Revista de unelte si echipamente - Februarie 2010

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 20104

S U M A R

8. Noua familie derotopercutoare HiltiTE 30Versatilitate šiconfort de lucruinegalabil

Sculele din nouageneraøie Hilti TE 30 sediferenøiazã prinperformanøele mari,nivelul redus de vibraøii šiversatilitatea pentru ogamã largã de aplicaøii...

12. Încãrcãtoarelefrontale de taliemedie pe pneuri de la Cat împlinesc50 de ani

În decembrie 1959, primul

încãrcãtor frontal produs de

Cat, numit Traxcavator 944,

a fost dus la linia de

asamblare a grupului

Caterpillar din Aurora. Echipat

cu o cupã de 1,5 m3 ...

26. MacarauaPotain, o piesãimportantã înconstrucøiapasajului Basarab

Macaralele Potain suntechipamente ideale deridicat, atât pentruproiectele complexe, cât šipentru cele care sedesfãšoarã în spaøiirestrânse sau în condiøiigrele de šantier ...

50. Remorci ušoaredin oøel ondulat

O capacitate mai ridicatãde încãrcare ši oeconomie mai mare laoperare – acesteproprietãøi caracterizeazãnoua remorcã dezvoltatãde cãtre companiaspaniolã LeciTrailer. Oøelulperformant de înaltãrezistenøã ši o nouãabordare a designului ...

MEGATEHNIC

Construirea reøelelor subterane

prin metodele forajelor orizontale...................................................................18

ADVERTORIAL

LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ:

Powertek Group oferã soluøii multiple.......................................................36

Terex Finlay – specialist al concasãrii.......................................................60

INFO – NEWS

Pompierii germani achiziøioneazã macaraua Liebherr.............16

CNH Construction ši dealerii sãi Case ši

New Holland ši-au unit eforturile de recuperare în Haiti........32

EVENIMENT

Kärcher a dat ca premiu un Mini Cooper..............................................10

Încãrcãtoarele frontale de talie medie

pe pneuri de la Cat împlinesc 50 de ani...............................................12

Bosch intrã pe piaøa sistemelor de securitate

din Republica Moldova.............................................................................................30

ŠANTIER

Macaraua Potain, o piesã importantã

în construcøia pasajului Basarab....................................................................26

Cupele concasoare MB „aleargã” prin India......................................34

NOUTÃØI

TERRA ROMÂNIA vine în prag de primãvarã

cu o promoøie extrem de atractivã la toatã

gama de BULDOEXCAVATOARE JCB........................................................48

Remorci ušoare din oøel ondulat...................................................................50

Ditch Witch lanseazã utilaje noi......................................................................62

CERCETARE& ŠTIINØÃ

Sisteme de acøionare hidraulicã ut ilizate

la construcøia miniexcavatoarelor..................................................................40

TEHNOLOGII

Stabilirea parametrilor cupelor

de excavator pe baza modelelor statistice..........................................53

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Soluøii tehnice moderne ši tehnologii ecologice

pentru protecøia mediului, aplicate în construcøia

de motoare diesel supraalimentate............ .................................................64

ANIVERSARE

Ioan Bãrdescu – profesionalism ši abnegaøie..................................74

Publisher: Dan Buøiu

reDactor-šef: Dragoš Nicolaeart-Director: Iulian Filache

reDactor colaborator: Bogdan Oproiu,Viorica Moraru

consiliul štiinøific:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

corecturã texte: Marius Iancu

aDvertising sales Manager: Claudiu Tudose

Marketing Manager: Bogdan Mireanu

revista unelte ši echiPaMente este opublicaøie lunarã a

Director general: Adrian RusDirector vânzãri Publicitate: Radu Gãvruš

Director eDitorial: Diana IonescuDirector De ProDucøie: Mihai VoivodPrelucrare iMagine: Daniel Dragomir

abonaMente: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

coresPonDenøã:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

aDresa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

MeMbru fonDator: Cãtãlin Berari

tiPar: Mega Press holdings s.a.Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIA

revista de unelte ši echipamente este marcã înregistratãissn 1582-4217

copyright hiParion MagazinesReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Problemele economice ši inovaøiile tehnologice împing presa tipãritã

din întreaga lume pe internet, de unde poate fi accesatã pe calculator,

pe telefonul mobil sau, mai nou, pe iPad-uri sau eBook-uri. Pentru cã

muløi consumatori apeleazã tot mai des la internet, ziarele ši revistele îši reduc

tirajul, scãzând costul de producøie ši de distribuøie, dar câštigând la capitolul

imagine eco, printr-o cantitate mai micã de hârtie ši energie con su matã. Azi,

cele mai multe publicaøii pãstreazã încã ambele forme de publicare, însã

balanøa pare sã încline tot mai mult cãtre cea electronicã, odatã cu tre cerea

timpului. O inovaøie interesantã legatã de presa pe internet a fost fãcutã de

editorii unor reviste importante din Statele Unite, care constã în oferirea

posibilitãøii de a citi publicaøia respectivã în format PDF, integral. Practic, tot ce

apare în forma tipãritã poate fi gãsit ši online, sub aceeaši formã, doar cã pe

monitorul calculatorului. Pentru o sumã mult mai micã, cititorii online îši pot

descãrca revistele preferate, le pot arhiva ši le pot rãsfoi, aša cum fac cu cele

de hârtie. Din 2010 puteøi citi gratuit Revista de Unelte ši Echipamente în for -

mat PDF. Nu doar cã o puteøi citi, dar aveøi posibilitatea sã o descãrcaøi, sã vã

organizaøi propria colecøie ši sã focalizaøi imaginea pe un detaliu care vã inte -

reseazã mai mult. Desigur, o puteøi trimite prietenilor, partenerilor de afaceri ši

oricui credeøi cã ar putea fi interesat de ultimele noutãøi, evenimente ši povešti

din domeniul utilajelor pentru construcøii.

Cum am spus, ideea au avut-o aløii înaintea noastrã, însã în România suntem,

dupã cunoštinøele mele, pionieri în acest format. Vestea bunã este cã revista

noastrã va apãrea în continuare ši în formã tipãritã, sub acelaši tiraj ši cu

aceeaši distribuøie. Practic, forma PDF este oferitã ca bonus, pentru a ne creš -

te numãrul de cititori ši a promova importanøa acestui domeniu, vital pentru

economia României.

Dragoš Nicolae

Din 2010 ne gãsiøi ši pe internet

Noile rotopercutoare TE 30 de

la Hilti au fost create special

pentru cele mai comune lu -

crãri zilnice pe šantier - gãurire ši dãl -

tuire. Gama TE 30 oferã nu doar un

raport perfect putere/greutate (masã

sub 4 kg, putere pânã la 900 watt),

dar ši cel mai mic nivel de vi bra øii din

clasa sa. Echilibrul perfect ši desig -

nul ergonomic ši compact sunt fac -

tori suplimentari de confort. Peste

toa te acestea, noile unelte con øin

nu mai componente de înaltã ca li tate

ši, împreunã cu carcasa din fi brã de

sticlã ranforsatã, rezistã la ce le mai

dure condiøii din šantier la o utilizare

zilnicã.

Cel mai versatil dintre membrii fa mi -

liei TE 30 este TE 30-M AVR, o uneal -

tã ca pabilã de dãltuire la fel ca un

com bipercutor. Dispune de a 2-a

treap tã de vitezã la gãurire cu vitezã

mare în lemn ši metal, este idealã

pen tru gãuri de ancore în beton ši zi -

dãrie, penetrãri ši gãuri pentru do ze -

le electrice, ši are percuøia suficient

de puternicã pentru lucrãrile de dãl -

tuire ušoare, fiind astfel un adevãrat

mul tifuncøional. Aceastã gamã vari -

atã de funcøionalitãøi va fi apreciatã

în primul rând de companiile care

lucrea zã în construcøii generale, con -

struc øii metalice, industrie, întreøinere,

dar ši lucrãri de renovare.

Al 2-lea membru al familiei TE 30, ce

are, de asemenea, AVR ši funcøie de

dãltuire, este TE 30-C AVR. Pe lângã

gãuri prin rotopercuøie, aceastã uneal -

tã este potrivitã pentru lucrãri oca zio -

nale de dãltuire în zidãrie sau lucrãri

de corectare ši finisare în beton. Aces -

te caracteristici o fac idealã pen tru o

gamã largã de aplicaøii în lu crãri de

construcøii generale, construcøii meta -

lice ši instalaøii.

Pentru a asigura performanøe ši fia bi -

li tate maxime noilor rotopercutoare

TE 30, Hilti livreazã burghie ši dãløi

special produse pentru cele mai bu -

ne rezultate în aplicaøii particulare. La

Hilti, uneltele ši sculele, cum ar fi bur -

ghie ši dãløi, sunt întotdeauna con ce -

pute ši testate împreunã, astfel fiind

garantatã superioritatea per for man -

øelor sistemului Hilti Power Effect.

Deøinãtorii de unelte din familia TE 30

beneficiazã, de asemenea, de Hilti

Lifetime Service, ce va menøine în per -

manenøã costurile sub control. Acest

pachet de servicii include garanøie de

fabricaøie pe viaøã, reparaøii fãrã cos turi

timp de 2 ani de la data achi ziøiei ši

reparaøii cu cost limitat pe viaøã.

N O U T ã ø I

Uneltele Hilti de ultimă generaţie se diferenøiazã de concurenţă prin performanøe net

superioare, nivel redus de vibraøii ši versatilitate pentru o gamã largã de aplicaøii unde

se potrivesc perfect.

8 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2010

Noile scule pentru găurire şi demolare de la HiltiVersatilitate ši confort de lucruinegalabil

Noul expert în demolare

Simøi acum confortul ši puterea in -cre dibilã a lui TE 1000-AVR - de mo -la torul ce duce performanøa în de -mo lãri la un nivel nou, menøinând înacelaši timp nivelul de vibraøii la unminim absolut. Datoritã sistemuluiavan sat AVR de la Hilti, ce reduce vi -bra øiile la doar 6.5 m/s2, acest de mo -lator face regulile în clasa sa. Cu motorul fãrã perii extrem de re zis -tent, de 1600 W, acest nou demo la -tor scurteazã munca la lucrãrile dede molare a podelelor ši pereøilor.Datoritã butonului de reducere a per -cu øiei la 70%, TE 1000-AVR face po si -bile lucrãrile ušoare de dãltuire ši re -tušare acolo unde e nevoie de fineøe.

Motor puternic, duratã de viaøã

foarte mare

În inima acestei unelte ši a per for -man øei impresionante stã un foartepu ternic mecanism de percuøie pne -umatic, pus în mišcare de un motorSR fãrã perii, unic. TE 1000-AVR esteechipat cu un sistem activ de rãcireši 3 camere etanše de lubrifiere ceøin praful înafara pãrøilor interne. Aces -te caracteristici pun bazele unor in ter -vale de service foarte mari ši au o du -ratã de viaøã de câteva ori mai maredecât a demolatoarelor con ven øio na -le. Mai mult decât atât, motorul SRdezvoltã performanøe chiar ši în ca -zul fluctuaøiilor de curent (multe ca -bluri prelungitoare, generatoare).

Acest nou demolator este extrem demanevrabil datoritã formei simetriceši a unui nou design al mânerului, ceeste imediat apreciat de utilizatori.Cu o carcasã extrem de rezistentã,din fibrã de sticlã ranforsatã, TE 1000-AVR este bine echipat pentru a fa cefaøã tratamentului dur la care este su -pus în munca zilnicã pe šantier. n

N O U T ã ø I

Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 februarie 2010 9

E V E N I M E N T

Pe o zi vijelioasã de 15 decembrie, la sediul Kärcher din Strada Odãi nr. 439 a fost

premiat norocosul câštigãtor al unui splendid Mini Cooper, în persoana domnului

Claudiu Oltean din Arad. Concursul a fost organizat de Kärcher cu ocazia împlinirii a

25 de ani de la începerea producøiei de echipamente de uz casnic.

Kärcher a dat ca premiu un Mini Cooper

În 1984, Kärcher dezvoltã pentru

prima datã la nivel mondial apa -

ratele de curãøat cu jet de aer

portabile. Cu ocazia aniversãrii a 25

de ani de la acest moment, com pa -

nia a organizat un concurs ce a avut

ca premiu un autoturism marca Mini

Cooper. Câštigãtorul, desemnat prin

tragere la sorøi, a fost dl. Claudiu

Oltean din Arad.

„Mã bucur cã sunteøi fan Kärcher,

domnule Oltean, ši daøi-mi voie sã


vã înmânez cheile acestei bijuterii,cum aøi numit-o dumneavoastrã”, adeclarat Gabriel Niøã, Director General

Kärcher România.

La rândul sãu, dl. Oltean a spus:

„Muløumesc foarte mult! Sunt fanKärcher de mai mult timp ši vreausã vã spun cã, deši am acasã maimul te aparate produse de firma dum -neavoastrã, cât m-am uitat acum prinshowroom am remarcat deja câtevaechipamente noi pe care intenøionezsã le cumpãr în vii torul apropiat.”„Sperãm sã participaøi în continuarela concursurile noastre. În 2010 vomaniversa 75 de ani de la înfiinøareafirmei Kärcher ši, prin urmare, vã in -vi tãm cãlduros sã aveøi în vederecon cursul care va începe undevaprin luna aprilie. Este bine cã acumaveøi mašinã, însã dacã pânã acum

un aøi fost în Statele Unite ale Americii,vã recomand sã participaøi la con -curs”, a mai spus dl. Niøã. Dânsul s-a

arãtat muløumit de impactul con cur -

sului spunând cã: „numãrul mare departicipanøi dovedešte cã promoøiaa fost un real succes atât pentruKärcher, cât ši pentru dealerii noštri.”

Date ši fapte

Concernul German Kärcher este Nr. 1

mondial în domeniul curãøãrii ši ofe -

rã pentru orice aplicaøie cea mai bu -

nã soluøie. Kärcher s-a specializat în

distribuøia, dezvoltarea ši producøia

de tehnici de curãøare pentru uz pri -

vat, comercial ši industrial. Kärcher

are în întreaga lume 6.845 de an ga -

jati, în 41 de øãri. De asemenea,

40.000 de centre de service în peste

160 de øãri asigurã satisfacerea efi -

cientã a clienøilor din întreaga lume.

Kärcher oferã soluøii complete pen -

tru o multitudine de sarcini de curã -

øat. Compania furnizeazã produsele

ei atât firmelor, cât ši persoanelor

fizice. Printre clienøii principali se nu -

marã service-uri auto, curãøãtorii

pro fesionale de clãdiri, restaurante

ši hoteluri, agricultori, meštešugari,

în treprinderi industriale ši comune.

Pentru gospodãrii, Kärcher oferã in -

sta laøii de curãøat pentru exterior

(apa rate de curãøat cu înaltã pre -

siune ši mašini de mãturat), precum

ši produse pentru interior (curã øi toa -

re cu abur ši aspiratoare).

Aparatele pentru uz casnic sunt

vândute prin lan øurile de magazine

(Hornbach, Metro, Obi, Praktiker,

Baumax) ši cei 67 de distribuitori. n

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2010 11

A N I V E R S A R E

În decembrie 1959, primul încãrcãtor frontal produs de Cat, numit Traxcavator 944, a

fost produs pe linia de asamblare a grupului Caterpillar din Aurora. Echipat cu o cupã

de 1,5 m3 ši cu un motor diesel sau pe gaz de 105 CP, modelul 944 era rezultatul unei

munci susøinute de dezvoltare, desfãšuratã pe o perioadã de šapte ani. Totodatã,

apariøia noului produs a coincis ši cu începutul dominaøiei pieøei mondiale de

încãrcãtoarele pe pneuri ale companiei Caterpillar.

Încãrcãtoarele frontale de talie medie pe pneuride la Cat împlinesc 50 de ani

Dominaøia pieøei în acestsector – timp de 50 de ani –a acestor produse s-a bazat

pe recunoašterea din punct devedere calitativ (fiabilitate ši dura bili -ta te) venitã din partea clienøilor, lacare s-au adãugat uneltele de lucru,piesele de schimb ši asistenøa teh -ni cã de service.Începând cu 1960, modelului 994 is-au alãturat alte douã modele, šianume 922, de 80 CP ši cu o gamãde cupe cuprinsã între 0,92 ši 2,1 m3,ši modelul 966, de 140 CP ši cu opaletã de cupe cuprinsã între 1,25 ši2,75 m3. În 1960, un comunicat depresã emis de Caterpillar spunea:“Aceste utilaje sunt operate cu aju -

torul comenzilor convenøionale, au

douã viteze pentru mersul înainte, do -

uã pentru mersul înapoi, trans mi sie


power shift ši sunt capabile sã atin -

gã cu spatele o vitezã de 48km/h”.

Comunicatul îl cita ši pe dl. W.S.Zeigler, manager de vânzãri pe opiaøa internã, care a însumat øe lurilepe care noua linie de în cãr cã toarede la Caterpillar ši-o pro pu se se:“Aceste noi traxcavatoare vor per -

mite operatorilor sã execute re pede

ši bine sarcinile pe care le au, în

condiøii sigure de lucru.”

Îmbunãtãøiri tehnologice apar per -ma nent în acest domeniu, dar cali -tãøile de bazã ale acestor încãr cã -toa re au rãmas aceleaši de-a lungulacestor 50 de ani de redefinire teh -nologicã continuã, iar o parte dinme rit poate fi atribuitã clienøilor prinfeedback-ul primit de la ei pentrucele peste 100.000 de încãrcãtoarefrontale de talie medie produse pâ -nã acum.Deši în ziua de azi gama de în cãr cã -toare frontale pe pneuri variazã între5 t (modelul 906H) ši 195 t (modelul994F), cele opt modele din clasame die, adicã 938H, IT38H, 950H,962H, IT62H, 966H, 972H ši 980Hrãmân cel mai mare segment depiaøã. Aceste modele oferã cupe deîncãrcare standard de 2,3 - 6,1 m³,pot fi echipate cu o diversitate deaccesorii de lucru ši sunt capabilesã opereze în cele mai dure locuride muncã cu cele mai diverse apli -caøii: în cariere, balastiere, ma ni pu la -rea materialelor, reciclarea dešeu ri -lor, lucrãri forestiere.

Cinci decenii de rafinament

Dezvoltarea de noi produse în anii1950 a fost un proces lung ši labo -rios, necesitând mai multe modeleprototip ši mii de ore de testare. As -tãzi, desigur, puterea de proiectareasis tatã de calculator permite tes ta -

rea de prototipuri virtuale, iar ingineriipot efectua în câteva ore mai multeevaluãri decât puteau sã facã omo -lo gii lor de atunci în luni de testarepe teren. Dar filozofia de bazã a pro -cesului de dezvoltare a produselorCaterpillar nu s-a schimbat; la pro -iec tarea încãrcãtorului 944, inginerii

au întrebat clienøii ce caracteristici arvrea sã aibã utilajul. Ideea este cãin ginerii Caterpillar încã pun acesteîntrebãri. Aša au aflat proiectanøiiechi pamentului 944, de exemplu, cãoperatorii preferã încãrcãtoarele cubraøul ši cilindrul hidraulic la o dis -tan øã mai mare de cabinã.

A N I V E R S A R E


O idee bunã, deoarece la cele maimulte încãrcãtoare cupa trecea foar -te aproape de postul de operare.Aša a apãrut designul braøelor lamodelul 944, o concepøie exclusivCaterpillar. De-a lungul deceniilor,sfaturile primite de la clienøi au ajutatcompania sã proiecteze utilaje decea mai înaltã tehnologie, mai si gu -re ši mai fiabile.La modelul 944, camera de pre -com bustie a motorului diesel, deexem plu, a fost punctul de pornirepentru motorul cu injecøie din anii΄80, cu un consum mult eficientizat,mai apoi pentru motoarele cu injec -øie elec tronicã ši, în sfâršit, pentrumo toarele diesel Cat ACERT®, careau un consum mult redus de com -bus ti bil, oferã un control al noxelor

emi se ši o putere pe care ingineriidin anii ́ 50 nu le-ar fi crezut posibile.

Caterpillar a fost un pionier al sis te -melor de direcøie prin introducereašasiului articulat la încãrcãtoarelefron tale, lucru care a îmbunãtãøit multmanevrabilitatea utilajelor. As tãzi,opøiunea Command Control Steeringpermite blocarea articulaøiei atuncicând poziøia roøii este de ± 700.Trans misiile power shift, odatã con -tro late prin cuplare mecanicã, suntacum gestionate electronic datotitãsistemului Variable Shift Control

care coreleazã shimbarea vitezei înfuncøie de aplicaøie.În comparaøie cu modelul 944, în -cãr cãtoarele frontale produse acumde CAT aproape cã ’’gândesc’’ in de -

pen dent. Exclusivul Cat Monitoring

System verificã încontinuu func øio -na bilitatea utilajului, iar sistemul prinsatelit Product Link furnizeazã in for -maøii vitale despre operarea aces tu -ia precum orele de funcøionare, con -sumul de combustibil, poziøia geo -gra ficã, istoricul deplasãrilor, inter va -le le de service etc.Cuvintele lui W.S. Zeigler sunt încãvalabile pentru încãrcãtoarele mediiproduse de Cat; aceste utilaje „per -

mit operatorilor sã efectueze munca

rapid ši bine, în condiøii de lucru mai

sigure.” Utilajele de azi oferã pro -duc tivitate, durabilitate ši siguranøãîn exploatare (de fapt, specificul în -cãr cãtoarelor Cat încã de la început)ši se bazeazã pe perseverenøa širafi namentul predecesoarelor lor. n

A N I V E R S A R E


Braøul telescopic de 50 de me -tri al macaralei LTM 1070-4.2este proiectat pentru ca pom -

pierii sã ajungã la incendiile din clã -dirile foarte înalte sau când caselenu sunt accesibile direct din stradã.De asemenea, poate fi utilizat ši pen -tru a se ajunge pe acoperišul dinspa tele unei clãdiri, având o cabinãde salvare atašatã.

Al patrulea ax al macaralei cân tã reš -te 48 de tone, este complet utilat šipoate contrabalansa o greutate de10 tone. În spatele auto vehi cululuieste montat un troliu de macara pen - tru recuperare, dotat cu un cablu detracøiune de 80 kN ši cu control elec -tric de la distanøã.

Echipamentul electric de spe cia li ta -te include lumini albastre de iden ti fi -care, sirene, reflectoare reglabileelec tric la punctul de bazã, mai mul -te reflectoare pe capul braøului ši lu -

mini care asigurã mersul înapoi, mon -tate pe oglinzile externe.

Montatã în partea din faøã a auto ve -hiculului, bara transversalã pentru în -cãrcare cântãrešte 30 de tone, pu -tând fi extinsã pânã la 3,5 m pentrua recupera camioanele rãsturnate,de exemplu.

Totodatã, brigada de pompieri Bochumsprijinã ši serviciul de trans port pu -blic. Proiectele au în vedere tram va -iele deraiate. n

I N F O - N E W S

16

Brigada de pompieri Bochum din Germania a achiziøionat o macara LTM 1070-4.2

pentru incendii, cu o capacitate de 70 de tone. Unitatea de pompieri va înlocui vechea

macara Liebherr LT 1045 a brigãzii de pompieri, care funcøioneazã din 1981.


Pompierii germaniachiziøioneazã macarauaLiebherr

Miniexcavatorul 8018 îši pãs -

treazã capacitatea de exca -

vare ši motorul de 14,2 kw,

cu 3 faze de lucru. Pentru a preveni

even tu a lele pagube ale terenului,

fereastra de jos a ušii a fost înlocuitã

cu un pa nou de oøel, iar la contra -

pon derea spatelui s-au adãugat

benzi de cau ciuc pentru protecøie.

Alte mãsuri pentru prevenirea de te -

riorãrii noii mašini includ aducerea

unor dispozitive de protecøie pentru

luminile montate pe acoperišul ca -

binei ši pe braøul excavatorului.

De asemenea, noul model mai in -

clude ši douã console îndoite în jos,

care susøin cupa cu lamã. Aceasta

are o bazã de nailon ce atinge su -

pra faøa drumului în timpul sãpãrii,

pre venind astfel deteriorarea asfal tu -

lui pe mãsurã ce cupa îl apasã. Con -

solele de sprijin pot fi îndoite în sus

atunci când lama este utilizatã pen -

tru sãpare.

Siguranøa înainte de toate!

Edward Heath, director general pen -

tru produsele JCB, este de pãrere cã

particularitãøile care au fost dezvol ta -

te pe noile mašini contribuie în mod

special la îmbunãtãøirea siguranøei

ši a stãrii de sãnãtate.

Noile cabine vor fi echipate cu un co -

mutator de scaun sensibil la gre u tate,

care sã se asigure cã operatorul stã

ašezat înainte de a conduce ma šina,

ši cu patru puncte suplimentare de

pivotare forøatã, situate pe struc tura

de sus, care vor preveni tragerea

curelelor pe de lãturi în timpul de pla -

sãrii remorcilor. Totodatã, noul mini ex -

cavator 8018 îmbinã diverse nu anøe

de galben, cu grad înalt de vi zi bilitate.

Opøiunile includ un circuit hidraulic

cu instrumente manuale, care poate

fi folosit pentru forøa de spargere,

pom pe, ferãstraie rutiere ši o serie de

atašamente JCB.

Potrivit JCB, clienøii care inten øio nea -

zã sã utilizeze în permanenøã o ma -

šinã cu braøul de spargere montat,

pot cere o bucšã de mare capa ci ta -

te pentru a-ši prelungi viaøa ši pentru

a preveni defecøiunile.

Modelul 8018 este echipat cu toate

cablurile necesare clienøilor pentru a

se încadra în regimul de servicii

EZiDIG, de la cablare din Marea

Britanie. Cablarea permite instalarea

rapidã ši adâncã a unitãøii de senzor

EZiDIG prin folosirea unor magneøi

de mare putere, precum ši a unitãøii

de afišaj din cabinã. n

I N F O - N E W S

17

JCB a introdus o nouã versiune a miniexcavatorului 8018 pe piaøa Marii Britanii,

lãudând astfel caracteristicile de siguranøã ale industriei, susøine Becca Wilkins.

Mašina de 1,6 tone de la JCB a fost lansatã cu scopul de a rãspunde cererii, aflate în

creštere, pentru îmbunãtãøirea siguranøei procedurilor de lucru în timpul instalãrii

reøelelor subterane.


Avantajele dispozitivului de la JCB

Dificultãøile de ordin tehnic în -tâmpinate de specialištii an -grenaøi în realizarea unor

construcøii subterane, aferente re -øelei edilitare din intravilane, ši nu nu -mai, ale cãror trasee fie se suprapunpeste cele ale unor artere rutiere, fiele traverseazã, sunt cunoscute atâtpe plan naøional, cât ši internaøional.Re zolvarea unor astfel de problemepoate fi fãcutã prin douã tipuri demetode tehnologice de lucru:• metode tradiøionale, cu sãpãturideschise;• metodele moderne, fãrã sãpãturideschise (“no dig”).Comparând cele douã metode pebaza criteriilor COST (fig. 1), DURATÃ(fig. 2), MANOPERÃ (fig. 3), în con di -øiile unei adâncimi date, rezultã avan -tajele metodei fãrã sãpãturi des chi -

se, chiar fãrã a øine cont de lucrãrilesu plimentare impuse de unele de vi eride reøele în cazul metodei clasice [2].Metodele tradiøionale conduc de re -gulã la soluøii foarte costisitoare pen -tru bugetul guvernamental sau local,iar în cazul investiøiilor private pot du -ce la depãširea posibilitãøilor de fi -nan øare ale agenøilor economici im -plicaøi. Dezavantajele sunt cu atâtmai evidente cu cât adâncimea delucru este mai mare (fig. 4, do cu -men tare [2]). Adoptarea tehnologiilor tradiøionalede realizare a unor construcøii

subterane, aplicând metoda clasicãa sãpãturii deschise, mai ales în ca -zul îngropãrii conductelor ši ca blu ri -lor din reøeaua edilitarã, conduce înesenøã la pierderi de materiale, timpši capital serios pentru investitori, be -neficiari, executanøi ši proiectanøi, du -blate de impactul dezagreabil al aces -tor lucrãri pentru mediul înconjurãtor. Principalele dezavantaje de ordin teh -nic ši tehnologic implicate de poza -rea conductelor ši cablurilor prin aces -te metode sunt urmãtoarele:• necesitatea decopertãrii terenuluiši sãpãrii de šanøuri în intravilan;• necesitatea operaøiilor de transportši depozitare a materialului excavat;• perturbarea pe timp îndelungat atraficului auto ši pietonal; • apariøia riscurilor de producere aaccidentelor datorate semnalizãrii ne -corespunzãtoare a perimetrelor afec -tate de lucrãri;• durate mari de realizare a lucrãrilor,poluarea fonicã ši apariøia discon ti -nu itãøilor ši denivelãrilor sistemuluiru tier care practic nu pot fi eliminatedecât prin refacerea totalã a aces tuia,

M E G A T E H N I C

Construirea reøelelorsubterane prin metodeleforajelor orizontaleProf. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 1

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 2

M E G A T E H N I C

fapt ce implicã costuri foarte mari. A -

cest ultim dezavantaj poate fi apre -

ciat ca unul din principalii factori

care au concurat la degradarea ca -

ro sabilului majoritãøii strãzilor ši šo -

selelor.

Toate aceste neplãceri ši deza van ta -

je ale procedeelor clasice pot fi evi -

tate prin aplicarea noilor tehnologii,

fã rã sãpãturi deschise, care revo lu -

øio neazã practica construcøiilor sub -

te rane.

Aceste tehnologii prezintã nume roa -

se avantaje economice, tehnice, teh -

nologice ši ecologice precum:

• eliminã sau diminueazã semni fi -

cativ operaøiile de transport ši de -

pozitare a materialului excavat pre -

zen te la procedeele tradiøionale de

execuøie;

• permit instalarea conductelor ši a

cablurilor în orice anotimp;

• structura naturalã a terenului de

deasupra zonei poate rãmâne ne al -

teratã;

• se pot aplica eficient în zone sa -

turate sau nesaturate din orice tip de

teren;

• asigurã o rentabilitate economicã a

investiøiei prin viteza mare de lucru;

• timpul folosit pentru pozarea con -

ductelor sau cablurilor este mult re -

dus în raport cu metodele clasice;

• costul lucrãrilor de pozare a con -

ductelor poate fi redus prin utilizarea

unui echipament de foraj adecvat;

• subtraversarea cãilor rutiere nu im -

plicã întreruperea sau perturbarea

sub orice altã formã a traficului;

• spaøiile mici ce sunt destinate am -

plasãrii utilajelor ši operaøiilor teh no -

logice afecteazã în micã mãsurã cir -

culaøia în zonele pietonale;

• metodele au aceeaši eficienøã in -

diferent de gradul de denivelare al

te renului (teren plan, în pantã, ac ci -

den tat);

• permit evitarea sau subtraversarea

cu ušurinøã a obstacolelor de genul:

construcøii de dimensiuni mari, con -

strucøii subterane, piste de aeroport,

suprafeøe forestiere etc.;

• eliminarea decopertãrii terenului ši

a sãpãrii de šanøuri în intravilan;

• diminuarea semnificativã sau chiar

eliminarea cheltuielilor ulterioare ope -

raøiunilor de forare ši pozare a con -

ductelor, materialele excavate ce tre -

buie transportate ši depozitate fiind

în cantitãøi mici, iar reamenajarea pe -

rimetrelor în care au fost realizate

ast fel de lucrãri nu necesitã opera øi -

uni complexe;

• nu este afectatã sub nicio formã

crešterea plantelor, putându-se exe -

cuta astfel de lucrãri în perimetre în

care sunt amplasate spaøii verzi (par -

curi, alei cu copaci etc);

• este protejat ecologic mediul am -

biant, evitându-se poluarea fonicã ši

atmosfericã din intravilan;

• oferã soluøii avantajoase ši efi ci en -

te în operaøiunile de decontaminare

ši protecøie ecologicã a mediului

sub teran, fãrã sã afecteze suprafaøa

terenului;

• reduc riscul contaminãrii cu subs -

tanøe poluante a echipei de lucrãtori

ši a locuitorilor din zonele de lucru;

• permit conservarea monumentelor

istorice ši arhitectonice;

• sunt evitate prãbuširile de teren ši

efectele amplasãrii utilajelor care

afecteazã în special zona de la mar -

ginea ariei de sãpare deschisã ši

care constau în alterarea structurii

subsolului prin amestecul de straturi.

Progresele tehnologice evidente în

domeniul acestor tipuri de lucrãri

s-au manifestat, începând cu anii

1980, în urmãtoarele direcøii:

• promovarea unor utilaje moderne

ši tehnologii de execuøie a lucrãrilor

subterane fãrã sãpãturi deschise

(TRENCHLESS TECHNOLOGY – ter -

men consacrat de specialištii din do -

meniu la Conferinøa NO-DIG, 1985);

• modernizarea echipamentelor ši

tehnologiilor de refacere pe loc ši de

renovare a reøelelor subterane exis -

tente;

• automatizarea ši robotizarea lu crã -

rilor de diagnozã ši reabilitare;

• dezvoltarea ši modernizarea apa ra -

turii necesare activitãøilor conexe de

investigare, cercetare a condiøiilor ši

detectare subteranã.

La lucrãrile de executare a fo ra jelor

orizontale, fãrã sãpãturi des chi se,

sunt necesare, în general, douã tipuri

de puøuri, executate în sã pã turã des -

chisã, pentru acces la nivelul de

lucru:

• puøuri de lansare;

• puøuri finale sau de recepøie.

Aceste puøuri servesc în principal ca

spaøiu tehnologic pe timpul des fã šu -

rãrii procesului de tunelare.

Amplasamentul de început al tu ne -

lã rii este puøul de lansare care este

folosit, dupã caz, pentru diverse uti li -

zãri tehnologice:

• poziøionarea reazemului sau su por -

tului echipamentului tehnologic de

acøionare;

• poziøionarea iniøialã, pentru start, a

mašinii de tunelare;

• instalarea echipamentului staøionar

al sistemului de mãsurare ši control;

• instalarea tronsoanelor de con duc -

tã;

• îndepãrtarea pãmântului excavat ši

evacuat din frontul de lucru.

Amplasamentul final este repre zen -

tat de puøul de recepøie, care este

folosit, de asemenea, pentru diverse

utilizãri tehnologice:

• ieširea din tunel a echipamentelor

de lucru;

• evacuarea, la unele metode, a

pãmântului excavat;


M E G A T E H N I C

21

• introducerea, la unele metode, a al -

tor echipamente de lucru (de exem -

plu, capetele lãrgitoare) ši a tu burilor

de susøinere.

Caracterizarea generalã a metodelor,

indiferent de echipamentele tehno -

lo gice folosite, poate fi fãcutã pe ba -

za a douã criterii principale, ši anu -

me:

• modul de acøiune asupra terenului;

• modul de direcøionare a echi pa -

men telor.

Dupã modul de acøiune asupra te -

renului se diferenøiazã douã posi bi li -

tãøi tehnologice de lucru:

a) prin deformarea terenului, fãrã ex -

cavare;

b) prin excavarea ši evacuarea ma te -

rialului rezultat.

a) Metodele de lucru prin defor -

marea terenului, fãrã excavare

Metoda cu ciocan de deformare –

Dislocarea pãmântului se face prin

baterea, cu conducere automatã, a

unui ciocan acøionat pneumatic. Aces -

te ciocane (fig. 5, documentare [3] ši

[7]; 1 – puøul de lansare, 2 – puøul de

re cepøie, 3 – ciocanul pneumatic, 4 –

com presorul), denumite ši „rachete

pneumatice”, pot executa cavitãøi ci -

lindrice drepte cu diametrul de pânã

la 200 mm.

Proprietãøile de dislocare (defor ma -

bi litate) ale diferitelor tipuri de pã -

mân turi depind de forma granulelor,

gradul de compactare, distribuøia gra -

nulometricã ši gradul de umi ditate.

Teoretic nu existã limitã de lungime

a microtunelului, dar limita practicã

este de aproximativ 35...50 m.

Metoda cu ciocan orizontal ši øeavã

închisã – Dislocarea pãmântului se

face prin înaintarea øevilor de pro tec -

øie, al cãror capãt de înaintare este

închis, prin baterea cu un ciocan ac -

øionat pneumatic (fig. 6, documen -

tare [3]; 1 – puøul de lansare, 2 – cio -

canul pneumatic, 3 – øeava închisã

la capãt, 4 – compresorul). Metoda

se mai numešte ši øeavã bãtutã.

Diametrul øevilor este de aproximativ

200 mm, iar lungimea este între 5 m

ši 35 m.

Metoda cu sisteme de foraj direc øio -

nat sau tunel pilot – Metoda se

aplicã în douã variante.

Prima variantã constã în executarea

unui foraj pilot prin împingerea hi -

draulicã a prãjinilor de foraj, folosind

un echipament tehnologic specia li -

zat (fig. 7a, documentare [3]; 1 – pu -

øul de lansare, 2 – echipamentul hi -

draulic de împingere, 3 – prãjina pilot

de foraj, 4 – puøul de recepøie, 5 –

compresorul). Ulterior, tunelul esteFig. 5

Fig. 6

Fig. 7


M E G A T E H N I C

lãrgit cu ajutorul unui cap lãrgitor,

atašatînpuøulderecepøie,careeste

traspemãsurãceprãjinilepilotsunt

extrase(fig. 7b, documentare[3];6–

prãjinapilot,7–capullãrgitor,8–tu-

bulmontat).

Metodapoatefiaplicatãši încazul

forajuluidirecøionat(fig.7c,documen-

tare [7]). Forarea orizontalã cu tunel

pilot,executatãprinaceastãmetodã

–ceamaifrecventutilizatã!–seexe-

cutãuzualpentrudiametrecuprinse

între 70 ši 200 mm ši lungimi de

15...30m,iarîncondiøiifavorabilese

poateajungela60m.

A doua variantã se desfãšoarã, de

asemenea,în2etapesuccesive:

1. Forajul pilot, care este fãcut

direcøionatdelapuøuldelansarecu

ajutorul unor prãjini pilot de de-

formareapãmântului,introduseprin

împingerecuunechipamenthidrau-

lic,fãrãrotire(fig. 8,documentare[3];

1 – prãjinã pilot de deformare, 2 –

capuldelãrgireprindeformare,3–

conducta instalatã). Prãjinile pilot

suntrecuperateînpuøulderecepøie.

2.Lãrgireaforajuluiprindeformare,la

diametrulspecificat.Lãrgireaseface

cuuncaplãrgitor,simultancuinsta-

lareatronsoanelordeconductã,care

servesc la ghidarea capului de lãr-

gire,totprinîmpingeredinpuøulde

lansare.Capullãrgitoresterecuperat,

deasemenea,înpuøulderecepøie.

b) Metodele de lucru prin exca va -rea terenului ši evacuarea ma te ri -a lului.Metoda cu øeavã deschisã, bãtutã

cu ciocan orizontal – Prin aceastã

metodã,similarãcu„metoda cu cio -

can orizontal ši øeavã închisã” pre-

zentatãanterior,oconductãdeoøel

cucapfrontaldeschis,pentruexca-

vare, este bãtutã în pãmânt de un

ciocanorizontalacøionatpneumatic

(fig. 9a documentare[7];1–puøulde

lansare,2–ciocanulpneumatic,3–

adaptoruldecuplare,4–øeavades-

chisã la capãt). Pãmântul pãtrunde

în interiorul øevii de unde este eva-

cuat cu ajutorul aerului comprimat

(fig. 9b, documentare [5]; 5 – com-

presorul,6–pãmântulevacuatpne-

umatic,7–puøulderecepøie).

Diametrele la care se ajunge folo-

sindaceastãmetodãdemicrotune-

lare aparøin intervalului (200...2000)

mm,iarlungimileajungpânãla60m.

Metoda cu øeavã împinsã ši forare

cu melc –Metodaconstãînîmpin-

gereaøevilordeprotecøiešiexcavare

în acelaši timp cu extragerea pã-

mântului la suprafaøã prin interme-

diul unui cap de forare ši al unui

šnec (fig. 10, documentare [3]; 1 –

puøuldelansare,2–capuldeforare

cumelc,3–echipamentulhidraulic

de acøionare, 4 – grupul generator

hidraulic).

Forajele orizontale executate astfel

audiametrecuprinseîntre150ši1400

mm šilungimide30...60m.

Metoda forajului pilot prin excavare

–Aceastãmetodãsedesfãšoarãca

šimetodaforajuluipilotprindeformare,

variantaadoua,în2etapesuccesive:

Primaetapãesteceaaforajuluipilot,

fãcutdirecøionatdelapuøuldelan-

sarecuajutorulunuicappilotdeex-

cavareapãmântului,careestecon-

ceputastfelîncâtsãasigurešitrans-

portul materialului excavat (fig. 11,

documentare[3];1–transportorcu

šnec,2–caplãrgitorprinexcavare,

3–tubuldeprotecøie)..

Forajulpilotvaaveadiametrede216

sau232mm, în funcøiedeechipa-

mentulales.

Dupãceconductapilotafostinsta-

latãpelungimeanecesarã,procesul

estecontinuatcuoadouaetapã,ne-

dirijatã,constând în lãrgirea forajului

prin forare la diametrul specificat.

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10


UTILAJE DE FORAJ PENTRU FUNDAØIILOR SPECIALE ÎN CONSTRUCØII

• Utilaje de foraj rotativ cu barã tip Kelly pentru piloøi de susøinere sau secanøi

• Utilaje de foraj rotativ cu burghiu cu elice continuã (CFA)

• Instalaøii de foraj cu unitãøi de frezare sau de graifere pentru pereøi diafragmã

• Vibratoare de adâncime

TRACTOR PROIECT COMERTStr. Turnului, Nr. 5, 500152 Brašov,

Tel. / Fax: 0268-406406; 0268-548147;

E-mail: [email protected];[email protected];

Web: www.tpcom.ro

M E G A T E H N I C

Lãrgirea se face cu un cap lãr gitorde excavare, împreunã cu insta lareaøevii, care servešte la ghidareacapului de lãrgire ši totodatã la fa ci -litarea evacuãrii pãmântului spre pu -øul de lansare.Forajul orizontal prin microtunelare

– Metoda implicã împingerea unorcon ducte noi (conducte ce for mea -zã structura reøelei construite) sau deprotecøie (conducte de susøinereprovizorie) ši simultan tãierea pã -mân tului din faøã cu scutul, urmatãde îndepãrtarea pãmântului (fig. 12,documentare [6]).

Pentru aceastã metodã, varianteletehnologice se diferenøiazã în func -øie de cele douã procese de bazã, šianume:• modul de dislocare a pãmântului;• modul de transport, pentru evacu a -rea din tunel, a materialului rezultat. Diametrele la care se ajunge folo -sind metoda microtunelãrii aparøinin tervalului 250...4000 mm, iar lun -gimile ajung la 150 m.

Dupã modul de direcøionare a echi -pamentelor, metodele de executare

a forajelor orizontale pot fi:• nedirecøionate;• direcøionate.Acestea sunt cele mai uzuale me -tode de executare a forajelor ori zon -tale, fãrã sãpãturi deschise, pre zen -tate pe scurt. Selectarea metodelor, în vedereaaplicãrii, se face luând în con si de -rare, pe lângã aspectele economice,o serie de criterii tehnice ši teh no lo -gice care se pot împãrøi în douãgrupe distincte:• condiøiile de lucru: amplasamentullucrãrii, natura ši umiditatea terenului,adâncimea de pozare a lucrãrilor etc.;• caracteristicile tunelului: materialuldin care sunt fabricate tuburile, lun -gimea de instalare, diametrul con -duc tei.Printr-o serie de articole ne pro pu -nem o sintezã ilustrativã a particu -laritãøilor constructive, bazate înesen øã pe tehnologiile moderne aleforajului orizontal, cu detalieri re zu -ma tive asupra performanøelor teh ni -ce, a echipamentelor tehnologice fo -losite, a domeniilor ši avantajelor apli -cative ale acestor procedee, folositerelativ de puøin timp în România, darutilizate cu succes, încã din anii ‘80,în numeroase øãri din vestul Europei.În acest sens, se are în vedere ela -bo rarea unor articole care sã tratezeprocedeele ši echipamentele teh no -logice corespunzãtoare urmã toare -lor tipuri de metode de construcøie areøelelor subterane:• forajul orizontal prin percuøie;• forajul orizontal direcøionat;• forajul orizontal cu freze melc;• forajul orizontal cu øeavã bãtutã;• forajul orizontal cu øeavã împinsã;• forajul orizontal prin microtunelare.Deši caracteristicile lucrãrilor sunt, îngeneral, similare, trebuie reøinut cãmetodele de executare a forajelor

orizontale pot diferi considerabil dinpunctul de vedere al variantelor teh -nologice generate de tipurile de echi -pamente folosite. În aceste articolese vor prezenta pe scurt principiilede acøiune ši metodele de lucru alediferitelor echipamente. n

BIBLIOGRAFIE

1. Sofian, M.; Zafiu, Gh.P.;Manolescu, N., Subtraversãri de

drumuri prin foraje orizontale, în“Drumuri, poduri, siguranøacirculaøiei” nr. 36/19972. Sofian, M.; Zafiu, Gh.P.;Manolescu, N., Din experienøa S.C.SOPMET S.A. privind modernizareatehnologiilor la lucrãri edilitaresubterane ši de mi crotuneluri,Comunicare štiinøificã la al VI-lea

Simpozion Naøional de Uti laje

pentru Construcøii, UTCB, Bucu rešti26-27 iunie 19973. Stein, D.; Möllers, K.; Bielecki, R.,Microtunnelling Installation and

Renewal of Nonman-Size Supply

and Sewage Lines by the

Trenchless Construction Method,Verlag für Architektur und tehischeWissenschaften, Berlin, 19894. Zafiu, Gh.P.; Tonciu, O., Metode de

executare a lucrãrilor de

microtunelare, în “Revista de unelteši echipamente”, nr. 65 /20065. Zafiu, Gh.P.; Tonciu, O.,Microtunelarea prin metoda

tuburilor împinse, în “Revista deunelte ši echipamente”, nr. 68 /20066. * * * Pipe Jacking With

Microtunnelling, documentaøieHERRENKNECHT AG7. * * * Prospecte tehnice ale firmeiTRACTO – TECHNIK8. http://www.georom.ro 9. http://www.foraj-orizontal.ro 10. http://www.cala.ro/tehnologia_dich_witch.php


Fig. 11

Fig. 12

Š A N T I E R

Macaralele Potain sunt echipamente

ideale de ridicat, atât pentru proiectele

complexe, cât ši pentru cele care se

desfãšoarã în spaøii restrânse sau în

condiøii grele de šantier.

Macaraua Potain,o piesã importantã în construcøia pasajului Basarab


Pasajul Basarab, lucrare de in -

fra structurã deosebit de im -

por tantã pentru fluidizarea

tra ficului rutier pe unele dintre marile

ar tere din Bucurešti, ši mai ales pen -

tru închiderea “inelului interior” rutier

al Capitalei, a fost subiectul multor

dez bateri încã din 2001. Lungimea

totalã a întregului pasaj este de apro -

ximativ 1.500 m ši face joncøiu nea

între zonele Titulescu ši Grozãvešti,

trecând peste Calea Griviøei, cãile fe -

rate ce ajung în Gara de Nord, Calea

Plevnei ši râul Dâmboviøa.

O piesã importantã în angrenajul

acestui šantier, care a contribuit în

mod substanøial ši încã mai con tri -

buie la ridicarea pasajului su pra te -

ran, o constituie macaraua turn

POTAIN - MD125B. Nu întâmplãtor a

fost aleasã. Datoritã configuraøiei

sale, ea rãspunde perfect solicitãrilor

constructorului ši condiøiilor de rea -

lizare a proiectului.

Pilonii de susøinere ai pasajului ho -

banat – partea cea mai im por tantã a

proiectului – au fost realizaøi cu aju to -

rul macaralei POTAIN MD125B, care

a fost configuratã pentru ob øi ne rea

urmãtoarelor caracteristici:

- înãløime maximã la cârlig = 91 m

(cu douã ancoraje la construcøie);

- braø = 40 m;

- sarcinã maximã = 6 t;

- sarcinã la vârful braøului = 2,7 t.

Macaraua POTAIN a transportat be -

tonul necesar realizãrii stâlpilor ši va

fi utilizatã în continuare pentru mon -

tarea hobanelor ši a predalelor din

beton.

Principalele repere ale pasajului

Bãneasa sunt: viaductul Grozãvešti,

podul peste Dâmboviøa (grindã me -

ta licã cu lungimea de 120 m), via -

duc tul Orhideea (cu rampe de ur ca -

re-coborâre pentru autovehicule ši

Š A N T I E R

27Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2010

tramvai),pasajulhobanatšipiloniidesusøinereaipasajului.Pasajulhoba-natpestecãile ferateare lungimeade361m šiestealcãtuitdin:tabliermetalic,susøinutpehobanecuajuto-rulunorpiloni cuînãløimeade80m,aparatedereazemdinneopren,cu

nucleedeplumbpentrumenøinereastabilitãøiilaseism,šicilindriculichidvâscoscareîmpiedicãdeplasareaîntimpulseismului.Construcøiaesteproiectatãsãrezis-telacutremuredepânãla8.1gradepescaraRichter.

Pilonii de susøinere sunt realizaøi dinbetondeo clasã superioarã, utilizatãpentruprimadatãînRomânia:C60/75.Secøiunea transversalã a tablierelorOrhideeašiGrozãveštiesterealizatãînformãde“burtã de pešte”,pentrucrešterea aerodinamicitãøii. Parteacentralãincludeosecøiunecasetatã,prevãzutãcugoluriumplutecupo-listiren expandat, pentru ušurareastructurii.Petablierexistã4benzidecirculaøieautoši2liniidetramvai,precumšiostaøiedetramvaidotatãcuscãrideaccescuescalatoarešilifturicefaclegãtura cuperoaneledinGaradeNordšidelametrou.

GamademacaralePotain cuprindemacaraleautoridicãtoareIGOšima-carale turnmodulare.Domeniiledeactivitatecareauconfirmatcalitateaši aplicabilitateamacaralelor Potainînlumesunt:construcøiilecivilešiin-dustriale,construcøiilededrumurišipoduri (viaducte), industriaenergeti-cã, industria construcøiilor de navefluvialešimaritime,depozitedemãr-furigrelešidedimensiunimari.

GrupulManitowocdeøinepeste100de fabricideproducøiešiservicii în27deøãridinAmerica,EuropašiAsia.Este recunoscut faptul cã Potain ecel mai mare furnizor de echipa-mentederidicatpentruindustriadeconstrucøiidinîntreagalume,iarga-masademacaralecuprinde:maca-ralešenilatecubraøzãbrelit,macara-leturn(fixe),macaralecubraøteles-copic.

În România, distribuitor autorizat almãrcilorPotainšiGrove,membrealegrupuluiManitowoc,esteMARCOM

RMC ’94,Otopeni. n

Š A N T I E R


E V E N I M E N T

În luna decembrie 2009, Divizia de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã a Robert Bosch

S.R.L. ši-a extins activitatea ši pe piaøa sistemelor de securitate din Republica

Moldova. Noua piaøã va fi acoperitã de doi parteneri locali, DAAC System Integrator ši

Justar Tehno, care vor pune la dispoziøia clienøilor tot know-how-ul ši tehnologia de

securitate Bosch.

Bosch intrã pe piaøasistemelor de securitate din Republica Moldova

Importanøa strategicã a acestei

extinderi este cu atât mai mare cu

cât situaøia economicã actualã a

dus la restrângerea activitãøii multor

firme.

“Am ales parteneri puternici pe piaøa

de securitate din Republica Moldova,

tocmai pentru a reuši sã oferim cli -

en øilor finali sisteme ši soluøii Bosch,

dar ši servicii de înaltã calitate ši a ne

putea integra ušor ši firesc pe piaøa

localã de specialitate. Prin eveni men -

tul de lansare am urmãrit sã fa mi lia -

rizãm partenerii noštri, cât ši clienøii

acestora, cu potofoliul de produse

Bosch Security Systems. Suntem în -

cântaøi de faptul cã lansarea a stâr nit

un mare interes pe piaøa din Republica

Moldova, bucurându-se de un nu -

mãr mare de participanøi ši o atenøie

crescutã arãtatã produselor noastre.

Sperãm sã începem o co laborare

fructuoasã cu partenerii noštri locali“,

a afirmat Bogdan Alexandru, director

regional de vân zãri, Departamentul

de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã,

Robert Bosch S.R.L.

Evenimentul de lansare organizat de

Bosch Security Systems ši firmele

partenere din Republica Moldova s-a

adresat proiectanøilor, inginerilor ši

specialištilor IT care activeazã în do -

meniul securitãøii ši siguranøei. Sco -

pul lansãrii oficiale a fost de a anun -

øa intrarea pe piaøa din Republica

Moldova ši de a face cunoscut do -

me niul de activitate al Bosch Security

Systems România prin prezentarea

produselor, sistemelor ši soluøiilor de

securitate Bosch.

Cu ocazia lansãrii oficiale, managerii

de produs din cadrul Departamentului

de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã

Bosch au prezentat produsele ši so -

luøiile de ultimã generaøie care vor fi

disponibile de anul acesta ši pe pia -

øa din Republica Moldova. Lansarea

a atras numeroši clienøi ai celor do -

uã companii partenere, printre care

reprezentanøi ai celor mai importante

unitãøi bancare din Republica Moldova

(Banca de Economii, Banca Socialã,

Banca Naøionalã a Republicii Moldova),

reprezentanøi ai Centrului Resurselor

Informaøionale de Stat, ai Centrului

de Telecomunicaøii Speciale, ai Cen -

trului Vamal, ai Institutului de Dezvol -

tare a Societãøii Informaøionale, ai

Ministerului Afacerilor Interne, ai

Aeroportului Internaøional Chišinãu,

dar ši reprezentanøi ai companiilor


Moldtelecom sau Orange.Grupul Bosch este, la nivel in ter -naøional, cel mai important pro du -cãtor în industria tehnicii pentru au -to vehicule, a tehnicii industriale, abu nurilor de consum ši a tehniciipentru clãdiri. În anul 2008, cei apro -ximativ 282.000 de angajaøi au rea -lizat o cifrã de afaceri de 45 miliardede euro. Grupul Bosch cuprinde com -pania Robert Bosch GmbH ši circa300 de filiale ši reprezentanøe re -gionale în peste 60 de øãri, iar prinparteneriate Bosch este prezent înalte 150 de øãri. Structura acestuicon cern mondial de dezvoltare, pro -ducøie ši distribuøie susøine politica

de extindere continuã a Grupului.Bosch investešte anual peste treimiliarde de euro pentru cercetare šidezvoltare, înregistrând peste 3.000de patente la nivel mondial. Prin pro -dusele ši serviciile oferite, Bosch ur -mãrešte îmbunãtãøirea calitãøii vieøii,oferind soluøii fiabile ši inovative.

Concernul a fost înfiinøat la Stuttgart,în 1886, de cãtre Robert Bosch (1861- 1942), sub numele de „Atelier de

mecanicã finã ši electrotehnicã”.Structura Robert Bosch GmbH asi -gurã independenøa financiarã, pre -cum ši libertatea antreprenorialã aGrupului Bosch. Aceasta îi permite

companiei sã facã investiøii pentruasigurarea viitorului sãu, precum šisã respecte responsabilitatea sasocialã. Capitalul social al RobertBosch GmbH este deøinut în pro por -øie de 92% de cãtre Fundaøia RobertBosch. Funcøiile de conducere aleGrupului sunt îndeplinite de RobertBosch Industrietreuhand KG, carede øine ši majoritatea voturilor. Cea -laltã parte este deøinutã de familiaBosch ši de Robert Bosch GmbH.

Pentru mai multe informaøii, accesaøisite-ul www.bosch.com.ro. n

E V E N I M E N T


În plus, CNH Construction a do -

nat mai multe echipamente su -

pli mentare în inventarul actual al

Organizaøiei Naøiunilor Unite pentru

a fi utilizate în eforturile de re cu pe ra -

re ši salvare a victimelor devas ta to ru -

lui cutremur.

„Case, New Holland ši Kobelco, dar

ši comercianøii acestora din întreaga

lume sunt, de obicei, primii care fur -

ni zeazã echipamente ši sprijin ope -

ra tor la nivel local în caz de dezas -

tru”, a declarat Jim McCullough, pre -

še dinte ši CEO CNH Construction

Equipment Division.

Soged SA, distribuitorul Case în Haiti,

a pus imediat la dispoziøie exca va -

toarele din dotare, câteva încãr cã -

toa re frontale ši alte echipamente

ca re ar putea fi folosite în eforturile

de recuperare.

Ši Edom-Empresas Dominicanas CA,

dealerul din Republica Dominicanã al

mãrcilor New Holland ši Kobelco, a

reušit sã ofere o livrare de pânã la 10

utilaje în termen de 24 de ore. Co -

mer ciantul a spus cã o reacøie ra pi -

dã este foarte importantã în eforturile

de salvare ši de recuperare a vic -

timelor, subliniind faptul cã lucrãrile

de recuperare dureazã întotdeauna

mult timp dupã ce mass-media ia

concediu.

„CNH Construction ši brandurile

noas tre Case ši New Holland vor

con tinua sã acorde orice sprijin în

ur mãtoarele sãptãmâni”, a adãugat

Jim McCullough. n

I N F O - N E W S

32

CNH Construction, furnizorul de utilaje de construcøii Case, New Holland ši Kobelco, adeclarat cã dealerii sãi de echipamente din Haiti ši Republica Dominicanã iau parte laeforturile de salvare ši de recuperare desfãšurate în Haiti.


CNH Construction ši dealeriisãi Case ši New Holland ši-au unit eforturile derecuperare în Haiti

Š A N T I E R

Pentru construcøia primei autostrãzi care va lega orašele indiene Hyderabad ši Bangalore vor

fi folosite cupele concasoare MB, echipamente care ies în evidenøã prin caracteristicile lor

unice ši inconfundabile. Lungã de aproape 600 de km ši cu trei benzi pe fiecare sens,

autostrada va reprezenta o schimbare majorã în infrastructura Indiei, deoarece va intensifica

fluxul de transport ši comerø în zona sud-centralã a øãrii ši va duce la o comunicare comercialã

mai rapidã, care în momentul de faøã se face pe calea apei.

Cupele concasoare MB„aleargã” prin India


MB SpA, liderul incontestabil

în producøia ši vânzarea

cupelor concasoare MB,

vede în acest proiect un moment de

cotiturã pentru economia indianã,

care va progresa din punct de ve -

dere comercial, respectând normele

de conservare a mediului încon ju -

rãtor - problemã care este o prio ri ta te

de top în filozofia companiei Breganze

(în prezent, în procesul de obøinere a

certificãrii ISO 14001). Nu este o în -

tâm plare faptul cã aceste cupe con -

casoare, montate pe excava toa re

hidraulice, sunt preferate în de tri men -

tul concasoarelor tradi øio nale, de oa -

rece costurile de transport ši de în -

depãrtare a dešeurilor au fost re du -

se, permiøând reciclarea mate ria le lor

colectate.

La realizarea autostrãzii, constructorii

au ales cupele BF 120.4, care vor fi

folosite la stabilizarea pavajelor la fie -

care 50 de km. Caracteristica deo se -

bi tã a lui BF 120.4 este faptul cã

acest model este singurul capabil sã

zdrobeascã granitul la dimensiuni

de 4–20 cm, ušurând operativitatea

pe šantier.

Constructorii indieni se vor fami li a -

riza cu calitatea superioarã a pro du -

selor MB ši vor avea ocazia, atunci

când le vor vedea în acøiune, sã eva -

lueze calitatea concasãrii ši randa -

mentul în timpul lucrului.

“Suntem extrem de optimišti cu pri -

vire la situaøia care va urma dupã

construcøia autostrãzii ce va lega

Hyderabad ši Bangalore, dar ši pen -

tru faptul cã firmele constructoare

din aceste oraše s-au arãtat încân -

tate de tehnologia produselor noas -

tre fabricate în Italia. Sperãm ca vii -

toarea linie de comunicaøie dintre

ce le douã localitãøi sã fie foarte apre -

ciatã de statul indian”, a de cla rat

Guido Azzolin, managing Director al

MB SpA.

MB SpA - un nume, o filozofie, o

companie care a reušit sã îši im -

punã poziøia pe piaøã, demonstrând

cã produsele sale au o calitate înal -

tã, în condiøii de siguranøã, sunt ver -

satile, au duratã lungã de viaøã, sunt

ino vatoare, sunt 100% Made in Italy. n

www.mbcrusher.com

Š A N T I E R


Istoria macaralelor este strâns

legatã de numele Terex ši de pro -

dusele sale. De mai bine de 120

de ani, inginerii Terex au lucrat pen -

tru optimizarea macaralelor, având

ca øel crešterea capacitãøii acestora,

precum ši îmbunãtãøirea siguranøei

ši a confortului de lucru pentru ope -

ratori.

Terex Cranes este o divizie a Terex

Corporation, producãtor de echi pa -

mente full-line, destinate în primul

rând construcøiilor, infra struc turii, mi -

neritului, industriei civile ši utili tare.

Terex Atlas: macarale montabilepe autošasiuri comerciale 6x4 sau8x4

Macaralele articulate montabile pe

camion funcøioneazã în regim de

au tomacarale datoritã momentului

foarte mare de ridicare, având avan -

tajele unei flexibilitãøi mãrite, a sis te -

mului de comandã prin radio (ce

per mite operatorului un grad sporit

de liberate) ši a unei siguranøe spo ri -

te în exploatare.

Ceea ce le diferenøiazã de auto ma -

ca ralele clasice este faptul cã pot

sus øine singure în šasiul purtãtor ele -

men tele prefabricate ce urmeazã a fi

puse în operã, eficientizând astfel ac -

tivitatea de transport, precum ši pe

cea de montaj.

A D V E R T O R I A L

Powertek Company ši Terex vã oferã soluøii de la speciališti pentru speciališti, punându-vã la dispoziøie macaraua potrivitã pentru orice tip de aplicaøie. Divizia de macarale Powertek Company gãsešte pentru dumneavoastrã soluøia Terexadecvatã dintr-o gamã foarte variatã de produse. Echipa Powertek vã oferã consiliereîn vederea achiziøiei echipamentului dorit, soluøii de finanøare personalizate, precum šiservice prompt în orice colø al øãrii.

LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ:Powertek Company oferãsoluøii multiple


ModelCapacitatede ridicare

(kNm)

Lungime min.hidraulicã

(m)

Lungimemax.

hidraulicã (m)

Extensiemanualã

(m)

Unghirotire

(grade)

Lãøimemontaj (mm)

Greutateproprie (kg)

TLC380.3 380 7,98 20.95 - 360o 1370 4120

TLC500.2 500 7,64 13.85 15.75 360o 1520 5350

TLC560.2 560 7,64 13.85 15.75 360o 1520 5600

Terex Bendini: macarale de šantier

Terex Bendini, Italia, este încã din

1968 una dintre companiile de top în

producøia ši distribuøia de macarale

pentru teren accidentat. Macaralele

de šantier cuprind o gamã începând

cu 30 t, la 3 m capacitate de ri di ca -

re, ši ajung pânã la maxim 90, res -

pectiv 100 t (variantã pe pneuri

ši/sau šenile), rãspunzând astfel ce -

lor mai dificile cerinøe de exploatare.

Aceste echipamente sunt carac te ri -

zate de raportul optim între di men si -

u nile compacte ši capacitatea mare



ModelCapacitatede ridicare

(t)

Lungimemin.

hidraulicã(m)

Lungimemax.

hidraulicã(m)

Extensiemanualã

(m)

Vitezamax. de

deplasare(km/h)

Pantamax.(%)

Greutatede operare

(t)

Nr. axe/Axe

viratoare

TC40 40 9,4 30,4 45,4 90 40 33 3/1

TC40L 40 9,5 37,4 45,5 90 40 33 3/1

TC60 60 10,3 40 55 90 42 42,2 4/2

TC60L 60 9,9 44 59,35 90 42 42,2 4/2

de ridicare, având în acest fel o mo -

bilitate deosebitã.

Având moduri diferite de virare a ro -

øi lor (axã faøã, cerc, crab), gardã la sol

ridicatã sau šenile extensibile lateral

automat, aceste mašini pot pãtrunde

cu lejeritate în cele mai dificile con di -

øii de teren întâlnite într-un šantier.

TEREX PPM

Terex Cranes France PPM este unul

din liderii mondiali în producøia de

macarale tot teren ši automacarale,

precum ši de stivuitoare de con tai -

ne re portuare. Spaøiul de producøie

din Franøa este desfãšurat pe o su -

prafaøã de 34.000 m2, în care se exe -

cutã: prototipuri, asamblare, su dare,

depozitare, la care se adaugã încã

4.000 m2 de birouri. Creat în 1967,

PPM a devenit membru Terex în

1995. Terex Cranes France exportã

peste 75% din producøia de maca -

ra le ši 95% din producøia de stivu i -

toare de containere portuare. PPM

ocupã primul loc în Franøa, al doilea

în Europa ši al treilea la nivel mon -

dial.

Macaralele rutiere, montate pe ša -

siuri industriale concepute special

pentru a face faøã acestor aplicaøii,

se des curcã cu brio ši în condiøii de

šantier, datoritã capacitãøii specifice

de a vira cu toate roøile.

Cu capacitãøi de ridicare cuprinse

între 40 ši 60 t ši cu lungimi mari de

braø hidraulic, la care se pot adã uga

ši extensii manuale, aceste ma -

carale au cea mai mare vitezã de

deplasare pe drumurile publice, fiind

independente din punct de vedere

logistic.

Robuste ši în acelaši timp rapide,

aces te echipamente sunt ideale

pen tru a îndeplini sarcini grele în lo -

caøii multiple, indiferent de distanøa

care le separã. n



Sisteme de acøionare hidraulicãutilizate la construcøiaminiexcavatoarelor

În domeniul echipamentelor tehnologice pentruconstrucøii, optimizãrile unor soluøii din punct de vedereconstructiv-funcøional se bazeazã pe o serie de simulãrifãcute cu instrumente de inginerie asistatã, ceea ce

permite cunoašterea mai profundã a funcøionãrii sistemelor de acøionare hidraulicãcomplexe atunci când intervin modificãri de caracteristici constructive sau funcøionaleale unor subansambluri. Acest lucru are o importanøã deosebitã, pe de o parte înetapa de proiectare, când prin simularea regimurilor de funcøionare se poate ajunge lao funcøionare sigurã, economicã ši cu grad ridicat de fiabilitate, în condiøii de testarereale – reducând dependenøa de realizarea fizicã a prototipului –, iar pe de altã parteasigurând reducerea costurilor, a timpului de lansare pe piaøã, deci oferind un avantajcompetitiv în condiøii de crizã economicã. Avantajul competitiv rezultã din strategiamanagerialã a firmei, care, din dorinøa de a se menøine pe piaøã, identificã oriceinstrument sau proces care sã ducã la îmbunãtãøirea unui produs deja existent, dar šiconceperea unui produs nou, care în final sã aducã profit. Sugerãm, de asemenea, caîn pregãtirea lor, nu numai inginerii, ci ši operatorii de exploatare ši întreøinere sã-šiadjudece conoštinøele de acøionare ši funcøionare ale utilajelor – ambele elementeindispensabile ši orientate cãtre realizarea funcøiilor procesului tehnologic, cu costminim, fãrã a afecta calitatea ši performanøele în procesul de lucru.

Conf. dr. ing. Ioan PetreaUniversitatea “Dunãrea de Jos“din Galaøi

Excavatoarele în construcøie

com pactã, de gabarit ši ma sã

reduse, destinate sã lu cre ze

în site-uri urbane (canalizare, apã, ga -

ze etc.) sunt denumite mi ni ex ca va -

toare. Acestea au masa cu prin sã în -

tre 0,5 ši 5 t.

Mijloacele ši procedeele de reali za -

re a acøionãrilor ši hidraulicii de co -

man dã sunt influenøate de masa ši

zona de lucru a utilajului. Din acest

motiv, sistemele de acøionare ši co -

mandã destinate echipãrii mini ex -

cavatoarelor sunt extrem de va ri ate

ši cunosc implementãri de struc turã,

arie ši profunzime diferite în rân dul

fabricanøilor.

Structura mecanicã a excava toa -relorOrice excavator, indiferent de mã ri -

mea ši modelul constructiv, are la

bazã o schemã-bloc, în alcãtuirea

cã reia se regãsesc elemente sau

pãrøi componente comune în cadrul

mašinii de bazã, funcøiuni distincte,

dar ši un numãr de axe mecanice

mobile ale echipamentului care o

simplificã sau o complicã. Schema-

bloc constã în alcãtuirea pe module

funcøionale ale structurii mecanice a

excavatorului. Combinaøia dintre

aces te module duce la realizarea

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã


oricãrui tip de excavator.Din schemã se desprinde faptul cã,pentru o anumitã mišcare pe o axã,este absolutã nevoie de un anumitmotor de acøionare ši de un ele -ment de mišcare.Orice tip de excavator ar fi, acestaare la bazã respectiva schemã-bloc,la care, în funcøie de modelul con -structiv ales, pot fi eliminate anumitemišcãri sau pot fi adãugate anumitemišcãri. Între mišcãri (de rotaøie sautranslaøie) existã cuple cinematicede legãturã. În funcøie de tipul com -po nentei de acøionare se desprindsoluøii constructive pentru fiecaremišcare.

Particularitãøi ale sistemelor hi -

dra ulice folosite la acøionarea mi -

niexcavatoarelor

Un sistem hidraulic de acøionare ca -racteristic unei mašini de construcøiiautopropulsate include o serie decomponente hidraulice, electrice,elec tronice ši mecanice care trans -formã printr-o serie de conversiunide energie mãrimea mecanicã deintrare (momentul ši turaøia) într-omã rime mecanicã de iešire (cuplusau forøã) la mecanismul de iešire,mãrime ce se produce cu o anu mi -tã turaøie sau vitezã.Organizarea unui astfel de sistempre supune existenøa urmãtoarelorcom ponente: un generator de pre si -u ne în lichid (pompa hidraulicã); ele -men te de stabilizare ši control a pre -siunii; elemente de filtrare a lichi du -lui de lucru; aparate pentrul reglajulpa rametrilor dinamici ai motoarelor;apa rate pentru supravegherea func -øionãrii corecte a schemei hidra u li ce.Cerinøele procesului de lucru al mi -ni excavatorului se realizeazã prinsis temul hidraulic conceput, acestaasigurând o anumitã putere ši anu -

mi te condiøii de adaptare ši reglarea parametrilor funcøionali în frontul delucru sau la deplasarea de trans port.Problemele de bazã ce carac te ri -zea zã acøionarea hidrostaticã tre -buie sã fie îndeplinite (având o in flu -enøã deosebitã asupra parametrilorfuncøionali, asupra consumului deenergie ši productivitãøii) astfel încâtcerinøele procesului de lucru sã fieasigurate în condiøii optime.Mijloacele ši procedeele de reali za -re a acøionãrilor hidrostatice des ti -na te excavatoarelor, în general, suntinfluenøate de principiile ši metodelede preluare a energiei – de la mo to -rul termic la transformãrile la careeste supusã aceasta – ši de modulcum ea este transferatã în final echi -

pamentului de lucru, respectiv orga -nu lui activ.Dupã tipul blocurilor de comandãfolosite în circuitele de forøã ale ac -øio nãrilor, sistemele hidraulice pot fi:cu centru deschis; cu centru închis;cu sensibilitate la sarcinã.Sistemele hidraulice întâlnite în ac -øio narea hidrostaticã a miniex ca va -toa relor au în alcãtuire una sau maimulte pompe adoptate dupã criteriiprestabilite.Astfel, în hidraulica excavatorului semai folosesc ši în prezent pompe dedebit constant. În cazul sistemelorhidraulice complexe, ce necesitãputeri mari, nu mai pot fi folositepom pele de debit constant, acesteafiind înlocuite cu pompele reglabile,



al cãror debit se adapteazã con su -mului prin variaøia cursei pistoa ne -lor. De cele mai multe ori, reglarease realizeazã de cãtre presiunea dinsistemul hidraulic.Evoluøia rapidã a sistemelor hidra u -lice a determinat dezvoltarea încom plexitate a dispozitivelor de co -mandã adaptivã a grupului de pom -pa re, în conformitate cu condiøiilecon crete de interacøiune organ ac -tiv-mediu de lucru.Complexitatea dispozitivelor de co -mandã nu a constituit un scop în si -ne, ci a apãrut ca o necesitate, în ve -de rea îmbunãtãøirii indicilor tehnico-economici de utilizare a exca va to ru lui.

Sisteme de acøionare ši comandã

hidraulice pentru miniexcavatoare

Abordarea corectã a problemelor ri -di cate de tehnica acøionãrilor hi dro -statice a miniexcavatoarelor, în ve -de rea implementãrii ši exploatãrii loroptimale, nu se face decât con si de -rând acøionarea ca un sistem, adicã,mai exact, ca un ansamblu de ele -men te fizice interconectate, princare se realizeazã conversia hidro -me ca nicã a energiei cu acelašiscop funcøional: efectuarea funcøiilorcaracteristice exacavatoarelor. Astfel,la alcãtuirea schemei de acøionarea miniexcavatorului se øine seamade componentele de bazã ale sis te -mului hidraulic: grupul de pompare,dispozitivul de reglare a pompelor šimecanismul de rotire (situaøie în careplatforma nu este fixã).Prin combinaøia acestor com po nen -te, principalii fabricanøi de miniex ca -va toare ši-au alcãtuit sisteme hidra -u lice de acøionare ši comandã, fie -ca re prezentând caracteristici spe ci -fice.În fig. 1, 2, 3 ši 4 sunt prezentateschemele hidraulice de bazã ale

acøionãrilor folosite la mini exca va -

toa re.

Schema din fig. 1 reprezintã acøio -

narea unui miniexcavator pe šenile

(folositã pentru utilaje cu masa pânã

la 2,5 t), cu bloc de comandã cu

centru deschis ši trei circuite.

Caracteristicile acestui sistem sunt

puse în evidenøã de:

• Manopera redusã la montarea

con ductelor (rigide) datoritã pom pe -

lor de debit constant, cu aspiraøie co -

munã ši trei circuite inde pen den te;

• Configuraøia simplã a acøionãrii,

având drept consecinøã accesul

facil în timpul intervenøiilor;

• Efortul minim din partea opera to -

rului în procesul de conducere, da -

toritã forøelor reduse ši carac te ris ti -

cilor proporøionale de control la apa -

ra tele hidraulice de comandã;

• Utilizarea unitãøii compacte (tip

MHSTE) pentru alimentarea cir cu i -

telor de comandã la presiune joasã,

datoritã caracteristicilor bune de

montaj;

• Utilizarea acøionãrilor hidrostatice

compacte (tip GFT) la antrenarea



Fig. 1

Fig. 2

šenilei cu motor cu pistoane axiale,integrat.

În fig. 2 este prezentatã schema hi -draulicã de acøionare a mi ni ex ca va -toarelor pe šenile cu masa cuprinsãîntre 2 ši 6 t, cu sistem hidraulic, cucentru deschis ši trei circuite.Caracteristicile sistemului sunt:• Utilizarea pompei axiale tip A12VOcu regulator de putere însumatãpen tru mišcãrile principale de lucru;• Pompã încorporatã, cu roøi dinøate,pentru acøionarea rotirii ši a con su -matorilor auxiliari;• Manoperã redusã la realizarea

gru pului de pompare, datoritã as pi -ra øiei comune a pompelor;• Randament mare la pornire;• Simplificarea instalaøiei, datoritã

ven tilului de reglare a presiunii în -cor porat în pompã;• Antrenarea compactã a šenilelor,

datoritã utilizãrii GFT;• Design compact, fãrã acøionare

se cundarã la motorul termic;• Acøionarea rotirii cu unitatea MCRši frânã integratã.

În fig. 3 este datã schema deacøionare cu sistem hidraulic LUDV(distribuøia debitului independent depresiunea de sarcinã ) cu un circuit,utilizatã la miniexcavatoarele pešenile cu masa de exploatare 2-6 t.Caracteristicile sistemului sunt:• Control fin ši independent al co -

men zilor pentru diversele funcøii,permiøând comenzi simultane;• Sistem compact, necesitând spa -øiu redus ši simplitate în montaj;• Necesitã o singurã pompã;• Distribuøia debitului independent

de sarcinã (LUDV);• Alimentarea prioritarã ši controlul

cuplului la acøionarea rotirii ši roøilormotoare;

• Acøionarea compactã a šenilei cuunitate GFT;• Acøionarea rotirii cu motor cu pis -

toane radiale tip MCR, prevãzut cufrânã integratã.Schema este folositã ši la ac øio na reaminiexcavatoarelor pe roøi cu pne uri.

În fig. 4 este datã schema de ac øio -nare a unui miniexcavator pe roøi cupneuri din clasa 6 -10 t, cu un circuit.Caracteristicile sistemului conformschemei sunt:• Controlul fin ši independent al di -

verselor funcøii ši realizarea co men -zilor simultane;

• Montaj compact;• Eficienøã la sarcini parøiale;• Necesitã o singurã pompã;• Alimentarea prioritarã ši controlul

cuplului la acøionarea rotirii ši a ro øi -lor motoare;• Utilizarea unitãøii GFB, pentru func -

øia de rotire;• Acøionarea deplasãrii cu motor cupistoane axiale tip A6VM ši supapãde control al deplasãrii tip MHB, în -corporatã;• Manevrabilitate confortabilã.

Schema este utilizatã ši la acøio na -rea miniexcavatoarelor pe šenile.



Fig. 3

Fig. 3

43

Sistem de frânare utilizat la mi ni -

ex cavatoarele pe roøi cu pneuri

În fig. 5 este prezentatã schema de

principiu a frânei hidraulice de ser vi -

ciu pentru miniexcavatoare pe roøi

cu pneuri, iar în fig. 6 supapa de

frânare LT 13.

Sistemul prezintã urmãtoarele ca -

rac te ristici:

• Configuraøie simplã a conduc te -

lor;

• Acøionarea electricã a frânei de

par care;

• Posibilitatea de montare directã a

acumulatorului;

• Contorizare sensibilã.

Schema blocurilor funcøionale ale

frânei hidraulice folositã la miniex ca -

vatoarele pe roøi cu pneuri este datã

în fig. 7, iar în fig. 8 este prezentat

blocul de frânare asamblat, alcãtuit

din: supapã de frânare LT 19; su pa -

pã de încãrcare acumulator LT 06.

Sistem de direcøie utilizat la mi ni -

ex cavatoarele pe roøi cu pneuri

În fig. 9 este prezentatã schema deacøionare a mecanismului de di rec -øie hidrostaticã, cu centru des chis(fãrã reacøie), iar în fig. 10 este in di -catã schema cu centru închis (fãrãreacøie).În cazul sistemului cu centru des -

chis este permisã circulaøia uleiuluihidraulic cãtre rezervor, când direc -øia nu este acøionatã.În cazul sistemului cu centru închis,circulaøia uleiului hidraulic este în tre -ruptã, când direcøia nu este ac øio na -tã. De asemenea, schema permitealimentarea frânei printr-o cone xi u -ne suplimentarã din ventilul de pri o -ritate.Dacã unitatea de servodirecøieLAGU se defecteazã, este posibilãrealizarea direcøiei manuale, iar prinfolosirea unitãøii de direcøie LAGC seobøin caracteristici îmbunãtãøite, încazuri de avarie.

Concluzii

Din analiza informativã expusã seconstatã cã prezentul ši viitorul



Fig. 5

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 6 Fig. 8


echipamentelor tehnologice pentru

construcøii ridicã multe probleme,

atât pentru fabricant, cât ši pentru

utilizator, acesta din urmã fiind privit

ca o componentã a sistemului de

producøie. Abordarea evoluøiei echi -

pa mentelor tehnologice pentru con -

struc øii prin prisma prioritãøilor ši ce -

rinøelor utilizatorilor de cãtre cer ce -

tãtorii ši proiectanøii din domeniu, în

perspectivã, asigurã implementarea

celor mai eficiente soluøii tehnice

care sã rãspundã tuturor activitãøilor

de mecanizare a lucrãrilor de con -

strucøii. Pentru a pune în evidenøã

relaøia fabricant-utilizator, în peri oa -

da 19-25 aprilie 2010 la New Bauma

Trade Fair Centre (Germania) va

avea loc unul dintre cele mai mari

târ guri internaøionale consacrate in -

dus triei constructoare de mašini ši

echipamente tehnologice pentru

con strucøii. Este vorba, aša cum se

obišnuiešte, de dorinøa de a oferi,

periodic, o imagine de ansamblu a

inovaøiilor ši noilor soluøii tehnice pro -

puse pe aceastã temã de cãtre dez -

voltatorii de motoare termice, pro du -

cãtorii de componente de ac øio nare

ši de utilaje de construcøii. Se con sta -

tã cã în faøa unor previziuni econo -

mi ce mai puøin faste, prevãzute al -

ter nativ în sus ši în jos, firmele din øã -

rile dezvoltate nu pregetã sã acorde

constant atenøie deosebitã inovaøiei,

dezvoltãrii ideilor noi ši iniøiativei, în

contextul protecøiei mediului ši dez -

voltãrii durabile. Multe firme din øãrile

menøionate, deši nu exceleazã prin

sumele alocate cercetãrii štiinøifice,

nici prin prestigiul cercetãtorilor lor,

ocupã locuri demne de invidiat pen -

tru succesele înregistrate în acti vi ta -

tea productivã. Raportând aceste

as pecte la starea economiei na øio -

nale – consecinøã a lipsei reformãrii

instituøiilor statului –, este explicabil

de ce acum, la 20 de ani de la cã -

de rea comunismului, capitalismul

øã rilor dezvoltate deøine aceeaši su -

pe rioritate. Mentalitatea unei anu mi -

te pãrøi a cetãøenilor care nu se pot

le pãda de lumea cea veche, lipsa

ci vilizaøiei, dezinteresul pentru cer ce -

tarea autenticã, slaba pregãtire re -

pre zintã aceeaši provocare pentru

re velaøiile economiei capitaliste cu

tra diøie. Ši nu ar fi nevoie sã relevãm

un aspect atât de evident, dacã di -

ag nosticul actual nu ne-ar con du ce

spre remedii care sunt la 180 de

gra de de prescripøiile standard ale

Uniunii Europene.

Se poate reøine faptul cã este fun da -

mental sã existe preocupãri în toate

do meniile, în sensul de punere la

punct, de reajustare corectivã a pre -

o cupãrilor rãu-percepute, un fel de

revizie a activitãøii economice a mul -

tor firme autohtone, pânã la mo di -

ficare, astfel încât sã ne aducã, la

propriu, în rândul civilizaøiei øãrilor

Uniunii Europene. n

Bibliografie

1. Petrea, I., Carmen, N., Echipamen-

tedelucruadaptabilešiinterschim-

babilepentruutilajecumašinade

bazã excavator hidraulic, Editura

EVRIKA, Brãila 1999

2. * * * Sistemeacøionarešicoman-

dãpentruminiexcavatoare – Pros -

pecte Rexroth - Bosch Group


Fig. 10

N O U T ã ø I


TERRA ROMÂNIA vine în prag deprimãvarã cu o promoøie extremde atractivã la toatã gama deBULDOEXCAVATOARE JCB

Aceste utilaje sunt conceputesã vã ajute sã obøineøi o pro -ductivitate sporitã ši cel mai

profitabil randament al investiøiei fã -cu te. Majoritatea accesoriilor se po -tri vesc tuturor utilajelor JCB, indi fe rentdacã sunt mai vechi sau mai noi.

Orice aveøi nevoie, în orice industriedoriøi

JCB înøelege cã anumite industrii šiaplicaøii necesitã soluøii specializate.Din acest motiv, a dezvoltat echi pa -mente, accesorii ši sisteme gânditepen tru a rãspunde cerinøelor spe ci fi -ce din anumite domenii de activitate.

Aceastã versa tili ta te face ca bul do -excavatoarele JCB sã fie modul celmai economic de a du ce la bun sfâr -

šit o sarcinã, fãrã în târ zieri sau per tur -bãri.

Buldoexcavatoarele JCB sunt printrecele mai bine echipate utilaje dinaceastã gamã, scopul lor permanentfiind sã vã ajute sã vã desfãšuraøilucrãrile în SIGURANØÂ, CU COSTURIMINIME ŠI RANDAMENT MAXIM! n

N O U T ã ø I


Finanøare în leasing FÃRÃ COSTURI, cu 0% dobândã! Astfel puteøi achiziøiona, în condiøiisuperavantajaose, utilaje de excepøie cu performanøe incredibile! Când cumpãraøi unbuldoexcavator JCB, cumpãraøi cea mai bunã calitate existentã, dupã cum dovedesccei peste 50 de ani de dominare a pieøei de cãtre acest renumit brand.

49

Noua remorcã LeciTrailer va fi

o štire interesantã pentru in -

dustria de transporturi, anul

viitor când va intra în producøie. Este

ušoarã ši poate transporta o în cãr cã -

turã mai mare. Oøelurile de înaltã re -

zistenøã au avut un rol decisiv în re -

ducerea greutãøii. Acestea au permis

un design nou ši robust, din care au

fost eliminate câteva bare trans ver -

sale, lucru posibil prin intermediul

unei podele mai robuste compuse

din trei straturi. Stratul inferior este o

placã de oøel performant de înaltã

re zistenøã, cu grosimea de 1 mili me -

tru ši o limitã de curgere de mi ni -

mum 1000 MPa. Deasupra acestuia

se aflã urmãtorul strat, format din oøel

N O U T ã ø I

O capacitate mai ridicatã de încãrcare ši o economie mai mare la operare – aceste

proprietãøi caracterizeazã noua remorcã dezvoltatã de cãtre compania spaniolã

LeciTrailer. Oøelul performant de înaltã rezistenøã ši o nouã abordare a designului au

permis proiectanøilor sã reducã greutatea remorcii cu 15%. De asemenea, a permis

crešterea capacitãøii de încãrcare cu 1000 kg. LeciTrailer a fost nominalizat la „Swedish

Steel Prize 2009” pentru noua sa remorcã.

Remorci ušoare din oøel ondulat


ondulat de aceeaši rezistenøã. Placa

din oøelul ondulat determinã rigi di -

tatea torsionalã ši soliditatea podelei.

Stratul superior este compus dintr-o

placã cu grosimea de 9 milimetri din

placã de furnir.

”Podeaua este extraordinar de so -

lidã, chiar dacã am eliminat barele

transversale de sub aceasta”, ex pli -

cã dl. Carlos Martin Lafuente, de sig -

ner-šef la LeciTrailer. “Ne-am folosit

de proprietãøile oøelului de înaltã re -

zis ten øã atât pentru reducerea gre u -

tã øii, cât ši pentru a atinge un design

mai puternic.”

Barele transversale ale šasiului

Cele douã bare transversale de a -

pro ximativ 30 de metri au fost de

ase menea modificate. Acestea sunt

fãcute din oøel de înaltã rezistenøã,

rulat la cald, cu un coeficient de în -

do ire de 700 MPa. Este o îmbu nã tã -

øi re faøã de vechiul tip de oøel care

avea un coficient de doar 355 MPa.

Gro simea materialului a fost aici re -

du sã pânã la jumãtate. Toate aceste

modificãri au avut ca rezultat o re -

mor cã cu 1000 kg sau cu 15% mai

ušoarã.

Designerii au studiat de asemenea

ši aluminiul ca alternativã, însã cos -

tu rile ar fi atins cote inacceptabile.

Alegerea oøelului performant de înal -

tã rezistenøã s-a dovedit a fi cea mai

bunã combinaøie între reducerea

gre utãøii ši economia de producøie.

N O U T ã ø I

51Revista de Unelte ši Echipamente n decembrie 2009 februarie 2010

Gata de a intra pe piaøã

În timpul celor doi ani de dezvoltare,LeciTrailer a lucrat cu universitãøi, de -sig neri industriali ši experøi în ma te -riale ši, înainte de intrarea în pro duc -øie, se ašteaptã la o creštere gra du a -lã a cererii pentru noua sa remorcã.Compania va investi într-o nouã liniede producøie, inclusiv noi aparate desudurã cu laser, pentru a veni în în -tâmpinarea crešterii ratei de pro duc -øie. Capacitatea de producøie va fi deaproximativ 40 de remorci pe zi.

Noul design al remorcii deschide opoartã cãtre noi pieøe. Cheltuielile detransport au fost pânã acum o pie di -cã, însã noua remorcã poate fi des -fãcutã în bucãøi ši astfel transportatãîntr-un container. ”Aceasta ne oferã o

serie de noi oportunitãøi de creštere

pe noi pieøe de desfacere”, afirmãCarlos Martin Lafuente, continuândcu explicarea importanøei nomi na li -zãrii la „Swedish Steel Prize 2009”.“Ea demonstreazã în mod clar cã

am gândit corect strategia de lucru

ši suntem onoraøi ši mândri sã fim

una dintre cele patru companii no -

mi nalizate pentru premiul de anul

acesta.” n

N O U T ã ø I


T E H N O L O G I I


În ultimii ani, odatã cu adâncireacrizei economice mondiale, seacordã o atenøie specialã pro -

ble mei sporirii eficienøei mašinilorde terasamente, ši în special a ex -ca vatoarelor universale hidraulice,atât din partea utilizatorilor la lucrãri,cât ši a firmelor producãtoare demašini. Astãzi, firmele constructoarede mašini propun beneficiarilor ex -cavatoare înzestrate cu mai multecupe schimbabile (de la 3 bucãøi,propuse de uzinele rusešti, pânã la13-14, propuse de firma germanãLiebherr, sau pânã la 24 de cupe,propuse de firma francezã Poclain).În aceste condiøii, eficienøa ex plo a -tãrii excavatoarelor depinde, în maremãsurã, de echiparea lor cu cupede cele mai potrivite capacitãøi. Însã,rezolvarea practicã a problemei ale -gerii celei mai raøionale cupe estedestul de dificilã din mai multe mo -tive, ši mai întâi de toate din cauzalipsei unor metode simple ši prac ti -ce de determinare operativã a cate -goriei terenurilor, a capacitãøii cupeimašinii pentru lucru eficient în te re -nuri concrete ši de determinare a

parametrilor dimensionali ši masiciai cupelor.Metodele existente pentru rezol va -rea problemelor enumerate mai susau fost elaborate cu muløi ani în ur -mã în baza informaøiei privind teh -nica învechitã, iar în etapa actualãnecesitã precizãri ši perfecøionãri. Înafarã de aceasta, relaøiile reco man -date pentru determinarea parame tri -lor dimensionali ai cupelor erau ba -zate pe informaøia privind capa ci ta -

tea cupei, care timp de muløi ani s-a considerat parametrul principal alexcavatorului. Astãzi, conform publi -ca øiilor recente de specialitate, para -metrul de bazã se considerã, pe

bunã dreptate, masa mašinii [1]. În -cer carea de rezolvare a acestor pro -ble me actuale o reprezintã studiul,ale cãrui rezultate sunt prezentate înarticol.

1. DETERMINAREA CAPACITÃØIINE CESARE A CUPEI PENTRU LU -CRU EFICIENT ÎN CONDIØII CON -CRETE DE TEREN

1.1. Metodele existente de calculal capacitãøii cupei de excavator Analiza informaøiei tehnico-štiinøificeîn domeniul proiectãrii ši produceriiechipamentelor de lucru a exca va -toa relor utilizate în construcøii aratã

Stabilirea parametrilor cupelorde excavator pe baza modelelorstatistice

Prof. univ., doctor abilitat în štiinøetehnice, M. AndriuøãUniversitatea Tehnicã a Moldovei

T E H N O L O G I I


cã la etapa actualã nu existã opãrere unanimã privitoare la ale ge -rea capacitãøii cupei pentru oricema šinã ši condiøii de lucru. Firmeleoccidentale precizeazã în pros pec -tele publicitare parametrii dimen sio -nali ši masici ai echipamentelorschim babile ale excavatoarelor, însãnu publicã indicaøii privind argu -men tarea alegerii cupei de o anu mi -tã capacitate pentru diferite categoriide terenuri dupã rezistenøa la sã -pare. De asemenea, astfel de re co -mandãri nu sunt nici în literatura despecialitate din fostul spaøiu sovetic.Astfel, în lucrarea [2], excavatoarelehidraulice sunt caracterizate prinmasa mašinii M (în t) ši capacitateanominalã a cupei q (în m3) ca para -metru de bazã. Din analiza acestei

informaøii reiese cã relaøia cu carepoate fi calculatã capacitatea no mi -na lã a cupei este: q = 0,041M. Aceeašisursã recomandã determinarea pu -terii instalaøiei de forøã a mašinii N(în kW), în funcøie de capacitateacupei q (în m3), cu relaøia: N=88q.Despre categoria terenului pentrucare este destinatã cupa standardši despre posibila utilizare a cupelorschimbabile de alte capacitãøi nuexistã indicaøii.În lucrarea fundamentalã [3], întabelul 45 sunt prezentate patru re -laøii ale autorului pentru deter mi na -rea capacitãøii cupei standard (no -minale) q (în m3) în funcøie de masamašinii M (în t). Astfel, pentru exca -va toare de construcøii q = M/(20...36),pentru cele de cariere q = M/(40...45),

pentru mašinile destinate lucrãrilorde decopertare q = M/(80...100) šipentru excavatoarele pãšitoare q =M/(70...90). Tot acolo, în tabelul 46,sunt prezentate încã trei relaøiisimilare, care se numesc precizateši sunt destinate pentru aceleašigru pe de mašini. Un dezavantajcomun al relaøiilor publicate în [2] ši[3] constã în aceea cã nu se indicãdestinaøia lor (pentru mašini cu še ni -le sau cu pneuri) ši tipul cupelor (lin -gurã directã sau întoarsã).În lucrarea [4], pe baza analizeiinformaøiilor difuzate de mai multefirme producãtoare de excavatoarehidraulice cu echipament de cupã-lingurã inversã ši considerând caparametru principal masa mašinii M(în t), se propune o singurã relaøie

T E H N O L O G I I


pentru calculul capacitãøii standarda cupei q (în m3). Astfel, pentru ma -šini cu masa între 2 t ši 200 t relaøiaare forma:

q = (0,02...12) M0,333 (1)Rezultatele calculelor exercitate denoi pentru toatã gama de ex ca va -toare produse de FR se deosebescsubstanøial de informaøia publicatãîn literatura de specialitate [5].În manualul de specialitate [6] sepro pune determinarea capacitãøiicupei q (în m3) din graficul funcøiei:

q = f(Hc.Rc), (2)unde Hc ši Rc sunt adâncimea ma -ximã, respectiv raza maximã de sã -pare, în m. Utilizarea acestei metode pre su pu -ne cunoašterea valorilor factorilor-argumenøi, ceea ce este imposibil laetapa iniøialã de proiectare. În afarãde aceasta nu existã indicaøii privi -toa re la capacitãøile cupelor schim -

ba bile pentru lucru în diverse te re -nuri. În ba za analizei efectuate, sepoate trage concluzia cã metodeleexis ten te de rezolvare a problemelorprac tice legate de proiectarea ši ex -ploatarea eficientã a exca va toa relorhidraulice universale necesitã per -fec øionare.

1.2. Elaborarea modelului statistic

pentru calculul capacitãøii cupelor

Studiul actual s-a iniøiat cu scopulelaborãrii, în baza materialelor exis -tente ši cu utilizarea informaøiei teh -nice recente, a unei metode noi,care ar permite alegerea cupei ne -ce sare în funcøie de masã, caparametru principal al mašinii, ši decategoria terenului, considerându-se comportarea la excavare.În rezultatul analizei materialelorexis tente ne-a atras atenøia relaøia

propusã cu muløi ani în urmã depro fesorul A. Zelenin [7] pentru apre -cierea masei cupei excavatorului deurmãtoarea formã:

mc = q(0,5+0,04C), în t, (3) unde: q este capacitatea cupei (înm3); C - indicaøiile penetrometrului di -namic de tipul DorNII, în baza cãroraa fost elaboratã renumita clasificarea terenurilor dupã comportarea laexcavare.În concepøia autorului, expresia dinparantezele relaøiei (1) reprezintãmasa specificã a cupei Kg =(0,5+0,04 C), în t/m3. Luând în con -siderare faptul cã valorile factorului„C” pentru terenurile care pot fi ex -cavate nemijlocit de mašinile deterasamente variazã în gama de la1 la 35 (toatã gama de terenuri ne -îngheøate), se poate trage concluziacã masa specificã a cupelor variazã

T E H N O L O G I I


în limite considerabile în funcøie decategoria terenurilor.S-ar pãrea cã totul e simplu – in -troducem în partea dreaptã valorilenumerice ale factorilor „q” ši „C” ši sedeterminã masa cupei. Însã, înaceas tã simplã formulã, toøi factoriisunt necunoscuøi. Capacitatea cu -pei nu poate fi cunoscutã mãcar dinsimplul motiv cã aceeaši capacitatea cupei o poate avea ši o mašinãgrea ši puternicã, dar ši una multmai ušoarã. De exemplu, din in for -ma øia publicatã în prospectele fir -mei Liebherr reiese cã o cupã de 5,1m3 a excavatorului R-984 cu masa de110 tone cântãrešte 5160 kg, iar cupade 5,1 m3 a excavatorului R 974 cumasa de 80 tone cântãrešte numai4160 kg. Aceleaši depen den øe dintremasa cupelor de aceeaši capa ci ta -te pentru mašini cu mase proprii di -ferite se observã ši din analiza da te -lor din prospectele altor firme cu re -

nume mondial. Din aceastã cauzãnu se štie ce valori raøionale pot fiatri buite factorului „C”.În literatura de specialitate lipsescre comandãrile privind utilizarea înpracticã a relaøiei (1). Din rezultatulanalizei informaøiilor difuzate defirmele producãtoare de mašini s-aajuns la concluzia cã determinareacapacitãøii raøionale a cupei s-ar pu -tea efectua în baza informaøiilor fac -tologice privind masa cunoscutã acupelor schimbabile realizate recentde firme pentru o gamã cât maimare de mašini cu diverse mase.Pentru rezolvarea complexã a aces -tei probleme s-au colectat ši ana -lizat informaøiile fragmentare publi -cate de cele mai cunoscute firme îndomeniul proiectãrii, producerii šicomercializãrii în plan mondial aexcavatoarelor universale hidraulice.Astfel, s-au prelucrat informaøiile re -fe ritoare la mai mult de 30 de tipuri

de excavatoare hidraulice cu masade la 9 pânã la 110 tone, cu echi pa -mente schimbabile de cupã-lingurãši inversã (în total 126 cupe) cu ca -pa citãøile între 0,1 ši 9,6 m3 ši cu ma -sele cupelor respective între 134 ši6200 kg. Din rezultatul prelucrãriiaces tor informaøii, dupã un programspecial, s-a obøinut relaøia pentru de -ter minarea capacitãøii cupei q (în m3)în funcøie de masa mašinii M (în t) šide masa specificã a cupei Kg, în(t/m3), de forma:

, în m3 (4)

Relaøia (4) se caracterizeazã prinabaterea medie a rezultatelor cal cu -lelor, de la valorile reale ale cupelorutilizate, ši prin coeficientul de co -relare multiplã egal cu 0,9907, ceeace confirmã posibilitatea utilizãrii eipentru efectuarea calculelor in gi ne -rešti. Relaøia (4) permite deter mi -narea capacitãøii cupei pentru orice

T E H N O L O G I I

excavator, dacã se cunoašte masa

mašinii ši categoria terenului în care

se preconizeazã utilizarea lui.

Pentru a demonstra importanøa re-

laøiei(4), în tabelul1 sunt pre zen tate

rezultatele calculelor capacitãøii cu -

pelor în funcøie de masa mašinilor ši

de categoria terenurilor excavate,

exprimatã prin numãrul de lovituri

ale penetrometrului dinamic de tipul

DorNII.

Analiza datelor din tabelul1 ne per -

mi te sã afirmãm urmãtoarele con -

statãri de mare importanøã practicã.

Pentru lucrul în terenurile medii de

categoria I, cupa excavatorului poa -

te avea capacitatea de circa cinci

ori mai mare decât cupa pentru

terenurile medii de categoria a IV-a.

Pentru terenurile extrem de slabe

(C=1), capacitatea cupei poate fi de

11 ori mai mare decât cupa pentru

terenurile extrem de tari, cu C=35.

Pentru orice excavator, cupa cu

masa specificã de 620 kg/m3,pentru

terenuri medii (C=3) de categoria I,

cântãrešte de circa 2,2 ori mai mult

decât cupa cea mai micã (dar cu

masa specificã de 1459 kg/m3), pen tru

terenurile medii de categoria a IV-a.

Pentru lucrul în terenuri de toate

categoriile, excavatorul cu masa de

11 ori mai mare (de exemplu, cel cu

masa de 110 t, faøã de cel cu masa

de 10 t) se va echipa cu cupã cu ca -

pacitatea de circa 30 ori mai mare.

Rezultatul calculelor exercitate cu

me todele cunoscute aratã cã în tim -

pul unui ciclu de lucru de 26 s ex ca -

vatorul cu masa de 110 t ši cupa de

13,55 m3 va realiza productivitatea

teo reticã de 1876 m3/h, iar mašina

cu masa de 10 t ši cupa de 0,445 m3

va realiza, în timpul unui ciclu de

14,23 s, productivitatea de 112,6 m3/h.

Astfel, conform cunoscutului criteriu

(productivitatea raportatã la masa

ma šinii), în aceleaši condiøii de te ren,

mašina cu masa de 110 tva avea o

eficacitate de 1,5 ori mai mare, res pec -

tiv: 17,15 m3/(h.t) faøã de 11,26 m3/(h.t).

2. DETERMINAREA LUNGIMII MU -CHIEI TÃIETOARE ŠI A LUNGIMIICINEMATICE A CUPEI

2.1. Calculul lungimii muchiei tãie -toareLungimea muchiei tãietoare a cupei

determinã parametrul principal de

producøie a mašinii, respectiv lãøi -

mea brazdei de pãmânt dislocat din

masiv, care este egalã, de regulã, cu

lãøimea cupei. Acest parametru di -

mensional este foarte important atât

pentru determinarea eforturilor de

în vingere a rezistenøei la sãpare a

terenului, în procesul de proiectare a

excavatoarelor, transmis de la or ga -

nul de lucru (cupa) spre motorul de

acøionare, cât ši la alegerea mašinii

pentru anumite condiøii de lucru.

Actualmente, lungimea muchiei tã -

ie toare B (în m) se determinã în func -

øie de capacitatea cupei q (în m3), ca

parametru de bazã, cu relaøiapubli-

catãîn[6]:

, în m, (5)

Practica demonstreazã cã în multe

cazuri rezultatele calculelor efec tu a -

te cu relaøia (5) deviazã considerabil

de la valorile reale ale lãøimii cupelor

mašinilor moderne. Analiza infor ma -

øiilor privind parametrii dimensionali

ai echipamentelor moderne de lu -

cru aratã cã lãøimile cupelor de ace -

eaši capacitate, destinate pentru

ma šini de diferite mase, se deo se -

besc considerabil. Astfel, lãøimile cu -

pe lor cu aceeaši capacitate, de 3 m3,

ale excavatoarelor firmei Liebherr cu

masele de 110, 80 ši 64 tone au mã -

ri mile 1300, 1550 ši respectiv 1850

mm. Din aceastã cauzã considerãm

cã este necesarã efectuarea unui

stu diu în scopul perfecøionãrii meto -

dei existente de calcul a lun gi mii

muchiei tãietoare a cupelor.

Pentru rezolvarea acestei probleme

s-au analizat informaøiile publicate în

prospectele firmelor producãtoare de

excavatoare performante refe ri toare

Masaexcava -

torului, M,în t

Capacitatea cupei q, în m3, (masacupei, mc, în kg), pentru categoriile de terenuri I –IV caracterizate cu indicele „C” conform relaøiei (3)

I (C = 3) II ( C = 6) III ( C = 12 ) IV ( C = 24 )

10 0,445 (276) 0,32 (234) 0,184 (181) 0,085 (124)

30 2,19 (1357) 1,52 (1127) 0,876 (858) 0,4 (590)

50 4,42 (2742) 3,145 (2328) 1,8 (1772) 0,84 (1220)

70 7,133 (4422) 5072 (3753) 2,916 (2858) 1,347 (1967)

90 10,19 (6319) 7,247 (5363) 4,167 (4084 1,925 (2810)

110 13,55 (8400) 9,636 (7131) 5,54 (5,430) 2,56 (3737)

Tabelul 1


T E H N O L O G I I


la masa mašinilor, capacitatea

cupelor schimbabile ši lungimile mu -

chiilor tãietoare ale cupelor schim -

babile (în total 85 de cupe) pre zen -

tate în tabelul 2.

Din rezultatul prelucrãrii informaøiilor

din coloanele 2, 3 ši 4 ale tabelului 2

s-a obøinut relaøia pentru deter mi na -

rea lungimii muchiei tãietoare a cu -

pelor de tipul lingurã întoarsã, res -

pectiv modelul matematic, de forma:

în m, (6)

unde: q este capacitate a cupei, în m3;

M – masa excavatorului, în t.

Din punct de vedere statistic, relaøia

(6) se caracterizeazã prin abaterea

medie relativã a rezultatelor de

0,0745 ši valoarea coeficientului de

co relare multiplã egalã cu 0,9778. Di -

fe renøa dintre aceastã valoare a

abaterii relative medii de 0,0745 ši

cea indicatã în coloana a šasea a

tabelului 2 se explicã prin faptul cã în

aceastã coloanã s-au luat în con si -

derare numai datele privitoare la va -

lorile maxime ši minime ale lãøimilor

cupelor (deci numai 24 de variante

din cele 85, în baza cãrora s-a ela -

borat relaøia de mai sus).

Analiza datelor tabelului 2 aratã cã

rezultatele calculelor efectuate cu

relaøia (6) descriu cu un înalt grad de

exactitate valorile reale ale lungimilor

muchiilor tãietoare pentru toatã ga -

ma de cupe existente, ceea ce do -

vedešte cã lungimea muchiei de pin -

de nu numai de capacitatea cupei,

cum se afirma prin relaøia (5).

Nr.Crt.

Firmaproducãtoare,

numãrul de cupeschimbabile

Masa mašinii,

în t

Capacitateacupelor,

min.-max., în m3

Lãøimea cupelor, Bmin.-Bmax., în m

De factoCalculatã curelaøia (5) ši

(abaterea, %)

Calculatã curelaøia (6) ši

(abaterea, %)

0 1 2 3 4 5 6

1 Liebherr-11 110 2,5 - 8 1,3 - 2,41,92-2,76

(48-15)

1,29-2,8

(0,7-17,3)

2 Liebherr-13 80 2,2 – 6,6 1,2 – 2,51,7-2,57

(23-2,8)

1,32-2,76

(10-10)

3 Liebherr-13 64 1,4 - 5 1,05 – 2,451,43-2,32

(36-5,3)

1,05-2,47

(0-0,8)

4 Caterpillar-5 63 1,94 – 3,25 1,08 - 2,061,623-1,98

(16,3-39)

1,32-1,86

(22-9,7)

5 Caterpillar-3 40 2,49 – 3,35 1,8 – 1,931,78-2

(1,1-3,6)

1,81-2,21

(1,6-10,5)

6 Caterpillar-8 24,6 0,43 – 1,45 0,625 – 1,350,88-1,45

(40-0)

0,66-1,49

(5,6-7,4)

7 Caterpillar-3 19,3 0,5 – 1,2 0,85 – 1,330,94-1,34

(10,5-0,7)

0,79-1,43

(7.05-7,5)

8 Caterpillar-5 17,4 0,26 – 0,74 0,5 - 1,20,7-1,1

(0,4-8,3)

0.53-1.06

(6-11.6)

9 Brãila-5 16,7 0,3 – 0,85 0,52 – 1,20,75-1,17

(44-2,5)

0,59-1,185

(13.5-1.25)

10 Caterpillar-6 14,8 0,26 – 0,89 0,45 – 1,050,7-1,19

(55,5-19)

0,56-1,27

(24,4-21,8)

11 Caterpillar-7 13,75 0,22 – 0,72 0,5 – 1,20,65-1,09

(30-9,2)

0,51-1,137

(2-5,2)

12 Poclain-6 9 0,1 – 0,4 0,32 – 0,950,44-0,85

(37,5-5,5)

0,35-0,886

(9,3-6,7)

Abaterea medie a rezultatelor de la „de facto”, % 28,5-9,2 8,3-9,15

Tabelul 2

T E H N O L O G I I

Din conøinutul relaøiei (6) reiese cã, laaceeaši capacitate, lãøimea cupeiexcavatorului cu masa mai mare tre -buie sã fie mai micã. Aceasta se con -firmã, de exemplu, din analiza com -pa rativã a datelor prezentate în rân -du rile 1 ši 5 ale tabelului 2: lãøimeacupei cu capacitatea de 2,5 m3 a ex -ca vatorului firmei Liebherr cu masade 110 t este de 1,3 m (destinat pen -tru dislocarea celor mai tari terenuri!),iar cupa de aceeaši capacitate a ex -cavatorului firmei Caterpillar cu masade 40 t are lãøimea mai mare, de 1,8m (fiind destinat pentru terenuri maislabe).

2.2. Calculul lungimii cinematice a

cupei

Acest parametru, împreunã cu lun gi -mea muchiei tãietoare, determinã înmare mãsurã capacitatea cupei, darreprezintã ši factorul principal di men -sional al schemei de calcul ši pro iec -tare atât a mecanismului de sãpare,prin rotirea mânerului, cât ši a celuide sãpare, prin metoda rotirii cupei,ceea ce permite determinarea puteriiinstalaøiei de forøã a mašinii.Analiza materialelor existente în do -me niul calculelor de proiectare ši deex ploatare a excavatoarelor hidra u li -ce aratã cã cea mai recentã ši uti li za -tã este relaøia din manualul de spe -cia litate [6], care reprezintã opiniaInstitutului Stroidormaš ši prevedede terminarea lungimii cinematice acupei Lc, în metri, în funcøie de ca pa -citatea cupei q, în m3, având forma:

(7)

Din analiza vizualã a acestei relaøii seînøelege cã ea putea fi folositã întimpurile trecute, când parametrul debazã al excavatorului se considera

capacitatea cupei, ši cã în condiøiileactuale utilizarea ei prezintã difi cul tãøi.De aceea, pe baza analizei sta tisticea informaøiei factologice (masa exca -vatorului M, în t, capacitatea cupei q,în m3, ši lungimea cine ma ti cã a cupeiLc, în m), publicate de firmeleLiebherr ši Caterpillar (un nu mãr de73 variante) s-a elaborat mo de lul ma -tematic pentru calculul lun gimii cine -matice a cupei, de forma:

(8)

Aceasta se caracterizeazã prin co -eficientul de corelare multiplã de0,97195, coeficientul de determinaremultiplã de 0,97155 ši abatereamedie a rezultatelor calculelor de lavalorile reale ale lungimilor cupeloregale cu 0,0417. Factorul „capacitateacupei” s-a arãtat nesemnificativ. Va lo -rile numerice arãtate mai sus ale ca -rac teristicilor statistice confirmã posi -bilitatea utilizãrii relaøiei (8) pentru e -fec tuarea calculelor inginerešti.

3. CONCLUZII

Analiza informaøiilor tehnice ši štiin øi -fi ce în domeniul mašinilor de terasa -mente a demonstrat cã, la etapa ac -tua lã, baza štiinøificã existentã pentrurezolvarea unor probleme importanteprivitoare la proiectarea ši ex ploa ta -rea excavatoarelor hidraulice uni ver -sale, cu care se realizeazã majo ri ta -tea lucrãrilor în construcøii, s-a în ve -chit ši necesitã studii speciale pentruperfecøionare.În urma prelucrãrii unui numãr marede informaøii publicate de principaliipro ducãtori de mašini hidraulice mo -derne s-a elaborat un model statistic,care permite determinarea, cu mareprecizie, a capacitãøii cupei schim -babile pentru excavatoarele hidra u li -

ce universale cu cupã inversã, înfunc øie de masa mašinii ši categoriaterenului excavat. S-au elaborat modele veridice pentrudeterminarea celor mai importanøipa rametri dimensionali ai cupelor:lungimea muchiei tãietoare ši lun gi -mea cinematicã.

Utilizarea modelelor elaborate îi vaaju ta pe executanøii de lucrãri în re -zol varea problemei alegerii cupei decapacitatea optimã, în scopul rea -lizãrii productivitãøii maxime în anu -mi te condiøii de teren, iar producãtoriivor rezolva mai eficient problemaproiectãrii mašinilor ši echipa men -telor de lucru. n

Bibliografie

1. Cuzin, A.I., Stroitelinie mašini. TomI. Moscva.: Mašinostroienie, 1991, pag.4962. Dombrovschi, N.G., Excavatorî,Moscova: Mašinostroienie, 1969, pag.3203. Dombrovski, N.G. ši a., Stroitelinie

mašini. Moscova: Vîšaia šcola, 1985,pag. 2244. Pavlov, V.I., Proiectirovanie

odnocovšovih excavatorov.Izdatelistvo CrasnoiarscogoUniversiteta. Crasnoiarsc, 1988, pag.1885. Volcov, D.P., Cricun, V.I. ši a.,Stroitelinie mašinîi sredstva maloi

mehanizaøii. Moscova: Izdatelischiiøentr Academii nauc, 2008, pag. 4806. Volcov, D.P. ši a., Mašini dlea

zemleanih rabot. Moscova.:Mašinostroienie, 1992, pag. 4487. * * * Stroitelinîe mašini, Spravocinic,tom I. Moscva.: Mašinostroienie, 1976,pag. 502



Finlay exportã de peste 45 deani în peste 80 de øãri dinlume, iar crezul sãu este ace -

la de ”a îmbunãtãøi continuu pro -dusele ši serviciile în con formi tatecu nevoile clienøilor sãi.”

Performanøã, simplitate,

versatilitate...

Finlay creeazã o gamã extensivã deconcasoare mobile: cu fãlci, cu im -pact ši cu con. Echipamentele de -monstreazã o combinaøie perfectãîntre performanøã, simplitate ši ver -sa tilitate. Sunt concepute pentru aavea un randament mare, indiferent

de aplicaøie, în carierã sau pentrureciclare. Construcøia solidã ši di -men siunile compacte, como di ta teala transport, montajul rapid la punc -tul de lucru, simplitatea în utilizare,costurile mici de întreøinere sunt câ -te va dintre beneficiile notabile alecon casoarelor Finlay. Trenul de rulare a fost conceput ro -bust pentru a asigura mobilitate šistabilitate excepøionale. Conca soa -rele sunt dotate cu sistem hidro sta -tic, motoare de mare putere ši sis -teme avansate de control electronic.Finlay proiecteazã noi modele decon casoare pentru a-ši lãrgi gama.

În centrul acestor proiecte se aflã înpermanenøã grija pentru client šipen tru necesitãøile sale. Îmbinândingineria de top cu fiabilitatea, Finlayproduce echipamente de perfor -man øã mare ši costuri reduse de în -tre øinere pentru o rentabilitate maxi -mã. La aceasta se adaugã serviciilepost-vânzare de calitate.

Unul dintre echipamentele vedetã,preferat de cãtre proprietarii deca ri e re, este concasorul cu fãlci

J-1175. Jaw Crusher J-1175 esteunul dintre cele mai reu ši te mo de ledin gama concasoarelor mobile.


Terex-Finlay – specialist al concasãrii

Terex-Finlay este renumitã în întreaga lume pentru echipamentele mobile pentru

concasare, fiind lider mondial pe acest segment de piaøã. Produsele Finlay se

utilizeazã în domenii multiple precum: construcøii, cariere, minerit, gropi

ecologice, agregate, asfalt, demolãri, reciclare. Investind permanent în capitalul

uman ši în tehnologie, Terex-Finlay este faimos pentru designul inovativ ši pentru

calitatea produselor sale, pentru reøeaua extinsã de dealeri ši pentru suportul

excelent post-vânzare.


Este dotat cu renumitul concasor cu

fãlci marca “Jaques” ši cu šasiu ro -

bust, šenilele conferindu-i mobilitate.

Greutatea, ušurinøa în transport ši

rapiditatea cu care se instaleazã la

punctul de lucru fac din J-1175 con -

ca sorul ideal în aplicaøii de con ca -

sa re în carierã, cât ši în de mo la -

re/reciclare.

C-1540 - Cone Crusher prezintã

nenumãrate beneficii pentru client:

acøionare hidraulicã, timp scurt de

instalare, capacitate mare de pro -

duc øie, sistem de control electronic

performant, întreøinere facilã etc. C-

1540 este dotat cu un sistem de

pre-sortare. Astfel, vor fi concasate

nu mai materialele necesare, iar ca -

pacitatea echipamentului va crešte,

în timp ce costurile pentru ele men -

tele de uzurã ale concasorului cu

con se vor reduce.

Partenerul Terex-Finlay în România

este Powertek Company (dealer al

întregii game de utilaje de con struc øii

Terex - www.powertek-company.ro).

Cele douã companii se bucurã de

succes pe piaøa din România.

Reprezentanøii Powertek Company

identificã ši propun o serie de in sta -

laøii mobile ši fixe de concasare-sor -

tare uscatã sau cu spãlare. Deøi -

nând un service cu acoperire naøio -

nalã ši o experienøã de mai muløi ani

în livrarea ši asigurarea de service

pentru astfel de echi pa mente, Powertek

Company este un partener sigur ši

operativ. n


Mai mult de 200 de clienøi šidealeri au avut šansa sãvadã ši sã testeze noile

echipamente ale Ditch Witch, la uneveniment organizat de companiaInternational Underground Systemsdin Barcelona.

Modelele care ši-au fãcut debutul peplan internaøional au fost JT100Mach 1, cel mai mare echipamentpen tru forajul orizontal dirijat al DitchWitch, sãpãtoarele de šanøuri RT45ši RT80, cupele de spate ale exca va -toarelor de šanøuri RT10 ši RT12 šisis temul de spargere a øevilor PR100.

RT45 (Stage III A/Tier 3 compliant)reprezintã o perfecøionare a mo de -lului RT40 prin îmbunãtãøirea ca pa -citãøilor de filtrare a aerului ši prinnoile aparate de mãsurã ušor decitit, aflate la postul de conducere.RT45 are o gamã de accesorii prin -tre care: o axã sau echipament desãpare cu dublã poziøie, un plug vi -brant, un ferãstrãu rotativ, combinaøiacupã/obturator ši excavator cupãinversã.Compania Ditch Witch susøine cãnoul motor silenøios permite mašiniisã acøioneze în zonele urbane sen -sibile la zgomot, condiøiile de lucrufiind astfel îmbunãtãøite ši pentru

ope rator. RT45 include un post deconducere spaøios pentru operator,comenzi intuitive ši puncte de serviceušor accesibile.

Între timp, noul RT80, un excavatorcu toate utilitãøile de bazã, hidro sta -tic, cu gabarit redus ši un motorTurbo Diesel de 62 KW înlocuieštemodelul RT75 al companiei. Cu ovitezã maximã de 15,9 km/h, acesta

este cel mai rapid model din gamasa ši oferã patru combinaøii de mo -ment (cuplu) ši vitezã, ceea ce îl faceadaptabil la diferite tipuri de teren.

Printre caracteristicile excavatoarelorpentru šanøuri RT10 ši RT12 se aflãdirecøia hidrostaticã, pentru pen truconducerea ušoarã. Ele sunt livrate laalegere cu pneuri de înalã presiunepentru aderenøã excep øio nalã ši

N O U T ã ø I

62

Ditch Witch a lansat ultimele modele de mašini pentru montãri de conducte, cu sau fãrã

sãpãturi, la cea de-a 9-a aniversare a Zilei Cumpãrãtorului, care a avut loc la Barcelona,

în Spania, susøine Becca Wilkins.


Ditch Witch lanseazã utilaje noi

stabilitate sau pentru piste de în cãr -cãturi grele denivelate.Opøiunile disponibile pentru ambeleunitãøi includ un vârf ascuøit pe lamade umplere, care acoperã în modeficient šanøul dupã ce conductelesau cablurile sunt instalate. O altãopøiune, primarã pentru contractori,este Roto Witch, un atašament carepermite operatorului sã traversezetrotuarele, drumurile de acces ši alteobstacole.

Între timp, PR100 este unul dintrecele mai noi ši mai puternice sis te -me de spargere a øevilor din cadrulcompaniei. Este folosit pentru spar -gerea sau tãierea oricãrui tip de con -ductã sau øeavã, permiøând tra gereanoilor øevi cu un diametru egal sauchiar mai mare. PR100 oferã sistemehi draulice mai eficiente, diminuareazgomotului ši o forøã de impact de906 kN.

Focalizarea produselor

Fabrica Ditch Witch din Barcelonaspri jinã distribuitorii din Europa,Orientul Mijlociu ši Africa, ajutându-isã se formeze ši permiøând clienøilorsã vadã gama completã de echi pa -mente Ditch Witch.Joe Smith Jr., director de vânzãri alDitch Witch în Europa, susøine cã înciuda condiøiilor dificile de piaøã deanul trecut, compania a introdus noipro duse în 2009. Mai precis, în acestan compania a lansat nouã mašini noi.Acesta a adãugat: „am fi putut sã

dãm înapoi, sã oprim proiectarea ši

testarea ši sã ašteptãm un an, însã

am dorit sã continuãm deoarece

avem sentimentul cã anul 2010 va fi

unul pozitiv în industrie, ši vrem ca

atunci când clienøii noštri vor dori sã

achiziøioneze produsele noastre, sã

le aibã pe cele mai bune”. n

N O U T ã ø I


3. Motorul diesel TDI cu cilindri în V,

de 165 kW, combinã performanøeledeosebite de exploatare cu o mareeconomie de combustibil ši emisiimici de noxe la evacuare [2].3.1. Sistemul Common-Rail este onouã alternativã la sistemele de in -jec øie pentru motoarele diesel mo der -ne. Sistemul de injecøie Common-Railrãspunde la urmãtoarele deziderate:- genereazã o presiune mare pen -

tru ciclul de injecøie ši distribuøia com -bustibilului în cilindri;- injecøia este precisã, se calcu lea -

zã cantitatea de combustibil in tro -

dusã în cilindri, la momentul corectde timp. Sistemul Common-Rail cuprinde:- pompa de prealimentare;- pompa de înaltã presiune; - circuitul de control de înaltã pre -

siune pentru rampa de combustibil;- o rampã cu 4 injectoare pe fiecareramurã (I ši II) a blocului de cilindri în V.Schema spaøialã a sistemului de in -jecøie Common-Rail este datã în fig.

12 [2].

Sistemul Common-Rail este un sis -tem de injecøie de tipul acumulatorde presiune, unde generarea pre si -unii ši injecøiei de combustibil au locseparat [2]. O pompã separatã deînaltã presiune genereazã presiunecontinuu. Aceastã presiune este acu -mulatã în interiorul rampei de com -bustibil din blocul cilindrilor ši asi -gurã necesarul pentru injectoare cuajutorul unor conducte scurte. În fig.

13 este prezentatã pompa de ali -

men tare pentru circuitul de joasãpre siune: a - pompã cu role; b -pom -pã cu roøi dinøate [2, 3].

Unitatea de control a motorului con -tro leazã cantitatea de combustibilinjectatã în cilindri ši timpii de in jec -øie cu ajutorul supapelor electriceale injectoarelor.Avantaje [2, 3]:- presiunea de injecøie poate fi se -

lectatã la întâmplare la nivelul valoriidin rampã, fãrã o zonã caracteristicã;

T E H N O L O G I I

64

Soluøii tehnice moderne ši tehnologiiecologice pentru protecøia mediuluiaplicate în construcøia de motoarediesel supraalimentate

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucureš[email protected]


continuare

Fig. 12

Fig. 13

a b

- injecøia de presiune mare este

asiguratã de o compensare micã a

deschiderii clapetei-obturator;

- flexibilitatea începutului injecøiei

de combustibil cu ciclul de pre in jec -

øie, injecøie principalã ši post-injecøie

face ca acest sistem sã aibã un ma -

re potenøial pentru dezvoltarea pro -

ce sului de combustie la motoarele

diesel în viitor. Sistemul asigurã o

mare flexibilitate cu privire la injecøia

de combustibil.

Gazele sunt tratate optim dupã eva -

cuarea din cilindri. Performanøele

aces tui procedeu, în raport cu alte

sisteme de injecøie, sunt arãtate în

fig. 14 [2, 3]. Presiunea de injecøie în

funcøie de turaøia motorului, în

rot/min, pentru acest motor este re -

datã în fig. 14.

Circuitul de joasã presiune [2, 3].

Pompa de combustibil G23 (fig. 13a)

este o pompã electricã de prea li -

men tare, plasatã în exteriorul rezer -

vorului de combustibil. Douã pompe

de prealimentare, G6, asigurã um -

ple rea compartimentului din rezer -

vor (fig. 18). Presiunea este de apro -

xi mativ 3 bar la pompa cu roøi din -

øate, totdeauna când motorul este

pornit. Pompele asigurã pornirea

mo torului la orice temperaturã a

combustibilului. Funcøionarea pom -

pei cu role (fig. 13a) este eliminatã

dupã ce motorul a fost pornit.

Pompa cu roøi dinøate este acøio na -

tã mecanic, ea primind combustibil

de la pompa de prealimentare.

Pom pa cu roøi dinøate antreneazã

combustibilul din compartimentul

des pãrøitor, iar pompa cu role an -

treneazã combustibilul în interiorul

rezervorului cu ajutorul unei con -

duc te bay-pass (bay-pass-ul se face

cu pompa cu role), dupã ce motorul

a început sã meargã. Debitul de

combustibil de la pompa cu roøi din -

øate este transmis la pompa de înal -

tã presiune.

Avantaje:

- fiabilitate;

- sensibilitate scãzutã la impuritãøi;

- rezistenøã la vibraøii;

- debit 3,1 cm3/U: 40 l/h la 300 rot/min

ši 120 l/h la 2500 rot/min [2, 3].

Circuitul de înaltã presiune. O pom -

pã cu 3 pistoane controlatã la in -

terior de un drosel restrictor în V asi -

gurã presiunea înaltã de lucru. Pis -

toanele pompei sunt aranjate la un

unghi de 120 de grade. Pistoanele

ra diale ale pompei sunt acøionate

de o camã, cursa de rotaøie asi gu -

rând încãrcarea fiecãrui element în

mišcare. Momentul maxim de an tre -

na re este de 17 Nm la 1300 bar, iar

timpul de operare este de 9 ori mai

T E H N O L O G I I


Fig. 14

Fig. 15

T E H N O L O G I I


mic decât cel realizat cu o pompãcu distributor rotativ folositã con ven -øional în tehnologia de injecøie. Înfig. 15 este redatã o secøiune prinpom pa de înaltã presiune cu pis to -na še radiale [2, 3].

Specificaøiile fãcute în fig. 15 sunt ur -mãtoarele: presiunea maximã 1350bar; turaøia 75-3000 rot/min; debit0,6-0,7 cm3/U; consum de putere3,5 kW la viteza de rotaøie a moto ru -lui ši la presiunea din rampa cen -tralã de 1350 bar. Notaøii: 1- supapa pentru trecerecom bustil N290; 2- camera cu ori -ficii; 3- arborele interior; 4- arcurilede presiune; 5- pistonul pompei; 6-

excentric; 7- secøiune corp pompã;8- conducta de retur la popa cu roøidinøate; 9- linia de retur de la rampade combustibil; 10- de la pompa curoøi dinøate; 11- la rampa de com -bustibil.Arborele interior, cu came excen tri -ce, împinge pistoanele în sus dupãtraiectoria unei sinusoide. Pompa curoøi dinøate forøeazã intrarea com -bus tibilului în camera pistonului šiasigurã lubrifierea ši rãcirea la o ma -re presiune a pompei, prin orificiulrestrictor al supapei electro magne -tice N290. Dacã presiunea combus -tibilului din conducta de alimentareeste mare, se deschide supapa desiguranøã (0,5-1,5 bar) a pompei curoøi dinøate, care forøeazã combus ti -bi lul sã treacã prin supapa de admi -sie în elementele pompei. Astfeleste asiguratã mišcarea în jos a pis -tonului pompei în cursa de admisie,când profilul camei nu acøioneazã(fig. 16).Când pistonul trece de punctul mortinterior, supapa de admisie se în -chide, iar presiunea în elementul depompã începe sã creascã, deoa re -

ce combustibilul nu mai poate sãscape. Combustibilul este com pri -mat si se asigurã acum ši legãturapresiunii de la pompa cu roøi din -øate. Presiunea care este produsãacum deschide supapa de eva cua -re, iar combustibilul intrã în circuitulde înaltã presiune. Elementele pom -pei distribuie presiunea pânã cândpistonul este acøionat de camã šiîncepe o nouã cursã de aspiraøie.

În fig. 16 este redatã schema hi -drau licã de funcøionare a pompeide combustibil de înaltã presiune[2,3]. Notaøiile fãcute în fig. 16 sunt urmã -toarele: supapa pentru traversareacombustibilului N290; drosel res tric -tor; piston de reglare; conducta delubrifiere cu ulei; pompa de înaltãpre siune; pistonul pompei; supapade evacuare; evacuare combustibilla rampã; linia de retur la pompa curoøi dinøate; supapa de siguranøã;pompa cu roøi dinøate pentru prea li -mentarea liniei.Componentele Common-Rail [2, 3].Pompa de înaltã presiune este an -tre natã de camele arborelui cu ca -me. La rândul sãu, acest arbore esteantrenat de la arborele cotit al mo to -rului, printr-o transmisie având ra por -

tul de transmitere i = 2/3.La o reglare micã a nivelului clapeteide admisie, care corespunde uneiviteze mari a motorului, pompa deînaltã presiune va injecta în cilindri ocantitate mai mare de combustibil.La reducerea puterii comsumate depompa de înaltã presiune, când nueste necesarã injecøia de com bus ti -bil cald de cãtre aceasta, com bus ti -bi lul poate fi redirecøionat la con -

duc ta de retur cu ajutorul supapeicu comandã electricã N290. Condiøii de operare la energizarea

supapei electromagnetice N290.

Când bobina electromagneticã esteenergizatã, supapa este deschisã.Controlul pistonului de reglare faceca forøa elasticã a arcului sã asigureo secøiune minimã de trecere acom bustibilului la pompa de marepresiune. Supapa comandatã cubo bina electromagneticã este maimult sau mai puøin închisã, de pin -zând ši de viteza motorului.Condiøii de operare la activarea bo -

bi nei supapei N290. Când bobinaeste activatã, supapa este închisã.Controlul presiunii se face cu aju to -rul restricøiilor de control ale pis to nu -lui de reglare cu legãtura de pre si u -ne a pompei. Controlul presiunii, ši

Fig. 16

T E H N O L O G I I


astfel poziøia pistonului, se schimbã,variind frecvenøa prin rotaøie. Com -bus tibilul este tãiat la acøionarea bo -binei supapei ši se întoarce la pom -pa cu roøi dinøate. Presiunea dinram pa de combustibil se regleazãprin: senzorul presiunii de com bus -tibil ši controlul electric al supapeide presiune a combustibilului, dar šiprin distribuøia combustibilului lacele do uã rampe, pânã la presiuneade 1350 bar.Supapa de reglare a presiunii de

combustibil N276 (fig. 17). Supapade reglare este localizatã în rampade combustibil ši genereazã o pre -si une diferitã în circuitul de înaltãpre siune, în dependenøã cu punctulde operare stabilit.Motor «OFF». Supapa se ener gi -zeazã, iar forøa de presiune din arcare o acøiune reconvenøionalã mareasupra presiunii, de la pompa deînal tã presiune. În consecinøã, pre -siunea din rampã, de aproximativ100 bar, crešte în continuare. Motor «ON». La crešterea presiunii înrampa de combustibil, forøa electro -magneticã de conectare din bobinãse opune presiunii mari a pompeide înaltã presiune prin curentul elec -tric aplicat.Secøiunea de curgere este reglatã,iar cantitatea de combustibil este re -direcøionatã. Se face reducerea decombustibil. Astfel, presiunea din

ram pã este controlatã optim deunitatea de control, iar fluctuaøiile depresiune din rampa de combustibilpot fi compensate [2]. Cantitatea decombustibil este redirecøionatã desupapa de reglare a presiunii ši seîntoarce în rezervor prin linia de retur.În fig. 17 este redatã supapa de re -gla re a presiunii din rampa de com -bustibil [2].

Traductorul de presiune al com bus -

tibilului G247. Senzorul de presiunea combustibilului mãsoarã în modcurent presiunea din sistemul deînal tã presiune ši transformã sem -nalul în tensiune electricã la unitateade control a motorului, prin evaluareelectronicã. Variaøia tensiunii, laevaluare electronicã, este de 5V, la opresiune a combustibilului de 1500

bar. Senzorul de mare presiune estecomponenta-cheie a sistemului.Circuitul de înaltã presiune. Conøinepompa de înaltã presiune, rampade combustibil cu supapa de re gla -re pentru presiunea combustibilului,douã rampe centrale de combus ti -bil pentru ramurile cilindrilor I ši II šiconductele de înaltã presiune de laacestea la injectoare. Acumulareavo lu mului de combustibil acøio nea -zã simultan pe timp scurt, ca balanspe oscilaøia presiunii cauzate depom pa de înaltã presiune, fãrã sãdesemneze combustibilul pe ciclulde injecøie.Schema de lucru a instalaøiei de

injecøie Common-Rail la un motorcu 8 cilindri în V este prezentatã înfig. 18 [2]

Notaøiile fãcute în schema siste mu -lui de alimentare Common-Rail lamotorul V8 TDI, prezentat în fig. 18,sunt urmãtoarele [2]: 1- pompa decombustibil pentru prealimentareQ8, montatã în rezervor; 2- pompade combustibil G23; 3- supapa de si -guranøã cu bypass N312; 4- su pa pacomandatã cu un element bi me talicpentru preîncãlzirea combustibilului;

Fig. 17

a b

Fig. 18

T E H N O L O G I I


5- rãcitor de combustibil (circuit deapã cu temperaturã joasã); 6- filtrude combustibil; 7- pompã cu roøidin øate; 8- supapã pentru blocareacombustibilului N290; 9- pompã deînaltã presiune; 10- rampã de com -bustibil cu circuit de control de înal -tã presiune; 11- supapã de reglarepentru presiunea combustibiluluiN276; 12- element de rampã pentrublocul cilindrilor I; 13- idem pentru II;- injectoare 1…4; - injectoare 5…8;14- rãcirea combustibilului cu aer,cu un rãcitor montat pe bordul ve hi -culului; 15- supapã mecanicã cubilã de spargere a presiunii; 16- pe -rete despãrøitor rezervor; 17- trimiterepentru presiune combustibil G247;18- supapa care controleazã uni ta -tea injectorului. Componentele injectorului: diuzacu 6 orificii; sistemul hidraulic; su pa -pa electricã (cu bobinã); conductelede combustibil.Injectoarele cu diametru mic (de 17mm) sunt folosite când spaøiul dis -ponibil din capul cilindrilor este li mi -tat. Combustibilul care este trimis dela rampa centralã, prin conexiuneade înaltã presiune, la orificiile de pul -verizare, intrã în spaøiul de distribuøie

al supapei prin legãtura cu droselulrestrictor. Supapa de distribuøie spa -øialã este conectatã la linia de retura combustibilului, prin intermediulunui restrictor. Întoarecerea prin res -trictor poate fi deschisã cu ajutorulbobinei supapei injectorului.Specificaøia injectorului: curent > 20Amax 300 mili sec; acøionare pânãla 80 V; presiune nivel I 20-1360 bar;orificii de injecøie 6x0,15 mm.Fig. 19 [2, 3] În fig. 19 este redatã o secøiune prininjectorul folosit pentru motoarediesel V 8 TDI [2]. Notaøii: 1- arc injector; 2- supapa dedistribuøie spaøialã; 3- restrictor deretur; 4- armãtura supapei elec tro -mag netice; 5- linia de retur a com -bustibilului la rezervor; 6- conec ta -rea electricã a bobinei supapei; 7-

bobina supapei; 8- prealimentareacu combustibil cu presiune înaltã dela rampa de combustibil; 9- bila su -papei; 10- restrictor de alimentare;11- pistonul supapei de distribuøiespaøialã; 12- conducta de înaltã pre -siune pentru ridicare ac injector; 13-

camera de volum injector; 14- aculinjectorului.Funcøionarea injectorului este re da -

tã în fig. 20, a ši b [2].Poziøia oprit – motor «OFF». Com -bus tibilul de la rampa centralã dinmotor este prezent constant în co -nexiunea de înaltã presiune caremerge la injectoare. Combustibilulinundã camera de volum a aculuirezemat pe scaunul sãu în interioruldiuzei ši suprafaøa de distribuøie acombustibilului prin legãtura su pa -pei cu droselul restrictor:- este o presiune constantã între

ca mera de volum ši supapa de dis -tribuøie;- bobina supapei electromagnetice

închide injectorul.La o presiune de 1,5 ori mai marede cât cea normalã, pe suprafaøaconicã a acului care închide orificiilede pulverizare, injectorul este co -man dat sã facã ceea ce trebuie.Forøa exercitatã pe pistonul de co -man dã de presiunea hidraulicãasupra zonei conice a aculuiinjector este cu circa 50% mai maredecât forøa de deschidere a arculuiinjectorului. Pistonul însã preseazãîn continuare acul pe scaunul sãu.Arcul injectorului øine supapa in -jectorului închisã, la o diferenøã depresiune mai mare de 40 bar, între

Fig. 19 Fig. 20

ab

T E H N O L O G I I


camera de volum ši supapa de dis -tribuøie comandatã electromagnetic. Pornirea injectorului – motor «ON».Dacã la bobina supapei se aplicãcurent electric, forøa elec tro mag ne -ticã generatã în bobina supapei va fimai mare decât forøa de închidere aarcului. Bobina deschide supapa,iar returnarea combustibilului seface prin droselul restrictor. Se re du -ce presiunea combustibilului în su -papa de distribuøie, ši astfel se re -duce ši forøa de închidere a supapeidiuzei injectorului. Rezultatul este unexces de presiune a combustibiluluiši/sau din rampa centralã, care creš -te presiunea în camera de volumdin interiorul diuzei, astfel încât ex -ce sul de presiune este de apro xi -mativ 60 bar. În consecinøã, forøaexercitatã pe zona conicã a aculuiinjector face ca acesta sã se ridicede pe scaun, permiøând accesulcom bustibilului sub presiune laorificiile diuzei de pulverizare. Vitezade ridicare a acului de pe scaunulsãu depinde de aplicarea unui cu -rent electric mare pe timp scurt ši deretur narea combustibilului în legã tu -ra restrictorului prin secøiunea detrecere. Returnarea combustibiluluiprin secøiunea restrictorului trebuiesã fie mai mare decât cea din sec øi -u nea legãturii de trecere, înainte caacul injectorului sã se ridice total.

3.2. Managementul motorului

Formarea mixturii. Începerea in jec -øiei combustibilului. Dacã curentuleste aplicat la bobina electro mag -ne ticã a supapei pentru un timplung, pistonul de control al supapeiši acul injectorului se ridicã. Diuzainjectorului este acum deschisã.Com bustibilul este injectat în cilin druaproximativ sub aceeaši presiunecu cea existentã în rampa centralã.

Bobina însã nu deschide completsupapa în timpul fiecãrui ciclu de in -jecøie, astfel cã numai o micã partedin combustibil este injectatã [2]. La injecøia unei mici cantitãøi de com -bustibil, bobina supapei este ener gi -zatã pentru o scurtã perioadã detimp. Acul injectorului nu se des chi -de aša de repede la manevra sa, cinumai putin, cu ajutorul forøei elec -tro magnetice generate.Cantitatea injecøiei de combustibilîn cilindru este definitã de:- timpul de acøiune al bobinei elec -

tromagnetice a supapei;- viteza de deschidere ši închidere

a acului;- rata curgerii hidraulice a com bus -

tibilului prin duzã;- presiunea din rampã.

Sfâršitul injecøiei. Dacã bobina su -papei este dezactivatã, arcul su pa -pei preseazã armãtura bobinei su -papei, bila se ašazã pe scaumul sãu,iar supapa se închide. Returnareacombustibilului la droselul restrictoreste închisã, iar presiunea în spaøiulde control crešte la presiunea dinsistem. Forøa elasticã a arculuiînchide supapa. Controlul pistonuluieste mai mare decât forøa de des -chi dere, iar acul se ašazã pe sca u -

nul diuzei. Injectorul este închis.În contrast cu prevederile construc -øiei clasice a sistemului de injecøie,închiderea injectorului este contro la -tã de fiecare datã când presiuneadin sistem este mare. Obiectivul pre -injecøiei pe ciclu este de a reducenoxele de emisii ši consumul decom bustibil. Cantitatea preinjectatãde combustibil este stabilitã prin ar -derea combustibilului în camera decombustie; la fel ši cantitatea prin -cipalã de combustibil necesarã cetrebuie injectatã la presiune ši tem -pe ratura datã. Injecøia principalã decombustibil se face direct în an te ca -merã. În fig. 21 este prezentat ciclulde preinjecøie ši ciclul principal deinjecøie: ridicare ac (în microni) înfunc øie de timp (în milisecunde) [2].

În fig. 22 este redatã diagrama pre -si unii combustibilului în raport cuPMI [2], în care s-au fãcut ur mã toa re -le notaøii: linia albastrã – curba depre siune cu ciclu de preinjecøie; li -nia punctatã rošie – curba de pre -siune fãrã ciclu de preinjecøie; liniagroasã verde – curba de ridicare acinjector.Avantaje (v. fig.21):

- durata injecøiei principale estescurtatã;

Fig. 21

69

- acest sistem produce noxe maireduse decât în cazul motoarelordiesel convenøionale, deoarece re -du ce vârfurile de presiune la com -bustibilul injectat;- conbustie optimã, în funcøie de

mix tura de combustibil realizatã.Ciclul de preinjecøie controleazã cur -ba presiunii de combustibil cu aju -torul urmãtoarelor mãrimi variabile:cantitatea de combustibil prein jec -tat; distanøa acesteia faøã de ciclulprincipal de injecøie, care are loc lacrešterea turaøiei motorului;În fig. 22 este arãtatã diferenøa din -tre curbele de presiune a procesuluide combustie cu ši farã ciclu depreinjecøie [2].

Managementul motorului (fig. 23)

În fig. 23 este redatã schema de su -praalimentare cu ajutorul a douã tur -boîncãrcãtoare pentru motorul V 8TDI [2]. Notaøiile folosite în fig. 23

sunt urmatoarele: A- pompã devacuum; B- frânã servo; C- supapãde accelerare; G2/G60- senzor detem pe raturã de rãcire; G28- senzorvitezã motor; G40- senzor de ga -

lerie; G70- debitmetru de aer; G71-

senzor presiune încãrcãturã; G 246-

debitmetru de aer 2; unitatea decon trol a sistemului diesel de in jec -øie directã; N18- supapa EGR pentrublocul cilindrilor 1; N75- supapa cubobinã electromagneticã pentru con -trolul presiunii încãrcãturii; N213-su -papa EGR pentru blocul cilindrilor 2;N274- supapa electromagneticã 2pentru controlul presiunii în cãr cã tu -rii; N239- supapa de transfer în ga -

le ria de aspiraøie.Controlul vacuumatic (fig. 23). Lamo toarele V8 TDI, la antrenareapom pei de vacuum (A) se asigurãmotorului o cantitate suficientã devid la galerii pentru controlul prinvacuum. Suplimentar, servofrâna (B)controleazã vacuumatic gazele deevacuare la turboîncãrcãtoare, su -pa pa EGR ši cele 2 clapete de su -pape (C) din interiorul modulului decomandã. Presiunea încãrcãturii da -te de aer este asiguratã prin sen zo -rul de presiune aspiraøie (G71). Sem -na lul de la cele douã filme de tem -pe raturã ale debitmetrelor de aer(G70/G246) este utilizat pentru con -trolul turboîncãrcãtorului prin sen zo -rul presiune încãrcãturã limitatã de

supape (N75, N274). Clapetele su -pa pelor (C) activeazã admisia încãr -cã turii peste supapa N239. Ele suntoperate când motorul este obturatpen tru scurt timp. Sistemul de rãcire al motorului V8

TDI se subdivide în trei domenii detemperaturã: a) temperatura înaltã,corespunzãtoare circuitului de rãcireprin cipal; b) temperatura joasã,corespunzãtoare circuitului de rãcire

T E H N O L O G I I


Fig. 22

Fig. 23

al încãrcãturii; c) temperatura joasã,corespunzãtoare circuitului de rãcireal combustibilului [2, 3]. În fig. 24

este indicat sistemul de rãcire al ga -zelor recirculate la tehnologia EGR[2, 3].

Notaøiile fãcute în fig. 24, care se re -ferã la sistemul de rãcire al gazelorrecirculate exterior cu tehnologiaEGR, sunt urmãtoarele [2, 3]: bobinasupapei pentru supapa de transferN239; supapa EGR; rãcitor EGR;rãcitor pentru încãrcãtura de aer;aspiraøia încãrcãturii de aer; supapade transfer; supapa EGR; supapaEGR N18/N213.Din tancul EGR, o parte din gazelede evacuare sunt returnate în pro -cesul de combustie. Reducerea oxi -ge nului în mixtura combustibil-aerse face cu un proces de combustieredus. Aceastã tendinøã de a reducevârfurile de temperaturã a com bus -tiei scade emisiile de oxizi de azot.Can titatea de gaze recirculate estecontrolatã de supapa de recircularea gazelor de evacuare, în acord cuma pa de performanøã a unitãøii decontrol a motorului. Rãcitorul pentru

gazul de evacuare recirculat asigurãtemperatura de combustie ši, adi øio -nal, scãderea temperaturii gazelorprin recirculare, astfel încât se re du -ce cantitatea de gaze care poate firecirculatã [2, 3].

Filtrul de particule diesel. La motorul3,2 litri V6 TDI, emisiile de particulede carbon sunt reduse cu ajutorulfiltrului de particule diesel ši, supli - mentar, prin mãsurile implementateîn interior [3]. Aceste filtre de par ti cu -le diesel sunt localizate în circuitulde evacuare, la intrarea aerului proas -

pãt în convertorul catalitic de oxigen,care este poziøionat lângã capac.Structura filtrului de particule dieselši a procesului de regenerare pasivãši activã este similarã cu cea pre -zentatã la sistemul folosit la motorulTDI de 125 kW (fig. 10 ši 11). Schema instalaøiei de tratare a ga ze -

lor de evacuare la un motorul diesel

6V TDI este prezentatã în fig. 25 [3].

Notaøiile fãcute în fig. 25, referitoarela schema instalaøiei de tratare agazelor, folosita la motorul diesel V6TDI [3], sunt urmãtoarele: convertorde oxidare cataliticã; cãmašã cata li -zator cu filtru de particule; 1- unita -tea de control cu display inserat înpanoul J265; 2- unitatea de controla sistemului de injecøie diesel directJ265; 3- mãsurarea debitului de aer,debitmetru G70; 4- motorul diesel;5- senzorul de temperaturã a ga -zelor evacuate la blocul 1G235; 6-

turboîncãrcãtor; 7- probe LambdaG39; 8- convertor de oxidare cata li -ticã; 9- senzor 1 pentru tempe ra turaconvertorului catalitic G20 (Touareg);10- senzor 2 pentru temperatura ga -ze lor de evacuare la blocul 1 G445;11- filtru de particule; 12- senzor 1 depresiune a gazelor de evacuare.

T E H N O L O G I I


Fig. 24

Fig. 25

Concluzii:

Din soluøiile tehnice aplicate la mo -toarele diesel rapide supra ali metatemoderne se pot trage urmãtoareleconcluzii care se referã crešterea per -formanøelor de exploatare. Aces te ce -rinøe pot fi aplicabile ši la unele mo -toare diesel pentru utilaje:

1. Garnitura de chiulasã, pe lângãfunc øia sa principalã de etanšareîntre blocul cilindrilor ši chiulasã, ser -vešte ši ca element de reglare di -men sionalã, grosimea ši carac te ris -ticile elastice ši de compresiunecon diøionând volumul camerei deardere, deci performanøele mo to ru -lui termic. Cerinøele impuse în pre -zent garniturii de chiulasã sunt: - po -tenøial de etanšare ridicat; - asi gu ra -rea unei distribuøii cât mai uniformea presiunii pe întreaga suprafaøã; -re zistenøã ridicatã la temperaturã; -rezistenøã mecanicã ridicatã; - sta bi -li tate la mediile etanšate; - capa ci ta -te de adaptare la suprafeøele deetanšare; -caracteristici elastice caresã se menøinã în timp, astfel încât sãnu necesite restrângerea šuruburilorde chiulasã dupã un numãr de orede funcøionare ale motorului. Sã ne -cesite forøe de strângere reduse alešuruburilor în vederea realizãrii lamon taj a unei deformaøii minime alecomponentelor chiulasã-bloc mo tor-cã mašã cilindru. Grosimea de mon -taj sã fie în domeniul 0,4-0,5 mm, iarlãøimea porøiunilor de separare aca merelor de ardere sã fie cât mairedusã. Garnitura de chiulasã sã fieconfecøionatã dintr-un material ne -po luant reciclabil, cu durabilitate ridi -ca tã ši cost cât mai redus la stan -dar de de calitate ridicate.

2. Bujiile incandescente ceramice,mo derne la motoarele pentru auto -

ve hicule, se pot folosi ši la mo toa re -le pentru aplicaøii industriale. Încomparaøie cu bujiile in can des cen -te metalice, este recomandatã fo lo -sirea celor ceramice, deoarece atingo temperaturã mult mai mare ši auo durabilitate mai mare (apro xi ma -tivã cu durata de viaøã a motorului).

3. Modificarea lungimii elementuluipiezoelectric, folosit la comanda in -jectoarelor piezoelectrice, permite oreglare extrem de finã a injecøiei decombustribil ši o reducere consi de -ra bilã a consumului. Tensiunea deco mandã este dependentã de tem -peratura elementului piezo ši decan titatea injectatã (cca. 100-200 V).4. Construcøia filtrului de particulediesel fãrã întreøinere are o im por -tanøã majorã în respectarea nor me -lor de poluare a mediului actuale.Re generarea între pasiv ši activ afiltrului de particule la motoarele dieseleste asiguratã de diferenøa grosimiistratului activ al filtrului catalizator departicule. Pentru o regenerare pa si -vã, particulele de funingine sunt ar -se încontinuu, fãrã intervenøia sis te -mului de management al motorului.Temperatura la gazele de evacuareeste de 350-500 ˚C (la mišcareamo torului pe drum), particulele defuningine fiind convertite prin stratulde platinã, prin reacøia cu oxid deazot, la dioxid de carbon.

5. Aplicarea sistemului de recircu -lare a gazelor de evacuare EGRmen øionat este o soluøie folositãfrecvent ši la motoarele diesel decapaciate mare pentru utilaje. EGRse aplicã la camioane, la normaEURO 4 ši EURO 5, iar în pers pec -tivã ši la norma EURO6. Reducereaoxigenului în mixtura combustibil-

aer se face cu o combustie redusã,care scade vârfurile de temperaturãale combustiei ši emisiile de oxizide azot, deci noxele de poluare ame diului. Cantitatea de gaze recir -cu late este controlatã de supapa derecirculare a gazelor de evacuare înacord cu mapa de performanøã aunitãøii de control a motorului. Rãci -torul gazelor de evacuare recirculateasigurã temperatura de combustienecesarã ši, adiøional, scãderea tem -peraturii gazelor prin recircu la rea lorîn rãcitor, astfel încât se re duce šicantitatea de gaze care poa te fi re -circulatã în motor. n

Bibliografie:

1. * * * - Service Traning, Volkswagen,

Audi, Motorizare. Motor diesel TDI, de2 litri ši 125 kW supraalimentat.2. * * * - Motorizare Service Trading

Volkswagen, Audi, Service Audi 2263,3 l, V8 TDI Engine – Mechanics,Design and Function Self-StudyProgramm 226, V 8 TDI Common- Rail.3. * * * -Motorizare Service Trading

Volswagen, Audi, Service Audi 227,3,6 l V6 TDI Engine-Mechanics,Design and Function Self-StudyProgramm 227, Common-Rail.4. * * * - Prospecte motoare pentru

utilaje de construcøii de la firmele: MAN,

Mercedes Benz, Volvo, Caterpillar,

Liebherr, Cummins, Diesel Detroit, etc.5. * * * - Emission Standards a Clear

Explanation, Caterpillar, 2004, Peintingîn SUA, pag.116. * * * Petroleum Ratings Guide,Caterpillar, 2008.7. * * * - Kubota Diesel Engine Super

Mini Series, Haigh Density in a

Smaller Body, Deplacement Range:

479 cm3 - 898 cm3, Output Range:

9,3 kW (12,5 CP)-17,5 kW (23,5 CP),Your Driving Force, Kubota Engine.

T E H N O L O G I I


Dl. Prof. univ. dr. ing. Ioan BÃRDESCU s-a nãscut la 05 ianuarie 1930, în Bucurešti, fapt ce ne

determinã sã trecem în revistã câteva dintre componentele complexei sale activitãøi depuse

în 55 de ani din cei 80 de viaøã.

Ioan BÃRDESCU –

profesionalism ši abnegaøie

Aur mat cursurile Facultãøii deInstalaøii ši Utilaj, Secøia Utilajpentru Construcøii, a Institutului

de Construcøii Bucurešti (ICB), astãziUniversitatea Tehnicã de ConstrucøiiBucurešti (UTCB), pe care le-a ab -solvit în 1954, fãcând parte din primapromoøie a acestei facultãøi. Dupãabsolvirea facultãøii a fost angajat, cufuncøia de bazã, în cadrul MinisteruluiConstrucøiilor, unde, sub diferitele sa -le denumiri, ši-a desfãšurat acti vi ta -tea timp de 19 ani (1954 – 1973), îndomenii pre cum: exploatarea ši re -pa rarea uti lajelor grele de construcøii,confecøii metalice ši de utilaje, teh -no logii de executare mecanizatã alucrãrilor. În aceastã perioadã a înde -plinit diferite funcøii de conducere ši

executive: Šef de secøie protecøiamuncii ši Dispecer-šef la Trustul deUtilaj Greu (T.U.G.); Šef serviciu ex plo -atare utilaje grele de con struc øii, laT.U.G. – Secøia nr. 1 Progresul Bucurešti;Šef serviciu producøie – mecanizareîn Ministerul Industriei Construcøiilor(M.I.C.) – Direcøia Generalã deConstrucøii – Direcøia Mecanizãrii;Consilier I la Trustul de MecanizareBucurešti (T.M.B.) din cadrul MinisteruluiCon strucøiilor Industriale (M.C.Ind.);Ing. principal I – Šef serviciu dez -voltare – dotare mecanicã în M.C.Ind.– Direc øia Tehnicã de Dezvoltare,Sectorul de organizare a execuøieilucrãrilor. Relizãrile marcante obøinute în ac -tivitatea din pro ducøie pot fi gru patepe trei secøiuni mai im portante: • Participant în 23 de comisii deomologare a echipamentelor teh no -logice pentru construcøii, din care la

12 utilaje ca prešedinte al Comisieide Omologare;• Elaborarea de normative tehnicepentru utilaje de construcøii (deexem plu, tarife de închiriere, con su -muri de carburanøi – lubrifianøi, nor -me tehnice de exploatare);

A N I V E R S A R E


Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii

• Participant în comisii internaøionalede Colaborãri, Asimilãri, Contractãriši Cooperãri în producøia de utilaje,precum ši la târguri internaøionale:Brno 1963 ši 1970; Moscova 1964;Praga 1963 ši 1967; Detva – C.S.R.1967; Varšovia 1969 ši 1973; Poznan– Polonia 1970; Leipzig 1972 ši 1973Timp de trei ani, începând cu anul1964, a desfãšurat activitãøi didacticela I.C.B. în calitate de cadru didacticasociat, pe postul de šef de lucrãri.În perioada 1966 – 1971 a efectuatcer cetãri ši studii în vederea obøineriititlului štiinøific de Doctor Inginer laInstitutul de Construcøii Bucurešti(I.C.B.) cu Teza: „Studiul vibraøiilor laplãcile vibratoare pentru com pac ta -rea pãmânturilor”. Din anul 1972 desfãšoarã activitãøididactice ši de cercetare štiinøificã, încalitate de titular, parcurgând diferitegrade didactice: conferenøiar uni ver -si tar titular (din 1972), profesor uni ver -sitar titular (din 1990), profesor univer -sitar consultant (din 2000).În activitatea didacticã a avut con -tribuøii definitorii la modernizarea šitransformarea pe baze štiinøifice acursurilor de specialitate – Tehno lo -gia de execuøie mecanizatã a lu crã -rilor de construcøii; Mecanizarea pemarile šantiere de construcøii; Meca -nizarea lucrãrilor de construcøii; Teh -nologia ši mecanizarea lucrãrilor deconstrucøii; Optimizarea exploatãrilormašinilor de construcøii; Utilaje šiteh nologii pentru lucrãri de finisaj šiprelucrãri pe šantier; Utilaje de micãmecanizare – ši a dezvoltat ši coor -donat cercetarea din domeniul teh -nologiei ši mecanizãrii lucrãrilor deconstrucøii. Intuitiv, inovativ ši vizionar,este promotorul includerii în pla -nurile de învãøãmânt a unor noi dis -ci pline în pas cu evoluøia tehno lo -gicã modernã.

Activitatea de cercetare štiinøificã šide proiectare ši-a desfãšurat-o îndomeniile: tehnologii de execuøieme canizatã ši sisteme de mašinipen tru lucrãri de pãmânt ši fundaøiide beton; exploatãri de agregate mi -ne rale pentru construcøii; montaj uti -laj tehnologic; utilaje ši tehnologiipen tru lucrãri de finisaj în construcøii;echipamente ši sisteme de mãsurã,comandã ši control asociate utila je -lor de construcøii.Componenta educativã ši-a mani -festat-o ši prin calitatea de Îndru mã -

tor al anului V ingineri zi, timp de 14ani fãrã întrerupere (1973 – 1986),unde a organizat sãrbãtorirea „Ulti-meioredecurs”, ocazie cu care s-aeditat „Brošuraserieideabsolvenøi”ši s-a realizat „Albumulcufotografii”. Din anul 1990 este conducãtor štiin -øific de doctorat în domeniul Ingi ne -rie mecanicã, specializarea Mašini šiutilaje pentru construcøii, perioadã încare au fost finalizate, susøinute ši con -firmate patru teze pe care le-a condus. O contribuøie importantã are, din anul1997, în organizarea ši coor do narea

A N I V E R S A R E


activitãøilor de perfecøionare a ca dre -lor didactice din învãøãmântul pre u -niversitar, în calitatea de: Coordo na torde Programe la „Departamentulpen-tru Pregãtirea Personalului Didactic

(D.P.P.D.)” din U.T.C.B., pre cum ši deProfesor coordonator de facultate,mem bru ši prešedinte în comisiilede examene pentru „DefinitivareašiobøinereagradelordidacticeIIšiI”.

A fost ši continuã sã fie membrumarcant în numeroase comisii šicolective de speciališti cu contribuøiiremarcabile la dezvoltarea meca ni -zãrii ši automatizãrii lucrãrilor deconstrucøii:• Membru în colectivul M.C.Ind. –C.M.C.I.B. – Uzina Bucurešti, pentruîmbunãtãøirea normelor ši nor ma ti -velor de consum, în scopul reduceriiconsumurilor materiale (1976 –1979);• Membru în colectivul de specialištiI.C.C.P.D.C. pentru lucrãrile decercetare „Introducerea hidome-canizãrii la decopertarea carierelor

delignitdinzonaRovinari” (1977 –1978);• Membru în colectivul de lucru pri -vind „Mecanizarea lucrãrilor la šan -

tierul I.C.B.” (1977 – 1978);• Membru în comisia de „Mecani-zarešitehnologiinoiînconstrucøii”

M.C.Ind. – I.C.C.P.D.C. (1984);• Membru în comisia de „Recon-strucøie ši dezvoltare economicã a

Capitalei”, responsabilul sub co mi si -ei „Mecanizarea lucrãrilor de con-strucøii”Primãria Municipiului Bucurešti(1990);• Membru în „Consiliul editorial alI.C.B.” (1979 -1983);• Coordonator al procesului in -structiv-educativ (patronare) la LiceulIndustrial nr. 18 Bucurešti (1982 –1990);• Membru în Colegiul de redactare alRevistei „Mecanizarea Construcøiilor”(1971 – 1990);• Membru în Comisii ReglementãriTehnice (RT) în construcøii M.L.P.A.T.1996 ši 1997, Comisia de spe cia -litate, Colegiul consultativ, Subco mi -sia 7.1. M.C.T. - M.L.P.A.T.• Redactor-šef al publicaøiei tri mes -triale „Monitorul AROTEM” din anul1997 ši în prezent;• Membru în comisia M.L.P.A.T. deexaminare nr. 23 în Construcøii spe -ciale de inginerie geotehnicã, 1996ši 1997;

• Membru în Consiliul štiinøificI.C.E.C.O.N. – S.A.;• Membru ši prešedinte în comisii deexamen de diplomã ši licenøã;• Membru în 7 comisii de doctorat;• Membru ši prešedinte în 15 comisiide concurs pentru ocuparea pos -turilor de Asistent, Šef de lucrãri,Conferenøiar, Profesor la I.C.B., I.P.B. šiI.P.Cluj ši Cercetãtor štiinøific pr. 2 ši 3la I.N.C.E.R.C.

Este membru fondator a trei so -cietãøi ši asociaøii profesionale:• Societatea inginerilor tehnologi šide utilaje pentru construcøii, SITURO– 1990;• Societatea de Consulting, Ma na -gement ši Tehnologii în Construcøii –1995;• Asociaøia Românã pentru Teh -nologii, Echipamente ši Mecanizareîn Construcøii – AROTEM, 1996. În calitatea de Prim-viceprešedinte alAROTEM ši Redactor-šef al pu bli -caøiei trimestriale „MonitorulAROTEM”,contribuie permanent la promovareaspiritului ši menøinerea ataša men tu -lui pentru profesia de inginer cu spe -cializarea „Utilaj tehnologic pentruconstrucøii".Ca o recunoaštere a rezultatelor me -ritorii, de-a lungul carierei a fost re -marcat prin diferite modalitãøi:• „OrdinulMuncii", cl. a III-a, pentrumerite deosebite în muncã, cu pri -lejul „ZileiConstructorului”, ca Šef deserviciu la Direcøia Generalã de Con -strucøii – Montaj din Ministerul Con -strucøiilor Industriale, 18 iulie 1968;• Premiul I, pentru Compactometruradiometric, la Salonul Internaøionalde Noutãøi Tehnice, Bucurešti, 30iunie 1995;• Diplomã de excelenøã ši plachetãacordate pentru contribuøia adusãla desãvârširea unor generaøii de

A N I V E R S A R E


excepøie,pentrucreštereaprestigiului

FacultãøiideUtilajTehnologic,lacea

de-a50-aaniversaredelaînfiinøarea

învãøãmântului superior de mašini

pentru construcøii în România, de

cãtreUniversitateaTehnicãdeCon-

strucøii Bucurešti ši Facultatea de

UtilajTehnologic,octombrie2001;

• Diplomã de excelenøã pentru în-

treagaactivitatesusøinutãcudãruire

šiprofesionalism înasigurareapor-

tofoliuluidematerialedestinatepu-

blicãrii în MONITORUL AROTEM,

acordatãdeAsociaøiaRomânãpen-

tru Tehnologii, Echipamente ši Me-

canizareînConstrucøii,20.12.2006;

• Inclusîn„Dicøionarul Specialištilorîn Štiinøa ši Tehnica Româneascã” –„D.S.”, editat în 1996 ši 2000 la

EdituraTehnicãšipeinternet:Editura

Tehnicã>Autori>BãrdescuL.Ioan,

http://www.edituratehnica.ro/

detaliiautori.asp? ID=16& nume =

bardescu, precum ši în publicaøia

MONITORULAROTEMNr.4/2004;

•InclusînEnciclopediaPersonalitã-

øilor din România, Enciclpedia bio-

graficãa femeilor šibãrbaøilorcon-

temporanicucarierãdesuccesdin

România, Hübners, WHO IS WHO,

Zürich–Elveøia,2006.

Numeroaselepublicaøiireprezentate

de teza de doctorat, trei manuale

universitare tipãrite la tipografia lo-

calã(UTCB),treicãrøitipãritelaedituri

centrale(EDP),53delucrãrištiinøifice

elaborate (contractate cu diverši

beneficiari),peste125dearticolepu-

blicate îndiversereviste tehnicede

specialitate ši peste 135de comu-

nicãri publicate în volumele unor

manifestãrištiinøificenaøionalešiin-

ternaøionaledefinescomareperso-

nalitate, cunoscutã prin multiplele

salepreocupãriši realizãri,dincele

maidiversedomenii:

• Tehnologii de executare mecani-

zatã ši sisteme de mašini în con-

strucøii;

•Mecanizareacomplexãalucrãrilor

depãmânt;

• Extragerea ši prelucrarea agre-

gatelormineralepentrubetoane;

•Mecanizareacomplexãalucrãrilor

debeton;

•Montajulutilajuluitehnologic;

• Utilaje ši tehnologii pentru lucrãri

definisajšiprelucrãripešantierede

construcøii;

• Echipamente ši sisteme de mã-

surã, comandã ši control asociate

utilajelordeconstrucøii;

• Educaøie tehnologicã în specia-

lizãrile: Energii neconvenøionale;

Mecatronicã;Nanotehnologiietc.

Pentru numerošii colaboratori apro-

piereadepersonalitateamarcantãa

profesoruluiBãrdescuareprezentat

nunumaisursaprincipalãacunoaš-

terii,cišimodeluldeprofesionalism,

competenøã, corectitudine, consec-

venøã,tenacitate,minuøiozitate,spirit

novator ši ordonat, øinutã academi-

cã, atitudine fermã, dar moderatã,

calitãøi pe care aceštia au încercat

permanentsãleurmeze.

Cu ocazia celei de-a 80-a aniversãri,vã urãm, Domnule Profesor IoanBÃRDESCU, ani muløi, putere demun cã ši satisfacøii nelimitate pentrurealizãrile numeroase pe care le veøiavea în toate componentele vieøii ceva continua! n

A N I V E R S A R E


POZA LUNII

R E V I E W S

The Potain Crane, an important

part in the Basarsb passage way

construction

The Potain cranes are the ideal

lifting equipments for the complex

projects, as well as for the projects

developed in small areas or under

the on-site harsh conditions.

The Basarab passage way, an

infrastructure work extremely

important for the road traffic cut

back on some of the largest trunks

from Bucharest, and, especially, for

closing the road “inner ring” of the

capital, has represented the subject

matter of many debates, since year

2001. The total length of the entire

passage way is of about 1,500 m

and links the Titulescu area with the

Grozavesti area, passing over Calea

Grivitei, the rail roads leading to the

“Gara de Nord” Rail Station, Calea

Plevnei and Dambovita River.

Equipments designed for

geothermal drillings

The technical challenges faced by

the experts, involved in the

execution of underground

constructions, afferent to the urban

network located within the built up

area, whose lay-outs are

overlapped on certain trunk lay-outs

or crosses them, are well known at

national and international level.

These kind of problems may be

resolved by two types of

technological work methods:

the traditional methods,

characterized by open excavations

and the modern methods without

open excavations. The traditional

methods, usually, lead to solutions

highly expensive for the local or

governmental budget, and, in the

case of private investments may

generate the exceeding of financing

abilities of the involved economic

operators.

The Medium Sized Wheel Front

Loaders, designed by Cat, turned

50

In Decembre 1959, the first front

loader designed by Cat, named

Traxcavator 944, was produced on

the assembly line of the Caterpillar

Group, located in Aurora. Equipped

with a 1.5 m3 bucket and a Diesel

or gas fuel engine of 105 HP, model

944 it was the result of a

continuous development labor,

performed throughout a seven

years period. In addition, the release

of this new product has coincided

with the beginning of the Catepillar

company’s loaders on wheels

worldwide market domination. The

technological improvements are

constantly appearing in this

domain, but the base qualities of

these loaders remained the same

throughout these 50 years of

continuous technological redefining,

and part of the credit can be

assigned to the costumers for the

feedback received from them with

regard to the over 100,000 medium

sized frontal loaders produced so far.

Kärcher has given away a Mini

Cooper, as prize

On a stormy 15 December, at the

Kärcher headquarters, located at

439 Odai Street, the lucky winner of

a wonderful Mini Cooper, was

designated mister Claudiu Oltean

from Arad. The contest was

organized by Kärcher on turning 25

years since the beginning of

domestic use equipments

production.

The Germancompany, Kärcher, is

the worldwide No. 1 in the cleaning

domain, providing the best solution

for every application. Kärcher is

specialized in the distribution,

development and production of

cleaning techniques for domestic,

commercial and industrial use.

INFRASTRUCTURE WORKS:

Powertek Group provides

multiple solutions

Powertek Group andTerex provides

solutions from experts to experts,

offering you the right crane for any

type of application.

The Powertek Group Cranes

Department finds for you the

adequate Terex solution from a

broad range of products. The

Powertek Team offers you advise on

acquiring the desired equipment,

customized financing solutions and

prompt service anywhere in the

country.

The MB Bin Breakers are

“running” through India

For the construction of the first

highway, linking the Indian cities

Hyderabad and Bangalore, the MB

bin breakers shall be used. These

equipments stand out by their

unique and unmistakable features.

With a length of about 600 de km

and designed with three lanes on

each direction, this highway shall

represent a major change in India’s

infrastructure, due to the fact that it

shall enhance the transport and

trade flow in the South-Central area

of the country and shall lead to a

quicker commercial

communication, which, currently, is

being performed on water.

In the spring doorstep, TERRA


R E V I E W S

ROMÂNIA comes with an

extremely attractive promotion for

the entire JCB BACKHOE

products range

COSTS FREE leasing financing and

0% interest! Thus, you will be able to

acquire, under convenient

conditions, exceptional machineries

with unbelievable performances!

When buying a JCB backhoes, you

are buying the best quality possible,

as proven by the over 50 years of

these renowned brand market

domination.

These machineries are designed to

assist you in obtaining and enhanced

efficiency and the most profitable

output on the investment made.

Corrugated steel light trailers

Higher loading capacity and higher

operation cost savings – these

features characterize the trailers

newly developed by the Spanish

company, LeciTrailer. The highly

resistant and efficient steel and a

new approach regarding the design

have allowed the designers to

reduce the trailer’s weight by 15%.

Also, it allowed them to increase the

loading capacity by 1000 kg.

LeciTrailer was nominated for the

„Swedish Steel Prize 2009” for its

new trailer. The new LeciTrailer trailer

shall make an interesting news for

the transport industry, next year

when it goes into production. This

trailer is light and can transport a

bigger load.

The new family of Hilti TE 30 drills

Unchallenged versatility and work

comfort

Hilti TE 30 new generation of tools

stands out by its high efficiency, low

level of vibrations and versatility to a

broad range of applications, for

which these tools are a perfect

match.

To ensure a maximum efficiency

and reliability for its TE 30 new drill,

Hilti provides borers and hacks

especially designed for the best

results in particular applications. At

Hilti, the tools and accessories, like

borers and hacks, are always

designed and tested together,

guaranteeing the superiority of the

Hilti Power Effect system efficiency.

Hydraulic drive systems used in

mini-excavators construction

Within the domain of technological

equipments for constructions, the

solutions construction and

operational optimization is based on

a series of simulations, executed

with assisted engineering

instruments, which allows a better

understanding of the complex

hydraulic drive systems operation

when the sub-assemblies

operational or construction

characteristics are being modified.

The competitive advantage is

generated by the company’s

management strategy, which, in the

desire to maintain its market

position, identifies any instrument or

process that may lead to the

improvement of an existing product,

or to the development of a new

product, which, in the end, shall

generate profit.

ESTABLISHING THE EXCAVATOR

BIN PARAMETERS, BASED ON

THE STATISTIC MODELS

Under these circumstances, the

excavators’ exploitation efficiency

depends, largely, on their equipping

with most adequate bins. But, the

practical solving of this problem,

namely, selecting the most rational

bin, is challenging enough due to

various reasons and, first of all, due

to a lack of simple and efficient

methods of determining the bin size

and mass parameters, and of

operational determining the soils

category, and the bin capacity,

suited for effective work on concrete

soils.

Bosch enters the market of

security systems from the

Republic of Moldova

In December 2009, the Security and

Safety Technical Department of

Robert Bosch S.R.L. branched its

activity to the security systems

market from the Republic of

Moldova. The new market shall be

covered by two local partners,

namely, DAAC System Integrator

and Justar Tehno, which shall

provide the Bosch know-how and

security technology for their

customers. The strategic importance

of this branching is greater due to

the fact that the current economic

situation has lead to the activity

limiting of many companies.

Ditch Witch launches new

machineries

According to Becca Wilkins, Ditch

Witch has launched the latest gutter

excavator models on the 9th

anniversary of the Buyer’s Day, which

took place in Barcelona, Spain..

Over 200 customers and dealers

had the opportunity to test the new

driving equipment, designed by

Ditch Witch, during an event,

organized by the International

Underground Systems Company

from Barcelona. n


Talon de abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:denumirea firmei..................................................................................domeniul de activitate al firmei:...........................................................numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................departament.........................................................................................adresã: Strada..............................................nr...... bloc....................Sc........... etaj.......ap.............................................................................localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, CIF RO 22254549cont RO12RZBR0000060009757116 Banca Raiffeisen, Sucursala Unirii. Înpreøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2009:Modul 1 apariøie (Euro)

1/1 A4 900

1/2 A4 500

1/4 A4 300

Coperta 1 2600

Coperta 2 2000

Coperta 3 1600

Coperta 4 22002 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã

un spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii

ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor

pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 –

500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 –

300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

Revista de unelte si echipamente - Februarie 2010

Documents

Transcript of Revista de unelte si echipamente - Februarie 2010