ntrebri pentru examen la ingineria seismic.Cuprins:1. Date istorice privitor problema proteciei construciilor la cutremure. Problema proteciei construciilor.22. Mecanismul. Clasificarea si geografia cutremurelor de pamint.23. Focare de cutremure, clasificarea lor. Zone geografice cu activitatea tectonic sporit.34. Intensitatea cutremurelor. Scara intensitii seismice.45. Influena condiiilor de fundare la intensitatea terenurilor de amplasare a construciilor.56. Prevederi de baz privind proiectarea construciilor pe terenuri supuse cutremurilor.67. Bazele teoretice ale proteciei antiseismice. Fore statice echivalente S.68. Determinarea valorilor statice echivalente. Metoda spectral.79. Amplificarea dinamic. Coeficientul 810. Coeficientul formei 1011. Valorile de calcul ale forelor statice echivalente. Coeficienii i 1012. Dispoziii generale privind proiectarea construciilor antiseismice. Elemente verticale i orizontale ale structurilor de rezisten.1113. Rezistena materialelor la aciuni repetate de tip seismic.1214. Rezistena elementelor structural la aciuni repetate de tip seismic.1215. Prevederi specific structurilor din beton armat.1316. Prevederi specific structurilor din zidrie.14

1. Date istorice privitor problema proteciei construciilor la cutremure. Problema proteciei construciilor.Cele mai puternice cutremure in ultimii ani in R.M.: 1977, 1986, 1990.In medie peste 10000 de persoane au decedat anual din cauza cutremurelor de pmnt in secolul XX. Chiar dac structurile proiectate i construite conform standardelor modeme de proiectare antiseismic sunt in general mult mai siguie, eliminnd la maxim pierderile de viei omeneti, pierderile economice in urma cutremurelor de pmnt sunt in cretere la nivel mondial. Dou exemple notorii sunt cutremurul din 1994 de la Northridge (SUA), cu pierderi estimate la 40 miliarde dolari americani, i cel din 1995 de la Kobe (Japonia), soldat cu pierderi de aproximativ 100 miliarde dolari americani (Scawthorn, 2003). Ingineria seismic e un domeniu al ingineriei care are ca scop reducerea efectelor cutremurelor de pmnt asupra construciilor inginereti. Aceasta cuprinde diverse aspecte, printre care:1) studierea acelor aspecte ale seismologiei i geologiei care sunt importante ptr problem,2)analiza rspunsului dinamic al structurilor sub aciunea micrii seismice 3)dezvol-tarea i aplicarea unor metode de planificare, proiectare i execuie a construciilor rezistente la efectul cutremurelor de pmnt. Ingineria seismicse intrep-trunde cu geotiinele pe de o parte, i cu tiinele sociale, arhitectura i autoritile pe de altparte. Seismologia e o ramur a geotiinelor care studiaz vibraiile create de surse naturale precum cutremurele de pmnt i erupiile vulcanice, precum i sursele artificiale precum exploziile subterane. Seismologia inginereasc are ca obiectiv explicarea i prezicerea micrilor seismice puternice dintr-un amplasament i studiul caracteristicilor micrii seismice care sunt importante pentru rspunsul structurilor inginereti. Pionerul cercetrilor moderne de seismologie a fost inginerul irlandez Robert Mallet, care a ntreprins studii de teren temeinice dup cutremurul Neapoletan din 1857 (Italia). Acesta a explicat "masele dislocate de piatr i mortar" folosind termeni i principii ale mecanicii.Hazardul seismic este definit intr-o zona data prin probabilitatea ca in cursul unei perioade de referina o micare seismica sa ating sau sa depeasc in aceasta zona o anumita intensitate. Definirea hazardului seismic impune rezolvarea urmtoarelor probleme: 1) definirea locului de apariie a viitorului seism sau identificarea surselor seismice locale sau mai ndeprtate; 2)caracteriza-rea activitii acestor surse, in particular legea de distribute a evenimentelor in timp si legea de distribute a magnitudinilor; 3) estimarea efectelor susceptibile de a fi antrenate.2. Mecanismul. Clasificarea si geografia cutremurelor de pamint.Proveniena cutremurelor de pamint este una tectonica. Mecanismul Cutremurelor TectoniceMicarea relativa a plcilor tectonice in zonele de frontiera face ca marginile plcii inferioare sa manifeste tendina de cobonre pe planuri nclinate spre interiorul pamintului Acest fenomen se cunoate sub numele de subductie Cit timp fora de frecare de la contactul dintre placi nu depete o anumita valoare, deplasarea relativa dintre placi este mpiedicata In zona se acumuleaz o cantitate imensa de energie poteniala de deformatie. Daca este atinsa capacitatea limita de acumulare a energiei de deformatie se produce o rupere a materialului care alctuiete plcile.De asemenea, se poate produce o alunecare in lungul suprafeei de contact la depirea forei de frecare. i inlr-un caz i in celalalt, are loc o eliberare brusca a unei mari cantiti de energie de deformatie.Cutremurele pot avea si alte cauze: 1 )Caderea unor meteorii pe Terra 2)Activitatea vulcanica pe Terra Clasificarea cutremurelor de pamint: Dup cauzele ce le-au provocat:I.Cauze naturale: l.cutremure endogene(cauzate de energia interna a pamintului): a)cutr. vulcanice(datorate erupiilor i vulc): b)cutr. Tectonice2.cutr. exogene; II.Cauze artificiale-cutr. de pamint provocate de activiti umane(explozii. prbuiri). Cutr. depam. se mai clasifica si in funcie de: 1.distanta epicentrala(A): seisme aproape(A e foarte mica); seisme departate(A < lO.OOOkm): seisme foarte departate(A > lu.OOOkm) sau teleseisme; 2.adincimea focarului(HK): seisme de suprafata(normale) 0