TEZĂ DE DOCTORAT teza - lb romana Frunza.pdf · REZUMAT Teza de doctorat „Cercetări privind...

Cercetări privind performanțele reproductive la vierii exploatați în sistem intensiv industial

Drd. Ilinca Frunză

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

DOCTORAND

ILINCA MIHAELA FRUNZĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. dr. h. c HORIA CERNESCU

TIMIȘOARA 2009


Drd. Ilinca Frunză

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE SI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

DOCTORAND ILINCA MIHAELA FRUNZĂ

CERCETĂRI PRIVIND PERFORMANȚELE REPRODUCTIVE LA VIERII EXPLOATAȚI ÎN SISTEM INTENSIV INDUSTRIAL

Teză pentru obţinerea titlului de „Doctor în ştiinţe” Domeniul Medicină Veterinară

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. dr. h. c HORIA CERNESCU

TIMIȘOARA 2009


Drd. Ilinca Frunză

REZUMAT

Teza de doctorat „Cercetări privind performanțele reproductive la vierii exploatați în sistem

intensiv industial „este structurată în două părți, una de sinteză bibliografică ce se întinde pe parcursul

a 121 de pagini, iar cea de a doua parte, de cercetări proprii, se întinde pe parcursul a 190 de pagini. La

sfârșitul tezei este prezentată bibliografia care cuprinde 228 referințe bibliografice. În cadrul tezei sunt

inserate un număr de 42 de tabele, 93 figuri și 33 anexe.

Partea de sinteză bibliografică este structurată în 10 capitole care se referă la: întreținerea

vierilor de reproducție în sistem intensiv; microclimatul necesar vierilor de reproducție; generalități

privind necesitățile nutritive și valorificarea hranei la suine; selecția vierilor de reproducție;

exploatarea vierilor de reproducție; recoltarea spermei de vier; examenul spermei de vier; diluarea

spermei de vier; conservarea spermei de vier; monta și inseminarea.

Partea de cercetări proprii cuprinde următoarele capitole: scopul lucrării; analiza

comparativă a volumului materialului seminal de vier; analiza comparativă a concentrației materialului

seminal la trei rase de vier; analiza comparativă a mobilității spermatozoizilor din materialului seminal

de vier; corelații dintre unii parametrii de calitate ai materialului seminal de vier și rezultatele obținute

în urma folosirii acestuia la inseminare. Fiecare capitol din partea de cercetări proprii cuprinde:

materiale și metode, rezultate și discuții, concluzii.

Teza se încheie cu un capitol de concluzii generale.

SCOPUL LUCRĂRII

Folosirea mijloacelor tehnologice şi biotehnologice pentru a obţine cât mai mulţi purcei de

foarte bună calitate de la o scroafă pe parcursul unui an, reprezintă obiectivul principal în fermele de

reproducţie a suinelor.

Utilizarea pe scară tot mai largă a inseminărilor artificiale la suine, a mărit presiunea

economică asupra centrelor de însămânţări artificiale în vederea livrării unui material seminal de bună

calitate.

Ameliorarea suportului tehnic și a biotehnologiei de însămânțare artificială pentru a obţine cât

mai mulţi purcei de foarte bună calitate de la o scroafă pe parcursul unui an, reprezintă obiectivul

principal în fermele de reproducţie a suinelor.


Drd. Ilinca Frunză

Pentru ameliorarea biotehnicii de însămânţare artificială a scroafelor cu spermă conservată

prin menţinere la temperatura de 170C, sunt necesare încă multe investigaţii, sub toate aspectele dar,

mai ales, în ceea ce priveşte valorile spermogramei la specia suină.

În cadrul însămânţărilor artificiale la suine, spermograma include determinarea următorilor

parametrii spermatici: volumul, culoarea, mirosul, pH-ul, concentraţia, mobilitatea spermatozoizilor şi

morfologia lor.

Sistemul de Analiză Computerizată a Spermei (CASA) oferă informaţii despre mobilitatea

fiecărei celule spermatice în parte, prin procesarea imaginilor electronice ale spermatozoizilor,

reconstruieşte traiectoria fiecărei celule spermatice, evaluează simultan şi obiectiv fiecare componentă

a spermatozoidului astfel încât modificările minore ale mobilităţii spermatozoizilor pot fi astfel

detectate.

În acest studiu am analizat, folosind sistemul CASA, concentraţia şi parametrii de mobilitate

ai spermatozoizilor din materialul seminal recoltat de la vieri, de vârste diferite aparținând la trei rase.

Absenţa din literatura de specialitate din ţară a datelor referitoare la valorile parametrilor

mobilităţii spermatozoizilor de vier analizați prin Sistemul de Analiză Computerizată a Spermei

(CASA), motivează încercarea de a folosi acest procedeu modern pentru aprecierea spermei de vier

care urmează a fi conservată.

Diluarea materialului seminal de vier este o etapă importantă în procesul de conservare al

acestuia. Mediile de diluţie folosite pentru diluarea spermei de vier conţin substanţe ce contribuie la

menţinerea puterii fecundante a spermatozoizilor. Unul din scopurile acestei lucrări a fost acela de a

evalua modul în care diluantul folosit contribuie la menţinerea viabilităţii spermatozoizilor pe durata

perioadei de conservare a spermei la temperatura camerei.

Calitatea materialului seminal este influenţată, printre foarte mulţi factori şi de vârsta

reproducătorului, aceasta a fost luată în considerare pentru evaluarea şi compararea rezultatelor de

mobilitate a spermei.

Materialul seminal a fost examinat, în vederea aprecierii aptitudinilor reproducătorilor,

luându-se în considerare vârsta acestora şi urmărind diferenţele dintre parametrii mobilităţii în funcţie

de categoria de vârstă.

Prin această lucrare, ne-am propus să determinăm valorile unor parametri ai motilităţii spermei

provenită de la vieri de vârste diferite, care să ne permită să apreciem capacitatea fecundantă a spermei

înaintea efectuării însămânţărilor artificiale.

Pentru îndeplinirea scopului propus în cadrul acestei cercetări, au fost luați în studiu vieri de

vârste diferite, din rasa Marele Alb, Duroc și Landrace crescuți în sistem intensiv.


Drd. Ilinca Frunză

ANALIZA COMPARATIVĂ A VOLUMULUI MATERIALULUI SEMINAL DE VIER

Volumul spermei reprezintă cantitatea totală de spermă provenită de la o singură ejaculare.

Volumul este un parametru fizic al spermei apreciat imediat după recoltarea ejaculatului. Aprecierea

volumului spermei se poate face prin observare directă în recipientul gradat de recoltare.

Pentru experiment, au fost luate în studiu ejaculatele provenite de la câte 30 de vieri din rasa

Duroc, Marele Alb, şi Landrace din Ferma Birda.

Vierii din fiecare rasă au fost împărțiți în funcție de vârstă în două loturi, primul lot a cuprins

15 vieri tineri din fiecare rasă, introduși recent la reproducție, cu vârsta cuprinsă între 7 luni și 1,5 ani,

al doilea lot, este alcătuit din 15 vieri adulți din fiecare rasă, cu vârsta cuprinsă între 1,6 și 3 ani, aflaţi

în exploatare de la vârsta de 7 luni și folosiți intensiv la reproducție pe toată perioada lor productivă.

Vierii proveniţi din cele trei rase au fost întreţinuţi în condiţii asemănătoare, ei fiind cazaţi în

boxe individuale, dispuse în acelaşi adăpost.

Toţi vierii au fost hrăniţi cu acelaşi tip de furaj, cantitatea în care acesta a fost administrat

variind cu greutatea corporală a fiecărui vier.

Experimentul s-a desfăşurat în luna martie și august; recoltarea materialului seminal s-a făcut

în fiecare lună de trei ori la interval de 7 zile. Recoltările au fost efectuate în aceiaşi zi pentru toţi

vierii. Sperma a fost recoltată prin metoda manuală după saltul vierului pe manechin.

În cazul primei recoltări din luna martie, referitor la volumul de material seminal obţinut de la

vierii adulți din cele trei rase, se observă că nu există diferențe semnificative între vierii din rasele

Duroc şi Marele Alb, Duroc şi Landrace, Marele alb şi Landrace (p > 0,05). Analizând volumul

materialului semnial colectat în luna martie la prima recoltare se observă că media volumului ejaculat

de vierii adulți din rasa Duroc este mai mare (203,73 ml) decât cea a vierilor adulți din rasa Landrace

(195,13 ml) şi Marele Alb (203,53 ml).

Şi în cazul celei de a doua recoltări din luna martie, nu există diferenţe semnificative între cele

trei rase (p > 0,05).

În ceea ce privește cea de-a treia recoltăre din luna martie, diferenţele sunt foarte semnificative

între vierii adulți din cele trei rase (p < 0,001). Atât la cea de-a doua cât şi la cea de-a treia recoltare,

cantitatea cea mai mică de material seminal a fost obţinută de la vierii din rasa Landrace.

Analizând volumul materialului seminal recoltat de la vierii adulți din cele trei rase în luna

august, în urma aplicării testului neparametric Mann-Whitney U Test se constată că la prima recoltare

se înregistrează diferențe semnificative (p<0,05) între rasele Duroc și Marele Alb și Landrace și

Duroc. Valorile medii ale volumului materialului seminal obținut la prima recoltare de la vierii din


Drd. Ilinca Frunză

rasa Marele Alb și Landrace, din luna august sunt apropiate: 192,2 ml la vierii din rasa Duroc și

189,56 ml. pentru vierii Marele Alb.

În luna august, cel mai mare volum al materialului seminal recoltat de la vierii adulți din cele

trei rase, se înregistrează la prima recoltare, la vierii din rasa Landrace (192,2) cu limita minimă de 65

ml și limita maximă de 354 ml.

Cea mai mică valoare a volumului materialului seminal recoltat în luna august de la vierii

adulți este 147,45 ml și se înregistrează la vierii din rasa Duroc la recoltarea a treia.

Analizând rezultatele obținute în lunile martie și august de la vierii adulți, în ceea ce privește

volumul materialului seminal, se constată că, cele mai mari valori ale acestui parametru s-au

înregistrat în luna martie.

Cea mai mică valoare a volumului materialului seminal recoltat de la vierii adulți, se

înregistrează în luna august la vierii din rasa Duroc (147,45 ml) și cel mai mare volum se înregistrează

în luna martie tot la vierii din rasa Duroc (203,73 ml).

Referitor la volumul obținut la prima recoltare a vierilor tineri din luna martie, se observă că

există diferențe distinct semnificative (p<0,01), între vierii din rasa Marele Alb și cei din rasele între

rasele Landrace şi Duroc.

În cazul loturilor de vieri tineri din rasele Duroc şi Landrace se observă că valoarea medie a

volumului materialului seminal de la prima recoltare din luna martie, este foarte apropiată (154,58 ml

în cazul rasei Duroc şi 148,75 ml în cazul rasei Landrace).

Analizănd volumul materialului seminal obținut la a doua și a treia recoltare a vierilor tineri în

luna martie se constată că diferenţele sunt distinct semnificative atunci când este comparat volumul

materialului seminal între rasele Duroc şi Marele Alb şi Landrace și Marele Alb.

Pentru toate cele trei recoltări de la vierii tineri din luna martie, volumul cel mai mare se

înregistrează la rasa Duroc (154,58 ml la prima recoltare), iar cea mai mică la rasa Marele alb (119,36

ml la recoltarea a treia).

În ceea ce privește volumul materialului seminal recoltat de la vierii tineri din cele trei rase

în luna august, în urma aplicării testului neparametric Mann-Whitney U Test se constată că la toate

cele trei recoltări se înregistrează diferențe semnificative (p<0,05) între rasele Duroc și Marele Alb și

Landrace și Marele Alb.

În lotul vierilor tineri din luna august, cel mai mare volumul al materialului seminal se

înregistrează la rasa Landrace (126,35 ml la prima recoltare), iar cea mai mică la rasa Marele alb

(111,86 ml la recoltarea a treia).

În lotul vierilor tineri, cea mai mare valoare a volumului materialului seminal este 154,58 ml

fiind înregistrată la vierii Duroc la prima recoltare din luna martie, iar cea mai mică valoare a

concentrației materialului seminal este 111,86 ml fiind înregistrată la vierii Marele Alb la ultima

recoltare din luna august.


Drd. Ilinca Frunză

Volumul de material seminal recoltat în luna martie de la vierii adulți si tineri din cele trei rase

este mai mare decât cel înregistrat în luna august. S-a arătat astfel că temperatura mediului ambiant

influențează cantitatea materialului seminal. Acțiunea perturbantă a temperaturii asupra

spermatogenezei este anulată prin mecanismul termoreglator al învelitorilor testiculare. Această

termoreglare este posibilă însă, numai între anumite limite, deoarece temperaturile ridicate care au

acționat mai mult timp (iunie, iulie și august) tulbură spermatogeneza, în acest fel se explică volumul

mai mic de material seminal înregistrat în luna august față de luna martie, la toți vierii din experiment.

În ceea ce privește volumul materialului seminal recoltat atât în martie cât și în august, se

constată că cele mai mari valori se înregistrează la vierii adulți. Demonstrând în acest fel faptul că

vârsta animalului are importanță pentru desfășurarea spermatogenezei, influențând astfel producția

spermatică. De asemenea, masculii în plină activitate sexuală produc cantități mai mari de spermă

decât masculii tineri.

În general, de la masculii tineri se obţin ejaculate mai reduse în volum. Ejacularea frecventă

determină volume scăzute, iar în cazul recoltării consecutive a două ejaculate, cel de-al doilea va avea

în mod cert un volum mai redus.

ANALIZA COMPARATIVĂ A CONCENTRAȚIEI MATERIALULUI SEMINAL LA VIERI

DIN TREI RASE

Concentraţia este un indicator important al calităţii materialului seminal şi reprezintă punctul

de pornire, în cadrul tehnologiilor de conservare, pentru stabilirea gradului de diluţie a spermei.

Pentru determinarea concentrației, au fost luate în studiu ejaculatele provenite de la câte 30 de

vieri din rasa Duroc, Marele Alb, şi Landrace din Ferma Birda.

Vierii din fiecare rasă au fost împărțiți, ținând cont de vârstă, în două loturi: primul lot

cuprinde 15 vieri tineri, din fiecare rasă, cu vârsta cuprinsă între 7 luni și 1,5 ani; al doilea lot este

alcătuit din 15 vieri adulți, din fiecare rasă, cu vârsta cuprinsă între 1,5 și 3 ani aflați în exploatare de

la vârsta de 7 luni. Toți vierii din experment sunt folosiți intens la reproducție pe toată durata lor

productivă.

Experimentul s-a desfăşurat pe durata a trei săptămâni; recoltarea materialului seminal s-a

făcut de trei ori la interval de 7 zile. Recoltările au fost efectuate în aceiaşi zi pentru toţi vierii.

Concentrația materialului seminal recoltat de la toți vierii din experiment a fost determinată în

laborator imediat după recoltare.


Drd. Ilinca Frunză

Concentrația în spermatozoizi a materialului seminal provenit de la vierii din cele trei rase la

cele trei recoltări, a fost determinată imediat după recoltarea ejaculatului, folosind în acest scop

Spectrofotometrul Sperma Cue.

În ceea ce privește concentrația materialului seminal recoltat de la vierii adulți din cele trei

rase în luna august, în urma aplicării testului neparametric Mann-Whitney U Test se constată că la

prima recoltare se înregistrează diferențe distinct semnificative (p<0,01) între rasele Duroc și Marele

Alb și Landrace și Marele Alb. Valorile medii ale concentrațiilor materialului seminal obținut la prima

recoltare de la vierii din rasa Duroc și Landrace, din luna august este foarte apropiată: 510 milioane

spermatozoizi/ml la vierii din rasa Duroc și 514,5 milioane spermatozoizi/ml pentru vierii Landrace.

Diferențe distinct semnificative (p<0,01) se înregistrează în luna august și la recoltarea a doua,

la vierii adulți, tot între rasele Duroc și Marele Alb și Landrace și Marele Alb. Și în cazul acestei

recoltări din luna august, valorile medii înregistrate la vierii din rasele Duroc și Landrace sunt foarte

apropiate.

În cazul celei de a treia recoltări a vierilor adulți din luna august, nu există diferenţe între

rasele Duroc şi Landrace însă, diferenţele sunt distinct semnificative (p<0,01) când este comparată

concentraţia între Duroc şi Marele Alb şi Landrace și Marele Alb.

Analizând rezultatele obținute în lunile martie și august de la vierii adulți, în ceea ce privește

concentrația materialului seminal în celule spermatice, se constată că, cele mai mari valori ale acestui

parametru s-au înregistrat în luna martie.

În luna august, cea mai mare valoare a mediei concentratiei materialului seminal recoltat de la

vierii adulți din cele trei rase, se înregistrează la prima recoltare, la vierii din rasa Landrace (514,5

milioane spermatozoizi/ml) cu limita minimă de 297 milioane spermatozoizi/ml și limita maximă de

978 milioane spermatozoizi/ml.

Cea mai mică valoare a concentrației a materialului seminal recoltat de la vierii adulți, se

înregistrează în luna august la vierii din rasa Marele Alb (445,8 milioane spermatozoizi/ml) și cea mai

mare valoare a concentrației se înregistrează în luna martie la vierii din rasa Duroc (542 milioane

spermatozoizi/ml).

Referitor la concentraţiile înregistrate la prima recoltare a vierilor tineri din luna martie, se

observă că există diferențe distinct semnificative (p<0,01), între vierii din rasa Landrace și cei din

rasele între rasele Marele Alb şi Duroc.

Pentru toate cele trei recoltări de la vierii tineri din luna martie, concentraţia cea mai mare se

înregistrează la rasa Landrace (387,23 milioane spermatozoizi/ml la recoltarea a doua), iar cea mai

mică la rasa Marele alb (303 milioane spermatozoizi/ml la a doua recoltare).

În ceea ce privește concentrația materialului seminal recoltat de la vierii tineri din cele trei

rase în luna august, în urma aplicării testului neparametric Mann-Whitney U Test se constată că la


Drd. Ilinca Frunză

prima recoltare se înregistrează diferențe distinct semnificative (p<0,01) între rasele Duroc și Marele

Alb și Landrace și Marele Alb.

Diferențe distinct semnificative (p<0,01) se înregistrează în luna august și la recoltarea a doua,

în lotul animalelor tinere, tot între rasele Duroc și Marele Alb și Landrace și Marele Alb.

Asemănător cu luna martie, pentru toate cele trei recoltări de la vierii tineri din luna august,

concentraţia cea mai mare se înregistrează la rasa Landrace (352,64 milioane spermatozoizi/ml la

recoltarea a doua), iar cea mai mică la rasa Marele alb (274 milioane spermatozoizi/ml la a doua

recoltare).

În lotul vierilor tineri, cea mai mare valoare a concentrației materialului seminal este 387,23

milioane spermatozoizi/ml fiind înregistrată la vierii Landrace la prima recoltare din luna martie, iar

cea mai mică valoare a concentrației materialului seminal este 274 milioane spermatozoizi/ml fiind

înregistrată la vierii Marele Alb la ultima recoltare din luna august.

Concentrația materialului seminal recoltat în luna martie de la vierii adulți si tineri din cele

trei rase este mai mare decât cel înregistrat în luna august.

În ceea ce privește concentrația materialului seminal recoltat atât în martie cât și în august, se

constată cele mai mari valori se înregistrează la vierii adulți.

În lotul animalelor tinere se observă că cea mai mare concentrația materialului seminal

recoltat în luna martie și august se înregistrează la vierii din rasa Landrace.

Referitor la concentrația materialului seminal, pentru ejaculatele recoltate de la vierii adulți se

constată că cea mai mare valoare a acestui parametru în luna martie se înregistrează la vierii din rasa

Duroc, iar în luna august la vierii Landrace.

Cea mai mică valoare a concentrației materialului seminal se înregistrează în ambele luni și

pentru ambele categorii de vârstă, la vierii Marele Alb.

ANALIZA COMPARATIVĂ A MOBILITĂȚII SPERMATOZOIZILOR DIN MATERIALUL

SEMINAL DE VIER

Au fost luate în studiu ejaculatele provenite de la câte 30 de vieri din rasa Duroc, Marele Alb,

şi Landrace din Ferma Birda.

Mobilitatea spermei, analizată prin sistemul CASA a apreciat celulele spermatice în cadrul

următoarelor cinci categorii: spermatozoizi cu mișcări progresive de înaintare; spermatozoizi rapizi;

spermatozoizi cu viteză medie; spermatozoizi lenți; spermatozoizi statici. Analiza comparativă a

ejaculatelor analizate după aceste criterii relevă următoarele:


Drd. Ilinca Frunză

Atât în luna martie cât şi în luna august procentul de spermatozoizi mobili, progresivi și

rapizi, din materialul seminal recoltat de la vierii tineri și adulți din cele trei rase, scade după şapte zile

de depozitare pentru toate cele trei recoltări.

În luna martie, în lotul animalelor tinere se observă că cel mai mare procent de mobilitate se

înregistrează la vierii din rasa Marele Alb la toate cele trei recoltări din această lună

Referitor la indicatorul mobilitate, pentru ejaculatele recoltate în luna august de la vierii

tineri, cea mai mare mobilitate se constată la vierii din rasa Marele Alb, iar cea mai scăzută la vierii

Duroc.

În ceea ce privește proporția spermatozoizilor cu mișcări progresive, de înaintare, atât la

vierii tineri cât și la cei adulți, pentru ambele luni de recoltare, se constată cele mai mari procente la

rasa Marele Alb.

În lotul animalelor adulte, cel mai mare procent de spermatozoizi rapizi din materialul

seminal recoltat în luna martie și august se înregistrează în cazul vierilor din rasa Landrace, existând

diferenţe semnificative (p < 0,05) între valorile acestui parametrui de la acestă rasă şi cele obţinute în

cazul vierilor din rasa Marele Alb și diferențe distinct semnificative (p < 0,01) între vierii adulți din

rasa Landrace și cei din rasa Duroc. Cel mai mic procent de spermatozoizi rapizi din materialul

seminal recoltat în luna august de la vierii adulți și tineri se înregistrează la vierii din rasa Duroc.

În luna martie, în lotul animalelor tinere se observă că cel mai mare procent de spermatozoizi

rapizi se înregistrează la vierii Landrace la toate cele trei recoltări din această lună.

În lotul animalelor adulte, cel mai mare procent de spermatozoizi cu viteză medie din

materialul seminal recoltat în luna martie, se înregistrează în cazul vierilor din rasa Marele Alb,

existând diferenţe semnificative (p < 0,05) între valorile acestui parametru de la acestă rasă şi cele

obţinute în cazul vierilor adulți din rasa Landrace. Cel mai mic procent de spermatozoizi cu viteză

medie din materialul seminal recoltat în luna martie de la vierii adulți, se înregistrează în cazul vierilor

Landrace. În luna august, în lotul animalelor adulte, cel mai mare procent de spermatozoizi cu viteză

medie în materialul seminal analizat în ziua recoltării, se constată la vierii din rasa Duroc, neexistând

diferențe semnificative între vierii din acestă rasă și cei din rasa Marele Alb și Landrace.

În luna martie, în lotul animalelor tinere se observă că cel mai mare procent de spermatozoizi

cu viteză medie se înregistrează la vierii Marele Alb la toate cele trei recoltări din această lună.

Asemănător cu lotul animalelor adulte, cel mai mic procent de spermatozoizi cu viteză medie din

materialul seminal recoltat în luna martie și august de la vierii tineri, se înregistrează la vierii din rasa

Landrace.

Referitor la proporția spermatozoizilor lenți se constată, pentru ambele categorii de vârstă și

pentru ambele luni de recoltare, cele mai mari valori la rasa Landrace. Diferențele între rasa Landrace

și Marele Alb și Duroc au semnificație statistică doar pentru ejaculatele recoltate în martie.


Drd. Ilinca Frunză

Pentru vierii din ambele categorii de vârstă, cel mai mare procent de spermatozoizi statici, în

ambele luni de recoltare, s-a constatat la rasa Duroc, iar cel mai mic procent s-a constatat în cazul

vierilor Landrace.

CORELAŢII DINTRE UNII PARAMETRI DE CALITATE AI MATERIALULUI SEMINAL DE

VIER ŞI REZULTATELE OBŢINUTE ÎN URMA FOLOSIRII ACESTUIA LA INSEMINARE

Referitor la vierii tineri, cel mai mic număr de produși vii obținuți la fătare (4553) s-a obținut

în urma utilizării la inseminare a ejaculatelor recoltate în luna martie și august de la rasa Landrace, iar

cel mai mare număr de purcei vii obținuți la fătare (5249) se constată în urma inseminării cu material

seminal recoltat în ambele luni de la vierii din rasa Marele Alb.

În lotul animalelor tinere, cel mai mare număr de femele gestante și fătări s-au obținut în

urma inseminărilor cu materialul seminal recoltat de la vierii Marele Alb, iar cel mai mic număr în

cazul rasei Landrace. Reducerea numărului de scroafe gestante este însoțită de scăderea proporției de

spermatozoizi mobili și rapizi din ejaculat și creșterea celor lenți.

În lotul animalelor adulte se constată că cel mai mic număr de produși vii obținuți la fătare

(5336) s-a realizat în urma utilizării la inseminare a ejaculatelor recoltate în luna martie și august de la

rasa Landrace, iar cel mai mare număr de purcei vii obținuți la fătare (6319) se constată în urma

inseminării cu material seminal recoltat în ambele luni de la vierii din rasa Marele Alb .

Referitor la materialul seminal recoltat de la vierii adulți, cel mai mare număr de femele

gestante și fătări s-au obținut în urma inseminărilor cu materialul seminal recoltat de la vierii Marele

Alb, iar cel mai mic număr în cazul rasei Duroc.

Numărul de purcei/fătare obținut în urma inseminării materialului seminal recoltat în luna

august de la vierii tineri și adulți din cele trei rase este semnificativ mai mic în comparație cu

rezultatele obținute în luna martie (p<0,05).

În ambele luni, numărul de gestații, fatări, cel al produșilor vii obținuți la fătare și numărul

purceilor înțărcați, este semnificativ mai mare în urma folosirii la inseminare a materialului seminal

recoltat de la vierii adulți.

Procentul de spermatozoizi mobili din ejaculat, înfluențează numărul de produși vii obținuți

la fătare, existentând o corelație pozitivă între procentul de spermatozoizi mobili din ejaculat și

numărul de produși obținuți în urma inseminării artificiale.

Reducerea numărului de scroafe gestante este însoțită de scăderea proporției de

spermatozoizi mobili și rapizi din ejaculat și creșterea celor lenți.


Drd. Ilinca Frunză

CONCLUZII GENERALE

1. Cercetările privind volumul ejaculatului recoltat de la vierii tineri și adulți aparținând

raselor Marele Alb, Duroc și Landrace, în două perioade distincte – martie și august, relevă

următoarele:

Cel mai mare volum de la vierii adulți, s-a realizat în luna martie la toate cele trei rase.

Cele mai mari valori ale acestui parametru s-au înregistrat la vierii din rasa Duroc

2. Referitor la concentrația în celule spermatice, rezultatele relevă următoarele:

Cele mai mari concentrații s-au realizat la vierii adulți, rasa Duroc situându-se pe primul loc.

Cele mai mari concentrații în spermatozoizi s-au înregistrat în luna martie, pentru toate cele trei rase și

pentru cele două categorii de vârstă.

3. Mobilitatea spermei, analizată prin sistemul CASA a apreciat celulele spermatice în

cadrul următoarelor cinci categorii:

Spermatozoizi cu mișcări progresive de înaintare;

Spermatozoizi rapizi;

Spermatozoizi cu viteză medie;

Spermatozoizi lenți;

Spermatozoizi statici.

Analiza comparativă a ejaculatelor analizate după aceste criterii relevă următoarele:

o Proporția spermatozoizilor cu mișcări progresive de înaintare pentru ambele categorii

de vârstă și ambele luni de recoltare s-a înregistrat la rasa Marele Alb.

o Proporția de spermatozoizi lenți la ambele categorii de vârstă și ambele luni de

recoltare s-a semnalat la vierii Landrace. Diferențele privind acest parametru între Landrace pe de o

parte și Marele Alb și Duroc pe de altă parte, au semnificație statistică doar pentru ejaculatele recoltate

în luna martie.

o Cel mai mare procent de spermatozoizi statici, la toate rasele și categoriile de vârstă, s-

a înregistrat la rasa Duroc, iar cel mai mic procent de spermatozoizi statici s-a observat la rasa

Landrace.

4. Analiza rezultatelor utilizării materialului seminal recoltat de la vierii aparținând celor

trei rase și două categorii de vârstă s-a realizat în urma efectuării inseminărilor artificiale la un număr

de 3780 de scroafe.

Au fost luate în considerare: numărul de gestații obținute, numărul de fătări înregistrate,

numărul de purcei fătați și numărul de purcei înțărcați.

În urma inseminării celor 3780 de scroafe s-au realizat în total 3311 gestații (1579 cu

materialul seminal de la vierii tineri și 1732 cu materialul seminal de la vierii adulți), 3112 fătări (1473


Drd. Ilinca Frunză

când a fost folosit materialul seminal de la vierii tineri și 1639 când a fost folosit materialul seminal de

la vierii adulți).

De la cele 3311 gestații, s-au înregistrat 3112 fătări din care 1473 de la scroafele inseminate

cu materialul seminal recoltat de la vierii tineri și 1639 de la scroafele inseminate cu materialul

seminal recoltat de la vierii adulți.

În total s-au realizat 32169 de purcei fătați din care 14765 de purcei obținuți de la scroafele

inseminate cu materialul seminal recoltat de la vierii tineri și 17404 de purcei obținuți de la scroafele

inseminate cu materialul seminal recoltat de la vierii adulți.

TEZĂ DE DOCTORAT teza - lb romana Frunza.pdf · REZUMAT Teza de doctorat „Cercetări privind...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT teza - lb romana Frunza.pdf · REZUMAT Teza de doctorat „Cercetări privind...