Revista de unelte si echipamente - martie 2009

cop1:cop1.qxd 3/9/2009 11:23 AM Page 2

cop2:cop 2 bosch.qxd 3/9/2009 6:42 PM

003 terra:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:54 AM

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 20094

S U M A R

INFO-NEWSPremierul chinez ši cancelarul german, martori la semnarea contractului cu Sany 8Cea mai micã mašinã de gãurit/înšurubat profesionalã cu acumulator litiu-ion! 10

NOUTĂŢINoul separator de condens certificat de la Atlas Copco trateazã emulsiile stabile 12Powertek Go Blogging!Mai transparenøi, mai comunicativi 64

MEGA TEHNICEchipamente pentru drišcuirea suprafeøelor betonului proaspãt 16

REPORTAJCDP Access - Groupe Piroux ši cea mai francofonã zonã din România 26

INTERVIUÎn construcøii se anunøã vremuri delicate 48

MANAGEMENT TEHNOLOGICInovarea, factor de progres pentru întreprinderile mici ši mijlocii 56

TEHNOLOGIIReciclarea materialelor asfaltice în instalaøii fixe depreparare a mixturilor 90

ŠANTIER

Construcøia unui pod sofisticat 72

FINANCIAR

Sãgeøile leului 78

SOLUŢII ECO

MOTORINE ECOLOGICE PENTRU PROTECØIA MEDIULUI

LA FUNCØIONAREA MOTOARELOR DIESEL 84

ADVERTORIAL

Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøia de bricolaj

ši echipamente pentru construcøii, prin implementarea

SeniorERP 40

Testarea noilor miniîncãrcãtoare multifuncøionale

Case pentru armatã 42

Legãtura directã cu satelitul aduce beneficiile din

spaøiu pe pãmânt 46

Sistemul DUAL POWER

Mai multã mobilitate de la Powerscreen 68

Lanøurile STIHL – de referinøã pentru industria producãtoare

de motoferãstraie 82

EVENIMENT

Powertek a livrat cea mai mare pompã de

beton din øarã! 30

TÂRGUL DE UTILAJE MARCOM – EDIØIA 2009 36

16 Echipamentepentru drišcuireasuprafeøelorbetonului proaspãtDrišcuirea esteoperaøiunea tehnologicãprin care se asigurãnetezirea supra feøeitencuielii pentru o finisarede calitate supe rioarã, iardrišca este unealtamanualã folositã în acestscop. Pentru creštereaproduc tivitãøii ši calitãøii....

26 CDP Access -Groupe Piroux ši ceamai francofonã zonãdin RomâniaLa aproximativ 15 kmnord-est de municipiulPitešti ši maxim 2 km deMioveni, afacerištii româniši cei francezi au bãtutîncã o datã palma ši auformat CDP Access -Groupe Piroux, dupã ce înurmã cu muløi ani, tot aici,s-au pus bazele.....

30 Powertek a livratcea mai marepompã de beton dinøarã!La intrarea în showroomulPowertek, situat la km 23al autostrãzii Bucurešti –Pitešti, în sensul giratoriuamenajat aparent ad hoc,o pompã de beton marcaSermac, abia scoasã dinøiplã, anunøã din timpevenimentul la care amfost invitaøi....

46 Legãtura directãcu satelitul aducebeneficiile dinspaøiu pe pãmântUtilizatorii de JCB vor aveadoar de profitat ca urmarea introducerii pe scarãlargã a noilor sisteme demonitorizare prin satelit.Sistemul avansat de tele -me trie, denumit JCBLiveLink (conexiune îndirect), are capa ci tatea dea crešte performanøa....

004 sumar:004 sumar.qxd 3/9/2009 5:01 PM

005 ircat:000 stihl.qxd 3/9/2009 11:59 AM

PUBLISHER: Daniel Adam

REDACTOR-ŠEF: Dragoš NicolaeDESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš

REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu

CONSILIUL ŠTIINØIFIC:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose

MARKETING MANAGER: Laura Iacob

REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este opublicaøie lunarã a

MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin BerariDIRECTOR GENERAL: Adrian Rus

DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu GãvrušDIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu

DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod

PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu

ABONAMENTE: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

CORESPONDENØÃ:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIARODIPET

Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratãISSN 1582-4217

Copyright HIPARION MAGAZINESReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Acum câteva zile am ajuns în zona pasajului Basarab ši, cum aflasemcã lucrãrile s-au reluat – asta dupã îndelungate ši repetate disputepolitice –, am trecut sã arunc o privire asupra evoluøiei šantierului ši a

utilajelor cu care se lucreazã. Chiar în vecinãtatea gãrii Basarab troneazãspectaculos doi piloni înaløi, parcã pentru a atenøiona trecãtorii asupraamplorii acestei lucrãri de excepøie. Dacã facem un scurt apel la memorie,vom descoperi cã în cel mai aglomerat oraš al României nu s-au fãcut cineštie ce investiøii în infrastructurã, deši pentru asta s-au consumat sute de oreši spaøiu în mass-media, mandate de primari ši milioane de minute petrecutegratuit în trafic de cei mai muløi dintre noi. E drept, s-au mai asfaltat câtevaartere, s-au reabilitat câteva pasaje subterane ši câteva linii de tramvai, însãtoate astea existau deja ši au fost doar îmbunãtãøite. Revenind la pasajul Basarab, am rãmas mut de uimire de unele motiveresponsabile cu întreruperea lucrãrilor. Ca sã vã dau un exemplu, o štire dinpresa centralã anunøa cã pasajul este blocat de prezenøa pe traseu a uneišaormerii. Altã datã a fost blocat de un anumit imobil ši de proprietarul furiosal acestuia. Oricum, e vorba de permanenta problemã a exproprierilor. Când era primar, Videanu se chinuia sã demonstreze cã pasajul este lucrarede utilitate publicã, o problemã de care s-a lovit inclusiv Sorin Oprescu šicare a devenit aša doar prin intervenøia expresã a premierului Boc. Acum sevor putea face exproprierile ši se vor relua lucrãrile. Nedumerirea mea estelegatã însã de întârzierea acestei declaraøii de utilitate publicã, ce mi se parela fel de ridicolã ca prezenøa pe traseu a unei mašini abandonate, cu careprimãria ši guvernul n-ar šti ce sã facã. S-a crezut vreodatã cã pasajulBasarab are o altã utilitate în afarã de cea publicã? Mã îndoiesc. Dar ce mi-avenit tocmai acum cu acest pasj? Unul din motive este simplul fapt cã,øinând cont de termenul de execuøie al constructorului, pasajul trebuia sã fiegata ši deja dat în folosinøã. Al doilea motiv este legat de faptul cã în infra -structurã viteza de construcøie ar trebui sã creascã, iar divergenøele juridice,care de multe ori frizeazã ridicolul, ar trebui sã fie rezolvate grabnic ši corect. Dacã bãncile nu mai acordã credite ši construcøiile imobiliare au încetinitmult producøia, autoritãøile din România, constructorii ši dealerii de utilaje artrebui sã se reorienteze cãtre infrastructurã. Avem nevoie de staøii de epurare,de segmente de protecøie ši tratare a apei, de poduri, tuneluri ši apãrãri demaluri. Ca sã numai vorbim de marile autostrãzi la care încã suntem codašiiEuropei. Acum avem proiectanøi ši constructori buni, dar ši asistenøã externãpentru toate aceste procese care compun construcøia, care pornesc cu unsimplu studiu de fezabilitate ši se încheie cu recepøia lucrãrii. Avem toatetipurile de utilaje, de la unelte de mânã pânã la macarale trun ši concasoarede carierã. Ne mai trebuie bunãvoinøã ši neutralizarea conflictelor de intereseale oamenilor care ne conduc.

Dragoš Nicolae

Decizii banale, dar luate cu greu

TIPAR:

006 editorial:06 editorial.qxd 3/9/2009 5:03 PM

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:12 PM 7

I N F O - N E W S

8

Premierul chinez ši cancelarulgerman, martori la semnareacontractului cu Sany

Pe 29 ianuarie, anul curent,pre mierul chinez Wen Jiabaoa vizitat Germania pentru a

fi martor, alãturi de cancelarul ger -man Angela Merkel, la semnareacontractului în valoare de peste100 de milioane de euro dintregrupul specializat în echipamentede beton Sany ši autoritãøile dinRhine-Westphalia. Este cea maimare investiøie chinezã în Europadin toate timpurile ši ea constã înconstruitrea unei platforme de pro -ducøie la centrul R&D în Colon,Nord Rhine-Westphalia. Odatã ceva fi construit, centrul de producøiede la Colon va alimenta toatã piaøadin Europa. Managerii de la Sanyconsiderã cã investiøia se va re -

cupera în šapte ani, dacã se vorproduce 3.000 de echipamenteanual ši dacã se vor vinde echi pa -

mente în valoare de 350 de mili oa -ne $, ceea ce înseamnã un profittotal de 48.02 milioane $. Pentrunoua fabricã, Sany va achiziøionade la aløi producãtori din Europašasiuri, pompe de ulei ši motoare,iar decizia de a produce numaipentru bãtrânul continent provinedin considerente economice.

Cu øinta de a adânci cooperarea

economicã dintre cele douã øãri, în

timpul vizitei premierului Wen Jiabao,

guvernele Germaniei ši Chinei au

semnat un total de 6 proiecte de

investiøii, din care proiectul cu Sany

este cea mai mare investiøie chi ne -

zã în Europa. Ambele gu ver ne au

acordat o importanøã deo sebitã

investiøiei grupului chinez, iar cere -

monia de semnare a contrac tului a

avut loc la Cancelarie, sem natarii


008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:06 PM

fiind Liang Wengen, preše din tele

Sany, ši dl. Rutgers, pre mie rul re -

giunii Nord Rhine-Westphalia. De

semenea, la eveniment au parti -

cipat în calitate de martori dna. An -

gela Merkel ši dl. Wen Jiabao, care

în cadrul ceremoniei a declarat:

„Este un proiect mãreø!”Dupã ceremonia de semnare, LiangWengen ši prešedintele XiangWenbo au fost invitaøi sã participlela banchetul organizat de dna.Merkel în cinstea premierului Wen.Datoritã dezvoltãrii construcøiilor

de mašini ši utilaje chineze din

ultima perioadã, care au culminat

cu investiøii de proporøii în mai

multe platforme de producøie, atât

în Europa, cât ši în SUA, tehno lo -

gizarea de ultimã orã a echipa -

mentelor de construcøii a devenit o

prioritate pentru Sany. Pe lângã

investiøiile din Germania, Sany a

mai construit o platformã de pro -

ducøie în India, în valoare totalã de

60 de milioane de dolari, datã în

folosinøã în noiembrie 2006, deve -

nind totodatã cea mai mare inves -

tiøie chinezã din India. Un alt pro -

iect important al celor de la Sany

este cel inaugurat în septembrie

2007, cu o investiøie de 60 de

milioane $ în statul Georgia, S.U.A.,

acolo unde s-a construit un centru

de producøie, devenind totodatã

cea mai mare investiøie chinezã de

pe continentul nord-american.

În situaøia economicã actualã, Sany

are curajul sã facã investiøii de

mari proporøii bazându-se pe com -

petitivitatea produselor sale ši a

managementului performant de

pânã acum. Prešedintele Xiang

Wenbo a declrat cã turul european

al premierului chinez Wen Jiabao

demonstreazã încrederea Chinei

în promovarea ši implementarea

strategiilor economice pe termen

lung, în ciuda crizei financiar-ban -

care care se manifestã puternic în

aceastã perioadã.

În 2008, Sany a ajuns la vânzãri în

valoare de 20,9 mld. de RMB, iar în

urmãtorii cinci ani plãnuiešte sã

creascã pânã la cifra de 100 de

mld. de RMB, ši astfel sã fie listatã

în Fortune Global 500. n

008-009 info-news sany:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:07 PM

I N F O - N E W S

10

Cea mai micã mašinã degãurit/înšurubat profesionalã cuacumulator litiu-ion!

Inovaøia este cheia! Acest as -

pect devine din ce in ce mai

important pentru specialištii din

ziua de azi. Ei au nevoie de scule

electrice care încorporeazã ino va -

øia, pentru a-ši putea rea liza

lucrãrile la nivelul de perfor manøã

dorit. Cunoštiinøele unice acumu -

late de cãtre Bosch de-a lungul

unei experienøe vaste în do meniu

împreunã cu forøa inova toare

carac teristicã mãrcii noastre au

condus la crearea unei scule

extrem de ušor de manevrat, dato -

ritã dimensiunilor sale reduse, care

poate satisface chiar šiašteptãrile

celor mai exigenøi profesioništi.

Dimensiuni reduse, putere maximã!GSR 10.8 V-LI Professional este la

fel de puternicã precum o mašinã de

gãurit/înšurubat standard, dar cu

dimensiuni reduse la jumãtate. Pre -

gãtitã pentru acøiune în orice situa -

øie, poate fi pãstratã permanent la

îndemânã: reprezintã soluøia idea -

lã pentru orice specialist.

Dimensiunea nu mai este o pro ble -

mã pentru putere. Datoritã teh no -

logiei Litiu-Ion, GSR 10.8 V-LI Pro -

fessional este o sculã electricã

compactã ši totuši extrem de

puternicã – chiar ši atunci când nu

este folositã pentru o perioadã mai

lungã de timp. Cu GSR 10.8 V-LI

Professional se pot înšuruba cu

ušurinøã šuruburi de tip 6 x 60 mm

în lemnde esenøã moale.Acest tip de opera øiu neacoperã aproxi ma tiv 75%din toate cazurile de înšurubãri.

Timp redus necesar încãrcãrii,duratã de viaøã îndelungatãÎncãrcãtorul AL 1130 CV permiteîncãrcarea în numai 30 de minuteši menajeazã acumulatorii asi gu -rându-le astfel o duratã de viaøãextrem de îndelungatã. Datoritãteh nologiei Hyper Charge, în pri -mele 15 min. acumulatorul seîncarcã în proporøie de 70%, acestaspect fiind extrem de important învederea pãstrãrii constante a rit -mului de lucru, chiar ši atunci cândun al doilea acumulator nu estedisponibil. Tehnologia ECP (ElectronicCell Protection) asigurã de ase me -nea, protecøia electronicã a baterieiprin protejarea împotriva supra -încãl zirii ši descãrcãrii profunde.Avantajul clar pe care îl oferã GSR10.8 V-LI Professional este duratalungã de viaøã atât a acumu la -torilor reîncãrcabili, cât ši a mašinii. Bineînøeles cã GSR 10.8 V-LI Pro -fessional impresioneazã ši atuncicând intrã în acøiune. Printre prin -cipalele sale avantaje se pot enu -mera: inel de reglare a momentuluide torsiune cu 10+1 poziøii de

reglare;blocareax; LED culuminãputernicã,poziøionat frontal; capmagnetic de prindere a biøilor.

Ušor de pãstrat la îndemânãGSR 10.8 V-LI Professional poate filuatã oriunde. Pentru a fi ši mai ušorde purtat, în pachetul acesteiaexistã un toc detašabil ce poate fiprins, spre exemplu, direct la curea,fiind astfel la dispoziøia specia lis -tului în orice moment ši în oricesituaøie. Micuøã, dar complexã înacelaši timp, aceastã sculã elec tri -cã poate fi pãstratã ši într-o geantã,având astfel spaøiu ši pentru omuløime de accesorii. GSR 10.8 V-LIîøi oferã tot ceea ce-øi poøi do ri dela un partener de încredere pre -gãtit sã te ajute în orice situaøie.

Testeazã cea mai micã mašinã degãurit/înšurubat profesionalã de laBosch!Soluøia idealã pentru speciališti. n


010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:11 PM

010-011 info bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:43 PM

N O U T Ã Ø I

12

Noul separator de condens,certificat de Atlas Copco, trateazã emulsiile stabile

Integrarea separatorului apã-uleiasigurã controlul electronic pen -tru o funcøionare lipsitã de griji

ši în acelaši timp sporešte capa -citatea liniei de producøie. GamaOSCi a fost certificatã de Institutulgerman DIBt (Deutsche Institut fürBautechnik), ca garanøie supli men -

tarã cã separarea condensului seface la cel mai înalt nivel de eficienøã.Standardele adoptate în scopulprotecøiei mediului stabilesc limitageneralã a contaminãrii cu ulei înapa rezidualã la 20 ppm. Acestlucru face necesarã separareauleiului din condensul generat încompresor. Este recomandatã echi -parea compresoarelor cu injecøiede ulei cu separatoare apã-ulei.Separatoarele OSCi Atlas Copcoau trecut cu succes testele pentrucertificarea DIBt. Aceastã instituøie externã (DeutscheInstitut für Bautechnik) este spe -

cializatã în emiterea aprobãrilortehnice pentru domeniul inginerieicivile. Certificatul obøinut garan tea -zã faptul cã OSCi îndeplineštecerinøele standardelor internaøio -nale în vigoare. Compresoarele Atlas Copco dinga ma GA – de la 37 la 90 kW* – potfi echipate cu separatoare OSCiintegrate. Aceste compresoare eli -coidale cu injecøie de ulei pot fi

Antwerp, Belgia,29 ianuarie 2009.Cu noul separatorapã-ulei, caretrateazã emulsiastabilã ši împiedicãformarea bacteriilorîn compresor,condensul nu maireprezintã oproblemã. Tipulacesta de sepa ratorOSCi este integratîn compresoareleelicoidale cu injec -øie de ulei de la37 pânã la 90 kW*.


*pentru toate compresoarele GA dela 37 la 90 kW (de asemenea, pen -tru variantele FF, +ši VSD), cu excep -øia compresoarelor GA 37 ši GA 45

012-015 noutati atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 12:54 PM

N O U T Ã Ø I

utilizate într-o mare varietate deapli caøii ši industrii, printre care:ateliere, linii de asamblare, pro -ducøia de mase plastice, ambalare,industria auto, industria tipograficã,textilã, prelucrarea lemnului, pro -ducøia materialelor de construcøii,turnãtorie ši în activitãøile din do -meniul petrolului ši gazelor.Utilizare lipsitã de griji: uleiul nuajunge în contact cu mediulînconjurãtorAtunci când este vorba despre se -pararea uleiului din apã, majo ri -tatea separatoarelor pot face faøãemulsiilor instabile. Dar emulsiilestabile sunt mult mai dificil de se -parat. Astfel, inginerii Atlas Copcoau dezvoltat o nouã metodã derezolvare a acestei probleme.(În principiu, gama OSCi asigurãfiltarea în trei etape, fiecare etapãavând loc într-un turn diferit. Înprimul turn are loc o separare ba -zatã pe diferenøa de gravitate

dintre ulei ši apã. Un nou filtru,special combinat cu aerarea dincel de-al doilea turn, a fost pro -iectat pentru înlãturarea emulsieistabile concomitent cu împie di ca -rea formãrii bacteriilor ši miro su -rilor. În cele din urmã, filtrul cucarbon activ din ultimul turn estedestinat reøinerii urmelor de ulei.)Aceastã combinaøie unicã a dife -ritelor metode de filtrare faceposibilã separarea uleiului de apadin condensul format în interiorulcompresorului, împiedicând tot oda -tã formarea bacteriilor, chiar în cazulemulsiilor stabile. Astfel se eliminãgrija contaminãrii, atât pentru compre -sorul dumneavoastrã, cât ši pentrumediul înconjurãtor, ši sunt respec -tate standardele inter naøionale.Integrare pentru o utilizare facilãPrin integrarea separatorului OSCiîn compresor devine posibilã uti -lizarea sistemului de control alacestuia pentru monitorizarea se -

paratorului apã-ulei. În timp cedisplay-ul dã informaøii referitoarela starea filtrului, riscul de preaplinši avertizãrile privind necesitateaservice-ului sunt anunøate prinsemnale de alarmã. Toate acesteaspecte fac posibilã obøinereaunei eficienøe de funcøionaremaxime a configuraøiei compre -sorului. Evitarea operaøiunilor deservice care nu sunt necesareduce la economii de timp ši bani.În timp ce separatoarele apã-uleiexterioare pot ocupa un spaøiu depânã la 2 m2, necesarul de spaøiual separatorului OSCi integrat sereduce la zero. Acest lucru duce lacrešterea eficienøei liniei de pro -ducøie ši, concomitent, la mini -mizarea riscului de scãpãri de uleiši la scãderea costurilor ši timpuluide instalare. Tot ce trebuie fãcuteste adãugarea de apã curatã šiconectarea la sistemul de cana -lizare. Astfel, OSCi este gata pentrusepararea condensului produs încompresor cu o eficienøã ridicatã.În cele din urmã, o drenã deinspecøie permite obøinerea demostre de condens, fãrã a finecesarã deschiderea compre so -rului, fãcând din comparaøiile deturbiditate o metodã rapidã šiušoa rã de control. Acest lucrufurnizeazã o unealtã în plus pentruverificarea acurateøei separatoruluiapã-ulei ši încadrarea în limitelecerute de standarde. Urmând îmbunãtãøirile continue alegamei GA, la rândul ei gama OSCise adaugã soluøiilor complete ofe -rite de Atlas Copco. În plus faøã deeconomiile de energie ši per for -maøele sporite ale compresoa relorGA, aceasta adaugã ca bene ficiusuplimentar pentru clienøi uti lizarea

Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009 13


lipsitã de griji. Evacuarea con -

densului din compresor devine

astfel mai eficientã ši ecologicã.

Aceastã inovaøie a fost posibilã

gra øie experienøei ši expertizei

Atlas Copco, formate pe parcursul

numeroaselor decenii în producøia

ši dezvoltarea compresoarelor ši

echi pamentelor de tratare a aerului.

Atlas Copco este lider mondial în

furnizarea de soluøii pentru pro -

ductivitate industrialã. Produsele ši

serviciile includ echipamente pen -

tru aer comprimat ši gaz, gene ra -

toare, echipamente pentru con -

strucøii ši minerit, unelte industriale

ši sisteme de asamblare, precum

ši servicii post-vânzare ši de

închiriere. În strânsã colaborare cu

clienøii ši partenerii de afaceri, ši cu

136 de ani de experienøã, Atlas

Copco inoveazã pentru o pro duc -

tivitate superioarã. Având sediul

central în Stockholm, Suedia, ex tin -

derea globalã a Grupului implicã

peste 160 de pieøe. În 2008, Atlas

Copco avea 34.000 de angajaøi ši

venituri de 7,7 miliarde de euro. Mai

multe detalii aflaøi la adresa

www.atlascopco.com.

Industrial Air este o divizie a Atlas

Copco Compressor Technique

busi ness area. Aceasta dezvoltã,

produce ši comercializeazã în

întreaga lume compresoare de aer

cu injecøie de ulei sau oil-free,

echipamente de tratare a aerului ši

soluøii de reøele ši monitorizare,

sub mai multe mãrci, pentru toate

domeniile industriale. Divizia se

concentreazã pe îmbunãtãøirea

suplimentarã a productivitãøii clien -

øilor. Sediul central al diviziei ši

centrul de producøie principal sunt

situate în Antwerp, Belgia. n

N O U T Ã Ø I



M E G A T E H N I C

16

Echipamente pentru drišcuireasuprafeøelor betonului proaspãt

Caracteristicile principale aleunui astfel de echipamentsunt: viteza variabilã, produc -

tivitatea mare (pânã la 60 m2/orã),aportul de apã prin pulverizator.Alcãtuirea constructivã a echi -pamentelor pentru drišcuit.Echipamentul se compune din douãpãrøi principale cu funcøii tehno lo -gice distincte (fig. 1a, documentareREV SRL, ši fig. 1b, documentareMixer): unitatea de comandã šicontrol (1) ši drišca mecanicã (2)ce acøioneazã asupra materialului.Transmiterea energiei de la uni ta -tea de comandã la drišcã se faceprin intermediul unui cablu.Unitatea de comandã ši control(fig. 2, documentare [2]) este pre -vãzutã, printre altele, cu un rezervorši un furtun de apã, un regulator devitezã a discului, un panou decomandã etc.Pe fig. 2 s-au fãcut notaøiile [2]:

1) Grilajul pentru aerisire;2) Bušonul rezervorului de apã;3) Furtunul de apã;4) Rezervorul de apã;5) Întrerupãtorul general (magne -

totermic cu bobinã decuplatã; ON – pornit, OFF – oprit);

6) Regulatorul de vitezã a dis cu lui;

7) Mânerul pentru ridicarea uni -tãøii de comandã ši control;

8) Termoprotectorul reductorului;9) Siguranøa fuzibilã a pompei de

apã (3,15 A);10) Priza de alimentare electricã

a drištei (cu dispozitiv de blocaj aštecãrului);

11) Racordul furtunului pentru je -tul de apã;

12) Elasticul de fixare a re zer vo rului;

13) Reducøia;14) Transformatorul;15) Filtrul de apã;16) Pompa de apã;17) Cablul electric general de ali -

mentare;18) Štecãrul electric general de

alimentare;19) Suportul;20) Mânerul rezervorului;21) Capacul panoului de co man -

dã ši control.Panoul de comandã ši control esteprezentat în fig. 3, documentare [2],

pe care s-au fãcut urmãtoarele notaøii:

Drišcuirea esteoperaøiuneatehnologicã princare se asigurãnetezirea supra feøeitencuielii pentru ofinisare de calitatesupe rioarã, iardrišca este unealtamanualã folositã înacest scop. Pentrucrešterea produc -tivitãøii ši calitãøiilucrãrilor de driš cuires-au conceput širealizat echipa -mente deosebit deingenioase folositela finisarea interioa -relor ši exterioa relorclãdirilor de locuit, abirourilor ši a celordestinate activitã -øilor industriale.

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti, Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 1a

Fig. 1b

016-025 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:15 PM

M E G A T E H N I C

1. “ON–OFF” (“Pornit–Oprit”) – În tre -rupãtorul general prevãzut cu pro -tecøie magnetotermicã prin bobinãde siguranøã are douã poziøii:

l Poziøia “ON”: alimentarea cucu rent electric a panoului de co -mandã ši control;

l Poziøia “OFF”: întreruperea cu -rentului electric de la panoul decomandã ši control.

2. “Speed regulation” – Reglareavitezei discului (Min. – Max.):

l Poziøia “Min.” înspre stânga:di mi nueazã viteza de rotaøie adiscului;

l Poziøia “Max.” înspre dreapta:mã rešte viteza de rotaøie a discului.

3. “Fuse (3,15 A)” – Siguranøa fu zi -bilã: conøine o siguranøã de 3,15 A,

pentru protecøia pompei de apã;4. “Thermal” – Termoprotectorul

mo toreductorului: dacã este acti -vat, semnaleazã anomalia motore -ductorului frezei (pentru reîncãr ca -re se apasã butonul);

5. Priza de alimentare electricã afrezei în care se introduce štecãrulde alimentare electricã a frezei.Drišca mecanicã (fig. 4, docu men -tare [2]), øinutã în mânã de ope -ratorul uman, este dotatã cu unmotoreductor, un racord cu jet deapã ši un arbore pentru prin de readiscului (organului de lucru) pre vã -zut cu scai-šal de fixare a bu retelui.Pe fig. 4 s-au fãcut notaøiile [2]:

1) Butonul pentru jetul de apã; 2) Întrerupãtorul “Pornire – Oprire”;

3) Duza pentru jetul de apã;4) Pivotul de susøinere ši antre -

nare a discului;5) Buretele cu scai;6) Štecãrul de alimentare electricã;7) Cablul de alimentare electricã

a drištii;8) Furtunul pentru jetul de apã;9) Tubul de protecøie pentru fur -

tun ši cablul de alimentare elec tri -cã prevãzut cu prindere cu clemã;

10) Mânerul de susøinere;11) Discul cu scai-šal;12) Motoreductorul;13) Mânerul.

În fig. 5, documentare [2], se pre -zintã modurile de fixare a compo -nentelor organului de lucru ši aburetelui. S-au fãcut urmãtoarele


Fig. 2

Fig. 3


notaøii: 1 – discul; 2 – pivotul desus øinere ši antrenare a discului; 3 – šurubul de fixare ši siguranøã adiscului; 4 – benzile de scai-šalpentru fixarea buretelui; 5 – benzilecu scai de fixare a buretelui.Având în vedere cerinøele esen -øiale de siguranøã ši sãnãtate pre -vãzute în Directivele CEE ši înNormele Armonizate (EN), mai josvom enumera dispozitivele de si -guranøã ce au fost adoptate deproducãtori:

1) Întrerupãtorul magnetotermiccu bobinã de decuplare se aflã pepanoul de comandã ši control,care folosešte la protejarea ins ta la -øiei electrice în caz de lipsã de cu -rent, supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit;

2) Termoprotectorul reductoruluieste un dispozitiv care întrerupealimentarea electricã a reduc to ru -lui drištei ši folosešte la protejareareductorului în caz de supraîncãr -ca re ši/sau scurtcircuit; Pentrurecuplare se apasã butonul aflat

pe partea din faøã a panoului decomandã ši control;

3) Siguranøa fuzibilã pentru pom -pa de apã este formatã dintr-osiguranøã de 3,15 A, amplasatã pe

partea din faøã a panoului de

comandã ši control, care folosešte

la protejarea pompei în caz de

supraîncãrcare ši/sau scurtcircuit;

4) Izolarea cablului electric de

alimentare a drištei este un în ve liš

din plastic care îl protejeazã de fur -

tunul pentru jet de apã ši împie -

dicã po sibilele pierderi accidentale

de apã sã intre în contact cu even -

tualele pãrøi zgâ riate ale cablului

electric.

Accesoriile folosite pentru diferite

ge nuri de operaøii sunt urmã toa rele

(fig. 6, documentare [3]): su portul

(fig. 6a) pentru lucrul la planšee

(tavane), mânerul (fig. 6b) pentru

lucrul la pardoseli, discuri ši bureøi

(fig. 6c) pentru prelucrarea suprafeøei.

Discurile ši bureøii care pot fi

montaøi la drišcã sunt adoptaøi în

funcøie de textura suprafeøei fini -

sate, fiind destinaøi drišcuirii ten -

cuielilor fine ši a ghipsului, rašche -

tãrii suprafeøelor, netezirii mozai -

cului ši multor altor aplicaøii:

l discul abraziv negru pentru

curãøarea suprafeøelor;

l buretele brun pentru šlefuirea

grosierã cu buretele;

l burete bleu pentru šlefuirea

medie cu buretele;

l burete alb pentru šlefuirea finã;

l burete oranj pentru šlefuirea

tencuielii lipicioase (cu ipsos);

l grilaj (grilã) pentru polizare 120g;

l grilaj (grilã) pentru polizare 220g;

l disc ABS rošu pentru drišcui -

rea suprafeøelor;

l disc din plutã pentru nivelarea

suprafeøelor;

l disc perie din alamã pentru

perierea “piatrã vizibilã”;

l disc cu cuie pentru rãzuirea

(ridarea) tencuielilor;

M E G A T E H N I C


Fig. 4

Fig. 6

Fig. 5


M E G A T E H N I C

l disc cu 4 lame din oøel pentru

netezirea tencuielilor;

l disc cu 4 lame din inox pentru

lustruirea tencuielilor cu ipsos;

l disc cu 4 lame din PVC pentru

netezirea tencuielilor decorative.

Conform specificaøiilor producã -

torilor (IMER GROUP, REV SRL), în

funcøie de natura lucrãrilor se pot

atinge urmãtoarele mãrimi ale pro -

ductivitãøilor:

l prelucrarea stratului de fini -

sare: 60 m2/orã;

l prelucrarea stratului grosier:

50 m2/orã;

l prelucrarea tencuielilor prea -

mes tecate: 50 m2/orã;

l rašchetarea ši šmirgheluirea

vopselelor lavabile: 40 m2/orã.

Bazându-se pe acelaši concept

con structiv, au fost realizate ši echi -

pa mente specializate, folo si te nu mai

pentru rašchetarea su pra fe øelor us -

cate, în vederea corec tãrii unor

neregularitãøi ale aces tora, ši anume:

l debavurarea suprafeøelor beto -

nului dupã demontarea cofrajelor

(fig. 7, documentare [4]);

l netezirea ši curãøarea pereøilor

verticali (fig. 8, documentare [4]);

l curãøarea pereøilor de in scrip -

øiile graffiti (fig. 9, documentare [4]).

Aceste echipamente au puteri de

400 ši de 1010 W, la 1000 – 1650

rot/min, respectiv 5500 rot/min, ši

ma se ale drištei de 3,8 kg, res pec -

tiv 5,5 kg.

De asemenea, au fost realizate mini -

freze speciale pentru šlefuirea par do -

selilor (fig. 10, documentare Husky).

Deoarece rašchetarea uscatã de -

gajã noxe, sub formã de praf, este

necesarã cuplarea echipamen -

telor la aspiratoare performante de

praf, de tip industrial, care sã aibã

caracteristicile urmãtoare: depre siu -nea creatã min. 0,235 bar; debitulde aer 56 l/s ši puterea 1200 W;tubul de aspirare de min. 4 m, cudiametrul de 32 mm.Recomandãri de exploatare šiîntreøinereEchipamentul este manipulat deun singur operator care trebuie sãposede anumite aptitudini tehniceprofesionale. Sã fie un operatorpro fesional bine instruit, cu vârstapeste 18 ani, abilitat sã execute înexclusivitate pornirea, folosirea,utilarea, punerea la punct (în modobligatoriu cu protecøiile recoman -date ši cu mašina închisã) ši op ri reamašinii, respectând instruc øiu nileprevãzute în manualul de utilizare.Când folosešte mašina, operatorul

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11



M E G A T E H N I C

autorizat trebuie sã aibã, în modobligatoriu, o øinutã corectã a cor -pului, pentru o poziøie optimã ši si -gurã de lucru, în funcøie de tipul delucrare (fig. 11, documentare [2]):

l folosirea mašinii la perete (fig. 11a);

l folosirea mašinii pentru tavan:ham cu suport de susøinere (fig. 11b).Având în vedere legislaøia în vi -goare, în materie de siguranøã šisãnãtate la locurile de muncã, esteobligatorie folosirea dispozitivelor deprotecøie individualã (DPI) pre ci -zate în tabelul 1.La pregãtirea pentru lucru ši uti li za -rea echipamentului se vor avea învedere urmãtoarele faze obligatorii [2]:

1) Încãrcarea rezervorului cu apã;2) Montarea buretelui pe discul

cu scai;

3) Legarea štecãrului de ali men -tare electricã a frezei la panoul decomandã ši control;

4) Legarea furtunului de apã lapanoul de comandã ši control;

5) Legarea la reøeaua de ali -mentare electricã;

6) Pornirea mašinii;7) Reglarea vitezei discului;8) Drišcuirea sau rašchetarea su -

prafeøei prin mišcãri compuse aledrištii (fig. 12a, documentare [2]);

9) Dacã e nevoie se stropešte cu apã

lucrarea (fig. 12b, documentare [2]);

10) Eventuale pauze de lucru;11) Închiderea mašinii;12) Curãøarea frezei;13) Golirea apei din instalaøia hi -

draulicã în timpul iernii.Pentru a asigura operatorului posi -bilitatea de a ocupa poziøiile de

lucru prevãzute se recomandã sãse garanteze distanøele minime depoziøionare precizate în fig. 13, do -cumentare [2].Pentru umplerea rezervorului cuapã se parcurg urmãtoarele etape(fig. 14, documentare [2]):

1) Dešurubarea bušonului rezer -vorului (1) ši scoaterea acestuia;

2) Mutarea elasticului de fixare arezervorului (2) ši ridicarea re -zervorului (3);

3) Umplerea rezervorului cu apãcuratã (capacitate maximã 5 litri);

4) Reašezarea rezervorului šifixarea acestuia cu elasticul (2);

5) Înšurubarea bušonului rezer -vorului (1).Este obligatoriu sã se foloseascãîn mod exclusiv apã curatã/filtratã,sã nu conøinã impuritãøi care potînfunda ši bloca pompa.Legarea furtunului pentru jetul deapã ši a štecãrului de alimentareelectricã a drištei se realizeazã prinurmãtoarele etape (fig. 15, docu -mentare [2]):

1) Cuplarea furtunului pentru jetulde apã (1) în locul cores punzãtorde pe panoul de comandã šicontrol (2);

2) Cuplarea štecãrului de ali -mentare electricã a drištei (3) înpriza de alimentare electricã aacesteia (4), poziøionatã pe panoulde comandã ši control;

3) Blocarea štecãrului de ali men -tare electricã a drištei (3) cu dis -pozitvul de blocare (5).Reøeaua electricã de alimentare lacare se leagã mašina trebuie sãsatisfacã toate caracteristicile teh -nice prevãzute în tabelul 2, decicablurile ši întrerupãtorul de linietrebuie sã fie dimensionate potrivit,pentru a permite trecerea curen tu -lui corespunzãtor puterii instalate.

DPI obligatorii Denumirea echipamentului Simbolul Condiøiile de utilizarel Protejarea Mãnuši de protecøie

mâinilor

l Protejarea Îmbrãcãminte de protecøiecorpului

l Protejarea feøei Ecran de protecøie

l Protejarea cãilor Mascã de protecøierespiratorii

În timpul tututoroperaøiunilor de utilizarea drištei

În timpul operaøiunilor de frezare a suprafeøelor de lucru

Tabel 1

Fig. 12



M E G A T E H N I C

Înainte de pornirea mašinii, ope -

ratorul autorizat trebuie în mod

obligatoriu sã efectueze urmã toa -

rele verificãri [2]:

1. Sã se asigure cã nu existã

persoane neautorizate în apro pie -

rea mašinii;

2. Sã se asigure cã mašina este

corect poziøionatã (fig. 13, do cu -

men tare [2]);

3. Sã se asigure cã toate com po -

nentele sunt corect instalate;

4. Sã se asigure cã regulatorul de

vitezã a discului (fig. 3, poziøia 2) este

învârtit spre stânga la poziøia Min;

5. Sã se asigure cã toate dis po -

zitivele de siguranøã sunt integre,

instalate corect ši funcøionale;

6. Sã se asigure cã rezervorul de

apã este umplut;

7. Sã se asigure cã štecãrul de

alimentare electricã a frezei este

introdus ši blocat în priza pozi øio -

natã pe panoul de comandã ši

control;

8. Sã se asigure cã furtunul de

apã jet este legat de panoul de

comandã ši control;

9. Sã se asigure cã štecãrul de la

cablul de alimentare electric este

legat la priza de la tabloul general

de distribuøie electricã ši cã în -

trerupãtorul electric general este în

poziøia “0”;

10. Sã se asigure, în funcøie de

tipul de lucru care trebuie efectuat,

de instalarea corectã pe frezã a

accesoriilor adecvate;

11. Sã se asigure cã a citit ši a

înøeles toate pãrøile din manualul

de “Instrucøiuni de folosire ši în -

treøinere”;

12. Sã se foloseascã dispo zi -

tivele de protecøie individualã (DPI)

obligatorii.

Fig. 13

Fig. 14



M E G A T E H N I C

Pentru pornirea mašinii se parcurgurmãtoarele etape [2]:

1) Cuplarea tabloului general dedistribuøie ši alimentare electricã,ašezând comutatorul electric ge -neral în poziøia “I”;

2) Alimentarea cu curent a pa -noului de comandã ši control aše -zând comutatorul electric general“Start – Stop” (fig. 3, poziøia 1) înpoziøia ”ON”;

3) Prinderea drištii cu ambelemâini ši ocuparea poziøiei corectede folosire, în funcøie de tipul delucru (fig. 13, documentare [2]);

4) Fixarea comutatorului “Marcia

– Arresto” (Pornire – Oprire), carese aflã poziøionat pe drišcã (fig. 4,poziøia 2), în poziøia “I”; discul vaîncepe sã se roteascã la vitezaminimã;

5) Fixarea comutatorului “Marcia– Arresto” (Pornire – Oprire) care seaflã poziøionat pe drišcã (fig. 4,poziøia 2) în poziøia “0” ši reglareavitezei dorite a discului cu ajutorulregulatorului care se aflã pe pa -noul de comandã ši control (fig. 3,poziøia 2);

6) Fixarea comutatorului “Marcia– Arresto” (Pornire – Oprire) care seaflã poziøionat pe drišcã (fig. 4, po -

zi øia 2) în poziøia “I”, discul înce pândsã se roteascã la viteza fixatã;

7) Apropierea drištii de suprafaøa

de lucru ši exercitarea unei apãsãri

adecvate pe aceasta, efectuând cu

drišca o mišcare rotativã ši trans -

lativã, având în vedere tehnicile u zua -

le de lucru (fig. 12a, documentare [2]);

8) Dacã este necesar, se folo -sešte jetul de apã pentru a umezisuprafaøa apãsând butonul pentrujetul de apã (fig. 12b, documentare[2]). Dacã rezervorul se golešte,acesta se reumple cu apã curatãaša cum a fost descris mai sus;Pauza de lucru nu trebuie sãdepãšeascã 15 min pentru a seevita uscarea tencuielii pe disc.Pentru pauze de lucru mai marieste necesar sã se efectueze pro -cedura de închidere a mašinii, careconstã în urmãtoarele etape [2]:

1) Se oprešte mašina comutândbutonul “Marcia – Arresto” (Pornire–Oprire) care se aflã pe drišcã (fig. 4, poziøia 2) în poziøia “0” ši seašteaptã ca discul sã se opreascã;

2) Se ašazã drišca pe o supra -faøã dreaptã care sã îi asigure sta -bilitate;

3) Se închide tensiunea de lapanoul de comandã ši controlcomutând întrerupãtorul general(fig. 3, poziøia 1) în poziøia ”OFF”;

4) Se scoate štecãrul de ali -mentare electricã generalã (fig. 15,poziøia 6) de la reøeaua electricãde alimentare;

5) Se deblocheazã ši se scoateštecãrul de alimentare electricã afrezei (fig. 15, poziøia 3) din prizacare se aflã pe panoul de co -mandã ši control (fig. 3, poziøia 5).Pentru evitarea situaøiilor de pericoliminent sau care se produc într-unanumit moment, operatorii auto ri -zaøi trebuie în mod obligatoriu sã

Caracteristicile tehnice Domeniile de mãrimiTensiunea de alimentare/Frecvenøa V/Hz 220 – 230/ 50Tensiunea de alimentare a drištei V 24 – 48Puterea electricã absorbitã de W 90reductorul drišteiViteza de rotaøie a motorului rot/min 3800Turaøia minimã a discului rot/min 40Turaøia maximã a discului rot/min 120Puterea electricã absorbitã de W 48pompa de apãLungimea cablului de alimentare m 3 – 20electricã a drišteiCapacitatea rezervorului litri 5Masa drištei cu disc ši cablu kg 9,7Masa panoului de comandã ši control kg 10,8 – 25cu rezervorul de apã golMasa containerului kg 4,5Masa totalã kg 25 – 50

Tabelul 2

Fig. 15



M E G A T E H N I C

apeleze la oprirea de urgenøã amašinii care se poate efectuacomutând întrerupãtorul general“Start – Stop” instalat pe panoul decomandã ši control (fig. 3, poziøia 1).Drištele pentru beton necesitã oserie de prudenøe privind utilizarea:

l Echipamentul trebuie folositnumai de cãtre personal instruitpentru aceastã aplicaøie, la lu c rã -rile specifice pentru care a fostproiectat ši numai dupã citirea cuatenøie a specificaøiilor din ma -nualul de utilizare;

l Operatorul uman trebuie sãpoarte îmbrãcãmintea ši echi pa -mentul de protecøie adecvatecondiøiilor de lucru:

- haine strânse pe corp, fãrãceasuri de mânã, inele, brãøãri saualte podoabe;

- mãšti de protecøie la praf;

- cãšti de protecøie, antifoanesau alte dispozitive similare;

- ecrane sau ochelari de pro tec -øie ši bentiøe pentru transpiraøie. n

BIBLIOGRAFIE1. ZAFIU, Gh. P., Echipamente teh -nologice pentru lucrãri de poli -zare, cu scule abrazive, folosite înconstrucøii, în “Revista de unelte šiechipamente”, nr. 16/2001 2. * * * Manualul de “Instrucøiunipen tru folosire ši întreøinere”, do -cu mentaøie în format PDF, elabo -ratã de firma Mixer, pentru drišcaVertigio, 2008 3. * * * REV – Technology for plas -ter finish, documentaøie REV SRL,http://fratazzatricirev.com4. * * * Ponceuses girafes etgirafons, http://www.btpmat.fr5. * * * 98/37/CE “Directiva Mašini”– Privitor la apropierea legislaøiilor

statelor membre relative la mašini 6. * * * 89/336/CEE “Directiva deCompatibilitate Electromagneticã– Privitor la apropierea legislaøiilorstatelor membre relative la com pa -tibilitatea electromagneticã. Modifi -catã de Directiva 92/31/CEE” 7. * * * 73/23/CEE “Directiva deTen siune micã” – Privitor la apro -pierea legislaøiilor statelor membrerelative la materialul electric des -tinat sã fie folosit în anumite limitede tensiune 8. * * * EN 60204-1 (CEI 44-5) “Si -gu ranøa utilajului: Echipamentulelectric al mašinilor” 9. * * * EN ISO 12100-1-2 “Sigu ran -øa utilajului – Concepte fundamen -tale, principii generale de proiectare”10. * * * EN 294 “Distanøa de si -guranøã pentru a împiedica ajun -gerea zonelor periculoase de cãtremembrele superioare”


R E P O R T A J

CDP Access - Groupe Piroux ši ceamai francofonã zonã din România

Drumul ce leagã noua šoseade centurã a municipiuluiPitešti de Mioveni dureazã

aproximativ cincisprezece minute,însã este departe de a fi ca-n pal -mã ši lasã impresia cã autoritãøileši-au concentrat întreaga energieconstructivã doar asupra ocolirii,de alfel excelent realizatã într-untimp record. Imediat ce comunaPiscani rãmâne în urmã, DN 73face dreapta spre Mioveni ši, exactîn acel loc, CDP Access - GroupePiroux, o companie creatã în mar tie2003, se desfãšoarã pe o im pre -sionantã suprafaøã de 22.000 m2.Aici sosesc în fiecare dimineaøã230 de angajaøi, cei mai muløidintre ei cu transportul asigurat decompanie sau, dacã locuiesc înapropiere, pe cont propriu. Majo ri -tatea îndeplinesc tot felul de sarci ni

în halele de producøie ši servicecare adunã împreunã 12.000 m2,ocupaøi în întregime de trei corpuridistincte, fãrã legãturã directã. Ma -na gerii companiei însã, inginerii,oamenii de vânzãri ši de logisticãmišunã fãrã întrerupere într-o clã di rede birouri modernã, a cãrei faøadãpare desprinsã de pe bulevardelebucureštene.

La intrare, prima persoanã pecare o întâlnim este dl. StanislasDelayat, director ge neral PirouxINDUSTRIE ROMÂNIA, ši imediatne lansãm într-un dialog din carenu lipsesc gestica in ten sã, englezaši româna, ultimele douã gar nisite cuun frumos accent fran øu zesc. „PirouxIndustrie furnizeazã com ponentepentru utilajele Haulotte, apoi noiaprovizionãm cu echipa mente de

La aproximativ 15 km nord-est demunicipiul Pitešti šimaxim 2 km deMioveni, afacerištiiromâni ši ceifrancezi au bãtutîncã o datã palmaši au format CDPAccess - GroupePiroux, dupã ce înurmã cu muløi ani,tot aici, s-au pusbazele faimosuluinostru automobilnaøional Dacia, caurmare a viziteiistorice înRomânia, în 1966,a prešedinteluifrancez Charles de Gaulle.

26 Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Dragoš Nicolae

026-029 foto reportaj:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:14 PM

R E P O R T A J

lucru la înãløime CDP Acces”, neexplicã, printre altele, dl. Stanislas.

Foarte repede apare ši ghidul,Emil Marius Diaconu, un tânãrama bil, modest ši foarte pasionatde meseria pe care o are. Poartã ojachetã neagrã marca Haulotte,are 25 de ani ši lucreazã la CDPAccess - Groupe Piroux de un ande zile. Cunoašte uzina ši parculde utilaje ca pe propriile buzunare,este încã student, dar se pregã -tešte sã promoveze ca inginer šivorbešte fluent engleza, pentru cãøine mult legãtura cu personalulcosmopolit de la fabrica Haulotte. Fãrã introduceri pompoase, Emilne invitã direct în incinta parculuide utilaje Haulotte, destinat închi -rierilor ši vânzãrilor. Ši, ca sã testãmpe pielea noastrã siguranøa unuiastfel de echipament, ne urcãm înnacela unui H16TPX, care ne ridicãušor la 16 m înãløime faøã de sol.„În uzina Piroux Industries se pro -duc braøe, balustrade, trepte ši alteaccesorii pentru nacele”, ne spuneEmil, în timp ce manevreazã sigurpe el joystick-ul ši pedala utilajului,botezatã în argoul tehnicienilor

“mânã moartã”. Tot de la el aflãm

cã acel X inscripøionat pe utilaje

reprezintã tracøiunea 4X4, cifra (de

exemplu, 16) sugereazã înãløimea

de ridicare, iar TP provine de la

telescopic. Alte utilaje sunt notate

cu HA, ceea ce înseamnã articulat.

„Dacã un client dorešte sã cum -

pere un echipament nou, iar noi nu

îl avem aici, atunci se face coman -

dã. Pentru utilajele second-hand,

livrarea se realizeazã ši pe loc,

dacã nacela este expusã aici în

incintã”, continuã Emil, în vreme cenoi fa cem de zor fotografii pano -ramei nou apãrute.

„Transportul cãtre client este

asigurat tot de noi, prin intermediul

unor parteneri transportatori, dar în

foarte scurt timp CDP Access va

avea propriul sistem de livrare,

pentru a suplimenta distribuøia”, ne

informeazã Emil. Revenim pe sol ši

ne continuãm vizita. Traversând

cur tea, ne infiltrãm prin pãdurea de

nacele articulate, cu catarg, foar fe ci

sau telescopice, toate vopsite în

galben. Unele dintre ele sunt acøio -

nate electric, iar altele diesel. Dacã

în curte s-ar afla ši echipamentele

închiriate, probabil cã nici n-am

mai avea loc de plimbãri.

Pe drum ne intersectãm cu EduardTomacu, omul de la logisticã,ocupat chiar în acel moment cu olivrare. Sub ochii lui atenøi, doioperatori încarcã o nacelã într-uncamion de transport, dar au timpsã ne tachineze puøin ghidul,destinzând atmosfera. Unul dintreei îl acuzã pe Emil de “trãdare” ši



de sustra gere de la munca ade -vãratã, spre amuzamentul general.Apare ši unul din oamenii de ser -vice, aša cã îl rugãm sã ne prezintemašina lui de intervenøii. Îl cheamãPetculescu Dorel ši asigurã bunafuncøionare a echipamentelorHaulotte de câte ori este nevoie,oriunde este ne voie. Dacia lui, unLogan VAN, pare blindatã ši în modcert este plinã de sertare, scule šifiše tehnice, pentru cã am vãzut cuochii noštri. Dorel spune cã înprezent existã šapte mašini deservice la centrul de la Mioveni,alãturi de câte una la fiecare filialãdin Craiova, Oradea, Sibiu ši Iaši,acoperind întreaga øarã.Apoi ne retragem ši ne îndreptãmspre depo zitul de piese de schimb,despre care aflãm cã este foartebine or ga nizat. Nu zãbovim multînsã, pen tru cã vrem sã-l prindemla serviciu ši pe dl. Rusu, šef ser -viciu tehnic la CDP Access -Groupe Piroux.

Biroul domnului Iosif Rusu se aflãîntr-o încãpere mare, inundat deluminã ši dominat de trei postere,care-i ocupã aproape în întregime

peretele din spate ši care îi trã -deazã, încã de la intrare, pasiuneapentru sport. Øine cel mai mult laprimul, în care un alpinist esca la -deazã un versant abrupt, specta -culos ši periculos totodatã. Este o

reclamã la Mitsubishi Forklift

Trucks, un brand comercializat de

CDP Access, dar care are darul de

a-i aduce aminte de încercãrile

peri culoase la care el însuši s-a

supus în tinereøe. A lucrat mult

timp la Centrul de Studiu pentru

Automobile Românešti (CESAR),

iar în ultimii ani a fost directorul

general al acestei instituøii. Deøine

un brevet de invenøie pentru o

“cutie de transmisie”, însã din

modestie nu ne spune de el ši ni-l

aratã abia dupã ce punem noi

întrebarea. Pe 13 decembrie 2006

ši-a început activitatea la CDP

Access în funcøia de šef serviciu

tehnic. Din atašament pentru

R E P O R T A J



Haulotte poartã un hanorac sport,

negru, branduit cu numele con -

struc torului francez. În aceeaši

încãpere se aflã ši biroul lui Emil,

ašezat strategic, parcã pentru a

fura cât mai multã meserie.

„Activitatea firmei CDP Access -

Group Piroux se împarte în comer -

cializarea, închirierea, întreøinerea

ši reparaøia utilajelor de lucru la

înãløime”, ne spune simplu dl. Rusu.

„Pentru mai multã concordanøã,

com pania are departamentele îm -

pãr øite în trei segmente distincte:

direcøia comercialã, direcøia teh ni -

cã (serviciul tehnic) ši comparti -

mentul de logisticã. Importul de

nacele Haulotte se face de la fa bri -

ca din Polonia, pe care le inspec -

tãm ši cãrora le facem Cartea

ISCIR. În ea scriem toate datele

tehnice, masa de ridicat, înãløimea

de ridicat, termenele de scadenøã

ši datele deøinãtorului.”

În calculator am ši o bazã de date

cu fiecare utilaj în parte, în care

trec informaøii despre utilaje, in -

spec øiile tehnice ši reparaøiile

fãcute de-a lungul tim pului. Dacã

un utilaj nu funcøio nea zã normal

dupã inspecøia tehnicã, atunci i se

acordã în mod automat service.

Revenind la cãrøile ISCIR, în ele

trecem numãrul pieselor schim -

bate, orele de funcøionare, instruc -

tajul de lucru ši carnetul de men -

tenanøã. De asemenea, este

semnalat ši numele operatorului

care a fãcut reparaøiile ši codul

pie selor schimbate. Dacã este ne -

voie, perioada de mentenanøã a

utilajelor poate fi prelungitã”, de cla -

rã šeful serviciului tehnic.

Ca ši nacelele, piesele de schimb

sunt aduse din Polonia ši sosescîn

funcøie de raportul de service ši de

codul fiecãreia. Dacã nacela este

în garanøie, atunci manopera,

piesa ši transportul ei sunt su por -

tate de CDP Access.

Pentru identificarea defecøiunilor la

utilaje, operatorii de service folo -

sesc nište echipamente ultramo -

der ne, care încap într-o servietã

obišnuitã ši sunt capabile sã

indice defecøiunile prin intermediul

senzorilor de blocare ši al limi -

tatorilor. „Toate utilajele sunt dotate

cu senzori, pentru cã aceštia

indicã unghiurile de înclinare ši

presiunea”, ne spune dl. Rusu, timp

în care Emil despacheteazã repede

un aparat avut la îndemânã. În

momentul în care poziøia braøului

nacelei nu este cea corespun zã -

toare, intervin senzorii de blocare

care nu mai pemit echipamentului

sã se ridice.

Vizavi de inovaøiile tehnice care

sosesc periodic de la fabricile din

Franøa (Reims, L’Horme, Le Creusant),

staful CDP Access este instruit

odatã cu acestea, iar ei instruiesc

la rândul lor utilizatorii finali ai

acestor echipamente.

Deši ne dãm seama cã dl. Iosif

Rusu ar avea multe sã ne spunã

despre toate utilajele pe care le

are sub atentã observaøie, suntem

nevoiøi sã apelãm iar la amabi li -

tatea ghidului nostru pentru a ne

conduce la noua fabricã Haulotte,

aflatã la nici un kilometru distanøã.

Dar despre asta vom vorbi în

numãrul urmãtor. n

R E P O R T A J

29Revista de Unelte ši Echipamente n martie 2009

Dl. Iosif Rusu, šef serviciu tehnic CDP Access


E V E N I M E N T

30

Powertek a livrat cea mai marepompã de beton din øarã!

Deši vântul rece biciuie dintoate pãrøile, doi traineri dela Powertek manevreazã

de zor braøul de 53 de metri alpompei SERMAC, de un alb intens,cu ajutorul unei telecomenzi ceseamãnã mai mult cu joystick-urilejocurilor video decât cu „dreptun -ghiul” plin de butoane cu careschimbãmcanaleletelevizorului.Acum, intenøialor este sãgãseascãpoziøii cât maigraøioase alebraøuluiautopompei,pentru a dacât maifrumos înpoze. Însã,activitatealor debazã esteiniøiereaviitorilorproprie -tari sau acelorcare o

vor manevra, cu toate funcøiile uti -la je lor, mereu simplificate ši sofis -ticate totodatã. Peste foarte puøintimp, betoniera, care acum po zea -zã graøios, va alimenta cu betonvreo construcøie de pe undeva dinBucurešti, sau poate din vreun altcolø din Muntenia. Pentru cã aceas -ta este raza de acøiune a firmeiCEMEX Beton, al treilea mareproducãtor de beton din øarã,concentratã în partea de sud, pen -tru o receptivitate cât mai grabnicã,dupã cum am aflat de la pro -prietarii firmei.

Despre tranzacøiile dintre Powertek

Trailers ši CEMEX Beton se poatespune cã au deja tradiøie, pentrucã soluøiile de betonare pro -puse de ultimii au necesitat o

gamã întreagã de utilaje,prin tre care se regãsescmala xoare, instalaøii de beton,echipamente de transport šide betonare. Rodul acesteicolaborãri a adus în curteacelor de la CEMEX Beton 40 de malaxoare de beton,trei instalaøii de beton în regimpropriu marca Texnokat, patrupompe de beton SERMAC

La intrarea înshowroomulPowertek, situat lakm 23 al autostrãziiBucurešti – Pitešti,în sensul giratoriuamenajat aparentad hoc, o pompãde beton marcaSERMAC, abiascoasã din øiplã,anunøã din timpevenimentul la caream fost invitaøi sãasistãm. PowertekTrailers urmeazã sãlivreze douã pompede beton de maridimensiuni cãtre unpartener de afacerimai vechi, CEMEXBeton, un între prin -zãtor de top înRomânia pentruaceastã nišã deproducøie.

Dragoš Nicolae


030-033 even powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:30 PM

E V E N I M E N T

cu braø de 36 de metri ši 12 mixereBaryval. De azi, parcul lor de utilajes-a îmbogãøit cu încã douã pompede beton: una de 50 m, iar cealaltã,de 53 (care în prezent este ceamai mare din øarã).

Dupã šedinøa foto, unde am pri -mit ši câteva detalii tehnice despreutilaje, întâlnirea s-a mutat în salade šedinøe, acolo unde am fostprimiøi de reprezentanøii PowertekTrailers ši CEMEX Beton. Pentru cãde ceva vreme abordarea jurnališ -tilor este tot mai mult legatã de cri -za financiarã, direcøia predilectã aîntrebãrilor a urmãrit acest subiect.Întrebaøi de strategiile de marketingpe care le vor adopta în aceste si -tuaøii nelãmurite financiar, manageriicompaniei CEMEX Beton s-au

declarat relativ liništiøi, spunândprintre altele cã: “La vremuri decrizã, unii urcã, aløii coboarã, totul esã gestionezi bine partea pe carete afli. Dacã ešti pe partea ascen -dentã, atunci trebuie sã încerci sã-øipãstrezi poziøia.” Directorul CEMEXBeton a mai adãugat cã foarte im -portantã este flexibilitatea produ cã -torului ši calitatea betonului furnizat.Desigur, nu totul este roz, deoareceexistã ši o concurenøã neloialã dinpartea celor care oferã beton prost,fãrã certificat de calitate, dar la pre -øuri mai mici. Firma CEMEX Betonînsã acordã constructorilor dis -counturi, în funcøie de cantitateade beton solicitatã, iar fiecare ser -viciu este însoøit de certificat decalitate conform normelor euro pene.„Totuši, preøurile nu coboarã nicio -

datã sub pragul de renta bi litate,pentru cã nimeni nu vine cu banide acasã”, ne-au mai declaratreprezentanøii CEMEX Beton.Prezent la discuøii, Štefan Pãtrašcu,Sales Manager Powertek Trailers,ne-a declarat: “Prima vânzare esteušor de fãcut, însã mai dificil estesã determini clientul sã revinãmereu în acelaši loc a doua oarã,a treia oarã etc.”Referitor la pompele SERMAC, dl. Pãtrašcu ne-a asigurat cã: “Articu -laøiile braøelor acestor pompe suntfoarte ušoare. Un patent SERMAC,produsul investiøiilor în cercetare.Întreaga pompã, de altfel, estefoarte ušoarã. Astfel se monteazãperfect pe un sašiu cu 4 axe. AiciSERMAC are un mare avantaj con -curenøial în faøa celorlaløi producãtori.



E V E N I M E N T


De asemenea întregul grup depompare este foarte bine dimen -sionat ši construit, astfel încâtvibraøiile transmise în braø ši ar ti -culaøii sunt foarte reduse. De aicirezultând usurinøa în exploatare,fiabilitate.”

Pentru a înøelege mai clar stra -tegia de fidelizare pe care opracticã Powertek Trailers, direc -torul general Ovidiu Secu a avutamabilitatea sã ne acorde unscurt interviu.Am înøeles cã deja se poate vorbide o anumitã tradiøie a tran zac øii -lor pe care le-aøi încheiat cu firmaCEMEX Beton. Cum i-aøi determinatsã revinã mereu la dvs.?Atât Powertek Trailers, cât ši în -tregul grup de firme Powertek suntinteresate de relaøii comerciale petermen lung. Avem o misiune ši va -lori ce pun clientul ši satisfacøiaacestuia pe primul loc. În opinianoastrã, aceasta este o abordarepe care trebuie sã o aibã toate fir -

mele care se vor profesioniste. Nudoar la nivel declarativ, ci ši fapticsuntem implicaøi în dezvoltareacontinuã a reøelei de service ši deîmbunãtãøire a serviciilor oferite. Fiecã este vorba de consultanøã teh -nicã de specialitate, fie de serviciicomerciale, de finanøare, de ser vi ce,întreøinere sau mentenanøã, sau deproducøie, calitatea pe care o ofe rimeste de prim rang ši nu pierdemnici o ocazie în vederea crešteriicalitãøii ši satisfacøiei clienøilor. Cuaceste produse ši cu aceastã cali -tate am atras CEMEX Beton.Ce avantaje post-vânzare oferiøinoilor proprietari pentru cele douãpompe SERMAC?Cele douã pompe completeazã unpachet mai mare de echipamenteprintre care instalaøii de betoane, în -cãr cãtoare etc., toate echipa men -tele fiind cuprinse într-un contractde service ce permite, pe lângãbu getarea exactã a tuturor costu ri -lor, ši monitorizarea atentã autilajelor. Astfel, timpii de imobi li -

zare a echipamentelor sunt prac ticreduši la maximum.Una din pompe este în momentulde faøã cea mai mare din Ro mâ nia.Cât de importantã este aceastãtranzacøie pentru Powertek Trailers,luând în calcul faptul cã recor du -rile aduc cu sine ši un anumit gradde notorietate?Este foarte importantã. Este, dacãvreøi, dovada cã acøiunile ši abor -dãrile pe care le avem sunt celecorecte. Este rãsplata eforturilorcon stante depuse pentru dezvol ta -rea reøelei de service, pentruconsolidarea poziøiei pe piaøã ši,nu în ultimul rând, pentru a deveniadevãraøi speciališti în oferireacelor mai profitabile ši performantesoluøii tehnice.Øinând cont de criza financiarãcare dã bãtãi de cap mediului deafaceri de la noi, aøi sesizat maimultã precauøie din partea clien øilorcu care aøi discutat în ultimul timp?Cu siguranøã nivelul de precauøie acrescut foarte mult. Se poate vorbi


E V E N I M E N T

chiar de o reticenøã în ceea ceprivešte investiøiile. Nu trebuie sãpierdem totuši din vedere faptul cãparametrii legaøi de nevoi – sã lespunem primare, ca de exemplupiatrã, nisip, beton, asfalt etc. –sunt în continuã creštere. Nu uitaøicã sunt foarte multe de construit înRomânia. Ašadar, existã un interespentru utilaje destul de ridicat înRomânia. Sunt firme, companii careîši asumã riscul unor investiøii šicare vor crea o presiune con cu ren -øialã importantã atunci când echi -pamentele vor fi gata de lucru. Ce surprize ne pregãtiøi la Con -structExpo Utilaje 2009?Doresc sã nu dezvãlui foarte multe.Vã asigur cã vom aborda aceeašilinie cu care v-am obišnuit, aceeade a fi cei mai buni. Ce pot sãspun este cã vom avea noutãøi îndomeniul echipamentelor pentruconstrucøii ši infrastructurã. n



E V E N I M E N T

36

Un spaøiu de 10.000 mp va fio scenã deschisã pentrumai mult de 100 de utilaje

(NOI ši SECOND HAND) ce pot fitestate ši cumpãrate pe loc pe totparcursul celor 2 zile de târg. Toateutilajele achiziøionate în aceastãperioadã beneficiazã de preøuri šicondiøii speciale de cumpãrare.

O gamã completã de utilaje deconstrucøiiAcest eveniment marca MARCOMeste o cale de a veni mai aproapede dvs. ši de a vã ajuta sã alegeøisoluøia optimã pentru activitateape care o desfãšuraøi. Vã stã la dis -poziøie o gamã completã de utilaje

de construcøii, specializate ši re co -mandate pentru construcøii civile šiindustriale, construcøii de drumuri,demolãri, balastiere, ca rie re, lucrãriforestiere, staøii de betoane, staøiide asfalt, reciclare, lucrãri publice(primãrii). Unele dintre cele mai re -nu mite mãrci de utilaje de con -strucøii din întreaga lume vor lãsala îndemâna dvs. echipamentelede elitã pentru a vã convinge decalitatea, fiabilitatea, robusteøea šiušurinøa cu care sunt operate ši decare dau dovadã în fiecare apli -caøie în parte.

Komatsu (buldoexcavatoare, mini în -cãrcãtoare, mini ši midiexcavatoare,

A treia ediøie aTÂRGULUI DEUTILAJE MARCOMse va desfãšura înzilele de 8 ši 9 mai2009 la showroomulMARCOM de peŠos. Bucurešti-Ploiešti nr. 75-79 dinOtopeni. Este oinvitaøie la infor mare,demonstraøii ši, nuîn ultimul rând, la oîntâlnire amicalãadre satã celor cefolosesc astfel deutila je de construcøii.


Târgul de utilaje Marcom – ediøia 2009Târgul de utilaje Marcom – ediøia 2009

036-039 even marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:43 PM

E V E N I M E N T

manipulatoare telescopice, exca -va toare pe šenile, excavatoare pepneuri, încãrcãtoare frontale, bul -do zere, basculante articulate, con -casoare mobile, stivuitoare). Toateutilajele de construcøii Komatsusunt dotate cu sistemul de mo -nitorizare prin satelit Komtrax; Potain (macarale autoridicãtoare,macarale turn); Grove (automacarale tot-teren šimacarale mobile pentru terenaccidentat). Alãturi de aceste utilaje vã vomprezenta ši o gamã completã deaccesorii: ciocane hidraulice, cupepentru diferite aplicaøii etc.

Teste ši demonstraøiiAša cum v-am obišnuit, an de an,în fiecare din zilele târgului, vom

face demonstraøii cu ce trebuie ši

nu trebuie sã faceøi cu utilajele dvs.

Invitatul nostru special, Walter, de

la una din fabricile Komatsu, va

øine aceste demonstraøii acro ba -

tice sub emblema robusteøii ši

fineøii utilajelor Komatsu. Va fi un

spectacol de precizie ši control

ma xim al utilajelor Komatsu. Reco -

mandarea noastrã este sã nu vã

uitaøi acasã aparatele de foto gra -

fiat sau de filmat.

Aceastã invitaøie o adresãm ši

ope ratorilor utilajelor dvs., pentru

cã prin intermediul acestui târg pot

testa utilajele, le pot compara cu

celelalte modele din gamã ši se

pot convinge singuri de calitatea,

confortul, siguranøa ši perfor man -

øele acestora.

Accesul se face prin DN 1, Šos. Bu -curešti-Ploiešti nr. 75-79, târgulavân du-ši locaøia vizavi de show -roomul Peugeot.Pentru detalii suplimentare vãin vi tãm sã vizitaøi www.targul-marcom.ro sau sã ne contactaøi lanumãrul de telefon 0727.738.380. n

Vã ašteptãm cu drag!



A D V E R T O R I A L

40

Rocast vizeazã poziøia de lider în distribuøiade bricolaj ši echipamente pentruconstrucøii, prin implementarea SeniorERP

Rocast este importator ši distri bui -tor pentru o gamã variatã de pro -duse: organe de asamblare, ele -men te de fixare, unelte ši sculediverse, mašini unelte, compre soa -re ši unelte pneumatice, echipa -mente pentru sudurã, materiale šiechipamente pentru instalaøii elec -trice. Compania are 3 puncte delucru, în Bucurešti, Giurgiu ši Fili peš -tii pe Pãdure, ši un depozit centralpropriu de 5.000 m2, iar în prezentocupã locul 3 în aceastã piaøã.Principalii indicatori vizaøi pe ter -men scurt prin implementarea sis -temului SeniorERP se referã la:

- eficienøa crescutã la nivel ope -raøional prin operare în timp real,pe internet;

- centralizarea ši securizareada telor într-un sistem complex;

- performanøe ridicate în ex ploa -tarea datelor din sistem de cãtremanagementul companiei;Cu un volum de 500 de facturi zil -nic, aplicaøia utilizatã anterior deRocast nu a fãcut faøã nevoii delucru integrat, în timp real, cu datecorecte ši rapoarte care sã con sti -tuie un suport decizional complex:“Achiziøia unui ERP a fost deter mi -natã de problemele acumulate înutilizarea vechiului sistem de contabi -litate: securitatea datelor, prea multestaøii de lucru pentru vechiul sis -tem, prea multe aplicaøii proprii,

necesitatea de a opera pe internetîn timp real, necesitatea de aobøine rapid interogãri diverse etc.SeniorERP are 3 argumente deci -sive, ši anume: este o soluøie pen -tru import ši distribuøie, utilizeazãtehnologie de ultimã generaøie šise remarcã prin profesionalismulechipei Senior Software”, a decla -rat Vonica Horaøiu, Director Exe -cutiv, RocastDistribuøia produselor ROCASTeste realizatã în prezent prin vân -zãri directe de la depozitele propriiši printr-o reøea puternicã de dis -tribuøie care însumeazã 70 dereprezentanøi tehnico-comerciali lanivel naøional ši peste 200 de dis -tri buitori. Implementarea SeniorERPva permite, pe lângã optimizareadistribuøiei, integrarea de canalealternative de vânzãri: Pentru anul 2009, odatã cu im -plementarea SeniorERP, dorim sãdezvoltãm calitatea distribuøieiROCAST în România prin auto ma -tizarea forøei de vânzãri – SFA,magazin online, portal preluarecomenzi etc., a mai adãugat dna.Vonica Horaøiu.Pentru detalii accesaøiwww.seniorERP.ro

Despre SeniorERPSeniorERP este sistemul softwarede tip Enterprise Resource Planning,conceput pentru a rãspunde ne -voilor complexe ale companiilorde Import ši Distributie. SeniorERP

ROCAST, companiespecializatã înimportul, ambalareaši distribuøia deproduse de bricolajši echipamenteindustriale ši deconstrucøii, imple -men teazã sistemulSeniorERP pentruconsolidarea šicreštera organicã aunui business cuun rulaj de 15 mil.euro anual.SeniorERP vagestiona în cadrulimplementãrii un por -tofoliu de 7.300 declienøi ši 32.000 deproduse, având caprincipal obiectivcrešterea eficienøeiši calitãøii procesuluide distribuøie lanivel naøional.


040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM


integreazã cea mai nouã platformãtehnologicã într-un sistem eficientpentru companiile în crestere ši, înacelaši timp, într-un instrument pu -ternic adaptat strategiei ši nevoilorcomplexe ale marilor companii. Cele peste 70 de companii dedistribuøie care au implementatSeniorERP beneficiazã de sigu ran -øa ši scalabilitatea unui sistemmatur, de un suport real ši un fac -tor de stabilitate în interiorul orga -nizaøiei. Obiectivul nostru este sãaducem inovaøia tehnologicã în spri -jinul companiilor de distribuøie, astfelîncât acestea sã se bucure de creš -tere susøinutã ši competitivitate.

Despre Senior SoftwareSenior Software este o companieprivatã cu capital integral româ nescce oferã servicii de dezvoltare deaplicaøii informatice ši consul tan øãpentru managementul afacerilor.Senior Software este Microsoft Certi -fied Partner, iar soluøia proprietarã,SeniorERP, este certificatã Microsoftši Veritest pentru Windows Server,.NET ši Web Services.Senior Software este certificatã con -form standardelor ISO 9001:2000pentru sistemul de managemental calitãøii. Implementarea standar -delor ISO pentru managementulcalitãøii a avut ca scop principaldefinirea unor procese ši obiectivemãsurabile ši garantarea replicãriicalitãøii la standarde înalte în oriceactivitate desfãšuratã pentru clien -øii companiei.

Printre clienøii Senior Softwarese numãrã:Regency Company; General Par -

ma food; Rosim's Unic; Apollo Mod

Distribution; Koelner România;

Mergeani; S&D Pharma; Dianflex,

Immergas; V-Tarus/Farmaceutica

Remedia; Mediarom/Wunder Baum;

Sarcomex, Bohemia/Koh-I-Noor;

Eximod/Pneumatic; Hofigal; Bio che -

farm; Mim Team; Com-Gex/Office

Media; Mirano International; KG Rul -

menti; PetLine; Dinamic 92 Dis tri -

bution; Felder Gruppe; Vitap Echi -

pamente; General Beauty Supply;

Sea-Bell Trading; Ficosota Sintez

Romania; Cyrom România; Gene -

ral Industry; UPS România; Venus

Stones; Sentia; Avico International;

ABAD VET; Julien Stile etc. n

040-041 adv senior soft:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 1:52 PM


42

Testarea noilor miniîncãrcãtoaremultifuncøionale Case pentru armatã


Aflat momentan în perioadade certificare, M400T esteprintre primele utilaje ale

noului val de miniîncãrcãtoaremul ti funcøionale pentru armatã,care vor fi produse de Case în ceade-a doua jumãtate a anului 2009.Produsele sunt parte a unui con -tract pe 10 ani, în valoare de 160de milioane de dolari, încheiat cuComandamentul pentru Arma men -te, Vehicule - Tancuri al trupelor deuscat ale Armatei SUA, U.S. ArmyTACOM. Contractul presupune li -vra rea a mai mult de 1.900 deminiîncãrcãtoare multifuncøionaleCase, precum ši a unui numãr de1.500 de încãrcãtoare compactepe šenile.

În luna ianuarie, firma Case a pri mit

o comandã suplimentarã pen tru

producerea în anul 2009 a 150 de

buldoexcavatoare blindate. Aceas -

tã comandã face parte dintr-un

contract pe cinci ani încheiat între

firmã ši forøele terestre americane,

care presupune livrarea unui nu -

mãr de 626 de buldoexcavatoare.

La sfâršitul anului 2008, Case a

livrat primele 50 de buldoe xcava -

toare blindate pentru armata de

uscat a SUA. Aceste utilaje au fost

trimise în Asia de Sud-Vest, pentru

susøinerea efortului armatei în

Afganistan ši Irak. Compania Case

are trei angajaøi la lucru în Asia de

Sud-Vest, care asigurã suportul

logistic pentru buldoexcavatoare.

Compania CaseConstructionEquipment aprezentat noilesale mini încãr -cãtoare multi func -øionale pentru uzmilitar, M400T, lastandul expoziøieiWorld of Concretede la Las Vegas.

042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM

007 case 580:000 case_CX.qxd 3/9/2009 12:02 PM Page 7


Alte contracte ale firmei Case cuarmata americanã includ reutilareaa mai mult de 200 de motosti vui -toare pentru teren accidentat M4Kši a peste 550 de încãrcãtoare cuvolan MW24C. Compania Case Construction Equip -ment lucreazã de peste 150 de anicu armata americanã. În ultimii pa -tru ani a câštigat contracte cu ar -mata pentru mai mult de 5.000 deminiîncãrcãtoare multifuncøionale,încãrcãtoare frontale compacte pešenile, încãrcãtoare cu volan, buldo -excavatoare ši motostivuitoare.Pe lângã miniîncãrcãtorul multi func -øional M400T, Case va prezenta laLos Angeles ši buldozerul 850L,ex cavatorul CX210B, excavatorulcompact CX36B, buldoexcavatorulSuper M+ 850, miniîncãrcãtorul multi -funcøional 440 din Seria 3, precum

ši încãrcãtorul compact pe šenile440 din Seria 3.Pentru informaøii suplimentare refe ri -toare la produsele Case, service, ofer -te de finanøare ši demonstraøii vizitaøi:

http://www2.casece.com/wps/portal/casece/findadealer?brandsite_brand=CaseCE&brandsite_language=en&brandsite_geo=NA n




46

Legãtura directã cu satelitul aducebeneficiile din spaøiu pe pãmânt

Conectându-se la sistemulde diagnostic al utilajelor,JCB LiveLink oferã infor -

ma øii complexe despre acestea,in clusiv timpul de utilizare, tempe -ra turi ši presiuni. Unul din bene fi -ciile majore este protecøia împo tri -va furturilor.

Sistemul LiveLink poate fi deja achi -

ziøionat ca opøiune post-cum pã -

rare, prin intermediul dealerilor

JCB, sau ca opøiune din fabricã,

pentru toatã gama JCB, începând

cu luna ianuarie 2009. El este dis -

ponibil pentru excavatoare grele,

excavatoare cu cupã, utilaje multi -

funcøionale cu braø telescopic -

Loadall, Teletrucks, excavatoare din

gama mini ši midi, motosti vui toare

de teren accidentat, încãr cã toare

fron tale sau ADT-uri (camioa ne pe

šasiul articulat).

Printre cele mai importante carac -

te ristici ale JCB LiveLink se nu mã rã:

monitorizarea stãrii utilajului, mo ni -

to rizarea locaøiei utilajului, sta bi li -

rea unei arii electronice de ac øiune

ši monitorizare, posibi li ta tea de a

stabili o limitã de ore de acti vitate,

recepøionarea alertelor de service.

“JCB LiveLink le oferã clienøilor

noštri posibilitatea de a utiliza un

sistem de înaltã tehnologie care-i

ajutã sã-ši organizeze mai efi cient

afacerile ši sã-ši creascã pro fi ta bi -

litatea prin crešterea pro duc tivitãøiiši prin diversitatea posibilitãøilor deacøiune”, a declarat directorul exe -cutiv al JCB, Matthew Taylor. “JCBLiveLink este ši un sistem extremde descurajant pentru hoøi, fãcândca utilajele sã fie mai greu de furatši mai ušor de recuperat atunci cândacest lucru totuši se întâmplã.”

JCB LiveLink este oferit în coo pe -

rare cu producãtorul nord-ame ri -

can de sisteme de telemetrie

Qualcomm ši se bazeazã pe cele

mai recente tehnologii de tele me -

trie ši satelit. Pe utilaje se mon -

teazã un emiøãtor care transmite

informaøii via satelit ši prin reøele

de te lefonie mobilã într-o bazã de

date ce poate fi accesatã de clienøi

de oriunde din lume, prin website-ul

securizat al JCB (HYPERLINK

"http://www.jcb.com”).

Transmiøãtorul este interconectat

la sistemele electrice ale utilajelor,

permiøând culegerea de la dis tan -

øã a informaøiilor esenøiale cu

privire la funcøionarea sistemelor.

Utilizatorii de JCBvor avea doar deprofitat ca urmarea introducerii pescarã largã anoilor sisteme demonitorizare prinsatelit. Sistemulavansat de tele -me trie, denumitJCB LiveLink(conexiune îndirect), are capa ci -tatea de a crešteperformanøa utila -jelor ši de a pro du -ce o monitorizareprecisã.


046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM



Monitorizarea stãrii utilajuluiClienøii pot monitoriza de la dis -tanøã starea flotei de utilaje. In -formaøii referitoare la sãnãtateautilajului, ca de exemplu presiuneauleiului în motor sau temperaturaapei, sunt furnizate de o serie desenzori importanøi ai utilajului.Dacã unul din acešti senzori esteactivat, clientul va fi alertat imediatprintr-un e-mail sau SMS. Averti za -rea timpurie cu privire la poten øia -lele probleme poate duce la scã -derea costurilor mari de reparaøii.

Monitorizarea locaøiei utilajuluiJCB LiveLink va permite utili za -torilor JCB monitorizarea locaøieituturor utilajelor din flotã, dacã mo -toarele sunt pornite sau nu, dar šicând a funcøionat ultima datã mo to -rul. Utilizatorii pot selecta un anu mitutilaj pentru a afla detalii cu pri virela orele de funcøionare ale acestuia.

Arie electronicã de acøiune šimonitorizare (Geobarierã)Clienøii JCB LiveLink vor putea ri -dica o barierã electronicã în jurulutilajului, îmbunãtãøindu-i astfel

securitatea. Dacã utilajul iese dinaria electronicã, clientul va fi alertatprin e-mail sau SMS. De ase me nea,se poate stabili o arie electronicãcare sã declanšeze o alarmã cândutilajul intrã în aceastã zonã, osoluøie perfectã pentru a informaclientul când ajunge aproape deun centru de service.

Limitã orarã de activitateLimitele orare se pot stabili pentrufiecare zi a sãptãmânii, cu speci -ficarea timpului când utilajul poatefi deplasat sau când pot fi pornitemotoarele. Dacã nu se respectãaceste limite, clientul va fi informatprintr-un e-mail sau SMS.

Alerte de serviceClienøii pot stabili numãrul de orede funcøionare dupã care se faceservice-ul, iar când se ajunge lascadenøã este trimisã o alertã laprima logare în sistem.

Beneficii ale sistemului JCBLiveLinkCapabilitãøile sistemului JCB LiveLinkaduc beneficii imense pentru cã

potenøialul client štie în perma -nenøã unde se aflã utilajul, fãcândastfel ca recuperarea lui, în cazulunui furt, sã fie mult mai ušoarã. Se -curitatea sporitã înseamnã valorimai mici ale ratelor de asigurare.JCB liveLink le oferã clienøilor šiposibilitatea de a vedea locaøia šifelul în care sunt folosite toate uti -lajele, permiøând o mai bunã orga -nizare ši planificare a muncii šiimplicit un profit mai mare. Siste -mul are beneficii multiple: pe de oparte, clienøii pot seta alerte deservice ši, în plus, dealerii JCB potmonitoriza utilajele ši folosi infor -maøiile pentru a asigura service latimp, optimizând la maximum uti -lizarea subiectului monitorizãrii.

Pentru companiile care închiriazãutilaje, sistemul oferã informaøiiexac te cu privire la durata de uti -lizare, permiøând astfel o facturaremai precisã. JCB LiveLink le oferãclienøilor ši posibilitatea de moni to -ri zare permanentã a flotei, permi -øând identificarea unor oportunitãøicare sã ducã la crešterea pro duc -tivitãøii. n

046-047 adv JCB:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:03 PM

I N T E R V I U

48

În construcøii se anunøã vremuri delicate

În cazul de faøã este vorba, în

principal, de construcøii subte -

rane, de la pozare de conducte

pânã la galerii multifuncøionale

vizitabile. Experienøa ši-a fãcut-o în

cadrul S.C. Metroul S.A., firma sa

fiind una din cele desprinse de

compania Metroul la reorganizarea

acesteia, în 1991. Pe lângã acti vi -

tatea antreprenorialã, Mircea Sofian

ši-a încercat mâna ši în politicã, în

urmã cu câøiva ani, când a can -

didat la Primãria Bucureštiului.Despre cât de greu îi este uneifirme de construcøii sã facã afacericu bani de la buget, dar ši desprealte subiecte de crizã am discutatcu dumnealui într-o dimineaøãploioasã de iarnã. Domnule Sofian, care este acti vi -tatea principalã a firmei SOPMET?Am fãcut parte din Metroul pânãdupã 1989 ši dupã ce a fostîmpãrøit în cinci diviziuni am zis sãmergem mai departe, pe construc -øii subterane, de diametre mai micidecât ale metroului. Metoda delucru se cheamã pipe-jacking šiavem ceva realizãri în anii de dupã’90. Suntem membri ši ai unei aso -ciaøii internaøionale de lucrãri fãrãsãpãturi deschise (šanøuri) ši încer -cãm sã pro movãm astfel de lucrãri

în øarã, numai cã interesul insti -tuøiilor sta tului ši al municipalitãøii emai mult sã meargã în strãinãtatesã vadã cum se fac lucrãri, nu înøarã. Ši chiar dacã sunt la 100 m dePri mãrie, nu catadicsesc sã le vadã.Ce e nou sau deosebit în aceastãactivitate?Nu se sapã nimic la suprafaøã, citoatã lucrarea e în subteran cu unaranjament stradal foarte subøire.Lucrarea este bunã pentru cana -lizare, pentru pasaje pietonale,pen tru lucrãri edilitare, conductede apã, de termoficare etc. Ši astfel de lucrãri se pot face laorice dimensiuni?Cele mai mari pe care le-am fãcutsunt de 2.200 cm în diametru, daravem ši în boltã cu deschideri depânã la 5-6 m, cu înãløimi de 4-5 m,

Mircea Sofian esteun întreprinzãtorprins în capcanelebirocratice – ase me -nea multora dintrecei care facafaceri cu statul – din care încearcãsã iasã cum poatemai bine, astfelîncât cei peste 120 de angajaøi aifirmei sale,SOPMET, sã nurãmânã fãrãobiectul muncii.

Bogdan Oproiu


Dl. Mircea Sofian, directorul companiei SOPMET

048-053 interviu sofian:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:18 PM

I N T E R V I U

adicã am reušit sã facem ši astfelde lucrãri, nu numai pe sistemulde diametru.

Pentru Metroul S.A. mai lucraøi?

Pãi nu au reušit decât sã finalizeze

câteva staøii care erau fãcute

înainte de 1990.

Galeriile erau sãpate deja?

S-a reušit doar sã se facã 500 de

metri de tunel de metrou, pentru cã

elementele de beton erau realizate

dinainte de ’89. Ca sã nu stea

Metrorex-ul cu ele pe stoc, au zis:

“hai sã facem încã 500 m de

tunel”. Deci s-au fãcut câte 250 m

de galerie pe sens, ceea ce e o

nimica toatã pe lângã ceea ce

štiam sã facem.

Ce proiecte aveøi în momentul de faøã?Proiecte existã, cu banii ši cudorinøa politicã, însã cu dorinøatehnicã de a face ceva nu se štiecum stãm. Adicã am ajuns cumvadependenøi de toatã tehnologia deafarã ši dacã vin bani de afarã, faci.Dacã e vorba de bani de la buget,nu prea se face. Domeniul construcøiilor are de su -fe rit în ultima perioadã din ce în cemai mult. Vi se întâmplã acelaši lucru?

Da, bineînøeles, pentru cã nusuntem în afara øãrii, suntem ši noiaici ši ne întâlnim cu toate greu -tãøile. În momentul în care trebuiesã-øi vinã bani de la buget, deja øi-efricã sã mai iei lucrãri.

Aveøi lucrãri finanøate de la buget?Mai avem ši de la buget, mai avemši lucrãri pentru care, sã zic aša, casubantreprenori, suntem plãtiøi îneuro, ceea ce pentru noi a fost ogurã de aer extraordinarã. Darcând e vorba de lei de la buget, ecu semn de întrebare dacã-øi ieibanii la timp sau dacã stai šiaštepøi pânã catadicsesc sã-øi deadrumul la bani. Cam cât dureazã pânã sã vã plã -teascã statul o lucrare, când evorba de bani de la buget?Contractele pe care le faci cu eisunt stufoase, te forøeazã dinaintesã intri în licitaøii, sã semnezi cãešti de acord cu contractul careurmeazã sã fie fãcut. E un fel de


Galerie ventilaøie metrou

Subtraversãri piste de aeroport


pumn în gurã cumva, pentru carestatul se angajeazã sã-øi dea baniiîn 30 de zile. Dar astea 30 de zilese pot transforma ši într-un an, ši îndoi ani de zile. Poøi aštepta dupãTVA - care era partea româneascãde la o lucrare în care am fost plãtitîn euro - chiar ši 4 ani. N-au fostsume mari pentru o øarã, dar credcã e ši indiferenøã, indolenøã... nuštiu ce-i cu ei! Ši nu aveøi modalitãøi sã-i siliøi laplatã?Se poate ši prin instanøã, pânã laurmã, dar dacã el e neputincios šin-are banii alocaøi de la buget, cefaci cu el? Nici nu štii cu cine sã telupøi. Te lupøi cu Calea Feratã? CuMinisterul Transporturilor? Sau cuGuvernul, dacã o iei pe traseulãsta... nu štiu! Mai faci traseul de ladezvoltatori (de la care trebuie sãmai iei nište bani), care se duc sãlucreze la nivel de bani negri, iar tu,ca firmã, trebuie sã-øi plãtešti toatetaxele la stat. Ši pânã la urmã, nu-øiplãtesc nici facturile pe care la ai.Ei stau foarte bine cu parteajuridicã, tu, mai degrabã, cu muncaši cu ašteptatul dupã bani.

Sã înøeleg cã o sã evitaøi, cel puøinîn aceastã perioadã de crizã, lu -c rãrile cu statul?

Nu, nu, altfel lucrezi cu statul, chiar

dacã stai ši aštepøi nište bani, dar

te îndrepøi spre zona unde sunt

finanøãri externe. Dacã vrei sã ai o

finanøare externã, te baøi pentru ea.

E destul de gri situaøia dupã cum o

prezentaøi dvs. Cum vã descurcaøi?

E neagrã. O sã mai fie tot felul de

lucrãri care o sã ne mai asigure

traiul anul acesta; comenzi am avea

anul acesta pânã prin septembrie,

dar sã vedem mai încolo ce-o sã

fie. N-am disponibilizat pe nimeni

pânã acum.

Câøi oameni aveøi angajaøi la firmã?

120, dar aici mai apar ši momente

când ai nevoie de mai muløi, mai

angajezi, mai iei cu colaborare, mai

iei cu contracte pe perioadã de -

terminatã, mai trãim ši din chirii.

Sunt firme strãine care vin ši con -

struiesc în România. De ce nu se

întâmplã asta ši invers? V-aøi gân -

dit vreodatã sã vã oferiøi serviciile

în strãinãtate?

Nu. Banii se fac în øarã. Afarã cefaci? Nu, n-am sentimentul cã ašputea sã mã simt bine afarã. Aicisunt la mine, nu umblu doar pentrubani. E ši satisfacøia asta tehnicã,îøi rezolvi aici nište probleme. Iarcei de afarã, când vin încoace, vincu 5 oameni ši ne pãcãlesc sã neasociem cu ei. Au nevoie de do -cumentele noastre de eligibilitate,se intereseazã ši de metodele delucru, se intereseazã cât de bunešti, dar, de fapt, ei îøi folosesc, purši simplu, metodele tale de lucrupentru a intra în licitaøii. Ši atunci de ce sã nu facem ši noiacelaši lucru la ei în øarã, dinmoralitate?Nu se poate, pentru cã nu e punc -tul meu forte. Nu se pune pro -blema de moral, în afaceri nu maie moralitate. De ce sã te simøistrãin în altã øarã, când aici, la tine,începi sã te simøi strãin? Deši tu ailucrãri ši štii sã le faci, nu poøi sãintri în licitaøii, pentru cã øi se cereacel turn-over care sã demonstre -ze cã tu ai fãcut nište lucrãri denište valori colosale, pe care leimpun ei la licitaøii. Pânã acum, tun-ai fãcut în øarã decât, štiu eu,chiošcuri; eu n-am experienøã acumla fãcut palate, pe când cel deafarã vine cu experienøã bogatã šicu valori mari, iar când te duci lalicitaøii, nici nu poøi sã te apropii deel. Am pierdut licitaøii pe tehnologiipe care le avem, am pierdut pentrucã n-am putut sã ne ducem sau atrebuit sã facem joint-venture cuunul care nu venise decât lacâštig. La final, peste suma caream hotãrât noi cã e bunã, am maipus încã o datã suma respectivã.Nici n-ai cum sã impui o sumãcorectã. Încearcã, vin la plesnealã,ši muløi prind.

I N T E R V I U



I N T E R V I U

Pânã la urmã statul român pierde, nu?

Pânã la urmã, firmele româneštipierd. Pierzând firmele românešti,pierde ši statul român, pentru cã n-are impozite. N-are impozite, nu sedezvoltã. Toate firmele care vin deafarã externalizeazã profitul... ni sespune cã existã o influenøã a celorcare dau banii, cã firmele care vin sãlucreze trebuie protejate de afarã, casã poatã sã-ši returneze banii.Dacã ar fi sã existe o lege sau unansamblu legislativ care sã vãsus øinã activitatea, ce ar trebui sãcuprindã?Nu štiu, te duci la câte o licitaøie šivezi cum câštigã câte o firmã, fãrãsã aibã mãcar valoarea materia le -lor necesare. Tu štii, din start, cã ai50% din materiale. El vine cu ovaloare la licitaøie sub acešti 50%ši i se dã lucrarea. Dupã care oîncepe ši o înmuløešte cu 2, cu 3,în funcøie de interesele pe care leau beneficiarul ši constructorul. Šiam participat la licitaøii la care nicinu-øi mai vine sã faci contestaøie.În momentul în care am fãcut ocontestaøie, mi s-a rãspuns, decãtre secretarul de stat de la Minis -

terul Transporturilor, cã fir me le strã i -ne care lucreazã în Ro mâ nia o facdupã legislaøia din øara de origine. Ašadar care este problema ceamai mare?Eu spun cã nu e una legislativã, cie vorba de cum se aplicã legea.Pânã sã aparã criza asta finan cia -rã, iatã cum funcøionau afacerilecu case: cel care cumpãrã areinteresul sã cumpere cât mai jos,pentru cã impozitul pe care îlplãtešte pe case e în funcøie devaloarea apartamentului sau blo -cului pe care l-a cumpãrat. Celcare angajeazã oameni are inte -resul sã plãteascã la negru, pentrucã nu mai plãtešte ši taxele la stat,care ajung la încã 60% peste net.Oamenii s-au învãøat sã negociezesalariul net, fãrã diurnã, fãrã cazare.Dezvoltatorul face deja o econo -mie de 40-50 de milioane, iar tu viilunã de lunã sã-øi plãtešti dãrile lastat, sã-øi plãtešti TVA-ul, ca sã poøisã mergi în licitaøii. N-ai datoriile plã -tite, nu te poøi duce în licitaøii, chiardacã vrei sã intri într-o lici taøie de laMinisterul Transporturilor, care øi-edator øie. E o chestie incorectã, lipsã

de moralitate, pânã la urmã. Se

anunøã vremuri grele. Ši colegii se

mišcã greu, cu lucrãri, cu co menzi,

cu ce poøi sã faci ši în altã parte.

Dar se lucreazã la negru?

Pãi, dacã eu îøi propun sã nu-mi

dai TVA-ul, care-i 20%, iar ãia sunt

plãtiøi cu 20% în plus, normal cã

nu. Ši asta se întâmplã, la cât de

corectã e lumea... Ši dacã din

suma aia, care e pânã la TVA, mai

dai ši ceva în jos, nu sunteøi

încântat de lucrul ãsta? Ši atunci

important este ca statul, prin

sistemul sãu de control, sã umble

sã cearã acte, documente. Dau un

exemplu: Eu am o casã. Noi ne

tocmim la o valoare pe mp. Dvs., la

valoarea pe care am discutat noi,

ar trebui sã plãtiøi impozitul pe

casã, dând la o parte ši faptul cã

eu aš putea sã vã fac ši o

reducere, dacã mã plãtiøi la negru.

Deci, dintr-un foc, 10-20%. Mai dai

ši TVA-ul deoparte, ši iatã cã ai

fãcut o reducere substanøialã.

Ce echipamente ši utilaje folosiøi

pentru efectuarea lucrãrilor?

Pe lângã ceea ce ne-am dorit noi

sã fie activitatea principalã, luc ra -

rea subteranã, avem nište scuturi

fãcute de noi. Dispunem de vreo

5 utilaje, care lasã în urmã tuburi

de beton, de 1 pânã la 2,20 m. E o

tehnologie pe care noi am aplicat-o

prima oarã în øarã. Eu, cel puøin,

prin anii 1980-1981. Utilajele de

care vã vorbesc sunt fãcute de noi.

Sunt confecøionate, proiectate ši

chiar executate de noi. Tuburile de

beton trebuie sã aibã o anumitã

structurã. Pentru calea feratã tre -

buie sã treacã prin nište verificãri

mai deosebite, sã reziste la con -

voiul de tren. Astfel am reušit sã



I N T E R V I U

îmbrãcãm gama de la 4 cm dia -metru pânã la 20. Din punctul devedere al lucrãrilor subterane, pen -tru canal, apã, telefonie, termo fi -care, sã zicem, noi suntem în staresã facem gãuri pânã la 2,2 m. O lucrare de la Dinamo, chiarînainte de 1989, a fost fãcutã cu unscut, care a lãsat în urmã un pasajpietonal prin secøiune rectangu -larã, de 3-4 m, puse una lângã alta,am trecut pe sub Str. Štefan celMare, n-am deranjat gaze, tramvai,dar apoi nu s-a mai cerut. Nu-øipoøi permite sã ceri nište utilajecare nu štii dacã vor fi folosite saunu. Sau sã iei un utilaj pentru osingurã lucrare.

Atunci, e mai profitabil sã închiriaøi?

Dar de la cine? Cã fiecare are ca -

racteristica ei. Dacã închiriezi, tre -

buie s-o faci de la firme de afarã,

care sunt pe specificul lucrãrilor pe

care le avem noi. Te înøelegi cu ele

la o platã lunarã. Dacã ai o sin -

copã în plãøile pe care ar trebui sã

le facã statul sau municipalitatea,

în condiøiile în care tu ai închiriat

de afarã, firma respectivã nu štie

cã tu nu ai bani, ei respectã un

contract. Ši atunci? Toate astea aparpentru cã statul român sau muni ci -palitatea nu ši-a respectat contrac -tul. Ši, în general, sã te judeci custatul e pierdere de timp ši bani. Alte echipamente folosite?Avem ši macarale, ši excavatoare,toate ale noastre. Nu am multe dinfiecare, însã pentru lucrãrile asteamici am din fiecare câte ceva. Amluat o macara de 30 tone de caresimøeam nevoia ši urmeazã s-ofolosim; vrem sã luãm ši o bas -culantã mai mare, dar începe sã-mi fie teamã sã mã mai avânt la unleasing pentru ea. Ar mai trebui šibuldozere, ši încãrcãtoare. Mai amši un excavator MendiMuck, care eîn stare sã urce ši la 30 de gradepe dealuri, poate sã lucreze înspaøii înguste. Am încercat sã fimši noi dealer pentru el aici, dar a fidealer de utilaje ši a face ši lucrãrinu prea se leagã. Ce relaøii aveøi cu dealerii dinRomânia?Eu am relaøii bune. Firma are unspaøiu în Militari pe care-l închi ria -zã mai multor dealeri de echi -pamente ši utilaje de construcøii.

Nu e nimic ce v-aøi dori în plus de

la ei?

Nu. Te-ai tocmit cu ei, te-ai înøeles,

cât øin ši ei la partea de întreøinere,

post-garanøie, asta e calitatea oa -

menilor pe care îi avem cu toøii.

Dar mergem la utilaje, ši dacã te

duci la un service cu mašina,

începe sã-øi fie fricã cã ieši mai

stricat decât ai intrat. Ši am avut ši

noi cazuri dintr-astea.

Aøi încercat sã vindeøi în afarã

echi pamentele proiectate ši rea li -

zate de firma dvs.? Nu vã intere -

sea zã o piaøã pentru ele?

Nu, nu aš zice cã ne intereseazã

lucrul ãsta, pentru cã ar trebui sã

fie o schimbare de activitate. Dar

avem contract cu o altã firmã ši le

vom prelua service-ul. Am fãcut

deja un contract în care încercãm

sã ne ajutãm unul pe celãlalt.

Astea sunt soluøii de crizã sau

soluøii de dezvoltare a firmei?

Cred cã e o soluøie de crizã, sã

gãsešti cumva posibilitatea sã–i

dai omului de lucru, sã n-ai mo -

mente când e în atelier ši ašteaptã

altã comandã; trebuie sã gãsešti

ceva sã-i umpli ziua de muncã.

Aøi luat mãsuri de crizã? Concedieri?

Sunt convins cã trebuie sã iau, sã

reorganizez. Sunt locuri în care se

duc banii. Ši sunt anumite goluri în

sistemul managerial.

Puteøi sã-mi spuneøi o cifrã de

afaceri pe anul trecut?

Ne învârtim în jurul cifrei de 2 mi li -

oane ši ceva de euro. Se anun øã

un an greu, totuši. Am colegi care

pur ši simplu sunt în crizã, au

datorii la bãnci ši nu cred cã o sã

le fie ušor. n



054-055 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 3/9/2009 2:20 PM

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

56

Inovarea, factor de progres pentruîntreprinderile mici ši mijlocii

În aceste condiøii, când eveni -mentele pot depãši chiar šiposibilitãøile unor firme de mare

anvergurã, se elaboreazã strategiila nivel guvernamental care sãcontribuie la diminuarea efectelorcrizei, pe de o parte, ši la asigu ra -rea mijloacelor necesare conti -nuãrii dezvoltãrii sectorului privat,pe de altã parte. Cãlãuzite detradiøie, firmele aflate în perpetuãcompetiøie acordã o atenøie spo -ritã cercetãrii ši inovãrii tehnolo -gice menitã sã rãspundã cerinøeloractuale, acestea implicând costuriši riscuri. Riscurile – în øãrile cu eco -nomie dezvoltatã – sunt împãr øiteîntre domeniul public ši cel privat. Dacã marile companii au šansesporite de a se întãri de la operioadã la alta – devenind tot maicompetitive datoritã utilizãrii tehno -logiilor de vârf, a îmbunãtãøirii cali -tãøii produselor, costurilor ši oferteipe piaøa internaøionalã – multe dinfirmele mici ši mijlocii rãmân în urmãîndeosebi din cauza tehnologiilorînvechite. Ši în øara noastrã stra -tegia guvernamentalã trebuie sãsprijine financiar dezvoltarea ši

susøinerea întreprinderilor mici šimijlocii (care îši dovedesc boni ta teatehnico-štiinøificã ši econo mi cã),cunoscându-se miza economicã ri -dicatã a acestora la crearea noi lorlocuri de muncã. Totodatã, aces tefirme au obligaøia de a-ši dez voltainfrastructura – necesarã moderni -zã rii – ši de a abandona obišnuin -øele manageriale depãšite.Un rol fundamental în perfec øio -narea activitãøii ši a depãširii greu -tã øilor actuale îl are inovarea, eastând la baza crešterii producti vi -tãøii ši competitivitãøii. Nivelul tehnicactual al echipamentelor tehnolo -gice pentru construcøii nu trebuiesã producã inhibare, practicademonstrând cã firme anonime auprodus adevãrate revoluøii prinideile remarcabile pe care le-aupromovat, care au influenøat pu -ternic concepøia utilajelor. Cei careau produs ši au mizat pe încura ja -rea ideilor într-o economie “gândi -toare” – actualmente intensiv infor -matizatã – au pus un accentdeosebit pe inovare. Dar inovarea,factor principal în dezvoltarea eco -nomicã a unei întreprinderi, sealimenteazã prin invenøii care se

Astãzi, firmeleproducãtoare deechipamentetehnologice pentruconstrucøii cautãcele mai potriviteši eficiente soluøiipentru atenuareaefectelor crizeieconomice. Seobservã o stag -nare a crešteriicantitative aproduselor, unelefirme iniøiind chiaro restructurare aacestora. Deasemenea, cumultã prudenøã seacøioneazã ši înceea ce privešteforøa de muncã.

Conf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos”,Galaøi


Fig. 1

056-063 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:33 PM


inspirã din cerinøele actuale saupotenøiale ale pieøei, încadrându-se în resursele disponibile, inclusivîn cunoštinøele štiinøifice ši tehno -logice. La nivel de întreprindere,inovarea cuprinde ši asimilareanoilor procedee de fabricaøie sauîmbunãtãøirea celor existente. Dinacest motiv, majoritatea producã -to rilor consacraøi au tendinøa de afabrica utilaje de construcøii din ceîn ce mai complexe care sã cores -pundã mai bine ši mai repedecerinøelor impuse de clienøi.

Succesul unei întreprinderi este

hotãrât în mare mãsurã prin aceea

cã pentru problemele clienøilor sãi

actuali ši viitori oferã soluøionãrile

ši produsele oportune. Întrucât me -

diul creeazã noi probleme care

necesitã rezolvare într-o mãsurã

mereu crescândã, întreprinderea

este dependentã preponderent,

pen tru asigurarea sa pe termen

lung, de contribuøia produselor noi

la satisfacerea cerinøelor pieøei.Deciziile privind noile produse, res -pectiv programul de producøie,sunt decizii de principiu de mareimportanøã, pe baza cãrora seelaboreazã strategia întreprinderii.Cu alte cuvinte, este important cao firmã orientatã spre succes sãnu lase hazardului crearea ši dez -vol tarea produselor noi, ci sã alea -gã scopuri ši criterii de rezolvare aacestora pentru politica de pro -duse ši sã stabileascã mãsurilestructurale pentru planificare, rea li -zare ši controlul calitãøii.La stabilirea obiectivelor stau înprimul rând crešterea de venituri šicontracte, pe baza cãrora esteorien tatã strategia firmei. Conøi nu -tul strategiei activitãøii productivese va deosebi în mod obišnuit prin:

l inovarea de produse, adicãpromovarea ši implementarea deproduse noi, compatibile cu cerin -øele pieøei;

l modernizarea produselor exis -tente, adicã îmbunãtãøirea para me -trilor constructivi, funcøionali ši es -tetici, pentru crešterea competitivitãøii;

l dezvoltarea infrastructurii in -for ma øionale, dotarea cu hardwareši software, argumentatã prin faptulcã tot mai multe procedee ši me -tode euristice de abordare a proble -melor s-au formalizat ši trec în cate -goria celor riguroase, algoritmice.Pentru a pune în evidenøã evoluøiainovãrii, în fig. 1 sunt prezentateetapele parcurse pentru realizareaunui produs nou.Aša cum ilustreazã fig. 2, procesulde inovare (ce utilizeazã o gamãde discipline ši aptitudini tehnice šinetehnice), format din mai multebucle de retroacøiune, nu este li -niar. Se impun ajustãri frecvente,schimbãri de direcøie, pentru cãprocesul este evolutiv. Etapa a III-aeste decisivã, aici obøinându-se di -ver se configuraøii de noi mašini




sau echipamente prin confluenøacomponentelor ši tehnologiilor dis -ponibile sau iteraøii succesive aleproiectãrii, de exemplu. Etapa vi -zeazã eliminarea aspectelor nedo -rite, adaptarea produsului la exi gen -øele tehnologiei de fabricaøie ši alebeneficiarilor ši, totodatã, veri fi ca -rea calitãøii de noutate a produsului.Procesul de inovare are drept scoptransformarea valorii intelectuale –noile idei – în valori materiale: pro du -se ši servicii cu valoare comercialã.Un management al procesului di -minueazã riscurile tehnice ši finan -ciare aferente.Pentru a cunoašte problema în de -cursul procesului de evoluøie pen -tru produse noi în cadrul firmei,trebuie dezvoltat ši reprezentat ungrafic reøea de desfãšurare, caresã evidenøieze cele mai impor tan -te activitãøi ši etape.Graficul reøea (tehnicã folositã deS.U.A. ši Marea Britanie de la ju -mãtatea deceniului al cincilea alsecolului XX, suferind dezvoltãriulte rioare) prezentat ši descris încontinuare (fig. 3), pentru procesulde evoluøie a unui produs nou,

aratã, pe lângã activitãøile separatede la 1 la 55, ši domeniile de res -ponsabilitate corespunzãtoare în ca -drul firmei, împãrøite în mana ge ment,inginerie asistatã de calcu lator,marketing, cercetare-dezvol tare šiproducøie, pentru a putea carac te -riza mai bine activitãøile se parate îndesfãšurarea lor, deseori paralelã.În consecinøã, referitor la forma dereprezentare a graficului reøea dinfig. 3, se poate preciza cã în modanalog pentru o mai bunã relevarea proiectului de lansare a pro du -sului se pot elabora grafice reøeacu estimarea duratelor, respectiv amomentelor activitãøilor. Cu aces -tea se poate apoi stabili durataproiectului, durata drumului critic(lanøul de activitãøi cu duratele celemai lungi), cum s-a fãcut în modsugestiv cu linia de culoare rošie înfig. 3. Liniile întrerupte înseamnã tre -cerea dintre compartimentele firmei,fãrã consum de timp sau resurse.În cazul întreprinderilor mici šimijlocii, referitor la graficul reøea sepot face urmãtoarele precizãri pri -vind evoluøia proiectului:

l ideea, analiza de necesitateši prima verificare a fezabilitãøii teh -

nice sunt scurte ši coincid în maremãsurã, întrucât vor fi examinateiniøial ca idei doar proiectele carese includ în domeniul propriu deexperienøã, care pot fi percepute šiverificate pe baza experienøei do -bândite anterior;

l nu se executã seria zero. Pro -totipul realizat este supus probelorši verificãrilor, urmând a se efectuaremedierile pentru aspectele con -statate în exploatare.Descrierea graficului reøea dinfig. 3a. Ideea de produs ši evaluareaacestuia. Ideile de produse suntho tãrâtoare ca punct de plecare.Pentru a identifica ideile adecvatesunt evaluate toate sursele dis -ponibile externe (clienøi, furnizori,consilieri, târguri, publicaøii) ši in -terne (management, departamenteseparate), precum ši aša-numitelemetode noi de creativitate (”Brain -stor ming”, instrumente ale teorieiTRIZ, ”Matricea descoperirilor”, ”Me -toda morfologicã”, ”Analiza funcøio -nalã”, Sinectica, Break-even ana -lysis etc). Astfel, când apare o nouãproblemã de rezolvat, o necesitate

Fig. 3




|1|, de exemplu în domeniul mar -ketingului, se prelucreazã o nouãpropunere ši se transmite maideparte la conducerea firmei |2|,care (eventual) o aprobã |3|. Seobišnuiešte ca propunerile sã cu -prindã mai multe idei. Ideile suntanalizate prin metode de refina mentreferitor la fezabilitatea tehnicã, lan -sarea pe piaøã, durata ciclului deviaøã, relaøia preø-costuri. Mai de par -te, începe cercetarea ši dez vol ta -rea cu analiza tehnicã preli mi narã|4|, studiul pieøei (cu explorareaperspectivelor de succes ale pro -prietãøilor cerute de piaøã pentruideea de produs) |5|. Etapa de con -trolling menøine simultan da te leprivind bugetul, iar proiectul poa tesã înceapã cu supra ve ghereacores punzãtoare |6|. Dupã înche -ierea prospectãrii pieøei prin de -par tamentul de marketing, a ana -lizei tehnice |7| ši a dezvoltãrii |8|,poate sã înceapã calculul pe bazacosturilor de fabricaøie cerute |9|,rezultatele fiind evaluate de cãtremanagerul de proiect împreunã cuconducerea firmei |10|. Echipa delucru împreunã cu colaboratoriipen tru marketing, folosind metodede analizã complexe (analiza

Break-even, metode matematice-fi -nan ciare) evalueazã împreunã cucompartimentele financiar, pro duc -øie, cercetare-dezvoltare ši mar ke -ting |11| ši prezintã conducerii fir -mei o propunere definitivã |12|. Cuaprobarea proiectului ši bugetului|13| se încheie prima etapã.b. Dezvoltare, testare ši planificare.Dupã aprobare revine suprave ghe -rea bugetului |16|. Dezvoltarea de -bu teazã cu elaborarea documen -taøiei detaliate |14|, |15|, |16|, |17|, |18|,|19|, |20|. Dupã încheierea fazei deelaborare |22|, atelierele de pro duc -øie primesc documentaøia pentrurealizarea prototipului |23|. La fina -lizarea documentaøiei pot fi efec tua -te sub supravegherea manage ruluide proiect ši a departamentului demarketing teste de produs în pro -pria firmã cu privire la funcøionare|21| ši în afara firmei la partenerisau beneficiari, testãri privind pre -øul, designul |26|.În cazul proiectelor complexe esterecomandat sã se prevadã înacest stadiu evaluarea produsului|29|, astfel încât rezultatele obøinuteîn producøie |24| ši în depar ta men -tul de marketing |27|, |28| sã fie încãodatã apreciate în ansamblu. Abia

dupã aceasta poate urma promo -

varea seriei zero |30|. Concomitent

cu realizarea seriei zero se efec -

tueazã, de regulã, ši un ultim co n -

trol al costurilor de fabricaøie

antecalculate |31|, |32|. Paralel cu

realizarea seriei zero, în depar ta -

mentul de marketing se desfã šoa -

rã pregãtirile pentru un test de

piaøã, |30| pânã la |33|, pentru ca

acesta sã poatã fi în continuare

pornit ši evaluat, |34| pânã la |35|.

Cu aceastã confirmare de cãtre

conducere |36| se încheie etapa

de dezvoltare, testare ši planificare.

Menøionãm cã în acest stadiu

toate costurile în decursul evoluøiei

produsului cresc de la o etapã la

alta ši de aceea este necesar sã

se urmãreascã în mod continuu sta -

diul fabricaøiei ši evoluøia cos turilor,

respectiv încadrarea aces to ra într-un

cadru de aprobare prestabilit.c. Fabricaøia. Aceastã etapã înce -pe cu supravegherea |37|, con cep e -rea prospectului |38|, condiøiile delivrare |39|, distribuøia ši publici ta -tea |40|, informarea organizaøiei dedesfacere |41|, achiziøionarea mate -ria lelor pentru producøie, precum šiorganizarea producøiei |42|, instrui -rea personalului |43|. Dupã reali -zarea SDV |44|, începe fabricaøia|46|. Deciziile definitive privind con -diøiile de livrare |45| sunt luateînaintea începerii fabricaøiei. Cuinformarea partenerilor de des fa -cere |47| se încheie ši faza depregãtire a fabricaøiei.

d. Lansarea produsului pe piaøã.

Dupã ce producøia realizeazã totul

corespunzãtor cererilor |48|, com par -

timentul de marketing decide con -

ceperea promovãrii |49| pentru in for -

marea clienøilor |50|. Dupã aceas ta

începe campania publici tarã |50|.

Fig. 4




Urmeazã perfectarea pri melorcomenzi |52| ši livrarea pro dusului|53|. Deoarece mediati za rea pri me -lor produse este un proces decomunicare de la producãtori lautilizatori, ce poate fi supus multorperturbãri (percepere, interes, apre -ciere, experienøã, acceptare, achizi -øionare repetatã), firma trebuie sãurmãreascã un control al deter mi -nãrii pe piaøã |54|. Aceasta trebuiesã vizeze reacøiile beneficiarilor šiale comerøului, sã furnizeze statis -tici detaliate privind tranzacøiile,cotele de acoperire ši costurile demarketing ši eventual sã introducãmãsuri de susøinere (prezentare,demonstraøii cu operatori profe -sioništi, delegaøii pentru testare “insitu”) |55|, activitate cu care seîncheie etapa lansãrii pe piaøã aprodusului.Pentru a scoate în evidenøã cos -turile ši durata activitãøii inovatoare,în fig. 4 este prezentatã histogra -ma repartiøiei costurilor în procesulde inovare.În consecinøã, este inutil pentru oîntreprindere sã se lanseze în C-D,dacã nu poate face faøã cheltuie -lilor care urmeazã dupã aceastãactivitate. Evoluøia activitãøii deinovare în întreprindere ši impactul

ei asupra mijloacelor bãnešti suntprezentate în fig. 5. Curba C (mij -loacele bãnešti) descrie evoluøiafondurilor de rulment, pe mãsurãce inovaøia se materializeazã. Lapunctul C4, întreprinderea ši-a re -cuperat integral investiøia fãcutã înprocesul de creaøie ši dezvoltare, câtši cheltuielile producøiei preliminare.Semnificaøia diferitelor durate este:

T0 – decizia de inovare;T1 – începutul fabricãrii prototi -

pu lui sau seriei zero;T2 – vânzarea prototipului pen tru

testarea pieøei;T3 – punct mort (vânzãri = cos -

turi de producøie);T4 – recuperarea completã a in -

vestiøiilor ši apariøia profitului;T5 – intensificarea realizãrii profitului;

T6 – reducerea vânzãrilor ši profitului.

Accentul pe inovare ši C-D încadrul IMM-urilor, în øãrile dez -voltate, joacã un rol fundamental îninovare, contribuind la crešterearentabilitãøii acestora (crešteri deproductivitãøi ši beneficii). O desfãšurare eficientã a proce -sului de inovare în întreprinderepresupune respectarea urmãtoa -relor principii:

l existenøa unor strategii caresã vizeze asimilarea de noi teh no -

logii, asimilarea de noi cunoštinøe,urmãrirea eforturilor concurenøilor;

l orientarea C-D spre preocu -pãrile întreprinderii, corelarea aces -tora cu produsele ši procedeele defabricaøie;

l o legãturã corespunzãtoareîntre activitatea de C-D, compar -timentul de marketing ši producøie,astfel încât produsele sã fiefabricate prin metode eficiente cucheltuieli optime;

l asigurarea resurselor umanecompatibile cu activitatea desfã šu -ratã (ingineri cu specializare – cu obunã pregãtire – în domeniul preo -cupãrilor firmei, ingineri cu deprin -deri creative, care sã dovedeascão mare rigurozitate intelectualã);

l climat propice pentru favori za -rea efectuãrii unei activitãøi per for -mante ši nu în ultimul rând folo si reametodelor pentru încu rajarea ši sti -mularea creativitãøii ši productivitãøii.Concluzia este cã IMM-urile tre -buie sã punã un accent deosebitpe inovare, pe implementarea noi -lor tehnologii care sã aducãdinamica indispensabilã pentruevoluøia unei întreprinderi moder -ne, pentru a afecta pozitiv totul,oamenii, munca, afacerile ši ges -tionarea resurselor, având ca scopcalitatea vieøii actuale ši viitoare. n

Bibliografie1. Petrea, I. – Inventica, mijloc decom petitivitate în fabricarea deechipamente tehnologice pentruconstrucøii, în Revista de Unelte šiEchipamente, anul VIII, nr. 11,noiembrie 20072. Strebel, H., š.a – Innovationen undihre organisation in der mittelstan -dis chen indusrie – Ergebnisseeiner empirischen Untersuchung,Berlin 1979

Fig. 5



N O U T Ã Ø I

64

Powertek Go Blogging!Mai transparenøi, mai comunicativi

Anul acesta, Powertek va fimai aproape de clienøii šicola bo ratorii sãi, atât prin

con ti nuarea la un nivel superior aacøiunilor de anul trecut, cât šiprintr-o comunicare mai puternicãši mai personalã. În acest context,Powertek a lansat recent propriulblog, un loc în care grupul îši co mu -nicã o imagine personalã ši caldã -http://powertek-terex.blog spot.com/.

Pe blog nu veøi gãsi informãrile seciši/sau foarte tehnice din comuni cã -rile obišnuite ale grupului, din me diasau de pe web site. Pe blog apareši latura umanã a grupului, cu preo -cupãrile sale ce depãšesc cu multsfera comerøului cu echi pamente. “Este o incursiune în sufletul gru -pului nostru. O altã faøã a uneiactivitãøi ce poate pãrea rece šiseacã, dar care este susøinutã deoamenii care vãd, interpreteazã ši

trãiesc realitatea acestei afaceri înfelurite moduri. Sunt mãrturisiri desuflet despre o activitate ši o rea -litate foarte tehnice. Este o iniøiativãunicat”, declarã directorul PowertekCompany, Andrei Necula. Prin intermediul blogului, Powertekse lasã descoperit în adevãrata saesenøã, cu valorile ši calitãøile uma -ne în jurul cãrora ši-a clãdit exis -tenøa. “Va fi interesant de urmãrit(acest blog – n.r.) ši recomand tutu -ror celor care sunt în acest do me -niu de activitate sau în domeniileconexe sã urmãreascã periodictextele ce vor apãrea aici. Vor fiinteresante, emoøionante, uneoridistractive, aidoma trãirilor reale”, amai adãugat Andrei Necula.

Din nou prezenøi la Construct ExpoPowertek Group nu-ši pãrãsešteclienøii nici la târgul de utilaje de

Pãšind în cel de-al5-lea an de exis ten -øã, Powertek Grouptrece la “NEXTLEVEL”, o nouãetapã în existenøagrupului, careînseamnã o ši maimare deschiderespre clienøi šicolaboratori. În 2008,Powertek ši-aapropiat clienøiideschizându-šiporøile pentru aputea fi vizitat chiarla el acasã – organizând “Ziuaporøilor deschise” –, iar pentru ceicare nu au pututveni, Powertek s-adeplasat în øarã,acasã la clienøi – prin “CaravanaPowertek”.


064-066 noutati powertek:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:38 PM

N O U T Ã Ø I

construcøii Construct Expo, ce va

avea loc anul acesta între 1 ši

4 ap rilie, la Romexpo, Bucurešti.

Powertek se va afla în locul sãu

obišnuit, pe platforma principalã din

faøa cupolei centrale a Romexpo,

acolo unde la fiecare ediøie ši-a aš -

teptat cu multe surprize ši noutãøi

tehnice vizitatorii. Grupul a rãmas

constant ši în aceastã participare

anualã, dar ši în ceea ce privešte

calitatea echipamentelor oferite ši

preocuparea pentru clienøi.

“Participãm neîntrerupt încã din

anul înfiinøãrii grupului, din 2004. În

2007 am fãcut urme. În 2008 am

fãcut valuri. În 2009 trecem la Next

Level”, spune Andrei Necula, di rec -

torul general al Powertek Company.

“Participarea din acest an va con -tinua conceptul de “Next Level” pecare grupul ši l-a propus în în trea -ga activitate. Maturitatea pe care ocelebrãm în 2009 ne-a fãcut sã fimmai deschiši ši mai comunicativi, šiîn exact acelaši fel vom fi ši laConstruct Expo”. Powertek pregã -teš te surprize ši o flotã perfor man -tã ši responsabilã de utilaje de

ultimã generaøie pentru a fi pre zen -

ta tã în cadrul târgului. Vor fi prezen te

brandurile puternice reprezentate

de Powertek: Terex – utilaje de con -

strucøii, macarale, echipamente de

concasare ši sortare; Lintec – in -

stalaøii de asfalt; Texnokat – insta la øii

de beton; Sermac – pompe de be -

ton; Cometto – trailere agabaritice. n



I N F O - N E W S

LW321FW se distinge prin mane -vrabilitate, performanøe ši eficienøãîn exploatare, datoritã designuluioptimizat al sistemului hidraulic,echipamentului de lucru ši šasiului.Prin accesoriile de care dispune,acesta devine un utilaj multifunc -øional indispensabil pentru o gamãlargã de lucrãri în construcøii. Mo -torul YC6108G este cunoscut pen -tru durabilitatea ši puterea susøi -nutã pe care le are. Cutia de vitezea acestui utilaj este foarte stabilã šidurabilã, datoritã axului fix, cu patrutrepte înainte ši douã înapoi.Sistemul de rãcire a fost îmbu nã -tãøit datoritã lãrgirii ariei ventila to -rului ši a radiatorului. Sistemul pun -

øii faøã este rigid, iar cel al punøiispate este construit cu rotire liberã,fapt ce asigurã performanøe exce -lente pe toate tipurile de suprafeøe.Tracøiunea 4x4, distribuirea raøio -nalã a încãrcãrii pe punøi ši de -signul šasiului au permis o îm -bunãtãøire pe ansamblu a utilajuluiprintr-un plus de robusteøe, oînãløime de descãrcare mãritã, arti -culaøii robuste ale echipamentuluicu etanšare contra prafului ši auto -gresare, prelungind astfel viaøabucšelor ši a axelor. Designul opti -mizat al cupei de încãrcare, cudurabilitate crescutã a dinøilor fron -tali ši laterali, oferã posibilitateaoperãrii cu orice tip de material.

Sistemul hidraulic suportã presiunide lucru de pânã la 15 Mpa, mã -rind considerabil forøa de rupere,scurtând durata ciclului ši crescândeficienøa în exploatare. Sistemul devirare complet hidraulic asigurã orazã de întoarcere minimã. Cabinaeste închisã ši isonorizatã, iarvizibilitatea excelentã ši amor ti -zoarele de šoc oferã operatoruluiun confort excelent în timpul lu -crului. De asemenea, la încãrcãtorulfrontal LW321FW, punctele de ve rifi -care, gresare ši reumplere pen truîntreøinerea periodicã, dar ši com par -timentul motor sunt ušor acce si bile.Desigur, utilajul are o gamã lar gãde accesorii opøionale disponibile. n

Încãrcãtorul Frontal LW321FW

067 info alexandra:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 5:15 PM


68

Necesitatea unui sistem dealimentare dual ce poate ficomutat fie pe un sistem

de acøionare cu motor diesel, fiepe un motor electric reprezintã odorinøã a utilizatorilor de instalaøiide sortare, mai ales a celor careschim bã în timp locaøia ei. Prinnoul sistem de alimentare cuenergie, producãtorul Powerscreena reušit sã rezolve problema într-unmod simplu: comutarea de pe osursã pe alta a întregului lanø cine -matic de lucru, care presupunetransmiterea mišcãrii de la o sursã

unicã de putere spre mai multesisteme de lucru, fãrã a crešte con -sumul de putere, influenøând po -zitiv în final consumurile instalaøiei. Ca urmare a cerinøelor tot maidese venite din partea utilizatorilorde instalaøii de sortare mobile, de aavea parte de mai multã flexi bi -litate în ceea ce privešte modul dealimentare a propulsorului aces tora,ši anume cu combustibil diesel ši

cu energie electricã, divizia de cer -cetare-dezvoltare a Powerscreen adezvoltat un sistem de alimentarea instalaøiilor de sortare mobilecare permite funcøionarea acestoraatât alimentate cu combustibildiesel, cât ši cu energie electricãde la o sursã (reøea de energieelectricã, generator).

Sistemul Dual Power presupunesuplimentarea dotãrilor standard(motor diesel) ale unei instalaøiimobile cu un sistem electric carepermite funcøionarea acesteia pebaza energiei electrice.

O instalaøie mobilã dotatã doar cumotor diesel funcøioneazã astfel:motorul pune în funcøiune sistemulhidraulic al instalaøiei care activeazãfuncøiunile de activare/dezactivareale ciurului, grãtarului vibrant albun cãrului de alimentare, benzilorde alimentare ale instalaøiei ši alecelor de evacuare. În cazul instalaøiilor

Liderul mondial înproducøia de in sta -laøii de sortaremobile, Powerscreen,nu-ši dezmintereputaøia atuncicând vine vorbadespre ino vaøie,confir mând astfelši valabili tateacrezului compa niei:„Alãturi de clienøiinoštri atunci cândau nevoie“.


Sistemul DUAL POWERMai multã mobilitate de la Powerscreen

Prima staøie cu sistem electric-diesel dinRomânia – livratã de Romcat Corporation

068-071 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:55 PM


de sortare cu spãlare, recupe ra -torul de nisip este, de asemenea,activat de sistemul hidraulic alinstalaøiei mobile.În cazul unei instalaøii Dual Power,pe lângã motorul diesel existã šisistemul electric care pune înfuncøiune sistemul hidraulic al in -stalaøiei, activarea funcøiilor celorlaltecomponente ale instalaøiei fãcân -du-se ca ši în cazul motorului diesel.Sistemul electric este format dindouã motoare electrice de 30 kwši 37 kw ši dintr-un panou centralde comandã, care permite con -trolul operaøiunilor instalaøiei.Romcat Corporation a contractatprima instalaøie de acest tip din Ro -mânia. În luna aprilie, ea va fi livratãunei mari companii de construcøiidin nordul øãrii. Elementul care aatârnat în balanøã atunci când s-aluat decizia achiziøiei acestei insta -laøii a fost faptul cã sistemul DualPower completeazã foarte bine con -ceptul de mobilitate a instalaøiei.

Ea va fi utilizatã într-o balastierãcare în acest moment dispune deelectricitate. Dar resursele în loca -øia respectivã sunt limitate, astfelcã peste 2 ani staøia va fi plasatãîn altã balastierã unde nu existãenergie electricã, iar utilizarea unuigenerator nu este agreatã de cãtremanagerul companiei, date fiindlimitele unui generator pe perioadelungi de activitate. n

- Cariere, mine, balastiere, re -cic lare;

- Locaøii în care, din motiveecologice, nu este permisã uti -lizarea combustibilului diesel;

- Locaøii în care electricitateaeste mai ieftinã decât combus -tibilul diesel.

Aplicaøii DUAL POWER



Š A N T I E R

72

Construcøia unui pod sofisticat

Šoseaua A 98, care în pre -zent are câte o bandã pentrufiecare sens, se aflã în plin

proces de lãrgire prin adãugarea adouã noi benzi de circulaøie, lucruce o va transforma în autostradã.Construcøia a început în 2007, iarcea mai mare provocare o re pre -zintã realizarea unui al doilea podla Rheinfelden, paralel ši identic cucel existent. Cele opt deschideriale podului, realizat pe structurãmixtã, totalizeazã o lungime de444 m ši au tablierul ašezat pe pilece ating înãløimea de 45 m. Con -form proiectului, construcøia esteprogramatã sã fie datã în folosinøãîn primãvara anului 2010.Licitaøia pentru aceastã lucrare afost câštigatã de constructorii de laPorr Deutschland GmbH, care, larândul lor, au solicitat suportul spe -cialištilor Meva de la München šiHaiterbach.

Cele šapte pile ale podului se aflãla 75 m distanøã între ele, fiecaresprijinindu-se pe radiere de dimen -siuni diferite, în funcøie de înãl øi -mea pilei pe care o suportã. Celmai mare radier este de 11m x 13 mx 2,4 m, reprezentând în ordine:lungimea, lãøimea ši înãløimea.Toate aceste radiere au fost cofrate

Inginerii de la Mevasunt binecunoscuøipentru iscusinøa lorîn asamblareacofrajelor standardîn forme deosebite,ce ajutã construc -torii sã respecteexigenøele solicitatede proiectanøi. Unastfel de exemplueste podul dinRheinfelden, dinsud-vestul Ger -maniei, cu ale salepile octogonale šiînclinaøii diferite alesecøiunilor acestora.De asemenea,îmbinãrile la culeeau fost dificil derealizat pentrubetoništi ši ausolicitat la maxi -mum iscusinøadulgherilor.


Autostrada A98 traverseazã valea Dultenau, lângã localitatea Rheinfelden. În prezent, se circulã în regim de douã benzi pentru ambele sensuri

Cofrarea radierului pilei ši sistemul decãøãrare KLK 230 produs de Meva,

care se atašeazã de pilã ši se ridicã fãrã a mai fi demontat

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM

Š A N T I E R

cu Meva Mammut, un sistem care

are o capacitate de acceptare a

unei presiuni din partea betonului

egalã cu 100 kN/m2.

Pilele plus riglele (partea supe rioa -

rã a pilei) au înãløimi cuprinse între

16 ši 42 m. Cele opt laturi ale pile -

lor devin tot mai ascuøite spre vârf,

unele dintre ele având o înclinaøie

de 1:70, iar altele de 1:50. Pentru a

executa cu eficienøã aceste forme

ši în programul stabilit, inginerii de

la Meva au construit douã cofraje

distincte, cu un sistem de grinzi

suplimentare din lemn (în poziøie

verticalã), care-i permit cofrajului sã

se adapteze de la pilã la pilã. For -

ma conicã este obøinutã cu aju -

torul unor popi variabili. Datoritã

acestei tehnologii, cofrajul nu se

mai demonteazã, ci se deplaseazã

pe verticalã în acceaši formã.

Escaladarea pilelor s-a realizat cu

ajutorul sistemului de cãøãrare pro -

dus tot de Meva, denumit KLK 230,

care s-a dovetit ušor de asamblat.

Pentru construcøia riglelor de for -

mã octogonalã, de aproximativ 5 m

înãløime, ši cu înclinaøii diferite ale

consolei, s-a utilizat tot sistemul

Mammut, suplimentat cu o carcasã

în formã conicã. Toate cele 14 for -

me conice ale carcaselor au fost

preasamblate ši realizate tot cu

sistemul de escaladare KLK 230.

Culeele sunt ši ele tot conice în

partea din faøã ši au fost cofrate cu

Mammut. Sunt lungi de 15 m, late

de 10 m ši înalte de 3 m. Panourile

co frajului au fost poziøionate

înclinat, iar la fixarea lor s-au atašat

legãturi suplimentare din lemn.

„Am fãcut cea mai bunã alegere”, a

declarat šeful de šantier, Denis

Ultsch, rezumând colaborarea cu

Meva. „Atunci când se poate cofra

o suprafaøã de beton cu minimum

de gãuri pentru montaj, calitatea

su prafeøei ši, implicit, a lucrãrii

crešte simøitor. Ajustarea ši fixarea

cofrajului la secøiunile variabile ale

pilelor au fost, de asemenea, ušor

de realizat. Practic, Meva ne-a

demonstrat cã am luat deci zia

corectã”, a încheiat dl. Ultsch. n


Una din pile este gata sã reazeme tablierul.De asemenea, se poate observa ši forma

specialã a riglei

În desen se poate vedea secøiunea longitudinalã a riglei ši cofrajul perfect vertical, suplimentat cu grinzi variabile

072-073 santier meva:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:00 PM


74

S.C. ROMDRIL S.R.L. va fi prezentã laExpoziøia “Construct Expo Utilaje” înperioada 1 – 4 aprilie 2009, în in -cin ta Romexpo, unde va prezentafirme consacrate pe plan mondial,precum: CASAGRANDE Italia (piloøiforaøi, pereøi diafragmã, jet grouting,ancoraje, soil mixing), TESCARItalia (piloøi, micropiloøi), SIP&T Italia(scule de foraj: borsape, šnecuri,tubulaturã) ši STENUICK Franøa (pu -øuri de apã, studii geotehnice, forajgeotermal, scule pentru foraj: prã -jini, tricon, šape de foraj cu lame,ciocane de fund).


Fig. 1 Utilaj FORTTRACK 1100 HSTENUICK

Fig. 2 Scule STENUICK

Fig. 3 Scule SIP&T

S.C. ROMDRIL S.R.L. & “CONSTRUCTEXPO UTILAJE” 2009

„Vom fi prezenøi la „Construct Expo Utilaje 2009“cu utilajele Casagrande C6 ši Tescar CF 3S”

074-077 romdril:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 4:59 PM


La acest târg, S.C. ROMDRIL S.R.L.va expune 2 utilaje, ši anume: CF3S(TESCAR) ši C6 CASAGRANDE.Utilajul pentru forat micropiloøipe šenile C6 (fig. 4) poate fi folositpentru: forarea piloøilor, anco ra je, jetgrouting (la cerere), studii geotehniceši puøuri de apă forare cu CFA. Areun motor Deutz de 129 CP, iargreutatea totalã este de 12,7 tone.Capul hidraulic este de 13,55 KNm,iar înãløimea mastului este de 6 m.Vinciul are o forøã de 20 KN, iarviteza maximã de rotatie a capuluirotativ este de 530 rot/min.CF3 S marca TESCAR (fig. 5) esteun utilaj de forat piloøi ce poatelucra în argilã, nisip ši piatrã deduritate medie. Acesta poate atin -ge o adâncime maximã de lucrude 22 m cu un diametru minim de400 mm ši un diametru maxim de800 mm. De asemenea, utilajul po a -te fora piloøi secanøi (cu tubu la turã)pânã la o adâncime de 8 m.Utilajul este prevãzut cu un motordiesel de 43,4 CP, un vinci principal de4.700 kg ši unul secundar de 900 kg.Capacitatea rezervorului de ulei hi -

draulic este de 85 litri, iar cea a re -zervorului pentru motorinã este de130 litri. Cursa modelului CF3Seste de 700 mm.Šenilele au o lãøime de 2.150 mmši o lungime de 2.800 mm. Utilajuldezvoltã un cuplu de 3.500 kgm,are o vitezã de foraj cuprinsã între7 ši 15 rpm ši o greutate de 11.000 kg.Dimensiunile de transport sunt ab -solut normale, astfel cã utilajul CF 3Snu necesitã trailere agabaritice: înãl -øime 2.835 mm; lungime 4.835 mmši lãøime 2.150 mm.Foarte important pentru actuala pia -øã a construcøiilor este faptul cãuti lajele pot fi achiziøionate ši înleasing, beneficiind de finanøarede la EFG LEASING IFN SA cu o du -ratã a contractului de maxim 60 luni.Comisionul de administrare de 1.5%este plãtibil o singurã datã, la sem -narea contractului, fiind aplicat la va -loarea de achiziøie. Valoarea avan -

su lui este de minimum 20%, iar ratadobânzii de 6% în Euro.În calitate de reprezentant autorizat alfirmelor mai sus amintite, S.C. ROM -DRIL S.R.L. asigurã cu personalteh nic specializat (instruit la firmeleproducãtoare) punerea în funcøiu -ne a utilajelor ši service în perioa -da de garanøie timp de 12 luni ši înpostgaranøie. De asemenea SCROMDRIL S.R.L. asigurã ši sculelenecesare pentru lucrul cu acesteutilaje. Toøi cumpãrãtorii aces torutilaje pentru forat au asiguratãconsultanøã tehnicã din partea im -portatorului. Acesta propune o ati -tudine orientatã cãtre client, prinstabilirea unor relaøii de colaborarebazate pe implicarea cu seriozitateîn identificarea nevoilor clienøilor šistabilirea soluøiilor tehnice optime.Vã ašteptãm la Construct ExpoUtilaje, garantându-vã o expe rien -øã profitabilã pentru firma dvs.! nFig. 4 Utilaj C6 CASAGRANDE

Fig. 5 Utilaj CF 3S TESCAR



042-045 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 2:00 PM Page 43

F I N A N C I A R

78

Dupã încercãri timide derevenire peste 3,4, cursulde schimb EURRON a

intrat pe un trend descendent, leulromânesc cunoscând probabil unadintre cele mai favorabile perioadedin istoria sa. Practic, la începutul lunii iulie 2007,asistam la cotaøii ale cursuluiEURRON pe piaøa valutarã inter -

bancarã în jurul nivelului de 3,10 šiexistau multe voci care considerauaproape iminentã øintirea niveluluiphihologic de 3,0. Cu toate aces -tea, punctul de inflexiune în evo -luøia EURRON avea sã se producãrapid ši abrupt. La vremea respec -tivã muløi speciališti au afirmat cãBãtrâna Doamnã din Doamnei ar fiintervenit pe piaøa valutarã inter -ban carã în sensul cumpãrãrii devalutã pentru a “tempera” aprecie -rea monedei naøionale ši a evitadezechilibrarea iremediabilã a de -ficitului comercial. Pentru obiectivitatea analizei tre buiesã ne amintim cã Banca Naøionalãa României decisese relaxarea po -liticii monetare începând cu fe -b rua rie 2007, când a redus ratadobânzii de politicã monetarã cu0,75 puncte procentuale de la8,75% la 8,00% pe an. Au urmat šialte reduceri ale ratei dobânzii

astfel încât, în data de 26.06.2008,decizia de a reduce la 7% pe anrata dobânzii de politicã monetarãnu a mai surprins pe nimeni(nivelul a fost menøinut pânã la01.11.2007 câd s-a trecut la politicamonetarã restrictivã). Unii analištispun cã de fapt în perioada res -pec tivã a avut loc o pseudo re la -xare a politicii monetare prin scã -derea ratei de dobândã (neînso øitãde modificarea regimului rezer ve lorminime obligatorii decât prin suro -gate de genul modificãrii do bânziiplãtite la RMO), scopul prin cipal fiindde fapt scãderea apeti tului inves -titorilor de portofoliu (aša-numiøii spe -culatori) pentru moneda naøionalã. Din pãcate însã, cumpãrãrile agre -sive de valutã din vara anului 2007aveau sã producã nu numai orevenire a monedei naøionale într-un coridor “acceptabil” de fluctua -øie (fie el chiar ši imaginar), dar ši

Primul semestru al anului 2007trezešte amintiriplãcute pentrumajoritatea popu -laøiei României, înspecial în planeconomic. A fostpoate perioada cucel mai ridicatgrad de predicti -bilitate din punctulde vedere alevoluøiei cursuluide schimb almonedei naøionaleîn raport cu EURO.

Viorica Moraru


Sãgeøile leului

078-081 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:25 PM

F I N A N C I A R

efecte pe un orizont mai lung de

timp, în sensul cã o serie de jucã -

tori strãini, care ar fi putut asigura

omogenitate unei pieøe în formare,

au renunøat sã mai joace pere -

chea EURRON sau ši-au redus

deliberat ponderea acesteia în

“emergente” considerând-o impre -

dic tibilã din perspectiva unor reguli

ale jocului necunoscute lor. Practic,

dacã ne concentrãm atenøia asupra

evoluøiei cursului de schimb EURRON

în lunile iunie – august 2007, ob -

servãm cã dupã o apreciere de

circa 7% a leului, pe parcursul

câtorva zile, a urmat o depreciere

comparabilã ca intensitate ši ori -

zont temporal.

Cauze ale deprecieriiPotrivit analištilor, principalele cau -

ze care au generat aprecierea mo -

nedei naøionale, în primele 6 luni

ale anului 2007, sunt prezentate în

cele ce urmeazã, fãrã ca datele sã

fie exhaustiv tratate:

- crešterea acceleratã a vo lu -

mului investiøiilor strãine directe;

- remiterile de valutã ale mun ci to -

rilor români care lucrau în strãi nãtate;

- adoptarea Tarifului Vamal Comun

al Uniunii Europene începând cu

data de 01.01.2007;

- crešterea numãrului inves ti to ri -

lor de portofoliu ši implicit a volu -

melor tranzacøionate pe piaøa

valutarã interbancarã;

- modificãri în structura masei

mo netare pe devize, ca urmare a

deprecierii dolarului american în

raport cu EURO ši a aprecierii

leului în raport cu moneda unicã

europeanã (linie de tendinøã con -

turatã începând cu liberalizarea

parøialã a contului de capital);

- crešterea acceleratã a ritmului

de creditare în valutã care a ge ne -

rat presiune pe cursul de schimb

în sensul aprecierii monedei na -

øionale (creditele de consum în

valutã aveau ca destinaøie schim -

bul valutar pentru generarea de lei

cu care sã se poatã cumpãra bu -

nuri de folosinøã îndelungatã etc).

În contrapartidã, liniile de finanøare/

refinanøare primite de la bãnci

strãine/instituøii financiare inter na -

øionale au înregistrat un ritm de

creštere foarte ridicat, România be -

neficiind de o percepøie mai mult

decât favorabilã din partea inves -

titorilor strãini, fie ei financiari sau

de orice altã naturã.

Utilizând date comparabile, arãtãm

cã soldul creditului neguverna men -

tal în valutã a înregistrat în decem -

brie 2007 o creštere de 84% faøã

de nivelul aferent lunii similare din

2006 (72,3% creštere – exprimat în

EURO). Crešterea creditului negu -

ver namental pe componenta valu -

tã s-a realizat în principal datoritã

evoluøiei creditelor în valutã acor -

date populaøiei. Astfel, la 31.12.2007,

creditele în valutã acordate popu -

laøiei au totalizat 10,51 miliarde echi -

valent EURO, în creštere cu peste

5,7 miliarde EURO faøã de finele

anului 2006.

Nu putem aprecia cu exactitate cât

din acest spor al creditului în va lutã

a generat presiune pe EURRON, dar

este cert cã ši creditarea în valutã

a populaøiei, în special prin inter -

mediul creditelor de consum, a

contribuit la accentuarea presiunii

de apreciere a monedei naøionale.

Din pãcate însã “nota de platã”

(termen des utilizat în ultima pe -

rioadã) avea sã aparã într-un ter -

men relativ scurt, iar ceea ce s-a

întâmplat în ultimul an cu moneda

naøionalã confirmã încã o datã cât

de important este riscul valutar în

decizia de alegere a monedei

creditului ce urmeazã a fi angajat,

în special de cãtre persoane fizice.

La finele anului 2006, rezervele va -

lutare la BNR totalizau 21,3 miliar -

de EURO. În luna mai 2007, aces -

tea se situau la 21,9 miliarde EURO,

iar în septembrie 2007 la 25,2 mi -

liarde EURO, nivel comparabil cu

cel înregistrat în decembrie 2007,

de 25,3 miliarde EURO.



Practic, pe parcursul unui an, rezer -vele valutare la BNR s-au mãrit cu4 miliarde EURO, crešterea avândloc preponderent în trimestrul III.Ultimul trimestru al anului 2007 s-acaracterizat printr-o volatilitate ridi -catã a cursului de schimb. Dupãce celebrul “dinte de ferastrãu” ši-afãcut prezenøa pe parcursul luniioctombrie 2007, a urmat luna no -iembrie în care leul a suferit unadintre cele mai notabile deprecieriîn raport cu EURO (de aceastãdatã, se pare, fãrã a mai fi “ajutat”).Cererea de valutã din partea im -por tatorilor (posibil sã se fi supra -pus cererea de valutã pentru im -porturile de gaze ši petrol ši ceadin partea importatorilor de bunuride folosinøã îndelungatã) la care s-au adãugat ši ieširi din parteaunor fonduri de investiøii (strãinesau pseudostrãine, sau cine štie!!!…)au condus la o depreciere agre -sivã a monedei naøionale deaproape 10% (dacã luãm ca ter -men de comparaøie minimul šimaximul lunii noiembrie 2007).

Anul de graøie 2008În decembrie 2007, cursul de schimbEURRON atingea, cu o zi înaintede Crãciun, un nivel de 3,44 în ur -ma unor vânzãri agresive pe par -cursul unei sãptãmâni ce au ge -nerat o mišcare descendentã decirca 1000 de pips. Erau vânzãriconjuncturale generate pe de oparte de vârful de plãøi în relaøia cutrezoreria statului ši nevoia de lei aagenøilor economici, iar pe de altãparte de intrãrile de valutã de laromânii care se întorceau în øarãde sãrbãtori. Între 27 ši 31.12.2007,moneda naøionalã avea sã înre -gistreze o depreciere de peste 1,6 puncte procentuale, în condiøiile

în care au existat câøiva jucãtori ma ricare au plasat ordine impor tantede cumpãrare de valutã pe o pia øã“subøire” ši cu majoritatea jucãto -rilor ašteptând anul de graøie 2008.Deprecierea agresivã a monedeinaøionale în raport cu EURO dinultimele zile ale anului 2007 aveasã continue ši în luna ianuarie2008. La data de 25.01.2008, cursulEURRON atingea un maxim de3,8385, nivel înregistrat în urmã cucirca 3 ani. Ca urmare, unii spe -ciališti au suspectat cã leul a fostajutat ušor pentru a reveni la niveluriacceptabile. Au urmat luni de zba -tere ši de cãutare a punctului deechilibru. Oficiali ai autoritãøii mo -ne tare indicau la un moment datcanale optime de fluctuaøie 3,5-3,7,ši dacã analizãm grafic evoluøiaEURRON vom observa cã timp decirca 6 luni cursul a fluctuat înacest interval. A existat o încercarede spargere a pragului psihologicde 3,5 la începutul lunii august2008, dar se pare cã un investitormisterios a ajutat turismul româ -nesc plasând ordine de cumpã -rare mari pe o piaøã care mimadirecøia, cel mai probabil fãrã amai crede în potenøialul real deapreciere a leului. Ce-i drept, anul 2008 s-a deosebitfundamental de 2007. Presiunile in -fla øioniste au fost aproape perma -nent prezente, adâncirea deficituluicomercial (fenomen “normal” într-oeconomie care dãdea de cevatimp semne de supraîncãlzire) fiindtema de analizã economicã la ori -ce colø de stradã, dupã care auurmat primele unde de šoc din ce -lebra “crizã economicã” desprecare se tot spune cã vine, dar nu seštie când, cum ši, mai ales, de ce.

La începutul lunii octombrie 2008avea loc mult mediatizatul atacspeculativ asupra leului, care urmasã genereze o mišcare ascen den -tã a perechii EURRON de cica3000 de pips pe parcursul a maipuøin de 10 zile. BNR a intervenit ferm prin vânzãrimasive de valutã. În paralel, piaøamonetarã era distorsionatã dincauza lipsei de lei (sterilizaøi pe de oparte de BNR, ceruøi cu insistenøãde speculatori), ši ca atare s-aprodus aša-numitul fenomen de“jeopardizing” în ceea ce privešteratele dobânzilor la depozitele inter -bancare ši tranzacøiile SWAP. O serie de jucãtori au fost nevoiøisã îši asume stop-loss-uri imense,iar cursul EURRON s-a pravãlitefec tiv pânã aproape de 3,5 în adoua decadã a lunii.Atacul a fost respins prin intervenøiidirecte ši indirecte de cãtre BNR,dar rãul se produsese. Pragul psi -hologic de 4 ajunsese pe buzelemajoritãøii analištilor (muløi dintre eicu experienøã în sistemul bancarmai micã decât leul nou), dupã celuni de zile se tocase mãrunt ni -velul 3,8. Lunile noiembrie ši decembrie2008 au fost foarte grele pentruLEU. Conform Wikipedia, leul trã -ieš te în medie 20 ani…, iar uniijucãtori din City-ul londonez štiauacest amãnunt înaintea noastrã.În decembrie, cursul EURRON aînregistrat maxime dupã maxime,iar ultimele zile ale anului au fostcaracterizate printr-o luptã încrân -cenatã pentru spargerea praguluipsihologic de 4. Dacã ar fi sã enumerãm princi -palele cauze care au determinatevoluøia EURRON în ultimele luni,s-ar putea spune cã printre aces -tea trebuie amintite:

F I N A N C I A R



- reducerea substanøialã a rit -

mului de creditare, care a condus

la stoparea generãrii de long-uri în

relaøia clienøi – bancã, în condiøiile

în care rambursarea creditelor în

valutã deja angajate genereazã

presiune în sensul deprecierii mo -

nedei naøionale;

- reducerea drasticã a finanøãrii

în valutã a subsidiarelor de cãtre

bãncile-mamã din strãinãtate ši

bãncile strãine partenere.

- declasarea României din punctul

de vedere al ratingului suveran de

cãtre agenøiile de rating Fitch ši

S&P ši trecerea în clasa specu la -

tivã din clasa de rating investiøional;

- contracøia întârziatã a impor tu -

rilor în comparaøie cu exporturile ši

transferurile curente (fenomenul va

mai dura câteva luni).

- nu în ultimul rând, o imagine

nouã a României care genereazã

confuzie în mediile de afaceri inter -

naøionale, în special din cauza

eve nimentelor din ultima perioadã

derulate în plan politic, social ši

….economic.

Prognoze curenteÎn 2009 am început aproape zilnic

sã vorbim de noi maxime istorice,

de cât de slabã este moneda

noastrã naøionalã (este drept de

aceastã datã, într-un context re gio -

nal care chiar ne era ši el defa vo -

rabil), de riscul major al unor de -

rapaje de curs ši, implicit, în plan

macroeconomic, ši enumerarea

poate continua.

La ce sã ne ašteptãm în 2009, din

punctul de vedere al cursului

EURRON? Sunt destui care afirmã

ca 4,5 este, mai nou, un nivel

conform cu “fundamentele macro -

eco nomice”. Sunt însã destule voci

care suøin cã un curs mediu de

3,7 este încã posibil de atins. Dacã

s-a ratat un moment important în

2007 ši un altul în 2008, nu trebuie

sã repetãm grešelile! Pentru cã,

nu-i aša, LEUL NOU nici nu a ajuns

încã la maturitate…! n

F I N A N C I A R




82

Lanøurile STIHL – de referinøã pentruindustria producãtoare de motoferãstraie

Cercetãtorii STIHL au dez vol -tat lanøuri cu caracteris ticiavansate, neegalate pânã

în prezent de aløi producãtori deprofil. De pildã, dinøii tãietori dinaliaj de crom-nichel ši oøel ailanøurilor STIHL au o geometrie op -timã pentru lucrul în orice condiøii. Mai mult, sistemul patentat delubrifiere Oilomatic, ce asigurãtransmiterea uleiului prin canalelefine din elementele lanøului, ajutãla reducerea uzurii ši a fricøiunii,lucru ce determinã o ascuøire multmai rarã a dinøilor tãietori. În plus,aceštia au marcaje speciale deuzurã care semnalizeazã utili za -torului momentul cel mai potrivitpentru o nouã ascuøire.

O altã caracteristicã unicã a lan -

øurilor STIHL este versatilitatea.

Astfel, producãtorul pune la dispo -

ziøia constructorilor de motofe rãs -

traie lanøuri de diferite dimensiuni,

pentru o gamã foarte largã de ap li -

caøii: lanøuri pentru utilizare în me -

diul forestier (în funcøie de tipul de

vegetaøie pentru care sunt folosite),

lanøuri pentru motounelte ušoare,

lanøuri pentru construcøii etc.

Standardele înalte de calitate ši

tes tele extensive la care sunt su -

puse componentele fabricate în

uzinele companiei oferã fiecãrui uti -

li zator de produse STIHL garanøia

cã lucreazã cu unelte de cea mai

bunã calitate.

Bucurešti, 2 martie2009 – STIHL estesingura companiedin industriaproducãtoare demotoferãstraiecare îši producepropriile šine deghidaj ši lanøuripentru uneltele pecare le fabricã. Caurmare a oferteidiversificate delanøuri de foartebunã calitate,realizate pe mašinide ultimã orã înfabricile STIHL dela Wil, din Elveøia,compania adevenit furnizorpentru întreagaindustrieproducãtoare demotoferãstraie.


082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM


STIHL România este subsidiarã aAndreas STIHL AG&Co., lider mon -dial pe piaøa motoferãstraielor šiunul dintre cei mai importanøi

jucãtori pe piaøa mondialã a moto -uneltelor ši a uneltelor pentrugrãdinãrit. Pe lângã motoferãstraie,STIHL produce motocoase, debita -

toare, foarfeci de grãdinã, suflanteši aspiratoare, precum ši o gamãde utilaje de curãøenie. Din anul 1992, STIHL a preluat com -pania austriacã VIKING, produ cã torde unelte pentru grãdinãrit, ši ši-aadãugat în portofoliu mašini ši trac -toraše de tuns iarba, tocãtoare degrãdinã, venti la toare de gazon šimotocultivatoare. Astãzi, pro du se leSTIHL ši VIKING sunt comer cia li -zate în peste 160 de øãri din toa tãlumea. Compania numãrã, la nivelglobal, aproape 10.000 de an ga jaøiši are o cifrã de afaceri de aproxi ma -tiv 2,1 miliarde euro în anul 2007. n


082-083 adv stihl_2pag:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:29 PM

Acestea sunt construite printehnologii care le conferãcalitate ši o ardere eficientã

în motoare, fabricarea lor fiinddirect legatã de producøia ši ca li -tatea motoarelor diesel.Prevederile standardelor au impusscãderea drasticã în principal aoxizilor de sulf SOx. Aceasta a fã -cut ca cererea pe piaøa de moto -

rinã cu conøinut redus de sulf sã fiemult mai accentuatã ši a impusintroducerea de tehnologii noi înfabricaøie. În tabelul de mai jossunt cuprinse prevederile stan dar -dului european EN 590 pentrucondiøiile tehnice ale motorinelor.

Pentru obøinerea de motorine cu

caracteristici ecologice se poate

considera cã acestea sunt rezultã

S O L U Ø I I E C O

84

Motorine ecologice pentru protecøiamediului la funcøionarea motoarelor diesel

Conceptul demotorinãecologicã includeatât respectareaspecificaøiilor decalitate, cât ši acelor privindemisiile poluanterezultate laarderea lor înmotoare.Actualmente,cerinøele impusela nivel mondial šieuropean au fostadoptate ši înnormativeleromânešti pentrufabricareacombustibililordiesel de calitate.

Conf. dr. ing. Ion IONESCU Universitatea Tehnicã deConstrucøii, Bucurešti


Caracteristicile principale ale motorinelor din România începând cu 1 ian. 2005

Observaøie. Pânã la 1 ianuarie 2009 întreaga cantitate de motorinã co -mercializatã pe teritoriul unui stat membru UE trebuie sã aibã un conøinutmaxim de sulf de 10 mg/kg.

SPECIFICAØIA Unit. de mãsurã LimiteMinim Maxim

Cifra cetanicã - 51,0 -Indice Diesel - 46,0 -Densitate la 150C Kg/m3 820 845Distilare ASTM: 95% volum recuperat 0C - 360Hidrocarburi aromatice policiclice Wt.% - 11Conøinut de sulf mg/kg - 50

10*

084-088 ionescu:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:36 PM

în urma amestecãrii motorinelor de

origine petrolierã, ca elemente de

bazã, cu aløi componenøi care au

rol de corecøie ši aditivi.

Componenøii de bazã care asi -

gurã caracteristicile de combustibil

de tip motorinã se obøin din petrol

prin distilare ši trebuie sã îndepli -

neascã anumite calitãøi ši condiøii.

Printre cele mai importante calitãøi

ale acestora sunt: preøul de cost

“competitiv”; condiøia de a se gãsi

în cantitãøi suficiente; de a fi com -

patibili pentru corecøie cu aditivi

sau aløi componenøi de corecøie;

sã fie stabili din punct de vedere

chimic; sã aibã un procent de sulf

în limitele admise pentru produsul

finit; sã prezinte calitãøi de curgere

ši pulverizare corespunzãtoare

func øionãrii în motoarele diesel.

Componenøii de bazã sunt de

fapt motorine comerciale, obøinute

din øiøeiuri parafinoase ši naftenice,

Prevederile standardului european EN 590 pentru condiøiile tehnice ale motorinelor

Proprietãøi UM PrevederiDensitate Kg/m3 820 - 845Cifra cetanicã min. - 51,0Indice cetanic min. - 46,0Punct de inflamabilitate 0C >55(Pensky-Martens), min.Temperatura minimã de filtrabilitate, max. 0C Clasa (v) Clasa (I)

A B C D E +5 0 -5 -10 -15

Conøinut de sulf, max. mg /kg 350HAP, max. % m/m 11Conøinut de cenušã, max. % gr. 0,01Conøinut de apã, max. mg /kg 200Reziduu carbon (pe 10% reziduu % m/m 0,30de distilare), max.Coroziune pe lamã de cupru (3 h la 500C ) clasa 1Contaminare totalã, max. mg /kg 24Stabilitate la oxidare, max. g/m3 25Lubricitate, diametrul corectat al petei mm. 460de uzurã (wsd 1,4) la 500C, max.



neutralizate în scopul eliminãrii aci di -tãøii, la care se adaugã mo torineledin procesul de hidrocra care. Com -ponenøii de bazã pentru obøinereade motorine ecologice sunt mo to -rina hidrofinatã, în can titãøi de ap ro -ximativ 85%, ši petro lul hi dro finat,în cantitãøi de apro ximativ 14%.[1]. Pentru îmbunãtãøirea calitãøii aces -tora se folosesc componenøi decorecøie.Motorinele ecologice au dreptcomponenøi de corecøie petrol šimotorine provenite din procese ter -mice pentru corectarea tempera -turii de congelare.Aditivii sunt substanøe sau ames -tecuri de substanøe care, adãugatede obicei în cantitãøi mici produ -selor de bazã, îmbunãtãøesc sen -sibil anumite calitãøi sau chiar le

conferã calitãøi noi. Actualmente,aproape cã nici nu mai existã pro -dus petrolier fãrã aditivi. Cei folosiøila corecøia calitãøii motorinelortrebuie sã îndeplineascã anumitecondiøii, cum ar fi:

- sã ardã complet ši fãrã depuneri;- sã se dizolve ušor ši complet în

produsele petroliere de bazã;- sã aibã o stabilitate chimicã co -

respunzãtoare; - sã nu influenøeze negativ cele -

lalte calitãøi ale produselor de bazã;- sã aibã eficienøã mare chiar

când sunt adãugaøi în cantitãøi mici;- sã aibã preøul de cost accesibil,

astfel încât folosirea lor sã fie eco -nomicã.În cazul motorinelor diesel, aditiviicei mai utilizaøi au în principalurmãtoarele destinaøii: mãrirea ci -

f rei cetanice CC sau a indiceluidiesel ID; crešterea detergentei;depre sanøi ai punctelor de tulbu -rare, conge lare ši cristalizare; ac -øiune antico ro zivã; acøiune antioxi -dantã; antifumigeni š.a.Crešterea numãrului de motoarediesel necesitã, de asemenea, šicrešterea cantitãøilor de motorineconsumate. Astfel, inevitabil a apã -rut o creštere a dependenøei øãrilorcare nu posedã petrol de impor -turile de materii prime. Limitareaacestei dependenøe, cât ši creš -terea continuã a preøului petroluluiimpulsioneazã crešterea ponderiicombustibililor alternativi.O astfel de alternativã este utili -zarea combustibililor de prove -nienøã vegetalã, care permit aco -perirea parøialã a necesarului de




combustibili diesel ši reducerea laminimum, prin diluøie, a conøi nu -tului de sulf ši de aløi compušitoxici. De asemenea, au avantajulši cã sunt mai siguri la transport šidepozitare decât combustibiliiconvenøionali petrolieri.Unul dintre atuurile majore alebiodieselurilor este comportarealor favorabilã la protecøia mediului.Biodieselurile au emisii poluantescãzute faøã de combustibilii stan -dard, sunt biodegradabili ši sunt osursã de energie regenerabilã.

Aceastã suplinire a motorinelordie sel cu uleiuri vegetale sau cualøi derivaøi de tip monoesterreprezintã în primul rând o cale deeconomisire a produselor petro -liere de bazã pentru øãrile care nudispun de zãcãminte de petrol, iarpe de altã parte permite reducereapoluãrii atmosferei prin limitareaemanaøiilor în atmosferã de oxizide carbon, oxizi de sulf, hidro car -buri ši fum.Uleiurile vegetale ši derivaøii lor, înamestec cu motorinele, creeazã

ames tecuri compatibile cu con -struc øia actualã a sistemelor dealimentare a motoarelor diesel.Aceste amestecuri nu pun pro ble -me deosebite de segregare sau in -compatibilitate fizicã sau chimicã.Un alt avantaj al biodieselului esteacela cã este biodegradabil, ceeace înseamnã cã se poate des com -pune sub acøiunea unor agenøinaturali precum bacteriile. Îneventualitatea pierderii prin vãrsaresau prin diverse scurgeri, curãøirease face mult mai ušor ši poluareamediului nu va fi aša de gravã.Acesta poate fi un alt argument însusøinerea alternativei ameste cu -rilor de biodieseluri. Biodieselul este, de asemenea,mai sigur, este netoxic ši are unpunct de autoaprindere mai înaltdecât combustibilii diesel conven -øionali. Deoarece arde la tempe ra -turi mai ridicate, scade pericolularderilor nedorite, accidentale, šinecesitã reguli de depozitare šitransport mai ušor de aplicat.Utilizarea combustibililor vegetalise poate face ca atare sau înamestec cu motorine. O altã calede utilizare a lor este aceea princare se face conversia uleiurilorvegetale în hidrocarburi prin pro -cese de descompunere termicã,de cracare cataliticã sau dehidrolizã a uleiurilor ši decar bo -xificare a acizilor graši rezultaøi.Aceastã metodã de substituireparøialã a motorinelor petroliere cuuleiuri vegetale e cunoscutã încãde la începutul secolului trecut. Ideea de alimentare cu biocom -bus tibili nu este nouã. Chiar RudolfDiesel, al cãrui motor îi poartã acumnumele, a experi men tat utili za reade combustibili bio ca posi bilã



Noxa emisã în gazele Emisiile de noxe, %de ešapament Motorinã petrolierã Amestec 20% 100% biodiesel (B100)

(baza de comparatie) biodiesel-80%motorinã (B20)

Monoxid de carbon 100% -12,6% -43,2%Hidrocarburi nearse 100% -11% -56,3%Particule în suspensie 100% -18% -55,4%Oxizi de axot 100% +1.2% +5,8%Toxine în aer 100% -12…-20% -60 -90%Oxizi de sulf 100% -20% -100% (lipsa)Sulfaøi 100% -20% -100% (lipsa)

Procentele de reducere a diverselor noxe la biodiesel faøã de motorina petrolierãconsideratã ca bazã de comparaøie (noxa 100%)


sursã de alimentare a motoruluisãu. Astfel, în 1900, la Expoziøiamon dialã de la Paris, Diesel aprezentat motorul sãu funcøionândalimentat cu ulei de arahide.La modul general, biodieselulpoate fi o alternativã la combus -tibilul diesel standard petrolier sauun aditiv al acestuia. El esteobøinut din uleiuri vegetale saugrãsimi animale printr-o serie dereacøii chimice, ce prezintã avan -tajul cã sunt nontoxice ši rege -nerabile, datoritã provenienøei lorde naturã biologicã. Biodieselurile sunt sigure în ex -ploatare ši pot fi folosite la motoarecu puøine modificãri sau chiar fãrãnici un fel de modificãri. Deši elepot fi utilizate în stare purã (100%),de obicei sunt amestecate cudiesel standard petrolier. Ames te -curile sunt notate cu abrevierileBxx, unde xx reprezintã procentulde biodiesel din amestec. Cel maides întâlnit amestec este B 20(adicã 20% biodiesel din volumultotal de combustibil). Prin urmare,B 100 este biodiesel pur (adicã100% biodiesel din volumul totalde combustibil). Uleiurile ši grãsimile vegetale sunttriesteri ai glicerinei cu acizi mono -carboxilici cu numãr par de atomide carbon (C12 – C18). Astfel, aufost fãcute experimente cu uleiuride soia, bumbac, arahide, cocos,susan, floarea-soarelui, rapiøã, in,palmier etc. care au asigurat func -øionarea motoarelor, dar au apãrutši unele inconveniente cum ar fi:crešterea consumului de combus -tibil, scãderea puterii dezvoltate demotor, depuneri consistente peinjectoare ši în cartere ši, uneori,fum abundent. Se considerã cã

varianta bazatã pe conversia ule -iurilor vegetale în monoesteri estecea mai avantajoasã [2].De asemenea, unele componentedin sistemele vechi de alimentarese pot degrada deoarece bio die -selurile atacã componentele dincauciuc. Anumite componente dinsistemele de alimentare diesel cla -sice, cum sunt conductele, garni -turile etc., pot avea de suferit dincauza cauciucului sau a compo -ziøiei lor pe bazã de cauciuc. Acestlucru impune verificarea ši înlo cui -rea lor la anumite intervale de timp,în cazul utilizãrii de biodiesel. Trebuie menøionat cã la alimen -tarea cu biodiesel, de cele maimulte ori au fost constatate ušoarecrešteri ale consumului de com -bus tibil ši, de asemenea, o ušoarãscãdere a puterii dezvoltate de mo -tor, care este de aproximativ 10%.Deci se poate spune cã 1,1 litri debiodiesel consumat este egal cu 1 litru de diesel standard. În concluzie, prin realizarea deamestecuri de tip motorinã –biodiesel se obøin combustibili cuun conøinut redus de sulf, iar func -øionarea motorului se face cu oreducere considerabilã a emisiilorpoluante.Combustibilii de tip biodiesel auun nivel scãzut de emisii nocive,deoarece se emite cu 89% mai

putin CO2 ši cu aproape 100% mai

puøin SOx. Dacã biodieselul este

de tipul B100, se reduce cu 90%

nivelul total al hidrocarburilor ne -

arse ši cu 75 – 90% cel al hidro -

carburilor aromatice. Nivelul de

particule materiale emise în at -

mos ferã scade foarte mult. Sin -

gurul component poluant care mai

este emis este cel de NOx, a cãrui

concentraøie este variabilã în

funcøie de natura ši starea tehnicã

a motorului observat. n

Bibliografie

1. Anghelache, I. - Noi combustibili

pentru automobile, Editura Tehnicã,

Bucurešti, 1993

2. Ionescu, I. - Motoare termice. So -

luøii constructive ši mãsuri gene -

rale pentru reducerea emisiilor

poluante, Ed. Matrix Rom, Bucu -

rešti, 2001

3. Onuøiu, I. - Fabricarea combus -

tibililor petrolieri ecologici. Sche -

me complexe de rafinãrii, Editura

Universitãøii din Ploiešti, 2001

4. Onuøiu, I., Tãnãsescu, C., š.a. - Fa -

bri carea produselor petroliere eco -

logice, Curs postuniversitar, Editura

Universitãøii din Ploiešti, 2004

5. Scott, Hess M. - “How Stuff Works”

disponibil online la http://www.

howstuffworks.com/biodiesel.htm

6. * * * Revista DIESEL & GAS TUR -

BINE WORLDWIDE, 1990 – 2006

7. * * * European Standard, EN

228/2004

8. * * * European Standard, EN

590/2004

9. * * * Monitorul Oficial al Româ -

niei, nr. 512/2002




089 Endress:000 Autoconstruct.qxd 3/9/2009 5:18 PM

T E H N O L O G I I

90

Reciclarea materialelor asfaltice îninstalaøii fixe de preparare a mixturilor

Existã trei metode tehno lo -gice de reciclare a materia -lelor asfaltice recuperate

(MAR), clasificate dupã locul undese produce amestecarea acestoracu materialele noi (virgine):

l amestecarea pe loc (in situ),care constã în dezagregarea, mã -run øirea ši amestecarea materiale -lor direct în strat;

l amestecarea în mišcare, careconstã în dezagregarea, mãrun -øirea ši dislocarea materialelor dinstrat, amestecarea într-un malaxorinstalat pe echipamentul tehnolo -gic în mišcare, urmatã de reašter -nerea în strat;

l amestecarea în instalaøii fixede preparat mixturi asfaltice, careconstã în dezagregarea prin fre -zare sau demolare ši dislocareadin strat a materialelor, apoi trans -portul acestora la instalaøii de pre -parat mixturi asfaltice, unde suntprelucrate prin concasare ši gra -nulare, dozate ši introduse în fluxulinstalaøiei în anumite proporøii.Reciclarea în instalaøii fixe prezintãdouã aspecte distincte:

l reciclarea materialelor asfalticerecuperate în šantierele de refa ce -re a straturilor asfaltice din siste -mele rutiere;

l recuperarea ši reciclarea finu luicald antrenat de gazele arse dinuscãtor. Pentru a avea o imagine realãasupra nivelului tehnologic actualal procedeelor de reciclare, în in -stalaøii fixe, a materialelor asfaltice,

se vor trece în revistã metodeleaplicate de diferite firme pre zen -tate în ordine alfabeticã ši dez -voltate în funcøie de materialuldocumentar disponibil.

Firma AMMANN oferã instalaøii care

asigurã prepararea mixturilor asfal -

tice de calitate cu adaos de reci -

c labile în douã sisteme tehnologice:

l adaos de pânã la 60%, reci -

c labile calde prin uscãtor paralel;

l adaos de pânã la 25%, re ci -

c labile reci direct în malaxor (fig. 1,

documentaøie AMMANN).Firma oferã sistemul complet dereciclare a filerului (finului) recu -perat în instalaøia de desprãfuire(fig. 2, documentaøie AMMANN).Finul cald, antrenat de gazele arseîn procesul de uscare, este colec -tat la nivelul instalaøiei de filtrare širecirculat spre turnul de malaxare

Din punct devedere tehnologic,recuperarea šireciclareamaterialelorasfaltice poate fifãcutã prin lucrãrispecifice efectuatecu echipamentespecializate. Înfuncøie de loculunde se produceamestecareacomponentelor,echipamenteletehnologicefolosite trebuie sãasiguredesfãšurareaproceselorspecifice.

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii BucureštiCatedra Mašini de Construcøii


Fig. 1

092-095 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 3/9/2009 3:49 PM

T E H N O L O G I I

cu transportoarele adecvate. Înprocesul de cântãrire se acordãprioritate filerului cald recuperat.Astfel, acesta este mai rapid ši maieficace anrobat cu bitum, ceea ceconduce la reducerea necesaruluispecific de energie. Firma BENNINGHOVEN oferã oga mã completã de tehnologii šiechipamente, adaptate necesi tã -øilor specifice clienøilor, care permitreciclarea materialelor asfaltice re -ciclabile (MAR) calde sau reci, încentrale de mixturi asfaltice ši, înegalã mãsurã, procesarea materia -le lor recuperate în vederea reciclãrii.Fluxul de alimentare cu materialerecuperate este alcãtuit din: bun -cãr de alimentare, benzi transpor -toare predozatoare, concasoare,ciururi, benzi transportoare de ali -mentare ši echipamentele de auto -matizare aferente. Acestea sunt

montate într-o instalaøie compusãdintr-un concasor cu un tambur, unseparator magnetic, o unitate de sor -tare ši un concasor cu tambur dublu(fig. 3, documentaøie Benninghoven).Alimentarea materialelor se faceprintr-un concasor cu un tambur.Materialul este transportat printr-unsistem de alimentare eficace (1)cãtre un concasor (2). Materialulconcasat este transportat cu untransportor cu bandã (3) la ciur (5).Piesele ši reziduurile metalice suntseparate prin separatorul mag -netic (4). Dupã prima concasaregrosierã urmeazã a doua, într-unconcasor cu tambur dublu (6),care, printr-un reglaj variabil, pre -definešte ši garanteazã o anumitãgranulometrie prestabilitã. Cu untransportor cu bandã (7) materialuleste depozitat într-o haldã. Recicla -bilele astfel procesate sunt de

înaltã calitate, asigurând totodatãutilizarea economicã a materia le -lor recuperate în vederea reciclãrii.

Principalele avantajele ale acestei

instalaøii sunt:

l utilizarea raøionalã a resurselor

limitate;

l funcøionarea fãrã personal

suplimentar;

l costuri de uzurã ši de con ca -

sare reduse;

l productivitate ridicatã;

l nivel redus al emisiilor de praf

ši de zgomot;

l scãderea cantitãøii de material fin;

l robusteøe ši rezistenøã la de -

šeu rile metalice.

Buncãrul de alimentare este pre -

vãzut cu ešafodaje metalice, pereøi

de reøinere ši pereøi articulaøi, fixaøi

cu šuruburi. Opøional pot fi adãu -

gate extensii ale pereøilor, pentru a

mãri capacitatea buncãrelor, ši

grãtare pentru presortarea bucã øi -

lor mari de asfalt. Buncãrul poate

sã susøinã ši panoul echi pamen -

tului electric de putere, prevãzut cu

filtru de aer ši ventilator.

Benninghoven oferã concasoare

simple sau duble cu rotor, în confi -

guraøie fixã sau mobilã, fabricate la

standardele de calitate specifice

produselor firmei ši care corespund

tuturor normelor legale privind

securitatea ši protecøia mediului.


Fig. 2

Fig. 3


Sunt dezvoltate douã procedee teh -nologice cu folosirea MAR reci ši unprocedeu cu folosirea MAR calde.a) Procedeul de reciclare cu MAR(ma teriale asfaltice recuperate)reci (I)MAR sunt introduse reci direct înmalaxor (fig. 4, documentaøie Bennin g -hoven), împreunã cu materialelecalde noi, unde sunt malaxate ob -øinându-se un amestec omogen.Limita cantitativã de reciclabile într-oreøetã este de 25%.Fluxul tehnologic pentru aplicareaacestui procedeu este compus dinurmãtorele echipamente:

l predozatoare pentru recicla bileprevãzute cu grãtare pentru reøi ne -rea fragmentelor care ies din limi teledimensionale impuse de reøetã;

l sistem de extragere cu bandãdozatoare cu vitezã variabilã;

l sistem de transport (trans por -tor cu bandã sau elevator);

l sistem de cântãrire-dozare;l sistem de tratare a vaporilor;l electronicã ši automatizare in -

te gratã în turnul instalaøiei de pre -pa rare a mixturii.

b) Procedeul de reciclare cu MAR

reci (II)

O alternativã la metoda anterioarã

constã în introducerea materialelor

reciclabile, prin intermediul unui

transportor cu bandã de mare

vitezã, în zona finalã de iešire a

materialelor din tamburul uscãtor,

unde sunt amestecate cu mate -

rialele noi (fig. 5, documentaøie

Benninghoven). Schimbul termic

foar te eficace începe în tubul

uscãtor, iar vaporii sunt evacuaøicu gazele de ardere. Transferul decãldurã se continuã pe întregulpro ces de transport al materialelorîn turnul instalaøiei, ciurul este “bay-pasat”, iar materialele sunt cân -tãrite înainte de a fi introduse înmalaxor. Prin aceastã metodã potfi tratate pânã la 35% materialereciclabile.c) Procedeul de reciclare cu MARcaldePentru reutilizarea în proporøie maimare, de la 35% pânã la 100%, amaterialelor reciclabile, este nece sa -rã tehnica reciclãrii la cald. Aceas tase realizeazã cu un uscãtor pa ralelde mare volum (fig. 6, documen -taøie Benninghoven), echipat cu unarzãtor special “MIX-GAZ”, realizatde Benninghoven. Concepøia spe -cialã a tamburului uscãtor eliminãcontactul direct dintre flacãrã šimateriale.Dupã ce au fost reîncãlzite, reci -c labilele calde sunt stocate într-unsiloz izolat termic de unde sunt pre -luate pentru a fi cântãrite înaintede a fi introduse în malaxor.Utilizând tehnica experimentatã aarzãtorului “RAX-JET”, inginerii dela Benninghoven au conceputarzãtorul “RAX-JET Mix-Gaz”. Oanu mitã cantitate de aer secundar,furnizatã de un ventilator separat,este introdusã în flacãra iniøialã aarzãtorului (fig. 7, documentaøieBenninghoven), ceea ce permiteuscarea directã a materialelor înuscãtorul de reciclabile. Sistemulpermite supraîncãlzirea materia le -lor reciclabile ši evitã formareafumului albastru ši a altor feno -mene asociate, care se manifestãîn cazul utilizãrii unui arzãtor înconfiguraøie standard.

T E H N O L O G I I

Fig. 4


Fig. 5


Firma ERMONT oferã echipa men -

te tehnologice specializate pentru

reciclarea la cald în instalaøii cu

funcøionare continuã, pe care le

considerã cele mai simple ši mai

economice metode pentru tratarea

materialelor asfaltice recuperate.

Astfel, se folosesc douã metode

principale:

l procedeul în echicurent (TSM),

printr-un tambur uscãtor foarte lung

cu douã diametre ši un malaxor

rotativ cu palete (fig. 8a, docu men -

taøie ERMONT FAYAT GROUP, unde

s-au fãcut notaøiile: 1 - intrarea MAR;

2 - ieširea gazelor arse; 3 - intrarea

agregatelor minerale noi; 4 - ie ši rea

mixturii asfaltice), pon derea recicla -

bilelor ajungând pânã la 25%;

l procedeul în contracurent

(RET ROFLUX), prin care recicla bi -

lele nu intrã în contact direct cu

gazele calde, bitumul fiind introdus

în spatele flãcãrii arzãtorului (fig. 8b,

documentaøie ERMONT FAYAT

GROUP), ponderea reciclabilelor

fiind de 25% sau 50%, în funcøiede tipul constructiv ši dimensionalal instalaøiei.Pentru fiecare din metodele pre -zen tate, firma oferã câte o gamãde tipuri dimensionale ši funcøio -nale concepute astfel încât sãacopere o plajã largã de pro duc -tivitãøi ši sã satisfacã orice condiøietehnologicã a potenøialilor utilizatori.Astfel, sistemul TSM este produs întrei grupe funcøionale, ši anume:

l Supermobile TSM PREMIUM(TSM 13, respectiv 15 PREMIUM);

l Supermobile TSM MAJOR(TSM 13, 15, 17, 21, respectiv 25MAJOR);

l Transportabile/staøionare TSMMajor City Star (TSM 15, respectiv17 City Star).Productivitãøile instalaøiilor tip TSMvariazã între 60 t/h ši 550 t/h, înfuncøie de tipurile dimensionale šide umiditatea materialelor intro du -se în uscãtor, care poate varia între2% ši 5% (fig. 9a, documentaøieERMONT FAYAT GROUP).Sistemul RETROFLUX este, deasemenea, produs în trei grupefuncøionale, ši anume:

l Supermobile Roadmaster (RM80, 120, 160, respectiv 160 Quattro);

l Supermobile RETROFLUX (RF200, 300, 400, respectiv 500);

l Transportabile/staøionare Re tro -flux City Star (RF 80, 120, 160, 200,300, 400, respectiv 500 City Star).Productivitãøile instalaøiilor tip RE -TRO FLUX variazã între 50 t/h ši450 t/h, în funcøie de tipurile dimen -sionale ši de umiditatea materia -lelor introduse în uscãtor (2% ši5% vezi fig. 9b, documentaøieERMONT FAYAT GROUP).La ambele sisteme, variantele super -mobile sunt amplasate pe semi -remorci ši se instaleazã prin

T E H N O L O G I I


Fig. 6

Fig. 7


autoridicare (fãrã sã necesite ma -cara), cu ajutorul dispozitivelormecanice sau hidraulice propriiale echipamentului. Acestea potforma convoaie de transport ale

cãror alcãtuiri sunt evident în func -øie de productivitãøile ši structurileinstalaøiilor. De exemplu, în fig. 10se prezintã alcãtuirea convoiuluide transport pentru instalaøiile din

seria RM (Supermobile Roadmaster).Firma MARINI prezintã trei metodede lucru ši echipamentele aferentepentru reciclarea materialelor as -fal tice:

l reciclarea în instalaøii fixe depreparat mixturi asfaltice;

l reciclarea la cald, în mišcare,cu instalaøia mobilã de asfaltVOYAGER 120;

l reciclarea la rece, în mišcare,cu instalaøia MCR 250.În continuare vom prezenta re zol -vãrile tehnologice referitoare laprima metodã, celelalte douã me -to de urmând a fi prezentate înarticolul viitor.În cazul instalaøiilor fixe dis conti -nue de preparat mixturi asfaltice,acestea sunt prevãzute cu acce -soriile pentru reciclarea materia -lelor provenite din demolarea dru -murilor vechi. Procentajele demateriale reciclabile în amestecvariazã mult în funcøie de soluøiatehnicã adoptatã, de natura ma -terialelor ši de condiøiile de lucru(temperaturã, umiditate). Metodele generale utilizate sunturmãtoarele:

l introducerea reciclabilelor la pi -ciorul elevatorului de materiale calde;

l introducerea reciclabilelor întamburul uscãtor;

l introducerea reciclabilelor reciîn silozul de cântãrire a agregatelornoi (virgine);

l utilizarea în acelaši timp a do -uã metode sus-amintite (meto damixtã);

T E H N O L O G I I


Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10


l uscarea ši reîncãlzirea recicla -bilelor într-un tambur uscãtorspecial.Ø Introducerea reciclabilelor lapiciorul elevatorului de mate -riale caldeMetoda permite atingerea pânã la15 – 20% din ponderea mate ria -lelor reciclate. Dozarea volumetricãsau gravimetricã ši un transportorcu bandã sunt suficiente. Ciurulreclasor al centralei de anrobarenu este utilizat.Ø Introducerea reciclabilelor reciîn silozul de cântãrire a agre -gatelor noi (virgine)Alimentarea se face direct înmalaxor prin intermediul unui siloztampon instalat pe turnul demalaxare. Acesta este alimentat cuajutorul unui dozator, un trans por -

tor cu bandã sau un elevator cu

cupe (fig. 11, documentaøie MARINI

FAYAT GROUP). Metoda este folo -

sitã pentru reciclarea pânã la 20%.

Folosirea ciurului este posibilã.

Ø Introducerea reciclabilelor întamburul uscãtorAceastã metodã permite atingerea

unei ponderi a reciclabilelor pânã

la 35%. Alimentarea este fãcutã

printr-un dozator a (fig. 12, docu -

mentaøie MARINI FAYAT GROUP) ši

un transportor cu bandã b, direct în

tamburul uscãtorului malaxor, folo -

sindu-se un inel de reciclare

special c. Este posibilã garantarea

proporøiilor exacte de materiale

virgine ši reciclabile, intercalând pe

transportorul cu bandã unitãøile de

cântãrire interconectate.

De asemenea, în acest caz folo -sirea ciurului este imposibilã.Ø Metoda mixtãSe pot combina douã metode pre -zentate anterior: MAR în tam buruluscãtor + MAR reci în malaxor, cuconservarea caracteristicilor tehnicespecifice. Metoda poate atingepânã la 40% reciclabile.Ø Uscarea ši reîncãlzirea reci -c labilelor într-un tambur uscãtorspecialTamburul de tipul echicurent esteprevãzut cu o camerã de ardereexternã pentru protecøia cores pun -zãtoare a caracteristicilor bitumuluiîn timpul fazei schimbului termic.Materialele descãrcate din tam -burul uscãtor sunt introduse într-unsiloz tampon reîncãzit ši izolattermic, apoi dozate în silozul decântãrire a agregatelor virgine. Seobøine o reciclare pânã la 50%. Fo -losirea ciurului rãmâne posibilã. n

BIBLIOGRAFIE1. Mihãilescu, Št., Bratu, P., Zafiu, Gh. P. š.a - Tehnologii ši utilajepen tru executarea, întreøinerea šireabilitarea suprastructurilor dedrumuri. Vol. I: Executarea supra -struc turilor de drumuri, Ed. IMPULS,Bucurešti, 20052. * * * Fayat on the roads. RoadBuilding Equipment Magazine,publicaøie FAYAT GROUP, nr. 3ediøia aprilie 20033. * * * Fayat product line. RoadBuilding Equipment, publicaøieFAYAT GROUP, ediøia 2005/2006 4. * * * Recyclage – DocumentaøieAMMANN prezentatã pe siteulwww. ammann. france-com5. * * * Recyclage d’enrobésbitumineux – DocumentaøieBennin ghoven prezentatã pe site-ulwww.benninghoven.com

T E H N O L O G I I


Fig. 11

Fig. 12


R E V I E W S


EQUIPMENTS FOR SMOOTHINGTHE SURFACES OF THE GREENCONCRETEThe smoothing is a technologicoperation by which the surface ofthe mortar is smoothed for a highquality finishing, and the smoothingboard is the hand tool used for thispurpose. For increasing the qualityand the productivity of thesmoothing works, very ingeniousequipments were conceived andcreated for finishing the interiorsand the exterior of the buildings,offices and of those intended forindustrial activities. The main cha -racteristics of such equipment arethe following: variable speed, greatproductivity (up to 60 m2/hour),water gain through spray.

Construction of a sophisticatedbridgeThe engineers from Meva are wellknown for their skills in assemblingthe standard moulds of differentforms helping the contractors torespect the designers` specifica tions.An example is the RheinfeldenBridge, situated in South-West ofGermany, with its octagonal filesand different bias of their sections.Also, it was difficult for the concre -ters to make the abutment jointswhich requested a maximum ofskill from the part of the carpenters.

Direct link to the satellite thatbrings the benefits from outerspace on earthThe clients of the JCB equipmentsshall have great benefits followingthe introduction on a large scale, atthe level of the company’s equipment,of new satellite monitoring systems.The advance measuring system,

called JCB LiveLink (direct connec -tion), has the capacity to increasethe performance of the equipmentsand to produce a more precisemonitoring. By connecting to theequipment monitoring system, JCBLiveLink offers complex informationconcerning that equipment, inclu -ding the time of use, temperaturesand pressures. One of the majorbenefits is the protection against theft.

Testing the new Case multi func -tion mini-loaders for military useThe Case Construction EquipmentCompany presented its new multi -function mini-loaders for military use,M400T, to the World of Concreteshowroom in Las Vegas. Beingcurrently in the certification period,M400T is one of the newest multi -function mini-loaders for militaryuse, which shall be produced byCase during the second half of2009. These products are part of a10 year contract, amounting 160millions dollars, concluded with theU.S. Army's Tank-automotive andArmaments Command, U.S. ArmyTACOM. This contract supposes thesupply of more than 1.900 of Casemultifunction mini-loaders, as wellas 1.500 compact caterpillar loaders.

The new condensing pot cer -tified by Atlas Copco treats thestable emulsionsAntwerp, Belgium, January 29th,2009. With the new water-oil sepa -rator, which treats the stable emul -sion and prevents the bacteriaaccumulation in the compressor,the condensation is no more aproblem for you. This type of OSCiseparator is integrated in thescrew-type compressors with oil

injection from 37 up to 90 kW*. Theintegrated water-oil separator ensuresthe electronic control for a goodfunctioning and increases in thesame time the production capacity.The OSCi range was certificatedby the DIBt German Institute(Deutsche Institut für Bautechnik),as an additional guaranty of thefact the condensation separationis made at a high level of efficiency.

DUAL POWER SystemThe international leader in the field ofmobile sorting stations, Powerscreen,does not belie its reputation whenwe talk about the innovation,confirming also the validity ofcompany’s slogan: "Helping ourclients when need it“. The nece ssityof a dual supply system which canbe switched on a diesel or electricengine system is the desire of theusers of the sorting station, mostlyof those who change their locationover time. By the new power supplysystem, Powerscreen succeed tosolve this problem in a simplemanner: switching from a sourceto another kinematic chain whichsupposes the movement transmi -ssion form a sole power supplysource to more working systemswithout increase the power con su -mption, influencing in a positive waythe final consumption of the station.

Powertek delivered the largesconcrete pump in the country!When entering the Powertek show -room, located at 23 km of theBucharest – Pitesti motorway, in therotation sense apparently made adhoc, a Sermac concrete pump,brand new, announce from timethe event to which we were invited

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:01 PM

R E V I E W S

to assist. Powertek Trailers will delivertwo large concrete pumps to anolder business partner, to experts inthe field of CEMEX Beton concreteworks, a top entrepreneur inRomania for this production niche.

INNOVATION, PROGRESS FACTORFOR THE SMALL AND MEDIUMENTERPRISESToday, the companies manufacturerof technological equipments forconstructions search the best andefficient solutions to mitigate theeconomic crisis effects. It is obser -ved a standstill of the productsquantity increase, some companieseven started their reorganization.Lots of precaution it is also taken inthe field of labor force. Under theseconditions, when the events mayoverwhelm even the possibilities ofsome large companies, governmentalstrategies are prepared, strategieswhich should contribute to themitigation of the crisis effects, onone side, and should provide thenecessary means to continue thedevelopment of the private sector,on the other side. Guided bytradition, the companies found inpermanent competition pay agreater attention to the techno lo -gical research and innovationdesigned to meet the currentrequirements, and these implycosts and risks. The risks – in thecountries with developed economy– are divided between the publicand private sector.

GREEN DIESEL ENGINE OIL FORENVIRONMENTAL PROTECTIONThe concept of green diesel oilimplies both the observance ofspecifications regarding the quality

and of those regarding the pollutantemission resulted from the combustioninside the engines. Currently, therequirements imposed at globaland European level were adoptedalso by the Romanian regulationsregarding the manufacture ofquality diesel fuels. These aremanufactured through technologiesthat ensure the quality and anefficient combustion inside theengines, their manufacture beingdirectly linked to the productionand quality of diesel engines. Theprovisions of the standards mainlyimposed the drastic decrease ofthe sulphur oxides SOx. This madethe demand on the market ofdiesel oil with low sulphur to bemore accentuated and imposed theintroduction of new manufacturetechnologies.

CDP Access - Groupe Piroux andthe most francophone area inRomaniaAbout 15 km North-East of Pite tiand maximum 2 km of Mioveni, theRomanian and French businessmenonce again shook hands and setup CDP Access - Groupe Piroux,after it was founded here also,several years ago, our famousnational vehicle Dacia, as result ofthe historical visits in Romania, in1966, of the French President,Charles de Gaulle.

For the construction field, hardtimes loomMircea Sofian is an entrepreneurtrapped in the red tape – similar tonumerous persons making businesswith the state – from where he triesto escape as better as possible, sothat the 120 and more employees

of his company, SOPMET, not lose

their jobs. In this case there are

manly concerned the underground

constructions, from pipelines survey

to multifunctional visitable tunnels.

He acquired experience while

working within S.C. Metroul S.A., his

company is one o the companies

detached from Metroul company,

on its reorganization, in 1991.

Besides its entrepreneurship acti -

vities, Mircea Sofian tried few years

ago also to enter the politics, when

he ran for the Bucharest Muni -

cipality elections. On how hard it is

for a construction company to

make business with budget money,

but also other topics related to the

crisis, I have talked with him in one

rainy winter morning.

RECYCLING ASPHALT BASED

MATERIALS IN MIXTURES PREPA -

RATION FIXED INSTALLATIONS

In terms of technology, the recovery

and recycling of asphalt based

mate rials may be made through

specific works done with specialized

equipments. Depending on the

place where the components are

mixed, the technological equipments

used should ensure the specific

processes development.

In order to have a truthful image of

the current technological level of

the recycling procedures, in fixed

installations, for the asphalt based

materials, we will have an overview

of the methods applied by various

companies, alphabetically presented

and developed according to the

available documentations. n


096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 3/9/2009 4:02 PM

TALON DE ABONAMENT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-2028269 sau pe e-mail: [email protected].

Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7.50 lei nn 6 luni 14.50 lei nn 1 an 28 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:Denumirea firmei...............................................................................Domeniul de activitate al firmei:........................................................Numele ši prenumele..........................................................................Funcøia................................................................................................Departament......................................................................................Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................Sc........... Etaj.......Ap................Localitate.........................................Judeø..........................Sector.......Cod poštal.............. Telefon..........................Fax..............................

Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284 cont RO03FNNB000602357663RO01 Credit Europe Bank (ROMÂNIA) S.A. În preøul abonamentului suntincluse ši taxele poštale.Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitatesã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:

Modul 1 apariøie (Euro)1/1 A4 9001/2 A4 5001/4 A4 300

Coperta 1 2600Coperta 2 2000Coperta 3 1600Coperta 4 2200

2 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferãun spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatoriiši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

098 talon:114 talon.qxd 3/9/2009 4:02 PM

cop 3 stihl:000 stihl.qxd 3/9/2009 4:04 PM

cop 4 case butuci:000 case_CX.qxd 3/9/2009 4:05 PM

Revista de unelte si echipamente - martie 2009

Documents

Transcript of Revista de unelte si echipamente - martie 2009