ziarindependent

ANUL in NR. 466 MIERCURI

25 SEPTEMBRIE 1991 8 PAGINI 5 LEI

APRECIERE N A IV Ă , DOMNULE MINISTRU!Cînd am aflat că la Ministerul Agriculturii şi

Alimentaţiei arc loc o analiză cu participarea primului ministru şi a domnului Eugcii. Dijmă- rescu, ministrul economici şi finanţelor, am fost convins că se vor lua decizii foarte importante, pentru a mai salva ceva din cc sc poato salva— ca primo urgenţe — şi de a corecta acolo unde Ş-a greşit, pentru ca această ramură esen­ţială-a economiei naţionale să aibă condiţii mult mai bune dc dezvoltare in folosul întregii ’ ţări. Ce - sc intîinplă în agricultură, în industria ali­mentară simţim fiecarc pc pielea noastră, iar caro esto viaţa satului rormîncsc putem afla din presă, de la radio şi TV, precum • şi de Ia faţa locului, cînd orăşenii merg la neamuri.

Din comunicatul pentru presă am aflat des­pre măsurile hotărîte în urma acestei analize, rctinînd, în primul rind, destituirea iinor secre­tari şi subsecretari de stat, în frunte cu domnul Marin C'apisizu. Aceştia sînt vinovaţi pentru sta­rea agriculturii româneşti. Deci schimbarea lor, schimbarea denumirii Depaitamentului Agricul­turii de Stat şl înfiinţarea unui nou comparti­ment vor îmbunătăţi situaţia. N-aş crede! Ne amintim dc anii trecuţi, cînd în urmă divcrstlor analize saii vizite de iucru în agricultură {şi nu numai) erau destituiţi sau sancţionaţi anumiţi conducători :— de Ia miniştri la directori sau 'preşedinţi de C.A.P. •

: Cauzele situaţiei de atunci şi de acum a agri­culturii româneşti so datorează politicii promo­vate în domeniul respectiv. Nu schimbarea unor oameni cu alţii do la nivel dc secretar de stat la cel de subsecretar rezolvă problema. Domnul Marin C'apisizu esto, după cunoştinţele noastre, un foarte bun specialist în agricultură. Dacă ar dori, ar putea fi trecut în rîndurile victimf lor regimului comunist, de atîtea ori a* fost înlătu­rat din funcţii prin dccizia lui Ceauşescu, nu a altora mai mici. Şi tot dc atîtea ori a fost adus , do la „munca de jos" din nou, în primul eşalon al' conducerii' agriculturii. Ani dat acest exemplu nu pentru reabilitarea d-lui Capisizu, ci pentru a în­ţelege mai bino anumite lucruri. Dar, dacă aşa

s-a considerat, că e bine, aşa să fie. Să dea Cel dc Sus ca, prin schimbările dc cadre d in .con ­ducerea agriculturii, să avem ■ mai multe cereale, plante tehnice, carne şi lapte.

După această decizie spectaculoasă (trebuie gă­siţi şl vinovaţi, ’ nu ?) s-au luat şi alte măsuri, ele vizînd, în principal, trccerea contra-coşt a tractoarelor şi maşinilor agricole In proprietatea diverselor societăţi, asociaţii, întreprinderi mici şi mijlocii, a persoanelor care muncesc la sate. şi doresc acest lucru. Foarte bine că se desfiin­ţează secţiile de mecanizare a agriculturii, care dispun de cadre, maşini şi utilaje pentru repa­rarea maşinilor agricolc, do spaţii pentru adă-

. postirca acestora. E bine că ceea ce sc va Vinde de ia S.M.A. se va face ţinîndu-se cont dc „va­loarea rămasă" şi în rate. înseamnă preţ con­venabil şi ccndiţii favorabile. pentru achitarea contravalorii maşinilor şi tractoarelor. „Prin a- ceasta, spunea domnul ministru Mărculescu, se va reglementa odată şi pentru totdeauna rtrecerea agriculturji la economia de piaţă". Apreciere na­ivă, domnule ministru, nu vă supăraţi ! • Trecerea agriculturii la economia de piaţă, odată şl pen­tru totdeauna — cum apreciaţi dumneavoastră — este un' proces mult mai complex şi nu sc poate realiza prin hotărîrilo po carc le va lua Gu- vernul în urma analizai de vineri, 20 septembrie a.c. 1

Nu schimbarea unor secretari şi subsecretari de stat şi vînzarea tractoarelor şi maşinilor agri­cole rezolvă situaţia din agricultura românească. Şi dacă le vom .vinde, cine le va pUtea repara şi asigura'funcţionarea (majoritatea se află in­tr-o stare avansată dc uzură), cînd nu sînt cau­ciucuri, acumulatori, curele, piese de schimb, iar cînd ele sc găsesc cu sau fără ciubuc, acestea au preţuri extrem de mari (unele au crescut chiar de 10 ori). - Pentru ca agricultura româ­nească să meargă bine trebuie schimbată politi­ca economică faţă de agricultură, pornind de la. recunoaşterea necesităţii subvenţionării ei ca sin­gură cale de a o scoate din prăpastie şi a o plasa pe drumul cel bun. Ion GOIA

INTERPELARE ,

ADRESATA DOMNULUI MINISTRU

EUGEN DIJMARESCUIn această primăvară am ridi­

cat pentru prima oară problema deblocării financiare, 'arătînd a- tunci că sînt numeroase societăţi, comerciale care ău debite măi mari d ecît. creditele primite. Am

" dat exemplu C.M. Cluj, care a- vea . dă încasat 350 milioane de lei avînd, în acelaşi timp, îm­prumuturi de 200 milioane dc lei., Intre timp, mi s-a răspuns de mai multe ori că problema este in curs de rezolvare.

Astăzi, „Electroceramica11. Tur­da, care are de încasat 160 mi­lioane de lei, nu poate plăti no-

; ta de gaze de 16 . milioane d e . lei şi este ameninţată cu oprirea furnizării combustibilului, ceea ce înseamnă închiderea, tuturor

' capacităţilor de producţie. Actu7 aiul blocaj economie loveşte în primul rînd societăţile rentabile!

Cind şi cum se va. produce de- blocajul societăţilor, rentabile ? '

Octavian CÂPAŢlN/V deputat P.U.N.R.

COMUNICATPrimăria municipiului Turda,

în şedinţa Consiliului de admi­nistraţie, a hotărît mutarea mo­numentului , eroilor sovietici din centrul civic al oraşului în ci­mitirul . eroilor.’ De_ asemenea, a hotărît amplasarea" pe locul ră­mas disponibil după mutarea monumentului mai sus amintit a bustului craiului munţilor, Avram Iancu.

Primar, ec. Vasile 'NEMEŞUNITATEA NAŢIONALA ŞI IMPERATIVELE EI ACTUALE

Semnificaţiile independentei Basarabiei (II).' în acele condiţii, la 22 ianu­arie 1918 are loc proclamarea independenţei Republicii Moldo­veneşti, ca etapă premergătoa­re Unirii cu România. Spre a re înnoda legătura cu tradiţia a- firmării -naţionale, sărbătorirea' independenţei s-a făcut în ziua de 24? ianuarie 1918, ca ea să co­incidă cu aniversarea Unirii Principatelor, Au urmat acţiuni intense şi muncă energică orga­nizatorică şi de propagandă pen­tru Unirea cu România, una din­tre măsuri fiind adoptarea uni­formei armatei române pentru armata Basarabiei. Sînt întîmpi- nate încă obstacole serioase: Si'a- tul Miniştrilor Republicii Ucrai- niene trimite. în martie 1918 o adresă guvernului german, care a fost remisă şi guvernului ro­mân, în care se spunea: „Basa-

,rabia, în privinţa stării etno­

grafice, economice şi politice al­cătuieşte o parte nedespărţită din teritoriul Republicii Demo­cratice Ucraimene'4. : .

Se impunea aşadar grăbirea | preparativelor pentru, decretarea Unirii cu România, hotărîre pe care Sfatul Ţării şi-a asumat-o la 27 martie 1918 — aşadar cu 65 de zile după'proclamarea in­dependenţei — „în puterea drep­tului istoric şi a dreptului de neam“.

Cei din generaţia Marii'Uniri din 1918 erau oameni care au cunoscut valurile succesive ale „pahodului na Sibir“ ' şi „mîngî- ierile“ cnutului aplicat de vag- miştri şi nacealnici. Au fost ca­zuri precum .cel al lui Constan- i tin Stere, care a venit direct j din celula temniţei la tribuna I Sfatului Ţării. Rupţi' din trupul j Moldovei de 106 ani, crescuţi în I

imperiul. ţărilor care rămînea i- zolat de prefacerile şi evoluţia democratică a Europei, fruntaşii" luptei politice * naţionale din Ba­sarabia trebuiau să găsească în­tr-un timp scurt calea cea dreap­tă, uzînd de principii şi metode democratice de care abia auzi­seră/ pentru a parcurge etapele necesare spre Unire., ■

Deosebit de concludentă este comparaţia între situaţiile în ca­re se. găseau România şi Basa­rabia în acel moment. Dacă im­periul nordic — cum îl numeaD. Cantemir — a fost definitiv -demolat de revoluţie, iar popoa­rele anexate cu forţa acţionau hotărît pentru a-şi croi destinul, aplicînd. principiile autodetermi­nării, în România situaţia era deprimantă, primejdii grele a- meniriţînd integritatea, ei. In zi­lele în care Basarabia şi-a pro­

clamat iridependenţaR om ânia era nevoită — datorită defecţiu­n ilor ; de pe frontul aliat — să eeară pace din partea Puteri­lor Centrale,. iar acestea pretin­deau ţării noastre. condiţii gre­le, inclusiv concesiuni teritoria­le. Hotărirea de Unire a fost lu­ată de-Sfatul Ţării în condiţiile cînd în ţara-mamă se semnase la 5/18 martie 1918, la Buftea, tratatul preliminar de pace cu Puterile Centrale, iar la mai pu­ţin de o lună (24 aprilie /7 mai) România semna la Bucureşti tra­tatul de pace cu Germania, -Au- stro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, prin care era silită să cedeze Dobrogea, să accepte considera-

Conf. univ. dr.Ioan Silviu NISTOR

(Continuare în pag a V-a)

P B ¥ BSI ALTE SURPRIZE ROB. 431

T£L£H• Adunarea Constituantă s-a

reunit, ieri,',24 septembrie,. în cea de-a 25-â şedinţă consacrată adoptării viitoarei Constituţii a României. De notat că, în ulti­mele două reuniuni au fost lua­te în dezbatere şi‘ validate, cu majoritate de voturi, primeîe_6 articole ale formei finale din actul fundamental al ţării.

• Ieri, în cursul dimineţii, preşedintele României, domnul Ion Iliescu, l-a primit la -Pala­tul Cotroceni, pe domnul Jan Martenşon, secretar general ad­junct al O.N.U., director : gene­ral al Centrului O.N.U., de lă • Geneva pentru drepturile omu­lui. La primire au. luat. parte , domnul Liviu Bota, -funcţionar-, internaţional şi domnii Constan­tin Ene, secretar do stat la M.A.E., şi Romulus Neagu, am- 1 basador, şef al misiunii perma­nente a României la Geneva.' • ■ Chişinău. preşedintele Re­

publicii Moldova," dl. Mircea Snegur,. l-a primit pe ministrul apărării al R.S.F.S.R. Konstan- ' tin Kobeţ, cu care a discutat probleme privind retragerea tru-' pelor armate de pe teritoriul Moldovei, serviciul alternativ al tinerilor moldoveni, soarta Sta­tului Major al armatei de pe te­ritoriul moldovean, transmite ă? gen ţia Moldova Prea

• Moscova. Comandamentele' districtelor militare din ţJ.R.S.S. au primit ordin din partea con­ducerii Ministerului Apărării Naţionale să nu ia parte la so­luţionarea conflictelor interne şi internaţionale din republicile suveranej a anunţat generalul Vladimir Lobov, şeful statului major al forţelor armate ale U.R.S.S.

• Belgrad. Acordul de înce­tare a focului, a fost încălcat, în mai multe rînd uri, în noaptea de luni spre marţi precum şi în cursul zilei de 24 septembrie în Croaţia, armata federală şi f o i ­ţele croate acuzîndu-se reciproc de nerespectarea integrală a convenţiei de la 22 septembrie.In schimb, la Belgrad, agenţia - Taniug şi televiziunea au anun­ţat o noapte „relativ calmă".

• Naţiunile Unite. O oficiali­tate a Departamentului de Stat al S.U.A. a anunţat marţi la New York că inspectori ai Na­ţiunilor Unite aflaţi în Irak au fost din nou reţinuţi la Bagdad de către autorităţile ţării gaz­dă. constituind cel de-al doilea incident de acest gen. De data aceasta autorităţile irakiene re­clamă caseta video pe care ins­pectorii au filmat documentele descoperite luni, ca ş! o serie de alte documente.

LEGIONARI PRINTRE NOI?Comoditatea gîndirii, informarea după ureche,

fascinaţia, formulelor de-a gala ne determină ăde- seori să aplicăm . etichete fără elementara cerce­tare a conţinutului astfel beneficiar. Dacă nu con­vinge, o etichetă cît mai stridentă şochează şl e un început In a-i căuta, în a-i „potrivi11 argu­mentele. Fascismul, hitlerismul, lcgionarismul au fost condamnate de istoric şi ele nu pot reînvia ca atare, dar face impresie dacă spectrul lor nc e plimbat prin faţa ochilor şi pus să rînjească ameninţător. S-au văzut cazuri cind adversari foarte diferiţi între ci s-au tratat unul pe altul c>.i acelaşi calificativ, eventual uşor nuanţat. Cine avea dreptate ? Probabil, nici unul sau amîndoi, prin nevoia rcciprocă do a se discredita, de a se distruge moral şi, ulterior, fizic. Un adversar „eti­chetat11 e pe jumătate răpus, calificativul desco­perit fiind poarta deschisă a slăbiciunii lui, locul pe unde poţi să-l loveşti.

Nemulţumirea, înşelarea speranţelor mai mult' sau mai puţin exagerate, invidia pe succesul real ori aparent al altora, tentaţia puterii, fanatismul ideologic au dus la manifestări, declaraţii, acte zise extremiste. Faţă de media echilibrată, raţio­naliştii ori prudentă, care nu sare în apă înainto de a-i măsura adînclmea, preferind şl atunci lun-

~ trea sigură sau podul solid, gesturile, spusele, fap­tele trădind disperare sau credinţă orbească pot fi considerate într-adevăr extremiste. Ajunge atît spre a fi circumscrise rapid unor concepte cu iden­titate precisă şl biografie bine cunoscută, cum ar fi fascismul sau lcgionarismul? . ' .

Nu minimalizez pericolul, potenţialul nociv al unor programe urmărite de grupuri răzleţe sau de organizaţii mai mari, atunci cînd conţinutul şi expresia acestor programe divulgă extremismul. A acuza, însă, Uniunea „Vatra Românească1* de extremism, de formula lui cea mai hulită la noi, legionarismul, mi se pare a-i urmări discreditarea cu orice preţ, în primul rind prin încălcarea fla­grantă a adevărului ca urmare a izolării şi exa­cerbării unora din demersurile sale, puse în falsă lumină. Asta în cazul cel mai bun, cînd capetele do acuzare nu sînt în întregime contrafăcute I ■

în repetate rînduri, grupări politice, presa de diverse orientări, reprezentanţi ai puterii au ca­lificat drept extremiste, fasciste, legionare publi­caţii ca „Romunia Mare, „Europa", „Gazeta de Vest“ etc., incomode pentru mulţi, care au lovit adeseori cu aceeaşi forţă vinovăţii mal mari c.au mai mici sau doar prezumpţta de vinovăţie, in numele unui principiu, al unul ideal mal curînd nebulos: dreptate naţională, Justiţie socială, con-

Dan REBRE.ANU (Continuare în pag. a V-a)

ANUNŢîncepînd cu data de 1 octom­

brie- 1991 se declanşează exami­narea pompierilor civili în ve­derea obţinerii certificatului de calificare în meseria de pompier civil profesionist.

Dosarele se primesc la S.O. PANEGRANO S.A. Cluf-Napo- ca, la d-l Corpodean Traian, şeî F.C.P., pînâ in data de 30 sep­tembrie 1991,

Informaţii suplimentare la te­lefon 93/18-57-60.

DIN PARTEA AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU PRIVATIZARE CLUJ

Joi, 20 septembrie 1991, ora 10 va avea Ioc în sala tic şedinţe din localul fostei primării (Pia­ţa Libertăţii nr. 2) prezentarea şi dezbaterea normelor metodo­logice privitoare la vînzarea do activo de către socictăţilo co­merciale cu capital dc stat, în conformitate cu prevederile ca­

pitolului VII din Legea nr. 58/ 1991 privind privatizarea socie­tăţilor comerciale. .

In vederea însuşirii şi aplică­rii cît mai corecte a acestor nor­me, sint invitaţi să participe di­rectorii şi juriştii tuturor socie­tăţilor comctcialc cu capital do stat, precum şi toţi intreprinză; lorii particulari interesaţi în cumpărarea dc active ale socie­tăţilor comerciale cu - capital do stat.

EVANGHELIZARE

VENIŢI SA-L CUNOAŞTEM PE DUMNEZEU şi SA-L FA­CEM DE CUNOSCUT împreună ,cu predicatorul ameriean RICK AMATO. Programul religios va

avea loc la: SALA SPORTU­RILOR din CLUJ-NAPOCA in data de 27 septembrie 1991, ora18,30.

Va cînta solista; LINDA HORNBERG.

Intrarea liberă

Ad e v ă r u l d e clu j PAGINA 2

t

Prieteni în inima FranţeiO Nc confirmă aceasta primarul din Maunthelanais, dom­

nul paul INDRAULT •— Anul trecut, la mijlocul lui

decembrie am semnat un act de prietenie şi solidaritate cu pri­marul din • Huedin, domnul Dra- gomiresou. Aceasta cu toate că în comunitatea europeană Ro­mânia nU este ‘ prea bine pri­vită din cauză că, Ia nivel lo­cal, primarii nu sînt aleşi, , ci desemnaţi. Această Cartă are ca scop întărirea prieteniei, a . rela­ţiilor pe multiple planUri cu Huedinul din Transilvania. Mă refer, în mod special, la relaţi­ile culturale, economice şi u-- manitare, care-i pot lega mult pe cei de aici cu locuitorii din Maunthelanais. A m ' mai fost în România, iar acum am venit cu 60 de persoane, 40 din loca­litatea unde de 20 de ani sînt primar, precum şi din localităţi apropiate care mi-au cerut să le facilitez apropierea cu loca­lităţi similare din ţara dumnea­voastră. De această dată am a- dus pentru spitalul din Huedin importante ajutoare constînd în medicamente, pături ş.ă., urmînd sâ petrecem cîteva zile în mij­locul acestor oameni minunaţi; care ne-au vizitat deja în Fran­ţa.‘ — Cum v-aţi simţit?; — Pentru noi este o vizită de

neuitat, cu o primire caldă de oameni deosebit de amabili, în­tr-o ţară cu adevărat soră.

— Co au învăţat românii noş­tri cînd au lost la dumneavoas­tră, în Franţa?. — Modul de viaţă, felui de a

fi într-o democraţie cu o veche tradiţie în -timp. .

— Dar francczii?-— Ne-am dat seama că aveţi

o ţară minunată, care, cel pu­ţin din punct de vedere turis­tic, e6te aproape neexploatată.

'C ă aveţi dificultăţi economice, surmontabile numai cu o seri­oasă orientare spre retehnologi­zare. Şi, nu în ultimul rînd, că aveţi nişte oameni care, ajutaţi un pic, pot face minuni,

iConvorbire consemnată de

Radu VIDA

Tezaur care seîntr-o zi, într-un municipiu se

angajează 40 persoane - tinere şi 30 şînt trecute în pensie. Nou angajaţii îşi încep activitatea, preocupaţi de viitorul meseriei lor, iar pensionarii îşi restrîng brusc activitatea, rămînînd cu micile preocupări gospodăreşti care, mai ales pe bărbaţi, nu-i satisfac, însă n-au încotro, aşa pare a fi rînduiala. In fiecare părticică de timp se destramă, se pierde „o carată*1 din tezau­rul dobîndit cu trudă. Oamenii vîrstei a treia sînt un tezaur de învăţăminte, înţelepciune şi ex­perienţă, utile în domeniile vieţii economico-sociale. De aceea se impune a fi fructificat acest te­zaur, tinerilor rămînîndu-le a prelua aceste bogăţii.. S-ar cuveni ca societăţile co­merciale, regiile autonome, so­cietăţile private, etc. în cadrul Cluburilor pensionarilor să ,o- fere acestora posibilitatea a-şi

desfăşura parte din timpul li­ber, benevol, pe cercuri de pro­fesii. Ar fi posibilă şi perfecta­rea unor contracte, cu caracter

• permanent între tineri şi pensio­nari. i

, In producţie, proiectare, ser­vicii, universităţi se simte lipsa acestui tezaur prin trecerea sa-

, lariaţilor la vîrsta a- treia, şi„ după caz, ar fi de un real folos menţirerea cu V2 normă a unui specialist, inginer, profesor, eco­nomist, chimist precum şi a u-

: nor maiştri sau muncitori cu înaltă calificare, din comparti­mentele cu activitate semnifica­tivă.

Contribuţia acestora fo desfă­şurarea muncii ar fi importantă, s-ar împleti experienţa cu vi­goarea şi iniţiativa tinerilor, e- conomia 'naţională ar avea nu­mai de cîştigat.

Ee. Gheorghe P. LAZANU

RĂSPUNSURI LA CHEMAREA ASOCIAŢIEI PENTRU

ADEVARUL REVOLUŢIEI

• Partidul Social Democrat Român, partidul sindicatelor şi al tuturof celor ce trăiesc _ din muncă cinstită şi venituri limi­tate, sprijină Apelul Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj, şi cheamă pe toţi cei ce iubesc adevărul şi _ drepta­tea să participe la manifestaţia- publică din ziua de joi, 26 sep­tembrie, do la orele 15.' Urmaşii eroilor Revoluţiei ro­

mâne, ca şi mulţi alţi_ oameni necăjiţi, pensionari, elevi şi stu­denţi, muncitori şi mici sala­riaţi, cu toţii nedreptăţiţi şi d«y zamăgiţi de către cei ce profita de' marea revoltă populară- din

„Somaţi" dc cel care vor să afle cît mal multe lucruri des­pre recenţii cîştigătoare a con­cursului „Miss Cluj Sport** LILI ANA LEŞ — revenim a- supra „cazului", recurgînd la noi . . . dezvăluiri. ,

Aşadar, sub invioiata coro»i* nă menită a desemna cea mai frumoasă fată a Clujului, sc ascunde un superb . . . scor­pion. (n.: 8.XI ’OS) care cunoaş­te .savurează şi acţionează In­tru împlinirea elementului _de* finitiv al zodiei sale: «a şti ce Vrei!- (Decizie care,. parc-sc, s-a insinuat pînă la masa Ju­riului, ,obligîndu-l* sâ' cedeze In faţa manierei In care con­curenta cu nr. S — alias LJ- liana Loş - şi-n prezentat da­rurile naturale, stilul şi costu-

ţara noastră, trebuie să fie as­tăzi iarăşi uniţi in sentimente şi acţiuni ce vizează îndreptarea situaţiei social-economice actua­le. ce ajunge a fi tot mai greu de suportat de către princi­palele categorii sociale.COMITETUL JUDEŢEAN CLUJ

A L P.S.D.R.

• Alianţa Civică şî 'partidul Alianţa Civică îşi anunţg parti­ciparea la mitingm şi marşul organizat de Asociaţia pentru Adevărul RevoluţjcJ care va a- vea loc joi, 26 septembrie l " 1-

COMITETU L DIR ectO II — ALIANŢA C lV irA

COMITETUL JUijf t e a N — PARTIDUL c i v i c a

TENIS

TURNEUL SATELIT FEMININ DE LA CLUJ-NAPOCAS-A ÎNCHEIAT

Invingînd-o p e . Cătălina Cristea în două seturi în partida finală (6—2; 6—3), jucătoarea Lea Ghi­rardi (Franţa) este cîştigătoarea la simplu a Tur­neului internaţional de tenis feminin, desfăşurat săptămînă trecută la Cluj-Napoea pe terenurile „Constructorul*1. La dublu, a cîştigat perechea Di- ane Samungi, Cătălina Cristea, care s-a impus în fafa cuplului Lea Ghirardi, Mirela Buciu, cu ca­tegoricul scor de 6—1; 8—1 la seturi.

Deslăşurat în paralel cu „Romanian Tennis Open1* (turneu despre a cărui importanţă şi an­vergură sîntem de-acum convinşi), turneul de la Cluj-Napoea se înscrie şi el ca un eveniment deosebit în viaţa sportivă românească. Ambele turnee sînt, .de altfel, în premieră naţională.

Despre'ce altă ramură sau disciplină spor­tivă din ţară se poale spune că a organizat pînă la această oră, o competiţie care să fie plătită cu premii în dolari 1“ remarca, pe bună dreptate, preşedintele Federaţiei Române de Tenis, ing. Ko- moroezy Gheorghe, într-un recent interviu. „Ori cei 10.000 de dolari cu care a fost dotat turneul, reprezintă o sumă ! Şi dacă această suma o trans­formăm în lei, la cursul actual al dolarului, a- tunci ajungem la milioane. . . “ Intr-adevăr, aşa este. Dar dincolo de acest stimulent material, tur­neul de la Cluj-Napoea, ca şi cel de la Bucureşti, este dotat cu puncte W.T.A., respectiv, A.T.P. con- tînd pentru clasamentul mondial, ceea ce înseamnă foarte mult pentru un jucător dornic de afirmare internaţională. v

Aşa îneît, chiar dacă turneul de la Cluj a fost cîştigat de o jucătoare străină, fiecare jucătoare ajunsă pe tablou] principal — şi românce n-au fost puţinp — a avut de cîştigat atît material cît şi moral. .

Dar să ne oprim puţin asupra „personajului**' principal al turneului de la Cluj-Napoea care nu este alta decît tinăra noastră speranţă, CĂTĂLI­NA CRISTEA* în vîrstă de numai 16 ani. Ea se înscrie în acest sezon competiţional ca una din revelaţiile juvenile. ale tenisului mondial. După mai multe turnee cîştigate în Europa (ar fi prea multe ca să le amintesc aici), Cătălina Cristea se impune şi pe. continentul american. Participînd la turneul de la Repentini, în Canada, ea ajunge pînă în finală la simplu pe care 'o pierde în faţa americancei Ana Moli, iar, apoi, înscriindu-se la puternicele întreceri U.S. Open de la Flushirig Meadow, Cătălina Cristea ajunge şi aici să joace finala, de data aceasta la dublu, făcînd pereche cu suedeza Asa Arlsson (categoria de vîrstă 18 ani).

Şi iată cum, această valoroasă sportivă româncă, prin turneul de la Cluj-Napoea a putut fi văzută jucînd şi acasă, in faţa propriilor ei suporteri. Ea a ajuns pînă în finală, cîştigînd tur după tur, fără să piardă nici un set, dominîndu-şi net ad­versarele printr-un joc modern, condus de la un capăt la altul cu inteligenţă. E adevărat, partida

ţ* T>~

:&

In fotografic: câştigătoarele probei dc dublu

finală a pierdut-o, dar asta în faţa mai experi­mentatei sale partenere de joc, franţuzoaica Lea Ghirardi, care s-a dovedit o sportivă de o tenaci­tate deosebită. La urma urmei, pentru Cătălina Cristea, la vîrsta ei, înfrîngerea din finală' poate să însemne un cîştig pe planul experienţei dom- petiţionale. Oricum, Cătălina Cristea rămîne prin­tre cîştigătoarele turneului, pentru că, împreună su Diane Samungi, a cîştigat dublul.

Florenţa Mihai, fosta noastră mare jucătoare de tenis, în prezent antrenor federal şi directori de concurs la acest turneu, şi care a avut un rol imr portant în aducerea acestui turneu în ţară, a ţinut să rem arce'la sfîrşitul competiţiei: „Turneul de la Cluj-Napoea e o reUşită incontestabilă, ceea ce mă îndeamnă ca la anul să încerc sâ mai aduc în ţară alte două turnee de asemenea anvergură**. ■ - Ceea ce doresc, cred, toţi cei ce îndrăgesc acest frumos sport.

Cornel POP

Volei

Cu un antrenor nou şi multe noutăţi în lot, „U“ - Explorări bate la porţile diviziei A

După cum bine ştiţi, „U“- Explorări a ratat, de puţin, pro­movarea în prima divizie a ţă­rii. Ca o consolare, echipa se ca­lifică în turneul final al „Cupei Federaţiei**, disputat la Cluj, o- cupînd locul întîi. Noul campio­nat bate însă la uşă. Şi nu ori­cum. în cadrul lotului s-au pro­dus schimbări importante: veni­rea unui antrenor nou, în ̂ per­soana domnului profesor Âugus- tin Drăguţ şi completarea lotu­lui cu o serie de nume de mar­că. Vom începe scurta prezen­tare cu Augustin Drăguţ. Se o- cupJă de volei de 24 de ani. In fiecare an a dat cîte un jucător naţionalei de juniori. Antrenor

al echipei naţionale de juniori în 1978. Şi-a - continuat activita­tea la Ocna Mureşului,, bătîn- du-se, an de an, pentru locul întîi în serie, participînd la tur­neul final de două ori, în 1988 şi 1989. în 1989 urcă’ pe podium cu echipă Clubului şcolar, ocu- cupînd locul trei în clasamentul final şi locul doi la Cluburi sportive şcolare. In 1990, urma­re a bunelor rezultate, este din nou promovat antrenor al na­ţionalei de juniori, participantă, la Praga, la calificările pentru mondiale. La Cluj, venirea dom­niei sale e una de suflet, de a face ca voleiul clujean la băieţi, să ajungă nivelul de aur al ge-

PROGRAM COMPETIŢIONALîncepînd de azi, Sala spor­

turilor va găzdui următoarele competiţii sportive de Divi­zia A :

• HANDBAL: astăzi. 25 sep­tembrie, ora 18: »U“ C.U.G. •*

POLITEHNICA Timişoara (masculin)

• BASCHET; sîmbătă. 28 septembrie, ora 9,45; ' „U“ -FI- MARO — SPORTUL STUDEN­ŢESC BUCUREŞTI (masculin),

mele creaţie propfţ^ „Antropometrio** ■ ' roaspăta

M iu <C/l77 o s i l i t ăînaltă (1,77 m.), SUD], sj ele­gantă, dispune Q inVjdiată

neşte In cadrul Societăţii co­merciale Ruttrans S.A, unitate pe care o bănuim, de acum, a- saltată de solicitanţi. Mai ales câ regina pe caţe o ascunde

„Miss Cluj Sport" fa «M area... absolutului!proporţionahtate ' _ formelor (la cizelarea curor_ aU contri­buit şi aI?11 P°trecuti în inti* mitalea gim"5.sticii rjtmicc) deţine ™'.ţcării dcPrirîs^atît in toareie sPort«lul* ^ te KTzentare a p .. , « regi­na frumuseţii este timp’ ’1liber, manechin. , rostu-Jfe profesionale Altfel. ^ pH.

este necăsătorită. Asigurăm Insă drumul către sensibilitatea

acesteia nu-i deloc unul lejer din moment co idca’ ul Lilianei (înscris în jurnalul concursu­r i ) vizează sferele înalte: „Doresc să ating, măcar o sln- Wră, clipă ,cu vlrful degetului, absolutul 1*.

v a fi intrînd, oare, tn sfera acestui absolut fl coroana

„Miss România Sport** pentru care Liliarta Leş urmează să concureze ca reprezentantă a judeţului Cluj? (Oricum acel invidiat trofeu — susţinut de consistentul premiu de 100.000 lei —ar putea constitui, nu-i aşa?, un absolut tangibil cu vîrful degetului)

Să aşteptăm însă seara răs­punsurilor; seara de 5 octom­brie, cînd, la Bucureşti, In Polivalentă, se va desfăşura Intrccerca între Miss-ele jude­ţelor şi cea a capitalei. O sea­ră grea pentru a cărei bună traversare trebuie să ţinem eu toţii <Ş>. fără invidie, cu toa­tele) pumnii strînşi pentru cea destinată să ne ilustreze idea­lul do frumuseţe.

Nuţa DEMIAN

neraţiei lui Fieraru, Cherebeţiu, Dăbală, Bărbuţă, AgîrbieeanU.

• Actualul lot are toate "con­diţiile, de talie, de virstă şi de pregătire, pentru a ajunge â e- chipă competitivă. S-a pornit' lâ 'drum cu un lot de 13 jucători, în primul rînd s-a renunţat la serviciile lui Victor Chezan, Ioan Ghic şi Bogdan Băndilă. Noutăţile sînt Abraham Mireea şi Sanislav Va'entin (ambii de la Elcond Zalău (superligă), So­rin Tămăşan (Explorări Baia Mare > superligă, Adrian Arde- leanu (Oţelul Roşu), Victor A- goston (CSS Blaj), Dan Matei (GSS Tg. Mureş). Lor li se ada­ugă, Teodor Rotar, Martin Rom- csik, Aurel Vlaicu, Mihai THeş, Valentin Zadacencu, Ovidiu Fe- tric şi Dan Bogdan.

• Pe ce se va pune accent? Jocul este considerat bun atunci cînd se desfăşoară cu precizie, în viteză, cînd există o emulaţie perfectă şi o participare efectiT vă, psihică şi fizică. Un joc axat pe atacuri rapide, combinaţii surpriză în atac, preluare per­fectă şi un serviciu cit mai di­ficil pentru adversari. Nu sc poate face sport fără disciplină. Disciplina echipei înseamnă dis­ciplină tactică, competitivă şl cu aceste lucruri se şi porneşte la drum.

• Pregătirile au început prin­tr-un cantonament la Ocna Mu­reşului, urmate do antrenamen­te susţinute la Cluj şi meciuri amicale, inclusiv un turneu in­ternaţional la Baia Mare, 13—15 septembrie.

• Este admirabil efortul uni­cului sponsor, TIIANSGRX S-A'. în sprijinirea sportului de per­formanţă. Această sponsorizare a echipei de băieţi datează deja de clţlva ani buni. Şi rezultatele, au început sâ se vadă. In orice caz, munca din acest an va cons­titui baza viitoarei divizionare A.

Dem. ŞOFRON

PAGINA 3

artă .literatura.IN PREAJMA DESCHIDERII STAGIUNII:

O p e ra Română din Cluj d e ţin e , în c ă , su p re m aţia!

.Maestrul Piso a preluat f unc- t'ia'stfJe director al Operei Româ­ne într-un moment de loc fast pentru cultura romană, cu con­secinţe din cele mai neplăcute pentru bunul mers al unei insti­tuţii de artă. L-am abordat pe directorul Operei în plină acti­vitate, pregătind participarea in­stituţiei la# festivalul „Enescu" cu „Don Carlo" de Verdi, premiera de< succes a stagiunii trecute.

i Domnule director, sîntcţi mulţumit' de stagiunea 1990—91?

— Mulţumirea de sine poate aduce. repede limitarea, plafona­rea. Dacă eşti mulţumit de ceea ce ai făcut nu ţi se închide nu­mai- trecutul, ci şi viitorul. Ne-

sim terenul acesta înşelător şi să ieşim din letargia dezinteresu­lui. Iar dacă avem o rază care ne luminează munca, ea e re­flectarea activităţii noastre în presa centrală şi de Ipecialitate, Opera Română din Cluj fiind considerată, la ora actuală, „pri­ma scenă lirică a ţării“. Tocmai redactam , un memoriu adresat Preşedintelui ţării referitor la o crasă nedreptate care ni se face şi care ne-a aruncat în catego­ria a doua!?! Opera Română din Cluj a aparţinut dintotdeauna categoriei Intii, subliniez acest lucru. Considerăm că declasarea care- ni s-a aplicat din oficiu a- duce multe prejudicii instituţiei. Artiştii .-sînt descurajaţi, publicul nu mai ştie -ce să creadă. Din lipsa de credit bugetar, care de fapt ne-a fost aprobat, sînt obli­gat cu zece zile înainte de chen­zină să încălzesc firul telefonu­lui ce , mă leagă cu instituţiile de care depindem.-Mi-e lehamite de acest pelerinaj. Nu se poate spu­ne că Ardealul nu poate întreţi­ne financiar o operă, sau ţara patru, cinci,1 cînd în Germania sînt peste 120! Premierele anu­lui trecut le-am realizat înno- dînd aţa veche în zece locuri în aşa fel incit să nu pleznească. Dar asta nu mai merge. Eu sînt deocamdată singurul sponsor privat, al Operei Române. Un spectacol de operă e foarte cos­tisitor şi noi am întors „faţa de masă“ de atîtea ori de parcă ar fi avut 20 de feţe. Cu toate aces­tea, prezentarea spectacolelor în străinătate,' deocamdată prin fo-

-------------------- -AD EVĂ RU L DE CLUJ

Coşbuc, cele mai frumoase poezii şi Clujul# 125 de an! de la naşterea poetului #

mulţumirea este legată şi de' si­tuaţia în care ne aflăm şi din ' nit un viu interes în lumea or- care nu putem ieşi repede de- ganizatorilor de spectacole, deşi oarece păstrăm în noi o mpşte- - concurenţa de azi este istovitoa- nire nefericită şi'num ai elanul re. Afluenţa neregulată a spec-

unde interesul este remarcabil, dar se consumă totuşi, mult prea repede.

Totuşi, stagiunea ce vine o pri­vesc cu încredere. Muncim şi aş­teptăm .,. să se trezească publi­cul, iar Ministerul Culturii să nu ne mai privească „de.la Capita­lă". Din punctul de vedere al re­pertoriului, consider că nu pu­tem funcţiona fără stîlpii săi de bază: Mozart, Verdi, Puccini, Donizetti. Nu putem sări direct la Wagner şi Strauss. In partea a doua a lunii octombrie vom răsfăţa amatorii de operă cu un program Wagner. Trebuie să re­luăm, treptat, cu producţii noi, ceea ce ne cere publicul. Degea­ba pun pe picioare o operă de- prestigiu pe care n-o pot acoperi nici ca distribuţie, nici justifica j p r in ... dezinteresul spectatoru­lui. In afară de cele două mani­festări internaţionale majore: Festivalul „Enescu“, la care par­ticipăm cu „Don Carlo", şi Bi­centenarul Mozart la Cluj, pe care îi vom onora cil „Răpirea din Serai" şi „Don -Giovanni", In prima parte a stagiunii urmează baletul „Carmina Burana", iar pentru copii, , „Capra cu trei iezi",. pentru a încheia la 31 de­cembrie cu un „Liliac1*. In par­tea a doua a stagiunii urmează producţiile noi: „Traviata", „Car­men" şi, dacă avem energie şi timp, „Bal mascat“ . Nici pentru acestea greutăţile nu ne lipsesc. Nu pot să nu las artiştii să ple­ce să-şi onoreze contractele sau invitaţiile. Un lucru important: vor reveni la Cluj cîntăreţi ro-

Tînărul năsăudean George Coş­buc (n. 20 septembrie 1866 în Hordău) a făcut cunoştinţă cu Clujul in septembrie 1884, cînd a venit în captiala Transilva­niei pen tru . a se înscrie la Fa­cultatea de Studii Lingvistice a Universităţii Francisc Iosif. Pro­babil că studentul Coşbuc, vii­torul mare poet al românilor, a descins la Hotelul Biasini (de pe actuala stradă A. Iancu), pî­nă la găsirea unui „cvartir", fi-

bea a patra zi mi-au adus ştirea că D-ta eşti în Cluj. Din noiem­brie am fost şi beteag de aprin­dere de plămîni şi de atunci şi pînă în mai am fost tot slab şi cuprins de boale".

Scrisoarea către Slavici nu este întîmplătoare, Coşbuc înce­pînd să colaboreze la „Tribuna* cu diferite producţii poetice. Sla­vici publică prima poezie a lui Coşbuc intitulată ^Filozofii şi plugarii", pe care o semnează

ind ajutat de. profesorul Grigore cu anagrama C. Boşcu în de- Silaşi. Profesorul universitar dr. cembrie 1884. Prima dată, poe-

tbgrafii şi casete video, a stîr- mâni plecaţi de ani de zile dinţară, fapt care va stîrni, intere­sul publicului pentru scena noas-

nu e suficient pentru a ne. deba­rasa de o veche şl păguboasă mentalitate. Ne străduim, prin organizare şi disciplină, să pără­

tatorilor noştri o consider un barometru al cărui ac a rămas' agăţat la „Vreme nefavorabilă". Nu-este însă cazul premierelor,

tră. într-un cuvînt, spectatorul şi cu el opinia publică, se va convinge că ne vom întrece pe noi înşine deşi vom rămîne tot nemulţumiţi. .

Detnostene ŞOFRON

Gavril Scridon, eminentul editor modern al operei coşbuciene, îmi arăta, cu ocazia -unei recente convorbiri, o fotografie origina­lă a tînărului George Coşbuc, făcută de vestitul fotograf şi daguerotipist clujean F r.. Veres, care-şi avea atelierul pe str. Parcului nr. 15 (azi E. Isac). Es­te, de fapt, prima fotografie clu­jeană a studentului Coşbuc care, încă în 22 septembrie 1884, îi scria tatălui său, preotul greco- catolic Sebastian Coşbuc, la Hor-, dău: „Iubite tată! Cost . mi-âm luat cu.. 11 florini, la o ungu­roaică. Mîncănv vreo şasc-şapte români laolaltă. Cvartir n-am,

- trăiesc într-un făgădău (proba­bil Biasini, n.n.), unde am închi­riat o chilie cu 10 fl. pînă la prima, trei inşi.. De la 1 octom­brie mă voi muta în cvartir se­parat".

In 1835, Coşbuc era preocupat de obţinerea unei burse de la „Fcndul Şcolar11 din Năsăud, pentru ca in 1886 să părăsească Clujul şi să meargă la sora sa,. Angeîia Pop, din Herina — Bis­triţa. La 17 martie 1886 îi scria lui Slayici, pe atunci director al „Tribunei" din Sibiu: „Domnule Director! Atît îmi pare de rău că n-am putut să fiu la Cluj pe timpul procesului D-tale şi că n-am putut să mă întîlnesc cu D-ta. N-am putut, căci eram a- crasă bolnav de friguri şi afară de aceasta neavînd nici o foaie din care să mă informez despre starea lucrurilor, epistolele cole­gilor mei de la Universitate a-

zia a fost citită în cadrul Socie­tăţii „Virtus Romana Rediviva". Slavici poate fi considerat, aşa­dar. mentorul şi descoperitorul lui Coşbuc, tot aşa cum Iosif Vulcan a fost pentru Eminescu. Desigur, nu este de neglijat nici influenţa profesorului Grigore Silaşi în activitatea de trimitere a poeziilor lui Coşbuc la „Tri­buna" de la Sibiu ’

Basmele şi legendele versifi­cate ale lui Coşbuc: „Blăstăm de mamă'1, „Angelina", „Lupii ţiga­nului", „Atque nos", „Draga ma­mei", din perioada anilor 1884— 1886, au fost scrise sau, finisate aici, la Cluj, poate într-o came­ră ieftină, la lumina unei lumi­nări palide sau la vreo masă do' cafenea, poate la „New York" (azi „Continental"). II putem considera, deci, pe Coşbuc „pu­ţintel" clujean, întrucît produc­ţiile sale literare (cele dintîi şl mai importante) au pornit de aici spre Sibiu, unde au şl apă­rut.

între anii 1885— 1886, petrecuţi la Cluj, Coşbuc a tradus în he­xametri şl' versuri moderne foar­te multe poezii din limba grea­că veche (din 92 de, autori)., Se poate spune că perioada clujea­nă a lui Coşbuc a fost nu nu­mai cea mai fertilă, dar şl cea mai importantă, pînă poetul s-a mutat, în 1889, la Bucureşti, pen­tru a mai reveni doar de trei ori in Transilvania (1908, 1911, 1914).

Gh. ISAO

/ le c tu r i 7 Visul flintre

amăgire şi rouă' Octavian Zegrcanu nu este

poetul ieşit puternic în actuali­tatea, destul de tristă pe care o trecem. Poemele din Amfore ste­lar».' aparţin poate unui alt timp, cel al incantaţiilor lui Rilke sau al manierismului interbelic,' de­loc rău pentru Transilvania, to­tal nepotrivit pentru o existen­ţă poetică de timp occidental. E o ecuaţie simplă: Octavian Ze- greanu este un intimist înrăit, poate un timid ce .stă la masa de scris numai pentru că versul este o disciplină aruncată din imaginar înspre omul întîmplă-’ tor. Pentru că acel sentiment, al infinitului distilat în fiecare .vc.r.s, sentimentul unui timp uci- ;gâş,j nostalgia amorului perfect „cinţatV într-o dulce perfidie, yadesc în, persoana acestui ver­sificator, deloc lipsit de virtuţi, jUr)' foarte bun observator al lu­mii, Şi, judecind la rece, aşa es­te .Octavian Zegreanu: un fin şi dur privitor asupra lumii, necru-r ţâtor cu propriile sale sentimen­te Incercînd să stea cu lumea „cuibărită" in convenţiile trăite mereu, mereu, într-o stranie pă­rere a .inutilităţii umane, dar şi a curajului de a scrie, poetul se ' va lăsa de perspectiva timpului, ascultînd foarte atent tempo-ul acelui timp pierdut din întîrn- Rlare sau neatenţie. Visul che- mţit, amintirea rămasă în'pragul ynei odăi a sufletului puţin frec­ventată, lumina dintr-o noapte sjngură şi singuratecă, cuvintele mărunte trăind maturitatea ver­sului, puterea de a crede În .îicel ,,ţţincolo de vers", iată cîteva din cujele cu care Octavian Zcgrea- ,$u. vrea să-şi construiască o co­

rabie normală a poeziei. Imagi­

nea eternului ca întrebare sim­plă e mereu prezentă: „Să ne imaginăm că defrişăm un vis > De neputinţa basmelor uitate / Oare cine sufletul şi-a deschis / Să ne asculte -adîncurile încor­date". Vă mai amintiţi de tim­purile cînd poezia se făcea cu acele cuvinte trăite în stradă ş i - ele nu erau deloc duse la cize­larea metaforei? Poate nu. La- biş, de pildă, le-a folosit. O lu­me a murit odată cu el, o limită a fost depăşită acum. Dacă ne întîlnim cu poetul în versul ce ar dori să contureze imaginea Amforelor ^ 'stelare: „Cuvintele preschimbă liniştea în zbor", sau, coborînd, mergem la fina­lul poeziei care sună astfel: „Dă, Doamne nădejdii o altă străluci-, re", povestea va suna total dife­rit. Coloratura este alta. Dife­renţele, chiar notabile! Dar e vorba de acelaşi crez. Existenţa rămîne suspendată între concre­tul cel mai banal şi durerea de a intra într-un tărîm neobişnuit. Poate, acolo unde casa poetului stă pe ramura de rouă, iar ea

' priveşte spre cerul ce nu ne va aparţine încă! Totuşi ‘poetul a ales! Cel puţin în acest volum el încearcă să-şi definească cu­vintele. Dar credinţa mea rămî­ne în aerul acestor versuri: „Poate şi eu cîndva în taină / Ml-arn înghesuit visele în necu- v în t. . . " Cuvîntul e un loc de spunere, niciodată el nu s-a te­mut de omul ce se rosteşte prin el ca simplă fiinţă. Regulile de joc dintre cuvînt şi om n-au fost scrise! De aceea putem spera. „O-ngrămădire de nimicuri de- odinioară / Se destramă şi p ier".'

Dorin SERGlUE

lurile şi genurile acestei muzicî. Pe de o parte di- zonanţele mondene pătrund în marile oratorii ale compozitorilor, etosul popular în glasurile muzicii de rit răsăritean din creaţia compozitorilor, Litur­ghia lui Tudor Jarda fiind un model de o astfel, de. artă, accentele muzicii uşoare se fac tot mai evidente în vadul curgerii melosului bisericesc De acest ultim caz ne-a convins imaginea unui sta­dion din Budapesta cu zeci de mii de tineri care, în aşteptarea Papei Paul al II-lea, la o IntUnira specială cu aceştia, au cîntat pe texte religioase, timp de cîteva ore, în ritmurile muzicii uşoare, cu

credincioşilor. Aşa s-au născut, cu secole înainte, acompaniament de chitare, tobe şj alte instrumen-i_______i _ lt . ■ _ ___ i i f________ _ i _ ___________• _ • j _ . _ _i _ :_______ i..! __ ____ • « u i : . : Â u • T m X H a rlin

Muzica (uşoară) religioasaCaracterul muzicii cultice nu a fost un dat

pentru totdeauna, elevoluînd în forme de expre­sie şi expresivitate in funcţie de modalităţile de exprimare artistică ale timpurilor. Sobrietatea cîn- tării liturgice a secolelor V il—XI, în special a Coralului gregorian, nu a putut rămîne imaculată. Viaţa a pătmns tot mai mult în miezul sunetelor, apropiind sacralitatea textului de graiul cîntat al

,tropele“ şi „secvenţele", forme ale expresiei de iărgire şi modificare a ' Coralului gregorian. In muzica cultică s-au simţit mereu reacţiile curate ale oamenilor, acestea ajungînd uneori în conflict cu autorităţile ecleziastice. Chiar şi glasurile mu­zicii bizantine răsăritene au fost invadate de on- duîaţiiîe muzicii populare, ele inodificîndu-se de la popor la popor sau de la o regiune (folclorică) la alta. Ca şi în alte genuri, şi în muzica reli­gioasă procedeele variaţionale îşi fac simţite efec­

te ale genului. Refrenul „Aleluia" se înălţa din cîntarea miilor de tineri în ritmul sacadat al pal­melor. într-o veselie spirituală curată. Acelaşi lu­cru se întîmplă şi în ţările apusene, dar şi în Po­lonia. Cu ani în urmă am asistat, într-o biserică romano-catolică, la o Liturghie cîntată de tineri cu voci şi chitare. Efectele acestor sâtri de spirit, create prin participarea colectivă în simţiri aprin­se la cîntări de slavă lui Dumnezeu, este desigur revelatoare. Acest fenomen novator nu este deloc

tele binefăcătoare, creativitatea oamenilor naşte în contradicţie cu păstrarea în sfinţenie a muziciinoi şi noi aspecte melodice. Cu toate acestea, po- tradiţionale. Lumea merge înainte, şi arta muziciilifonia vocală a Renaşterii, muzica corală a lui se va derula prin acceptarea simţirii artistice aPalestrina şi Orlando Lassus sau magnificele ora- timpurilor'. Sîntem martorii creării unui gen noutorii baroce ale Jui Bach, Handel sau Vivaldi, ca de muzică religioasă: Muzica uşoară religioasă!să nu mai vorbim de Missele (slujbele catolice a- Oare nu poate fi acest fel de a cînta una din for-pusene), ale lui Haydn, Mozart şi Bethoven, dar ţele de energie umană, de redresare morală şi spi-şi ale romanticilor, rămîn modele ale sacralilăţii rituală a tineretului, care în idolatrizarea rock-muzicale Fenomenul muzical religios îşi lărgeşte astăzi spaţiul de desfăşurare prin elemente foarte variate, chiar contrastante, dacă ne gîndim la sţi-

SOCIETATEA ROMÂNĂ MOZARTIn anul în care întreaga lume muzicală slăveşte

memoria ^Incomparabilului11, Clujul arc iniţiativa unei Societăţi naţionale Mozart. Din discuţia pur­tată cu prof. univ. Laszlo Ferenc, preşedintele in­terimar al acestei societăţi, aflăm că singurul său scop este ocrotirea şi perpetuarea memoriei şi operei lui Mozart în România, avind drept obiec­tive organizarea de festivaluri şi simpozioane, edi­tarea unor lucrări sau ciiiar volume colective oma­giale. Afiliată , fiind Societăţii internaţionale „Mo- zarteum" de la Salzburg, Societatea română Mo­zart cu sediul la Cluj va intra astfel în reţeaua mondială a societăţilor Mozart.

Deocamdată, nucleul format la 6 septembrie Cste de 21 de persoane, un minimum necesar pen­tru ca o societate culturală să poată fi înscrisă la Tribunal ca personalitate juridică. In 4 decembrie

.ului a uitat chiar şi de Mozart?

. Emiîiu DRAGEA

va avea loc adunarea generală a tuturor celor cc. itibindu-1 p e ’ Mozart, înţeleg să-l slujească prin sunet şi/sau cuvînt, căci porţile acestei societăţi nu sînt deschise exclusiv muzicienilor.

Adunarea generală din 4 decembrie va avea Iod în cadrul primului festival Mozart la Cluj, orga­nizat cu concursul Inspectoratului pentru cultură al judeţului Cluj, Academiei de Muzică „G>Dima" şi a celor două Opere. începînd cu 26 noiembrie, pînă în 5 decembrie (ziua morţii „Incomparabilu­lui" — epitet ce aparţine fondatorilor Societăţii), vor avea loc spectacole de operă şi patru concerte cuprinzînd lucrările ultimului an de viaţă al com­pozitorului. Cel din urmă concert se va închcia cu Requiemul în forma sa iniţială — întrerupt, la măsura 9 din Lacrymoso. Nu so va aplauda, pen­tru că, în acel moment, toate clopotele Clujului sa bată întru yeşnica pomenire a cclui pc drept cu* vînt considerat „fără perccUc11.

Cristina DAM1AN

ADEVĂRUL DE CLUJ ^PAGINA i ;

»» sia preţurilor ne produce mari greutăţi"

• Convorbire cu ing. Mircea TODERICIU, directorul Societăţii comerciale „Elmct“ S.A. (I)

.Dl.. Mircea Todericiu este di­rector la fosta întreprindere „E- lectrometal" la ‘ scurt timp după , evenimentele din decembrie1989. Domnia sa face parte din noul val de conducători care îşi merită fotoliul . directorial. Un om deschis sub toate aspectele, apropiat de oamenii pe care Si conduce, dornic de o totală schimbare spre binele ţârii. Dar . . .

— Deci, domnule director, cum merg treburile la întreprin­derea dv. care acum se numeşte Societatea comercială „Elmet“ S.A.?

. — Prosti— Do ce ? '— Diri multe motive.— Să le luăm pe rînd."— Prin hotărîri ale Guvernu­

lui s-a decis ca 30 la sută, în1990, şi 50 la sută, în 1991, din valuta obţinută din producţia, exportată să rămînă între­prinderii. Dar aceste hotărîri

■ s-au transformat — cel puţiq în cazul nostru — £n poveşti. Dacă sumele respective .. .le primeam, alta era ■? situaţii, /unităţii'„ ijoas- . tfe. Să mă explic. Noi realizfiţn de multă vreme o gamă .largă de corpuri de iluminat care a- veau trecere la export. Conve­neau, în primul rînd, preţurile. Ştiţi dv. de perioada cînd se făcea export fără să se ţină con t ' dacă din el se cîştigă sau. • se pierde: să intre valută. Acum, pentru, a fi competitivi, ţinînd cont şi do, preţurile mult mai mari ale produselor noastre, da­torită politicii de liberalizare a preţurilor, avem nevoie de unele ingrediente din import pentru a- coperirile metalice (nichelare etc.), de upele tehnologii: Costul pentru 'aqeştea nu ar depăşi50.000.. dolari pe an.. Dacă în 1990 am fi, primit 30 la sută din va- ' Iuta încasată pentru producţia; exportată, ; ne procuram cele necesare şi nu mai aveam pro­bleme, eram lansaţi bine pe piaţa mondială.

'Domnul director îmi arată1 două obiecte fabricate în între­prindere; din care > una nichela­tă la ei şi alta în Olanda. Di­ferenţă foarte mare. Apoi con­tinuă: Firmele • occidentale au renunţat la arămire în favoa­rea auririi. Am crede că este foarte scump, dar nu este aşa: aurirea unei suprafeţe de 1 mp

costă 2 dolari. Dar noi nu avem săruri de aur pentru că nu a- vem dolari.

Toţi partenerii sînt încîntaţi de construcţia obiectelor pe ca­re le realizăm dar renunţă da­torită calităţii acoperirii, a ca­lităţii suprafeţelor metalice. Un important partener din UKSSl-am pierdut datorită noilor pre­turi pe care sîntem nevoiţi să

Je cerem, acestea fiind de. apro­ximativ 5 ori mai mari decît cele practicate nu cu mult timp in urmă.

— Liberalizarea preţurilor . . .■— Da. Mărirea necontrolată şi

nejuştificată a preţurilor pro­duce mari greutăţi. Să vă dau citeva exemple: preţul la sticlă brută a crescut de la 3,50 lei kg Ia peste 100 lei, la fpntă de la10 lei la 60 lei şi chiar mai mult, . la banda abrazivă de 10 ori, la simplele discuri din de­şeuri textile de la 40 lei la ... 1200 lei etc. Dar în legătură cu preţurile voi reveni. ‘

După cum • se ştie, acordul global era 'o obsesie a vechiului regim care' a condus la dezinte­res pentru cantitatea şi calita­tea producţiei. Cu această obiş­nuinţă am continuat activitatea după Revoluţie. Ştiam că aceas­tă formă de organizare şi sala­rizare constituie o frînă, motiv pentru care am trecut din pri­mele luni la defalcarea proce­sului de producţie pe operaţii în scopul introducerii acordului individual. Intr-o astfel de for­mă de lucru fiecare primeşte după cît şi cum munceşte. To­tul a fost frumos la început — deşi a fost enorm de mult de lucru pentru defalcarea pe ope­raţii; deoarece âvem un foarte mare număr de repere. Am considerat că efortul merită. Şi ar fi meritat dacă puteam fina­liza lucrarea. Dar a intervenit continua majorare a preţurilor, negocierile, compensările, inde­xările şi altele în domeniul sa­larizării şi practic ne-am blo­cat; cînd am zis că aici am ter­minat, trebuia să o luăm de la capăt. Aşa nu se poate lucra, nu se poate vorbi de organizare, motiv pentru care şi acum rea­lizăm' o producţie - eu 20 la sută mai mică decît în 1989.

'• Ion GOI A

Nu oricine are autorizaţie de exportFaptul că avem compatrioţi

semianalfabeţi, dar cu autoriza­ţie de export-import, nu este o noutate. In naivitatea noastră, însă, credeam că şi unităţile productive se bucură de drep­turi egale cu agenţii economici individuali şi că deţin, la rîn- dul, lor, asemenea acte indis­pensabile practicării unei eco­nomii de piaţă autentice. Iată că frumoasele declaraţii' privi­toare la descentralizare şi creş­tere^ autonomiei sînt formale, în realitate lucrurile stînd cu totul diferit. Să luăm un singur exemplu. • Cooperativa „Arta de­corativă", la fel ca multe alte cooperative meşteşugăreşti, a avut activitate. de export, în anii ’80. Qbstrucţionaţi de func­ţionarii centrali ai comerţului exterior, au fost scoşi de pc piaţa externă, în ultima vreme a regiirffilui Ceau.şescu. Oamenii au sperat că după revoluţie vor • putea, în sfîrşit, să recîştige te­renul pierdut. De aproape doi ani tot încearcă să se pună pe picioarele proprii.

— Domnule Ilie Simion, sin- , leţi vicepreşedinte al cooperati­vei „Arta Decorativă". Deţincţf autorizaţie do export-iniport?

— Nu,— Aţi încercat să o obţineţi?— De încercat, am încercat

noi. La secţia financiară, juris­

tei noastre i s-a explicat că, fi­ind cooperativă meşteşugărească, nu avem dreptul la aviz pentru export.

— Totuşi, în 1991 aţi avut Producţie destinată exportului.

— Intr-adevăr, am realizat un contract în valoare de 10 mili'- oane de lei cu Olanda, pentru ceramică. Exportul .l-am făcut indirect, prin intermediul firmei ROLIM Bucureşti.

— Cc şanse aveţi la ora ac­tuală pentru export?

— Chiar în zilele acestca a- vem tratative cu o firmă, GA1IR, din Iordania, care este intere­sată .să cumpere de la noi gre­sie şi corpuri de iluminat. Din păcate, nu ne putem angaja în contracte fermo pentru că nu putem exporta fără autorizaţie, chiar dacă ajungem la o înţele­gere. Trebuie, întîi, să ne. găsim o firmă dc export căreia să-i plătim, fireşte, comisionul de rigoare.

Din cîte ne-am dat seama, pînă acum Guvernul a evitat să se ocupe de cooperaţie, lăsînd fn scama domnului Dingă con­ducerea acestui însemnat sector. Totuşi, pe vremuri, cooperaţia aducea valută serioasă în ţară. N-ar trebui decît să i se dea mînă liberă ca să fie iar ca o- dinioară şi chiar mai bine.

M. SANGKORZAN

, Recent ne-a vizitat la redacţie domnul inginer Ştefan. Chiţescu, preşedintele Asociaţiei pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme din Bu­cureşti. Vizita se datoreşte multiplelor probleme nerezolvate pe care le ridică autoturismul Dacia la ora actuală, de la preţul ţaberant şi nejusti­ficat, la calitatea tehnică a maşinii; Asociaţia a dobîndit personalitate juridică prin sentinţa Ju­decătoriei Sectorului I Bucureşti, 22 şi 37 din 20 noiembrie 1990. Scopul este de a proteja masa mare de cumpărători care au depus contravaloa­rea în lei, fie parţială, fie integrala, cei 70.000 lei, pentru tipul Dacia standard, ca oamenii să-şi ridice maşinile la preţul stabilit, plus îmbună­tăţirile respective. Dar să-i dăm cuvîntul, pen­tru veridicitatea faptelor, d-lui Ştefan Chiţescu: „Avem în vedere, în primul rînd, tipul Dacia, cel mai r&spîndit din ţară. Maşina ridică nume­roase probleme, dar cea mni arzătoare este cea a preţului. Sînt lucruri trecute şi în statut dar şi în dosarul prezentat de noi instanţei, dosar prin care am declanşat procesul împotriva Guvernu­lui, Ministerului de Finanţe şi Autocomsport, fostul I.D.M.S Preţurile actuale ale autoturismu­lui Dacia nu se justifică cu nimic. Nu se justi­fică nici preţul care a fost. Daciile fabricate acuma sint mult mai slabe decît cele fabricate cu zece ani în urmă. Primim zilnici subliniez, zilnic telefoane care atestă deficienţele autotu­rismului, existînd cazuri de defecţiune după nici50 de. kilometri parcurşi. Ar trebui să învăţăm să „furăm*1, în fabricarea de autoturisme, de la cei din vest. Nu ne face de loc plăcere să tot

, amintim vestul, să ne comparăm cu ei, să ne raportăm la realizările lor. Dar acolo autoturis­mele sînt garantate cel puţin 300.000 de kilome­tri, din . momentul ieşirii pe poarta fabricii. Acest lucru nu se întîmplă la noi. Am căutat şi dorim şi acuma să rezolvăm problemele pe o cale paş­nică. Am făcut marşuri,. memorii, mitinguri, ne-ain înscris în audienţe la Guvern de trei ori şi de două ori la Parlament, am înfiinţat aso­ciaţii în alte judeţe,-am semnalat problemele în. presă, am luat. legătura cu o serie de ambasade acreditate la Bucureşti, pentru a primi- sentinţa definitivă în acţiunile întreprinse de proprietarii de Dacii din străinătate, primind răspuns din Po­lonia. Statul polonez urmează sâ finanţeze fie­cărui proprietar ,50 la sută din scumpire. Am înaintat peste 25 de memorii forurilor tutelare, ;

' neprimind nici un răspuns. Diri aceste motive «m apelat la ultima soluţie, cea a dreptăţii, adre- sîndu-ne justiţiei şi pornind procesul. Desigur, s-au găsit tot felul de motivaţii. Guvernul ne-a spus eă nu există un contract intre cumpărător şi vînzător. Ministerul Finanţelor a încasat' de la toţi depunătorii peste cinci sţite de miliarde de lei, pe care i-a manipulat după propriul plac,o parte pentru a produce autoturisme pentru ex­port, de unde a încasăt valută convertibilă peste un miliard, iar cealaltă parte a fost investită in diferite lucrări industriale care le-au adus do- bînzi considerabile. Ministerul Finanţelor şi-a însuşit astfel o dobînda nerambursabilă, care nu se mai dă înapoi celor ce şi-au depus banii pen­tru maşină. Raportaţi numai 3,5 la sută la circa riouă sute de mii de cumpărători, cu care s-a încheiat anul 1990, şi veţi avea circa 25 de mi­liarde pe care Statul şi le-a însuşit ca dobîndă nerambursabilă. Pe 3 septembrie a fost o şedin­ţă publică la Tribunalul Municipal Bucureşti, fi­ind obiectul dosarului 102/1991. La această şe­dinţă procedura a fost incompletă, Ministerul Fi- • nanţelor neprezentîndu-se în instanţă, pentru a patra oară consecutiv. Şi asta ar fi deja o probă de vinovăţie. Guvernul şi fostul I.D.M.S. nu au adus actele normative cu caracter administrativ care să se refere la aplicarea retroactivităţii scumpirii autoturismelor pentru toţi cei ce au depus bani, din 1981 şi pînă în 1 noiembrie 1990.' S-au emis însă tot felul de hotărîri, guvernamen­tale; 239, 1909, 464, nici una clară, de fapt se caută o amînare la nesfîrşit Cei ce doresc -să devină membri ai Asociaţiei vor depune la Poştă un mandat cu suma de 200 lei pentru Asociaţia pentru protecţia cumpărătorilor de autoturisme, sector I, B-dui }3anu Manta 1, bl. 1 B, scara A, etaj 9 / ap 43, cod 78Î71 Bucureşti, in contul 45.11.09.49 CE.C. sector 1 Bucureşti. La Asociaţie se trimite un plic cu următoarele acte: o copie xeroxată de pe recipisa primită la poştă; o cere­re pentru a deveni membru al Asociaţiei, care să cuprindă numele şi prenumele, adresa, telefo­nul, data depunerii banilor la C.E.C. pentru ma­şină, magazinul I.D.M.S. de care aparţine. Pen­tru clujenii ce doresc să devină membri, ei *e' pot adresa d-lui Adrian Cobaschi, la telefon15-31-33“. . •

Demostene ŞOFRON

P R O P U N E RI de completare a Legii privind protecţia

socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesionalăApariţia Legii nr. W.991 a

constituit un pas important în asigurarea reală a protecţiei so- - ciale a unei largi, categorii de .cetăţeni, inclusiv, a absolvenţi­lor. diferitelor forme de învăţă­mînt care aU~împlinit 18 ani.

Cuantumul ajutorului de şo­maj, reglementat în art. 3 din lege esto dependent de mărimea ultimului salariu tarifar indexat sau salariul minim pe economie indexat, respectiv vechimea în muncă. Excepţie de la aceste criterii fac persoanele care au vechiriie sub un an şi care pri­mesc un ajutor de' şomaj repre- zentînd 60 la sută din salariul minim pe economie indexat (confort' art. 3, alin.; a). Dacă admitem eă pentru tinerii înca­draţi, absolvenţi ai învăţămîntu- - lu i' preuniversitar, profesional sau de ucenicie suma astfel sta­bilită este corectă, alta este si­tuaţia absolvenţilor învăţămîn­tului superior. Conform art. 3, alin. „b“ din lege aceştia pri­mesc 70 la sută din salariul minim pe economie, -dacă nu

reuşesc să se încadreze în mun­că după absolvire. Dacă găsesc loc de muncă, iar după mai pu­ţin de un an devin şomeri Le­gea prevede (art. 3 .alin. a) un. ajutor social echivalent cu nu­mai 60 la sută din salariul mi­nim pe economie indexat.

Pentru înlăturarea acestei ine­chităţi credem că art. 3, alinia­tul ,,b“ trebuie completat astfel îneît să aibă următoarea formă: „ . . . 70 la sută din salariul mi­nim pe economie, indexat, în cazul beneficiarilor de ajutor de şOmaj care provin din rîndurile absolvenţilor învăţămîntului su­perior, precum şi al celor care au vechime în muncă sub un an“ .

O altă problemă reanalizată este durata ajutorului de şomaj pentru femeile gravide şi pen­tru cele care au născut în pe­rioada cînd au statutul, de şo­mer. ■ _ .

Articolul 9 din Lege specifică doar, că: „ajutorul de şomaj se plăteşte pe o durată de cel mult 180 de zile calendaristice11,

Sugestii pentru . . .

riânaşliirul de mîine.Calea Floreşti 117. Aici funcţiona ,.pe vremea

odiosului" un poligon de realizare a prefabrica­telor de construcţii, o secţie a unităţii de profil Someşcrii aparţinînd fostului Trust cie Construc­ţii, azi Societatea de Construcţii „Transilvania'* S.A. Se fabricau pe atunci 12.000 metri cubi de prefabricate pe lună din care 3000 la această bază de producţie din Mănăştur. După revoluţie, ecolo- giştii şi nu numai ei âu prins a vocifera pentru îndepărtarea dîntr-ufi cartier de locuit a acestui agent economic — sursă potenţială de poluare. Şi i-a auzit Dumnezeu sau mai degrabă Sarsailă, pen1 tru că o dată cu „evoluţia ameţitoare" a ritmului lucrărilor de construcţii la care asistăm azi, s-a ajuns ca în locul cantităţilor menţionate nsccsarul de prefabricate să fie satisfăcut de vreo 2.000 de metri cubi'pe lună, cantitate, te se poate realiza lejer ia Someşeni — fapt care a condus la sis­tarea acestei activităţi Sn Mănăştur. Aici au ră­mas numai eîteva mari hale industriale încadrate de două hectare de suprafeţe, unele betonate, al­tele pietruite, o centrală termică, clădiri adminis­trative şi o mulţime de lucruri nefolosite: utilaje casate, prefabricate rămase în stoc, fier vechi, co- fraje' etc. Oare ce se poate face cu toate acestea ? Conducerea, societăţii dc construcţii a hotărît să

la care se pot adăuga nu mai mult de 90 zile calendaristice pentru motive legate de starea sănătăţii persoanei in cauză.

Propunem completarea art- 9 în sensul ca ajutorul „de şomaj, pentru femeile gravide, să se. prelungească la 9 luni, iar pen­tru cele care au născut în pe­rioada în care beneficiază de a-, jutor de şomaj, acesta să se prelungească pînă la împlinirea vîfstei de un an a copilului.

Intr-un fel, această propunere este susţinută şi de art. 13 din lege care menţionează că pe­rioada pentru care o persoană este îndreptăţită să primească ; •* ajutorul de şomaj constituie ■ye- chime în muncă în aceeaşi uni­tate. Aceasta presupune acorda­rea aceloraşi avantaje femeilor beneficiare de ajutor de şomaj precum şi celor încadrate şi cînd .este vorba de îngrijirea co- piilor şi a sănătăţii.

Gheorghe TARE Ion RUS

reorganizeze totul- şi sâ închege pe acest ampla- sament secţia de mică - mecanizare şi dotări teh ­nologice, un fel de atelier de întreţinere pentru ; utilajele mici: maşini de frecat mozaic, pompe, bob-uri, schele etc. O li nevoie şi de repararea • acestora, dar se justifică blocarea terenului şi a halelor cu aceste activităţi? Poate ar fi şi alte soluţii. •

De exemplu, Primăria ar putea să cumpere (să cumpere, că a trecut vremea cind totul se rezolva printr-o „decizie") toate aceste angarale şi să reali­zeze acolo o piaţă şi hale •agroalimentare pentru cei peste 100.000 de mănăştureni. De cînd îşi d o - ' resc locuitorii cartierului aşa ceva, şi iată că visul, lor poate fi realizat. De primărie sau de vreun alt întreprinzător.

Sau, o dată cumpărate aceste bunuri, ar putea fi transformate intr-un minunat spaţiu de agre­ment, cu terenuri de tenis atit în aer liber cît şi acoperite (acestea din urmă pot fi amenajate Sn actualele hale, după dezafectarea secţiilor de pro­ducţie).

Dacă cei interesaţi ar fi oameni cu dare de mînă (apreciem valoarea ansamblului la vrea sută de milioane în preţuri recalculate), poate consi­liul de administraţie a societăţii de construcţii „Transilvania" ar găsi o altă soluţie pentru am­plasarea secţiei de mică mecanizare,, iar clujenii se pot alege cu o bijuterie in ce priveşte dotarea oraşului. Cine „pune o s u l... banii şi o mînă pen­tru . . . el însuşi şi pentru patria română" ?

Emir MAIOR

PAGINA 5 Ad e v ă r u l d e cluI

Ne-am interesat pentru dumneavoastră: " "

Noi reglementări vamale «# Dc vorbă cu dl. ec. Vasile MUREŞAN, şeful Vămii C lu j#

privind factura. Factura trebu­ie să poarte valoarea produsu­lui importat şi valuta respec­tivă, tocmai pentru a putea respecta HG. nr. 1994 din 1990 privind aplicarea taxelor vama­le. In caz contrar, marfa va fi oprită la punctul de fronti­eră,' returnată, se vor aplica amenzi, maşina va fi staţiona­tă, marfa va fi confiscată, sînt sancţiuni pe care le vor supor­ta agenţii economici. Nouă ni se. prezentau tot felul de docu­mente, aşa zise justificative, pe care, de acum încolo nu Ie vom mai lua în considerare.H.G. reglementează obligativi­tatea prezentării facturilor.

— Alte greutăţi ?— Avem greutăţi cu persoa­

nele fizice care importă auto­turisme? din străinătate. Multe dintre aceste persoane' nu se prezintă în termenul prescris de vama de frontieră pentru a-şi achita obligaţiile vamale. Mai mult, miilţi îşi vind auto­turismul la talcioc, iar la punc­tul. de frontieră se prezintă o cu totul altă persoană! Pier­derea pe care statul o înregis­trează este de 4—10.000 lei. Mulţi vor să eludeze taxa va­mală; -De ^asemenea se va in­sista asupra calităţii - 'teh­nice a autoturismelor care sînt importate, , cele mai multe fiind' vechi, uzate, unele cauzînd accidente' serioase din cauza stării teh­nice precare. Agenţii economici ce importă autoturisme vor fi obligaţi să prezinte un certi­ficat tehnic al maşinii care să ateste buna funcţionare a ' a- cesteia. In caz contrar, maşina nu va putea fi introdusă pe te­ritoriul ţării, măsura se aplică tot din - 23 septembrie. Un alt punct asupra căruia insist este controlul calităţii produse­lor alimentare " destinate per­soanelor fizice. Ţinem cont de faptul că multe din aceste pro­duse sînt destinate vînzării şi mai puţin propriei folosiri.

: Demostene ŞOFRON

— Domnule Mureşan, dc azi urmează să se aplice noi re­glementări vamale co au în vedere ̂ sănătatea publică. Des­pre ce este vorba ?

— In conformitate cu Hotă­rîrea Guvernului, respectiv de­cretul-86/1990, apoi H.G. 335 din 1990 privind unele măsuri în domeniul asigurării şi con­trolul calităţii produselor şi serviciilor, privind supraveghe­rea calităţii produselor, s-a că­zut de acord, jm preună cu Di­recţia -generală a vămilor, ca ■ un delegat din partea acestor inspectorate să fie prezent per­manenţi e vorba de un specia­list care va controla,’ mai cu seamă, . introducerea în ţară a produselor cu termene de vala­bilitate - depăşite, a produselor necorespunzătoare' din punct de vedere , calitativ sau a acelor produse, ce au în conţinut sub­stanţe -care nu sînt conforme standardelor naţionale şi in­ternaţionale. Noi, organele va­male, nu vom da, voie ca a-i genţii economici să introducă în tară . .asemenea produse sau materiale, indiferent că e vor­ba de sectorul de stat sau cel particular. Inspectoratele îşi vor expune punctul de vedere iar acceptarea introducerii pro­

duselor se va face numai prin­tr-un certificat de calitate In-- mînat agentului economic. Du­pă cum bine ştiţi, în ţară au ■fost introduse o serie de pro­duse .alimentare, medicamente, ţigări, , cu termene de valabili- , tate =depăşite care au dus la îmbolnăviri, unele destul de grave. Noi am trecut la apli­carea acestei noi prevederi chiar <hn -23 ̂ septembrie, măsura . ■aplicîndu-se la toate zonele de frontieră.

— -Aţi amintit dc agenţii c- conomici. "■ — Agenţii ■ economici trebuie să se încadreze într-un regula­ment, prin prezentarea organe­lor vamale a documentelor cu care au achiziţionat marfa în străinătate. Avem mari greutăţi

SIintre teorie şi practică

Se ştie că progresul tehnic şi exigenţa; consumatorului obligă producătorul de bunuri materi­ale să-şi îmbunătăţească în mod continuu activitatea,. lucru posi­bil doar dacă forţa de muncă îşi reactualizează noţiunile şi de­prinderile • însuşite. ■

' Ideal ar fi ca lucrătorul să asimileze singur noutăţile tehno­logice şi organizatorice care apar, lucru imposibil de realizat in practică din motive obiective. In felul acesta, în mod’ ciudat, ini­ţiativa perfecţionării într-o eco­nomie modernă aparţine firmei şi mai puţin- salariatului.

Ce s-a întimplat pînă în pre­zent la noi V

In special după 1980, unităţile economice, practic, nu au mai perfecţionat , forţa de muncă, pen­

tru a se realiza economii şi in acest domeniu. Lozinca perfec­ţionării fără scoatere din produc­ţie a condus la pierderea pasului eu tehnologiile şi ' metodele de organizare noi. S-a ajuns, uneori, datorită incompetenţei,. la impo­sibilitatea punerii în funcţiune a unor utilaje şi instalaţii din- im­port.

După Revoluţie ’ nitnenk -nu a pus problema . reglementării per­fecţionării forţei ’ de muncă, a- genţii economici ţratînd îri cori ti-- nuare cu superficialitate această problemă. 'Excepţie „face doar Hotărîrea Guvernului ,288/1991 prin care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale primeşte a tr i-; buţii în domeniul calificării şi recalificării . şomerilor. Din pă­cate, cel puţin deocamdată, ca- litatea acestor* cursuri este 'dis­cutabilă, acest minister neavînd bază materială corespunzătoare pentrii a prelua în ,mod serios această atribuţie.

Diplomele acestor cursanţi, sînt, însă, insuficiente pentru a

răspunde exigenţelor sporite ale agenţilor economici în domeniul calităţii şi productivităţii muncii.

Rezultă, aşadar, că activitatea de reorientare' şi recalificare pro­fesională trebuie să aibă „cen­trul de greutate0 în cadrul fir-

s melor, acestea fiind interesate şi capabile să-şi perfecţioneze for­ţa de muncă în funcţie de stra­tegia adoptată în problema struc­turii de producţie, a tehnologii­lor de execuţie etc. Este moti­vul pentru care toate categoriile de agenţi economici (inclusiv cei particulari) trebuie obligaţi, prin lege, să constituie un fond pen­tru perfecţionarea forţei de mun­că utilizate. Aproximativ 2—3 la sută din fondul de salarii reali­zat este suficient pentru a asi­gura- mijloacele băneşti necesare perfecţionării forţei de muncă, astfel îneît fiecare încadrat să beneficieze, cel puţin o dată la5 ani, de frecventarea unui curs de specializare, calificare, poli-

- calificare etc. Deşi această pro­punere pare un atentat la auto­nomia agenţilor economici .(în special a celor particulari) soco­tim că aplicarea acesteia este absolut necesară,' dacă dorim ca asimilarea produselor şi tehno­logiilor ribi să se , facă rapid, iri fond, şi de calitatea forţei de muncă depinde volumul şi struc­tura investiţiilor , întreprinzători­lor străini. Nimeni nu-şi permite

. să aducă tehnică şi tehnologie de vîrf pentru' a experimenta nepriceperea. Fiecare investitor este interesat să ' producă cu o eficienţă economică sporită şi în­tr-un timp cît mai scurt. Pen­tru aceasta este nevoie, însă, deo înaltă competenţă profesio-

- nalâ.

Ion RUS Gh. TARE

DE LA BIROUL DE PRESA ALF.S.N. CLUJ-NAPOCA

Membrii - Frontului Salvării Naţionale din cartierul „Zorilor"

sînt convocaţi la adunarea ge­nerală care va- avea loc joi, 26 septembrie a.c., ora 17, la Şcoa­la nr. 10. (localul nou) din car­tier.

EVENIMENT

La Bijctireşti: s-â consumat un interesant şi atractiv eveni­ment monden — deschiderea ba* rului „Mărul de aur“. \

Ziariştii prezenţi au luat notă de clasa specială a acestui nou local de divertisment, unde pre­ţurile sînt rezonabile, produsele, excelente, iar serviciile pe mă­sura aşteptărilor.. Mincărurila rafinate, băuturile alese sînt a- grementate cu un program, de cabaret susţinut cu cert profe­sionalism de artitşi din ţară şi străinătate.

RECENSAMINT

Institutul Naţional pentru Pla­nificarea Agriculturii din Brazi­lia a început primul recerisă- mînt al crocodililor, ce sălăş­luiesc prin mlaştinile statului Mato-Grossd. Timp de o lună, oamenii de ştiinţă vor supune, unei cercetări minuţioase un te­ritoriu cu o suprafaţă de 140 km pătraţi. Tehnologia de numărare este destul de simplă. La lumi? na proicctată dintr-un aparat de zbor, ce va survola la joasă al­titudine întinsul apei, speciali^* tii desemnaţi cu Inregjstrarea animalelor vor nota numărul pe­rechilor de ochi ce vor scfipiîii bătaia reflectoarelor. ' .

fflADIO,

, DUMINICA, 29 ; septembrie: ’ -8,00 — Universul creştin; 8,30 — ’O poveste, muzicală: Ludwig van Beethoven (VI); 8,50 — Săptă- mîria evenimente şi semnifi­caţii; 9,00 — (Top Transilvania— clasamente de muzică popu­lară, melodii la cererea ascultă-1 lorilor; 12,00 — Radiodumimcas " Autumnalia; 13,00 — Top 10 — muzică uşoară; 16,00 — Ocolul pămîntului: Războiul mondial al spionilor (I); 16,20 — Tutti Fru­tti — magazin muzical; 17,0(1 — Student magazin: Ce-a mai ră­mas dintr-o vacanţă ” mare; 20,00— Din grădina cu florj multe «f_' cîntece de nuntă; 20,30 — E.Q- ’ mea sporturilor.

Semnificaţiile.(Urmare din pag. I)

bile rectificări de frontieră in acria muntoasă, însumînd 5.600 îcmp;, teritorii din cununa falni­că a “Carpaţilor noştri care erau anexate de Ungaria, şi să înche­ie înrobitoare convenţii econo­mice (convenţia agricolă, a pe­trolului, â pădurilor -etc.).

Prin urmare, în momentele cînd Basarabia, încrezătoare în soarta naţiunii, se întoarce la trunchiul- din care a fost ruptă, România — care lupta din răs­puteri pentru reîntregirea nea­mului —- era răstignită de duş­manii seculari, care erau inca­pabili să înţeleagă glasul şi po­runca vrem ii. şi, din opacitate politică,: practicau nt)i rapturi te- riţoriale.. Unirea Basarabiei cu România' reprezenta îa aecil mo­

ment: suportul necesar îmbărbă­tării’ şi încrederii în destinul neamului. După opt luni, prin" voinţă şi efort exemplar, în con­diţii militare şi politice favora­bile, România îşi realiza idealul de veacuri — Unirea politică a românilor din toate provinciile

■ istorice.Reanexată prin ultimatum la

28 iunie 1940, readusă în g ra n i­ţele etnice fireşti prin' sacrificiul şi. jertfa ostaşului român în iulie 1941, reîncorporată. în imperiul bolşevic în 1944, Basarabia ro­mânească a urmat calea grea a strămutărilor forţate, a d e p o r ­tărilor în lagărele. Siberiei şi în alte zone ale întinderilor nesfîr- şite ruseşti, cît mai departe de casă, a colonizării lor de ruşi şi

. ucraiiueni, cu întregul 'cortegiu

de samavolnicii şi suferinţe, campania de rusificare şi asiriii- lare forţată cu ţoate consecinţe­le dureroase care au pus în pe­ricol însăşi existenţa filonului naţional românesc în Basarabia. Studiind timp de peste 15 ani lupta naţională pentru unitate politică a românilor, am căutat

; să stau d e . vorbă cu puţinii ro­mâni basarabeni eare au venit la Ciuj-Napoca, sau cu uriii com­patrioţi care au fost în Basara­bia, spre a afla de la sursă, fără mistificări, situaţia confraţilor

noştri, ca să -m i pot da seama cîte posibilităţi au mai rămas pentru revenirea lor la matcă. Mărturisesc- că puţine informaţii erau încurajatoare — datorită, regimului la care erau supuşi şi atotputerniciei K.G.B.-ului. Cred de altfel că puţini dintre_ noi, care eram f rămîn taţi d ; a -‘ cest lucru, aveam mertive să fim optimişti.

LEGIONARI PRINTRE NOI?(Urmare din pag. I)

ştiinţă civică. Sînt acestea cu adevărat publicaţii de tip legionar ? Rechizitorii consistente împotri­va lor nu există, cu dovezi şi învinuiri bine argu­mentate in acest sens.

Cîteva ziare s-au grăbit să ridiculizeze întreprin­derea unei publicaţii şi edituri prea puţin cunos­cute (Editura Observator şi publicaţia „Ccauţes- cul“), care au scos o ediţie specială cu titlul şo­cant „Garda de Fier“, ziar al mişcării legionare Legiunea „Arhanghelului Mihail11. A reînviat le- gionarismul în România ? — vor fi exclamat unii, grăbindu-Se să dosească prin serviete „noutatea11. Evident, o farsă, o „bombă“ publicistică cu posi­bile efecte în planul redresării financiare, dar şi tentativa „nepărtinitoare" de a contribui la cla­rificarea lucrurilor în • ce priveşte apartenenţa pu­blicaţiilor amintite la ideologia legionară. In ce mod ? Punînd, în paralel, texte considerate ca mai reprezentative ori definitorii din presa legionară de arhivă, ziarele „Legionarii", „Garda de Fier", „Cuvintul“ — şi din publicaţii actualc acuzate de extremism: „România Mare'1, „Europa", „Socialis­t u l Ochii umbriţi încă dc amintiri dureroase ale

celor vîrstnini pot citi apeluri, euvîntări, declara­ţii, texte patetice ale vîrfurilor legionare de-atunci, în special ale lui Ccrneliu Zelea Codreanu şi, concomitent, parcurg texte incendiare, agresive din sus-numitele publicaţii actuale. Sînt asemănări, se pot detecta chiar identităţi ? Aprecierea e lăsată pe seama cititorului.

Asemănări există, nu atît în obiectivele urrnă- ' rite şi in procedeele aplicate, cît în ton, căutarea culpabililor. învinuirea unor categorii bine preci­zate, în perseverenţa aproape diabolică a demer­sului, dar a împinge sinonimia prea departe mi se parc un exces, fiindcă legionarismul a fost din start o ideologie şi1 o mişcare politică precis con­turate, cu obicctive şi strategie fără echivoc, care nu s-a sfiit sâ adopte duritatea, exterminarea ca prccedce de bază în cucerirca puterii. Legionaris­mul s-a născut po terenul fertil asigurat do con­junctura internaţională,, beneficiind de factorii fa­vorizanţi ai ideologiilor surori ajunse Ia putere. La noi, situaţia e departe de a se imagina cp posibilă. Tărăboiul publicistic nu degenerează (pî­nă acum) în reprimări de ordin fizic sau în ame­ninţări cu acestea.

Poate că tentativa reccntei „Gărzi de Fier" să ne oblige la o mai' serioasă, meditaţie asupra ex­tremismului — dacă ne vom înfringe repulsia pe care numele înscris pe frontispiciu o provoacă ce­lor mai mulţi dintre noi.

„Hu dăm falim ent Ne merge foarte bine, chiar”

Despre fabrica de porţelan „Porcelain Manufactures" Ciuj- Napoca a domnului Mircea MOGA, ex-directorul de la „Iris“, s-au -auzit, pe rînd, di­verse lucruri: ba că au fost rebutate primele şarje, ba că a explodat cuptorul de ardere, ba că falimentul este iminent. In pofida zvonurilor fataliste, fa­brica funcţionează, avînd- la ora actuală 75 de angajaţi. Luni I-am căutat pe patronul fabricii pentru a obţine cîteva informaţii! Era plecat cu tre­buri în Germania, aşa că am stat de vorbă cu inginera llo- dica MACA VEI, care răspun­de de producţie.

— De cînd pioduceţi porţe­lan artistic?

— Diri luna mai a acestui an. Păstrăm şi acum primele noastre produse. Pe atunci ni se păreau foarte frumoase.

— Acum nu mai sînt atît di; frumoase ?

— De atunci am progresat, am introdus în fabricaţie mo­dele şi decoruri noi. Ne-am găsit o linie proprie cu ţ.arc vrem să ne consolidăm piaţa.

— Care este piaţa dumnea-. voastră de desfacere ?

— In ţară vindem la Timi­şoara şi Piatra-Neamţ. In stră­inătate, vindem la germani. Rccent, am încheiat contract şi cu comerţul cu ridicata clu­jean.

— Cc piodusc aveţi m fabri­caţie ?

— Dccoruri, în primul rind: coşuleţe, bomboniere, vaze, bi­belouri ş.a. De curînd am in­

trat în producţie cu articole de menaj. Este vorba despre serviciile de cafea. Urmează să punem în funcţiune şi linia de servicii de masă. . \ " -

— Cum ii plătiţi pc oamenii care lucrează la dumneavoas­tră ? .

— Mergem pe sistemul . de plăţi al unităţilor de stat A - plicăm pentru toată lumea ă- cordul individual. “ Principiul nostru este acela că nimeni riu trebuie să-şl piardă timpul în cele opt ore de lucru. O ne

' vrea să-şi ia de lucru şi aca­să, o poate face. ~

— Cum vă realizaţi aprovi­zionarea ? '

— Lucrăm cu materii prime din import pe care le plătim în valută. Pasta o aducem din Germania, aceasta avînd o ca­litate superioară. Preţul mate­riei prime a crescut. Ipsosul, de pildă, s-a scumpit de la 300 de Iei tona la 4.500 de lei. Es­te motivul pentru care ne-am orientat înspre valorificarea su­perioară a materiei .prime. La noi totul este lucrat manual.

— Nu vă e teamă de concu­renţa unităţilor vechi producă­toare dc porţelan ?

— Sîntem’ o unitate mică în comparaţie cu fabrica din Al­ba Iulia sau cu „Iris“-ul. Loc pe piaţă, însă, este pentru toa­tă lumea. Atîta timp cit mun­cim, nu putem da faliment. în­cercăm acum să ne lărgim pia­ţa externă, să intrăm cu por­ţelanurile noastre în Austria şi Statele Unite ale Amerîeil.

M. SANGEOKJÎAN

IP E V A R U L D E C L U J 'PAGINA 6

E L E C T R O N U M S A .FOREIGN T R A D E C O M P A N Y

expune in, municipiul Ctuj-Na.poca oferta sa de: - catcutatoare personale

'' - echipamente de birotica case electronice de marcat

- aparatura audioSvideo- alte bunuri de targ-

c o n s u m rfin import. Expoziţia va funcţiona in zile le de 30.09-1*10.1991 ta sediut Camerei de Comerţ

si Industrie Clu j, B-dut Eroitor 2, orete 10-16.

S.C. AGRAP S.A. APAHIDAStr. Libertăţii nr. 187

organizează la sediul unităţii licitaţie publică pen* tru vînzarea de mijloace fixe la data de 28 sep­tembrie 1991 ora 10. Informaţii telefon 951/3-41-66; 952/3-19-75. (13491)

AGENŢIÂ DEIURISNODO^str. Moţilor nr. 18, telefon 11-82-14

organizează pe data de 5 octombrie 1991 ex­cursie de 5 zile cu autocarul la Istambul (Turcia):

• 2 cazări plus 2 mese în ţară - 7500 leî• 2 cazări plus 2 mese în ţară plus 1 cazare în

Turcia — 9.200 lei.înscrierile pină la data de 30 septembrie 1991.

.Organizează excursii şi la Chişinău, Lwov, Uz- gorod. (13505)

SOCIETATEA COMERCIALA „ARDEALUL" S.R.L. Vinde la comadă• carne de porc• cîmaţ• pastă mici ~Telefon 15-62-62. (13510)

ANUNJFirmă particulară angajăm CONTABIL (A) cu ex­

perienţă (jumătate de norma).Telefon 16-49-47 între 15-18. (13256)

SOCIETATEA COMINPEX „DIANA" S.R.L. primeşte diverse mărfuri în vederea comercializării la magazinul Consignaţia, str. 22 Decembrie nr.118, zilnic între orele 16—19, sîmbătă 9—12. Alte informaţii la telefoanele 13-79-96 sau 11-69-29.

, (13509)

C.A.P. REDIUvinde la licitaţie în data de 28 septembrie 1991, ora 10, următoarele mijloace fixe:

0 2 grajduri ® 1 saivan• 2 mori ciocane © diverse. (13232)

SOCIETATEA COMERCIALA MIXTA ROMÂNO-GERMANA „PRO-TEN S.R.L." prin

„VIDEO AKTUELL"vă ofeiă:

• închirieri de filme pe videocasete VHS PAL © înregistrări de filme la cerereO casete video înregistrate.Vâ aşteptăm la sediul firmei: str. Cimpului nr.

”133, zilnic 9 -13 şi 15-20. Sîmbătă şi duminică10-20.(13506)

E.R.S, C.U.G. S.A. CLUJ-NAPOCABulevardul Muncii nr. 18

organizează concurs pentru ocuparea unui post de

© ŞEF FORMAŢIE P.S.I. (în dala de 1 octombrie 1991, ora 11,00, la sediul unităţii)

Candidaţii trebuie sâ îndeplinească următoarele condiţii:

• stagiul satisfăcut la arma „POMPIERI"O virstă minimă 30 aniCererile se depun la registratura unităţii, pînă

la data concursului.Reiaţii suplimentare se pot obţine la telefonul

15-44-25, interior 1212. (1430)

S.C. „INTERCOMEX — SCORPIO" S.R.L. angajează posesori de autoturisme pentru activi­tatea de taxi.

Informaţii telefon 15-07-93. (13496)

„CLUJANA* S.A. ~încadreazăt

prin Oficiul forţei de muncă sau ţransfer personal pentru PAZA (bărbaţi), care trebuie să îndeplineas­că următoarele condiţii:

• să fie absolvenţi de şcoală generală• vîrsta între 22—45 ani,• sâ aibă, de preferinţă, domiciliul in Cluj-Na-

poca sau cu posibilităţi de navetă in zilele de sim- bătă, duminică şi in sărbători legale. (1401)

SOCIETATEA „CASIROM" S.A. TU RD A~~"

Str.'22 Decembrie 1989 nr. 35 angajează

O traducător sau traducătoare, cunoscători ai limbilor engleză şi germană

Cei interesaţi să se adreseze societăţii comercia­le, serviciul P.I.S., telefon 1-62-50, Int. 125. (1399)

IMPORTANT PENTR(7pUBLICUiTCALATORI^ SOCIETATEA COMERCIALA NAPOCA S A

aduce la cunoştinţă că începînd cu data de 27 septembrie 1991 se modifică preţul biletelor de că­lătorie pe cursa internaţională Cluj — Budapesta astfel:

© Plata călătoriei se efectuează numai în lei © Preţul unui bilet Cluj-Napoea — Budapesta

este de 940 leî8 Călătorilor care solicită bilete dus-intors li se

acordă o reducere de 10 la sută din preţul biletu­lui pentru înapoiere. Preţul unui bilet dus-intors este de 1.786 lei şi se eliberează numai de casa de bilete din Autogara II.

Plecările din Cluj se fac în zilele de luni, joi, vi­neri olra 7 din Autogara II. Plecările din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă ora 11, ora Ungariei, din Autogara Centrală. Biletele pot fi procurate cu anticipaţie de pînă la 60 zile faţă de data efectuării călătoriei. (1438)

SOCIETATEA COMERCIALA „TURISM SOMEŞ“ S.A.DEJ

organizează concurs în. data de 7 octombrie 1991, ora 10 Ia sediul societăţii din str. Mărăşeştî nr. 1 îri vederea ocupării postului de

© contabil şefinformaţii Ia telefon 952/1-33-30, int. 105. (1442)

CLUBUL C.F.R. DIN CLUJ-NAPOCA ~

str. Dobrogeanu Gherea nr. 17, telefon 11-23-30 anunţă începerea în ziua de luni, 7 octombrie a.c. a următoarelor cursuri:

© stenografie-dactilografie-secretariat © limbă engleză © croitorie© acordeon — instrumente de suflat © baterie © chitară .De asemenea, se va desfăsura un CURS INTEN­

SIV DE DEPANARE RADIO-TV alb-negru. color şi video-casetofoane. înscrierile la aceste cursuri se fac anticipat începînd din data de 23 septembrie, zilnic între orele orele 9—14. Informaţii suplimen­tare la telefon 11-23-30. (1440)

SOCIETATEA COMERCIALĂ ̂ „TURDE AN A" S A

organizează concurs pentru ocuparea postului de © CONTABIL ŞEFConcursul va avea loc în data de 30 septembrie

1991 ora 10. (1441)

CASA DE COMENZI

Livrează la domiciliu vată medicinală.Telefon 18-86-24. (13511)

NOU Şl GARANTAT!CASA DE SCHIMB „GARANT"

cumpără şi vinde valută la cel mai bun curs din ţară.

Zilnic între orele 9-17, str. Baritţiu nr. 32.________________________ (13508)

IMPORTANTIVindem lemne de foc la preţ negociabil.Relaţii Ia telefon 18-39-17, sau 18-12-58 între

orele 17-19. (13505)

S.C. „MIRAJ"

S-a deschis Socieţatea comercială „MIRAJ" S.R.L., import-dxport, în Piaţa Cipariu. Unitatea vâ oferă: ARAGAZE, ASPIRATOARE, PRODUSE DE CONSIGNAŢIE.

Unitatea oferă totodată şi alte produse şi des-, cîiide şi o BRASERIE. (13516)^WyvAAAAAAA/yWSA-- ’ ' ^•»* r ' 'sA/VWWV^WV«K

* IA S . BACIU

Oferă pentru vinzare mere consum şi industriali* zare.

Informaţii ia telefon 13-06-92 şi 13-04-48. (1445)

S.C „TEHNOFRIG* S A CLUJ-NAPOCA

angajează de urgenţă prin transfer sau repartiţie Oficiul forţelor de muncă:

© sudori electrici — categ. 3—5• electrician — categ. 5—7 Condiţii: domiciliul stabil in municipiul Cluj-Na-

p oca .(1446) "

ROMCEREAL R A , SUCURSALA CLUJ

organizează in ziua de 27 septembrie a.c. ora 10, licitaţie pentru vînzarea unei magazii situată în comuna Ceanu Mare.

Licitaţia are loc la sediul Sucursalei, din Cluj- Napoea, Piaţa Victoriei nr. 15. - > :

Informaţii suplimentare Ia telefon 11-55-57.(1447)

V W V W W N '1SECŢIA ENERGOUTILAJ CLUJ

str. Uzinei Electrice nr. 4, telefon 11-58-94 organizează in data de 26 septembrie 1991, ora 9. licitaţie la utilajele propuse pentru casare. (1444)

REGIONALA C.p. CLUJ,Secţia L 3 Cluj

scoate la licitaţie mijloace fixe aprobate spre ca­sare din categoriile I, II; IV, VI, IX. Cei interesaţi pot consulta listele şi obţine date suplimentare la sediul Secţiei L3 Cluj, Piaţa Gării nr. 2, telefon 11^10-65.jnterior 2260. O443̂ ^ ^ __

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NAPOMAR* S A CLUJ-NAPOCA

B-dul Muncii nr. 14 organizează LICITAŢIE PUBLICA pentru vînzarea următoarelor-materiale:

• ţeava plumb 1"• ţeavă plumb 3 /6• sigilii plumb © rulmenţi• motoare electrice © ţeavă construcţii © alte materialeLicitaţia va avea loc în data de 26 septembrie

1991 ora 10, la sediu! unităţii. Lista cu materialele disponibile şi preţurile de strigare sînt afişate la sediul unităţii. Participanţii vor consemna la ca- seria unităţi, în numerar sau C.E.C., 10 la sută din preţul de strigare, înainte de începerea licitaţiei.

Relaţii suplimentare la tslefon 15-25-25/192(1439)

SOC. COM. I.T.I.A. ORADEA S A

şoseaua Borşului nr. 53 vinde la licitaţie publică următoarele:

O autofrigorifere, cu capacitate de încărcare de 20 t, marca Roman 19256 af 5

• autotractoare, marca „Roman" 19256 Turbo O alte bunuri printre care şi un banc rodaj mo­

toare Diesel, nouLicitaţia are loc in ziua de 12 octombrie 1991

ora 10, la sediul societăţii.Solicitanţii vor achita pînă la data de 11 octom­

brie 1991, 10 la sută din valoarea autovehiculelor sau celorlalte bunuri pentru care optează.

Pentru informaţii solicitanţii se vor prezenta la sediul unităţii. (1437)

C.A.P. BARAI

licitează următoarele obiecte:© tractor 650 cu remorcă in stare bună O camion 5 tone Diesel © camion 5 tone benzină © moară cu ciocane la 380 kv. (13489)

PAGINA 7 Ad e v ă r u l de cluj

DIRECŢIA GENERALA A ARHIVELOR STATULUI FILIALA JUDEŢANA CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea unui post de © referent de specialitate (arhivist cu studii su­

perioare) ; ' Se primesc absolvenţi ai facultăţilor de istorie

şi filologie, cunoscători a cel puţin uneia din lim­bile (şi paleografiile) latină, maghiară şi germană.

Informaţii suplimentare la sediul filialei din Cluj- Napoca, str, M. Kogălniceanu nr. 10, telefon 11-89-28. (13487)

FUNDAJIA PENTRU TINERET CLUJorganizează prin:

„EURO CLUB“ '

str. Moţilor 18, telefon 11-70-97 cursuri de:• ospâjari-barmani• depanatori TV• iniţiere In utilizarea calculatorului tiplBM-PC

(1452)

FUNDAJIA PENTRU TINERET CLUJ

str. Moţilor 18, telefon 11-70 97 O caută profesori pentru cursuri intensive de

engleză, franceza, germană. Fundaţia pentru tine­ret (1453) ;

C.A.P. „ÎNFRĂŢIREA" CLUJ-NAPOCA

anunţă,'pe toţi proprietarii de pămint de pe raza unităţii că în data de 26 septembrie 1991 ora 9 va avea loc o întrunire privind discutarea probleme­lor legate de lucrările de toamnă. (1450)

S.C. ELECTROSIGMA S.A.str. Republicii nr. 109

angajează prin concurs• economist cu sarcini de C.F.I.Concursul va avea loc in data de 8 octombrie

1991 ora 8. Informaţii suplimentare la biroul P.I.S. a l societăţii, telefon 11-34-41/119. (1449)

SOCIETATEA COMERCIALA „STRAI 21" S.R.L.

angajează prin concurs:• croitori calificaţi (femei ţi bărbaţi) indiferent

de vechimea în domeniu, Selecţia va avea loc marţi î octombrie a.c. în Cluj str. Craiova nr. 10 (lîngă gară). înscrierile pen­tru concurs se vor face în zilele de 29 septembrie 1991 şi 30 septembrie 1991 la telefon 15-35-77 în­tre orele 9-17. (1351)

ANUNŢ Curăţim şi vopsim cojoace, blănuri şi articole din

piele. Str. Iuliu Maniu (6 Martie) nr. 24. Orar zil­nic 17-19. (13512) .

COOPERATIVA ELECTROMECANICA CLUJ-NAPOCA

execută prin unitatea de prestări construcţii din Cluj-Napoca str. Traian nr. 16 lucrări de hidroizo- laţii şi reclădiri de sobe. Informaţii suplimentare Ia telefon 13-69-65. (1448)

AVEŢI PROBLEME CU POTENŢA?

Folosind sistemul Obson şi numai pentru 400 do­lari impotenţa dv, a fost un vis urît.

Pontru detalii adresaţi-vă firmei „Hipocrate" S.R.L., Oradea, str. Postăvarului 1, telefon 991/ 3-63-60, orele 15-18. (13493). 1

CABINETUL MEDICAL DE OFTALMOLOGIE DR. CAMELIA OANŢA

Funcţionează în Cluj-Napoca, cartierul Grădini Mă- năştur, Aleea Firiza nr. 4, bloc A 3, etaj III, ap. 15, telefon 95/16-58-48 în zilele de luni, marţi joi şî vineri, intre orele 16—18 iar miercuri şi sîmbătă între orele 10-12, (13495)

ANUNŢ

Firmă particulară angajează servire la chioşc alimentar.

Relaţii la telefon 18-07-56, intre orele 20-22. ' / (13490)

persoană pentru

CERERI Şl OFERTE Dfc SKRVIClO

• Şofer B, C, D, E, vechi­me 11 ani, caut angajament serios. Telefon 14-07-57.(13226)

• Căutăm femeie serioasă pen­tru îngrijirea unei bolnave. Con­diţii avantajoase. Vînd mere cu condiţia să fie culese de cei in­teresaţi. Preţ convenabil. Tele­fon 14-17-52. (12791) .

• Caut femeie pentru îngriji-, rea copilului. Piaţa Gipariu te­lefon 11-34-88, după ora 18. (12792) -

« Foarte bună cunoscătoare germană, engleză, dactilografiez, solicit angajare la . stat sau par­ticular. Telefon 12-73-33, orele9— 11; 18—20. (13199)

• Meditez la domiciliul ele­vului limba .franceză, orice ni­vel. Telefon 18-71-84. (12590)

• Societate comercială anga­jez urgent 2 tricotori specialişti în jakard, 2 croitori specialişti în produse sport, 1 confecţioner. Informaţii zilnic între orele 16— » 22, telefon 12-43-24. (13287)

• ÎNTREPRINDEREA PROTA— S.R.L., telefon 17-18-80 (după ora 18) angajează: dulgheri,'zi­dari,' zugravi, fierari betonişti, betonişti, cu salarii negociate. .13497) .

• Firmă particulară, căutăm spaţiu chifie casă pentru grădi­niţă germană. Telefon 14-33-88. (13492)

• Execut hidroizolaţii, tencu-• ieli, scot igrasie cu garanţie (cu

sau fără materialul clientului). Dorobanţilor nr. 9, familia Gli- ga. (12761)

• Meditez matematică, fizică. Vînd patru scaune noi. Telefon12-83-60. (13318)

SCHIMUUM• Schimb apartament ICRAL

cu 3 camere in Mănăştur cu a- partament 2, 3, 4 camere. Tele­fon 17-15-27/(13327)

• Schimb garsonieră ICRAb. confort I, etaj II, zona Calva- rici cu similar sau 2 camere bloc sau casî. Suport diferenţe. Prefer central sau Grigorescu, A. Mureşanu. Telefon 18-40-05. (12837)

• Schimb Dacia Break nouă, cu apartament 2 camere pro­prietate (Pasteur, Zorilor, Cipa­riu, Pata). Telefon 11-57-34, ore­

UBLICIIATIle 18—20. (13502) : - •

• Schimbăm casă particulară-3 camere, grădină în Dîmbul Rotund str.; Doinei nr. 26 sau apartament 4 camere IGRAL. Solieit două apartamente, indi­ferent cîte camere. Telefon:12-08-92. (12833)

• Schimb apartament 2 came­re, parter, proprietate de stat,

r cu similar la etaj, cartierul Ghe­orgheni. Telefon 14-73-04. (13500)

• Schimb garsonieră şi apar­tament 2 camere confort I pen-

. tru casă cu grădină sau apar­tament cu 4 camere. Telefon:

; 17-18-53. (13020)• Schimb apartament 3 came-

; re cu apartament 2 camere plusgarsonieră sau variante. Te!efon

: 16-34-63. (12674)• Schimb casă ICRAL 2 ca­

mere, confort, curte, garaj plus1 cameră, bucătărie, central cu3 camere confort central. Ex­clus parter. Telefon 11-92-28, zilnic ,17—20. (12696)

• Schimb apartament 3 came­re,. parter, cartier Grigorescu, cu4 camere în cartier sau în cen­tru. Plătesc cheltuielile. Telefon 18-78-05. (12782)

• Schimb apartament 4 came­re, confort mărit şi garaj în Turda cu 4 (3) camere confort mărit în Cluj-Napoca. Telefon13-70-93.(13223)

• Schimb apartament 4 came­re, etaj I, gaz, Zalău, cu apar­tament Cluj. Informaţii telefon1-70-83, Zalău. (12817)

j ş p H S i m . .• Dau în chirie pe valută a-

partament mobilat 3 camere, cu telefon, Mărăşti, central. Tele­fon 18-42-25. (10404)

• Dau în chirie apartament 4 camere . nemobilate pe termen lung. Telefon 1G-75-00, orele 17— 22. (13934)

• Ofer pentru închiriat apar­tament 3 camere superfinisat, mobilat. Telefon 14-05 07. Preţ90 dolari. (12821)

• Ofer pentru închiricre apar­tament 3 camere, mobilate, cu telefon, frigider, aragaz, 2 băi, pe valutâ. Telefon ' 15-57-19. (17783)

• Ofer cameră de închiriat în cartierul Grigorescu pentru stu­dentă. Telefon 18-36-95. (12722-B)

• Ofer apartament 2 camere, mobilat, telefon, pe valută. Te­lefon 13-54-19. (12777)

• Dau în chirie apartament mobilat, 2 camere, pe valută. Cumpăr dulap cu 2 uşi, moche­tă. Telefon 12-06-24. (12829)

• Gâut de închiriat apar­tament cu 2 camere, mobilat complet, cu telefon în zone­le Grigorescu, Plopilor, cen­tru şi zone apropiate. Accept oferte şi pentru casă particu­lară. Plata în lei sau valută. Telefon 15-69-57, orele 14—18. (12801) - .

• Caut garaj încălzit, cu chirie, în cartierul Grigores­cu. Telefon 18-78-05. (12782-A)

• Caut un apartament pen­tru închirierc în zona cartie­rului Zorilor cu două came­re si cu telefon. Telefon:12-78-56. (13239)

• Sîntem 2 greci studenţi şi căutăm un apartament cu 3 sau4 camere mobilate, cu telefon în Zorilor. Plata în valută. Te­lefon 12-84-31. (12806)

• Doi stutienţi greci vrem a- partament cu două sau ,trei ca­mere, cu baie, bucătărie şi cu telefon în zona Zorilor — Pas­teur. Telefon 12-30-25. (12789)

• Gaul de închiriat garsonie­ră (ne) mobilat. Telefon 13-80-34.

; (12811) v• Dau în chirie apartament 2

camere pe valută. Telefon: 18-79-09, după ora 17. (13260)

• Dau în chirie garsonieră confort mărit, zona centrală, plata în valută. Telefon- 11-63-30, după ora 15. (13259)

i Dau în chirie un apartament2 camere, telefon, frigider, mo­bilat, cartier Gheorgheni. Plata în valută. Telefon 15-14-15. (12788)

• Dau în chirie 'pe 5 ani spa­ţiu comercial central cu plata integral în valută şi anticipaţie de 1 an pînă la intrarea în spa­ţiu. Oferte C.P. 1104 Cluj — 1.(12803) /

• Dau în chirie, începînd cii1 noiembrie, garsonieră mobila­tă .pe str. Gheorgheni. Plata în Valută. Telefon 17-18-53.(13020-A)

• Dau în chirie apartament 'cu o cameră. Telefon: 17-21-95. (13230)

• Dau în chirie pe termen lung apartament 4 camere ne­mobilat. Telefon 16-75-00.(13228)

• Dau în chirie apartament pe valută. Telefon 16-01-97. <13219) -

• Dau in chi'ie apartament 3 camere cu telefon, în Mănăştur, pe valută. Informaţii telefon:17-61-85. (13220)

• Dau în chirie pe valută a- partnmcnt 3 camere. Telefon:18-18*84. (12588-A)

• Închiriez apartament ultra­central, 2 camere, mobilat, cu

.telefon .frigider. Plata în valu­tă. Relaţii telefon 18-75-50. (33243)

• închiriez central cameră, dependinţe unei studente. Tele­

fon 13-52-82. (12794)• închiriez apartament ultra­

central cu 2 camere pe valută, la studenţi. Informaţii 18-48-46. (12796)

• închiriez apartament pe va­lută. Telefon 16-02-45. (12778)

• închiriez apartament 2 ca- .-m ere ' nemobilat în Mănăştur

Nord, zpna stadion Grigorescu, pe' termen de minimum 4 ani, cu plata anticipat în valută. In­formaţii telefon 13-31-33, zilnic între 10—12 şj 16—18. (12776)

• închiriez apartament 3 ca­mere, cartier Zorilor pe valută, cu plata anticipat pe 6 luni. Te­lefon 15-72-93. (12748)

• închiriez o cameră pentru o studentă. Vînd un coş baby. Telefon 14-29-84. (12641)

s închiriez apartament 3 ca­mere, mobilat, telefon, pe valu­tâ. Telefon 17-97-28, între orele15—18. (12720)

• Studenţi tineri căsătoriţi, , caută garsonieră mobilată, zona Mărăşti.' Telefon 14-45-90.(12834)

• închiriez garsonieră mobi­lată pe valută, termen lung. Vînd număr O.J.V.L. Telefon:17-71-22.(13268)

• Dau in chirie apartament 3 camere pe valută, central, tele-

. fon, mobilat. Informaţii telefon13-86-64, orele 15—18. (13275)

• Dau în chirie un âparta- ment cu 2 camere mobilat, cu telefon central, pe valută. Tele­fon 13-87-18 sau 13-37-71. (13282)

• Dau în chirie pe valută a- partament 2 camere în Mănăş­tur, zona Union. Telefon 15-23-46 după ora 17. (13283) .

• Dau în chirie apartament central cu telefon, frigider. Pla­ta în valută,. Telefon 17-96-81 sau 11-93-88. (13310)

• Dau în chirie pe valută a- partament 3 camere, garaj, tele­fon în Zorilor. Telefon 18-53-69. <13309)

• Dau în chirie apartament ultracentral. Telefon 13-80-34. (13308)

• De închiriat apartament 2 camere mobilate şi. garaj, car­tier Zorilor. Telefon 12-81-51. (13297)

• închiriez garsonieră mobila­tă, cu telefon, frigider, pe valu­tă. Telefon 16-27-87. <12846)

• Intelectuală, caut de închi­riat garsonieră sau cameră in­trare separată cu baie. Telefon ,15-61-83 azi, orele 15—20.(13334) 1

• Student, caut apartament sau cameră cu intrare total se­parată, cu plata in lei. Telefon 99143-00-55. (12841)

• închiriez apartament 2 ra- mere mobilat. Telefon 18-48-97, după orele 17—22. (12844)

PIERDERI• Pierdut cîlne Doberman,

cartier Zorilor. Telefon 12-47-09. Recompensă. (13289) •

• Pierdut căţel roşu japonez

W S t ' ES® ' Gs£39''orb de ochiul drept Găsitorului . recompensă. Str. Ghioceilor nr. ■9. (13312) '. • Pierdut sacoşă maro cu pie- ; se autoturism în Piaţa Mărăşti în data de 16 septembrie 1991. Găsitorului recompensă. Telefon .12-84-64.(13248)

• Perde Ţraian pierdut legi­timaţie de veteran de război. O declar® nulă. (13168) i;

• Mureşan Mihai pierdut au­torizaţie taxi, eliberată de Pri- ’ măria Cluj cu nr. 4460. O declar, nulă. (13237)

• Suciu Ana, pierdut adeve­rinţa de pîată nr. 23490 în va­loare de 17.024 lei şi adeverinţa de plată nr. 23491 în valoare de ■ 2519 Iei. Le declar nule. (13247) ;

• Pierdut fişă de calcul indi­viduală a chiriei din contractul : de închiriere nr. 24409'16.03.1987, pe numele Popuţa Constantin. O declar nulă. (169)- ■:

• Runcan Raveca, Bacoş Cris­tian, Neamţu Ofelia, pierdut le-., timaţiile de serviciu. Se declară nule.

• Radu Vicenţiu, Pleşa Bog-, dan, Dumbravă Dan Lucian, Rîmbu Mircea, pierdut carnet sau legitimaţie de student Se declară- nule. (12703)

• Pierdut cal roşu (iapă) 7 ani, zona Dîmbul Rotund, str; Breaza nr. 22. Rarău. Telefon:13-25-85. Recompensă. (13106)

• Pod Petru, -pierdut legiti­maţia de veteran de război. O declar nulă. (12729)

• Chirali Alexandru, Viişoa- - ra, pierdut adeverinţă plată nr. 24336/30 august 1991, în valoare de 15.732 lei. O declar nulă. (13127)

• Pierdut cîine caniş negru, dungă, albă pe piept, bolnav, sub tratament. Ofer recompen­să. Telefon 14-78-20' (12767)

• Ciuca Doriri pierdut fişa suprafeţei locative contract I.C. R.A.L. nr. 126953. O declar nulă. (13146)

DIVERSE• Preiau contract ICIlâL

pentru garsonieră sau apar­tament două camere in zona Plopilor sau Mănăştur. Dis- : pun de înscriere Dacia din ! 1980. Telefon 13-92-91, orele ; 21—22. (13301)

• Solicit urgent 50.000 Ici, j ramburs februarie 1992. Do­bînda negociabilă. Telefon: j11-48-18. (13234)__________ _

■ Societate comercială din Constanţa oferă celor intere- 1 saţi en-gros dopuri din p lav i tic dc toate tipurile şi di­mensiunile. Comenzi la tele­fon 9104-92-63. (13494)• Solicit împrumut 200.000, Ici»

termen 6 luni, dobindă m *r* Telefon 13-35-31. (13255)

• Meditez chimie şi mat tică. Telefon 12-30-4*. (llfO #

ilWrvARULDECLUJ 'PAGINĂ 8

m ica■PUBLICITATE^MATRIMONIALE.

; • Domh serios, pensionar, sta- ie bună, doresc doamnă serioasă pentru căsătorie. Tel. 13-14-76. (13299)

-VINZARI—■CUMPĂRĂRI.

• Dc vînzare prin licitaţie în ziua dc 28 septembrie, o- ra 10, casă cu grădină, strada Artelor nr. 25, (13499)

• Vind piei de miel prelu­crate, vopsite şi neprelucra- te. Cumpăr şezlong. Telefon: 11-92-28, zilnic 1T—20.' (12696-A) ________ __________

• Cumpăr . apartament 2 camere cu plata imediată în lei sau valută, în zonele Pa­ta, Gipariu, Gheorgheni. Te­lefon 10-40-12, după ora 17.-( 1 2 8 0 4 ) _________, ..

• Vînd televizor color eu telecomandă. Telefon 15-38-jU,(13270) -

• Vind casă demolabilâ eu grădină.; Telefon 14-23-54; &8-3S-79.(13B18); 0 Vînd casă familială cu gră­

dină 25 ari în comuna Cojocna stf. Simion Barnuţiu nr. 7. In­formaţii telefon 95^18-88-19, în­tre orele 17—19 ori la faţa locu­lui în 26 sau 27 septembrie 1991. (13265)

• Vînd contrai casă mare com­pusă din 2 apartamente a cîte2 camere confort, garaj, grădi­nă şi o clădire cu posibilităţi de amenajare spaţiu comercial sau atelier, pe forinţi. Telefon:13-30-32. (1325ţ)

• Casă familială urgent de vînzare în str. Baladei 19 prin Pata-Bistriţei. Telefon 18-95-84.* î l 2771). , « Vind apartament ultra 3

■ camere şi garaj în Zorilor strG. Dima nr. 7, ap. 40. (12812)■ • Vindem apartament 3 came­

re ultracentral adaptare birouri societăţi comerciale contra 2 garsoniere confort I cu diferen­ţa în valută. Telefon 13-04-78, zilnic orele 19. (13225) -■ • Vînd apartament 3 camere semi-mobilate, cartier Mănăştur. închiriez apartament 3 camere, mobilate cu telefon, cartier Mă­năştur. Plata în valută. Telefon11-78-03. (12770)

• Vind urgent apartament 4: camere Mănăştur. Telefon: 46-90-78. (13213)

' • Vînd foarte urgent CEC Da­cia ianuarie 1991. Telefon: •16-13-28. (13203)

• Vînd urgent Dacia 1300. Te­lefon 14-73-04. (13500-A)

• Vind Dacia 'Break, fabrica­ţie 1988. Informaţii str. Cioba­nului nr. 6, bloc O 3, etaj V, ap. 82, după ora 17. (13132-A)

• Vînd CEC Dacia 1300 din 11988, televizor color rusesc. Te­lefon 16-73-33. (12780)

• Vînd urgent GES Dacia 1300 depunere 70.000, în iunie 1989. Cer 80.000. Telefon 16-95-79. (12781)

• Vînd convenabil CEC Dacia octombrie 1987. Telefon 12-88-47. (13218)

• Vînd CEC Dacia septembrie 11987, rklicabil imediat. Telefon:

-115-43-98. (13240)• Vînd CEC Dacia 1983, Fiat

850 sport, stare bună cu piese rezervă. Telefon 14-30-15. (13250)

• Vind înscriere GEG auto din iulie 1988. Telefon 13-29-13.

• Vînd avantajos înscriere Dacia 1987. Telefon 15-60-92, (13241)

• Vind CEC Dacia 1300 mar­tie 1987. Telefon 11-38-02, după amiaza. (13258)

• Vind Dacia Break 1310, sta­

re bună. cu rcmorcă, an de fa­bricaţie 1988.- Preţ convenabil, închiriez îri Zorilor ; garsonieră mobilată pe valută. ; -Telefon).11-03-28, orele 15—20. (12802)

• Vînd Toyota 1985, Oltcit .1989, player Daigo puţin folosit, închiriez pa valută apartament două camere Pata. Schimb apar­

tament proprietate Deva, - central, cărămidă, parchet cu : similar

• Cluj, variante. Telefon 953;. 1-47-83. (12825)

• Vînd Pobeda cu motor Die­sel preţ convenabil. Str. Nouă nr. 702, bloc K, ap. 13, comuna Baciu. (12809)

• Vînd convenabil Aro 243 D . 1987, motor Braşov, Telefon:

12-97-42. (13229)• ■ Vînd VW -Golf benzină 3085

cmc 1979, 2 uşi şi 4 cauciucuri ■145̂ 12. Informaţii după masa, Republicii 86. (13211)

• Vînd Oltcit Club 11 R meta­lizat 1989, 27.000 km. Telefon18-88-43. (13262)

-• Vînd Lăstun 12.000 km. Te­lefon 18-23-59, după ora 16,(13227)

• Vînd Fiat 850 în stare foar­te bună. Telefon 17-23-51,(13204)

• Vind TV color „Philips", bi­cicletă semicursă nemţească, ca­setofon deck „Palladium” , ampli­ficator' Telefunken, capete injec­ţie Mercedes Diesel. Telefon:14-75-34. (1276S)

• Vînd convenabil televizor color. Telefon 16-51-94. (13254)

■ 1 • Vînd' televizor color Tele­funken. Telefon 17-80-48/ între orele 17—21. (12816)

• Vînd televizor ; „Diamant” alb-negru, diagonala 61 cm şi tub cinescop nou. Telefon:14-21-03. (13261)

• Vînd televizor Philips şi Opera. Telefon 16-42-54. (13244) ■

- • Vînd cărucior combinat, ţarc rotile, coş bebe, scaun-ma- să şi înscriere OJTVL nr. 400. Te­lefon 13-79-96. (13257): • Vînd frigider Arctic 240. Telefon 12-35-19. (13233) ,

• Vînd maşină triploc nouă (tăiat, cusut, surfiîat) cu două ace;^5 fire. Relaţii, după ora 17. ; str. Plopilor nr. 81, ap. 5.(12773)

• Vînd butelie de aragaz. Str. Eftimie Murgu nr! 48, telefon15-13-22. (13216) *

• Vind câzan Junkens com­plet automatizat pentru încăl­zire centrală şi apă menajeră. Informaţii telefon 12-73-26, du­pă ora 17. (13222)

• Vînd rochie mireasă, talia • 42'44. Telefon 17-28-63. (13236)-- • Preiau . contract < ICRAL. Vind GE6 Dacia 1988. Telefon18-70-61. (12807)

• Ţînără, preiau contract lo­cuinţă ICRAL de la persoane în vîrstă pentru cumpărare, c’i drept de locuire în apartament pe viaţă. Telefon 16-85-68.(13263) ' .

• Cumpăr (închiriez) loc de parcare sau garaj în zona Micuş, Mănăştur. Telefon 16-10-41. (13200)

• Cumpăr Dacia 1300 sau Re­nault 5. Telefon ,17-22-87. (13215)

• Cumpăr locuinţă 2 camere (Mănăştur, zoma „Big“). Telefon18-20-87; 17-19-32. (13238)

• Cumpăr apartament 2 came­re, confort. Telefon 11-34-30. (12784) .

• Cumpăr două cuşti pentru ciini. Telefon 14-62-90. (12798)

• Cumpăr forinţi. Telefon:14-29-93. (12786-A)

• Sumpăr forinţi şi fin. O- ferte la telefon 18-80-80, după ora 15. (12830)

• Gumpăr forinţi 3,2. Telefon18-93-21. (12810)

• Vindem televizoare color, video recordere. Telefon 13-29-05. (13292)

• Vînd convenabil înscriere Dacia' 1300, februarie 1989. Te­lefon 16-61-11. (13266)

• Vînd CEC Dacia 1300 mai 1987. Telefon 15-54-53. (12831)

• Vind Dacia Break 0 km pentru pretenţoişi şi motor Volga gaz 24. Telefon 18-10-29. (12805)

• Cumpăr forinţi. Telefon:14-29-93. (12786)

• Vînd dormitor-stil 1930. Tul- cea 21, ap. 49. (132G7)

• Vînd urgent mobilă nouă tip Miraj (canapea, fotolii, m a -. să, scaune). Telefon -18-56-90,(13271) ., ,..... • Cumpăr forinţi şl valută vest. Telefon 17-23-69. (13278)■ • Vînd Dacia 1310, an .fabri­caţie 1991, Telefon 12-77-42, du­pă ora 16. (13279)

• Vînd apartament 3 camere .în bloc vechi din cărămidă, 'sau schimb cti 4 camere sau casă. Suport diferenţă. Telefon:16-26-14. (13281)

• Vînd CEC Dacia mai 1990. Telefon 15-40-61. (13286)

• Vînd camion 3 tone pe mo­torină. Telefon 12-18-01.(13289-A) '

• Vînd sîrmă moale, diame­trul 5 mmf. Telefon 16-23-97, du­pă ora 18. (13313)

• Vînd sau schimb aparta­ment cu 2 camere confort I, e- taj I cu apartament confort II zona „Flora“, Telefon 16-81-08. (13307) .

• Vînd casă particulară 3 ca­mere, bucătărie, anexe,v grădină, sat Călata nr: 237, judeţul Cluj. (13303) ■

• Vînd CEG Dacia 1300 din iunie 1989. Informaţii telefon:14-04-08. (13302)

• Vînd GEC Dacia 1300 .îns-, criere septembrie Î989, magne­tofon Tesla B 115. Informaţii:17-26-17. (13293) ■

• Cumpăr apartament sau garsonieră cu preluare' contract după ore’.e 17, telefon 14-03-44. (13294)

• Vînd urgent loc pentru ca­bană la coada lacului Tamiţa, Inforriiaţii telefon 13-27-60.(13338)

• Vind CEC Dacia 1300, de­punere 1987. Telefon ,18-25-23, (13337)

• Vînd cărucior sport, import şi pătuţ. Str. Mehedinţi, bloc ■ C 10, ap. 107,. după ora 16. (13314)

• Vînd maşină de scris „O- limpia"- în stare' bună. Preţ 9500 lei. Negociabil. Informaţii: telefon 17-15-17. (13321)

• Vînd televizor sport, în cu­tie de plastic, în garanţie. Te- lefon 16-03-35. (13323) .

• Vînd urgent candelabru se- micristal cehoslovac cu nouă braţe, nou. Telefon lo-20-74r

-.13326)• Vind apartament cu 3 ca­

mere în valută, cartier Grigore’s- eu. Telefon 15-07-40. (13329)

• Vînd CEG Dacia ianuarie 1987, depunere 3 03.'000 lei. Tele­fon 18-91-64, după ora 18.(13332) :

• Vînd urgent şi convenabil înscriere autoturism iulie 1989. Telefon 16-83-81. (13333)

.COMEMORĂRI.m Azi, sc împlinesc şase săp-

tămiiil de cind a plecat dintre noi scumpa noastră mamă, soa­

cra şl bunică ŢIBREA ROZVLIa. Slujba de pomenire va avea loc duminică 29 septem­brie la biserica din Dîm’bul Ro­tund. Bunătatea şt dragostea cu care ne-a Înconjurat nu o vom uita niciodată. Cei opt copil cu familiile. (1010C) .

0 Dragă Flaviu, sintem ală­turi de tine şl mama ta In ă- ceste clipc deosebit de grele, cauzate de moartea tatălui tău drag. Familia Şerban. (13330)

* Cu inimile zdrobite de du­rere anunţăm incctarea din via­tă după o lungă şi grea suferin­ţă a scumpei noastre mame, soacre şl bunici MARIA SAS din luriul de Cîmplc. Inmormintarea va avea loc joi, 26 septembrie de la locuinţa dcccdatei. Susana fiică ,Romy ginere, Serglu şl Remus nepoţi, c ît al trăit te-am- iubit, cit vom trăi te vom plin- ge. (13390)

• Se împlinesc fi săptămîni de cind destinul a smuls incredi­bil de timpuriu dintre noi - pe ‘

dragul nostru' cpt. CHIŞ VASILE, Parastasul simbătă, ÎS septembrie, ora 17 la biserica Sf. Dumitru (Gheorgheni). Familia tn veci îndurerată. ' (12787)

' • Ca mutlă durere anunţăm decesul mamei noastre dragi

ELENA MATEI născută NEMEŞ. Inmormintarea va avea Ioc In 2* septeMbrie 1991 la Turda, o- ra 13. Copiii Nelu, Cuţa, şi Miu- ca. (13271)

« . Lacrimi, flori şl luminări pe mormintele iubiţilor noştri pă­rinţi AUREL TRIF şl PARASCA RUS' din Sălişte ia trei ani de la trecerea lor neaşteptat în ne­fiinţă. Fiul Vaier cu familia, '■ (12207) .

0 Astăzi, 25 septembrie 1991 se. Imţltneşte un an da cînd ne-a părăsit pentru totdeauna iubita noastră mătuşă WAIÎlA CIIIOREAN. Nepoţii Emil, Ma­riana şi Monica. (13288)

0 Sintem .alături de colega noastră prof. Adriana Tudoran in clipele grele pricinuite de moartea tatălui, drag. Colectivul şcolii nr. 1 c lu j. (13352) x

0 Sintem alături de sora, cum­nata şi mătuşa noastră Saveta şl participăm alături de ea la marea durere pricinuită de moar­

tea soţului el drag NELU DAVID. Dumnezeu să-l odih­nească in pace. Familia' Radu. (13251)0 Sintem alături de fina An­

gelica şi cei doi copil în marea durere pricinuită de moartea

soţului şl tatălui iubit NICULIŢA. Familia jurgea, (13215) '

0 Sintem alături de Torino in marea durere pricinuită de dcce- sul mamei dragi. Sincere condo­leanţe din partea lui Crlna, O- vidiu, Mircea şi Călin. (13793)

0 Sintem alături de colegii* nostru Ciprlan Ciuhuţă la lua­rea durere pricinuită de. moartea tatălui drag. Diriginta şi colegii clasei a VIH-a A, Şcoala gene­rală nr. 23. (12819)

0 Colectivul Oficiului de ex­pertiză medicală transmite sin­cere condoleanţe colegei Stoia Elisatoeta pentru pierderea tată­lui drag. (12320)

( O rugăciune, o floare şi o lacrimă fierbinte pe mormîntul scumpei noastre bunici MARIA TODEA. Dumnezeu să o odih­nească in pace. Nepoţii Ramo- na, Simona, Sorin, Călin, Mir­cea şl Ovidiu. (13281)

0 Cu ocliii plini de lacrimi şi sufletul cernit ne despărţim pentru totdeauna de bunica Şi

străbunica noastră MARIA TODEA. Ioan, Viorica şi Ioana. (13277) . ' '

0 Locatarii imobilului din str. Alexandru Vlahuţă nr. 28 îşi exprimă profundul regret faţă de trecerea în nefiinţă a celui

care a fost vecinul nostru CIUIIUŢA NICOLAE, om de a- leasă omenie. Sincere condole­anţe familiei îndoliate. (12838)

0 Un ultim omagiu şi sincere condoleanţe familiei îndurerate la trecerea în nefiinţă a celui care a fost CIUIIUŢA NICOLAE. Colegii de profesională şl de li­ceu. (12836)

0 Cu profundă durere condu­cem' pe ultimul drum pe fratele nostru FLAVIU TODEA. Chipul lui biind nu-1 vom uita nicio­dată. Fraţii Todca ştefan cu familia, Todca Gheorghe cu fa­milia, Todca Ion cu familia Şl Petrcan Maria cu familia. (13311)

> Cu durere în suflet sîntem alături de sora, cumnata şi mă­tuşa noastră Vcronica îa aceste momente pricinuite de moartea soţului TODEA .FLAVIU. Cum­nata Todosia şi Simion Marian, nepotul Nelu cu familia. Dumne­zeu să-l odihnească. (13306)

I Sintem alături dc colegul nostru ing. Maruşca Florian In marea durere pricinuită de tre­cerea în eternitate a tatălui său drag. Colegii de la Inspecţia Ju­deţeană pentru calitatea produ­selor şi serviciilor. (13301)

0 Sincere condoleanţe familiei pentru cel care a fost TINCA BAZIL, şef al formaţiei civile de pompieri nr. 2 a S.A. „In ­dustria Sirmcl" Citnpia Turzii, Cadrele Crupului de pompieri al judeţului Cluj. (13298)

0 y n pios omagiu la elnci aal de lâ despărţirea do dragul qoj-

tru soţ şl tatft ROTAltu GRIGORE, Ana, Loredana/ Mit* rentlu. (12753) -------- v “

0 Sincere condoleanţe dragă Lucica, ţip şl întregii familii, la decesul prematur ai fratelui tSa ANDREI HORWATH, Toată com­pasiunea noastră. Familia dr. Blrcea. (1331J)

• Ca nemărginită durere în suflet şi inimile zdrobite anun­ţăm încetarea fulgerătoare din viaţă într-un tragic accident a scumpului nostru soţ, tată, tată adoptiv, bunic, socru, cuscru,

cumnat BÂBRIIC ŞTEFAN în vîrstă de 49 ani. înhumarea va avea Ioc vineri, 2J septembrie 1991, ora U la cimitirul Central, din capela I. Soţia Ilonka |l familia îndurerată. (13319)

0 Sincere condoleanţe colegei noastre Păcurar paraschiva la pierderea fratelui, colegii.(13321)

0 Cu durere în suflet sintem Alături de sora Veroniea şi ne­potul Flaviu ' in mărea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui FLAVIU.' Sora Ileana cu soţul. (13331) -

0 Sîntem alături dc colega noastră prof. Miclea Mlhaela In marea durere -pricinuită de dece­sul tatălui drag. . Sinccre condo­leanţe familiei. Colectivul Liceu­lui energetie. (12852)

0 Cu adincă durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a

celui eare .» fost IOAN CR1STOVIC1 in virstă de 67 ani. Inmormintarea va avea loc In data de 26 septembrie 1991, ora 13 de la capela nouă a cimiti­rului ^Mănăştur. Familia. (12849)

0 Tăticul meu drag şi scump, ne-al lăsat fără soare, fără aer, fără tot ce-am avut mai sfînt pe lumea asta! Să-ţi fie ţărîaa uşoară, şi somnul lin ca vlntul de primăvară. „Miţueul" tău drag tc va iubi veşnic şl-l vei însoţi paşi mereu. Dorini In pa-, ce, tată drag. Mihaela. (12879) _

0 Cu inimile zdrobite de du­rere ' şi nemîngîlale in veci, a- nunţăm încetarea din viaţă, du­pă o cumplită suferinţă a iubi­tului şl nepreţuitului nostru so)

şi tată GHEORGHE MICLEA, decedat luni, Zi septembrie 1991. Inmormîntarea va avea Ioc dW capela cimitirului Mănăştur, joi 26 septembrie, ora 11. Nu te vom uita niciodată, vei fi ou noi mereu şl te vom Iubi veşnic tati drag şi nespus de scump. (12871)

0 colectivul de salariaţi al Şantierului 101 Instalaţii îşi ma­nifestă profundul regret prin plecarea pentru totdeauna dintre noi a Iubitului nostru coleg, om

de aleasă omenie, maistrul - CIUIIUŢA NICOLAE, Sincere

condoleanţe familiei îndoliate. (13266-B);

0 Azi, 25 septembrie se Împlineş­te un an de lacrimi şi durere d« cind ’ m-a părăsit iubitul meu soţ OTVOS GHEORGHE <GYURI BACI). Va rămîne veşnic în inima mea. Soţia îndurerată. (12821)

♦ A fost frumos. A fost un vi3. A' fost . . . dar nu mai este de un an de cînd a dispărut iubitul meu tată GYURI BACI. Fiica Sanda şi familia îndurerată. (1282G)

0 Pios omagiu la şase săptămîni respectiv şase luni de la decesul iubiţilor noştri CRĂCIUN MIHAIL. şl CRĂCIUN SILVIA. Comemorarea va avea loe joi, 26 septembrie a.c. ora 18 la biserica din Mănăştur, str. Govora. Familia îndoliată. (13235)

.0 Cu profund regret sîntem ală­turi de sora şl mătuşa noastră

Veroniea în marea durere pricinu­ită de moartea soţului drag. s Sora Turcu Maria cu familia, nepotul Vasile cu familia şi Maria cu fami­lia. (1333G)

0 cu neţărmurită durere anun­ţăm moartea neuitatului nostru ve­cin şi locatar, JEAN CRISTOVICI. om de aleasă ţinută civică. Pe mor* min tul său toţi locatarii vor depu­ne o lacrimă, o floare şi o rugă­ciune. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. Asociaţia locatarilor slr. năiţa 2. (12813)

COLEGIUL DE REDACŢIE <

Ilie Călian (redactor şef), Dan Rebreanu (ie . dactoi şe! adjunct), Vaiei Chioreanu (redactor ţef adjunct), troian 8aro (secretar general de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 1M0-32 (redactor şef): 11-75-07 (redactor şef adjunct şî secretariatul.de redacţie); 11-74*18 (secţia cultutalâ); 11-73-07 (sec* Jîa probleme sociaNeconomice); 11*74*90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11*73*04 (ad­ministraţia ziarului). Mica publicitate se primeşte xilnic Intre orele 9-16, numai la admi­nistraţie, str. Napoca nr. 16 (la parter). Simbâta şl duminica închis.