Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

100
cop1:cop1.qxd 1/9/2009 1:34 PM Page 2

description

Sa ne orientam spre fondurile structurale!La nivel global, stirile nu sunt tocmai cele mai bune. Criza financiar-bancara a încetinit mai multe sectoare industriale, dar cel mai tare a lovit în constructorii auto si imobiliari. Din informatiile pe care le-am citit în ultima vreme, toate predictiile sunt destul de pesimiste, mai ales în Statele Unite ale Americii si Europa de Vest. În lumea utilajelor pentru constructii se anunta, de asemenea, o decelerare a volumului de productie. Mai multi producatori importanti au anuntat deja restructurari de personal, micsorarea zilelor de lucru pe saptamâna la patru sau redistribuiri de fonduri catre alte directii, acolo unde arde mai tare.La nivel local s-a putut observa deja o scadere a preturilor în sectorul imobiliar, dar si o cerere mult mai anemica. Cu toate ca antreprenorii au apelat la strategii de marketing extrem de ofertante si chiar haioase în unele cazuri, clientii nu prea au dat navala. Totusi, se pare ca situatia nu va fi atât de dura precum pare la prima vedere, deoarece anul acesta vom avea acces la asa-numitele fonduri structurale. Majorarea acestor fonduri va fi de 30%, lucru ce va accelera ritmul constructiilor din infrastructura – îndeosebi în sectorul rutier –, dar vor revitaliza si santierele cladirilor de birouri si locuinte. Potrivit celor spuse de guvernantii români, accesarea fondurilor venite de la UE va fi mai lesne de realizat datorita simplificarilor birocratice care vor avea loc. Pâna în 2013, Romania ar trebui sa absoarba aproape 20 de miliarde de euro, din care peste patru miliarde vor fi directionate catre sectorul constructiilor rutiere si de cai ferate. Prin urmare, ritmul de kilometri de autostrada ar trebui sa creasca precum eroii din basme, urmând sa transforme infrastructura semimedievala a României într-una competitiva si atractiva pentru investitori. Constructorii se vor orienta si ei catre acest sector, întocmai ca si dealerii de echipamente. Este foarte posibil ca anul acesta sa vedem aparând pe piata branduri noi de echipamente specifice sectorului rutier, si ma refer aici în special la cele care lucreaza direct cu suprafata de rulare. Desi nu am nici o acreditare economica, ma gândesc ca recesiunea financiara nu va dura mai mult de trei ani, mai ales în zonele continentului mai putin dezvoltate, din care facem parte si noi. Chiar daca nu e cel mai bun ton pentru a începe anul, poate ca orientarea comuna a fortelor catre alte directii mai profitabile va duce la o tranzitie mai usoara a crizei. Poate, cine stie, criza chiar va folosi în România prin constructia de drumuri, poduri si lucrari de arta, care ne vor face sa nu ne mai simtim complecsati când nimerim la masa cu persone din statele din apropiere, parca mereu cu un pas înaintea noastra.

Transcript of Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Page 1: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

cop1:cop1.qxd 1/9/2009 1:34 PM Page 2

Page 2: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

cop2:cop 2 bosch.qxd 1/9/2009 1:41 PM Page 2

Page 3: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

N O U T Ã Ø I

Noul compresor portabil"Mobilair 50" de la KaeserKompressoren este o ma -

šinã ce prezintã multe puncte forte.Produce suficient aer pentru treiciocane pneumatice sau pentruun consumator mare de aer, acestcompresor de 5 m3/min fiind ex -cep øional de ušor ši combinândfle xibilitatea cu protecøia mediuluiînconjurãtor. Mai mult, îmbinã teh -nologia verificatã cu elementele denoutate, ca de pildã car ca sa inso -norizantã dublã, din polie tilenã,realizatã pentru protec øie maximãchiar ši în cele mai dure condiøii delucru.Unul dintre lucrurile care ies în evi -denøã când privešti noul "Mobilair 50"este modernul sãu design: asi gu -rând o pãstrare a aspectului sãupe termen lung, noua carcasã dinpolietilenã, rezistentã la coroziune,zgârieturi ši šocuri, ce include šiaripile de protecøie pentru roøi,sugereazã dinamismul mašinii. Eaascunde cu discreøie compo nen -tele interne ce asigurã o perfor -man øã impresionantã ši o utilizaresimplã combinatã cu protecøiamediului înconjurãtor. Aceste avan -taje sunt în mãsurã sã facã dinmotocompresorul "Mobilair 50" unleader în clasa compresoarelormo bile de 5 m3/min.Motorizarea compresorului esterea lizatã de un propulsor bine cu -noscut, motorul turbo în patrucilindri Kubota, rãcit cu apã, careantreneazã blocul de compresieprintr-o transmisie directã. Transmi -

sia directã 1/1 eliminã pierderilede putere ši, în combinaøie cu altesisteme asociate, contribuie la pro -ducerea a mai mult aer comprimatcu mai puøin com bustibil. Duratamare de exploatare ši înalta efi -cienøã sunt garantate de turaøiaredusã a motorului ce ajutã ši lamenøinerea emisiei de noxe la unminim absolut. În fapt, "Mobilair 50"este unul dintre cele mai silen øioa secompresoare din gama sa, având opresiune sonorã de numai 69 dB(A)conform ISO 3744, respectiv un ni -vel de zgomot ≤ 98 dB(A) conformdirectivei 2000/14/EG. Echipat cu

un bloc de compresie KAESER curotori optimizaøi Sigma Profi le cucurgere optimizatã, proiectat pen -tru condiøii grele de exploatare,echipamentul de 5 m3/min la 7 bareste alegerea perfectã pentru lu -crul simultan cu pânã la 3 ciocanepneumatice, dar se preteazã la felde bine ši pentru aplicaøii undesunt folosite rotopercutante sau înforajul dirijat.Doar aparent în contradicøie cuper formanøele sale excepøionale,noul "Mobilair 50" este surprinzãtorde ušor. Masa sa operaøionalã mai

micã de 750 kg îl face unul dintrecele mai manevrabile compre soa -re din clasa sa. Mai existã douãavantaje pentru piaøa din România(ši Uniunea Europeanã): mai întâi,conducãtorul autovehiculului cetracteazã un "Mobilair 50" nu arenevoie de un permis suplimentarde conducere pen tru remorcã,apoi echipa men tul poate fi tractat(de cãtre un auto turism adecvat)fãrã a fi supli mentar echipat cusistem de frâ nare.Dotat standard cu sistemul "Anti-Frost Control" patentat de KAESER,echipamentul poate fi folosit cusucces ši în perioadele mai reciale anului, asigurând protecøia supli -mentarã a sculelor pneuma tice îm -potriva îngheøului, coroziunii ši de -fec øiunilor ce rezultã din acestea.Toate componentele metalice alešasiului sunt zincate sau protejateprin vopsire în câmp electrostatic,pentru siguranøa unei exploatãri deduratã. Operarea este simplificatãprin utilizarea unui singur comu ta -tor de comandã ši prin picto gra -mele explicite. Accesul cãtre toatecomponentele este excelent šisimplificã mult atât lucrãrile de ser -vice, cât ši pe cele de întreøinere.Construit în conformitate cu ulti melestandarde de calitate autoim pusede cãtre KAESER, acest mo derncompresor este proiectat sã oferefuncøionare sigurã ši du ratã maxi -mã de serviciu. n

Noul motocompresor "Mobilair 50" cu carcasãinsonorizantã rezistentã, din polietilenã

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 3

Un leader incontestabilîn clasa sa

Motocompresorul Kaeser "Mobilair 50"va fi disponibil pentru piaøa dinRomânia începând cu primãvaraacestui an.

003 noutati kaeser:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:02 PM Page 3

Page 4: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 20094

S U M A R

NOUTÃØINoul motocompresor “Mobilair 50” cu carcasã

insonorizantã rezistentã, din polietilenã 3

INFO-NEWSGrove GTK1100 lucreazã ši în tandem 8

Maestru al versatilitãøii: noul ciocan rotopercutor

GBH 4-32 DFR Professional 10

Sandvik reduce capacitatea de producøie ši costurile 11

Liugong deschide în primãvarã o nouã fabricã în India 12

Panama pune de-o parte 2,3 miliarde de dolari pentru

extinderea canalului 14

Terex Demag are o nouã macara pe šenile

de 1.600 tone 15

Mic, dar puternic 16

Mathew Taylor de la JCB susøine cã soluøia

se aflã la bãnci 46

Atlas Copco nu va mai participa la Intermat 46

Noul model mini de la Kubota 58

Douã noi încãrcãtoare pe roøi de la Hitachi 59

Barometrul “Construction Europe”,

decembrie 2008 - depresii de iarnã 53

INFO-UEIndustria construcøiilor din Europa se ašteaptã

la o scãdere abruptã în 2009 54

MEGA-TEHNICEchipamente pentru repartizarea, nivelarea ši compactarea

betonului în straturi orizontale 18

MANAGEMENT TEHNOLOGIC

Activitatea de întreøinere ši verificare tehnicã a

mašinilor de construcøii 42

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Echipamente hidraulice pentru construcøii,

montate pe vehicule comerciale 64

CERCETARE & ŠTIINØÃ

Scaunul operatorilor de utilaje pentru construcøii

ši riscul de invaliditate 83

ADVERTORIAL

Terex Finlay, pionier în sortarea mobilã 32

HYUNDAI VIP TOUR COREEA 2008 48

Macaralele Terex Atlas – puterea zeilor 60

Miniîncărcătoarele frontale Skid Loader 76

LEGISLAØIE

Protejarea soluøiilor tehnice noi din domeniul

utilajelor de construcøii 80

EVENIMENT

CASE CONSTRUCTION MACHINERY a trimis ajutoare

în Santa Catarina 38

Manitowoc deschide o nouã fabricã la

Niella Tanaro, Italia 56

RETROSPECTIVÃ 2008 89

18 Echipamentepentru repartizarea,nivelarea ši com -pactarea betonuluiîn straturi orizontaleDe regulã, proce sultehnologic de construire astraturilor orizon tale dinbeton reclamã procedeespeciale de ašter nere,nivelare ši compactare. Laastfel de prelucrãri suntsupuse, în general,suprafe øele orizontale....

38 CASE CON STRUC -TION MACHINERY atrimis ajutoare înSanta CatarinaEchipamentele au fosttrimise prin proiectul CASEMultiaçao, un program alecãrui acøiuni de sus øi neresocialã ši întrajutorare sebazeazã pe împrumutareade echipamente CASEpentru efec tuarea dife -ritelor lucrãri de con strucøiiîn zone afectate....

56 Manitowocdeschide o nouãfabricã la NiellaTanaro, ItaliaManitowoc a orga nizat ozi deschisã (open day)pentru clienøii ši colabo ra -torii sãi, sãrbãtorind astfelextinderea activitãøii saleprin deschiderea unei noifabrici la Niella Tanaro, înItalia. Compania ši-atransferat întreagaproducøie de maca rale....

60 MacaraleleTerex Atlas –puterea zeilorDacã zeii ar fi folositechipa mente de ridicatmontate pe camion laînãløarea Olim pului, ar fiales ATLAS. Tradiøiabraøelor de maca raleTEREX ATLAS dureazã demai bine de douã dece nii.Sunt numãrul 1 mondialatât prin tradiøie, cât ši prinknow-how-ul construirii....

004 sumar:004 sumar.qxd 1/9/2009 6:42 PM Page 4

Page 5: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

005 hilti:005 hilti.qxd 1/9/2009 1:44 PM Page 5

Page 6: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

PUBLISHER: Daniel Adam

REDACTOR-ŠEF: Dragoš NicolaeDESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš

CONSILIUL ŠTIINØIFIC:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose

MARKETING MANAGER: Laura Iacob

REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este opublicaøie lunarã a

MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin BerariDIRECTOR GENERAL: Adrian Rus

DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu GãvrušDIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu

DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod

PR: Delia Rus

PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu

ABONAMENTE: Mariana GheorgheTel: 021-222.31.35; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

CORESPONDENØÃ:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

ADRESA: Bucurešti, Piaøa Presei Libere nr. 1, corp A3 (latura stângã),

et. 1, sector 1;Tel.: 021-222.31.34 /35 /48,

Fax: 021-222.31.49

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTION, TUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIARODIPET

Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratãISSN 1582-4217

Copyright DOMUS MAGAZIN/HIPARION SRLReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

DOMUS MAGAZIN/HIPARION SRL.Întreaga rãspundere privind corectitudinea informaøiilor

revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši facpublicitate.

La nivel global, štirile nu sunt tocmai cele mai bune. Criza financiar-bancarã a încetinit mai multe sectoare industriale, dar cel mai tarea lovit în constructorii auto ši imobiliari. Din informaøiile pe care

le-am citit în ultima vreme, toate predicøiile sunt destul de pesimiste, maiales în Statele Unite ale Americii ši Europa de Vest. În lumea utilajelorpentru construcøii se anunøã, de asemenea, o decelerare a volumului deproducøie. Mai muløi producãtori importanøi au anunøat deja restructurãride personal, micšorarea zilelor de lucru pe sãptãmânã la patru sauredistribuiri de fonduri cãtre alte direcøii, acolo unde arde mai tare.La nivel local s-a putut observa deja o scãdere a preøurilor în sectorulimobiliar, dar ši o cerere mult mai anemicã. Cu toate cã antreprenorii auapelat la strategii de marketing extrem de ofertante ši chiar haioase înunele cazuri, clienøii nu prea au dat nãvalã. Totuši, se pare cã situaøia nuva fi atât de durã precum pare la prima vedere, deoarece anul acestavom avea acces la aša-numitele fonduri structurale. Majorarea acestorfonduri va fi de 30%, lucru ce va accelera ritmul construcøiilor din infra -structurã – îndeosebi în sectorul rutier –, dar vor revitaliza ši šantiereleclãdirilor de birouri ši locuinøe. Potrivit celor spuse de guvernanøii români,accesarea fondurilor venite de la UE va fi mai lesne de realizat datoritãsimplificãrilor birocratice care vor avea loc. Pânã în 2013, România artrebui sã absoarbã aproape 20 de miliarde de euro, din care peste patrumiliarde vor fi direcøionate cãtre sectorul construcøiilor rutiere ši de cãiferate. Prin urmare, ritmul de kilometri de autostradã ar trebui sã creascãprecum eroii din basme, urmând sã transforme infrastructurasemimedievalã a României într-una competitivã ši atractivã pentruinvestitori. Constructorii se vor orienta ši ei cãtre acest sector, întocmai caši dealerii de echipamente. Este foarte posibil ca anul acesta sã vedemapãrând pe piaøã branduri noi de echipamente specifice sectoruluirutier, ši mã refer aici în special la cele care lucreazã direct cu suprafaøade rulare. Deši nu am nici o acreditare economicã, mã gândesc cãrecesiunea financiarã nu va dura mai mult de trei ani, mai ales în zonelecontinentului mai puøin dezvoltate, din care facem parte ši noi. Chiardacã nu e cel mai bun ton pentru a începe anul, poate cã orientareacomunã a forøelor cãtre alte direcøii mai profitabile va duce la o tranziøiemai ušoarã a crizei. Poate, cine štie, criza chiar va folosi în România laconstrucøia de drumuri, poduri ši lucrãri de artã, care ne vor face sã nune mai simøim complexaøi când nimerim la masã cu persoane dinstatele din apropiere, parcã mereu cu un pas înaintea noastrã.

Dragoš Nicolae

Sã ne orientãm spre fondurilestructurale!

TIPAR:

006 editorial:06 editorial.qxd 1/9/2009 5:17 PM Page 6

Page 7: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

007 stihl:000 stihl.qxd 1/9/2009 1:45 PM Page 7

Page 8: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Douã macarale ManitowocGrove GTK1100 au lucrat„cot la cot” la ridicarea unui

nou coš industrial la oøelãria dinSaarLorLux, din sud-vestul Germa -niei. Platforma industrialã este de -øinutã de compania Dillinger Hütte,unul din cei mai mari producãtorieuropeni de tablã din oøel, foarteutilizatã în industria construcøiilorde echipamente de construcøiigre le ši nave maritime.Stahlbau Schaefer, constructorulprincipal al lucrãrii, a solicitat sprijindealerului local de macarale, AKVSchirra Schuch, pentru a gãsi ceamai bunã tehnologie de lucru laînãløime. Roman Schirra, generalmanager al AKV Schirra Schuch, asfãtuit constructorul sã închirieze omacara de mari dimensiuni pe še -nile, însã s-a rãzgândit în momen -tul în care a vizitat šantierul. Atuncis-a luat decizia contractãrii maca -ralei Grove GTK1100. Avantajele ofe -rite de modelul GTK1100 erau clarepentru o astfel de lucrare. Cos tulredus de transport, abilitatea maca -ralei de a lucra pe un spaøiu relativrestrâns ši imensa putere de ridi -care chiar ši la înãløimi spec ta -culoase au fãcut din GTK1100 oalegere bunã pentru construcøiade la Dillinger Hütte. Cošul de rãcire va fi ridicat prinmon tarea fiecãrui segment pre -fabricat în parte, unul peste altul.Planul de lucru a fost organizatfoarte minuøios, deoarece spaøiulde operare este redus din cauzaunor poduri industriale din con duc -te, ce au trebuit neapãrat evitate.

Cea mai mare parte a cošului afost ridicatã de o singurã macaraGTK1100, însã constructorul a rea -lizat cã utilajul nu poate urca ul ti -mul element care cântãrešte 38 detone. La acea înãløime, GTK1100poate ridica numai 34 de tone înextensie totalã. În acel moment,echipa de ingineri constructori ahotãrât – dupã ce în prealabil s-aurealizat mai multe schiøe 3 D –atašarea a 1,7 m adiøionali de braøde macara, pentru a finaliza ope -raøiunea. Astfel, s-a optat pentru în -chirierea unei a doua macarale

identice pentru a lucra în tandem

cu prima. Ši aša a fost contactat

Breuer & Wasel GmbH, un alt dealer

local de echipamente lifting. Încãr -

carea finalã, inclusiv cârligul de

blocaj, accesoriile ši cablurile au

cântãrit 41,6 tone. Înãløimea maxi -

mã de ridicare a fost de 140,2 m, la

o razã de 12 m. Întregul proiect va

fi în conformitate cu normele euro -

pene de mediu ši va costa 254,2

de milioane de dolari. Noul corp al

oøelãriei este programat sã fie dat

în folosinøã în 2010. n

Grove GTK1100 lucreazã ši întandemGrove GTK1100 lucreazã ši întandem

8 Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:07 PM Page 8

Page 9: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:07 PM Page 9

Page 10: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

l Cea mai mare putere ši celemai reduse vi braøii din clasa sa,datoritã sistemului de amor ti zare avibraøiilor "Vibration Control";

l Conceput special pentru exe -cutarea gãurilor cu diametre între14 ši 25 mm în beton;

l Avans de lucru maxim încla sa de 4 kg. GBH 4-32 DFR Professional esteciocanul rotopercutor ši demolatorideal pentru profesionistul polica li -ficat. Indiferent dacã este vorbadespre lucrãri de dãltuire, execu -tarea gãurilor de diametre marisau mici sau de gãurirea cu carote,ciocanul Bosch îndeplinešte cumãiestrie toate misiunile. De a se me -nea, sunt posibile lucrãri de gãurireîn metal sau lemn, prin schim ba -rea mandrinei SDS-plus cu man -drina rapidã din setul de livrare(mandrina rapidã disponibilã doarla varianta GBH 4-32 DFR Set).

Noul ciocan Bosch oferã cea mai

mare putere ši vibraøiile cele mai

reduse din clasa sa. Motorul puter -

nic de 900 W ši energia de

percuøie de 5 J asigurã o

vitezã foarte mare de

lucru, chiar

în cazul executãrii gãu -

rilor de diametre mari sau al

lucrãrilor de dãltuire dificile.

GBH 4-32 DFR Professional este

conceput special pentru execu -

tarea gãurilor cu diametre între

14 ši 25 mm în beton. Lucrul cu

carote având diametre de pânã

la 90 mm este la fel de simplu

pentru noul ciocan roto per cutor.

Astfel, ciocanul Bosch este unealta

electricã idealã pe šantier pentru

instalatori sanitari, electri cieni, zi -

dari ši dulgheri. Pavatorul de fa -

ianøã ši gresie îndepãrteazã rapid

plãcile de faianøã ši gresie de pe

perete ši podea cu GBH 4-32 DFR

Professional ši cu dalta pen tru

faianøã Bosch care se autoascute.

Pentru

reducerea considerabilã a

solicitãrii vibratorii la care este

expus utilizatorul ši pentru

optimizarea performanøelor sale

de lucru, Bosch a integrat în acest

ciocan sistemul eficient de amor ti -

zare a vibraøiilor "Vibration Control".

Astfel, GBH 4-32 DFR Professional

atinge o valoare a vibraøiilor nemai -

întâlnit de scãzutã în cazul cioca -

nelor de 4 kg, de numai 8 m/s2

(valoare mãsuratã triaxial la gãu -

rirea cu percuøie, conform EN

60745) Succesul amortizãrii este

asigurat în douã trepte: tamponul

de aer considerabil mãrit faøã de

mecanismele de percuøie clasice

reduce presiunea aerului din me -

canismul de percuøie. Aceasta

contracareazã oscilaøiile la fel ca

un arc, amortizând vibraøiile chiar

în locul producerii lor. În a doua

treaptã de amortizare a vibraøiilor

"Vibration Control", un arc lamelar

ši douã articulaøii rotative decu -

pleazã mânerul principal de la

motor ši angrenaj. n

Maestru al versatilitãøii: noul ciocanrotopercutor GBH 4-32 DFR Professional

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200910

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:08 PM Page 10

Page 11: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Conform statisticilor din a

treia parte a anului trecut,

compania Sandvik a înre -

gistrat o ušoarã scãdere a profi -

turilor în câteva segmente ale

pieøei, iar la începutul pãrøii a patra

a anului trendul negativ s-a accen -

tuat. Prin urmane, Grupul a decis

implementarea unui anumit numãr

de mãsuri care vor decelera pro duc -

øia. De fapt, pentru a reduce cos tu -

rile suplimentare, Sandvik doreš te

sã actualizeze capacitatea de pro -

ducøie la cererea actualã a pieøei.

La nivel global, Sandvik Materials

Technology are peste 1.500 de an -

gajaøi ca surplus, dintre care

aproape 1.000 numai în Suedia.

Con form celor declarate de oficialii

companiei, anul acesta vor avea

loc reduceri treptate de personal,

pânã când se va ajunge la un nu -

mãr de 900 de angajaøi la Sand -

viken ši 140 la Hallstahammar.

Corespunzãtor rapoartelor provizoriidin a doua parte a anului 2008,Sandvik a semnalat o reducere aforøei de muncã în scopul dece le -rãrii producøiei. Procesul de dispo -nibilizãri se va desfãšura în primelešase luni ale anului în curs.La departamentul Sandvik Mine šiConstrucøii, aproximativ 600 depersoane ši-au încheiat deja con -tractul de muncã. Mai mult, un nouacord a fost semnat pentru even -tuala disponibilizare a încã 200 depersoane în termen de 90 de zile,care a început pe data de 1 de -cem brie 2008.O altã decizie la fel de severã esteînchiderea unitãøii de producøie înorašul Perth, Australia, acolo undese produc echipamente de forajfolosite în industria extractivã. Producøia necesarã pentru cerin -øele actuale ale pieøei va fi relocatãîn unitãøile din Brisbane, Australia, šiSantiago, Chile. Aproximativ 50 de

angajaøi îši vor pierde locul demun cã ca urmare a închiderii uni -tãøii din Perth, proces care se vaîncheia la finele lunii ianuarie.Divizia Sandvik Tooling va reduceši ea producøia prin flexibilizareaprogramului de lucru, o soluøie careva fi adoptatã atât în Suedia, cât šiîn alte state. Unele unitãøi vor fi în -chise pentru o perioadã de 2-3 sãp -tãmâni, iar altele vor introducevarianta de patru zile lucrãtoare pesãptãmânã. “Trendul pieøei globale este în pre -zent foarte slab. Declinul înregistratîn al treilea sfert al anului trecut adeteriorat semnificativ anumiteseg mente, în special la echipa -mentele cu ardere internã, dar šialte sectoare inginerešti. În con se -cinøã, aceste mãsuri au fost apre -ciate ca fiind necesare ši nu neputem permite sã le luãm preatârziu”, a declarat dl. Lars Pettersson,prešedinte ši CEO al Sandvik AB. n

Sandvik reduce capacitatea deproducøie ši costurile

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 11

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:08 PM Page 11

Page 12: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Din luna aprilie, producãtorul

chinez de echipament Liu -

gong va începe sã produ -

cã în India încãrcãtoare pe pneuri.

Noua fabricã se aflã în Indore,

Madhya Pradesh.

Prešedintele companiei, Guang’an

Zeng, a declarat cã: “Vom termina

construcøia fabricii din India ši

instalarea echipamentului în luna

martie. Vom începe sã producem

încãrcãtoare pe pneuri din luna

ap rilie ši ne gândim ši la a intro -

duce pe piaøã excavatoare. Aceas -

tã piaøã este una din cele maiimportante pentru Liugong. Estecea de-a patra sau a cincea piaøãdin lume ši este în creštere rapidã.Cãutãm furnizori în India ši vrem sãne dezvoltãm reøeaua de dealeri.Deocamdatã avem 10 dealeri.Pentru aceštia ne orientãm cãtreprovinciile-cheie. În unele locuri sepotrivesc încãrcãtoarele pe pneuri,în altele excavatoarele. În acest anam început sã vindem cilindri denivelat asfaltul ši motogredere înIndia. Cu toate acestea, trebuie sãîmbunãtãøim funcøionarea moto -

grederelor. În India, utilajele sunt

folosite altfel decât în alte pãrøi ale

lumii, aici fiind utilizate în forøã.” n

Liugong deschide în primãvarã onouã fabricã în India

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200912

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 6:29 PM Page 12

Page 13: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:09 PM Page 13

Page 14: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Conform site-ului KHL, în datade 10 decembrie 2008,Auto ritatea Canalului Pana -

ma (ACP) a semnat un numãr deîmprumuturi care însumeazã apro -ximativ 2,3 miliarde de dolari ame -ricani, bani ce vor fi utilizaøi pentruextinderea faimosului canal cesecøioneazã istmul Panama, fiindcel mai mare proiect de infrastruc -turã din America Centralã. Interesulimens stârnit de aceastã lucrare aatras o muløime de creditori impor -tanøi la nivel internaøional, cum ar fi:Inter American Development (IDB),Andean Development Corporation(CAF), International Financial Cor -po ration (ICF), Japan Bank forInternational Cooperation (JBIC) šiEuropean Investment Bank (EIB).Printre participanøii la semnareaîm prumutului s-a numãrat ši pre -šedintele Republicii Panama, MartinTorrejos, care a declarat în cadruldiscursului: “Sunt convins cã pe

lângã incontestabila eficienøã aacestui proiect faøã de economieîn general ši transportul maritim lanivel global, dar ši transcedentalfaøã de vitorul øãrii noastre, extin -derea canalului va contribui dinplin ši imediat la îmbunãtãøireasituaøiei economice din zonã.”Evenimentul a adunat numeroasepersonalitãøi importante din maimulte sectoare financiare ši de dez -voltare din întreaga lume, printrecare amintim: Yoshihiko Morita, vice -prešedinte la JBIC; Francisco dePaula Coelho, director al EIB, divi -zia America Latinã ši Asia; LuisAlberto Moreno, prešedinte IDB;Enrique Garcia Rodríguez, preše -dinte executiv la Corporación An -dina de Fomento (CAF) ši Juan JoseDaboub, director a World BankGroup. Costul total al programuluide extindere este estimat la 5.25 mi -lioane de dolari. Restul costurilorse anticipeazã cã vor fi acoperite

de operaøionalitatea canalului care,în prezent, servešte aproape 5%din comerøul maritim mondial. Ca -nalul Panama, deschis traficuluimaritim în anul 1914, ši-a atins înultimii ani capacitatea maximã,mo tiv pentru care s-a hotãrâtextinderea sa. Lucrãrile de lãrgireši extindere sunt programate sã seîncheie în anul 2014. Programul cu -prinde patru mari etape distincte:

1. Construcøia unui al treilea setde ecluze navigabile, alcãtuit dindouã ecluze ši un canal de reci -c lare a apelor uzate la capãtul fie -cãrui canal;

2. Dragarea accesului în ocea -nele Atlantic ši Pacific;

3. Extinderea, lãrgirea ši adân ci -rea canalelor existente;

4. Mãrirea potenøialului hidrolo -gic al lacului Gatún care va furnizaapã proaspãtã pentru reøeaua decanale.De la începutul lucrãrilor de extin -dere, demarate anul trecut, ši pânãla încheierea lor, canalul va pro -duce 7.000 de locuri de muncãdirect implicate ši alte aproxinativ3.000 indirecte. n

Panama pune de-o parte 2,3 miliardede dolari pentru extinderea canalului

Prešedintele IDB, Luis Alberto Moreno;Prešedintele Republicii Panama,

Martín Torrijos Espino ši administratorulcanalului Panama, Alberto Alemán

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200914

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:10 PM Page 14

Page 15: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

15Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fabrica din Zweibrücken, Ger -

mania, a lansat în ultima lunã

a anului trecut o nouã

macara pe šenile de 1.600 tone,

mar ca Terex Demag. Noul model

denumit CC 9800 are bazele de

construcøie asemãnãtoare cu cele

ale uriašei de 3.200 tone, maca -

raua CC 8800-1, adicã acelaši sis -

tem de cabluri ši cârlige. O primã

îmbunãtãøire a modelului CC 9800

este lungimea braøului, ce mã -

soarã în plus cu 4 m. „Mo men tul

de ridicare este de 27.000 tone/m,

atunci când greutatea de contra -

balansare este de 800 de tone, iar

raza de acøiune de 30 m, în

comparaøie cu modelul CC 8800-1,capabil sã ridice un maxim de24.002 tone”, a explicat dl. RüdigerZollondz, product manager aldiviziei de macarale cu braø cuzãbrele la Terex Demag. Lungimeamaximã a braøului este de 156 m,în timp ce raza de pivotare este de120 m. Randamentul maxim deSWSL (Strategic Weighing SystemsLimited) este de 108 + 120 m, la oînãløime de 230 m.Macaraua este deosebit de utilãîntr-o gamã relativ mare de apli -caøii, cum ar fi operaøiile specialedin infrastructurã sau manevrareaechipamentelor grele de pe plat -for mele petrochimice sau din cen -

tralele energetice. Extrem de utiles-au dovedit a fi ši la montareacentralelor eoliene Enercon E126cu randament de 6 MW. Pentruaceste operaøiuni, macaraua îšifolo sešte braøul la 132 m, plus unadaos de 18 m, ceea ce-i permiteutilajului sã ridice 360 de tone la oînãløime de 144 m. Prima livrare dinstocul de macarale CC 9800 se vaface cãtre compania Sarens dinBelgia la sfâršitul lunii ianuarie. Adoua livrare se va face cãtre com -pa nia energeticã Enercon. La mij -lo cul lunii noiembrie 2008, testeleefectuate la modelul de 1.600 toneau indicat o capacitate de opera øio -nabilitate de 2.100 tone sarcinã. n

Terex Demag are o nouã macarape šenile de 1.600 tone

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 6:47 PM Page 15

Page 16: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Noul miniîncãrcãtor compactT320 de la Bobcat, dotatcu un puternic motor die sel

cu rãcire lichidã, Kubota V3800- DI-Tturbo-charged de 67.6 kW, are celmai bun raport forøã/greutate dinclasa sa, potrivit afirmaøiilor con -ducerii companiei. Bobcat a creatacest nou T320 pentru a veni înîntâmpinarea cererilor de pe piaøã,care se orienteazã cãtre utilaje maiputernice, cu mai multã forøã deîm pingere ši, de asemenea, cu ca -pacitatea de a prelua sarcini maimari datoritã unui sistem hidraulicpreformant. Desigur, utilizatorii îšidoresc ca echipamentul pe care îlachiziøioneazã sã fie cât mai ver -satil printr-un numãr cât mai marede accesorii atašabile.

Cu o greutate de 4.401 kg, T320

este un încãrcãtor cu posibilitatea

de ridicare verticalã, ce oferã o

capacitate operaøionalã nominalã

de 1.461 kg, fiind, de fapt, cel mai

puternic încãrcãtor frontal de la

Bobcat. Totodatã, noua gamã a

cãrui vedetã este T320 va mai

conøine încã patru modele. Motorul

lui T320 dezvoltã cu 18% mai mul -

tã putere decât T300, urmãtorul în -

cãrcãtor care îl precede ca dimen -

siuni din noua gamã produsã de

Bobcat. Îmbunãtãøirile aduse ša -

siu lui ši sistemul de cuplare au

crescut cu mult puterea utilajului

de împingere, sãpare sau orice altã

operaøie care implicã forøã. De ase -

menea, pe lângã avantajele meca -

nice care fac din T320 un utilaj

capabil pentru lucru în condiøii di -

ficile, lãøimea de 450 mm a šenile -

lor produce o presiune de numai

0,029 kPa asupra pãmântului, prilej

pentru a argumenta cã poate lucra

ši pe suprafeøe de teren mai sen -

sibile. n

Mic, dar puternicMic, dar puternic

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200916

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 6:39 PM Page 16

Page 17: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

008-017 info-news1:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:11 PM Page 17

Page 18: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

18

Echipamente pentru repartizarea,nivelarea ši compactarea betonuluiîn straturi orizontale

Operaøiile tehnologice care seau în vedere sunt:

- repartizarea în straturi unifor -me a betonului;

- nivelarea suprafeøei ši finisa -rea grosierã;

- compactarea prin vibrarea desuprafaøã ši vibrofinisare;

- šlefuirea (drišcuirea sau sclivi -sirea) suprafeøei.Primele trei operaøii tehnologicesunt realizate cu echipamente alecãror moduri de lucru ši carac te -ristici funcøionale sunt similare.Acestea sunt prezentate în articolulde faøã. Echipamentele pentrušlefuirea suprafeøelor vor fi tratateînsã într-un articol viitor.

Tipurile de echipamente de lucruNivelarea, vibrarea ši finisarea be -to nul în dale sau plãci (fig. 1, do cu -mentaøie Belle Group) pot fi fãcutecu diferite tipuri de echipamente delucru: cilindri de nivelare ši ba te re,grinzi vibrante simple sau duble,grinzi modulare vibrante. Pen tru ase crea o imagine com pletã asupraposibilitãøilor tehnolo gice de folo -sire a acestor echi pamente, vomprezenta în continuare principiileconstructive ši funcøionale ale lor.

a) Cilindrul de nivelare ši batere(Roller Striker) este conceput subforma unui rulou, cu rolul de repar ti -zare uniformã ši vibrare a beto nu lui,

De regulã, proce sultehnologic deconstruire a straturilororizon tale din betonreclamã procedeespeciale de ašter -nere, nivelare šicompactare. La astfelde prelucrãri suntsupuse, în general,suprafe øele orizontaleale unor construcøiicum ar fi: pardo seli,drumuri, piste deaeroport, alei, trotuareetc. La aceste tipuride construcøii,suprafeøele liberesunt neprotejate,ceea ce face calucrãrile de tratare alor sã aibã oimportanøã vitalã.

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 1

Principalele caracteristici tehnice Tipul motorului de antrenareale cilindrilor de nivelare Hidraulic PneumaticPuterea motorului CP/kW 3/2,2 3,5/2,6Turaøia rot/min 500 250Presiunea necesarã bar 140 6,2Debitul necesar l/min 30 1415Masa kg 24 29

Tabelul 1

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:23 PM Page 18

Page 19: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:23 PM Page 19

Page 20: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

prevãzut cu mecanism vibrator ac -

øionat de un motor pneumatic sau

hidraulic. Principalele caracte ris tici

ale cilindrilor ofertaøi de Belle

Group sunt prezentate în tabelul 1.

În timpul lucrului, cilindrul este con -

dus manual prin ancore (mânere)

de tragere ši ghidare, fiind susøinut

de longrinele laterale care au ši

rolul de cofraj (fig. 2, documentaøie

Belle Group). Echipamentul tehno -

lo gic în ansamblul sãu (fig. 3, do -

cumentaøie [4]) este format din

cilindru (care reprezintã organul activ

de lucru) ši grupul de acøionare

(compresor sau grup hidraulic). Le -

gã tura dintre grupul de acøionare

ši motorul cilindrului este realizatã

prin furtunuri prevãzute cu sisteme

de cuplare rapidã. Tuburile din

alcãtuirea cilindrului de batere pot

fi executate în douã variante: mo -

nobloc sau tronsonate.

Tuburile rotitoare monobloc au lun -gi mile normale cuprinse între 3,6 mši 8 m. Cilindrii de batere tronsonaøi (Sec -tional Roller Striker), patent BelleGroup (fig. 4), permit obøinerea maimultor lungimi de lucru. Un astfelde cilindru poate fi montat, din tron -soane, sub forma unui asambluunitar, a cãrui lungime poate avea6 mãrimi diferite în funcøie de com -binaøia aleasã: 2,1 m; 3,1 m; 4,1 m;5,2 m; 6,2 m ši 7,2 m. Pentru ob -øinerea acestor lungimi se dispunede un kit de trei tuburi distincte, culungimile standard de 2,1 m; 3,1 mši 4,1 m, a cãror utilizare poate fi in -dividualã sau prin asamblare îndiferite asocieri.Pentru lãøimi mai mari de lucru sepot folosi finisoare autopropulsate,cu trei cilindri, de mare produc ti -vitate (fig. 5, documentaøie [5]), alecãror caracteristici sunt prezentateîn tabelul 2.

b) Grinda vibrantã simplã este pre -vã zutã cu o singurã riglã, care poa tefi realizatã din metal ušor (alu miniu,duraluminiu) sau chiar din lemn.Con ducerea grinzilor vibrante simplese face manual, utilizându-se douãmoduri de lucru: prin tragere sauîmpingere cu un singur mâner sauprin tragere cu mânere duble. Launele tipuri constructive se poatefolosi simultan deplasarea subefectul vibraøiilor orientate. Mâne re -le sunt fixate elastic pe riglã pen tru

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

Tabelul 2

Principalele caracteristici tehnice Domeniile de mãrimiale finisoarelor cu trei cilindri Puterea motorului diesel CP/kW 27 – 44 /19,9 – 32,4 Lãrgimile de lucru disponibile m 3,6 – 9,7/3,6 – 10,4Diametrul ruloului mm 160 – 255 Masa unui rulou kg 9 – 13 Masa kg 1266 – 2526

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200920

Fig. 5

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:23 PM Page 20

Page 21: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

a atenua transmiterea vibraøiilor la

braøele operatorului.

Grinda cu un singur mâner (Easy

Screed), de mare productivitate

pentru vibrat, nivelat ši super-finisat

suprafeøe din beton, are o structurã

ušoarã ši acøioneazã prin simpla

rezemare pe suprafaøa betonului(fig. 6, documentaøie TECHNOFLEX).Este idealã pentru planšee ši par -doseli industriale. Rezultã o omo -genitate excelentã a betonului, fãrãporozitãøi ši fisuri, ši o foarte bunãcalitate a suprafeøei (în special labetoanele fluide). Calitatea ši pla nei -tatea suprafeøei sunt atât de buneîncât uneori este inutilã turnareadeasupra unei šape autonivelante.Rigla de 2 – 3 m, realizatã din alu -miniu extrudat cu profil simplu, drept -unghiular sau concav, are posibi -litatea de a-ši modifica unghiul deînclinare faøã de orizontalã, în func -øie de sensul de deplasare, prinsimpla rotire a mânerului spre dre ap ta (grinda împinsã) sau sprestân ga (grinda trasã). În acest scop,mânerul este prevãzut cu un capãtde fixare pe riglã rabatabil. Meca -nismul vibrator se asambleazãdirect pe riglã, la partea din mijloc,

existând douã opøiuni de moto ri -zare: motor electric monofazat la230 V sau motor termic cu benzinãîn 4 timpi (tabelul 3). La versiuneaelectricã, mânerul poate fi prelungitcu tronsoane suplimentare (3x1,5 m).Grinda cu mânere duble (StreamScreed), destinatã în principal re -partizãrii, nivelãrii ši vibrãrii beto nu -lui, are o structurã mai complexã,fiind prevãzutã cu o riglã din alu -miniu (fig. 7, documentaøie TECHNO -FLEX), de lãøime mare (200 mm,lungime 1,5 – 5 metri), cu profilspecial, cu laturã înaltã pentru re -partizarea, nivelarea ši finisareagrosierã rapidã a betonului în dalepânã la 7 m lãøime ši cu grosimide 10...15 cm. Productivitatea mareo face excelentã pentru lucrãri lasuprafeøe mari (alei, parcãri, haleindustriale). S-au realizat rigle pre -vã zute cu profiluri combinate (fig. 8,documentaøie [11]): unul de pro fi la -re ši nivelare a suprafeøei betonuluidin cofraj, pe una din laturi, sau,prin inversarea grinzii, un profilpen tru finisare, pe cealaltã laturã. Se pot folosi douã moduri de lucru:

- grinzi rezemate, susøinute întimpul lucrului pe longrine laterale,pe dale adiacente sau pe cofrajelaterale (fig. 8);

Fig. 6

Principalele caracteristici tehnice Tipul motorului de antrenareale grinzilor nivelatoare simple Motor electric Motor termicPuterea motorului CP/kW – /0,12 – 0,35 1 – 1,6/0,74 – 1,2Frecvenøa vibraøiilor Hz 50 – 200 83 – 166 Forøa centrifugã kN 0,98 1,47Masa kg 15 – 23 14,6 – 25Lungimea grinzii mm 2000 – 3000 2000 – 3000

Tabelul 3

Fig. 7

Fig. 8

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 21

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:24 PM Page 21

Page 22: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

- grinzi flotante, care se depla -seazã liber pe suprafaøa betonuluifãrã sã fie rezemate pe longrine

laterale de susøinere (fig. 9, docu -

men taøie [8]).

Mânerele pot fi concepute în douã

variante constructive:

- ghidon de conducere cu douã

mânere fixe (fig. 7) sau ajustabile

(fig. 8);

- cu douã mânere sudate în for -

mã de T pe o barã rabatabilã de

tragere ši de ghidare (fig. 14).

Mânerele duble reprezintã un an -

samblu detašabil, ušor de fixat la

riglã, prevãzut cu un cadru princi -

pal pe care se monteazã unitatea

de antrenare. Pe mânerul din drea -

p ta se aflã pârghia de acceleraøie

ši oprirea. În cazul mânerelor sub

formã de ghidon ajustabile s-au

con ceput sisteme de pliere în

vederea transportului ušor ši a

depozitãrii (fig. 10, documentaøie [14]

ši fig. 11, documentaøie TREMIX).

Man šele mânerelor duble ajus ta bi -

le pot fi reglate, pentru comodi ta -

tea manevrãrii, atât pe verticalã, cât

ši pe orizontalã, în funcøie de talia

operatorului. Majoritatea modelelor

sunt prevãzute ši cu o barã-suport

(cârjã), articulatã la unul din mâ -

nere (de regulã este montatã pemânerul din stânga), care poate fifolositã ca reazem provizoriu atâtîn faza de montaj, cât ši în pe rioa -dele de repaus (fig. 12, documen -taøie [5]).Vibraøiile sunt produse de un vibro -generator cu motor termic stan -dard, amplasat la mijlocul grinzii.Puterea motorului este transmisãla masele excentrice prin inter me -diul unui ambreiaj centrifugal princuplare directã sau printr-un ar -bore flexibil din oøel, susøinut delagãre cu rulmenøi. Toate acestecomponente pot fi protejate de ocarcasã de aluminiu. Motorul este,de asemenea, protejat de cadrulmetalic de care se pot prinde celedouã mânere. Forøa perturbatoareeste reglabilã în trepte, între o mã -rime maximã (de exemplu: 0,95kN)ši o mãrime minimã (de exemplu:0,50kN), în funcøie de lungimeagrin zii, consistenøa betonului šigrosimea stratului. Reglarea forøeiperturbatoare se face prin modifi -carea poziøiei relative a maselorexcentrice ale vibratorului (fig. 13,documentaøie Wacker). În tabelul 4 sunt prezentate prin -cipalele caracteristici tehnice aleacestor tipuri de echipamente. Se pot folosi rigle de diferite lun gi mi:1,5 m; 2,0 m; 2,5 m; 3,0 m; 3,75 m;

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200922

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:24 PM Page 22

Page 23: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

4,25 m ši 5,0 m. Pentru riglele de 5 m lungime sunt necesare douãunitãøi de antrenare dispuse si me -tric faøã de mijloc. În cazul com pac -tãrii straturilor adânci este re co man -datã vibrarea iniøialã a be tonuluicu vibratoare de adâncime.

S-au realizat ši unele grinzi simplecu o riglã din lemn (fig. 14, docu -mentaøe [13]) sau sub forma unorplãci compactoare vibratoare culãøimea mai mare (fig. 15).

c) Grinda vibrantã dublã (PortoScreed) este alcãtuitã din douãrigle longitudinale cu lungimi fixe(fig. 16a, documentaøie Red Band)sau extensibile (fig. 16b, docu men -taøie Red Band) pe care se fixeazão unitate de antrenare generatoarede vibraøii. Riglele sunt confec øio -nate, de regulã, din duraluminiu,dar se poate folosi ši oøelul sauchiar lemnul (fig. 16c, documen -taøie [12]). Grinda vibrantã dublã îm -prãštie uniform, vibreazã, nive lea zãši finiseazã grosier dale pânã la 7 mlãøime ši cu grosimi de 15...35 cm.Se pot folosi rigle de diferite lun - gi mi fixe: 5,2 m; 6,2 m ši 7,2 m.

Riglele extensibile pot sã-ši mo -difice lungimea prin culisare, de la3,25 m pânã la 5,2 m. În tabelul 5sunt prezentate principalele carac -teristici tehnice ale grinzilor vibran -te duble.De regulã, aceste tipuri de echi -pamente lucreazã prin ghidare pelongrine de susøinere (ghidajele la -terale de susøinere ši culisare). Prinînclinarea corespunzãtoare a lon -grinelor se pot obøine suprafeøebe tonate cu pante pentru scur ge -rea apei. În anumite cazuri, grinzilecu cadru dublu pot fi folosite ši prinsimpla rezemare pe suprafaøabetonului. Conducerea manualã a grinzilorvibrante duble se poate face îndouã moduri (fig. 17, documentaøieBelle Group):

- prin tragerea unui cadru arti -culat la bazã de grupul de acøio -nare, din interiorul suprafeøei deturnare a betonului;

- de ancore cu mâner articulatede capetele riglelor, din exteriorulsuprafeøei de turnare (operatorulnu calcã pe suprafaøa netezitã la adoua trecere). În funcøie de lungimea grinzilor šiadâncimea de compactare doritã,vibraøiile sunt produse de una sau

Principalele caracteristici tehnice Tipul motorului de antrenareale grinzilor nivelatoare simple Motor electric Motor termicPuterea motorului CP/kW – /0,12 – 0,35 1 – 1,6/0,74 – 1,2Frecvenøa vibraøiilor Hz 50 – 200 83 – 166 Forøa centrifugã kN 0,64 1,47Masa kg 15 – 17 14,6 – 19Lungimea grinzii mm 2000 – 3000 1200 – 5000

Tabelul 4

Fig. 14

Fig. 16

Principalele caracteristici tehnice Tipul motorului de antrenareale grinzilor nivelatoare duble Motor termic Motor electricPuterea motorului CP/kW 4,1 – 4,6/3 – 3,4 – /1,2Frecvenøa vibraøiilor Hz 80 – 117 117Forøa centrifugã kN 2,94 – 3,58 2,94Adâncimea de vibrare mm 10 – 35 10 – 30Masa kg 48 – 153 103

Tabelul 5

Fig. 15

23Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:24 PM Page 23

Page 24: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

douã unitãøi de antrenare (vibro ge -neratoare). La modelele cu acøio -na re electricã sunt posibile šivibraøii orizontale. Unitãøile de an -trenare sunt acøionate cu motoarestandardizate, de regulã termice, ši

se cupleazã direct pe grindã fãrã afi necesarã folosirea de scule aju -tãtoare. Cadrul de fixare al unitãøiide propulsie are în acelaši timp širolul de rigidizare transversalã ariglelor. În plus, riglele sunt ram -

for sate suplimentar cu dispozitivede rigidizare intermediare (fig. 16)sau cu plãci de fixare marginale(fig. 17, documentaøie Belle Group).Au fost concepute sisteme de šinede ghidare suspendate care pot fifolosite, când este cazul, împreunãcu grinzile vibratoare (fig. 18, do -cumentare DYNAPAC). Aceste šinese folosesc mai ales pentru supra -feøe ši lãøimi mari de lucru.Šinele sunt suspendate pe rea -zeme-suport, alcãtuite din tuburi încare se introduc šuruburile dereglaj. Mecanismul cu šurub are osiguranøã din plastic pentru aîmpiedica dešurubarea. La jonc -øiunea dintre capetele de šinã sefolosesc douã šuruburi de fixare.Aceastã metodã de asamblare re -duce timpii de pregãtire tehno -logicã a operaøiunii de repartizarea betonului ši asigurã o stabilitateši o precizie satisfãcãtoare. Tubu rilesuport se executã la lungimi dife -rite (150, 250, 350 sau 450 mm),fiind permise ajustãri ulterioare prinšuruburile de reglaj. Šina este dinøea vã de oøel cu secøiune rectan gu -larã ši cântãrešte aproximativ 6 kg/m.Se pot utiliza patru moduri de fixa -re a reazemelor-suport (fig. 19, do -cumentaøie Dynapac):

- Rezemarea pe o riglã din lemnpe care se fixeazã picioarele dinplastic cu ajutorul holtzšuruburilorsau a cuielor (fig. 19a). Dupã tur na -rea betonului se recupereazã tubu -rile ši šuruburile de reglaj pentru afi reutilizate.

- Când betonul este turnat îndouã straturi se folosesc cupe dinplastic. Acestea se pozeazã în pri -mul strat de beton la distanøelefixate. La turnarea stratului doi sein troduc tuburile de susøinere în

Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200924

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:25 PM Page 24

Page 25: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

cupele din plastic (fig. 19b). La ter -minarea turnãrii se recupereazã su -porøii, cupele ramânând în beton.

- Rezemarea directã pe stratulde bazã prin suporøi independenøi(fig. 19c). Dupã turnare, întreagastructurã poate fi recuperatã.Încastrarea tuburilor în pereøii dinbeton (fig. 19d). Dupã turnare serecupereazã šuruburile de reglaj,tuburile fiind pierdute.

- Pentru suprafeøele mari de

luc ru au fost concepute grinzi vi -

brante sub forma unor echi pa men -

te de lucru prevãzute cu uni tate pro -

prie de propulsie sub forma unui

minitractor monoax (fig. 20, docu -

mentaøie [8]) sau atašate la braøul

telescopic al unei mašini de bazã

(fig. 21, documentaøie [8]). În aces -

te cazuri, ghidarea echipamentului

este realizatã cu ajutorul unor sis -

teme de reglare comandate prin

laser (fig. 22, documentaøie [9]).

d) Grinda modularã vibrantã (Pro

Screed) este alcãtuitã din tron soa -

ne spaøiale multiple (fig. 23, docu -

mentaøie Tremix), realizându-se ast -

fel lãøimi de lucru de 3 pânã la 25 m

ši grosimi ale straturilor de beton

de pânã la 30 cm. În alcãtuirea

grinzii intrã un modul principal de

acøionare ši module auxiliare cu

diferite destinaøii: un dispozitiv de

cuplare în unghi, un capãt exten -

sibil, un suport cu role de capãt

pentru lucrãri la poduri, un suport

de cap pivotant. În structura grinzii

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 22

Fig. 23

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 25

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:25 PM Page 25

Page 26: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

se pot identifica anumite meca -

nisme ši dispozitive cu diferite func -

øii (fig. 24, documentaøie Dynapac):

mânere de capãt cu preîntindere

(fig. 24a), trolii stânga ši dreapta

pentru ridicarea sarcinii (fig. 24b),

dispozitive de cuplare în unghi, sis -

teme de acøionare ši de generare

a vibraøiilor etc. Troliile pot fi ac -

øionate manual sau hidraulic.Grinzile modulare vibrante pot fiacøionate pneumatic sau cu motortermic ori electric, caracteristiciletehnice principale fiind prezentateîn tabelul 6. Motoarele electrice potfi alimentate cu circuite de curentmonofazic sau trifazic, în funcøie detipul constructiv al acestora (mono -fazat sau trifazat).Generarea vibraøiilor este asiguratãcu mecanisme diferite în funcøiede modul de acøionare:

- în cazul grinzilor acøionate cu

motor termic (fig. 24c) sau electric,

vibraøiile sunt generate de un ar bo re

cu mase excentrice rezemat con -

tinuu pe lagãre cu rulmenøi (fig. 24d).

- în cazul grinzilor acøionate pneu -

matic (fig. 24e), fiecare secøiune

este dotatã cu pistoane pneu ma -

tice vibratoare, care asigurã o vi -

braøie uniformã pe toatã lun gimea

grinzii (fig. 24f);Rezemarea în timpul lucrului se

face pe longrine laterale (fig. 25,

documentaøie [10]). Cu ajutorul

grin zilor modulare vibrante se pot

finisa suprafeøe rectangulare plane

cvasiorizontale, cu una sau douã

înclinãri diferite sau având o anu -

mitã curburã. Prin folosirea unui sis -

tem de pivotare la unul din capete,

se pot realiza ši suprafeøe circulare.

Pentru pregãtirea stratului de be -

ton, înainte de introducerea sausimultan cu folosirea echipa men -telor motorizate, precum ši pentrueventualele lucrãri de corectare lo -calã a suprafeøelor se folosesc šiunelte manuale (Hand Tools) des ti -nate împrãštierii, strierii, finisãrii šimodelãrii suprafeøelor. Împrãštierea ši strierea pot fi reali -zate cu palete trãgãtoare ši greble(fig. 26, documentaøie Belle Group)prevãzute cu mânere lungi mon -tate rigid: Palete trãgãtoare - folosite pentrudeplasarea ši repartizarea unifor -mã a betonului;Greble repartizatoare (rašchete curizuri – Rakesand Placers) - folositepentru deplasarea, repartizareauni formã ši texturarea betonului;

Fig. 24

Principalele caracteristici tehnice Tipul motorului de antrenareale grinzilor nivelatoare modulare Pneumatic Motor termic/electricPuterea motorului CP/kW – 4,1 – 11/3 – 8Frecvenøa vibraøiilor Hz 158 – 183 67 – 133Debitul de aer m3/min. 0,26 – 0,78 –Lungimile modulelor m 0,61; 0,76; 1,5; 2,3; 3,1 0,61; 0,76; 1,5; 2,3; 3,1Lãøimile de lucru m 3,81 – 19,8 4,72 – 19,8Masa modulelor kg 14 – 82 21 – 85

Tabelul 6

Fig. 25

Fig. 26

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200926

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:25 PM Page 26

Page 27: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

Uneltele manuale pentru finisareaši modelarea suprafeøei (fig. 27,do cumentaøie Belle Group) suntconcepute cu destinaøii diferite, pu -tând fi prevãzute cu un mâner lungprins într-un cap pivotant (rotulã) printrei puncte. Prin rãsucirea mâne -rului, capul pivotant regleazã un -ghiul lamelor pentru împingereasau tragerea acestora pe supra faøaturnatã.Se dispune de urmãtoarele tipuride unelte:Lamã pentru netezirea grosierã (BullFloat), folositã la nivelarea ši ne -tezirea primarã, dupã repartizare,executatã din aliaj de magneziu

cu secøiunea nervuratã ši extre mi -tãøile rotunjite având lãøimi potriviteši mâner articulat (fig. 28, docu -mentaøie Belle Group); Lamã netezitoare ušoarã (EasyFloat), folositã pentru netezirea fi -nalã, executatã din aliaj de mag ne -ziu cu secøiunea nervuratã pe con -tur ši extremitãøile drepte (fig. 29,documentaøie Belle Group); Lamã finisoare mare (Big Blue)din oøel special, cu extremitãøilerotun jite, folositã pentru închidereapo rilor la finisarea finalã (fig. 30,do cu mentaøie Belle Group). Mãturã netezitoare (Fresno Broom),conceputã ca o combinaøie între onetezitoare ši o perie finisoare (fig. 31,documentaøie Belle Group).Din cele prezentate anterior se poa -te constata cã, în prezent, existã ogamã completã de echipamentepentru repartizarea, nivelarea ši com -pactarea betonului în straturi ori -zon tale. Aceste echipamente suntofertate pe piaøa româneascã dediferiøi importatori care reprezintãfirme de prestigiu din domeniu: BelleGroup, Dynapac, MBW, Technoflex,Tremix, Wacker etc.În cazul straturilor mai groase, be -tonul este supus unei vibrãri inte -rioare, cu ajutorul vibratoarelor deadâncime, înainte de a fi prelucratcu echipamentele de nivelare, vi -brare ši finisare. În acest scop, sepot folosi vibratoare de adâncimeacøionate cu motoare termice (fig. 32, documentaøie [5]), ušor depurtat ši mânuit graøie transmisieiprin arbore flexibil.

Recomandãri de exploatare šiîntreøinereEchipamentele pentru repartizarea,nivelarea ši compactarea beto nu -

lui necesitã o serie de prudenøeprivind utilizarea:

l Echipamentul trebuie folositnumai de cãtre personal calificatpentru aceastã aplicaøie, la luc rã -rile specifice pentru care a fostproiectat ši numai dupã citirea cuatenøie a specificaøiilor din manua -lul de utilizare;

l Operatorul uman trebuie sãpoarte îmbrãcãmintea ši echipa -mentul de protecøie adecvate con -diøiilor de lucru:

- purtarea mãštilor de protecøiela praf ši a încãløãmintei cu bom -beu metalic;

- utilizarea cãštilor de protecøie, aantifoanelor sau a altor dispozitivesimilare;

- utilizarea de ecrane sau oche -lari de protecøie ši bentiøe pentrutranspiraøie.

l În cazul echipamentelor an -trenate cu motor termic se inter -zice folosirea utilajului în spaøiiînchise ši se recomandã ventilareaintensã a zonei de lucru. Motorulcu ardere internã eliminã monoxidde carbon ši vapori otrãvitori in -vizibili ši fãrã miros. Dacã se inha -leazã aceste noxe pot apãrea boligrave sau chiar moartea;

l Luarea unor mãsuri specialereferitoare la depozitarea, mânui -rea ši alimentarea combustibilului,deoarece eliminã vapori volatili šiexplozivi. Aceste mãsuri constau înalimentarea cu combustibil cumotorul oprit ši rãcit ši interzicereafumatului;

l Luarea de mãsuri pentru evi -tarea pericolelor potenøiale saureale ce pot rezulta ca urmare autilizãrii echipamentului în zone curestricøii sau în apropierea altorutilaje;

Fig. 27

Fig. 28

Fig. 29

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 27

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:25 PM Page 27

Page 28: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

l Pãstrarea zonei de lucru cu -

ratã ši liberã de orice obstacol,

precum ši asigurarea acesteia cu

panouri de protecøie pentru a øine

persoanele neautorizate ši copiii

departe de echipament;

l Conducerea cu atenøie a

echi pamentului ši interzicerea folo -

sirii acestuia în stare de obosealã

sau sub influenøa medicamentelor,

alcoolului sau drogurilor;

l Pãstrarea mâinilor, picioarelor

ši a obiectelor de îmbrãcãminte

departe de pãrøile în mišcare ale

echipamentului, pentru a nu fi prin -

se între piesele în mišcare;

l Pãstrarea poziøiei stabile pe

durata lucrului ši verificarea dacã

structura suport este suficient de

rezistentã ši stabilã pentru a sus -

øine greutatea operatorului ši a

echipamentului.

Se vor respecta unele instrucøiuni

de folosire a echipamentului în

condiøii normale de lucru:- Folosirea acestuia numai la

aplicaøiile corecte pentru care estedestinat, fãrã a-l forøa;

- Interzicerea persoanelor ne -autorizate sã utilizeze sau sã re -pare echipamentul;

- Pãstrarea echipamentului cugrijã ši curat, pentru menøinereaperformanøei acestuia;

- Înlocuirea pieselor uzate nu -mai cu piese originale recoman -date de cãtre producãtor;

- Orice alte reparaøii, alteledecât cele specificate în manualulde utilizare, vor trebui realizate decãtre un service autorizat.În cazul echipamentelor antrenatecu motor electric se vor lua ur mã -toarele mãsuri menite sã eviteaccidentarea prin electrocutare:

l Interzicerea folosirii motoruluicu cablul de alimentare uzat saudeteriorat; când se folosešte unprelungitor electric, este necesarãasigurarea cã acesta rezistã lacurentul nominal prevãzut pentrufuncøionarea motorului ši cã estespecial conceput pentru utilizare înexterior, dacã este cazul;

l Menøinerea cablului de ali -mentare departe de surse de cãl -durã, ulei mineral ši de marginiascuøite care-l pot deteriora;

l Prevenirea contactului cusuprafeøe împãmântate cum ar fi:øevi, šine metalice, radiatoare sautubulaturi metalice;

l Înainte de pornire, se verificãdacã motorul este în stare bunã šidacã este legat la împãmântare;se verificã, de asemenea, štecherulši priza unde urmeazã a fi co -nectat; se evitã utilizarea echipa -mentului dacã comutatorul de

pornit/oprit este defect sau dacãnu funcøioneazã bine;

l Nu se transportã echipa -mentul øinându-l de cablul electricde alimentare ši nu se trage decablul de alimentare pentru scoa -terea štecherului din prizã;

l Orice intervenøie sau reme -dire a defecøiunilor constatate lacomponentele sistemului de acøio -nare electricã trebuie fãcutã numaide cãtre persoane autorizate aleunei unitãøi service. Vibronivelarea cu ajutorul grinzilorvibrante duble se poate face îndouã treceri succesive: prima cuviteza de 1 m/min. ši a doua cuviteza de 1,5 m/min.Folosirea riglei vibro-nivelatoaretrebuie sã se facã în condiøii teh -nologice adecvate, ši anume [1]:

- în faøa riglei, în sensul de tra -gere, trebuie sã se menøinã înpermanenøã o cantitate suplimen -tarã de beton (realizatã prin lo pã -tare din faøã), care sã asigure rea -lizarea unei suprafeøe plane, fãrãdenivelãri, dupã vibrare (fig. 33a);

- viteza de deplasare a riglei nutrebuie sã depãšeascã valorile re -comandate pentru evitarea apari -øiei unor abateri de la nivel (prinridicarea pãrøii din faøã a riglei pevalul de beton) ši pentru asigu -rarea unei vibrãri uniforme peîntregul strat;

- tragerea riglei trebuie sã sefacã sincronizat de cele douãcapete, astfel încât aceasta sã sedeplaseze perpendicular pe axalucrãrii (fig. 33b), evitându-se apa -riøia unor rizuri care ar îngreunaprocesul de finisare;

- vibrarea trebuie sã se facã înetape de scurtã duratã ši la in tervalemici între etape (maximum 15min./ întreg ciclul, inclusiv vi bra reade interior). n

Fig. 30

Fig. 31

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200928

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:26 PM Page 28

Page 29: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M E G A T E H N I C

BIBLIOGRAFIE1. Mihãilescu, Št., Bratu, P., Zafiu,

Gh. P. š.a - Tehnologii ši utilaje pen -

tru executarea, întreøinerea ši reabi -

litarea suprastructurilor de dru muri.

Vol. II: Tehnologii ši utilaje pentru

repararea ši reabilitarea drumurilor.

Ed. IMPULS, Bucurešti, 2005

2. Zafiu, Gh. P. - Echipamente pen -tru nivelarea ši finisarea suprafeøeibetonului proaspãt, în Revista deunelte ši echipamente, anul II, nr. 14,octombrie 2001 3. * * * Nr. 1 în utilaje de construcøiiušoare, catalog de produse, BelleGROUP, 2008 4. * * * http://training.ce.washington.edu,PTC Pavement Guide Interactive.Construction 5. * * * http://www.concretefloor.com,Complete concrete solutions 6. * * * http://www.yrco.co.nz, PowerTrowels & Screeds 7. * * * http://www.redbanduk.co.uk 8. * * * http://www.cdc.gov 9. * * * http://www.acilaserscreed.com

10. * * * http://www.kwikbondpolymers.com

11. * * * http://www.multiquip.com 12. * * * http://www.southern-tool.com

13. * * * http://www.toolsbytom.com 14. * * * http://www.btpmat.fr 15. * * * Manuale de operare ši fišede produs de la firmele: Belle Group,Dynapac, MBW, Technoflex, Tremix,Wacker etc.

Fig. 32

Fig. 33

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 29

018-029 mega tehnic:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:26 PM Page 29

Page 30: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

030-031 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 1/9/2009 2:28 PM Page 30

Page 31: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

030-031 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 1/9/2009 2:29 PM Page 31

Page 32: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

32

Terex Finlay, pionier în sortareamobilã

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Finlay 694 poate fi livrat îndouã versiuni: pe šenile saupe roøi. Livrate într-un interval

destul de scurt (câteva zile), acesteechipamente pot obøine rapid pro -duse concasate ši sortate. Datoritãmotoarelor termice (diesel) au in -de pendenøã faøã de reøeaua decurent. Mobilitatea lor este un mareavantaj în condiøia de început, dedeschidere a unei cariere, deoa -rece pentru efectuarea detonãrii înfront acestea pot fi îndepãrtate cuušurinøã.Modelul 694 este produs în douãvariante: cu spãlare sau uscatCIUR MOBIL FINLAY 694 Supertrakcu spãlareØ Motor diesel Deutz rãcit cu apã

72 kW BF4M 2012;Ø Bandã transportoare de 1.200 mm

cu vitezã variabilã;Ø Buncãr: 8 m3;Ø Radiocomandã ce acøio nea zã

hidraulic grãtarul la alimentare;

Ø Ciur cu 3 niveluri, având pri mulnivel de 6,1 m x 1,52 m, iar mijloculši ultimul nivel de 4,88 m x 1,52 m;Ø Set complet din plase meta li ce

pe nivelurile ciurului;Ø Pasarelã galvanizatã, scarã de

acces;Ø Lãøimea benzii transportoare prin -

cipale: 1.200 mm;Ø Bare pentru spãlare la toate ni -

velurile;Ø Lãøimea benzii transportoare cu

nervuri, la refuzul de ciur: 650 mm;Ø Lãøimea benzii transportoare cu

nervuri pentru restul: 800 mm;Ø Šenile cu lãøime de 500 mm;Ø Controlul funcøionãrii šenilelor

prin comandã conectatã prin cor -don de 5 metri.CIUR MOBIL FINLAY 694 Super -trak uscatØ Motor diesel Deutz rãcit cu apã

75 kW; Ø Lãøimea benzii de alimentare

cu vitezã variabilã: 1.200 mm;

EchipamenteleTerex Finlay pentruconcasare šisortare sunt utilizateatât în cariere, cât šiîn balastiere.Modelul 694 esteunul dintre succe -sele produ cãtoruluiTerex Finlay(producãtor deechipamente pentrusortare, concasare,spãlare) la capitolultehnologie desortare mobilã.

032-035 adv powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:37 PM Page 32

Page 33: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

032-035 adv powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:38 PM Page 33

Page 34: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

Ø Capacitate buncãr: 8 m3; Ø Buncãr dotat cu grilã cu bare

(4.25 m x 100 mm), acøionatã curadiocomandã;Ø Ciur cu 3 etaje, având primul

nivel de 6,1 m x 1,52 m, iar mijloculši ultimul nivel de 4,88 m x 1,52 m;Ø Set complet din plase meta li ce

pe nivelurile ciurului;Ø Pasarelã galvanizatã, scarã de

acces;Ø Lãøimea benzii principale de eva -

cuare: 1.200 mm;Ø Lãøimea benzii transportoare cu

nervuri, la refuzul de ciur: 650 mm;Ø Lãøimea benzii transportoare cu

nervuri pentru restul: 800 mm;Ø Šenile cu lãøime de 500 mm;Ø Controlul funcøionãrii šenilelor

prin comandã conectatã prin cor -don de 5 metri;Ø Opriri în caz de urgenøã (4).

OPØIUNIØ Radiocomandã; Ø Sitã vibratoare în buncãr;Ø Versiunea roøi+šenile;Ø Bandã principalã ši produse

fine acoperite;Ø Sistem de desprãfuire pe ban -

de de produse fine.

Parteneriat de succesTerex Finlay poate fi considerat cucertitudine un reper în rândul echi -pamentelor de sortare mobile. Pro -ducãtor ši totodatã pionier în multedintre conceptele mobile de sor -tare cu spãlare, Finlay fabricã de50 de ani diferite tipuri de astfel deechipamente ši exportã de peste45 de ani în mai mult 80 de øãri dinîntreaga lume.Partenerul Terex Finlay în Ro mâ -nia este Powertek Company

(dealer al întregii game de utilajede construcøii Terex). Cele douãcom panii se bucurã de succes pepiaøa din România.Reprezentanøii Powertek Companyidentificã ši propun o serie de so -luøii mobile ši fixe de concasare-sortare uscatã sau cu spãlare.Deøinând un service cu acoperirenaøionalã ši o experienøã de maimuløi ani în livrarea ši asigurareade service pentru astfel de echi pa -mente, Powertek Company este unpartener sigur ši operativ, inclusivpen tru echipamentele Terex Finlay. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200934

032-035 adv powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:38 PM Page 34

Page 35: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

032-035 adv powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:38 PM Page 35

Page 36: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

36

Finisor cu sistem de control alsarcinii pe grindã

Noul model de finisor BOMAG,disponibil atât în variantape šenile, cât ši în cea pe

pne uri, vine sã completeze aceas -tã gamã.Finisoarele BOMAG sunt recunos -cute pentru ušurinøa în exploatare,dar ši pentru extrema lor fiabilitate.Prin delestarea unei pãrøi din sar -cina de pe grindã, sistemul SCS(Sistem de Control al Sarcinii) pre -

vine, la oprirea utilajului, afundareagrinzii finisoare în mixturã, dar šidificultãøile la repornire cauzate deambardee. Sistemul SCS previne,de asemenea, pierderea de trac -øiu ne în cazul finisoarelor pepneuri. Prin acest sistem, sarcinaeste luatã de pe grindã în mo men -tul în care mašina este staøionatãsau atunci când se lucreazã cuasfalt cu portanøã redusã (gradmare de tasare). De asemenea, larepornirea de pe loc, sistemul SCSblocheazã grinda pe poziøie pentru

câteva secunde, garantând astfel omai bunã planeitate a suprafeøeiasfaltului. La finisoarele pe pneuri,în cazul deplasãrii, acest sistempermite transferarea sarcinii de pegrindã pe pneurile axei spate, mã -rind astfel tracøiunea pe ele. Acestlucru reduce considerabil din pro -ble mele operatorului ši ale deser -venøilor de la grindã.La toate aceste caracteristici seadaugã conceptul “vedere late ra -lã”, care este extrem de practic:plat forma postului de conducere

BOMAG oferã ogamã completãde finisoare, de la5 tone pânã laultraperformantulutilaj de 20 tone.În momentul defaøã, gama tota li -zeazã 12 finisoare,4 pe šenile, 3 pepneuri (toate cutracøiune 2 x 6, 4 x 6 sau 6 x 6) ši 5 modele de grinzi echipatecu sis tem deîncãlzire electricsau pe gaz.

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Gama de finisoare BOMAGModel Lãøimea maximã Capacitatea teoreticã Greutatea de Putere motor

de lucru (mm) ašternere (t/h) operare (tone) (kW)Finisoare BOMAG pe šenileBF 222 C 3,20 165 4,9 23,4BF 223 C 4,00 200 5,1 37,3BF 600 C 7,55 600 17,2 120BF 691 C 9,20 800 19,1 139Finisoare BOMAG pe pneuriBF 331 4,00 160 7,1 45BF 600 6,85 600 16,5 120BF 691 8,15 800 18,3 139

036-037 adv cosim:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:40 PM Page 36

Page 37: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

culiseazã la stânga sau la dreaptapentru a permite operatorului sãpriveascã din lateral în afara gaba -ritului utilajului, asigurând o vedereglobalã asupra zonei de lucru.În privinøa comenzilor, BOMAG aales sã se orienteze cãtre soluøiielectrice sau mecanice robuste,adap tate la utilizarea intensivã pešantier, care permit, în caz de de -fec tare, înlocuirea rapidã ši econo -micã a pieselor defecte de cãtrepersonalul šantierului. FinisoareleBOMAG necesitã o minimã între -øinere, sunt ušor de utilizat ši foartefiabile datoritã utilizãrii unor soluøiiconstructive solide, verificate în timp.Numeroasele teste au demonstratcã finisoarele BOMAG realizeazãun grad de compactare de 90 pâ -nã la 93% încã din faza deprecompactare.

Frezare la receConcept inovator, cu rotorcentral, la clasa 300 CPBOMAG oferã, începând din 1 ia -nuarie 2006, noi modele de freze.Construcøia lor modularã a permisca BOMAG sã completeze în câ -teva luni golurile din gamã, adãu -gând un nou model de frezã la cla -sa celor de 300 CP: BM 1000/30cu lãøimea de frezare de 1.000 mm;BM 1200/30 cu lãøimea de frezarede 1.200 mm ši BM 1300/30 culãøimea de frezare de 1.300 mm.Graøie construcøiei lor simple šicompacte, aceste freze sunt adec -

vate drumurilor de provincie, luc rã -rilor urbane ši intersecøiilor cusensuri giratorii.Odatã cu acest concept de rotor cen -tral, nefolosit pânã acum la aceas -tã clasã în Germania, s-a in trodusun nou standard în cate gorie. Ope -ratorul este ferit de praf ši murdãrie,de zgomot ši de vibra øii (neplãcerice se regãsesc la majoritatea fre -zelor), fiind poziøio nat la înãløime, încentrul utilajului, având o perfectãvedere asupra zo nei de lucru, azonei de frezat ši a camionului deîncãrcat. Lucrãrile de frezare se potrealiza deci în siguranøã ši cu efi -cienøã ši în spaøii înguste.Aceste freze îši datoreazã mane -vra bilitatea excelentã celor 4 tre -nuri cu šenile complet orientabile,cãrora le este permisã mišcarealiberã, graøie amplasãrii centrale aunitãøii de frezare. Datoritã lor sepot urmãri, în totalã siguranøã, tra -iectorile circulare (chiar ši cu razãmicã de curburã) din intersecøiile

cu sens giratoriu sau traseele cur -be, fãrã teama de a bloca unitateade frezare sau de a avaria bor du ri -le. Banda transportoare orientabilãši reglabilã în înãløime, existentã cadotare de serie, cu vitezã variabilã,permite utilizarea frezei la lucrãride mare întindere, dar ši încãr ca -rea completã a camioanelor. Ban -da este, de asemenea, pliabilã dinvarianta de serie, asigurându-seastfel un transport facil al utilajului.

Avantajele operaøionale ši adân ci -

mea de frezare de 320 mm repre -

zintã punctele forte ale celor douã

freze mari BOMAG. Datoritã aces -

tor caracteristici, BM 2000/60 (mo -

delul de top, care are o lãøime de

frezare de 2.000 mm, la o putere

de 600 CP, ši o greutate de 32 t)

este gândit special pentru deco -

per tarea selectivã a îmbrãcã min -

øilor rutiere sau a solului pe care s-a

turnat asfalt sau beton, atât pe

autostrãzi, cât ši pe drumurile de

provincie. BM 2000/50, model op -

timizat în greutate, cu o lãøime de

frezare de 2.000 mm ši o greutate

de 26 t, reprezintã alternativa din

categoria 500 CP pentru lucrãrile

la care se pun condiøii de sarcinã

maximã admisã pe suprafaøa de

lucru. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 37

Gama de freze BOMAGModel Lãøimea de frezare Adâncimea de Greutatea de Putere motor

(mm) frezare (mm) operare (tone) (kW)BBM 1000/30 1000 320 17,8 205BM 1200/30 1200 320 18 205BM 1300/30 1300 320 18,2 205BM 1500/50 1500 320 26,2 348BM 2000/50 2000 320 26,9 348BM 2000/60 2000 320 29,9 440

036-037 adv cosim:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:40 PM Page 37

Page 38: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

38

CASE CONSTRUCTION MACHINERYa trimis ajutoare în Santa Catarina

În urma ploilor abundente dinluna noiembrie 2008, mai multezone ale orašului Blumenau,

statul Santa Catarina din Brazilia,au fost afectate sever de alunecãride teren. Catastrofa a lãsat în urmãpeste 100 de victime, iar altecâteva mii de oameni au rãmasfãrã locuinøe. 52 de municipalitãøidin Santa Catarina au fost gravafectate de ploile torenøiale ši dealunecãrile de teren rezultate, iar14 dintre ele au declarat stare decalamitate. Pentru degajarea no -roa ielor ši dešeurilor rezultate, CASEa trimis autoritãøilor locale, subformã de împrumut, patru utilajespecializate în lucrul cu pãmântul. Utilajele trimise de CASE (un ex -cavator hidraulic CX220, un moto -grader 845, un încãrcãtor frontal521D ši un miniîncãrcãtor 410) vorfi utilizate pentru degajarea dru -murilor de acces ši îndepãrtareabarierelor de pãmânt care s-auformat în urma alunecãrilor ši careau izolat mai multe regiuni. Dl. EderLucio Marchi, directorul de între øi -

nere ši lucrãri publice în mai multecartiere din Blumenau, a declaratcã, în condiøii normale de preluarea echipamentelor CASE, ar fi costat250 de mii de dolari, incluzând aicitaxele de transport, asigurare šitraining pentru operatori.Încãrcãtorul frontal 512 D ši ex ca -vatorul CX 220 ši-au stabilit câmpulde lucru în cartierul Progresso, unadin cele mai afectate regiuni încare accesul nu a fost posibildecât cu elicopterul, din cauzaadevãratelor baraje de noroi.Autograderul 845 a fost repartizatde cãtre municipalitate cartierulItoupava Central, acolo unde a fostnevoie de degajarea unor impor -tante drumuri de acces.Miniîncãrcãtorul 410 s-a luptat cupãmântul în Vila Germanica (cen -trul orašului), o zonã vitalã prin cares-a fãcut accesul camioane lorîncãrcate cu provizii alimentare,medicale ši îmbrãcãminte, sositede peste tot din BraziliaDintre echipamentele trimise laBlumenau, încãrcãtorul frontal 521 D

Echipamenteleau fost trimiseprin proiectulCASE Multiaçao,un program alecãrui acøiuni desus øi nere socialãši întrajutorare sebazeazã peîmprumutarea deechipamenteCASE pentruefec tuarea dife -ritelor lucrãri decon strucøii înzone afectate,program ce a fostextins în maimulte locaøii dinBrazilia dupãdezastrele natu -rale de la fineleanului trecut.

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

038-041 even case:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:49 PM Page 38

Page 39: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

038-041 even case:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:50 PM Page 39

Page 40: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

ši miniîncãrcãtorul 410 au sositdirect de la fabrica din Contagem(MG), Brazilia, iar autogrederul 845ši excavatorul CX 220 provin de laSorocoba (SP), o platformã in dus -trialã ce va fi foarte curând re des -chisã de cãtre Case în 2009.În afarã de plata asigurãrilor, pro -gramul Case Multiaçao s-a ocupatši de costurile de transport. Dea -lerul Case din Santa Catarina,Motormac, a asigurat speciališticare la rândul lor au instruit ope -ratorii municipalitãøii. Programul Case Multiaçao a fostcreat în 2007 cu scopul de a sus -øine diferite activitãøi sociale decare sã poatã beneficia un numãrcât mai mare de oameni. Acestultim proiect al celor de la CaseMultiaçao este cel mai mare depânã acum. Întreaga øarã ši-a mo -bilizat resursele pentru a ajutastatul Santa Catarina, iar noi atrebuit sã ne facem partea delucru, de asemenea”, a declarat dl.Roque Reis, director al companieiCase. „Cursa pentru trimitereaacestor utilaje la Blumenau câtmai curând posibil a fost o ade -

vãratã provocare, atât timp cât

utilajele se aflau totuši în alte state,

la distanøe considerabile. Din fe -

ricire, echipamentele au sosit în

locurile care aveau mai multã

nevoie de ele în timp record”, a mai

adãugat dl. Roque Reis.

Case Multiaçao – Ajutorul trimis

orašului Blumenau este al patrulea

proiect susøinut de cãtre orga ni -

zaøia Case Multiaçao, un program

susøinut de cãtre Case Braziliacare a fost extrem de activ înnumai un an de la înfiinøare. Acumdoi ani, în parteneriat cu Voto -rantim Metais, Case a sponsorizatproiectul Fonte Viva care a în -semnat un program de lucru ce aconstat în dragarea apelor râuluiSao Francisco (ce traverseazã cincistate din Brazilia), din zona ora šu -lui Pirapora, în statul Minas Gerais.Anul trecut, programul Multiaçao asusøinut un alt proiect care pro -mova navigaøia ši conservareamediului înconjurãtor în regiuneametropolitanã a orašului Sao Paulo,totul într-un parteneriat cu muni -cipalitatea orašului Sorocoba, de -øinãtoare a fabricii ce va fi re des -chisã de Case. Proiectul a constatîn amenajarea unei zone depetrecere a timpului liber pentru22.000 de oameni. Atunci Case aoferit sub formã de împrumut unautogreder 845 ši un excavator CX 220, care au operat timp de500 de ore în parcul ce mãsoarãacum 50.000 m2. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200940

038-041 even case:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:50 PM Page 40

Page 41: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

038-041 even case:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:50 PM Page 41

Page 42: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

42

Activitatea de întreøinere ši verificaretehnicã a mašinilor de construcøii

Eficientizarea activitãøii eco -no mice este imperios nece -sarã, dacã se are în vedere

viteza ši amploarea modificãrilortehnologice ši presiunile econo -mice generale, un rol hotãrâtor înaceastã privinøã deøinându-l între -prinderile mici ši mijlocii (nume -roase sunt exemplele – la nivelulacestor întreprinderi – când o mâ -nã de oameni inteligenøi, entuziaštiši îndrãzneøi au realizat industriiultraprofitabile ši au deschis pieøede milioane de dolari).În articolul de faøã vom prezentaunele aspecte privind importanøaîntreøinerii ši verificãrilor tehnice înexploatarea mašinilor de con struc -øii, la crešterea potenøialului tehnicši economic. Deoarece multe firmedeøin în parcurile proprii mašini deconstrucøii de nivel tehnic ridicat,

cu sisteme de acøionare inteli gen te,majoritatea insucceselor în ex ploa -tarea lor eficientã au în prin cipaltrei cauze:

l personal insuficient pregãtitpentru exploatarea mašinilor cu ni -vel tehnic ridicat;

l lipsa unei organizãri adec va -te a tehnologiei de executare aîntreøinerilor tehnice;

l lipsa unui personal com pe -tent pentru activitãøi de întreøineretehnicã.Practica a demonstrat cã în acelefirme în care s-a neglijat formareapersonalului pentru realizarea a ces -tor activiøãøi, în foarte scurt timpmašinile nu au mai funcøionat lanivelul de performanøã prevãzut,uti lizarea lor antrenând cheltuelisuplimentare, cu un impact negativpentru firmã ši economie înansamblu.

Mult contestat,fenomenul glo ba -lizãrii poate deveni orealitate bazatã pevulnerabilitatea øãrilorîn care forøa demuncã este slabinstruitã ši calificatã.Pe de altã parte,actuala crizã declan -šatã în øãrile dezvoltatepoate contribui laadâncirea discre pan -øelor existente, gene -rând dez avan tajeserioase øãrilor cupotenøial redus dedez voltare. Multi tu di neaproblemelor create deaceste aspecteimpune o abordarehotãrâtã ši calificatãprivind orga nizarea šieficien ti zareaactivitãøii eco no miceîn toate domeniile.

Dipl. ing. Carmen NECULAIridex Group Construcøii BucureštiConf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos”Galaøi

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 1

042-045 management tehnologic petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:59 PM Page 42

Page 43: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

În procesul de exploatare, datoritã

interacøiunii cu mediul de lucru,

mašinile ši pãrøile lor componente

sunt supuse uzurii, producându-se

astfel modificarea parametrilor con -

structivi ši funcøionali ai acestora,

încât, dupã un anumit timp, nu mai

asigurã o funcøionare normalã.

Pen tru asigurarea funcøionãrii maši -

nilor la parametrii conform docu men -

taøiei tehnice se impune ca, pe

parcursul exploatãrii, sã se aplice

în mod frecvent ši organizat un

sistem de mãsuri vizând între øi ne -

rea tehnicã ši verificarea periodicã

a mašinilor.

Întreøinerea tehnicã reprezintã to -

talitatea operaøiilor de curãøare,

ungere ši verificare a stãrii tehnice

a componentelor ši sistemelor de

acøionare în scopul prevenirii de -

fec øiunilor, uzurilor premature ši

men øinerii mašinilor într-o stare

tehnicã bunã. Totalitatea inter ven -

øiilor tehnice ši reparaøiilor ce se

aplicã unui utilaj pe toatã durata

de serviciu alcãtuiešte sistemul deîntreøineri tehnice, verificãri ši re -pa raøii. Repartizarea succesivã a

in ter venøiilor tehnice constituie ci -c lul de intervenøii tehnice, verificãriši reparaøii, iar intervalul dintre

douã intervenøii tehnice de acelaši

fel, care se succed, reprezintã pe -rio di citatea intervenøiilor tehnice

respective.

Prin verificare tehnicã se înøelege

procesul de stabilire a stãrii teh -

nice a mašinilor ši componentelor

acestora, farã demontarea lor, aces -

ta prezentând avantaje cu privire la

operativitate, manoperã redusã ši

timp de imobilizare redus.

Tipul verificãrii Perioada verificãrii Obiectivele urmãritela verficareFuncøionalã La reducerea parametrilor Mãsurarea parametrilor tehnico-economici

funcøionali în exploatare ai mašini, punerea în evidenøã a cerinøelorde reglare sau evidenøiere a defectelor

Structuralã La întreøinerile tehnice periodice; Analiza stãrii tehnice ši punerea în evidenøãLa revizia tehnicã a defecøiunilor componentelor mašinii

De prognozare La revizia tehnicã; Determinarea resursei tehnice remanenteLa lucrãrile de reparaøii curente a mašinii sau a componentelor acesteia,

necesitatea ši aprecierea volumuluilucrãrilor de reparaøii curente

Tabelul 1

042-045 management tehnologic petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:59 PM Page 43

Page 44: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

În cadrul metodologiei de între øi ne -re tehnicã a mašinilor de con struc -øii, verificarea urmãrešte, în general,elucidarea urmãtoarelor aspectege nerale: analiza ši stabilirea crite -riilor de defectare ši a defecøiunilormašinilor ši componentelor; stabi -lirea metodelor ši mijloacelor de

verificare cu ajutorul cãrora sã se

poatã trage concluzii asupra na turii

ši cauzelor defecøiunilor; anti ci pa -

rea privind resursa tehnicã re ma -

nen tã de continuitate în funcøio -

nare farã defecøiuni a mašinilor ši

componentelor acestora.

Verificarea tehnicã permite stabi li -rea capacitãtii de funcøionare a ma -šinii, prin determinarea para me tri -lor tehnico-economici (puteri; for øe/momente; viteze/turaøii; presiu ni,debite, consumuri de combus tibil,productivitãøi etc.), realizând aša-numita verificare funcøionalã. Deter -minarea defecøiunilor mecanis me -lor mašinilor ši echipamentelor delucru (jocurile din articulaøii, înbi -nãri, dereglãri etc.) se numešteverificare structuralã. Stabilirea re -sursei tehnice remanente a maši -nilor, pentru punerea în evidenøã aposibilitãøilor de continuitate înexploatare a acestora, se numešteverificare de prognozare.Din punctul de vedere al perioadeide efectuare, verificarea poate fi

planificatã, când se executã înmod periodic ši obligatoriu cu pri -lejul întreøinerilor tehnice periodice,ši neplanificatã, când se executãla apariøia defecøiunilor sau cã de -rilor. În funcøie de amploarea ana -lizelor ce urmeazã a fi efectuate,verificarea se poate realiza pe com -ponente sau pe ansamblul ma -šinii. În tabelul 1 sunt date ti purile,periodicitatea executãrii ši obiec -tivele urmãrite la verificarea tehnicãa mašinilor.Verificarea tehnicã se poate efec -tua prin diferite moduri, folosind oserie de metode, directe ši indi -recte, date în fig. 1.În fig. 2 sunt prezentate etapelepar curse la verificarea tehnicã acomponentelor ši mecanismelormašinilor de construcøii (atât alema šinii de bazã, cât ši ale echi -pamentului de lucru).Complexitatea activitãøilor exe cu -tate la întreøinerea ši verificareatehnicã în condiøii de calitate, cu

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200944

Fig. 2

Fig. 3

042-045 management tehnologic petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:59 PM Page 44

Page 45: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

timpi de imobilizare cât mai reduši

ši cu cheltuieli minime, impune o

organizare fundamentatã a lucrã ri -

lor, asigurarea cu materiale, unel te,

aparaturã ši dispozitive de mãsurã

ši reglare ši, în mod deosebit, exe -

cutarea la timp a acestora. Una din

trãsãturile distinctive ale abordãrii

verificãrii tehnice este cã aceasta

cere inginerului sã-ši foloseascã

imaginaøia creatoare dincolo de li -

mitele în care este obišnuit sã

lucreze, concepând variante de

abordare a problemelor, respec -

tând diferite scheme logice, un

exemplu fiind prezentat în fig. 3.

Periodicitatea ši complexitatea in -

tervenøiilor tehnice efectuate asupra

mašinilor de construcøii sunt spe -

cifice fiecãrui tip de mašinã sau

echipament ši, din acest punct de

vedere, în tabelul 2 exemplificãm

identificarea categoriilor de între -

øineri tehnice pentru un excavator

pe šenile cu echipament de graifer

acøionat prin cabluri (fig. 4).

Organizarea activitãøii de între øi -nere ši verificare tehnicã necesitão atitudine exigentã permanentã aconducerii departamentului de me -canizare faøã de aceastã pro ble -mã, pentru perfecøionarea cali fi -cãrii ši asigurãrii responsabilitãøiioperatoriilor ši personalului dinexploatare. n

Bibliografie:1. Petrea, I. - Corelaøii de sistem

reflectate în activitatea de reparare

a echipamentelor tehnologice, în

Revista de Unelte ši Echipamente,

nr. 56, 2005

2. Petrea, I. - Factori care contribuie

la proiectarea ši exploatarea raøio -

nalã a echipamentelor tehno lo -

gice pentru construcøii, în Revista

de Unelte ši Echipamente, nr. 9

(85), 2007

3. Petrea, I. - Activitatea de între øi -

nere ši reparare a echipamentelor

tehnologice pentru construcøii, în

Revista de Unelte ši Echipamente,

nr. 6 (94), 2008

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

45Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Tabelul 2

OPERAØII DE ÎNTREØINERE ŠI VERIFICARE TEHNICÃLa fiecare Verificarea conductelor, furtunurilor, garniturilor de etanšare; verificarea reductoarelor, pompelor, motoarelor hidraulice; verificarea uzurii10 ore articulaøiilor ši a scripeøilor de deviere a cablurilor; verificarea cablurilor, determinarea gradului de uzurã ši coroziune; controlul

filtrului de aer motor; controlul nivelului de ulei din motor; controlul nivelului de ulei hidraulic; controlul lichidului de rãciremotor; controlul indicatoarelor luminoase (LED-uri); aparate, limitatoare de cursã, senzori de siguranøã; controlul instalaøiei derãcire motor; controlul acøionãrii ventilatorului.

La fiecare Gresarea conform schemei de ungere; lubrifierea cablurilor; controlul uleiului reductor de rotire; controlul nivelului de ulei50 ore reductoare deplasare; verificarea filtrelor de ulei hidraulic; determinarea stãrii de curãøenie a schimbãtoarelor de cãldurã ulei

hidraulic/lichid rãcire motor; control nivel ulei reductoare trolii.La fiecare Verificarea momenetelor de strângere a šuruburilor; controlul bateriei (controlul desitãøii electrolitului).100 oreLa fiecare Prima schimbare a uleiului din reductoarele de deplasare; prima schimbare a uleiului din reductorul de rotire; controlul250 ore întinderii lanøului cu šenile; prima schimbare a filtrelor de ulei hidraulic; prima schimbare a uleiului din reductoarele troliului;

controlul la motorul termic (sistem aspiraøie aer, sistem rãcire, sistem fixare pompã de injecøie ši compresor); inspecøiegeneralã utilaj (componentele structurale, organele de fixare, organele în mišcare, componentele instalaøiei hidraulice)

La fiecare Schimbarea cartušelor ši curãøirea prefiltrelor de combustibil; schimbarea uleiului la motor ši filtru.500 oreLa fiecare Controlul motorului diesel (uzura curelelor din transmisia ventilatorului, întinzãtorul transmisiei, arborele ventilatorului);1.000 ore lubrifierea angrenajelor deschise.La fiecare Schimbarea cartušelor filtrului de aer (în afara intervalelor de timp prevãzute, mai poate fi executatã când este semnalizatã2.000 ore de cãtre indicatoarele optice sau electrice sau când, cu toate cã operaøiile de curãøire au fost executate corect, se observã

mizerie pe cartušul primar); schimbare ulei reductoare deplasare; schimbare ulei reductor rotire; controlul uzurii componentelor sistemului de rulare (rolele ši roata de întindere šenilã sunt lubrifiate pe viaøã cu ulei tip SAE 30 sau SAE 40);schimbarea uleiului hidraulic (se vor schimba ši filtrele); schimbarea lichidului de rãcire motor; schimbare ulei reductoare trolii.

Fig. 4

042-045 management tehnologic petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 2:59 PM Page 45

Page 46: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

46

Mathew Taylor de la JCB susøinecã soluøia se aflã la bãnci

Mathew Taylor, CEO al com -paniei JCB, crede cã pia -øa echipamentelor de

construcøii ar putea recupera repe -de terenul pierdut, dacã bãncile arlãrgi soluøiile de creditare, fãcându-le ceva mai flexibile. În orice caz,susøine dl. Taylor, pe termen scurt(de la trei la patru luni), condiøiiledin industrie vor fi „brutale”. Mana -gerul JCB a declarat site-ului KHLcã: „Disponibilitatea de creditarepentru industria noastrã ši pentruindustrie în general este factorulcel mai important în acest mo ment.Este o situaøie globalã. Nu mai câ -teva state nu vor resimøi impactulrecesiunii, în ciuda faptului cã în

Marea Britanie situaøia este cea

mai durã.”

Pe lungã duratã însã dl. Taylor este

optimist în ceea ce privešte si tua -

øia globalã din industria echipa -

mentelor de construcøii, care se

anunøã a fi pozitivã. „Nevoia acutã

de dezvoltare a infrastructurii nu

poate fi stopatã de crizã. Elemen -

tele cheie pentru a balansa situa -

øia actualã se aflã de partea bãn -

cilor furnizoare de credite. Ele

trebuie sã împrumute bani. Dacã

bãncile nu vor împrumuta bani,

atunci nici nu vor mai câštiga din

dobânzi, situaøie care le va elimina

din afaceri.”

„Ratele de profit scãzute, pa che -tele financiare de oferte avan -tajoase ce se anunøã în întreagalume ši rata scãzutã a inflaøiei vorcontribui ca factori pozitivi pentruconstrucøii ši implicit pentru in -dustria echipamentelor de con -strucøii”, a încheiat dl.Taylor. n

Atlas Copco nu va mai participa la Intermat

Pe 5 ianuarie 2009, com pa -nia Atlas Copco a anunøatla Stockholm cã s-a decis

retragerea participãrii de la cel maimare târg de utilaje pentru con -strucøii din lume de anul acesta,Intermat, care va avea loc la Parisîn luna aprilie.Un târg de talia Intermat solicitãresurse mari pentru participare,atât financiar, cât ši ca personal.Conform celor declarate de AtlasCopco, nesiguranøa pieøei de con -strucøii va duce la un numãr scãzutde vizitatori la Intermat, iar referireavizeazã mai ales publicul inter na -øio nal. Cu aceastã anticipaøie pesi -mistã, Atlas Copco estimeazã cã

va aduce mai multe beneficii clien -øilor sãi prin relocarea fondurilor cear fi urmat sã fie cheltuite la

Intermat ši se va concentra pe alte

activitãøi mai targetate.

Atlas Copco este atašatã situaøiei

pieøei construcøiilor. Datoritã con di -

øiilor de coborâre a nivelului afa -

cerilor din industire, compania îši

va concentra resursele cãtre pro -

grame de leadership ši dezvoltare,

iar relaøiile bune cu clienøii vor fi ši

mai accentuate ca ši pânã acum.

Fucusarea energiei cãtre nevoile

clienøilor printr-o interacøiune mai

bunã va conduce la un feedback

mai eficient, iar compania va cu -

noašte mai bine cerinøele pieøei.

Decizia de retragere vizeazã atât

compania Atlas Copco, cât ši

Dynapac. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Mathew Taylor, CEO al companiei JCB

046-047 info-news2:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:06 PM Page 46

Page 47: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

046-047 info-news2:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:06 PM Page 47

Page 48: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

48

Hyundai Vip Tour Coreea 2008

Succesul grupului are la ba -zã viziunea fondatoruluiHyundai Heavy Industries,

dl. Chung Ju-Yung, descrisã de crea -tivitate, gândire pozitivã ši unitateneclintitã. În perioada 19 - 26 octombrie 2008,Hyundai Heavy Industries Europe(HHIE) a invitat un numãr de 14 dea -leri din Europa, care împreunã cuclienøii importanøi au avut ocaziasã viziteze cartierul general HyundaiHeavy Industries (HHI) din Coreea.Aceastã vizitã a fãcut parte dintr-unprogram vast organizat de HHIEpentru clienøii ši distribuitorii sãi dinEuropa în anul 2008.Turul a început în forøã prin vizi -tarea fabricilor de producøie, aicifiind prezentate tehnicile ši echi -

pamentele de producøie. În paralelcu realizarea unui tur complet alfabricilor ši šantierelor navale, aufost prezentate mai multe filmespecifice pentru fiecare segmental grupului, acestea demonstrândîncã o datã atašamentul ši încre -derea în produsele Hyundai.

În apropierea orašului Eumseonga avut loc ši o demonstraøie cu uti -lajele HYUNDAI, prin care s-a doritevidenøierea capacitãøii de lucru, avitezei mãrite ši a rezistenøei încon diøii dure de lucru. Cu aceastãocazie a fost prezentatã o gamãlargã de utilaje, de la excavatoarepe šenile sau pe pneuri pânã laîncãrcãtoare frontale sau încãr -cã toare rigide multifuncøionale.

Povestea HyundaiHeavy Industries(HHI) este una aprovocãrilor,pionieratului ši aîncrederii în viitor šiîncepe în 1972 cândau fost puse bazelecelor 6 divizii alegrupului: divizia de construcøii navecivile ši militare,submarine, divizia deplat forme maritime,instalaøii industriale,cea de construcøii demotoare, construcøiade sisteme šiinstalaøii electrice šinu în ultimul rânddivizia de utilaje deconstrucøii.

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:17 PM Page 48

Page 49: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

De asemenea, au fost puse la lucrudiferite modele de accesorii, pre cum:ciocane hidraulice, multipro ce soa -re pentru demolãri, foarfeci pentrutãiat armãturile, pulveriza toare.Cali tatea mašinilor a fost dublatãde cea a operatorilor, care audove dit o înaltã mãiestrie în uti -lizarea acestora, demonstraøiileaproape acrobatice relevând cali -tãøile utilajelor în condiøii extreme.Aša cum era de ašteptat, acestedemonstraøii au stârnit ropote deaplauze din partea asistenøei.

Dupã demonstraøia cu utilajeHyundai, toøi invitaøii au vizitat cen -trul de pregãtire dotat la cel maiînalt standard ši depozitul centralde piese de schimb care aprovi -zioneazã reøeaua Hyundai dinîntreaga lume. Este de prisos sãmai subliniem eficienøa sistemelorde preluare a comenzilor ši de dis -tribuire a pieselor, întregul procesfiind total automatizat.Acest tur în cartierul general Hyundaia reprezentat o oportunitate pentrua vedea în direct modul de pro -ducøie ši de lucru al echipa men -telor Hyundai, renumite în întreagalume pentru fiabilitatea lor.

Astfel am avut ocazia sã desco -perim ši forøa, ši istoria concernuluiHyundai, strâns legate de culturaco reeanã. Am încercat sã înøele gem

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 49

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:17 PM Page 49

Page 50: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

aceastã culturã prin vizitareapalatelor vechilor dinastii ce au gu -vernat Coreea de-a lungul timpului,a muzeelor tradiøionale, a temple -

lor religioase, dar ši prin mâncareacoreeanã tradiøionalã. Revenind la performanøele gigan ti -cu lui concern Hyundai, putem trece

în revistã câteva dintre rezultateleobøinute de-a lungul anilor, caredovedesc structura sa puternicã,capabilã sã satisfacã cele mai exi -gente dorinøe ale clienøilor. Astfel,Hyundai Heavy Industries este celmai mare producãtor din lume denave, având o cotã de piaøã de15% ši în portofoliu câteva recor -duri mondiale: cea mai mare navãLNG (216.000 m3), cea mai mareplatformã maritimã (40.000 t), celmai mare cargo (365.000 dwt), celmai puternic motor din lume(108.920 CP).

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200950

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:18 PM Page 50

Page 51: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:18 PM Page 51

Page 52: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200952

DIVIZIA DE UTILAJE PENTRU CONSTRUCØII

Divizia de utilaje de construcøii ši-a începutproducøia în 1985 sub motto-ul “Noi construim unviitor mai bun” ši are în gamã 92 de modele, ce facparte din grupele mari de excavatoare pe šenile šipneuri, încãrcãtoare frontale articulate, încãrcãtoarerigide multifuncøionale ši echipamente industriale deridicat. Calitatea ši rezistenøa utilajelor marca Hyundaile-au impus rapid pe întreg mapamondul, în prezentreøeaua de reprezentanøi la nivel mondialajungând la 485 de companii în 102 de øãri. Suportul pentru clienøii europeni este situat în Belgia,acolo unde a fost deschisã reprezentanøa HyundaiHeavy Industries Europe (HHIE). Având în Belgia unstoc ce cuprinde aproximativ 95% din totalul de pie -se de schimb, partenerii Hyundai Heavy Industries sepot baza pe o livrare rapidã, într-un interval maxim de24 de ore.

Societatea Romcat Corporation, unicul reprezentantpentru România al mãrcii de utilaje Hyundai, oferã înprezent o gamã întreagã de utilaje pentru construcøii:excavatoare, excavatoare pe šenile ši penuri,încãrcãtoare frontale. Cu o reøea de reprezentanøe ceacoperã întreaga øarã, Romcat Corporation are înprezent un stoc important de piese de schimb,depozitul central fiind situat în cadrul locaøiei dinBucurešti. n

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:19 PM Page 52

Page 53: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Moralul industriei europenede construcøii a rãmas scã -zut în decembrie, rezulta -

tele sondajului fãcut de BarometrulCE arãtând din nou semne de re -ce siune. 35,8% din respondenøi auspus cã situaøia este mai proas tãdecât în noiembrie. Aceastã balan -øã negativã de -38,5% este maibunã decât cea de -44,1% înregis -tratã în luna noiembrie, dar totrãmâne a doua în top. Cifra estecalculatã ca procent al respon den -øilor care dau rãspuns pozitivminus procentul celor care daurãspuns negativ. Luna decembriea fost a šaptea lunã consecutivãde declin în activitatea curentã. S-a constat ši o creštere în ceea ceprivešte încrederea în viitor, de -28%,în comparaøie cu -32,6% în lunanoiembrie, dar, din nou, ši acesta afost unul din cele mai scãzuterezultate din istoria de doi ani aBarometrului.O altã dovadã a descrešterii fostcã -44.5% din respondenøi audeclarat cã activitatea a fost mult

mai scãzutã decât în luna de -cembrie a anului 2007, rezultataproape identic cu cel din luna no -iembrie. Toate acestea în seamnãcã Climatul CE – un amalgam derezultate ale tuturor acestor treiîntrebãri – rãmâne scãzut la -36,1%,cu o ušoarã creštere faøã de re -zultatul lunii noiembrie, de -40,4%.Implicare. CE ar dori sã muløu -meascã tuturor celor care au luatparte la sondajul din luna decem -

brie. Acesta a fost completat demai mult de 300 de profesioništi înconstrucøii din 25 de øãri din re -giune. Sondajul Barometrului CE, pentru acãrui completare nu este nevoiedecât de un minut, este deschis tu -turor profesioništilor din con struc øiidin Europa. El poate fi accesat pesite-ul http://www.cebarometer.eu/

www.cebarometer.eu între 1 ši 15ale fiecãrei luni. n

Barometrul “Construction Europe”,decembrie 2008 - depresii de iarnã

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 53

048-051 eveniment romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:19 PM Page 53

Page 54: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - U E

Industria construcøiilor din Europa seašteaptã la o scãdere abruptã în 2009

În principal, scãderea din 2008este atribuitã cãderii pieøeispaniole, care a redus volumul

construcøiilor cu 13,4%, deši oparte din “vinã” o are piaøa irlan -dezã care a coborât cu 20,6%.Cele lalte pieøe cu trend descen -dent sunt cele ale Franøei (-2,2%),Italiei (-3,8%) ši UK (-1,1%), însã s-au înregistrat ši crešteri semni -ficative, una dintre ele fiind piaøaGermaniei, cu +3,1%. În alte statedin vestul Europei crešterile au fostdestul de lipsite de culoare, unadin cele mai importante înre gis -trându-se în Olanda, cu +2,4%.Totuši, pe plan general, piaøa

Europei Occidentale a scãzut cu2,9% în 2008, conform datelorfurnizate de Euroconstruct. Situaøia a stat însã diferit în parteaesticã a Europei, acolo unde

În 2009, volumulde construcøii dinEuropa vascãdea cu 4,3%,un trend dejaînceput la finalulanului trecut,când nivelul acoborât deja cu2,5%, conforminfor maøiilor furni -zate deEuroconstruct. O creštere mode -ratã de 0,4% seašteaptã abia înanul 2010,urmând ca înanul imediaturmãtor graficulsã urce la 2,2%.

54 Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

054-055 info ue:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:20 PM Page 54

Page 55: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - U E

volumul de construcøii a crescut cu

6,2% anul trecut, în ciuda scã -

derilor din Ungaria, cu -6,5%. Cele

mai importante ascensiuni s-au

petrecut în Polonia (+12,4%), Slo -

vacia (+6,0%) ši Republica Cehã

(+2,2%).

Trendul ascendent din Europa de

Est a fost în compensaøie cu des -

cendenøa pieøei din vest. Oricum,

totalul volumului de construcøii din

întreaga Europã a scãzut cu 2,5%

anul trecut.

Ši anul viitor, cele mai afectate pie -

øe vor fi tot cele din Spania, unde

se ašteaptã o scãdere de -16,4%,

în valoare de 157 miliarde de euro

(faøã de anul de graøie 2007 unde

piaøa a totalizat 217 miliarde de euro),

ši Irlanda, scãdere anticipatã la -16%,

adicã un nivel total de 25,5 mi liarde

de euro, faøã de 38,5 miliarde de

euro în 2007. Celelalte pieøe majo -re europene vor înregistra ši eleušoare scãderi: Franøa (-1,9%) šiGermania (-0,5%). Decelerãrile maisevere vor fi în Italia (-5,0%) ši UK (-3,2%).De fapt, singurele pieøe din vestulEuropei unde se ašteaptã o oa -recare creštere în 2009 sunt celedin Portugalia (+0,4%), Suedia(+0,2%) ši Elveøia (+0,8%), în timpce în Austria se estimeazã untrend constant.Tot în ascensiune vor fi ši majo -ritatea pieøelor din estul Europei,însã acestea vor avea o ratã de+4,8% în 2009, relativ modestã faøãde crešterile din 2006 (+8,8%) ši2007 (+8,0%). În clasamentul pie -øelor ascensionale va conduce, caši anul trecut, tot Polonia (+8,0%),urmatã de Cehia (+3,6%) ši Slo -vacia (+2,2%). Ungaria se pregã -tešte pentru o nouã coborâre, dedata aceasta de numai 3,8%.Privind ceva mai spre viitor, adicãîn anul 2010, se pare cã situaøia nuva fi atât de dramaticã ši se vaînregistra o creštere totalã de 0,4%,cu un declin al piaøei vestice de -0,1%, contrabalansat de creštereade 9,6% din estul Europei. Majo -ritatea pieøelor din vest vor crešte,însã vor continua sã scadã celedin Finlanda, Italia, Spania šiOlanda. În contrast cu toate celepatru pieøe majore din vest, piaøadin est va fi din nou în ascensiuneîn 2010, cu o creštere substanøialãîn Polonia (+15,3%) ši chiar înUngaria, cu +1,7%. Pentru 2011 seašteaptã o continuare a crešteriide 1,6% pe pieøele din vest, res -pectiv 10,9% pe cele din est, ceeace înseamnã cã situaøia pe întregcontinentul european va urca cu+2,2%. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 55

054-055 info ue:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:21 PM Page 55

Page 56: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E V E N I M E N T

56

Manitowoc deschide o nouãfabricã la Niella Tanaro, Italia

Prešedintele ši Managerul

General al Manitowoc, Eric

Etchart, a fost prezent la

acest eveniment, relatând: “Aceas tã

expansiune este importantã pen tru

cã ne oferã o capacitate mai mare

de producøie de macarale, dar ši

pentu cã volumul producøiei a fost

eliberat în celelalte fabrici pe care

le avem. Acum construim aici toate

macaralele tot-teren cu dublu ši

triplu ax, lãsându-ne o capacitate

de lucru mai mare în fabrica din

Wilhelmshaven, Germania. Produ -

ce rea de macarale pentru teren

acci dentat aici, pentru piaøa ita lia -

nã, ne oferã totodatã o flexibilitate

mai mare ši la fabrica din Shady

Grove, SUA.”

În anul 2000, Manitowoc a deschis

fabrica de la Niella Tanaro pentru

asamblarea macaralelor autoridi -

cã toare Potain, adãugând apoi la

aceastã activitate producerea de

macarale modulare ši ulterior, pes -te 5 ani, cca. 2.500 m2 pentru onouã fabricã de asamblare a ma -carelelor mobile pe pneuri RT de laGrove. Activitatea în noua fabricãde 5.000 mp a început în anul 2007,iar prima macara produsã acolo afost livratã la începutul lui 2008.Niella Tanaro ocupã acum o su -prafaøã de 81.000 m2, din care24.000 m2 sunt ocupaøi de spaøiilede birouri ši de fabricã.Manitowoc este unul dintre cei maimari producãtori de macarale dinindustria construcøiilor la nivelmon dial. Echipamentele comer -cia lizate includ: macarale cu braøzãbrelit, macarale turn, macaraleteles copice mobile ši automa ca -rale. În plus, Manitowoc este celmai mare furnizor de servicii în con -strucøii ši reparaøii navale pentruguvern, pentru serviciile militare šisocietãøile comerciale ale indus -triei maritime a Statelor Unite. n

Manitowoc a orga -nizat o zi deschisã(open day) pentruclienøii ši colabo ra -torii sãi, sãrbãtorindastfel extindereaactivitãøii sale prindeschiderea uneinoi fabrici la NiellaTanaro, în Italia.Compania ši-atransferat întreagaproducøie de maca -rale cu dublu šitriplu ax, ATs, laaceastã nouãfabricã, mãrind înacest fel capaci -tatea de producøiepentru macaralelemai mari la fabricadin Wilhelmshaven,Germania. La Niellase vor producemacarale pentruteren accidentat šitot-teren Grove šimacarale turnmodulare marcaPotain.

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

056 even manitowoc:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/12/2009 12:03 PM Page 56

Page 57: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

056 even manitowoc:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:24 PM Page 57

Page 58: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Kubota a lansat pe piaøã

miniexcavatorul U17-3 cu

balans zero pe spate (zero tail

swing), utilaj ce înlocuiešte mo de -

lul U15-3. Exacavatorul U17-3 se aflã

între modelele U10-3, de 990 kg, ši

U20-3, de 2 tone.Kubota susøine cã principala ca -rac teristicã a modelului U17-3 este

ecartamentul šenilelor,care poate fi mãrit

pânã la 1.200 mm,pentru acrešte

stabilitatea.Când este retras la 990 de mmpoate trece prin locuri înguste šipoate opera în spa øii mici. Deambele pãrøi exten siile lamei sunt

standard.U17-3 este propulsat deacelaši motor Kubota ca šimodelul KX41-3, de 1,5

tone. Genereazã 15.2 kNputere de sãpare maximã la cupã,iar braøul are extindere maximã de3,9 m la nivelul solului, cu adân -cimea maximã de sãpare de 2 m. În cabinã, sistemul inteligent decontrol Kubota (Intelligent ControlSystem) poate diagnostica ušortoate condiøiile de lucru ši indi ca -torii rotaøiilor motorului, are contororar ši indicaøii pentru combustibil,

temperaturã ši pentru nivelul uleiului.Când se alimenteazã, sistemul îlavertizeazã pe operator cã rezer -vorul este aproape plin ši, deasemenea, îl alerteazã atunci cândtrebuie sã facã verificãrile periodice.Kubota utilizeazã šenile cu inserøiide cauciuc pentru a reduce vi bra -øiile pe durata deplasãrii, mãrind ast -fel gradul de confort al ope ratorului.U17-3 are încorporat sistemul unicde securitate “Antifurt” al com pa -niei, care, dupã cum spun cei de laKubota, este singurul de acest felmontat standard de un producãtorde miniexcavatoare. Mentenanøa este ušuratã datoritãcapotei cu deschidere dublã cepermite accesul la motor, la filtrulde apã ši la separatorul pentru apãši care are o valvã hidraulicã decontrol ce se opereazã din inte -riorul cabinei. Furtunurile care ducla cupã ši la pivoøi sunt din douãpiese, pentru a reduce numãrul deînlocuiri în timp. Compania a anunøat recent cãtoa te utilajele sale vor avea o ga -ranøie standard de trei ani. n

Noul model mini de la Kubota

58 Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

058-059 info-news 3:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:28 PM Page 58

Page 59: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Gama ZW de la Hitachi s-aîmbogãøit cu încã douãîncãrcãtoare frontale pe

roøi. Unul se numešte ZW140 ši are11 tone, iar celãlalt este ZW150 šiare 12 tone. Noile modele seadaugã deja consacratelor ZW180,ZW220, ZW250 ši ZW310, care,con form celor declarate de repre zen -tanøii companiei, “au avut un impactsemnificativ pe pieøele europene”.Modelele ZW140 ši ZW150 suntechi pate cu motoare de 96 ši res -pectiv 107 kW, fapt ce ajutã la re -du cerea consumului de carburantši la crešterea productivitãøii pentruo gamã largã de aplicaøii. Repre -zentanøii companiei au declarat cã:“Operatorii vor descoperi o efi cien -øã mai mare la noile încãrcãtoare,datoritã inovaøiilor de la sistemulhidraulic HST. Acesta oferã o mai

bunãmobilitateatunci cândcupa preia osarcinã mareši se poatemanevramult maiušorchiar šicândutilajulfrâneazãsauaccelereazã.” Sistemul de selecøie avitezelor HST oferã utila -ju lui patru viteze de depla sare,fiecare dintre ele fiind potrivitepentru un anumit numãr de sarcini.

De asemenea, ambelemodele (ZW140 ši ZW150)

sunt dotate cu sistemulOptimum Traction

Force, care, de ase -me nea, poate seta

puterea ši vite -za utilajelor

în func øiede

sarcina pe care o au de îndeplinit.Conform declaraøiilor

repre zen tanøilorcom paniei

Hitachi, “noilemodele oferã

patru posibilitãøide operare carepot fi selectate

în funcøiede sar -

cinaexerci -

ta tãši

de

preferinøa ope ra to rului. Controlulelectronic al utilajului – fiind unuldin primele din industrie – super -vizeazã presiunea hidrau licã šicontroleazã forøa de trac øiune careoptimizeazã produc ti vitatea în timpce controleazã uzu ra anvelopelorši reduce consumul la minimum.” Toate manetele de control, comu -tatoarele ši pedalele din interiorulîncãrcãtoarelor ZW140 ši ZW150 suntproiectate ši poziøionate er gono -mic; de asemenea, existã ši unjoystick multifuncøional foarte ušorde folosit. Ši suspensiile au suferitcâteva îmbunãtãøiri bine ve nite, iarcabina este foarte spa øioasã šiconfortabilã la ambele modele.Scaunul operatorului, cu suspen -sie pe aer ši înclinarea coloanei dedirecøie, oferã un confort îmbunã -tãøit în timpul lucrului. n

Douã noi încãrcãtoare pe roøi de la Hitachi

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 59

058-059 info-news 3:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 6:36 PM Page 59

Page 60: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

Echipamentul hidraulic deridicat TEREX ATLAS, partea grupului TEREX, al treilea

producãtor la nivel mondial, sepoate monta pe un autovehicul dedouã, trei sau patru punøi, dar ši pesemiremorcã-ša sau vagon spe -cial de cale feratã. Echipamentuldestinat autovehiculelor se poatemonta în faøã, dupã cabinã sau peconsola spate a vehiculului. Cel mai avansat pachet de do -tãri standardCu peste 60 de modele dispo ni -bile, fiecare dintre ele cu minimum4 configuraøii posibile, TEREX ATLAS

Dacã zeii ar fi folosit echipa mente de ridicatmontate pe camion la înãløarea Olim pului, ar fiales ATLAS. Tradiøia braøelor de maca raleTEREX ATLAS dureazã de mai bine de douãdece nii. Sunt numãrul 1 mondial atât printradiøie, cât ši prin know-how-ul construiriiacestor braøe, putându-se intitula cu adevãratinventatori. Maca ra lele TEREX ATLAS suntprezente în România prin Powertek Trailers,dealer autorizat TEREX.

60 Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Macaralele Terex Atlas –puterea zeilor

060-063 adv powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:58 PM Page 60

Page 61: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

060-063 adv powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:38 PM Page 61

Page 62: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200962

oferã o soluøie logisticã pentru toa -

te aplicaøiile existente: capa ci tãøi

de ridicare începând de la 12 kNm

pânã la 600 kNm; o razã de ac -

øiune de pânã la 21 m (în varianta

telescopicã), respectiv 27 m în va -

rianta cu Fly-Jib; posibilitatea de

adaptare a diferitelor atašamente

hidraulice (troliu de cablu, fly-jib,

grai fere pentru construcøii ši grai -

fere pentru mãrfuri paletizate).

Echipamentele hidraulice de ridi -

cat sarcini TEREX ATLAS dispun în

configuraøia standard de urmã toa -

rele funcøii, care le oferã o sigu -

ranøã maximã în funcøionare:

1. Sistem dublu link la toate

modelele - elemente de legãturã

mecanicã între coloana ši braøul

principal, dar ši între braøul princi -

pal ši braøul articulat, ce menøin

constant momentul de ridicare al

echipamentului indiferent de înãl -

øimea de lucru;

2. Sistem electronic de pro -tec øie la suprasarcinã, rol care este

îndeplinit de ATLAS Crane Mana -

gement (ACM). Monitorizeazã în

timp real toate funcøiile echipa men -

tului pentru a preveni depãširea

capacitãøii portante prin avertizare

acusticã ši luminoasã. De ase me -

nea, acest sistem înregistreazã toa -

tã activitatea echipamentului pen -

tru o mentenanøã corectã ši impli -

cit o valoare de revânzare ridicatã;

3. Avertizare sonorã împotriva

demarãrii cu braøul principal ne -

pliat. Securitatea clienøilor este cel

mai important aspect pentru

ATLAS, fiind primul producãtor ce

introduce aceastã opøiune în pa -

chetul standard;

4. Funcøia “LM+”. Pentru a

duce la bun sfâršit orice activitate,

echi pamentele ATLAS îši pot mãri

capacitatea portantã cu 15% (prin

apãsarea unui buton sau mod

automatic în funcøie de model) prin

reducerea vitezei de lucru, condiøie

necesarã pentru a nu periclita

activitatea desfãšuratã. n

060-063 adv powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:58 PM Page 62

Page 63: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

060-063 adv powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:38 PM Page 63

Page 64: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

64

Echipamente hidraulice pentru construcøii,montate pe vehicule comerciale

Macaralele de acest tip potfi folosite împreunã cudis pozitive speciale la în -

cãrcarea benelor basulabile. Sepot utiliza ši tehnologii specialepen tru transportul španului ši fie -rului vechi, alcãtuite din echipa -men te precum: cârlig, benã cupere øi înaløi ši macara echipatã cugraifer sau o serie de alte echipa -mente cu platforme fixe echipatecu lifturi hidraulice montate pos te -rior pentru operaøii de încãrcare.Conceptul macaralelor pentru uzgeneral, montate pe camioane cucapacitãøi de ridicare diferite, oferãclientului posibilitatea sã aleagãexact modelul necesar aplicaøieisale. Producãtorii de astfel de echi -pamente se strãduiesc sã oferesoluøii viabile pentru nevoile clien -øilor, în vederea ridicãrii afa ceriloracestora la un nivel superior, înøe -legându-le problemele ši furni zân -du-le cele mai bune soluøii com -

plete pentru manipularea sarcinilor. Aici sunt prezentate diferite echi pa -mente fabricate de: PM, Palfingersau HIAB, folosite pe piaøa con -struc øiilor în øara noastrã.De exemplu, Eurobody executãcarosarea vehiculelor comercialecu echipamente specializate pen -tru construcøii cum ar fi [3]:

- Vehicule echipate cu maca -rale hidraulice, utilizate în domeniulconstrucøiilor, care au sarcinã deridicat între 400 kg ši 21.000 kg.Macaralele pot fi utilizate pentruîncãrcarea/descãrcarea diferitelormateriale de construcøii ambalatepe europaleøi (cãrãmizi, BCA, pa ve -le), barãci pentru šantiere, transportgeam, utilaje, dar ši pentru mon -tajul unor grinzi, stâlpi, øevi etc. înšantiere;

- Vehicule echipate cu maca -rale hidraulice ši cu cârlige pentruîncãrcat containere. Pentru untransport mai eficient se pot folosiremorci speciale pentru transportul

Pe šasiul diferitelortipuri de vehiculecomerciale se potmonta în prezent oserie largã de echi -pamente hidraulicefolosite în construcøii.Din categoria echipa -mentelor destinateconstrucøiilor suntprezentate aici:macarale hidraulicedisponibile pentru ogamã largã de sar -cini, cu braøul de tipulpliabil-articulat,utilizate în domeniulconstrucøiilor; maca -rale hidraulice šicârlige pentruîncãrcarea contai -nerelor; lifturiridicãtoare etc.

Prof. univ. Sârbu Laurenøiu Universitatea Tehnicã deConstrucøii BucureštiAlexandru Sârbu, student anul IVing. seralFacultatea Utilaj Tehnologic Universitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 1

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:28 PM Page 64

Page 65: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

containerelor. De asemenea, maca -

ralele cu cârlige se pot monta ši pe

semiremorci. Cârligele de încãrcat

containere încep de la o sarcinã

de 3 tone ši se pot monta pe vehi -

cule de pânã la 33 tone;

- Vehicule echipate cu maca -

rale hidraulice MEC sau PM ši cu

bene basculabile. Aceste maca rale

pot fi folosite împreunã cu dis -

pozitive speciale de încãrcare cu

activare hidraulicã, ce în carcã

bena basculabilã;

- Vehicule echipate cu skiploa ders

cu sarcinã de ridicat cuprinsã între

3,5 tone ši 35 tone;

- Vehicule cu echipamente de

bene basculabile pe trei direcøii

sau numai înspre spate. Benele se

pot monta atât pe vehicule cu sar ci -

na maximã admisibilã de 3,5 tone,

cât ši pe vehicule cu sarcina ma -

ximã de 44 tone;

- Vehicule echipate cu platfor -

me fixe cu obloane sau cu boxuri,

lifturi hidraulice (obloane ridicã toa -

re) Anteo, montate posterior pentru

operaøii de încãrcare. Acest tip de

carosare se folosešte pentru trans -

portul obiectelor sanitare, gresie,

faianøã, etc. Sarcina maximã este

de 1.000 kg.

Macarale cu braøe articulatepliabile, montate pe camioaneAici sunt prezentate echipamente

fabricate de PM, Palfinger ši HIAB.

Macaralele PM seriile 2,3 – 6 [3] Acestea se pot monta pe auto ša -

siuri cu sarcinã micã, precum:

Wolskwagen IT, Renault Master ši

Mascott, Iveco Daily, Mercedes Sprin -

ter, Nisan Cabstar, Ford Transit etc.

Mašinile astfel echipate sunt idea -

le pentru dotarea echipelor de in -

ter venøii (v. fig. 1) [3]. Macaralele pot

fi dotate opøional ši cu diferite dis -

po zitive de încãrcat material în vrac

(nisip etc.). Montajul se poate face

atât în spatele cabinei, cât ši pe

consola din spate.

Macarale PM de serie 8 – 27 S [3]Macaralele PM de la seria 8 pânã la

seria 41S se pot monta pe auto -

šasiuri cu douã sau trei punøi, cum

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 65

Fig. 2

Fig. 3

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:28 PM Page 65

Page 66: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

ar fi: Renault, MAN, Mercedes, Volvo,

Iveco, Scania, DAF etc. Mašinile ast -

fel echipate pot transporta geam,

containere pentru šantier (fig. 2) [3],

plãci prefabricate, conducte, utilaje

necesare de šantier etc. Aceste

ma šini se pot utiliza ši direct pe

šan tier în faza edificãrii construc -

øiei. De asemenea, la cerere, pe

braøul macaralei se poate monta ši

o extensie hidraulicã suplimentarã

(fig. 3) [3].

Sunt disponibile ši activãri hidrau -

lice suplimentatre care se pot

mon ta, opøional, pentru încãrcareaeuropaleøilor cu diferite materiale.Acestea sunt ventuzele specialepen tru manevrarea geamurilor.Maca raua se poate monta ši pesemiremorcã la mijlocul platformei(fig. 4) [3] sau în spatele šasiului,caz în care poate manipula atâtîncãrcãtura din cutia camionului,cât ši pe cea plasatã în cutia re -morcii tractate (fig. 5 ši 6) [3].Macarale PM de serie 30 SP –47 P [3] Macaralele se pot monta ši peautošasiuri cu trei sau patru axe, înspatele cabinei (fig. 7) [3]. Mašinileastfel echipate se folo sesc pentrutransportul utilajelor spe ciale pesemiremorcã, pot mani pula con -tainere pe šantier (fig. 8), pot urcaeuropaleøii cu materiale direct peconstrucøie (fig. 7), pot ajuta lainspectarea podurilor ru tiere šiferoviare (fig. 9) sau se pot utiliza lamontajul acoperišurilor (fig. 10) [3].Macarale PM de serie 48 SP –80 SP [3] Acestea se pot monta pe vehiculecu patru axe, numai în spatele ca -binei (fig. 11). Pentru comanda lor

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200966

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:28 PM Page 66

Page 67: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

este indicatã utilizarea radioco -menzii. Macaralele sunt echipatecu distribuitoare DANFOSS. Noilegeneraøii de macarale au ši un cal -culator de comandã. Pe display-ul

acestuia sunt cuprinse toate infor -maøiile necesare operatorului pen -tru o bunã funcøionare. Operatorulpoate comanda macaraua directde pe construcøie, soft-ul de co -mandã (denumit Power Tronic)fiind asigurat de firma Digitek.Aceste macarale au rotaøie con ti -nuã. Pot fi comandate prin: radio -comandã; comandã cu scaun laînãløime; comandã de pe plat for -mã; comandã de pe ambele pãrøi.Macaralele care au extensii hi -draulice suplimentare pot fi folositeši la urcarea diferitelor materiale la

înãløime, la etajele superioare ši

introducerea lor între douã planšee

(fig. 12). Toate macaralele sunt fa -

bricate în concordanøã cu normele

UE [3].

Macarale Palfinger montate pecamioane [2]Caracteristica specialã a acestor

macarale este sistemul lor cine -

ma tic (Powerlink), care este o co -

ne xiune specialã a legãturii dintre

braøul articulat ši braøul de bazã,

folosit la crešterea capacitãøii de

ridicare ši pentru unghiul braøului

(fig. 13) [2].

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Fig. 8

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 67

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 67

Page 68: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Sistemul cinematic de putere

Palfinger nu este folosit numai

pen tru cinematica braøului, ci ši

pentru legãtura dintre coloana

macaralei ši braøul de bazã.

Beneficii:

- poate ridica sarcina maximã

asigurând o stabilitate bunã a in -

stalaøiei; linia de ridicare a sarcinii

este rezistentã pe întreaga carac -

teristicã de sarcinã; - macaraua poate ridica toate

sarcinile cu braøul complet extinsîn exterior;

- operarea ušoarã a macaraleieste datã de viteza constantã deridicare/coborâre;

- sarcina maximã poate fi ridi -catã când braøul principal estetelescopat complet;

- zona de operare este largã, dela –180 la 155 grade.Cum lucreazã?Braøul se telescopeazã complet,folo sind o conexiune simplã careasi gurã o geometrie foarte eficien -tã pentru braø. Aceasta face cadistanøa dintre cilindrul de ridicareši punctul de fixare superior sã fiefoarte micã. Rezultatul este o pier -dere micã de putere la ridicare, iarla coborârea braøului se folosešte70% din puterea capacitãøii de ridi -care. Sistemul legãturii de putereasigurã o geometrie optimã adistanøei dintre cilindrul de ridicareši punctul de fixare al tijei. Putereade ridicare este menøinutã aproa -pe de 100% când braøul esteextins în faøã (fig. 13) [2].Lanøul cinematic de putere PLUSa fost dezvoltat prima datã dePalfinger (fig. 14) [2]. Braøul teles -copat înclinat în jos, la 15 gradefaøã de orizontalã, asigurã o puterecompletã de ridicare.Beneficii:

- macaraua este capabilã sãlucreze mai bine în spaøii restrânse;

- ridicarea se poate face înîncãperi cu înãløime limitatã;

- macaraua poate fi poziøionatãpe camion fãrã sã depãšeascãînãl øimea legalã;

- inspecøia ši mentenanøa sis -temului de braøe se pot face ušor.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200968

Fig. 13

Fig. 14

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 68

Page 69: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Cum lucreazã?O extindere mare a braøului seface cu cilindrul care este folosit încombinaøie cu sistemul modificatal cinematicii de putere. Micšo ra -rea cursei la cilindrul de extinderea braøului în exterior asigurã o po -ziøie orizontalã normalã a braøului.Sistemul de siguranøã PALTRONICeste un sistem de control proiectatpentru macaralele Palfinger; el de -øine statutul de artã a tehnologieipentru aceastã soluøie [2]. Asigurãun sistem de protecøie electronicãla suprasarcini ši controleazã toateaspectele legate de operarea ma -ca ralei. Opøional, el poate fi folositcu urmãtoarele sisteme avansatede control utilizate de Palfinger:HPLS, AOS ši SHB [2].Sistemul folosešte un display prie -tenos la bord, care aratã opera to -rului starea macaralei ši posibi li -tatea diagnosticãrii instalaøiei în

vederea mentenanøei. El prezintãtehnicienilor care asigurã service-ul orice deranjament care apare întimpul funcøionãrii, tãind comandade acøionare. Beneficii:

- protecøia operãrii macaralei;- indicatorul capacitãøii de sarcinã;- diagnosticare la bord.

Cum funcøioneazã?PALTRONIC este un sistem CAN-BAScare utilizeazã circuite statice so -lide. El colecteazã informaøiile dela senzorii macaralei. Una dintrecele mai importante funcøii esteprotecøia sistemului la supra sar -cini. Traductoarele de presiune dela braøul principal ši de la cilindrulde ridicare al braøului de vârf aratãsistemului de siguranøã cât demult este încãrcatã macaraua.Când macaraua ajunge la 60% dincapacitatea totalã, LED-urile mon -ta te pe display se aprind, iar alar -

ma sonorã transmite semnaleacustice. La atingerea capacitãøiide 100%, toate funcøiile de crešterea capacitãøii de sarcinã ale maca -ralei sunt blocate, dar pot fi utilizatenumai acelea care permit funcøiilede descreštere a încãrcãrii. LED-urilede pe display aratã operatoruluica re parte a macaralei poate ficauza producerii suprasarcinii: bra -øul principal, braøul auxiliar (prelun -gitorul), SHB sau efortul din cablultroliului de ridicare a sarcinii.Sistemul aratã modul de racordareal tuturor informaøiilor de lucru lacalculator ši codurile de erori în ba -za de date, care poate fi acce sa tãde cãtre tehnicienii care asi gurãservice-ul cu ajutorul unui laptopconectat la computerul macaralei.Sistemul de comandã prin radio(fig. 15b) [2]Panoul de comandã portabil esteechipat cu un display cu LED-uricare aratã cât de mult este încãr -catã macaraua, de la 60% la capa -citatea de 100%. În toate situaøiilede suprasarcinã sunt indicatefunc øiile care cauzeazã acestesuprasarcini.În fig. 15 sunt prezentate cele douãvariante prin care se comandãmiš cãrile posibile de lucru ale ma -caralei. Astfel, în fig. 15a este pre -zentat pupitrul de comandã ma -nualã montat pe šasiu, iar în fig. 15b,sistemul de comandã prin radio almacaralei [2].Beneficii:

- operatorul poate vedea capa -citatea de lucru a macaralei atuncicând nu se aflã lângã macara;

- operatorul poate vedea, de ase - menea, cum funcøioneazã circui -tele sistemului de protecøie alesuprasarcinii – braø principal, braøauxiliar sau cablul troliului.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

69Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 15a Fig. 15b

Fig. 16a Fig. 16b

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 69

Page 70: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Cum funcøioneazã?Capacitatea informaøiilor este asi -guratã de PALTRONIC. Sistemulrela teazã continuu transmisiile dedate la centrul de comandã cu aju -torul unui semnal special de tipul

feedback. Când capacitatea maca -

ralei crešte la 60%, semnalul trans -

mis face ca LED-urile sã în ceapã

sã se aprindã, arãtând macara -

giului cât de mare este încãrcarea.

AOS (Palfinger Active – Oscilla -tion Suppression) - activarea re -

gla jului pentru cuplajul cu con -

stantã micã de timp a oscilaøiilor.

Acest sistem acøioneazã la osci -

laøia sistemului de braø al maca -

ralei, astfel cã braøul va rãmâne

nemišcat dupã oprirea sa bruscã,

adicã la oprirea funcøiilor de ridi -

care ale macaralei. Sistemul este

folosit în special pentru versiunile

de braøe lungi (în fig. 16a sistemul

AQS nu este în funcøiune; în fig. 16bsistemul AQS este în funcøiune) [2].

Beneficii:- încãrcãturile sunt øinute în tin -

se, în poziøie verticalã, dupã oaplicare bruscã a rotirii;

- experienøele aratã o solicitaremai micã pentru braø, care reduceuzura ši ruperea sa;

- începutul operãrii macaraleipoate fi fãcut mult mai precis;

- experienøa operatorului per -mite executarea unor mišcãri multmai rapide, fãrã a compromite pre ci -zia ši sensibilitatea echipamentului.Cum funcøioneazã?AOS primešte la bord valorile pre -siunilor mãsurate de la senzoriispeciali, montaøi în capul ši la bazacilindrului de ridicare principal.Semnalele sunt procesate de cir -cuitul AOS ši interpretate ca osci -laøii ale braøului. Sistemul coman -dã tãierea curentului la fiecare înfã -šurare a valvei de control, contra -carând astfel vârfurile de presiuneexistente. Aceastã comandã ridicãši coboarã cilindrul de ridicarefoarte rapid, mišcarea potrivindu-seexact cu frecvenøa ši amplitudineaoscilaøiei braøului. Rezultatul constãîn faptul cã braøul este împinspânã la punctul unde numai unasau douã mici oscilaøii se vor pe trece, iar braøul este adus pânãla o poziøie fixã realizatã aproapeinstantaneu. Acesta presupune aavea opusul a mai multe oscilaøiimari, care vor continua pentrucâteva secunde. HPLS (Haigh Power LiftingSystem) [2]Sistemul Palfinger de putere ridi -catã (HPLS) crešte capacitateaunei macarale pânã în jurul a 15%,dacã viteza de operare este re -dusã (fig.17a). Sistemul electroniceste controlat de sistemul de si -guranøã Palfinger. Pe diagrama de

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200970

Fig. 17a

Fig. 17b

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 70

Page 71: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

sarcinã, în fig. 17b, s-a menøionat

cu rošu angajarea sistemului HPLS [2].

Beneficii:- puterea crescutã de ridicare

înseamnã un raport mai bun ridi -

care/greutate braø;

- viteza redusã permite o acu -

rateøe mai bunã la manipularea în -

cãrcãturilor grele;

- fiecare funcøie este redusã

prin diferite mãsuri, pentru a fi mai

puøine funcøii critice, precum la

extinderea sau retragerea braøului,

astfel încât macaraua sã poatã

funcøiona la vitezã normalã.

Cum funcøioneazã?Când HPLS este pornit de operator,

presiunea uleiului hidraulic este

ridicatã pentru a atinge capacitãøi

mari de ridicare. În acelaši timp,

funcøiile macaralei sunt încetinite

electronic. Viteza redusã scade la

rândul ei o mare parte din šocul de

încãrcare ši face ca macaraua sã

nu mai fie solicitatã când func øio -

neazã la modul normal (fig. 17b).

Retrurnarea uleiului utilizat [2]Returnarea uleiului utilizat de la ci -

lindru se face cu ajutorul unui cir -

cuit hidraulic provenit de la exten -

sia braøului (fig. 18 ši 19), rezultatul

fiind scurtarea duratei timpului de

lucru [2]. Dacã viteza de extensie a

braøului este mare, funcøiile afe -

rente retragerii uleiului din camera

plasatã deasupra pistonului vor

crešte cu 30%.

Beneficii:- macaraua lucreazã mai re pe -

de ši este mai eficientã prin redu -

cerea timpului de parcurgere a ci -

c lului de lucru la ridicarea sarcinii.

Cum lucreazã?Returnarea uleiului este rezultatul

feedback-ului din partea presiunii

uleiului în timpul funcøionãrii, astfel

cã acesta se întoarce înapoi la

valva de control. Rezultã o creštere

a presiunii în cilindru din partea

cur gerii uleiului din camera supe -

rioarã înapoi în cilindru ši o miš -

care mai rapidã a pistonului.

Pentru macaralele grele, sistemul

poate fi comandat de operator cu

ajutorul unui întrerupãtor care co -

boarã încet funcøionarea la vitezã

normalã ši dã mai multã putere

extensiei (a se vedea fig. 19, a ši b).

În fig. 19a, extensia se face fãrã re -

turnare de ulei, iar în fig. 19b, ex -

ten sia este cu returnare de ulei [2].

Sistemul de interblocare a co -menzilor pentru siguranøã [2].Palfinger a dezvoltat un mecanism

de interblocare pentru extinderea

normalã în siguranøã a calajelor,

care îndeplinešte ultimul standard

pentru siguranøa macaralelor EN

12999. Când calajul este tras îna -

poi, braøul principal al sistemului

de siguranøã este automat blocat,

iar sistemul secundar de siguranøã

se întoarce înapoi în poziøia de

blocare. Rotirea manivelei este blo -

catã mecanic ši menøinutã pe

poziøie cu ajutorul unui lacãt de

siguranøã. Opøional, poziøia acestui

lacãt trebuie monitorizatã cu aju -

torul unui întrerupãtor de proxi mi -

tate, astfel încât acest unic sistem

încorporeazã 4 sisteme de siguranøã.

Beneficii:- siguranøa transportului macaralei;

- ušurinøã ši rapiditate în desfã -

šurarea/strângerea calajelor.

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

71Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 18

Fig. 19a Fig. 19b

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 71

Page 72: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

Cum funcøioneazã?

Când manivela este rotitã, boløul

prin cipal de blocare iese. Un sis -

tem secundar este rotit simultan,

lãsând sã iasã afarã calajele pen -

tru a fi puse jos. Când calajul este

retras înapoi, braøul principal al dis -

pozitivului de siguranøã este auto -

mat blocat ši sistemul secundar se

întoarce înapoi, în poziøia de blo -

care. Rotirea manivelei este blo catã

mecanic ši menøinutã în poziøia sa

de un lacãt de siguranøã. Opøional,

poziøia acestui lacãt trebuie moni -

torizatã de un întrerupãtor de

proximitate, astfel cã 4 sisteme de

siguranøã sunt încorporate în acest

unic sistem de interblocare a

comenzilor, patentat de Palfinger

(fig. 20) [2].

Mecanismul de rotire (PalfingerEndless Slewing Mechanism)[2].Mecanismul de rotire continuã a

ma caralei permite o razã de acøiu -

ne nerestricøionatã. Macaraua este

rotitã cu ajutorul unui mecanism

alcãtuit dintr-un motor hidraulic cu

reductor planetar ši o transmisie

alcãtuitã din pinion ši coroanã din -

øatã. Coroana la rândul sãu este

montatã pe un rulment cu bile de

înaltã calitate.

Beneficii:- ciclul de lucru este mai rapid

pentru sarcinile manipulate cu pa -

lete, deoarece macaraua nu tre buie

sã se roteascã înapoi pe platformã;

- macaraua lucreazã mai efi -

cient ši cu costuri mici;

- momentul de rotire este ridi -

cat, concomitent cu minimizarea

forøelor de frecare în mecanismulde rotire;

- apar uzuri foarte mici în rul -mentul cu bile, dupã ani muløi deoperare. Rulmentul cu bile este oconstrucøie etanšã, proiectatã ast -fel încât sã permitã încãrcarea subsarcina corespunzãtoare lungimiimaxime de lucru a braøului. Angrenajele transmisiei sunt fabri -cate cu precizie mare, astfel încâtjocul din roøile dinøate sã fie minim,iar calea de rulare pe care serostogolesc bilele rulmentului estefãcutã cu o toleranøã foarte strân -sã: în lãøime, planeitate, perpendi -cu laritate. La mecanismul de rotire,plasat între baza de sprijin šicoloana de rotire se folosešte uncircuit de blocare pentru frânã careasigurã o înaltã acurateøe de lucru.Pe macaralele mari se montezã 2 mecanisme de rotire identice,pla sate de o parte ši de alta acoloanei de rotire. Liniile electriceši hidraulice ale macaralei trecprintr-un distribuitor de rotire, acce -sibil, plasat în zona centralã acoloanei, astfel încât rotirea ei sãnu fie restricøionatã în timpul lu -crului. Picioarele hidraulice decala re pot fi rabatate în sus la 180de grade, complet hidraulic. Beneficii:

- macaraua se poate monta di -rect peste axele vehiculului, rezer -vorul de combustibil ši cutia descule;

- se poate folosi un picior marede stabilizare la cricuri, care per -mite o sprijinire mai bunã pe sol lacalare.La macaralele de capacitate me -die, rama stabilizatoare are uncilindru mic montat pe bord careîmpinge cilindrul învelit al piciorului

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200972

Fig. 21

Fig. 20

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:29 PM Page 72

Page 73: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

peste capãtul ramei. Aceastã func -øie de ridicare hidraulicã este com -binatã cu cea de coborâre, folo sindvalva automatã de pretensionare.Macaralele grele au stabili zatoa -rele încorporate, fiind acøionate cuun sistem special de putere careridicã/coboarã picioarele de calare.Acest sistem este patent Palfinger.Unghiul de rotire este dependent

de capacitatea de ridicare a ma -caralei [2].Un inel special de oøel se rotešteodatã cu coloana macaralei, pânãcând acøioneazã o pereche delimitatoare întrerupãtoare, fixate pepartea nerotitoare a bazei. Între ru -pã toarele transmit sau nu semna lulla sistemul de siguranøã Paltronic,care este dependent de detec ta -

rea porøiunilor solide sau deschiseamplasate pe inel. Dupã stabilireaperformanøelor testului de stabili -tate, inelul, prin forma sa, cu porøi -unile sale solide sau deschise, vareprezenta aria de stabilitate saude instabilitate a macalalei larotirea sarcinii în timpul lucrului.Reducerea capacitãøii de ridicarepentru o arie instabilã va fi trimisãcãtre software de PALTRONIC šireprezintã 60% din capacitateacom pletã de ridicarte. Când maca -raua este folositã pe o arie insta bi -lã, sistemul SHB determinã activa -rea liniei de 60% sau de creštere asarcinii pânã la capacitatea com -pletã de lucru, iar sistemul deprotecøie a sarcinii este activat100%. Dacã sarcina este ridicatãpe o arie de stabilitate ši rotireasarcinii se face într-o zonã de in -sta bilitate, sistemul SHB opreštefuncøia rotirii, dacã sarcina estemai mare dacât capacitatea cal -culatã (adicã 80% din capacitateatotalã), iar pentru rotire se vaadmite 60% din capacitatea deridicare pe zona cu restricøii. Sistemul SHB poate fi folosit lalimitarea capacitãøii de ridicare,peste partea din faøã a camionului,prevenind apariøia unor suprasar -cini pe axele din faøã, sau la pre -venirea trecerii braøului cu sarcinipeste cabinã (este posibilã doartrecerea cu vitezã micã a braøuluifãrã sarcinã peste aceastã arie delucru). Suplimentar, acest sistemstandardizat SHB cu douã limitãride nivel a capacitãøii de încãrcaredepinde de diferite situaøii posibilede stabilitate, ši anume: camion cusarcinã sau fãrã sarcinã în benã(fig. 21) [2]. Funcøiile de supraînãl -øare intrã în acøiune, dacã vinciurile

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

73Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 22a Fig. 22b

Fig. 23

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:30 PM Page 73

Page 74: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

de ridicare sunt luate în consi -derare la asigurarea satabilitãøiitotale (adicã dacã se ia în calculgreutatea balastului, trailerului etc).Cadrul de bazã (de rezistenøã)integrat al macaralei [2]Macaralele grele Palfinger sunt de -pendente de performanøele claseišasiului, care este standard sauopøional, atunci când šasiul debazã al camionului are secøiuneatransversalã dublã. În acest caz,macaraua se poate montata directpe šasiul camionului. Rezultatul vafi o reducere o greutãøii trans por -tate, centrul de greutate al maca -ralei pliate este plasat mai jos ši seface o mare economie în ceea ceprivešte consumul de combustibilîn timpul transportului (fig. 22a) [2].Beneficii:

- centrul de greutate al mašiniieste plasat mai jos;

- masa mašinii este economicã;

- cutia de torsiune a šasiului vaasigura o stabilitate mai bunã

- costul efectiv de instalare estemai mic.Cum lucreazã?Cadrul integrat de bazã (fig. 22a)este proiectat sã protejeze šasiulcamionului de capacitatea de în -cãr care a macaralei, care acøio nea -zã pe o subsecøiune a cadru lui.Dacã macaraua se monteazã di -

rect pe šasiul camionului, mon -tarea se face cu plãci L fixate uzualcu boløuri. Šasiul propriu al maca -ralei este extins în faøã, conøinândši/sau placa de oøel a cutiei detorsiune proiectate.Sistemul de rãcire [2] Rãcitorul de ulei Palfinger oferit pen -tru clienøi are puterea instalatã aventilatorului cuprinsã între 8,5 kWši 20,0 kW. El depinde de dimen -siunea macaralei. Sistemul de rãci -re a uleiului are masa micã, estecompact ši poate fi montat directla baza macaralei, folosind ši unsistem de protecøie. Rãcitorul asi -gurã rãcirea uleiului cu ajutorulaerului care este antrenat asupraconductelor de ulei prin inter me -diul paletelor unui ventilator acøio -nat hidraulic.Un braø auxiliar telescopic sepoate monta la vârful braøului teles -copic de bazã (fig. 23) [2]. Astfel semãrešte aria de aplicaøie a maca -ralei. Aceste macarale pot fi folo sitepentru diferite aplicaøii, cu diferiteatašamente: graifere ši/sau trolii cucablu pentru ridcarea sarcinii.Pentru eficienøa operaøiilor de ridi -care, Palfinger folosešte la con struc -øia braøelor un oøel cu granulaøiefinã STE 1100, care asigurã unraport ideal între sarcina de ridicatši greutatea braøului auxiliar.

Palfinger asigurã braøe auxiliarepentru macarale, începand de lamo mentul capabil de lucru de 11 tm,de tipul: PJO40, PJO60, PJO80,PJO125 ši PJO 170. Braøul auxiliareste detašabil ši se folosešte cuextensia hidraulicã aflatã la capulbraøului telescopic pentru cuplareasa. El poate fi operat sub sarcinã. Troliul cu cablu [2] este, în cele maidese cazuri, cel mai important echi -pament de operare. Performanøeletroliului de ridicare influenøeazã efi -cienøa macaralei.În timpul proiectãrii instalaøiei, oimportanøã deosebitã este acor -datã capacitãøii de ridicare a sar -cinii, vitezei de operare ši perfor -manøelor spirei de cablu. Mãrimilesarcinilor de ridicat de 1,5 t, 2,5 t,3,5 t ši 4,5 t sunt ideale pentrulucru, în concordanøã cu clasa ma -caralei montate pe camion. Pentruacestea, Palfinger oferã:

- putere mare de ridicare;- moment mare de pornire sub

sarcinã;- lungimea cablului de 90 m;- viteza de înfãšurare a cablului

cu 50% mai mare faøã de troliileconvenøionale;

- soluøii mecanice folosite pen trupornit/oprit ši întrerupãtor limitator;

- protecøie anticorozivã;- pentru ridicare folosešte un

mo tor hidraulic cu pistonaše axiale.Sistemul dual de putere (DualPower System DPS) [2] face po -sibilã folosirea integralã la capa -citate de ridicare a braøului auxiliar,prin utilizarea a douã niveluri alepresiunii de lucru la braøul auxiliar.Când macaraua este în com bi -naøie cu braøul auxiliar, ea poate uti - liza întreaga sa capaciate de ridi ca -re la braøul auxiliar, care este teles -copat parøial sau total cu ajutorul

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200974

Fig. 24

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:30 PM Page 74

Page 75: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

cilindrului de extensie (fig. 24) [2].

Beneficii:- sistem opøional de creštere a

capacitãøii de ridicare la braøul auxiliar;

- capacitatea de ridicare totalã

la braøul auxiliar, ultima extensie,

face posibilã retragerea braøului;

- utilizarea roøilor de sprijin în

timpul calãrii contribuie la portanøã,

la fel ca la transportul greu;

- întreruperea automatã a sis -

temului de acøionare a braøului de

la macara.

Cum lucreazã?Braøul auxiliar poate fi operat pe

2 niveluri precise cu ajutorul unui

sistem electronic de protecøie la

suprasarcinã de tip special. Dacã

ultima extindere a braøului a fost

completã (operaøie normalã), capa -

citatea de ridicare a macaralei va fi

redusã pentru a preveni apariøia

suprasarcinii. Dacã ultima operaøie

a braøului extins este retragerea, se

activeazã DPS, adicã întrerupãtorul

automat care comandã sistemul

de presiune ridicat; astfel se utili -

zeazã capacitatea maximã de

ridicare la braøul auxiliar. Sistemul

de extensie a braøului macaralei

este monitorizat prin poarta ar bo -

relui transmisiei (tija cilindrului),

care înregistreazã poziøia la ultima

extensie a braøului ši verificã elec -tronic cunoštinøele stocate. Utili za reacontrolului secvenøial electro nic deserie la sistemul de exten sie a bra -øului, la macaralele Palfinger pen -tru sarcini grele, permite folosireaunor soluøii tehnice care nu riva li zea -zã cu cele folosite de aløi producãtori.Sistemul integrat de stabilitate(Integrate Stability Control ISC)(fig. 25) [2] monitorizeazã stabili -tatea macaralelor montate pe ve -hicul. Poziøionarea picioarelor decalare (retragerea completã, extin -derea la jumãtate ši extindereacompletã), stabilizarea ramei (jos,sus), toate sunt înregistrate. Depin -de de: poziøia braøului de macara,capacitatea de ridicare, în funcøiede care sunt ajustate reglajele pri -vind diferenøa ce trebuie fãcutã, dinpunctul de vedere al stabilitãøii,între partea stângã ši cea dreaptãa vehiculului. Monitorizarea stabi -litãøii la limitarea rotirii (SHB) pestecabinã este o parte integrantã asistemului ISC. Informaøiile despresituaøia stabilitãøii sunt indicate pedouã display-uri, iar reglarea res -pec tivã este menøionatã pe panoulde control al stabilizãrii macaralei.Beneficii:

- garantarea stabilitãøii pe o par -te a calajelor extinse, astfel în cât

macaraua sã poatã lucra în spaøii

restrânse;

- garantarea stabilitãøii macaralei

montate pe vehicul cu suporøi de

sprijin activaøi numai pe o parte;

- operarea sigurã a macaralei

când este necesar sã se facã une -

le constrângeri asupra funcøionãrii.

Cum funcøioneazã ?Funcøionarea din punct de vedere

tehnic a ISC este bazatã pe o

com binaøie de senzori de stabili -

tate, pentru racordul poziøiilor la

stabilizatoare ši la ramele stabili za -

toare; arborele codificat plasat la

racordul poziøie braøului comandã

rotirea macaralei.

Ši sistemul Paltronic este o unitate

de evaluare. Capacitatea de ridi care

ši unghiul admis sunt determinate

de PALDING. n

Bibliografie1. Stoian, A. - Bun la agãøat HIAB

Multilift, Construcøii, Revista Cargo

& Bus, Anul XIII, (140), Nr.1 Ianuarie

2008, pag. 74-75

2. * * * - Palfinger crane, features &

benefits, Palfinger KP Pocet salem

1+E, Palfinger, 05/06, pag. 46

3. * * * - Utilaje ši echipamente hi -

drau lice pentru construcøii, Echi -

pa mente specializate de încãr ca re,

Eurobody importator exclusiv pen -

tru macaralele PM ši MEC, pag. 10,

2008

4. * * * - Multilift Next Generation

Hooklifts XR 21S, Get hooked on

lifting, Multilift, A Hiab Company,

Finland, 2006

5. * * * - HIAB XS 166 Range 13-17 tm,

Product brochure, Divizia de maca -

rale pentru uz general HIAB

6. * * * - HIAB Features, Sales

support, HIAB Finland

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

75Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Fig. 25

064-075 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:30 PM Page 75

Page 76: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

76

Miniîncãrcãtoare frontale Skid Loader

Pare greu de crezut, dar cuaccesoriile adecvate SkidLoader poate executa toate

aceste operaøiuni ši multe altele.Spre deosebire de încãrcãtoarelefrontale, braøele Skid Loader-uluipornesc din spatele mašinii, avândo cursã utilã sporitã.Un Skid Loader este alcãtuit dintr-uncadru rigid, acøionat de un motordiesel, cu braøe laterale de ridicare,uti li zate pentru atašarea unei mariva rietãøi de echipamente de lucru. Skid Loader-ele Silverstone de laDeWerk sunt echipate standard cutracøiune integralã ši un sistemavansat de direcøie. Astfel, SkidLoader-ul se poate întoarce în loc,cu o razã de întoarcere 0, fiindfoarte ušor de manevrat ši în spaøiifoarte restrânse.Skid Loader-ele moderne Silverstonede la DeWerk sunt prevãzute cu ocabinã complet închisã, care pro te -jeazã operatorul în conformitate cudirectivele EC89/514 ši EC95/27.În plus, Skid Loader-ele Silverstonede la DeWerk sunt echipate cumotoare Perkins, extrem de pu ter -nice ši fiabile, având însã ši multealte dotãri oferite ca ši standard laun preø compe titiv pe piaøa mondialã. Miniîncãrcãtoarele multifuncøio -nale pot fi utilizate cu o marevarietate de accesorii:

l Încãrcãtor frontal;l Cupe multifuncøionale;l Excavator;l Graifer - dispozitiv de prindere;l Furci pentru paleøi;l Ciocan demolator;l Sfredel;

l Perie unghiularã;l Perii rotative;l Dispozitiv de cosire;l Lamã pentru curãøirea zãpezii;l Plug pentru curãøirea zãpezii;l Dispozitiv de decojire, netezire

a ma sei lemnoase;

Puøini štiu de

existenøa unei

soluøii simple ši

extrem de versatile

pentru executarea

unor sarcini foarte

variate. Este vorba

despre utilajele

Skid Loader,

termen tradus în

românã prin

"miniîncãrcãtoare

multifuncøionale",

datoritã versati -

litãøii lor care

permite folosirea

ca: încãr cã toare

frontale, mini-

excavatoare,

motostivuitoare,

utilaje agricole ši

forestiere etc.

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

076-079 adv endress:54-57 adv endress.qxd 1/9/2009 3:47 PM Page 76

Page 77: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

076-079 adv endress:54-57 adv endress.qxd 1/9/2009 3:47 PM Page 77

Page 78: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

A D V E R T O R I A L

l Dispozitiv pentru plantare arbori;

l Dispozitiv pentru sãpare šanturi;

l Buncãr basculant - grâne;

l Plug agricol;

l Semãnãtoare;

l Cilindru compactor;

l Tãietor de asfalt ši beton;

l Betonierã;

l Ferãstrãu etc.

Avantajele motorului:- Gama puterii 8,2 - 49,2 kW

(11,15 - 66,9 CP);

- O categorie de motoare re zis -tente de 2, 3 ši 4 cilindri, cu rã cirecu apã;

- Modele cu aspiraøie naturalã,încãrcãre turbo ši modele cu sis -tem de postrãcire, cu posibilitateaalegerii echilibrãrii manuale a pu -terii nominale;

- Dimensiune ši design compacte;- Ušor de instalat, chiar în cele

mai micuøe mašini; - Termen de garanøie 2 ani sau

2.000 ore de funcøionare;DeWerk Technical Equipmenteste o corporaøie ce are ca scopimportul echipamentelor grele deconstrucøie ši vânzarea lor în Eu -ropa. Produsele pe care le repre -zentãm sunt fiabile, productive ši laun preø foarte bun. Caracteristicilelor sunt de clasã mondialã, com -pa rative cu cele mai multe bran -duri-lider ale echipamentelor deconstrucøie. Produsele noastre în -deplinesc cerinøele standardelormon diale, având certificarea decalitate ISO 9001. Punctele noastre forte sunt: relaøiileexclusive ši puternice, suportul dinpartea manufacturierilor, calitatea,fiabilitatea produselor pe care lereprezentãm ši structura de preøsuperioarã pe care o putem oferi.

Echipa de manageri cu experienøãînøelege cerinøele industriei con -struc toare ši crede cã avem mixulpotrivit de produse ši an ga ja -mentul necesar pentru a susøineDeWerk Technical Equipment cafurnizor viabil ši cu costuri com -petitive. n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200978

076-079 adv endress:54-57 adv endress.qxd 1/9/2009 3:47 PM Page 78

Page 79: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

I N F O - N E W S

Evocând deteriorarea perma -nentã a condiøiilor pe diver -se pieøe, serviciile oferite con -

sumatorilor ši incertitudinile legatede credite ši de pieøele financiare,Caterpillar Inc. (CAT) a anunøat re -duceri semnificative ale beneficiilorpentru directorii executivi în anul2009, precum ši alte reduceri debeneficii pentru management šialøi funcøionari. Compania va sus -penda ši crešterile bonusurilor demerit pentru managment ši func -øionari ši a îngheøat angajãrile. În anul 2009, beneficiile pentrudirectorii executivi vor scãdea cu50%, cele pentru senior managerivor fi reduse cu 5 pânã la 35%, iarpentru aløi funcøionari vor fi redusecu pânã la 15%, toate acesteareflectând reducerea planificatãpentru programul de bonusuri alcompaniei ši de beneficii sindicale.Caterpillar le oferã celor din mana -geriat, precum ši funcøionarilor dinStatele Unite un program de se -parare cu compensaøii salariale,angajaøii eligibili decizând pânã la12 ianuarie a.c. dacã vor sau nu sãia parte la acest program. “Štim cã aceste decizii vor afectavieøile multora dintre angajaøi, pre -cum ši pe ale familiilor lor ši regretãmcã trebuie sã le luãm”, a declaratprešedintele Caterpillar ši direc to -rul executiv, Jim Owens. “Ne-amgândit sã ašteptãm pânã în lunaianuarie pentru a face acest anunø,

dar apoi am considerat cã estemai bine sã facem acest plan cu -noscut angajaøilor pânã la defini -tivarea procesului de planificare peanul 2009”, a mai adãugat Owens.“Am vut sã le oferim destul timp degândire angajaøilor care doresc sãparticipe la programul de se pararevoluntarã ši timp pentru a discutacu familiile lor pe durata sãrbã -torilor de iarnã”.Caterpillar ši unitãøile inviduale vorcontinua sã implementeze mã su -rile de reducere a costurilor, ca deexemplu închiderea fabricilor, pre -cum ši concedierile, pe mãsurã cenevoia apare, ca rãspuns la con -diøiile economice ce au impact pepiaøa pe care sunt tranzacøionateprodusele sale. Deja anumite uni -tãøi ale Caterpillar ši-au redus forøade muncã printr-o combinaøie deconcedieri ale personalului an ga -

jat pe termen nedefinit sau ter -

minãri ale contractelor cu angajaøii

temporari.

“Companiile bune devin companii

excelente atunci când se aflã în

faøa pericolului ši îl înfruntã, ceea

ce a fost adevãrat ši în cazul

Caterpillar vreme de zeci de ani”, a

spus Owens. “Atunci când am

anun øat noua noastrã strategie, în

anul 2005, unul dintre factorii de

succes a fost planificarea ši mana -

geriatul în condiøiile unei crize eco -

nomice grave. Acum ne intensi fi -

cãm eforturile pe reducerea cos -

turilor pe mãsurã ce implementãm

acest plan strategic. În aceste vre -

muri nesigure vom consolida com -

pania pentru o creštere pe termen

lung ši vom continua sã condu -

cem în industrie ši din postura de

competitori globali”. n

Caterpillar anunøã mãsuri de reducerea costurilor pentru a rãspundeincertitudinilor economice

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 79

076-079 adv endress:54-57 adv endress.qxd 1/9/2009 3:48 PM Page 79

Page 80: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

L E G I S L A Ø I E

80

Protejarea soluøiilor tehnice noi dindomeniul utilajelor de construcøii

În privinøa soluøiilor tehnice noiprotejate prin brevet de invenøie,domeniul construcøiilor este

des tul de slab reprezentat. O si -tuaøie bunã o au medicamentele,cosmeticele, electronicele, respec -tiv domeniile în care, în prezent, sepot face invenøii relativ ušor.În realitate se introduc permanentîn practica construcøiilor noi pro -cedee de execuøie pentru struc -turã, pentru lucrãri de betoane,pentru finisãri, procedee care suntcondiøionate de cele mai multe oride mašini ši utilaje mai perfor man -te sau realizate pe concepøii noi.

Totuši, în ultima perioadã se re mar -cã o preocupare pentru promo va -rea de construcøii ušoare, cu elimi -narea structurilor din beton armat,cu scopul vãdit de reducere a cos -turilor ši a termenelor de execuøie.O parte din soluøii sunt inspirate -sã nu spunem copiate - din rea -lizãrile altor øãri. Trebuie sã atra -gem atenøia asupra faptului cã deobicei acestea sunt protejate. Fir -mele strãine nu pun în fabricaøie, šicu atât mai puøin pe piaøã, pro -duse ši tehnologii care pot fi co -piate imediat de concurenøã. Prinurmare, fie se cumpãrã licenøã, fiese opereazã modificãri de fondasupra soluøiilor respective, astfelîncât în caz de litigii, când se cerexpertize din partea unor consilieriîn proprietate industrialã de cãtreinstanøã, aceštia sã poatã con fir -ma lipsa de similitudine a soluøiilor.

În domeniul mašinilor de con struc -øii este cunoscut exemplul maši ni -lor de burat – utilaje foarte scumpe.Deoarece firma Plasser & Theurerši-a protejat toate soluøiile, în Ro -mânia, mašina de burat cu acøiuneasincronã, superioarã, nu a putut fiasimilatã, trebuind sã se realizezetipul uzat moral cu acøiune sin -cronã, al firmei Matisa, care aneglijat aceste aspecte. Desigur,soluøia agregatului de burare sin -cronã era protejatã în Elveøia încãdin anul 1931, firma plãtind rede ven -øe urmašilor urmašilor inven ta to -rului, Albert Scheutzer, dar nu ši înRomânia. Ori protecøia este teritorialã.În aceastã privinøã este de men -øionat faptul cã dupã crearea so -luøiei noi ši constituirea depozituluireglementar, inventatorii sau titu la -rul trebuie sã fie foarte atenøipentru a nu depãši termenul de

În prezent, Româniaeste aliniatã laprevederile inter -na øionale în dome -niul proprietãøiiindustriale privindprotejarea inven -øiilor, mãrcilor deproduse ši servicii,precum ši a dese -nelor ši modelelorindustriale.

Prof. univ. dr. Constantin Turcanu

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

080-081 legislatie:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:50 PM Page 80

Page 81: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

L E G I S L A Ø I E

prio ritate de 12 luni prevãzut înConvenøia de la Paris pentru soli -citarea protecøiei în altã øarã.Aceasta desigur dacã apar raøiunieconomice privind exportul.Un alt domeniu al construcøiilorcare se preteazã protejãrii prin bre -vet ši uneori prin desen sau modelindustrial este aspectul exterior.Con form legislaøiei specifice, dese -nul industrial protejeazã numaiforma produsului, fãrã legãturã cufuncøia tehnicã. Aici apar inter fe -renøe cu arhitectura construcøiilor.Soluøiile de arhitecturã se pot pro -teja atât prin brevet, dacã serezolvã o problemã tehnicã, cât šiprin desen sau model industrial,dacã forma nu are relevanøã teh -nicã. Desigur, operele de arhitec -turã sunt protejate farã solicitareexpresã, prin legea dreptului deautor. Dar în acest din urmã caz drep -tatea se obøine numai în instanøã,prezentând dovezi, ceea ce faceuneori incertã protecøia respectivã.În ceea ce privešte mãrcile în do me -niul construcøiilor, trebuie men øio natnumãrul mare al firmelor ši cores -punzãtor al mãrcilor de serviciu. În economia de piaøã ši în con -diøiile concrete existente în prezentîn România, o amplificare fãrã pre -cedent o prezintã domeniul pro te -jãrii mãrcilor. Numãrul mare de so -cie tãøi comerciale recent apãruteši lipsa unei preocupãri active aacestora în protecøia mãrcilor fo -losite au condus la încãlcarea, cusau fãrã voie, a drepturilor altortitulari ši la acøiuni în justiøie, atuncicând litigiile nu s-au putut rezolvape cale amiabilã.Metodologia de protejare a mãr -cilor de produse ši servicii se re -gãsešte în Legea nr. 84/1998 ši în

Regulamentul de aplicare a aces -

tei legi. Conform legislaøiei româ -

nešti, aliniatã la cea internaøionalã,

marca înregistratã conferã titula ru -

lui sãu un drept exclusiv de folosire

a acesteia.

Marca este un semn distinctiv, sus -

ceptibil de reprezentare graficã,

care servešte la deosebirea pro du -

selor sau serviciilor unei persoane

fizice sau juridice de cele care

aparøin altor persoane. Exemple

de semne distinctive pot fi: cu vin -

tele fanteziste sau cuvintele din

vocabular într-o anumitã combi na -

øie, nume de persoane, elementefigurative – desene, cifre, litere.Mãr cile pot fi, de asemenea, šitridimensionale. Se pot înregistraca mãrci ši combinaøiile de culori.În cazuri deosebite, pot fi înre -gistrate ši mãrci sonore sau de altãnaturã, care realizeazã elementulde distinctivitate pentru produselesau serviciile titularului.O serie de mãrci pot avea caracterde notorietate, ceea ce înseamnãcã ele sunt larg cunoscute înRomânia la data depunerii cereriide înregistrare. În ceea ce priveštenotorietatea, întotdeauna raportã rilese fac pe segmentul de public vizat.Spre exemplu, marca AEDIFICIApoate fi consideratã ca fiind no -torie, deši nu este cunoscutã decâtde cãtre cei care activeazã sau aulegãturã cu domeniul construcøiilor.Pentru a reduce elementele su -biective în aprecierea notorietãøii,Agenøia de Proprietate IntelectualãINVENTA folosešte un algoritmpen tru calcularea indicelui denoto rietate al mãrcii.În practicã, este util pentru titularsã consulte un consilier autorizat

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 81

080-081 legislatie:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:50 PM Page 81

Page 82: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

în proprietate industrialã care, înfuncøie de activitatea concretã, ac -tualã sau de perspectivã, a titu -larului, va alege în mod cât maijudicios clasele ši produsele sauserviciile enunøate în cadrul aces -tor clase. Pentru a reduce posi -bilitatea emiterii de avize de refuzsau de respingere, consilierul înproprietate industrialã poate face ocercetare, stabilind existenøa unormãrci anterioare identice, similaresau apropiate. Totodatã, acesta poa -te aviza titularul asupra šanselorde succes în obøinerea protecøiei,ca ši asupra posibilitãøilor de mo -dificare a mãrcii propuse de cãtretitular, astfel încât šansele deobøinere a înregistrãrii sã creascã.Depunerea la OSIM a cererii sepoate face fie direct, fie printr-unmandatar, respectiv un consilier înproprietate industrialã autorizat. Înacest caz, el va depune în termende trei luni de la înaintarea cereriiprocura de reprezentare.Nu pot fi protejate mãrcile caresunt lipsite de caracter distinctiv.Distinctivitatea este elementul fun da -mental care caracterizeazã o mar cã

ši prin folosirea mãrcii trebuie ca

publicul sã nu fie indus în eroare.

De asemenea, mãrcile care pot

deruta cu privire la originea lor

geo graficã, care conøin o indicaøie

geograficã, deši produsele care

poartã marca respectivã nu sunt

originare din teritoriul indicat, cât ši

mãrcile care contravin ordinii pu -

blice sau bunelor moravuri nu pot

fi protejate.

În ceea ce privešte numele sau

ima ginea unei persoane de renu -

me, acestea pot fi folosite ca mar -

cã dacã existã consimøã mântul

respectivei persoane. De aseme -

nea, nu pot fi protejate imitaøii de

steme, drapele, embleme de stat šialte însemne de aceeaši facturã,fãrã autorizaøia organelor compe -tente din România sau strãinãtate.Totodatã, marca solicitatã nu tre -buie sã fie identicã sau similarã cuo marcã notorie, chiar dacã marcanotorie nu a fost protejatã peteritoriul României.Ca regulã, dreptul la marcã apar -øine primului depunãtor al cererii.Pentru cazul prezentãrii produselorši serviciilor în expoziøii, solicitantulbeneficiazã de un drept de prio ri -tate de 6 luni de la data intro du ce -rii produsului în expoziøie. Aceastãprioritate se va invoca în momentuldepunerii cererii de înregistrare amãrcii.O ultimã modalitate de protejare adrepturilor de proprietate indus -trialã în domeniul construcøiiloreste prin model de utilitate. Legeamodelului de utilitate a apãrut înRomânia recent, în cursul anului2007, ši are o serie de facilitãøi careo fac recomandabilã domeniuluiconstrucøiilor. Astfel, soluøia tehnicãpoate fi mai simplã ca cea de ladescrierile de invenøii, durata pro -cedurilor la OSIM este mai redusãši ceea ce este de fond nu se facedecât o examinare formalã, urmândca persoanele interesate sã o con -teste documentat dupã publicare.O sumedenie de dispozitive, sculeajutãtoare, panouri, cofraje etc. sepreteazã la protecøia prin modelde utilitate.Cunoašterea procedurilor pentrupro tejarea creaøiei tehnice poateduce la crešterea numãrului debrevete sau certificate de protecøieîn domeniul construcøiilor ši cores -punzãtor a drepturilor exclusive înpiaøã ale deøinãtorilor. n

L E G I S L A Ø I E

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200982

080-081 legislatie:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 3:51 PM Page 82

Page 83: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

Scaunul operatorilor de utilaje pentruconstrucøii ši riscul de invaliditate

Scaunul operatorului de ma -šini pentru construcøii tre buiesã îndeplineascã cerinøele

din EN ISO 7096:2000. În acestarticol vom prezenta principaleleaspecte referitoare la solicitãrile ceacøioneazã asupra întregului corpal operatorului pe durata func øio -nãrii mašinii ši condiøiile pe care

trebuie sã le îndeplineascã scau -nul acestuia pentru diminuarea šiîncadrarea în limitele admisibileale acestor solicitãri. Operatorul de mašini pentru con -strucøii conduce tot felul de mašinifolosite în industria de construcøii(mašini utilizate la excavarea pãmân -tului, la sãparea de tuneluri, la con -struirea de cãi de comunicaøii etc.).Care sunt îndatoririle postului?Obligaøiile includ: conducerea ma -ši ni lor menøionate mai sus, verifi -ca rea, întreøinerea ši repararea lor.Unde se desfãšoarã activitateaši în ce condiøii? În principal înaer liber, pe šantiere de con struc -øie, unde se lucreazã în zgomot,murdãrie, în contact cu substanøechimice ši în condiøii de vremeschimbãtoare.Ce instrumente/echipamentefo losesc? Diferite mašini de mala -xat, excavatoare, buldozere, încãr -cãtoare, vehicule de tracøiune,pom pe speciale, echipamente cudestinaøie specialã etc.

Operatorul este specializat pe di -ferite tipuri de mašini ši trebuie sãurmeze un curs de specializare îndomeniu ši totodatã sã treacã untest în acest sens.Principii ergonomice ši de bio -dinamicã în ušurarea munciiPostura bipedã implicã un efort

sta tic ši dinamic deosebit pentru

pilonul de susøinere al organis mu -

lui, coloana vertebralã, ši în special

pentru segmentul sãu bazal, co -

loana lombarã. Acest efort este

suportat în condiøii biomecanice

neeconomice reprezentate prin

exis tenøa lordozei lombare, impusã

de existenøa oblicitãøii platformei

sacrate.

Multe atitudini aparøinând vieøii co -

ti diene, muncii, distracøiilor, odihnei,

realizeazã paradoxal o supraso lici -

tare mecanicã ši nu o relaxare a

lordozei lombare, cu consecinøe

dez astruoase asupra integritãøii

discale.Din tot corpul omenesc, discul in -tervertrebal lombar apare ca o

Pentru cã defoarte multe oriluãm în discuøieconfortul opera -torilor în cabinelediverselor utilajefolosite la lucrãrilede construcøii, înprimul numãr alrevistei noastre deanul acesta vãpropunem un stu -diu detaliat asuprascaunului ši apoziøiei corecte întimpul lucrului.

Prof. univ. dr. ing. MladinGHEORGHE UTCB, Facultatea de UtilajTehnologic

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 83

Fig. 1

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:06 PM Page 83

Page 84: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

structurã utilizatã cel mai dezavan -

ta jos din punct de vedere mecanic.

Din cauza utilizãrii dezavantajoase

din punct de vedere mecanic a

discului intervertebral apare ca o

consecinøã logicã hernia de disc.

Prin frecvenøa ši implicaøiile lor me -

dicale, hernia de disc ši sechelele

postoperatorii tind sã devinã o

problemã socialã.

Din totalul invaliditãøilor prin boli

neurologice (vezi tabelul 1 [1]),

20% îl reprezintã invaliditatea prin

hernie de disc operatã. La ora ac -

tualã cunoštinøele asupra biome -

ca nicii coloanei lombare au fãcut

posibilã fundamentarea teoreticã a

unui plan de mãsuri capabil sã

influenøeze eficient unul din pa -

rametrii determinanøi ai herniei de

disc, postura.

Concluziile sale sunt aplicabile pe

plan profilactic ši pe plan tera -

peutic în reeducarea bolnavilor de

hernie de disc în general ši a celor

operaøi în special, amelioraøi sau

vindecaøi chirurgical.

În spiritul celor de mai sus, ergo -

nomia urmãrešte adaptarea mun -

cii la om, adicã adaptarea locului

de muncã, a mašinilor ši utilajelor,

a spaøiilor de muncã, a mediului

ambiant, a organizãrii muncii, inclu -

siv a orarului de muncã, la cerin øele

ši posibilitãøile organismului ome -

nesc. Cu alte cuvinte, pentru ergo -

nomia locului de muncã trebuie

definite caracteristicile acestuia.

Caracteristicile ergonomice alepos tului de lucru reprezintã tota -litatea factorilor care influenøeazãconsumul de energie umanã širezultatele muncii. Pentru a asi -gura condiøii optime de lucru pen -tru om, toøi parametrii psiho sen -zuali trebuie sã se încadreze înlimitele admise. Proiectanøii tre -buie sã aibã în vedere parametriiconstructivi ši funcøionali ai cabi nei,scaunului, treptelor, elemen telorde comandã, mãrimea for øelor,ma selor ši presiunilor, zgo mot,vizibilitate, temperaturã, umiditate,iluminatul cabinei ši frontului ex -terior, starea de monotonie sauvariaøia procesului de lucru etc.

ScaunulExperøii în organizarea muncii ši

medicii insistã pentru a se depune

toate eforturile ca munca, ori de

câte ori este posibil, sã se efec -

tueze în poziøie ašezat. Dar poziøia

ašezat, în muncile de duratã, con -

duce la slãbirea mušchilor abdo -

minali, cu încãrcãri statice pe mus -

culatura spatelui. Mai mult, poziøiašezândã în condiøii nefizio logicedeterminã modificãri muscu larecare în timp pot produce mari tul -burãri de staticã a coloanei. Acestaeste ši motivul pentru care medi -cina ortopedicã s-a preocupatîntotdeauna de problema øinutei šipoziøiei coloanei vertebrale în po -ziøie ašezat. Ca rezultat al cercetãrilor, pentruconstruirea scaunelor se fac ur mã -toarele recomandãri:

- înãløimea scaunului sã sepoatã regla între 40-53 cm;

- spãtarul sã se poatã regla peverticalã de la 14 cm la 24 cm (mã -surat de la suprafaøa scaunuluipânã la perniøa spãtarului);

- spãtarul sã se poatã regla înadân cime de la 34 cm pânã la 44 cm (mãsuraøi de la partea fron -talã a scaunului);

- adâncimea scaunului sã fiemai mare de 35 cm.

- scaunul sã aibã stabilitate larãs turnarea prin balans ši alunecare;

- scaunul sã nu limiteze liber ta -tea mišcãrilor cerute de activitateadesfãšuratã.La deplasarea cu automobilul, soli -citãrile statice ši dinamice alecoloanei vertebrale sunt mari, deciconstrucøia scaunelor pentru auto -mobile precum ši poziøia pe scau -ne a persoanelor are o foarte mareimportanøã asupra modului dedistribuire a solicitãrilor ce apar încoloana vertebralã.Din cauza unor poziøii rigide (aple -cãri spre volan) sau a înclinãrii multpe spate apar în coloanã solicitãriexcentrice ši eforturi nefiziologicela nivelul discurilor intervertebrale.Poziøia corectã se obøine prin aše -zarea trunchiului astfel încât un -ghiul dintre acesta ši coapsã sã

Tabel 1

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200984

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 5:59 PM Page 84

Page 85: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

ajungã la 110°-120°. Rãsturnarea bazi -

nului, vizibil redusã, va deter mina o

curburã lombarã mai favorabilã.

Dacã spãtarul posedã o anexã

mai rigidã pentru sprijin lombar,

poziøia devine optimã.

În cazul poziøiei corecte (speteaza

înclinatã cu 20°-30° cu coloana în

poziøie optimã), speteaza preia

aproximativ 30% din greutatea

trunchiului, astfel încât solicitarea

crescutã din timpul šocurilor este

relativ redusã (fig. 2 [3]).

Eforturile unitare la nivelul pragului

anterior al discurilor intervertebrale

– în cazul poziøiei nocive pentru

coloanã – depãšesc cu peste 20%

pe cele din poziøia favorabilã.

În prezent, constructorii de auto -

vehicule realizeazã scaune care

corecteazã satisfãcãtor poziøia šo -

fe rului la volan, reducând solici tã -

rile coloanei vertebrale.

În statistica profesorului Arseni [4],

printre primele 3 profesiuni gene ra -

toare de discopatii este cea de

šofer ši operator de mašini de con -

strucøii, întrecând cu mult pro -

centul altor meserii care necesitã

eforturi fizice mult mai mari. Toate

aceste indicaøii, sub formã de

postulate trebuie introduse în edu -

caøia de bazã a oricãrui individ

înainte de a fi imprimate oricãrui

bolnav de hernie de disc, fie el

operat sau tratat conservator.

Proprietãøile statice ale scaunuluiAša cum s-a menøionat, scaunul

trebuie confecøionat astfel încât sã

rãspundã unui numãr cât mai mare

de activitãøi ši persoane. El trebuie

sã ofere ocupantului o poziøie bu -

nã pentru a întreprinde activitãøile

corespunzãtoare funcøiei. Aceastã

poziøie trebuie sã asigure un efort

muscular minim, astfel încât obo -

seala muscularã sã fie minimizatã.

Efortul muscular minim necesitã

ca întreg corpul sã fie susøinut

corespunzãtor (pe toate cele trei

axe de translaøie) la contactul sãu

cu scaunul, cu spãtarul ši cu po -

deaua.

Întregul suport (scaun, spãtar ši

podea) trebuie sã menøinã corpul

(vertebrele lombare, toracice ši cer -

vicale, pelvisul, capul, braøele ši

picioarele) cu un set confortabil de

curbe ši unghiuri. În cazul coloanei

vertebrale se presupune numai

punerea la dispoziøie a suportului

lombar.

Oricum, o poziøie bunã a spatelui

necesitã luarea în considerare a

poziøiei picioarelor, a înclinãrii scau -

nului, a unghiului de ašezare a

capului ši a multor aløi factori: toate

pãrøile corpului sunt unite între ele,

iar forøele sunt transmise de la o

parte la alta. În fig. 3 este repre -

zentat corpul uman ca un sistem

mecanic, aproximat printr-un sis -

tem liniar cu parametri concentraøi.

Forøele din scaune conøin în fie -

care punct o componentã perpen -

dicularã la suprafaøã ši compo -

nente pe douã axe tangenøiale la

suprafaøa scaunului.

Forøele tangenøiale, care în general

nu sunt dorite, apar adesea pe

suprafaøa principalã de susøinere a

scaunului datoritã spãtarului care

împinge partea inferioarã a cor -

pului în faøã; acest lucru poate fi

redus prin ajustarea poziøiei pici oa -

relor ši prin înclinarea scaunului.

Forøele principale trebuie sã fie

perpendiculare pe suprafaøa scau -

nului. La ašezarea pe o suprafaøã

rigidã platã în întregime, cea mai

mare parte a greutãøii este su por -

tatã de tuberozitãøile ischiale – pen -

tru muløi oameni în aceastã zonã

micã este o presiune excesivã

care ulterior produce durere sau

paralizie. Aceastã presiune este

redusã prin crešterea ariei de

contact, fie prin profilarea supra -

feøei scaunului, fie confecøionând o

suprafaøã "deformabilã".

Fig. 2

85Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:06 PM Page 85

Page 86: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

Scaunele autovehiculelor, inde -pen dent de destinaøia lor, au pernedeformabile din mai multe motive:de exemplu, sunt mai moi la aše -zarea pe ele, temperaturile la con -tact sunt mai reduse, pot furnizaventilare, distribuie presiunea în ju -rul tuberozitãøilor ischiale, suprafe -øele lor au suficientã aderenøãpentru prevenirea alunecãrii, pot

atenua vibraøiile, au tendinøa sã seadapteze la diferite forme ši mãrimiale oamenilor, aratã mai atractiv šinu în ultimul rând sunt mai con -fortabile decât scaunele tari. Aces -te calitãøi nu sunt neapãrat obøi -nute cu aceleaši caracteristici. Deexemplu, poate exista un conflictîntre deformabilitatea nece sarãpentru distribuirea presiunii ši

deformabilitatea necesarã pentruatenuarea vibraøiilor. Aša cum unscaun tare produce/cauzezã pre -siune excesivã la nivelul tubero zi -tãøilor ischiale, la fel un scaunfoarte moale distribuie presiuneaexcesivã în jurul šoldurilor ši înspe cial în jurul coapselor. Defor -mabilitatea scaunului nu poate fideterminatã numai din dorinøa dea atenua vibraøiile.Din punctul de vedere al šocului šivibraøiei, cea mai importantã parteeste “sistemul torace-abdomen”. Stu -diile aratã cã aceasta se datoreazãefectului rezonanøei care apare înintervalul de frecvenøã 3 – 6 Hz,conducând la scãderea eficienøeiizolãrii antivibratile a unei persoaneaflate în picioare sau în poziøiašezând.Un alt efect al rezonanøei se întâl -nešte în intervalul 20 – 30 Hz šiafecteazã sistemul corp-umeri-gât.Pentru alte zone ale corpului, feno -menul de rezonanøã se întâlneštela valori ale frecvenøei mai mari de60Hz.Din punctul de vedere al šocului šivibraøiei, importanøa maximã oreprezintã domeniul frecvenøelorjoase. Multe experimente au ur mã -rit atenuarea vibraøiei de-a lungulcorpului uman. Astfel, în realizareascaunelor ši platformelor de lucruse urmãrešte ca šocurile ši vibra -øiile sã fie resimøite cu efecte câtmai reduse asupra unor pãrøi alecorpului.

Proprietãøile dinamice alescaunuluiUn scaun care are proprietãøi dina -mice optime este unul care este„reglat” în aša fel încât sã mini mi ze -ze rãspunsurile vibraøiilor nedo rite

Fig. 3

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200986

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:06 PM Page 86

Page 87: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

ale ocupantului în mediul vibra -

øional relevant. De aceea, pentru

determinarea eficienøei dinamicii

scaunului se combinã trei factori:

mediul vibraøional, rãspunsul dina -

mic al scaunului ši rãspunsul

corpului uman. Orice frecvenøã ši

orice axã a vibraøiilor pot contribui

la disconfortul vibraøional al ocu -

pantului unui scaun: scaunele ar

trebui proiectate astfel încât sã

minimizeze transmisia vibraøiilor la

acele frecvenøe ši pe acele axe

care sunt dominante în mediu.

În general, rãspunsul dinamic op -

tim al scaunului depinde atât de

spectrul vibraøiilor în mediu, cât ši

de criteriul relevant (menøinerea

confortului, minimizarea perturbãrii

activitãøilor sau conservarea/pãs -

tra rea sãnãtãøii). Scaunul optim nu

poate fi definit fãrã a lua în consi -

derare aceste douã variabile.

Scau nul optim al unui autovehicul

poate sã nu fie optim pentru alt

autovehicul.

„Acordarea” unui scaun la un me -

diu constã în ajustarea rãspunsului

dinamic al scaunului pentru mini -

mizarea efectelor nefavorabile cele

mai importante ale vibraøiilor. Acest

lucru nu poate fi atins decât dacã

se cunoašte mediul vibraøional ši

existenøa unor metode adecvate

de prezicere a rãspunsului omului

la vibraøiile complexe care apar în

scaune (frecvenøe multiple, axe

multiple, ieširi multiple, impuls).

În poziøia šezând, forøele din coloa -

na vertebralã apar parøial din for -

øele exercitate de mušchii spatelui.

Activitatea muscularã prelungitã

poate cauza disconfort, în timp ce

forøele excesive pot cauza sau

conduce la rãniri. Orice activitate

muscularã ši orice forøe asociate

pot crešte semnificativ din cauza

vibraøiilor care apar pe una sau pe

mai multe axe. Uneori, este posibil

sã se identifice o gamã a poziøiilor

corpului care poate elimina în mod

virtual necesitatea activitãøii mus -

cu lare a spatelui ši se pare cã în

unele dintre aceste poziøii, vibraøiile

întregului corp nu pot crešte în

mod considerabil activitatea mus -

cularã. Prevederea autovehiculelor

cu scaune ce minimizeazã activi -

tatea mušchilor spatelui poate

ašadar sã reducã atât disconfortul

statului jos, cât ši potenøialul de

apariøie a rãnirii în urma forøelor din

coloana vertebralã. O poziøie bunã

de stat jos va asigura, de ase me -

nea, cã forøele din šira spinãrii sunt

bine distribuite peste suprafeøele

din partea superioarã ši partea

inferioarã a discurilor interver te -

brale. Când partea superioarã a

cor pului se mišcã încet în faøã

astfel încât sã nu existe lordozã,

spatele poate fi susøinut de liga men -

te în aša fel încât sã existe o acti vi -

tate muscularã redusã. Dar aceastã

po ziøie concentrazã alte forøe sta -

tice ši inerøiale între pãrøile ante -

rioare ale vertebrelor inferioare ši,

de exemplu, poate fi ašteptatã o

creštere a potenøialului de prolaps

al discului intrevertebral.

Scaunul conform EN ISO 7096:2000Scaunul trebuie sã fie proiectat

astfel încât sã reducã în cel mai

bun mod posibil vibraøiile întregului

corp la care este expus operatorul

pe durata funcøionãrii mašinii.

Mãrimea vibraøiilor depinde de

diferiøi factori, muløi fãrã legãturã cu

construcøia mašinii, cum ar fi inte -

racøiunea dintre mašinã ši teren,

vite zele de lucru ši de deplasare

sau tehnicile de funcøionare.

Fig. 4

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009 87

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:06 PM Page 87

Page 88: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

C E R C E T A R E & Š T I I N Ø Ã

De reøinut urmãtoarele:- scaunul operatorului trebuie sã

rãspundã cerinøelor în funcøie degreutatea ši înãløimea operatorului;

- trebuie pãstrate condiøiile ini -øiale la postul de comandã, indi -ferent de vechimea mašinii;

- trebuie respectate cu stricteøeinstrucøiunile de funcøionare šivitezã în concordanøã cu condiøiileconcrete de lucru.Reglarea scaunului trebuie sã sefacã în mod corect pentru a creštecon fortul operatorului ši siguranøasa. Reglarea necorespunzãtoare asa poate conduce la leziuni.Conform EN ISO 7096:2000, scau -nul trebuie sã permitã urmãtoarelereglaje:

- înclinarea spãtarului;- reglarea suportului lombar;- înclinarea ši ridicarea/cobo -

rârea pernei scaunului;- setarea în funcøie de greu -

tatea operatorului;- deplasarea scaunului în plan

longitudinal pentru a asigura spa -øiu pentru picioare.Suportul de atašare a scaunuluitre buie sã prezinte mai multe pozi -

øii, oferind mai multe posibilitãøi de

reglare longitudinalã.

În fig. 4 este reprezentat un scaun

utilizat de firma VOLVO pe mašinile

de construcøii.

Dacã la un scaun care respectã

cerinøele din EN ISO 7096:2000 se

adaugã ši centura de siguranøã

pentru picioare, care completeazã

o structurã ROPS (structurã de pro -

tecøie împotriva rãsturnãrii), avem

imaginea completã a unui post de

comandã care asigurã cerinøele de

sãnãtate ši siguranøã în muncã în

conformitate cu normele europene.

Un alt exemplu de scaun utilizat la

autocamioane ši mašini (utilaje)

pentru construcøii este prezentat în

fig. 5.

CONCLUZII- Numãrul de persoane angajate

care au suferit operaøii la coloanã

pentru hernie de disc este de 1,5 la

22.000. Dacã se socotešte pentru

fiecare dintre acešti bolnavi o

perioadã de incapacitate de mun -

cã de un an într-o generaøie

(aproximativ 30 de ani), forøa de

muncã a øãrii este lipsitã de apor -

tul a 45.000 de oameni, care pe

lângã prejudiciul economic cons ti -

tuie ši o considerabilã sarcinã

socialã pentru restul populaøiei;

- Din numãrul de cazuri operate,

între 9,2% ši 15% au fost reoperaøi,

aceasta amplificând ši mai mult

cheltuielile aproximate la punctul 1;

- Din situaøiile prezentate la

punctele 1 ši 2, cazurile cu invali -

ditate totalã reprezintã între 3% ši

6,5% ceea ce face ca sarcinile so -

ciale pentru restul populaøiei sã

creascã ši mai mult;

- Pentru considerentele prezen -

tate la punctele 1, 2 ši 3, scaunul

operatorului nu trebuie privit ca un

lux, ci ca o necesitate fireascã pen -

tru a reduce riscul de invaliditate a

acestei categorii de salariaøi;

- Scaunul care face parte inte -

grantã dintr-un post de conducere

al unei mašini, unei instalaøii sau

echipament trebuie sã rãspundã

cerinøelor din EN ISO 7096:2000,

reducând riscul de invaliditate pen -

tru cele douã categorii de salariaøi

šoferi, operatori de utilaje, de ma ši ni

ši echipamente de construcøii. n

Bibliografie:[1] BARON, L. - Sindromul post-

her nie de disc lombarã operatã,

Bucurešti, Ed. Rotech Pro, 2005

[2] MUNCHINGER, R. - Gewinchtheben

und bandscheinbenlastung, Schweiz,

Z. Sportmed, 1960, 8

[3] DIACONESCU, N. ši col. - Co -

loana vertebralã, Ed. Medicalã,

Bucurešti, 1977

[4] ARSENI, C. - Hernia de disc. Tra -

tat de Neurologie, Vol. 4, Ed. Medi -

calã, Bucurešti, 1981 Fig. 5

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200988

083-088 cercetare si stiinta:00-00 macheta rue_basic.qxd 1/9/2009 4:07 PM Page 88

Page 89: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

Englezii susøin cã ei sunt

primii care l-au produs, în

anul 1953, însã ameri canii

de la CASE pretind cã l-au fãcut

cunoscut, fabri cându-l în serie pa -

tru ani mai târziu. Chiar dacã denu -

mi rea de buldoexca vator este mai

des întâlnitã, termino logia corectã

este cea de încãrcãtor-exca vator.

Acesta este un utilaj care face faøã

cu brio atât la lucrãrile de între -

øinere din cen trul orašului, cât ši în

proiectele de anvergurã, civile sau

industriale. Din acele timpuri înde -

pãrtate ši pânã acum, multe firme

renumite au preluat invenøia ši au

fãcut din acest utilaj unul dintrecele mai populare echipa men tepen tru construcøii din întrea ga lume.Se spune cã piaøa nord-americanãde utilaje folosite în construcøiiaproa pe cã se identificã cu încãr -

cãtorul-excavator. Este ca ši cum aialege la întâmplare o persoanã depe stradã ši i-ai cere sã-øi defi -nescã cum aratã un utilaj pentruconstrucøii, iar aceasta ar indicafãrã ezitare un backhoe loader. n

89Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

JCB în pole position pe circuitul de la Jerez

Conform statisticilor ši bilan -

øurilor de tot felul, anul

2007 a fost cel mai prolific

din istoria companiei JCB, un lucru

absolut de luat în seamã, dacã ne

gândim cã brandul englez existã

încã din anul 1945. Numai anul

trecut, JCB a vândut peste 70.000

de unitãøi în toatã lumea, depãšind

creš te rea medie a pieøei cu

aproape 18 procente. Zona Europei

de Est - care cuprinde Româ nia,

Bulgaria, Polonia ši Rusia - a fost la

fel de efervescentã, contri buind din

plin la acest succes. Brazilia ši

India au fost alte douã puncte

importante din atlasul JCB, pe fon -

dul pieøelor uriaše ši al crešterilor

economice înregistrate (în special

în India). Deši 2008 se anunøã ceva

mai recesional din punct de vedere

economic, JCB are planuri de

extindere.

În luna decembrie a anului tre cut

am fost invitat - via Terra România -

la o conferinøã de presã organizatã

de JCB, într-un oraš select ši exotic

din sud-vestul Spaniei, numit Jerez.

Chiar dacã locaøia duce cu gândul

mai mult la vacanøe silenøioase,

întrerupte doar de etapele curselor

de moto ci clism, Jerez s-a dovedit a

fi o gaz dã foarte bunã pentru jur -nalištii invitaøi din toatã Europa - bachiar ši din Kazahstan ši India -, darši pentru noile utilajele marca JCB,cu galbenul lor inconfundabil. n

IAN

UA

RIE

FEB

RU

AR

IE

CASE 580 Super R dezvãluiesecretele originii saleCASE 580 Super R dezvãluiesecretele originii sale

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:22 PM Page 89

Page 90: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200990

Noul model Atlas Copco ROC T15 - cea mai competitivã soluøie pentruaplicaøiile din domeniul construcøiilor

Gama echipamen telor deforat pentru suprafaøã AtlasCopco se extinde, începând

cu acest an, cu un nou model: AtlasCopco ROC T15. Unitatea auto pro -pulsatã pe 4 roøi, cu o greutate de2.800 kg, contro la tã complet de ladistanøã, se adre seazã forãrii cu cio -can de supra faøã a gãurilor cu undiametru cu prins între 23-45 mm,pânã la o adân ci me de 9 m, încadrul carierelor ši perimetrelor deconstrucøii.Nivelul ridicat de producti vi ta te sedatoreazã atât fia bi litãøii echi pa -

mentelor de forat Atlas Copco, cât

ši designului ce per mi te strãba te -

rea celor mai acciden tate tere nuri.

Astfel, prin intermediul comenzii de

la dis tanøã ši graøie stabilitãøii sale,

echipamentul pã trun de în zone

aproape imposibil de accesat ši aco -

perã secøiuni extinse, ceea ce face

din el un echipament ideal pentru

con struc øii de drumuri ši cãi ferate,

con strucøii de infrastructurã, sãpã -

turi de šanturi ši, datoritã mo dului

facil de transportare, pentru con -

strucøii de baraje hidroelectrice. n

Romcat Corporation, importator almãrcii Hyundai

Hyundai este un nume cu nos -

cut pe piaøa din România,

iar din luna martie noul

importator unic în øara noastrã este

societatea Romcat Corporation.

Calitatea utilajelor ši gama largã de

mašini destinate sãpãrii, transpor -

tului ši încãr cãrii pâmântului se

regãsesc în final în cifra de afaceri

ši în numãrul de mašini de con -

strucøii vândute, iar rezulta tele fi -

nan ciare ale grupului Hyundai sunt

în continuã creštere. Cu o expe -

rienøã de peste 20 de ani în do me -

niul construcøiei utilajelor, Hyundai

øintešte un loc cinci în clasa men tul

mon dial al celor mai bine vân dute

mãrci din domeniu, pânã la sfâr -

šitul anului 2010.

Hyundai a înregistrat o uimitoare

creštere de 215% începând din

2003 ši pânã la nivelul anului 2007.

Între 2006 ši 2007, cifra de afaceri a

Hyundai a fost mai mare cu 22%,

de la 230 milioane de euro în 2006

la 280 milioane de euro anul tre cut.

De asemenea, în anul 2007 au fost

vândute 3.200 de mašini de con -

strucøii, comparativ cu 2006 când

s-au comercializat doar 2.700. Pe în -

treg mapamondul, Hyundai are 436

puncte de distribuøie în 92 de øãri.

Expoziøia SAMOTER, desfãšuratã înfrumosul oraš Verona, a repre zentatši pentru Hyundai un bun prilej delansare a noilor utilaje. Astfel, dupãaducerea pe piaøã în anul 2007 aexcavatorului R320LC-7A, Hyundaia prezentat în premierã mondialã,în cadrul expoziøiei SA MOTER, noulexcavator de 11 t, nu mit R110-7A. n

AP

RIL

IEM

AR

TIE

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:22 PM Page 90

Page 91: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

91Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

A venit, l-am vãzut, s-a terminat -Construct Expo Utilaje 2008

În perioada 09 - 13 aprilie 2008,

Romexpo a organizat, în cadrul

complexului sãu expoziøional, a

doua ediøie a târgului cu parti ci -

pare interna øionalã pentru echi pa -

mentele de construcøii: Con struct

Expo Utilaje. Întregul complex a

fost invadat de utilaje ši vehicule

pentru construcøii, echipamente in -

dustriale, unelte de mânã, mate -

riale pentru construcøii ši utilaje

specifice šantierelor, multe dintre

ele arãtând aproape nepãmântene.

Faøã de anul trecut, în 2008 nu -

mãrul firmelor participante a cres -

cut cu 25%, iar suprafaøa expoziøio -

nalã, cu circa 15%. Pentru cã piaøa

româneascã de construcøii s-a

dezvoltat ame øi tor în ultimii ani,

interesul expozan øilor prezenøi la

aceastã ediøie s-a mãrit, lucru care

s-a vãzut ši prin numãrul lor, dar ši

prin organizarea standurilor. Dacã

nu aøi reušit sã ajungeøi, am sã vã

spun eu câte ceva pentru a vã face

o imagine despre ce s-a întâmplat.

Pãstrând registrul început anul

trecut, la Construct Expo Utilaje au

participat 300 de expozanøi veniøi

din 17 øãri. Cu toøii au ocupat o su -

prafaøã de 45.000 de mp, din care

40.000 de mp în exterior. n

Protruck - Bucurešti are un noucentru de vânzãri ši service la Glina

Grupul Protruck, distribuitor

auto rizat în România pen -

tru vehicule comerciale

Iveco, motoare ši gene ra toare Fiat

Powertrain Techno lo gies ši utilaje

pentru construcøii New Holland Con -

struc tion Equipment, a inaugurat

pe 15 mai 2008 cel mai mare Cen -

tru de Vânzãri ši Service IVECO din

reøeaua proprie, în Bucurešti.

Noul Centru, situat pe Auto s trada

Soarelui, se întinde pe o suprafaøã

totalã de 22.000 mp, cu 6.900 mp

suprafaøã totalã construitã, bene -

ficiind de un spaøiu deosebit de

generos, pro iec tat special pentru a

veni în în tâm pinarea cerinøelor tot

mai exi gente ale clienøilor com -

paniei. În clãdire, pe lângã spaøiile

de birouri, au fost amenajate sãlide primire clienøi, sãli de šedinøe, osalã de pregãtire pentru angajaøi šio cantinã. n

MA

IIU

NIE

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:22 PM Page 91

Page 92: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200992

Komatsu lanseazã noua gamã deîncãrcãtoare compacte Seria 6

Vilvoorde, iunie 2008 - Komatsu

Europe a anunøat lansarea

noii game Seria 6 de încãr -

cãtoare com pacte. Aceasta include

5 utilaje noi: WA65-6, WA70-6,

WA80-6, WA90-6 ši WA100M-6.

Cu greutãøi operaøionale cu prinse

între 4,6 ši 7 t ši cu pe cu volum de

la 0,55 m3 pânã la 1,8 m3, noile

utilaje se con centreazã în totalitate

asupra ne voi lor clienøilor. Fiind

foarte com pac te ši prietenoase cu

operatorii, aceste utilaje se simt ca

acasã în spaøiile înguste. Sunt ušor

de folosit pentru mutarea mate -

rialelor pe šantiere de construcøii ši

ex cavãri, dar ši la lucrãrile de dru -

muri. Chiar ši un operator neexpe ri -

mentat va considera cã încãrcã -toarele fron tale compacte KomatsuSeria 6 sunt simplu de folosit. n

Începând din luna iunie, Inter -

prima este importator exclusiv

pentru piaøa din România a

gamei Utiform, ce cuprinde maši ni

de tencuit ši pompe de transport.

Brandul Utiform are peste 10 ani de

expe rienøã în domeniul echipa men -

telor tehnologice pentru construcøii,

ingine rii ši mana gerii com paniei

lansând la numai un an de la înfiin -

øa re prima mašinã de tencuit îm -

preunã cu pompa de transport

Master, care în timp se vor dovedi

un real succes.

Avantajele echipamentelorUti form vin în sprijinul acti -vitãøii constructorilor ši suntstrâns legate de modul deoperare al acestora.În primul rând, utilizarea lorpre su pune economie de timpši bani: tencuitul ši trans -portul materialelor se fac mult mairapid decât cu mijloacele clasice.Pentru lucrãri de mãrimi medii nudepindeøi de programul furnizorilorde materiale gata mixate, care auun timp de uscare finit, sau de alteechipa mente care fac mai întâi

malaxarea,urmând ca apoisã vã ocupaøi de transportulamestecului. n

IULI

EA

UG

UST

Interprima introduce pe piaøa dinRomânia mašini de tencuit ši pompe detransport, marca Utiform

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:22 PM Page 92

Page 93: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

93Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 2009

Cinci ani de activitate pentruAutoconstruct

La începutul anului 2007, com -

pania Autoconstruct a des chis

în apro pie re de Câmpulung

Muscel un nou service pentru

remorci, semiremorci, utilitare de

transport, trailere ši supra structuri.

Pânã acum, investiøia se ridicã la

900 de mii de euro, suprafaøa totalã

a service-ului fiind de 33.000 mp,

din care peste 3.000 de mp sunt

ocupaøi de hale ši birouri.

Pe 25 iulie 2008, Auto con struct a

împlinit cinci ani de activitate. La

cum s-a dez voltat compania în

acešti ani, se putea sãrbãtori cu

mult fast, însã managerii au optat

pentru o zi obišnuitã de lucru. Dacã

ne gân dim cã Autoconstruct are în

spate producãtori importanøi, cu

mare tradiøie în Europa, printre care

F.X. Meiller, Faymonville, Müller

Mitelttal, De Buf, Metal Vuraic, Fluid

ši Willing, nu-i de mirare cã gândul

le stã mai mult la servirea clienøilor

lor, având un program deosebit de

aglomerat.

Cam acelaši ritm a fost impus ši la

service-ul de lângã Câmpulung

Muscel, acolo unde inginerii de la

Autoconstruct monteazã kit-uri pe

orice tip de autošasiu. Se mon -

teazã, se repar ši se întreøin re mor -

ci, semiremorci, utilitare de trans -port, trailere ši suprastructuri, šidacã øinem cont cã service-ul are ocapacitate de pânã la 10 kit-uri pesãptãmânã, ne putem da sea macât de intensã este activitatea. n

Faza regionalã de la Bucurešti

a concursului inter na øional

“Caterpillar Operator Challenge

2008” a avut loc sâmbãtã, 13 sep -

tembrie, la sediul Bergerat Monnoyeur,

unic impor tator al utilajelor Cater -

pillar în Româ nia. În aceeaši zi s-a

desfã šurat ši finala naøionalã a

acestei competiøii.

Dacã la ediøia din Timišoara, în

urmã cu o sãptãmânã, s-au întrecut

33 de ope ratori din Transilvania ši

Banat, în Bucurešti au participat 40

de con curenøi din Muntenia, Olte -

nia ši, desigur, din Capitalã.

“Caterpillar Operator Challenge”

este o competiøie cu tradiøie, anul

acesta fiind la a 11-a ediøie. Ea reu -

nešte operatori de echipamente

pentru construcøii pentru a le testa

abilitatea ši preci zia în manevrarea

diferitelor tipuri de utilaje. România

a intrat în acest circuit compe -tiøional în anul 2005, atunci când s-a desfãšurat prima ediøie a con -cursului la sediul central BergeratMonnoyeur. n

SE

PTE

MB

RIE

OC

TOM

BR

IE

Caterpillar Operator Challenge2008 – Bucurešti

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:22 PM Page 93

Page 94: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E T R O S P E C T I V A 2 0 0 8

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200994

Ranexim ne-a arãtat potenøautilajelor sale în cadrul ce lordouã zile de porøi des chise,

desfãšurate pe 20 ši 21 octombrie.Cei prezenøi au putut admira es ca -ladãrile buldo-exca va toa relor Hidro -mek pe pantele abrupte ale uneimovile de pietriš special amena -jatã, eficacitatea dumperului BEN -FORD-ALLRAD, forøa încãrcãtoa -relor frontale Atlas ši, mai ales, pre -cizia ši posibilitãøile dinamice ului -toare ale excavatoarelor Takeuchi. Societatea Ranexim SRL ši-a în -ceput activitatea în anul 1996 cafurnizor de scule elec trice. Trei animai târziu, Ranexim s-a lan sat pepiaøa generatoarelor por ta bile,importând echipamente cu certecalitãøi tehnice de la firma fran -

øuzeascã SDMO – unul din pri miiproducãtori mondiali de gru purielectrogene – pentru ca astãzi sãdevinã unul din principalii com -petitori de utilaje pentru construcøiiši industrie. În prezent are unportofoliu incredibil de mare ši,pen tru cã vreau sã vã fac o de mon -

straøie foarte scurtã, vã spun cã substeagul lor puteøi gãsi utilaje pentruconstrucøii de foarte multe tipuri, dela excavatoare la debitatoare šiciocane pneuma ti ce, dar ši încãl -zitoare, mašini de tã iat, vibratoarepentru beton, unelte de mânã šiaccesorii. n

Powertek Company, dealerul

oficial al echi pamentelor

Terex, aduce în România în

aceastã iarnã cel mai nou utilaj

lansat de producãtorul de echi pa -

mente numã rul trei mondial: încãr -

cãtorul compact pe šenile (tip skid

steer). Chiar ši pe teren accidentat,

aceste utilaje convertesc propulsia

puternicã ši tracøiunea ušoarã într-o

vitezã impre sio nantã de depla sare

ši de lucru.

Tehnologia patentatã cu “tren de

rulare Posi-Track” pre su pune ca

še nilele speciale din cauciuc ale

încãrcãtorului com pact sã se fle xe -

ze chiar ši la denivelãrile cele mai

mici de pe teren, astfel încât utilajulsã dobândeascã o tracøiune fãrãegal. Spre deosebire de încãr cãtoarelecompacte pe pneuri sau pe šenile

din metal, uti la jul Terex nu distrugesolul; tasa rea precum ši alteprobleme pe termen lung alesolului provocate de compre siesunt aproape în tota litate evitate. n

NO

IEM

BR

IED

EC

EM

BR

IE

Precizie ši versatilitate la sediul Ranexim

Lansare Terex - încãrcãtorul compactpe šenile vine în România

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:23 PM Page 94

Page 95: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

POZ

A L

UN

II

089-094 retrospectiva 2009:88-93 retrospectiva.qxd 1/9/2009 4:23 PM Page 95

Page 96: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E V I E W S

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200996

Equipment for distribution, leve -ling and compaction of theconcrete in horizontal layersUsually, the technologic process tobuild the concrete horizontal layersneeds special procedures forspreading, leveling and compac -tion. Such processing proceduresare applied generally to the hori -zontal surfaces of certain construc -tions as: floorings, roads, airporttarmacs, alleys, footways, etc. Theopened surfaces to such construc -tions are generally unprotectedand for this reason the treatmentworks applied to them are ofcrucial importance.Leveling, vibrating and finishing ofthe concrete in slabs or plates canbe performed using different typesof working equipment: road rollers,simple and double vibrating beams,modular vibrating beams. To give acomprehensible image about thetechnologic possibilities to usesuch equipment, we shall presentbelow their constructive andoperational principles.

HYUNDAI VIP TOUR COREEA 2008The story of Hyundai Heavy Industries(HHI) is one of challenges, pioneer'swork and confidence in future andit has started in 1972 when the 6divisions of this group have beenincorporated: the division for civiland military vessels and subma -rines construction, the division formaritime platforms and industrialinstallations, the division forengines and electric systems andinstallations construction and lastbut not least the division forconstruction machines.The success of the group relies onthe vision of the founder of HyundaiHeavy Industries, Mr. Chung Ju-Yung,characterized by creativity, positivethinking and strong unitary nature.

In the proximity of the city ofEumseong has been organizedeven a demonstration using theHYUNDAI machines, of whichpurpose was the presentation ofthe working capacity, increasedworking speed and resistance insevere working conditions of thesemachines. At this demonstration awide range of machines has beenpresented, from caterpillar orwheel excavator to frontal loadersor multi-operational rigid loaders.

Maintenance and technical revi -sion of the construction machinesThe globalization, even very con -tes ted, can become a reality basedon the vulnerability of the countriesin which the labor force is poorlyqualified and trained. By the otherhand, the current crisis occurred inthe developed countries couldcontribute to the deepening of theexisting discrepancies, generatingsevere disadvantages to thecountries with a low developingpotential. The multitude of issuesgenerated by these aspects needa straight and qualified approachconcerning the organization andeffectiveness of the economicactivity in all fields. The increase of the effectivenessof the economic activity is impe -riously necessary, if we are takinginto consideration the speed andamplitude of the technologic changesand the economic pressure ingeneral, a crucial role in this regardbeing held by the small andmedium sized enterprises (manybeing the examples when at thelevel of such enterprises a smallteam built up of intelligent,enthusiast and bold people havecreated extremely profitableindustries and markets of millionsof dollars).

HYDRAULIC MACHINES ANDEQUIPMENT FOR CONSTRUCTION,MOUNTED ON COMMERCIALVEHICLEOn the chassis of the differenttypes of commercial vehicles canbe mounted actually a wide rangeof hydraulic equipment used inconstruction field. From the cate -gory of equipment designated toconstruction the following arepresented: hydraulic cranes availa -ble for a wide range of loadings,with foldable-articulated arm, usedin construction field, hydrauliccranes with suspension hooks forlifting and loading the containers,elevators, etc.The cranes of this type can beused with special devices for theloading of the tipping buckets. Alsospecial technologies can be usedfor the transportation of the ironsplinter and scrap, using equipmentas: suspension hook, bucket withtall walls and crane equipped withgrab or other equipment with fixedplatform equipped with hydraulicelevators for loading operations,moun ted in the rear of the platforms.

CASE CONSTRUCTION MACHI -NE RY sent aids in Santa CatarinaThe equipment have been sentthrough the project CASE Multiaçao,a program of which social assis -tance and mutual supportingactions are based on the lendingof the CASE equipment to beperformed different building worksin the affected zones, this programbeing extended in many locationsfrom Brazil after the naturaldisasters occurred at the end ofthe last year.Due to the affluent rains inNovember 2008, many zones ofthe Blumenau city, Santa CatarinaState in Brazil, have been severely

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 1/9/2009 4:35 PM Page 96

Page 97: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

R E V I E W S

affected by the landslides. Thecatastrophe made over 100 victimsand several thousands of peopleremained without their homes. 52municipalities of Santa Catarinahave been severely affected by thetorrential rains and by the landsli -des generated by these rains, outof which 14 have declared calamitystatus. To remove the mud anddebris generated by these pheno -mena, Case has sent to the localauthorities, as a loan, four machi -nes specialized in earthwork.

Terex Finlay, pioneer in mobilesortingThe Terex Finlay equipment forcrushing and sorting are used bothin the quarries and in ballast pits.The 694 model is one of thesuccesses of the producer TerexFinlay (producer of sorting, cru -shing, washing equipment) in thefield of technology for mobilesorting. Finlay 694 can be deliveredin two versions: on caterpillar andon wheels. With a fast delivery (fewdays from the date of the order),this equipment can obtain quicklycrushed and sorted products. Dueto its thermal (diesel) engines, ithas the independency against theelectricity supply network. Its mobi -lity is a great advantage for theopening of a quarry because thedebris generated by the explosioncan be quickly removed from the site.

Manitowoc opens a new factoryin Niella Tanaro, ItalyManitowoc has organized an openday for its clients and collaborators,celebrating in this manner theextending of its activity by openingof a new factory in Niella Tanaro, inItaly. The company has transferredits entire production of cranes withdouble and triple ax, ATs, in this

new factory, increasing in thismanner its capacity to producebigger cranes in the factory fromWilhelmshaven, Germany. In Niellashall be produced the cranes forunleveled land and all-land ofGrove type and modular tower-cranes of Potain trademark. ThePresident and Director General ofManitowoc, Eric Etchart, was pre -sent to this event, telling then thefollowing: “This extending is importantbecause offers to us a biggercapacity to produce cranes butalso because the production capa -city of our other factories has beenreleased from the obligation toproduce cranes and is available toproduce something else. Now webuild here all the all-land craneswith double and triple ax, makingavailable in this way a biggerproduction capacity in our factoryfrom Wilhelmshaven, Germany.

The new motor-compressor"Mobilair 50" with resistant anti -phonic cover made of polyethyleneThe new "Mobilair 50" portablemotor-compressor made by KaeserKompressoren is a machine withmany advantageous features. Itproduces enough air for three airhammers or for a big air consumer,this 5 m3/min compressor beingextremely light and combining theflexibility with the environmentprotection. Moreover, it combinesthe classic verified technology withthe novelties as the great resis -tance of the antiphonic doublecover of polyethylene, designed fora maximum protection even in themost severe working environments.One of the things observedimmediately when someone looksat the new "Mobilair 50" is itsmodern design assuring thekeeping of its aspect on a longer

period. The new polyethylene cover,

resistant at corrosion, scratches

and shocks, including also the pro -

tection wings for the wheels, pro -

ves the dynamism of the machine.

FINISHER WITH CONTROL SYSTEMFOR THE LOADING ON BEAMBOMAG offers a wide and

complete range of finishers from 5

tones to the extremely performing

machine of 20 tones.

Actually, the range has 12 finishers,

4 on caterpillars, 3 on wheels (all

with 2 x 6, 4 x 6 or 6 x 6 wheel-drive

system) and 5 versions of beams

equipped with electric or gas

heating system.

The new BOMAG finisher available

on caterpillar and on wheel

completes the range of finishers.

Panama shall use $2.3 billion toextend the channelAccording to the information from

KHL website, on 10 December

2008, the Panama Canal Authority

(ACP) has signed a number of

loans amounting to $2.3 billion

which shall be used to extend the

famous channel crossing through

the Isthmus of Panama, this being

the biggest infrastructure project in

Central America. The huge interest

generated by this work has attrac -

ted many international important

creditors as: Inter American Develop -

ment (IDB), Andean Development

Corporation (CAF), International

Financial Corporation (ICF), Japan

Bank for International Cooperation

(JBIC) and European Investment

Bank (EIB). n

Revista de Unelte ši Echipamente n ianuarie 200997

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 1/9/2009 4:35 PM Page 97

Page 98: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

TALON DE ABONAMENT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.DOMUS MAGAZIN SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI, pefax: 021-222.31.49 sau pe e-mail: [email protected].

Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7.50 lei nn 6 luni 14.50 lei nn 1 an 28 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:Denumirea firmei...............................................................................Domeniul de activitate al firmei:........................................................Numele ši prenumele..........................................................................Funcøia................................................................................................Departament......................................................................................Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................Sc........... Etaj.......Ap................Localitate.........................................Judeø..........................Sector.......Cod poštal.............. Telefon..........................Fax..............................

nn Bifaøi dacã sunteøi posesor al unui card Electrolux Family Club šiprimiøi reducere 10% din preøul abonamentului.Plata se va face cãtre S.C. DOMUS MAGAZIN SRL, CIF RO 16545284cont RO03FNNB000602357663RO01 Credit Europe Bank (ROMÂNIA)S.A. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitatesã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:

Modul 1 apariøie (Euro)1/1 A4 9001/2 A4 5001/4 A4 300

Coperta 1 2600Coperta 2 2000Coperta 3 1600Coperta 4 2200

2 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferãun spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatoriiši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

098 talon:114 talon.qxd 1/9/2009 4:37 PM Page 98

Page 99: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

cop3:cop3.qxd 1/9/2009 4:40 PM Page 99

Page 100: Revista de unelte si echipamente - Ianuarie 2009

cop4:cop4.qxd 1/9/2009 4:41 PM Page 100