Limba Si Literatura Romana - Auxiliar Pentru Clasa a IX-A

8/19/2019 Limba Si Literatura Romana - Auxiliar Pentru Clasa a IX-A

1/34

AUXILIAR CURRICULAR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A IX-A

SEMESTRUL I

COMPETENȚE GENERALE:1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea

mesajelor, în diferite situaţii de comunicare2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea

diferitelor tete literare şi nonliterare!. "r#umentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

STANDARDE ALE EVALUĂRII:1. $entru obţinerea notei %&

• Utilizarea, în eprimarea proprie, a normelor orto#rafice, ortoepice, de

punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor leico'semantice, compatibile cu situaţia de comunicare(

• utilizarea corectă şi adecvată a formelor eprimării orale şi scrise îndiverse situaţii de comunicare(

• identificarea temei tetelor propuse pentru studiu.2. $entru obţinerea notelor intre ) si *&

• aplicarea unor te+nici vizând înţele#erea tetelor literare sau nonliterare(• laborarea unei ar#umentări orale sau scrise pe baza tetelor studiate(• aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea tetelor

literare studiate.

!. $entru obţinerea notelor de -, respectiv, 1&• /ompararea unor ar#umente diferite pentru formularea judecăţilor proprii

0edactarea unor compoziţii despre tetele studiate şi alcătuirea unor tetefuncţionale sau a unor proiecte(

• analizarea componentelor structurale şi epresive ale tetelor literarestudiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor(

• dentificarea structurilor ar#umentative în vederea sesizării lo#icii şi acoerenţei mesajului.

1. LITERATURĂ

CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII JOC ŞI JOACĂ – REPERE INTRODUCTIVE

Daa............................ ermenul ,,joc3 provine din latinescul ,,iocus3 care desemna, în e#ală măsură,,,#luma3, ,,+azul3, ,,zeflemeaua3, dar şi ,,jocul3, ,,amuzamentul3. storicul şi teoreticianulolandez al culturii 4o+an 5uizin#a defineşte jocul drept& ,,acţiune liberă, simţită drept

1


2/34

fictivă şi situată dincolo de viaţa curentă, totuşi capabil să absoarbă inte#ral jucătorul( oacţiune lipsită de orice interes material şi de orice utilitate, care se împlineşte într'un timpşi într'un spaţiu cu #rijă circumscris, se desfăşoară cu o ordine potrivit re#ulilor date şisuscită în viaţă relaţii de #rup care se înconjoară de mister sau accentuând prin stranietatefaţă de lumea obişnuită3.

$otrivit lui "llain 6+eerbrant şi lui 4ean /+evalier, ,,la ori#ine, jocul se lea#ă desacru, ca orice activitate omenească, şi din aceasta derivă jocurile cele mai profane, celemai spontane3. 4ocul are semnificaţii profunde, fiind un simbol al luptei cu moartea, cuelementele naturii sau cu sine. l se asociază cu actul cosmo#onic, fiind perceput dreptvibraţie sau dans primordial. 4ocurile sportive din lumea contemporană îşi au ori#inea în practicile ma#ice din antic+itatea #reco'romană, când se or#anizau întreceri pentru acelebra zeii tutelari ai cetăţii& 4ocurile 7limpice erau consacrate lui 8eus, zeul suprem, iar 4ocurile $itice lui "pollo. 9eşi astăzi au mai ales o dimensiune educativă sau socială, în societăţile ar+aiceanumite ,,jocuri şi jucării erau încărcate cu un simbolism astăzi pierdut3 :4ean /+evalier;.Fotbalul se lea#ă de disputarea #lobului solar de către două fratrii rivale, iar zmeul

simboliza sufletul eterior al proprietarului său rămas pe pământ.ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE !"#$%# &' (%#&')

1. dentifică în tetele pe care le'ai studiat la şcoală personaje literare care săreprezinte concretizări ale ipostazei ,,+omo ludens3.

2. 0edactează un tet, de 2%'! de rânduri, în care să îţi eprimi opinia despresemnificaţia jocului în evoluţia fiecărui copil.

!. /omentează, în %'1 rânduri, afirmaţia& ,,4ocurile sunt sufletul relaţiilor umane şifactori de educare eficienţi3 :4ean /+evalier;.

TABLOURI BIBLICE !VERSURI DE ABECEDAR) T#*+% A%(,'Daa////..

nspirându'se din ,,


3/34

,,"dam3, ,,putere dumnezeiască3, ,,a zămisli3, ,,sti+ii3. 0e#istrul colocvial este relevat prin cuvinte şi epresii specifice limbajului cotidian& ,,căta3, ,,zban#+iu3, >scăpătat3, ,,nu'i vorbă3.


4/34

!. /e rol are distanţarea temporală faţă de momentul desfăşurării jocurilor copilărieiB

=. tra#e din fra#mentul citat patru cuvinteH sinta#meH epresii le#ate de joc şi joacă, atitudine caracteristică pentru anii copilăriei.

%. ranscrie două zicale ale tetului şi eplică rolul folosirii lor în contet.

). /um este privit jocul copiilor de către adulţii c+inuiţi de ,,neajunsurile vieţii3BI. "r#umentează, într'un tet de *'1% de cuvinte :1'1% rânduri;, că fra#mentuldat abordează tema jocului.

TEMĂ PENTRU ACASĂ

@crie un eseu structurat, de 2'! pa#ini, în care să surprinzi ori#inalitatea viziuniiartistice a lui udor "r#+ezi în cele trei poezii studiate, din ciclul ,,ablouri biblice3.?n redactarea eseului se recomandă să ai în vedere următoarele repere&

' prezentarea modului în care au fost creaţi "dam şi va(' descrierea traiului fericit pe care prima perec+e îl duce în rai(' relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin(

' eplicarea rolului mijloacelor artistice. AMILIA REPERE INTRODUCTIVE

Daa//////

?n limba latină, termenul ,,familia3 însemna iniţial ,, #rup de sclavi şi servitoricare locuia sub acelaşi acoperiş3. Ulterior, termenul a evoluat semantic, ajun#ând sădesemneze rudele pe linie paternă :lat. a#nati;, apoi pe cele pe linie maternă :lat. co#nati;,iar în final, rudele de sân#e, acesta fiind şi sensul actual al termenului românesc.

$otrivit lui "ndre Jur#uiere, familia este ,,o uniune mai mult sau mai putin

durabilă şi aprobată social a unui bărbat cu o femeie şi copiii acestora3. ?n numeroaseculturi, nunta are semnificaţii profunde în plan reli#ios, social sau psi+olo#ic, aceastasimbolizând unirea dintre elementele primordiale, unirea primordială a /erului cu$ământul din care s'a născut lumea.

/a temă literară, familia apare încă din epopeile +omerice, ,,liada3 şi ,,7diseea3,care au ca sâmbure al intri#ii ruperea unui ec+ilibru matrimonial, iar ,,Jiblia3, carteafundamentală a reli#iei creştine, aşază familia patriar+ală într'un orizont de sacralitate. ?n literatura română, familia este o temă preferată de mulţi scriitori. oneleodoreanu propune o ima#ine idilică a familiei. 0omanul ,,ni#ma 7tiliei3 aduce în prim plan paternitatea eşuată, destrămarea familiei sub impulsul patimei pentru bani.Familia 6lanetaşilor din ,,on3, de Aiviu 0ebreanu, este scindată între indiferenţa tatăluişi dorinţa impetuoasă a lui on de a avea pământ, iar familia 5erdelea se supunemeandrelor vieţii dintr'un "rdeal dominat de re#imul austro'un#ar. ,,Koromeţii3 luiKarin $reda abordează tema familiei ce ascunde un conflict latent, manifestat prin crizatatălui, lie Koromete, fire esenţial contemplativă, şi criza fiilor, revoltaţi împotrivaautorităţii paterne.ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE !"#$%# &' (%#&')

=


5/34

1. /iteşte primele pa#ini ale romanului ,,Koromeţii3, de Karin $reda. 7bservă cumeste realizată descrierea cinei în familie şi eprimă'ţi părerea despre relaţiile careeistă între personaje.

2. 0ealizează o descriere a unei familii dintr'un roman citit de tine, încercând să puiîn evidenţă relaţiile dintre personaje.

!. "r#umentează'ţi opinia, în 1%'! de rânduri, despre cum crezi că arată familiaideală.

MARA I+a3 S"a2$ 0omanul ,,Kara3 a fost publicat în foileton în revista ,,


6/34

!. dentificaţi succesiunea de secvenţeH scene din primul capitol, precizândcaracterul predominant descriptiv, narativ, dialo#at sau monolo#ic al fiecăreia.

=. $rezentaţi conţinutul romanului ,,Kara3 ţinând seama şi de opinia lui CicolaeKanolescu& ,,9in aceste patru personaje, care alcătuiesc #rupul prota#oniştilor, seale# două naraţiuni principale ale cărţii, LromanulM z#ârceniei #rijulii a Karei şi

LromanulM iubirii dintre $ersida şi Caţl3.M+*'" *' '0 &'3%# '2a"#a%' 4#0a29:@e dă următorul tet& ,," rămas Kara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şivoinică şi +arnică şi 9umnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Cu'i vorbă, Jârzovanu,răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birtdecât acasă( tot le'au mai răma însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Kurăşului,viuţa din dealul despre $ăuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. EG @unt săraci, sărăcuţii, că n'au tată( e săracă şi ea, c'a rămas văduvă cu doi copii(cui, 9oamne, ar putea să'i lase când se duce la târ#B /um ar putea dânsa să stea de

dimineaţă până seara fără să'i vadăB /um, când e atât de bine să'i veziBD Umblă Kara prin lume, alear#ă sprintenă, se târ#uieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de capcâteodată, plân#e şi se plân#e c'a rămas văduvă, şi apoi se uită împrejur să'şi vadă copiiişi iar râde Kara L tot n'are nimeni copii ca mineD M îşi zice ea, şi nimeni nu poate s'o ştieaceasta mai bine decât dânsa, care ziua toată vede mereu copii şi oameni şi nu poate săvadă fiinţă omenească fără ca s'o pună alături de copiii ei. Kult sunt sănătoşi şi rumeni,voinici şi plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut căoameni de dai N 9oamne numai din copii răi se fac3. :oan @lavici, Mara;

1. dentifică personajele din fra#mentul de mai sus.2. /e le#ături sunt între eleB

!. /are este statutul social al KareiB=. 9e ce se insistă asupra acestui statut prin secvenţele ,,săraca, văduvă cu doi copii3şi ,,a rămas văduvă cu doi copii3B

%. videnţiază un procedeu de caracterizare din tetul dat.). primă'ţi opinia referitor la portretul lui Jârzovanu. /e trăsături de caracter se

pot desprindeBI. 0ealizează, în %'1 rânduri, portretul personajului Kara, pornind de la

informaţiile din fra#mentele citate.*. "e#umentează că fra#mentele date abordează tema familiei.

TEMĂ PENTRU ACASĂ@crie un eseu, de 2 N ! pa#ini, în care să prezinţi tema familiei, reflectată într'un tetnarativ studiat. ?n elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere &' evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea tetului narativ într'o tipolo#ie,într'un curent literar, într'o perioadă sau într'o orientare tematică (' prezentarea temei, reflectată în tetul narativ ales, prin referire la două sceneH secvenţenarative semnificative (

)


7/34

' sublinierea a patru elemente de construcţie a subiectului semnificative pentru ilustrareatemei :de eemplu & subiect, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final,construcţia personajelor, limbajul personajelor, te+nica narativă etc.; (' eprimarea unei opinii ar#umentate despre modul în care tema este reflectată în tetulnarativ ales.

5. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

I


8/34

1. S'03'"' *' +%+(%a;' 4 $#a'.R+"#" 4'03'"+% *' +%+(%a;' 4 $#a'

5.S$,'0a $+0#3$a%

Schema lui Jakobson poate fi reprezentată astfel& CONTEXT= REERENT:funcţie %';'%'3


9/34

EMIŢĂTOR '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' RECEPTOR :funcţie '0+29='>&%'429; :;#3$%a2'%?a", fiind aată pe %';'%'3#"

mesajului( îi aparţin enunţuri 3+3-a0?%'a', întrucât sunt independente de situaţia de

enunţare, fiind '>&%'4a #3+% ('3'%a"9% : Leul este un animal sălbatic.;.5. FUNCŢIA E#!I"Ă/ E%&RESI"Ă/ IN!ERJECŢINALĂ este centrată asupra '0


10/34

este predominantă în contetele în care limbajul devine propriul săureferent, $+0#3$a%'a ;3* +%'3a9 a4#&%a "0? 34' :Ce înţelegem prin cu&ntul '' substanti?)(

se evidenţiază în& definiţii' precizări terminologice' legende ale ărţilor geografice' giduri pentru turi*ti etc.

S#a


11/34

• P+2'4+% al unor întâmplări(• P+%%'4 atunci când realizează descrieri(• L'$+%, când prezintă o carte(• G,* *' "'$#%9, când îşi asumă un demers interpretativ(• R'&+%'% când face o anc+etă(• A2+$a când evaluează un proces(• L*'% *' +&3' când îşi propune să convin#ă.

' +3#"! se evidenţiază în modul în care emiţătorul îşi prezintă ideile( acesta poate fi&• O?'$2, caracteristic tetelor non'ambreiateH4#?'$2,

implicat, personal(• I0&'%4+3a"=&'%4+3a"@• +%0a"=3;+%0a"@• D+(0a$=*"'0a$ etc.

' poate scrie din motive '>%34'$ ! pentru a câşti#a reputaţie; sau 3%34'$ : cu scopulde a eprima un punct de vedereHpentru a eersa resursele co#nitive;(

' trebuie să manifeste o atitudine compre+ensivă, care îl privile#iază pe celălalt. RECEPTORULH CITITORUL

' este o entitate proiectată de mesaj(' trebuie să fie receptiv la ceea ce i se comunică(' în funcţie de tipul de ascultare= pe care îl adoptă, putem identifica mai multe tipuri dereceptori+

• A4$#"a%'a &'3%# a;"a%'a *' 3;+%0a


12/34

• C+'%'3


13/34

' dacă cele dintâi permit receptorului să'şi eprime direct aprobareaHdezaprobarea,enunţurile independente nu se fundamentează pe împărţirea unui mediu comun cu cel alcititorului.

TIPURI DE TEXTE0KCUA ,,Q3 timolo#ic, termenul te,t :tetus; înseamnă >ţesătură3, >îmbinare3 sau în termenimoderni, >structură3. "ceastă noţiune este revendicată atât de studiile literare, cât şi delin#vistică, fiind definită din mai multe perspective& unii cercetători îi limitează aplicareala tetul scris, alţii o raportează la alte sisteme trans'semiotice, vorbind despre tetulfilmic sau muzical, pentru ca reprezentanţii pra#maticii tetului să o definească ,,secvenţălin#vistică scrisă sau vorbită, formând o unitate comunicaţională3%. -icţionarul de tiinţeale Limbii defineşte tetul >confi#uraţie ştiinţifică alcătuită dintr'o secvenţă de unităţi:cel mai adesea propoziţii; coerente din punct de vedere sintactico'semantic şi actualizată

prin uz în procesul comunicării scrise sau orale3

)

.$7A76" QA70 DUPĂ RELAŢIA EMIŢĂTOR- RECEPTOR:

• Da"+(#%"' !emiţătorul şi receptorul îşi sc+imbă rolurile)@• M+3+"+(#%"' !rolurile sunt fie).

DUPĂ CANALUL DE TRANSMISIE:• S$%4'

determinarea sensului este dependentă de #ramatică( se caracterizează prin linearitate spaţială.

• O%a"' caracter reversibil( codul manifestă desc+idere absolută faţă de variantele teritoriale şi

sociale ale limbii( se caracterizează prin linearitate temporală( activitatea verbală nu serveşte la transmiterea unor sensuri

referenţiale ci, mai ales, la semnalarea unei relaţii de comunicareîntre parteneri.

6.T'>#" "'%a%-3+3"'%a%

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui !E%! LI!ERAR sau NNLI!ERAR, înfuncţie de scopul comunicării şi modul particular de concretizare a informaţiei transmise.

TEXTUL LITERAR particularizează comunicaea a'is'ic, pentrucă în el se recunoaşte ori#inalitatea reflectării lumii înconjurătoare de

%

)

1!


14/34

către creatorul operei artistice :populare sau culte;. ?n tet se manifestă +unc*ia )oe'ic a limbajului, prin ecelenţă e+le(i, întrucâte()esii'a'ea con*inu'ului )imea, şi nu informaţiile înma#azinate.$resupun înc+eierea unui pact ficţional între emiţător şi receptor, princare cei doi îşi asumă nişte roluri fictive.

B. TEXTUL NONLITERAR este elaborat pentru a comunica un conţinut în careacţionează, cu precădere, +unc*ia e+een*ial.


15/34

o "sumarea unui re#im elocutiv determinăidentificarea autorului cu naratorul şi personajul(

o rebuie să răspundă la întrebarea ,,/um amdevenitB3(

o $une accentul pe eul intim.

4urnalulo ste supus ordinii succesive a zilelor(o @copul mesajului este să convin#ă, fiind dominat de

o stilistică specială ,,adevărul devine frumos în sineşi prin mijloacele sale3(

"utoportretulo rebuie să răspundă la întrebarea ,,/e suntB3(o ste un #en sistematic& ,,l or#anizează nu doar

se#mentele, fra#mentele, aşc+iile de realitate, ci şiener#ia internă a eului3.

Kemoriileo $un accentul pe eul public, dezvoltând etapele unei

deveniri sociale(o


16/34

C0" *' '>&a34#3' 43+30$9 este o modalitate de a arăta diferenţele dintresensurile cuvântului polisemantic dar şi o posibilitate de or#anizare a cuvintelor în seriisinonimice.

E>'0&"# *' $0& *' '>&a34#3' 43+30$9:a ridica :o #reutate; S a sălta S a înălţa(

a ridica :mânecile; S a sufleca(a ridica :o casă; S a zidi S a construi(a ridica :masele; S a mobiliza S a strân#e S a aduna(a ridica :preţurile; S a creşte S a urca S a mări(a ridica:o pedeapsă; S a suspenda S a desfiinţa S a anula(a (se) ridica' :de pe scaun; S a se scula, a se sălta(a (se) ridica :la luptă; S a se răzvrăti, a se răscula.bsea*ie7

ste evident că substituirea unui cuvânt cu sinonimul său nu se poate face în oricecontet( a ridica este sinonim cu a sălta într'un contet ca&

01idică :saltă; scaunul, ca să pot măturaDR, substituţie care nu mai este posibilă în

contetele&0i"au ridicat o vilă într'un an.R( >@ancţiunea a fost ridicată.2

C+3*"u căzutcantităţi mari de zăpadă în zonele de munteR este afectat stilistic în urmasubstituţiei zăpadă 4 omăt. :"u căzut cantităţi mari de omăt în zonele de munte;, pentrucă selecţia unui termen popular este inadecvată în mass'media din zilele noastre.

9in aceleaşi considerente nu sunt sinonime perfecte două cuvinte dintre care unul esteneolo#ism :marcat >livrescR în -56)' pentru că termenul livresc are

o frecvenţă :şi de aici o accesibilitate; mai redusă faţă de termenul normal. A nara este definit prin sinonimia cu a poesti' având în plus marca livresc. Ti în acestcaz utilizarea lui a nara în comunicarea curentă este #reu tolerată :9icţionar general de *tiinţe. tiinţe ale limbii' d. Ttiinţifică, Jucureşti, 1--I, p.=%I;.

b8 *'3a'a 4a# '$,2a"'3


17/34

c8 &+4?"a'a 4#?4#% 43+30'"+% 3 a$'"a $+3'> substituire care să nuantreneze alterarea sensului #lobal al mesajului&

>" sosit pâine caldă 4 proaspătă23 >?n urma concursului el s'a dovedit unelev inteligent 4de*tept.2

9acă se respectă strict aceste condiţii& identitatea de sens, de comportament contetual şide variantă funcţională a două sau mai multe cuvinte definim fenomenul ca sinonimie în sens restr&ns.

T&+"+(a 43+30'"+%

"vând în vedere ec+ivalenţa de sens, sinonimele trebuie să aibă un număr cât mai marede componente de sens comune :de preferinţă toate;. 9in această perspectivă se potclasifica (-icţionar de *tiinţe. tiinţe ale limbii' d. Ttiinţifică, Jucureşti, 1--I; astfel&a8 sinonime )e+ec'e 9'o'ale8, care nu se diferenţiază prin nici o trăsătură de sens :auaceeaşi definiţie semantică;&

azot 7 nitrogen3 stibiu S antimoniu3 circumlunar 7 perilunar3 mister 7 enigmă3orbăreţ S gurali 7 locace3 a scr&nti S a lu,a3 lăguit S istoit S epuizat 7 e,tenuat3 b8 sinonime im)e+ec'e 9)a*iale8 care se diferenţiază numai printr'o componentă desens #raduală&

teamă 7 frică ( >#rad nedeterminatR; şi spaimă S groază :>#rad maimR, alături decomponentele de sens comune tuturor celor patru termeni;( de*tept S inteligent :>#radnedeterminatR; faţă de genial :>#rad maimR; şi isteţ S ager :>#rad micR;, alături detrăsături comune celor cinci sinonime :>apreciere în plus privind inteli#enţaR;($) 43+30' $a%' a# $' + $+0&+3'39 *' 4'34 *;'%9: du*umea 7 podea

' trăsătură de sens comună& >partea de jos a unei încăperiR(' trăsătură de sens proprie& >numai din scânduriR (du*umea) şi >din orice

materialR(podea)'

trăsătură care poate fi ne#lijată în anumite contete(08 sinonime cae )e,in' a':' 0i+een*e 2a0uale6 c:' -i seman'ice6 0a limi'a'ecan'i'a'i7

cald' călduţ' căldicel' fierbinte' clocotit' canicular ' se definesc toate ca >apreciere în plus privitoare la temperaturăR(' se re#rupează prin trăsături de sens diferite :uneori ne#lijabile;& cald >#rad

nedeterminatR( călduţ S căldicel >#rad micR( fierbinte >#rad mareR( canicular >#radmaimR(clocotit (tor) >#rad maimR V >proces de fierbereR( dogoritor >#rad maimR V>emanaţie de căldurăR./+iar dacă sunt identice ca sens, substituţia în conte,t a sinonimelor nu este întotdeauna posibilă& a muri 7 a pieri 7 a se prăpădi admit subiect animat :" murit cobaiulR;, pecând a deceda 7 a răposa S a dispărea admit doar subiect animat uman ('A decedat unomR;.

/ând 43+30'"' sunt 4&'$a"a' $+3'>#a" restricţia de contet are importanţă pentru definirea ri#uroasă a sensului& modic " (foarte) mic' e,orbitant 7 (foarte)mare' primele sinonime (modic' e,orbitant) apărând numa& în combinaţie cu preţuri'alori' ceea ce restrân#e condiţiile de sinonimie, între sinonime pot să apară diferenţe dere#istru stilistic, care se manifestă sub formă de restricţii contetuale& a deceda se

1I


18/34

utilizează numai în stilul administrativ, a crăpa numai în stilul familiar sau ar#otic, iar a sucomba numai în stilul literar pretenţios :livresc;.

R'4%$clădire destinată pentru a servi de locuinţă omuluiR(casă :L it. cassa) S >dulap, lădiţă pentru baniR, >loc unde se fac plăţiR.lin

:L lat.lenis)

S >domol, uşorR(lin :împrumut din slavă; S >specie de peşteR.

?) 0ie2en* seman'ic :apariţia unui sens nou în structura semantică a unui cuvânt polisemantic îndepărtat de sensul de bază, astfel încât le#ătura semantică nu se mai poatevedea;&

calcul (8 lat. calculus) 7 >pietricică formată în anumite or#ane ale omului :renal,vezicular etc.;R(calcul :L lat. calculus) S >socoteală, operaţie matematicăR.9iferenţierea sensurilor se face prin formele diferite de plural :omonimie parţială;&

calcul 4 calculi S >pietriceleR(calcu 4 calcule 7 >socoteliR.

$) 0eiaea le(ical7 sunătoare S >nume de plantăR( sunătoare 7 >care produce suneteR (sună 9 sufi "ător)3 fierăriei 7 >lucruri de fierR (fier 9 sufi colectiv "arie)3 fierărie 7 >prăvălia în care se prelucrează sau se vinde fierR (fierar 9 sufi nume deloc "ie).

1*


19/34

O0+30'"' sunt cuvinte înre#istrate în articole de dicţionar diferite, ca o dovadă că,deşi au o formă identică, între sensurile cuvintelor respective nu mai eistă nici ole#ătură. "u calitatea de a fi omofone :aceeaşi pronunţare; şi omografe :aceeaşi #rafie;.

CLASIICAREA OMONIMELOR: A. D#&9 (%a*#" *' *'3a' ;+%0a"9:

a; omonime totale :au toate formele identice;&mai adverb(mai substantiv S >lunăR(

co* (co*uri) 7 >obiect împletit din papură, rafie sau nuieleR( coş (co*uri) S >bubuliţă purulentă care se formează pe pieleR. b; omonime parţiale :sunt identice numai unele forme fleionare;&

' diferenţiere semantică prin formele de plural& cap' capi' capuri' capete3 corn'corni' cornuri' coarne3 oci3 oci' ociuri.

" diferenţiere semantică prin apartenenţă la clasamorfolo#ică& cer :substantiv;( cer :verb, indicativ prezent;.

B. D#&9 %'"avânzător de păcurăR, păcurar 7 >păstorR,caz în care s'a înlocuit cuvântul păcurar : 7 >păstorR cu >ciobanR,rămânând ca >păcurarR să denumească >vânzătorul de păcurăR.

b) omonime tolerabile:diferenţiabile în funcţie de contet;&a afecta 7 >a atribui o sumă de baniR :>6uvernul a afectat suma de ...pentru...R;(

a afecta 7 >a manifesta o stare sufletească ne#ativă ca urmare a unui evenimentneplăcutR :>ste afectat de vestea primităR;.

C. D#&9 a&a%'3'3


20/34

îşi sc+imbă şi sensul leical, nu numai valoarea morfolo#ică.

b) 2ama'icale :aparţin aceleiaşi clase morfolo#ice, au acelaşi sens, dar au formefleionare diferite;&

lucrează 7 verb intranzitiv, prezent, pers. a 'a, s#.(

lucrează 7 verb indicativ prezent, pers. a 'a, pl.(lucrează S verb imperativ, pers. a 'a, s#.

ANTONIMIA D';3': ip de relaţie semantică ce constă în opoziţia de sens între două cuvintecare trimit la realităţi :referenţi; nu numai diferite, ci şi contrare şi contradictorii. :"n#elaJidu atitudine faţă de muncăR(' inteligent ' prost se referă la >capacitate intelectualăR(' căldură " frig se referă la >temperaturăR(

b8 com)onen'e 0e sens 0iame'al o)use 9con'ae8 care stau la baza opoziţiei întretermenii perec+i&

' arnic :>plus muncăR; ' lene* :>minus muncăR;(' inteligent :prezent >inteli#enţăR; ' :absent >inteli#enţăR;(' căldură :>temperatură scăzutăR; " frig :>temperatură ridicatăR;.

"ntonimele aparţin mai multor părţi de orbire' dintre care cele mai numeroase suntadjectivele şi substantivele&

;adjective& cinstit ' necinstit3 citeţ' lizibil " neciteţ'ilizibil3;substantive& speranţă' nădede ' disperare' deznădede3 bucurie ' tristeţe3;verbe& a aprinde ' a stinge3 a (se) agraa " a(se) ameliora3;adverbe& aproape ' departe' aici ' acolo3 înăuntru " afară3; pronume :ne+otărâte sau ne#ative;& unul " toţi3 totul " nimic3 toţi " nimeni.

2


21/34

Unele cuvinte se definesc prin antonimele lor& prost >lipsit de inteli#enţăR, fricos >careare puţin curajR, curaos >care nu cunoaşte fricaR.CLASIICAREA ANTONIMELOR:1. în funcţie de 0imensiunea seman'ic

' antonime polare, care nu admit termeni intermediari& soţ 4 soţie3

" antonime scalare, care admit #radarea şi care sunt adesea le#ate de proceduri decomparare& mare 4milociu 4 mic3 fierbinte 4 cald4rece+ ' antonime contradictorii& celibatar :necăsătorit; H căsătorit3 " antonime contrarii& a urca 4 a coborî3 " antonime reciproce& a cumpăra 4 a inde etc.

2. în funcţie de s'uc'ua cu:n'ului7 " antonime cu radicali diferiţi& corect ' gre*it3 frig ' căldură' întuneric ' lumină3

trecut 'iitor3 a eni ' apleca3 ' antonime cu acelaşi radical stabilite prin prefie şi sufie& corect ' incorect3

disciplinat ' indisciplinat3 noroc " nenoroc3 moral a imoral3 reersibil ' ireersibil3

ipotensi "ipertensi3 cărticică 'cărţoaie3 căscioară " căsoaie etc. "ceste antonime au o marcă formală :prefiul, sufiul; care subliniază antonimia.$refiele cu care se formează în #eneral antonime sunt& ne"' non"' in" i"' des"' dez"' dis"' de" etc.PARONIMIA 9efiniţie& 1elaţie dintre cuinte foarte asemănătoare ca formă *i deosebite ca sens(diferenţa de formă se reduce la numai un sunet sau două).@e or#anizează pe baza apropierii formale în >serii paronimiceR. @e stabileşte între unităţi leicale, nu între un cuvânt şi o formă #ramaticală a acestuia,ci între formele'tip ale aceleiaşi părţi de vorbire&

' substantive&(abilitate " agilitate)3

" adjective& (etic " epic)3 ' verbe& (a deconta " a decanta).

W $aronimia apare şi la nivelul elementelor de formare a cuvintelor :prefie şi prefioide;&

anti" 4 ante"3 pre"4 pro"3 în"4 in"3 omeo"4 omo" D#?"'' &a%+30$': atlas " atlaz' argou " argon' adsorbţie " absorbţie' conunctură "conectură' locatar " locator.

T%&"'' &a%+30$': atitudine " aptitudine " altitudine' a migra ' a emigra ' aimigra' a relea " a reliefa " a reela.

A'ac*ia )aonimic este o #reşeală de eprimare produsă de apropierea formală dintre paronime, care constă în faptul că unul dintre termenii paronimi, care e mai frecvent înlimbă :mai cunoscut vorbitorilor; îl >atra#eR pe cel care este mai puţin cunoscut,substituindu'i'se acestuia din urmă în procesul comunicării verbale& >analiză literală2 înloc de >analiză literară2. ?n situaţia în care fiecare dintre termenii seriei paronimice:dublet sau triplet; este neologism mai puţin accesibil, eventual termen specializat,

21


22/34

posibilitatea erorii lin#vistice este mai mare.

T'%0'3 3atracţiei paronimiceR. /ând ambii termeni din perec+ea paronimicăaparţin limbajelor specializate (elipsă ' eclipsă' etic "epic' glacial " glaciar' a eoca " a

inoca)'confuzia poate deveni mai frecventă.$7A@K"

/apacitatea celor mai multe cuvinte dintr'o limbă naturală de a avea mai multe sensuri.ste considerată o cate#orie semantică fundamentală şi universală pentru că se manifestăîn orice limbă. "proimativ *X din fondul principal al limbilor actuale este compus din cuvinte polisemantice :cifra variază de la o limbă la alta;.P+"4'0a caracterizează în primul rând verbele, substantivele şi adjectivele. ste direct proporţională cu vec+imea cuvântului şi cu frecvenţa folosirii lui în limbă.

9e eemplu, cuvântul pământ are în limba română următoarele sensuri& 1. >planeta pe care locuimR $ământul este o planetă ca şi Karte 2. >scoarţa #lobului terestruR 6azul a ieşit de sub pământ. !. >întindere de uscatR& @alvarea naufra#iaţilor era o fâşie pământ. =. >teren cultivabilR& s'a restituit pământul după război.%. >materie din care este alcătuită partea solidă a #lobului terestruR& $lantele cresc în pământ.). >teritoriu, re#iune, ţinutR& >după obiceiul pământuluiI. în locuţiuni şi epresii&

' >foarte departeR& la capătul pământului(

' >totdeaunaR& de când e lumea şi pământul( ' >diferenţă mareR& ca de la cer la pământ. Se mani+es' -i la nielul al'o cons'uc*ii sau s'uc'ui7>i'am cântat melodiaR&' >"m cântat melodia pe care ai compus'o c+iar tu.R ' >"m cântat o melodie compusă de altcineva şi tu ai ascultat'o.R

8. STILURI UNCŢIONALEermenul provine, potrivit D$+3a%#"# *' '%0'3 "'%a% din ;%. 4H"' lat.

4H"#4 cu sensul Rcondei, compozitieR. n poetica traditionala însemna modul deeprimare scrisa sau orala.

@e pot distin#e& stilul propriu unui #en sau unei specii literare :stilul dramatic, epic, liric; stilul unui curent artistic :romantic, clasic, realist etc; stilul epocii stilul national

Kodul in care sunt folosite resursele limbii :leicale, fonetice, morfolo#ice,sintactice, topice; poate caracteriza un vorbitor sau o colectivitate :#rup;( udor


23/34

?n limba romana contemporana eista cinci stiluri functionale& ?'"'%4$!a%4$) 43;$ a*034%a2 !+;$a") ?"$4$ 4 $+"+$2a" !;a0"a%).

1. @tilul ?'"'%4$ are drept caracteristica fundamentala functia poetica alimbajului :epresiva, su#estiva;( :artistic; se foloseste in operele literare si prezinta

urmatoarele trasaturi& folosirea termenilor cu sens fi#urat ca si a celora care, prin anumite calitati,trezesc in constiinta cititorilor ima#ini plastice, emotii, sentimente(

o mare compleitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul cafiecare autor isi are propriul stil(

bo#atia elementelor leicale :cuvinte din fondul principal leical, termenire#ionali, ar+aici, neolo#isme, termeni de jar#on sau ar#ou etc;(

etinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni( cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa( relieful enuntului poate fi intarit c+iar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

"C"A8" A0"0", /7KC"0UA A0"0, /"0"/08"0",

$"0"AA", @C8" K"/", 0/C8"(

5. S"#" 43;$ se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investi#atii, cercetari, caractere te+nice etc, cu alte cuvinte, inlucrarile stiintifice( comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva( accentul cade pecomunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este co#nitiva("cest stil prezinta urmatoarele caracteristici& folosirea unor notiuni H teorii stiintifice eacte si a unor rationamente ri#uroase( utilizarea unor neolo#isme din leicul propriu fiecarei stiinte( folosirea cuvintelor monosemantice( claritatea eprimarii :pusa in evidenta printr'o structura adecvata a

propozitieiHfrazei;, precizie, corectitudine( utilizarea sensului propriu al cuvantului( un #rad mare de tranzitivitate( fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabularY( termenii utilizati sunt

monosemantici. Aeicul stiintific include numeroase neolo#isme si cuvintederivate cu prefie si pseudoprefie :antebrat , contraofensiva; sau compuse cusufioide si prefioide :biolo#, #eo#rafie etc.; "cestora li se adau#a utilizareaunor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. 9intrecompozitiile pe baza tetelor stiintifice, amintim& "C"A8" @CF/":FA787F/", /7C7K/", $7A/", J7"C/", /;( @U9UA(

/7KUC/"0"( 0F0"UA( @UA(!. @tilul a*034%a2 se utilizeaza in documente oficiale :cerere, memoriu,

raport, referat, proces'verbal, curriculum vitae;, in documente referitoare la activitateaunor institutii sau la relatiile administrative, politice, juridice etc( cunoaste douavariante& cea juridica :tetele de le#i si tratatele care le comenteaza; si cea administrativa:actele si documentele oficiale;( @tilul administrativ prezinta urmatoarele trasaturi& precizia si concizia eprimarii(

2!


24/34

caracterul neutru al re#istrului lin#vistic( caracter obiectiv , impersonal (comunicarile lipsite de incarcatura afectiva(

este stilul impersonal prezenta cliseelor lin#vistice :formule si termeni consacrati care dau claritate si

uniformitate eprimarii; de tipul&


25/34

repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si epresiilor, prinevitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.

incalcarea normelor si canoanelor limbii literare( prezenta unor termeni re#ionali sau c+iar ar#otici( folosirea diminutivelor, au#mentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor

la imperativ( simplitate, de#ajare si naturalete.

;.Fomele comunicii oale

/omunicarea orală se realizează în două feluri&' prin dialo#' prin monolo#

Da"+(#" De+ini*ia7

ice si'ua*ie 0e comunicae oal 3n cae )o'a2oni-'i sun' al'ena'ii6 a':' emi*'o6 c:' -i ece)'o6 se nume-'e 0ialo2.

9ialo#ul este un ansamblu de interacţiuni verbale, dar susţinute şi de elemente paraverbale şi nonverbale. /+iar dacă are un şir de enunţuri dialo#ul are o or#anizare,adică e structurat. @tructura sa de bază e perec+ea de replici în care o replică aparţineunui emiţător, iar replica următoare aparţine celui care fusese receptor. 9ialo#ul edependent de contet, adică felul în care evoluează un dialo# depinde de următoriifactori&

a. împrejurarea în care desfăşoară dialo#ul( b. măsura în care colocutorii se cunosc(c. reporturile:sociale, afective; dintre ei.

S'uc'ua 0ialo2ului 9ialo#ul are două componente principale&1. Un ansamblu de interacţiuni între cel puţin doi colocutori2. Un ansamblu de măsuri pe care vorbitorul le poate lua, pentru că acţiunile sale

asupra receptorului să fie eficiente.

1. I3'%$a


26/34

imprima dialo#ului o direcţie.


27/34

!. $articipanţii sunt reprezentanţi ai #rupurilor interesate de dezbatere, dar şispecialişti sau oameni politici.

=. 9iscuţia e condusă de un moderator. l indică participanţii şi le comunicădetaliile de or#anizare.

%. 0e#ulile discuţiei şi autoritatea moderatorului trebuie să fie liber acceptate de

toţi participanţii.). 9ezbaterea are asistenţa publică, prin desfăşurarea ei în săli, fie printransmiterea ei la radio sau la televiziune.

D'?a'%' &+"'0$9 e o discuţie în care opiniile eprimate sunt opuse.

#onolo2ul

De+ini*ia7ice ac' 0e comunicae oal 3n 0es+-uaea cuia oluile 0e emi*'o -i

ece)'o m:n +i(e6 e un monolo2.9e eemplu& un discurs festiv, o declaraţie de presă, prezenterea unei comunicări

ştiinţifice, recitarea unei poezii, prezenterea ştirilor la radio şi


28/34

5. M+3+"+(#%"' 34'%a' 3 *a"+( sunt consecinţele felului în care decur#edialo#ul. 9e eemplu& într'o conversaţie poate apărea prilejuri de a ar#umenta un punctde vedere şi în acest caz din dialo# se naşte un monol# inserat.

Du) sco)ul comunicii 0eosebim um'oaele 'i)ui 0e monolo2ui7

a. Monologul naratib. Monologul argumentati"e,plicatic. Monologul persuasi

a. M+3+"+(#" 3a%a2"cesta constă în relatarea unei întâmplări, a conţinutului unei opere narative,

prezentarea unei perioade istorice, comentariile din reportajele de radio sau


29/34

.1.@e dă tetul&0


30/34

6UAZ[& Burculision./50Z"& BrumosJ -ar friptură?6UAZ[& Bripturision./50Z"& Qrea frumosJ -ar în&rtita?6UAZ[& =nartision.

/50Z"& >raoJ uliţă!... >rao' uguliţă!... :?l sărută.;T"0A :în parte, furios;& ogomanition' a!...:


31/34

la inre#istrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, compleitatea, volumul lucrărilor documentare şi de ur#enţa solicitării.3 : Le2ea =>>, privind accesul la informaţiile de interes public;

Qrecizati

a. Autorul ' titlul' tema te,tuluib. ipul de discursc.


32/34

). epresivitate, varietatea limbajului, convenţionalitate(

I. informarea, alternarea vorbirii directe cu cea indirectă, formulări eliptice(

*. di#resiuni, pluralul autorului, epresivitatea zero(

-. preferinţa pentru cuvinte monosemantice, folosirea unor semene convenţionale,specializarea leicală după domeniu(

1. varietate de forme, formulări eliptice, contopirea elementelor intelectuale cu cele

afective(

2. Cotaţi, după caz două sau trei stiluri funcţionale cărora le sunt proprii următoareletrăsături&

a. obiectivitatea comunicării( b. intonaţia neutră(c. respectă normele limbii literare(d. foloseşte citatul ca ar#umentare (e. clişee lin#vistice(f. comunicare insoţită de +ărţi, tabele statistici(#. foloseşte infinitivul cu valoare de imperativ(+. accesibilitate(i. afectivitate :în #rade diferite;.

!.

9emonstraţi apartenenţa la stilul beletristic al următorului fra#ment&

>ra'ntr'o dimineaţă de vară. Karea şi'ntindea nesfârşita'i albăstrime, soarele se ridicaîncet în seninătatea adânc'albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnullun# al nopţii, stâncile ne#re de rouă abureau şi se făceau sure, numai p'ici pe coleacădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăţi de nisip şi piatră. 9in nişte colţi de stâncidespre apus se ridica o mănăstire vec+e încunjurată cu muri, asemenea unei cetăţui, şi dedupă muri vedeai pe ici pe colea câte'un vârf verde de plop ori de castan. "coperăminteleţu#uiete de olane muci#ăite, bolta nea#ră a bisericii, zidurile împrejmuitoare risipite şinăpustite în risipa lor de plante #rase, de furnici ce'şi fondau state, de procesii lun#i de#âze roşii care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vec+ime seculară, scările

de piatră tocite şi mâncate de mult umblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că estemai mult o ruină oprită curiozităţii decât locuinţă.3 :Ki+ai minescu' Cezara)

=.Aucraţi în #rupe de patru'şase elevi. 0ealizaţi un poster în care să prezentaţi o lansarede carte. :itlul, formatul cărţii, tema şi autorul le propui tu;.

!2


33/34

%.J+$ *' $#23'. /ompuneţi o poezie de cinci rânduri pe tema iubirii şi a misterului,după următoarea structură& $rimul vers& un substantiv( al doilea vers& două adjective( altreilea vers& trei verbe( al patrulea vers& o comparaţie( al cincilea vers& o metaforă.

===.E. Corectaţi gre*elile de orice natură din urmatorul te,t+

u nu o sti pe fata care am azuto urcand in sus la eta.Qreferi mai bine sa inoptezi lacabana' sau sa fi dus acasa cu masina?rebuie sa aibe gria cand înnoată.

:.Rncercuiţi forma corectă a următoarelor cuinte+nu fii trist4nu fi trist mi"ar placea4mi"ar place se asaza4se aseazadirigentie4dirigintie

nu se merita ca sa enim4nu merita sa enim.

V.5,plica utilizarea urmatoarelor semne de punctuatie si ortografie din te,tul+"


34/34

Limba Si Literatura Romana - Auxiliar Pentru Clasa a IX-A

Documents

Transcript of Limba Si Literatura Romana - Auxiliar Pentru Clasa a IX-A