şi b u n ică , prof. EM ILIA SABĂU (B ubica). Nu o vom uita n ic io d a tă .: Parastasu l va avea loc s îm b ă tă ,13 mai o ra 11 la Capela g reco - ca to lică s t r . Moţilor n r . 2 6 . : Familia îndurerată. (303220)

* * Au trecut 6 luni de c în d a plecat în eternitate dragul m e i Soţ VALER POP. Dumnezeu să-1 odihnească în pace. Parastasu l; va avea loc duminică, 14 m ai,, orele 12, Ia Catedrala O rto d o x ă ; din T urda. Soţia Eliza. (308229);

• Nemîngîiaţi pe veci, an u n ţăm j că au trccu t 3 ani de cînd b o n u l; nostru soţ, ta tăşi bunic, M O R A R j IONUC din Cubleşul Som eşan! ne-a părăs it pentru to tdeanna.1 D u m nezeu să-i o d ih n e a s c ă ' s u f le tu l său bun. F a m i l i a . ;(308354) I

Cu durere în suflet a n u n ţă m •: îm plinirea a 6 săptămîni d c h*» decesul scumpei noastre m a m e , { so a - | e re şi bunici, CU PŞA .^. MARIA. Parastasul va avea lo e . i ' dum inică, 14 mai 1995, o ra l Z , ţ 30, la Biserica Slînta Treime d l n ţ s t r . B ise r ic ii O rtodoxe. Tcjplîngcm cu nesfîrşite lacrimi ş | n eru g a m lu i D um nezeu s ă - ţ i odihnească sufletul t i» b u n blînd. Nu t t vom uita cît vom t r ă i . Familia în d u rera tă . (308412)

j o i , 1 1 m a i 1 9 9 5 VAR1ETAT!____________________ '

A O EV Ă R O JLd e C B m

T f i t u a n e z i i • p e l a c u l

t r e i î n l u m e , e a

p u t e r e f i n u u e i u r w . m .Clare ar putea fi explicaţia? Inteligenţa Chinei continentale a fugit

din faţa tăvălugului revoluţionar, înainte de 1949, refugiindu-se pe această insulă, denumită Taiwan. în mod analog s-au petrecut lucrurile şi în faţa ameninţării cuceririi Conştantinopoliilui de către turci. D eţinătorii tuturor secretelor de orice fel, generatoare de "prosperitate” au fugit pe unde au putut în lume, întemeind centre orăşeneşti prospere, în jurul întregului continent european.

Nu num ai din cărăuşie au putut acumula fugarii chinezi atîta bogăţie, la fel cum au făcut olandezii, veneţienii, genovezii etc.

Dacă am fi avut şi noi o insulă mare în Marea Neagră - chiar artificială - cine ştie ce minuni s-ar fi putut petrece şi în imediata apropiere a ţării noastre? în faţa războiului şi a nesiguranţei, în general, capitalul fuge ca şi creştinul de "necuratul”... Unde este "siguranţa” noastră (nu cea de tristă amiriţire) în zilele de azi? Nicăieri... "Stabilitatea este.atributul esenţial al banilor”, scrie academicianul Costin C. Kiriţescu, în ultimul număr al revistei Academica. Sînt banii noştri stabili? Vom avea pe curînd şi bancnote de 25.000 lei; numai tipărirea lor costă 5 dolari bucata. Iată izvorul sărăciei noastre, alături de multe altele. .Pentru noi, românii, este sil mare miracol cum au fost în stare o mînă de întreprinzători fugari, numai cu geam antanele în m înă , să rea lizeze ceea ce ne înmărmureşte. Se-vede că rădăcinile birocraţiei statale din această insulă n-au fost destul de dezvoltate pentru a absorbi ele singure truda celor harnici şi inteligenţi. Ştirea despre uluitoarele: realizări economice la care ne referim am aflat-o într-o emisiune la radio, învecinaţi cu japonezii,’coreenii şi insularii din Singapore - pe unde a trecut pîrjolul războiului din Pacific:, cum este denumit pe aici acest ca taclism , nici eroii noştri n-au putut scăpa de molima îmbogăţirii, i u chiar peste noapte, care pretinde: muncă aprigă, stăruinţă, economie, creier lucid şi încredere în propriile forţe - cum spunea cîndva Rokefeller. Şi noi^am auzit de aceşti factori de progres economic, dar spaţiul nostru mioritic ne este prea drag, pentru a ne despărţi de el, de la o zi la alta.

- Petre Danciu

P e r i e . . . d i n t e z e ş i e x t e m p o r a l e

• L a povestire acţiunea c mai puţin terminată...• T od iţă este bătut şi chiar lovit peste faţă. -• în volum ul Flori de mucigai ediţia 1982, cu toate că avem

acest urît, apare o fluorescentă care ne poate îneînta.• A id închisoarea este una din locurile unde se petrece acţiunea

fiind lum ea valorilor confuze.• M aitreyi era o fată adolescentă, capricioasă la prima vedere,

dar după o scurtăperioadă de observare era cultă şi dornică să cunoască cît mai multe...

• Cartea este hrisov, zice Arghezi, care nu poate fi scris fără cerneală şi călimară cu ajutorul cărora se ajunge la cuvinte...

• M adam Georgescu profită de cunoscutul său, pe care-1 poartă pe toate drumurile...

• î i critică pe epigoni că n-au dragoste, sînt reci, iar inima lor rămîne împietrită în faţa oricăror exaltări.

• A stfel Dinu Păturică se duce la Tuzluc să înveţe să devină ciubucar... .

Culese de prof. Eugen Pop

. . .

r

Ml l l i

> ' ' B N ir , 1 - .

I l i P i i l l

o ?

Î M I

Arhitectură în sticlă... -Foto: I. PETCU

F o a r t e p e s c u r tORIZONTAL: 1. Uneori poate

fi simplă* 2. Fără contracandidat* 3. N eclarităţi* 4. Pronum e - Tărîmul unui celebru vrăjitor* 5. însumare* 6 . Singură - Treiul iui Cezar - Dar* 7. în gamă - Periferiile Grantului! - Conjuncţie* 8 . Picior de pahar! ->Birjar aerian* 9. Bagi moneda şi cîntă - Oxid de carbon* 10. Convingător. . ;

VERTICAL: 1. Slab accelerate*

2. Florile lui Luchian - Cap de oda­liscă!* 3. Plînsă - Cercurile copaci­lor* 4. Vîlcea(Oltenia) - Nobil din pustă* 5. Dat în mintea copiilor - Pe stere!'* 6. Visuri - Onomatopee la puşti* 7. Jumătate de iad! - Ctito­rită* 8. Dibace - Articol posesiv*9. Sportu l m uşte lo r - S til arhitectonic* 10. Dezrobitor.

Cuvinte rare: OGA(Ramo)

1 ■. 2 . 3 4 5 6 ' 7 8 9 10

2- ! . -

3 '.. ' „

4 -

| f h5 - .

6 , • 1

7 -

î8 1"

**-.h r

9 : -

10

F a p t u l d i v e r s p e g l o bIsraelienii se tra tează la stom atologi în Io rd a n ia ■, ■

doua oară cînd trebuie să plătească preţul exorbitant al extracţiei (30 de dolari, faţă de numai 10 dolari în Iordania). .

Excedaţi de numărul mare al celor care’ fac " tu rism ” în scop stomatologic, ghizii iordanieni an solicitat suplimentarea timpului liber pentru vizitatorii israelieni. Asociaţia stomatologilor israelieni, la rîndul său , i-a avertiza t pe " tu riş tii” israelieni în legătură cu condiţiile precare de igienă din Iordania.

Sute de israelieni apelează la stom atologi din Iordania, unde tra tam en tele dentare sînt ■ de aproximativ trei ori mai ieftine decît în ţara lo r, a. anunţat cotidianul ”Yediot Aharonot” , citat de AFP şi R om pres.'

P lom barea unei carii costă aproximativ 35 de dolari în Israel, faţă de numai 12 dolari în Iordania.Pentru a-şi scoate un dinte la ei acasă, israelienii suferă de două ori: o dată pentru operaţia în sine şi a

In Ca liforn ia , unu d in şase locuitori su feră de foam e

Foametea este ultimul flagel care îi loveşte pe locuitorii Californiei, cel mâi populat stat din cadrul confederaţiei americane, unu din şase locuitori ai ”ţării aurului” neavînd minimul necesar de alimente transmite Rompres. ' ■

în ultim ii şapte ani experţii au în reg istra t o creştere cu 50 la sută a numărului de persoane afectate de lipsa de alimente. Circa 5 milioane de californieni, cu circa 1,6 milioane mai m ulţi decît în 1987 - anul în care a fost efectuată ultima anchetă la nivel de stat - suferă în permanenţă din cauza absenţei minimumului de alim entaţie, în timp ce alte 3 milioane de persoane care dispun de venituri foarte scăzute, trăiesc la limita sărăciei.

Chinezii promit să colaboreze cu ruşii ■ ..

Autorităţile chineze au promis să ruse şi chineze, partea chineză a colaboreze cu rusii în eforturile de recunoscut că asasinatul a fost comisdepistare a vînătorilor de broaşte care au ucis recent un soldat rus la fron tiera ruso-chineză, a anunţat agen ţia IT A R - TASS, c ita tă de R om pres. D upă o în trevedere

de braconieri de origine chineză, care au pătruns în mod ilegal pe teritoriul rus.

”Cei implicaţi în incident vor fi în cel mai scurt timp identificaţi şi

desfăşurată în localitatea Kraskino, deferiţi justiţiei” , a precizat partea reg iu n ea V ladivostok, în tre chineză.reprezentanţii unităţilor de grăniceri -- - ' - ; '

A m erican ii se tem de revenirea- naziştilor în G e rm an ia

Aproape jumătate dintre americani (44 Ia sută) consideră probabilă o revenire la putere a naziştilor în Germania, relevă un sondaj recent dat publicităţii, efectuat de trei ziare, în rîndul unor cetăţeni germani, americani şi japonezi, cu prilejul îm plinirii a c inc i decenii de la căderea celui de-al III-lea Reich. Dimpotrivă, 75 la sută dintre germani consideră improbabilă o asemenea eventualitate în urm ătorii 20 de ani.

în altă ordine de idei, 47 la sută d in tre am ericanii care au răspuns sondajului consideră-că Germania nu şi-a asumat suficient răspunderile care i-au revenit după al doilea război mondial. De asemenea, americanii se dovedesc mai pesimişti, în comparaţie cu japonezii şi germanii, primii estimînd în proporţie de 42 la sută că este posibilă izbucnirea unui al treilea război mondial, faţă de 26 la sută japonezi şi 20 la sută dintre germani, care evocă o astfel de eventualitate, relatează Rompres, citînd AFP.:

pe scurt, căile principale prin care folosirea energiei nucleare generate în cen tra le le nuclearo -e lec trice (CNE), ar putea influenţa m ediul încon ju ră to r, natura şi m ărim ea acestor efecte, precum şi măsurile întreprinse pentru evitarea efectelor nedorite.

1. R estric ţii tehnice pentru centralele nuclearo-electrice.

de temperatură şi presiune ridicată, destinaţi a acţiona turbine, capabile să genereze electricitate.

O CNE perm ite generarea de energie pe perioade lungi, păstrîndu- şi caracteristicile tehnice şi implicit pe cele de mediu, nealterate. O sta­tistică recentă arată că la 1 milion de zile normale de funcţionare, numă­rul celor pierdute şi datorate inciden-

Intemaţionale pentru Energia Ato­mică de la Viena, din totalul fluxului de radiaţii la care este supus omul, 67,6% îl reprezintă radiaţiile natu­ra le , 30,7% irad ie rile m edicale,0,6% precipitaţiile, 0,5% diferitele surse, 0,45% expunerile profesio^ nale şi 0,15% scăpările din industria nucleară.

Doza de radiaţie admisă, deocam-

rienţa în acest domeniu, de peste o jumătate de secol, s-a reuşit ca la ora actuală să fie elaborată o legislaţie internaţională, atît în ceea ce priveşte

'manipularea deşeurilor radioactive cît şi relativ Ia concentraţiile maxime admisibile pentru fiecare din izotopii care ar putea fi prezenţi în mediu. E fectu l cumulativ de iradiere ce s-ar putea realiza printr-un eventual

Este bine ştiut ci orice activitate degenerare a energiei are implicaţii mpra mediului înconjurător iar ualiza acestei interacţiuni poate fi ficutâ într-un cadru mai larg, ţinînd cont de următorii factori principali:

- necesitatea crescîndă de energie;- disponibilitatea unor sisteme

tehnice de generare a energiei;- efectele pe care le au aceste

sisteme asupra mediului, iar dacă facem referire la generarea energiei «ncleare, atunci şi efcctele pe care le are accst sistem, în comparaţie cu

sisteme.Pe dc altă parte, în studiile legate

de implicaţiile activităţilor umane ssupra mediului, mai trebuiesc luate îo considerare şi identificarea modi­ficărilor ce ar putea să apară în nediu, evaluarea acestor modificări, conservarea calităţilor estetice ale mediului.

tn cele cc urmează vom prezenta,

In general avizarea solicitării de eliberare a unei autorizaţii de con­struire a unui reactor nuclear repre­zintă un proces laborios, m enit sâ analizeze sub multiple aspecte, dacă au fost prevăzute în proiect toate măsurile necesare asigurării sănă­tăţii, securităţii publice şi integrităţii mediului înconjurător. Prin însăşi construcţia sa, un reactor nuclear este prevăzut cu un sistem complex de elemente de siguranţă, care, în caz de accident nuclear, face practic im posibilă apariţia contam inării mediului.

Degajarea energiei termice are loc în urma unor procese complexe de fisiune nucleară a 235U din reactor, carc în cazul CNE este u tilizată pentru producerea vaporilor de apă,

telor tehnice este de 1700 pentru o centrală pe cărbune, 149 pentru o cen trală h id roelec trică şi de 33 pentru o CNE.

Ca în orice activitate umană, nici în cazul energeticii nucleare nu se poate omite în totalitate faetonul de risc. Probabilitatea apariţiei diferite­lo r acciden te nucleare a făcut obiectul unui studiu, rezultatele fiind publicate în cunoscutul raport Ras- miinsen. Din acesta rezultă că un risc nuclear este de acelaşi ordin de mărime ca şi cel datorat căderilor meteoritice şi că un accident cu 100 victim e, pentru 100 CNE în funcţiune, riscă să apară la intervale de 100.000 ani!

2. Efectul radiaţiilor. Conform unor evaluări recente ale Agenţiei

dată, pe plan internaţional şi care se . referă la toate sursele de radiaţie luate la un loc, este de 170 miliremi pe an, ea constituind baza de calcul a nivelelor de radioactivitate admisi­bile în sol, în aer şi în apă.

în ceea ce priveşte CNE trebuie menţionat faptul că întreaga zonă învecinată acesteia se află sub o supraveghere permanentă.în ime­diata vecinătate a unei CNE măsu­răto rile indică o rad ioactiv ita te crescută cu cca 1% faţă de cea natu­rală, ceea ce corespunde unei expu­neri suplimentare medii a populaţiei

•din această zonă de 5 miliremi pe an, aceasta scăzînd la nivelul unei raze de 6 km în ju ru l centralei, la mai puţin de 1 milirem pe an.

De remarcat că, dată fiind expe­

coflsum de alimente contam inate este greu de presupus, dat fiind că astfel de alimente suspecte fac obi­ec tu l unor analize radiom etrice riguroase.

3. Deşeurile radioactive. Provin în general din ciclul combustibilului nuclear, • ciclu care uprinde următoarele etape principale:

- extracţia minereului de uraniu şi concentrarea acestuia, conversia uraniului la forma oxidică şi îmbo­găţirea izotopică a acestuia, fabrica­rea elementelor combustibile ce vor fi introduse în reactor, unde are loc procesul de fisiune;

- procesul de rctratare a combus­tibilului nuclear "ars” în reactor, în uzine speciale, în vederea separării- uraniului rezidual şi «l plutoniului;

- ansamblul de procedee pe care le im plică prelucrarea deşeurilor provenite din reactor, constituite în esenţă,din produşi de fisiune, ele­mente transuraniene şi diferiţi p ro -. duşi de activare. . •

E x is ten ţa acesto r deşeuri (cu radioactiv itate slabă sau ridicată) im plică metode distincte de stocaj v rem eln ic sau de depozitare definitivă. Deşeurile din prima cate­gorie sînt înglobate în beton, bitum sau containere metalice şi apoi depo­zitate.

Cele din categoria a doua, prezintă vo lum e mai m ici, dar şi inconvenientul prezenţei unor radio- elem ente cu durată de viaţă lungă, fiind necesare în acest caz, tehnici de condiţionare suficient de sigure, ’ pentru a înlesni depozitarea lor pc durate lungi de timp.

Deşeurile radioactive se pot afla în stare gazoasă, lichidă sau solidă. D intre produşii radioactivi impor­tan ţi am intim tritiu l (T=12,26 a n i) ,85 K r (T=10,6 ani), 90 SR (T =28 ani) şi 129 I (T = l.6 x 107ani), 137 Cc (T=30 ani) şi 239 Pu (T=2.44xl04 ani). (T=timpuldc înjumătăţirc).

Dr.Gheorghe Vâsaru IŢIM Cluj-Napoca

în pagina a 16-A Cronica partidei dintre "U” şi

PETROLUL, disputată ieri dupâ amiază, în prim a manşă a semifinalelor Cupei României la fotbal.______________________

"SÎRM ARII" - ÎNCĂ UN P A S SPR E B A R A J

Cîştigînd în deplasare la Aghireş, "sîrmarii” din Cîmpia Turzii au mai făcut un pas mare spre barajul promovării în B. Rezultatele etapei: Minerul Ocna Dej - Consaur 2-1 (1-1), ASA Electrocerm ica Turda -

• ASA Victoria Someşeni 3-2 (1-3),Arieşul C. Turzii - CFR I I 5-1 (0-3), Metalurgistul - DROMEX 2-2 (2-0), Motorul IRA - ”U” CUG 4-5 (1-12), Minerul Aghireş - Industria Sîrmei

•Cîmpia Turzii 0-2 (3-0), Condor Tehnofrig - Olimpia Gherla 0-0 (1-2), Clujeana - Cimentul Turda 0-0 (0-1), în p aran teze ,rezu lta te le echipelor de juniori. ■

CLASAMENT SENIORI1.;LS.C.Ţ. 26 22 2 2 88-23 682. Ol.Gherla, 26 20 2 4 72-19 623. Clujeana 26 16 5 5 74-29 534. Victoria 26 15 6 5 56-30 515. Aghireş 26 14 5 755-30 476. Cimentai 26 11 9 6 43-24 '427. DROMEX 26 12 5 9 45-31 418. Min.O.Dej 26 11 411 46-38 379. ”U” CUG 26 9 413 58-57 3110.Electro. 26 10 1 15 37-68 3111.CONSAUR 26 9 314 32-41 3012.Arieşul 26 8 4 14 43-49 2813.CondorT. 26 7 415 37-62 2514.Me1alurg. 26 6 5 15 33-52 2315.MotorIRA*26 4 2 20,30-1001416.CFRn 26 2 321 20-1169

Echipa Motor IRA este penalizatăcu 3 puncte . .' în clasam entul echipelor de

juniori, pe prim ele trei locuri Cimentul 60, Ind.Sîrm ei 58 şi Clujeana 56 puncte.

ETAPA A 27-a (vineri 12 mai): Consaur -Electroceram ica (Q-2),, Victoria - Arieşul (0-2), CFR II - Minerul Aghireş. (0-5), DROMEX- Mineral O.Dej (2-4), ’V ” CUG - M etalurgistul (2-0), O lim pia - Motorul IRA (2-0), C im entul - Condor Tehnofrig (0-0) şi l.S.C.T.- Clujeana (3-3). în paranteze rezultatele din tur. '

Eugen HANG

53 Lotul naţional de juniori I al României în cantonament la Dej

Campionatul judeţean de fotbal - 24

Rezultatele etapei: Autobuzul - Ceramica 2-5, FC Apuseni Gilău - ATL Dej 5-2» Sinterom - Somtr. CFR Dej 2-0, Pordfuraj Iclod- Constructorul 0-0, Carbochim • Vlădeasa Huedin 3-0 , Someşul Bonţida - NAPOMAN Pata 1-0, Unirea Floreşti - Olimpia Dej 3-0 (neprezentare). Unirea Jucu a stat.

C lasam entul1. Soratr.CFR 22 16 3 3 55-14 512. F.C. Apuseni 24 13 4 7 50-34 433. Constructorul 22 11 8 3 59-24 414. Ceramica 22 12 4 6 48-29 405. Sinterom 23 10 5 8 34-33 356. Vlădeasa 22 11 2 943-46 3S7. NAPOMAN 23 10 310 53-48 338. ATL Dej 22 10 210 53-55 329. Unire» Jucu 21 9 1 11 43-49 2810.Caibochirn 23 8 312 34-37 2711. Someşul 23 7 511 23-34 2612.Autobuzul 23 6 710 35-50 2513.Floreţti 23 6 413 31-52 22 14.01impU 23 6 314 30-63 21 15 .Prodfuraj 22 6 214 28^51 20

Etapa viitoare (azi, joi, 11 mai): Ceramica - FC Apuseni (2-0), ATL- Sinterom (0-3), Somtr. CFR - ProdfuraJ( (1-0), C onstructorul- Unirea Jucu (4-1), V lădeasa - Autobuzul (4 -2), NAPOMAN- Carbochim (1-4), Olimpia-Someşul (0-0). Unirea F loreşti stă. In paranteze rezultatele din tur.

Eugen Hang

. O fe ric ită coincidentă face să avem în Cluj lo tu rile Rom âniei, seniori şi ju n io ri I. Am bele cu

ob iective precise, clare, vizînd marea performanţă. Pentru lotul de seniori - calificarea la turneul final

al C.E. (Grecia, septembrie 1995), pentru cel de juniori 1 - calificarea

. la turneul final al C.M. (cu punct de desfăşurare Malaezia). înainte de Malaezia, pe tinerii noştri jucători, pe cei doi antrenori, prof. Florin Ţiucra (CSS 2 Bucureşti) şi prof. M arin Silaghi (CSS Zalău) î t aşteaptă un puternic turneu de calificare, Nurnberg/Germania 23-29 mai. într-o grupă deloc uşoară, cu Italia (locul II în C.E.), Germania (echipa gazdă), Finlanda, Ucraina (echipă de tradiţie) şi Ungaria. Cu a tît mai im portantă această calificare, cu cît sistem ul de promovare şi de participare la un turneu final al C.M. se va schimba, fiind mult mai greu de acces în ... înalta societate.

Cum antrenorul M arin Silaghi este deja cunoscut cititorilor clujeni ■ (vezi “Adievârul de Cluj” , miercuri,5 aprilie, 1995, pag. 12), de data aceasta ne-am adresat domnului prof. Ţiucra: “Consider că la nivel

de jun io ri I se în reg istrează o creştere valorică. Sînt elemente noi, care au progresat foarte mult de la o ediţie de campionat Ia alta. Sînt elemente de valoare, selecţionate de noi din centre de tradiţie în voleiul m asculin , B ucureşti, T ulcea, Craiova, Zalău, Baia Mare, Cluj., • Lotul României îi cuprinde pe D aniel B ulacu (“U ” C raiova), Marius O ros'(“U” Explorări Baia

'M are), M ircea Paraschiv, Cornel Andrieş, M arian Apostu (toţi trei dela Steaua), Pavel M arian (CSS Tulcea), Dan Berim (“U” Craiova),- M arius D răghici (CSS R apid), Octavian Alupoae (“U” Craiova), Sergiu Ilieş (CSS Zalău), F lorin Păcuraru (CSS G alaţi), D aniel Togan (“U” ARDAF Cluj), Cătălin Nicolae şi Bogdan Matei (ambii de la Mecta P loieşti), Paul Zlatanou (CSS 2 Bucureşti), Cristian Stanca (CSS Viitorul Conis Cluj).

Dem. SOFRON

O deplina reuşită

Ziua orientării pentru toţiN-am crezut că în trecerea organizată la finele săptămînii trecute de către

Comisia judeţeană de orientare se va bucura de un asemenea succes de participare. Copărtaşă la succes a lost şi redacţia ziarului nostru “Adevărul de Cluj” prin “partea sa de vină” materializată în publicarea buletinelor de participare la concurs pentru categoriile A şi B. Unul din organizatori sublinia chiar că prin publicarea buletinelor cu-hărţi, aportul a fost imens. Mai trebuie adăugat şi faptul că natura a ţinut cu iubitorii de drumeţie, că numărul elevilor din clasele V-rVIII a fost mare, ca şi al adulţilor (părinţi, profesori). Organizatorii au avut, de asemenea, cuvinte de aleasă mulţumire la adresa direcţiunii Şcolii generale nr. 6, precum şi Staţiei de Salvare (director dr. Tiberiu Meteş) pentru întreg sprijinul acordat.

' Şi cum orice concurs are şi cîştigători, prezenţi pe cele trei trepte ale podium ului de prem iere, ne face o deosebită plăcere să consemnăm ierarhiile finale la cele trei categorii de întrecere: CATEGORIA A eleve: Anca M iclea (Şc. gen. 21), A lexandra M achedon (Şc. gen. 6), Liana

Bercean şi Cristina Sepsi (ambele de la Şc. gen. 6), elevi: Gheorghe Sabău, Augustin Perşa şi Marius Didcâ (toţi trei de la Şc. gen. 6); CATEGORIA B eleve: Susana K. Szakacs (Şc. gen, 17); elevi: Iosif Vigh şi Ludovic Demeny (am bii de la L ic. B rassai) şi Tudor Socaciu (Şc. gen. 3); CATEGORIA C feminin: Ana Maria Gali (Clujana), Ildiko Kovacs (Lic. Brassai) şi Eva Demeny (AS Vlădeasa); masculin: Laurenţiu Oancea (Banca de Investiţii) Zsolt Deak şi Filip Levente (AS Vlădeasa); a fost şi o categorie categorie specială alcătuită din cei mai mici concurenţi, eleve ale claselor Ill-IV, în care primele două locuri au fost ocupate de Monica Felecan .şi Andreea Salţăr, ambele de la Şc. gen. 6.

Succesul concursului i-a determinat pe organizatori să recidiveze în acţiunea lor şi ca atare dl. Francisc Majai ne-a anunţat că sîmbătă, 13 mai, se va repeta concursul şi că înscrierile vor avea loc la gazda ospitalieră numită Şcoala Generală nr. 6 din cartierul Mănăştur, la ora 9,30. Le urăm organizatorilor un succes şi mai mare de participare, invitînd, totodată, cît mai mulţi elevi şi eleve din şcolile şi liceele, clujene să se prezinte la start. ’ , ■ . ■

Victor ROMAN

Veştile'(răzieţe) cum că puncherul Călin H ossu in tenţionează să-şi poarte fo rţa braţu lu i pe alte meleaguri au căpătat confirmare la recenta “Cupă a primăverii” , cînd vizatul ne-a declarat că are biletele de C ipru în buzunar, de acum aşteptînd doar faxul care să-i anunţe data cînd trebuie să susţină testul..

- Chiar vrei să laşi “U”-ul, Căline?- N-am ce face, trebuie să cîştig

şi eu ceva bani..., timpul trece, am28 de ani, iar Ia Cluj nu adun decît să mă descurc de azi pe mîine.;., şi ^am familie,copil...

, - De ce C ipru l? ■- Eu am vizat Germania, nu pri­

m a, ci a doua, poate chiar a treia

- Cunoşti nivelul handbalu lu i ciprio t?

- Nu direct, ci din spusele celor

ligă, dar n-a ieşit pînă acum nimic convenabil şi, probabil, nici n-o să mai caut,’ fiindcă acolo nu-ţi poţi duce dintr-o dată familia, iar eu ţin' foarte mult să fiu cu ai mei. Lucru care în Cipru e posibil, aşa că trag înspre acolo, deşi în insulă se cîştigă mult mai puţin decît în Vest.

care l-au văzut la el acasă. Se zice că nivelul este modest, dar există mare interes pentru prom ovarea acestui sport şi lucrul acesta mi se pare foartţ important.

- Nostalgii dupâ “ U” ?- Nu tocmai adînci fiindcă

generaţia mea s-a cam răspîndit care

încotro. Vin tinerii...... Sigur, plecarea interului care,

în ultim ii 2-3 ani, a asigurat “U”- ului o medie de 8-10 goluri pe meci nu-i încă o certitudine. Rămîne dc trecut un test şi de perfectat un con­trac t în care , după spusele (şi tem erile) jucătorului: “ sponsorul “U”-ului va avea un cuvînt greu, în sensul că ar putea pretinde un preţ pe ta re “C iprul” să nu fie dispus a-1 oferi” . Ce va f i ..; rămîne să vă informăm.

Nusa DEMIAN

Fotbal International• A nglia 41. S fîrşitu l acestei

săpătămîni va însemna şi cortina finală peste unul din cele mai in teresan te şi lung i cam pionate europene. Reţine atenţia lupta pentru titlu, disputată de două din cele mai galonate echipe engleze la ora actuală: B lackburn R overs şi M anchester United. După ce-a condus uneori cu avans liniştitor dfe puncte, acum, înaintea trecerii liniei de sosire , B lackburn se vede ameninţată de Manchester United, care tare ţin e să izbîndească în cucerirea celui de al treilea titlu consecutiv, respectiv să cîştige şi Cupa Angliei, în finală urmînd să întîlnească formaţia Everton. Deci două ţinte, mai aproape de cucerit fiind cupa. P e m icul ecran am urmărit, duminică, respectiv luni, partidele ,susţinu te de cele două protagoniste; Manchester United - Sheffield W ednesday 1-0 (joc deschis, de mare luptă, unicul gol fiind marcat In min. 5 d i May; Dan Petrescu n-a figurat nici măcar ca rezervă) ;{ Blackburn Rovers - N ewcastle 1-0 (un spectacol fotbalistic de mare clasă, unicul gol fiind marcat de Sbearer, golgeterul cam pionatului englez). In urm a

acestor două partide Blackburn Rovers totalizează 89 de puncte din 41 de jocuri ultima partidă urmînd s-o susţină în deplasare cu L iverpool. M anchester U nited totalizează 84 de puncte dar din 40 de partide. “Ecuaţia” titlului este, deci, următoarea: cîştigînd ultimul m eci în deplasare cu L iverpool, Blackburn Rovers întră în posesia titlu lu i; făcînd doar egal iar M anchester U nited cîştig înd ultimele două jocuri înseamnă doar locul secund, deoarece la egalitate de puncte M anchester are un golaveraj superior. Tensionat final !n lupta pentru titlu.

• Ita lia 30. Neaşteptată surpriză, lidera Juventus capotînd acasă un0-3 tn faţa lui Lazio.dupâ un meci pe care. l-a contro lat dar a rata t numeroase ocazii de a înscrie, în timp ce L azio , pe contra-atacuri tărioase, a marcat de trei ori prin Di Mateo, Boksic şi Venturin. Singura care putea sâ p rofite de această înfrîngere a fost Parma dar, culmea, trupa lui Nevio Scala n-a reuşit decît o “remiză”, 0-0, acasă In compania^ lui Gcnoa. M ilan în schim b, cu magnificul Savicevici la timonă a cîştigat cu scor de forfait 3-0, partida

cu Foggia (golurile au fost date de L entini, Savicevici şi Sim one, ultimul tot din pasa lui... Savicevici). Brescia a fo s tla un pas de a treia v ictorie în cam pionat şi încă în deplasare: Sampdoria - Brescia 2- 1: brescienii au deschis scorul prin Neri în min. 2, gazdele egalînd la m odul chinuit şi c îş tig în d prin golurile marcate de Platt în min. 86 din penalty şi tot el in ultimul minut a l partidei. De rem arcat c i la 1-0 Corini a ra ta t un penalty pentru Brescia (a jucat la Brescia şi Neluţu Sabău, dar a fost în lo cu it de Schenardi). In fruntea clasamentului, pe primele patru locuri Juventus 64, Parm a 57, M ilan 54 şi Rom a 52 puncte. Iată şi ultimele patru clasate: Genoa 33, Foggia 30, Reggian*a 14

şi Brescia 12 puncte.• Germania 29. Palpitant final de

cam pionat şi fn G erm ania, unde dum inică s-a d isp u ta t derbyul W erder B rem en B orussia Dortmund 3-1, după un jo c foarte tensionat cu multe “galbene” şi două “ro ş ii” . D rept urm are B orussia Dortmund a fost detronată de la şefia clasamentului care a fost preluată de W erder Brem en. O frum oasă victorie a obţinut echipa lui Ionuţ Lupescu (care a jucat bine), Bayer L everkusen în trec în d cu 3-1 pe H am burger SV. In clasam ent pe primele patru locuri Werder Bremen42, Borussia Dortmund 41, Freiburg39 şi K aiserslau tern 39 puncte. Leverkusen ocupă locul opt cu 30 puncte. Rom eo V. CÎRŢAN

PRECIZARETotuşi un "bronz** pentru boxul Juvenil clujean

Innum ăriil din 3 m ai a l z iaru lu i, în C ronica ringulu i s-a menţionat câ cei 4 pugilişti din judeţul Cluj participanţi la finala Campionatului naţional de juniori I şi II au părăsit competiţia în fazele preliminare! De amintit, totuşi, faptul că Adrian Manciu de la C.S.M. Condor Cluj-Napoca, elev al antrenorului Vasile Mârza, debutant într-o com petiţie de asemenea anvergură, a reu ţit să cucerească medalia de bronz.

C r o n i c a #„ , T£j y ;r i n g u l u i !

Campionatul mondial de box - seniori Ediţia a VlII-a Berlin (()

•La această ediţie participi un număr record de ţări - 61 (la ultim a ediţie, /- Tampere Finlanda, au participat doar 53 de ţări) şi un număr record de pugilişti, în total 359 (faţă de 270 ediţia trecută).

•Una din marile echipe cart participă la această ediţie este Cuba, pregătita de acelaşi antrenor Alcides Sagara (cunoscut publicului român de la turneele "Centurii de Aur unde reprezentativa Cubei a obţinut de fiecare dată rezultate excelente). La actualele campionate.Cuba se bucuri deo atenţie deosebită din partea specialiştilor, boxerilor cubanezi acordîndu-li-se prima şansă în clasamentul mondiaL

•O surpriză plăcută nouă! In reprezentativa ţării gazdă (Germania) prezenţa unui fost boxer român reşiţeanul Zoltan L unca care în primul meci disputat în faţa unui pugilist turc a cîştigat detaşat la puncte cu o decizie de 12 - 3 dupâ ce boxerul turc a fost numărat de două o ri/ ^ ■ \ *

•în prima zi (sîmbătă) au evoluat ş î boxerii români Sabin Bornei (48 kg) care a pierdut la puncte, decizie 10-9, în faţa portoricanului Juao Laureano, mai ales datorită lipsei de experienţă în marile competiţii internaţionale. Apoi a venit rîndul mijlociului Gheorghe Preda (75 kg) care a boxat- foarte bine, cîştigînd prin AB2 după ce adversarul sân, ucraineanul Alexandr Komula, a fost numărat de 3 ori.

•în ziua a doua (duminică) au in trat I n com petiţie şi Gabriel Oaidă (63,5 kg) care după un început foarte bun conducea cu 2-0. Apoi s-a angrenat în boxul obstrucţionist al spaniolului Lopez Reyes (vicecampion olimpic) primind în ultim a repriză şi un avertisment, decizia revenind spaniolului la puncte cu 8-5. Marin Simion (67 kg) debutant şi el la o competiţie de mare anvergură a cedat la puncte, cu4-5, în faţa rusului Oleg Saitov, m edaliat şi el cu bronz la ultima ediţie a mondialelor.

•D um inică seara am înregistrat 2 victorii româneşti care au readus încrederea în tabăra noastră. Este vorba de dem onstraţia pugilistici realizată de Leonard Doroftei (60 kg), care a obţinut decizia în fa ţa suedezului Tomas Jam son, anunţîndu-se ca nn pretendent la podiumul de pre­miere. Gheorghe Preda (75 kg) a înregistrat a 2-a victorie, de data aceasta prin abandon în repriza a 2-a în faţa lituanianului E. Narbut, croindu-şi drum spre fazele superioare ale competiţiei.

•Luni dupâ masă au intrat în competiţie şi ceilalţi 3 boxeri români: Cristian Ştefănescu (54 l kg), Marian Leondraliu (57 kg) şi Francisc Vaştag (71 kg), care i-au în tîln it în ordine pe M. Garcia, E. Mayweather (SUA) şi Aii Abdul Lati (Egipt).

Coriolanluga

(!■ !) jo i , n n w i 1 9 9 5 ROMÂNIA - VATRĂ ETERNĂ DE CIVILIZAŢIE â g ^ ftS T 11-

^Două seco le de la în fiin ţa re a p rim e i s o c ie tă ţi c u ltu ra l-ş tiin ţif ic e 'ro m â n e ş ti

" S o c i e t a t e a f i l o s o f e a s c ă . . . ” ş i " V e s t i r i f i l o s o f e ş l i ş i m o r a l i c e ş t i ” s l in 1 7 9 5S-au împlinit douâ sute de ani de

cînd un grup de' : cărtu rari Transilvăneni, sub impulsul ideilor iluministe-reformatoare europene de la sfîrşitul secolului a XVIII-lea au constituit o societate care şi-a propus să contribuie la ridicarea culturală, economică şi socială a românilor. Ea s-a numit Societatea filosofească a neamului rom ânesc din M are Principatul Ardealului*. Fondatorii societăţii au editat o "înştiinţare” în mai multe pagini, prin care făceau cunoscut că în cursul lunii mai a anului 1795 vor începe să scoată de două ori pe săptăm înă publicaţia ‘periodică enciclopedică intitulată "Vestiri filosofeşti şi moraliceşti”, ce urma să apară la i S ibiu în tipografia lui Petru Bartfa şi să fie expediate cu poşta peşte munţi, în Principate. Societatea cuprindea "patrioţi cu rîvnă ai neam ului românesc” , p reo ţi învăţa ţi, toţi

I supuşi bisericii Răsăritului, doctori, ^filosofi, istorici, şi alţi mari învăţaţi”, su fle tu l şi conducătorul societăţii se

pare ca'a fost, cum remarca Ilarie Cheodi, doctorul de oculistică Ioan Molnar Piuaru, cunoscut nu numai

în Ardeal, ci şi la Viena. El posedao vastă cultură. Avea temperament de- lup tător pentru cultu ra şi bunăstarea economică a românilor. A ajuns profesor Ia Şcoala medico- chirurgiealâ din Cluj. Editase cărţi şi colaborase la "Suplex libelluş Valachorum ” şi mai încercase în două rînduri să ed iteze un z ia j românesc. Printre colaboratori ar fi putut fi Aron Budai, "secretarul cu pană ageră” al episcopului Gberasim Adamovici, avocatul Vasile Aron, Radu Tem pea, d irec to r al şcolii naţionale româneşti, preoţii Versea din Satu Lung şi Sava Eopovici din Răşinari, protopopul Ion Popovici. Ilarie Cbendi şi Nicolae Iorga admit că ar fi putut sprijini societatea şi Gheorghe Şincai şi Samuil Micu, care aveau pregătite m anuscrise pentru publicarea lor în periodicul enciclopedic al societăţii. Lui Claini- s-a şi făcut mai tîrziu mustrări de către guvern pentru participarea la. societatea filosofică a rom ânilor neagreată de autorităţile imperiale.' Societatea era în legătură şi cu cărturari din Ţara Românească, mai ales cu Ienăchiţă Vâcârescu, despre

care se spunea că aşteaptă de la el ”mai multe folositoare”. / y

"V estirile . filo so feşti , Şi* moraliceşti” urmau să se tipărească că o publicaţie periodică, cu caracter ştiinţific, îq fascicole, formînd, cum rem arcă N icolae Iorga, "o enciclopedie naţională”. Îndemnînd publicul să se aboneze la această publicaţie, în prospect se spunea că la m ulte neamuri vechi "prin polierea stilului şi deprinderea în învăţături s-au înălţat firea pînă la cea stare înaltă a nemuririi...” şi că a sosit timpul ca şi la noi, românii "să ne îndeletnicim.a sprijini deci şirul ştiinţelor, darurile visteriilor sale’r (ale lui Appollo, zeul luminii şi artelor), pentru c i "numai prin deprinderea acestor învăţături se ascute puterea minţii” .

; A ceastă publicaţie urma să cliprindă scrieri despre teologia bisericii Răsăritului şi alte istorii bisericeşti, care pînă atunci în limba

' română nu ieşiseră de sub tipar, de geografie, fizică, astronom ie, . matematică, morală, filozofie, "spre lum inarea celor ce voiesc a şti în tem eierea C erului cu toate

planetele lui”. Se avea în vedere să compileze cărţi după originalul în limba latină, o "b iografie a p rincip ilo r U ngrovlahiei şi ai Moldovei, de la începutul ocîrmuirii lor, o istorie a Românilor ’ ”pe larg culeasă din cele vechi adevărate istorii şi alte deprinderi ale lumii > vre’dnice a le şti.” t o istorie universală , precum şi o carte de medicină, adică "reguli dieteticeşti”, "învăţături de ce să se ferească mai vîrtos fiecare ca să-şi păzească omul viaţa întru mulţi ani cu sănătate”* lîngă care ya adăuga "nişte dohtorii”. Se promitea şi publicarea de ştiri actuale despre evenimentele politice, noutăţi despre războiul care preocupa atunci toată lum ea şi-i asigura pe c itito ri că vor găsi îri paginile periodicului şi ştiri despre . manufactură.

Istoricii au relevat, referindu-se ! la rolui ce urma să-l aibe "Societatea * filo so fească ...” . si "V estirile filosofeşti şi m oraliceşti” , trei aspecte fundamentale de o deosebită însem nătate pentru em anciparea culturală, economică şi n.aţională a românilor, şi anume : îmbrăţişarea

ştiinţelor exacte, concepţia ei socială elevată şi deschiderea culturală cu com ponenta ei naţională şi în Principatele Române tinzînd spre cultivarea istoriei şi.limbii roiriâne peste graniţele politice de atunci.

Planul "Societăţii filosofeşti a neam ului rom ânesc în Mare Principatul Ardealului ” nu a putut fi pus în aplicare datorită opreliştilor de tot felul puse în calea emancipării sociale, cu ltu rale şi naţionale a rom ânilor transilvăneni de către autorităţile guvernamentale de la Sibiu şi V iena. Al. Papiu llarian scria: "Ideea a fost m are, dar inam icii progresu lu i rom ânilor destul de tari spre a o sugruma în naşterea sa.”

Dar aceste planuri nu au rămas fără urme. Mai mulţi istorici cred că iniţiativa şi spiritul societăţii, ideile pe care se fundam enta ed itarea periodicului enciclopedic al acesteia se regăsesc în tipăriturile învăţaţilor transilvăneni de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea precum şi în legăturile ce se vor statornici între cărturarii din cele trei provincii româneşti.

Marin OPREA

Biserica ortodoxă Ceanu Mare

P R IV IR E A S U P R A S T Â R I I G E O P O L IT IC E A R O M Â N IE I M A R I ÎN P R IM Ă V A R A A N U L U I 1919 (I)

în primăvara acelui an, la multe luni după încheierea armistiţiului general ce pecetluise încheierea marii conflagraţii m ondiale, România era obligată sâ lupte în continuare pe două fronturi contra unui singur ^adversar bolşevismul anarhic şi revizionist. Pe frontul N istru lu i, «famata română ţinea piept bandelor de bolşevici ruşi şi uerain ieni, ce încercau să forţeze fluv iu l cu scopul declarat de a răpi din nou. străvechea - provincie românească Basarabia ataşînd-o imperiului

_^roşu ce atunci se clădea prin sîngele şi viaţa a m ilioane de oameni nevinovaţi.

Primul m inistru român, l.l.C.Brătianu, aflat la Paris în frantea delegaţiei rom âneşti, argumentase în faţa Conferinţei de pace interesul prim ordial al Europei ca N istru l şă răm înâ frontiera ce desparte civilizaţia de barbarie: ”Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru cum nu putem să o concepem fârâ Dunăre şi Tisa, ca să ne separe de .elementul f!av„.Basarabia reprezintă, pentru noi, intrarea casei noastre - în mîna altora, ea ne-ar periclita însăşi cămi iu l”. .

Pe frontul de vest, dincolo de linie de arm istiţiu care oprise înaintarea arm atelor române în Ardeal, ungurii profitaseră de ^ s t răgaz şi porniseră o agitaţie războinică deosebită. Practic, erau ameninţate grav com unităţile româneşti din zona A radului, Bihorului, Sălajului şi Sqtmarului. Deosebit de alarmat de această «itnaţie era lu liu , M aniu, preşedintele Consiliul Dirigent,

^ \ ’?resemnala mereu guvernului de ’ la Bucureşti cxceselC maghiare:

"Maniu ne comunică - telegrafia Pherechide (vicepriministru) lui Brătianula Paris, că atrocttăţiîe «ogureştl continuă zilnic: documente-dovedesc că organe oficiale ungureşti iau parte la ele; bande sosesc în trenuri blindate *ati pleacă cu tren special; singură

autoritatea poate sâ pună aceste trenuri în m işcare; ei pornesc lumea cu sila la recrutare şi satele au fost pustiite. Maniu ne arată numele satelor unde au avut Ioc măceluri şi torturi...La Bologa, unui tînăr român i s-a tăiat braţul drept şi a fost silit să-şi mănînce propria carne.”

Răspunsul lui Brătianu a fost rostit în faţa Conferinţei de pace în 22 februarie 1919: "Cerem ungurilor să accepte în mod loial situaţia de astăzi, să se resemneze noilor stări de lucruri.” însă, nici pe departe, Budapesta nu putea accepta o asemenea situaţie aşa îneît pregătirile de război luaseră,o amploare deosebită. Cu toate câ voci -de ceL mai îna lt rang (m areşalul Foch, Clemenceau) recunoşteau meritul României de a fi cam pionul ordinei .ş i stab ilită ţii în zonă, totuşi Conferinţa tărăgăna o intervenţie d irectă , şi decisivă m enită sâ în lătu re am eninţarea; de asemenea, era sabotată utilarea . armatei române cu echipament occidental atît de necesar unei noi campanii militare.. în ţr -un tîrz iu stăru in ţele

rom âneşti îl determ inau pe colonelul Vix , reprezentantuj militar al aliaţilor la Budapesta, să înm îneze contelu i K aroly somaţia de a-şi retrage trupele pe noua linie de demarcaţie, menită să pună sub adăpost populaţia românească a m ulţilor Apuseni. Dar atunci se produsese o lovitură de teatru. Karoly, careprevăzuse această eventualitate, îşi dădu demisia, lâsînd puterea în mîinile sovietului revoluţionar condus de Bela Kun. Noul regim nu era decît o anexă a sovietelor din M oscova, cu care stab ilise deîndată o legătură de strînsă colaborare.. între ostilitatea comuniştilor la răsărit şi la apus, s ituaţia României devenea tot mai critică,

(va u rm a)

IONNOVĂCESCU

Dimitrie Onciu : "Din Istoria Bucovinei n

întemeietor al şcolii critice în istoriografia românească, Dimitrie Onciu (1856-1923), membru a l Academiei Române, profesor la Universitatea din Bucureşti ,şi director al Arhivelor Statului, s-â ocupat timp de aproape 40 de ani de problem a originii rom ânilor. E l a demonstrat formarea poporului român pe amblele părţi ale Dunării,

; respingînd teoriile migraţiunii românilor din Peninsula Balcanică. D e ' asemenea,- s-a ocupat şi a argumentat, pe bază de documente, formarea staţelor feudale româneşti ca urmare a dezvoltării formaţiunilor politice locale. A publicat lucrări de referinţă pentru istoria poporului român, între care: "Tradiţia istorică în chestiunea originii române”, "Originile:

- Principatelor Române”, "Ideea latinităţii şi a unităţii naţionale’’. înainte de Marea Unire de_la 1918, Dimitrie Onciu a publicat studiile "Din istoria Bucovinei” şi "Istoria Bucovinei înainte de unirea cu Austria”, destinate învăţămîntului gimnazial al românilor din monarhia austro- ungară. Aceste lucrări aU fost retipărite, recent într-un volum şi de editura "Uniyersitas’! din Chişinău. >

Istoricul român prezintă, pe baza unor bogate surse documentare,’ istoriajsbuciumată a acestei provincii_ româneşti de-a lungul a sute de ani, pînă la anexarea acesteia la Austria, în urma convenţiei austro- turcă de la 7 mai 1775, cu toată împotrivirea, protestele domnitorului moldovean Grigore Ghica, care pînă la urmă avea să fie asasinat. Dimitrie Onciu înfăţişează mai întîi cadrul geografic, relevînd că din' acest punct de vedere Bucovina este strîns legată de Moldova şi de B asarabia, care form ează o un ita te destu l de b inecuvîn tată şi împrejurările au făcut ca aceste ţinuturi să fie şi o unitate politică. Bucovina a fost de la început legată de istoria Moldovei şi trecutul ei afirmă autorul nu poate fi înţeles decît prin studierea istoriei Moldovei în vechile ei hotare. Deşi românii de aici au fost supuşi v icisitud in ilo r de to t felul, ca şi cei din Ţara Rom ânească şi Transilvania, pămîntul acestei ţări fiind deseori scăldat de sîngele moldovenilor în confruntările cu armatele imperiilor vecine, nenumăraţi au fost domnitorii care au'dat principatului Moldovei o însemnătate istorică. Dimitrie Onciu evocă momentele principale din istoria de veacuri a Moldovei, începînd cu Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă, acesta fiind considerat, pe bază de documente, ca întem eietor al acestui principat românesc la 1349, după care Bucovina a devenit centrul de greutate al Moldovei. Aici, la‘Suceava, a fost scaunul doţnnesc, prima capitală a ţării, pînă în secolul al XVI-lea, cînd a fost strămutată la

Iaşi. în ţinutul Bucovinei, la Rădăuţi, a fost întemeiată prima mănăstire m oldovenească de către Bogdan Vodă, unde domnitorul a şi fost înmormîntat. v .

Sînt apoi prezentaţi domnitorii din neamul Muşatinilor. Un spaţiu amplu consacră istoricul Dimitrie Onciu, aşa cum era şi de aşteptat, domniei lui Ştefan cel Mare, politicii sale cu ţările vecine. Despre el spune că "este eroul cel mai slăvit al principatului'Moldovei şi unul dintre cei mai distinşi conducători de oşti ai secolului sau”. Citînd din cronici, Dimitrie Onciu relevă că Ştefan, ca şi Alexandru celBun, a avut o domnie strălucită, prin mari fapte vitejeşti, ca şi prin multe ctitorii de niănăstiri şi biserici. Şi-a apărat ţara cu un eroism admirabil şi j-a dat p înă la urmă independeaţa,,fiind elogiat, între alţii, de cronicarul polon contemporan Dlugosz şi de Papa Sixt iy , şi chiar de Matei Corvin, care îl numeşte "zelosul luptător pentru credinţă şi m întuire”. Este amintită bătălia de la Codrul Cosminului, cîmpul sem ănat cu ghindă cu p rizon ierii p o lon i, num it de moldoveni "Dumbrava Roşie” iar de poloni "Codrul Bucovinei” (Pădurea de fagi), de unde şi-a luat numele acest ţinut din nordul Moldovei.

Un alt capitol cuprinde perioada moldovenească sub suzeranitatea . turcească, de la 1527.pînă'la 1*775, ca.fiind o "istorie a suferinţelor pricipatului” , cînd lipsa unei case domnitoare ereditare a făcut să •candideze la tron şi tot felul de aventurieri şi să ofere Porţii Otomane prilejul de a aduce Moldova într-o dependenţă tot mai mare şi de a percepe tributuri exorbitantfc, tronul aj.ungînd un obiect de licitaţie. Din cînd în cînd a mai strălucit cîteun domitor, ca Vasile Lupu. După el s-au accentuat şi mai mult disputele şi războaiele dintre imperiile vecine, Bucovina fiind deseori teatrul acestor evenimente războinice. Prin tra ta tu l de la Constantinopol din 7 mai 1775, Bucovina, cu ţinuturile Sucevei, Cernăuţilor, Cîm pulungului, cu mănăstirile ei splendide şi mormintele unor mari domnitori moldoveni, ă fost cedată, practic vîndută, de Poarta Otomană Imperiului Habsburgic. Capul de zimbru, stema Moldovei, a fost.în locu itde pajura Habsburgilor.

în urma unor împrejurări similare, în 1940, prin pactul Ribentrop- Molotov, Bucovina de nord şi împreună cu aceasta şi ţinutul Herţa din zona nordică a Moldovei au fost ocupate de Armata Roşie şi încorporate la Ucraina sovietică, în pofida oricăror principii istoricc şi de drept internaţional.

. Marin OPREA

S e m ic e n t e n a r u l în c h e ie r i i c e le i d e a d o u a c o n f la g r a ţ i i m o n d ia le

9 . D e s f ă ş u r a r e a o p e r a ţ i e i d e a c o p e r i r e -

p r i m a o p e r a ţ i e s t r a t e g i c ă d e m a r e a m p l o a r e

(urmare din pagina 1) a fost apărat cu fermitate.' Comandamentul suprem sovietic şi-a schim bat ho tărîrea in iţia lă dispunînd ca forţele F rontulu i 2 U crainean să se deplaseze în T ransilvania şi B anat, prin trecătorilc Carpaţilor Meridionali, eliberate şi asigurate de români.

Pînă la 5 septem brie 1944 com andam entul h itle r is t şi-a concentrat fo rţe num eroase în Transilvania, nord-vestul Crişanei şi -Banatul de Vest. Grupul, de armate "Ucraina de Sud” a luat în subordine şi armatele 2 şi 3 ungare,

cea mai im portantă grupare hortysto-hitleristă concentîndu-se în centrul Podişului Transilvaniei şi în Crişana avînd ca obiectiv strategic luarea în stăp în ire a crestelor Carpaţilor Meridionali. Luptele au durat pînă în 14 septembrie, cînd se încheie bătălia decisivă din Podişul Transilvaniei, cu zdrobirea forţelor inam ice şi eliberarea teritoriului românesc din intrîndul de la Sfîntu Gheorghe-Odorhei.

G rupul de arm ate "U craina de Sud” a trecu t, de asem enea în dimineaţa zilei de 5 septembrie la ofensivă în Podişul Transilvaniei pe

direcţia Cluj-Turda-Sibiu şi Tîrgu Mureş. Ofensiva inamicului a fost însâ definitiv oprită după patru zile de lupte înd îrjite şi ca u rm are ,- comandamentul german a hotârît retragerea pe malul de nord al riului Mureş. Hotărîrea precipitată luatâ de conducerea militară germană a perm is A rm atei a 4-a rom âne sâ pornească în dimineaţa zilei de 9 septembrie în ofensivă, zdrobind, într-un elan nestăv ilit, apărarea inamică şi crcînd capete de pod la nord de Mureş. în zona Armatei 1 inamicul a trecut la ofensivă la 13 septembrie 1944 cu o grupare de

forţe în Banat şi cu alta în Crişana. P rin lupte aprige, ofensiva horthysto -h itle ristă a fost oprită definitiv, către data de 20 septembrie 1944, pe un aliniament dc apărare în adîncime, în defilecle munţilor Banatului.

R cspingînd toate atacurile trupelo r h itleriste şi liortliyste, unităţile şi marile unităţi române din acoperire au păstrat cu fermitate poziţiile iniţiale în întreaga zonă dc operaţii, asigurând, astfel la Dord de Carpaţii Meridionali şi la Vest dc cei Occidentali, un Cap de pod strategic, în suprafaţă de peste 50.000 kmp.

A D E V A R U Ld e C l u j . ECONOM IA joi, 11 mai 1995 14)

După cum se cunoaşte, săptăm înă trecută s-a anunţat majorarea preturilor Ia transportul pe calea ferată atît la călători, cît şi la mărfuri. Cele din urmă vor afecta, cu siguranţă, marea majoritate a preturilor de vînzare ale produselor. Dar şi unele şi altele vor diminua nivelul nostru de trai. Este foarte greu de explicat, raţional,, de ce toate, aceste majorări ale tarifelor de transport la intervale relativ scurte. Volumul transporturilor de . mărfuri pe calea ferată a scăzu t. drastic în ultimii ani, în primul rînd datorită faptului că s-a redus nivelul producţiei, deci masa posibil de mişcat, dar şi datorită sporirii volumului de transport rutier din diverse motive, inclusiv al extinderii privatizării în acest -

Preţul transportului pe calea fera tăA

a nsector ce reuşeşte să asigure servicii mai convenabile.

Practic, costul transportului pe calea ferată a crescut cu aprozimativ sută la sută pentru clasa I şi 30 la sută pentru clasa a II-a atît pentru trenurile de persoane cît şi pentru accelerate. Menţionăm că tichetele pentru rezervarea locurilor la trenurile accelarate costă relativ pufin; preturile au crescut de la 229 la 310 lei pentru clasa I şi de la 125 la 160 clasa a II-a.

Costurile suplimentului de pat şi al suplimentului pentru cuşetâ rămîn neschimbate. Creşte, însă, extrem de mult şi cu totul inexplicabil costul

§ r avfnt" de... "expresunei chitanţe pentru rezervarea unui loc din altă staţie, de la 225 la 1600 lei. Se înscriu în limite rezonabile, avînd în vedere creşterea în ansamblu a costului călătoriilor pe calea fera tă , noile preturi ale abonamentelor, mai a le i cele pentru elevi şi studenţi, ca şi costu l călătoriilor acestora în vacanţe spre şi dinspre locul de domiciliu.

Pentru exemplificare, prezentăm preţu l unui b ile t de că lă to rie cu trenul accelerat de la Cluj-Napoca la cîteva destinaţii. în paranteză pre(ul vechi.

■- v» ■. •,'

Cluj-Napoc'a - B ucureşti N ord

(sau Iaşi): cl. I 12690 Iei (6354);cl a II-a 5410 lei (4160)

Cluj-Napoca - Mangalia: cL l 17160 lei (8601); cl a II-a 7330 lei (5647)

. C luj-N apoca ■ Braşov sas Timşoara: cL 1 10090 lei (5044); cl. a II-a 4320 lei (3318)

Pentru localităţi mai apropiate, b ile te le de la staţia CFR Cluj- Napoca pentru tren personal, clI şi a II-a sînt următoarele;

Aghireşu - 1050; 450 B istriţa - 3650; 1550 C iu cea -2450; 1100 Dej - 1900; 750 G herla - 1700; 700 V - Huedin - 1700; 700

1 Tg. Mureş - 4200; 1800 Oradea - 4800; 2050

• Guvernul a aprobat proiectul Legii Turism ului, cuprinzîndi principiile fundam entale în ' sprijinul cărora, se vor putea valorifica şi proteja re su rse le . turistice naturale şi culturale ale ţării, precum şi reglementările specifice referitoare la'activitatea agenţilor economici implicaţi în această ramură. Proiectul prevede: patrimoniul tu ristic , modul de organizare teritorială a acestuia, de realizare ' a evidenţei, valorificării şi p ro tejării lui; cadrul . organizatoric şi instituţional al activităţii turistice; cadrul legal de atestare a agenţilor economici; modalităţi, mijloace şi facilităţi financiare; cadrul legal de organizare şi funcţionare a organizaţiilor şi asociaţiilor turistice fără scop lucrativ sau pat­rimonial, cu caracter profesional, ştiinţific etc’.

• Recent executivul a hotărit majorarea plafonului valoric

pentru masa zilnică ce se acordă gra tu it la in trarea în schimb a m inerilor la 3500 Iei. A ceste cheltu ieli vor ţ i suportate din costurile de exploatare ale regiilor autonome miniere. ,

• A fost e laborat Program ul privind organizarea examenelor pentru dobîndirea calităţii de ex­pert c o n ta b il-ş i de contabil au torizat. Exam enele se vor desfăşură în două sesiuni care vor avea loc în trimestrele II şi IV ale fiecărui an, pe centre teritoriale. La ■examenul de expert contabil se pot prezenta specialişti în contabilitate şi finanţe care au lucrat cel puţin trei ani în specialita te . Pentru examenul de contabil autorizat vor candida licenţiaţii facultăţilor cu p rofil econom ic şi absolvenţii liceelor comerciale, administrative şi altor şcoli similare, cu cel puţin doi ani de experienţă- în specialitate.

In s ta b ilita te a p ie ţe lo r v a lu ta reîn raportu l său cu privire la

situaţia economică mondială, Fondul M onetar Internaţional arată că îh tim p ce criza din Mexic a fost stab iliza tă printr-un "pachet” internaţional de măsuri de salvare, fluxurile de capital în direcţia noilor p ie ţe în curs de afirm are rămîn in s tab ile şi ar putea scădea considerabil. FMI a relevat că a avut loc o puternică slăbire a dolarului şi a altor valute în raport cu yenul şi cu marca, ceea ce s-a adăugat la p res iun ile ascendente ale ratei dob înzilo r în Europa. ’’A ceste ev o lu ţii, s-a afirm at în raport, am eninţă să agraveze presiunile in fla ţion iste în SUA, riscă să slăbească expansiunea economică în E uropa şi a r . putea peric lita redresarea Japoniei” . Economiştii FM I au estim at că producţia m ondială va creşte cu 3,8 la sută anul acesta şi cu 4,2 la sută în 1996, comparativ cu 3,7 la sută în 1994 şi 2,5 la su tă în 1993.' Ţ ările

industrializate vor-cunoaşte o creştere economică de 3 la sută anul acesta, \ acelaşi p rocen t' fiind înregistrat şi în 1994, dar creşterea va cunoaşte un uşor regres, fiind de 2,7 la sută în 1996. A nalizînd situaţia ţărilor în curs de dezvoltare, raportul estim ează că ele vor înregistra o reducere a creşterii lor economice pînă la 5,6 la sută, faţă de 6,3 la sută anul trecut; dar ea’se va redresa la 6,1 la sută în 1996. "Perspectivele unor creşteri susţinute ale producţiei şi-nivelului de trai sînt cele mai bune în ultimul timp” - s-a afirmat în raport. Un alt punct important relevat de raport esta nivelul scăzut al inflaţiei în ţările industrializate, care va creşte uşor anul acesta şi anul viitor, rămînînd, însă, în general scăzut.

Pagină realizată de Ion GOIA

SERVICIUL DE TELEFONIE MOBILĂ CELULARĂT E L E M O B IL : .

î n c u r î n d î n C i u j

A r ie d e a c o p e r ir e în c o n t in u ă dezutsitm rer£TTS„'Sra ^

f a r 2 2 3 0 3 7 0 Str. Toamnei, nr.2T e!:2223273, 2 2 2 3 2 7 4

Mobil: 0 1 8 5 0 0 0 7 0 Mohil: 0 1 8 7 0 8 0 9 2

Agmta Tdamdbi Constanţa Bd. Ferdinand, nr.69

Aganţia Tefcmobd PloieştiBlr.Dd irpnwnu Ghcrss nr.11

Tel/Fax: 6 3 8 4 2 1 Te|: 1 1 1 6 1 3 . f a r 1 1 1 6 1 2 Ţ d . ^ T c n f t l r 2131B S Mobil:: 0 1 8 6 1 0 0 3 2 Mobil:: 6 0 7 0 9 2 2 l3 1 t t J , . t a r 2 1 3 1 8 8

Agmţă TdamcU PitOŞti Sr. I C. PHUânu nr:20 _

> răspunde în cadrul acestui serial profesorul Sam uel P. Huntington (

de la U niversitatea Harvard, SUASamuel P. Huntington este director la Olin Institute for Strategic

la Universitatea Harvard, SUA. Autorul analizează în studiul pe care vi-1 propunem, intitulat; ”Ce p re ţ a re libertatea?”, legătura dintre liberalizarea politică şi cea-econom ică, ambele fiind bazate pe: libertatea de a vorbi, organiza şi vota, libertatea de a munci, investi şi poseda proprietate fără intervenţia statului. ”Cu toate câ reformele economice pot implica în faza incipientă sacrificii mari - spune autorul - avantajele pe termen lung şi creşterea prosperităţii vor ven i în sprijinul libertăţii politice”. ./-J.V

1. Trecerea Ia liberalizarea economiei .1.- Un fenomen de anvergură mondială

în cursul ultimilor 20 de. ani s-au petrecut două mari schimbări în cuprinsul lum ii. Una dintre acestea a fo s t trecerea de la sistem ele po litice autoritare - guverne m ilitare, dictaturi ale unor personalită ţi m ilitare , ■ regimuri comuniste - la sisteme politice democratice. Acest val de democratizare a început în 1974 în ţă rile din sudul Europei, precum Portugalia, Grecia şi apoi Spania. Ele s-au manifestat apoi în America Latină, către sfîrşitul deceniului al optulea şi începutul celu i u rm ător, dem ocraţia pă trunzînd în E cuador, Peru, Argentinia, Brazilia, Uruguay, El Salvador, Guatemala, Chile, ca şi în Mexic, Panama şi Paraguay. Cuba este singura ţară a Americii Latine care a rămas neatinsă de acest val. în tre timp- democratizarea şi-a croit drum către Asia,.odată cu înlăturarea regim urilo r au toritare din . Filipine, Coreea de Sud, Pakistan şi B angladesh. în 1989 s-au prăbuşit regimurile comuniste din Europa C entrală şi de Est, ele fiind în locu ite cu sistem e dem ocratice, lucru care se întîmplă acum şi în unele dintre fostele republici sovietice. La începutul deceniului trecut Turcia a parcurs de asemenea o perioadă de dem ocratizare, iar unele tendinţe tn această d irecţie au putut fi observate în Iordania şi Algeria. Astfel, după 1974 peste 40 de tări au trecu t la sistem e democratice, iar multele altele au ajuns la o v ia ţă po litică mai deschisă, chiar dacă nu au reuşit să instaleze guverne alese liber. Democratizarea a fost în mod clar un fenom en de anvergură mondială. Trecerea concomitentă la liberalizarea economici a fost, dc asem enea, un fenom en de anvergură m ondială. A ccasta

lăsarea distribuţiei bunurilor în seam a p ie ţii ,/1 'eforturi de privatizare a întreprinderilor de"- sta t, de eliminare a regulamentelor, autorizaţiilor şi subvenţiilor acordate de sta t, de reducere a taxelor vam ale ş i a a lto r bariere com erciale, de reducere a cheltuielilor de stat, de echilibrare a bugetelor şi reducere a in f la ţie i." : ■ -

Liberalizarea economică are loc sub diferite forme, iar de aceea este greu, dacă nu im posibil, de alcătuit o listă a tarilor despre care se poate spune că au re a liz a t o lib e ra liz a re •* com pletă a econom iilor lor. Cu doar c îteva excepţii,;aprope toate ţă r ile au fost a fec ta te de asem enea schimbări. în lumea liberalizată, acestea au fost reprezentate de ţe lu rile şi poţitica d u să de guvernele Thacher şi Reagan - cu toate că în America tendinţa către dereglementare şi-a făcut apariţia încă în timpul guvernului C a rto , încurajate de Banca M ondială şi Fondul M onetar In ternaţional, m a jo rita tea ţărilor mai p u ţin dezvo lta te , printre care In d ia , Brazilia, Argentina şi M ex ic au liberalizat într-o oarecare m ăsuri sistem ele lor economice. D in tre ţă rile com uniste, China a fo s t prima ţară care a introdus reforme econom ice im portante, c ă tre sfîrşitul deceniului al optulea. îa prezen t, toate ţările E u ro p e i C en tra le şi R ăsăritene şi m ajo rita tea fostelor rep u b lic i sovietice, urmează, de asemenea, acest drum. Chiar V ietnam ul a luat unele măsuri de deschidere a econom iei sale. în lu m e a com unistă doar Cuba şi C oreea de N ord au rămas n eatin se d e asemenea transformări, Coreea de N ord dînd însă semne a le u n c \ intenţii de liberalizare. în trebarea ' pe care (ţoresc sâ o abordez se referă la relaţia dintre aceste valuri de dem ocratizare p o li tic ă ş i lib era liza rea economică. A u acestea cauze comune? C are s în t

im plică efortu ri dc reduccrc a "asemănările şi deosebirile d in t re rolului jucat do stat în economic, ele? Se sprijină reciproc s a u sc

(M) jo i, 11 m ai 1 9 9 5 EVENIMENT A B B l E W m O B ld & G ] i

I ns? î>

;-«T ' ‘

* ■ ii■ ■?,* *, f . • / i ţ

'f . ' .V S ? -V;N 7 -J

P O E Z IA ... RUTIERĂ s a u ... Fo los ind u-m i brusc "unealta" / L-am izbit c-a fost de... dreapta! Prioritateade dreapta nu-i un text oarecare. Pe drumurile publice pînă şi poeţii trebuie să dea toată atenţia acestei LEGI. Dl. Ion Mureşan n-a... ritmat bine şi a... deschis "festivităţile” cu o tamponare. Nu-i singurul! Pentru că, în ultima vreme, tot mai mulţi şoferi uzează de... neatenţie, necunoaştere şi ignorare a bunei desfăşurări a circulaţiei rutiere în m unicipiul nostru. ' .

C IO B A N P E ... A U T O S T R A D A s a u . . . M io a re le lu i/s p a im a d ru m u lu i

Această fotografie a fost realizată pe una din şoselele judeţului. Observaţi cu cîtă plăcere s-a lăsat fotografiat mîndrul ciobănel, tras printr-un inel. Mîinile lui sînt încleştate pe ciomagul aşezat perpendicular pe axul drumului. Mai contează oare că în spatele lui oile "pasc” vesele asfaltul, dînd peste cap întreaga circulaţie?

Fotografii: N. PETCU

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J l

<0

Patronul Petrinean s-a reprofilat pe ... fa ls if ic ă ri de bancno te• Vasile plasează banii falşi la... S.C. Vasilica •• "Capul" afacerii este un patron absolvent de

facultate • Au fost găsiţi aproape 4.000.000 de lei trucati -

•Recent, o patrulă formată din doi agenţi de ordine i-a identificat, pe Costea loan şi Kovacs Vasile, şomeri; ambii din Cluj-Napoca, care au.cumpaxatHela barul S.C. Vasilica băuturi alcoolice/ în valoare de 90.000 lei. Necazul este câ cele 9 bancnote de 10.000 cu care cei doi- au făcut cumpărăturile erau... false. Din ' acest moment au intrat în anchetă lucrătorii Serviciului pentru combaterea crimei organizate din Poliţia C luj. M ergînd pe firu l afacerii s-a ajuns la numitul Mic Sergiu Alexandru 30 de ani, din Cluj, fără ocupaţie. Luat la ' întrebări, Mic s-a făcut şi mai.... mic. Mai ales că în locuinţa lui s-au găsit 366-bancnote false de, 10.000 le i.- în, prim ele sale declaraţii (luate la... rece) M.S.A. spunea că banii falşi provin dintr-un schimb valutar pe care el l-a făcut la un colţ de-stradă în Braşov. Bineînţeles, el habar nu

avea că banii sînt falşi. Povestea părea cusută cu aţă albă. în mai puţin de 24 de ore s-a ajuns şi la cel care a fost "capul” afacerii. El este Petrinean loan Călin, de 36 de ani, absolvent-al facultăţii de fizică şi patron al S.C. SCALA IMPEX. Societatea avea ca obiect de activitate confecţionări grafice şi reclame. De menţionat că P.I.C. este şi absolventul unui curs la Institutul de Cercetări poligrafice din Bucureşti.

Cu ocazia percheziţie i efectuată de poliţie la domiciliul lui Petrinean a fost rid ica tă şi întreaga aparatură ce a stat la baza confecţionării bancnotelor false: Renunţăm şi la alte detalii pentru a nu da idei. • •

în prezent, toţi cei im plicaţi sînt cercetaţi de poliţie: Se pare că cei doi şomeri vor fi absolviţii de o rice v ină, nev inovăţia lo r putînd fi dovedită.

Mihai HOSSU

Unde o fi?

Scandalagiu, Bătăuş, Omul care nu poate trece pe lîngă cineva, fără sâ-i facă zile fripte.

1 ARîşcâii Vasile (39 de ani) din ’ /Feleac are de executat o

pedeapsă pentru faptele ce le-au sâvîrşit. Dar nimeni nu ştie pe unde se ascunde. N-ar fi râu, ca persoanele care l-au văzut, sâ anunţe primul"post de poliţie. '

Politistewdezbrăcate

Sue Miller, agent de poliţie, a fost nevoită să demisioneze din funcţie după ce şefii ei au ridicat obiecţii în legătu ră cu apariţia sa nudă în paginile revistei australiene Pent- house. ■ -

Purtînd o rochie elastică şi strînsă pe ea şi cu o tiară strălucitoare, Sue s-a plîns ziariştilor de discriminare, afirmînd că unora dintre poliţişti li se perm ite să lucreze ca artişti de strip-tease masculin în barurile de noapte ale Australiei.

CocainăUn colum bian, H ector A lirsio

Sanchez, şi alţi trei străini, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au fost arestaţi la Recife, în nord-estul B razilie i, asupra lo r găsindu-se cantitatea de 257 kg de cocaină, a anunţat poliţia braziliană.

" P e n t r u a s e p u n e c a p ă t s e c r e to m a n i e i ,Ia C IA t r e b u i e să s e în c e a p ă d e Ia z e r o "

de Wiiliam Pfaff "International Herald Tribune"în ultim ul timp, de fiecare dată cele petrecute în realitate. Este ceva partidele stîngii necomuniste şi a

cînd am scris despre CIA am primit obişnuit ca pentru acest gen de fondat reviste de stînga. ••_ în cursul perioadei în care acel grotesc demagog, senatorul Joseph M acC arthy, î i in teroga pe funcţionarii Departamentului de Sţat şi ai M inisterului Finanţelor, ca şi pe cei din arm ata am ericană în legătură cu faptul dacă în tim pul

lucruri să se dea _ vina pe "secretomania excesivă” sau să se pună eticheta de operaţiune "so lita ră” . în fap t este vorba "de altceva. Este o urm are normală a atitudinii celor de la CIA, potrivit căreia A genţia are ob ligaţia să

ulterior un telefon,sau o vizită'din partea unui fost ambasador sau a unui fost funcţionar.a l CIA care avea ceva de povestit. A ceste povestiri se referă de obicei la faptul că CIA îş i duce propria politică externă în afara ambasadei respec­tive în contradicţie direct sau parţial cu po litica am ericană oficială.Totuşi, ele includ şi relatări despre eforturile CIA de a'destabiliza sau d iscred ita pe unii am basadori măcar să le ştie, CIA se consideră americani confruntaţi cu probleme, garda pretoriană a Statelor Unite şi precum şi o acuzaţie - din parte unui are convingerea că, din cînd în cînd, ambasador retras din activitate - în - trebuie să submineze dem ocraţia1 sensul că CIA a stat deoparte în timp pentru a o proteja.

Presupunerea im plicită este că preşedinţii, oamenii politici şi presa sînt angrenaţi în jocuri de orgolii şi interese; că op in ia publică > nu cunoaşte sau este indifereantâ la evenimentale din străinătate, astfel îneît CIA trebuie să asigure cu sto­icism , în secret şi în sp irit de autosacrificiu, apărarea interesului naţional, murdărindu-şi mîinile în timp ce diletanţii critică.

M ajoritatea ; s e rv ic ii lo r , . de informaţii dezvoltă o asemenea stare de spirit. Pentru a fi corecţi trebuie să luăm în considerare rădăcinile concrete ale atitudinii CIA Cînd eră

ce Mossadul încerca, să-l ucidă.’ Sînt impresionat de faptul că aţît>

de m ulţi oameni _şînt a tît de nemulţumiţi în legătură cu această chestiune. Cea mai m are parte a is to risirilo r lo r sîn t exem ple ale acelui gen de lucruri care au ieşit la iveală nu dem ult în G uatem ala, unde vechile relaţii ale Agenţiei cu m ilitari guatemalezi par să fi fost întreţinute fără prea mare legătură cu Ambasada SUA din Guatemala sau ch iar cu guvernul ales de la Washington.

A m ploarea lo r a fo s t ascunsă ambasadorilor. De cînd a izbucnitscandalul legat de asasinarea de o instituţie tînâra, CIA era în modcătre arm ata guatem aleză a doi corect considerată o organizaţie cuamericani, înşişi preşedintele SUA vederi politice liberale. Ea a acordatşi secretarul de stat american şi-au sprijin atît sindicatelor socialiste, cîtdezvăluit neştiinţa în legăfUTă cu şi celor creştine din Europa, a ajutat

S u s p e c t u l d e l a m ie z u l n o p ţ i i: Noaptea, cînd urbea noastră este adormită, pustie şi liniştită, borfaşi de meserie, hoţi şi tîlhari comit cele . m ai m ulte ja fu ri şi spargeri. în întunericul nopţii, ei acţionează dînd "gău ri" şi fu rînd din locuin ţe, mg&zine, auto turism e, un ităţi economice etcT Recent, într-un rond de noapte; gardienii publici de serviciu în zona centrală a oraşului au constatat la magazinul "Flamin- go-D elta” , din str. B olyai, lipsa lacătului de la uşă şi grilajul me'talic deschis. A ici . s-a încercat pătrunderea prin efracţie de către o bandă de hoţi pentru a fura mărfuri din magazin. Acţiunea lor a eşuat. La o cercetare m ai. atentă, în apropierea locului “fierbinte”, a fost

protejeze ceea ce percepe d rep t m arii . recesiun i sau : a l an ilo r interes naţional în condiţii şi cu războiului, cînd erau aliaţi cu Rusia, metode pe care este mai bine ca ţara e i, sau cineva care le sem ăna, au să nu le recunoască sau, poate, nici m anifestat oarecare sim patie sau

indulgenţă faţă de comunism sau faţă de o cauză a frontului comunist, secretomania a permis CIA să scape . de "atenţia” senatorului.

O fic ia lită ţi, in te lec tuali său personalităţi academice tîrite în faţa senato ru lu i M acC arthy sau a Comisiei Camerei Reprezentanţilor pentru "activităţi ântiamericane”, şi devenind astfel subiecte prea deli­ca te pen tru a fi so lu ţionate de Departamentul de Stat, *de Agenţia pen tru In form aţii a SUA sau de fricosul administrator al universităţii, puteau sâ fie p re luate d isc re t de CIA. Această experienţă este unul d in m otivele pentru care CIA a ajuns să se considere un loc unde se făcea o treabă "responsabilă” , ce trebu ia m en ţin u tă ’ separat de zbuciumul de la Wasington şi, mai presus de toate, departe de Congres şi de presă. Absurda şi lamentabila afacere privind asasinarea lui Castro, adusă în faţa justiţiei la cererea a cel puţin doi p reşed in ţi, precum şi uriaşele şi, ulterior, incontrolabilele acţiunirlim ită care i s-au ordonat A genţie i să le -intreprindă în Indochina au implicat-6 în afaceri m urdare care trebuiau ţinu te sub tăcere. Cei dezgustaţi şi-au găsit altă m eserie. Cei lip siţi de scrupule adesea au ajuns b ine .A stfe l şi-a dobîndit CIA cultura instituţională. E ste greu de c rezu t că această cultură ar putea fi acum anulată. Instituţiile capătă un anumit caracter şi uneori singurul lucru ce se poate face este să fie înch ise şi să se înceapă de la capăt. C înd foşti ambasadori şi foşti lucrători ai CIA vin la mine cu diverse povestiri, le spun să se ducă la senatorul lor sau la senatorul Daniel P. Moynihan, cel mai im portant şi mai responsabil critic la CIA din Congres. Nuipai Congresul poate face ceea ce trebuie făcut.

prins Găzdac Paul din Cluj-Napoca, str. H enri C oandă, care nu îşi ju s tifica p rezenţa în apropierea magazinului. Fiind legitimat, el a motivat prezenţa în zonă, declarînd precipitat şi bîlbîit că: "îmi aştept iubita, am întîlnire cu-ea la miezul nopţii” . De fapt... "amorezul”, ţinea de "şase” pentru colegii din breaslă, bă lucreze lin iş tiţi la spargerea planificată de şeful bandei. Banda de hoţi a scăpat Dar... G.A., a fost reţinut şi predat organelor de poliţie. Din primele cercetări s-a stabilit câ el "face parte dintr-o bandă-jde hoţi care au la activ mai multe spargeri. Borfaşii au fost identificaţi, fiind daţi în urmărire generală pe ţară.

Vasile MOLDOVAN

Profesiunea: "Gorilă" (II)

Pentru a răspunde nevoilor în materie, oferta pieţii este de altfel, foarte generoasă: există d ischete antivirus,- reţele inviolabile, asigurare în caz de risc informatic. Totuşi, după cum afirmă cunoscătorii, din care un ii s în t priviţi ca adevăraţi profeţi ai domeniului, un calculator se "ascultă” ca o rice telefon ' obişnuit. Măsurînd radiaţiile unui ecran, se recopia de la distanţă textul pe un m icrocalculator. Confruntate cu aceste riscuri, marile calculatoare emigrează în adevărate forturi E.D.S., care este o f ilia lă a lui General M otors şi num ărul unu în serviciul informatic mondial, dispune de vreo douăzeci de centre de prelucrare ultrase­crete. Unul dintre ele, situat la B lanc-M esnil şi construit în 1937 a costat o bagatelă de... 155 milioane de frânei. Doar un tip fenomenal de norocos ar

•’ putea trece de nenumăratele g rilaje şi uşi care protejează sa la de - . contro l *: a ca lcu latoarelor. N ici măcar responsabilu l cu securitatea acestu i centru nu ştie cui aparţin cele 30 mii de casete-: bandoteci. în ciuda acestor măsuri de maximă precauţie, directorul Rank-Xerox-France a fost făcut ostatic de un vechi sa laria t. T ot astfe l, de' la renumita firmă Renault au fost furate 250 de autoturisme, iar spionajul comercial şi industri­al continuă să prospere. Cauza jJare a consta în lipsa unui

, "spirit de securitate”, în faptul c ă . m ulte întreprinderi nu accep tă .dec ît cu greu să-şi transforme spaţiile în adevărate "bunkere”. . C lienţii nu apreciază astfel de măsuri iar, pe de altă parte, salariaţii se tem şi ei de un control sporit asupra muncii lor. Cadrele văd în toate aceste m ăsuri mai m ult o p ierdere d e : tim p şi m ulţi p a tron i im portanţi nu par a

. avea chef să fie mereu însoţiţi de gorile*Din aceste motive, responsaţp ilu leu securitatea întreprinderilor se află adesea la mijloc între personalul care îl consideră neproductiv şi stînjenitor şi direcţia generală care îi p retinde securitate m axim ă fără a-i ■ oferi în to tdeauna - m ijloacele necesare în’ acest sens. în vederea creării unui spirit de secu rita te V în rîndul persona lu lu i, - experţi ai contraspionajului francez au organizat anul,trecut peste 600 de conferinţe vizînd apărarea patrim on iu lu i economic. Totodată, cîteva fapte deosebit de - alarm ante, d in tre care am intim publicarea fotogra­f iilo r unor prototipuri de autoturism e de ultim ă oră, atacul efectuat de comandouri asupra sediului C.G.T. şi unele asasinate au provocat un veritabil elecboşoc. Astfel îneît nici nu m ai poate fi vorba în prezen t sâ traversezi holul vreunui sediu doar aruneînd în treacă t un "bună ziua". Geamuri securizate, control de identitate, sahtinele care păzesc inevitabil sasuri, reprezintă azi un decor obişnuit în marile în trep rinderi de interes deosebit. ..

Traducerea şi adaptarea 'Monica M.

a d e v ă r u l d e C i u l ULTIMA ORĂ j o i , 1 1 m a i 1 9 9 5 ~ w

F e s t i v a l u l N a ţ i o n a l S t u d e n ţ e s c d e F o l c l o r

" M ă r ţ i ş o r u l ” e s t e f a v o r i t u l l o c u l u i î n t î iC el mai

■ *titra t ansam blu reeditare a fostelor Festivaluri ale

studenţesc din ţară, "Mărţişorul'*, estim are Ie favorit pentru premiul în tîi a l Festivalu lu i N aţional Studenţesc dc Fo lc lo r ca re a început ieri în Cluj-Napoca. "Le dăm clasă la to ţi" , e starea de spirit în "Mărţişorul", formaţie a Casei dc Cultură Studenţească din Clnj cu o vechime de 3S de ani. Festivalul care a debutat ieri cu o paradă a portu lu i popular pe străzile o raşu lu i, reuneşte 14 ansambluri folclorice din toate centrele universitare. El este o

Artei şi Creaţiei Studenţeşti în care "Mărţişorul” a triumfat în repetate rînduri, pînă în 1989. Meritul prin­cipal în organizarea festivalului şi în renaşterea unei stări de spirit care a în su fle ţit generaţii de studenţi rev ine C asei de Culţură Studenţească din Cluj, în principal, directorului aceşţeia, Victor Bercea. Cu o zi înainte de începerea efectivă a întrecerii, coregraful "Mărţişoru-

mai fost trei ediţii la laşi, dar nu în regim de com petiţie, fără decernarea de premii. Noi vizăm, normal, premiul întîi”. Alături de ”M ârţişoru l’’ luptâ cu şanse, * "D oina T im işu lu f’.C e le două formaţii vor evolua în încheierea ultimei zi de concurs, joi, în ceea ce se aşteaptă a fi un regal al dansului popular. Un—'a l t ansam blu . de prim -plan,’ "R om ânaşul” , al Universităţii Tehnice din Cluj, a intrat ieri 'lu i", Ioan Cocian, ne-a declarat:

"Este primul festival - concurs de - seară pe scena Casei de cultură, folclor studenţcsc de după 1989. Au (C.C.)

Inchidereanediţiei„•.ha în c h id e re a ed iţie i «.ha în c h id e rea ediţiei*

Extinderea săpăturilor arheologice • , în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca

U.D.M.R. ameninţă, din nou, cu nesupunerea civică

în prima manşă a semifinalelor Cupei României la fotbal

< CEL MAI OBSTRUCŢIONIST JO C"U ” - PETROLUL 0 - 0

Extinderea săpăturilor arheologice în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a provocat reacţia ^im ediată a preşedintelui U.D.M.R. Cluj, Molnos Lajos, care a avertizat ieri că maghiarii din oraş vor recurge la nesupunere civică pentru a le opri:

în vâra anului trecut, deschiderea şantierului arheologic în Piaţa Unirii a necesitat prezenţa unui numeros cordon de poliţie pentru a proteja lucrătorii de furia cîtorva zeci de

De cînd umblu I4 fotbal - şi sînt ceva decenii bune - nu mi-a fost dat să văd un joc mai obstrucţionist ca în partida disputată ieri după amiază pe stadionul "Ion M oina". Peste 12000 de spectatori au fost martorii unui joc în care de 82 de ori balonul a fost "aruncat" în tuşe (de 57 de ori

1 de ploieşteni şi de 25 de ori de clujeni). Fâcînd un calcul sumar, rezultă că aproximativ un sfert de o ii mingea a fost în afara terenului. Adăugind şi cifra faulturilor de joc şi a obstrucţiilor, 37 la număr (17 com ise de clu jen i şi 20 de ploieşteni) ' im aginea jocu lu i

. obstrucţionist se am plifică în - ikiiiiucutul spectacolului fotbalistic.; "Iniţiativa” jocului obstrucţionist aparţine ploieştcuilor cu autoritate, carc au veait la Cluj-Napoca minaţi de un sngur gîad, de a m primi gol şi cam " in te resa i poartă fesu l", p Io ies ten ii x i g îta it spectacolu l fotbalistic dia faşă, orice atac clujan

' fiind a n la t pria scoatcxca dia joc a balonului şi p ria tr-ua presing sîcîitor. Practic, mai bine de 65 dc m irate a-a jucat îa partea de teren a "găzarilo r", la re s t sporadice acţiuai pe contraatac ale oaspeţilor fân grad dc periculozitate (o singură dată, mia. 78, Ritli fiind obligat să rapiagă îa extremii baloaul centrat dc pc dreapta de Grama, Zmoleanu ratînd intercepţia.

"V inovaţi" ’ de " r a ta r e a «pectacolnlui fotbalistic Sînt jucătorii clujeni, care în ciuda dom inării foarte accentuată în repriza secundă, fie că s-au lăsat a traşi în. jocu l obstrucţionist al ploieştcnilor, fie că Ic-a lipsit, pur şi simplu, claritatea şi decizia în puţinele faze de finalizare. C lujenii au insistat, orbeşte şi fără logică, în a pune în

valoare alonja lui Brătianu 11 sau a ce lo rla lţi prezenţi în careul Petrolului după executarea unor centrări, lovituri libere sau de colţ, în două astfel de ocazii balonul a fost expediat peste transversală de M. Popescu (8 şi 88) prin lovituri de cap şi o dată de Brătianu II (65). Puţinele şuturi expediate spre poartă de Bănceu (40), Popescu (59) şi Jula (86) sînt fără forţă şi Predă le reţine cu calm. M ai periculoase au fost centrările - şutate, de Şandru (50 şi 70), Preda reţinînd baloanele sus la vinclu, în dreapta.

Pe scurt aşa s-a scris istoria unui spectacol fo tbalistic ra ta t de antij6cul ploieştenilor şi neputinţa clujenilor. Partida a fost condusă la centru de Aron Huzu (Sibiu), ajutat Ia cele două tuşe de bucureştenii Vasile Avram şi Valeriu Argăseală. Un arbitraj bun. Iată şi protagoniştii spectacolulu i ratat: ”U” R itli - Şandru, B rătianu II, . N ecula, Ortelecan (Bănceu ,46) - Sabo (Jula, 84), Falub , D ican, Bănceu (C aşolţan , 46 ) - M. Popescu, M. P redata ; PETROLUL: Preda - Chiriţă, Bădăcean, Pîrlog, Leahu - O. G rigore, Grama (Toader, 90), Zm oleanu, A băluţă - A dreicuţ (Zafiris, 58), Matei.

Victor MOREA

Cum se spală banii m urdari?Anual,' sindicatele crimei din

întrega lume spală cîteva sute de m iliarde de dolari obţinuţi din activităţi ilegale, investind apoi aceste sume în afaceri rentabile în ţările din lumea a treia. '

Experţii mondiali în fenomene m afiote, reuniţi în cadrul unei conferin ţe internaţionale ce se desfăşoară în capitala egipteană, consideră că aceste investiţii sînt strîns legate de proliferarea fenomenului de corupţie în statele în curs de dezvoltare, unde puterea economică şi politică a sind ica te lo r m afiote creşte în perm anenţă. A ici, organizaţiile criminale din Rusia, Italia, Japonia şi Columbia îşi întăresc rolul în economie, achiziţionînd companii

şi terenuri şi fâcînd mari depozite în valută în conturi bancare.

Un a lt fenomen negativ în creştere este şi - m ărirea dependenţei anumitor guverne din state sărace de puterea financiară a organizaţiilor .mafiote.

Numai în Rusia operează la orâ actuală un număr de organizaţii criminale cuprins, potrivit opiniei experţilor, în tre 2000 şi 3500. Actuala stare financiară din Rusia, caracterizată de un .grad deosebit de dezordine, permite ca o parte importantă dintre băncile apărute ca ciupercile după căderea "cortinei de fier" să se afle sub cotrolul parţial sau chiar total a l, sindicatelor crimei organizate.

: (Rompres)

cetăţeni maghiari chemaţi în piaţă ' de U.D.M.R. Au avut loc altercaţii * între poliţişti şi m anifestanţi. La aproape un an de la evenimente, ele tind să se repete, în urma deciziei muzeului de a extinde săpăturile,' fără consimţămîntului Consiliului local.

"E x tin d e re a lu c r ă r i lo r este ileg a lă c îtă v rem e nu ex is tă a p ro b a rea C o n siliu lu i” , afirmă M olnos Lajos. -"C om isia c o n s titu ită a n u l t r e c u t , c a re a av iza t ex ecu ta rea d o a r a sondajului de pe la tu ră estică, a h o tă r î t că to a te c e rc e tă r i le u lte rio a re se vo r face num ai cu aco rd u l a u to r i tă ţ i lo r locale . Pentru ce este acest Consiliu local c a re nu d isp u n e a su p ra p ro p r ie tă ţi lo r sa le ?” , .adaugă liderul maghiar.

U.D.M.R. va acţiona în prima fază dînd în judeca tă M uzeul de Istorie. D ar -avertizează M olnos Lajos, ”în u ltim ă in s ta n ţă vom ape la d in nou la n esu p u n ere civică. Nici anul trecu t n-ăm avut înco tro” .^M olnos Lajos este de părere că

extinderea săpăturilor reprezintă ”0 provocare care tinde să instituie o stare de tensiune în oraş în preajma datei de desfăşurare a Congresului U.D.M.R.” ’ . . .

Caius Chiorean

R o m a n i a

c a e l e m e n t

d e c o n c o r d i e

ş i d e z v o l t a r e

m E u r o p aRom ânia ca element dc

concordie şi dezvoltare fa Europa - cu acest titlu, am basadorul Rqmâniei la M adrid, Darie Novăceanu, 1 susţinut recent o conferinţă ţj aula Societăţii de înalte studii internaţionale. în expunerea sa, ambasadorul romăn a pornit de la semnificaţia împlinirii a 50 de ani de la victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste, arătînd că, în spatele unor cifre

'g lobale, vehiculate de presa occidentală cu această ocazie, se ascunde realitatea unor cifre concrete în morţi, dispăruţi şi invalizi pentru fiecare ţari participantă la război şi, in par­ticular, pentru ţările Europei centrale şi de est, pe nedrept "uitate” de statele europene, £

Menţionînd în mod expres datele oficiale rqmâneşti privind pierderile înoameni ale ţării noastre în al doilea război mondial - România fiind din acest punct de vedere între, statele care au suferit pierderile cele mai mari - conferenţiarul a propus o nouă statistică a unui război, care în Europa centrală şi de est s-a încheiat abia _în 1989. O r,’ această .statistică ar trebui sâ includă şi victim ele "războiului rece”. Ambasadorul Darie Novăceanu a prezentat în continuare un scurt isto ric al ' poporului român, subliniind latinitatea şi permanenţa acestuia în spaţiul carpatic. Revenind în prezent, ambasadorul Darie Novăceanu a evidenţiat aspiraţia României de a se integra pe deplin în structurile euro-atlantice şi a ilu stra t vocaţia practică şi tolerantă a poporului român cu politica actualului guvern îs dom eniul ' minorităţilor naţionale. ; . . (Rompres)

Banca Dacia Falix preconizează o im plicare în colaborarea economică şi financiarăromâno-iugoslavă postembargo!

(u rm a re d in pagina 1)proiectele economice şi strategiile celor douâ ţări, am stabilit că există din care face iiârie şi Banca Dacia Felix. ' ■

asemănări certe şi şanse bune de a amplifica această colaborare, atît de - I a r despre trag ed ia din fosta Iugoslavie... utilă ambelor părţi. Nu trebuie să uităm ceea ce s-a mai spus: România . Cuvintele spun prea puţin. Noi ne putem declara fericiţi cu necazurile a avut de-a lungul istoriei sale doi vccini de nădejde: Iugoslavia şi Marea .noastre, faţă de cele ale vecinilor noştri. Acolo viaţa şi moarţea se plimbi

pe străzi alături şi tu nu ştii niciodată de care parte te vei afla mîine su peste un ceas... Condiţiile lor sînt cumplite. Cît despre “disputele” unor» de Ia noi pentru autonomie, mi se par ridicole. Mă întreb de ce unii dintre noi preţuiesc atît de puţin pacea, liniştea şicreaţia?! Chiar să nu avea altceva mai bun de făcut?!

- C e aveţi pe agenda u rm ăto a re lo r zile?'- M ulte şi im portante lucruri. V ineri vom avea Adunarea generali

ordinară şi extraordinară a acţionarilor. în săptămîna viitoare vom deschide o filială'a băncii la Atena...

Neagră!* C e v-a im presionat la vcciaii a o ftr î? v- Legat de sistemul economic trebuie sâ subliniez că, în condiţiile crizei

economice, ale tranziţiei şi embargoului, sîrbii au găsit soluţii ingenioase de protecţie şi evitare a erodării monedei naţionale. Ei au elaborat o strategie macro-economică, care se referă la masa monetară în circulaţie, aflată în limita unor garanţii certe prin protejarea mărfurilor vandabile, a unor servicii şi prin controlul strict al cheltuirii rezervei valutare. S-a creat acolo, cu ocazia vizitei noastre, un colectiv bancar şi interministerial

Piaţa m u n c iiM U N C I T O R I

NECALIFICAŢI: un infirmier, absolvent a 10 clase; 4 muncitoare necalificate, femei, absolvente a 10 clase; 2 muncitori necalificaţi pentru zootehnie.

V20 de tîmplari, absolvenţi ai şcolii p rofesionale; 10 croitorese, cu vechime de 2 ani; 5 croitorese cu vechim e de 3 ani, absolvente de şcoală profesională, vîrstă maximă 30 de ani; 12 strtfngari, vechime 3

tratam entişti, vechim e 3 ani; 2 lăcătuşi mecanici, vechime 3 ani; 3 lăcătuşi auto, absolvenţi de şcoală profesională; un vopsitor industrial, 2 tractorişti, vechime 5 ani; 2 sudori, vechime 5 ani; 2 zidari, vechime 5 ani. în perioada 12-24 mai vor avea loc concursuri pentru ocuparea

MUNCITORI CALIFICAŢI: ani; 4 borwerkişti, vechime 3 ani; 2' urm ătoarelor posturi: şe f a te lier

confecţii, vechime 5 ani, vîrstă maximă 40 de ani; contabil şef cu pregătire de economist, inginer sistem, specializat în calculatoare; inginer mecanic cu vechime de 3 ani, tehnician (operator chimist, .tratamentelermice), vechime 10 ani; consilier juridic, vechime 5 ani; secretară dactilografă,

vechime 1 an. Pentru toate aceste posturi există cîte un singur loc. Inform aţii suplimentare se pot obţine de la O ficiul forţei de muncă Cluj-Napoca, str. Coşbuc nr. 2, la b iroul de mediere * muncii în zilele de luni, miercuri, jo i, vineri între orele 8 - 13.

Amnzată prm S.C. rr. 120/1991. judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 / 1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

^ ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 R edactor şef, redactori şefi adjuncţi: 111.032; fax: 192.828;

Secretariat-de redacţie: 197.418; Redactori: 197.490 şi 197.507

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 193642,193097