Romana clasa a 3 a

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul III

Ghidul ccursantuluiSecretele limbii române

LIMBAªI LITERATURAROMÂNÃ

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã aprogramului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmântprimar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional.Toate materialele din cadrul programului „A doua ºansã“ vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formmulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã.În acest sens, trimiteºi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa:[email protected]

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Remus GhiuzeliFoto copertã: WYG International UKFoto paginile 14, 44: © NASA

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an deaplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri deza-vantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: martie 2006Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

CCuuvvâânntt îînnaaiinnttee 4OO pprriivviirree îînnaappooii 5

Capitolul I –– CCaarrtteeaa 61. Componentele unei cãrþi 62. La bibliotecã 8

Paginã de portofoliu 11

Capitolul II -- SSeemmnniiffiiccaaþþiiaa uunnoorr zziillee 123. Ziua pãcãlelilor 124. Ziua Pãmântului 14


Capitolul III -- PPoolliitteeþþee 185. Creangã, dascãlul nostru 186. Salutul 20


Capitolul IV -- TTeexxttee ccuu ttââllcc 247. Vulpea bearcã 248. Racul, broasca ºi ºtiuca 26


Capitolul V -- OObbiicceeiiuurrii 309. Anul Nou 30

10. Cãsãtoria 32Paginã de portofoliu 35

Capitolul VI -- AAmmiinnttiirrii 3611. Copii eram noi amândoi 3612. Amintiri din copilãrie 38


Capitolul VII -- NNaattuurraa 4213. Delta Dunãrii 4214. Furtuna 44


Capitolul VIII -- DDoommnniittoorrii îînnþþeelleeppþþii 4815. Dreptatea lui Þepeº 4816. Ocaua lui Cuza 50


TTeesstt ddee vveerriiffiiccaarree ffiinnaallãã 54DDiiccþþiioonnaarr 56

CuprinsCuprins

4 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

SSttiimmaattee ccuurrssaanntt,,SSttiimmaattãã ccuurrssaannttãã,,

Felicitãri pentru promovarea nivelului al II-leade studiu ºi înscrierea în cel de-al III-lea, intitu-lat SSeeccrreetteellee lliimmbbiiii rroommâânnee.

Poþi afla deja singur, din cãrþi, ziare ºi reviste,informaþiile care te intereseazã. Ai suficiente cu-noºtinþe pentru a urmãri filmele titrate de la tele-vizor ºi pentru a rãsfoi presa. Poþi comunica înscris, prin enunþuri, propriile idei.

Pe parcursul nivelului al III-lea îþi vei îmbogãþicunoºtinþele pe care le ai deja. Exprimarea ta vadeveni mai clarã ºi mai expresivã, astfel cã per-soanele din jur te vor asculta povestind cu plã-cere ºi cu interes. Vei putea sã-þi exprimi pãrereaîntr-o formã clarã. Vei învãþa reguli de scrierecorectã ºi vei afla câteva noþiuni de gramaticã pecare le vei aplica în situaþia în care vei comunicaprin scris. Vei învãþa sã scrii invitaþii, felicitãri.

Cu fiecare paginã, vei descoperi utilitateascrisului ºi a cititului. Sperãm cã textele propuseîþi vor trezi interesul pentru lecturã.

CCuumm vveeii rreeuuººii??

FFiiii ccoonnsseeccvveenntt!! FFiiii ccoonnsseeccvveennttãã!!Strãduieºte-te ca de fiecare datã sã înþelegi

informaþiile care þi se transmit. Exerseazã celeînvãþate pentru a fi sigur cã poþi sã foloseºti însituaþii diferite ceea ce ai învãþat.

CCeerree sspprriijjiinn!!Ca ºi tine, colegii vor sã înveþe. Cere-le ajutorul

când sarcinile þi se par dificile ºi oferã la rândul tãuajutor. Considerã învãþãtorul un partener dispus sãte corecteze ºi sã-þi ofere lãmuririle necesare.

AApplliiccãã ccee aaii îînnvvããþþaatt!!Fiecare lucru reuºit este o dovadã cã efortul

tãu nu a fost zadarnic. Dacã nu ai reuºit însã, continuã!

ÎÎnn ccââtt ttiimmpp??Cele opt capitole ale ghidului vor fi parcurse

pe durata a 17 sãptãmâni. În fiecare sãptãmânã,disciplinei LLiimmbbaa ººii lliitteerraattuurraa rroommâânnãã îi sunt rezervate 5 ore.

Ghidul cuprinde texte informative ºi texte lite-rare pe baza cãrora îþi vei exersa deprinderile decitire ºi scriere. Ele sunt grupate pe 8 capitole,fiecare având câte un titlu potrivit.

Pornind de la acestea, prin rezolvarea sarcini-lor propuse, cu sprijinul învãþãtorului ºi în cola-borare cu ceilalþi colegi ºi colege, îþi vei însuºireguli de scriere ºi comunicare oralã.

Pentru a ºti care este structura unui capitol,alege din cuprins titlul unuia dintre ele. Iden-tificã rubricile care apar pe parcursul celor ºasepagini. Discutã cu colegii, colegele ºi cadrul di-dactic ce sarcini sunt de rezolvat pentru fiecare.

Fiecare capitol se încheie cu o Paginã deportofoliu. Aceasta va fi completatã direct peghid ºi trebuie pãstratã, deoarece reflectã rezul-tatele activitãþii tale.

SSuucccceess!!

Cuvânt înainteCuvânt înainte

Ce cuprindeGhidul

Ce cuprindeGhidul

1. Citeºte în gând ºi apoi cu voce tare fragmentul:

Eu, sãrmanul Robinson, în timpul unei furtuni îngrozitoare în largul mãrii, am fost adus de valuri petãrâmul acestei insule blestemate ºi pustii.

Am numit-o Insula Deznãdejdii, deoarece toþi tovarãºii mei s-au înecat, iar eu însumi nu am fostdeparte de moarte.

Am petrecut aceastã primã zi amãrându-mã din pricina tristei mele soarte. Nu aveam hranã, adã-post, îmbrãcãminte ºi arme. Mã vedeam sfâºiat de fiare, ucis de sãlbatici sau pierit de foame.

Când s-a lãsat noaptea, m-am urcat într-un copac de teama fiarelor ºi am dormit adânc, cu toate cã aplouat noaptea întreagã.

(Daniel Defoe -– RRoobbiinnssoonn CCrruussooee)

2. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri:

a) Cum a ajuns Robinson pe insulã?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b) Cum a numit el insula? De ce?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Uneºte din cele douã coloane cuvintele cu înþeles asemãnãtor:

îngrozitoare sãlbãticiunehranã cumplitãcopac mâncareteamã fricãfiare arbore

4. Desparte în silabe cuvintele:adãpost _______________________________sfâºiat ________________________________înecat ________________________________

5. Formuleazã în scris, folosind cuvântul noapte, câte o propoziþie la sfârºitul cãreia sã se foloseascã pe rândpunctul, semnul întrebãrii ºi apoi semnul exclamãrii.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ III 5

O privire înapoiO privire înapoi

O carte este compusã din: • coperte pe care sunt scrise

titlul cãrþii, numele autorului,numele ºi locul editurii, anulapariþiei;

• file cu texte sau ilustraþii; o filãare douã pagini;

• cotor care þine filele ºi pe carepoate fi scris titlul cãrþii ºi numele autorului.

a) Ca mãrime, planetele sunt mai mici decât Soarele. Cele patruplanete din apropierea Soarelui – Mercur, Venus, Pamânt ºi Marte –se numesc planete terestriale; ele par sã conþinã fier ºi roci.

b) La circ, în târgul MoºilorPe gheaþa unui rãcitor,Un pinguin din Labrador.– Cum se numea? – Apolodor.

c) Pentru a confecþiona un acvariu aveþi nevoie de cinci geamurigroase de 6 mm: un fund, douã laterale mici, douã laterale mari.Geamurile se lipesc cu silicon cauciuc ºi se rotunjesc pe margini cupiatrã de polizor. Dupã 24-36 de ore, dupã ce s-au uscat lipiturile,se umple acvariul cu apã pentru a verifica dacã este bine încheiat.

1. Uneºte textul cu imaginea copertei cãrþii din care ar putea face parteacesta.

2. Citeºte de pe copertele ilustrate informaþiile pe care acestea le oferã.3. Spune ce componentã a cãrþii indicã fiecare numãr.

4. Motiveazã scrierea cu literã mare a cuvintelor din primul fragment.


CarteaCartea1Lecþia 1 – Componentele unei cãrþi

Aminteºte-þi!

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!

1

3

2

Folosind imaginea paginii din chenarul de mai jos, precizeazã:– ce cuprinde aceastã paginã;– câte tiltluri sunt amintite;– ce crezi cã reprezintã numerele alãturate titlurilor.

1. Folosind pagina de cuprins ºi ilustraþia copertei, completeazãenunþurile: Autorul cãrþii este …………… .Carte cuprinde ………… texte.La pagina ……….. se aflã textul cu titlul Dãnilã Prepeleac.Textul ……………… care începe la pagina 17 are ……. pagini.

2. Ordoneazã titlurile textelor scrise de Ion Luca Caragiale dupã cumar apãrea în cuprinsul unei cãrþi:

Tatãl nostru.....................................22Peste 50 de ani................................37Vizitã.................................................11Domnu’ Goe...................................17Lanþul slãbiciunilor...........................5O cronicã de Crãciun.....................25Cum se naºte o revistã...................30

Ia (din biblioteca personalã sau a ºcolii) o carte care sã aibã ºi paginãde cuprins.

Prezintã în clasã aceastã carte, precizând:• titlul cãrþii;• numele autorului sau al autorilor;• numãrul de pagini;• trei titluri din cuprins ºi paginile la care se gãsesc acestea.

Într-o carte, pagina pe care suntscrise titlurile ºi numãrul pagini-lor corespunzãtoare acestora, senumeºte cuprins. Acesta ne ajutãsã aflãm ce conþine cartea ºi sãgãsim mai uºor textul sau infor-maþiile care ne intereseazã.Cuprinsul se poate afla la înce-putul sau la sfârºitul cãrþii.

Orice titlu se scrie cu literã mare.Dupã titlu nu se pune punct!


Cartea

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele!

Cuprins

Capra cu trei iezi………………..…......………………4Punguþa cu doi bani……..…….……………………7Dãnilã Prepeleac………….....………………………11Amintiri din copilãrie………......……………………17Poveste…………………………………………..32Poveste porcului……….......…………………………38Soacra cu trei nurori………..……………………..42Ivan Turbincã…………….......………..………………46

Re]ine!

Convorbirea dintre douã saumai multe persoane se numeºtedialog. Intervenþia fiecãrei per-soane în dialog se marcheazã înscris prin linia de dialog.

La sfârºitul enunþurilor careexprimã întrebãri se foloseºtesemnul întrebãrii.

Semnul exclamãrii se folo-seºte la sfârºitul enunþurilor careexprimã: salut, mirare, rugãminte,îndemn.

LLaa bbiibblliiootteeccãã

– Bunã ziua!– Bunã ziua! Cu ce vã pot ajuta?– Aº dori sã împrumut o carte despre creºterea pãsãrilor de curte.Doresc sã-mi deschid o afacere ºi vreau sã mã informez despre creº-terea acestora.– Sunteþi înscris la biblioteca noastrã? Dacã nu, vã rog sã comple-taþi o fiºã de înscriere. Precizaþi numele dumneavoastrã, adresa ºiocupaþia. – Sigur, imediat. Îmi permiteþi sã împrumut pixul dumneavoastrã? – Poftiþi! Pânã completaþi, eu am sã vã caut cãrþile care s-ar puteasã vã fie de folos. O veþi alege pe cea mai potrivitã.– Vã mulþumesc!

1. Unde are loc dialogul? 2. Cine sunt persoanele care participã la dialog? Cum s-a marcat în

scris intervenþia fiecãreia?3. Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor.

Motiveazã folosirea acestora.4. Formaþi perechi ºi citiþi pe roluri dialogul.5. Care dintre cãrþile de mai jos crezi cã ar fi de folos persoanei care a

solicitat cartea? Motiveazã alegerea.

6. Formaþi perechi. Continuaþi dialogul în care bibliotecara sau bibli-otecarul sã precizeze titlurile cãrþilor recomandate, perioada cât poatefi reþinutã cartea, iar cealaltã persoanã sã spunã ce carte împrumutãºi sã mulþumeascã pentru ajutor.

7. Completeazã formularul de mai jos cu datele tale personale.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Numele ºi prenumeleData naºterii Ziua..........luna..........................anul........

Adresa Localitatea....................strada.............nr......telefon........................

OcupaþiaTitlul cãrþii pe carevrei s-o împrumuþi

Lecþia 2 – La bibliotecã

1. Ce a solicitat persoana de la bibliotecar sau bibliotecarã?2. Citeºte din textul La bibliotecã enunþul prin care persoana cere

cartea. Prin ce alte cuvinte ar fi putut cere acest lucru?3. Imagineazã-þi cã eºti la bibliotecã ºi doreºti sã împrumuþi o carte.

Formuleazã un enunþ corespunzãtor acestei situaþii.

1. Completaþi corespunzãtor formulãrile:• Vã rog, unde aº putea sã gãsesc ................................................... ?• Fiþi amabilã, puteþi sã-mi arãtaþi ................................................... ?• Aº vrea sã ºtiu unde ....................................................................... ?• Fiþi bun, unde se poate .................................................................. ?• Vã rog, am nevoie de ..................................................................... ?• Daþi-mi voie sã vã ajut sã .............................................................. ?

2. Completeazã dialogul de mai jos cu semne de punctuaþie corespun-zãtoare.__Sãrut mâna__ Sunt Andrei Dumitru__ Fiþi amabilã, domnulIancu este acasã____Îmi pare rãu, momentan este plecat____Îmi puteþi spune când se întoarce acasã____Desigur__ Cred cã va veni peste o orã____Doriþi sã-i transmit ceva____Vã rog sã-i spuneþi cã excursia de mâine s-a amânat din cauzatimpului nefavorabil____Îi voi spune____Mulþumesc__ Sãrut mâna____Bunã ziua__

3. Foloseºte formulele prezentate la rubrica Reþine! Pentru urmã-toarele situaþii:• ceri vânzãtoarei/vânzãtorului sã probezi o pereche de pantofi;• soliciþi informaþii despre o excursie în care doreºti sã pleci;• ceri pemisiunea sã intervii într-o discuþie; • ceri permisiunea sã iei loc în compartimentul unui tren.

1. Formuleazã câte o solicitare folosind diferite formule, potrivite pentru:a) un prieten sau o prietenã; b) o persoanã necunoscutã; c) direc-torul/directoarea ºcolii.

2. Completeazã în scris dialogul cu încã douã intervenþii. Foloseºtesemnele de punctuaþie învãþate.– Fiþi amabil, ºtiþi cum pot ajunge la primãria localitãþii?– ..............................................................................................– ..............................................................................................

Atunci când cerem permisiuneasau solicitãm ceva unei persoane,folosim expresii ca:Vã rog... Te rog...Îmi permiteþi... Îmi permiþi...Daþi-mi voie... Dã-mi voie...Fiþi amabil... Fii amabil...Fiþi bun... Fii bun...


Cartea

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Cele mai vechi cãrþi pot fisocotite tãbliþele din argilã arsãdin sulurile de papirus. Tãbliþeleerau în general dreptunghiulare,de dimensiuni diferite, pânã la 37cm lungime. Când a apãrut nece-sitatea scrierii ºi pe a doua tãbliþã,a apãrut ºi cartea. Cartea Anti-chitãþii era scrisã pe piele uscatãde animale sau papirus ºi aveaformã de rulou sau de sul; se nu-mea „volumen”. În Evul Mediu,s-au mai folosit rulourile depergament ºi hârtie, dar mai sub-þiri ºi legate mai multe la un loc,rezultând codex-ul, strãmoºulcãrþii de azi.

Codexul era mai uºor demânuit ºi se putea scrie peambele feþe ale papirusului,pergamentului sau hârtiei. Formade codice a cãrþii a fãcut necesarãapariþia paginaþiei ºi a titlului.

1. Rezolvã careul de mai jos:

Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvântul descoperit, ast-fel încât sã foloseºti pe rând punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.

2. Marcheazã cu X titlul scris corect. Spune de ce titlurile celelalte nusunt corecte.

Arta conversaþiei.arta conversaþieiArta Conversaþiei

3. Care este coperta cãrþii cãreia îi corespunde cuprinsul alãturat?Motiveazã rãspunsul.

4. Realizeazã o paginã de cuprins a manualului de limba românã.Scrie titlurile tuturor textelor ºi paginile unde se aflã acestea în carte.

5. Folosind manualul, noteazã paginile la care întâlneºti titlul Paginãde portofoliu.


ªtiaþi cã…?Lucreazã mai mult!

1. Înveliºul unei cãrþi.2. Persoanã care scrie

cãrþi.3. Paginã cu titluri ºi

numãrul paginilor lacare se gãsesc acestea.

4. Numele unei cãrþi.5. Foi.

1.2.

3.4.

5.

1. Rãspunde la întrebãri:• La ce foloseºte cuprinsul unei cãrþi?• Unde se poate afla acesta într-o carte?

2. Dintre titlurile de mai jos marcheazã-le numai pe acelea care ar putea face parte din cartea care are copertaalãturatã.• Cum sã-þi construieºti un stup................... 6• Pãsãri.............................................................. 28• Peºtii............................................................... 45• Povestea vorbii.............................................. 19• Lumea animalelor......................................... 8• Mamifere........................................................ 16• Cozonac cu nuci............................................ 84• Reptile............................................................. 36

3. Marcheazã numai enunþurile care conþin formule de permisiune ºi de prezentare:

– Fii bun ºi spune-mi când se întoarce sora ta!– Mã numesc Ioana Dincã.– Vã rog sã-mi arãtaþi geamantanul negru de pe al doilea raft.– Mã bucur foarte mult sã te revãd!– Eºti drãguþ sã mã serveºti cu un pahar cu apã?– Fiþi amabil, locul acesta este liber?– Îmi pare bine de cunoºtinþã!

4. Formuleazã în scris câte un enunþ prin care:• oferi o informaþie despre o carte cumpãratã;• ceri o informaþie despre un produs pe care vrei sã-l cumperi;• soliciþi un bilet de tren;• ceri permisiunea de a rãsfoi ziarul unui vecin de compartiment într-o cãlãtorie cu trenul.


Cartea

Paginã de portofoliu

Mergi la biblioteca ºcolii sau a localitãþii. Cere permisiunea de a studia trei cãrþi care au cuprins.Noteazã pe o fiºã:• titlul cãrþii;• editura ºi anul apariþiei;• numãrul de pagini;• cinci titluri din cuprins ºi paginile la care se aflã acestea.Împrumutã apoi o carte care te intereseazã.

Textul este alcãtuit din enun-þuri care se leagã prin înþeles.

Orice text are un titlu potrivitconþinutului. Dupã titlu nu se punepunct.

Un rând scris mai retras faþãde celelalte se numeºte alineat.

Alineatele marcheazã în scrisînceperea unei noi idei.

ZZiiuuaa ppããccããlleelliilloorr

Ziua de 1 aprilie este prilej de bucurie pentru oamenii tineri lasuflet. Numitã ºi Ziua pãcãlelilor, este ziua în care poþi face glumeºi îþi poþi pãcãli cunoscuþii fãrã ca aceºtia sã se supere.

Prima zi a sãptãmânii se zice cã este stãpânitã de Lunã. Ziua deluni poartã noroc pentru începerea unor activitãþi care nu se potîncheia într-o singurã zi: ridicarea unei case, þesutul, brodatul. Lunease interzice negoþul, datul pe datorie, împrumutul ºi mersul la peþit.

Despre omul nãscut lunea se credea cã, deºi nu este prea frumos,este sãnãtos ºi norocos.

Demult, Anul Nou se sãrbãtoarea în acelaºi mod ca în zilelenoastre, dar pe data de 1 aprilie. În 1562 papa Gregorian a intro-dus un nou calendar bisericesc, ºi Anul Nou a devenit 1 ianuarie.

Deºi se luase aceasta hotãrâre, o parte din populaþie nu aflaseîncã sau pur ºi simplu o ignora ºi sãrbãtorea în continuare trecereaîn anul nou pe data de 1 aprilie. Aceºti oameni erau numiþi„Nebunii din Aprilie“ ºi erau þinta glumelor ºi a pãcãlelilor.

Pânã în ziua de azi, 1 aprilie a rãmas o sãrbãtoare a bunei dis-poziþii ºi a umorului. Glumele trebuie fãcute cu umor ºi nu vor fiprimejdioase în nici un fel.

1. Subliniazã enunþurile care nu au legãturã cu titlul textului.2. Reciteºte textul Ziua pãcãlelilor eliminând enunþurile subliniate.3. Transcrie enunþurile subliniate în ordinea în care au apãrut în text.4. Dintre titlurile de mai jos, alege-l pe cel potrivit textului obþinut.

Pe Lunã;Lunea, ziua Lunii;Luna aprilie.

5. Rãspunde la întrebãri:a) Ce reprezintã astãzi ziua de 1 aprilie?b) Ce a însemnat ea înainte de anul 1562?c) Cum a devenit ziua de 1 aprilie Ziua pãcãlelilor?d) Ce fel de glume se fac în aceastã zi?

6. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din textul despreziua de luni.


Semnificaþia unor zileSemnificaþia unor zile2Lecþia 3 – Ziua pãcãlelilor

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

1. Desparte în silabe cuvintele: ziua, luase, oamenii, poartã, sãrbã-toare, nouã, rouã. Subliniazã grupurile de sunete oa, ua ºi uã.

2. Formuleazã în scris enunþuri în care sã foloseºti aceste cuvinte.

1. Desparte în silabe cuvintele din ºirul: coloanã, canapeaua, soare,nouã, plouã, poartã, podeaua. Încercuieºte silabele care conþingrupurile de litere amintite.

2. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând varianta corectã.• Grâul se macinã la moarã/muarã.• Steaua/Steaoa cea mai mare este Soarele.• Cureaoa/Cureaua este din piele.• Toamna/Tuamna se numãrã bobocii.

3. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã.• El (îndoi) braþele.• Prietena mea este (ambiþios).• Mã (dor) urechea.

4. Completeazã cu oa sau ua:• ascunzãt__re • l__serã• sud__rea • __lã• lalea__ • viorea__

1. Transcrie din fragmentul de mai jos numai enunþurile care pot faceparte dintr-un text cu titlul: Ziua de miercuri.

Miercuri, ziua a treia a sãptãmânii, a fost dedicatã planeteiMercur. Aceasta era consideratã o zi mai puþin importantã decâtduminica ºi vinerea, dar mai însemnatã decât lunea, marþea, joia ºisâmbãta. Zilele Babelor încep cu prima zi din martie.

Ziua de miercuri apare în credinþele poporului român ca o sfântãcare are grijã de animale ºi de oameni. Dacã ninge în aceste zile, sezice ca Baba îºi scuturã cojoacele.

În ziua Sfintei Miercuri nu se fãceau nunþi, nu se mergea înpeþit, erau interzise petrecerile ºi distracþiile. Personajul Dochia acãpãtat în popor variate semnificaþii.

2. Transformã cuvintele, dupã model: dorm – doarmeport, rod, scot, coc.

Formuleazã în scris propoziþii cu douã dintre cuvintele obþinute.

În limbã existã cuvinte careconþin în aceeaºi silabã grupurilede sunete oa, ua ºi uã. Grupurilede sunete pot fi confundate învorbire ºi scriere, de aceea fii atent la pronunþarea ºi scrierea lor.


Semnificaþia unor zile

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

protest – manifestare energicã împotriva unei acþiuni considerate nedreaptã, incorectã

Sunetul sau grupul de sunete carese pronunþã printr-o singurã des-chidere a gurii se numeºte silabã.

ZZiiuuaa PPããmmâânnttuulluuii

În anul 1970 a avut loc un eveniment numit „Ziua Pãmântului”.Cel care l-a îniþiat a fost un senator american care a propus

organizarea unui protest împotriva poluãrii mediului înconjurãtor.Pe 22 aprilie în acel an 20 de milioane de americani au ieºit pestrãzi, în parcuri, pentru a cere un mediu înconjurator mai curat ºimai sãnãtos.

Ziua Pamântului este acum sãrbãtoritã pe plan internaþional.Aceasta exprimã dorinþa comunã a oamenilor de a trãi într-o lumesãnãtoasã, curatã ºi primitoare pentru generaþiile urmãtoare.

Suntem invitaþi sã facem ºi sã fim o parte din istoria ZileiPãmântului. Existã o mulþime de lucruri pe care le putem realizaexact acolo unde locuim pentru a face schimbãri care sã contezepentru mediul înconjurãtor. ªi multe dintre acestea, vei vedea, voraduce schimbãri ºi în portofelele noastre.

1. Rãspunde la întrebãri.• Ce se sãrbãtoreºte pe data de 22 aprilie?• Ce exprimã aceastã zi?• De ce este nevoie sã protejãm mediul înconjurãtor?

2. Marcheazã cu X activitãþile care protejeazã mediul, dar ºi economiilefiecãruia.

Oprim radioul ºi televizorul atunci când nu le folosim;Când mergem la cumpãrãturi, luãm de acasã pungi;Bem numai apã îmbuteliatã, chiar dacã acasã avem apã potabilã;Strângem separat deºeurile de plastic ºi de hârtie;Folosim îngrãºãminte chimice pentru ca legumele sã fie mai mari;Mergem pe jos sau cu bicicleta la serviciu, la piaþã sau în altelocuri apropiate de casã.

3. Formaþi grupe de 3-5 elevi. Discutaþi despre urmãrile pe care le auurmãtoarele fapte ale oamenilor:– tãierea pãdurilor;– vânatul ºi pescuitul în perioade în care animalele se înmulþesc;– aruncarea gunoaielor în locuri nepermise.Scrieþi apoi pe o coalã sfaturi pentru protejarea mediului înconjurãtor.Realizaþi un afiº cu sfaturi pentru protejarea mediului.

4. Subliniazã în text cinci cuvinte formate din patru silabe. Desparteîn scris cuvintele identificate.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 4 – Ziua Pãmântului

1. Transcrie al doilea alineat al textului. Subliniazã cuvintele careconþin grupul de litere oa în aceeaºi silabã.

2. Desparte în silabe cuvintele date. Observã ce au în comun cuvin-tele din fiecare ºir:a) caiet, ied, ieºire, piedicã, pierdere;b) podea, teamã, teatru, searã, streaºinã;c) iarbã, soia, toiag, faianþã, bãiat.

3. Cum au fost scrise ultimele cuvinte de pe fiecare rând?

Ziua Pãmântului este sãrbã-toritã pe plan internaþional.

1. Transformã dupã model: iarnã – ierni iapã – piatrã – piaþã –amiazã – nuia – poianã –

2. Scrie cuvintele din parantezã la forma potrivitã:• Cine (alerg) dupã doi iepuri nu prinde niciunul.• Fiecare (visez) la o viaþã liniºtitã.• Oamenii (adresez) urãri de bine celor cunoscuþi.

3. Marcheazã despãrþirea corectã în silabe a cuvintelor: sãrbãtoare,generaþiile, eveniment.sã-rbã-toa-re ge-ne-ra-þii-le ev-e-ni-mentsãr-bã-toa-re ge-ne-ra-þi-i-le e- ven-i-mentsãr-bãt-oa-re gene-ra-þi-i-le e-ve-ni-ment

4. Formaþi perechi. Scrieþi toate variantele în care se pot despãrþi în si-labe la capãt de rând cuvintele: înconjurãtor, schimbare, înfiinþat.

1. Formaþi perechi. Scrieþi cel puþin trei enunþuri despre sãrbãtoareasugeratã de imagine. Referiþi-vã la data sau anotimpul în care areloc, semnificaþia sãrbãtorii, obiceiuri ºi tradiþii specifice comunitãþiidin care faceþi parte.

2. Identificã în textul de mai jos cuvintele care conþin grupurile de litere oa,ua, uã, ia, ie, ea. Scrie douã informaþii pe care le-ai desprins din text.

Ouãle roºii de Paºte sunt simbolul patimilor lui Isus Hristos.În tradiþia popularã româneascã ouãle de Paºte sunt purtãtoare

de puteri miraculoase: vindecã boli, protejeazã oamenii ºi animaleledin gospodãrie.

Un alt simbol al Paºtelui este mielul. El aminteºte de sacrificarealui Isus pentru iertarea pãcatelor oamenilor.

Motiveazã scrierea cu alineat.

În limba românã existã cuvintecare conþin, în aceeaºi silabã,grupurile de sunete ie, ia ºi ea.Grupurile de sunete pot fi con-fundate în vorbire ºi scriere, deaceea fiþi atenþi la pronunþarea ºila scrierea lor.

Când un cuvânt nu încape înîntregime pe un rând, el sedesparte în silabe. Pe rândulurmãtor se scriu doar silabeîntregi.



Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Numele zilelor sãptãmânii în maimulte limbi sunt date dupã numele a ºapte dintre corpurileSistemului Solar: Soarele, Luna,Marte, Mercur, Jupiter, Venus,Saturn.

1. Marcheazã cu X numai grupurile de enunþuri care fac parte dinacelaºi text.

La Alba Iulia s-a hotãrât Unirea Transilvaniei cu România. Îndimineaþa zilei de 1 Decembrie 1918 toþi românii au plecat spre Alba.

De atunci a rãmas rostul vremii aºa schimbãtor în cele nouã zilede la începutul primãverii. ªi când zici cã a venit primãvara, tepomeneºti cu câte un pui de ger de nu ºtii cu ce sã te îmbraci.

La 18 martie 1906 Traian Vuia testa automobilul zburãtor. Pe ae-roport veneau turiºti din toatã lumea, pentru a participa la festiva-lul Cerbul de Aur.

2. Citeºte textul. Subliniazã cuvintele care conþin grupurile de litere iasau ea în aceeaºi silabã. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

Bradul, copacul mereu verde, este întâlnit în diferite tradiþiiromâneºti. El simbolizeazã viaþa, prospeþimea, tinereþea ºi trãinicia.

Demult se obiºnuia ca la naºterea fiecãrui copil sã i se dãruiascãun brad. Acesta devenea fratele lui ºi trebuia îngrijit.

La nuntã, încã existã obiceiul împodobirii unui brad în curþilecaselor de la þarã. În jurul bradului se organizeazã petrecerea careare menirea de a ura tinerilor o cãsãtorie liniºtitã ºi de lungã duratã.

3. Formaþi perechi. Compuneþi cât mai multe cuvinte care sã conþinãsilabele: iar, tea, moa, ier.

4. Care dintre variantele de mai jos reprezintã o despãrþire corectã însilabe a cuvintelor la capãt de rând?

silu-etã cam-pion tun-soaresi-luetã camp-ion tuns-oaresil-uetã campi-on tunsoa-re

5. Dã exemplu de câte trei cuvinte care sã conþinã pe rând grupurileoa, ua, uã, ea, ia sau ie în aceeaºi silabã.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

1. Transcrie textul în spaþiul alãturat. Foloseºte de cel puþin trei ori regula de despãrþire în silabe a cuvintelorla capãt de rând.

Românul care voia sã construiascã primulautomobil zburãtor era Traian Vuia. Se nãs-cuse în anul 1872, într-un sat în apropiere deLugoj.

Încã de pe bãncile ºcolii în mintea lui senãscuse visul de a zbura de-adevãratelea.

2. Completeazã cuvintele de mai jos cu grupurile :oa sau ua ea sau ia

• ºosea__ • p__tra• p__rtã • t__mã• scris__re • greº__lã• cafea__ • nu__

3. Completeazã enunþurile folosind cuvinte care conþin grupurile de litere oa, ua, uã, ea, ia sau ie.• În ................................................. aceea era vreme cãlduroasã.• Haina colegului meu este ........................................................ .• Prin faþa casei ................................................. multe persoane.




Realizaþi la nivelul clasei un calendar în care fiecare sã îºi noteze ziua de naºtere. În dreptul zilei tale denaºtere scrie un scurt text (4-6 enunþuri) în care sã specifici câteva lucruri despre tine. (dacã ziua denaºtere are ºi o altã semnificaþie, zodia în care eºti nãscut, ce admiri la o persoanã, ce nu îþi place, prefe-rinþe muzicale etc.).

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

dascãl – (aici) învãþãtorcomunicativ – vorbãreþ, deschis,sociabila dojeni – a certa, a mustra

• Când ne adresãm unei per-soane sau vorbim despre o persoanã, þinem seama de vâr-sta acesteia ºi de relaþiile în ca-re ne aflãm cu ea.

• Î ºi â redau acelaºi sunet. Sescrie întotdeuna î la începutulºi la sfârºitul cuvintelor.De cele mai multe ori, în inte-riorul cuvintelor se scrie â.

CCrreeaannggãã,, ddaassccããlluull nnoossttrruudupã Jean Bart

Când l-am cunoscut, eram în vârstã de opt ani, iar Creangã eraîn pragul bãtrâneþii. Îmi aduc bine aminte de el. Era un dascãlblând, comunicativ ºi glumeþ.

Vara privea la jocurile noastre ºi ne învãþa cum sã batem mingea.Iarna se urca în sanie cu noi ºi ne arãta cum sã o cârmuim cu piciorul.

Înainte de a începe lecþia, ne întreba ce am mai fãcut pe acasã,dacã mai avem fraþi ºi surori, ce mai fac ai noºtri. Aceste întrebãrierau puse cu blândeþe, aºa încât lecþia ni se pãrea o continuare aconvorbirii prietenoase dintre noi, copiii, ºi bunul nostru învãþãtor.

Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Mi-am scospãlãria înaintea lui. Creangã s-a oprit.– Bunã ziua, domnule Creangã!– Bunã ziua! Ce mai faci? m-a întrebat fostul meu profesor, zicân-du-mi pe nume. Unde înveþi?– La Rapalã, domnule!– La domnul Rapalã se spune când vorbeºti despre un om mai mare! m-a dojenit Creangã.

N-am spus nimic, dar mi-am aplecat privirea.Era cea din urmã învãþãturã pãrinteascã primitã de la dascãlul meu.Domnul Creangã a plecat, iar eu am rãmas un timp în loc, uitându-mãdupã el, cum mergea greoi, cu straiele largi, cu pãlãria mare ºi bas-tonul lui gros în mânã.

1. Explicã sensul cuvântului pragul în enunþul: Creangã era în pragulbãtrâneþii. Formuleazã propoziþii în care acest cuvât sã aibã alt înþe-les decât cel din text.

2. Formuleazã propoziþii cu cuvintele explicate la vocabular.3. Rãspunde la întrebãri:

• Ce îi învãþa Creangã pe elevii sãi în timpul liber?• Cum îºi începea învãþãtorul lecþiile?• De ce l-a dojenit Creangã pe fostul sãu elev?• Care a fost ultima învãþãturã datã de dascãl elevului?

4. Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre Creangã ºi fostul sãu elev.5. Transcrie fragmentul care prezintã despãrþirea dintre dascãl ºi elev.

Înlocuieºte cuvintele: greoi, mare ºi gros cu altele cu înþeles opus.6. Identificã în text câte trei cuvinte care sã conþinã î ºi alte trei cuvintecare conþin â.


PoliteþePoliteþe3Lecþia 5 – Creangã, dascãlul nostru

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

Vocabular

1. Reciteºte textul ºi rãspunde la întrebãri:• Cine a salutat primul? De ce?• Care a fost gestul care a însoþit salutul?• Cum ar mai fi putut învãþãtorul sã rãspundã?• Ce gest a fãcut bãiatul dupã ce a fost dojenit de fostul sãu învãþãtor?

2. Subliniazã literele î ºi â în cuvinte din enunþurile:Dupã câþiva ani l-am reîntâlnit pe dascãlul meu. Mi-am scos pãlãriaînaintea lui.Ce observi în scrierea cuvântului reîntâlnit?

1. Cui te poþi adresa cu urmãtoarele formule de politeþe?a) Sãrut mâna! b) Bunã ziua! c) Salut!

Îþi mulþumesc! Vã mulþumesc! Mulþumesc!Te rog mult! Fiþi amabil! Te rog!

Formaþi perechi. Alegeþi una dintre coloanele de mai sus ºi purtaþi unscurt dialog în care sã folosiþi toate formulele de politeþe.

2. Observã gesturile ºi mimica personajelor din imaginile de mai jos.Ce mesaje pot transmite?

3. Scrie cuvintele din care provin urmãtoarele:neînþelegãtor – neîntrecut –reînnodat – neîndemânatic –neîntors –

1. Transmite colegilor urmãtoarele mesaje, însoþind cuvintele de ges-turi ºi mimicã:

Vã rog, faceþi puþinã liniºte!Îmi pare rãu cã nu te pot aºtepta, dar mã grãbesc.

2. Obþine cuvinte noi dupã modelele date:început – neînceput întâlnit – reîntâlnitîntrerupt – împãrþit – încetat – întors – îmblânzit – încãrcat –

Comunicarea oralã, verbalãpoate fi însoþitã de gesturi (miºcãriale corpului) ºi mimicã (schim-bãri ale expresiei feþei).

Acestea sunt elemente de comunicare nonverbalã.

Se scrie î în interiorul cuvin-telor care provin din altele careau prima literã î. Exemplu: (întâlnit – reîntâlnit)


Politeþe

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Când te prezinþi unei persoaneîntr-un cadru oficial, îþi spui întâiprenumele ºi apoi numele.

Când telefonezi cuiva, înaintede a începe conversaþia, te prezinþi.

SSaalluuttuull

Salutul este primul gest cu care întâmpini pe cineva. Un simplu salut poate arãta cuiva cât de mult îl stimezi, dacã

mai adaugi încã un mic gest. Orice salut este o forma de politeþe.Nici un om nu este atât de neînsemnat încât sã nu merite un salutdin partea noastrã. Iatã câteva dintre regulile de bazã ale salutului:

Când se întâlnesc, bãrbatul salutã mai întâi femeia, chiar dacãaceasta este mai tânãrã. Tinerii îi salutã pe cei mai în vârstã.Nou-venitul pe cei care sunt deja adunaþi. Cel care intrã într-unlocal salutã, cel care se aflã acolo rãspunde la salut. Aceastã regulãeste valabilã în restaurante, compartimante de tren, salã deaºteptare sau lift.

Strângerea mâinii se practicã mai ales când cele douã persoanecare se întâlnesc urmeazã sã stea puþin de vorbã.

Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut deoarece a refuza sãrãspunzi înseamnã sã-l jigneºti grav pe cel care þi s-a adresat.

1. Noteazã cu A enunþurile adevãrate ºi cu F pe cele false.Bãrbatul salutã întâi femeia.Nou-venitul aºteaptã sã fie salutat de cei deja aflaþi la o petrecere.Cei tineri îi salutã pe cei mai în vârstã.La intrarea în compartimentul unui tren salutã cel care vine.Douã persoane îºi strâng mâna întotdeauna când se salutã.Este obligatoriu sã rãspunzi la orice salut.

2. Identificã în text cuvintele care conþin literele î ºi â. Explicã folosi-rea acestor litere în cuvinte.

3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text careconþin grupurile de litere mp ºi mb.

4. Cine salutã primul în urmãtoarele situaþii?• Întâlneºti sora mai micã a unui coleg de clasã.• Învãþãtoarea sau învãþãtorul intrã în clasã.• Directorul instituþiei la care lucrezi vine la tine în vizitã.• Întâlneºti un coleg de clasã.• Întâlneºti o colegã de clasã.• Intri în sala de aºteptare de la dispensar.

5. Ce gesturi pot însoþi un salut?

6. Discutaþi în grup ºi stabiliþi câteva reguli de prezentare.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 6 – Salutul

Prin ce se deosebesc enunþurile din fiecare pereche?a) Salutã primul cel care intrã în casã.

într-o casã.b) Ne luãm rãmas bun la ieºirea din cabinetul medical.

dintr-un cabinet medical.

1. Completeazã enunþurile cu într-o, într-un, dintr-o, dintr-un,printr-o, printr-un......................... tren au coborât zece cãlãtori.Cei doi s-au întâlnit .................... întâmplare.Vulpea a intrat ................. spãrturã din gard......................... clipã a dispãrut prin mulþime.A venit ....................... suflet sã aducã vestea.

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte: într-osearã, într-un târziu, printr-o pãdure, printr-un tunel, dintr-osuflare, printr-o minune.

3. Formaþi grupe de 3-5 persoane ºi imaginaþi-vã cã una este gazda, iarcelelalte sunt musafirii. Unul dintre musafiri este o persoanã necunos-cutã gazdei. Purtaþi un dialog în care sã folosiþi formule potrivite desalut ºi de prezentare. Însoþiþi mesajele de gesturi ºi mimicã.

1. Dintre comunicãrile date alege-o pe cea mai potrivitã situaþiei ilustrate.

2. Scrie douã mesaje potivite gesturilor redate de imaginea alãturatã.

3. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia câte trei enunþuri din textulSalutul.

4. Scrie trei cuvinte care se pot alãtura celor date:• într-o ................................., ................................, ................................ ;• într-un ..............................., ................................, ................................ ;• dintr-o .............................., ................................, ................................ ;• dintr-un ............................, ................................, ................................ ;• printr-o ............................., ................................, ................................ ;• printr-un ..........................., ................................, ................................ .

Întotdeauna se scrie într-o,într-un, dintr-o, dintr-un,printr-o, printr-un.


Politeþe

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

– M-am ars la deget!– Mi-a venit o idee!– Ce este acolo sus?

– Ce mã doare capul!– Cum am putut sã uitaºa ceva?!– Mã deranja musca asta!

Anticii puneau un accent deosebit pe miºcãrile corpului,deoarece ei considerau cã prinacestea individul îºi exprimanobleþea ºi perfecþiunea sufletu-lui. Gesturile trebuiau sã nu fienici domoale, nici foarte iuþi.

Mai târziu, în Evul Mediu, secredea cã gesturile erau expresiaslãbiciunilor ºi a viciilor ascunseale unei persoane. De aceeaoamenii trebuiau sã-ºi stãpâneascãgesturile ºi mimica, acesta fiind considerat un mijloc prin care eiar putea deveni mai buni.

1. Imagineazã-þi cã intri într-o încãpere în care sunt mai multepersoane, cunoscute ºi necunoscute. Marcheazã formulele de salutpe care le-ai putea folosi:

Bine v-am gãsit! Bunã dimineaþa!Bunã searã! Sãrut mâna!Salut tuturor! Bunã ziua!Bunã! Bine aþi venit!

2. Unde ai întâlnit semnele urmãtoare? Ce mesaj transmite fiecare din-tre ele?

3. Completeazã careul, ºtiind cã fiecare cuvânt conþine litera î sau â.

4. Transformã scrierea cuvintelor subliniate dupã model:Ne-am adãpostit de ploaie în ccasã. – Ne-am adãpostit de ploaie într-o ccasã.• Soarele intra prin crãpãtura geamului.• Omul a virat în direcþia greºitã.• Am aflat aceste informaþii din cartea de la bibliotecã.

5. Formuleazã câte o propoziþie în care sã foloseºti grupurile decuvinte: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o ºi printr-un.Dicteazã colegului/colegei enunþurile formulate. Faceþi apoischimb de caiete ºi verificaþi-vã reciproc dictãrile.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

1.2.

4.5.6.

3.

1. ªes.2. A ucide.3. Întors din nou.4. Fãrã încetare.5. Melodie.6. Nu este bãtrân.

1. Formuleazã câte o propoziþie pe marginea fiecãrei ilustraþii. Þine seama de gesturile ºi de mimica personajelor.

2. Completeazã propoziþiile folosind cuvinte potrivite.• Prietenii au plecat într-o ................................................................... .• La petrecere s-a îmbrãcat într-un ....................................... elegant.• Intrarea în clãdire se face printr-o .................................... de lemn.

3. Completeazã cuvintele cu literele î sau â.

Pr__nz h__rtie hotãr____nnorat re__nnodat hotãr__tãrom__n bine__nþeles t__rziu

4. Citeºte!

Este nepoliticos sã telefonezi cuiva înainte de ora 10 dimineaþa, între orele 13-17 ºi dupã ora 21,cu excepþia celor apropiaþi, cãrora le cunoºti programul.

Când dai un telefon, trebuie neapãrat sã-þi spui numele, dupã ce te-ai convins cã ai format numãrulcorect de telefon. Când vorbeºti, treci direct la subiect, fii precis ºi nu te întinde la vorbã.

O convorbire cu o persoanã mai puþin apropiatã nu trebuie sã depãºeascã 5 minute.

Scrie trei informaþii pe care le-ai desprins din text.


Politeþe


Discutaþi în clasã despre reguli de comportare civilizatã. Formaþi grupe. Fiecare grupã va scrie câteva regulilegate de:

• þinutã;• cum ne prezentãm;• cum ne purtãm la masã;• cum ne purtãm la spectacol.

Prezentaþi în clasã lucrãrile realizate.Folosiþi-vã de Codul bunelor maniere.

bearcã – (aici) fãrã coadãstânjen – unitate de mãsurat lungimea de aproape doi metricot – distanþã de la vârful degetuluiarãtãtor pânã la cotul mâinii

Pentru a înþelege conþinutul unuitext trebuie sã citim cu atenþie enunþurile, sã înþelegem sensulcuvintelor.Într-un text sunt informaþiiesenþiale, importante, de caredepinde înþelegerea textului.

Vuullppeeaa bbeeaarrccããdupã Al. Odobescu

A fost odatã un vânãtor care, de câte ori mergea la vânãtoare, luacu el ºi pe slujitorul sãu. Când se întorcea de la vânãtoare, povesteatuturor întâmplãri care, de când lumea, nu trecuserã prin minteacuiva. De fiecare datã lua ca martor mincinos pe o biatã slugã, unom foarte drept.

Într-o zi, sãtul de minciuni, omul ceru stãpânului sã-l lase sã plece.ªtiind cât de preþios este un om credincios ºi drept, vânãtorul zise:– Ia ascultã, bãiete, rãmâi la mine ºi ajutã-mã sã scap de nãrav.

Când mã voi afla într-o adunare ºi vei vedea cã mint, tu sã mã tragide mâneca hainei, iar eu îndatã mã voi îndrepta.

Aºa spuserã ºi aºa a rãmas.Peste un timp, la masã cu alþi vânãtori, omul începu sã spunã cã

a vãzut o vulpe cu o coadã lungã de cinci stânjeni. Îndatã, dupã înþelegere, sluga îl trase de mânecã. Vânãtorul îºi

aminti promisiunea ºi îndatã reduse coada vulpii pe la vreo doi stân-jeni. O nouã smucealã de hainã îl fãcu sã o mai scurteze cu un stân-jen. La o a treia, o mai ciunti pânã la doi coþi.

Sluga, care acum se bucura vãzând cã stãpânul sãu se leapãdãde obiceiul ruºinos, îl mai trase încã o datã de mânecã.

Atunci vânãtorul izbucni:– Bine, miºelule, nu þi-e destul cu atâta? Vrei sã las vulpea bearcã?

Mai bine mã lipsesc de tine decât sã rãmâie vulpea mea fãrã coadã.

1. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textuluiVulpea bearcã.a) Vânãtorul avea obiceiul:

sã spunã mereu adevãrul;sã spunã minciuni vânãtoreºti;sã-ºi mintã slujitorul.

b) Sluga a hotãrât sã plece pentru cã:era prost plãtit;îºi gãsise altã slujbã;se sãturase sã fie martor mincinos.

c) Cei doi s-au înþeles ca atunci când stãpânul minte acesta sã fie:pãrãsit de slugã;tras de mânecã la fiecare minciunã;contrazis de slugã.


Texte cu tâlcTexte cu tâlc4Lecþia 7 – Vulpea bearcã

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!Aminteºte-þi!

Vocabular

1. Alege varianta corectã:a) Textul prezintã:

• un dialog;• imaginea unui colþ din naturã;• un ºir de întâmplãri.

b) La întâmplãrile prezentate în text participã:• vulpea ºi vânãtorul;• vânãtorul ºi slujitorul;• vulpea, slujitorul ºi vânãtorul.

2. Citeºte din text grupul de enunþuri corespunzãtor fiecãrui momentimportant precizat:a) Vânãtorul avea obiceiul sã mintã;b) Stãpânul cere ajutorul slugii pentru a se dezvãþa de obiceiul sãu;c) Sluga îl atenþioneazã pe vânãtor atunci când acesta minte;d) Stãpânul preferã sã renunþe la slugã decât sã spunã adevãrul.

1. Delimiteazã textul Vulpea bearcã pe fragmente, dupã momenteleimportante ale acestuia. Marcheazã cu * începutul fiecãrui fragment.

2. Copiazã primul fragment al textului.3. Care din personajele din textul Vulpea bearcã:

• era credincios ºi cinstit;• mergea des la vânãtoare;• avea obiceiul sã mintã;• era luat de martor mincinos;• nu a putut renunþa la nãravul de a minþi?

1. Ordoneazã fragmentele pentru a obþine un text narativ:Când a venit rândul Soarelui, acesta a trimis din ce în ce mai multãcãldurã. Încet, încet oamenii au început sã-ºi lepede una câte unahainele cele groase.Vântul s-a pornit sã sufle puternic cu gândul sã smulgã oamenilorstraiele. Aceºtia însã îºi stângeau ºi mai bine hainele pe lângã ei.Într-o zi de toamnã, în înaltul cerului, Vântul ºi Soarele au fãcutprinsoare care dintre ei îi va face pe oameni sã-ºi lepede veºmintele.Astfel, Vântul a fost înfrânt.

2. Copiazã al doilea fragment din textul de mai sus.• identificã perechea de cuvinte cu sens asemãnãtor;• desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile oa, ie, ia ºi ea.

3. Care sunt personajele textului narativ?4. Dã textului un titlu potrivit.

Textul care povesteºte un ºirde întâmplãri, adevãrate sauimaginate, în ordinea în care s-aupetrecut se numeºte text narativ.

Cei care participã la întâmplã-rile prezentate (oameni, animale,lucruri) sunt personaje.

Grupul de enunþuri care prezintã o idee sau un moment alîntâmplãrilor povestite într-untext se numeºte fragment. Oricefragment începe cu alineat.


Texte cu tâlc

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

obºtii – comunitãþi de oameni,popoareizbândã – reuºitã

Un text poate fi scris pe unasau mai multe coloane.

Când un text este scris pe maimulte coloane, citirea se face începând cu cele din parteastângã ºi se continuã cu cele dindreapta.

Titlul unui text se scrie la mijlocul rândului cu literã iniþialãmare. El este potrivit conþinutuluitextului.

RRaaccuull,, bbrrooaassccaa ººii ººttiiuuccaade Alexandru Donici

Racul, broasca ºi o ºtiucã Racul înapoi se da,Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sãlta,De pe mal în iaz s-aducã ªtiuca foarte se izbeaUn sac cu grâu încãrcat. ªi nimic nu isprãvea.

ªi la el toþi se înhamã Nu ºtiu cine-i vinovat;Trag, întind, dar iau cu seamã Însã pe cât am aflatCã sacul stã neclintit, Sacul în iaz nu s-a trasCãci se trãgea neunit. Ci tot pe loc a rãmas.

Aºa-i ºi la omenireCând în obºtii nu-i unire.Nici o treabã nu se faceCu izbândã ºi cu pace.

1. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor cu: încãrcat, neclintit, isprã-vea, izbândã, pace.

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti expresiile:a se da înapoi, a se da într-o parte, a se da jos.

3. Observã ºi spune cum a fost aºezat textul Racul, broasca ºi ºtiuca.

4. Rãspunde la întrebãri:• Care sunt personajele textului?• Ce voiau cele trei personaje sã facã?• De ce nu au reuºit?• Ce învãþãturã transmite textul?

5. Formaþi grupe de câte trei. Imaginaþi-va cã un obiect este sacul.Executaþi fiecare în acelaºi timp miºcãrile celor trei personaje.

6. Dintre proverbele de mai jos alege-l pe cel potrivit textului:• Buturuga micã rãstoarnã carul mare.• În unire stã puterea.• Cine n-are cap, vai de picioare!

7. Formaþi grupe de câte trei, memoraþi fiecare câte o strofã la alegere.Recitaþi apoi poezia în faþa colegilor.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 8 – Racul, broasca ºi ºtiuca

1. Completeazã din poezia Racul, broasca ºi ºtiuca de AlexandruDonici versurile care lipsesc:Racul înapoi se da, .................................................................................. Însã pe cât am aflatªtiuca foarte se izbea .................................................................................. Ci tot pe loc a rãmas.

2. Ordoneazã versurile de mai jos pentru a obþine o strofã din poeziaLuceafãrul de Mihai Eminescu.A fost odatã ca-n poveºti, Din rude mari, împãrãteºti,

O preafrumoasã fatã. A fost ca niciodatã

3. Citeºte strofa urmãtoare. Numeroteazã versurile. Încercuieºte ulti-ma silabã a ultimului cuvânt din fiecare vers. Ce observi?

Peste fagi cu vârfuri sure A cãzut amurgul receÎnserarea mutã treceFuriºatã prin pãdure.(George Topîrceanu – Rapsodii de toamnã)

4. Completezã versurile folosind cuvintele potrivite din parantezã:Pe lângã plopii fãrã soþ La geamul tãu ce ................Adesea am ................... Priveam atât de desMã cunoºteau vecinii .............., O lume-ntreagã-nþelegeTu nu m-ai cunoscut. Tu nu m-ai .........................(toþi, strãlucea, înþeles, trecut)

Mihai Eminescu – Pe lângã plopii fãrã soþ)

5. Scrie cinci versuri dintr-o poezie sau un cântec cunoscut.

1. Citeºte cu intonaþie urmãtoarele stofe din poezia Nunta în codrude George Coºbuc:

– Ce-i tu, soro? – Ce sã fie? – Dar pe mire cum îl cheamã,Nuntã mare-n crâng! Cine-i el, ºi-al cui?N-ai vãzut tu veselie – N-auziºi de sturz, bag seamã!De când eºti ºi porþi un nume. Pânã ºi-mpãratu-l ºtie.ªi-am plecat, trimeasã-n lume, – ªi-i bogat? – Ce-i pe câmpie,Oaspeþii sã-i strâng. Tot ce vezi, i-al lui!

2. Transcrie o stofã la alegere. Respectã aºezarea în paginã a versurilor.

3. Desparte în silabe cuvintele din al patrulea vers al primei strofe.

• Pe câte rânduri este scrisãpoezia?

• De câte ori s-a folosit alineatul?• Cum s-au grupat rândurile

poeziei?

Un rând al unei poezii se numeºte vers.

Fiecare vers se scrie cu alineat.Versurile sunt grupate în strofe.Între strofele unei poezii se lasãspaþiu liber.


Texte cu tâlc

Observã!Exerseazã!


Re]ine!

Cuvântul tâlc provine dinlimba slovacã ºi are înþeles de:sens, rost, semnificaþie. Tâlc în-seamnã cu subînþeles, cu rost, cusocotealã.

1. Formaþi perechi. Uniþi fiecare fragment cu enunþul care prezintãinformaþia esenþialã.

2. Taie versurile care nu fac parte din poezie.

De la arat un plug Iar ei, spre întâmpinareVenea încet spre casã O altã muscã-n zborCu balcon ºi cu terasã Zbura pe cer ca un cocorªi, la un bou pe jug Îi pune o-ntrebare:O muscã s-aºãzasã. Cu coada pe spinareªi dorul nu mã lasã. – De unde, dragã sor’?

Transcrie cele douã strofe, respectând regulile de aºezare în paginã atextului în versuri.

3. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

Într-o searã târzie, aflându-se încabinetul sãu de lucru, Cuza Vodãsunã clopoþelul ca sã vinã ofiþerul deserviciu din camera de alãturi.

Ofiþerul nu veni. Cuza deschise uºaºi vãzu pe acesta dormind într-un jilþ.

Pe genunchi avea o scrisoare. Cuzao luã ºi o citi.

Cuza lucra în cabinetul sãu.

Ofiþerul de serviciu dor-mea.

Cuza gãseºte o scrisoare pegenunchii ofiþerului.

Un tatã avea zece feciori. ªi s-a apucat el sã-ºi lase toatã averea copiilor.

– Mã vor îngriji ei, cã doar suntcopiii mei, gândea bãtrânul.

Dar n-a fost sã fie aºa. Nici unul numai venea sã-l vadã, toþi se bucuraudoar de averea primitã.

Un tatã avea zece feciori.

Bãtrânul a fost pãrãsit defii dupã ce le-a dat averea.

Tatãl credea cã va fi îngri-jit de fiii lui.

Tatãl le-a mai spus:– Dacã veþi trãi uniþi, nimeni nuva putea sã vã învingã. Dacãînsã, vã veþi certa, oricine vaputea sã vã ducã la pierzanie.

Într-o zi el ºi-a chemat feciorii ºile-a cerut sã îi aducã un mãnunchide nuiele:– Rupeþi-l!S-au tot strãduit feciorii, dar nu l-au putut rupe.

Un tatã îºi sfãtuia adeseafeciorii sã trãiascã în bunãînþelegere. Aceºtia nu-i dãdeauascultare ºi se certau adesea.

Tatãl a desfãcut atunci mãnun-chiul ºi le-a cerut feciorilor sãrupã nuielele una câte una. Aºafeciorii le-au frânt cu uºurinþã.

1. Citeºte.IIoonniiccãã mmiinncciinnoossuull

dupã Alexandru Mitru

Era odatã un om care avea un fecior tare leneº ºi mincinos, pe nume Ionicã. Vãzând tatãl cã fiul sãunu se îndreaptã, îºi pune în gând sã-l dezveþe de nãrav.

Odatã vine feciorul înaintea tatãlui ºi zice cu glas mieros:– Tãtucã, mi-ai fãgãduit cã-mi vei lua ºi mie niºte opinci noi dacã voi fi vrednic.– Eu îmi voi þine fãgãduiala, dar mai întâi urcã-te chiar acum în pod ºi vânturã grâul.Se urcã bãiatul în pod, se pituleazã sub scarã vreun ceas ºi se întoarce înaintea tatãlui:– Am vânturat grâul. Acum dã-mi opincile!– Bãiete, þi-am spus sã vânturi grâul. Mergi degrabã ºi terminã treaba.

Ionicã se duse iar în pod, se joacã cu mâþele ºi se întoarce.– Ai vânturat grâul, ori ba?– Desigur, tãtucã!– Nu e adevãrat! Se amãrãºte tatãl. Hai cu mine în pod ºi-am sã-þi arãt.Se urcã amândoi în pod. Vânturã omul grâul. ªi, ce credeþi? Sub grâu ascunsese o pereche de opinci.

S-a aplecat bãiatul sã le ia, dar tatãl nu l-a lãsat. I le-a pus în cui deasupra capului, sã vadã ºi sã-nþeleagãcã minciuna are picioare scurte, iar adevãrul o ajunge întotdeauna din urmã.

2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text:Personajele textului sunt ................................................................. . Bãiatul era .......................................................................................... .El i-a cerut tatãlui ............................................................................. .Acesta l-a rugat în schimb sã .......................................................... .Ionicã nu a gãsit opincile pentru cã………………………….. .

3. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan:• Omul hotãrãºte sã-ºi dezveþe fiul de nãravul minciunii;• Tatãl îi cere fiului sã vânture grâul;• Bãiatul se preface cã vânturã grâul;• Minciuna este descoperitã.

4. Scrie dupã autodictare o strofã pe care ai memorat-o din poezia Racul, broasca ºi ºtiuca de Alexandru Donici.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Texte cu tâlc


Formaþi douã grupe. Alegeþi unul dintre proverbele:

Urciorul nu merge de multe ori la apã.Când doi se ceartã, al treilea câºtigã.Buturuga micã rãstoarnã carul mare.

Compuneþi împreunã un text scurt care sã aibã ca titlu proverbul ales. Alegeþi ca personaje vieþuitoarecare sã se comporte ca oamenii.

Citiþi lucrãrile ºi faceþi aprecieri asupra povestirilor create de colegi.

Ordinea literelor în alfabetul limbii române este urmãtoarea:

aA, ãÃ, âÂ, bB, cC, dD, eE, fF, gG, hH, iI, îÎ, jJ, kK, lL, mM, nN, oO, pP, qQ, rR, sS, ºª, tT, þÞ, uU, vV, wW, xX, yY, zZ

În dicþionare cuvintele suntscrise în ordine alfabeticã.

AAnnuull NNoouu

În noaptea de 31 decembrie, la ore diferite, din aproape toate zonelePãmântului se poate vedea o stea numitã Sirius, steaua Anului Nou.

Popoarele de pe glob au obiceiuri diferite prin care întâmpinãacest eveniment.

Veecchhiittuurriillee ppee ffeerreeaassttrrãã!! În noaptea de 31 decembrie, italieniiobiºnuiesc sã arunce în stradã de pe balcoane ºi ferestre tot felulde vechituri ºi aprind foarte multe petarde.

La Budapesta s-a pãstrat un obicei numit RRããmmaass--bbuunn ddee llaaccaarrttooffii. Locuitorii consumã cartofi copþi ºi aleg regina ºi regelecartofilor. Aceasta în amintirea anului 1863, când Dunãrea a inun-dat acele locuri, iar oamenii s-au refugiat în casele þãranilor de pedealuri. Aceºtia au fost ospitalieri ºi i-au hrãnit cu cartofi copþi.

În Polonia sub faþa de masã în noaptea dintre ani se aºterne unssttrraatt ddee ffâânn care are menirea sã aducã noroc. Fiecare familie þine laaceastã masã un loc neocupat, pentru oaspetele necunoscut care arputea veni.

PPrrooggnnoozzãã mmeetteeoorroollooggiiccãã!! Germanii aleg douãsprezece cepe, simbolizând lunile anului. Le taie cozile, le cresteazã, le scobesc puþinºi toarnã sare în fiecare scobiturã. Când bate ora douãsprezece, eiaflã cum va fi vremea: cepele care au înghiþit toatã sarea semnificãluni ploioase, iar cele în care a mai rãmas sare, luni secetoase.

La români sfârºitul anului este marcat de o serie de obiceiuri:PPlluugguull,, PPlluugguuººoorruull,, CCoolliinnddaa,, CCaapprraa,, Urrssuull,, SSoorrccoovvaa. Colindãtorii ureazã gazdelor un an bun, sãnãtate ºi belºug. Pentru urãrile loraceºtia sunt rãsplãtiþi cu bucate ºi vin.

Anul Nou, indiferent de felul în care este sãrbãtorit, este un prilejpentru a fi alãturi de cei dragi ºi de a transmite felicitãri prietenilor.

1. Scrie în ordine alfabeticã urmãtoarele cuvinte: eveniment,petarde, ospitalieri, refugiat, oaspete, belºug, prilej. Cautã îndicþionar cuvinte cu acelaºi înþeles celor date.

2. Transcrie fragmentul în care este prezentat un obicei de Anul Noual germanilor. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul acestuia.

4. Formaþi perechi. Alegeþi un colind de Anul Nou specific zonei încare locuiþi. Scrieþi-l!

5. Transformã cuvintele dupã model:(niºte) italieni – (toþi) italienii• polonezi • români • spanioli • germani • cartofi • locuitori


ObiceiuriObiceiuri5Lecþia 9 – Anul Nou

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

1. Copiazã denumirile obiceiurilor de Anul Nou prezentate în text.Precizeazã prin ce se deosebeºte scrierea lor în text faþã de scriereamajoritãþii celorlalte cuvinte. De ce crezi cã s-a folosit aceastã scriere?

2. Ce alte tipuri de litere s-au folosit în scrierea textului?3. Citeºte din text ultimul enunþ. Povesteºte cum þi-ai petrecut Reveli-

onul trecut.4. Ce urãri ai adresat celor apropiaþi de Anul Nou? Cum poþi adresa

urãri celor care se aflã în alte localitãþi?5. Citeºte felicitarea ºi observã ce cuprinde.

1. Identificã în textele studiate diferite tipuri de litere de tipar.Motiveazã folosirea lor.

2. Scrie în tabel formula de încheiere ºi felul în care te semnezi în situaþia în care ai trimite o felicitare persoanelor specificate.

1. Scrie o felicitare unui prieten sau prietenã, al cãrei conþinut sã fiepotrivit ilustraþiei.Transformã conþinutul felicitãrii astfel încât aceasta sã fie adresatãunei persoane mai puþin apropiate.

În scrierea de tipar se folosesc:• litere de rând, obiºnuite,

folosite în scrierea majoritãþiicuvintelor din text;

• litere înclinate, pentru a redatitlurile unor texte sau cãrþi,gândurile sau cuvintele unuipersonaj, denumirile unor sãr-bãtori, instituþii etc.

• litere îngroºate, folosite înscrierea informaþiilor impor-tante care trebuie gãsite cuuºurinþã în text.

O felicitare se trimite cuocazia sãrbãtorilor, onomasticilor,aniversãrilor. Aceasta adreseazãurãri de bine, felicitãri. Ea cu-prinde: mesaj scurt, formulã deîncheiere ºi semnãtura persoa-nei care o trimite. Când se scrie ofelicitare, se þine seama de per-soana cãreia se trimite.

Felicitarea poate fi înmânatãpersonal sau trimisã prin poºtã,într-un plic.

Pe plic se scriu adresa expe-ditorului (cel care trimite) ºi adestinatarului (cel care primeºte).

Imaginea unei felicitãri trebuiesã fie potrivitã conþinutului.


Obiceiuri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Persoana cãreia îi scrii Formula de încheiere SemnãturaUnei rudeMedicului de familieUnui prieten sau unei prietene

Orice cuvânt are o formã ºiun înþeles.

În limba românã existã cuvintecu înþeles asemãnãtor ºi cuvintecu înþeles opus.

CCããssããttoorriiaa

Un eveniment important în viaþa oamenilor este cãsãtoria. La noiexistã obiceiuri foarte frumoase care diferã de la o regiune la alta ºicare sunt pãstrate mai ales la sate.

BBrraadduull În dimineaþa nunþii, ginerele împreunã cu prietenii împodobesc

doi brazi. Aceºtia sunt purtaþi de tineri pânã la casa naºului, undeunul este legat în faþa porþii. Al doilea brad este dus la casa miresei.

BBããrrbbiieerriittuull mmiirreelluuiiUn prieten apropiat al mirelui îl bãrbiereºte, în mod simbolic, pe

ginere. Aºezat pe un scaun, cu bani sub picior, mirele nu trebuie sã-llase pe lãutar sã-i ia banii.

ÎÎmmbbrrããccaattuull mmiirreesseeiiNaºa, împreunã cu mama miresei ºi prietene apropiate ajutã mireasa

sã se îmbrace. La sfârºit, naºa îi pune acesteia voalul si coroniþa. Înacest timp lãutarul cânta o melodie numitã Ia-þi, mireasã, ziua bunã.

RRuuppeerreeaa ttuurrtteeiiNaºa ia o turtã împodobitã cu diverse împletituri ºi ornamente. În

mod simbolic, aceasta este ruptã deasupra capului miresei ºi servitãinvitaþilor. Se spune ca aduce noroc celor care mãnâncã din ea.

HHoorraa mmiirreesseeiiHora miresei, Nuneasca, se danseazã acasã la mireasã. În timpul

jocului, mama fetei împarte diferite cadouri naºilor, socrilor ºi, uneori,rudelor apropiate.

DDaannssuull ggããiinniiiiO gãinã gãtitã, împodobitã cu flori, o bancnotã ºi diferite

ornamente în funcþie de regiune este oferitã naºului în schimbul uneisume de bani. Dupã dansul gãinii invitaþii pregãtesc darul pentru miri.

LLeeggaattuull mmiirreesseeiiAproape de sfârºitul nunþii, naºa scoate voalul de pe capul miresei

ºi îi pune un batic. Voalul se pune apoi pe capul unei fete necãsãtorite,despre care se spune ca va fi urmãtoarea care se va cãsãtori.

1. Scrie obiceiurile de nuntã în ordinea în care apar în text: Dansulgãinii, Îmbrãcatul miresei, Bradul, Legatul miresei, Bãrbieritul mirelui,Ruperea turtei, Hora miresei.

2. Ai participat la vreo nuntã în comunitatea ta? Care dintre obiceiuriîþi place cel mai mult? De ce?

3. Formaþi grupuri. Ce obiceiuri legate de acest eveniment sunt înzona în care locuiþi? Povestiþi despre ele.

4. Ce tipuri de litere de tipar s-au folosit în scrierea textului? Motivea-zã folosirea lor.

5. Formeazã perechi de cuvinte cu înþeles asemãnãtor: sfârºit, prieteni, rude, belºug, amici, final, neamuri, bogãþie.

6. Identificã în text cuvinte care conþin grupurile mp ºi mb. Desparteîn silabe aceste cuvinte.

7. Scrie o felicitare pe care ai adresa-o unor tineri cãsãtoriþi.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 10 – Cãsãtoria

1. Citeºte ºi spune ce reprezintã textul alãturat.2. Rãspunde la întrebãri:

• Cui îi este adresatã invitaþia?• Cu ce ocazie?• Cine face invitaþia?• Ce informaþii oferã aceasta?

3. Aºazã lângã cuvintele date altele care:a) sã denumeascã obiecte................ împodobiþi, ................ fericitã, ................ noi.b) sã arate însuºiribrazi ................, sãrbãtori ................, prieteni .................c) sã indice acþiuniinvitaþii ................, ziua ................, petrecerea ................a) sã exprime numere................ fraþi, ................ numere, ........................ strãzi.

1. Formaþi perechi. Scrieþi-vã unul altuia câte o invitaþie potrivitãurmãtoarelor evenimente:• serbarea zilei tale de naºtere;• petrecerea de Anul Nou.Folosiþi în cuprinsul invitaþiei formulãri ca: „am plãcerea de a teinvita”, „te invit cu bucurie”.

2. Grupeazã în tabel cuvintele dupã ceea ce exprimã:danseazã, coroniþã, minunatã, ºapte, vine, vorbeºte, vesel, bu-curie, patru, mamã, noroc, împodobit, douã, strigãm.

1. Scrie o invitaþie adresatã unei rude cu ocazia unui eveniment important din viaþa ta.

2. Din ºirul de cuvinte subliniazã numai pãrþile de vorbire careexprimã acþiuni: ploi, zece, fug, îngust, colindau, cântã, aldoilea, culegem, albastrã, opt, veselie.

3. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ceeste specificat în paranteze.• Hainele (însuºire) ............................................... îi veneau foarte bine.• (Numãr) ................................................ persoane aºteptau la intrare.• Toþi prietenii ...................................................... (acþiune) la petrecere.

O invitaþie trebuie sã cuprindã:• numele persoanei sau fami-liei cãreia îi este adresatã;• evenimentul care este sãrbã-torit;• data ºi locul unde are loc evenimentul;• numele persoanei care adre-seazã invitaþia.Invitaþia poate fi datã perso-

nal sau trimisã în plic prin poºtã.

În exprimare ne folosim decuvinte. Acestea se pot grupa înpãrþi de vorbire, dupã ceea ceexprimã:

• nume de fiinþe, lucruri, feno-mene ale naturii (obiecte);• însuºiri;• acþiuni;• numere etc.


Obiceiuri

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele! Re]ine!

Re]ine!

Obiecte Însuºiri Acþiuni Numere

Obiceiul trimiterii felicitãrilorcãtre cei dragi a fost iniþiat decãtre Sir Henry Cole din Anglia, cuocazia sãrbãtorilor de Crãciun.Aceasta s-a întâmplat în anul 1843.Prima felicitare a fost conceputãde cãtre J.C. Horsley. Atunci s-auvândut 1000 de exemplare înLondra. Un artist englez, WilliamEgley, a produs prima felicitarepopularã în 1849. De la începuttemele ºi imaginile felicitãrilorerau variate la fel ca obiceiurile deCrãciun din lumea întreagã.

1. Spune folosindu-te de textul invitaþiei ºi de informaþiile de pe plic:• cine face invitaþie;• denumirea evenimentului;• data ºi ora la care are loc acesta;• locul unde desfãºoarã;• cui îi este adresatã.

2. Scrie pãrþile de vorbire din parantezã la forma potrivitã.• Colegii (Andreea) ___________________ s-au dus la spectacol.• Invitaþii (cânt) __________________ La mulþi ani! sãrbãtoriþilor.• Prietenul (Daniel) _________ merge sã-l vadã la meciul de fotbal.• Trandafirii (roºu) ________________ sunt florile mele preferate.• La ora (doisprezece) ______________________ începe serialul.

3. Dintre cuvintele scrise cu litere îngroºate foloseºte patru în ordinealfabeticã pentru a obþine o propoziþie: la, carnaval, ziariºtii, bal, începe, vin, invitaþi, premierã, curând,teatru, spectacolul, azi.

4. Transformã pãrþile de vorbire dupã modelele date.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

Destinatar: Familia DanielescuStr. Florilor nr. 23, bl. 12, ap. 6Localitatea: Braºov, cod 05729

acþiune numeleacþiunii

a merge mersula alergaa invitaa vorbia dormi

însuºire acþiune

frumos a înfrumuseþagânditoareascultãtortinerivesele

1. Completeazã invitaþia cu elementele care au fost omise în mod intenþionat.

...............................................................,Stimatã doamnã/Stimate domn,

În urma selecþiei sunteþi invitat/invitatã sã participaþi la concursul de culturã generalã 100 de Întrebãri ºi Rãspunsuri,care va avea loc la ...............................................................,pe data de .............................................. la ora .................. .Vã rugãm sã confirmaþi participarea la numãrul de telefon .................................... .

Organizatorul concursului,................................................

2. Scrie o felicitare potrivitã ilustraþiei. Completeazã apoi pe plic adresa ta.

Expeditor:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Spune ce aratã pãrþile de vorbire date. Continuã ºirurile pãrþilor de vorbire cu încã trei de acelaºi fel.• cãlãtoresc, privim, ........................................., ........................................., ......................................... .• minunatã, albaºtri, ........................................., ........................................., ......................................... .• douã sute, treizeci, ........................................, ........................................., ......................................... .• case, persoane, ..............................................., ........................................., ......................................... .


Obiceiuri


Scrie în ordine alfabeticã numele prietenilor ºi prietenelor tale. Completeazã în dreptul fiecãrui nume datade naºtere, pentru a nu uita sã le trimiþi felicitãri.Poþi include în listã ºi numele personalitãþilor din comunitate.

culbeci – melciRobinson – (aici) romanulRobinson Crusoe de Daniel DefoeTurnul Vavilon – Turnul Babilonîmpresurat – înconjurat

Fiecare dintre grupurile de literece, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi seredã printr-un singur sunet.

Cuvintele care conþin acestegrupuri au mai puþine sunete decât litere.

CCooppiiii eerraamm nnooii aammâânnddooiide Mihai Eminescu

Copii eram noi amândoi, Adesea la scãldat mergeamFrate-meu ºi cu mine. În ochiul de pãdure,Din coji de nucã car cu boi La balta mare ajungeamFãceam ºi înhãmam la el ªi l-al ei mijloc înotamCulbeci bãtrâni cu coarne. La insula cea verde.

ªi el citea pe Robinson, Din lut acolo am zidit,Mi-l poveste ºi mie; Din stuful des ºi mare,Ei zideam Turnul Vavilon Cetate mândrã la privit,Din cãrþi de joc ºi mai spuneam Cu turnuri mari de tinicheaªi eu câte-o prostie. Cu zid împresurat.

1. Rãspunde la întrebãri:• Despre ce îºi aminteºte autorul în poezie?• Care dintre cei doi fraþi crezi cã era mai mare? De ce?• Cum îºi petreceau timpul cei doi fraþi?• Ai fraþi sau surori? Dacã da, cum vã petreceþi timpul împreunã?

2. Subliniazã în textul poeziei cuvintele: car, mie, ochiul, mare. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþelesdecât cel din text.

3. Completeazã corespunzãtor:Fragmentul face parte din poezia .......................................... scrisã de..................................... . Textul cuprinde ........... strofe. Fiecare strofãare cinci ......................... .

4. Identificã în text cuvintele care conþin grupurile de litere ce, ci, cheºi chi. Pentru fiecare cuvânt precizeazã numãrul de sunete ºi pe celde litere.Specificã ce denumeºte fiecare parte de vorbire identificatã.


AmintiriAmintiri6Lecþia 11 – Copii eram noi amândoi

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

Vocabular

1. Transcrie prima strofã a poeziei.Subliniazã pãrþile de vorbire care denumesc fiinþe sau lucruri.

2. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumesc fenomeneale naturii: ceaþã, soare, tristeþe, insulã, ploaie, privire, colþ, râu.

3. Scrie câte trei nume de :oameni – râuri –ape – þãri –

1. Formaþi perechi. Scrieþi fiecare câte douã substantive caredenumesc:• legume; • arbori;• fructe; • unelte;• anotimpuri; • meserii;• pãrþi ale corpului; • obiecte de îmbrãcãminte.

2. Identificã substantivele din a treia strofã a poeziei. Spune cedenumeºte fiecare.

3. Folosind cuvintele date, formeazã perechi de substantive care denu-mesc acelaºi fel de obiecte: Exemplu: oraº – Bucureºtipoet, Joiana, localitate, Mihai Eminescu, câine, Azor, vacã, Braºov.

4. Scrie pe caiet câte cinci substantive proprii care sã denumeascã:• numele unor ziare • nume de sãrbãtori• nume de persoane • nume de strãzi• nume de oraºe

1. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele propriidin textul de mai jos:

Am plecat cu bunicul spre Pipirig. Era un ger în dimineaþa aceea decrãpau lemnele! Mai sus de Vânãtori, cum treceam puntea peste apaNeamþului, bunicul în urmã, cu caii de cãpãstru ºi eu înainte, mi-aualunecat ciubotele ºi am cãzut în Ozana.

2. Pentru fiecare dintre imagini scrie câte un substantiv comun ºi unulpropriu.

Partea de vorbire care denu-meºte fiinþe, lucruri, fenomene alenaturii (obiecte) se numeºte substantiv. Cele mai multe sub-stantive se pot numãra.

Substantivele care denumescobiecte de acelaºi fel se numescsubstantive comune. (Exemplu:copii, frate, coji, car, soare, ceaþã.)

Substantivul care aratã numeleunui obiect se numeºte substantivpropriu (Terra, Iaºi, Paºti).

Substantivele proprii se scriuîntotdeauna cu literã iniþialã mare.


Amintiri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

buhai – instrument muzical po-pular care produce un zgomotasemãnãtor mugetului unui taurharapnic – bici împletit din firede cânepã sau din curele de piele

Pentru a rãspunde la întrebã-rile formulate pe marginea unuitext, trebuie sã înþelegem întâi conþinutul acestuia.

Rãspunsul la întrebãri se formuleazã întâi în gând ºi apoiîn scris.

Când scriem rãspunsul, res-pectãm regulile de ortografie ºide punctuaþie.

AAmmiinnttiirrii ddiinn ccooppiillããrriieede Ion Creangã

La Crãciun, când tãia tata porcul, eu încãlecam pe porc deasuprapaielor ºi fãceam un chef de mii de lei. ªtiam cã mie o sã-mi deatata beºica s-o umplu cu grãunþe ºi s-o zornãiesc dupã ce se usca.

Odatã, la un Sfântu Vasile plãnuim câþiva bãieþi din sat sã neducem cu plugul. ªi în ajun am stat pe capul tatei sã-mi facã ºi mieun buhai sau mãcar un harapnic.

– Doamne, ce harapnic þi-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-aice mânca la casa mea? Acuº te descalþ!

Vâzând eu cã mi-am aprins paie în cap cu asta, am ºterpelit-ode-acasã numai cu beºica de porc, nu cumva sã-mi ia tata ciuboteleºi sã rãmân de ruºine înaintea tovarãºilor mei. ªi nu ºtiu cum s-aîntâmplat cã nici unul dintre tovarãºi nu avea clopot. Talanga meaera acasã, dar nu mã puteam duce s-o iau.

În sfârºit, facem noi ce facem ºi pornim pe la case. ªi o luãm noide la popa Oºlobanu, tocmai din capul satului. Când acolo, popatãia lemne afarã ºi cum a vãzut cã ne aºezãm la fereastrã ºi nepregãtim de urat a început a zice:

– De-abia s-au culcat gãinile ºi voi aþi ºi început? Ia staþi oleacã,blestemaþilor, sã vã dau eu!

Noi am ºparlit-o la fugã, iar el zvârr… cu o scurtãturã în urmanoastrã, cãci era om ursuz popa Oºlobanu. ªi din spaima aceea amfugit jumãtate de sat înapoi.

1. Discutaþi în grup despre înþelesul pe care îl au expresiile:• Fãceam un chef de mii de lei;• Am ºparlit-o de-acasã;• Am ºterpelit-o la fugã.

2. Rãspunde în scris la întrebãri:• Despre ce obicei se povesteºte în text?• Ce obiecte luau copiii la urat?• De unde au început cu uratul?• Ce au pãþit acolo?

3. Formaþi perechi. Delimitaþi textul pe fragmente.

4. Aminteºte-þi o întâmplare deosebitã trãitã de tine în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Povesteºte-o colegilor.

5. Identificã în text substantivele proprii.

6. Transcrie primul alineat al textului. Subliniazã substantivele comune.


Aminteºte-þi! Foloseºte-þi cunoºtinþele!

Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 12 – Amintiri din copilãrie

1. Din ºirul substantivelor de mai jos subliniazã-le pe acelea caredenumesc mai multe obiecte:zãpadã, sãnii, brazi, colindãtor, sãrbãtoare, iarnã, bucurii.

2. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte. Completeazã dupã exemplul dat:

(un) colindãtor – (doi) ................. (un) pai – (douã) .......................(un) tovarãº – (doi) ...................... (o) scurtãturã – (douã) ..............(un) sat – (douã) ........................... (o) spaimã – (douã) ...................

1. Formeazã pluralul substantivelor: pãmânt, ochi, zãpadã, colind, hainã.2. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos. Pentru fiecare

specificã felul, genul ºi numãrul.

Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu, când mã gândesc la locul naºteriimele, la casa pãrinteascã din Humuleºti, la stâlpul hornului undelega mama o sfoarã cu motocei la capãt, de crãpau mâþele jucân-du-se cu ei, la cuptorul pe care mã ascundeam, când ne jucamnoi, bãieþii, de-a mijoarca, ºi la alte jocuri ºi jucãrii pline de hazulºi farmecul copilãresc, parcã-mi saltã ºi acum inima de bucurie!

(Ion Creangã – AAmmiinnttiirrii ddiinn ccooppiillããrriiee)

3. Specificã genul substantivelor: poartã, obicei, brad, nori, jocuri,copilãrii.

4. Scrie câte trei substantive la genul masculin, feminin ºi apoi neutru.

1. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazãtabelul.

ªi, Doamne, frumos era pe atunci, cãci ºi pãrinþii, ºi fraþii, ºisurorile îmi erau sãnãtoºi, ºi casa ne era îndestulatã, ºi copiii ºicopilele megieºilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, ºi toateîmi mergeau dupã plac, fãrã leac de supãrare, de parcã era toatãlumea a mea!

(Ion Creangã – AAmmiinnttiirrii ddiinn ccooppiillããrriiee)

2. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile:• substantiv comun, gen feminin, numãr plural;• substantiv propriu, gen masculin;• substantiv comun, genul neutru, numãr singular;• substantiv propriu, genul feminin.

Substantivele care denumescun singur obiect sunt la numãrulsingular.

Cele care denumesc mai multeobiecte sunt la numãrul plural.

Substantivele sunt la genul:– masculin, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor un – doi;Exemplu: un pom, doi pomi– feminin, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor o – douã;Exemplu: o carte, douã cãrþi– neutru, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor un – douã.Exemplu: un mãr, douã mere


Amintiri

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Substantivul Felul Genul Numãrul

În anul 1875 Mihai Eminescul-a cunoscut pe Ion Creangã. Întimp, între cei doi s-a legat o pri-etenie foarte frumoasã.

Eminescu a fost cel care l-aîndemnat pe Ion Creangã sã-ºipublice amintirile, care au devenitminunatele Amintiri din copilãrie.

1. Transcrie textul urmãtor, înlocuind substantivele subliniate cu altelecu înþeles asemãnãtor.

Isprãvise liceul. De mult nu mai ºedea pe uliþã. Era mare, iaracum era doar drumeþ pe uliþã. Urma sã plece în þarã strãinã. Dorulde pribegie i se împlinea. Lãsase pe mama sã-i rânduiascã lucrurile.

2. Dintre cuvintele de mai jos subliniazã numai substantivele:felinar, Ionel, patru, frunza, mare, Oceanul Pacific, cãlãtoreau, zburdalnic, privirea.

3. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele pro-prii în textul urmãtor.

Din sus de Humuleºti, vin Vânãtorii Neamþului, o sãmânþãde oameni din aceia care s-au bãtut odatã cu Sobieþchi, craiulpolonilor. ªi mai sus, mãnãstirile Secu ºi Neamþul, altãdatã falabisericii române.

(AAmmiinnttiirrii ddiinn ccooppiillããrriiee, Ion Creangã)

4. Grupeazã substantivele date într-un tabel, dupã gen:moºneag, cer, pas, drum, inimã, braþe, paginã, suflete, margine,ploaie, lãstar.

5. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii din stânga. Formuleazã apoi propoziþii cu acestea.

6. Alcãtuieºte câte o propoziþie în care sã foloseºti substantivele:creangã, Creangã, soare, Soare, floarea, Floarea.

7. Formaþi perechi. Fiecare sã spunã pe rând câte un substantiv. Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit dela singular la plural sau invers.

8. Scrie substantivele din parantezã la forma potrivitã.• Vorbele ................................. erau înþelepte.

(moºneag)• Roadele ...................... au fost îmbelºugate.

(vii)• ........................ sunt cele mai creative fiinþe.

(Omul)


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

Genul feminin Genul masculin Genul neutru

1. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor.chemare amabilitatecasã drumeþbunãvoinþã cadoucãlãtor locuinþãdar strigare

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti substantivele: copilãria, copilãriei, copilãrie.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Recunoaºte substantivele din textul urmãtor ºi completeazã tabelul.Mama frãmânta aluatul ºi în casã mirosea a cozonaci. Bãnicã privea jocul fulgilor, care se roteau ºi

cãdeau pe sania rezematã pe un salcâm gros.

4. Alcãtuieºte un scurt text pe marginea ilustraþiei de mai jos în care sã foloseºti trei substantive proprii.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Amintiri


Realizaþi o listã cu numele strãzilor din apropierea locuinþei voastre ºi a ºcolii. Fiþi atenþi la scrierea substantivelor proprii!

Substantivul Felul Genul Numãrul

ostroave – insule în mijlocul unui râu sau al unui lacbiosferã – vieþuitoarele de pe Pãmânt

DDeellttaa DDuunnããrriiii

Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmulromânesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii, seaºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.

Un paradis natural se întinde la vãrsarea Dunãrii în Marea Neagrã,acolo unde fluviul îºi încheie lunga cãlãtorie de 2 860 km de la izvoruldin Munþii Pãdurea Neagrã din Germania. ªi astãzi Delta creºte ºiînainteazã în mare odatã cu mâlul pe care îl adunã în lungul sãu drum.

Delta Dunãrii este o înºiruire de pãmânturi plutitoare ºi ostroave,întinderi mari de stuf ºi pãduri. La rãsãritul soarelui ea este un adevãratparadis. Bãrcile pescarilor alunecã lin prin canalurile Deltei, printrenuferii albi. Din când în când pescarul trebuie sã se aplece pentru atrece pe sub crengile sãlciilor, care se înclinã formând bolþi de verdeaþã.

În acest peisaj minunat trãiesc nenumãrate vieþuitoare. DeltaDunãrii hrãneºte peste optzeci de specii de peºti ºi peste trei sutede specii de pãsãri. Cocostârcii, lopãtarii, gâsca ºi raþa sãlbaticã,lebãda, pelicanii, vulturii ºi ºoimii sunt doar câteva din mulþimeapãsãrilor de aici.

Datoritã frumuseþii sale, Delta Dunãrii este unica deltã din lumedeclaratã în întregime rezervaþie a biosferei. Acest þinut sãlbatic alapelor va face sã descoperiþi multe lucruri uimitoare. O excursie înDelta va rãmâne o amintire de neuitat.

1. Citeºte fragmentul din text care explicã ce este Delta Dunãrii.2. Explicã folosind informaþiile din text de ce Delta Dunãrii este cel

mai tânãr pãmânt românesc.3. Rãspunde la întrebãri:

• De unde izvorãºte Dunãrea?• Unde se varsã ea?• Ce pãsãri trãiesc în Delta Dunãrii?

4. Formaþi perechi. Delimitaþi textul pe fragmente dupã urmãtorul plan:• Delta Dunãrii, cel mai nou pãmânt românesc;• Vegetaþia Deltei;• Vieþuitoarele Deltei;• Delta Dunãrii, rezervaþie unicã în lume.

5. Identificã în primul fragment al textului substantivele proprii.Formuleazã în scris propoziþii folosind douã dintre substantiveleidentificate.


NaturaNatura7Lecþia 13 – Delta Dunãrii

Cite[te aici!


Vocabular

1. Subliniazã substantivele comune. Pentru fiecare substantiv preci-zeazã genul ºi numãrul.

Acolo unde valurile înspumate ale Mãrii Negre scaldã þãrmulromânesc ºi unde apele dulci ale Dunãrii se pierd în cele ale mãrii, seaºterne sub ochii noºtri cel mai tânãr pãmânt al þãrii: Delta Dunãrii.

2. Pentru fiecare obiect denumit de substantive scrie încã douã însuºiri.înspumate dulci tânãr

valuri ................... ape ........... ............... pãmânt................... ........... ...............

Observã poziþia faþã de substantiv a cuvintelor care aratã însuºiri.3. Formaþi perechi. Subliniaþi în enunþuri însuºirile substantivelor

scrise cu litere îngroºate.Venise iiaarrnnaa uscatã, îngrozitoare ºi întunecoasã, cum se

întâmplã în looccuurriillee acelea pustii.CCooppaacciiii mari ºi goi, ppããmmâânnttuull îngheþat dãdeau micului ssaatt o

îînnffããþþiiººaarree tristã. Recitiþi enunþurile fãrã cuvintele subliniate. Ce observaþi?

1. Scrie câte trei adjective corespunzãtoare urmãtoarelor substantive:............... ............... ...............

zile ............... cerul ............... ............... cerul............... ............... ...............

2. Recunoaºte adjectivele în fragmentul de mai jos.Pe muºchiul gros, cald ca o blanã a pãmântului, cãprioara stã

jos lângã iedul ei. Acesta ºi-a întins capul cu botul mic, catifelatºi umed, pe spatele mamei ºi, cu ochii închiºi, se lasã dezmierdat.

(Emil Gârleanu – Cãprioara)

1. Scrie câte trei adjective care sã arate: forma, culoarea, gustul, mãrimea.2. Transcrie propoziþiile urmãtoare. Subliniazã substantivele.

Dezvoltã propoziþiile adãugând câte un adjectiv alãturi de fiecaresubstantiv subliniat.• Omul intrã în casã.• În ape înoatã peºti.• Vântul suflã.

3. Subliniazã adjectivele. Transcrie enunþurile înlocuind adjectivele cualtele cu înþeles opus.

Omul avea ochii mari, privirea blândã ºi vocea caldã.4. Formeazã adjective, pornind de la substantivele date

(Exemplu: culoare – colorat, coloratã, coloraþi, colorate )gheaþã, pãdure, frunzã, veselie, piatrã.

Partea de vorbire care expri-mã însuºirile unor obiecte (fiinþe,lucruri, fenomene ale naturii etc.)denumite de substantiv se numeºteadjectiv.

Adjectivul se poate afla înainteasau dupã substantivul ale cãruiînsuºiri le aratã.

Rolul adjectivului este acela de a înfrumuseþa ºi îmbogãþi exprimarea.


Natura

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

nedesluºit – lipsit de claritate,greu de înþeles; nelãmuritrãzleþ – izolat, pribeag, rãtãcit,singur, singuraticºuvoi – curent de apã care sescurge cu repeziciune

În limba românã existã cuvintecu înþeles opus. Înlocuirea într-unenunþ a unui cuvânt cu opusulsãu schimbã înþelesul enunþului.

FFuurrttuunnaadupã Calistrat Hogaº

Dimineaþa cãlduroasã trecuse ºi a sosit amiaza arzãtoare.Pãmântul pãrea cufundat într-o tãcere adâncã. Greierele, cântãreþneobosit al zilelor de varã, amuþise la umbra unui fir de iarbã, iarveveriþa sta pititã sub o creangã stufoasã. Vântul nu mai sufla, nicio pasãre nu mai brãzda vãzduhul.

Pe sub marginile depãrtate ale cerului, nenumãrate grãmezi denori posomorâþi se ivirã fãrã veste. Un ropot nedesluºit vesteaapropierea prãpãstioasã a furtunii. O puternicã suflare de vânt trecuîn grabã.

Deodatã, se dezlãnþui furtuna. Ploaia turna cu gãleata. Vântulgemea ºi urla. Fulgere puternice spintecau vãzduhul. Sub ropotulploii ºuvoaiele de apã urlau. Pãdurea gemea. Era un zgomot de nute puteai auzi om cu om.

Dupã o vreme, urletele vijeliei începurã a-ºi coborî glasul.Zbuciumul codrului se mai domoli. Un tunet rãzleþ abia se maiauzea. Numai ºuvoaiele apelor nepotolite îºi mai trimiteau prin vãivuietul. Natura întreagã se înveseli ºi râdea soarelui gata sã apunã.

1. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti cuvintele explicate lavocabular.

2. Formaþi perechi. Delimitaþi textul în fragmente dupã urmãtoarelemomente:• Liniºtea dinaintea furtunii;• Primele semne ale furtunii;• Dezlãnþuirea furtunii;• Liniºtea de dupã furtunã.

3. În ce anotimp are loc furtuna descrisã în text? De unde þi-ai dat seama?4. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul furtuna sã fie la

începutul, la mijlocul ºi apoi la sfârºitul propoziþiei.5. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: tãcere, apropierea, grabã,

zgomot, înveselit.6. Desparte în silabe cuvintele: cãlduroasã, greierele, creangã,

ºuvoaiele.7. Identificã în text:

• trei substantive la numãrul singular;• trei substantive la numãrul plural;• trei substantive la genul feminin;• trei substantive la genul neutru;• trei adjective.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 14 – Furtuna

1. Formaþi grupe. Transcrieþi din primul fragment al textului numaiadjectivele, împreunã cu substantivele ale cãror însuºiri le aratã.Pentru fiecare substantiv însoþit de adjectiv scrie numãrul ºi genul.

2. Transcrie perechile de propoziþii:

Bate vânt cãlduþ. A trecut ziua caldã.Bat vânturi cãlduþe. Au trecut zilele calde.

a) Subliniazã substantivele. Specificã la ce gen ºi numãr este fiecare.b) Încercuieºte adjectivele. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor.

1. Transformã grupurile de cuvinte, schimbând numãrul substantive-lor de la singular la plural sau invers.• Nor alb • Pâini proaspete • Viscol puternic • Cântece vesele • Cãldurã toropitoare • Mese rotunde • Prieten devotat • Flori parfumate

2. Scrie adjectivele din paranteze la formele potrivite.• Valurile (înspumatã) ..................................... lovesc þãrmul.• În nopþile (rece) ................... de toamnã pãdurea fumegã.• Salcia (bãtrâni) ................................... îºi coboarã crengile.• Un fulger (puternicã) .............................. brãzda vãzduhul.

3. Recunoaºte adjectivele din enunþurile urmãtoare. Precizeazã-le genulºi numãrul.

Siluetele dansatorilor se zãreau prin geamurile fumurii.Stropii reci de ploaie au pãtruns prin hainele subþiri.

1. Scrie în tabel substantivele date, dupã cum indicã tabelul.chipuri, bucurie, nopþile, colegul, pantofii, zâmbete

2. Subliniazã adjectivele. Pentru fiecare precizeazã genul ºi numãrul.Iarba fragedã strãbate prin frunzele uscate. Albinele ºi-au început

dulcele zumzet în copacii înfloriþi.

Adjectivul se acordã (se po-triveºte) cu substantivul ale cãrui însuºiri le aratã.

El are acelaºi gen ºi numãr cusubstantivul determinat.

3. Transcrie grupurile substan-tiv – adjectiv, schimbând loculacestora.

Exemplu:oameni veseli veselii oamenihainele noi apã îngheþatã ochi albaºtri soarele strãlucitor


Natura

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Substantivul Genul Numãrul Un adjectiv potrivitchipuri neutru plural tinere

Dunãrea este al doilea fluviual Europei (dupã Volga)? Eaizvorãºte din Munþii PãdureaNeagrã (Germania) ºi se varsã înMarea Neagrã în apropiereapãdurii Caraorman, care înlimba turcã înseamnã tot PãdureaNeagrã.

Dunãrea strãbate zece þãri ºipatru capitale ale Europei.

1. Uneºte printr-o linie adjectivele din coloane cu felul însuºirii precizate.

lunguiaþã mãrime parfumataromat formã pãtrateverzui culoare arãmiuamãrui gust enormesãrate miros minusculepiperate

2. Specificã genul ºi numãrul substantivelor date. Scrie câte douãadjective potrivite pentru fiecare.

drum – ......................... palton – ....................... cuvânt – ...............încãpere – .................... dimineþi – .................... fiinþe – ..................

3. Uneºte fiecare expresie cu adjectivul corespunzãtor:

oameni cu dare de mânã învãþaþioameni de nimic darnicioameni pe sprânceanã netrebnicioameni cu scaun la cap aleºioameni cu stare bogaþi

4. Formuleazã un enunþ în care sã foloseºti douã adjective, folosindu-tede ilustraþia din stânga. Subliniazã-le.

5. Scrie câte un substantiv cãruia sã i se potriveascã toate adjectivele date.• cãlduroasã, ploioasã, secetoasã • vesel, îngândurat, înþelept • roºie, parfumatã, ofilitã

6. Recunoaºte adjectivele în textul urmãtor. Pentru fiecare specificãgenul ºi numãrul.

La cotitura strãzii înguste, rãsãri ca din pãmânt o bãtrânãmãrunþicã ºi hotãrâtã, cu ochii mititei ºi nasul coroiat. Veneaîncet înspre noi, sprijinindu-se într-un toiag subþire.

7. Transformã propoziþiile schimbând numãrul substantivelor scriseîngroºat.Astãzi am auzit o ºtire importantã.În apa limpede se reflectã soarele.Din fundul pãdurii se auzea urletul lung ºi înfricoºãtor.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

1. Marcheazã cu X numai afirmaþiile adevãrate.Adjectivul:__ este partea de vorbire care se aflã lângã un substantiv;__ este partea de vorbire care aratã însuºirile obiectelor denumite de substantiv;__ se poate afla numai dupã substantivul pe care îl determinã;__ nu are acelaºi numãr cu substantivul pe care îl determinã;__ se acordã în gen ºi numãr cu substantivul pe care îl determinã.

2. Completeazã proverbele cu adjectivele potrivite scrise în parantezã.

Mâþa ........................................................ zgârie rãu.Vorba .................................................... mult aduce.Omul ..................... îºi face iarna car ºi vara sanie.Buturuga ............... rãstoarnã carul ...................... .(micã, rãu, gospodar, mare, dulce, blândã)

3. Recunoaºte ºi subliniazã adjectivele. Completeazã apoi tabelul.Râul umflat curgea repede, cu un vâjâit mânios. Frigul nemilos stãpânea pãmântul. Bucãþi mari de

gheaþã ºi butuci groºi se loveau de picioarele podului.

4. Scrie adjectivele din parantezã la forma potrivitã• În nopþile ............................................... ne plimbãm în parc.

(înstelatã)• Bruma ................. cãzuse pe crizantemele ........................... .

(argintiu) (ruginiu)• ........................... dealuri se zãresc prin ceaþa ....................... .(Împãdurit) (des)


Natura


În 5-6 enunþuri prezintã o fotografie, un desen sau o imagine din localitatea ta.Foloseºte în enunþurile formulate cel puþin patru adjective care sã înfrumuseþeze exprimarea.

Adjectivul Substantivul pe care îl determinã Numãrul adjectivului Genul adjectivului

Pentru a povesti un fragmentdintr-un text citit sau ascultat,trebuie sã:

• citeºti fragmentul ca sãînþelegi despre ce se povesteºte;• reþii informaþia esenþialã (importantã);• spui ce ai înþeles în enunþuriclare, legate prin înþeles.

DDrreeppttaatteeaa lluuii ÞÞeeppeeººlegendã popularã

Pe timpul domniei lui Vlad Þepeº, un negustor care se afla pe lanoi a început sã strige pe la rãspântii cã a pierdut o pungã cu o miede galbeni. El a fãgãduit cã va da o sutã de monede celui care o vagãsi ºi i-o va da.

Nu trecu mult ºi, în faþa pãgubaºului, se înfãþiºã un om cu fricalui Dumnezeu spunându-i:

– Jupâne negustor, am gãsit punga aceasta. Eu cred cã este adumneavoastrã.

– Într-adevãr, a mea este ºi-þi mulþumesc cã ai adus-o. Negustorul începu sã numere banii ºi se gândea cum sã facã sã nudea suta fãgãduitã. Aºa cã zise omului:

– Am numãrat, dragul meu, ºi am vãzut cã þi-ai oprit o sutã degalbeni. În loc de o mie am gãsit nouã sute.

– Jupâne negustor, eu nici n-am dezlegat punga. Cum am gãsit-oaºa þi-am adus-o.

– Þi-am spus cã am pierdut o mie de galbeni ºi tu mi-ai adusnouã sute. Asta e, zise negustorul.

Omul nu mai spuse nimic ºi se duse drept la Vodã spre a se plânge:– Mãria ta, zise el, nu mi-a dat banii fãgãduiþi ºi nu mi-e ciudã

pentru asta, ci pentru cã mã bãnuieºte a nu fi om de omenie. Niciprin cap nu mi-a trecut sã mã ating de lucrul altuia.

Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul:– Dacã tu, jupâne negustor, ai pierdut o mie de galbeni, iar aceasta

are numai nouã sute, este dovedit cã aceasta nu e punga ta. Tu, creºtine,ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celui care va arãta cã a pierdut-o. Dumneata, jupâne negustor, aºteaptã pânã þi se va gãsi punga!

1. Rãspunde oral la întrebãri:• În vremea cãrui domnitor se petrece întâmplarea povestitã în text?• Câþi galbeni pierduse negustorul?• Ce fãgãduise acesta celui care va gãsi punga?• Câþi bani erau în punga adusã de omul cinstit?• De ce s-a dus þãranul la vodã?• Cum a fãcut Þepeº dreptate?

2. Formuleazã în scris rãspunsurile la primele trei întrebãri, astfel încâtsã obþii povestirea primului fragment al textului.


Domnitori înþelepþiDomnitori înþelepþi8Lecþia 15 – Dreptatea lui Þepeº

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

1. Identificã în fragmentul de mai jos pãrþile de vorbire care aratã numere.Înþeleptul Vodã înþelese lãcomia negustorului ºi-l chemã la dânsul:– Dacã tu, jupâne negustor, ai pierdut o mie de galbeni, iar

aceasta are numai nouã sute, este dovedit cã aceasta nu e pungata. Tu, creºtine, ia punga cu nouã sute de galbeni sã o dai celuicare va arãta cã a pierdut-o. Dumneata, jupâne negustor, aºteap-tã pânã þi se va gãsi punga!

2. Recunoaºte personajul cãruia îi aparþin cuvintele marcate cu linie dedialog.

3. Citeºte din fragmentul dat numai cuvintele povestitorului.Ce semn de punctuaþie s-a folosit înainte de cuvinte personajului?

1. Recunoaºte numeralele din ºirul cuvintelor: îngândurat, opt,doisprezece, judecãtor, al ºaptelea, interesant, cântãm, cincizeci, trei mii, o sutã patruzeci.

2. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele identificate.3. Adaugã lângã fiecare substantiv câte un numeral ºi câte un adjectiv:

........ pâini .............; ...... ouã .............; ....... pantofi .............;

..... feciori .............; ....... om .............; ....... costume ............;4. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite:

a)……………spuse:– Am cãlãtorit împreunã cu: ............................., ..............................,............................. ºi ............................. .

b) Cumpãrãtorul ceru vânzãtoarei:- Vã rog sã-mi daþi: ........................................., ..................................,............................. ºi ............................. .

1. a) Subliniazã numeralele din textul:Judecãtorul întrebã:– Ai avut dumneata douã pâini?– Da, douã am avut.– ªi eu am avut trei, spuse tovarãºul sãu.– Deci aþi avut cinci pâini.

b) Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.2. Completeazã spaþiile cu semnele de punctuaþie potrivite.

Pe vremea lui Þepeº necinstea ºi hoþia au dispãrut__Domnitorula pus la o fântânã cu apã bunã, la o rãscruce de drumuri o cupãmare de aur ºi a zis__

__Sã bea drumeþii cu ea apã rece, dulce ºi bunã ºi sã o aºeze laloc__Singura strajã sã fie cinstea fiecãruia__

Toþi cei care treceau pe acolo__târgoveþi, þãrani, boieri nu în-drãzneau sã ia cupa de aur__

3. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti douã numerale.

Partea de vorbire care aratã numãrul sau ordinea obiectelor senumeºte numeral.

Semnul douã puncte (:) anunþãîn scris cã urmeazã cuvintele uneipersoane. Acest semn se foloseºteºi înaintea unei înºiruiri (enumerãri)de pãrþi de vorbire de acelaºi fel.


Domnitori înþelepþi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

Cuza Vodã - portret

oca – unitate de mãsurã folositãîn trecut egalã cu 1,791 litria se învoi – a se înþelege

În limba românã înainte de p ºib se scrie întotdeauna m ºi nu n.

OOccaauuaa lluuii CCuuzzaalegendã popularã

Cuza Vodã obiºnuia sã se îmbrace ca un om de rând ºi sã umbleprin þarã sã afle el însuºi cum trãiesc cei mulþi. Aºa cã într-o zi, s-aîmbrãcat þãrãneºte, a luat douã putini cu lapte acru ºi s-a dus întârg la Galaþi. Aflase cã unii negustori nu foloseau ocaua cea mare,aºa cum hotãrâse legea, ºi cãreia i se spunea ocaua lui Cuza.

A cãutat deci sã vândã laptele unui bãcan despre care sespunea cã n-ar fi tocmai cinstit ºi cã vinde cu ocaua micã.Ajuns la bãcan, Cuza zise:

– Jupâne negustor, nu vreau bani, ci ne învoim ca la ºase ocalede lapte sã-mi dai o oca de untdelemn.

Negustorul a primit. A mãsurat cu ocaua lui Cuza douãzeci ºipatru de ocale de lapte. A socotit cã trebuie sã plãteascã în schimbpatru ocale de untdelemn.

Negustorul scoase de sub tejghea ocaua micã ºi începu a oumple cu ulei. Atunci Cuza zise:

– Pãi ocaua asta-i mai micã!– Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i oca ºi gata!Atunci, Cuza ºi-a lepãdat hainele þãrãneºti ºi s-a arãtat ca un

domnitor. Neguþãtorul a împietrit ºi a început a se ruga:– Iertare! Milã!Cuza Vodã însã a poruncit sã i se lege de gât cele douã ocale ºi

sã fie purtat prin tot târgul ºi sã strige:– Cu asta nu, cu asta da!

1. Formaþi perechi. Rãspundeþi pe rând la câte o întrebare.• Când se petrece întâmplarea?• Care sunt personajele textului?• De ce s-a îmbrãcat Cuza þãrãneºte?• Cum s-a înþeles domnitorul cu negustorul?• Cum a încercat acesta sã-l pãcãleascã?• Ce pedeapsã a primit negustorul cel necinstit?

2. Formaþi grupe de câte patru. Delimitaþi textul pe fragmente.Povestiþi fiecare câte un fragment diferit. Prezentaþi apoi colegilorpovestirea întregului text.

3. Explicaþi pe rând folosirea în text a semnelor de punctuaþie învãþate.4. Identificã în text cuvinte care conþin mp sau mb. Formuleazã în

scris propoziþii cu acestea.5. Scrie din text câte douã substantive:

• proprii;• comune la numãrul plural;• comune la genul feminin, numãrul singular.



Cite[te aici!

Aminteºte-þi!

Vocabular

Lecþia 16 – Ocaua lui Cuza

1. Selectezã din text numeralele. Scrie-le în cuvinte ºi apoi în numere.Spune cu ajutorul câtor cuvinte au fost scrise acestea.

1. Transcrie textul scriind cuvinte în locul numerelor.

– Sub câþi domnitori aþi slujit voi?– Sub 7, Mãria -Ta! a rãspuns cel mai tânãr.– Eu, a spus altul, am trecut prin 10.– Dar dumneata?– Prin toate de la bunicul încoace, stãpâne. De atunci s-au schimbat18 voievozi.

2. Taie numeralul care nu este scris corect.• Bãtrânul avea optzeci/opt zeci de ani.• Astãzi este cinºpe/cincisprezece aprilie.• Al opãlea/optulea concurent a câºtigat cursa.• La ora doisprezece/douãsprezece au început cursurile.

4. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate:În Þara Româneascã urmaºii lui Mircea cel Bãtrân se certau pen-

tru domnie. Boierii lacomi jefuiau þãrãnimea. Otomanii cereau în fie-care an câte cinci sute de copii pe care îi fãceau soldaþi în armata lor.

În anul 1456, Vlad Vodã a luat tronul Tãrii Româneºti. El aavut trei perioade de domnie, timp în care a fost un cârmuitorviteaz ºi drept.

1. Scrie cu litere urmãtoarele numere: 6, 31, 240.2. Subliniazã numeralele. Transcrie-le ºi scrie apoi alãturi folosind

cifre numerele corespunzãtoare.Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova la cinci

ianuarie o mie opt sute cincizeci ºi nouã, iar la douãzeci ºi patruianuarie în acelaºi an, a fost ales domn ºi în Muntenia.

În timpul domniei lui de ºapte ani a dat multe legi în folosuloamenilor simpli.

3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti numeralele: nouãzeci ºinouã, trei mii, treisprezece.

4. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite.• Acum ......................................... sãptãmâni am cãlãtorit cu avionul.• În clasã am ............................... colegi ºi ................................ colege.• ........................... plus ................................... fac ................................. .• Dacã din .................. scad ............................. obþin .......................... .

Se scriu într-un cuvânt nume-ralele de la unu la nouãsprezece ºicele formate numai din zeci în-tregi.

Rostim ºi scriem: unsprezece,paisprezece, ºaizeci.

Restul numerelor se scriufolosind cuvinte separate:

23 – douãzeci ºi trei231 – douã sute treizeci ºi unu.


Domnitori înþelepþi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Substantive Adjective Numerale

Vlad Vodã s-a nãscut la Sighi-ºoara? El a fost nepotul lui Mirceacel Bãtrân.

În anul 1456 el a urcat la tro-nul Þãrii Româneºti. Mai întâi, cadomnitor, a curãþat þara de hoþi,leneºi ºi netrebnici, pedepsindu-icu tragerea în þeapã. Aceeaºi soar-tã au avut-o ºi tradãtorii. De aiciºi numele Þepeº.

1. Marcheazã cu X enunþurile în care cuvântul nouã este numeral.Nouã ne-a promis cã ne va duce la muzeu.La ora nouã ne vom întâlni în staþie.Colega nouã se numeºte Rodica.Timp de nouã ani nu mi-am vãzut prietenul.Haina cea nouã îi venea foarte bine.

2. Scrie cu litere numerele cuprinse între 45 ºi 51.

3. Completeazã fragmentul cu semnele de punctuaþie care lipsesc.Vãzând cã nu o scoate la capãt cu ameninþãrile, sultanul zise cu

glas mieros____Ascutã, ghiaure, îþi dãruiesc tot ce vrei, numai spune-mi unde

se ascunde domnul vostru____Nimic nu mã va face sã-mi vând þara__nici spânzurãtoarea,

nici comorile ºi nici chiar tronul____Toþi soldaþii lui Þepeº sunt isteþi ca tine__ __Dintre toþi eu sunt cel mai prost, cãci altfel eram liber__

4. Formaþi perechi. Alcãtuiþi un scurt text cu titlul La cumpãrãturi.Folosiþi numerale care sã exprime numere, cât ºi numerale care sãexprime ordinea obiectelor.Citiþi celorlalþi colegi ºi colege textul scris. Cereþi-le ca, atunci cândaud un numeral, sã batã o datã din palme.

5. Citeºte cu atenþie fragmentul de mai jos.

Cât a domnit Vlad-Vodã mii de drumeþi au admirat ºi au bãutapã din cupa de aur, fãrã ca vreunul sã îndrãzneascã sã o ia.

Într-o dimineþã însã, o femeie a descoperit cã preþioasa cupãnu se mai afla la fântânã: o furase un rãufãcãtor. Cu durerefemeia a spus celorlalþi sãteni:

– Sã ºtiþi cã nu mai este domn Vlad-Vodã, necruþãtor duºmanal tâlharilor ºi al asupritorilor.

a) Scrie un enunþ prin care sã redai informaþia esenþialã;b) Povesteºte fragmentul dezvoltând informaþia esenþialã;c) Specificã ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvintele subliniate.


ªtiai cã…?

Lucreazã mai mult!

1. Marcheazã titlurile care conþin numerale.

Cinci sãptãmâni în balon Ocolul Pãmântului în optzeci de zileSoacra cu trei nurori Moº Ion Roatã ºi UnireaLuna nouã Trei, Doamne, ºi toþi trei

2. Încercuieºte numeralul scris corect.• În a unsprezecea/unu spre zecea/unsprãzecea zi vremea s-a îndreptat.• Optusprezece/opsprezece/optsprezece pasageri erau din oraºul meu.• Cel mai bãtrân locuitor al satului avea nouãjnouã/nouãzeci ºi nouã/noãzeciºi nouã de ani.

3. Scrie câte trei numerale formate:• Dintr-un singur cuvânt:............................................................., ............................................................., .............................................................,• Din mai multe cuvinte scrise separat:............................................................., ............................................................., ......................................................

4. Completeazã enunþurile de mai jos cu numerale potrivite.• Anul are ................................................... luni.• O zi are ................................................ de ore.• Ziua mea de naºtere este în (a câta) ...................................... lunã a anului.

5. Subliniazã în textul urmãtor cu o linie substantinele, cu douã linii adjectivele ºi cu o linie întreruptã numeralele.

Românii aºteptau de ºapte zile sã zãreascã de pe piscurile înalte ale celor patru munþi oastea numeroasãa lui Mahomed.

Dupã douã ceasuri, departe, în vãile înguste zãrirã duºmanii. Era douãsprezece noaptea, când cele cincisprezece cãpetenii ordonarã începerea luptei.


Domnitori înþelepþt


Citeºte o legendã istoricã. Povesteºte-o colegilor!

A. Citeºte cu atenþie textul pentru a rãspunde cerinþelor.

PPããppããddiiaadupã Ion Agârbiceanu

Dintr-o zi într-alta înverzeau luncile.Într-o dimineaþã, Anicuþa rãmase încremenitã când deschise portiþa grãdinii ºi vãzu un covor nesfârºit

de floricele galbene.– Nicule! Nicule! începu sã strige. Fugi la el, îl prinse de mânã ºi îl trase cãtre portiþa grãdinii. Nicu

rãmase ºi el mut o vreme.– Da! A înflorit pãpãdia, ºopti el.– Ce a înflorit?– Pãpãdia, nu vezi?Anicuþei nu-i plãcu numele florii. În liniºtea mare, din covorul de steluþe de aur, se ridicã un zumzet

uºor. Copila nu ºtia dacã florile sau albinele cântau.Peste zi, se strecurã de mai multe ori în grãdinã sã vadã luminiþele, cum le spusese.

Când se duse dupã ce trecu umbra înserãrii peste grãdinã, Anicuþa rãmase iar uimitã.– Bunicã, s-au dus toate!– Cine s-au dus, fatã?– Florile.– Ce spui prostii? Unde sã fugã? Doar florile nu pot umbla.Bunica merse totuºi cu nepoata în grãdinã. Rupse o pãpãdie ºi îi desfãcu bãnuþul de aur. – Vezi? N-a fugit nici o floare. Toate s-au închis pânã dimineaþã, când va bate din nou lumina soarelui.

Cerinþe1. Marcheazã cu X în caseta potrivitã enunþul adevãrat:

a) Textul citit este:textul este în versuri;textul este narativ;textul este un dialog.

b) Personajelor textului sunt:fetiþa, Anicuþa, bunica ºi Nicu;Anicuþa ºi bunica;Anicuþa, Nicu ºi bunica.

c) Fata a numit pãpãdiile „luminiþe” pentru cã:aºa i-a spus bãiatul cã se numesc;nu i-a plãcut numele florilor;nu ºtia cum se numesc florile.

2. Scrie în casete numere de la 1 la 3, pentru a prezenta în ordine momentele acþiunii din text.Fetiþa crede cã florile mor seara.Anicuþa este încântatã de pãpãdii.Bunica îi explicã fetei cã la apus florile se închid.


Test de verificare finalãTest de verificare finalã

3. Completeazã spaþiile din parantezã folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor scrise cu litere îngroºate.• Anicuþa rãmase încremenitã. (.........................................................)• A vãzut un covor nesfârºit de floricele. (.......................................)• Florile nu pot umbla. (........................................................................)

4. Formuleazã o propoziþie în care cuvântul umbla sã aibã alt înþeles decât cel din text.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Povesteºte în scris ultimul fragment al textului.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

B. Folosind fragmentul urmãtor, rezolvã sarcinile date.

Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºor ieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.Era un copil palid ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãn niºte ciubote grele ale unui frate mai mare.

(Mihail Sadoveanu, Unn oomm nnããccããjjiitt)

1. Noteazã A în dreptul enunþurilor adevãrate ºi F în dreptul celor false.Cuvântul bãiatul este substantiv comun;Substantivul copil este la genul feminin;Cuvântul sunãtoare este substantiv;Substantivul Dumitru Oniºor este propriu;Substantivul oi este la numãrul plural;Substantivul pãmântul este la genul neutru.

2. Identificã în fragmentul dat ºi scrie pe spaþiile punctate câte douã:• substantive la numãrul singular: ....................................................................................• adjective la numãrul singular: ..........................................................................................• numerale: ............................................................................................................................

3. Formuleazã câte o propoziþie în care cuvântul nouã sã fie:a) numeral ....................................................................................................................................................................b) adjectiv .....................................................................................................................................................................


Test de verificare finalã

Antichitate – perioadã de timp de demult, vechime;

asupritor – persoanã care doreºte sã stãpâneascã,sã domine, sã chinuiascã, sã exploateze alte per-soane;

bãcan – negustor care vinde produse alimentare;

cãpãstru – curele din piele sau frânghii care sepun pe capul calului sau mãgarului pentru a fi legatîn iesle (adãpost) sau dus undeva;

cârmuitor – conducãtor, domnitor, coordonator;

ciubote – cizme, ghete;

codice – table cerate pe care se scria, reprezen-tând cea mai veche formã de carte la romani;

crai – împãrat, rege, domnitor;

creºtin – persoanã care crede în învãþãturile ºi per-soana lui Isus Hristos;

a concepe – a crea, a gândi ceva nou, a inventa;

a confirma – a recunoaºte, a aproba, a atesta;

a dedica – a oferi ceva unei persoane în semn derespect sau de dragoste;

deltã – formã de relief situatã la vãrsarea unei apecurgãtoare în mare sau în ocean;

deºeuri – resturi obþinute în urma prelucrãrii unormateriale pentru obþinerea unor produse ºi care numai pot fi folosite pentru realizarea aceluiaºi tip deprodus;

dezmierdat – alintat, rãsfãþat, persoanã cãreia i sefac toate plãcerile;

eveniment – întâmplare importantã, fapt de mareînsemnãtate;

favorabil – prielnic;

a fãgãdui – a promite;

generaþie – totalitatea oamenilor dintr-o comuni-tate care au cam aceleaºi vârste;

ghiaur – denumire dispreþuitoare datã de turci per-soanelor care aveau altã credinþã decât cea musul-manã;

horn – coº al casei pe unde iese fumul de la sobe;

a ignora – a neglija în mod voit, a nu lua în seamã;

îmbuteliat – închis sub presiune într-o sticlã saubutelie;

jupân – patron, stãpân, titlu de politeþe folosit cuînþelesul de domn;

a se lepãda – a renunþa, a se lãsa de ceva, a se în-depãrta de ceva sau de cineva;

lopãtar – pasãre migratoare (cãlãtoare) cu picioarelungi, de culoare albã, cu ciocul lung ºi lat ca olopatã, cu moþ de pene pe cap;

maniere – mod de comportare în societate, regulide bunã comportare în societate, þinutã;

menire – misiune, rost, sarcinã;

mijoarca – joc de copii;

miracol – minune; fapt, eveniment, fenomen uimitor, extraordinar;

miºel – ticãlos, nemernic, om de nimic, fricos, laº;

nãrav – obicei rãu, deprindere rea, cusur, viciu;

negoþ – comerþ, vânzarea ºi cumpãrarea de mãrfuri;

neguþãtor – comerciant, negustor;

nobleþe – eleganþã, distincþie, atitudine sau însuºiremoralã superioarã;

oaspete – musafir, persoanã care viziteazã pe cineva acasã;

oazã – loc cu izvoare ºi vegetaþie bogatã în mijlo-cul unui þinut pustiu nisipos, al unui deºert;

oficial – solemn, care se supune regulilor ºi legilorunui stat;

opinie – pãrere, punct de vedere, idee;

ospitalieri – primitori, care primesc oaspeþi cu bu-curie ºi îi trateazã foarte bine;

papirus – material subþire sub formã de foiþã,obþinut din plante cu acelaºi nume, pe care se scriaîn Antichitate;


DicþionarDicþionar

paradis – loc plãcut, minunat, priveliºte încântãtoare;

patimi – porniri nestãpânite; patimile lui Hristos –suferinþele, chinurile suferite de Isus Hristos;

pãgubaº – care a suferit o pierdere, ghinionist;

a peþi – a cere o fatã în cãsãtorie în numele cuivasau pentru sine;

a se pitula – a se piti, a se ascunde;

potabil – bun de bãut, care îndeplineºte toate con-diþiile de a fi bãut;

pribegie – refugiu, rãtãcire dintr-un loc în altul,hoinãrealã;

prilej – ocazie, împrejurare, moment potrivit, fa-vorabil;

prognozã – prevedere, anticipare a desfãºurãrii întimp a unui fenomen;

a proteja – a apãra, a feri, a ocroti, a pãzi;

putinã – vas de lemn folosit la pãstrarea brânzeisau a murãturilor;

rãcitor – dulap cu pereþi dubli în care se introducegheaþã pentru pãstrarea la rece a bãuturii ºi a ali-mentelor;

rãspântie – loc în care se întâlnesc, se încruciºeazãmai multe drumuri, intersecþie, rãscruce;

rãzleþ – lipsit de continuitate, izolat, sporadic;

refugiat – persoanã care s-a retras undeva sau lacineva din faþa unei primejdii, a unui pericol sau aunei ameninþãri;

rezervaþie – teritoriu ocrotit de lege, pe care nu sepot face transformãri, întrucât acolo sunt plante ºianimale care prezintã importanþã ºtiinþificã;

regie – îndrumarea jocului actorilor, artiºtilor, pen-tru interpretarea unor roluri în spectacole de tea-tru sau divertisment sau în filme;

ropot – zgomot produs de loviturile copitelor u-nui cal care aleargã sau zgomot produs de aplauze;

sacrificiu – jertfã, renunþare voitã la ceva pentrubinele sau interesul altor persoane;

smucealã – smuciturã, acþiunea de a trage brusc ºicu putere de ceva sau pe cineva;

spaimã – teamã, fricã puternicã, groazã;

stuf – trestie, plantã înaltã ºi dreaptã cu frunze lungiºi ascuþite folositã la construirea acoperiºuluicaselor sau la obþinerea celulozei;

ºes – întindere de pãmânt situatã la micã înãlþime,câmpie;

ºuvoaie – curenþi de apã care se scurg cu repeziciu-ne, pe locuri înclinate (în urma ploilor sau a topiriizãpezii);

tainic – misterios, neºtiut, neînþeles de alþii, secret;

talangã – clopot care se atârnã la gâtul vitelor saual oilor;

terestrial – care aparþine Pãmântului, pãmântesc;

tinichea – metal de calitate inferioarã, tablã;

toiag – bãþ drept ºi lung pe care se sprijinã cinevala mers sau de care se foloseºte pentru a se apãra;

toropealã – stare de amorþealã, de buimãcealã, desomnolenþã sau cãldurã mare, dogoare, arºiþã;

tradiþie – idei, obiceiuri, datini vechi, care se trans-mit din generaþie în generaþie;

ursuz – morocãnos, posac, neprietenos, necomu-nicativ, respingãtor;

unic – care este singur, numai unul în felul sãu;

veºminte – îmbrãcãminte, haine;

viciu – defect, cusur, neajuns, apucãturã rea;

a vira – a schimba direcþia de mers, a coti;

a viziona – a privi, a urmãri un film sau un spectacol;

vuiet – zgomot prelungit produs de anumite obiecte în miºcare, vâjâit, freamãt, foºnet;

voievod – domnitor, domn, vodã, cãpetenie.


Dicþionar

Romana clasa a 3 a

Documents

Transcript of Romana clasa a 3 a