7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 1/34

Intrebari si raspunsuri PROTETICA

Etichete: Anul 3, Protetica

1. Leziuni coronare cu lipsa de substanta - cauze ( pag 193)

Fisuri:

- deficiente de mineralizare ale structurilor dentare;- morfologii coronare reprezentate de dimensiuni aplatizate vestibulo-oralpentru grupul frontal;- dintii devitali a caror troficitate este modificata nefavorabil;

- dimensiuni reduse ale peretilor cavitatilor in care exista obturatiivoluminoase-metalice sau nemetalice.

 Abraziunea:

-  raporturi ocluzale disfunctionale,fiind evidente deviatiile mandibulei datoritacariilor,obturatiilor (dureroase), lucrarilor protetice neadaptate ocluzal saumigrarilor dentare;

-  edentatiile; absenta unui numar de unitati de masticatie suprasolicita dintiirestanti prin contacte frecvente si puternice, rezultatul fiind uzura;- bruxismul nocturn produce o forma grava de abraziune patologica datoritacontactelor puternice declansate de contractiile inconstiente ale mmmobilizatori ai mandibulei;

- dintii antagonisti,reprezentati de microproteze sau punti realizate dinmateriale foarte dure sau extradure,fara fete correct finisate (lustruite);

- obiceiuri vicioase, manifestate sub forma de ticuri, corelate in anumitemomente cu activitati psiho-profesionale.

2. Leziuni coronare fara lipsa de substanta - cauze ( pag 196)

 Aceste afectiuni sunt reprezentate de urmatoarele anomalii: de culoare,depozitie, de forma, de volum, de numar.De culoare,dobandite dupa eruptia dintilor pot fi determinate de tratamenteincorecte:

- obturatiile cu amalgam,prin impregnarea canaliculelor dentinale,dau aspectcenusiu;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 2/34

- la extirparile vitale,insotite de sangerari mari,hemoglobina patrunde incanaliculele dentinare,dand o culoare brun-violacee;- impregnari cu nitrat de argint;- tratamentele generale cu tetraciclina la copii in perioada de crestere (3-5

ani),inainte de eruptia dintilor permanenti;- modificari ale vitalitatii pulpare;- dupa obturatiile canalelor radiculare cu paste de oxid de zinc, trioximetilensau miniu de plumb,dintele se coloreaza roz.

3. Tulburari determinate de leziuni coronare-caracteristici ( pag 197)

a).estetice- atunci cand sunt modificari la nivelul grupului frontal. Intensitateatulburarilor este in functie de gradul de vizibilitate si intinderea leziunii insuprafata.b).fonetice- daca leziunile au aparut deodata si sunt reprezentate de pierderimari de substanta la nivelul grupului frontal.c).masticatorii- pentru leziunile cu localizare pe fetele ocluzale si proximale aledintilor laterali. Sensibilitatea dureroasa este factorul care impiedica triturareaalimentelor.d).ocluzale- cu mecanism complex,se produc progresiv,in functie desensibilitatea dureroasa,cu devierea mandibulei si cu pierderi de tesuturidentare,care favorizeaza migrari in plan orizontal si vertical.

4. Tratamentul leziunilor coronare-caracteristici ( pag 198)

-leziunile coronare se impune sa fie tratate intotdeauna in faza de debut.Precocitatea tratamentelor coronare exclude posibilele complicatii (pulparesau parodontale);-tesuturile afectate sunt indepartate prin interventia de excizie,efectuata cuinstrumentar adecvat (in general cu frezele);-tratamentul leziunilor este realizat prin utilizarea microprotezelor;

-tratamentul cu ajutorul microprotezelor este conditionat de preparareaspecifica a coroanelor dentare, reprezentata de indepartarea unor tesaturisanatoase;-microprotezele restaureaza morfo-functional componenta coronara prin fixarepentru o perioada indelungata de timp.

5. Abraziune- cauze determinante si favorizante (pag 195)

Cauze determinante:

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 3/34

-raporturi ocluzale disfunctionale,fiind evidente deviatiile mandibulei datoritacariilor,obturatiilor (dureroase), lucrarilor protetice neadaptate ocluzal saumigrarilor dentare;-edentatiile; absenta unui numar de unitati de masticatie suprasolicita dintii

restanti prin contacte frecvente si puternice, rezultatul fiind uzura;-bruxismul nocturn produce o forma grava de abraziune patologica datoritacontactelor puternice declansate de contractiile inconstiente ale mmmobilizatori ai mandibulei;-dintii antagonisti,reprezentati de microproteze sau punti realizate dinmateriale foarte dure sau extradure,fara fete correct finisate (lustruite);-obiceiuri vicioase,manifestate sub forma de ticuri,corelate in anumitemomente cu activitati psiho-profesionale.

Cauze favorizante:-sunt reprezentate de structuri dentare cu mineralizare deficitara si modificaride calitate si cantitate a mediului bucal.

6. Profilaxia pulpei dentare la dintii vitali in timpul si dupa slefuirea dintelui( pag 200)

In timpul slefurii:a).slefuirea cu instrumente abrazive eficiente (active). Prezenta granulatiilor diamantate pe instrumente produce indepartarea unui strat de substanta

dentara. La instrumentele uzate, pulberea abraziva este in cantitate redusa.La contactul cu suprafata dintelui nu rezulta o indepartare de substanta,ci ofrecare care creeaza temperaturi crescute.b).slefuirea dupa urmatoarea tehnica: instrumentarul abraviz este miscat insens orizontal (plimbat) pe suprafata dintelui si actiunea instrumentului esteintrerupta in mod sistematic.c).slefuirea insotita de racirea instrumentului abraziv si a suprafetei asupracareia se actioneaza. Racirea se obtine cu spray-ul unitului conform metodeiclasice,iar in cazul metodei moderne turbina pulverizeaza din constructie apa.

d).slefuirea cu multa atentie la pacientul tanar, deoarece camera pulpara estemai voluminoasa decat la varstnici, peretele dintelui este mai subtire, iar organul pulpar mult infuentabil. Se recomanda examinarea radiografiilor inaintea inceperii slefuirii dintelui.e).pentru fata ocluzala se urmareste cu strictete slefuirea cu redare reliefului,stratul indepartat sa fie uniform si maxim de 1-1,5 mm.

Dupa slefuire:-protezare provizorie,prin coroane fabricate din celuloid, din acrilat sau din

aluminiu si coroane realizate in cabinet dupa tehnica Scutan;-impregnarile albe cu nitrat de argint si eugenol;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 4/34

-lacurile dentare, aplicate pe fetele bontului dentar, care formeaza o pelicula,dar are rezistenta redusa.

7. Prepararea bonturilor dentare conform principiului biofunctional -

caracteristici ( pag 201)

a).bontul dentar,caracterizat de forma neretentiva, permite amprentarea cutoate tipurile de materiale (rigide,semirigide,elastice), insertia si dezinsertiamicroprotezei dentare.b).fixitatea microprotezei pe bont. Prin slefuirea fetelor laterale ale dintelui,rezulta suprafete cu aspect plan si foarte putin convergente spre fata ocluzala.Conicizarea bontului prezinta urmatoarele dezavantaje: pacientul estetraumatizat mai mult, bontul dentar va avea rezistenta mecanica redusa(fracturare), pulpa poate fi afectata, stomatologul consuma mai multtimp,uzeaza instrumentarul si aparatura si inhaleaza o cantitate suplimentarade pulbere. Bontul conic nu ofera stabilitate satisfacatoare pentrumicroproteza.c).bontul dentar rezistent,vital sau devital, nu trebuie sa se fractureze dupa operioada scurta de timp de la cimentarea microprotezei sub actiuneapresiunilor ocluzale. Preventiv, se recomanda pentru bontul devital sa serealizeze RCR sau obturatie armata. Ambele sa fie executate inainte deamprentarea pentru coroana de acoperire. RCR se pot confectiona inlaborator pe acelasi model,odata cu microproteza de acoperire daca inainte de

amprentare dintele a fost preparat in acest scop.

8. Indicatiile incrustatiilor ( pag 203)

-restaurarea morfologiei coroanei dentare care prezinta leziuni partialedeterminate de: caria dentara,fracturi traumatice si abraziunea exagerata;-elemente de agregare meziala a puntilor pentru restaurarea edentatiilor unidentare si a puntilor mobilizabile,daca sunt utilizate aliaje de aur;-elemente de sprijin pentru protezele partiale,in edentatiile intinse,fiind

cuprinse in cadrul pregatirilor preprotetice;-elemente de fixare a aparatelor (sine) recomandate pentru imobilizareadintilor;-elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri ocluzale stabile la nivelulfetelor ocluzale ale dintilor laterali.

9. Contraindicatiile coroanelor partiale de tip Onlay ( pag 208)

-tendinta la carie,evidentiata prin prezenta leziunilor la un numar mare de dinti;

-igiena defectuoasa,manifestata prin prezenta tartrului si a placii dentare;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 5/34

-conditii tehnico-materiale neadecvate. Aceste microproteze sunt realizatenumai din aur platinat.Preparatia dintelui prezinta aspect particulare,iar pentruobtinerea caruia este necesara manualitate deosebita;-forma triunghiulara a dintelui nu este favorabila preparatiei pentru a se obtine

o coroana partiala cu aspect estetic. La acesti dinti se realizeaza slefuiri marila nivelul fetelor proximale,sa se obtina forma neretentiva;-dimensiunea este un alt element nefavorabil,daca este foarte mic in sensvertical (scurti) si transversal (subtiri);-dimensiunile mari ale camerei pulpare la dintii tineri contraindica pregatireapentru aceasta microproteza,fiindca santurile pot ajunge in apropiereaperetelui camerei pulpare;-leziunile trofice,displazii,distrofii,care modifica aspectul fetei vestibulare;-dintii devitali,datorita modificarilor de structura si de culoare la nivelul feteivestibulare;-malpozitiile dentare,fiindca nu se pot obtine preparatiile corespunzatoare sinu se asigura axul de insertie.

10. Coroanele partiale - caracteristici (pag 208)

-fata vestibulara a dintelui ramane integra,conservandu-se culoarea sidimensiunea,care este preferata de pacient;-preparatia fiind limitata la trei fete pentru dintii frontali si la patru fete pentru

dintii laterali,se realizeaza economie de tesuturi dentare sanatoase;-contactul la nivelul parodontiului marginal cu marginea cervicala amicroprotezei este mai redus decat la o coroana totala,fenomenele iritativesunt mai putin intense;-marginile proximale si incizale sau ocluzale sunt accesibile igienizarii;-diagnosticul de vitalitate pulpara,cu ajutorul testelor obiective se obtine lanivelul fetei neacoperite (vestibulara);consumul de aliaj metalic cu pret de cost ridicat este mai redus decat pentru ocoroana de acoperire totala sau o coroana mixta;

-marginile vestibulo-proximale si incizale apar mai putin sau mai multvizibile,ceea ce reprezinta o deficienta,daca se solicita aspect estetic absolut;-conditiile tehnico-materiale speciale limiteaza indicatiile acestor coroane.Coroanel 3/4 se pot realiza cu sisteme de retentie diferite: cu santuri sau cuputuri (tunele) parapulpare.

11. Amprenta directa pentru inlay-variante de tehnica ( pag 212)

 A). Macheta din ceara Inlay se modeleaza direct pe bontul

preparat. Bontul este izolat, ceara incalzita se depune prin picurare pentru

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 6/34

refacerea morfologiei la nivelul fetelor preparate in raport cu dintii vecini siantagonisti. Indepartarea machetei,finalizata corespunzator santurilor proximale,se realizeaza prin introducerea bratelor unei anse de sarma(clema),modelata in forma literei "U",usor incalzita.

Macheta indepartata si mentinuta la nivelul buclei ansei esteexaminata,se observa calitatea suprafetei interioare si prezenta nervurilor corespunzatoare santurilor proximal si incizal. Macheta introdusa intr-un micrecipient cu apa este trimisa in laborator sa fie ambalata si turnata. Aceastamacheta este foarte fragila,se poate deforma sau rupe.

B). Macheta,din acrilat autopolimerizabil,se modeleaza direct pe bontulpreparat in cavitatea bucala.Pasta de acrilat este introdusa intr-un tub decupru sau intr-o capa de celuloid si aplicata pe bontul preparat. Ambelemicroconformatoare sunt pregatite anticipat cervical, adaptate axial sitransversal,iar vestibular sunt decupate in zona retentiva pentru a nu patrundeacrilat. Bontul si tubul de cupru sunt izolate. Capa de celuloid este perforataincizo-vestibular pentru evacuarea aerului. Pasta de acrilat,depusa inmicroconformator,se aplica pe bontul preparat, in axul dintelui. Dupapolimerizarea pastei,conformatorul axial este sectionat pe fata vestibulara otreime. Rezulta o macheta grosiera care necesita prelucrare pe feteleproximale,orala si marginea incizala,pentru aspectul general si pentru redareacontactelor incizale si ocluzale cu dintii antagonisti.

12. RCR-indicatii ( pag 239)

-carii profunde,tesuturile sanatoase ramanand subminate (nesustinute);-fracturi coronare ale dintilor devitali,care prezinta obturatii voluminoase;-fracturi partiale,insotite de deschiderea camerei pulpare,produse in urmatraumatismelor;-abraziuni intense ale coroanelor dentare,care le reduc inaltimea,fiindnecesara cresterea dimensiunii pentru fixarea unei microproteze de acoperire.

13. RCR-contraindicatii

-mobilitate dentara de gradul 2,3-parodontopatii-infectii periapicale-corp strain fixat in canalul radicular 

-radacini curbate inaccesibile tratamentului-dimensiuni reduse ale radacinilor 

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 7/34

-leziuni profunde la nivelul componentei coronare insotite de leziuni ale partiiradiculare-dentina infiltrata-dimensiune foarte redusa ale coroanelor dintilor vecini (sub 4 mm)

14. Avantajele RCR ( pag 240)

a).datorita pivotului fixat intraradicular se mareste rezistenta la rupere adintelui;b).sunt recuperati dintii ce prezinta mari pierderi de tesuturi coronare,pe carenu ar fi posibila executarea unor lucrari protetice;c).permit aplicarea unei coroane de acoperire indiferent de tehnologia derealizare; interventia este mai facila comparativ cu o coroana de substitutie(daca este element de agregare al unei punti dentare);d).maresc dimensiunile bonturilor dentare,impiedica decimentareamicroprotezei de acoperire.e).corecteaza axul dintelui cand acesta este dinte stalp,pentru a nu fi paralelcu alti dinti stalpi pe care se insereaza o punte;f).sunt preparate in locul coroanelor de substitutie ca elemente de agregareale puntilor dentare,fiind acoperite de coroane estetice sau inestetice.Preparatia este argumentata astfel: adaptarea la bontul coronar al uneicoroane de acoperire este obtinuta mai usor decat al unei coroane desubstitutie,indepartarea coroanei de acoperire este simpla,dupa tehnicile

uzuale.

15. Examen radiologic in vederea realizarii RCR-urilor ( pag 241)

-dimensiunea radacinii in sens axial si transversal,in comparatie cu radaciniledintilor vecini;-forma radacinii,daca este rectilinie sau curbata;-raportul si directia radacinii cu formatiunile anatomice (sinusul maxilar,canalulmandibular,gaura mentoniera);

-zona periapicala- aspectul: tesut osos sanatos sau existenta proceselor infectioase cronice,difuze,ori existenta unui proces infectios bine localizat(granulom);-spatiul periodontal;-canalul endoradicular se poate prezenta astfel:

-neobturat,cu dimensiuni diferite in plan orizontal,spefice fiecarei radacini;-obturat in totalitate,substanta radio-opaca arata calitatea tratamentului;-obturat partial,in functie de pozitia dintelui pe arcada si de posibilitatile

tehnice ale specialistului.

16. Caracteristicile canalului radicular preparat pentru RCR ( pag 244)

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 8/34

-forma sectiunii transversale a canalului radicular este asemanatoareconturului fetelor radacinii (niciodata circulara);-forma in sens axial este cilindro-conica;

-dimensiunea sectiunii transversale la nivelul coletului este de minim 1mm.Lungimea este de 6-10 mm,in functie de marimea radacinii dintelui.

17. Examinarea amprentei pentru RCR ( pag 251)

-inregistrarea sacului gingivo-dentar (dimensiuni,uniformitate);-caracteristicile canalului/canalelor radiculare, privind forma si dimensiunea;-aspectul fetelor la nivelul canalului radicular al camerei pulpare si al peretilor exteriori. Suprafata amprentei sa fie neteda, fara lipsuri sau microdepresiunideterminate de interpunerea bulelor de aer;-calitatea inregistrarii dintilor vecini;-spatiul care a fost creat proximal fata de dintii vecini;-inregistrarea dintilor antagonisti - in special fetele de contact ocluzo-incizale;-inregistrarea ocluziei in pozitie de intercuspidare maxima. Acest examen esteefectuat si in laboratorul de tehnica dentara.

18. Tehnica moderna de amprentare pentru realizarea RCR-urilor ( pag 251)

-utilizeaza mase elastice (elastomeri de sinteza), in consistente diferite-este preferata pentru ca exclude tubul de cupru-dintele preparat este uscat;in interiorul camerei pulpare si al canaluluiradicular este introdusa cu acul Lentulo pasta fluida a elastomerului. Imediatcu elastomerul chitos asezat intr-o portamprenta este amprentata coroanapreparata si dintii vecini-amprenta canalului radicular si a camerei pulpare nu este indepartata pentruexaminarea aspectului, deoarece, fiind usor deformabila, exista riscul sa nu fie

repozitionata corect.-supraamprenta cu elastomereul chitos este necesara pentru inregistrareaurmatoarelor componente morfologice ale campului protetic:

-fetele laterale ale bontului dentar;-dintii vecini;-dintii antagonisti;-ocluzia in pozitia de IM.

19. Examenul RCR pe model ( pag 253)

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 9/34

-aspectul modelelor, dimensiunile soclurilor, integritatea dintilor vecini siantagonisti RCR-ului;-pozitia de ocluzie si cum este aceasta mentinuta;-forma si dimensiunea reconstituirii, comparativ cu dintii vecini si antagonisti;

-spatiul pentru viitoarea coroana de acoperire. Spatiul este in functie de tipulmicroprotezei (estetica sau inestetica);-forma bontului coronar reconstituit,trunchi de con cu fetele laterale foarteputin convergente spre ocluzal.Pentru bonturile cu dimensiuni reduse cervico-ocluzal forma se apropie de cilindru;-adaptarea marginilor RCR pe tot traiectul la limitele preparatiei coronare; inzona cervicala i se acorda o atentie mai mare;-adaptarea,in totalitate, a RCR-ului la preparatia corono-radiculara. Contactulintim dintre fetele exterioare ale microprotezei la peretii interiori ai bontului.Dezinsertia si insertia,efectuate lent,cu blandete si atentie, evidentiaza gradulde adaptare sau neadaptare la model.

20. Examenul RCR pe campul protetic ( pag 253)

-pacientul este asezat pe fotoliul dentar in pozitie confortabila pentruactivitatea specialistului,urmata de alte pregatiri;-microproteza este dezinfectata;-campul protetic este pregatit,prin indepartarea pansamentului provizoriu,ca sase evidentieze camera pulpara si canalul radicular;

-reconstituirea este fixata intre degete si inserata in pozitia in care a fost pemodel. Insertia se obtine printr-o presiune lenta pentru a nu apare pericolulfracturarii preparatiei dentare;-dupa insertie se examineaza: adaptarea marginala,spatiul dintre dintii vecinisi antagonisti. Examenul este efectuat prin inspectia si palpare cu sonda.-prin insertie si dezinsertie lenta este decelat gradul de adaptare in general(contactul intim). Daca nu exista spatiul necesar pentru microproteza deacoperire,reconstituirea este indepartata de pe bontul dentar pentru a firedusa prin slefuire. Este interzisa slefuirea dupa cimentare datorita duritatii

aliajului ce determina supraincalzire,la care se adauga traumatizareapacientului.

21. Cauzele neadaptarii RCR-urilor- faze clinice ( pag 254)

-preparatia dentara incorecta;-amprenta deformata;-modelul nu a fost turnat dintr-un material corespunzator (a avut duritateredusa);

-masa de ambalat nu a fost specifica aliajului folosit.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 10/34

22. Cimentarea bontului preparat pentru o coroana metalica

a)Cimentarea provizorie:Fixarea definitiva a microprotezelor poate fi precedata de o cimentare

provizorie pentru a se constata urmatoarele:-Toleranta organului pulpar;-Comportamentul tesuturilor parodontale;-Aspectul estetic pentru dintii frontali;-Adaptarea in dinamica mandibulei;

In perioda de cimentare provizorie pot fi observate urmatoareledeficiente:-Neadaptarea cervicala si axiala a coraonelor: cele lungi se pot adapta prinslefuire iar cele scurte se refac;-Neadaptarile ocluzale inalte se pot retusa, cele in subocluzie se refac;-Neadaptarile proximale – absebsenta punctelor de contact coroanele serefac;-Complicatiile pulpare se realizeaza fara trepanarea coroanei;-Neconcordanta componentei estetice la coroanele mixte se poate reface.

b) Cimentarea definitivaEste realizata pentru perioade indelungate de timp reprezentand un numar mai mare sau mai mic de ani. Cimentarea finala este realizata cu ajutorul unor cimenturi fabricate si comercializate in acest scop: Oxifosfat de

Zinc;policarboxilat de Zinc;Cimenturi diacrilice; Glass ionomeri (ionomeri desticla).

23. Caracteristicile bontului preparat pentru o coroana metalica

In urma slefuirii trebuie sa se obtina din coroana dintelui o forma neretentiva:•  Cilindrica (pentru bonturile de dimensiuni reduse);

•  Cilindro-conica (trunchi de con cu fata ocluzala mai redusa decat fatacervicala).Daca dintele este vital, diferentele de temperatura din cavitatea bucala pot firesimtite la nivelul pulpei dentare. Fata ocluzala este redusa 1-1.5mm curespectarea morfologiei, ca sa nu se afecteze organul pulpar si ca sa il ajutepe tehnician la modelare. Diametrul maxim al fetelor laterale slefuite plan sesitueaza gingival. Forma data la nivelul coletului conditioneaza adaptareaviitoarei microproteze.

24. Scopul prepararii bontului dentar.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 11/34

Bontul dentar este preparat in vederea acoperirii lui cu o coroana dentara,pentru ca o coronita restaureaza morfologia si functiile in cavitate bucala,aspectul estetic si rapoartele ocluzale. Coronitele pot fi unidentare sau pot fi

elemente de agregare in cadrul puntilor, cand bontul dentar este dinte stalp siare o importanta vitala in rezistenta lucrarii protetice. Viitoarele margini alecoroanei trebuie sa fie adaptate la nivelul coletului fara a leza parodontiulmarginal iar volumul microprotezei si morfologia sa refaca rapoartele cu dintiivecini si dintii antagonisti.

25. Tehnici de slefuire a fetei O pt acoperirea cu o coroanametalica : 

Fata O a coroanei e redusa la aprox 1,5 mm cu respectareamorfologiei. Slefuirea plana e contraindicate deoarece seindeparteaza inutil o cant. Mare de tesuturi dentare cu posibileurmari nocive asupra organului pulpar. Bontul dentar slefuit curespectarea morfologiei ocluzale il orienteaza pe technician inmodelarea cuspizilor, santurilor si fosetelor viitoarei coroane .

26. Erori posibile in slefuirea ocluzala :

-  slefuire insuficienta la nivelul santurilor si fosetelor ( spatiul ptviitoarea coroana este insufficient; nu e posibila realizarea inlaborator )

-  slefuire in exces, in special la nivelul cuspizilor; este creat unspatiu mai mare, inegal ce afecteaza fixitatea microprotezei sivitalitatea organului pulpar , se consuma energie suplimentara si setraumatizeaza pacientul

27. Metode de examinare a slefuirii fetei O :

Se efectueaza in pozitia de Intercuspidare Maxima si in pozitiilediagnostice ale mandibulei (propulsie si lateropulsie) pt a seconstata existenta sau inexistenta spatiului necesar (1,5 mm) ptobtinerea microprotezei cu dimensiuni ocluzale coresp. Examinarease poate face:

- vizual ( pozitie de I.M., se apreciaza spatiul creat intre fata Oabontului si aceleasi fete ale dintilor antagonisti);

- cu hartie de articulatie ( hartia este introdusa intre bont sidintiiantagonisti. Zonele marcate de hartie sunt insufficient slefuite si vor

fi reduse);

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 12/34

- ceara de ocluzie (introdusa intre fetele O dupa care arcadelesunt aduse in I.M. Se observa ulterior perforatii corespunzatoarecontactelor ocluzale ale dintilor neslefuiti. In dreptul bontului slefuitocluzal, daca ceara este perforate sau neuniforma, bontul este

modificat);- coroana provizorie.

28. Fazele clinice pt. acoperirea unui dinte:-  examinarea pacientului in scopul interventiei stomatologice;-  diagnosticarea si indicatia terapeutica ;-  prepararea dintelui ;-  amprentarea;-  proba cu cimentarea coroanei.

29. Metode de slefuire a fetelor proximale :a)   Tehnica de separare si slefuire din aproape in aproape

( cu discul diamantat flexibil sau freze conice efilate. Dupaindepartarea punctului de contact se actioneaza cu discul printr-omiscare dinspre cervical spre ocluzal si V-O.);

b)   Tehnica de taiere in felie ( SLICE-CUT ) ;

30. Cum se poate pozitiona marginea unei coroane in raport cupreparatia cervicala a dintelui?

-  supragingival ( ramane la distanta de 1-2 mm defestonul gingival );

-   juxtagingival ( este tangenta la festosul gingival ) ;-  subgingival (depaseste limita festonului gingival ,

ajunge in santul gingivo-dentar ).

31. Aspectul geometric al preparatiei zonei cervicale :

D.p.d.v al aspectului geometric, prepararea limitei gingivale seprezinta cu o terminatie nedefinita , avand aspectul unui bizou lungde unde si numele. Extremitatea bizoului lung e situatasubgingival , in fundul sacului gingivodentar.

32. Avantajele preparatiei limitei cervicale in bizou lung :

-  slefuirea nu solicita vreo particularitate , toatapreparatia rezulta dupa o interventie usoara ;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 13/34

-  sacrificiile de tesuturi dentare sunt minime , rezultaun bont dentar rezistent mecanic ;

-  limita preparatiei e situata in sacul gingivo-dentar ,marginea microprotezei o acopera pana la acest nivel ;

-  aceasta forma de preparare apare frecvent inactivitatea stomatologului .

33. Dezavantajele preparatiei limitei cervicale in bizou lung :

-  realizarea tehnica prin slefuire se obtine mai multpalpatoriu cu instrumental abraziv cu turatii sufficient de mari. Nuexista control vizual direct.

-  Amprentarea materialului in stare plastica

inregistreaza zona subgingivala, dar trebuie sa se insinueze in fundulde sac gingivodentar. Doar o parte din materialele de amprentare auasemenea caract.

-  Limita preparatiei pe bontul unui model e delimitateaproximativ, in final e posibil sa se obtina o microproteza cuadaptare cervicala axiala, incorecta.

-  Dupa realizare,la proba pe model pt examinareaadaptarii axiale nu exista repere certe pt calitatea microprotezei.

-  Dupa cimentarea microprotezei pe bontul dentar, nu

exista posibilitatea indepartarii in totalitate a excesului de ciment,resturile reprezentand o spina iritativa pt parodontiul marg.

34. Indicatiile preparatiei limitei cervicale in bizou lung :

-  dinti care au fost acoperiti anticipat de microprotezepregatiti in bizou lung , reacoperiti nu pot beneficia de un tip deacoperire cu prag ;

-  dintii obtinuti prin interventia de premolarizare amolarilor ;

-  dintii cu fracture sau carii in zona cervicala ;-  acoperitea cu coroane metalice stantate , din 2 bucati

, turnate ;

35. Indicatiile preparatiei cu prag : 

-  coroane dentare cu perimetru cervical sufficient demare ;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 14/34

-  instrumentarul abraziv, freze diamantate cu forme sidimensiuni adecvate tipului de prag , montate la piese sau turbinebine centrate ;

-  manualitate,experienta, atentie , pasiune si

cunostiinte temeinice referitoare la morfologia dintilor , in special ptzonele cervicale ;

-  microproteze realizate numai din aliaje nobile siseminobile , turnari precise , adaptate correct preparatiei.

36. Avantajele preparatiei cu prag :

-  materialul de amprenta la nivelul pragului aredimensiuni mai mari, pt a inregistra précis preparatia;

-  bontul modelului prezinta limita preparatiei , fiinddelimitate cu precizie zona preparata de zona nepreparata.;-  exista posibilitatea prepararii unei coroane mixte ,

reprezentata de o componenta metalica acoperita de un materialestetic ;

-  pragul cervic. Favorizeaza modelarea machetei dinceara a coroanei bine delimitate in zona cervicale dupa care serealizeaza piesa turnata , foarte précis adaptatacervical,axial,transversal .

37. Avantajele preparatiei cu prag subgingival :

- Se obtine mai corect (se realizeaza sub control vizual direct);- Coroana turnata este adptata si controlata direct, palpatoriu si sitematic, cu

sonda, din aproape in aprope;- Parodontiul marginal nu este lezat fiindca marginile cervicale ale

microprotezei sunt la distanta de festonul gingival;- Cimetul refluat la cimetare poate fi indepartat in totalitate;- Vitalitatea organului pulpar poate fi testata mai usor dupa o perioada de la

cimentarea microprotezei;- Inchiderea marginala microprotezei la nivelul pragului pe bontul dentar se

poate obtine prin brunisare pntru aliajele nobile;- Cariile aparute la nivelul pragului sunt depistate precoce, datorita

sensibilitatii sau la un eventual examen stomatologic.

38. Tipuri de praguri : 

-  prag rotunjit ( en conge ; chanfrein ) in sfert de cerc ;

-  prag rotunjit ovalar ;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 15/34

-  prag inclinat in unghi obtuz ( 110 – 140 grade );-  prag in unghi drept;-  prag in unghi drept cu marginea bizotata.

39. Erori in prepararea bonturilor dentare : -  forme foarte conicizate : sunt consecinta indepartarii

unor mari cant. De tesuturi dentare ; bontul dentar ofera minimeconditii de fixare a coroanei ;

-  bonturi dentare cu convexitati insotite de zoneretentive : pe fetele laterale, cervicale . Convexitatile nu asigurapozitia diametrului maxim ;

-  in zona cervicala ;

-  bonturi dentare cu muchii intre fetele laterale : pemodel se fractureaza;-  bonturi dentare cu perimetrul ocluzal mai mare decat

perimetrul cervical ;-  bonturi dentare cu fete laterale cu depresiuni

rezultate dintr-o slefuire grosiera si neglijenta, cu finisare precara ;-  spatiul interocluzal este mai mare ( depaseste 2 mm)

sau mai mic ( 0,5 mm ) .

40. Accidente posibile in timpul preparatiei bonturilor dentare :

- leziuni mai mici sau mai mari la nivelul parodontiului marginaldeterminate de actiunea abraziva a instrumentelor prost conduse ;- leziuni la nivelul dintelui vecin cand exista puncte de contactstranse , urmate intotdeauna de aparitia unui process carios dupa operioada de timp variabila;- deschiderea camerei pulpare ;- fracturarea unei parti din coroana dintelui , in special la dintiidevitalizati. Nu este exclusa si posibilitatea fracturari coroaneidintilor vitali in situatiile : 

•  piesa de mana sau turbine suntdescentrate ;

•  mandrine sau freze usor deformate

lateral ;•  fracturarea dintilor vecini sau antagonisti ;

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 16/34

•  leziuni taiate sau zdrobite , produse deactiunea discurilor si a pietrelor .

41. Complicatii imediate dupa preparatia bontului dentar :

-  durere persistenta si violenta ( simptom patologic alpulpitelor acute ,aparute spontan . Slefuirile intense au ca indicatiemajora sa fie urmate de acoperiri cu microproteze provizorii fixatecu Calxil sau eugenat de Zn pentru cel putin o saptamana. )

-  daca sunt mai multi dinti preparati , pt o puntedentara si apar dureri violente se recomanda extirparea vitala .

42. Complicatii tarive dupa prepararea bontului dentar :-  necroza pulpara si gangrenarea pulpara determinatede slefuiri incorecte, reprezentate de supraincalzire;

-  fractura bontului coronar, sub coroana, in special dacabontul a fost devital .

43. Ce trebuie sa inregistreze o amprenta pentru acoperirea unuidinte cu o microproteza?

-  bontul dentar ;

-  dintii vecini ;-  dintii antagonisti ;-  ocluzia dentara in pozitia de intercuspidare maxima .

44. Fazele amprentei de spalare – wash technic – unimaxilara :

2 faze : * In prima faza elastomerul solid (chit) este preparat,depus in lingura universala prevazuta cu system efficient de retentie( orificii de 2 mm ) sia sezata pe campul protetic. Dupa prizamaterialului amprenta este indepartata de pe campul protetic .Amprentareprezentata de elastomerul solid e pregatita astfel :

- suprafata e spalata sub jet de apa;- uscata cu jetul de aer de la unitul dentar;- sunt taiate langhetele ;- sunt decupate santuri dentare triunghiulare la nivelul fetelor

V si O ale indentatiiilor.

•  In a doua faza este pregatit elastomerulfluid , care se introduce intr-o seringa pentru a de pune in santul

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 17/34

gingivo-dentar , pe suprafata bontului , pe dintii vecini si inimpresiunile amprentei realizata in faza 1. Lingura cu elastomerulfluid se reintroduce in cavitatea bucala in aceeasi pozitie . Dupa opriza de 2-4 minute se indeparteaza amprenta. Este spalata si

uscata .45. Caracteristicile amprentei de spalare : 

-  materialul fluid foarte plastic este comprimat intrebontul dentar si materialul chitos polimerizat; fiind dirijat sapatrunda in santul gingivo-dentar sis a-l amprenteze in totalitate ;

-  succesiunea celor doua faze de amprentare pot firealizate numai de un singur specialist ;

-  materialele de amprentare utilizate in cele doua faze

diferite au consecinte total diferite , ceea ce poate avea ca urmaredeformarea amprentei in afara campuluinprotetic si a modelului .

46. Caracteristicile amprentei in amestec dublu – intr-un singurtimp :

-  santul gingival e preparat dupa o metoda cunoscuta sipreferata de specialist ;

-  in prima faza,materialul elastomer chitos , e asezat pearcada unde se afla bontul dentar. Se fac miscari orizontale ,obtinandu-se impresiunile dintilor marite si deformate. Seindeparteaza lingura cu materialul din cavitatea bucala ;

-  materialul chitos in stare plastica esteuscat. Elastomerul fluid,tras in seringi se depune in santul gingivalpesuprafata bontului sip e suprafata materialului chitos din lingura .

-  lingura cu cele doua materiale se reintroduce incavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara ; dupa priza,amprenta e indepartata , se spala si se examineaza systematictoate elementele .

47. Caracteristicile amprentei in ocluzie cu material thermoplastic sielastomeric fluid :

-  nu utilizeaza lingura pentru depunerea elastomerilor ;-  nu utilizeaza elastomeric chitosi ;-  utilizeaza materiale termoplastice de tipul stentului si kerrului ;-  foloseste o banda de tifon cu lungime variabila si latime de 2 cm .

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 18/34

48. Caracteristicile amprentei in ocluzie cu siliconi de consistentadiferita :

-nu foloseste lingura universala pentru depunerea materialului chitos deoarece

arcadele dentare trebuie sa vina in contact, fiind interesata ocluzia.-se foloseste materialul chitos in primul timp care devine o portamprentapentru materialul fluid. Dupa ce chitosul face priza amprenta se spala si seusuca dupa care se depunde in ea materialul fluid pe fata aracadei unde seafla bontul preparat.-rezistenta in timp la deformabilitate-inregistreaza fidel detaliile campului protetic, cu punctele de contact aleviitoarei microproteze si relatia cu dintii antagonisti, ocluzia in pozitia deintercuspidare maxima.

49. Avantajele amprentei, Caracteristicile amprentei in ocluzie cu materialeletermoplastice si elastomeri fluizi.

 Argumentele preferintei sunt:- pretul de cost redus: sunt exclusi elastomerii chitos care se consuma in

cantitate mare, cel fluid este folosit n catitate mininima- economie de timp: intr-o singura amprenta sunt inregistrate deodata toate

componentele campului protetic- usor de realizat tehnic; manevrele fiind cele uzuale- fidelitatea amprentei corect executate este in limite corespunztoare, in

special pentru microproteze si punti reduse (Jonston)

50. Defectiuni constatate la controlul amprentei cu siliconi.

La amprentele cu silcon :- santul gingival nu este amprentat sufficient de bine pe toata circumferinta

bontului dentar.- Siliconu fluid este subtire si desprinsde pe cel vascos(observatie posibila

cand cele doua materiale au culori diferite)- ocluzia, pozitia de intercuspidare, nu a fost cea maxima, constata print-un

start gros de material la nivelul fetelor ocluzale ale perechilor de dintiantagonisti vecini bontului dentar;

- preparatii speciale – reprezentate de praguri, santuri,sau puturi – nu au fostin totalitate inregistrate, deoarece materialul nu a fost preset la acest nivel;

- daca suprafata amprentei la nivelul fetelor dentare prezinta depresiuni

netede, acest lucru indica existenta unei bule de aer.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 19/34

51. Tehnici pt protectia bontului dentar.(Clasificare)

• Chimice - de acoperire cu lacuri

-impregnare (hidrochinona,nitrat de argint)

• Mecanice :se acopera cu coroane provizorii

52.Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul capelor de celuloid.

1. -adaptarea cervicala transversala prin proba capelor pebonturi(perimetru)

-adaptare axiala prin rascroire cu foarfeca dupa modelulgingiei

2. -proximal:creearea de orificii cu freza pt refulareaacrilatului si obtinerea punctelor de contact

-oral spre incizal:creearea unui alt orificiu pt eliminareaaerului si a acrilatului in exces cand este introdusa capa pe bont

3. alegera culorii acrilatului cu ajutorul cheii de culori4. prepararea pastei5. introducerea pastei plastifiate in capa6. introducerea capei cu acrilatul pe bont7. indepartarea cu freza a capei dupa polimerizarea

acrilatului8. adaptarea ocluzala prin slefuirea a capei9. finisarea cervicala si lustruirea orala a coroanei provizorii

obtinute10.fixarea provizorie cu eugenat de zinc care are actiune

calmanta si stimuleaza neodentinogeneza .

53. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul coroanelorprefabricate.

  -comercializate in truse cu diferite forme, culori si dimensiuni-alegerea pt adaptarea transversala la colet se face cu

ajutorul perimetrului.-adaptarea axiala se face cu freza diamantata-adaptare aproximala-adaptare fata de antagonisti pt a obtine intercuspidare

maxima-captusire cu pasta acrilica

-fixare provizorie cu ciment obligatoriu pt a nu fi inghitita sauaspirata

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 20/34

54. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul modelului auxiliar.

1. amprentarea dintelui si a dintilor vecini cu metodadublului amestec.

2. prepararea bontului3. amprentarea cu alginat a bontului si a dintilor vecini.4. turnarea modelului auxiliar din Moldano5. introducerea pastei de acrilat autopolimerizabil in prima

amprenta

6. introducerea modelului auxiliar izolat cu Izodent in primaamprenta in dublu amestec7. dupa polimerizare coroana este probata, prelucrata,

cimentata.

55. Tehnica de copiere Scutan. Faze clinice. Enumerare

1. amprentarea dintelui si a dintilor vecini cu metodadublului amestec

2. prepararea bontului3. introducerea acrilatului autopolimerizabil in amprenta si

reasezarea ei pe campul protetic .4. dupa autopolimerizare se indeparteaza coroana provizorie

din amprenta5. coroana provizorie este probata,prelucrata,cimentata.

56. Examinarea complexului model – microproteza.

Se face in 2 timpi:1. se examineaza ansamblul model-microproteza in lipsa pacientului2. microproteza examinata pe campul protetic al pacientului 1. -se examineaza aspectul general al celor 2 modele

-integritatea componentelor celor 2 modele-forma si dimensiunea dintilor vecini si antagonisti-pozitia de intercuspidare maxima care poate sa: - existe

- sa nu existe

  daca nu exista se pot observa urmatoarele situatii:

I -nu exista contacte pe dintii vecini si antagonisti,ci doar pecoroana=> microproteza este inalta .

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 21/34

Solutia: -se reduce din coroana in limitele de siguranta (ex:0,5-0,4mmgrosime de metal)la coroana metalica.

-se reiau toate fazele incepand cu slefuirea bontuluiII –exista contacte pe dintii vecini si

antagonisti,microproteza este in infraocluzieSolutie: -se mai adauga portelan sau compozit panase realizeaza ocluzia .

-daca este metalica se reiau toate fazele

III – nu exista contacte ocluzale intre dintii celor douaarcade(se datoreaza inregistrarii deficitare a ocluziei-lateropulsie/propulsie)

Solutie: -se incearca pe cat posibil o adaptare a

coroanei in cavitatea bucala-sau se reia ocluzia

IV – daca exista contact prematur lanivelul microprotezei(cuspid, foseta)

Solutie:-prin folosirea hartiei de articulatie se face retus-se observa aspectul morfologic al fetelor microprotezei-se observa tipul de contact ocluzal obtinut(varf cuspid-fund foseta)-sa nu existe contacte nefunctionale(varf cuspid-varf cuspid,varf cuspid-panta cuspidiana)-se observa punctele de contact cu vecinii-adaptarea axiala si transversala pe bont a microprotezei-aspectul turnaturii(absenta sau prezenta porilor)-se observa daca s-au realizat :convexitati,praguri,lacasuri ptpinteni la microprotezele care vor acoperii dintii stalpi pt protezelescheletate

57. Examinarea adaptarii ocluzale in cavitatea bucala a coroaneitotal metalice.

- se observa in pozitia de IM- daca contactul intre antagonisti este de tip varf cuspid-fund

foseta sau tripodic- in pozitia de propulsie si latero-pulsie sa nu apara

interferente

58. Erori posibile, I.M., a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 22/34

1. contacte premature la nivelul protezei in timp ce vecinii nu prezintacontacte (se elimina contactele premature cu ajutorul hartiei de articulatie prinslefuire din aproape in aproape )

2. microproteza subdimensionata in infraocluzie si se poate produce

migrarea antagonistilor  59. Erori posibile, in dinamica mandibulara, a adaptarii ocluzale a coroaneitotal metalice

1. in miscarile mandibulei de propulsie, cap la cap,lateralitate pot sa apara interferente (contacte in miscareamandibulei) la restul dintilor

2. sa nu se poata produce in miscarea delateralitate conducerea de grup si canina

60. Examinarea adaptarii cervicale in sens axial in cavitatea bucala.

In mod normal coroana trebuie sa acopere in totalitate preparatiabontului.-dar mai poate ca:1. marginea cervicala a coroanei sa fie la nivelul gingiei2. coroana sa fie mai lunga ,supradimensionata - este grav pt ca sepate leza insertia ligamentului alveolo-dentar

Cauze:- macheta modelata in exces cervical dupa o gravare excesiva inlaborator- pungi padodontale adanci3. marginea este mai scurta

Cauze:- amprentarea s-a facut fara evictiunea santului gigivo-dentar- santul nu a fost uscat si a fost amprentat cu material hidrofob- amprentarea s-a facut pe un parodontiu lezat in timpulpreparatiei(cicatrizarea este insotita de modificarea nivelului gingiei)

4. scurtarea in laborator a marginii gingivale5. falsa adaptare axiala (coroana nu a fost inserata complet pe bont)

61. Examinarea adaptarii cervicale in sens transversal in cavitatea bucala.Se efectueaza cu sonda 17.Pot aparea urmatoarele situatii:

1. coroana larga =>marginea gigivala traumatizeaza festonulgingival ,culoarea gingiei se virand de la rosu la roz.2. coroana stramta, diametrul ei fiind mai mic ca al bontuluimarginea ei cervicala, fiind la distanta de gingie.

Indicatiile cimentarii provizorii.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 23/34

1. ptr a se observa toleranta organului pulpar (daca e nevoie sau nude devitalizare)2. comportamentul tesuturilor parodontale ( ptr a se pastra

configuratia pragului, altfel gingia ar invada pragul)3. aspectul estetic ptr dintii frontali4. adaptarea la dinamica mandibulara

62.Timpii cimentarii finale

1.Pregatirea instrumentarului

- trusa de consultatie

- placuta de sticla sablata- spatula- cimentul- aspiratorul de saliva- rulouri

2.pregatirea protezei din punct de vedere fizic( curatarea deresturi ), chimic(degresarea) si igienic (dezinfectarea)

3.pregatirea campului protetic la nivelul bontului dentar.

- indepartarea resturilor de ciment provizoriu- degresarea bontului- izolarea bontului,- uscarea lui cu jet de aer

4.prepararea pastei de ciment

- incorporarea pulberii in lichid e progresiva

- trebuie sa rezulte o pasta fluid vascoasa care are tendinta sacurga.- spatularea trebuie facuta in timp f scurt

63.Indicatiile coroanei Jacket.

•  Restaurarea aspectului coloristic al dintilor devitalizati

•  Restaurarea integritatii morfologiei dintilor frontali fracturati ,cenu beneficiaza de tratament conservative(obturatii)

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 24/34

•  Restaurarea aspectului estetic al dintilor frontali cu procesecarioase profunde

•  Restaurarea estetica a dintilor cu anomalii de forma ,volum sipozitie

•  Restaurarea estetica a dintilor ce prezinta displazii ale smaltului lanivelul fetelor vestibulare

•  Restaurarea volumului si a formei dintilor abrazati ,atunci candrelatia ocluzala este favorabila (confectionarea pe o preparatieechilibrata)

64.Contraindicatiile coroanei Jacket.

•  Dimensiunile foarte reduse ale bonturilor dentare ,deoareceprezinta o suprafata de retentie nesatisfacatoare

•  Ocuzia adanca acoperita,insotita de existenta unor dinti fontali cudimensiuni reduse in sens vestibule-oral(aplatizati)

•  Abraziunea intensa a tuturor dintilor ,ceea ce reprezinta dovadaca exista o puternica musculatura mobilizatoare a mandibulei ,active,capabila sa sparga constructiile protetice casante

65. Timpii prepararii unui dinte ptr cor Jacket

1. reducerea marginii incizale2. reducerea fetei meziale si distale3. reducerea fetei linguale cu respectarea profilului plan concav4. reducerea fetei vestibulare5. reducerea muchiilor si unghiurilor ascutite6. crearea pragului chanfrein cu freza diamantata fara sa se agate

firul de evictiune

66.Tehnici de preparare a fetei vestibulare a bontului ptr o coroana Jacket

1. Slefuirea progresiva2. Slefuirea cu repere

1. Slefuirea progresiva.

- Din aproape in aproape.- Freza folosita e cilindrica si diamantata cu diam 1-1,5.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 25/34

- Se ia punct de sprijin dintii vecini.- Freza este actionata in axul dintelui dinspre mezial spre distal siinvers.

2. Slefuirea cu repere- Este o tehnica f utila.- Indepartarea tesutului dentar se face in mod uniform pe toatefetele dintelui.Exista 2 variante:a/ cu un singur sant creat axial pe mijlocul fetei vestibulare. Santuleste creat cu o freza diamantata cilindrica. Dupa crearea santuluifata vestibulara se slefuieste de la mezial la distal pana disparesantul.

b/ cu doua santuri axiale- unul catre mezial si unul catre distal- se procedeaza la fel ptr slefuire ca la prima metoda- este o metoda mai buna ca cea cu un singur sant

67. Scopul evictiunii santului gingival

Evictiunea santului gingival este indicata ptr:1/ Slefuirea subgingivala a dintelui fara a traumatiza gingia2/posibilitatea amprentarii subgingivale a bontului cu eliminareaprocesului de gravare aleatorie pe model3/permite slefuirea cu prag si ca urmare o f buna adaptare acoroanelor

68-69-70. Metode de evictiune a santului gingival

1/ Mecanica (cu cape prefabricate umplute cu diverse paste care

raman pe dinte 20-40 ore)2/ Chimica asociata cu mecanica(snur impregnat cu diferitesubstante vasoconstrictoare ex efedrina, care se introduce in santulgingival). De retinut ca nu se foloseste efedrina la :hipertensivi,hipertiroidieni, cardiaci.

3/Cu bisturiul electric. Este o metoda mai recenta. Trebuie facuta cu multa atentie.

71. Indicatiile coroanei mixte

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 26/34

a/ ptr restaurarea dintilor din zonele vizibile ale cavitatii bucaleb/ Ptr imobilizarea dintilor mobili,coroanele facandu-se unite intre elec/ Ca elemente de agregare ptr punti dentare care restaureazaintegritatea arcadei

d/ Dinti in oropozitiee/ In tratamentul proprotetic pe dintii pe care urmeaza sa seancoreze proteze sceletizate

72. Contraindicatiile coroanei mixte

a/dinti cu coroane mici(nanici)b/dinti cu apexul larg deschisc/alergici la metale sau acrilat

73. Dezavantajele coroanei mixte

a/Sacrificiu mare de substanta dentarab/complicatii pulpare datorita slefuirii masive (deoarece trebuie sase creeze spatiu si ptr componenta metalica si ptr cea fizionomica)c/Descimentari frecvente datorita retentiei reduse pe bonturilesupuse unei slefuiri masive.d/desprinderea destul de frecventa a componentei fizionomicedatorita:-fie a faptului ca a fost prea subtire (bontul fiind slefuit insuficient,sau retentiile din laborator au fost necorespunzatoare)-fie ca a existat un contact premature/fisurarea componentei estetice.f/ daca componenta estetica este din acrilat pe fata ocluzala suferaun process de abraziune si permite antagonistilor sa egresezecreand blocaje in ocluzie

74. Timpii prepararii unui dinte ptr coroana mixta

I/ Se slefuieste marginea incizala sau fata ocluzala-din aproape in aproape-cu repere-cu treapta

II/ se slefuiesc fetele proximale-cu separatorul Ivory ptr frontali cu fata abraziva orientata catredintele ce urmeaza a fi slefuit si cu cea inactiva catre vecin.

-cu freza cilindro-conica diamantata (cand nu sunt vecini sau espatiu intre dinti)

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 27/34

-fetele proximale tb sa fie orientate doar putin convergent ocluzo-incizal

III/se slefuieste fata vestibulara

-cu piatra lenticulara diamantata cu diam 2-3mm-santul axial se instrumenteaza cu o freza diamantata cilindrica de10mm lungime si 1-1,5mm grosime

IV/se slefuieste fata orala-cu piatra roata diamantata si freza cilindrica diamantata-se urmareste sa se pastreze morfologia zonei chiar daca se creazaspatiul ptr viitoarea coroana

V/Se prepara pragul subgingival( cu freze “en conge”) + bizotarealui (cu freze diamantate efilate) si se elimina prin rotunjire muchiileascutite aflate la intalnirea dintre fetele bontului

75. Caracteristicele bontului dentar ptr coroana mixta

- are forma caracteristica- configuratie neretentiva in sens cervico-ocluzal(incizal)- are prag subgingival in zona coletului

-vestibulo- proximal lacoroanele semifizionomice

-circular ptr coroanele total fizionomice- fata vestibulara se reduce cu aproximativ 2 mm deoarece:- 0,30-0,40mm are componentametalica - 1,5-cea fizionomica- pragul are 1,5mm latime vestibule-orala si adancimesubgingival=0,5mm- fetele proximale sunt USOR convergente spre incizal(ocluzal)deoarece o convergenta mai mare favorizeaza descimentareacoroanei.

Starea biologica a bontului dentar.

- bontul poate ramane vital in cazul dintilor globulosi (mari) situatiemai rara- cel mai des bontul trebuie devitalizat si armat obligatoriu cureconstituire turnata

-

77.  Caracteristicile coroanei mixte metalo-acrilice.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 28/34

-  rasina prezinta un pret de cost redus;-  tehnologic este realizata in conditii materiale modeste, cu instrumentar 

obisnuit;

-  de la inceput componenta estetica nu poate satisface solicitarile dinpunctul de vedere al nuantelor cromatice si al transluciditatii;-  aspectul coloristic progresiv se modifica datorita:•  impregnarii cu un lichid bucal

•  fenomenului de imbatranire

•  structurii cu multiple porozitati de suprafata si in profunzime;

•  rezistenta mecanica redusa este contraindicata pentru acoperirea fetelor ocluzale, putand sa produca fisuri, spargere sau abraziune;

•  desprinderea este un accident cu consecinte nefavorabile si reprezinta

rezultatul unei activitati tehnice neglijente.

78.  Caracteristicile coroanei mixte metalo-ceramice.

1.  dpdv estetic reprezinta idealul, datorita stabilitatii cromatice, al nuanteicoloristice, al transluciditatii si al luciului permanent; aspectul estetic estedurabil in timp;

2.  dpdv masticator si dpdv al stabilitatii ocluziei functionale: fetele palatinale,pentru grupul frontal si fetele ocluzale, pentru grupul lateral, realizate din masa

ceramica sau din aliaj metalic cu relief morfofunctional individualizat, pot saparticiple in mod eficient la triturarea alimentelor si la mentinerea contactelor dento – dentare stabile.

3.  dpdv biologic – nu este posibil sa se faca o afirmatie prin care sa semanifeste preferinta pentru acest tip de coroana in locul celei metalo – acrilice,deoarece, pentru ambele tipuri de coroane mixte, se impune reducereaintensa a fetei vestibulare pentru a se crea spatiul necesar, componenteimetalice si nemetalice. Tolerabilitatea biologica a maselor ceramice este multsuperioara rasinilor acrilice. Masele ceramice sunt suportate bine de tesuturi,

fiind inerte.

79.  Indicatiile coroanelor de substitutie.

1.  indicate ca elemente protetice singulare in :

  leziunile coronare profunde determinate de carii, care nu mai pot fi tratate cuobturatii, incrustatii, coroane de acoperire sau de reconstituiri corono-radiculare acoperite de coroane;

  leziuni coronare post-traumatice produse datorita accidentelor din sport, de

circulatie sau de munca.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 29/34

  Culoarea modificata a dintilor frontali si premolari a caror dimensiunecervico-incizala contraindica acoperirea cu microproteze estetice;

   Abraziune intensa a coroanelor dentare pentru care indicatia de acoperire numai este posibila, dar radacinile sunt capabile sa suporte interventiile pentru

substituire;  Distrofiile si displaziile asociate cu leziuni carioase sau cu rezistenta scazuta

a tesuturilor dentare;

  Edentatiile partiale intinse;

2.  indicate ca elemente de agregare ale puntilor dentare:

  restaurarea integritatii arcadelor dentare prin punti in zonele frontale saufrontolaterale, caracterizate de dintii stalpi cu dimensiuni coronare axialereduse.

80.  Contraindicatiile coroanelor de substitutie.

a.  dimensiunile reduse ale componentei radiculare in sens axial si transversalb.  canalele radiculare impenetrabile, datorita prezentei corpilor strainic.  imbolnavirile periodontale si periapicale acute sau cronice netratabiled.  infectiile endodontice imposibil de rezolvat datorita formelor particulare ale

radacinilor e.  anomaliile radiculare de forma si dimensiuni

f.  mobilitatea radiculara patologica determinata de resorbtia peretilor alveolarig.  fracturile radiculare post-traumatice, axiale sau transversaleh.  chisturi sau tumori in vecinatatea componentei radiculare.

81.  Examenul radiologic al radacini dentare.

Evidentiaza urmatoarele:-  dimensiunile radacinii in sens axial si transversal;-  forma radacinii – alungita, curbata-  starea canalului radicular tratat (obturat) corect sau incorect, corpi straini in

canal;-  implantarea in alveola, osul alveolar -  spatiul periodontal si periapical ; aspectul tesuturilor periapicale-  integritatea peretilor canalului radicular (fisuri, fracturi sau cai false);-  resorbtia radiculara sau alveolara

82.  Desenati elementele component ale coroanei de substitutie.

P A G I N A 4 4 1 -> figura II. 5.1.

83.  Tipuri de dispozitive radiculare pentru coroana de substitutie.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 30/34

Coroanele de substitutie sunt confectionate cu dispozitiv radicular simplu saucu dispozitiv radicular compus.Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular simplu sunt formate dintr-un

pivot si o coroana.Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular compus, prezinta la nivelulpivotului unele intarituri care impiedica spargerea radacinii prin infundare sauprin basculare laterala. Dispozitivele radiculare compuse pot fi continuate cutoate formele de dispozitive coronare.

84.  Tipuri de dispozitive coronare pentru coroana de substitutie.

Dispozitivele coronare sunt formate dintr-un suport metalic, sub forma de bontsau de caseta si din elementul estetic, care este coroana sau o fatetafizionomica.Suportul metalic. Dispozitivul radicular simplu se continua cu un bont metalicsau cu o caseta metalica.Elementul estetic este reprezentat de :

•  coroana din portelan fabricate tip Logan, Parmly, Braun, Davis, Noroton,White

•  coroana din acrilat autopolimerizabil

•  coroana din acrilat termopolimerizabil confectionat in laborator 

•

  coroana metalo-ceramica•  fatete din portelan fabricate cu crampoane lungi, scurte, butonate sau cu

glisiera tip Steel;•  fatete din acrilat termopolimerizabil realizate in laborator sau fabricate.

85.  Clasificarea coroanelor de substitutie dupa aspectul estetic.

-  coroane de substitutie total fizionomice-  coroane de substitutie partial fizionomice

86.  Clasificarea coroanelor de substitutie dupa scopl urmarit.

-  restauratoare ale morfologiei coroanelor dintilor in: fracture coronare,distructii carioase intinse, abraziuni avansate, distrofii si displazii;

-  protetic, element de agragare, realizat numai pe grupul dintilor frontali sipremolari. Incisivii inferiori beneficiaza mai putin de aceasta microprotezadatorita dimensiunilor reduse ale canalelor radiculare. Tot in scop protetic,este realizata pentru mentinerea, sprijinul si stabilizarea protezelor 

mobilizabile.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 31/34

87.  Conditiile indeplinite de o radacina dentara pentru realizarea coroanei desubstitutie.

-  radacina sa fie unica sau doua radacini cum au premolarii I superiori (sunt

preparate ambele canale radiculare daca sunt paralele)-  radacinile sa fie recuperabile, structura tesuturilor nealterata, peretii sadepaseasca limita festonului gingival

-  lungimea radacinii sa reprezinte o data si jumatate inaltimea viitoareicoroane, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie cu o implantare alveolo-dentarafoarte buna

-  radacina sa fie tratata si obturata corect ( pana la apex)-  canalele radiculare sa fie accesibile, sa se poata prepara in mod optim,

pentru a solidariza foarte rezistent prin cimentare pivotul, placuta si inelul.

88.  Tehnica de preparare a bontului radicular pentru coroana de substitutie.

Bontul radicular este delimitat in sens apical de insertia epiteliala; suprafata desectiune este situata la 1-2 mm deasupra tesuturilor gingivale. Fetele lateralesunt neretentive, foarte putin convergente spre suprafata de sectiune.Suprafata de sectiune este formata din doua versante; unul vestibular oblicintr-un unghi de aproximativ 45 de grade si concave, si altul oral, situatorizontal. Aspectul general este asemanator cu un “acoperis de casa”.

89.  Instrumentalul necesar prepararii canalului radicular.-  acele Kerr, numerele 3-4, preferate de incepatorii cu experienta redusa;-  frezele sferice montate la piesa de mana, la turbine pentru marii specialisti

cu manualitate si bogata experienta;-  frezele speciale pentru canalele dentare avand forme:•  cilindrice spiralate, montate in piesele de mana

•  cilindro – conica, cu spirale alungite;-  frezele cu trei muchii (drei-kant) – montate la piesa de mana

90.  Caracteristicile canalului radicular.•  dimensiunile :1.  axial – lungimea raportata la radacina sa fie 2/3 din lungimea radacinii; in

treimea apicala, radacina ramane cu obturatia canalului radicular efectuataanticipat. Pivotul radicular al coroanei de substitutie va fi realizat cu aceastalungime, care este cel putin egala cu inaltimea componentei coronare amicroprotezei de substitutie

2.  transversal – raportata la suprafata de sectiune orizontala a radacinii,canalul radicular, la orice nivel, are dimensiunea de 1/3 din diametrul total al

suprafetei in ambele sensuri, vestibulo – oral si mezio – distal, dimensiune

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 32/34

care, raportata la diametrul sectiunii radacinii, asigura obtinerea unor dimensiuni egale si rezistenta optima pentru peretii canalului

•  forma in sens axial si orizontal:1.  in plan axial este preparat cu forma cilindro-conica, asemanatoare formei

radacinii dintelui. Niciodata preparatia in sens axial nu este permis sa aiba altaforma. Forma cilindro-conica este neretentiva pentru momentul amprentarii.Pivotul radicular cu aceasta forma disperseaza fortele ce se exercita in zonaextermitati libere, pe fetele laterale

2.  in plan orizontal forma conului se inscrie in forma conturului suprafetei desectiune. Toate radacinile dintilor prezinta aplatizari mezio-distale cu exceptiaradacinilor palatinalae ale molarilor superiori (vestibulo-oral). Cea mai micaaplatizare se observa la nivelul incisivilor centrali superiori. In general, formacanalului radicular este ovala, aceasta impiedicand tendinta de rotatie a

pivotului in canalul radicular.

91.  Timpii de preparare a unui dinte pentru coroana de substitutie . (CRED CA AVRUT SA SCRIE timpii de AMPRENTARE asa ca raspunsul este pentru timpii de amprentare).

 AMPRENTAREA se efectueaza in urmatorii timpi:-  alegerea si adaptarea inelului de cupru-  o realizare a stiftului din sarma cu diametrul de 1-1,5 mm, cilindro-conic, cu

retentivitati pe fete si extremitatea ocluzala in forma de semnul intrebarii;-  amprentarea canalului radicular -  amprentarea bontului radicular 

92.  Tehnica de amprentare cu mase elastice pentru coroana de substitutie.PAGINILE 450 – 451 – 452 – 453 !!!!!! FOARTE MULT !!!!!!

93.  Proba si adaptarea dispozitivului radicular in cavitatea bucala.

In mod obisnuit, piesa turnata se adapteaza foarte precis pe bont. Retusuri

pentru adaptare constau in: scurtarea marginii inelului, cand este lunga sipatrunde mai mult subgingival se obtine prin slefuire cu ajutorul pietrelor;bizotarea marginii inelului, daca este groasa; reducerea grosimii placutei capeieste permis sa se faca daca depaseste 0,30-0,40 mm, slefuirea ei fiindrecomandabil sa se efectueze dupa masurarea dimensiunii cu un instrumentspecial; retusuri in interiorul capei nu sunt admise teoretic, dar, in practica, sepot realiza daca sunt vizibile mici plusuri.

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 33/34

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

Comentariul a fost trimis cu succes!

Postare mai nouăPostare mai vechePagina de pornire Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom)

Faceţi căutări pe acest blog

Căutare

Etichete

•  Anul 3 (26)•  Anul 4 (22)•  Anul 5 (20)•  Anul 6 (23)• Chirurgie (5)• Diverse (3)• Endodontie (6)• Estetica dentara (1)• Fizioterapie (1)• Foaia de observatie (1)

• Gerontognatoprotetica (3)• Implantologie (2)• Medicina Legala (2)• Ocluzologie (2)• Odontologie (6)• Odontoterapie (2)• ORL (7)• Ortodontie (13)• Parodontologie (9)•

Patologie Orala (1)• Pedodontie (2)

7/28/2019 Intrebari Si Raspunsuri PROTETICA

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-protetica 34/34

• Preventie (5)• Protetica (17)• Reabilitare orala (2)

RCA in rate

ablonul Simple. Un produsȘ  Blogger .