Intrebari Si Raspunsuri Licitatii ANRMAP

5/11/2018 Intrebari Si Raspunsuri Licitatii ANRMAP - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-si-raspunsuri-licitatii-anrmap 1/43

1. Întrebări privind planificarea achizițiilor publice

Achiziția de servicii de preparare a mâncării si a celor de spălătorie se supune legislației învigoare privind achizițiile publice?

Potrivit art.16 alin.(1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, privind atribuirea

contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor

de concesiune de servicii, cu modificările si completările ulterioare, "în cazul în care autoritatea

contractantă atribuie un contract de achiziție publică ce are ca obiect prestarea de servicii din

categoria celor incluse în anexa nr.2B, atunci obligația de a aplica prezenta ordonanță de urgenţă

se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare decât cea prevăzută la art.57

alin.(2) şi se limitează numai la prevederile art.35-38 şi la prevederile art.56".

Având în vedere faptul că serviciile de preparare a mâncării şi cele de spălătorie se regăsesc pe

anexa nr.2B a prezentei ordonanțe, autoritatea contractanta nu este constrânsa de aplicarea unei

proceduri instituita de prevederile OUG nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

obligaţiile rezumându-se în schimb, în condiţiile în care valoarea estimată a contractului de

achiziţie publică în cauză depășește pragul prevăzut la art. 57 alin.(2), la întocmirea caietului de

sarcini şi a anunțului de atribuire.

Totodată,menționăm că, atunci când atribuie un contract de achiziţie publică, pentru care nu este

obligatorie aplicarea prevederilor OUG nr.34/2006, autorităţile contractante au obligaţia de a

respecta principiile enunţate de art. 2 alin (2) din ordonanţă, principii care au ca scop asigurarea,

pentru beneficiul oricărui potenţial ofertant, a accesului la o piaţă a achiziţiilor publice, deschisă

competiţiei şi imparţială. Mai mult, o astfel de deschidere este în avantajul autorităţii

contractante, având în vedere că utilizarea unui sistem competiţional reprezintă singura

posibilitate de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Achiziția publică de imobile

Art. 1 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi



completările ulterioare, precizează faptul că acest act normativ reglementează procedurile de

atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a

contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor

formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

Având în vedere prevederile art. 3 lit. g) şi h), ale art. 4, art. 5 şi art. 6 din ordonanţă, care

definesc contractele de concesiune de lucrări publice şi de concesiune de servicii, respectiv

contractele de achiziţie publică de lucrări, de furnizare şi de servicii, considerăm că un contract

care are ca obiect cumpărarea sau închirierea unui bun imobil nu poate fi încadrat în niciuna din

aceste categorii de contracte, şi, pe cale de consecinţă, pentru cumpărarea sau închirierea unui

astfel de bun o autoritate contractantă nu are obligaţia de a aplica dispoziţiile OUG nr. 34/2006.

Totodată, facem precizarea că în situaţia în care autoritatea contractantă atribuie contracte deachiziţie de lucrări în legătură cu un imobil, ca de exemplu atunci când achiziţia imobilului

implică şi efectuarea unor lucrări de amenajare/finisare a acestuia, acestea se supun prevederilor

OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de


completările ulterioare.

Identificare/Asigurare fonduri

Înainte de a demara o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, autoritatea

contractantă trebuie să fie în măsură să identifice oportunităţile de finanţare pentru îndeplinirea

în bune condiţii a respectivului contract, oportunităţi traduse prin certitudinea existenţei, la

momentul încheierii contractului, a sumelor necesare pentru executarea obliga ţiilor de plată

asumate prin contractul respectiv. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al legislaţiei privind

achiziţiile publice, iniţierea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea

fondurilor.Pe de altă parte, articolul 94 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,



instituie în sarcina autorităţii contractante obligaţia de a verifica, înainte de momentul semnării

unui contract de achiziţie publică, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor

din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice. Precizăm faptul că

interdicţia pentru autorităţile contractante de a încheia un angajament legal în sensul dispoziţiilor

Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum

este un contract de achiziţie publică ce reprezintă o bază legală pentru angajarea fondurilor

publice ale unei autorităţi contractante, fără existenţa certă a surselor de finanţare necesare

îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv, rezultă din prevederile care

reglementează finanţele publice.

Care este legătura între codul CPV şi estimarea valorii contractului de achiziţie publică?

Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili programul anual al achiziţiilor publice potrivit

art.4 din Hotărârea Guvernului nr.925/2006.

Obiectul contractelor de achiziţie publică se pune în corespondenţă cu sistemul de grupare şi

codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV). Aceasta se realizează prin

încadrarea produsului, serviciului sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare

acurateţe acel produs/serviciu/lucrare.

Daca nivelul de acurateţe al CPV este insuficient pentru a descrie necesităţile autorităţii

contractante, atunci aceasta trebuie să se refere la diviziunea, grupa, clasa sau categoria care

descrie cel mai bine obiectul achiziţiei (un cod mai general, care poate fi recunoscut prin faptul

că are mai multe zerouri în coadă).

Raţiunea pentru care trebuie utilizate coduri CPV cât mai specifice constă în depăşirea barierelor

lingvistice între autoritatea contractantă şi ofertanţi, astfel încât informaţia privind obiectul

contractului să fie accesibilă şi precisă şi pentru ofertanţii vorbitori de alte limbi, asigurându-se

respectarea principiului nediscriminării şi transparenţei. Un cod prea general nu ar preciza destulde clar ceea ce doreşte autoritatea contractantă să achiziţioneze.

Având în vedere cele de mai sus, după încadr area în codul CPV cel mai specific posibil (cu cât

mai puţine zerouri în coadă), se estimează valoarea contractului cu respectarea regulilor

prevăzute în Capitolul II, Secţiunea a 2-a, din O.U.G. nr. 34/2006, urmând ca, în funcţie de



valoarea estimata, să se aleagă procedura de atribuire. Precizăm că nu există o legătură directă

între codurile CPV şi modalitatea de estimare a valorii unui contract de achiziție publică.

De exemplu, în situația în care obiectul contractului înglobează produse/ servicii/ lucră ri

încadrate în coduri CPV diferite, procedura de atribuire se alege în funcție de valoarea cumulată

a acestora.

Totodată, pentru a vă ajuta în aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006, pentru estimarea valorii

contractului, vă prezentăm următoarele exemple:

a) În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări pentru care

urmează să pună la dispoziţia executantului utilaje care se montează, echipamente tehnologice

sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor, atunci valoarea estimată a

contractului de lucrări respectiv trebuie să includă şi valoarea estimată a facilităţilor menţionate.

b) Produsele similare reprezintă produse cu acelaşi uz sau cu uz similar care sunt grupate sub

acelaşi cod CPV, cum ar fi uniforme bărbaţi şi uniforme femei. În această situaţie procedura se

alege în funcţie de valoarea estimată cumulată.

c) Daca lucrările au acelaşi cod CPV, dar urmează să fie executate pe amplasamente diferite şi

pentru care au fost elaborate studii de fezabilitate diferite, atunci valoarea estimată se calculează

pentru fiecare lucrare în parte.

d) Serviciile de consultanţă financiară nu pot fi considerate servicii similare cu cele deconsultanţă tehnică. În consecinţă, procedura de atribuire se alege în funcţie de valoarea estimată

pentru fiecare contract în parte.

Cum se calculează valoarea estimată a unui contract ce are ca obiect achiziţionarea de

tichete de masă?

Conform art.5 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât

contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare,

inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.

În conformitate cu art.6 din O.U.G. nr.34/2006, contractul de servicii este acel contract de

achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea



unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr.2A şi 2B. Potrivit

prevederilor de la art.7 din O.U.G. nr.34/2006, contractul de achiziţie publică care are ca obiect

atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de servicii este considerat:

a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoareaestimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv;

b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată

a produselor prevăzute in contractul respectiv.

Potrivit art.25 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006 autoritatea contractanta are obligaţia de a estima

valoarea contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile

pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare

orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, oriceeventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului.

Potrivit art.4 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi

completările ulterioare, “angajatorul care achiziţionează direct de la o unitate emitentă necesarul

de tichete de masă achită atât contravaloarea nominală a tichetelor de masă, cât şi costul

imprimatului reprezentând tichetul de masă.” În conformitate cu prevederile art.3 lit. b) din H.G.

nr.5/1999 privind normele de aplicare a Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă,

„contractul pentru achiziţionarea tichetelor de masă, încheiat între angajator şi unităţile emitente,va cuprinde clauze referitoare la costul imprimatului reprezentând tichetul de masă”.

Conform art.6 alin.(4) din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă “tichetele de

masă pot fi utilizate în unităţi de alimentaţie publică, cantine-restaurant, bufete, cu care unităţile

emitente au contractat prestarea serviciilor respective.”

Potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă “angajatorul,

împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat,

cu reprezentantul salariaţilor, stabilesc de comun acord unitatea emitentă a tichetelor de masă cucare vor contracta prestarea serviciilor corespunzătoare.”

Prin urmare, apreciem că unităţile emitente de tichete de masa nu vând numai un produs, un

imprimat, ci şi un serviciu ce constă în asigurarea funcţionalităţii şi securităţii întregului sistem.

Pe cale de consecinţă, în ceea ce priveşte valoarea estimată a contractului de achiziţie publică



pentru "tichete de masă", aceasta se va stabili pentru realizarea imprimatelor şi a serviciilor ce

constau în asigurarea funcționalității şi securității acestui sistem, şi nu va cuprinde valoarea

nominală a tichetului.

Cantităţile minime-maxime estimate la acordul-cadru

Aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 66 lit. e) din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.

34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cantităţile minime şi maxime pe care

autoritatea contractantă le stabileşte iniţial în documentaţia de atribuire, şi ulterior în acordul-

cadru, reprezintă estimări ale unor cantităţi care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord -

cadru, şi nu cantităţile exacte care vor fi achiziţionate, acestea din urmă putând fi mai mici,egale, sau mai mari raportat la cele estimate, în funcţie de necesităţile efective ale autorităţii

contractante.

Autoritatea contractanta are dreptul de a achiziționa direct prin intermediul Sistemului

Electronic de Achiziții Publice?

In conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace

electronice din O.U.G. nr.34/2006 "SEAP pune la dispoziţia autorităţilor contractante

posibilitatea tehnică de a achiziţiona direct, prin intermediul unui catalog electronic, produse,

servicii sau lucrări, a căror achiziţionare intră sub incidenţa prevederilor art.19 din ordonanţa de

urgenţă."

Potrivit art.45 alin.(1) din H.G. nr.1660/2006 "în cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi

au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le

oferă, cu rol de instrument de lucru opţional pentru aplicarea prevederilor art.19 din ordonanţa de

urgenţă".



Utilizarea catalogului electronic pentru achiziţia directă

Potrivit art.661 din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din O.U.G.

nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „începând cu anul 2008, autoritateacontractantă are obligaţia de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de

atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe, într -un procent de cel puţin 20% din valoarea

totală a achiziţiilor publice efectuate de aceasta în cursul anului respectiv.”

Totodată, conform art.662 din aceeaşi hotărâre, valoarea anuală totală a achiziţiilor publice

efectuate prin mijloace electronice se determină prin cumularea valorii tuturor contractelor

atribuite prin intermediul: procedurilor de licitaţie deschisă, de licitaţie restrânsă şi de cerere de

oferte, aplicate integral prin mijloace electronice; licitaţiei electronice şi achiziţiei directe

.

In conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din H.G. nr.1660/2006 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace

electronice din O.U.G. nr.34/2006 "SEAP pune la dispoziţia autorităților contractante

posibilitatea tehnica de a achiziționa direct, prin intermediul unui catalog electronic, produse,

servicii sau lucrări, a căror achiziţionare intra sub incidenta prevederilor art.19 din ordonanța de

urgenţă." Potrivit art.45 alin.(1) din H.G. nr.1660/2006 "în cadrul SEAP, operatorii economici

înregistrați au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările

pe care le oferă, cu rol de instrument de lucru opțional pentru aplicarea prevederilor art.19 din

ordonanța de urgenţă".

Care sunt documentele necesare pentru realizarea unei achiziții directe?

În conformitate cu prevederile art.19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr .34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 337/2006,autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura

în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu

depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau

lucrare.



Achiziţia se realizează pe baza de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi

contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă

se limitează numai la prevederile art.204 alin.(2) conform căruia autoritatea contractanta are

obligaţia de a asigura obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea

oricărei achiziţii publice.

Pe cale de consecinţă, autoritatea contractantă trebuie să păstreze documentul prin care justifică

efectuarea achiziţiei directe, acest document poate fi, spre exemplu, factura fiscală, neexistând

obligativitatea încheierii unui contract.

Obligaţia elaborării unei note justificativa pentru alegerea achiziției directe

În conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G.

nr.34/2006 "Compartimentul intern specializat prevăzut la art.3 alin.(1) are obligaţia de a elab ora

o notă justificativă, în toate situaţiile în care procedura de atribuire propusă pentru a fi aplicată

este alta decât una dintre cele prevăzute la art.20 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă sau, în cazul

atribuirii unui contract sectorial, la art.251 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă."

Totodată, potrivit art.18 si art.19 din O.U.G. nr.34/2006, procedurile de atribuire a contractului

de achiziţie publică sunt licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea cu

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, negocierea fără publicarea prealabilă a unui

anunţ de participare, cererea de ofertă, concursul de soluţii. Prin urmare, întrucât achiziţia directă

nu este o procedură, precizăm că autoritatea contractantă nu are obligaţia elaborării notei

justificative privind alegerea procedurii în situaţia în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte

echivalentul în lei a 15.000 de euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări.

Obligaţia de a cuprinde achiziţiile directe în Programul Anual al Achiziţiilor Publice

Chiar dacă nu există obligaţia cuprinderii achiziţiilor directe în PAAP – achiziţia directă nu este

o procedură de atribuire potrivit prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice,

recomandăm autorităţii contractante să aibă o evidenţă a acestora, fie prin a le include in



Programul Anual al Achiziţiilor Publice, fie printr -o evidenţiere separată - în care să fie cuprinse

toate achiziţiile directe organizate la nivelul autorităţii contractante.

2. Întrebări privind documenta ţ ia de atribuire

Imposibilitatea modificării cantităţilor în timpul desfăşurării procedurii

Potrivit prevederilor art.66 literele e) şi f) din H.G. nr.925/2006, documentaţia de atribuire

trebuie să conţină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, şi

un set minim de informaţii specifice referitoare la estimări ale cantităţilor minime şi maxime care

ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi estimări ale cantităţilor minime

şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să

fie atribuite pe durata acordului-cadru.

Astfel, acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a unui contract de achiziţie publică

conţine cantităţi estimate pe care autoritatea contractantă apreciază că le va achiziţiona ulterior,

cantităţi care apar la nivelul documentaţiei de atribuire a respectivului acord-cadru, autoritatea

contractantă având obligaţia, ulterior, la momentul încheierii contractelor subsecvente, de astabili cantităţile fixe ce vor fi achiziţionate în cadrul respectivului contract subsecvent.

O eventuală modificare în timpul desfăşurării procedurii de atribuire a cantităţilor

minime/maxime prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire este de natură de a încălca

principiile transparenţei şi nediscriminării, autoritatea contractantă având dreptul de a

achiziţiona, în funcţie de sumele de care dispune un număr mai mic de aplicaţii decât cel maxim

estimat în cadrul documentaţiei de atribuire.

Precizarea opţiunii de a organiza etapa finală de licitaţie electronică doar la nivelul

documentaţiei de atribuire

În relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, autoritatea

contractantă are obligaţia de a respecta principiile prevăzute la art.2 alin.(2) din O.U.G.



nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările

ulterioare, şi anume: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;

proporţionalitatea; eficienţa utilizării fondurilor publice; asumarea răspunderii.

În măsura în care la iniţierea unei proceduri (publicarea invitaţiei de participare), organizată cu

scopul de a asigura, pentru beneficiul oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi

deschisă competiţiei, autoritatea contractantă nu a bifat opţiunea de a organiza etapa finală de

licitaţie electronică, această precizare regăsindu-se însă la nivelul documentaţiei de atribuire,

apreciem că au fost încălcate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie

publică, fiind totodată distorsionată concurenţa. Astfel, întrucât prin documentaţia de atribuire

operatorilor economici le-a fost adusă la cunoştinţă organizarea etapei finale de licitaţie

electronică, aceştia îşi vor elabora ofertele ţinând cont de această precizare, fapt care ar putea

duce la prezentarea unor propuneri financiare iniţiale mai mari.

Pe cale de consecinţă, apreciem că autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile legale în

vederea remedierii situaţiei date, respectiv anularea procedurii în cauză în conformitate cu

prevederile art.209 alin.(1) litera d) din O.U.G. nr.34/2006.

3. Întrebări privind garanții solicitate

Dreptul operatorilor economici de a prezenta garanţia de participare şi de bună execuţie şi

sub forma unui instrument de garantare emis de o societate de asigurări

Prin cele mai recente modificări aduse legislaţiei naţionale din domeniul achiziţiilor publice,

respectiv prin adoptarea HG nr. 834/2009 privind modificarea şi completarea HG nr. 925/2006

pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor deachiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, a fost

instituit dreptul operatorilor economici de a constitui atât garanţia de participare, cât şi garanţia

de bună execuţie prin orice instrument de garantare emis, în condiţiile legii, de o societate



bancară sau de o societate de asigurări, aşa cum rezultă din prevederile art. 86 şi cele ale art. 90

din hotărârea anterior menţionată.

Menţionăm faptul că raţiunea acordării operatorilor economici dreptului de a-şi constitui

garanţiile de participare şi cele de bună execuţie nu numai prin clasica scrisoare de garanţie bancară, dar şi prin instrumente de garantare emise de societăţi de asigurare, de tip „poliţă de

asigurare”, instrumente care implică, de regulă, costuri generale mai mici pentru operatorii

economici, a fost aceea de a limita costurile pe care aceştia le suportă în scopul participării la

procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Totodată, precizăm că necesitatea operării acestor modificări legislative, în sensul introducerii

unor noi instrumente care pot fi utilizate atât pentru garantarea participării la procedurile de

atribuire, cât şi pentru garantarea execuţiei contractelor de achiziţie publică, a avut in vedere sinatura excepţională a situaţiei economice actuale, adoptarea de către Guvern a unor astfel de

reglementări având ca scop stimularea economiei, fiind în acelaşi timp una dintre măsurile anti-

criză adoptate de către acesta.

Impunerea modalităţii de constituire a garanţiei

În conformitate cu art. 86 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările

ulterioare, autoritatea contractantă nu are dreptul de „a limita posibilitatea de prezentare a

instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la

cele care sunt emise de către societăţi de asigurări”. Totodată, art. 90 alin.(1) din acelaşi act

normativ face precizarea expresă a faptului că prevederile art. 86 alin. (2)-(4) se aplică

corespunzător şi în cazul garanţiei de bună execuţie.

Astfel, autorităţii contractante îi este interzis a impune operatorilor economici modalitatea de

constituire a garanţiei de bună execuţie, scopul unei astfel de garanţii, acela de a asigura

autoritatea contractantă de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită acontractului, fiind atins indiferent de forma prin care se constituie aceasta.



Prelungirea perioadei de valabilitate a garanţiei de participare la exp irarea acesteia

Potrivit art. 84 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, scopul solicitării

garanţiei de participare este acela de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual

comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheiereacontractului de achiziţie publică. În conformitate cu art. 33 alin. (3) din acelaşi act normativ, în

cadrul şedinţei de deschidere este permisă respingerea ofertei care nu este însoţită de garanţ ia de

participare, astfel cum a fost solicitată de către autoritatea contractantă, situaţie în care oferta va

fi considerată inacceptabilă în baza art. 36 alin. (1) lit. a).

Având în vedere cele de mai sus, în situaţia în care ofertantul nu prelungeşte va labilitatea

scrisorii de garanţie de participare la solicitarea autorităţii contractante, aceasta oferind în acest

sens o perioadă de timp rezonabilă, oferta respectivului operator economic va fi declaratăinacceptabilă, pierzând în acest fel şansa de a îi fi atribuit respectivul contract.

Modalitatea de dovedire a constituirii garanţiei de participare în cadrul unei proceduri

aplicate integral prin mijloace electronice

Potrivit prevederilor art.17 alin.(3)-(4) şi art.18 din H.G. nr.1660/2006, dovada constituirii

garanţiei de participare se va transmite în SEAP în format electronic, cu semnătură electronică.

Totodată, în măsura în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor

documente în format electronic prin SEAP, acestea vor fi trimise autorităţii contractante în forma

şi utilizându-se modalitatea de comunicare a datelor solicitate de aceasta.

Astfel, în cazul aplicării unei proceduri integral prin mijloace electronice, în măsura în care un

operator economic nu deţine semnătura electronică pentru a putea trimite în format electronic

documentul şi ţinând cont de art.86 alin.(1) din H.G. nr.925/2006, care prevede prezentarea în

original a scrisorii de garanţie bancară, autoritatea contractantă poate permite depunerea la sediul

autorităţii a originalului.

În măsura în care garanţia de participare se constituie prin depunerea unei sume în numerar sau a

unui ordin de plată/filă cec la casierie, modalitate de îndeplinire ce poate fi verificată uşor de

către autoritatea contractantă, în cazul aplicării unei procedurii integral prin mijloace electronice,



operatorii economici neavând obligaţia transmiterii documentelor justificative în format

electronic.

Totodată, precizăm că, autoritatea contractantă poate indica la nivelul documentaţiei de a tribuire,

ca operatorii economici care depun la casierie o sumă în numerar sau un ordin de plată/filă cec,să transmită în format electronic (odată cu oferta), o copie scanată a actului prin care se

demonstrează constituirea garanţiei de participare.

IMM

În cazul asocierii dintre doi operatori economici, fiecare din aceştia încadrându-se în categoria

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), asocierea rezultată poate beneficia de reducerile

prevăzute la art. 16, alin.( 2) din Legea nr. 346/2004.

Totodată, precizăm că în situaţia asocierii unui IMM cu o societate comercială care nu face parte

din categoria IMM- urilor, asocierea respectivă nu are caracterul unui IMM şi nu se pot aplica

prevederile art. 16, alin. (2) din Legea nr. 346/2004.

O asociere formata din doua sau multe IMM-uri beneficiază de reducerile de 50% privind

garanția de participare, garanția de buna execuție şi cifra de afaceri?

În conformitate cu art.44 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu

modificările şi completările ulterioare, "(1) Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se

asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comună, fără a fi obligaţi să îşi legalizeze

din punct de vedere formal asocierea."

Potrivit art.186 alin.(1) si (3) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

"(1) Capacitatea economică şi financiară a ofertantului/candidatului poate fi susţinută, pentru

îndeplinirea unui contract, şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente

între ofertant/candidat şi persoana respectivă.

(3) Atunci când un grup de operatori economici depune oferta/candidatura comună, situaţia

economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor



membrilor grupului. In cazul în care grupul beneficiază de susţinerea financiară a unei/unor terţe

persoane, situaţia economică şi financiară se demonstrează în condiţiile prevăzute la alin.(2)".

În conformitate cu art.3 alin.(1) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii "(1) Întreprinderile mici şi mijlocii sunt definite ca fiind aceleîntreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;

b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau

deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei

situaţii financiare aprobate. Prin active totale se înțelege active imobilizate plus active circulante

plus cheltuieli in avans.’’

Art.16 alin.(2) din Legea nr.346/2004 prevede faptul ca "(2) Întreprinderile mici si mijlocii

beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru

participare si de garanția de buna execuție, cerute in achizițiile publice de produse, lucrări si

servicii."

Prin urmare, având in vedere scopul declarat al Legii nr.346/2004, acela de a stimula înființarea

si dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, consideram ca reducerea de 50% pentru criteriile

de calificare legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare si de garanția de buna

execuție, cerute in achiziții publice de produse, servicii si lucrări se aplica in cazul grupurilor de

operatori economici care depun oferta comuna in cazul in care aceste grupuri sunt alcătuite

exclusiv din întreprinderi mici si mijlocii, indiferent daca acestea sunt persoane fizice sau

juridice romane sau străine.

Restituirea garanţiei de participare

Modalitatea de restituire a garanţiilor de participare, constituite de ofertanţi în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, este reglementată de art. 88 din HG

nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea

contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.



Având în vedere faptul că posibilitatea restituirii garanţiei de participare intervine în funcţie de

etapa în care se află procedura de atribuire la momentul în care a fost contestată respectiva

procedură la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, precizăm următoarele:

- în cazul în care procedura de atribuire a fost contestată înainte de transmiterea comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, astfel cum e prevăzut la art. 206 din OUG nr. 34/2006,

autoritatea contractantă nu are dreptul de a restitui garanţiile de participare operatorilor

economici care au transmis o solicitare în acest sens;

- în situaţia în care procedura a fost contestată ca urmare a transmiterii comunicării prevăzute la

art. 206 din ordonanţa de urgenţă, pentru speţa în cauză devin incidente dispoziţiile art. 88 alin.

(4) din HG nr. 925/2006. În această a doua situaţie, autoritatea contractantă nu mai are

posibilitatea reevaluării ofertelor respectivilor operatori economici întrucât restituirea garanțiilor

de participare sunt asimilate retragerii ofertelor respective.

Posibilitatea de modificare, pe parcursul derulării unui contract, a modalităţii de

constituire a garanţiei de bună execuţie

Pe parcursul derulării unui contract de achiziţie publică, autoritatea contractantă are dreptul de a

accepta o solicitare, primită din partea contractantului, de modificare a clauzelor contractuale

numai în măsura în care solicitarea respectivă nu vizează modificarea unor elemente care au stat

la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare prezentate, elemente care au fost esenţiale în

atribuirea contractelor în speţă, şi a căror modificare este natură să creeze premisele încălcării

prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor

de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi


Pe cale de consecinţă, considerăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să aprecieze

oportunitatea acceptării solicitării de modificare a clauzei contractuale cu privire la modalitateade constituire a garanţiei de bună execuţie respective.

4. Întrebări privind anunțurile/invitații le



Ce se întâmpla dacă autoritatea contractantă nu a publicat în anunțul de participare

numărul minim de candidațiselectați la procedura de negociere cu publicarea prealabilă a

unui anunț de participare?

În opinia noastră, măsura corectivă care se impune într-o asemenea situație, este completarea

anunțului de participare prin indicarea numărului minim al candidaților pe care autoritatea

contractantă intenționează să îi preselecteze.

Considerăm, totodată, că nu se impune o eventuală măsură de suspendare, deoarece aceasta nu ar

produce nici un efect de natură practică sau care să confere potențialilor ofertanţi posibilitatea

unor acţiuni/decizii suplimentare în raport cu situaţia existentă până la completarea anunţului de

participare.Totodată, menţionăm că autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul

transparenţei, în acest scop publicând completarea menţionată anterior în SEAP şi, după caz, în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

5. Întrebări privind participarea şi modul de prezentare a ofertei

Limitarea subcontractării

Art. 25 din Directiva 2004/18/EC conține prevederi privind subcontractarea contractului

de achiziție publică, respectiv: „în caietul de sarcini, autoritatea contractantă poate solicita sau

poate fi obligată de un stat membru să solicite ofertantului să indice, în oferta sa, partea din

contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții

propuși. Această precizare nu aduce atingere aspectului responsabilității operatorului economic

principal”.

Prevederea din legislația europeană este transpusă în legislația națională prin prevederile

art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, care menţionează la alin. (1) dreptul ofertantului de a

subcontracta o parte din contractul respectiv, cu precizarea că subcontractarea nu poate să ducă

la diminuarea răspunderii contractantului în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a contractului

în cauză.



În acelaşi timp, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, autoritatea contractantă are dreptul de

a solicita operatorilor economici care depun ofertă să precizeze ce parte din contract urmează să

subcontracteze şi datele de recunoaştere ale subcontractanţilor propuşi.

În acest context, la art. 188 alin. (2) lit. c) și lit. h) și alin. (3) lit. b) și lit. g) se precizează dreptul autorității contractante de a solicita informații referitoare la

personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de

participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului

calităţii, precum și informații privind partea din contract pe care operatorul economic are,

eventual, intenţia să o subcontracteze.

Totuși, ţinând cont de prevederile legale invocate mai sus, atât legislația europeană, prin

Directiva 2004/18/EC, cât și legislația națională, respectiv O.U.G. nr. 34/2006, precum și actelenormative date în aplicarea acesteia nu exclud posibilitatea pentru autoritatea contractantă să

limiteze subcontractarea pentru executarea anumitor părți esențiale ale contractului de achiziție

publică.

Așa cum se precizează și în Hotărârea Curții Europene de Justiție în cazul C-314/01

Siemens şi ARGE Telekom, această limitare este posibilă în cazurile în care autoritatea

contractantă nu are posibilitatea în mod obiectiv de a verifica capacitățile tehnice și economice

ale viitorilor subcontractanți, cu atât mai mult cu cât prevederile art. 11 alin. (7) din H.G. nr.

925/2006 interzic impunerea de către autoritatea contractantă a îndeplinirii unor criterii de

calificare de către eventualii subcontractanți. Per a contrario, atâta timp cât nu se pot impune

criterii de calificare pentru subcontractanți, limitarea subcontractării de către autoritatea

contractantă este posibilă.

În consecinţă, introducerea unei cerinţe prin care autoritatea contractantă limitează

subcontractarea la un anumit procent din valoarea contractului de achiziţie publică nu excede

prevederilor legale în domeniu, numai în măsura în care această limitare a fost prevăzută ca

urmare a faptului că autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a verifica criterii de

calificare pentru subcontractanți.



Posibilitatea modificării ofertei pe parcursul evaluării prin:

- includerea de subcontractanţi, deşi iniţial aceştia nu au fost precizaţi;

- retragerea sau modificarea subcontractanţilor;

Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,

autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a

cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare

cuprinse în respectiva ofertă.

Totodată, potrivit prevederilor art.171 din O.U.G. nr.34/2006, oferta are caracter obligatoriu, din

punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea

contractantă.

Astfel, acceptarea din partea autorităţii contractante a modificării ofertei de către un operator

economic aflat în una din situaţiile prezentate mai sus (doreşte să subcontracteze părţi din

contract - opţiune pe care iniţial nu a ales-o sau renunţa sa modifică subcontractanţii - , are ca

efect încălcarea principiului tratamentului egal, prevăzut de art. 2 alin (2) lit. b) din OUG nr.

34/2006.

Posibilitatea modificării subcontractanţilor sau a includerii de subcontractanţi, după încheierea contractului de achiziţie publică

Conform art. 204, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare,


cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare

cuprinse în respectiva ofertă.

Precizăm faptul că, odată semnat contractul de achiziţie publică între autoritatea contractantă şi

operatorul economic a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, acesta este directrăspunzător pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică în faţă autorităţii contractante

chiar dacă are părţi din contract pe care le-a subcontractat altor operatori economici.



Dacă autoritatea contractantă consideră că este avantajos pentru aceasta să accepte un

subcontract, în timpul derulării contractului de achiziţie publică, în locul rezilierii acestuia,

apreciem că acest lucru este posibil în următoarele condiţii:

a) Pe parcursul derulării contractului, contractantul nu are dreptul de a introduce unsubcontractant fără acceptul autorităţii contractante;

b) Executantul va încheia un contract cu subcontractantul în aceleaşi condiţii în care el a semnat

contractul cu achizitorul;

c) Introducerea unui subcontractant nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau

financiare iniţiale.

Imposibilitatea solicitării unor cerinţe de calificare pentru subcontractanţi

Ca urmare a modificărilor aduse H.G. nr. 925/2006 prin H.G. nr. 834/2009, „Autoritatea

contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii

subcontractanţi, dar resursele materiale şi umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în

considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sun t

prezentate documente relevante în acest sens” (art. 11 alin. (7) din H.G. 925/2006, cu

modificările şi completările ulterioare).

Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă nu mai are dreptul de a solicita

eventualilor subcontractanţi îndeplinirea vreunei cerinţe de calificare, astfel cum sunt acestea

prevăzute la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Întrebări privind derularea procedurii de atribuire

Remunerarea membrilor comisiei de evaluare?



Art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 cu modificările şi completările

ulterioare, prevede că “Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează procedurile de atribuire a

contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului

de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate

împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri".Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) din

H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea

contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr.34/2006, "În aplicarea prezentelor norme,

autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în atribuirea contractelor de

achiziţie publică, organizat conform prevederilor II.2.3 din Planul de Acţiune pentru

implementarea Strategiei de reformă a sistemului achiziţiilor publice din anexa nr. 2 la Hotărârea

Guvernului nr. 901/2005 privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului achiziţi ilor publice

precum şi a planului de acţiune pentru implementarea acesteia în perioada 2005 - 2007, areurmătoarele atribuţii principale:a) elaborarea programului anual al achiziţiilor publice, pe baza

necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul autorităţii

contractante;b) elaborarea sau, după caz, coordonarea activităţii de elaborare a documentaţiei de

atribuire sau, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs; c)

îndeplinirea obligaţiilor referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de ordonanţa

de urgenta; d) aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire; e) constituirea şi păstrarea

dosarului achiziţiei publice".Conform art.71, alin.(2) din H.G. nr.925/2006, "Comisia de evaluarese nominalizează, de regulă, din cadrul compartimentului intern specializat prevăzut la art.3

alin.(1)".Legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice nu prevede remunerarea membrilor

comisiilor de evaluare, pentru că scopul O.U.G. nr. 34/2006 este reglementarea procedurilor de

atribuire a contractului de achiziţie publică. Salariaţii din cadrul autorităţii contractante, care fac

parte din comisia de evaluare, pot fi remuneraţi în baza unei decizii a conducătorului autorităţii

contractante în conformitate cu legislaţia aplicabilă activităţii autorităţii contractante în cauză. În

cazul în care sunt necesare serviciile de consultanţă ale unor experţi externi, autoritatea

contractantă îi poate remunera în baza contractelor legal încheiate.

Componenţa comisiei de evaluare – consilierii judeţeni membri ai comisiilor de evaluare



Cu privire la componenţa comisiei de evaluare, alin. (2) de la art. 71 din HG nr. 925/2006 pentru

aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie

publică din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precizează faptul că

aceasta se nominalizează din cadrul compartimentului intern specializat al autorităţii

contractante. Totodată, în cadrul comisiei de evaluare pot fi nominalizaţi şi membri aparţinând

altor compartimente ale autorităţii contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al

contractului este o autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante.

Pe cale de consecinţă, consilierii judeţeni, ţinând cont de faptul că sunt aleşi locali ce îndeplinesc

o funcţie de autoritate publică (nefăcând parte din cadrul altor compartimente ale autorităţii

contractante ce au obligaţia sprijinirii activităţii compartimentului de achiziţii publice ) nu pot

avea calitatea de membri în comisiile de evaluare constituite în scopul atribuirii contractelor de

achiziţie publică.

Preşedintele comisiei de evaluare din compartimentul intern specializat

Potrivit art. 72 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

„Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire,

persoană care devine, totodată, şi preşedinte al comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi

membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele deorganizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situaţie,

preşedintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.”

Totodată, potr ivit art. 3 lit. d) din actul normativ mai sus rubricat, aplicarea şi finalizarea

procedurilor de atribuire este una din atribuţiile principale ale compartimentului intern

specializat în domeniul achiziţiilor publice.

Având în vedere prevederile normative mai sus menţionate se poate trage concluzia că persoana

responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (şi deci preşedintele comisiei de evaluare) va fidin cadrul compartimentului intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică,

având fie calitatea de membru în cadrul comisiei de evaluare, fie un rol limitat numai la aspectele

de organizare şi reprezentare fără drept de vot.



Comisie de evaluare formată din membri specialişti din domeniul obiectului contractului

În conformitate cu art. 71 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările

ulterioare, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de

achiziţie publică, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-ocomisie de evaluare.”

De asemenea, potrivit articolului următor, „Autoritatea contractantă va numi o persoană

responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire, persoană care devine, totodată şi preşedinte al

comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său

poate fi limitat numai la aspectele de organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând

drept de vot. [...].”

Având în vedere cele de mai sus şi întrebarea dvs., autoritatea contractantă are posibilitatealegală de a numi o comisie de evaluare formată din specialişti în domeniul care face obiectul

contractului (persoane care pot face parte şi din alte compartimente ale autorităţii contractante –

art. 71 alin.(2)) şi va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (din

compartimentul intern specializat), care va fi preşedinte al comisiei de evaluare având rolul

limitat în cadrul comisiei doar la aspectele de organizare şi reprezentare (situaţie în care nu va

avea drept de vot în cadrul comisiei).

Astfel, în cadrul comisiei de evaluare este necesar a fi numită, pe lângă persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, şi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire (care

este totodată şi preşedintele comisiei), ale cărei atribuţii pot fi reduse, astfel cum am menţionat

mai sus, la problemele care ţin de organizarea şi reprezentarea comisiei de evaluare.

Lipsa şedinţei de deschidere în cazul procedurilor de aribuire aplicate integral prin

mijloace electronice

Potrivit prevederilor din H.G. nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice

din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulter ioare, procedurile aplicate integral

prin mijloace electronice se desfăşoară, în cea mai mare parte a lor, prin intermediul Sistemului

Electronic de Achiziţii Publice, aplicarea unei astfel de proceduri electronice având avantajul de



a a simplifica activitatea comisiei de evaluare, oferind, în acelaşi timp o maximă transparenţă,

sistemul electronic asigurând trasabilitatea oricăror documente comunicate acestuia.

Paşii care trebuie urmaţi în aplicarea unei proceduri electronice sunt stabiliţi în cuprinsul a ctului

normativ mai susmenţionat, document care nu face nicio referire la existenţa, ca parte a unei proceduri electronice a şedinţei de deschidere a ofertelor.

Lipsa şedinţei de deschidere, ca etapă dintr -o procedură aplicată integral electronic, îşi are

motivaţia în faptul că în cadrul acestui tip de procedură, ofertele sunt transmise numai în format

electronic (art. 17), până la o dată limită prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire. H.G. nr.

1660/2006 prevede două faze distincte în ceea ce priveş te evaluarea ofertelor depuse, prima

etapă fiind reprezentată de evaluarea din punct de vedere al criteriilor de calificare (art. 20) şi

evaluarea tehnică (art. 21), iar în cadrul celei de-a doua faze, autori

tatea contractantă areposibilitatea de a evalua ofertele financiare.

Având în vedere cele de mai sus, în cadrul procedurii aplicate integral prin mijloace electronice,

nu există ca etapă în desfăşurarea acesteia şedinţa de deschidere a ofertelor, şi pe cale de

consecinţă, comisia de evaluare nu are posibilitatea de a întocmi un proces -verbal de deschidere

a ofertelor.

Cifra de Afaceri pentru operator economic nou înfiinţat

În conformitate cu prevederile art. 185 alin.(1), litera c) din O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor

de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, demonstrarea situaţiei

economice şi financiare a operatorului economic care participă la procedura de atribuire a

contractului de achiziţie publică se realizează, după caz, prin declaraţii privind cifra de afaceri

globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului

contractului într-o perioadă anterioară, care vizează activitatea din cel mult ultimii trei ani, înmăsura în care informaţiile respective sunt disponibile; în acest ultim caz autoritatea contractantă

are obligaţia de a lua în considerare şi data la care operatorul economic a fost înfiinţat sau şi -a

început activitatea comercială.



Totodată, atunci când impune ca cerinţă minimă în raport cu situaţia economică şi financiară a

ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari – care

trebuie să aibă o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului, autoritatea

contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze solicitarea acestor cerinţe, elaborând în acest

sens o notă justificativă în conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) din H.G. nr.925/2006.

Să spunem că, la nivelul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a solicitat pentru

demonstrarea situaţiei economico-financiară o cerinţă minimă de calificare conform căreia

valoarea medie a cifrei de afaceri aferentă ultimilor 3 ani să nu fie mai mică de 171.000 lei.

Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, ţinând cont de cele de mai sus, pentru a îndeplini cerinţa

minimă de calificare referitoare la valoarea cifrei de afaceri, operatorul economic – indiferent de

data la care a fost înfiinţat trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie la nivelul solicitat deautoritatea contractantă.

Cerinţă privind demonstrarea experienţei similare fără a fi considerată disproporţionată în

raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică

Potrivit prevederilor art.9 litera a) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009 ,

se consideră a fi disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie

publică ce urmează să fie atribuit o cerinţă minimă de calificare conform căreia „suma

valorilor/cantităţilor de produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate, incluse în

contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a

experienţei lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce

vor fi furnizate/presate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit”.

Prin urmare, potrivit celor de mai sus, pentru demonstrarea experienţei similare, autoritatea

contractantă poate solicita operatorilor economici prezentarea unui contract sau mai multor

contracte cu respectarea prevederilor de mai sus, astfel încât:

- dacă se solicită prezentarea unui singur contract valoarea acestuia să nu fie mai mare decât

valoarea estimată sau

- dacă se solicită prezentarea mai multor contracte suma valorilor acestora să nu depăşească

valoarea estimată.



Forma documentului care probează experienţa similară

Scopul îndeplinirii de către operatorii economici a unor cerinţe de calificare este de a demonstra

potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă de a realiza un anumit contract de achiziţie publică şi capacitatea de a

rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia.

Referitor la experienţa similară, art. 188 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune

de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că, în scopul verificării

capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are

dreptul de a le solicita acestora prezentarea unei liste care să conţină, în funcţie de obiectulcontractului, principalele livrări de produse efectuate, principalele servicii prestate sau lucrările

executate.

În acest sens, în cazul atribuirii unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice

şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita

acestora prezentarea unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de

bună execuţie pentru cele mai importante lucrări, care să conţină valorile, perioada şi locul

execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor.

Pe cale de consecinţă, considerăm că impunerea unei anumite forme cu privire la certificarea de

bună execuţie, încalcă atât dispoziţiile art. 188 anterior menţionat, cât şi principiile prevăzute la

art. 2 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, având ca efect

restricţionarea participării operatorilor economici la procedura de atribuire.

În concluzie, în măsura în care un pr oces-verbal de recepţie emis la terminarea lucrărilor conţine

informaţii cu privire la valorile, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a

obligaţiilor şi beneficiarii lucrărilor, acesta constituie o dovadă suficientă în sensul art. 188 dinordonanţă.

Prezentarea unui document din care rezultă că sistemul de management de mediu este în

curs de certificare



Referitor la criteriile de calificare şi selecţie privind standardele de protecţie a mediului, OUG nr.

34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările

ulterioare, prevede dreptul autorităţilor contractante de a solicita operatorilor economici

certificate emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că aceştia respectă

anumite standarde europene sau internaţionale în domeniul protecţiei mediului.

În cazul în care operatorul economic nu deţine un certificat de mediu, astfel cum este so licitat de

autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi

prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate

confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului.

Faptul că un operator economic a prezentat în locul certificatului ISO 14001 un document dincare rezultă că sistemul de management de mediu este în curs de certificare, nu poate constitui o

dovadă care să confirme nivelul de calitate solicitat ( nu există, practic, o confirmare că

operatorul economic în cauză, va primi în urma auditului, respectiva certificare).

Totodată, nici prezentarea unei declaraţii prin care operatorul economic susţine că prin politica

de mediu implementată la nivelul unităţii respectă cerinţele de mediu, fără să depună dovezi din

care să reiasă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului, nu poate constitui o

dovadă care să confirme nivelul de calitate solicitat.

În opinia noastră, un document în care să se precizeze că auditul de certificare, în cazul unui

operator economic, a fost finalizat, urmând ca acesta să primească în curând certificarea propriu -

zisă, poate constitui o dovadă în sensul celor prevăzute la articolul 196 din ordonanţă.

Posibilitatea de prezentare ulterioară a documentelor de calificare

Fără a avea această obligaţie, comisia de evaluare are dreptul, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.

201 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de


completările ulterioare, respectiv cele ale art. 35 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor

de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.



34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de a le solicita ofertanţilor în cauză

completarea documentelor respective, în scopul demonstrării îndeplinirii cerinţelor de calificare.

Totodată, precizăm că deşi legislaţia nu conţine prevederi cu privire la un număr maxim permis

de documente lipsă sau la eventuale termene acordate pentru completarea unor astfel dedocumente, atunci când solicită completarea acestora autoritatea contractantă trebuie să aibă în

vedere şi respectarea prevederilor alin. (2) ale aceluiaşi articol 201 din ordonanţă, potrivit cărora

prin clarificările/completările respective nu are dreptul să determine apariţia unui avantaj evident

în favoarea unui ofertant/candidat.

Prezentarea unor certificate fiscale care, deşi au ieşit din termenul de valabilitate, atestă

inexistenţa datoriilor

Referitor la îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a impozitelor şi taxelor către stat, facem

menţiunea că art. 181 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, instituie la

lit. c) dreptul, şi nu obligaţia, autorităţii contractante de a exclude din cadrul unei proceduri

ofertanţii care nu şi-au îndeplinit aceste obligaţiile.

Deoarece scopul prevederilor susmenţionate este acela de a da posibilitatea autorităţii

contractante să evite intrarea într -o relaţie contractuală cu un ofertant care are un comportament

incorect în raport cu obligaţiile (de natură fiscală) statuate prin lege, rezultă că pentru

îndeplinirea condiţiei respective este esenţial ca autoritatea contractantă să ia în considerare

situaţia de fapt a ofertantului, respectiv existenţa sau inexistenţa acestor datorii la momentul

solicitat prin documentaţie.

Pe cale de consecinţă, considerăm excesivă măsura de excludere a unui operator economic

pentru singurul motiv că a prezentat la data şedinţei de deschidere a ofertelor, un certificat fiscal

expirat, certificat care confirmă însă faptul că respectivul operator nu figurează cu debite faţă de

buget, cu atât mai mult cu cât, având în vedere perioada relativ scurtă de valabilitate acertificatelor de atestare fiscală, este posibil ca şi ceilalţi operatori economici să se afle, înainte

de finalizarea procedurii, într-o situaţie similară din punct de vedere al valabilităţii certif icatelor

depuse.



Exemplu de definire restrictivă a serviciilor similare acceptate pentru dovedirea

experienţei similare

Obiectul contractului ce urmează să fie atribuit constă în prestarea de servicii de asigurare, iar

prin documentaţia de atribuire s-a solicitat, ca cerinţă minimă pentru dovedirea experienţeisimilare, prezentarea unui contract similar, prin aceasta înţelegându-se un contract de asigurare

pentru acelaşi tip de bunuri.

Având în vedere faptul că obiectul contractului respectiv constă în prestarea de servicii de

asigurare de bunuri, considerăm că introducerea unei distincţii cu privire la tipurile de bunuri

asigurate are ca efect restricţionarea, în mod artificial, a participării operatorilor economici la

procedura respectivă. În opinia noastră, formularea generală a textului art. 188 din ordonanţă

impune o aplicare generală a prevederilor acestuia, fapt care ne conduce la concluzia că, în cazulîn speţă, sunt servicii similare celor care vor constitui obiectul contractului în cauză orice servicii

de asigurare de bunuri.

Solicitarea confirmării informaţiilor din declaraţia pe proprie răspundere doar

potenţialului câştigător

În conformitate cu art. 11 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările

ulterioare, autoritatea contractantă are obligaţia de a se asigura că ofertantul a cărui ofertă este

declarată câştigătoare, a prezentat certificatele/documentele prin care se confirmă informaţiile ce

se regăsesc cuprinse în declaraţia depusă iniţial de către acesta. Prin excepţie, acelaşi alineat mai

prevede faptul că „Dosarul achiziţiei publice trebuie să includă şi certificate/documente ale altor

ofertanţi numai dacă, în cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii de respingere a

respectivelor oferte care s-au bazat pe informaţiile din respectivele certificate/documente.”

Prin urmare, autoritatea contractantă nu are obligaţia de a solicita confirmarea informaţiilor din

respectiva declaraţie tuturor ofertanţilor, ci doar celui potenţial câştigător (cu excepţia mai sus menţionate), scopul introducerii acestei prevederi în legislaţie fiind acela de a simplifica

procedura de achiziţie publică, atât din punctul de vedere al operatorului economic cât şi din

punct de vedere al autorităţii contractante.



Legislaţia privind achiziţiile publice nu impune autorităţii contractante ca evaluarea ofertelor

depuse să se realizeze într -o anumită ordine (calificare – tehnic – financiar), comisia de evaluare

având posibilitatea realizării evaluării tehnice şi financiare, urmând apoi să solicite, potenţialului

câştigător, prezentarea documentelor de confirmare a informaţiilor cuprinse în declaraţia

prevăzută de art. 11 alin. (4) din H.G. nr. 825/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care un operator urmează să fie respins pentru neîndeplinirea unei cerinţe de

calificare, devin incidente prevederile art. 11 alin. (6) teza a doua, autoritatea contractantă, având

obligaţia de a include la dosarul achiziţiei publice respectivele certificate/documente, are

obligaţia de a solicita operatorului economic prezentarea acestora.

Concluzionând, pentru ca prevederile mai sus menţionate să îşi atingă scopul pentru care au fost

create nu apreciem oportun ca autoritatea contractantă să impună tuturor ofertanţilor să confirmeinf ormaţiile deja prezentate î n cuprinsul declaraţiei pe proprie răspundere iniţial prezentate.

Care este valoarea finaniciară pe care o utilizează comisia de evaluarea atunci când

compară propunerile financiare a ofertelor depuse la o procedură pentru atribuirea unui

contract de achiziţie publică?

Potrivit art.3 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, oferta reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă

voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achizi ţie publică; oferta

cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică.

Totodată, conform art.3 lit. t), propunerea financiară este acea parte a ofertei care cuprinde

informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare

satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire.

În situaţia în care autoritatea contractantă a ales criteriul de atribuire ,,în mod exclusiv preţul cel

mai scăzut, atunci oferta stabilită ca fiind câştigătoare este acea oferta admisibilă a cărei

propunere tehnică corespunde la toate cerinţele minime obligatorii şi a cărei propunere financiară

are preţul cel mai scăzut. Evaluarea ofertelor se realizează prin compararea preţului, f ără TVA, al

fiecărei oferte în parte şi prin întocmirea, în ordinea descrescătoare a preţurilor respective, a

clasamentului pe baza căreia se stabileşte oferta câştigătoare.



Având în vedere cele prezentate mai sus, apreciem că autoritatea contractantă are obligaţia de a

compara ofertele cu preţurile înscrise în formularele de ofertă, preţuri care reprezintă totalul

valorii produselor ofertate.

Cum procedează autoritatea contractantă atunci când la o procedură de achiziţie publică

primeşte oferte de la operatori economici plătitori de TVA şi neplătitori de TVA?

Potrivit prevederilor art.82 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr.925/2006, privind aprobarea

normelor de aplicarea prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizi ţie publică din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de

servicii, în cazul în care, atribuirea contractului de achizi ţie publică se face pe baza criteriului"preţul cel mai scăzut, evaluarea ofertelor se realizează prin compararea preţurilor în lei, f ără

TVA, a fiecărei oferte în parte.

Pe cale de consecinţă, ofertele vor fi evaluate f ără a se ţine seama de calitatea de plătitor de TVA

a ofertantului, oferta câștigătoare fiind cea cu preţul cel mai scăzut, exclusiv TVA.

În situaţia ipotetică unde, prin selectarea ofertei persoanei juridice plătitoare de TVA, există

posibilitatea ca preţul final plătit de autoritatea contractantă să fie mai mare decât cel ofertat de

persoana juridică neplătitoare de TVA, considerăm că, în acest caz, principiul eficienţei utilizării

fondurilor publice nu este încălcat deoarece taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect

care se face venit la bugetul de stat, buget care reprezintă sursa de finanţare a instituţiei dvs.

Are dreptul un operator economic să-şi modifice oferta prin retragerea unui

subcontractant?

Conform prevederilor art.171 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, aşa cum a fost

aprobată prin Legea nr.337/2006, oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al

conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă.

Acceptarea din partea autorităţii contractante, a modificării ofertei de către ofertant are ca efect

încălcarea principiului tratamentului egal, prevăzut de art.2 alin.(2) lit. b) din OUG nr. 34/2006.



Modificarea ofertei nu conduce la încălcarea principiului enunţat anterior, dacă este efectuată în

unul din următoarele cazuri:

- înainte de data deschiderii ofertelor;

- în timpul etapei de evaluare a ofertelor, dacă se constată existenţa unor erori aritmetice, iarofertantul acceptă corecţia acestora.

Facem precizarea că, retragerea unui subcontractant este permisă doar dacă sunt îndeplinite

cumulativ condiţiile prevăzute de art.m96 alin.(2) din HG nr.925/2006, respectiv:

- pe parcursul derulării contractului;

- să fie f ăcută cu acceptul autorităţii contractante;

- iar eventuala înlocuire a acestuia nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau

financiare iniţiale.

Care este decizia pe care trebuie să o adopte autoritatea contractantă în situaţia în care

una sau mai multe oferte primite depăşesc valoarea estimată a contractului de achiziţie

publică?

În conformitate cu art.6 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.925/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, "(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia aplicarea proceduriide atribuire numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) produsele/serviciile/lucrările sunt cuprinse în programul anual al achiziţiilor publice, cu

excepţia cazului în care necesitatea atribuirii contractului este determinată de apariţia unei situaţii

de forţă majoră sau caz fortuit;

b) sunt identificate sursele de finanţare prin care se asigură fondurile necesare în vederea

îndeplinirii contractului de achiziţie publică;

c) este întocmită documentaţia de atribuire."

Potrivit art. 36 alin.(1) lit. e) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

oferta este considerată inacceptabilă în situaţia în care "preţul inclus în propunerea financiară

depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de

achiziţie publică respectiv.



În accepţiunea noastră, identificarea surselor s-ar putea interpreta prin stabilirea oportunităţilor

de finanţare ale autorităţilor contractante, oportunităţi traduse prin certitudinea existenţei sumelor

necesare efectuării plăţilor aferente, la momentul încheierii contractului.

Prin urmare, în măsura în care autoritatea contractantă poate identifica, în sensul celormenţionate, fondurile necesare în vederea îndeplinirii contractului de achiziţie publică de

furnizare ce se doreşte a fi atribuit, are dreptul de a continua aplicarea procedurii competitive

potrivit legislaţiei în vigoare, însă la momentul semnării contractului, ce reprezintă angajamentul

legal, sursele de finanţare trebuie asigurate în mod obligatoriu.

În subsidiar, apreciem că estimarea f ăcută de către autoritatea contractantă nu reprezintă o

valoare maximă pe care o poate avea contractul ce urmează a fi încheiat, ci este o estimare a

valorii contractului elaborată

pe baza calculării

şi însum

ării tuturor sumelor pl

ătibile pentru

îndeplinirea contractului respectiv, estimare ce nu poate reprezenta întotdeauna răspunsul pieţii

din momentul în care ofertanţii îşi depun ofertele.

Art.36 lit.e) din H.G. nr.925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce face referire la

faptul că oferta este considerată inacceptabilă în situaţia în care "preţul inclus în propunerea

financiară depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea

contractului de achiziţie publică respectiv", trebuie interpretat ca o limitare a preţului prezentat

de către ofertant în interiorul fondurilor ce pot fi disponibilizate de către autoritatea contractantă

în vederea încheierii contractului de achiziţie publică.

Dreptul ofertanţilor de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere cu privire la

îndeplinirea cerinţelor de calificare, corelat cu obligaţia de a prezenta documentele prin

care să confirme îndeplinirea respectivelor cerinţe de calificare înainte de lansarea licitaţiei

electronice

Din coroborarea prevederilor art. 165 alin. (1) şi alin. (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuireacontractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor

de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale art. 38 alin. (3)

din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la

atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor



de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă faptul că au dreptul de a

fi invitaţi şi, implicit dreptul de a participa, la etapa de licitaţie electronică, doar acei ofertanţi

care au depus oferte admisibile în sensul dispoziţiilor art. 37 din hotărârea anterior menţionată.

Pe cale de consecinţă, anterior lansării licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia

de a realiza o evaluare integrală a ofertelor depuse în scopul identificării ofertelor admisibile,

singurele oferte care au dreptul de a participa la etapa finală de licitaţie electronică. Precizăm

faptul că prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere de tipul celei prevăzute de alin. (4) al

art. 11 din HG nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu este suficientă pentru

verificarea admisibilităţii unei oferte, deoarece calificarea unei oferte ca fiind admisibilă

presupune analizarea de către autoritatea contractantă a certificatelor / documentelor edificatoare

care probează/confirmă îndeplinirea, de către ofertantul care a depus oferta în cauză, a cerinţelor

de calificare aşa cum au fost acestea stabilite prin documentaţia de atribuire.

Faţă de cele de mai sus, considerăm că în situaţia în care la o procedură cu etapă finală de

licitaţie electronică, ofertanţii uzează de dispoziţiile art. 11 alin. (4) din hotărâre, autoritatea

contractantă le va solicita ofertanţilor în cauză, care au obligaţia potrivit alin. (5) al aceluiaşi

articol, să prezinte/completeze certificatele/documentele prin care să probeze/confirme

îndeplinirea respectivelor cerinţe de calificare, într -un termen ce nu poate fi mai mic de 3 zile

lucrătoare, dar care trebuie acordat astfel încât să se împlinească înainte de o dată anterioară celei

stabilită pentru lansarea licitaţiei electronice.

Preţ sub 85% după faza de licitaţie electronică

În conformitate cu art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare,


cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiarecuprinse în respectiva ofertă.

Astfel, în vederea stabilirii ofertei câştigătoare în urma finalizării licitaţiei electronice, comisia de

evaluare are obligaţia de a verifica dacă ofertele finale sunt admisibile în sensul art. 37 alin. (1)

din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, pe parcursul



acestei evaluări finale, se constată existenţa unei oferte cu preţ aparent neobişnuit de scăzut

(reprezentând, în speţa prezentată de dvs., mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului

respectiv), autoritatea contractantă are obligaţia legală (art. 202 alin.1 din O.U.G. nr. 34/2006) de

a efectua verificări detaliate în legătură cu justificarea preţului respectiv.

Număr minim de oferte

Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice nu conţine prevederi exprese privind un număr minim

de oferte pe care autoritatea contractantă ar trebui să le obţină în cazul efectuării unei achiziţii

directe.

Pe de altă parte, luând în considerare principiul utilizării eficiente a fondurilor publice,

considerăm că este recomandabil ca, înaintea efectuării unei astfel de achiziţii, să se verifice

situaţia pieţei în cauză, prin studierea şi compararea preţurilor pe care la practică operatorii

economici pe piaţa liberă, pentru produsele/serviciile/lucrările care urmează să facă obiectul

achiziţiei în cauză.

Posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare

Potrivit art. 36 alin. (1), litera e) din H.G. nr.925/2006 modificată prin H.G. nr.834/2009, ofertaeste considerată inacceptabilă în situaţia în care preţul inclus în propunerea financiară depăşeşte

valoarea estimată comunicată prin anunţul/invitaţia de participare şi nu există posibilitatea

disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică

respectiv.

Art.36 alin.(1), lit. e) mai sus citat, trebuie interpretat ca o limitare a preţului prezentat de către

ofertant în interiorul fondurilor ce pot fi disponibilizate de către autoritatea contractantă în

vederea încheierii contractului de achiziţie publică, fonduri care, în unele cazuri, nu se limiteazăla valoarea estimată a contractului, însă după intrarea în vigoare a H.G. nr.834/2009, trebuie să

ţină cont şi de situaţiile prevăzute la litera e1) a articolului mai sus amintit.

În conformitate cu prevederile art.36 alin.(1) lit. e1) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi

completările aduse prin H.G. nr.834/2008, autoritatea contractantă are posibilitatea

disponibilizării de fonduri suplimentare cu maximum 10% peste valoarea estimată prevăzută în



anunţul/invitaţia de participare, sau/şi dacă încheierea contractului la preţul respectiv nu ar

conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanţei de urgenţă care instituie obligaţii ale

autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice.

Precizăm că estimarea făcută de către autoritatea contractantă nu reprezintă o valoare maximă pecare o poate avea contractul ce urmează a fi încheiat, ci este o estimare a valorii contractului

elaborată pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului

respectiv, estimare ce nu poate reprezenta întotdeauna răspunsul pieţei din momentul în care

ofertanţii îşi depun ofertele; motiv pentru care legiuitorul a prevăzut posibilitatea disponibilizării

de fonduri suplimentare, însă până la maxim 10% din valoarea estimată publicată, cu respectarea

prevederilor art.36 alin.(1) lit. e1) din H.G. nr. 925/2006.

Operatorul economic clasat pe locul I în urma aplicării etapei finale de lcitaţie electronică

nu îşi menţine preţul ofertat (neobişnuit de scăzut)

În conformitate cu prevederilor art.37 alin.(2) din H.G. nr.925/2006, „oferta câştigătoare se

stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe baza criteriului de atribuire stabilit în

anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire”.

Întrucât operatorul economic clasat pe primul loc al clasamentului rezultat ca urmare a derulării

fazei de licitaţie electronică, pus la dis poziţia autorităţii contractante de către sistemul informatic,

nu şi-a menţinut preţul ofertat în cadrul licitaţiei electronice (autoritatea contractantă solicitându -

i clarificări în acest sens), oferta acestuia nu este admisibilă.

Totodată, „autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu

ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare

cuprinse în respectiva ofertă.”(art.204 alin.(1) din O.U.G. nr.34/2006)

Pe cale de consecinţă, în situaţia dată, apreciem că autoritatea contractantă este în măsură, cu

respectarea prevederilor legale citate, să declare câştigătoare oferta clasată pe locul al 2-lea,

întrucât oferta clasată pe locul 1 a fost declarată inadmisibilă.



Cum se calculează termenele în cazul semnării contractelor de achiziţie publică?

În conformitate cu prevederile art.205 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a

încheia contractul de achiziţie publică /acordul-cadru numai după împlinirea termenelor de:a) 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, conform

prevederilor art.206 şi 207, în cazul în care valoarea estimată conform prevederilor cap. II,

secţiunea a 2-a a contractului de achiziţie publică /acordului-cadru este mai mare decât pragurile

valorice prevăzute la art.55 alin.(2);

b) 6 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, conform

prevederilor art. 206 şi 207, în cazul în care valoarea estimată conform prevederilor cap. II,

secţiunea a 2-a a contractului de achizi

ţie public

ă /acordului-cadru este mai mic

ăsau egal

ăcu

pragurile valorice prevăzute la art.55 alin.(2).

Potrivit prevederilor art.3 alin.(1) teza II din Regulamentul Consiliului (CEE, Euratom)

nr.1182/71, privind stabilirea regulilor care se aplica termenelor, datelor şi expirării termenelor,

"Dacă un termen exprimat în zile, în săptămâni, în luni sau în ani se calculează din momentul în

care intervine un eveniment sau se realizează acest act, ziua în cursul căreia a avut loc acest

eveniment sau se realizează acest act nu este luată în calculul termenului".

Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă are obligaţia atunci când stabileşte datade semnare a contractului, menţionată în cadrul comunicării destinate ofertantului câştigător, de a

nu lua în calcul data transmiterii comunicării şi data semnării contractului, astfel la termenele

prevăzute de art.205 alin.(2) menţionat anterior se vor adăuga 2 zile.

Atragem atenţia pe această cale asupra prevederilor art.206 alin (3) din OUG nr.34/2006, în

cazul în care autoritatea contractantă nu transmite comunicarea privind rezultatul aplicării

procedurii şi prin fax sau prin mijloace electronice, atunci termenele prevăzute la art.205 alin.(1)

se majorează cu 5 zile.

Poate autoritatea contractanta se încheie un acord-cadru cu doi operatori economici?

În conformitate cu prevederile art.148 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind




contractelor de concesiune de servicii, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr.337/2006, în cazul

în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul

acestora nu poate fi mai mic de 3, în măsura în care există un număr suficient de operatori

economici care au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte

corespunzătoare.

În situaţia ipotetică în care la procedura de licitaţie deschisă organizată pentru încheierea unui

acord cadru au depus oferte numai 2 operatori economici apreciem că procedura poate fi

continuată, iar acordul cadru poate fi încheiat cu cei doi ofertan ţi care s-au prezentat, dacă

ofertele acestora sunt admisibile.

Posibilitatea încheierii acordului-cadru cu 2 operatori economici

În conformitate cu prevederile art.148 din OUG. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune

de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, in cazul în care autoritatea contractantă

încheie acordul-cadru cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora nu poate fi mai mic de

3, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care au îndeplinit criteriile

de calificare şi selecţie şi care au prezentat oferte admisibile.

În măsura în care la procedura de atribuire organizată pentru încheierea unui acord - cadru, audepus oferte numai 2 operatori economici, procedura în cauză poate fi continuată, iar acordul

cadru ii poate include pe cei doi ofertanţi care s-au prezentat, dacă ofertele acestora sunt

admisibile.

Posibilitatea de a nu achiziţiona cantitatea minimă prevăzută

În conformitate cu prevederile art.3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor

de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, acordul-cadru este înţelegerea

scrisă între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici,

al cărui scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de



achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într -o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte

preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.

Totodată, precizăm faptul că, legislaţia nu prevede o limită a cantităţilor care urmează să facă

obiectul contractelor subsecvente aferente unui acord cadru.Este adevărat că prevederile art.66 lit. e) din H.G. nr.925/2006 privind normele de aplicare ale

O.U.G. nr.34/2006, impun autorităţilor contractante ca în cadrul documentaţiei de atribuire să

precizeze „estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata

întregului acord-cadru”. Precizăm în acest context, că această prevedere are rolul exclusiv de a

asigura informarea cât mai completă a operatorilor economici cu privire la posibila anvergură a

acordului-cadru şi implicit, a contractelor subsecvente acestuia. Acordul-cadru nu reprezintă un

angajament ferm al autorităţii contractante, astfel încât condiţiile minime/maxime vor rămânenumai la nivel de estimări, nereprezentând limite fixe.

Pe cale de consecinţă, în măsura în care autoritatea contractantă, pe parcursul derulării acordului-

cadru respectiv constată că nu îi mai este necesară o anumită cantitate, fie ea minimă dintr -un

produs, sau doar un anumit produs ce a făcut obiectul ofertării, ţinând cont de cele de mai sus,

aceasta are posibilitatea legală de a nu-l mai achiziţiona.

Interdicția de modificare a clauzelor contractuale referitoare la obiectul contractului

Atribuirea unui contract de achiziţie publică se realizează, conform OUG nr. 34/2006 privind


contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, prin

promovarea unui cadru concurenţial, în condiţii de tratament egal între operatorii economici

participanţi la procedura de atribuire. În acelaşi timp, contractul de achiziţie publică se încheie în

baza regulilor şi cerinţelor solicitate în documentaţia de atribuire aferentă procedurii, reguli şi

cerinţe cărora li s-a făcut publicitate tocmai în scopul respectării principiilor anterior menţionate,respectiv principiul promovării liberei concurenţe şi cel al garantării tratamentului egal.

Pe cale de consecinţă, considerăm că modificarea unor clauze contractuale referitoare la obiectul

unui contract de achiziţie publică, respectiv diminuarea cantităţii de produse deja contractată

şi/sau modificarea cerinţelor tehnice pentru o anumită cantitate din totalul produselor contractate,



este de natură să creeze premisele încălcării prevederilor OUG nr. 34/2006, cu modificările şi


Mai exact, la iniţierea procedurii în speţă, organizată în scopul de a asigura, pentru beneficiul

oricărui potenţial ofertant, accesul la o piaţă imparţială şi deschisă competiţiei, s -a stabilit un setde cerinţe cu privire la produsele ce urmau să fie achiziţionate, cerinţe care vizau inclusiv

anumite cantităţi şi anumite caracteristici ale produselor ce urmau a fi achiziţionate. Ace ste

cerinţe, care au fost impuse prin documentaţia de atribuire, au fost aduse la cunoştinţa tuturor

operatorilor economici interesaţi, prin intermediul regulilor de publicitate prevăzute de legislaţia

din domeniul achiziţiilor publice.

Pe cale de consecinţă, la procedura de atribuire s-au prezentat numai acei operatori economici

care au considerat că pot îndeplini cerinţele minime solicitate prin documentaţie. Ori, în situaţiaîn care se schimbă cantităţile/anumite caracteristici ale produselor, care au fost esenţiale în

atribuirea contractelor în speţă, şi care au stat la baza întocmirii propunerilor tehnice şi financiare

prezentate, se poate ajunge la încălcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de

achiziţie publică, în special a principiului tratamentului egal şi al transparenţei. Astfel, în măsura

în care necesităţile autorităţii contractante, şi implicit şi cerinţele iniţiale, ar fi fost altele (şi

anume: o cantitate mai mică de produse, produse cu alte caracteristici tehnice), este foarte

probabil ca şi alţi operatori economici să fi fost interesaţi şi să fi avut posibilitatea efectivă de a

prezenta oferte avantajoase pentru autoritatea contractantă.

Totodată, acceptarea unor astfel de modificări va conduce la anularea efectelor dispoziţiilor art.

204, alin. (1) din ordonanţă, dispoziţii potrivit cărora contractul se semnează, şi implicit se

derulează, cu ofertantul declarat câştigător, în baza propunerilor tehnice şi financiare, aşa cum au

fost acestea cuprinse în oferta depusă.

Are dreptul autoritatea contractantă de a accepta solicitatea celeilalte părţi contractante demodificare a preţului unui contract de achiziţie publică aflat în derulare?

Potrivit art. 97 alin.(2) din H.G. nr. 925/2006, preţul contractului de achiziţie publică poate fi

ajustat, pentru restul rămas de executat, numai în cazul apariţiei unor împrejurări care lezează

interesele comerciale legitime ale părţilor şi care, în mod obiectiv, nu au putut fi prevăzute la



data încheierii contractului sau a acordului-cadru. Alin. (3) al aceluiaşi articol, pot fi asimilate

situaţiilor excepţionale şi pot determina ajustarea preţului contractului, următoarele: modificări

legislative, modificări ale normelor tehnice sau emiterea, de către autorităţile locale, a unor acte

administrative, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a

fundamentat preţul contractului; creşterea/diminuarea preţurilor elementelor constitutive ale

ofertei care influenţează semnificativ costurile pe baza cărora s-a fundamentat preţul

contractului.

Modul concret de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică trebuie să fie stabilit, pe cât

posibil, înainte de iniţierea procedurii care va fi aplicată pentru atribuirea contractului de

achiziţie publică. Autoritatea contractantă va preciza, atât în documentaţia de atribuire cât şi în

contractul care urmează să fie încheiat, informaţii/clauze speciale în acest sens. Lipsa

respectivelor informaţii/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitateade ajustare a preţului contractului de achiziție publica. Modul de ajustare a prețului contractului

de achiziție publică nu trebuie sa conducă, în nici un caz, la alterarea rezultatului procedurii de

atribuire prin anulare sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul

respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri. Orice ajustare a

preţului trebuie sa evidenţieze influenţa corectă pe care o exercită situaţia care justifică eventuala

ajustare. Justificarea creşterii preţurilor resurselor se realizează numai pe baza evoluției unor

indici de preț relevanți, publicați de instituții/organisme abilitate, cum ar fi indici de preț publicați de Institutul National de Statistica, indici bursieri sau alți asemenea.

Pe cale de consecință, autoritatea contractantă poate accepta propunerea celeilalte părți

contractante de modificare a clauzelor contractuale cu respectarea prevederi legale, pentru restul

rămas de executat, în situaţia în care: cealaltă parte, prin documentele justificative prezentate,

face dovada dezechilibrului existent între prestațiile care revin părților în temeiul contractului

inițial, fapt ce are ca efect lezarea intereselor sale comerciale şi are posibilitatea de a asigura

fondurile necesare acestei solicitări.



Ajustarea prețului contractului

Art. 97 alin. din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările aduse prin H.G. 834/2009,

publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009, conţine prevederi cu privire la situaţiile

în care, pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, preţul poate fi ajustat.Una din situaţiile prevăzute de articolul mai sus rubricat prin care se poate ajusta preţul

contractului, chiar dacă nu a fost stabilită concret această posibilitate în documentaţia de atribuire

şi în contract, se referă la cazul în care „durata de aplicare a procedurii de atribuire se

prelungeşte, în mod neprevăzut, peste perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice

culpă a ofertantului/contractantului”(alin.4 lit. b).

Din informaţiile prezentate rezultă că autoritatea contractantă a organizat o procedură de

atribuire a unui contract de lucrări în cursul anului 2007, însă, în urma contestării acesteia şi aunei acţiuni în justiţie, s-a ajuns ca î ncheierea contractului să se realizeze în luna iulie 2009,

conţinând o clauză de ajustare a preţului contractului după 12 luni de la semnarea acestuia.

Având în vedere cele de mai sus şi în măsura în care prelungirea procedurii de atribuire nu s -a

datorat operatorului economic declarat ulterior contractant, apreciem că, în speţa dvs. sunt

incidente prevederile art. 97 alin. (4) lit. b) mai sus rubricat, existând posibilitatea ajustării

preţului contractului.

În situaţia prezentată de dvs. ajustarea ar putea fi realizată numai cu acordul ambelor părţi,

pentru o perioadă care se va întinde până în iulie 2010, moment în care devine aplicabilă şi

obligatorie pentru ambele părţi formula de ajustare prevăzută în clauzele iniţiale.

Pentru această perioadă neacoperită de clauzele contractuale iniţiale, părţile pot conveni asupra

unei formule rezonabile de ajustare care trebuie să se încadreze în condiţiile stabilite de art. 97

alin. (5) din H.G. nr. 925/2006, astfel cum a fost modificată de H.G. nr. 834/2009.

Ajustarea prețului contractului

În conformitate cu art. 97 alin. (4) şi (6) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările

aduse prin H.G. 834/2009, publicată în Monitorul Oficial nr. 515 din 27 iulie 2009,



„(4) Ajustarea preţului fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3) este posibilă numai în

următoarele cazuri:

a) atunci când survin circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa parţilor, altele decât

cele prevăzute la alin.(2) lit. a) şi b); saub) atunci când durata de aplicare a procedurii de atribuire se prelungeşte, în mod neprevăzut,

peste perioada preconizată iniţial şi din motive care exclud orice culpă a

ofertantului/contractantului.

(6) În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite

iniţial în respectivul contract, din motive care se datorează culpei autorităţii contractante, nu este

posibilă invocarea prevederilor de la alin. (4), operatorul economic fiind însă îndreptăţit să

solicite penalităţi şi/sau daune interese.”

Din adresa transmisă rezultă că la data de 21.01.2008 în urma desfăşurării procedurii de licitaţie

deschisă a fost încheiat un contract de execuţie lucrări, contract al cărui preţ a fost stabilit prin

documentaţie ca fiind ferm pe toată durata de execuţie (5 luni şi 21 de zile).

Datorită faptului că autorităţii contractante nu i-au fost repartizate în totalitate fondurile necesare

pentru îndeplinirea contractului pentru anul 2008, durata de execuţie a contractului s-a prelungit

prin încheierea mai multor acte adiţionale executantul solicitând ca preţul contractului să fie

ajustat pentru restul rămas de executat.

Faţă de cele de mai sus, în situaţia prezentată de dvs. devin aplicabile prevederile art. 97 alin. (6)

din actul normativ mai sus rubricat, autoritatea contractantă neavând dreptul de a ajusta preţul

contractului, operatorul economic fiind însă îndreptăţit să solicite penalităţi şi/sau daune interese.

Eliberarea documentelor constatatoare

În conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.34/2006, autoritatea contractantă are dreptulde a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată

conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a

15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, serviciu sau lucrare. Achiziţia se realizează pe

bază de document justificativ care, în acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie

publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai



la prevederile art.204 alin.(2) conform căruia autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura

obţinerea şi păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricărei achiziţii

publice.

Autoritatea contractantă trebuie să păstreze documentul prin care justifică efectuarea achiziţieidirecte, acest document putând fi, spre exemplu, factura fiscală, neexistând obligativitatea

încheierii unui contract.

Astfel cum prevede art.971 din H.G. nr.925/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii

referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant şi, dacă este cazul, la

eventualele prejudicii.

Pe cale de consecinţă, ţinând cont de cele menţionate anterior, în situaţia în care, pentruefectuarea achiziţiei directe, autoritatea contractantă a încheiat un contract de achiziţie, sunt

aplicabile prevederile articolului 971.

Intrebari Si Raspunsuri Licitatii ANRMAP

Documents

Transcript of Intrebari Si Raspunsuri Licitatii ANRMAP