zia r ' - .....independent

ANUL III NR. 115 MAIÎŢT1G IUtIE 1991

4 PAGINI 3 LEI

' r

DIMENSIUNILE RÂULUI. ' In localitatea Răcătău.c situată» > pe una . din văile ce, pătrund a-

"dînc în inima Munţilor Apuseni, ? .se află un muzeu etnografic. U-

■ ,nii specialişti preferă să-l califice ’ drept colecţie, fără oa prin această ;.

, să-i spun,.micşorare a dimensiu­nii sale,,să urmărească şi o dimi- -

■ nuare - a -importanţei 'şi valorii ştiinţifice sau( .artistice a ribiec-

i telor.de cultură-populară aduna- te in' încăperile - respective. Este vorba, după ştiinţă tuturor vizi-, •

datorilor,,despre' o-adevărată ins­tituţie-, înfiinţată şi ^întreţinută prin eforturile profesoarei Maria' loniţă, ale' soţului ei. Valeriu Io-

- niţă, ale^unor colegi .de ,1a şcoa-!, la din localitate şi, ceea 'ce de- : vine:. extrem • , de semnificativ - : dacă ne amintim .condiţiile -in

: care s:a născut 'm uzeul-respec­tiv, ale copiilor de "moţi .grupaţi:

. în jurul profesoarei lor in dra­gostea insuflată d e : aceasta , pen- tru. cultura populară a părinţi- ' lor. şi bunicilor lor 'în pasiunea

„de a căuta şi aduna obiectele . materiale i ale- creaţiei acestora,

.de. a ie studia şl păstra * pentru ‘ - ' ;ei şi cei ce îi vor urma. Am sim­

ţit împreună cu el aceste sen- - . timente şi poate de âceea fraza • care.le cuprinde s-a lungit atît.

'de mult. , îmi cer-scuze, cititori- lor grăbiţi. Voi mgi spune: v.că ; muzeul _ este / alcătuit din -, mai * mu'te sute (poate mii) de obiec-

'te, gîndite şi create din, toate / materialele Care au fost la înde- ".*, mina "moţilor şi înaintaşilor;, lor:.;;' ceramică, bronz, fier, piatră.’ lemn (mai ales), os. fire' textile,

'inclusiv lînu, oferindu-no astfel oglinda vieţii şi. devenirii .ei -.ln ~ toTfâ zona munţilor,Apuseni. -

_ bine, ad-enstă adevărată, ins- . tituţie de .cultură şi ştiinţă unde, chiar după- revoluţia fcare a;-bul­versat obiceiurile românilor, _:pe ; cele,rele, dar,şi p? <*ele bune,:'au

'continuat să se desfăşoare lecţii de etnografie — această’ -institu-. tie ferită'decenii, la rînd din ca - lea politizării cu orice- preţ. • ’ a

'fost- prinsă ,în iureşul neînţele­selor răzbunări .alo^ semenilor (J) noştri. In :. timp- ce oraşele ţării erau . cuprinse de. f rămîn ţările, re-

i voluţionare, : ;de răbufnirile » de ur.ă ale uno^'.gfupuri îndreptate împotriva altor grupuri, la Ră- cătău, ca intr-o prelungire-, a

: spiritului revoluţionar'ce >â -cu­prins pe'români, cineva, . unul,' doi sau mai mulţi vau/cnezut. că a venit momentul să facă ceva deosebit; Şi ,, ce altceva - decîţ - să' strice ce au făcut alţii? Numai Pentru că acel'„făcut” - aparţine timpului dictaturii socialiste. Au

• spart geamurile clădirii care, a- dăpasteijts muzeul etnografie, au

aruncat înăuntru mizerii ş i ' este sigur că ar. fi furat şi obiectele din săli, -dacă ferestrele nu a- .veau gratii de fier ^protectoare.- In prima fază a; revoluţiei treaba asta- aproape că ar f i , putut, fi .considerată;, o faptă .explicabilă- Mai peste tot în ţară' s-au găsit oameni porniţi pe fapte „revolu- ţionare**’ £u ■ orice preţ.' -Numai, că la Răcătău lucrurile nu s-au oprit la acea', primă fază. „Pe geamurile sparte continuă' săţfie aruncate alte : pietre, alte miză­rii, alte hîrtii, îneît stai să te în­trebi dacă nu cumva este-vorba despre un nebun care are o idee fixă. Un nebun inspirat de nebu­niile: altor-oameni de seama lui; săvîrşite ■ în alte rlocalităţi . ale ţării şi arătate la- televizor perir odic, pentru a' ne ajuta să eva­luăm cantitatea şi „calitatea” .ră­u lu i’ care zace în noi. Şi încă n-ar fi foarte grav dacă la m ij­loc ar fi doar nebunia unui om. Mă tem însă ■ că * dimensiunile 'răului .v descoperit' în noi sînt mult mai m ari. • decît o simplă nebunie; din moment ce şi în i- nima Munţilor. Apuseni s-a- găsit 'cinet<a care să dorească a dis­truge ce au făcut buri' alţii. Să

rne facem, cruce, cliiarTdacă nu .sîntem creştini. .■ >

Vaier CIIIOIÎEANU.

O « o u ă 'maiorare. de"' pretfun?. ■ Hoţărîrea .Guvernului nr. 464'- 5. iulie a.c. (care se âplică de pe- data 'de . . . 1 iulie ?!) aduce noi. regiementări' privind regimul '.

. preţurilor, care Jnşeamn^, lprac-, tic, o scumjpire generală; a preţu­rilor şi tarifelor. E adevărat că >

: în a'nexă se; află două listev cu- ' prinzînd produsele şi serviciile, subvenţionate de la bugetul pu­blic naţional. Ni Se vorbeşte • în .

.continuare, d e negocierea, preţuri­lor, de alinierea preţurilor inter­ne la cele' externe (Ini cazul im*

. • porturilor)' etc. etc. Despre ce ne­gociere se poaţe vorbi în situaţia în care statul '^ ''prin regiile au- - tonome şi multe societăţi comer­ciale deţină monopolul ■ pro ducţiei cînd există o pepurie ge­

nerală- de produse, pînd riu e- x is tă .o ’ legislaţle carey să prote­jeze firava noastră, economie na*"■

• ţionalâ?-;; , ' > '' Poate sau ,arc dreptul.: Guver-\

nul, în situaţia In care ne aflăm, să controleze doar un eşantion’-’ redus de preţuri «I tarife? Acum, cînd producţia industrială este la un niyel extrem de scăzut:(la aproximativ 70 la sută faţă. de 1989). ,cînd- distribuţia resurselor.

. esenţiale se fa ce< prtn’ ^negocle-,! re", mai-mult la voia- Intlmplării şi nu pp boza unor contracte fer- ■ me. cum sa, practică oriunde In. lumea civilizată— o astfel da - hotărîre guvernamentală am plifi-: - că haosul, abuzul ţl'conduce nevitabil la o accentuare a scăde­rii nivelul ui de trai, la sărăcirea celor mulţi - ^

Purtătorul do * cuvlnt al Gu-

vernului, 'printr-o logică ..proba­bil extrasă diij tezele de doctorat ale mehibrilor executivului, nici­decum din realităţile ; de astăzi ale ^'României, - este / optimist. Domnia sa ne spune că dacă: a- ge.ntul economic X va oferi pro­duse cu;:preţuri: pe-.câre cumpă­rătorul nu le poate accepta . ; a - cesta nu-şi 'va.; vinde-marfă şi va

- da.: faliment Aşa se întîmplă Jn economiile dezvoltate, unde . e-

~xistă I o abundenţă - de produSp,‘ unde sînt nenumărate firme care realizează acelaşi produs. Dar ce sir faeşm noi cînd mobila şl alte bunuri de folosinţă Îndelungată lipsesc, cînd se. construieşte un

, > - Ion GOIA.I..,v ■■ - -*:• •-V " ■ ■>' ’T •• • ••< ~: (Conlinuare tn pas, » Il-nl

n

m •3f -

. $

Tt|

‘ J '"

iiÂws

* * v - $ ■

* u * * i & > r ‘ i* , ' V

/ -

4

• ' COMISIA m ih n H p m id m . SOCIALIST Al MUNCII

■ Sîmbătă, 13-iulie, în 'sala de şe- . dinţe a fostei Primării, din Piaţa Uibertăţii , au avut loc, în pre­zenţa' â peste 240.de "persoane,

, membri său simpatizanţi aiPSM şi a reprezentanţilor presei, lu­crările conferinţei 'judeţene ale acesţeiTforn»aţium politice.- Sem­nificativă a . fost prezenţa la lu­crări a şefului acestui ' partid» llie ; Verdeţ. 1 Au mai -participat invitaţi din alte Judeţe: Mara­mureş, Sâtu-Mare .Bistriţa şi A - ■ rad, atmosfera . generală ■ fiind foarte . entuziastă, dar semânînd foarte mult cu una de ( la şedin­ţele defunctului partid comunist In Raport şi • pe parcursul dez- - baterilor, .s-a pus foarte mare- accent pe-atragerea muncitorilor şi ţăranilor, a tinerilor, de a sef acţiona cu fermitate' peritru . în - : tărirea rîndurilor partidului. Po- > ziţla P-S.M. este în linii Ynari ur­mătoarea! . programul P-S.N. â dus ţara de rîpă. a „distrus" a- gricujtură, a „dughenizat". • co­merţul a fărlmiţat industria, ca şă fie mai uşor „vandabile". FSN

ă făcut jocul- dreptei (P.N.Ţ^-c.d ş l P.N.L.),:.nerespectîndu-şi pro­

gramul iniţiat după-. Revoluţie. P.S.M. cere înapoi fostul; patri-

■ moniu aV P-C.R. — (mijloace II-- xe, mobile, şi. băneşti).- L a , con­

cret, domnul Marinciu; a. şi / dat ^exemplul judeţului nostru, unde

.• au existat; 128.000 - membri ^: de- ■ partid,, care âu , cotizat 2,7 mili­

arde lei. P.S.M. a cerut să i se; f retrocedeze. fermele Apahida şi . Huedin, - hotelul „Victoria**. ; (de lîngă Prefectură) şi fostele Ziare

• „Făclia*4 şf „Igaszag". In politica '> externă s-ă ' propus afilierea , Ia• Internaţionala ' Socialistă , şi : un

contact reciproc, avantajos cu partide; d e '.- orientare similară,

. păstrindu-sfe: principiile - lozincii: „Preletari din toate .ţările, uni-. ţi-vă!“. r7i- r v'to-

Interesantă, ;: ^erentă, : exactă(pentru politica P.S.M.!), a fost in-

- tervenţia domnului Ilio - Verdeţ* în cuvîntui şău a fost prezentată

" o imagine ă ‘ revoluţiei,; în care- se susţin cel puţin două idei ca- rp nu vor conveni: .unora: efi re-

■».:. .. Dorin SERGlîIE

"• CContlnoar* In o a ; III)

funOalia /.Sigismund TiMlHţă”' -4- V_* . •».' ‘ \ ■ '

La 8 iulie s-a constituit Fun- caş. Emil Simon şl Mihai, Gutt- daţia ^Sigismund Toduţă**, ca- - man. La loc de frunte .. Intre re-şi proputîe cercetarea şi prot,/m em brii: fondatori . se înscriu ,

•pagarea , creaţiei regretatului! numele domnuţui prefect Gri- maestni; :clujean.;: precum - , ş i ' gore 2anc şl al'academicianului sprijinirea* v tinerelor ' - talente Ştefan Pascu.. Pentru cei; inte- componistice şi Interpretative.; .resaţi, se primesc noi adeziuni Membrii fondatori att^ales un dte membri cotizanţi şi sînt de comitet dg_ conducere .’compus dorit acţiuni', de sponsorizare.r di'n-HanşTPeter Turle, Dan V o i - , Informaţii suplimentare ,se-ptot ctiîescu. : Ninuca - Oşanu-Pop,- obţine -1 tel, ..11-59-73 — recto- ©orriel: Ţăranu, Alexandrii Far- râtul Academiei de muzică.-

Asociaţia culturală ..BASAUA- BIA — BUCOVINA*', cu sediul In CluJ-Napoca, vă ^adresează următorul apel: Fraţir de dinco­lo de Prut trcc ' printr-o ■ nouă îiiccrcarc. Ciclonul şi ploile to­renţiale care S-au'abătut peste chinuitul pămînt românesc, ;âl Basarabiei an făcut, victime, o- meneşti, au distrus, casc şl re­colte, au- dă rimat ■ poduri şi ba­raje,' au provocat pagube ce o-: Calează bugetul anual al Repu-.( bllcii surori, . Amintlţ'-vS .cum la Crăciunul dia; 1989 el asal-, fau centrele d« recoltare: a sln- gclul ca s8.| dăruiască fraţilor din Timişoara, Bocurcştl ţl

' Cluj, cum din modestul lor a- vut au făcut donaţii, cum tino-

'retul din .oraşele şi satele Mol- Jdoveî vroia , să viiiă" alături de

. fraţii lor' pe' Gariradol Ardealul ^ ştie bine ce a ink-mnat şl în-

scamnă solidaritate românească şi. cca umană 'In generaL fn a- ceste momento srele facem uri fierbinte, jipel cătro toate for* maţiunile^ politice, asociaţii şi instltutii întreprinderi şt socie­tăţi (de stat şi par(iculare), că- tre oamenii cu suflet curat —'

dincolo de opţiunile politice —; ^să fie alături, şi să-i ajute- cu":

cil pot po fraţii noştri de din­colo. de Prut. Să le arătăm că sintem şl vom fl întotdeauna al3-

:i uri dc ci. la bine şi la rău.Aşa să ’ ; ne ajute Dumnezeu! Vă reamin-

. < ’ tim contul . asociaţiei noastre:;- ! 45.11-09.100 CEC Cluj, cu spe­

cificaţia PENTRU SINISTRAŢI. Cuantumul acestui ajutor, pre-

:.;<um şl destinaţia sa vor fi no- . minalizatc public prin interme- ' diul presei, radioului j r t e l e v l r - .

: ' zlunll. Preşedinte: Virgil ^ulat, -Vicepreşedinte:; Călin Manlllel.

.' Coordonatori: Aurel Cămpeanu, Alexei Mare. - - -' -

In dîscuţie- a proiectului^ -Legii privatizării' proiect âpreciat-'a fi cheia • prograniulţji de reforme ini­ţiat de' cabinetul Roman . şi care va monopoliza, activitatea senato­rilor,, cel puţin pînă la vacanţa parlamentară,— anunţată pentru perioada' 1 august — 1.: septem- brie. » -. -' • CONFERINŢA, La : palatul ■ Laheâster House, datînd: din'‘ se­colul al XlX-lea; âu început ieri; după-amiază lucrările ■ conferin­ţei economico la nivel înalt a principalelpr; şaptş ţări dcciden- . tale: industrializate. .Participă şefi de stat şi de guvern dhi .S.U.A.;-: Japonia; Germania,' Franţa ‘ ita­lia ^Canada şi Marea Britanie. U-,: nul dintre priţlcîpalele puncte pe ! agenda conferinţei - este reprezen-:

. tat, de asistenţa - economică In fa- . voârea^ Uniunii;;, Sovietice. „Cei- .şapte“ . vor:.âyeâ Mine, .miercuri, . după încheierea conferiiiţeî, o In-

. tîlnire —« -fără -precedent — 'c u 'preşedintele Mihail Gorbaciov.

SITUAŢIA DIN IUGOSLAV/A%" în - regiunea croată;. Banija, în cursul uno'r ciocniri violetiite sur­venite între sîrbi şi formaţiuni : înarmate.,croate, un poliţist cro- ; ât a^fost ucis iar alţi' 7 âu 'fost răniţiC—-' a anunţat televiziunea ; din .Zagreb, subliniind că şi . de partea sîrbă- există, numeroşi: morţi:-şi\răniţi. Duminică ^seara luptele continuau . : ‘

»• Conducerea rcpublici! Bosnia: şi • Herţegovina: a cerut armatei: Iugoslave federale „să asigure in* ; tegritatea republicii şi liniştea ce*; tăţenilor săi“.v StjeiSan Kliuici, vi-: ce-preşedinte’ e republicii a decla­rat că în cazul in care „implica­rea armatei nu va da rezultata; .■înv termen de o săptămînă: autori- f tăţile1 republicane ' vor trece la mobilizarea - forţelor . - teritoriale o de apărare", r* , .«. ♦''Ga o replicăMa remarcâ-fâ* • cută; de Franio: Tudjmân; preşe*.: dintele Croaţiei, cu prilejul;.ui\ul : interviu, acordat publicaţiei brita- f nioe „Tiie Times“, că o eyentualâ; soluţie' la actuala criză iUgosJa- ■ vă ar. fi divizarea republicii Bos­nia şi «Herţegovina, preşedintele acutei-republici. A lici Mizetbego* viei. a declarat reţelei, britanice B.B.C. că. republică '' sa, a T cărei populaţie este alcătuită din mu­sulmani,-sîrbi şi croaţi „fiu l va putea fi 'd i vizată fără .vărsare'da sînge“. ; ' - < , - -

Uniunea Sovietică a avertizat f Austria şi celelalte ţări vecine cu Iugoslavia „sâ. evite orice prjlej de-amestec în treburile interne” ale acestui stat şi să ; ţ,dea . dova- • dă de responsabilitate faţă, de , criza din Iugoslavia n

• Alexandr BeSsmertnih, ' mi­nistrul sovietic Trie exje^ne, într-o scrisoare, adresată omologiilui său . austriac, Alois Mock. atenţionea->

■ ză ,că „în cursul lunilor care au precedat-evenimentele din lugo* siavia au fost livrate arme In această ţară'fără ştirea guvernu­lui • său legitim**. : Fără să. citeze, în special; Austria şi Ungaria,, Beşsmertnîh a reproşat faptul "că ^numeroase': avansuri sau fost fă­cute partizanilor unei dezmte-, grări. â Iugoslaviei*. îneontihuare,: Bessmertnîh: a avertizat-că dacă n ii, încetează ■: tentativele de a- mestec In criza internă iugoslavă „vor fi reunite toate condiţiile ea să reapară situaţia de la începu­tul secolului. ■ pe care ' noi o cu­noaştem foarte bine“ (aluzie1 la , declanşarea primului irăzboi'mon-- dial), insisţînd ln favoarea - men­ţinerii integrităţii teritoriale - şl unităţii Iugoslaviei. - , ' '

ANUNŢ'• ■. In conforriiithte cu ■ Decizia nr.;$5 din 8 martie *991 a Prefecturii judeţului Cluj ,prl- vind reorganizarea Comisiei

; judeţene pentru atribuirea şl schimbarea . do, denumiri. - se convoacă membrii, accstfcla, pontru data do vliţerl 19 lullo 1991, ora 10. in sala mică a

•Prefecturii ■'Judeţului Cluji B-dul 22 Dcccmbrle nr. 58*

PREFECTURA ; ' JUDEŢULUIGLUJ

AWVÂRUIDE CLUJ PAGINA 2

A d m i t e r e a ’9iConcursul de admitere a de-

butat ieri şl, surprinzător, stră- ..-: / zile Almei AJater Napocensis nu , y au mai cunoscut forfota anilor , -' .trecuţi. Să vedem cam -cum s-au -

orientat candidaţii la . studenţie,~. -■ la cîteva din instituţiile de In -..

;văţămînt superior cltijene.- . < La Institutul ' Politelm ic,nu­

mărul .candidaţilor «înscrişi este mai mic ■ In comparaţie cu cel • din anul trecut, aceasta • datori-s tă,- mai ales, proliferării noilor

. institute ţi faâultăţi cu profil -tehnic, a universităţilor tehnice . • (Sibiu, Baia Mare, Oradea*., /'ţTg..'

Miireţ), Candidaţii s-au îndrep­tat către acestea, îar marea gre-

'-şeolă a constat In adeea' că nu- J . mărul ' de secţii de Ia institutele',

nou create a fost croit lâ dimen- ' ' siuni anormale, fără : justificare,,

la o analiză ştiinţifică şl ecdno*' mică, fn tttinsă legătură c u b a -

V za umană şi materială a acestor ’ ra. Ca urmare, numărul' candida- : tilor la institutele mari a scăzut .■ In mod considerabil. Din, cele re* •

latate de domnul rector al Insti- ; ■.tutului politehnic rezultă câ: o a- , : doua caibză- a .numărului:'scăzut' de candidaţi este şl slabul pro­cent de promovare: înregistrat la r~, prima sesiune a examenului dc ■-

;Tjacalaureat. Cit priveşte ' Poli- * tehnicăr riu cifrele, sînt relcvan- ’ te, eventual, faptuf\ă,- la z i , ra- -

; portat la numărul de ..locuri, me-' •

- ‘diS este de un candidat pe un loc, că există specializări la care

• acestea se situează mult sub 1, în special la seral.' , , ■rr J-- -

■ Ca o medie pe-institut Ide 3,5 candidaţi • pe uq loc a debutat

■ admiterea '91 si la Universitatea de ,mcdlcin2 şi farmacie, candi­daţii optind pentru cele trş ifa -

, cultăţi • după- cum urmează: 794 candidaţi la Medicină generală (conform primei, opţiuni) pe 345 locuri, .170 candidaţi - (conform primei" opţiuni) la Stomatologic pe 50 locuri şi 157: candidaţi pe cele 60 de locuri la Farmacie. -

Orientarea candidaţilor" . către, ştiinţele agricole prezintă aspec­te Interesante: se remarcă aflu­enţa' deosebită către facultăţile de Medicină '' veterinară -2-1D

• candidaţi pe* .90 de locuri —, Jlorticultură 1 96 candidaţi pe <0 de locuri, precum şi la cursu­rile de Medicină veterinară ale

. colegiului, unde s-au Înscris ■ ; 42 de candidaţi pe ,25 de Jocuri. în rest, pentru Agricultură au optat doar 62 de candidaţi pe 100 de

-locuri, pentru Zootehnie; — 61. de .candidaţi pe 100 locuri, iar la prbfijul Agricol al' colegiului.— -14 candidaţi - pe' 25. de locuri.

t a Academia de muzică . : »G. Dimâ", pe cele 65 de locuri la Facultatea des interpretare muzi­cală s-au.Înscris 09 eandidaţi, Sn timp ce la Facultatea de pedago­gie , s-au înscris 46. de;- candidaţi pe-60 de locuri, , - -

* ** ~ l ' v V *

0 nouă majorare de; preţuriŢ‘ *_ (Urmare din. pag. "I)

număr nesemnificativ, de locuin- >. ţe? Să,facem, grevă împotriva ar .?.■ genţilor economici respectivi, să . ■

: le > întoarcem speţele? * Strînşi cu, ., > uşa, dăm attţia băni- (dacă. avem)~*

cît ni se cer. - ^ >Despre ce- negociere, 'de preţuri- ■.

.poate fi vtfrba cînd,"încă înainte .- -• de a se da - publicităţii respectiva. j footărîre.a Guvernului, -unităţile ■. care vind carne şi preparate din, ', carne ne-au oferit primele sur-, :■ prize, - htr.de proporţiile celor de

'Ja 1 aprilie, dar, oricum, cu gre- . utate pentru" buzunarele',r’marii*;

■- Majorităţi a,‘populaţioi.- Dacă am?.'- . aplica îndemnurile ,■ purtătorul-ui 'de :cuvînt-.al Guvernului ar tre- bui ne abţinem de Ia a cum-’ - păra. astfel de' produse. - Intr-o •, astfel de situaţie: am da „o'putcr- nică 'lovitură** comerţului care/ alături de furnizorii luC s-ar. în­drepta ,: cu;- paşi.' repezi spre . fali- anent. Pentru a - evita falimentul. — potrivit aceleiaşi1 logici - —v ; producătorul. ar găsi soluţii pen.-! tru reducerea -preţului de , ;vin- : - zare la: limita acceptată de -,eei’ • hiulţi. -. ; . . ' ,• In condiţiile economiei roma-’ " : neşti/eînd fenomenul general es- ‘

'.te penuria' de produse, ,iar o- y'„ ferta cu mult sub’;nivelul nevoii ,

.reale de consum (nu a cererii-e- ; ’.fective,-deoarece, aceasta esto de­terminată de preţ, dc puterea de- ,

cum părare);logica despre" care am vorbi^naai înainte nu are.'., logică, deoarece concluzia- formu­lată . porneşte. dd , la premise ne­reale (îri cazul dat). -, , ,

Nu ştim ce şi cît vom minca din toâmnă, ' în 1992,*: şi pu ce

xosturi. Sărăcia se accentuează,, iar Guvernul nu procedează .pre­cum altele din Europa pentru .li­mitarea creşterii exagerate a pre- ţurilor produselor alimentare- de bază, pentrusubvenţionarea,*'ji-

'nor produse de provenienţă agri­colă. .S e lasă . totul pe -punga' noastră, ceea ce, nu. este normal, cel' puţin -; acum cînd < nu avem nici produse şi =':' nici cu ee^să >'le: cumpărăm. '

P-S.: Din' cele .spuse dc dl. Emil Giceo, director la Prefectu-’ ră, şi relatate în1 ziarul noţfru de ■ sîmţ)ătă. am înţeles că negocie­rea ■ preţurilor este în desfăşurare:, şi că îh această,săptămînă vor fi aduse la- cunoştinţa noastră • pen-1/ tru publicare. D ar; negocierile preţurilor la • came şi preparate^, din • 'carne au fost finalizate cu mai multe .zile în urmă, — ■ deci'- înainte de publicarea y hotăririi Guvernului nr. 461 — • şi rezulta tele concrete le-am văzut în pră* valii. Creşterile ' medii sînt - de 35—40 la iută. Exemplificăm: carr ne' da mînzat şi de porc,', care costa : 87—80 lei, sg; vinde ;■ acum cu 124, lei. , ' '

1 ‘STIMAŢI CITITORI!. Doriţi sâ participaţi la propunerea şî alegerea u* nej conduceri a municipiu­lui, oraşului, comunei /dvs., care sâ reprezinte interese*: le cetăţenilor? Completaţi cuponul de mai Jos, trecînd

în Casetă un cod alcătuit din trei cifre şî trei litere, la “alegere (wa fi „cifrul" dvs. pentru'concurs). Recitiţi pre­cizările din numărul 410 al-

? ziarului, : Vâ dorim - o bună inspiraţie . . ; el^ctorglă, şi, succesl ;>

PRiAM 1SISII. \ • ‘

„ADEVARUL DE CLUJ-/Str. Napoca,-1<5, 3400 Cluj*Napoca

,y,\ ■ "Localitatea

vîrstă

f Propun pe locul de muncă -" ' prof esi a '''■

funcţia ■ ■: • 20 de abonamente gratfiTite Io ziarul nostru‘ pe lunile’

, ianuorle*martie l992. '7 *

l A t i ş r m it o m a n iim e m m'• Am crezut în-mod sincer că unil maghiari/atunci cînd ne pîrăse azi Occidentului» îi, îmbrobodesc doar pe străini cu mistificări privind „instituţiile lor se- .culare -maghiare", cu tradiţiile autonoma'maghiare tn ceea: ce priveşte învăţămîntul universitar din IVansilvahia Istorică. r ' .

•Dar/ iată, că şi pe :■ noi, -, românii, ţin î’neapărat să, ne uimească şi - să ne. V / intimideze t cu rtiito- maniile lor! Ce declară Societatea BolyaK.fecent? Că „«lehtităţii >culturale^a i.unguriIor'. dinr Transil­vania li. aparţine, şi 'o tradiţie :.universitară autono-: ijiă de peste patm secole*' (!). Ce se insinuează aici? ; Că' acele ţcolegii cu >rang. de -universitate ca* re:: au .funcţionat ;in ;Trahsilva"nia istorică,' dă^-se­cole; ar- aparţine excluliv, ridentitaţu culturale a ungurilor din, Transilvania1;. Câ acestea poartă pe­cetea .identităţii etnice' maghiare este ■ indiscutabil, atît prin^cpntribuţlă- pozitivă a* acestei > etnii 1& fiinţarea acestor .colegii: (parte dim profeşori şl e- levi;. pajte diîţ, cohtribiiţiâ» materială ete.); pît' şi prin*: contribuţia negativă , (distrugerea; din temelii a colegiului -iezuiţilor la 1G03, maghiarizarea aces­tor colegii latine în sec.' al »KlX-lea, r scoaterea catedrei de limba română- de la-fostul «olegiu al piariştilor, scoaterea catedrei de .limba' română de la Universitatea : din. Cluj . înainte” dej-1885, . şovi­

nismul promovat'aici etc.).' Dar/" de-aici şi pînă' ' la confiscarea unei tradiţii universitare comune -.tu-

r ^turor etniilor din ţară xJe câtre -maghiari,, este o mare diferenţă. Bunul simţ şi simţul realităţii ar"

. trebui, fireşte, - să prevaleze mitpmaniilor.Uar se vede.^să-încă. oceâslă boală este activă, şi atentează

» la identitatea culiurală şi naţională 'a celorlalte v.. etnii din-România. -Şi, fireşte, dacă.,minoritatea ma­

ghiară nu este venetică şi nu vrea să renunţe la / . identitatea ei, atunci nici -majoritatea romănă si v n ic i . minoritatea germană; ‘de exemplu, nu vreau - să renunţe- la identitatea lor- Aşa ■ că ,; domnilor,

^ nu mai confiscaţi tfccutul! Şi -cel pnţin nu : sub ochii noştri^ Dacă vreţi să căutaţi rădăcini unuhîn- văţămînt superior „autonom şi complet*; atunci'nu

' ■ mai vSnturaţi ■ epitetul „secular** - pentru Trânsilva- nia, ' c i . numai, cel „decenal'*, pentra perioada de

îdupă revoluţia de la 1848 şi pină la • 1918, clar; şi ■ aici numai într-ot singură direcţie: ^aut&nom'. faţă

‘ ,d e români, saşi şF alte fctnii şi nii-pentru'statul • " ungar în perioada 1867—1918, caro ‘a . făcut praf

orice autonomie eclesiastică asupra Invăţămîntului universitar „«;eciil;}i"\ f subordonindu-1' Ministerului învătămîntului * < ' ,

/ i» , „ ’i , ‘ ' -* ’ ' ’ VVasile LECH1NŢAN

Divizia A de fotbal, ediţia 1990--4 ---------------------------------- ;----------- ■91- V

H* RETROSPECTIVĂ (I)Vacanţa fotbalistică, ’ pentru -', ca , tînlverşitafea a fost -ech ip a j

marea majoritate a echipelor,: tşi w e ţ a -- mai, puţin i afectată de, jn ira -‘ i trăieşte; Ultimele ore. Pe. rind,.'. ’ ju r fotbalului profesionist '• după gcmgvl pregătirilor pentru ediţia ( COPPA DEL MONDO ’0i;, pier- 1991—02 va’'siina adunarea^Din.-*' -zindu-1 doar pe Gică. Popescu . păcate, MU“ -Cluj. nu va face par-' ( pc parcurs s-au .mai . rătăcit".CI. , te dirr rîndul *celor 18 protago^ -'Stoica, St. Stoica, Crişan;;, au . nişte ce ; se • vor alinia în p ra g ' fost, ccdaţi-alţi jucători, f ie ' la 1 de toamnă pe prima scenă fot- schiriib.'fie prin atragerea altora;

fdncscu — . Florin' Mafin, .schlm- * bat^'în , retur eu cuplul- B. >HăI«-i măgean r~ V. lordache, pentru ea- înaintea etapei a ;XXV-a să aibă loc a treia restructurare prin;, „triumviratul" E., Jenei (director : tehnic),: V . Jiţurcă ş l . T. Stoica (antrenori);, la Dinamo tot - trei:, cupluri: Gvi.Muiţescu—I . . Marin,t.M t __- l i . .. mu—1balistică a ţării ,(tlin 1976 şi p î - > că valută a fost; ba mai 'njult, < Fl. Cheran—Ii Marin, respectiv Fl.

nă în prezent este cea de a treia retrogradare a alb-negnlor). Ina-1 inte de a ; privi în viitor; la edi- ia : 1991—92,*? să ne reîntoareem

la ■ cea dinainte, la ce a fost în campionatul încheiat doar de a- proapo, o- . Jună. Retrospectiva noastră are ca obiectiv, în prir mul episod ,, echipele, de pe;; po-; diurnul de: premiere (nu vom q- buza dc multitudinea datelor sta-

~eraiovenii şi-au- permis să-l adu-, eă-pe internaţionalul albanez A- galiu),. Dinamo şi Steaua, . în

schimb, au,apărut ,la startul cam- ' pionatului cam demolate, proces , continuat chiar în-timpul cam- ' /pionatului, amJbele echipe pier,-- - zînd tot ce au avut mar valoroş •' prin plecările masive, de jucători*

în,'Străinătate: Răducioiu, Lupes- - ‘ Klein, Andone; Tîmşfte,__ cu, Klein, Andone; Uim^lte, I. ,

tistieej rezuftiîndu-ne_la aspecteIe’;kiSabău,>Lupu, - Vaişcoviei, Mateuţ cele mai semnificative, îni paran- ş şi Rednic (Dinoma), liung, Lăcă- : teze niîmărl!l ,de puncte acumu?**' tiiş, Hagi DaIint/'Rt>tarlu şi- Io-' late). , _•* ' - v a n (Steaua) — chiar, dacă unii

; dintre ei au' început campiona-' ■tul sub culorile'celor două'echi-

-' pe, îuîndu-şi: '„zborul** 'spre>for-- ‘ i»<;'.ii profesiohŞte: ulterior.’ ) - ■ Proccsul de reconstrucţie- ' al .celor două ech{pe:!fost'rport-stin<'

Halagian FJ., Cheran (ultimul ■ , cuplu înaintea,etapei'a XXIX^aV

înainta; de a pune' punct aces­tui prini-episod a ,consemnare ,pe care- nu am • f i . dory-o:.r finalul , de campionat a fost;; marcat de

lupta necinstită pentru întiiefa-- te dintre Steaua şi Universitatea, • Craiova, aceasta dm urmă cedînd.cu preâ. mare uşurinţă un pu/ict

- Jiului care mai spera să se sal- , ,veze după acea victorie- cu „citi- ,tec“ de la Oradea,'în timp ce . s-teliştii/ obţinuseră o ( victorie )e- , 3eră la , Sibiu şi în ultima .etapă

jucau acasă iâr eraiovenii la l-Iu- nedoara. Numai că fotbaliştii d m , Bănie “au cîştigat 1& Hunedoara,'

: Corvinul salegindu*se. cu o -pena- > iizare de —2 puncte, (sibienii nu au 'beneficiat de-o asemenea per

maţiei craiovene — fără a scar dea nimic din meritele,-antreijo-w rului,Sorin CîrţU — trobuie spas -

• dard,t cărora, totul; le?era- permjs l ^dşapsă pentru ^non-combatv) şi ’ înainte, a fost juşurat/ de> valuta':;i atît Universitatea- cît.. şi. Steaua

\ şi leii avuţi lâ dispoziţie (iri'timg - aii încheiat campionatul cu . cîte / ce marea majoritate .a celbrlălte . 5t) de puncte (locul întîi revenind rf echipe. s-au zbătut în '.- sărăcie şi rtraioveniloj graţie golaverajului

lipsuri). Acest proces nu s-la deru-^ - .superior). Păcat ■ ae - acest' final

. ;apucături prea blînd -tratate --de .federaţie. . ■» t ,

. ' ' ' Victor MORCA

VEŞTI D1JSI PpLO

\Deci, ’ podiumul de premiere: auri . UNIVERSITATEA CRAIOf j VA (50); argint — STEAUA (50); brţ>nz —: DINAMO (43); Dacă v i- î ecâmpioana ,'; ediţiei . anterioare?

(Steaua) şi-a păstrat locul, - cam­pioana (Dinamo)' a coborit- pe, treapta a*: treia, trebuind* să a c - ' ceptfi /bronzul, campionatului. Prir ’: ma treaptă' şi aurul a revenit e- > chipei care s-a -dovedit c^a ■ m â i.omogenă şi-, echilibrată, cca.- maî ' . , . _ ____,. _________________ _ _ ,constantă,. .Universitatea, repre- ljit„rotund“, în ciuci^ Jucătorilor-avx '^âcat că asemenea apucături;mai zenţahta Băniei. In ’ privinţa o - / - duşii pentru înlocuirea celor ,ple-"v persistă Sn' campionatulvnostru.mogenităţii şi echilibrului' for-'" • caţi;‘ datorită : inodificărilor - ' in- .......-_x<— s ------» - * - » - » ■ < **

......... ' ' " tervenite în compartimentul ţon-s'ijucere: tehnică}. Steauaa ■ începuţ ^campionatul cu .tandeniul - C. $lc-

% •* J " , V / — v ,r:-—-■.......... ........................... v » . daristic, parcurs/de . arbitriiv ‘ in - .ternaţionaii clujeni. \ Cunoscutul Radu Timoc şi-a făcui ^încălzi­rea" * la Paris, la un important turneu internaţional, . în .vederea '„europenelor**' de lâ AteHâ;-Vasile ‘ Burdea- a ' oficiat, la balcaniada juniorilor de la ,Istanbul, iar ,Râ- - du Nichita, la .turneulm enţio­nat îri»’ debutul rubricii Oricum am lua-o, pe, plan internaţional pol ou l'clu jean : este' actualmente bine reprezentat der. ._ arbitr|i.

• „VOINŢA" CA U tA VS SPONSOR! Nu ne mai, desparte mulţi (doar două Juni) de startul :liî ediţia cu ni\‘ 47 a Campionatu­lui 'naţional de pold şi iată dă ina din 'formaţiile cu f irm ă S n j portul cu mingea ne apă ; n-a ’ * ” ' - d o r it u l .c o la c

<l<J Ta ;Vo- ... ___ ._ urmeze firescul

program ide pregătire, sînt în dc-- , ljcata situaţie,după âO dc arii de

.. .nclivibte, de, a ' se:retrage din- r tr-0 întrecere în cafe clubul „Vo-

iriţa'* Cluj, alături de Dinamo, Steaua, Rapid (toate- diri • Capi­tală) şi; Crişul Oradea, au- con-

jenilor, cu ^ - excepţie,' juniori a--â/reprezenta la întreceri, în a căror stltuiţ -mereu elita^acestei ••• fr%-. flaţi la prima, lor - participare la program ' figurează ; i l 'discipline ■ moaşe discipline, spbrtiv»., Oare o competiţie ' de amf^oare;.- Mir- , (nti' voih pdrtlcipa la gîmriastică cliiâr ' nu se găseşte lin sponsor cea Boţdc. (singurul seriidrX Mir-, şi hochei pe iarbă), fac parje ş i- , . . « r eeală m^su-,cea Mischiâri,;Alih F-eUţă,;Zoltan ' poloiştii-Studenţi Radu- Sabău,; *FG16p,- George Mureşan,;. Laszlo Călih Cosmaţchi-şi Vladimir. Ka- <KSrdsfSi, Tătar : Ovidiu, Ştefan ;; , gan, toţi de la „Voinţa*4.BaT6ga,l'Vericzel Geza,iCălinGher Cv. .» 'FR AN ŢA ,.TU RC IA , UNGA-ţie, Horaţiu Tocan. . . • ' ^RIA ■ este traseu),'ordonat ealen-

• TLiUNEU INTERNAŢIONAL.-' '• TURNEELE. FINA IE ALE .Cu. puţin timp în urmă, poloiştii-."JUNIORILOR. Cele mai meri tu-1 de îa „Voinţa**'au participat/Jţavr, . oase echipe de juniori din ţară, un .; turneu internaţional organi- , in urma clasării pe primele trei . zat ’ în oraşul H odm ezovasarhelyi- locuri. la „zone**, vor participa la ;:(Ungaria). La cea de a Xravcdi^.#.- turneele finale care • desemnează ^ ţie a „Cupei Hungalu:>’91*‘ -':\• an-.;.'.^podiumul* '. campionatelor. 0\* fost invitate putem icile-r,ech ipecom portare bună la această fa- , iugoslave Vardar Slţoplie, Triglav, : 'z a [aur avut şi echipele clujeni,Kranj, prima reprezentativă- - a.:; :. C.S.S. ,Viitorul (antrenori - Pave) ••••;Indoneziei. Ludwigshafen c, (Ger- Marinescu şi ,I0an Nemeş) fiind . - mania), Voinţa Cluj şi formaţia- calificată la toate* cele trei cato- gazdâHVSC, După cum ne-â re- ’ \gorii, Voinţa (antrenori .Vasile' latat. antrenorul Vasile Pop, deşi-:-. Pop -şi Ovidfu Pocol) la juniori.echipa clujeană. a aliniat o for- i -l şţ III.. Dar iată datele şi' locul ,v «rm/smaţie de juniori, compusă> diri? ,: <Je desfăşurare a finalelor: iun). ^ ; - 0ăjucători, âi4luburilor ^Voinţa",şi, it tr l UI: 15-18 augdst Ja^ Oră- . "C.S.S. Viitorul, aceştia au avut ;4 aea, jUniori II: 1-4 a u g u s t6 1 h J , -.,o prestaţie apreciată, obţihînd juniori I: 8—11 august la ;Bucu- r ®f \^ i c* •„ victorii in conVpania selecţiona- re?ti.. > „ <-.V tel Indoneziei' (11—10) şi- ,a> echi> pei*;Ludwigshafen ,(16—11)/ fi in d , învinşi'de, gazde (8—17) şi de ex- ; perimentatcle reprezentante a Iu-

igoslavioi' (3—15 cu Triglav şi 9—15 curVardar). Trofeul a 'reven it ' organizatorilor. 'Iată'*şi Iotul elu-;'

-reşt4 • JOCURILE MONDIALE UNI­VERSITARE. Duminică*,a; .'avut

vloe festivitatea de deschidere > a celei-i de-a -16-a' ediţii a ,

■găzduite1 de oraşul englez Shn- ffield. Din’ delegaţia de 123 de sportivi ,ş i oficiali care ne va

ră,;să berieficieze de. pe urma ,re- îtulthtelor acestei echipe? , /

? .... jî*,rcca lon-RADU

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE GLUJ

ZAKÂRUL—un.produs In pericol ?neorganizat■*d^t'na«ini)^'>y'i0ai.

“ sînt, apoi, de transportat ; zahă- ţ ruly. tăieţeil de sfeclă, - borhotul

etc. In ce priveşte: uliimjd sub- >,vproduş care: li se cuvine grâtuji . conform • contractului*.. cultivato- , rii .trebuie să; opteze;,în; scr is la < ba2ele de .recepţie asupra, staţiei

duş, unuL‘din mării producători * de cale ferată-unde, doresc să J,e ai, acestui -solicitat^ produs. Din . fio' trimis.; ' Aşadar, dacă- vor fi

Este'- uşor <■ de rfispuns la aceas­tă întrebare.; chiar numai rapor- tîndu-ne la cozile mari care s-au făcut «Bilele: trecute în faţa ma­gazinelor ; alimentare. Dar. pen­tru; a : J f mai exact; ' informaţi, ne-am deplasat la Societatea co­mercială „Zahărul" S.A.' din' Lu

discuţiile,' avute cu ' domnii;: ’ dr. irig.. Dumitru Turcii; directorul societăţii, şi ing. 1 Ilie ... Florea, ne-am 'putut forma • o imagine a-

. supra' problemelor cu - care va trebui sâ ne confruntăm in acest an. In-generai cţiltura' sfeclei de zahăr arată bine, vor fi produc­ţii mai bune decît ■ anii trecuţi. Cu atît;. mai mult, trebuie, înche­iate acum togte lucrările de în-

- treţinere. •"••In judeţul" "nostru, societatea

din £.uduş are ţcontracte -cu a-- proximativ -15-^-16.000' de .produ­cători pentnr livrarea unor can­tităţii de ; sfeclă de zahăr. încă de pe acum, dată fiind noua structură. a' proprietăţii,; pot, - fi prevăzute ca uşurinţă' ' marile greutăţi cară vor surveni în,: pe-

’ rioada ■.recoltâtuluiyş,i;Ka"livrării sfeclei. CA.P.-urile;s-ău desfiin- ţat,'mijloacele,-de' transport ale

„acestora1 sînt lySruiute. sau pe. ca-

găsite soluţii optime .pentru asi gurarca unui transport ritmic al recoltei .spre’ fa b n că .vom avea zahăf: îri cantităţi îndestulătoare.. ■ ■ Un aspect deosebit, de sensibil pe care, trebuie să-l abordăm es- . te acela al producţiei 'anului vii­tor. La ora' actuală,- nimeni în lume nu mai' cultivă plante ■ teh­nice pe- suprafeţe ■ mici. Acest. fapt se reflectă direct în nivelul producţiilor .medii obţinute la hectar'1-— 70-75 tone — de că­tre producătorii occidentali, -"Noi

; nu realizăm nici jumătate. Apli-, carea Legii' fondului funciar a dus la -■ o ’ mare ffirtmiţare^ar su­prafeţelor agricole. Aceasta : ex­clude, practic, posibilitatea aple­cării unor tehnoldgii mşderne, folosirea eficientă a" întregii {sis­teme dc maşini de-care, dispu­nem sau < pe care urmează,sif le achiziţionăm.'- Specialiştii • rec o-, mandă asocierea mai - multor

le de â -i i ;în str^ ate .: , ,'Secţiild producători, astfel încît.să se> luj S.MJL“ :s e ; confruntă;! cu' cf- criză î creze pe . suprafeţe de- minimum acută de-piese'de' schimb şl nu 26—10 hectare, ceea 'ce va per­se ştie : cîte; remorci 'vor, putea ; : mite aplicarea completă a tehnri-' fi' afectate; pmtru : '/transportul: ■■ logiei- sfeclei de zahăr >şi a - me^ sfeclei. Producătorii speră ca de canizării. Pentru aceasta pledeq- transpoiţ;^ se; ocupe beneficia- 'a ă şi' stabilirea': unei. colaborări rul direct, uitind că acesta' ar - cu firme şi societăţi franceze cu trebui ^ să ^ că - irivestiţii renorme - O-Vastă experinţă. 'Perfectarea ’u- !n în co n d iţ iile ' în.) • nor forme de asociere va permir.care preţu lunilik llogram de «a- te şi cultivatorilor din judeţul

Cluj - să obţină producţii de 40—• '45: - tone J la Checţar, 4 ceea <ce:. se - va

materializa .tn ■ cantităţi suplimen-• tare de zahăr, precum şi în ;eîş-'%1UguHi-«^t;;toalKinartr2'c!&' uh ,e-.fort mai redus. ..

' . - Ion RUSA A A A A A A ^ A ^ V V V W y V N ^ A A ^ A A ^ W V V V W H ^ V V V V V V V V V V W V W S /V W V V V S /V V V t

• ‘ ( M I M A J l t B f T t M i PABTIRUIUI SOCIALIST A L M M ,

-tiăr a răm asla ;32 lei,' 'iar cos- ’ turile de .producţie: “care .revin -so-" cieţăţii au crescut considerabil. In această: situaţie,: există riscul ca o parte, din. recoltă s&~aştepte săptămini în , şir ;în cim p; (cum • s-a. - întîmplat ; î anii . trecuţi, ; deşi^

' sistemul'de transport era mai bî-

SPĂRGĂTORI, HOTI, VIITORI BANDIŢI> La urma-uimei, această po- dc viaţă. M alrău - c eh nu sc

• veste nr trcbiîisă no întristeze, -poato face nimic. Azi la Cen- Să no iacă să no gîndim, să trul de minori, mîinc aşi în puş- găsim împreună soluţii. E vor- ‘ cării. Nu e drept, dar asta-i si-: ba doar dc minori, care- şi-au luaţia! Vă propunem să urmă-, ales ,un-mod, -cel puţin ciudat,^ riji filmul evenimentelor.— - " v * - __________

Cine se naşte în gitnol > Tot iii gpnoi ajunge

V ' ^ ." (Cugetare adincă)

DdMICILlUL STABIL

- .Pogaraşi- Buţu -(12 ani),* Foga.-' raşi Lazăr (14 ani), Zsiga Tra- ■ian- (13,ani)' şi -încă o' trupă cam : de, aceleaşi Ivirste^ (Boldi jar Macob Valentin, Elekes Iosif, Elekes Mar rius, Şzabo ÎKocis"'; Ianosf Szabo, Koţcis .Eetru)’ şi mai 1 yvîrsnicul /Varga Trnian-. — toţi ' protago­nişti Sn: scenariu. Va stabili-pto-: curorul cine şi cît a făcu-ti din ceea ce iau: făcut. /Vroiam doar să" vă spun că 'are fiecare . dintre' aceşti copii familie,, uri.1' acoperiş şi, mai ales,' un rol: acela' de a fura; Sigur, ţ sociologic r ş i : psiho-v logic -iotul; se explică. Neam dev neamul lor âu fost: pungaşi; iNit-; mai că âr lîrebuiT cum ziceam^ să .facem ceva' oii.ei.; Dacă părin-, ţ i i ' sau. aparţinătorii lor au un, dqiiiiciliu stabil,; aceşti ţopii au ajuns nişte viermi/putregaiuri: a - , ■le societăţii; .marginalizaţt fieca- : re la . - . j “ " ’i

> - *DOMICILIUL INSTABIL ,

I.ucrăt6rii ^serviciului pază şi< ordine i^au. căutat m ult .Pînă lai urniăj i-au dibuit.. Aceste gunoaie nu puteau: sta decît in mediul,1 lor natural; culcuş făcut în res­turile menajere 'âruncate în con- - tainerele de • lîngă Casa de modă, cinematograful „Republica", str.

^lullui Maniii. De- acolo, din cea: ,m ş i; adîncă,:. promiscuitate,. din- tre viermi şi şobolani, „putregai şi nvo'rtăciuni, • într-un >t , cuvînt^ din aceste lăzi de gunoi pledau, ziua sau noaptea. Şi. veneau prin-;' tre noi. Le .'simţeam respiraţia;; beam un suc după ce-buzele lor; îmbolnăvite au atins - marginea;

(urmare (Ho pag. t) r

voluţia a-fost o revoltă de rncisâ care s-a bazat pe muncitori iar preluarea; puterii -„a fost o' chosti-

'un’e de şansă. Verdeţ afirmă că : partidul -a fost calomniat.' dâr nu s^a manifestat niciodată extremist'»(ieşiri- -în stradă, mi- tin«uriT incitatoare etp.); că, fiind socialist,;' prezintă o . alţernativă de - stingă -şi .nimic 'altceva; că duce* o politică ce se bazează pe numerosul' număr 'âl' -sutelor, de membri, caro lucrează în . între-

şi: mai ;este ,şi aV:um. Programul , Vgtiffernâinen tâlV;cu- ţP'lîe modifi-. feările,'yţ(jj'ti.ay

miţczepopLiî nţia ;,:sâ I: O' : îm partă■

ireşte; Unitatea claseUmu nc i to are, De aceea fărimiţarea în ,.numer roasd sindicate »şi. mai ales? lip--,

prinderi, -şi;nu ‘doreşte o -politică i -;sâ de unitatevja liderilor ■ sindi-, de club, cum fac partidele isto , caii; ţarc,.' manipulează • masele, rice.. IdealuV P.S.M. ar .fi pro- ; este .foartfrv nocivă.r S -a-propus:

priptatoa^ socialistă în noi condi- formarea ’ Frontului Democrata ai ■ţii, credibiîe şi reale, Vizibilă , Muncii. Vorbind;de doctrina- co- pentru mase,;Tcar© nti vor r; mai’ - munistă, Verdeţ; a infirmat' că ea merge pe un drum al erorilor^'1, nu mai poate' fj luată că atare cum ;a fost !înainte de revoluţie/,: (oricum comunismul a: fost -în- "

iia^de^Marx în sec. X IX şi apli-' :eat* de revoluţia; bolşevică : djn.

' 19171), iar noi n-am construit 'nici măcar socialismul,' grando­mania conducerii /'anterioare du- eînd , rfrjmai-Ja'aberaţii.- Verdeţ

• a afirmat că 'P.S.M. doreşte să ducă o politică echilibrată' , şi

: conformă:’ realităţii plan so- cial-politlc, > eventualele alianţe fiind conforme; statutului.'. ;v > • : ..

■•paharului, se frecau de noi . 'în r autobuze. Aceşti purtători ambu^ lanţi = de ^microbi (unul n-a fost primit la spital: dccît după- m ari' insistenţe .Iepra-i lepră şi toa-*' tă Jumea se'păzeşte'.de aşa ceva); aţeste focare potenţiale de infec-

''ţie ne mai. şi furau." - . - ■

AU D A T ,„ GAUiîA • 1 c s

, Au spart, cu alte cuvinte, ma- , gazinul 253'd in Mărăşti, Cofetă- - , ria „Tineretului", cantina-restau- ’i urant- „Flacăra”, alte peste;50 de? furturi,; spargeri. Cine a: cumpă­rat ţigări, ciocolată, alte nimicuri

• de; la . aceşti infestaţi, buboţi/ r î - . „loşi;şi • păducliioşi? Cine a atins ■ fie şi 'lacătul, ce; n-a prezen tăt ;sir guranjâ la a'titea magazine spar-, te? Cmc a şezut pe scaunele tro­leibuzelor de Gheorgheni, Mănăş- 1 •tur sau tramvaielor. spre CUG, Sala: sportţirilor? '- • .— ^ '• Sa se dezinfecteze! \ ’Dezinfectaţi .şi vitrina librăriei;

din str. Moţilor, şi magazinul de, -confecţii • pentru- copii djn str. Doja, şi unitatea" de electrice din

“ Unirii! $1 -toate cele -100; de locuri '.. u nde,:timp.de doi ani, au ’acţîo- ■ ■

nat: : Şi,~ ne. sugera cineva, chiar ' şi-locurilet unde n-au acţionat. --

Acum sint ; prinşi.' Toţi. "■ Unii au fost' aduşi în portba-

gajul unor: maşini (rlie), alţii In ; dulie " închise,; pentru că puţeau. Gurile: rele Czic p£‘ duhoarea a •

. fost simţită şi de cei care urlă peritrd: respectarea diepturilor o- mulul.:Dar. s-au făcut că nu 'aud -

1 nimic. E drept. Ei cer" di-epturl pentru oameni.-1 îiU.i pentru ani­male. 'N icicea la ltă ; tabără'-(cei

. cu drepturile animalelor) nu i-ar x jlua sub ocrotire. - ' ■ ■»

Put, domnilor, şi gata! J!_ SĂ-I SPALAM! i

Vor zice unii,'dar cu siguran-, ; ţă că n-ar pune mîna. Să-l închi- ■ demV yof; 2ice ;âlţil, neştiind că legea nil permite să închizi m i-'

v nori. La" centrul lor nu-i loo, nici. o oră nu pot fi ţinuţi la - arest,'-', că „trăzneşte" !n poliţie. '£■,' Merită să ne -repetăm: cţ-l d s j ’ făcut?/ i ’. Ii spălăm' 'sau ne.. . , spălăm r pe miini? '

- ' Radu VIDA t< V > A A A A A ^ A ^ S /S ^ S A A ^ A A A A /\ A A A /V W V V W V M V w yw w ;

SITUĂTLt• şomajului şi a locurilor dc mun că'vacante la data dc IS iulie J091i, •• La nivelul judeţului Cluj nu-/, mărul şomerilor - v continuă să crească - în acelaşi ritm (săptâmî- c‘

. nai- cu circa 200 de persoane^ 'în prezent fimd înregistrate : 3.683 ,-

.. persoane; din care' 2.215 :• femei. 1

.Muncitorii .continuă să deţină'.

, •- „ LOCURI VACANTE

''î .S Muncitori necalificaţi bfirţ baţir EBS-GUG S.A.: 10 paznicii

. ROMCIM - Aghireş 10 . locuri; 1 ACî ‘ Cluj ti locuri.' '

2. > Muncitori - calificaţi) bărbaţi:ponderea-cea mai mare (79 la ' —- Cooperativa 'mobilă şi tapiţe- sută), în prezent- numărul: acestor.;.’* jt le î»10 :tîmplari»categoria'. 3 - 8 ra fiin d 'de 2.915, din care 1.730 - . — ACI Cluj:'200 abs. liceo p ro - ‘ femei. 'P e . oficii* situaţia se , pre-;;w fii;: construcţii, ' 10 v timplari^ zintâ astfel: x. * • *. - dulgheri, un.zidar,"2 electricienL ^

Oficiul Cluj (Cluj-Napoea şi ® *'Huedin) — totul 2.162, d in ca i-e ' f ^ s G t f a M a W * 55 dulehcrî { 1.160 femei; muncitori 1.639, < d in : , . 1care 841 femei; studii mcdXi ^ 'din care 243 femei; studii supe- ' -T S ^»-)! şi ■ întreţinere io n d ;locativ:*o.. ai- -noare 124, dm care 76 femei • ^arj< 8 vi2olatori> î5 instalatori. , ^

— S.G. ' »îris“ ;S.A.i 2 zidari şa- J; motori' ' ' v

. — Soe;;: com: ^CeROCK S^ .,: ;^.,r wcreatdri^ niodeîe; 3 .zidari- şarrio-...

•> Oficiul Turda ; (Turda şi - Cîm- pia Turzii) total: 774,. din care,;541 femei; muncitori 649. din care 402 femei; studii, med ţi; 110,- , d in-care ■ 64 femei;- studii supe- i ; -tor», ,un ceramist -

. tioare 35' din care: 5 femei.-■' - ' Oficiul 'Dej\ (Dej ş i; Glicr!a), ~-.' \ total 747, din care 514 . femei;

muncitori 607, din care 437 fe­mei;. studii medii Î26, din , core C9 iemei; studii superioare 14, din care 8 femeia

. , S.G. „Clujana" S^A;: ._5 insta- • lafori tehnlco-sanitari “ f '— S.G. «Unirea* S.A.: ■ 2 ; trata* tnentişti - ‘ ' ' > "— S.O. ;SARES*-'S.A.:. 6 Urii-' chigii şi 3 vopsitori auto. sau , in - , dustriafi. * . ~

, - - - g .T.

■i f£ £ sonrwA«t .appiication suvici Consulting- tr inino» >

MuîCft ‘Si ■ 3<OOCky •: omooicv

MARI REDUCERI DE PREŢURI CENTRU LUNILE" IULIE SI AUGUST!! • >

' : Firma IMPEX ALFA CLUJ S.R.L. -

, vâ' oferă, cu- livrare imedialâi^cblculatoare cojn»' pkJtibile IBMiPC/ÂŢi. mar^a KARS7ELL, de fabrica­ţie USA.. în-următodreavconfigurdtie:

• procesor' 80286—12,5 MHzj.memorie 1 WOctet • disc Winchester 40 MOcteti {IDE-i28 ms)

• • două unităţi de floppy dirc 5,25" (1J2 MO) Si 3,5” (1,44 MO) '

• monitor-color VGA • , s .. v }• mouse cu 3 butoane ’ 41 sistem de operare DOS 3.30 v ' ^ • ui\ set complet de^hianuâle MICROINFO|îMA-

TICA ' • , Totul la numai 260,000 lei/inclusiv, ICM (5 la su­

ta) şi garanţia.' , • Opţional";:' •'< ’/

coprocesor matematic 80257-36^000 •ei- -• - ,

t" ■ .llmprimantâ 9 ace i32 col.-80.000 lei lnL°.r.-2 îir^ suplimentare la telefoanele 95/11-63-65

fau MICROINFORMATICA S.R.L. 95/11 -82-63. (1058)

. . ' ANUNŢ - *' ........ ; ................................ ....... - .

' Cetăţenii ccre* au depus;, cereri la; Primăria Mun C!uj-Napoca pentru atribuirea de titluri de proprietate pentru terenul din: perimetrul - I.A.S. Cluj şi care nu au depus acte rde proprietate . sînt invitaţi cu martorii pentru dovedirea: proprietăţii-In lile lede: ' '

* ^• -miercuri,' 17.07.1991, oreţe.9,00 Ia sediul Fer-' mei. Zootehnice Valea Qiinţăului, cetăţenii care au

,avut teren jni Valea Chintă iii iii i şi iriaceeaşizi' ,1a orele, 14,00 la sediul-Fermei „Steluţa'’, cei care: au avut toren in zona Fermei „Steluţa*;- ' ' . î..

® Joi, 18.07. orele;9j00 la sedICil Fermei ’>Horti- cole/ce'ucare iau avut teren îir dealul Sfinţu Gheor-

, ghe şi. in aceeaşi zl la orele -|4,00 in Rit-Slnai, coi care au avut teren in Bo^omaia; : .

O Vineri,; 19.07.; orele,5,CO la Găpilnul(Cultural: efiri Valea a !ll-a, cei care au avul .teren în acest p^rimetjuf:(1069) * c’ ( ' ’

• ’ DRTy. CLUJ str.. Fagului "nr. 2. organizează in■ ziua de l / iuli^1991. ord 94a sediul Întreprinde/H 4ICITAJIE pentru următoarele mijloace fixe:

• autospecială Dacia 1300 Breok : v; ■ f ; .,.. autospeciala SRH3.LEAV I . V ; ’- v

-• piese de. schimb pentru grup el<&ctrogen SKO- DA. (1070) •, *’ • .

v „ELECTROSIGMA-" S.A. CLUJ-NAPOCA - • , * ' str/ Republicii-nr. 109 ' - organizează concurs pentru ocuparea-următoarelor r posturi: v ^ .

• director producţie C ' . < - V - -• director vînxâri - ^ Vj• director aprovizronore-odministrati»

: • director financiar.' v ' '.‘l Concursul va avea loc în data de 25. iulie-1991,

ora 8.înscrierile se primesc pînâ la data-de 19 iulie

1991. •- . / 1 \ . ' ’ * , - ' informaţii nipiime'ntare ld Biroul-personal, tele­

fon ir-34-41, Int. 119, 107. (1049)' , ’ - «V . ' '

SOCIETATEA COMERCIALA v^SARESi S.A ’ ^ cu sediul in Cluj-Napoca, str. Fabricii nr; 145/A • h i .

’ ; (fost J.U.G.T.C.), telefon: 13-26-48 . organizează in data de 22 lulio 1991, ora 10 la se­diul unităţii concurs pentru ocuparea unui post de: : /

• tehnician sau merceolog în dâmeniul piese de sthimb auto. - . <■ \ 1 ’ ’

De asemenea, angajează'pentru sbetetate; • 4 tinichigii auto sau industriali j f • ;•', v• 3 vopsitori auto sau industriali ' * . , - Relaţii suplimentare ;la serviciul PISA din cadrul

s6cietâ(ii. (1043) : ; v"!• H V

RDEVSRUL DE CtUJ

PUBLICITATE

PAGINA 4

’. i ? v in z a b i-c u m p X b a r i: ii • v • .Vînd BMW525,150 cai putere

• inotor capacitate 2500, an fabri- ’ , caţie' i 980. Telefon 96V3-09-71 Ret-,

ţiţa. (6538)• Vind 'Rostov casetofon ,sta-

; ţionar, 'ctţ boxe 2X15 W, Căru­cioare tip sport," circuiteintegra- te echivalente cu; TB A 810,-TCA

. - 150,- TBA 790. Telefon 16-.18-17,‘ (GC21) ;• - :;

• Vînd televizor color cu tele-;' comanda, producţa' 1993, pian

lung, mobilă. Str. Karl Marx 37,. telefon .13-62-00- (6825) - * .

• Vind TV Favorit defect, va- ." nâ pentru baie, frigider 'F/am.-. ' Str. Galaţi nr. 37, Toth, oVele 16;

- ' ' —20,(67771 ,• Vînd convenabil videorecor-.

der nou-National Panasonic-sau j Schimb cu player sau .motociele- ,

. tă, boxe„U nitrâ“ * 140 W. veri-, /ghete,, ceijpei’ aur.; Str,; Grigore.'

. ;Alexanckescu : nr. -13, bloc D 9,’ -. scara I, ap. 11, orele 16—21. ■■■:■!

(6839) ; , - . • ■: ■ • VWd televizoare color; Cum*. - păr valută. Telefon 13-29-05.- •- (5185-M) :* -

' « Vind televizor col<y* ■ G m n-.• dig şi televizor alb-negru. Tele-"

fon 13-37-09. (6987) - i 'Vind televizoare „Elcrdm“ ’Şi

-■ „Diamant"' noi. Telefon 11-90-23--:- (7229) / ‘ ...

• TV Goldstar sigilat'de ■ vîn -' >- «are. Telefon 13-83-74. (6534) - • Vînd tTV; Sirius nou, -tăuraş

400 kg.: Telefon 14-88-22. (7294)/ • » Vînd convenabil VW Golf J;

, pe benzină şi ace pentru „Veri- v < tas* 360. Telefon 11-08-98: (7305) -

• Vînd caroserie Dacia 1300. -Telefon 15-13-?4.: (7303)

• Vînd caroserie Trabant 601 completă.- Telefon 13-89-61, dupâ’ oua 20. (7234) , ' ' .

I, ' • Vînd îCEC Dâcla' din ,-'1937-,~ 'T e le fon -13-98-59. (7239) *

- ♦ Vînd CEC Dacia 1300, Ins- :.- criere 1987. . Telefon Hunedoara -

, 957^2-18-73. (7230) 4 ;-;. !. Vind urgent' şi convenabil •■ CEG Dacia 1300, depunere octom-

brie 1987-:'Informaţii. Ia telefon ~ 13-37-73. (6988)

• Vînd VW Transporter.. In­formaţii - âv. -Bfldescu 36,, ‘după ■ ora 21. Telefon 11-44-96. (7186-/»>;

• Vînd camionetă 1,5 tone, marca Z.U.K., motor şi prelată--

.noi cu piese de,schimb rnultiDle.O . tv alb-negru cu Integrate.' Infor* :

„ maţii .Str Bariţlu 18; Biro. (7104)• Vînd maşină' tricotatTSinger

. 328 cu cartelfţ. < Str. Tîrnave!or ,{ .nr. C-A. Telefon 15-08-83- (6527) •

• Vliid Bncefabol saft sirop, colier aur' 10,20 gr., lănţişor ar-

; glnt G,40 gr. Telefon 13-02: 19. „ " (6811) . . ' /

• - ■ ♦ Vind trental şi bicicletă. Te­lefon 11-38-42. (7101)'

• Vînd maşină de scris elec­trică „Olivetti" editor 3. Telefon ,18-07-93. (7298)

• Vind reşou' aragaz cu 3 o- chiuri, antenă cupru cu 16 ele- menţkrlOO ni cablu' coaxial: şi :

■ .100 m cablu ■ ţ>ifilat pentru: an- f tenă tv, radio mare „Orion", ten-

slometru nou, 40 m cablu ecra- „ nat. Telefon 11-74-22.' (6734)

v # Vînd şezlong, bancă tapiţa- î -tă'. din: lemn, masă' cu scaune,

' candelăbrtf, discuri străine vechi,-' galerie ^ .m . . Str. Dima 20, ap. :

' 11. (6824) v ; - l. - ‘ • Vlnd ’jiormltor stil.în , per7 : foctă stare,.'bormaşină cu-stativ-

Informaţii telefon 11-09-74: .• (677.9) - .

• Vînd;casă deosebită 3 came-- re, dependinţe, grădină, garaj,--

■ parţial valută. Turda — zona■! centrală, Intrarea Muzeului 3, -

zilnic după 15 iulie, (6627)• Cumpăr înscriere apartament

,4 camere. Telefon' 13-71-52.(7061) ....... •

• Cunipăr apartament dc 3t-4 1 camere. In Gluj, cu pretenţii. Plata In lei sau valută. Telfefon

/ 937^2-48*34, după ora 17. (6797-A)• Cumpăr .forinţi, sumă mare. ,-

. Telefon 15-98-85. (6819) ,: ' .

’• ik Cumpăr contract ICRAL/ O- '. fer .recompensă. Telefo» 15-95-16.• (6871). .' -- ' • -

•♦'Cumpăr valută şi forinţi. In- ’ formaţii- - telefon " 17-91-60. (6977). .

• ' Eumpăr . chi{ară~:-Telefon: W13-90-31. (6833) ’ :, ♦ Cumpăr sticle:tip „Cola".ori­

ce,'cantitate.-: Telefon" 18-88-86.■ • (6533) •: Î-. Vî ■*'i

SCIIlM Bl'Iîl ’ . -• • Schimbi proprietate 3 câme-

,. re ,' feu 2 apartamente’ a 2 came-■ re, eventual'-2 camere' şi gdrso-

n!eră- Telefon 14-27-10. (6520)< • Schimb ; garsonieră cb.rifort 'I : Arad cu .similar. în rCluj-Nîipoca. Telefon 14-21 -71: (6762)_ - ' ^ /

c ♦ Schimb ijparfament 3 came­re, ultracentral- cu. apartament’ 2 camere plus garsonieră. 'Telefon ;11-01-43.(7121) -

- •^Schimb 4 camere confort J,' -etîj-7 , faţă în faţă cu „Big“-Cer ‘2 camere central plus diferenţă-

’ „Telefon 11-15-76. (7189)i i •. Schimb • apartament .2- -3 ca-:

mere' _mari. ultracentral cu apar­tament 2 ' camere ' mici, central.;

: Telefon- 18-52-55' orele 18-20- ;(6876-A) ' 1 •

• Schimb apartament,central, Braşov ICRAL • ţu similar Cluj-: Napoca. .Informaţii la telefon 93;

' 11-89-36. (7281) ^1 , • Schimb apartament 2 came- . ro.. A lba . Iulia cu apartament -- 2-3-4 camere în Gherla, Dej; sau

Cluj-Napocai Telefon prefix 968-'• 2: 49-47, AUm Iiliia. (7194) '

• Schimb cameră 21 mp I.C, U.A.L. - zonă centrală cu aparta­ment 2—3 camere» O fer; rfecom-* pensă- Telefon 17-74-21^,orele 17’- —22. (C954) ţ ‘

• « Schimb .apartament central, -, două , camere, confort proprieta- : te-cu - casă familiaJă. * Telefon:13-18-19,, între,orele 17—20..(6165).

- ♦ Schimtfl apartament 3 ‘ came- » re proprietate stah; Bucureşti, cu12—3, Cluj-Napoea. 3 : Telefon: ■ 15-42-90. (6764) -

,-J-! « Schimb aparfciment 4 came­re, zona Pata. cu abuă - aparta­mente a cîte 2 camere, decoman­date. Telefon 13-10-43. (7293) ' . -

♦ . Schimb urgent apartament ? ultracentral proprietate persona- lă -Bacău cu Cluj-Napoea, sau

i preiau - contract apartament; pro- .prietate de\stat (cumpăr): 'Tele-', ’ fon 11-90-30 sa u '17-53-55. (7364)■ «^Schimb garsonieră’ v Reşiţa,

cu similar ClUj-Napoca. Informa- ;ţii la adresa strt Cepei'nr. 3, ap. '3. (6706) -

• SchiiTib apartament, cu o ca­meră ICRAL, str. Pata cu 2—3 : camere. Telefon "14-55-55. Intre / orele 16—29. (6730). . INCIIIRIPRI

•' Dau In chirie garsonieră ;- mobilată, cu telefon, cartier Ghd- ■ orgheni, pe 'valută. Telefon:.^15-96-58- (7210)

• Doresc apartament cu două> camere mobilat cu telefon pentru student străin, în valută sau lei. , Telefon j 18-61-30, Intre, orele 14 . —22. (0946)

• închiriez garsonieră mobi­lată cu telefon, frigider, .etc. . Plata în valută sau lei. Relaţii telefon: 18-28-91., (C945) , - ’ • G aut, spre închiriere garso-* ; nieră. Telefon 15-61-88,orele 16 —19. (6960) > . , . :: ‘ ,, ♦ Gaut pentru închiriat o gar- • sonieră în zonele Zorilor, > Gri­gorescu sau Gheorgheni, .cu tc; lefon. Telefon ' 18-60-40. (7205) ,

• Cautvun apartament cu 2 ca-. mere1 şi CU1 telefon pe, str- Pata . sau pe str- Gheorgheni. Informa- ' ţii telefon 15-28-29.. (7255-A)- - -

; « închiriez apartament 3 ca­rtiere mobilate, 90 dojarl-. Telefon - -14-05-07.,.(6527-A) ' ,• ♦ Irichiriez-:rochit de'mireasă,' din import. Telefon118-10-20. - (5825-A»:,> : '.

• Dau, în chirie apartament 3 . camere, mobilat ' în cartierul Gheorgheni-; • Telefori 15-24-43.

DEeiţSR-COMMVIORAR»• P ro fu n d e regrete la .treeerca

In : etern itate a cu scru lu i - drag» p ro to p o p T R A IA N M Â N . -D um ne­zeu >&-I od lhnea icA . L iv ia Mtrza «1 Ltvfo. (twn _

, • Ne .despârU m c u d u rere ţ l ' lacrim i d e ce l ca re 'a - fo s t iub itu l

nostru ' şo f, tata, b u n ic s o cru CÂM PEAN G nE O B G IIE , de «g ani. înm orm intarea v a ^avea Ioc m ie r - cH rl:17. Iu lie ,-o ra 13,. tn c im itiru l S lin& şlur. D u m n ezeu , s ă -l ■ o d ib neaisci. F am ilia indurerat>3, (6105)

« ^ u , nestinsă d u rere - anunţăm Încetarea ' ; d in v ia ţă ' a fra telu i n ostru : drag, ‘ P E T R U , T h lT Ţ A . Un uitlm om agiu d in p a rtea fra ţilo r Ioa n , 'Dum itru, V asiie , A n a , ' cu fa m iliile ., D u m n ezeu sâ -1 ierte. («537) v .

O .A încetat din v la ţ^ n a ş u l şi unchiul n ostru d ra g , PETKU

TR U ŢA. C h îp u lilu i ' ră m in e o v e ş ­nică , am intire, D ana, n fa riu s , s ă - i f ie ţărtoa uşoară.,\ (GS37-A) '

n . Cu adhică . tristeţe anunţăm i.ncetareâ din - viaţă a d ra g ii n o a s -

., tre m am e şi b u n ic i A N A , IBÎMIEŞ, d in ' T ăuţi. - In m o rm ln ta - rea are lo c azi, îs Iu !ie , o r a 14, !n T ăuti. F lorica , .M aria ş i , Ion a ş. cu fam i!iile.- (7503)' ,

l P ro fim d în d u rera ţi anunţăm Încetarea d in Viaţă, ln z iu a d e IZ iu lie 1991, dttpă .o lu n g i şi f r e a su fe r in ţă ,'a ce le i ca re a fo s t ELENA' PEDESTRU, so ţie , m a m a , soră , soa cră - şl ' b u n ică , in fv îr s - tă d c «9 ani. în m orm in ta rea va a vea ,„loc ~aal, lfi iu lie 1991, orete ÎS, 'd in ca p e la ; c im itiru lu i c e n trai. F am ilia . (7314) :.

i Cu ad in că d tirero in s u fle ­te le , noastre , : a n tfn ţim Încetarea ,din v iaţă, du p ă o , lâ n g ă su ferin ţă , la l l .Iu lie 1931, a s cu m p e i n o a s ­tre : m am e, s o a c re , b u n ic i .ş i stră ­bun ici k A R I A S A S U , ; U ăşcută RUSU, la' v îrstă d e 8 1 , a n i? S u­fletul. .ci bun ş i d ra g ostea eu ca r c n e -a Încon jurat n u le v o m pu tea uita n iciod ată . R ecu n oştin ţa n o a s ­tră -p ro fu n d ă ;s l l- i . V egh eze s o m ­nu l . veşn ic. În m orm in ta rea v a a - ,vea lo c în 15, iu lie 1591, o r a 14,* d lir ca p c la c im itiru lu i C entra !. FUI Io n e l, G&nu, n u ro r ile M a ria ­na ş i T lţl, nep otu l N e lu ş l stră- n ep oa te lc : C ristîna şl' D ian a .(7319)

S -a stins din v ia ţă iu b itu l nostru soţ ş l p ărin te T R A IA N M A N , 'p ro to p o p o r to d o x ro m â n , tn a l 12-lea an a l 'v ie ţ i i . I z v o r a l v ie ţii n oastre , -ii v o m p ă stra eu d ra goste ş l recu n oştin ţă ln in im i. S lu jb a (rellptioasă s e v a şăv irşl In b ise r ica , ,,iA d o rm lre a - ja a lc l i D o m n u lu i» d in M ănăştu r, a z i ÎS iu lie , la ora ÎS. F a m ilia . (7313)

• Cu a d in e i du rere ; anunţăîţi încetarea d in v ia ţă a p r o f .

nOROVITZ BERN IJARD. NU-1 v o m ' u ita n ic io d a tă . F a m ilia H a - ro v itz . J7312)}. :

« N im ic nu p oa ţe în lo cu i ln su flete le n oa stro p e s cu m p u l t io s -

- : tru fiu ş i fra te N IC O L A E .» FECIIETE, Care, la, n u m a i 43 d e an i, a trecu t fu lg e ră to r in , e ter­nitate , lisînU In u rm ă la cr im i ş l ’ in im i îndurerate . Im ag in ea lu i v a ră m in e ' v e şn ic v ie ş l SI v o m plânge a litu r i d e fam ilta Întris­ta tă .’, M am a, sora L en u ţa , cu m ­natu l N icu lae ş l N leo .: (J4S2)» • S -a stins du) v ia ţă , la .v îrsta ile 9 0 . d e anl. s cu m p a noastră m am ă , soa cră , b u n ică şl s trăb u ­n ică TE O D O SIĂ B A C IU d in JU- cu d e a ilj lo c . In tu om iin ia rea are-1 lo c azi, lC luUei o ra 13 d e f ia casa d e fu n cte i. D u m n ezeu s -o o - d ih n ească tn p ace . C op iii Ionaş, L e u a ,: J e n ic a iş l P ilu c u fa m i- Uile. (7333) - y

« Cu p ro fu n d regret co le ct iv u l Institutului O n co lo g ic d in C lu j- N a p oca anunţă trecerjea Io -nefi­

in ţă a ce lu i .ca r c a fo s t d r . GHEORGHE.. B O L B A , şe fu l s e c ­ţiei E p ld em iologle-S ta tistlcă , m e­d ic şl co lcg c u - În a lt e 'c a l it ă ţ i u - m an e şi p ro fes ion a le . _ N e 'a lă ­turăm cu sentim ente d e . co m p a siu ­n e fam ilie i Îndoliate. (733C)

• 8 -a s t in s , d in v ia ţă , d u p ă o lungă şl grea su ferin ţă , soţia , m am a, soacra ,’ , b u n ica şl s trăb u ­n ica noastră A N A . IR tM lE Ş , tn - m orm întarea va avea io c azi, 16 iu llţ l991, ora 13 in satu l T ăuţi. F am ilia îndurerată . (7512)' -

» A u trecu t şase săptăm îni de grea su ferln ţjl d e cind l-am p ier dut p c s cu m p u l nostru soţ, tată fra te , iu n c h i IO A N CAM PAN de 40 de an i. V o r în flo r i f lo r i p e ' m orm in tu l tău , toam nele v o r p lin ge ln - ş ir dar ch ip u l tAu fru m o s şi lum inos, d ragă N ELU , va ră m in e ic o a n ă : în', su fle te le n o a s tr e , 'p în ă vom trâii P arasta ­su l v a avea Ioc dum in ică , *1 iu ­l ie ia ' b ise r ica .M ănăştur. ' ; S oţia

*E lisabeta, co p iii A flgela , N eluţu părinţii ţa 'V fr*ţH .'-'f«IS )?-'

O U n p io s om ag iu la --trecerea in n e fiin ţă a lu i SIM ON A. C on ­d o le a n ţe . fa m ilie i. P a rcu l S p ortiv a l U niversităţii.'(C406) ; -. • P io s o m a g iu la o p t an i ' d e

la d esp ă rţirea d e iub itu l nostru C O N ST A N T IN M O RARIU , p e c a ­r e n u -I v o m u ita -n iciod ată ; F a ­m ilia . (HSi) ;

1# A U ecu t u n an d c la d esp ă r­ţirea d e d r . /A L M A M O H ORA -

PO PO VIC IU , ca re prin sp ir it - şl personalitate trăieşte ln con tin u ­are p rin tre n o i. Fam Ula. ,(«S33)• • S -au s cu rs 6 săptăm îni d e lacrim i ş l d u rere de cin d n e -o părăsit pen tru totdeauna scu m p a n oastră , soţie , \mami ş i bu n ică IRIN'A I!O r,O JA K . A m in tirea c l va răm ine ” v e şn ic v ie in v Inim ile n o a s t r e . 'ş l m orm in tu l l i va 'f i m ereu ’ p resărat cu ’ la crim i - şl f io r i. O d ih n ească -se in p a c e . : Fa­m ilia îndurera tă . ■ (6985)

« D ragă vA nu ţa , s in tem alături d e tin e ş l co p ii i tă i in m area d u rere p ric in u ită d e m oartea so ­

ţu lu i tău d ra g N ICO LAE - v FEC-flETE. D u m n ezeu şâ^l o d ih - n eâ scă tn p a cg . S ora M ărloara şl cum natu l io a n Tiu-cea. (7302).

• D r a g u l , n ostru : fra te , a m in t i ' rea ta n e v a Însoţi m ereu , j<ăs- trîndu-.ta v e ş n ic alături d e n o i. N e d e lp ă r ţim d e tine nespus 'de în d u rera ţi ş i la cr im ile v o r cu rg e m e re u p en tru tin e. S ora Letiţia , cu m n atu l -A u r e l , ' n ep oate le c i c i

D ina» D orm i : ln p ace , (7493) '« S in tem a lături d e : co le g u l

n o s îru ş o n f . d r . E ugen K o losz i in m area d u rere p r ic in u ită ' de m oartea ţ m am ei d ra g i, c o le c t iv u l ca ted re i d c in form a tică * - F a cu l­tatea de. ştiin ţe ^ e co n o m ice .(7435)

9 E xp rim ăm Întreaga com p a sl- v-une co le g u lu i nostru Eugen.

K o lo zs i In a ceste , c lip e g r e le -p r i ­cin u ite d e treeerea in n e fiin ţă - a m am ei sa le . C oleg ii de l a F acu l­tatea d e ştiinţe^ e con om ice .. (7497)

I C o leg ii de la C lubu l C op iilor îş i e x p r im ă com p asiu n ea ‘ Şi transm it- con d o lea n ţe - d om n u lu i d irector K o lo z s i Istvaa la p ierd e­rea m am ei sa le . (7i9>). ' < .. ;

. S intem : a lături d e - fam ilia Îndurerată a fos tu lu i d irector al Ş co lii, d e nevâzători, ŞTEFAN C O R IO L A N ,, şi n e exp rim ă m sen ­tim entele d e com p a siu n e . C o le c ­tivu l Ş c o lii d e n ev â ză tori .C lu j. (7 *4 « )_ .: ' . . ' r ' - . .

S intem a lături d e - fa m . F arc ln m area d u rere ca re o în cearcă . ColegU d e . la Spitalul c lin ic ju - deeţan , b iro u l B lo c alim entar. (7S38-A)

S intem alături de fam ilia p r o f . ' d r . In g . P etru p o p a In clip e le d e m a re d u rere pricinu ite djţ decesu l Iubitu lu i lo r părinte. A socia ţia . d e lo ca lar i d ia A ieaa M uscel 3. (7233) -

« S in tem a lături de "fam ilia Ion e l F ărcaş iii durerea p ric in u ­ită d e d ecesu l tatălui şl socru lu i V A S IL E B A N . S indicatul „S a lu ­britatea*. (6529) . .

0 Iubita noastră naşă A nuţa , sintem alături d e tine ş l d e c o ­p iii tăi Duţu ş l C osm in In aceste m om en te tra g ice pricin u ite d e

n ioartea Iubitu lu i nostru naş N ICU . C h ipu l Iul bH nd ş l lum i­n os , su fletu l cu rat, respectu l t i ; l-a purtat în totdeaun a c e lo r d in J u r ,; devotam en tu l,, . extraord in ar pentru bunăstarea şl fe r lc ir ca f a - . m llic l, v o r răm in e pentrii n o i,-, Întotdeauna exem p le d e -n e u ita t. Va răm in e veşn ic in m e m o r ia , n o a s tr ă ;. P ica , L u c i, R aluca fl R ăzvan . (6M1)

• îm părtăşim durerea Um. Ion e l -Fărcaş la trecerea In nefl. in ţă a tatălui şl socru lu i V A S ai B A N . F am . Eugen V ereş. (C5!9-aj

• S intem alături d e familij A u re l F a rc ln m area durere ori. cin u itâ de 'r fo a r te a ta’tă!ul drsj, S in cere con doleanţe . Fam ilia Pro. d a n F lo r in . ş i M aria ş l nepoati F lorian a . (SS49> . *

- P *05 om ag iu şi neştearsA 9. m ln tire c e lu i . ca re a fo s t distia.

su l n ostru cu scru , p rotopop . T R A IA N ,M A N ; D um nezeu? sS-1od ilfiiească ş i cu drepţii să-I nu- m ere .- F am . p ro to p o p NIcolai P etru . (7313-A). ’ '

O Surprinşi d e cutremurătoare» veste' a trecerii ln n e fiin ţă .a bu­n u lu i' ş l d ragu lu i n ostru 'prieted, p ro top op u l' T R A IA N M A N , îm­părtăşim m area d u rere - ş l trans­m item com p a siu n e ' fam iliei, sil- v ia ^ s a m s o n H ossu . (7325)

I S in cere con d o lca n ţc familiei T ru ţă ln aceste m om en te grele pricin u ite dc. trecerea ln eterni­tate a. ce lu i « ca re a fost PETBU T R U Ţ A . F am ilia , P rod an Ioan fi E va. (6539) , _ „

O A socia ţia n a ţ io n a lă . a vete­ra n ilo r de ^război d in munici­p iu l C lu j-N apoea este alături de preşed in tele : e l, 'c o l . ' (r.) Ioan p e d e stru ,' In m a r e a . durere sufe-

- rltA p e n tru p ierderea * soţie i dragi, transm lţipcl ’ s in cere condoleanţe fa m ilie i. (7322) ^ ;, " -v' ' , ^

t S in tem a lături, d e vot,' Dom şi T o m l , ' in 'm area d u rere prici­n u ită d e ftrecerea iu eternitate »

« o ţ l e i ş l . m a m e i-d ra g i ELENA . PEDESTRU , fa m ilia G herasim .

t U d - destin cru d - ş i. nem ilos 1 ră p it -d in tre n o i p e file a ş i sorţ

n oa stră , SIM ON A D A N IELA ■ G O CIU , la ^ n u m ai . ÎSj d e , ani. : CV d u re r e ş l d o r Iţi v o m p ă stra » - m in tirea fiin ţe i ta le . tn m on u la - tarea r a avea lo c In d a ta d e tt iu l ie ' 1991,' o ra 13, d in ca p e ia ve­ch e -M ănăştur. M am a, . s o ra şi fra ţii. (7353)

1 A stăzi se Îm plinesc 6 luni de la crim i ş i d u re r a -d e c in d - ne-a p ă ră ilt scu m p u l nostru so ţ, tati ş l ; b u n ic ŞTEFAN, . FODOREAN. V eţn ie n cm ln g iia ţl, n u ' te v o n u ita n iciodată .: S oţia ; (7349)

1 Cu ad in că d u rere tn suflet, anunţăm încetarea d in v iaţă a scu m p u lu i nostru soţ, tată, socru,

' bunii 1 s tră b u n ic ; IO AN T A M B A R d in Ş o lm en l. Inm or- m in ta rca m iercu r i, 12, I a .ş o l - m e n i. S oţia M aria,' c o p ii i N ecolae, Ir ln a , I o a n .. M ărloara , S im ion şi V asiie cu fa m il i i le . '(7358) . - ~

D raga Mani ş t M iha i, sintem a lă tu r i, de;: v o i In vinarpa încer­ca re p rin ca re treceţi la m oar­tea tatălui d ra g c o j . (r .) IOAN IÎU NDOI. , : S in cere con doleanţe . F a m .' c o l . - d r . - B ieh er G h eorgh e . (7S4S-A) '> V ' '

Cui in im a zd rob ită anunţăm încetarea d in v iaţă a scum pei noa stre m am e, b u n ic i ş i străbunici OROS B E R T A , sn v îrstă d e *1 anL C h ipu l , e l b iln d U v o m ' pă stra veş­n ic , In , am in tire^ ; înm orm intarea Va , a v e a : lo c : m ie rcu r i c 17 iulie 1591,» ora 13 ln c im itiru l Centrai. Fam lU a îndurera tă . (*553)

w p ios^ om ag iu c e lu i ca re a ţest M A R T IN CSEREI lâ îm p lin irea a şase lun i d e la trecerea In eter­n ita te ; S oţia V ictor ia , f i ic a Ghi- zeta , fiu t G abrile şl n ep oţe lu l An- d re j. <736 ) -___ _■

w Z d ro b iţ i d e d u r e r e , a n u n ţi® în ce ta rea d in 'v ia ţă , d u p ă o scur­tă su ferin ţă a ce lu i ca re a fost COL (r.) IOAN B U N D O I. înhu m a­re a v a 'a v e a io c ta co m n n a na­tală . FamlUa. (7340)

w Cu a d in că ’ d u rere ln . suflet anunţăm încetarea q in v ia ţă , <,a* p ă o lungă su ferin ţă a scum pu­lu i n o s tru ; frate şl u n ch i Ierom o­

nah asu m ţlon ist ŞTEFA N SOCÂCIU ln .a l M -lea an a l vt*" ţll. în m o rm in ta r e a . va"; avea ie* joi, 1* m ile 1991, o r i U In lo ca ­lita tea ' V u ltu ren l. S ora Iu s tin i ŞJ n e p o ţii T ltlana , A n d re i, T itlu ţa şl C osm in , <7îS7), -• -■

' COLEGIUl DE REOACÎJE ,

, (fie Cfillan (redactor sef). Dan Rebreanu (re* doctor ţot adjunct), Vale; Chioreanu (redactor fof adjuiict), Troian Bara (secretar general de redacţie), ton Rus. Morio Sângeonon, Radu Vida.

^REDACŢIA: Ctui, str. Napoca nr. 16. TELJEFOANE: ' IMO-32 (redactor şef)r 11*75-07 (redactor ţel adjunct şt secretariatul de redacţie); 11*74*18 (secţia culturală); 11-73-07 (sec* fîo probleme, social-aconomice); 11*74-90 (secţia probleme' cetăţeneşti); 11*73*04 (ad* ministra|ia iiamtui). Mica publicitate se primeşte silnic Intre oreie 9-16. numoi la-admi­nistraţie, str. Nopoco nr. H6 (Io parter). Slmbfito şl duminico inchit. . r

Xlra)25.641