> ZIAR INDEPENDENT,

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ' ANUL II , NR. 69 !

M IERCURI 14 M ARTIE 19904 PA G IN I 50 BAN I

Stabilitatea monetară .implică •> realizarea unui raport adecvat între m asa monetară aflată în cir-

-culaţie şi mărfurile şi ser-, viciile puse .la dispoziţia populaţiei. Dacă avem pe

-piaţă sume băneşti în ex-< ces, atunci cererea devine m a i' mare decît oferta şi se instalează , fenomenul de inflaţie.

. ; îrt prezent, poporul nos-; tru •• traversează o perioadă de tranziţie spre o 'nouă formă de organizare şi conducere politică, socială ?i economică, timp în care, prin măsurile ce se adoptă, se creează o

' stare de pericol' faţă ■ de• stabilitatea’ monetară... Mărirea salariilor, a ;*> pensiilor, a ajutoarelor şi alte * masuri economice ; cresc continuu masa monetară aflată în circulaţie. Dacă in iţial creşterea j veniturilor băneşti era

■ planificată să atingă în . 1990 un spor. do 5 la sută, după revoluţie acest pro- ; ccnt e prevăzut să ajungă, la 21 la sută, cifrîndu-se la o valoare de peste 90

■ miliarde lei.- In tccmdiţiile moştenirii penuriei de ; mărfuri din ; magazine, a unei producţii scăzute';şi a Unui e- ̂vantai de servicii precare

•* oferi te populaţiei, mări- i ■rea cantităţii de masă mo-; i

netară pe piaţă creează premizele unei presiuni inflaţioniste. ,,

Care este calea de a controla situaţia cunos- ,. cînd că spirala inflaţionistă destabilizează viaţa ■ economică în toate, dome-,, niile? O soluţie miracol ,. nu există. Stabilitatea monetară este; o proble-, . mă naţională {cu posibili- , > tăţi de rezolvare în con- > sens naţional: prin munca fiecăruia' dintre r noi să , producem' mărfuri care să, ; umple golurile de pe pia- •

folosinţă îndelungată în valoare • de 200 milioane dolari, care puse în vîn-, zare vor absorbi 25 m iliarde lei. Alte asemenea măsuri sînt vînzarea de locuinţe pentru ■ persoane particulare, sporirea c u ' precădere a producţiei interne de bunuri de folosinţă îndelungată > (televizoare, autoturisme,’ tractoare, mobilă etc.). De' a- semenea, trebuie creată o bază cît mai largă pentru turismul intern şi internaţional. : 1 '

SĂ ŢINEM LA RESPECT

ţă. Dar în cadrul general al preocupărilor un ; ro l,: deosebit î i revine condu-" cerii statului care trebuie să iniţieze măsuri de toa- • te felurile prin care sa fie asigurată: absorbţia ‘masei monetare excedentare. ■ ■>

Asemenea măsuri, au <

fost- deja anunţate. ;Ne;*‘

g înd im ; la şiireaj dată pu- j

blicităţii - în. legătură cu .

importul do ’ bunuri de -i

Statul trebuie să intensifice şi să sprijine în cadrul legal: constituit ac- - ţiunea de formare a‘ unor. unităţi particulare în do-: meniul industria l. şi al prestărilor de servicii, domeniu amplasat : în pre-' zent sub nivelul solicită-' rilor (deschiderea de' Io-; caturi particulare ! de aii- : mentaţie publică, ateliere şi cabinete medicale par-S! ticUlare: etc.). • , ;

; Ş i C.E.C.-ul poate absorbi o parte din banii a- flaţi fără acoperire pe piaţă, dar instrumentele de economisire trebuiesc diversificate şi doUnzile diferenţiate în sensul ; creşterii lor mai ales pentru depunerile făcute, pe.', termen lu ng ..! Dar mai presus de toate ! trebuie menţinută o corelare între acordarea salariilor şi productivitatea muncii. Este evident că .nu se pot lua la in fin it 'm ăsuri de anvergură în ce priveşte creşterea salariilor fără acoperire: economică. Dezechilibrul în acest domeniu deschide cîmp larg presiunii inflaţioniste.

P înă în anii cînd; guvernele comuniste"' au preluat puterea in ţarâ. Banca Naţională publica periodic volumul masei monetare aflate pe piaţă...; Această măsură, care a fost anulată în mod abuziv, trebuie reconsiderată prin publicarea la l .ş i 15 ale fiecărei’ lun i de către Banca Naţională a volum ului banilor aflaţi în circulaţie, astfel ca îri cazul deteriorării situaţiei ^pinia publică să poată ContriSui în cunoştinţă de ' ca uză j la redresarea „ economică şi monetara. "

'. Emil M A IO R

AJUTOARE lînitinca Mondială a Ro

mânilor Liberi —• Ramura engleză a trimis Filialei din C luj — tn curs dc înfiinţare; —f în îiuii do ' 27 februariea.c. un camion cu ajutoare constînd în: principal din haine — îmbrăcăminte pentru adulţi, tineret şi copii, Siicrurile fiind în majoritate recondiţionate. Ajutoarele s-au împărţit' Ia: . 69 studenţi, 210 salariaţi — ' femei de serviciu,, muncitori şi tehnicieni, aproxi- maliv 40 de „fam ilii ̂ nevor iaşe (distribuţie făcută prin dispensare), 58 de mame tinere* aflate la clinica , de Pediatrie I.

Evidenţiem sensibilitatea sufletească cu care au fost trimise . de către paroliienii bisericii RIPON, iniţiativa aparţinînd doamnei Maria. Socol Nalder.o- risinară din Cluj.

Isarltk:. NĂ Sî TiE 0 BUCATĂ !

Pentru că tot MtUc'm, în ă, la Porţile Orientului, „oii

) to'ut est’pris lâ legare.. tropăiclile pe tăpşanul li--,

! bertăţii 1 contiiiuă.. „Frerie- ela* i-a cuprins pe mulţi şi-

• poteca anarhiei se deschide: i luminoasă, dar cu perspective sumbre. Moda-cea mai*

gustată ;de public nu, este'

.cea : prezentată de doam- •

-nele, mai m ult sau mai-pu-~

ţin dezbrăcate, din pagini-,

„le revistelor, ci, ,de politica ,

grevei şi a 'mitingului. - I

Nedreptăţile persistă, ce- j

tâţenii se ridică împotriva!

vefchii puteri comuniste şi •

revendică o lume cu ade-;

vărat nouă. Şi au dreptate, j

: Numai că se ivesc şi po- >

v^şţi politice rnai dclteate, cum ar fi cele 13, puncte ale proclamaţiei citite ' duminică*; la Timişoara,

Subscricm ■ la multe din- ideile expuse, numai că de la autonom ia: administraţi- q vă :şi . economică la A o autonomie ^separată11 ■•< nu ~ e decît un pas . . . înspre ridicol sau tragedie. Şi.eu* m ă pot declara autonom şi m-am hotărît ■ să-mi ■ trim it ambasadorii printre vecinii de bloc. .

Cineva nu gîndeşta. b ine ,, sâii,' gîndeşte' prea' bine: . . pentru alţii. Ienicerii' şi fi- . tiliştii politici n-au, m ur it .; Dar, sînt convins, românii

de bună credinţă nu doresc

ca" ţara lor să mai ajungă _>

în faţa sinistrei' mese la

■care se discuta: „Na şi-ţieio bucată!* 1 .

P.S. : Simpatia generală,i ch iar:şi cea a presei, pen- ‘ tru. .fostul - ofiţer superior J de' contraspionaj Teodores-i cu Filip, judecat acum la j Timişoara, adică pentru di- j băcia cu care îşi bagă, în V cofă adversarii, pare â>. fi ireală. Cineva-sugera, desi- ] gUr în glumă.' eliberarea

pentru', scurt tim p a aces-

1 tui om',: că poate, găseşte, el

ceva, pe ici pe colo. ■:

' Dorin S E llG ilIE!

ue uumenu aie acuvitavu economico-sooiau ţării. . . . .

Pentru a .preîntîmpina asemenea Situaţii ca cea . de sîmbătă, cînd C.P.U.N. nu a întrunit două treimi din membrii săi, domnul Radu CImpeanu, vicepreşedinte al Biroului Executiv, al Consiliului a propus modificarea regulamentului de funcţionare în sensul că parlamentul să lucreze şi să adopte actcle normative cu majoritatea simplă (Jumătate plus unu din membri), propunere care a fost adoptată.;: Aşa cum era de aşteptat discuţiile proiectului tegif electorale, reluate d e 'la articolul C, au fost la fel d e ; furtunoase şi îndelungate ca şi cele de la debutul lor de ’■ vinerea trecută. 1 : . ' .. Printre articolele care au reţinut atenţia într-o măsură? mai mare, stfrrcind adevărate „pasiuni" politice s-a' 'aflat art. 10, paragraful privind candidaturile membrilor fostului exil românesc. Am reţinut intervenţiile dom-. riilor Radu Cîmpeanu şi Ion Caramitru care au susţinut că exilul românesc nil trebuie ţinut tn afara vieţii politice a ţării pentru câ m ulţi, foarte mulţi membri ai săi au luptat şi au suferit pentru patria lor. Domnul Tllesca a intervenit, la rîridul săli, susţinînd că articolul în discuţie conform căruia pot candida numai cetăţenii români cu. domiciliul în ţarâ nu a fost conceput-într-o măsură discriminatorie şi nu mai are nevoie de precizări., In fapt, s-a ţinut cont de aceste intervenţii.'articolul fiind adoptat cu unele amendamente propuse. Şi a r t 11 a fost reformiilat în sensul câ persoanele care au săvîrşit abuzuri în funcţii politice şi administrative, care au încăl- ■ cat drepturile fundamentale ale omului, precum şi persoanele, care au organizat sau au' fost instrumente ale represiunii în organele de securitate şi m iliţie sau poliţie nu pot fi alese în organul suprem al puterii de stat. ; . în ce. priveşte problema prezentării candidaturilor, în

Camera Deputaţilor. Senat şi. pentru funcţia de preşedinte, o serie de independenţi. au cerut să se statueze un cadru legal care să asigure şi acestei categorii de politicieni şanse egale cu cele ale membrilor partidelor şi formaţiunilor politice, care s-a regăsit în amendarea corespunzătoare a art. 12,

Opinii şi propuneri de o mare varietate şi diversitate au prilejuit şi dezbaterile prevederilor privind candida- tura pentru funcţia 'de preşedinte al ţării. Am reţinut, din toate acestea, remarca plină de umor, dar şi de subtilă prevenire a poetului Mircea THnescu, care a spus: „Domnilor, să fim atenţi să nu alegem un preşedinte , ca- , re. să-şii aroge dreptul-să.devină nemuritor în funcţie!*

; Atmosfera s-a ^încălzit" din nou între articolele 41—46, da ta ' alegerilor stîrnind o vie dispută. S-au făcut propuneri de amînare cu două săptăm îni a acestei date dar lucrurile au început să se- deterioreze. O interpelare a- dresată preşedintelui Ton Iliescu privind conservarea puterii l-a determinat pe domnia sa să afirme că „dacă este astăzi cineva care doreşte să, preia puterea, noisîn- ţem dispuşi să i-o dăm “. ■ ..■ Lucrurile s-au calmat totuşi, parlamentul urm înd să-şl‘

reia- dezbaterile astăzi (miercuri) la ora 9,00.

IN INTERIORU L Z IARU LU I:

• Si democraţia sc învaţă — ACTE FUNDAMENTALE PENTRU DEMOCRAŢIA UNIVERSALA

• Din culisele puterii — DESPRE CORUPŢIE Ş I ALTE ADEVARURI! t - ’

• BREVIAR CETĂŢENESC i ;• AGRO-METEO . , . . - .• ; SA P.BATOAREA PR IM Ă V E R II . .. . . .• RlJLlJÎICA SPORT - .

Dosea de Ovidiu MAlîCU

Cine este Traian Dors?— am fost întrebat. Pe bună dreptate dar, vă propun, să aşteptăm finalu l acestui serial. Vă prom it că n-o să vă ţin prea mult de vorbă. Astăzi vă voi spune, că omul despre care mi-am propus aceste rînduri a pătim it pină peste poate. Stau m ărturie sutele şi sutele de pagini scrise, miile de poezii. Un singur lucru nu-i atestă prigoana: fn nici ■ un loc, nici o instituţie care avea grijă de .,gălăgioşi'’ nu a emis • vreo condamnarc, ceva scris, vreau să zic. Am aflat a- cest lucru de la domnul Victor Aluaş, aici in casa lu i din C lu} unde Traian> Dorz făcea popas. Ş i po- ' vestea că veneau „organele", le luau ş i . . . pe aici fi-e drumul, se confirmă şi tn acest caz.

„Prăpăstii cînd o săte-nfrunte

şi nici un pod nu vei aven ca peste ele-ţi va fi punte şi-ai să le treci pe

crucea ta."

Să nu crode(i că numai tn regimul trecut. A iic ă in m inunăţiile socialismului cind m ai slăbuţ, cind din ce tn ce mal m u ltila teral dezvoltat. Şl cu un regim mal înainte. Adică atunci etnd democraţia mai avea ceva-ceva de spus. A tunci cind tu, pur-

tătorul unei credinţe, nu spuneai nimic. Dialogul era mai totdeauna acelaşi:

Dumneata pentru ce aî fost arestat?

— Am fost de Crăciunul trecut cu un program religios la închisoare j l la spital. Am redactat o foaie religioasă şi am scris nişte poezii creştine.’ . ’j •, înainte şl după' '44 se

l vorbea cu. aceeaşi neruşinare de libertatea cuvln- tu lui, a presei şi alte U- . bertăfi. Ş i pentru că de ta Revoluţia din 1089 n-ăm m ai vrea să se petreacă lucrurile după vechiul Jnd igou", vă pot spune că Traian Dors n-avea voie să vorbească. II prigoneau, pe rînd sau deodată, guvernul, regele, poliţia, m iliţia, m.a.n.-ul, preşedintele, vicele, biserica crcştlnă fşi mat puţin .. .) , (of/, într-un gînd. \ Bine, m ă puteţi întreba, cum se poate aşa ceva cu * un om cinstit, care nu face politică, nu tnşeală, nu vrea nici un fel de funcţie? Nici astăzi nu cred că pot da un răspuns care să reflecte adevărul. Poate pentru toate acestea la un Ioc, poa

te că e greu.de conceput > ca un om ascttltat de m ii de fraţi să nu vrea nimic, să nu poată fi „manipulat". S-o ţină una şi bună, in scris şi în viu grai: cuvîntul Domnului. ,

„Treaba“ mergea mat totdeauna la feL Era alta închisoarea, oraşul f i atît. Spune Traian Dorz: *Serviciul de la poartă ne ta fit primire după felul cunoscut: percheziţie, reţinerea actelor, luarea am prentelor, . apoi luaţi tn primire de paznici noi, trecuţi prin două curţi şi două porţi ptnă tn faţa marei clădiri cu trei rtn- duri de ferestre la Intrarea căreia ne oprim. C ineva se u ită tn sus şi şopti grav: „Pe vastul frontispiciu ctitorit / Inert In v în t şi ruginind cu ploaia 1 un ceas enorm arată-ncremenit f că tim pul nostru şi-a oprit bătaia0.

Ptnă vom afla de ta colegii noştri din O landa cum au fost tipărite asemenea poezii şl încă m ulte altele, tn cea mat frumoasă lim bă românească şl condiţii grafice la care aspiră toată lumea, vă propun să facem pauză.

Ptnă mtine. Cind un mare cunoscător al trecutelor şi petrecutelor cu Traian Dorz va face des

tă in u ir i

Radu VIDA

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE PAGINA 2

Şi democraţia se învaţâ ACTE FUNDAMENTALEPENTRU DEMOCRAŢIA UNIVERSALĂ

In vederea imperios necesarei educări a cetăţenilor în spirit real democratic —- după ce timp de decenii acesta a fost ob- strucţionat şi falsificat —. propusesem Intr-o plachetă anterioară ţi demersul la texte în care gândirea politică universală a consemnat. într-o expresie fie clasică, fie de mare frumuseţe, principii ale concepţiei democratice despre stat şi societa- te, despre locul şi relaţiile omului şi cetăţeanului în cadrul acestor, două sisteme.

Manifestîndu-şi entuziasmul explicabil şi î legitim pentru principiile menţionate, , în strînsă legătură cu dorinţa de a le ver dea cît mai curînd aplicate integral şi în ţara noastră, multe persoane invocă do-., cumente de felul celor la care am făcut, aluzie maj sus. Din cuprinsul unor;,refe- ■ riri, incontestabil bine intenţionate, ara rămas cu impresia că acestea şe bazau doar pe o cunoaştere parţială şi provenită din-surse Indirecte..;.,,, ; ; ; ,, i

Dacă” lucrurile stau într-adevur aşa, de- • ■ fiefenţa observată se datorează şi ea anomaliilor fostului regim: ■ toate actele im portante adoptate în cadrul O.N.U. sau a l altor foruri' in ternaţionale ,av înd ' ca o- biect problema drepturilor-omului, n-au - fost publicate la noi. Ia r dacă totuşi au fost, atunci doar în fugă, difuzarea lor f iind escamotată şi; în scurtă vreme, în- mormîntată .definitiv.' Să ne amintim,' drept exemplu, de Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, semnat la Helsinki de 35 de state, la 1 august 1975. Spre a răspunde, for- ■ mal, u n u i! angajament luat de toţi semnatarii Iui — printre care, dintr-un orgoliu imprudent, se înghesuise şi dictatorul o- ropsitei noastre ţări — presa română l-a publicat.'iii'ziuă următoare; A fost prima şi ultima dată: ulterior, el a dispărut d in publicistică şi s-a s im ţit'în aer că nu era -tr recomandabil să întrebi de textul său in- - tegral, ori să te referi la e l ; . . Spiritul a- cestui însemnat act a început a fi ignorat, • ia r ;citatele din el reduse la minimum- şi j prezentate într-un context obnubilant, men it să intoxice pe cititor cu sugestia falsă că principiile de la Helsinki ar fi fost coincidente cu politica lu i Ceauşescu.

Ia tă motivul pentru care - propunem ca tn cel mai scurt timp să se tipărească'în . tiraj de masă o broşură cuprinzînd următoarele acte internaţionale:

1. Declaraţia universală a drepturilor omului; . - - -

2. Pactul internaţional relativ la' drepturile economice, sociale şi culturale;

3. Pactol internaţional relativ la dreptu^ ̂r ilc civile şi politice;; • _, ■"' , ::

4. Protocolul facultativ, adiţional pacto- lu i de sub punctul 3; ■ ■; , , •

5. Actele finale ale Conferinţelor pentru securitate şi cooperare eu ro peand es f5- ;$ urate la Helsinki şi Viena') * ■ '

‘ Sintem convinşi că aceste texte vor în deplini un rol âe educaţie politică şi vor stirni un larg interes la publicul cititor . din toate categoriile sociale. V

ln aşteptarea împlinirii ' dezideratului exprimat mai sus, e bine să aflăin de pe acum, foarte pe scurt, că se vorbeşte în prezent de o .Chartâ' internaţională a drepturilor omului". Prin ea se denumeşte ansamblul actelor citate de noi, sub punctele 1—4.

Primul dintre ele â fost - adoptat ' de O.N.U. la 10 decembrie 1913.

C ititoru l care ar avea la dispoziţie textul tuturor celor patru documente şi-ar da imediat seama5 că ultimele reiau, dezvoltă şi complotează enunţurile celui iniţial. Şi ar. f i în drept să-şi pună întrebarea: de ce a mai fost nevoie, de elaborarea.acestora din urm ă trei?

la tă de ce. . Actul de Ia 10 deccmbrie 1948 a fost în formă de Declaraţie dc principii. Ca atare, el comporta un angajament moral din partea statelor carc-1 semnaseră, însă . în eventualitatea nerespcctă- rii sale, O.N .U . nu avea la dispoziţie o bază jurid ică pentru aplicarea ae sancţiuni. De aceea s-a străduit să elaboreze un ansamblu şi m ai complet de norme proteguitoare ale drepturilor omului, de astă dată' In ’ form ă şi sub denumire de „pact". Semnînd un, aet;de,această formă, un stat devenea obligat faţă de prevederile lu i cu aceeaşi tărie şi cu aceleaşi consecinţe pentru el, pe p lanu l relaţiilor intemaţio-

'nale, ca şi In cazul în,care ar f i violat oricare tratat b i 'sau ‘ multilateral.

i - ■Acesta, de altfel, a fost şi motivul pen

tru care, în faţa opoziţiei şi a manevrelor dilatorii, cînd tascunse, cind făţişe, din partea statelor ce aveau doar un regim democratic de faţadă, elaborarea şi adoptarea noilor documente, în formă de pacte, a durat încă 18 ani, încheindu-se abia la16 decembrie 1966. •

t *E)ar a intervenit încă o posibilitate „le

gală" de tergiversare. în calitatea lor de „pacte", acestea — conform uzanţelor constituţionale din fiecare ţară — trebuiau ratificate de organismele interne competente. Numai fdupă îndeplinirea acestei formalităţi finale, care în unele state poa-

. te ocaziona aprinse dezbateri parlamentare, un act internaţional devine valabil şi angajant pentru, o ţară sau alta. Ş i tot numai In acest caz, nerespectarea pactului de către un semnatar devenea susceptibilă de aplicarea unor sancţiuni cu caracter internaţional. ; ; :

■ Ratificările, p înă să se ajungă Ia întrunirea unui num ăr majoritar de state membre ale O.N.U. care să Ie fi îndepli

nit, au mai durat p înă la 3 ianuarie 1976

pentru Pactul relativ la drepturile econo

mice, sociale şi culturale , — şi p înă la

23 martie 1976 pentru Pactul relativ la

drepturile civile şi politice şi la Protocolul

aferent i

Aşadar, de la 23 martie 1976 toate do

cumentele O.N.U. pe care le-am menţio

nat au intrat în vigoare pentru statele

membre (ceea ce, din păcate, nu Înseamnă

•eă fiii fost şi respectate de toate— ). De

atunci se vorbeşte, oficial, de Charta in

ternaţională a drepturilor omului, care

reuneşte cele patru actc adoptate între

30 decembrie 1013 şi 16 decembrie 1966.

Prof. univ. dr. Camil MUKEŞANO

j) U ltim ulu i ar trebui anexate, din dezbateri, penibilele declaraţii obstrucţioniste ale reprezentantului guvernului român de-atunci, condamnarea acestora de către marea majoritate a participanţilor, ates- tînd izolarea României, ca efect al politi- : cii dictatorului; In final, dcclaraţia actualu lu i nostru minister de externe, prin ca- ■: re România renunţă Ia rezervele cu care j semnase atunci actul , respectiv. . i

Patina}:

RECORDURI, DAR Şl... DESCALIFICĂRI!Pe gheaţa de martie de

la-Micrcurea Ciuc, cei mai, buni ,patinatori ai ţării }i-ati disputat ediţia 1990 a CAMPIONATULUI ‘ NAŢIONAL' (short-track) viteză la seniori şi juniori şi CONCURSUL NAŢIONAL’" al copiilor ţ i speranţelor. Pista-standard de 111 m o angrenat tn întreceri 123 de concurenţi de la 10 cluburi ţi asociaţii, intre care Clujul a fost reprezentat,' ca şi altă dala, de tineriij d e 'Ia C.S.Ş. „VIITORUL’ . Palmaresul'clujean rămîne meritoriu, cu 4 lociiri I, 5 locuri I I ţl 4 locuri I I ! îh probele juniorilor, detaşîn- du-se Horia T im iş’ţi Varga

Ştefan, ambii şi cu recor- . duri naţionale . la 500 m

(Horia Timiş cu 55,1) ţi Ia. 1000 m (Varga Ştefan cu. 1,50:0). Totodată, la co-

' ’ pii-spcrav.ţe"Adina Pop a _ avut o frumoasă evoluţie,~~devenin— cluburile şi asociaţiile din întreaga ţară nu prea s-au bucurat 'de privilegii în privinţa unor sedii eare să permită o activitate organizatorică utilă şi eficientă. Dar chiar şi In astfel de condiţii vitrege, multe au fost-cluburile şi asociaţiile care dovedindu-şi dragostea faţă de sport au obţinut rezullnte frumoase, prilejuind potentaţilor oclrmuirii motivul de a se bate eu pum nii în piept a laudă. , -

j ■ r> '■. '■ ' : >‘ < ' ,_ Un exemplu pe plan local îl constituie Clubul spor

tiv „U“, linul din ccle mai vechi din ţară şi cu o tradiţie de peste şapte decenii pe orena sportului românesc. îm i amintesc de perioada anilor 1949—50, cînd sediul clubului a fost aruncat în două camere la parterul casei lui Ivlatei Corvin, mutat apoi în altul im propriu pc actuala str.adă Dr. Petru Groza, pentru un scurt „sejur", pentru a se ajunge — după construirea Casei de cultură a studenţilor — la citeva cămăruţe, „cutii de chibrite" şi două ceva mai.măricele, la parterul clădirii din Piaţa Păcii nr. 1—3. -Numai cine a

trecut zi de zi pe la club în ultim ii ani a putut să-şi dea searna de greutăţile • întîmpinate-de conducerile clubului şi secţiilor, de antrenori. în activitatea organizatorică zilnică. i i .

De citeva zile, Clubul sportiv-'„U* Cluj arc un nou sediu, pus la dispoziţie' de C.P.U.N. municipal pe strada Pavlov Ja nr. 23, în vechcâ zonă .rezidenţială" rezervată personalităţilor p.c.r.-iste. Un act de dreptate făcut clubului — fanion al oraşului Cluj, urmare a Revoluţiei din Decembrie. a.c. Incepind de . joi, 8 m artie, relaţiile cu „lumea exterioară"‘au fost reluate prin intermediul telefoanelor cu numerele 3-C2-72 şi 3-44-05 Urăm Clubului „U“ — după vechea 2icală românească — o adevărată „casă de piatră" în noul sediu şi o activitate rit mai rodnică In aria largă a performantei.

Victor M OREA

PAGINA 3 ADEVARUL - IM LIBERTATE

Din culisele puiet i i :

DESPRE COROPJIE Şl ALTE ADEVĂRURI!

2. Ajutoare, depozite şi....

muncitorii!

Despi-e ajutoarele prim ite din străinătate.' numai de bine. Dar cine şi cum le-a folosit? In ce raă priveşte,, şi acum , ccl.. puţin, am convingerea mai' m u lt decît sinceră că ni- rneni, absolut nimeni din ţara asta-sau de aiurea nu poate răspunde . cel puţin satisfăcător la această întrebare. Altfel chinuitoare, obsedantă.'şi nu mai puţin* la ordinea zilei. Obsedantă1 cel puţin pentru faptul că . . . nu-mi explic, şi : nu vreau să cred faptul că e, doar o întîmplare, o neglijenţă, ceea ce am găsit prin ’ cîteva dintre depo2itelc a- limentare ale oraşului nostru; adică,; şi cu titlu de‘ ajutoare pe. . gratis, primite din decembrie anul trecut de, să zicem, o tonă de orez din Italia sau nu' mai puţin de o tonă . s. sare! Sigur, pare puţin, adi-: că mai puţin de un milion» de Iei; D a r . . . Care a fost, motivaţia oferită? Incredibilă; trebuia să le dăm pe' gratis, trebuia să le vindem, ■ trebuia să/depunem banii în contul „Libertatea", trebu ia ... Oricum, vi se pare fără sens să te întrebi: dacă . . J n u .m a i trecea n imeni pe la acest depozit?, d a c ă . . .C c să mai zic i‘ şi crezi, însă. şi. despre o altă; „poveste* al cărei erou ' n u ’ e altul decît'un vagon de carne primit şi el, pe gra

tis, din R.F.G, ţi despre

care, nici măcar acum nil

se ştie mare lucru; deşi a-i vea o destinaţie şi destina- j

tar precis şi este însoţit de ţ

actele, necesare de rigoare •

O fi sau' nu bună, comes

tibilă acea carne ce stă prin gările C lujului de d- te'va zile bune? Nu de alta dar, se pare, congelată fiind, se crede a fi din anul 1988 (nii este greşeală de tipar!).' In caz contrar, cine va fi bun de plată?

M ă opresc, însă, aici la ajutoarele sosite pe ...g ratis. Căci mai sînt multe al-: tele venite d c , prin toată Europa şi .altfel. Ajutoare ce au făeu£ ca unele depozite ,să fie pur şî simplu tixite; pline ochi. Cu titlu de exemplu:' carne de vită ş i . .. porc (zilnic se primesc în Cluj, la depozitul • din Baciu, de pildă;-peste 401!); cu capete de porc pe , care nu :Vrea ; ;să le ridice ni-' meni; cu slănină;şi;osînză (cine mai ştie cîtăK cu conserve de; carne de import China şi' româneştii (cu a- fumături); cu conserve de, pateuri iMediaş (excelente);, cu atît do; deficitarul orez (peste 300 t); lăm îi (peste 5 t), cafna_ boabe şi Ness, ţigări BT Şi" "âtrtea'alte mirode^fi «lăpropo, de' cînd "nu -aţi mal %'ăzut eni-' bahar, scorţişoară-şi alte.. . ciocolăţi .51 crejrie de ciocolată diri import?}. Ce să mai vorbim .de ciorapi r>îu-' saţi.rmâieui-i şi prosoape des • bumbac' blănuri şi 1 haine de piele, ciorapi de im

port şi, ştiţi dumneavoas

tră, .'cîte alteV.„* desuuri!

Mă rog, pentra momefit mă

opresc aici.. Pentru moment!

__ Cu precizarea că, poate,acest ,popor şi.c ’ujenii m ai. pot suporta.încă atîtea lip suri, dar în , n ic i.un caz m inciuna, ambiguitatea şi serv irea... ştiţi dumneavoastră cum! -1* ; , ,

f :;J iGheorglie S. SUCIU

în dorinţa găsirii unor noi căi de sprijinire a activităţii din Agricultură, redacţia „Adevărul In li- bertate“ îşi propune realizarea unei rubrici săp- tâm inale prin care, cu sprijinul Direcţiei Apelor Someş şi .a D.G.A.I.A, C luj, vom încerca săr prezentăm în concordanţă cu prognoza agrometeorologi- că unele sfaturi adecvate pentru gospodarii .din ă-J gricultură. -- - - ;;

Parcurgem, tn această ia doua. ] decadă a lunii martie, o etapă decisivă pentru buna reuşită a recoltelor- viitoare. Specia- liş tii‘;Direcţiei apelor Someş C luj (director ing. A-' tanase -Constantin) apreciază că în condiţiile me

teorologice ce se întrevăd ! pentru perioada pînă la 16 martie, temperatura • medie diurnă a solului se ,va menţine la nivele mai- ridicate decît cele normale, atingînd frecvent ;

excepţia unor areale res- trînse, unde local precipitaţiile pot depăşi pierderile de apă. Scăderile vor. fi mai accentuate la ie rburi. perene şi culturi de toamnă unde rezerva

AGRGtMETEOva lo ri'de 7—8 grade în majoritatea zonelor agricole din judeţ, cu excepţia zonelor sub montane, unde acestea se vor situ3 între 4 şi 6 grade. i ; Umiditatea solului ■ va ! scădea în .continuare' pe J mărea’ majoritate' a • su- ; prafeţelor, cultivata, ' cu

totală de apă accesibilă pe adinei mea de 0—20 centimetri se va situa sub 200 metri cubi Ia hectar pe mari areale.

Ca urmare îa deficitului - de apă din sol şi a prognozei • agrometeorologice, puţin promiţătoare, pentru perioada următoare,

este necesar ca lucrările agricole ce se vor executa să vizeze menţinerea apei în sol, iar acolo -

• unde există posibilităţi de irigare, în ba2inele Arieş şi Someş, să se realizeze completarea rezervelor de apă.

Este momentul să se cc-,* : tindă peste tot în judeţ

lucrările de pregătire a ,■ terenului pentru semăna

tul primelor culturi din■ această primăvară, or

zoaica, mazărea, ovăzul etc.’ , ' ’ -

Să '.mai amintim- că fruntaşii de pină acum a i actualei cam panii,, prim ii . care au declanşat semăna-

■ tul In judeţ, sînt agricul- : torii din zona ; Turda : — ’ Cîmpia T urz ii... E .L .

'SĂRBĂTOAREA{ ir f'.n.f- r - - V

PRIMĂVERI!

|Poezii şi ̂cîntece -de primăvară- ?n lim b ile - română şi germană,., de,' rentştfere' a visurilor în m ijlociii 'naturii,; o -dupIMmiază ‘ide zlm- bet şi soare tînăr astfel s-a'r putea subşuma.într-un tot. spectacolul. prezentat în faţa părinţilor, fraţilor şi bunicilor de copiii clin grupa m ixtă, - cu predare în

limba, germană, de la.,Gră

dini ţa n r . 17 din C lu j. Co

piii- au prezentat sceneta

„Serbarea din pădure", , în

care au întruchipat- perso

naje de basm din fauna şi

flora pădurii, au* cintat • ţi

au ‘ ddnsat cu • bucurie' «pen

tru mamele lor pentru- că

„ficcare mamă trebuie j/să

fie pentru copilul ei o per

petuă .primăvară", cura

frumos spunea ; inimoasa

profesoară Ileana Ştef, ca

re s-a ocupat şi . se ocupă

c u . dragoste şi pasiune de

instruirea celor 36 de 'copii

din;'•grupa amintită.

A lcoolu l' -- marc!* iuşn ian af docilul de Ia voîan — ?î-ft dovedit încă odată : srar* «a nocivitate: maşina din imagine, S-CJ-8378, lt avut ia volan un conducător auto cn o alcoolemie de peste 3 Ia m ie (ea alte enviate — corni sîeooll* câ). Eezultîstui? Maşina făcută 20b, iar nefericitul conducător a u t o . . . decedat. Aviz

pentra alţi discipoli a l lu i Baecbust . .

Bnevi A R C E T Â T E « €SC• SUGESTn rENTHU E D lL li Un grup de cetăţeni cartierul Gheor- gheni, solicită ajutorul primăriei! pentru rezolvarea u- nor problerae edilitare. Despre ce- este vorba? Lacul am intit şi. zona d in ju r au ajuns-într-o stare de degra-

1 dare şi poluare inacceptabile. In “ tim pul verii, airi îşi < petrec tim pul sute de clujeni. Getăţenii mai senmalear x& ţ i fap tu l1 că ilum inatu l străzilor în tre Lacuri, .Dunării, . Cehoslovaciei, lasă m ult de, d o r it Cetăţenii mai solicită instalarea unui semafor la intersecţia străzilor

5 Aurei Vlaicu cu Cehoslovaciei, punct cu un trafic rutier intens. ' 1

, NEGLIJENTA SAU AFACERE? M âi m ulţi cctăţcni ' ne-au reclamat următoarele: vineri, 9 martie, s-a. vindut in unităţile gospodina (82/11 şi 82/1) cotlet haiducesc ̂prăjit trim is de Laboratorul rece de pe strada Traian, !la preţul de 141,25 lei/kg. Acelaşi produs, neprăjit, în uni- tăţile de alimentaţie publică, cat. I, costă 125 lei/kg. Intre cotletul haiducesc aşa-zis pră jit şi cel ;din restaurante nu era nici o diferenţă. , Diferenţa stă doar In c e i. . . 16,25 lei încasaţi în plus la ^unităţile gospodina. Mai sînt reclamate sandviciurile cu „uşoare unne .de unt**, produse la acelaşi laborator." "C e părere are LC&A.P.? . . :

• C INE SE ASCUNDE |N SPATELE M URDĂRIE I? Un g rup ’de salariaţi, ai LAJS. Cluj,-precum şi locatarii imo

bilelor situate în strada ByrOn i 4 şi căminul de nefa- m ilişti „Libertatea" ne sesizează'aspectul dezolant al ce- - lor două iimobile de pe aceeaşi ţstrad&/nr. 6 A- şi: 6 B, • aflate într-o aTansată stare de degradare. Este surprinsă Ui'scrisoare,jsLstare.a de.promiscuitate a.eSlor c e 'lf r ’ cuicsc aici. Jfără forme legale şi fără să m uncească n icăieri”. Aşteptăm ca organele fn drept, primăria şi LC.R.A.L.-U1 să-şi spună «uvîntu î. ;Şi-ant zice. noi ~ ţi poliţia. ' ■ ’ : i

SE IMPtHVE VN ‘ STUDIU. î n numele asociaţiei dc locatari de pc strada Tuîcea 22, Gheorghe Tureatcă ne sesizează o serie de aspecte negative, care au existat şi care continuă'sâ existe, aspecte legate mai ales de furnizarea apei menajere şi a încălzirii. Blocul este conectat la punctul de termaficare 15

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 4

m j c a is s e s a s a s m a s a

• V lnd videorecorder Panasonic şi'instalaţie completă de antenA parabolici. . Telefon «-34-92. (5609)

• Cumpăr taetmuri vechi de argint ţ i păpuşi cu cap de porţelan. Telefon 0-60-04, după ora 17. (5689)

• V ind player Japones cu autorevers şl aparat auditiv. Telefon 8-02-10, seara, 18—20.

• Vindem apartament î camere sau schimbăm cu sim ilar Mărâşti, Gheorgheni, central sau casă. Telefon 7-62-63. (3749)

• Cumpăr chiuvetă inox cu două cuve. Telefon 1-93-48. (3789)

• Vînd canapea extensibila mare, de comandă. Telefon1-40-94. (5872)

• V ind video player Samsung, nou. Telefon 5-74-69. (3979)0 V lnd cărucior rabatabil,

import, pentru copil. Telefon1-42-86. (6116)

• Cumpăr casă cu grădină sau apartament 2 camere, zonă centrală. Cumpăr Teleeolor defect. Telefon 1-66-70. (6139)

• Vind sau schimb casă cu grădină cu apartament In Zorilor. V înd haină bărbăteasca nr. 52. Piaţa 1843, nr. S. (5981)0 Montez, şlefuicsc şl lă-

cuiesc parchet, maşină cu aspirator. Telefon 8-24-24, orele 17—22. (6002)

• Cumpăr TV alb-negru. Telefon 2-80-94. (6138)

• Vlnd urgent videorecorder Akai, VRS-22. in stare bună. Telefon 8-93-fl̂ , după ora 16.(5983)

• V ind Dacia 1310, cu 7000 km . Telefon 5-27-72. (6006)0 Vfnd calculator progra

m abil Casio PB 700. Telefon1-18-09. (6140)

• \rtnd iniecţll Cefobld. Telefon 4-62-59. (6141)

• Execut rulouri. „Eslin- Rer", • preţ 830 lei/mp, cu termen de garanţie. Telefon G-19-85. Matei Arghlr, satul Să- llştea Nouă, comuna Baciu, judeţul Cluj. (6184)

• Predau CEC Dacia 1300 din 1987. Telefon 1-52-29. (6292) . ,

• Vlnd Seg player, boxe ARay 2X100, easetofon declc teae.. Telefon 1-13-26. (6268)

• Lichidare gospodărie (mo- , b ilă şi alte lucruri), Tn orele, de după masă. Str. N iraju lu i nr. 9, ap. 13. (6165) '

• Cumpăr casă sau vilă tn r zona str. Rosettl — Cetăţule. Telefon 4-07-39. (6262) • : ?

• Cumpăr IBM — PC sauCompatibile.-Telefon 4-13-68.---(G237)

• V lnd CEC ■Dadă, anul-1983 • Şl Dacia 1100. Telefon 5-19-39.(6254) — • -

• V în d : sobă aragaz cu butelie. Telefon 8-77-01. (6330)

• V înd Dacia 1300, 1978, telefon 2-49-83. (6336)

• V înd convertor japonez1,2 do , radiocasetofon dublu Akal, AC ..doză electromagnetică Tesla, magnetofon Maiak. Telefon 8-83-82. (5804) _ -

0(11,

mame, soacre şl bunici ANA CENAN, din satul Pata. Daca Dumnezeu te-a iubit, te-a chemat la el dar v d rămine icoană vie, sflntă şl veşnica in inimile noastre îndoliate. Lacrimi, lacrimi şl flori po mormtnt. Îndureratul sot Ioan f l f iicele Maria, viorica şl Ana cu familiile. (C036)

• Cu nemărginită durere ne despărţim de dragul nostru frate VASILE MORARU, plecat dintre noi la numai 56 ani. Nu-1 vom n il» niciodată. Fraţii Ana, Jenl, Cornelia sl Sandu. (6299)

0 Sintem alături de doamna M aria A lmăşan în marea durere pricinuită de moartea so(ului drag. Locatarii b locului C 4, Taz- lău 7. (6303)

0 Sintem alături de colega noastră Livia

Glrbiccanu in marca durere pricinuită de moartea soţului drag. Colegii mag. 450, 208, 308. (6300)

if) Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viată a scumpului nos

tru frate GAVRIL ALMAŞAN, născut In Ciu- mîifala, decedat in 10 m artie 1990. Surorile Victoria, Ileana, fraţii Vaier şl A u rel. Să-i fie ţarina uşoară. Înhumarea in 13 martie 1990, d in capela nouă a cim itiru lu i Mănăştur, ora I I .(6303)

• Vom păstra vie am intirea lum inoasă a dragulu i nostru cumnat şl unchi,

aviator lt. col. GABI CHIŞU. Sintem alături de voi, dragă Zoe şl Corlna la marea voastră durere. Puşa, peplnella şl Adrian. (6273) ______

0 Cu Inim ile zdrobite de durere anunţăm Încetarea din vlafă a scumpei noas

tre cumnate şl mătuşi M ARIA SISERMAN,

In virstă de 63 ani. In- morm lntarea va avea loc In ziua de 14 martie 1990, ora 11, de la capela veche a cim itiru lui Mănăştur. Nu vom u ita niciodată chipul ei b lind. Cumnaţii Maria şt Iosif, nepoţii C laudiu şl Crlstlna. (6270) ____

• Adine Îndurerat, un glnd pios prietenului meu GABI. S lnt alături de Zoe şi fam ilie în ireparabila pierdere. Valeriu Varga. (6269/A) ■_______

0 îndureraţi, exprimăm profundul regret şl Întreaga noastră compasiune fa m ilie i la trecerea in nefiin ţă a bunu lu i nostru co

leg şl prieten, lt. col. GAVRILA CHIŞU_ (GABI). Colegii de la trafic aerian de la Aeroportul C lu j. (6269)

• In aceste momente grele, participam la durerea dom nulu i director in giner Mircea Seceleanu la trecerea In eternitate a m amei sale dragi. Sincere condoleanţe fam ilie i din partea colectivului Inspecţiei de calitate a Judeţului C lu j. (6267)

0 Regretăm profund dispariţia fulgerătoare, prem atură a colegului nostru IOAN G1RBICEANU,, om de : aleasă omenie şl sintem alături de fam ilia pro fund Îndurerată, Colegii de la I.P.E.G., secfla Apahida. (6264)

> • Sîntem alături de d-ua Corlna Ungur şl fam ilie în aceste momente grele la trecerea in nefiinţă a • tată lu i drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la Oficiu l de calciU I.J.T.L. Cluj. (6276) _____ ..

t Cu adincă durere In suflet nc despărţim de prie

tenul şl naşul nostru GABI CIIIŞU. Sincere condoleanţe fam iliei. Pica, Bandl, Lucia, Mlrcca, A ndreea. (6259)

I M ulfum im din suflet tuturor cclor care au fost alături de noi in marea durere suferită prin pierderea dragului nostru lt. col. (r.) BEMUS ALBU.

Fam ilia Îndurerata. (6315)

( Profund Îndurerat! a - nunţam Încetarea din v iata a fostului nostru vecin VALER OLOŞUTEAN. - A- soclafta de locatari Răsăritului nr. 109, bloc M 6. (6322)

• Regretăm profnnd dispariţia cuscrului nostru lt. col. aviator UAVRIL

CHIŞU. Dumnezeu să-l ierte. Fam ilia Ungur. (6324)

• N ici lacrimile, nici tim pul nu vor face să-l u ităm pe dragul nostru frate, cumnat şl unchi lt.

col. aviator GAVRIL CIIIŞU . Bunul Dumnezeu să-l odihnească In pace sufletul Iu l nobil. M ihai, Maria, MIhal şl Adrian. (6324/A)

• Un ultim şl pios omagiu naşei noastre dragi

LUCREŢIA ALBON. Naşulu i nostru, sincere condoleanţe. F in ii Borz, Grigore ‘ Silvia. (6416)

# Cu durere In suflet ne despărţim de scumpul nos

tru cumnat şl unchi GAVRIL ALMAŞAN, iar amintirea Iul va rămine veşnic In sufletele noastre. Fam. Davld Sabin, Mircea şi Remus. (6326)

O Cu durere In suflet ne despărţim de scumpul nos

tru cumnat şl unchi GAVRIL ALMAŞAN, Iar amintirea Iul va rămîne veşnic In sufletele noastre. Fam ilia Gavril Mocan şl copiii Mariana şl Pulu cu fam iliile. (6327) ____'

• Sintem alături dc domnul director economic

Traian Abrudan In marca durere pricinuită de trecerea in eternitate a fra- telui drag. Sincere condoleanţe familiei Îndoliate. Personalul TESA — I.M.F. Cluj. (6329)

0 Sincere . condoleanţe domnului director Traian Abrudan - la pierderea prem atură a fratelui drag. Familiile Ioan Chira şl Sep- tlm lu Toader. (6329/A)

• Regretăm profund dispariţia prematură a vărulu i nostru, lt. col. aviator GAVRIL CHIŞU. Dumnezeu să-l ierte şl să-l fie ţârina uşoară. Familia dr. Tiborlu Chişu. (63ÎI/B) ___ .

I Ne exprimăm durerea profundă pentru dispariţia fulgerătoare a minunatei noastre eolege, de o rară

noblefe, bună şl blinda MARIA BURCA, contabilă la Primăria comunei Săn- duleşti. Vel răm ine mereu tn amintirea noastră. Colegii de la Primărie şl Dispensarul urban Săndulcşti. (6409). .

0 Sincere condoleanţe şl întreaga noastră compasiune bunilor noştri prieteni dr. Rodica Tatu şl ing. Mircea Seceleanu pentru marea durere prin care trec datorită decesului dragei lor mame. Mariana şi Radii Opriţa. (6106)

. a Cu tot sufletul sîntem alături de dragii noşiri naşi Rodica şl Viorel Tatu in aceste clipe grele. S1-. mona, Mihai şl Florin Mol- doveanu. (6404/A) •

• Elevii Şcolii din Aş- chileu s ln t . a lături de fam ilia Chlş In aceste momente grele pricinuite de

moartea dragului lor GAVRIL CHIŞ. (6403/A)

• Sintem alături de colegii noştri M ihai şl Maria Chiş In clipele de durere pricinuite de moartea fratelui şl cumnatului drag’ GAVRIL CHIŞ. ; Sincere condoleanţe. Colegii de.. Ia Şcoala din Aşchileu., (6103)

• Sîntem alături de fam ilia dr. ing. Iosif Fodor,' pricinuită de moartea m amei sale. Sincere condo-; leante. I.C.P.M.S.N. C lu j. , (6393)'

• Un ultim - omagiu fostului coleg GABI CIIIŞ şi condoleanţe fam iliei Îndoliate. Colectivul de. cadre din unitatea de Ia M untele M are., (6289) 1

• Sîntem alături de prietena noastră Sîia In marca durere pricinuita de moartea mamei dragi şl transmitem sincere condoleanţe familiei Îndoliate. Fam. Dărgău Tudor din C luj. (6284)

• Cu adincă durere a- nunfăm Încetarea d in v ia tă a scumpei noastre m a

me, soacre şi bunici TEODOSIA BUCUR,

in virstă de 61 an i, din com una Călanu Mare. Copiii Sandu,' Teodosla şl - Maria cu familiile. (62S3)

• Zoe dragă, sintem a- lături de tine in marea durere pricinuită de pierderea soţului tău drag. tnvăţătoril şcolii nr. 15, Cluj. (6278)

I Exprlmlndu-no compasiunea pentru durerea pierderii aceleia care l-a fost cu adevărat m am ă, li vom fl colegului nostru Claudio Olah sprijin şl în demn spre mal departe. Colectivul şl diriginta clasei a Xll-a C, LIccul »N . Ufliccscu*. (6277)

• Cu durere In suflete ne despărţim dc scumpa noastră ANA REVNIC, comuna M ihai Viteazul. Nu

vom uita. Fam ilia Îndurerată. (6387)

, D IN P R O G R A M U L T.V.

: 10 — A c tu a lită ţ i; 10,15 —

; Teleşcoală; 11,20 — TeatruI TV: Furtuna; 13,25 — De-1 sene animate; 13,45 — Actualităţi; 15,30 — Teleglob;

; 15,50 — Muzică populară;;16.15 — Panoramic economic; 16,45 — Teleşcoală;17,10 — Adevărul literar şi , artistic; 18,10 — Tribuna: partidelor politice; 19,10 — Desene animate; 19,30 —

■Actualităţi; 20 — Semnal;20.15 — Să vorbim despre libertate; ’ 20,45 — Panoramic economic; 21,05 — Te-' lecinemaţeca: 1 Secvenţe.; Producţie a Casei de Filme Patru; 22,55 — Actualităţi;23.15 — Poezia coţidianu-; lui. Documentar artistic.

Dacia • F IL IERA (9; 11: 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10) • FALEZE DE N ISIP-(12; 14; 16;-18).— Mărăşti • UN ORA LE PLACE JA ZZU L (9; 11,30;

'1 4 ; 16 ,30 );'CLOV N II" de* la ora 19 —• Arta •

JAN DARM U L Ş l EXTRATERESTRII (9; l i ; 13; 15: 17; 19) — Mancitorcsc • D IL IGENŢA (9; l i ; 13; 15; 17; 19) — 23 August • A- LEARGA, DUPA ELI (9 )» POM PIERUL ATOM IC (11; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi • ULTIM UL RĂZBO IN IC (11; 13; 15: 17; 19) — Steaua roşie.

SPECTACOLE nnw»|,r|w»"'

Azi, orele 18, Conserva-; torul de muzică „G. Dima",

Studioul de concerte, RE-'' CIT AL susţinut d e ;' ’stu- ' 'denţii clasei lect. Marc Au- . rel. în program; Bâch, Vi-- valdi, Wible, C. Rîpă, C. Ţăranu, Dutilleux, .1. Ib e r t ' Bilefelg se v înd- la casa ■studioului.

' • PENTRU UN PUMN ;DE .. . CEAPA (9; 11; 13; ,15;. 17; 19) — Republica • DEZRĂDĂCINATUL (9; ,11.30; 14; 16.30; 19) — Vfc- .toria • : NEMAIPOMENITELE AVENTURI • ALE LU I SERVATIUS (10) • CAZ CU CAZ NU SE POTRIVEŞTE (12,30; 15; 17); SPLENDOARE IN IARBA (9; 11,30; 14; 16,30; 19) —

BULETIN METEO

_ Carol Pâvai, meteorologul de sorviciu de la Cen-, trai pentru prevederea vrem ii C luj ne transmite următoarea- prognoză:

Azi vremea!.va fi, In general, frilrrioasă, cu cer mai m ult senin. V întul va sufla slab. Teihperatura în scădere. Valorile m inime vor fi cuprinse între 0 şi 3gra-' de, iar cele maxime între 12 ş t 15 grade, ,

în următoarele trei zile vremea va fi, relativ, caldă, cu cer temporar noros

în prima parte a interva

lului, cînd, izolat, va ploua/

V întul , va sufla slab; pînă;

la moderat. Temperaturile

m inime vor fi cuprinse în

tre; —1 şi 3 grade, iar cele’

maxime între 10 şi 15 gra-;

de, ceva mai ridicate spre-

sfîrşitul intervalului.’ ' , .: ..r

i Presiunea atmosferică Ma

C luj a fost ieri de 1022,3

m ilibari, în creştere cu 0,8

m ilibari. t; ;:

• Cu durere în sufletele noastre anunţăm Încetarea din viaţă, in ziua de 11 martie, a m ult Iubitei noas

tre surori, văd. FIAT ELISABETA (Chioreanu), în virstă de 67 de ani. În mormîntarea va aveâ Ioc pe data de 13 martie 1990, orele 14, de Ia cim itirul Central. Fraţii .şl nepoţii îndureraţi.' (6429),

0 Cu ad incă . durere tn suflet anunţăm încetarea din viată, la virsta de 83 de ani a celui care a- fost tată, socru- şl bun ic 'IO A N STANCIU, d in comuna Aş- chileul Mare. tnmormînta- rea va avea. .Ioc joi, 15 martie, ora 13. Nu vom' uita niciodată chipul iu l bun şt drag. Soţia Maria, copiii lonaş şi Onlţa cu familiile, nepoţii Sim l, Adi, Dan şl Andrei. (6438)

: • Pentru sufletul cerni*- ai doamnei Învăţătoare Zoe Chişu, J nemărginită

este durerea noastră acum, clnd In prag de prim ăvară tşl pierde soţul drag. Vom fl mereu lîngă ea. Cu întreaga noastră compasiune, elevii şi părinţii ci. a Ii-a F, Şcoala generală nr. 13. (6367)

• Cu sufletul zdrobit de durere anunţ încetarea din vla(ă, după o lungă şl grea suferinţă, tn ziua de 12 martie 1990, a scumpului

meu sot m u r e ş a n \TODERAŞ, fn etate de *62 de ani. Inmormlntarea va avea loc Joi, 15 martie 1999, ora 12, tn satur (tă- dăiln . îndoliata soţie '' — Maria. (6361)

• Sintem alături de colegul nostru Almăşan

Gavril In aceste momente grele pricinuite de moartea părintelui drag. sincere condoleanţe şl întreaga noastră compasiune. Colegii de la sculărle, întreprinderea „Armătura*.(6347)

0 Consternaţi de decesul fulgerător a celei care a

fost pentru noi tanti ANETA, nepoţii din Bacău transmit sincere condoleanţe fam iliilor Seceleanu şl Tatu. Dumnezeu s-o Ierte. Aurelia şl Nelu. (6542)

0 Cu aceeaşi nemărginită durere, cu • acelaşi dor, am intim cclor care I-au cunoscut că i n r U martie s-a îm p lin it un an de clnd ne-a părăsit scumpul nostru frate şl cumnat, poetul

profesor D IM ITRIE ■■ ' FLOREA RARIŞTE, păs- trlndu-1 o dureroasă şi neş- tearsă am intire. Ana şi Tl- berlu M unţlu. f604î>

0 Cu adincă durere in suflet , anunţam Încetarea din viaţă, Ia 12 martie 1990, a scumpului nostru soţ,

1 tată şl bunic BACtU NICOLAE, de 65 de ani. înmorm întarea va avea Ioc In ziua de 15 martie 1990, ora 14, tn strada Valea F K naţelor. Familia- veşnic în-, durerată: so(la Ileana,'co- , p iil Vasile, Maria ş i ' N icolae' cu fam iliile. ,(6443)'

O Cu alese sentimente de compasiune , s întem , alături de ‘ fam ilia dr. “D an ’ Ullan Ia trecerea In eternitate a mamei soacre. ' Colectivul Complexului agroindustrial. Apahida.

0 Dragă Cristi tn aceste momente grele, sintem cu toţii alături de., tine şl m am a ta. Foştii colegi deliceu. (6416) ‘ -l ’ -

• Cu sentimente de compasiune sîntem alături de fam ilia Crlstea la trecerea tn eternitate a tatălui drag. Fam iliile Frltea, Curticl fl; Irlm leş. - ---

• îndurerate gînduri Inso- . ţese trecerea celor doi an i de ; clnd a plecat dintre noi acum- j pa noaitrfl soţie, m nm â. bunl- câ, soră şi mătuşă M INERVA f CREŢU. Veşnică . pomenire, j Fam ilia. (3821) , t

• Un profund" omagiu Iubi- tuitil nostru soţ,‘ tată, socru şi : bunic BA LOG M IHA IL , la un ! an' de ‘la deces. Va răm îne i veşnic In sufletele noastre. Fa- S m ilia. (0238); • Sintem alături de Bogdan : Chira la despărţirea de tăticul drag. Colegii şl colectivul de ' m uncă al Grădiniţei nr. 30 , P.T.T.R. (6310) j' • Au trecut 8 ani de durere ;

In suflet de clnd buna noas- ;tră soţie şi mamă M A RIA !

BLAGA a plecat d in tre no i. ( Chipul ‘el b lind tl vom păstra i veşnic viu In am intirea noas- ! tră. Soţul Cornel şl copiii ca- ! lin şl Adrian. (6439)

COIEGIUI DE REDACŢIEI Ilie Cfillan (ledador şef). Don Rebreonu (redocloi tel adjunct), Troian Bara iwerota» general de redoeţlej, Vaier Chioreanu, Ion

Contlantlneieu, Emfl luca. Ion Ruj.

Bedac|iat Cluj, itr. Napoca at. ti. Telefon t-*••!•) telefotoc interioarei «eoretaiiit — Il5j (toţi* ouiturtlâ — tZI f

««! problem* •oolal* *1 economice - tn, ttl. l« i administraţia — n it upo«rtf!e — tsl. >23. uioi oublloiutt •• prtme«te (linie. Intre «rele I»—II. nora al ta administraţi*, strada Napoca nt. lt. oafte*.

««.IMTiraJj60.100