Revista de unelte si echipamente - Iunie 2009

cop1 marcom:cop1.qxd 6/8/2009 6:11 PM

cop2 Bosch still:cop 2 bosch.qxd 6/8/2009 3:26 PM

003 Atlas Copco BM:000 Autoconstruct.qxd 6/8/2009 4:28 PM

Revista de Unelte ši Echipamente n iunie 20094

S U M A R

INFO-NEWS

Haulotte continuã politica de cercetare ši dezvoltare, în

ciuda unei scãderi de 61% în primul trimestru 13

EVENIMENT

Târgul de Utilaje Marcom – ediøia a treia 8

Expunere de proporøii la sediul Liebherr România 14

Bergerat Monnoyeur ši IPSO Camioane au

demonstrat în forøã 44

Bosch continuã sã investeascã în România 54

MEGATEHNIC

Echipamentele tehnologice pentru sudarea

prin procedeul MIG/MAG 18

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Motoare pentru autovehicule ši utilaje industriale 78

INTERVIU

Terra România are soluøii noi pentru concasare –

McCloskey 42

ADVERTORIAL

Excavatoare Terex – între Performanøã ši Powertek 28

Potain se implicã direct într-unul din cele mai mari proiecte

din domeniul construcøiilor din Peninsula Scandinavã 48

Sistemul DUAL POWER

Mai multã mobilitate de la Powerscreen 58

TEHNOLOGIA DE FORAJ PRAKLA

Sistemul de preparare ši circulaøie a lichidului de foraj 68

Atlas Copco a lansat un nou generator de 500 kVA 72

Bergerat Monnoyeur România are un nou website 76

SERMAC, partener POWERTEK TRAILERS:

Tehnologie de vârf 88

MANAGEMENT TEHNOLOGIC

Aspecte privind managementul šantierului

de construcøii 92

FINANCIAR

A fost atribuit primul proiect de concesiune

„Duel„ pe autostradã 36

SOLUØII TEHNOLOGICE

Echipamentele ši procedeele tehnologice de aplicare a

metodei JET-GROUTING 61

NOUTĂŢI

Motocompresoarele "Mobilair 13/17" de la Kaeser -

compacte, silenøioase, puternice 16

Noul BF, rãspunsul companiei MB la cererile clienøilor 34

STIHL a prezentat noua gamã de motocoase 51

8 Târgul de Utilaje Marcom –ediøia a treiaÎn zilele de 8 ši 9 mai, 2009,showroomul MARCOM,situat în Otopeni, pe šo seauaBucurešti-Ploiešti nr. 75-79, afost gazda celei de-a treiaediøii a TÂRGULUI DEUTILAJE, un proiect întins pe10.000 m2 ši dotat cu peste100 de utilaje noi ši second-hand, echi pate cu tehnologiede ultimã generaøie.

28 ExcavatoareleTerex - întrePerformanøã šiPowertekTerex dezvoltã ši produceexcavatoare pentru aplicaøiimultiple de mai bine de 30de ani, ocupându-ši pebunã dreptate locul printreliderii acestui sector.Excavatoarele Terex secon cen treazã pe putereade lucru, pe confort šimane vra bilitate.

51 STIHL aprezentat nouagamã demotocoasePredeal, 23 mai. Pe opantã din spateleCabanei Vânãtorilor, omânã de jurnališti, novice într-alegrãdinãritului, darînarmaøi cu motocoaseSTIHL, nou-nouøe, dauiama în lanurile de iarbãši buruieni bine crescute.

58 Sistemul DUALPOWER - Mai multãmobilitate de laPowerscreenLiderul mondial în producøiade staøii de sortare mobile,Powerscreen, nu-šidezminte reputaøia atuncicând vine vorba despre ino -vaøie, confirmând astfel šivalabilitatea crezuluicompaniei: „Alãturi declienøii noštri atunci cândau nevoie“.

004 sumar:004 sumar.qxd 6/8/2009 6:41 PM

005 MB crusher:000 marcom1.qxd 6/8/2009 5:02 PM

PUBLISHER: Daniel Adam

REDACTOR-ŠEF: Dragoš NicolaeDESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš

REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu,Viorica Moraru

CONSILIUL ŠTIINØIFIC:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose

MARKETING MANAGER: Laura Iacob

REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este opublicaøie lunarã a

MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin BerariDIRECTOR GENERAL: Adrian Rus

DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu GãvrušDIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu

DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod

PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu

ABONAMENTE: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

CORESPONDENØÃ:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIARODIPET

Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratãISSN 1582-4217

Copyright HIPARION MAGAZINESReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Programul “Prima Casã” a fost aprobat de Guvern ši va fi operaøional în

aproximativ o lunã. El vine în sprijinirea celor care nu au încã o casã ši

nu au fãcut pânã acum nici un credit ipotecar. Conform celor

consemnate în program, statul va garanta 80% din valoarea împrumutului de

maxim 60.000 de euro. Scopul acestei mãsuri este deblocarea creditãrii,

relansarea pieøei imobiliare ši revigorarea sectorului construcøiilor.

Dacã suma totalã alocatã programului va fi – aša cum s-a spus – de un

miliard de euro, o simplã împãrøire ne conduce cãtre posibilitatea achi zi øio -

nãrii a peste 16.000 de locuinøe noi sau vechi. Sigur, foarte multe gar so niere

socialiste din Bucurešti ši din alte oraše se încadreazã în aceastã sumã, însã

sperãm cã mãsura va duce ši la construirea altora noi, mai ales cã preøul

materialelor ši al terenurilor a mai scãzut.

Înclin sã cred cã va fi bine ši pentru cei din lumea utilajelor pentru construcøii,

care, chiar dacã nu vor mai vinde ca anul trecut, vor primi ši din aceastã

direcøie un balon de oxigen. Cred în continuare cã salvarea scufundãrii pieøei

utilajelor, dar ši resuscitarea economiei românešti vor veni de la proiectele de

infrastructurã.

Ca sã respect titlul, urmãtoarea autostradã se pare cã va fi Cernavodã–Constanøa,

despre care am auzit cã va fi gata în primãvara anului 2011. Pe teritoriul

României, coridorul IV se întinde de la Constanøa la Nãdlac, iar marile

tronsoane sunt Constanøa-Bucurešti-Pitešti-Sibiu-Lugoj-Timišoara-Arad ši

Nãdlac. Lungimea totalã este, cel puøin din traseul comunicat pe site-ul

Ministerului Transporturilor, de 855,3 km. Desigur, pentru fiecare din aceste

oraše, ši nu le-am enumerate pe toate, va fi nevoie de centuri ocolitoare.

Autostrada Transilvania va avea 415 km, Ploiešti-Brašov 111,3 km, iar Coridorul

IX, 417 km. Dacã ne gândim de câte utilaje are nevoie un pasaj subteran, un

tunel de lungime medie sau un pod cu, sã zicem, cinci deschideri, cred cã

parcul de utilaje deøinut de constructorii români ši de dealerii de utilaje este

insuficient. Štiu, se spune cã excesul de vânzãri înregistrat anii trecuøi va fi

absorbit greu, însã trebuie sã øinem cont cã pânã acum nu s-a construit mare

lucru în infrastructurã. Important este sã gestionãm cum trebuie fondurile

europene, sã štim sã atragem altele noi ši sã soluøionãm mai simplu

problema exproprierilor ši a schiturilor arheologice. Un alt lucru important ar

fi un acord transpartinic pentru perioade mai lungi, care va duce la o mai

mare continuitate în viziunea soluøiilor ši în înøelegerile cu firmele

constructoare. Numai aša vom avea aceste coridoare europene, vom face

din România o øarã de tranzit ši vom atrage noi investitori.

Dragoš Nicolae

Prima casã ši urmãtoarea autostradã

TIPAR:

006 editorial C:06 editorial.qxd 6/8/2009 3:31 PM

007 case 580:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:29 PM

E V E N I M E N T

8

Târgul de Utilaje Marcom – ediøia a treia

Vremea este splendidã ši dinboxe se aude un ritm antre -nant de muzicã electro. Este

aglomeraøie la mese, la standul derãcoritoare ši gustãri, ši peste tot înjurul umbrelelor. Din loc în loc, oa -meni de afaceri la costum poartãdiscuøii cu gazdele ši cu repre zen -tanøii din strãinãtate, sosiøi specialpentru eveniment. Au venit ši jurna -lišti din presa centralã, interesaøimereu de cifre ši vânzãri, dar ši despecialitate, orientaøi mai degrabãcãtre utilaje ši cu o opinie mai cla -rã asupra pieøei. Sunt ši foarte muløitineri, care, judecând dupã cespun, par a fi viitori constructori. Unlucru e cert: a treia ediøie a târguluide utilaje Marcom este mai ani -matã ca niciodatã, în ciuda situaøieieconomice încã nelãmuritã.

Flota de peste 100 de utilaje estefoarte bine organizatã, curtea fiindsecøionatã de douã fâšii de balastfin, paralele, pe care ruleazã douãbuldozere Komatsu. Unul estemodel 65 EX, de 205 CP, de peste20 de tone masã operaøionalã, iarcelãlalt, 51 EX, se laudã cu 130 CP,o lamã reglabilã în trei planuri, de2,7 m3 ši aproape 13 tone la masaoperaøionalã. Ambele împing šiniveleazã fâšiile de balast fin, latede câøiva metri, iar imaginea parea fi desprinsã de pe vreun šantierde autostradã. Pe partea dreaptãsunt aliniate mai multe excava -toare, de diferite dimensiuni, iar pestânga, dupã cortul ame najatpentru presã, se odihnesc încãrcã -toarele frontale. Ceva mai în spate sunt plasate

În zilele de 8 ši 9 mai,2009, showroomulMARCOM, situat înOtopeni, pe šo seauaBucurešti-Ploiešti nr. 75-79, a fostgazda celei de-atreia ediøii aTÂRGULUI DEUTILAJE, un proiectîntins pe 10.000 m2

ši dotat cu peste100 de utilaje noi šisecond-hand, echi -pate cu tehnologiede ultimã generaøie.Managementulorien tat cãtre client alcompaniei Marcomcontinuã ši anulacesta din dorinøade a oferi firmelorde construcøii soluøiitehnice ši econo -mice pentru oricetip de šantier.


008-012 eveniment marcom:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:30 PM

E V E N I M E N T

Revista de Unelte ši Echipamente n iunie 2009 9

macaralele telescopice Grove šiaccesoriile pentru turnarea beto -nului, marca Boscaro. Vizavi, turnulde zãbrele al unei macarale Potainse odihnešte la sol. Cu tot ce areMarcom aici s-ar putea lucra la untronson de autostradã de câøivakilometri buni, inclusiv vreo douãviaducte.

Conform programului, conferinøade presã începe în jurul orei 11:00,iar primul subiect abordat este evo -luøia pieøei românešti de echi pa mentepentru construcøii în primul semestrual anului 2009, dar ši previziunilepentru urmãtoarele luni atât înRomânia, cât ši la nivel european.Dupã cum ne ašteptam, vânzãrilede utilaje de construcøii au scãzutmult anul acesta, faøã de aceeašiperioadã din 2007 ši 2008. Dacã înprimul trimestru al anilor 2007 ši2008 s-au comercializat 555, res -pectiv 822 de unitãøi, anul acestas-au cumpãrat numai 103 unitãøi.Totalul unitãøilor vândute în 2007este de 2761, iar în 2008 a fost de2975. Pentru 2009 se estimeazã cãse vor achiziøiona 1200 de unitãøi,conform previziunilor optimiste.

„În primul trimestru al acestui an,piaøa a cãzut la fel de brusc cum acrescut în anii trecuøi, mai ales în2007 ši 2008. Conform datelorcolec tate de la toøi dealerii pieøeiromânešti, în anul 2007 piaøa acrescut cu 100% faøã de 2006 ši amai urcat cu câteva procente în2008”, ne-a spus dl. ConstantinMarcu. Scãderea volumului cum pã -rãturilor de anul acesta se situeazãîn jurul valorii de 87,5%, adicã sevinde a opta parte din totalul anu -lui trecut.„Anul acesta a crescut pondereautilajelor mari ši a scãzut cea agamei utility, adicã buldoexca va -toarele, miniîncãrcãtoarele frontaleši miniexcavatoarele. Pentru cã aten -øia se va reorienta cãtre uti la jelemari, urmeazã ca în scurt timp sãaducem ši motogredere Komatsu, uti -laje specifice construcøiei de auto -strãzi ši šosele”, a mai spus dl. Marcu.Trebuie menøionat cã ponderea

echi pa mentelor dingama utility era

pânã nu demultfoarte mare în

preferinøeleconstructorilor

români. Practic, dintr-un total de2761 de utilaje vândute în 2007,1956 erau utility. Trendul a conti -nuat ši în 2008, atunci când s-auvândut 2014 unitãøi, adicã peste68% au fost utility.

Foarte surprinzãtoare a fost piaøaminiexcavatoarelor, deoarece înprimul trimestru al acestui an s-auvândut numai patru bucãøi! Ši celmai popular utilaj din România,buldoexcavatorul, a suferit ajustãriputernice la volumul de vânzãri.Dacã în primul trimestru al anului2007 s-au vândut 277 de unitãøi,iar în anul urmãtor numãrul aces -tora a crescut la 425, în primaparte a acestui an s-au cumpãratnumai 37 de bucãøi.

Anul acesta, Marcom mizeazã peo strategie bazatã pe avantajul teh -nologic: sistemul de monitorizareprin satelit Komtrax. „Acest sistemdezvoltat de Komatsu este dispo -nibil pentru toatã gama de utilaje,exceptând, desigur, utilajele de micidimensiuni”, a declarat dl. Jean-Se -bastien Blanc, Area Sales ManagerKomatsu Europe.


E V E N I M E N T


Marcom folosešte acest sistem dela 1 ianuarie 2006, însã el funcøio -neazã în Japonia din anul 2000, iarîn SUA din 2001. Pânã în mo men tulde faøã, cei de la Marcom au 900de echipamente dotate cu Komtrax.Dupã cum se štie deja, sistemulde monitorizare Komtrax oferãposibilitatea centralizãrii datelorîntr-un server central în Japonia,într-o arhivã electronicã. Cu ajutorulinternetului, orice posesor al unui

utilaj Komatsu dotat cu acestsistem poate accesa dateleintrând în contul sãu, folosind unuser name ši o parolã personalã.Astfel se poate gestiona mult maibine consumul de combustibil,ceea ce poate duce, conform ex -perienøei de pânã acum, la eco -nomii de 20 ši chiar 30%. Desigur,

avantajulacesta

este mult mai pronunøat la utilajelemari, cu consum ridicat. „Datoritãacestor economii la combustibil sepot obøine ecomomii financiare carepot plãti ratele de leasing, de exemplu”,a øinut sã precizeze dl. Marcu. În plus, prin monitorizarea atentã autilajului se pot corecta eventua -lele grešeli pe care un operatormai puøin experimentat le face întimpul lucrului.

Un alt avantaj tehnologic pe careîl propune Marcom este repre -zentat de sistemele automate denivelment 2D, marca Topcon, cesunt aduse în øara noastrã de com -pania Geodis. Topcon este lidermondial pe piaøa de dezvoltare šiproducere a echipamentelor de pre -cizie ši poziøionare. Colabo ra readintre Marcom ši Geodis a luat naš -tere relativ firesc, conform deja tradi -øionalei conlucrãri dintre Komatsu šiTopcon, ambii producãtori Japonezi.Prezent la eveniment, dl. DanComan, Director General GeodisRo,ne-a declarat cã sistemul automat


011 marcom PC:000 marcom1.qxd 6/8/2009 3:33 PM

de nivelment se alege în funcøie detipul lucrãrii executate. Alegereaexactã a sistemului de nivelmentpermite exploatarea idealã a uti la -jului. Echipamentele Topcon semon teazã pe cele de šantier, îm -bunãtãøind mult performanøa delucru. Chiar cele douã buldozere dincurte, Komatsu 65 EX ši 51 EX, aufost dotate cu aparaturã Topcon Five.Acest sistem este alcãtuit din:1. Unitatea de comandã a sis te -mului Topcon Five, un ghid simpluši intuitiv în sistemul Five;2. Senzorul de laser, care ser -vešte la detectarea cu precizie arazei laser. Acešti senzori se conec -teazã la sistemul hidraulic;3. Senzorul de înclinare trans -versalã, care mãsoarã înclinarealamei, în intervalul de ±100%;4. Blocul hidraulic, care dispunede ventile electromagnetice pentrudeplasarea continuã a lamei ši de -plasarea de precizie pe verticalã;5. Stativul electronic TM-1. Acestapermite modificarea cu precizie aînãløimii setate pentru planul ame -na jat, cu un pas de 1 mm ši o de pla -sare telescopicã de 10 cm. Practic,acest dispozitiv înlesnešte ši grã -bešte setarea ši modificarea înãløi -mii lamei, direct din cabina utilajului;6. Stativul de suspensie, careservešte la fixarea senzorilor delaser pe lama utilajului. Modifi ca -rea înãløimii planului amenajat tre -buie fãcutã prin deplasarea sen zo -rului pe catarg în sus ši în jos sauprin modificarea înãløimii lase ruluirotativ dotat cu dispozitiv de elevare.

Comandã bilateralã a înãløimii,cu doi senzori laserSistemele de nivelare sunt indicatepentru suprafeøele întinse în plan

sau, dupã caz, într-una sau douãînclinãri. Avantajul este dat defaptul cã oferã posibilitatea de exe -cuøie a deplasãrilor în sensuri arbi -trare, indiferent de axul înclinãriiplanului amenajat.Sistemul de nivelment cu coman -dã bilateralã pentru reglajlul corectal înãløimii ši al înclinãrii transver -

sale utilizeazã doi senzori de laser.

Pentru cã aparatura oferitã de

Geodis este deosebit de com -

plexã, este indicat sã contactaøi pe

unul din cei doi dealeri pentru mai

multe informaøii referitoare la teh no -

logia Topcon ši la operarea aces -

tora cu echipamentele Marcom. n

E V E N I M E N T



I N F O - N E W S

Alexandre Saubot a prezen -tat de curând, la Intermat,cifrele de afaceri ale firmei

Haulotte pentru primul trimestru alanului 2009. În ciuda unei scãderide rulaj de 61% în comparaøie cuaceeaši perioadã a anului trecut,Haulotte pãstreazã planurile de lan -sare a unui numãr de produse noiši continuã investiøiile în cercetareši dezvoltare, a spus Saubot pentrurevista Access International. Rulajul pentru primul trimestru alanului a fost de 49,8 milioane deeuro, iar cel din aceeaši perioadãa anului 2008 a fost de 126,2 mili -oane de euro. Vânzãrile de echipa -mente au scãzut cu peste 50%, adeclarat Saubot, în vreme ce închi -rierile au avut mai puøin de suferit,scãderea fiind de doar 10% faøã deperioada de referinøã. Afacerile dinEuropa de Vest au scãzut cu 71%,dar pieøele din celelalte pãrøi aleglobului au crescut cu 17%. Piaøanord-americanã a fost greu lovitã,iar Europa de Est a avut de pierdutîn urma fluctuaøiilor valutelor localeši crešterii dobânzilor. Totuši, America

de Sud a crescut cu 40% ši Asiacu 35%, divizia BilJax contribuindcu 6 milioane de euro la cifra deafaceri a companiei. Reducerea producøiei realizatã înprima parte a anului va ajuta la men -øinerea unui nivel stabil ši accepta -bil a stocului, a spus Saubot, carea dat ši asigurãri cã nici o facilitatede producøie nu va fi închisã. Piaøa este slabã, dar nu zero, adeclarat Saubot. “Mã refer la cazul

în care (recesiunea n.r.) nu va dura

decât un an. Nu avem previziuni,

dar toatã lumea are încredere cã

anul urmãtor va fi mai bine. Totuši

nimeni nu štie când anume.”

Saubot a adãugat cã acum s-a do -

vedit valoarea unui model flexibil

de afaceri. “La finalul crizei, noi

(Haulotte n.r.) vom fi tot în picioare

– este normal ca nu toatã lumea

sã supravieøuiascã.” n


Haulotte continuã politica decercetare ši dezvoltare, în ciuda uneiscãderi de 61% în primul trimestru

Haulotte continuã politica decercetare ši dezvoltare, în ciuda uneiscãderi de 61% în primul trimestru

013 info-news haulotte:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:33 PM

E V E N I M E N T

Apropiindu-ne de locaøiaaleasã, pe Šoseaua deCenturã – aflatã în plin pro -

ces de lãrgire – observãm braøeleexcavatoarelor Liebherr ridicate sprecer ca pentru salut. În faøa lor esteo companie de încãrcãtoare fron -tale ši câteva buldozere, toate mar -ca Liebherr. În mijlocul curøii, largãde vreo douã hectare, se înaløãdouã movile de pãmânt care parata cate de câteva utilaje ce vormodifica foarte curând peisajul. De

partea cealaltã stau la pândã com -pactoarele Bomag, miniexcavatoa -rele Gehl ši echipamentele hidrau -lice demolatoare Atlas Copco. Maiîn stânga sunt douã pompe debeton Putzmeister, iar vizavi, douãautomacarale Liebherr, de dimen -siu ni diferite. Lângã ele sunt par -cate douã betoniere, în caz cãcineva s-a gândit ca n-ar puteagãsi aša ceva la Genco. Desigur,pozele vor face cât 1000 de cu vin -te, aša cã eu plec sã stau puøin devorbã cu dl. Peter Schretzmeir, di rec -tor general Liebherr România S.R.L.Cu toate cã era foarte ocupat, reu -šesc sã-i smulg câteva rãspunsuripe care le redau în continuare.

Domnule Schretzmeir, spuneøi-mica re este principalul motiv pentrucare aøi organizat acest eveniment?Principalul motiv vine din dorinøade a fi aproape de clienøii noštri, de

a-i invita aici ši a sta de vorbã cu ei.Este, dacã vreøi, ši o formã de a lemuløumi. Anul trecut am fost pre -zen øi la Construct Expo Utilaje, însãanul acesta am decis sã nu maiparticipãm din douã motive: în pri -mul rând cã a fost cam multã li -nište acolo ši în al doilea rând pen -tru cã aici avem condiøii sã testãmutilajele de faøã cu clienøii. Dinpãcate, la Romexpo regulile suntdestul de restrictive. Nu poøi mišcautilajele, nu ai unde sã sapi ši, înprincipal, sã imiøi activitatea realãde pe šantier.

Cum s-a desfãšurat activitatea devânzare în acest an de crizã, faøãde ultimii doi, când afacerile aumers foarte bine?Nu este un secret cã situaøia fi nan -ciarã s-a deteriorat încã din ulti meleluni ale anului trecut, mai ales no -iembrie ši decembrie. Com parativ

Din dorinøa de aarãta cã suntfoarte puternici pepiaøã, în perioada27 – 29 mai,Liebherr România,Genco’93 šiCosim Trading auorganizat o expo -ziøie de utilaje demare anvergurã încurtea sediului depe strada HoriaClošca ši Crišan,nr. 61-63, Otopeni,judeøul Ilfov.

14 Revista de Unelte ši Echipamente n iunie 2009

Expunere de proporøii la sediulLiebherr România

014-015 even genco:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 6:43 PM

E V E N I M E N T

cu aceeaši perioadã a anilor 2007ši 2008, vânzãrile au scãzut cuminimum 50%.

Consideraøi cã implicarea guver -nului României ar trebui sã fie maiconsistentã pentru a ajuta sectorulde afaceri?Cred cã guvernul este dator sãdea primul semnal pieøei. Dacã nuse vor grãbi sã împartã fondurilepentru a finaliza proiecte ši pentrua începe altele noi, atunci vor aveade suferit nu doar constructorii šifurnizorii de utilaje, ci întreaga eco -

nomie. De fapt, economia a fostdeja afectatã. Este mare pãcat cãîncã nu se face suficient.

Cum credeøi cã se vor desfãšuralucrurile pe piaøa echipamentelordupã ce se vor demara proiectelede infrastructurã?Deocamdatã doar se vorbešte deinfrastructurã, însã pânã în mo -mentul de faøã nu s-a fãcut cineštie ce. Cred cã sectorul politic artrebui sã se implice mai mult înacest demers, sã preseze mai multsituaøia ca aceste proiecte sã se

realizeze mai repede. Dacã øara vreasã progreseze, pentru ea însãši,pentru oamenii ei, atunci lucrurileastea trebuie sã se urneascã.

De ce aøi organizat acest eveni -ment împreunã cu Genco’93 šiCosim? Aveøi o relaøie specialã?Da, avem o relaøie specialã dinpunctul meu de vedere ši cred cãši dintr-al lor. Relaøia dintre Liebherrši Genco’93 dateazã de peste 10 ani.Relaøia dintre Genco '93 ši Cosimeste determinatã de apartenenøala grupul Fayat-Bomag, care pro -duce întraga gamã de utilajepentru drumuri – freze de asfalt,repartizoare de asfalt, cilindrii com -pactori, toate marca Bomag šistaøii de asfalt. Unindu-ne forøeleam putut sã aco pe rim o gamã mailargã de echi pa mente ši sã sa -tisfacem în totalitate cerinøelor pieøei,atât în domeniul construcøiilor civile,cât ši al drumurilor. n


014-015 even genco:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:34 PM

N O U T Ã Ø I

16

Motocompresoarele "Mobilair 13/17" de laKaeser - compacte, silenţioase, puternice

Cele mai mici modele demo tocompresoare mobileMobilair de la Kaeser, “M 13”

ši “M 17”, combinã puterea deo -sebitã, eficienøa ši funcøionarea si -len øioasã cu o excepøionalã mane -vrabilitate. Motocompresorul “M 17”la 15 bar este alegerea optimãpentru suflarea fibrelor optice.Cu un debit de aer de 1,2 m3/minla 7 bar, “Mobilair 13” este mai multdecât capabil sã furnizeze forøanecesarã pentru ciocane, bor ma -šini, ferãstraie, polizoare, chei cuimpact ši chiar perforatoare. Cum afost menøionat deja, versiunea “M 17”de 15 bar este alegerea optimãpentru suflarea cablurilor optice,furnizând un debit impresionant de1 m3 aer comprimat. Motocompre -sorul “M 13” este, de asemenea,dis ponibil ši în versiunile de 10, 12 ši13 bar.Antrenarea compresorului este fã -cutã de un motor Honda pe ben -zinã, rãcit cu aer, în 4 timpi, prinintermediul unui sistem de trans -mi sie fãrã întreøinere, cu cureletrapezoidale. “M 13” ši “M 17” sunt,de asemenea, echipate cu unrezervor de combustibil generosde 20 litri care permite funcøio na -rea neîntreruptã pe durata schim -burilor lungi de lucru ši eliminãnecesitatea realimentãrii frecvente.Un sistem de control continuu alaerului livrat ajusteazã cu precizieperformanøa compresorului la con -sumul instantaneu de aer, fapt cereduce ši mai mult consumul decombustibil al acestor eficiente

motocompresoare. Ambele mo de -le respectã ultimele regulamentecu privire la emisia de zgomot înconformitate cu normele europene2000/14/EG, fiind protejate de o car -casã insonorizantã inovatoare, rezis -tentã la coroziune ši zgârieturi, fa bri -catã din polietilenã sinterizatã princentrifugare, care garanteazã un ni -vel de putere de zgomot ≤ 97 dB (A).Deoarece aceste compresoare suntatât de compacte ši ušoare, elepot fi transportate cu ušurinøã înorice vehicul sau pot fi urcate încamion, lãsând cuplajul vehicululuiliber pentru alte utilizãri.În plus, compresoarele pot fi echi -pate cu un rãcitor extern pentruaplicaøiile speciale care solicitã unaer comprimat rãcit ši fãrã con -dens. Rãcitorul este montat pe uncadru echipat cu conexiuni fixe deaer comprimat, conexiune pentruretur condens ši conexiuni elec tri -ce (tensiune de 12 V asiguratã de

compresor) pentru antrenarea ven -tilatorului rãcitorului. Condensulacumulat este vaporizat cu ajutorulcãldurii produse de motor. “M 13” ši “M 17” sunt deosebit deprietenoase cu utilizatorul atuncicând vine vorba de întreøinere šimanipulare: manevrabilitatea înšan tier este foarte simplã datoritãdotãrii cu un mâner lung, roøi rezis -tente cu anvelope pneumatice, 4 mâ nere convenabile de ridicareši ochet de ridicare cu macaraua.De asemenea, activitãøile de între -øi nere sunt ušor de efectuat, deoa -rece deschiderea largã a carcaseiinsonorizante permite o accesi bi li -tate excelentã a componentelor. n


016 noutati kaeser:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:36 PM

017 kaeser:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:36 PM

M E G A T E H N I C

18

Echipamentele tehnologice pentrusudarea prin procedeul MIG/MAG

Acest procedeu a fost pre -zentat detaliat în articolul„Procedeele ši echipamen -

tele tehnologice de sudare”, publi -cat în numãrul din luna aprilie alrevistei noastre. Pentru reme mo -rare prezentãm principalele parti -cu laritãøi ale acestui procedeu:

l arcul electric se dezvoltã întrepiesa sudatã ši un electrod con -stituit dintr-o sârmã de sudare cuavans mecanic (fig. 1, docu men -tare Metabo);

l electrodul furnizeazã mate ria -lul suplimentar;

l un gaz neinflamabil alimentatautomat protejeazã arcul electric šibaia de fuziune de efectele ne -gative ale aerului ambiant;

l metoda MIG (Metal Inert Gas)permite sudarea aluminiului šialiajelor de aluminiu, gazele folo -site fiind argonul (Ar), heliul (He)sau amestecul lor;

l metoda MAG (Metal Active Gas)permite sudarea oøelului pentru con -strucøii, a cuvelor ši øevilor înce pândde la grosimea de 0,5 mm, gazelefolosite fiind dioxidul de carbon(CO2) sau Mix, un amestec de ar -gon (Ar) cu dioxid de carbon (CO2);

l metalele puternic aliate suntsudate utilizând metoda MAG cuun gaz în atmosferã pe bazã argon(Ar) conøinând o micã parte (<5%)de dioxid de carbon (CO2);

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 1

Fig. 2

018-026 megatehnic zafiu:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:41 PM

019 sotres:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:43 PM

l manevrarea simplã, produc ti -

vitatea ridicatã, costul scãzut ši

adâncimea de pãtrundere mare.

Echipamentul de sudare standard

(fig. 2, documentare Miller) este

con stituit din: sursa de energie pen -

tru sudare cu tensiune constantã (1),

cablul pentru comanda derula to -

rului pentru sârma de sudare (2),

cablul conductor de sudare (3),

cablul de legare la masã a piesei

sudate (4), conectorul la masã al

piesei sudate (5), piesa sudatã (6),

arzãtorul (torøa) de sudare (7), de -

rulatorul pentru sârma de sudare

(8), bobina cu sârma electrod (9),

tubul pentru gaz (10), butelia cu

gaz (11).

În funcøie de modul de lucru,

derulatoarele, prevãzute cu douã

sau cu patru role, pot fi concepute

în trei variante:

Ø integrate (fig. 3, documentare

CEA);

Ø separate (fig. 4, documentare

CEA);

Ø arzãtoare (torøe) tip pistolet cu

bobinã încorporatã (fig. 5, docu -

mentare [7]).

În cazul derulatoarelor cu patru

role, acestea pot avea douã sau

patru role motoare.

Aparatele de sudare MIG/MAG cu

sârmã de sudare în gaz de pro -

tecøie sunt alimentate monofazic

sau trifazic. Pentru rãcirea forøatã

sunt prevãzute cu ventilatoare.

Sunt destinate lucrãrilor de sudare

a confecøiilor metalice ši caro se -

riilor auto sau pentru utilizarea în

šantierele navale, în industrie ši în

construcøii.

Denumirile comerciale ale pos tu -

rilor de sudare MIG/MAG sunt cores -

punzãtoare principiului func øio nal

ši construcøiei echipamen telor de

sudare folosite, distingân du-se astfel

diferitele categorii, ca de exemplu:

a. Tehnologia electromecanicã,alimentare monofazicãØ Post de sudare portabil mono -

fazic, cu sârmã în fondant, pentru

sudarea cu sau fãrã gaz (flux);

Ø Post de sudare portabil, cu

sâr mã continuã, sub protecøia

gazului, alimentat monofazat.

b. Tehnologia electromecanicã,alimentare trifazicãØ post de sudare pe roøi, cu sâr -

mã continuã, sub protecøia gazului,

alimentat monofazat;

Ø post de sudare trifazic pe roøi,

profesional, destinat lucrului în

con diøii extreme de mediu;

Ø post de sudare, cu derulator

separat pentru sârma continuã, ali -

mentat trifazic.

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5

M E G A T E H N I C



c. Tehnologia electronicã, ali -men tare trifazicãd. Tehnologia invertor, alimetaremonofazicãe. Tehnologia invertor, alimetaretrifazicãGeneratorul standard de sudareMIG/MAG (fig. 6, documentareEWM-HIGHTEC-WELDING) este omašinã de sudare în curent con ti -nuu, cu invertor, compact, cu sis temintegrat de alimentare a sârmei 3în 1, portabil datoritã greutãøii mici,destinat în special šantierelor deconstrucøii, optimizat pentru lucrãrigrele de asamblare. Poate fi utilizatpentru sudarea cu gaz a diferitelortipuri de metale: oøel, inox, alu mi -niu. Ušor de utilizat, fãrã butelie šireductor de presiune, cu sârma pro -tejatã individual cu înveliš pentrulucru în atmosferã liberã, acestpost de sudare garanteazã rezul -tate bune ši sigure. Generatoarele cu posibilitate de uti -lizare manualã sau în aplicaøii auto -matizate complexe cu impul suri šicu sistem standard MIG/MAG (fig. 7,documentare EWM-HIGHTEC-WEL -DING) pot fi asociate chiar ši curoboøii de sudare.Generatorul MIG/MAG tiristorizat(fig. 8a, documentare Elektrosta),

sistem cu funcøionare sinergicã(SYNERMIC), comandat prin micro -procesor, optimizeazã procesul desudare, satisface cu ušurinøã toatecerinøele ši permite punerea rapidã

în stare de lucru, ceea ce aducecâštig de timp ši productivitate.Dintre facilitãøile tehnologice spe ci -fice acestui tip de aparat se amintesc:

Ø sursã tiristorizatã cu reglaj liniar;

Ø reglarea sinergicã sau ma -

nualã a tensiunii de sudare;

Ø 9 programe de sudare pentru

fir masiv (3 pentru oøel, 3 pentru

inox, 3 pentru aluminiu);

Ø secvenøe de amorsare ši de

oprire optimizate;

Ø indicarea supraîncãlzirii;

Ø posibilitatea de comandã de

la distanøã;Ø polaritate directã sau inversã;Ø memorarea valorilor U ši I la

terminarea sudãrii;

Fig. 6

Fig. 7

M E G A T E H N I C

21Revista de Unelte ši Echipamente n iunie 2009


Ø afišarea numãrului de prize demasã inductive;Ø protecøia împotriva suprain ten -

sitãøii;Ø afišarea digitalã a grosimii tablelor.

În acest scop, aparatul este pre -vãzut cu urmãtoarele componente,unele dintre acestea fiind dispusepe panoul de comandã: Ø ampermetru digital pentru mã -

rimea prevãzutã ši realã a inten -sitãøii curentului de sudare;Ø voltmetru digital pentru mãri -

mea prevãzutã ši realã a tensiuniicurentului de sudare;Ø derulator integrat sau separat;Ø patru role, din care douã mo -

toare;Ø ventilator cu trei viteze, co -

mandat prin termostat.Panoul de control sinergic alacestui aparat permite executareaurmãtoarelor comenzi, reglaje šimonitorizãri (fig. 8b, documentareElektrosta): afišarea digitalã (1); re -glarea vitezei de derulare a sâr mei,tensiunii ši intensitãøii curen tului desudare (2); indicarea supra încãlzirii (3);

Fig. 8

Fig. 9

Caracteristicile tehnice Domeniile de mãrimiCIRCUITUL PRIMAR

Tensiunea de alimentare trifazatã V 230/400Frecvenøa Hz 50/60Intensitatea curentului primar A 40/23Puterea maximã kVA 16Factorul de putere cosϕ 0,9Siguranøa A 16

CIRCUITUL SECUNDARTensiunea în gol V 11…34Intensitatea maximã a curentului de sudare A 350Intensitatea la 40% A 340 la 25°C/280 la 40°CIntensitatea la 60% A 280 la 25°C/230 la 40°CIntensitatea la 100% A 230 la 25°C/180 la 40°C

ALTE DATEMasa kg 100Masa derulatorului separat kg 22

Tabelul 1

M E G A T E H N I C



selectorul pentru tipul de sâr mã šide gaz (4); potenøiometrul pentruviteza sârmei (5); poten øio metrulpentru lungimea arcului (6); prizapenru comanda de la dis tanøã (7);priza pentru conectarea derula -torului separat (8); comuta torulPORMIT/OPRIT (9); racordul cen -tra lizat al arzãtorului (10); între -rupãtorul pentru selectarea co men -zii de la distanøã (11); selectorul 2 timpi/4 timpi (12). Caracteristicile principale ale unuiastfel de aparat sunt prezentate întabelul 1, documentare Elektrosta.Aparatele de sudare cu control si -nergic, produse ši de firma HELVI,

determinã obøinerea facilã ši regla -rea automatã a tuturor parametrilorde sudare. Panoul de control, detip SYNERGIC, al acestor aparateeste prezentat în fig. 9, docu men -tare [4]. Iniøial se programeazã(seteazã) trei parametri principali:Ømaterialul ce urmeazã a fi sudat;Ø diametrul sârmei utilizate;Ø gazul protector care trebuie

folosit.Pe baza acestor parametri se re -gleazã automat puterea nece sarãsudãrii. Astfel, toøi ceilaløi parametride sudare vor fi reglaøi sinergic întimpul desfãšurãrii procesului. Sis -temul permite ši evitarea unor eroride setare ši nu permite folosireadefectuoasã a aparatului. Deexemplu, dacã se seteazã oøelul,ca material ce urmeazã a fi sudat,nu se poate selecta ca gaz decâtCO2 sau Mix (amestec CO2 ši Argon).Argonul, folosit numai pentru alu -miniu, va fi automat exclus. În modsimilar, nu se vor putea seta decâtMix pentru oøelul inoxidabil šiArgon pentru aluminiu [4].Principalele caracteristici de uti -lizare a acestor aparate:Ø sunt folosite pentru sudarea

oøelului-carbon, oøelului inoxidabil,

aluminiului ši aliajelor acestuia;Ø sunt destinate în special ate -

lierelor specializate cu bobine desârmã de 5...15 kg;Ø se utilizeazã în special pentru

atelierele de sudare specializate;Ø sunt controlate prin micro pro -

cesor;Ø sunt echipate cu ventilator de

rãcire forøatã;Ø au o cuplare ušoarã a torøelor

tip pistolet cu bobinã încorporatã.La sudarea prin procedeul MIG/MAGse utilizeazã urmãtoarele dispo zi -tive ši accesorii:

l Arzãtorul sau torøa;

l Fasciculele de legãturã;

l Butelia de gaz;

l Cleštele multifuncøional;

l Suportul magnetic pentru ar zãtor;

l Bobinele cu sârmã;

l Clema de contact;

l Echipamentul de protecøie.Arzãtorul sau torøa reprezintã dis -pozitivul øinut în mânã de operator,fiind cuplat la pupitru printr-un cablumultiplu; el are rolul de a conducegazele ši sârma spre baia de su -dare. Acesta permite condu cereasârmei ši a arcului electric pentru arealiza cusãtura sudatã ši asigurã

Fig. 10

Fig. 11 Fig. 12

M E G A T E H N I C



protecøia arcului electric ši a bãii

de metal topit, cu gazul de protecøie.În funcøie de modul de reglare atemperaturii se pot identifica douãtipuri constructive:Ø torøe rãcite cu aer (fig. 10a,

documentare [6]), pentru intensitãøiale curentului de pânã la 350 A;Ø torøe rãcite cu apã (fig. 10b,

documentare [6]), pentru intensitãøiale curentului de pânã la 380 A.Se poate utiliza un lichid refri ge rant,

special, livrat în bidoane de 5 l, caresã fie folosit în cazul rãci toarelor cuagent lichid.

Rãcitoarele cu lichid, care pot fi

integrate în generator (fig. 11a,

documentare [6]) sau exterioare

(fig. 11b, documentare [6]), sunt

astfel concepute încât sã asigure

un bun schimb de cãldurã ši o

creštere a duratei de viaøã a torøei.

Principalele caracteristici con -struc tive ale acestora sunt:

Ø pompa puternicã cu palete, cucomponente din bronz, care asi -gurã debitul necesar al lichiduluide rãcire;Ø radiatorul cu aripioare, trei cãi,

pentru un schimb termic optimal;Ø ventilarea forøatã;Ø capacitatea de 12 l a rezer vo -

rului cu lichid de rãcire;Ø cuplarea rapidã a torøei;Ø securizarea prin presostat,

mon tat pe retur, ceea ce permitedecuplarea generatorului în cazulnefuncøionãrii pompei.

Pentru protecøia operatorului de

emi siile de noxe se pot folosi unele

tipuri de torøe aspiratoare (fig. 10c,

documentare [6]). În acest caz,

printre dispozitivele auxiliare tre -

buie sã se afle ši grupul aspirator.

Se pot folosi grupuri aspiratoare cu

rejectarea directã a noxelor în

exterior (fig. 11c, documentare [6])

sau cu rejectarea într-un colector

(fig. 11d, documentare [6]). Acestea

au puteri cuprinse între 2,2 ši 4,0 kW,

cu simplã sau cu dublã intrare, cu

pre-filtru mecanic sau filtru gravi ta øio -

nal. Dispun de urmãtoarele facilitãøi:

Ø montarea în poziøie verticalã

sau orizontalã;

Ø având carcasã, metalicã per -

mit suprapozarea;

Ø cuvã de decantare rapid deta -

šabilã, pentru evacuarea pulberilor

grele;

Ø pre-filtru sau filtru demontabil

independent.

Tubul de aspirare are diametrul de

30 – 40 mm.

Ø Existã ši torøe sub formã de

pistolet, tip «Spool Gun», prevãzute

cu magazie pentru bobina de

sârmã ši cu mecanism propriu de

derulare a sârmei, antrenat de un

motor cu puterea în jur de 16 W

Fig. 13

Fig. 14

M E G A T E H N I C



(fig. 12, documentare OTC DAIHENInc). Astfel de pistolete au masa de5,5... 6,0 kg, putând derula sârmecu diametre de 0,6...1,2 mm, cuviteze de 8...16 m/min. Fasciculele de legãturã (cablurilemultiple) asigurã circuitul de su -dare ši circuitele pentru agentul derãcire. Agentul de rãcire ši gazul deprotecøie circulã prin interiorulcablului multiplu. În funcøie denatura agentului de rãcire se potdiferenøia douã tipuri de fascicule:Ø fascicule pentru rãcirea cu aer

(fig. 13a, documentare [6]);Ø fascicule pentru rãcirea cu

apã (fig. 13b, documentare [6]).Fasciculul pentru rãcirea cu gaz(fig. 13c, documentare [8]) este al -cãtuit dintr-un furtun exterior dincauciuc (4) în interiorul cãruia seaflã cablul de legãturã electricã,bifilar, pentru întrerupãtor (3), exe -cutat din cupru, o conductã dinplastic prin care circulã gazul (1) šicablul curent gaz (2).Fasciculul pentru rãcirea cu apãpoate fi de douã tipuri:Ø pentru conectarea arzãtorului

prevãzut cu un motor integrat în

mâner, pentru derularea firului desârmã, folosit în cazul sudãriialuminiului la distanøã;Ø pentru conectarea arzãtoa re -

lor uzuale.În primul caz (fig. 14a, docu -mentare [8]), fasciculul este alcãtuitdintr-un furtun exterior din cauciuc(7) în interiorul cãruia se aflã cablulde legãturã electricã, multifilar (1),executat din cupru, o conductã dinplastic prin care circulã gazul (2), oconductã din plastic prin care so -sešte agentul de rãcire (3), o teacãrigidã spiralatã (4), un cablu curentapã (5) ši cablul de legãturã elec -

tricã (6), bifilar, pentru întrerupãtor,executat din cupru.În al doilea caz (fig. 14b, docu -mentare [8]), fasciculul este alcãtuitdintr-un furtun exterior din cauciuc (6)în interiorul cãruia se aflã o con -ductã din plastic prin care circulãgazul (1), o conductã din plasticprin care sosešte agentul de rãcirebleu (2), o teacã semirigidã verde (3),un cablu curent apã (4) ši cablulde legãturã electricã (5), bifilar, pen -tru întrerupãtor, executat din cupru.În cazul pistoletului, cablul multipluasigurã:Ø conducerea sârmei;Ø conducerea curentului electric;Ø transportul gazului de protecøie;Ø transportul aerului comprimat

necesar rãcirii ši antrenãrii turbineipistoletului.Butelia de gaz este constituitã din:tubul de oøel cu suport, inelele decauciuc, robinetul cu ventil ši re -duc torul de presiune.Cleštele multifuncøional (fig. 15a,documentare [6]) este scula folo sitãpentru curãøarea duzei ši tãiereasârmei.Suportul magnetic pentru arzãtor(fig. 15b, documentare [6]) estefolosit pentru susøinerea torøei întimpul repausului.Bobinele cu sârmã (fig. 15c, docu -mentare [6]), având diametre de200 – 300 mm, sunt realizate dinplastic. Sârmele înmagazinate aucaracteristici diferite în funcøie detipurile acestora (de exemplu,tabelul 2, documentare [6]).Cãrucioarele pentru transport(fig. 16, documentare [6]) sunt folo -site pentru susøinerea în timpullucrului a echipamentelor portabile.Clema de contact/cleštele demasã (fig. 17, documentare [10])are rolul de a închide, prin cablulde întoarcere, circuitul de sudare.Fig. 16

Fig. 15

M E G A T E H N I C



Echipamentul de protecøie se com -pune din: mascã de protecøie, šorø,mãnuši, ghete speciale de sudor,ochelari de protecøie, puri ficator etc.Dintre dispozitivele ši accesoriilefolosite la sudarea MIG/MAG, ca -pul de sudare (pistoletul/torøa) esteelementul cel mai sensibil; se"consumã" în mod normal în tim -pul activitaøii de sudare sau tãiere.Pentru ca durata lui de viaøã sã fie

prelungitã cât mai mult, este im -perios necesarã înlocuirea perio -dicã a pieselor sale de schimb(aša-numitele "consumabile": duzade contact/curent, duza de gaz,spi rala/linerul/bowdenul, port-duza,izolatorul/difuzorul de gaz, mânerulpistoletului/torøei, întrerupãtorul, gâ -tul de lebãdã, pachetul de cabluriFLEX). Aceasta este de fapt sin -gura "întreøinere" necesarã a fi

realizatã permanent. În cazul unor

"economii" la aceste piese, relativ

ieftine, vine inevitabil momentul în

care va deveni obligatorie înlo cui -

rea întregului cap de sudare/pis -

tolet, însã cu costuri mult mai mari.

Posesorii de echipamente de su -

dare MIG/MAG, care le-au utilizat

(pânã la un anumit moment) ex clu -

siv pentru sudarea oøelurilor (carbon,

slab aliate sau chiar inoxidabile) ši

care doresc sã le utilizeze ši pen -

tru sudarea aluminiului, pot obøine

de la firmele de specialitate con -

sul tanøa necesarã, inclusiv cu o

parte din piesele de schimb care

sunt absolut necesare unei ase -

menea "transformãri". n

BIBLIOGRAFIE1. Militaru Constantin - Echipa -

mente pentru sudare, în Revista

de Unelte ši Echipamente, Anul I,

decembrie 2000

2. * * * Aparate de sudurã tip MIG-MAG-

TIG - http://www.metalotehnica.ro

3. * * * HELVI tehnologii de sudare

- documentare INTERPRIMA, în

Revista de Unelte ši Echipamente,

Anul V, nr. 51, noiembrie 2004

4. * * * HELVI. Echipamente pentru

sudurã profesionalã echipate cu

panou de control SYNERGIC - do -

cu mentare INTERPRIMA, în Revista

de Unelte ši Echipamente, Anul VII,

nr. 75, noiembrie 2006

5. * * * Utilajul ši tehnologia sudãrii

în mediu protector de gaz - Lucrare

de laborator nr. 4, Tanaviosoft-2006,

http://www.didactic.ro

6. * * * http//www.rssoudage.com

7. * * * http//www.alibaba.com

8. * * * http//www.bonnefonsoudure.fr

9. * * * http//www.directindustry.com

10. * * * http//www.sudura.com.roFig. 17

Tabelul 2

Tipul sârmei Diametrul Conøinutul în Masa bobineisârmei elemente (kg)(mm) de aliere (%)

SG2 – oøel obišnuit 0,6…1,6 C: 0,065 5 pentru D200Mn: 1,40 15 pentru D300Si: 0,80

GALVAMIG – oøel galvanizat 0,6…1.0 La cerere 5 pentru D20015 pentru D300

MIG HLE – limitã de elasticitate înaltã 0,8…1,2 C: 0,08 15 pentru D300(în francezã: Haute limite élastique) Mn: 1,9

Si: 0,6Mo: 0,5

AG5 – aluminiu 0,8…1,2 Al: 95 6 pentru D300Mg: 5

307Li Si - inoxidabil 0,8…1,2 Cr: 17…20 15 pentru D300Ni: 7,5…9,5Mn: 5,5…7,5

308Li Si - inoxidabil 0,8…1,2 Cr: 19…20 15 pentru D300Ni: 9…10Mn: 1,7Si: 0,8

316Li Si - inoxidabil 0,8…1,2 Cr: 19 5 pentru D200Ni: 12 15 pentru D300

Mn: 1,7Si: 0,9

Mo: 2,7

M E G A T E H N I C



027 ircat:000 stihl.qxd 6/8/2009 4:47 PM

A D V E R T O R I A L

28

Succesul companiei se dato -reazã în bunã mãsurã šireøelei sale de dealeri din

întreaga lume, cu care împãr tã -šešte aceleaši viziuni ši obiective,reøea din care face parte šiPowertek Company - dealer oficialal Terex în România.Terex a creat o gamã completã deexcavatoare de variate tipuri ši di -mensiuni. Cu peste 30 de modelediferite, Terex este un full-liner lacapitolul excavatoare: excavatoarepe šenile compacte, grele, exca -vatoare pe roøi, excavatoare pentru

aplicaøii speciale ši excavatoarepentru calea feratã.

Gamã pentru toate aplicaøiile Excavatoare mari pe šenileRobuste. Precise. Eficiente. Exca -va toarele hidraulice de mare tonajsunt echipate cu motoare careconferã cea mai mare putere dinclasa lor. La aceasta se adaugãeconomia de combustibil, precumši un set întreg de caracteristici îndotarea standard ce vizeazã con -fortul. Astfel, excavatoarele Terexdevin favorite pe šantier.

Terex dezvoltã

ši produce

excavatoare

pentru aplicaøii

multiple de mai

bine de 30 de ani,

ocupându-ši pe

bunã dreptate

locul printre liderii

acestui sector.

Excavatoarele

Terex se con cen -

treazã pe puterea

de lucru, pe

confort ši mane -

vra bilitate. Robus -

teøea ši designul

bine structurat

reprezintã priori -

tatea de top a

Terex în conce perea

excavatoarelor.


Excavatoarele Terex - întrePerformanøã ši Powertek

028-032 adv powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:46 PM


Gama de excavatoare mari pe še -nile cuprinde 4 modele cu greutãøide operare între 21 ši 26 tone.Aceste excavatoare se remarcãprin putere excelentã de sãpare,

ca pa citate mare de ridicare, con -trol de precizie în toate ciclurile delucru, emisie redusã de zgomote,cabinã cu vizibilitate la 360°. Motoa -rele variazã între 141 ši 170 CP,

adân cimea de sãpare ajunge pâ -nã la 7,69 metri, iar viteza maximãde deplasare este de 30 km/h. Excavatoare compacte pe šenilePuternice în locuri înguste. Excava -toarele compacte Terex – mini šimidi – oferã control deplin ši con -fort de excepøie prin panoul ši ma -netele de comandã ergonomice,precum ši prin designul inovator.Motoarele cu puteri între 17,8 -102 CP,sunt în conformitate cu normele Tier 4sau Tier 3, în funcøie de model.Cele 12 modele compacte se ca -racterizeazã prin componente hidrau -lice produse în Germania, šasiutelescopic, lamã de buldozer ex -ten sibilã, control independent šiindividual al šenilelor, distribuøie op -timã a greutãøii, sistem de prindererapidã a atašamentelor, opøional„zero tail swing”.



Greutãøile de operare sunt cuprinseîntre 1,5 -13 tone, iar adâncimea desãpare, între 2,2 ši 4,67 metri.

Excavatoare – aplicaøii specialeAgile. Economice. ExcavatoareleTerex pentru manipularea mate ria -

lelor sunt înzestrate cu motoareputernice Deutz (116 -249 CP) cepermit o economie de combustibilfãrã egal în clasa lor. Cabinele cusistem silenøios de elevare, pre cumši manevrabilitatea remarcabilã faclucrul cu acest tip de utilaj sã fie

productiv ši confortabil. Cele 6 mo -dele pentru aplicaøii speciale (mani -pulare materiale) variazã între 18 ši57 tone ši au lungimi ale braøuluiîntre 10 ši 22 metri.

Excavatoare pe roøiStabile. Puternice. Fiabile. Excava -toarele pe roøi de la Terex se re -marcã dintre toate celelalte prinprecizia componentelor hidraulice,motoarele puternice ši eficiente, sta -bilitate ši forøa mare de excavare.Nouã modele cu greutãøi de ope -rare de la 7 la 24 tone sunt carac -terizate prin distribuøia optimã amasei, control de precizie, designeficient al braøului. Motoarele auputere de la 60 la 168 CP, iar adân -cimea maximã de excavare a bra -øului variazã între 3,6 ši 6,67 m.




031 powertek company:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:48 PM

Excavatoare pe šinãSigure. Ušor de manevrat. Celedouã modele de bazã de exca -vatoare pe šinã produse de Terexau greutãøi de operare între 16 ši22 tone. Se monteazã foarte ušorde pe šenile pe calea feratã, avândo structurã inferioarã special pro -iectatã pentru deplasarea pe šinede cale feratã. Excavatoarele pentru deplasare pešine au fost înzestrate cu motoarede 99 -133 CP, având o adâncimede sãpare de 5–5,5 m.

Powertek Company (www.terex.ro),partenerul Terex în România, li -vreazã în cel mai scurt timp posibilexcavatoare de diverse tipuri, directdin stoc. n




033 kone+alex:000 Autoconstruct.qxd 6/8/2009 3:50 PM

N O U T Ã Ø I

34

Modelul istoric a fost trans -

format pentru a oferi pe

piaøã un produs revolu -

øionar, rezultat al cercetãrii aprofun -

date a echipei MB ši al inginerilor

sãi. Compania este devotatã sa -

tisfa cerii constante a cererilor

clien øilor ši nevoilor acestora, as -

cultând mereu problemele avute zide zi pe šantierele de construcøii šiîncercând sã gãseascã cele maibune soluøii pentru diversele saleimplicãri internaøionale.

Noua versiune a cupei concasoareeste mai rezistentã în operaøii, are

MB S.p.A., o com -panie din Vicenza šilider mondial înproducøia ši comer -cializarea de cupeconcasoare, s-aaflat la târgulIntermat de la Parispentru a-ši prezentacel mai recent pro -dus, o nouã cupãconcasoare, rezultatal investiøiilor încercetãri tehnolo -gice ši al atenøieipermanente acor -date nevoilor con su -matorilor. Companiaa ales unul dintrecele mai importantetârguri internaøio -nale din sectorulconstruc øiilor pentruprezentarea nouluisãu produs, evi den -øiind impor tanøaacestui eveniment.


Noul BF, rãspunsul companiei MBla cererile clienøilor

034-035 noutati MB:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:54 PM

N O U T Ã Ø I

dimensiuni compacte ši structurã

îmbunãtãøitã menitã sã faciliteze ma -

nevrele operatorului de pe excavator.

În ciuda crizei care afecteazã toate

sectoarele industriei, MB îši con fir -

mã succesul ši continuã sã inves -

teascã în cercetare ši dezvoltare,

acordând prioritate specializãrii

verticale în manufacturarea unui

produs singular care garanteazã

calitatea înaltã ši performanøele de

clasã ale cupelor concasoare. Par -

ticiparea la majoritatea evenimen -

telor naøionale ši internaøionale din

acest sector a permis companiei

MB stabilirea ši întãrirea relaøiilor ši

loialitãøii faøã de clienøi, care au

parte mereu de atenøie specialã.

La târgul internaøional Intermat,

MB S.p.A a prezentat un produs

istoric, într-o versiune modernizatã,

demonstrând încã o datã cã in ves -tiøiile în cercetare ši dezvoltare ofe -ri te clienøilor sunt o asigurare a men -øinerii unor niveluri ridicate în ceeace privešte calitatea ši satis facøia.

Compania MB S.p.A. ši-a început

ac tivitatea în anul 2001, în Breganze,

iar acum exportã în peste 100 de

øãri ši este apreciatã pentru ino -

vaøia ši tehnologia produselor sale,

precum ši pentru calitatea servi -

ciilor. Capacitatea de a rãspunde

cererilor pieøei ši asistenøa tehnicã

oferitã numerošilor sãi clienøi au

contribuit la dezvoltarea mãrcii MB

în întreaga lume. n


034-035 noutati MB:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:54 PM

F I N A N C I A R

A fost atribuit primul proiect de concesiune„Duel” pe autostradã

În prima decadã a lunii mai 2009

a fost încheiatã evaluarea ofer te -

lor finale depuse în cadrul pro -

cedurii de dialog competitiv pentru

atribuirea contractului de conce -

siune de lucrãri publice ši servicii

pentru proiectarea, finanøarea, con -

struirea, operarea ši întreøinerea

Auto strãzii Bucurešti–Brašov, tron -

sonul Comarnic–Brašov. La etapa

de preselecøie au participat 12 con -

sorøii, din care au fost alese 4.

Depunerea ofertelor finale a avut

loc în data de 23 februarie, iar din

partea ofertanøilor preselectaøi au

fost depuse trei oferte:

- Consorøiul format din Vinci Con -

cession – Aktor Concession – Vinci

Construction Grand Projets – Aktor;

- Consorøiul Astrada Concession,

format din Strabag AG, Egis Pro -

jects, Eurovia Construct Interna -

tional, Housing & Construction

Holding Co. Ltd;

- Consorøiul Autostrada A3 Co -mar nic–Brašov, format din BilfingerBerger – Porr;

- Cel de-al patrulea ofertantpreselectat, consorøiul AutostradaPrahova, format din Colas SA,Bouygues Travaux Publics SA, DTP– Terrassement SA, Intertoll EuropeZrt ši Meridiam Infrastructure Fi -nance SARL nu a depus oferta.În urma analizei ofertelor finale s-auconstatat urmãtoarele:

- Oferta finalã depusã de con -sorøiul format din Vinci Concession– Aktor Concession – Vinci Con -struction Grand Projets – Aktor afost admisibilã ši a fost declaratãcâštigãtoare, obøinând un punctajde 95,17 puncte din maximul de100. Celelalte douã oferte depusede consorøiul Astrada Con cession,format din Strabag AG, Egis Projects,Eurovia Construct Inter national,Housing & Construc tion Holding Co.Ltd ši consorøiul Autostrada A3

Recent, a fostanunøat câšti gã -torul licitaøiei deatribuire a pro iec tu -lui de concesiunepentru tronsonulComarnic–Brašoval AutostrãziiBucurešti–Brašov:consorøiul formatdin Vinci Con -cession – AktorConcession – Vinci ConstructionGrand Projets – Aktor. Comarnic– Brašov esteconsiderat cel maidificil tronson dincadrul viitoareiautostrãziBucurešti–Brašov.

Viorica Moraru

36 Revista de Unelte ši Echipamente n iunie 2009

036-040 financiar:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:55 PM

F I N A N C I A R

Comarnic–Brašov, format din BilfingerBerger – Porr au fost inadmisibileši, în con se cinøã, au fost respinse.

Duel franco-austriac Surse apropiate licitaøiei din cadrulMinisterului Transporturilor afirmãcã alegerea a fost fãcutã dintreasocierea Strabag-Eurovia, care acerut 1,3 miliarde de euro, šiconsorøiul franco-elen Vinci-Aktor,care a propus un preø de 1,5 mi -liarde de euro. Germanii de laBilfinger Berger-Porr au iešit din joc

deoarece preøul acestora a de pã -šit douã miliarde de euro, iar ter -menul lor de execuøie a fost de 60de luni, mai mare decât cel de 48de luni propus de primii doi com -petitori. Faptul cã Strabag a propus un preømai mic decât Vinci nu a însemnatcã a avut ši o ofertã mai bunã pen -tru statul român. Aceasta deoarece“Vinci ši-a asumat mai multe riscuridecât Strabag”, ne-a spus sursaindicatã. Cât privešte nivelul taxeide autostradã, ambele firme au

propus ca aceasta sã fie în primiidoi ani de 1,3 euro, adicã puøinpeste 5 lei la cursul prezent, pentruparcurgerea celor 60 de kilometridintre Comarnic ši Brašov. Potrivitunor oficiali ai companiei, o expli -caøie a preøului puøin mai marecerut de Vinci este faptul cã pro -iectul propus de aceštia cuprindemai multe tuneluri decât cel alfirmei Strabag. Soluøia este maiscumpã decât cea care presu -pune viaducte, însã tunelurile nutrebuie curãøate de zãpadã iarna,ceea ce micšoreazã costurile cuîntreøinerea.Ministrul Transporturilor ši Infra struc -turii a precizat cã pentru a realizaautostrãzi într-o perioadã mult maiscurtã trebuie gãsite ši alte sursede finanøare în afara bugetului destat. „Cred cã ideea de a gãsi šialte formule de finanøare ši de rea -lizare a autostrãzilor, în afara for -mulei de a încerca sã le realizãmdoar cu ceea ce primim de la bu -ge tul de stat, este soluøia pentru aavea autostrãzi într-o perioadãrelativ scurtã, autostrãzi bune ši pecare sã le putem folosi ši noi, nunumai nepoøii noštri. S-a vãzut cãnumai cu ceea ce poate bugetulromânesc de stat sã aloce pentruautostrãzi nu se pot face lucruri de


Oferta declaratã admisibilã conøine, printre altele, urmãtoareledetalii tehnico-economice:

l lungimea traseului: 55 km;l viteza de proiectare: 120 km/h;l durata perioadei de concesiune 30 de ani, din care:l perioada de proiectare ši construcøie: 4 ani;l perioada de operare ši întreøinere: 26 de ani. l costul total al lucrãrilor de proiectare ši construcøie: 1.181,28 milioane euro;l valoarea taxei de utilizare a drumului (în primul an de operare ši

întreøinere): 1,75 euro/ax/100 km; l lungimea totalã a tunelurilor duble: 15 km;l noduri rutiere: 5 (Comarnic, Sinaia, Bušteni, Predeal, Râšnov). Anunøul de participare la procedura de atribuire a contractului de con -cesiune de lucrãri publice ši servicii pentru proiectarea, finanøarea,construirea, operarea ši întreøinerea Autostrãzii Bucurešti – Brašov,tronsonul Comarnic – Brašov, a fost publicat de cãtre operatorul SEAP îndata de 7.11.2007, în Monitorul Oficial al României nr. 922 din 14.11.2007 šiîn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sub numãrul 2007/S 216-262466.


mare anvergurã ši într-o perioadãscurtã. De aceea cred cã e maibine sã ne orientãm cãtre ideeade a avea mai întâi autostrãzile šimai apoi sã plãtim de la bugetulde stat, din încasãrile respective”,a arãtat Radu Berceanu, ministrultransporturilor.Radu Berceanu a punctat impor -tanøa legãturii dintre utilizarea uneiautostrãzi ši plata taxei de tran -zitare a acesteia. „Trebuie sã ne obišnuim cu ideeacã autostrada este un serviciucare face sã existe o uzurã mairedusã a mijloacelor de transport,un consum mai mic de com bus -tibil, un pericol redus de acci den te,un confort mai mare al transpor -tului ši, bineînøeles, un timp multmai redus pentru a strã bate dis -tanøele dintr-un punct în altul.Pentru acest serviciu trebuie sãplãteascã preøul corect cei care outilizeazã, ši nu toatã lumea îngeneral. Trebuie plãtit în raport di -rect cu timpul în care se utilizeazãautostrada, cu distanøa strãbãtutãpe autostradã ši, bineînøeles, înfunc øie de intensitatea utilizãrii”, adeclarat Radu Berceanu.

Între Ploiešti ši Centura Bucu -reš tiuluiLa cea de-a doua vizitã oficialã pešantierul Autostrãzii Bucurešti –Ploiešti, Radu Berceanu a afirmatcã anul acesta bugetul pentruauto stradã se ridicã la 410 milioa -ne lei, din care peste 322 milioaneau fost deja plãtiøi cãtre construc -tori, astfel încât aceštia sã terminelucrãrile la timp. „Autostrada Bucu -rešti-Ploiešti va fi gata în iulie 2010,mai puøin šapte kilometri, dar seva putea circula între Ploiešti šiCentura Bucureštiului. Problemaeste cã nu existã posibilitãøi depre luare a traficului de pe auto -stra dã în Capitalã. Ajungem voiošipe trei benzi la Bucurešti ši tot tra -ficul acesta intrã în trei strãduøe înCapitalã”, a declarat Radu Berceanu.Ministrul transporturilor a afirmatcã exproprierile pentru autostradãsunt aproape finalizate, urmând sãse rezolve problema celor šaselocuinøe de la Bãrcãnešti, unde pro -prietarii nu au acceptat valoareadespãgubirilor, ši exproprierile depe podurile de la DN1, râurileTelea jen ši Prahova, precum ši titlulde proprietate de la o pãdure.

“În legãturã cu exproprierile, aš vreasã mã înøelegeøi foarte bine. Ex -proprierea pentru cauzã de utili -tate publicã este ca ši cutremurul:vine fãrã sã te întrebe dacã ešti deacord sau nu. E o cauzã de utili -tate publicã. Drept urmare, poøi sãdai în judecatã pentru cã nu-øicon vine suma cu care ai fost des -pãgubit. Dacã instanøa decide, noiplãtim mai muløi bani. Dar, cândam terminat toate procedurile pre -vãzute de lege, noi intrãm acolo,inclusiv cu jandarmi. Dacã s-ar fialocat sumele necesare în anii tre -cuøi pentru acest proiect, am ficirculat pe el la sfârštiul lui 2008,însã guvernarea trecutã a preferatsã facã extinderi de soluøii ši debenzi la aceastã autostradã ši ampierdut aproape trei ani”, a afirmatministrul Transporturilor.

Achiziøii corecte ši transparenteÎn afarã de rolul de gazdã, Minis -terul Transporturilor ši Infrastructuriiare ši rolul de a fi principalul bene -ficiar al unui manual de bunepractici în privinøa achiziøiilor pu -blice. „Foarte mult din ceea ceîncer cãm noi sã facem ajunge înzona achiziøiilor publice ši cred cãeste cheia întregii activitãøi. Dacãtoatã procedura de achiziøii pu bli -ce se realizeazã repede ši corect,vor exista premisele ca ši dru -murile, autostrãzile, podurile, cãileferate sau tot ceea ce încercãmnoi sã realizãm sã se facã la fel decorect”, a declarat Radu Berceanu.Ministrul a mai menøionat cã, dešilegislaøia din România nu diferãde cea a altor øãri europene, potapãrea probleme din cauza “prac -ticilor de bunã credinøã” de la noi,care sunt diferite de cele ale altorstate. „Peste tot existã posibilitatea

F I N A N C I A R



039 case 821:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:48 PM

contestaøiilor, dar în alte øãri aces -tea sunt un lucru foarte rar, doarcând e cazul, pe când la noi suntun sport naøional, în care unii dintreparticipanøii la o licitaøie îi împie -dicã pe ceilaløi sã-ši vadã de trea -bã. Am speranøa cã, încetul cuîncetul, toatã lumea se va obišnuicu bunele reguli ale achiziøiilorpublice ši cã vom reuši ši cu aju -torul acestui manual sã facemachiziøii publice corecte, transpa -rente ši rapide”, a mai spusministrul Radu Berceanu.El a adãugat cã aceastã prac ticã acontestaøiilor nejusti fi cate este opiedicã în cheltuirea efi cientã a fon -durilor alocate de la bugetul de statsau de la Uniunea Europeanã.

Atenøie la utilizarea zonei dru -murilorModul de utilizare a zonei dru -murilor naøionale este de multe oritratat farã responsabilitate. Deaceea, Compania Naøionalã deAutostrãzi ši Drumuri Naøionale dinRomânia atrage atenøia asupraexigenøei prevederilor OG nr.43/1997 privind regimul drumurilor,republicatã, cu modificãrile ši com -pletãrile ulterioare.

Potrivit actului normativ, construc -øiile/acce sele am plasate/realizateîn zona dru mu ri lor trebuie sãdeøinã în mod obliga toriu avizul šiautori zaøia adminis tra torului dru -mului respec tiv. De ase menea,trebuie sã achite, pe ba zã decontract, tarifele afe rente ocu pã riizonei de sigu ranøã a drumului.În prezent, în zona drumurilor na -øionale existã un numãr de 6.438de amplasamente, respectiv acceseîn/din drumul naøional. Dintre acestea, 3.897 întrunesccon diøiile legale pentru ampla sa -re/funcøionare, obøinând avizele šiautorizaøiile aferente atât dinpartea reprezentanøilor admi nistra -øiei locale, cât ši din partea admi -nistratorului drumului. Acordul ad -mi nistratorului drumului, ce seemite în comun cu Poliøia Rutierã,trebuie în mod obligatoriu obøinutîn prealabil emiterii autorizaøiilor deconstruire/funcøionare de cãtreadministraøiile locale, în confor mi -tate cu OG nr. 43/1997 privindregimul drumurilor ši cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea exe -cutãrii lucrãrilor în construcøii.Un numãr de 2.541 de amplasa -mente, respectiv accese în/din

drumul naøional, sunt ilegale, înprincipal ca urmare a faptului cãadministraøiile locale au emisautorizaøiile de construire fãrã acere acordul administratorului dru -mului, încãlcând astfel prevederilelegale în vigoare.Stabilirea sumelor ce trebuie plã -tite de cãtre beneficiari (utilizatoriizonei drumului) se face prin apli -carea tarifelor în vigoare, în speøãtarifele din anexa nr. 6 la OrdinulMT nr. 245/25.02.2008 privindaprobarea unor tarife aplicate deCNADNR SA, publicate în Moni -torul Oficial nr. 167/04.03.2008.Venitul realizat de cãtre CNADNRSA în trimestrul I - 2009 din înca -sarea tarifelor de la beneficiariînsumeazã 3.781.220 lei.Din dorinøa de a impune un climatde respectare a legislaøiei în vi goa -re în acest domeniu, respectiv deaducere la stadiul de legalitate acelor 2541 de amplasa men te/acce -se, CNADNR SA ši-a pro pus im -plementarea urmãtoarelor mãsuri:

- Intensificarea controalelor efec -tuate împreunã cu reprezentanøiiPoliøiei Rutiere, având ca finalitatesomarea acestora de a face de -mersurile necesare intrãrii în lega -litate, iar în caz de neconformare,sancøionarea contravenøionalã acelor în culpã;

- Punerea la dispoziøia Minis te -rului Administraøiei ši Internelor alistelor amplasamentelor/acce selorilegale, în vederea anulãrii/suspen -dãrii, de cãtre administraøiile locale,a autorizaøiilor emise fãrã respec ta -rea prevederilor legislative în vigoare;

- Blocarea acceselor la obiec ti -vele ilegale, cu precãdere pe sec -toarele de drum cu volum mare detrafic ši în zonele ce prezintãpotenøiale surse de producere aevenimentelor rutiere. n

F I N A N C I A R



041 bosch GSR:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:57 PM

I N T E R V I U

42

Terra România are soluøii noipentru concasare – McCloskey

Ne-am dori sã štim câteva lucruri ge -nerale despre produsele McCloskey,dar ši despre brand. Unde se fa -bricã, ce istorie au în spate?Istoria McCloskey începe în 1985,când fondatorul companiei, PaschalMcCloskey, a început în Ontario,

Canada, proiectarea ši execuøia ciu -rurilor rotative ši a benzilor trans por -toare. În 2002, McCloskey de vi necel mai mare producãtor de ciu rurirotative din America de Nord.În 2004, Compania începe, înCoalisland – Irlanda de Nord, dez -voltarea de echipamente mobilede sortare ši concasare, iar în pre -zent produsele McCloskey se gã -sesc prin intermediul reøelei inter -naøionale de dealeri în peste 40 deøãri de pe 4 continente

Ne puteøi prezenta câteva avantajetehnologice ale echipamentelorMcCloskey?În primul rând, aš vrea sã precizezcã McCloskey dezvoltã toatã ga -ma de echipamente mobile nece -sare echipãrii unei cariere sau uneibalastiere. Atât staøii mobile deconcasare primarã ši secundarã,cât ši staøii

mobile de sortare primarã sausecundarã, uscate sau cu spãlare,recupe ra toare de parte finã, benzitranspor toare auxiliare etc.Având în vedere cã sunt echi pa -men te de concepøie recentã, sta -øiile mobile de concasare ši sortareMcCloskey înglobeazã avantajetehnologice de ultimã generaøie.În al doilea rând, aš spune cã suntechipamente robuste, cu consu muriscãzute, care utilizeazã compo -nen te de calitate. Nu în ultimul rând,sunt mašini la care mentenanøa sepoate face foarte ušor.Avantajele sunt multiple, iar utili -zatorii de astfel de echipamente levor recunoašte cu siguranøã. Nu ašvrea sã intru în detalii menøionândunele avantaje ši omiøându-le pealtele. Îi invit pe toøi cei interesaøisã ne contacteze pentru o pre zen -tare detaliatã a echipamentelor.

Pentra a aflacâteva datedespre produseleMcCloskey, amstat de vorbã cudl. Victor Vasluian,director Terra Ro -mânia Utilaje deConstrucøii SRL.


042-043 interviu terra:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:58 PM

I N T E R V I U

Din ce sector industrial apreciaøicã vor apãrea clienøii pentru con -casoarele dvs.?În primul rând, este vorba de pro -ducãtorii de agregate naturale šiagregate concasate care ope reazã înbalstiere ši cariere, dar ši de firmele dedemolãri, firmele care acøioneazã îndomeniul re cuperãrii ši reciclãrii mate -rialelor, firmele de peisagisticã etc.

Concasoarele ši staøiile de sortaresunt echipamente sofisticate, demari dimensiuni ši dificil de trans -portat. Va asigurã Terra asistenøãtehnicã ši piese de schimb pentruele? Dar garanøie?Terra are experienøa ši dotarea ne -ce sare promovãrii, vânzãrii, trans -portului ši service-ului acestortipuri de echipamente. Avem ingi -neri de service care au urmatcursuri de instruire la producãtor.De ase me nea, ori de câte ori neconfruntãm cu o situaøie nouã saumai deli catã putem apela ši ne

bizuim pe suportul specialištilorMcCloskey International.

Spuneøi-ne, pe scurt, care suntprincipalele motive pentru careun client ar alege echipamenteleMcCloskey?Principalele avantajele ale acesteialegeri ar fi raportul foarte bun ca -litate/preø, precum ši distribuøia re -gionalã a reprezentanøilor noštri devânzari ši service, aflaøi pe teritoriulRomâniei în toate zonele geogra -fice, respectiv în Moldova, la Galaøi,Bacãu, Iaši ši Suceava, în Transil va -nia, la Brašov, Turda ši Satu Mare,în zona Banatului, la Timišoara, însudul øãrii, la Slatina ši la Con -stanøa. Acoperirea cat mai mare ateritoriului øãrii cu personal calificatsã ofere informaøii despre produselenoastre, servicii prompte ši profe -sionale precum ši o relaøionaredirectã ši nemijlocitã cu piaøa faceparte din strategia noastrã de a necunoašte cât mai bine clienøii actuali

ši potenøiali precum ši necesitãøileacestora de a îši dezvolta afacereacu ajutorul mašinilor ši utilajelorperformante pe care le oferim, cumsunt bineînøeles ši cele produse deMcCloskey ši distribuite de TERRA.

Situaøia financiarã este încã tul -bure, iar constructorii se confruntãcu diverse probleme, mai ales înceea ce privešte încasãrile ši lichi -ditãøile. Ce strategie va aborda Terrapentru a-ši pãstra lista de clienøi šice va face pentru a atrage aløii noi?Indiferent de contextul economic,Terra a fost alaturi de clienøii sãi.Monitorizam permanent piaøa pentrua fi siguri cã preøurile practicate denoi sunt la un nivel optim. Clienøii care încheie contracte deservice cu noi beneficiaza descheme de discount ši de res -pectarea indicato rilor de performanøãagreaøi. De asemenea, în cazul achiziøiilor deechipamente noi, oferim consultanøãîn alegerea celei mai bune schemede finanøare, având în vedere cãsuntem în colaborare cu majoritateacompaniilor de leasing care acti -veazã pe piaøa româneascã.

Credeøi cã viitoarle proiecte dininfrastructura rutierã, dar ši demediu vor crea o nevoie mai marede echipamente McCloskey?În general, echipamentele de sor -tare ši concasare vor fi necesare înderularea diferitele proiecte de infra -structurã, de mediu ši pentru asi gu -rarea de materie primã în construcøii. Prin proiectele deja implementate šiprin referinøele bune pe care le avemsuntem convinsi cã echipamenteleMcCloskey îši vor câštiga în scurttimp un binemeritat renume. n


042-043 interviu terra:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/9/2009 11:33 AM

E V E N I M E N T

44

Bergerat Monnoyeur ši IPSOCamioane au demonstrat în forøã

La km 37 al DN1, pe stânga, se

aflã un indicator pe care scrie

TOP CROSS TCS. Nu se

poate face stânga chiar aco lo,

pentru cã este linie con ti nuã. Aša

cã dacã aveøi treabã la balastiera

din Ciolpani sau la cir cui tul de ATV-

uri TOP CROSS tre buie sã

continuaøi puøin ši sã în toar ceøi

unde este permis. Drumul cãtre

balastierã este šantieristic, dar

rezonabil ši mai scurt de un km. Nu

aveøi nevoie de indicatoare pen tru

cã veøi remarca repede dea lurile

de balast ši infrastructura de

sortare. Circuitul pentru sporturi ex -

treme este în spate, aša cã ocoliøi

cu atenøie, deoarece camioanele

grele ši încãrcãtoarele frontale mari

modificã peisajul permanent ši

sunt peste tot.

Este 26 mai, dar soarele dogo -

rešte ca în iulie. Un banner galben

pe care scrie “AVENTURA CONTI -

NUÃ” ši cinci camioane marca

Renault, plasate pe circuitul TOP

CROSS, anunøã evenimentul care

stã sã înceapã. În jurul lor, câøiva

oameni de la IPSO Camioane, cu

šepci rošii ši ecusoane în piept, fac

ultimele retušuri înaintea startului.

Ca sã ne lãmurim cu probele de

concurs, o întrerupem puøin pe Ale -

xanda Fecioru, Promotion Assistant

la IPSO S.R.L.

„Vom începe cu un drive test cu

camioanele Renault Kerax, la care

se poate înscrie oricine, cu con -

diøia sã aibã permis categoria C.

Drive testul va fi asistat de šoferii

noštri profesioništi, însã este de pre -ferat sã nu conducã ei, ci invi taøii.Dupã drive test, camioanele vor fiîncãrcate cu ajutorul unui în cãrcãtorfrontal CAT, care aparøine balastierei.Dupã încãrcare, care va ficronometratã, camioanele vor aveade parcurs un traseu deja stabilit, iarconcurentul cu timpul cel mai scurtva câštiga”, ne spune Alexandra.

Separat de circuit, mai în spate,

este plasat standul Bergerat Monno -

yeur. În partea stângã a cortului se

aflã un buldoexcavator nou-nouø,

model 434 E. Este un utilaj cu

greutatea operaøionalã de 10 t,

echipat cu un motor de 98CP,

având patru roøi egale directoare. Are

o cabinã spaøioasã ši confortabilã,

proiectatã ergonomic, ale cãrei

geamuri mari, curbate, permit o

vizibilitate excelentã asupra uneltelor

de lucru.

Utilajele Caterpillar,camioaneleRenault Kerax šipasionaøii decompetiøii cuechipamente greleši-au dat întâlnirela balastiera TCSdin Ciolpani, învecinãtatea unuicircuit de sporturiextreme cu motor.

Dragoš Nicolae


044-046 even cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:59 PM

E V E N I M E N T

Mai în faøã, un excavator pe šenile

Caterpillar 323DL, din divizia de

închirieri, având o greutate opera -

øionala de 24 t. Echipat cu un motor

Cat C6.4 ACERT de 150CP, excava -

torul era pregãtit pentru o probã de

precizie, anume doborarea unor

mingi de tenis aflate pe nište conuri

de semnalizare, aflate la distanøa

maximã de anvergurã a braøului de

excavare.Imediat apare ši încãrcãtorul pepneuri Caterpillar 950 H, încãlzit šigata de concurs, direct din balas tierã.Cu o greutate operaøionala de 20 t,este echipat cu un motor CAT C7ACERT, de 200 CP, sistem hidrauliccu percepere a sarcinii Load Sensingši cupa de încãrcare de 3,8 mc.Dupã drive test începe mult aštep -tata probã de încãrcare ši transportcontratimp. Încãrcãtorul frontal aš -teap tã camionul cu cupa plinã. Vamai adãuga încã trei ši Kerax-ul de -mareazã în trombã. Încãrcarea du -reazã aproximativ un minut ši zecesecunde. Scenariul se repetã pentrufiecare camion în parte. Ni se ex pli cãimportanøa unei ope ra øiuni corectede încãrcare, ce duce la o eco no -mie semnificativã de com bustibil.Dupã probele camioanelor RenaultKerax ašteptãm startul concursuluicu ATV-uri. Cum avem suficient timp,reušim sã-l oprim câteva mi nute pedl. Liviu Neagu, director al activitãøiiIPSO-Renault Trucks ši al operaøiu -nilor Bergerat Monnoyeur în Româ -nia ši Moldova. Îmbrãcat casual šifoarte amabil, Liviu Neagu ne vor -bešte relaxat ši fãrã sã ezite.

Care este motivul pentru care aøiorganizat acest eveniment?În primul rând, este un mesaj cãtrepiaøã, cãtre partenerii de astãzi ši

cei viitori. Le putem oferi tot ceeace au nevoie într-un moment decrizã, astfel încât sã aibã la finalcea mai bunã eficienøã ši cele maimici costuri. Ne-am obišnuit sã neoprim la preøul de achiziøie ši, dinpãcate, sã ne uitãm foarte puøin lapartea de costuri. Cumpãrãm o ma -šinã care costã 100, dar costurilemašinii cu operator, întreøinere, com -bustibil etc. reprezintã încã de douãori pe atât în exploatare. Conteazãfoarte mult cum reušim sã articu -lãm toate aceste lucruri.Al doilea mesaj este cã sinergiilepe care le cautã toatã lumea pot fi

gãsite în cadrul grupului nostru. Dacãluãm partea de Renault Trucksavem o gamã completã, începândde la mašini de 3,5 tone pânã lacele de 80 de tone, echipate cu bas -culante, macarale, malaxoare, pompede beton ši aša mai departe.De partea cealaltã, avem Caterpillar,un brand full liner pe gama deutilaje. Puøin štiu cã, pe lângã arhi -cunoscutul buldoexcavator, noiavem ši excavatoare, încãrcãtoarefrontale, freze de asfalt, motogre -dere, buldozere etc.În al treilea rând, chiar dacã laaceastã întâlnire vedem numai ma -šini noi, grupul deøine în acest mo -ment ši mašini second-hand, desti -nate închirierilor. De ase me nea, avemposibilitatea sã facem training ši sãne consiliem clienøii, pentru a gãsipotrivirea perfectã între camioane šiutilaje. Ideea e cã, dacã apeleazã ladoi vânzãtori diferiøi, aceštia vorîncerca fiecare sã-ši vândã propriulprodus, fãrã a se interesa de potri -virea cu celãlalt. Astfel, nu se ajungela o îmbinare perfectã între utilajul deîncãrcare ši mašina de transport sauîntre ma šina de distribuøie ši cea deîncãrcare-descãrcare.


044-046 even cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/9/2009 11:38 AM

Cum s-a desfãšurat activitatea dinprimul trimestru al acestui an, faøãde aceeaši perioadã a anilortrecuøi, în special 2007 ši 2008?Dacã am face o scurtã analizã aevoluøiei pieøei în ultimii ani, fie cãvorbim de utilaje sau de camioane,observãm cã 2007 ši 2008 suntnište ani atipici. Dacã tragem o li -nie ši plecãm din 2000 ši pânãastãzi, ar trebui sã avem o creštereconstantã de plus 10 – 15% pe an.Surplusul vânzãrilor din ultimii doiani va fi absorbit în urmãtorii doi,trei sau chiar patru ani, ceea ce vaface ca piaøa sã fie în scãdere.Faøã de primul trimestru al anuluitrecut, vânzãrile de anul acesta auscãzut cu aproximativ 70% înaceeaši perioadã. Ba chiar multevânzãri din 2009 s-au datoratcontractelor de anul trecut. Totuši,per ansamblu, activitatea grupuluinostru este una sãnãtoasã.Sunt colegi de piaøã care au scã -deri ši mai importante. Aici ši-a spuscuvântul selecøia ši modul în carene-am consiliat clienøii. Chiar ši mo -dul în care i-am ajutat la finanøare.De regulã, undeva între 50 ši 60%din mašinile noastre sunt vândutepe bazã de proiecte, nu pe cum -pãrãri punctuale. Noi întrebãm

clientul ce vrea sã facã, iar dacã elne spune cã monteazã conductenoi îi spunem exact ce îi trebuie.Sã sape, sã care pãmântul, sã-lcompacteze ši toate celelalte. Nepãstrãm o gândire de ansamblu.Avem parteneri care au înøeles cãîn lupta cu competiøia ei au decâš tigat, dacã au utilaje bune. Ast -fel, protejându-ši un profit rezonabilsunt capabili sã ofere preøuri com -pe titive pe piaøã. O mašinã maiušoarã cu o tonã, dar mai robustã,e clar cã, într-un final, va duce lacosturi mai mici.Pe partea de service am scãzut cunumai 20%, ceea ce înseamnã cãoamenii au grijã de echipamentelelor. Partea de service este foarteimportantã, fiind beneficã atâtpentru noi, cât ši pentru client.

Ce ašteptãri aveøi pentru lunileviitoare?Lunile care vor veni vor fi mai aspre.Atât timp cât nu sunt proiecte va figreu. Cred în continuare cã vorcumpãra cei care vor šti sã acce -seze fonduri europene. Activitateade construcøii nu înseamnã doarconstrucøiile de blocuri ši šosele.Gândiøi-vã ce înseamnã o inves -tiøie puternicã în agriculturã. Acolo

va fi nevoie de construcøia unor

canale, de instalarea irigaøiilor, de

transportul cerealelor etc. Ce sã

mai spun de gropile de gunoi ši

proiectele de mediu, unde stãm

încã foarte prost ši va trebui sã

facem ceva în acest sens. Cei care

vor reuši sã absoarbã fonduri euro -

pene vor fi ši cei care vor continua

sã cumpere ši sã prospere. Vreau

sã vã mai spun cã, în urmãtoarele

douã luni, compania noastrã va

oferi gratuit un training pentru ope -

ratori, timp de trei zile. Ši sã vã

spun de ce. Sã luãm spre exemplu

motogrederul, un utilaj care dacã

nu este utilizat corespunzãtor poa -

te duce la consum de conbustibil

ši pierderi de timp foarte mari.

Dacã operatorul nu potrivešte încli -

narea ši înãløimea lamei exact atât

cât trebuie, va fi nevoie sã repete

acøiunea ši, cel mai probabil, va

repeta ši grešeala. De aceea pu -

nem un accent deosebit pe instrui -

rea operatorilor.

Ce ar trebui sã facã autoritãøile ca

lucrurile sã funcøioneze în infra -

structurã?

Puøini din banii care vin acum sunt

pentru investiøii directe. Din pãcate,

majoritatea banilor, cel puøin din ce

spune presa, sunt pentru aco pe -

rirea deficitelor. Însã, avem nevoie

de bani pentru a finanøa lucrãrile

de infrastructurã. În momentul de

faøã se vorbešte foarte mult cã

imobiliarele sunt în crizã. Aša este,

dar criza a apãrut ši pe fondul

preøurilor de care nu suntem siguri

cã sunt cele mai corecte. Suntem

în crizã din cauza nesiguranøei pe

care posibilii cumpãrãtori o au, dacã

sã se angajeze sau nu la un credit. n

E V E N I M E N T


044-046 even cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 3:59 PM

047 yalco:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:47 PM


48

Zona Fjord City care gãz du -iešte acest proiect de mariproporøii include, de ase -

menea, un spaøiu corporate pentrumai mult de 10.000 muncitori, ozonã rezidenøialã pentru 3.000 defamilii, un spaøiu pentru retail ši ozonã de atracøii culturale. „În ter me -nii cifrei de afaceri lunare, acestaeste cel mai mare proiect deînchiriere de macarale din istoriacompaniei noastre”, a precizat TorGunnar Stabaek, Managing DirectorKranor. „Fjord City este unul dintrecele mai mari proiecte de dez -voltare din Scandinavia, de aceeaeste o onoare pentru noi sã fimimplicaøi direct în realizarea lui.”

Šase macarale turn Potain au devenitsubiectul celui mai mare proiect deînchiriere, în termenii cifrei de afaceri/lunã,al dealer-ului Manitowoc din Norvegia,Kranos A/S. Douã macarale turn MD 485 Bši 4 ma carale model MD 365 B de laPotain au fost închiriate de la Kranor princontractorul Vedal Prosjekt pentru proiectulFjord City din Oslo, care se ridicã lavaloarea multor miliarde de dolari.


Potain se implicã direct într-unul din celemai mari proiecte din domeniulconstrucøiilor din Peninsula Scandinavã

Potain se implicã direct într-unul din celemai mari proiecte din domeniulconstrucøiilor din Peninsula Scandinavã

048-050 adv marcom-potain:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:01 PM

049 marcom Grove:000 marcom1.qxd 6/8/2009 4:02 PM

Macaralele Potain au fost con trac -tate pentru diverse aplicaøii. Mode -lele MD 485 B sunt echipate cubraø de 55 m ši au o capacitatemaximã de ridicare de 20 t. Acestemacarale sunt folosite pentru aridica unele dintre cele mai grelecomponente, inclusiv pentru ridi ca -rea confecøiilor metalice care cân -tãresc pânã la 15 t ši trebuie mu -tate pe o razã de 30 m. Înãløimeasub cârlig crešte de la 87,2 m la100 m, pe mãsurã ce construcøiaînainteazã ši începe ridicarea celormai înalte dintre clãdiri.Cele patru modele Potain MD 365 Blucreazã cu un braø de 45 m ši auo capacitate maximã de ridicarede 16 t. Aceste modele de ma ca -rale turn Potain sunt folosite pentru

ridicarea elementelor de construc -

øii mai ušoare, cum ar fi: elemente

prefabricate, scãri, plafoane, cu

mase între 10 ši 20 t. Înãløimea sub

cârlig poate crešte de la 69 m

pânã la 85 m, odatã cu cerinøele

evoluøiei proiectului.

„Macaralele lucreazã într-un spaøiu

restrâns, de aceea înãløimea ši ca -

pacitatea de ridicare sunt mai

impor tante decât lungimea bra øu -

lui. Deoarece avem atât de multe

macarale care lucreazã la acest

proiect, ne folosim, de asemenea,

de tehnologia Potain Top Tracing

pentru a delimita zonele de acøiu -

ne ale fiecãrei macarale în parte”, a

precizat Stabaek.

De la întemeierea sa în „La Clayette”,Franøa, în 1928, Potain a fost celmai mare producãtor de macaraleturn din lume, mândrindu-se cumai mult de 100.000 de macaralevândute ši instalate în întreaga lume.Astãzi, compania produce peste60 de modele în fabricile sale dinFranøa, Germania, Italia, Portugaliaši China. Gamele de maca rale Potainse preteazã la proiecte din do me -niul con strucøiilor civile ši in dus -triale, drumuri ši poduri (viaducte),industria energeticã, industria con -strucøiilor de nave fluviale ši ma -ritime, depozite de mãrfuri grele šide dimensiuni mari. În România,dealer autorizat pentru macaralelePotain este compania MARCOMRMC’94 cu sediul în Otopeni. n



048-050 adv marcom-potain:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:01 PM

N O U T Ã Ø I

STIHL a prezentat noua gamã demotocoase

Motocoasele cu motor pebenzinã de la STIHL suntdestinate cositului supra -

fe øelor acoperite cu vegetaøie,întreøinerii spaøiilor verzi, diverselorlucrãri din agriculturã ši silviculturã.Pot fi ušoare, de putere, profe -sionale ši portabile în spate. Suntsingurele utilaje care pot lucra pesuprafeøe întinse sau pante abrup -te ši accidentate. Sunt ušoare, nuocupã mult spaøiu ši pot fi trans -portate cu mašina micã.

Cum cosim cu motocoasa STIHL?Imediat cum ne-am pus ochelariide protecøie, punem motocoaseleîn acøiune acolo unde alte utilajenu pot pãtrunde din cauza con for -maøiei terenului, stabilitãøii aces tuiaetc. Se cosesc fâšii cu o lãøime deaprox. 1,5 m, avansând pas cu pas.

Pentru a cosi cu motocoasa Stihl,operatorul face aceeaši mišcare caši la cositul cu coasa clasicã. Dupãfiecare pas înaintat ope ratorul tre -buie sã revinã la o poziøie stabilã.

Metoda pãtratuluiAceastã metodã presupune împãr -øirea întregii suprafeøe în pãtrate culaturi între aprox. 30-50 m. Se în -cepe pe una din laturile pãtratului,cosind în spiralã spre centru. Prin -cipalul avantaj al acestei metode îlconstituie faptul cã iarba cositã nustã în drum.

Cositul în jurul obstacolelorPentru curãøirea ierbii din jurul co -pacilor este recomandatã folosireafirului tãietor de plastic, pentru a nudeteriora trunchiul copacului. Co si tul începe întotdeauna în

Predeal, 23 mai.Pe o pantã dinspatele CabaneiVânãtorilor, omânã de jurnališti,novice într-alegrãdinãritului, darînarmaøi cumotocoase STIHL,nou-nouøe, dauiama în lanurile deiarbã ši buruienibine crescute. Ceimai mai muløidintre ei n-au maifãcut asta, însãmotocoasele STIHLpar a-ši face sin guretreaba. E suficientsã le plimbi de lastânga la dreapta,la baza ierbii, šismocurile densepar a fi retezate deo forøã invizibilã.


051-053 noutati stihl:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/9/2009 5:15 PM

partea stângã, lângã arbore,conducând aparatul tãietor înaintecu mišcãri circulare.

Cositul în pantãLa cositul în pantã, un aspect deo -sebit de important îl constituieechilibrul operatorului. Se cosescfâšii paralele faøã de pantã, reve nin -du-se la punctul de plecare pe fâ -šia cositã. Se cosešte întot dea unade la baza pantei cãtre vârf.

Funcøionalitãøi1. Utilajul este compus din puøinegrupe constructive, se econo mi seš -te timp în cazul efectuãrii de repa -raøii sau al lucrãrilor de întreøinere;2. Carcasa motorului de construc -øie simplã înlesnešte accesul lacomponentele acestuia;3. Filtrul de aer – accesul pentruînlocuire sau curãøare se face fãrãa fi necesare scule suplimentare.În plus, sistemul de filtrare a aerului

de folosinøã îndelungatã (compusdin sistemul de filtre de aer ši car -buratorul cu compensator) permiteintervale de service îndelungate šio protecøie fiabilã a motorului.

Echilibrarea motocoaseil Pentru a lucra confortabil ši

pentru a menaja forøele ope ra to -rului, este important ca motocoasasã fie echilibratã;

l Hamul (centura) se ajusteazãpe corpul utilizatorului;

l Carabina de fixare a moto coa -sei trebuie sã se afle la o palmãsub nivelul šoldului drept;

l Se agaøã motocoasa în cara -binã. Se desfac šuruburile de fixareale mânerului ši ale inelului desus øinere. Se regleazã poziøiaacestora pânã când motocoasase aflã în echilibru perfect – apa -ratul tãietor trebuie sã pluteascã lanivelul solului;

l Pentru confortul operatorului,încheieturile trebuie sã fie întinse,iar braøele ušor îndoite;

l Exemplu de motocoasã echi -libratã.

Capete tãietoare cu fir:- TrimCut cap tãietor cu fire din

plastic: ajustarea lungimii firelortãietoare se realizeazã manual(este necesarã oprirea utilajului);

- AutoCut cap tãietor cu fire deplastic: ajustarea lungimii firelor tã -ietoare se realizeazã semiautomatprin simpla lovire de pãmânt acapului tãietor;

- SuperCut cap tãietor cu fire deplastic: ajustarea lungimii firelor tã -ietoare se realizeazã automat.Destinaøie:

- capetele tãietoare cu fir de pla -s tic sunt destinate lucrãrilor deîntreøinere a suprafeøelor de gazon

N O U T Ã Ø I



sau în locuri unde cuøitele metalicenu pot fi utilizate, ca de exemplu:printre copaci, în apropierea plan -telor ornamentale, pe lângã gar -duri, scãri, ziduri etc.

Motocoasele de la STIHL sunt spe -ciališti desãvâršiøi ai terenurilor. Facfaøã acolo unde mašinile de tunscapituleazã. Fie cã este vorba delucrãri de cosmetizare, fie de co sirepe terenul de acasã, de aerisi reasuprafeøelor nãpãdite de vege taøiesau de lucrãri dificile de îngrijire în

pante abrupte, profesioništii facfaøã tuturor cerinøelor graøie motoa -relor puternice ši dotãrilor pentruconfort. Din gama largã de pro du -se STIHL puteøi alege utilajul potri -vit pentru orice activitate – de lamotocoase ušoare pe benzinã sauelectrice pânã la cele de puteremare, destinate utilizãrii intense dindomeniul forestier. Alegeøi utilajulpotrivit în funcøie de cerinøele spe -cifice ši de clasa de putere doritã.Echipaøi-l cu dispozitivul de tãiereadecvat, ši gata, puteøi începe.

Câteva dintre avantajele teh no -logice ale motocoaselor STIHL1. Motor STIHL 4-MIXCombinã avantajele motorului în 2 timpi cu cele ale motorului în 4 timpi, mai puøin gaze de eva -cuare. Nu necesitã schimb de ulei.Sunt silenøioase. Putere excelentãši cuplu motor ridicat;2. Decompresie automatãLa pornirea motorului, sistemul dedecompresie deschide automatsupapa de admisie. Aceasta preiavârfurile de presiune, reducândconsiderabil consumul de forøã lamânerul demarator;3. Sistemul de filtrare a aeruluicu duratã lungã de viaøãAre filtru de hârtie ši compensator.Oferã un interval mare de utilizare afiltrului ši o protecøie sigurã a me ca -nismului chiar ši în condiøii extreme;4. Mânerul dublu ergonomicÎn cazul suprafeøelor mari, mânerulmotocoasei împreunã cu chingadublã pentru umeri “confort” permito cosire ušoarã, uniformã, precumši o ghidare ergonomicã, cu unefort minim al utilajului;5. Sistemul antivibraøie în 4puncte STIHLVibraøiile sunt reduse la mânere,pen tru un efort redus (de la FS 310);6. Arborele de antrenareArborele de antrenare este deo se -bit de stabil ši rezistent ši la con -diøii extreme;7. Reglarea mânerului motocoaseiŠurubul fluture central permitereglarea simplã ši fãrã alte unelte amânerului. Pentru transportul ši de -pozitarea în spaøii restrânse poa tefi rotit la 900;8. Mâner multifuncøionalToate elementele de comandã pen -tru motor sunt accesibile cu o mânã.Astfel, manevrarea este simplã šisigurã. n

N O U T Ã Ø I



E V E N I M E N T

54

Bosch continuã sã investeascã în România

Ašteptãrile pentru anul încurs sunt, însã, moderate.„Vom investi în continuare

în România, deši ne ašteptãm ca2009 sã fie unul dintre cei mai di -ficili ani de la înfiinøarea companiei,în 1994. Dupã estimãrile noastre,primele semne de stabilizare arurma sã aparã în al doilea se -mestru, însã la un nivel destul deredus“, a completat Eble.

Bosch investešte în BoschCommunication Center dinTimišoaraBosch Communication Center ofe -rã la nivel internaøional servicii deexternalizare a proceselor de afa -ceri. Printre altele, centrul de comu -nicare din Timišoara susøine activi -

tatea administraøiei locale prinintermediul unei linii telefonice deasistenøã cu funcøie informativã,me nitã sã preia solicitãrile cetã -

Grupul Bosch a

înregistrat în România

o creštere a cifrei de

afaceri cu 18,4% faøã

de anul precedent, de

la 136 milioane de

euro în 2007, la 161 mili -

oane de euro în 2008,

în ciuda conjuncturii

economice mondiale

nefavorabile. La sfâršitul

anului 2008, Bosch

avea în România

839 de angajaøi, faøã de

570 în anul prece dent.

„Principalele mo toare

ale acestei crešteri au

fost reprezentate de

tehnologia din

domeniul auto ši

termotehnicã“, a

declarat Brigitte Eble,

Director general Robert

Bosch S.R.L. ši

reprezentanta Grupului

Bosch în România, în

cadrul unei conferinøe

de presã susøinute în

Bucurešti.


Brigitte Eble, Director general Robert Bosch S.R.L.

l Cifra de afaceri a companiei Bosch în România a crescut în anul 2008cu 18,4%, atingând valoarea de 161 milioane de euro;

l Tehnologia din domeniul auto ši divizia de termotehnicã au reprezentatmotorul crešterii Grupului Bosch în Romania;

l Bosch îši extinde gama de activitãøi desfãšurate în România.

054-056 even bosch:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:05 PM

E V E N I M E N T

øenilor ši sã ofere suport pe parteaadministrativã. Bosch Communi ca -tion Center activeazã atât în Ro -mânia, cât ši pe plan inter naøional.În anul 2009, Bosch intenøioneazãsã creascã numãrul angajaøilor dincadrul Bosch Communication CenterTimišoara de la 266 la 375 depersoane.

Bosch Rexroth: Extinderea uni -tã øii de producøie de la BlajProcesul investiøional care are cascop extinderea unitãøii de pro duc -

øie de la Blaj se aflã în plinã desfã -šurare, iar noua halã de producøieši-a început deja activitatea în lunadecembrie 2008. La sfâršitul anuluitrecut, fabrica din Blaj avea 385 deangajaøi. Pânã la finele anului, BoschRexroth a investit circa 23 de mili oa -ne de euro în con strucøia unitãøilorde producøie ši adminis trative alenoii fabrici.

Divizia Bosch de echipamente šipiese auto s-a dezvoltat în Ro mâ -nia mai rapid decât piaøa localãDivizia Bosch de echipamente šipiese auto din România oferã omultitudine de produse ši serviciidin domeniul auto, contribuind ast -fel în mod esenøial la obøinerea re -zultatelor pozitive din anul an te rior.Crešterea înregistratã în acest sec -tor – de la piese de schimb ši acce -sorii, sisteme de diagnozã ši control,pânã la elaborarea con cep tului deservice din cadrul or ganizaøieiBosch Car Service – s-a situat multpeste nivelul de creš tere al pieøei.De asemenea, reøeaua Bosch Ser -vice s-a extins în anul 2008 cu 15 parteneri noi, cu prin zând, pânãla sfâršitul anului trecut, 74 de uni -tãøi în 36 de oraše din România.

Inovaøiile Bosch din domeniulsculelor electrice au asigurat ocreštere a vânzãrilorDepartamentul „Scule electrice” acunoscut ši anul trecut o evoluøieas cendentã, cifra de afaceri cres -când în mod semnificativ ši în acestdomeniu. Astfel, Bosch se aflã întopul pieøei românešti de sculeelec trice portabile, accesorii, sculeelectrice de grãdinãrit, aparate demãsurã ši scule electrice staøio -nare. Un rol esenøial în obøinereapoziøiei de lider a revenit promo -vãrii continue a unor produse noi.



În anul 2008, circa 35% din cifra deafaceri a depar tamentului BoschScule Electrice a fost obøinutãdatoritã unor produse lansate pepiaøã de cel mult doi ani. O cereredeosebitã s-a înre gistrat în specialîn domeniul produselor cu acu mu -latori pe baza tehnologiei Litiu-Ion.

Junkers ši Buderus oferã soluøiieficiente ši ecologiceBosch este lider european în pro -ducerea echipamentelor solare šia pompelor de cãldurã, precum šiunul din producãtorii mondiali detop pentru sisteme ecologice deîncãlzire ši de preparare a apei cal -de. Pe piaøa româneascã, Boscheste prezent cu douã mãrci inter -na øionale de renume, Junkers ši

Buderus. Tehnologiile inovatoare,eficiente ši ecologice au fost bineprimite de clienøii din România.Aceste soluøii, precum ši asistenøaprofesionistã oferitã clienøilor aucon tribuit, ši în anul 2008, la creš -terea cifrei de afaceri. Clienøii ro -mâni acordã, în continuare, o aten -øie deosebitã tehnologiilor eco -logice ši eficiente energetic, ceeace explicã crešterea de 70% avânzãrilor de echipamente solareîn comparaøie cu anul 2007.

Grupul Bosch în RomâniaGrupul Bosch activeazã în Româ -

nia din anul 1994 ši deøine în acest

moment cinci companii în trei

locaøii. Prima companie înfiinøatã în

România cu cincisprezece ani înurmã a fost Robert Bosch S.R.L.,aceasta fiind urmatã, în 1999, deBSH Electrocasnice S.R.L. ši dereprezentanøa Bosch Rexroth. Înanul 2004, Bosch a preluat, în ur -ma achiziøiei companiei germaneBuderus AG, ši reprezentanøaBuderus din România. În 2005 afost deschisã o nouã companie aGrupului, Bosch Rexroth S.R.L. În2007, Bosch a achiziøionat firmaBusiness Relations S.R.L., în scopulconsolidãrii activitãøilor sale din ca -drul Centrului de Comunicare Bosch.La data de 1.01. 2009, RobertBosch S.R.L. a preluat în totalitateafacerea Buderus din România.

Afacerile desfãšurate în anul2008 de Grupul Bosch la nivelmondialÎn calitate de producãtor de teh -nologii de top ši furnizor de serviciide calitate la nivel internaøional,Grupul Bosch nu a putut evita întotalitate efectele crizei economiceactuale. Astfel, cifra de afaceri de45,1 miliarde de euro înregistratã în2008 a fost cu 2,6% mai micãdecât cea obøinutã în 2007. Profitulbrut a atins 940 milioane de euro,în comparaøie cu circa 3,8 miliardeeuro în 2007. La sfâršitul anului2008, Grupul Bosch avea la nivelglobal 282.000 de angajaøi. În ciu -da reducerii cifrei de afaceri ši aprofitului, Grupul Bosch a conti nuatsã facã investiøii masive pentruviitor. Astfel, în 2008, Grupul Boscha alocat pentru cercetare ši dez -voltare 3,9 miliarde de euro, pentrumijloace fixe 3,3 miliarde de euro,iar pentru achiziøii în scopul con -solidãrii ši dezvoltãrii tuturor celor 3 domenii de activitate 3,2 miliardede euro. În total s-au investit, aša dar, peste10 miliarde de euro în „viitor”. n

E V E N I M E N T



057 bosch GLL:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:06 PM


58

Sistemul DUAL POWERMai multã mobilitate de la Powerscreen

Prin noul sistem de alimen -tare cu energie, producã -torul Powerscreen a reušit

sã rezolve comutarea simplã aîntregului lanø cinematic de lucru,care presupune transmiterea de lao sursã unicã de putere a mišcãriispre mai multe sisteme de lucrude pe o sursã pe alta, fãrã a crešteconsumul de putere, influenøândpozitiv în final consumurile staøiei.

Ca urmare a cerinøelor tot maidese venite din partea utilizatorilorde staøii de sortare mobile, de aavea parte de mai multã flexibi -litate în ceea ce privešte modul dealimentare a propulsorului aces -tora, ši anume cu combustibil die -sel ši cu energie electricã, diviziade cercetare-dezvoltare a Power -screen a creat un sistem de ali men -tare a staøiilor de sortare mobilecare permite funcøionarea aces -tora atât alimentate cu com bustibildiesel, cât ši cu energie electricãde la o sursã (re øea de energieelectricã, generator).

Sistemul Dual Power presupune

suplimentarea dotãrilor standard

(motor Diesel) ale unei staøii mo -

bile cu un sistem electric care

permite funcøionarea acesteia pe

baza energiei electrice.

O staøie mobilã dotatã doar cumotor diesel funcøioneazã astfel:motorul pune în funcøiune sistemulhidraulic al staøiei care activeazãfuncøiunile de activare/dezactivareale ciurului, ale grãtarului vibrant albuncãrului de alimentare, alebenzilor de alimentare ale staøiei šiale celor de evacuare. În cazul sta -øiilor de sortare cu spãlare, recupe -ratorul de nisip este, de asemenea,

activat de sistemul hidraulic alstaøiei mobile.

Liderul mondial înproducøia de staøiide sortare mobile,Powerscreen, nu-šidezminte reputaøiaatunci când vinevorba despre ino -vaøie, confirmândastfel ši valabilitateacrezului companiei:„Alãturi de clienøiinoštri atunci cândau nevoie“. Necesi -tatea unui sistemde alimentare dualce poate fi comutatfie pe un sistem deacøionare cu motordiesel, fie pe unmotor electricreprezintã o dorinøãa utili za to rilor destaøii de sortare,mai ales a celorcare schimbã întimp locaøia ei.


Prima staøie cu sistem electric-diesel dinRomânia – livratã de Romcat Corporation

058-060 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:08 PM

059 romcat:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:09 PM

În cazul unei staøii Dual Power, pelângã motorul diesel existã šisistemul electric care pune în func -øiune sistemul hidraulic al staøiei,activarea funcøiilor celorlalte com -po nente ale staøiei fãcându-se caši în cazul motorului diesel. Sis -temul electric este format din douãmotoare electrice de 30 kW ši 37 kWši de un panou central de co man -dã, care permite controlul opera -øiunilor staøiei.Romcat Corporation a contractatprima staøie de acest tip dinRomânia. Ea va fi livratã în lunaaprilie unei mari companii de con -

strucøii din nordul øãrii. Elementulcare a atârnat în balanøã atuncicând s-a luat decizia achiziøieiacestei staøii a fost faptul cã sis -temul Dual Power completeazãfoarte bine conceptul de mobilitatea staøiei. Staøia va fi utilizatã într-o balastierãcare în acest moment dispune de

electricitate. Dar resursele în loca -øia respectivã sunt limitate, astfelcã peste 2 ani staøia va fi plasatãîn altã balastierã unde nu existãenergie electricã, iar utilizarea unuigenerator nu este agreatã de cãtremanagerul companiei, date fiindlimitele unui generator pe perioadelungi de activitate. n

Aplicaøii DUAL POWERl Cariere, mine, balastiere, reciclare;l Locaøii în care, din motive ecologice, nu este permisã utilizarea

combustibilului diesel;l Locaøii în care electricitatea este mai ieftinã decât combustibilul diesel.



058-060 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:08 PM

Echipamentele ši procedeeletehnologice de aplicare a metodeiJET-GROUTING

Astfel, o serie de companii deprofil, din diferite øãri ale Euro -pei, au adoptat aceas tã teh -

nologie: în Germania (com paniaKeller), în Franøa (Soletanche- Bachy),în Spania (Rodio), în Italia (Pac -chio si) etc. Ulterior, tehnologia šiechipamentele aferente s-au dez -voltat ši au devenit la îndemânaoricãrui antreprenor.

1. Procedeele tehnologiceÎn cazul metodei standard, terenuleste destructurat, în jurul unui foraj,cu ajutorul unui jet de suspensiede ciment, având presiune ši vitezãridicate. Jetul de suspensie poate

fi însoøit sau nu de jeturi supli men -tare de aer comprimat sau apã.Terenul dezagregat este ames te -cat cu suspensia de ciment prinrotirea ši ridicarea treptatã a du -zelor de injectare. Acest amestecpãmânt/suspensie este parøialrefulat pe toatã înãløimea forajuluiîn spaøiul tubular dintre tija deforare ši pereøii forajului.Astfel, procedeul “Jet-Grouting” sebazeazã, separat sau combinat, petrei fenomene fizice:

l destructurarea terenului cuajutorul unui jet de mare vitezã laieširea din duzã (cel puøin 100 m/secundã) ši presiuni foarte ridicate(circa 150 - 800 bar, uzual 450 bar);

Metoda denumitã“Jet-Grouting”permite crearea deelemente etanše,constituite "in situ",din terenul naturalstabilizat cu sus -pensii pe bazã deciment sau aløi lianøi.Iniøial, teh no logia afost dezvoltatã înJaponia la jumã -tatea deceniului 7 al secoluluitrecut (anul 1965)ši a fost exportatãîn Europa spresfâršitul deceniului 7ši începutuldeceniului 8.

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de construcøii

Fig. 1

S O L U Ø I I T E H N O L O G I C E


061-067 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/9/2009 5:19 PM

l dislocarea pânã la suprafaøã a

unei pãrøi din terenul de bazã prin

fluidul de lucru;

l stabilizarea terenului prin în cor -

porarea unui liant, parte compo -

nentã a fluidului de lucru.

Fazele tehnologice corespun zã -

toare acestui procedeu sunt urmã -

toarele (fig. 1, documentare [6]):

l forarea cu coloana rotativã

pen tru realizarea unui foraj de

diametru mic (10...15 cm) pânã la

cota inferioarã, de maximum 50 m

(cota din proiect), a terenului ceurmeazã a fi tratat (faza 1);

l în acest foraj se acøioneazã cuun jet de fluid transmis de opompã de înaltã presiune prin unasau mai multe duze, de diametrumic (1…10 mm), plasate pe o“lance” la piciorul unui tren de tijede 70…100 mm diametru (faza 2);

l retragerea lentã a echipa men -tului de forare (faza 3) cu men -øinerea mišcãrii de rotaøie, dar însens invers, pentru formarea unorcoloane de teren stabilizat cuconsistenøa unui beton, care potatinge pânã la 2,50 m în diametru.Prin programarea corespunzãtoarea extragerii ši rotirii øevilor de in -jecøie se realizeazã forme diferiteale elementelor etanše, de lacoloane cvasicilindrice pânã lapereøi ši ecrane subøiri din pãmântstabilizat pe loc cu o rezistenøã lacompresiune care depinde de ti -pul terenului (tabelul 1).Pentru realizarea unor ecrane saupereøi de etanšare se folosescdouã metode de lucru:

l metoda alternantã (primar/se -cundar, fig. 2a);

l metoda continuã (pas cu pas,fig. 2b).În funcøie de tipurile de jeturi folo -site se pot distinge patru sistemetehnologice de lucru:

l sistemul monofluid (suspensie,fig. 3, documentare [7]) prin carejetul de suspensie la presiuneridicatã îndeplinešte toate funcøiiletehnologice precizate anterior (de -structurare, dislocare, stabilizareprin încorporare);

l sistemul bifluid (suspensie šiaer, fig. 4, documentare [7]) princare jetul de aer mãrešte raza deacøiune a jetului de suspensie ši

Tabelul 1

Tipul terenului Argilã Nisip PietrišRezistenøa la compresiune obøinutã prin procedeul Jet-Grouting [N/cm2] ≤ 500 ≤ 1000 ≤ 2500

Fig. 2a

Fig. 2b

Fig. 3




faciliteazã dislocarea fragmentelorde teren, în sistem aer-lift, fiind nece -sarã o presiune mai micã pentrujetul de suspensie;

l sistemul bifluid (suspensie šiapã, fig. 5, documentare [7]) princare destructurarea ši dislocareasunt realizate de jetul de apã lapre siune înaltã, iar jetul de suspen -sie asigurã încorporarea liantului lapresiune joasã;

l sistemul trifluid (suspensie, apãši aer, fig. 6, documentare [7]) princare destructurarea ši dislocareasunt asigurate de jeturile de aer šiapã, iar încorporarea liantului estefãcutã la presiune joasã de cãtrejetul de suspensie.Parametrii tehnologici de lucru re -comandaøi de Standardul EuropeanEN 12716, corespunzãtori celorpatru sisteme, sunt precizaøi întabelul 2.Metoda "Jet-Grouting” se poateaplica ši la terenurile dificil deinjectat prin procedeele clasice šiconstã în afânarea terenului cu o

frezã specialã ši amestecarea luisimultanã cu materiale de legareši etanšare. Aceasta corespundeunui tratament în masa terenuluinatural prin punerea în lucrare lapresiune înaltã a unui jet de sus -pensie de ciment în apã, care rea -lizeazã “in situ” un amestec pãmânt– ciment. Terenul este destructuratprin acøiunea frezei ši presiuneajetului, devenind astfel un amestecpãmânt – suspensie ale cãruicarac teristici mecanice ši dimen -sio nale se modificã. Pentru injec -tare se pot folosi ši materialepulverulente (ciment, var), care, prinreacøia chimicã cu umiditatea dinteren, asigurã consolidarea aces -tuia. Se obøin astfel coloane injec -tate al cãror diametru poate sãdepãšeascã 2 metri.Coloanele obøinute prin metoda“Jet-Grouting” au un profil cvasiuni -form pe toatã lungimea lor, spredeo sebire de cazul injecøiilor cla siceprin care se obøine doar umple reagolurilor din masa terenului, iar gama

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6 Fig. 7




de tipuri de terenuri la care poate fiaplicatã este mult mai largã.Metodele “Jet-Grouting” se folo sesccu mare succes pentru diferiteaplicaøii:

l fundarea indirectã pe coloane;l ecrane de etanšare în orice ca -

tegorii de teren;l consolidarea structurilor insta -

bile aflate în execuøie sau în ex plo -atare;

l crešterea substanøialã a por -tanøei fundaøiilor.Lucrãrile se pot desfãšura în dife -rite condiøii, în spaøii înguste saulargi, la suprafaøã sau în subteran.

2. Echipamentele tehnologiceCorespunzãtor celor patru sistemetehnologice prezentate anterior, sepot alcãtui patru tipuri de sistemede mašini a cãror componenøã tre -buie sã satisfacã funcøiile tehnolo -gice specifice:

l sistema pentru punerea în lu -crare numai a suspensiei (fig. 7,documentare [7]);

l sistema pentru punerea înlucrare a suspensiei ši a aerului(fig. 8, documentare [7]);

l sistema pentru punerea înlucrare a suspensiei ši a apei (fig. 9, documentare [7]);

l sistema pentru punerea înlucrare a suspensiei, aerului ši apei(fig. 10, documentare [7]).În alcãtuirea acestor sisteme secuprind, de la caz la caz: echi pa -mentul de forare (foreza), echipa -mentul de malaxare ši de omo ge -nizare (malaxorul ši agitatorul),grupul de pompare, compresorulde aer ši silozul de material. Echipamentul de forare (foreza)este utilajul conducãtor în cadrulsistemei de mašini.

Tabelul 2

Parametrii de lucru Monofluid Bifluid Bifluid Trifluid(suspensie (suspensie (suspensie,

ši aer) ši apã) apã ši aer)Presiunea suspensiei bar 300…500 300…500 >20 >20Debitul suspensiei l/min 50…450 50…450 50…200 50…200Presiunea apei bar - - 300…600 300…600Debitul apei l/min - - 50…150 50…150Presiunea aerului bar - 2…17 - 2…17Debitul aerului l/min - 3…12 - 3…12

Fig. 8

Fig. 9




Forezele sunt echipamente tehno -

logice mobile, deplasabile pe pneuri

(fig. 11, documentare [7]) sau pe

šenile (fig. 12, documentare [7]).

Echipamentul de lucru al forezei

este alcãtuit din tija de forare la

capul cãreia este montatã lancea

cu duze (fig. 13a, documentare [10]).

Lancea are montatã la capãt scula

(sapa) de forare (fig. 13b, docu -

mentare METAX CIMA GROUP).

Echipamentul de malaxare ši omo -

genizare este o instalaøie indepen -

dentã, alcãtuitã dintr-un malaxor,cu funcøionare discontinuã (fig. 14a,documentare [9]) sau cu funcøio -nare continuã (fig. 14b, documen -tare [9]), ši un agitator. Echipamentulde malaxare poate fi parte in -tegrantã ši dintr-o instalaøie deinjectare completã (malaxor + agi -tator + pompã + compresor, fig. 15,documentare [9]).Grupul de pompare este echi pa -mentul care asigurã presiuneanecesarã pentru amestecul deinjectare ši pentru apã (fig. 16,documentare [7]). Modelul prezen -tat în fig. 16 poate fi folosit pentrutoate cele patru sisteme, fiindcomplet echipat.În unele situaøii, grupul de pom pa reeste constituit dintr-un echi pa mentindependent (fig. 17, documentare[9]), pompa de apã ši compresorulfiind, de asemenea, unitãøi inde -pen dente.Compresorul de aer este de con -strucøie uzualã, trebuind sã asigureun debit de 3...12 l/min ši o pre -siune de 2...17 bar.Silozul de material este, de ase -menea, de construcøie uzualã (fig. 18), putând depozita materialepulverulente (ciment, bentonitã,var) în cantitãøi de 25...50 m3.Încãrcarea silozului cu materialelepulverulente se face prin vehi cu -larea pneumaticã a acestora. Pre -luarea materialelor ši transferul lorîn malaxor se face cu ajutorul unuitransportor cu melc. În fig. 19 se prezintã alcãtuirea unuiechipament tehnologic pentruexe cutarea injecøiilor cu materialepulverulente. Acest echipament esteprevãzut cu un sistem de injectaredirectã a prafului de ciment sau devar. Pe figurã s-au fãcut notaøiile:

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12 Fig. 13




1 – prãjina de forare; 2 – catargulde susøinere ši ghidare a prãjiniide forare; 3 – grupul de acøionare aprãjinii; 4 – freza; 5 – conducta fle -xi bilã pentru liant (materialul pul ve -ru lent); 6 – containerul de material(recipient pneumatic de impulsio -nare); 7 – compresorul de aer; 8 – ma šina de bazã; 9 – fluxul dematerial; 10 – materialul injectat; 11 – sensul de rotaøie a frezei înfaza de injecøie; 12 – sensul dedeplasare a frezei în faza de in -jecøie; 13 – corpul elementuluirealizat prin metoda “Jet-Grouting”.

3. Parametrii tehnologici controlaøiParametrii tehnologici controlaøi sepot grupa în douã categorii:

l Parametrii echipamentului deforare;

l Caracteristicile punerii în lucra rea amestecului.Echipamentul de forare se carac -terizeazã prin urmãtorii parametritehnologici:

l adâncimea de forare, a;l turaøia coloanei de foraj, n;l viteza de retragere, υr;l raza de acøiune, ;l productivitatea (50- 100 m3/zi),

;Punerea în lucrare a amesteculuise caracterizeazã prin:

l presiunea de injectare, p =150... 800 bar;

Fig. 14 a

Fig. 14 b

Fig. 15

Fig. 16 Fig. 18



Fig. 20


l debitul pompei de injectare;

l timpul de injectare, ;

l timpul de foraj, ;

l consumul de amestec;

l compoziøia ši densitatea ames -

tecului.

Tot procesul tehnologic este mo -nitorizat permanent (fig. 20, docu -mentare [4]), parametrii principalide lucru fiind înregistraøi automatpe diagrame.În urma celor prezentate anterior sepoate concluziona cã, în mã sura încare se dispune de echi pamenteletehnologice adec vate, procedeulpoate fi folosit cu ušu rinøã în celemai diverse aplicaøii specificelucrãrilor de drumuri ši poduri. n

BIBLIOGRAFIE[1] Gazzarrini, P., Kokan, M., Jun garo,St. - Case History of Jet-Grou tingin British Columbia. Underpinningof CN Rail Tunnel in North Van -couver, în Geotechnical News,December 2005[2] Stoel, A.E.C. van der - Groutingfor Pile Foundation Improvement,Tezã de doctorat, Technische Uni -versiteit Delft, 2001[3] * * * European Standard: Exe -cution of special geotechnicalworks – Jet-Grouting, prEN 12716,January 1997 [4] * * * Jet-Grouting, documentaøieFoundation Engineering Branch,prezentatã pe http:// www.foundation-engineering.bilfingerberger.com [5] * * * Jet-Grouting, documentaøieHAYWARD BAKER INC., prezentatãpe http://HaywardBaker.com [6] * * * Jet-Grouting, documentaøieEMAB, format PDF, prezentatã pehttp://www.emabrt.hu [7] * * * http://www.pacchiosi.com/tecnologie

[8] * * * Le procédé de jet groutingSoilcrete®, documentaøie Keller,format PDF, brošura 67-03F, pre zen -tatã pe http://www.keller-france.com[9] * * * Complete Programme MAT, Bauer

Maschinen, http://www.bauer-e.de

[10] * * * Lucrãri executate prin meto -da Jet-Grouting, documentaøie ZüblinRomânia lucrãri speciale, format PDF,prezentatã pe http://www.zublin.ro

Fig. 19



061-067 zafiu2:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/10/2009 11:15 AM


68

TEHNOLOGIA DE FORAJ PRAKLASistemul de preparare ši circulaøiea lichidului de foraj

Tehnologia PRAKLA din do -meniul forajelor de puøuri šia prospecøiunilor geologice

acoperã gama întreagã de pro -ceduri existente, precum: foraje cucirculaøie de noroi directã ši rever -sibilã (folosind aceeaši coloanã deprãjini), foraje cu ciocan de fund, fo -raje pentru prelevare de probe etc.Preocupatã mereu de optimizareaši ecologizarea proceselor tehno -logice de foraj, firma PRAKLA nu s-alimitat numai la perfecøionarea uti -lajului de foraj de bazã, ci ši-adezvoltat toatã gama de echi pa -mente auxiliare necesare deserviriiacestuia.

În continuare se prezintã modul deorganizare a unui punct de lucru,complet dotat cu instalaøiile anexe

necesare preparãrii, circulaøiei šire ciclãrii lichidului de foraj, peparcursul execuøiei forajului.Firma germanã

PRAKLABOHRTECHNIKeste începând dinanul 2004 membrãa grupului BAUERMASCHINEN, bene -fi ciind astfel de unprogram complexde moder nizare šidezvoltare.


1 2 3 4 5

6789

Modul de ašezare a echipamentelor auxiliare în jurul utilajului de foraj1. Containerul de noroi cu mixer;2. Jgheabul pentru noroi;3. Furtunurile ši cuplajele pentru furtunuri;4. Containerul de noroi cu sitã;5. Denisipatorul;6. Generatorul electric (opøional);7. Pompa auxiliarã;8. Dozatorul mare;9. Dozatorul mic.

068-070 adv tractor proiect:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:12 PM


Spre dozatorulmare

Spre containerulde noroi

Pompa electricã auxiliarã (7) pompeazã apa de la containerul de noroi(1) cãtre dozatorul (8), unde este produs lichidul de foraj prin adãugareaaditivilor corespunzãtori.La racordul (2) al pompei se conecteazã furtunul ce vine de la containerulde noroi, iar la racordul (1) se conecteazã furtunul ce se duce la dozatorulmare (8). Printr-o ramificaøie a dozatorului mare, dozatorul mic poate fi deasemenea conectat la pompa auxiliarã.

Dozator mare Dozator mic

Conexiunile de la dozatorul maresunt pentru:

1. Pompa auxiliarã;2. Ramificaøia cãtre dozatorul mic;3. Containerul de noroi;4. Dozatorul mic.

Cele douã dozatoare permit pro -du cerea lichidului de foraj în can -titatea ši cu compoziøia doritã, înfuncøie de calitatea solului forat.




Containerele pentru noroi sunt de mãrimi ši tipuridiferite, astfel încât sistemul pentru producerea šicirculaøia lichidului de foraj sã fie configurat de fiecaredatã în funcøie de necesitãøi.Containerul de mari dimensiuni are douã camere des -pãrøite printr-un separator. Câte un mixer poate fi insta -lat la partea superioarã a fiecãrui compartiment. Primulmixer (1) este acøionat electric de la un generator. Aldoilea mixer (3) este acøionat prin cablu electric de laprimul mixer.Separatorul (2) se poate deschide la partea inferioarã,permiøând legãtura dintre cele douã camere sausepararea lor completã.Containerul are numeroase racorduri de iešire ši intrarepen tru lichidul de foraj. De asemenea, se poate cupla la opompã exterioarã sau la pompa centrifugã de pe mašinã.

Denisipatorul separã particulele solide din lichidul deforaj, fãrã a afecta sau modifica calitatea ši compoziøiaacestuia.Volumul prelucrat se indicã în m3/h ši depinde de maimuløi parametri. Principalele componente ale denisipatorului sunt:

- o sitã grosierã (5) pentru trecerea particulelor maimari de 5 mm;

- un ciclon de spãlare (2) pentru separareaparticulelor fine din lichidul de foraj;

- un compartiment de colectare sub sita grosierã.Lichidul de foraj curge prin furtunul (4) spre ciclonul deseparare. În ciclonul de separare, particulele solidesunt separate din lichidul de foraj de cãtre forøelecentrifuge. Denisipatorul este disponibil cu 4 sau 6cicloane de separare. Un aparat de mãsurã indicãpresiunea de intrare a lichidului de foraj.

Particulele solide sunt evacuate printr-un tub (canal) (1). Lichidul de foraj rãmas curge printr-un furtun încompartimentul de colectare (3).În funcøie de tipicul ši amploarea lucrãrii sunt disponibile ši alte accesorii precum: diverse prãjini ši sape de foraj,calaje, vehicule adiøionale pentru transportul con tainerelor de noroi, compresor de aer, platforme de lucru etc. n


071 bosch burghie:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:13 PM


72

Atlas Copco a lansat un nougenerator de 500 kVA

Atlas Copco a lansat gene -ratorul QAS 500, un nou vârfde gamã la 400 kW, cu o

sarcinã maximã de 500 kVA la 50 Hz(ši o variantã la 60 Hz, având 457kW, 575 kVA) pentru aplicaøii in dus -triale, în închirieri, construcøii ši încadrul utilitãøilor publice.Gama QAS, ce cuprinde o largãvarietate de modele cu puteri între14 – 571 kVA, a fost proiectatã pen -tru transport ši manevrare rapidã,ušoarã, sigurã ši pentru ampla -sarea pe orice tip de suprafaøã fãrãpregãtiri speciale. Cu o carcasã insonorizatã din oøelplacat cu zinc ši vopsitã în câmpelectrostatic, generatorul QAS 500are un nivel de putere acusticã(LWA) de 99 dB(A) la 50Hz, ceea ceîl recomandã ca extrem de adec -vat pentru aplicaøiile sensibile lazgomote. De asemenea, carcasa

are o rezistenøã optimã la coro -ziune, asigurând starea bunã aechipamentului ši o valoare derevânzare sporitã.

Structurã de ridicare integratãStructura de ridicare integratã în

carcasã contribuie la robusteøea

totalã a generatorului, asigurând o

manipulare sigurã ši ušoarã. Este

poziøionatã în punctul central de

gravitaøie pentru o echilibrare co -

rec tã ši este dimensionatã pentru

a susøine o greutate cel puøin egalã

cu de 4 ori greutatea maximã, fãrã

sã se rupã.Fantele pentru motostivuitor integratepermit economisirea timpului alo -cat transportului ši manipulãrii, ga -rantând siguranøã ši eficienøã. Punc -tele de fixare bine plasate ofe rãsiguranøa transportãrii pe šan tier.Amortizoarele integrate pro tejeazã

Antwerp, Belgia,mai 2009: Noulvârf de gamãpentru genera toa -rele Atlas Copco – QAS 500 –funcøioneazã lafrecvenøã dualã, cuo putere de 500 kVAla 50 Hz (respectiv571 kVA la 60 Hz)ši se caracte rizea -zã prin reducereazgomotului ši pro -tecøia sporitã a me -diului înconjurãtor,asigurând furniza -rea continuã aenergiei în aplicaøiiindustriale, încadrul utilitãøilorpublice, în închi -rieri ši construcøii.


072-074 adv atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:14 PM


carcasa împotriva impac tului me -

canic la transport ši manipulare.

Šasiul are o capacitate de reøinere

de 110% a tuturor lichidelor, cum ar

fi uleiul, agentul de rãcire ši com -

bustibilul. Batiul metalic robust, pen -

tru reøinerea scãpãrilor de lichide,

oferã maximã protecøie pentru mediu.

Mentenanøã facilãUšile de dimensiuni mari asigurã

un acces ušor la toate punctele de

service ši la componentele gene -

ra torului, fãcând reparaøiile ši men -

tenanøa mai ušoare ši mai rapide.

Punctele exterioare de drenare

sunt poziøionate astfel încât sã per -mitã drenarea ušoarã ši eficientã auleiului, a agentului de rãcire ši acombustibilului, minimizând risculscãpãrilor de lichide în mediul în -conjurãtor. Punctele speciale dedre nare sunt, de asemenea, con -struite pentru a permite curãøarearezervorului de combustibil ši în -depãrtarea apei din šasiu, cu unimpact minim asupra mediului.Rezervorul de combustibil de 905litri, pentru varianta standard, po zi -øionat în partea centralã a šasiului,asigurã funcøionarea continuã lasarcinã maximã pe durata unuischimb de lucru complet.

Compartiment special de controlNoul generator QAS 500 este pre -vãzut cu un compartiment dedicatpanoului electric, permiøând acce -sul în siguranøã la acesta chiar šiîn timpul funcøionãrii.Izolarea componentelor electricede compartimentul motorului asi -gurã un impact redus al vibraøiilorši temperaturii asupra compo nen -telor electrice mai sensibile. Ušacompartimentului este etanšã, pen -tru a împiedica infiltrarea apei šiprafului ši pentru a evita deterio -rarea componentelor electrice.Întrerupãtorul industrial de tip cur -bã B cu 4 poli pentru circuitulprincipal protejeazã alternatorulîmpotriva scurtcircuitelor externe,declanšându-se instantaneu la osarcinã de 3 – 5 ori peste curentulnominal. Toate întrerupãtoarele mon -tate pe gama QAS sunt de tipOmnipolar, aceasta fiind o trã sã -turã esenøialã pentru asigurareacompatibilitãøii cu diferitele confi -guraøii ale aplicaøiilor clienøilor.

Sistem propriu de oprire desiguranøãParametrii principali ai motorului,cum ar fi temperatura uleiului, pre -siunea uleiului ši temperatura agen -tului de rãcire, sunt moni to rizaøiprintr-un sistem de siguranøã. Încazul în care un senzor sau untraductor nu funcøioneazã, sis te -mul se oprešte automat pentru aevita defectarea motorului.Un filtru de combustibil în douãtrepte, cu separator de condensintegrat, ši un sistem de filtrare aaerului în douã trepte, pentrucondiøii grele, asigurã intervale deservice extinse ši o duratã de viaøãši de funcøionare extinsã a moto -rului. Un cartuš suplimentar de



siguranøã al filtrului permite înlo -cuirea filtrului de aer în timpulfuncøionãrii.Noul model are un motor VolvoTAD 1641 GE cu 6 cilindri, dieselsupraalimentat, cu intercooler, cu

injecøie directã, care acøioneazã unalternator Leroy Somer cu tehno -logie PMG.Un radiator performant cu o capa -citate de rãcire ridicatã este, deasemenea, montat pentru a garan -

ta 100% sarcina maximã la 50 Hz

– asigurându-se funcøionarea la

temperaturi ambiante ridicate de

pânã la 40°C ši la altitudini de

1000 m.

Sistem de control digital pentrucondiøii grele de lucruControlul, protecøia ši monito ri za -

rea generatorului sunt asigurate

printr-un modul digital de control

local sau la distanøã (Qc1002).

Instalat standard, acest sistem

este ideal pentru toate aplicaøiile

cu control automat.

Toate modulele de control Qc sunt

echipate cu protocoale pentru co -

municare externã, care faciliteazã

opøiunea Cosmos pentru monito -

rizare prin satelit.

Modulul de control Qc4002 este

disponibil ca opøiune pentru ope -

rarea în paralel a mai multor

echipamente. Acest modul de

control este echipat standard cu

un sistem PMS (Power Manage -

ment System) care permite utiliza -

torului economisirea combus tibi -

lului ši prelungirea duratei de viaøã

a motorului.

OpøiuniPanoul cu prize tip CEE este dis -

ponibil ca opøiune pentru a asi -

gura conexiuni mai ušoare, mai

sigure ši mai rapide.

Pentru o flexibilitate sporitã, este

disponibilã o combinaøie de prize

trifazice de diferite mãrimi.

Ca opøiuni sunt, de asemenea, dis -

ponibile: un dispozitiv de reøinere a

scânteilor, o supapã de siguranøã

la aspiraøia aerului ši cuple rapide

pentru rezervorul extern de com -

bustibil. n




075 atlas copco Buc:000 case_CX.qxd 6/8/2009 4:16 PM

N O U T Ã Ø I

76

Bergerat Monnoyeur România areun nou website

Noul website al companieiBergerat Monnoyeur bene fi -ciazã de o graficã complet

nouã ši de o interfaøã care permiteun acces facil la toate informaøiilecuprinse în cele opt secøiuni aleacestuia.Secøiunea „Despre noi” oferã o ima -gine de ansamblu asupra dome -niilor de activitate ale grupuluiMonnoyeur ši, în particular, a ope -raøiunilor pe care acesta le desfã -šoarã în România. De asemenea,vizitatorii pot lua cunoštinøã cuactualitãøile Bergerat Monnoyeur înceea ce privešte activitatea com -paniei, produsele ši serviciile sale,acøiunile întreprinse în favoareadezvoltãrii durabile. Tot în aceastãsecøiune sunt disponibile datelede contact ale tuturor sediilor

Bergert Monnoyeur, atât din Româ -nia, cât ši din strãinãtate.Secøiunea „Produse” reunešte ocolecøie impresionantã de infor -maøii tehnice despre toate celeaproape 300 de tipuri de utilajeproduse de cãtre Caterpillar, carepot fi achiziøionate prin reøeauaBergerat Monnoyeur: încãrcãtoare-exca va toare, excavatoare, încãrcã -toare, bul dozere, gredere, încãrcã -toare-telescopice, screpere, cami -oane de šantier articulate ši rigide,stabili zatoare de sol, compactoare,freze de asfalt, finisoare de asfalt,lan sa toare de conducte, tractoarefores tiere, stivuitoare diesel ši peGPL, stivuitoare electrice, echipa -mente de magazinaj. Alãturi deprinci pa lele caracteristici tehniceale utilajelor, vizitatorii au acces ši

Bergerat Monnoyeur,importatorulCaterpillar înRomânia, are acumun nou websitecare poate fiaccesat la adresawww.bm-cat.ro.Venind în întâmpi -narea clienøilor ši apotenøialilor clienøi,dar ši a pasionaøilorde utilaje pentruconstrucøii, noulwebsite oferãinformaøii detaliatedespre toate pro -dusele ši serviciileoferite de cãtrecompania BergeratMonnoyeur, precumši despre acøiunileîntreprinse deaceasta.


076-077 noutati cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:50 PM

N O U T Ã Ø I

la cataloagele acestora, care pot fidescãrcate în format PDF. De ase -menea, sunt disponibile ši informa -øiile tehnice ale echipamentelor deconcasare, sortare ši transportmar ca METSO Minerals, care pot fiachiziøionate tot prin reøeauaBergerat Monnoyeur.Secøiunea „Servicii” oferã informaøiicomplete despre serviciile post-vânzare ale companiei BergeratMonnoyeur. Sunt prezen tate celepatru tipuri de contracte de service,adaptate nevoilor fie cãrui client,precum ši serviciile adiacente ca:sistemul de moni to rizare a utilaje -lor prin satelit Product Link ši ana -liza spectrofotometricã a probelorde ulei, SOS. Totodatã, vizitatorii vor avea prilejulsã cunoascã principalele avantaješi beneficii ale serviciilor oferite decãtre Bergerat Monnoyeur.Persoanele care doresc achiziøio -narea utilajelor în sistem leasingvor gãsi în secøiunea „Finanøare”informaøii despre CAT Financial, pre -cum ši despre condiøiile generalede finanøare.Secøiunea „Soluøia Completã 3600

prezintã caracteristicile ši avan ta -jele acestui pachet de servicii, unic

pe piaøa de profil, lansat anul tre -

cut, care include utilajul, finanøarea,

garanøia ši suportul tehnic, toate

într-un singur contract.

Persoanele care doresc sã achi -

ziøioneze echipamente de ocazie

vor gãsi în secøiunea „Second Hand”

oferta curentã de ast fel de utilaje, cu

sau fãrã garanøie.

Bergerat Monnoyeur oferã ši ser -

vicii de închiriere pentru o gamã

largã de utilaje pentru construcøii ši

pentru manipulare de mãrfuri. Sec -øiunea „Închirieri” oferã o imaginede ansamblu asupra serviciilor deînchiriere ši un link cãtre paginaoficialã a departamentului BergeratMonnoyeur - Închirieri.Nu în ultimul rând, secøiunea „Re -surse Umane” va oferi, în curând,persoanelor interesate sã lucrezeîn compania Bergerat Monnoyeur,accesul la toate informaøiile privindposturile vacante, precum ši posi -bilitatea aplicãrii online la acestea.Despre Bergerat Monnoyeur:Bergerat Monnoyeur este dealerex clusiv Caterpillar în Franøa, Alge -ria, Belgia, Luxemburg, Polonia,România ši Republica Moldova.Bergerat Monnoyeur face parte dingrupul Monnoyeur, fondat în anul1906, specializat în furnizarea deechipamente ši servicii destinateconstrucøiilor ši industriei. Prezentãîn România din anul 1991, com pa -nia asigurã vânzarea, închirierea,întreøinerea ši reparaøiile pentru ogamã largã de utilaje ši echi pa men -te Caterpillar ši Metso Minerals. n


076-077 noutati cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:50 PM

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

78

Motoare pentru autovehicule šiutilaje industriale Kubota (II)

Aplicaøiile pentru motoareleKubota, de fabricaøie japo -nezã, se referã la acøiona -

rea unor vehicule utilitare ši a unorutilaje mici precum: excavatoare,încãrcãtoare cu šasiu rigid ši arti -culat, stivuitoare cu furcã, macaraleindustriale de capacitate micã, ge -ne ratoare de curent, snowmo bile,platforme autoridicãtoare, pom pede beton mobile, pompe de pre -siune, echipamente de între øinerea drumurilor sau tractoare folositela lucrãri executate pe pantele mun -øilor, vehicule utilitare ši transpor -toare (fig. 8-20) [3].

Kubota fabricã urmãtoarele seriide motoare industriale:Motoare diesel Seria Super Minicu 2 ši 3 cilindri, Z602-E3B, de 10,8kW la 3200 rot/min, respectiv D902-E3B, cu puterea de 16,1 kW la 3200rot/min [3]. Sunt motoare indus trialefoarte compacte cu 2 ši 3 cilindri,cu o mare densitate de putere laiešire, rãcite cu lichid, care înde -plinesc normele SUA EPA Tier 4,cele mai exigente regle mentãri dinlume privind normele de poluare.Aici sunt cuprinse ši motoarele WG972 (pe gazolinã) ši DF972 (DualFuel Gasolin/GPL), care au ace leašicaracteristici de lucru cu mo toa -rele D902. La aceste motoare sefolosešte sis temul original E-TVCS

(Three Vortex Combustion System),care repre zintã o camerã de com -bustie cu trei vârtejuri. Construcøiaoptimi zatã a pistonului acoperit cusulfurã de molibden MoS2 permitescãderea cu 50% a nivelului de

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti

continuare din numãrul trecut


Fig. 8

Fig. 10

Fig. 9

078-086 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:51 PM


particule PM în gazele de eva cuareale moto rului. Sistemul de etanšarela capacul culbutorilor supapelor šiacoperirea pistonului cu MoS2reduc nivelul de noxe ši trans mi -terea vibraøiilor din zona supapelor,asigurând astfel carac teristici delucru mai bune pentru motor.Motoare diesel Seria 03 M cu 3 ci -lindri, D1503-M-E3B, de 23,8 kW la2800 rot/min, respectiv motoare cu4 cilindri V2203-M-E3B, de 35,9 kWla 2800 rot/min, ši V2403-M-E3B,de 36,5 kW la 2700 rot/min [3].Acestea îndeplinesc normele SUAEPA Tier 4, valabile pânã în 2012,respectiv normele UE, Stege III A,valabile ši ele pânã la sfâršitulanului 2012. Motoarele diesel din se -

ria 03 M folosesc sistemul E-TVCS.Constructorul a pus un accentdeosebit pe modul în care se facecurgerea aerului în cilindru, peconstrucøia camerei de ar dere, darši pe acoperirea pisto nului cuMoS2, soluøii care permit redu -cerea de particule materiale PM îngazele de evacuare cu 50% laacelaši nivel cu cel admis la mo -toa rele diesel din clasa de 37 kWcare îndeplinesc norma EPA Tier 4.Soluøiile aplicate la sistemul deetanšare al capacului culbutorilorsupapelor ši acoperirea pistoa ne lorcu sulfurã de molibden MoS2reduc nivelul de zgomote cu 1,2 dB(A)faøã de nivelul de zgomot admis almotoarelor diesel convenøionale,

res pectiv nivelul de vibraøii trans -mise. Motoarele din seria 03 Moferã o prizã de putere lateralã PTOcare corespunde trendului de creš -tere a folosirii transmiterii hi drau licea mišcãrii la mašinile industriale.Prin intermediul PTO se pot am -plasa ši douã pompe hidraulice îndouã locaøii laterale [3].

Este posibilã ši folosirea va rian teicu injecøie directã în cilindru.Motoare diesel industriale Seria V3cu 4 cilindri, V3600-E3B, de 49,8 kW la2600 rot/min, ši V3800 DI-T-E3B, de72,8 kW la 2600 rot/min [3]. Motoareledin Seria V3 V3600-E3B îndeplinescnormele SUA EPA Tier 4 ši UE Stege IIIA, valabile pânã în anul 2012.


Fig. 11

Fig. 12

Fig. 13


Sunt motoare cu as pi raøie normalãNA ši folosesc sis te mul IDI, cu unnivel scãzut de oxizi de azot NOx

în gazele de eva cuare, fãrã a folosi

sistemul EGR de recirculare agazelor de eva cuare sau turbo în -cãrcãtorul. Motoarele V3800 DI-T-E3B, de

72,8 kW la 2600 rot/min, cores -pund reglementãrilor EPA Tier 3 šiUE Stege III A, valabile pânã la sfâr -šitul anului 2011. Îndeplinirea aestorreglementãri care prevãd redu ce -rea noxelor de NOx se face cuajutorul sistemelor mecanice deinjecøie, iar gazele evacuate suntrecirculate prin sistemul EGR.Motoarele corespund nivelului denoxe al motoarelor diesel din clasa75 kW, care nu folosesc controlulelectronic al funcøionãrii injec toa -relor, îndeplinind astfel ultimile regle -mentãrii în cea ce privešte nivelulde noxe din gazele de evacuare. Motoarele diesel Kubota seria V3(DI) sunt rãcite cu lichid, folosesctehnologia E-CDISA, cu 4 supapepe cilindru, au cilindreea cuprinsãîntre 3318 ši 3769 cmc, iar putereade iešire variazã de la 53 la 70,6 kW.Kubota prezintã pentru prima datãsistemul de combustie E-CDIS(Center Direct Injection Sistem) lamotoarele industriale folosite înconstrucøii ši agriculturã. Sistemulavansat al tehnologiei cu 4 su pa -pe pe cilindru este folosit exclusivla seria V3 DI de motoare de 3,3 ši3,8 litri, cu aspiraøie normalã saucu turbosuflantã, care asigurã oputerte mare de iešire, momentcrescut la arborele cotit ši un ni velde emisii scãzut. Motoarele au 4 supape în cap šiun nou sistem de injecøie E-CDIS,plasat central în capul cilindrului,asigurã o reducere drasticã a con -sumului de combustibil [3].

În fig. 21 este prezentatã o vederecu rupturã prin motorul dieselV3300-E, cu puterea de 68 CP. Dinfigurã se vãd forma antecamereide vârtej de tip omega ši cele trei



Fig. 14

Fig. 15 Fig. 16

Fig. 17 Fig. 18

Fig. 19 Fig. 20


supape amplasate la fiecare ci -

lindru al motorului [3].

Motorul reduce la jumãtate cãldura

care se scurge în atmosferã ši, ca

atare, se reduc ši noxele radiate la

partea superioarã a motorului.

Aceasta se realizeazã prin aco -

perirea pistoanelor cu sulfurã de

molibden MoS2 ši prin folosirea a

trei trepte de deschidere a ter -

mostatului la sistemul de rãcire cu

lichid. Aceste soluøii favorizeazã

mišcarea pistonului în cilindru ši

optimizeazã cuplajul piston/pereøi,

care face ca cilindrii sã fie curãøaøi

mai bine de depuneri, în timp ce

sistemul de rãcire asigurã o regla -

re mai bunã a temperaturii în

funcøie de sarcinã. Motoarele V3

au cilindreea cu 14% mai mare

faøã de modelul V3800, la aceleaši

dimensiuni ale blocului, iar mo -

mentul motorului a crescut cu 10%

faøã de modelul V3300 prin

reglarea directã a vârfului de cuplu

cu ajutorul regulatorului original al

pompei de injecøie. Priza de putere

PTO este plasatã lateral pe motor,

la ieširea din pompa de injecøie.

Sistemul ajutã la crešterea mo -

men tului la prizã PTO ši menøine

scãzut nivelul de emisii. Tehno -

logia folositã la seria V3 asigurã

pentu PTO transmiterea a 66% din

puterea furnizatã de motor, iar ni -

velul de noxe îndeplinešte standar -

dul EPA Tier 3. Plasarea ventila to -

rului se poate face în douã poziøii,în mod convenøional mai jos saumai sus, convenabil pentru opera øiu -nile de service, în funcøie de poziøiade montaj a motorului pe utilaj [3].La motoarele diesel V3300-E/V3300-TE (turbo), cilindreea este de 3318cmc, iar puterea la iešire are valoricuprinse între 68 ši 83 CP (turbo). Înplus, s-au obøinut perfor manøefoarte bune cu privire la eva cuareacuratã a gazelor ši la puterea mãritãde iešire a mo torului. Motoarelesunt destinate pentru aplicaøiiindustriale, folosind tehnologia cu3 supape pe cilindru E-TVCS. Eleau fost primele mo toare care auîndeplinit normele CARB (CaliforniaAir Resurce Board), ULGE (Utility,Low and Garden Equipment),reglementãri aplicate în aprilie 1993pentru mo toarele diesel sub 25 CP.Aceste motoare fac posibilã existenøaar mo nioasã între respectarea cali -tã øii mediului înconjurãtor ši tehno -logia aplicatã, care este privitã acumîn construcøia motoarelor diesel caun nou concept pentru motoare prin:

1. un control mai mare al meca -nismelor suport pentru o evacuarecuratã;

2. capacitate mare pentru prizade putere PTO montatã lateral;

3. trei supape montate pe ci lin -dru ši un termostat cu trei niveluri,care reduc emisiile de noxe;

4. ventilatorul ši electromotorul potfi montate în douã poziøii diferite, înfuncøie de necesitãøile de servicepe echipament;

5. asigurarea mentenanøei din po -ziøie lateralã, pentru 3 direcøii posi -bile de amplasare a admisiei deaer: din faøã, din capul motoruluisau din lateral. Aceste poziøii sepot selecta dupã necesitãøi;



Fig. 21

5

Fig. 22

4

2

1

3

8

6

7


6. poziøia filtrului de aer poate fi šiea diferitã: orizontal sau în cap pemotor, favorabil pentru operaøiilede service; Toate ansamblurile noi de pompede injecøie sunt echipate cu unregulator original ši un mecanismcare crešte momentul la priza deputere PTO. Aceste modele suntoricând gata sã corespundã regle -mentãrilor EPA (EnvironmentalProtection Agency) ši øin pasul custandardele de protecøie a me diu luipentru motoarele industriale care nuse deplaseazã pe dru mu rile pu -blice. Motoarele sunt ideale pentruorice aplicaøie la lucrãri în šantier. Tehnologia avansatã Kubota, cu 3supape pe cilindru, este creatãpentru motoare diesel cu explo a ta -re în regim greu (fig. 22), carac te -rizate prin [3]:

1. canale de legãturã între ante -camerã ši camera de combustie;

2. antecamerã; 3. camerã de combustie trei

supape pe cilindru; 4. injector cu duzã de pulve rizare;5. bujie incandescentã; 6. formã concavã a capului pis -

tonului; 7. degajãri în capul pistonului, în

dreptul celor 3 supape; 8. pistonul tratat cu sulfurã de

molibden asigurã o alunecare maibunã în cilindru ši o presiunelateralã micã, deci o frecare maimicã pe peretele lateral.În fig. 22 este prezentatã teh no -logia cu antecamerã de vârtej deformã sfericã omega, împreunã cuuti li za rea a 3 supape pe cilindru E-TVCS [3], care conøine: 1- canalede le gãturã; 2- antecamerã; 3- ca -merã de combustie trei supape pecilindru; 4- in jec torul; 5- bujia in -can descentã; 6- for ma concavã acapului pistonului; 7- degajãrile dincapul pistonului în dreptul supa -pelor; 8- pistonul. Construcøia cu 3 supape pe cilin -dru conøine 2 supape de admisieši o supapã de evacuare. Dezvol -tarea noului sistem asigurã oadmisie mai bunã comparativ cusistemul convenøional, deci o um -plere mai bunã a cilindrului pentruun motor cu cilindri mai mici. Pro -cesul de producere a celor 3 vâr -tejuri este combinat cu utilizarea a3 supape pe cilindru ši cu exis -tenøa celor 3 degajãri practicate încapul pistonului în dreptul supa -pelor. Acestea creeazã la rândul lor

o dirijare largã a procesului decombustie a motorului. Înøelegereaacestui sistem ingenios care favo -rizeazã combustia motoarelorV3300-E/V3300-TE aratã obøinereaunor performanøe deosebite la oevacuare curatã a gazelor, condiøiide operare rapidã ši un momentmotor maxim.Noile motoare diesel Kubota dinseria Super Mini, lansate în 2003,au o densitate mare de putere într-un bloc motor mic, capacitateacilindricã cuprinsã între 479-898 ccši o putere la iešire între 9,3 kW(12,5 CP) ši 17,5 kW (23,5 CP). Mo -toa rele sunt cu 2 sau 3 cilindri šiasigurã o evacuare curatã, fiindcapabile sã respecte legislaøiaemi siilor de noxe în vigoare. Dia -metrul cilindrilor a fost mãrit de la67 mm la 72 mm, înãløimea moto -rului s-a redus, iar pistoanele suntacoperite cu sulfurã de molibden,MoS2, pentru a reduce frecãrileîntre piston ši camãša cilindrului.Soluøia micšoreazã scãpãrile degaze din cilindri în baia de ulei. Înplus, s-a fãcut ši o etanšare maibunã cu o garniturã elasticã la ca -pa cul culbutorilor, fiind astfel redusnivelul de radiaøii ši vibraøii. Acestemotoare beneficiazã de tehnologieproprie de ardere, E-TVCS (TreeVortex Combustion System), princare se obøine o mixturã optimã deaer/combustibil, prin generarea atrei vârtejuri intense de aer, createprin comprimarea aerului în ante -ca me ra sfericã, unde com bustibiluleste injectat în sensul de rotaøie.Astfel se produce auto aprin dereaprin frecãrile intense dintre stra -turile dense de aer ši parti culelefine de combustibil la care con -tribuie ši scânteia pro dusã debujia incandescentã (fig. 23, a ši b).



Fig. 23 a, b


Frontul de flacãrã format în ante -camera de vârtej omega trece cuvitezã mare în camera de ardere acilindrului, unde se continuã pro -cesul de ardere cu vitezã con -stantã. Noul sistem TVCS conøineîn capul pistonului nište degajãriconcave în dreptul supapelor, careforøeazã pãtrunderea aerului com -primat în camera sfericã ši eva -cuarea linã a gazelor din cilindru.Tehnologia E-TVCS (DI) bazatã penoul sistem TVCS contribuie într-omai mare mãsurã la reducereadrasticã a emisiilor. Produce emisiiscãzute de HC ši CO printr-o maibunã conlucrare între funcøionareaduzei injectorului ši cavitãøile prac -ticate în capul pistonului. Pompade injecøie ši duza injectoruluifuncøioneazã mai bine în ante ca -mera sfericã pentru redu cereaemisiilor de NOx. Metoda esteaplicabilã la toate nivelurile dereglementare a emisiilor din lume.

În fig. 23a este prezentatã teh no -

logia cu ante ca mera omega cu 3

vârtejuri, iar în fig. 23b, construcøia

chiulasei în care este cuprinsã

ante ca mera de vârtej omega,

respectiv arhitectura capului pisto -

nului la motoarele diesel Mini

Super de 9,3 kW-17,5 kW [3].

No taøiile fãcute în fig. 23, a ši b,

sunt urmãtoarele: 1- canalele de

legã turã; 2- camera sfericã de vârtej

omega (ante ca mera); 3- trei vârtejuri;

4- acul injectorului; 5- poziøionarea

came rei sferice în chiulasã; 6- bujia

incandescentã; 7- capul pistonului

de formã concavã; 8- degajãrile prac -

ticate în capul pistonului în dreptul

talerelor de supape; 9- pistonul.

Motoare diesel industriale Seria 05cu 3 cilindri, D1005-E3B, de 17,5

kW, D1105-E3B, de 18,5 kW, ši

D1305-E3B, de 21,7 kW, care dez -voltã puterile maxime menøionatela turaøia de 3000 rot/min [3].Motoarele îndeplinesc normele depoluare SUA EPA Tier 4 ši UEStege III A, valabile pânã la sfâršitulanului 2012. Ele sunt de preferat casursã de acøionare pentru diferitetipuri de echipamente manufac -turate. De asemenea, folosesc teh -nologia E-TVCS. Camera de com -bustie ši forma optimizatã a arhi -tecturii capului pistonului conducla reducerea cu 50% a nivelului departicule PM existente în gazele deevacuare. Aceste motoare cu 3 ci -lindri cu aspiraøie naturalã NA asi -gurã o înaltã densitate de putere laiešire. Cursa pistonului a fost mã -ritã cu 12% faøã de modelul D1105,respectând însã dimensiunile blo -

cului cilindrilor. Lichidul de rãciretrece printre cilindri, realizând astfelo rãcire bunã printr-un transferintens de cãldurã de la cilindri lalichidul de rãcire. Se obøine astfel odensitate mare de putere la iešireaarborelui cotit ši crešte dura bi li ta -tea motorului. Soluøiile constructiveadoptate pentru curgerea aeruluiîn cilindru ši optimizarea formelorcavitãøilor practicate în capul pis -tonului permit o reducere cu 50%a particulelor materiale PM din ga -zele de evacuare ši respectareaunui nivel strict de emisii acceptatede reglementãrile EPA Tier 4, nivelce corespunde motoarelor dieseldin clasa 37 kW. În plus, soluøiilefolosite pentru etanšarea capa cu -lui culbutorilor supapelor ši aco -perirea pistoanelor cu sulfurã demolibden MoS2 reduc nivelul devibraøii. O varietate de accesorii op -øionale se poate adãuga la motoa -rele Seriei 05 Kubota [3].

Seria 07 de motoare industrialeKubota cu 4 cilindri pentrutractoare [3]Seria 07 repre zintã un nou conceptde motor. Acest proiect a fostdezvoltat pe baza diferitelor îmbu -nãtãøiri aduse motoarelor, care aupermis creš terea performanøelor lanivelul aplicaøiilor industriale (fig.24a). Designul unic al bloculuimotor a fost dezvoltat folosindtehnologia originalã Kubota, princare s-a ur mãrit mãrirea cilindreeila motoa rele compacte curente de2,4 litri. Sistemul de rãcire propus, cuga lerie proprie de apã ši pasaj de apãîntre alezaje, este o contra mãsurãîmpotriva sarcinii termice provenite dinmãrirea densitãøii de putere obøinutãla ieširea arborelui cotit.



Fig. 24 a

Fig. 24 b


În plus, se obøine ši o dura bilitate ši

o fiabilitate superioare. Motoarele

din Seria 07 comple teazã nivelul de

dezvoltare al con ceptului menøionat

pânã la puteri de 100 CP.

Noua serie 07 de motoare Kubota

este proiectatã sã corespundã

normelor de emisii EPA Tier 4. Mo -

torul este compatibil ši cu regle -

mentãrile Euro Stege III A. Seria 07

corespunde normelor de poluare

pânã la sfâršitul anului 2012, în

America de Nord, ši oferã resurse

de dezvoltare ši pentru viitoarele

reglementãri.

Menøine reglajul emisiilor prin re -

ducerea de NOx cu ajutorul siste -

melor mecanice de injecøie, astfel

încât este asiguratã compactitatea

sistemului de rãcire a gazelor eva -

cuate prin sistemul de recirculare a

gazelor arse EGR.

Motoarele beneficiazã de un sis -

tem original de combustie, E-CDIS

(Center Direct Injection System),

ce permite o ardere curatã la Seria

V3 DI, care a fost reproiectatã. Pre -

siunea sistemului de injecøie a

cres cut, iar camera de ardere a

fost reproiectatã. Aceste soluøii

asigurã reducerea cu 25% a par -

ticulelor materiale PM existente în

gazele de evacuare, comparativ cu

motoarele care se încadreazã în

clasa reglementãrile EPA Tier 3.

Aceste noi motoare au fost pro -

iectate sã reducã transmiterea

vibra øiilor ši a undelor de radiaøii

printr-un nivel scãzut de zgomote

obøinut datoritã unei etanšãri mai

bune. Operarea ši protecøia me -

diului sunt prietenoase la motoa -

rele seriei 07 Kubota, care au fost

concepute pornind de la o nouã

reproiectare a motorului.

Montarea lateralã a prizei de pu -

tere PTO oferã pânã la 100% mai

multã putere, care este luatã de la

trenul de putere lateral foarte

compact. PTO este folositã pentru

antrenarea pompelor hidraulice

care acøioneazã echipamentele

mašinilor industriale. Este posibilã

instalarea pânã la 3 pompe hidra -

u lice de diferite capacitãøi. Venti -

latorul folosit pentru rãcirea radia -

torului este gândit sã poatã a fi

amplasat în douã poziøii pe înãl -

øime, în fucøie de configuraøia

echipamentului.

Specificaøia tehnicã a motorului 3307

a DI-T-E3B respectã reglementãrile

EPA Tier 4/UE Stage III A. Este un

motor cu 4 cilindri verticali, rãcit cu

lichid; diametrul x cursa pistonului,

D x S = 94 x 120 mm; cilindreea

3331 cmc; instalaøie de alimentare

cu injecøie directã, cu turbo su -

flantã. Turaøia maximã de lucru

este de 2600 rot/min, puterea la

iešire: 55,4 kW (74,3 CP); capaci -

tatea bãii de ulei: 12 litri; alternator

12 V, 45 A; masa usacatã a mo -

torului: 268 kg.

În fig. 24a este prezentat an -

samblul motorului diesel industrial

Kubota supraalimentat, de 55 kW,

iar în fig. 24b, caracteristica sa de

turaøie, reprezentatã prin curbele de

putere, de moment ši de consum

specific de combustibil [3].

Seria OHV Kubota, motoare por -tabile de capacitate foarte micãpe benzinã, de la 3,7 la 13 CP [3]Motoarele mici pe benzinã, por -

tabile, ale seriei Kubota Super OHV

au puteri cuprinse între 3,7 ši 13 CP.

Cu acestea, Kubota a introdus o

linie nouã de motoare mici, por -

tabile, foarte eficiente, la care s-a

renunøat la amplasarea supapelor

lateral în bloc, trecându-se la am -

plasarea lor în capul cilindrului.

Soluøia asigurã o combustie mai

bunã, o construcøie mai compactã,

operare economicã, dimensiuni ši

greutãøi mai mici. Sistemul cu

supape laterale folosešte în multe

cazuri rãcirea cu aer a motoarelor

pe benzinã, produce o pierdere

considerabilã de cãldurã la un



Fig. 25


raport mic de compresie, având re -zul tate scãzute în eficienøa com -bustiei.În fig. 25 sunt prezentate câteva dinmotoarele portabile pe benzinã dinSeria OHV, fabricate de Kubota [3]. La motoarele OHV, sistemul deam plasare a supapelor peste ca -pul cald al cilindrului rezolvã treiprobleme, ši anume: asigurã oeficienøã termicã ridicatã; o arderemai bunã a combustibilului decâtla motoarele care folosesc supapeplasate lateral; o creštere a puteriila iešire (fig. 26). Seria este eco no -micã, asigurã o scãdere a consu -mului cu 25% ši folosešte o can -

titate de douã ori mai micã de uleidecât în cazul motoarelor cu su -pape laterale. Motoarele folosescši un mecanism original pentrudecompresia cilindrului la pornire,asigurând o pornire ušoarã. Întimpul pornirii, arcul de pe cuiulsistemului pentru decompresaremã rešte evacuarea treptatã ši des -chide puøin supapa de evacuare,micšorând presiunea în camera decombustie. Când motorul este por -nit, mecanismul folosešte forøacentrifugã de inerøie la mišcareaštiftului pentru decompresare (fig. 27). Sistemul pentru decom -pre sare unic reduce cu 40% forøa

necesarã de tragere la coarda depornire a motorului. Motoarele sunt proiectate pentruperformanøe ridicate în regim de ex -ploatare foarte greu. Construcøia loreste rigidã ši sunt foarte rezistente. Au fost introduse o serie de inovaøiitehnologice care se referã la: folo -sirea unui carburator rezistent lacoroziune, cu jigloare de aluminiu,ši segmenøi de compresie cromaøipentru piston. Nivelul de zgomoteprodus de motoarele OHV este cu2 pânã la 3 dB(A) mai mic, în com -paraøie cu cel al motoarelor echi -pate cu supape laterale. Seria OHVare douã avantaje: a) co nectareadirectã a sculei ši pre luarea puteriidirect de la arborele motorulu; b)uti lizarea unui arbore cu came cuturaøie redusã. Tehnologia folositãface posibilã o masã de 2,8 kg/CP,cu 14% mai puøin decât la con -strucøiile anterioare. În fig. 28, 29 ši30 sunt prezentate o serie de ca -racteristici de performanøã referi -toare la reducerea nivelului dezomot, reducerea consumului decombustibil, crešterea puterii laiešire ši micšorarea forøei de tra -gere la coarda de pornire, pentrumotoarele echipate cu supape încap ši cu sistem pentru decompre -sare la pornire. În fig. 26 este prezentatã soluøiaam plasãrii supapelor în capul cilin -drului, care crešte performanøelede exploatare ale motoarelor por -tabile pe benzinã din Seria OHV [3].În fig. 27 este prezentat sistemulautomat de decompresare la por -nirea motorului [3].În fig. 28 este prezentatã grafic re -ducerea nivelului de zgomot înre -gistrat la pornirea motoarelor OHV,comparativ cu motoarele echipatesupape laterale [3].

Fig. 26

Fig. 27




În fig. 29 sunt reprezentate: a) gra -ficul scãderii consumului specificde combustibil cu 25%, la seriaOHV, comparativ cu modelele an -terioare echipate cu supape late -rale; b) crešterea puterii de iešire amotorului cu 30% a motoarelorOHV; c) reducerea forøei de tragerela coarda de pornire a motoarelorSeriei OHV cu 40%, care folosescdecompresarea la pornire, faøã deconstrucøiile anterioare care nufolosesc acest mecanism [3].NOTÃ:Reglementãri cu privire la emisiilede noxe dupã normele UE ši EPA

pentru motoarele industriale carenu se deplaseazã pe drumurilepubilce [4].Schimbãri consfinøite de NormaSUA EPA Tier 3 pentru descreš te -rile de emisii poluante. Reglemen -tãrile EPA la motoare industrialecare nu se deplaseazã pe dru -murile publice conøin: Opøiunile pentru clasa de motoare37-56 kW (50-75 CP), care cu prin -de: (1) trimitere numai la nivelul departicule materiale PM din gazelede evacuare sau numai la regle -mentãrile extinse pe NOx (caresunt menøionate în evoluøia lor pe

ani); (2) reglementãri în legãturã cuparticulele materiale PM ši de NOx,considerate în acelaši timp dupãcum urmeazã: pentru EPA, în 2007,un conøinut de 500 ppm de sulf încombustibili ši în 2010, de 15 ppmde sulf în combustibili.

Pentru Norma UE se prevede: în

2006, reducerea nivelului de zgo -

mote la mašini cu 3dB ši un con -

øinut de 350 ppm de sulf în com -

bustibili; în 2009, 10 ppm de sulf în

combustibil; din 2010, puterea datã

în CP, mãsuratã la frânarea moto -

rului, va trebui exprimatã în kW. n

Bibliografie

1. * * * - Prospecte pentru gama de

motoare industriale Kubota: Seria

Super OHV, motoare pe gazolinã;

Seria Super Mini cu 2 ši 3 cilindri,

Z602 –E3B ši D902-E3B; Seria 03-M

cu 3 ši 4 cilindri, D1503-M-E3B,

V2203-M-E3B, V2403-M-E3B; Seria

V3, V3600-E3B, V3800-DI-T-E3B;

Seria 05 cu 3 ši 4 cilindri D1005-E3B,

D1305-E3B; Seria 07, cu 4 cilindri,

V3007-DI-T-E3B, V3307-DI-T-E3B,

Kubota Corporation, Japan

2. * * * - Petroleum Ratings Guide,

Caterpillar, 2008

Fig. 28



Fig. 29


087 marcom WA:000 marcom1.qxd 6/8/2009 4:53 PM


88

Compania SERMAC, parte ner

Powertek Trailers (membrã

a Powertek Group), este

unul dintre cei mai importanøi pro -

ducãtori mondiali capabili sã

conceapã ši sã propunã o pompã

de beton cu o asemenea înãløime

- 100% produsã în Italia. Acest

model reprezintã starul unei lungi

serii de modele SERMAC, lider în

conceperea, producerea ši vân za -

rea pe plan mondial de pompe de

beton ši echipamente pentru

construcøii.

SERMAC SIRIO 6RZ65Pompa este montatã pe šasiuri

Mercedes-Benz 41.46, cu 5 axe,

10x4, iar plierea braøului se face în

RZ din 6 segmente, permiøândatin gerea unei înãløimi maxime depompare pe verticalã de 64,35 m,pe orizontalã de 60,35 m ši înadâncime de 50 m.

Cea mai mare pompã de betonlivratã în trecut de SERMAC a fostSIRIO 5TR62, tot în anul 2008, laMilano; ea permite atingerea uneiînãløimi maxime de pompare peverticalã de 62 m. Bra øul pompeieste compus din sec øiuni sudateîn formã pãtratã, cu capeteleobøinute direct din cuadra øi turnaøieconomic. Cele mai importantecaracteristici ale pom pei sunt ver -sa tilitatea în combi naøie cu pre -cizia ši stabilitatea.

Noua pompã de

beton, SIRIO

6RZ65-SCL150AHP,

expusã în

premierã la târgul

SAIE 2008 de la

Bologna, are cel

mai mare braø de

lucru din Europa.


SERMAC, partener POWERTEKTRAILERS: Tehnologie de vârfSERMAC, partener POWERTEKTRAILERS: Tehnologie de vârf

088-091 adv powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 6:44 PM

Cuplajul între segmentele 5 si 6sporešte ope rativitatea ši preciziamišcãrii de la capãtul furtunului decauciuc. Tubu latura are diametrulde 125 mm pe toatã lungimea eipânã la ulti ma secøiune, care estedin cauciuc, cu lungimea de 3 m.Se poate monta ši tubulaturã cupereøi dublii.Toate componentele sunt conce -pute din oøel special cu grad ridi -cat de elasticitate. De ase menea,pãrøile cinematice precum boløurilesau cilindrii sunt fãcute din oøel cusudurã rezistentã la tensiuni ridi -cate, care permite susøinerea greu -tãøii ši îmbunãtãøirea rezistenøei lauzurã. Particularitãøile tehnice au per -mis reducerea la minimum a greu -tãøii pompei, optimizând la maxi -

mum raportul greutate-performanøã.Calaje de tipul telescopic au marerigiditate la forøele de tor siu ne;sistemul tradiøional de calare garan -teazã o funcøionalitate exce lentã ši ostabilitate mare în orice situaøie, înspecial la pom pele din familia SIRIO.Calajele frontale au în componenøalor un tronson te les copic, iar cele dinspate au lun gime fixã. Suprafaøa decalare este de 12 x 12,6 x 12 m.

Grupul de pompare performantSCL150AHP este echipat cu valve“S” ši este alcãtuit din doi cilindrihidraulici ši pistoane de diametru230 mm ši 200 mm, care funcøio -neazã la o capacitate maximã de150 m3/h, la o presiune de pânã la76 bar.

Pentru mišcarea braøului de pom -pare se folosešte o telecomandãcu control proporøional ce imprimãbraøului o vitezã corespunzãtoarecu deplasarea manetei de controlde pe telecomandã. În acest fel seobøine acurateøe ši ušurinøã mareîn exploatãri. Tot pe tele comandãse mai aflã butoane pentru mišca -rea braøului în douã viteze, scanareautomatã, frecven øa liberã ši mani -pulatoare pentru controlul precis alcelor 8 grade de mišcare.Echipamentul mai vine însoøit de otelecomandã de ur genøã ši uncablu serial.Pompa poate sã fi dotatã cu diferiteopøiuni cum ar fi: o ca merã video înspatele pompei, care per mite de -pla sarea în siguranøã; sistemelectric de protecøie pentru firele deînaltã tensiune; sistem electronicanti-basculare.

SIRIO 5RZ53La mijlocul lunii februarie 2009,Powertek Trailers a livrat ceamai mare pompã de beton dinRomânia – SIRIO 5RZ53. Aceastãpompã beneficiazã de anumiteparticularitãøi constructive cum ar fiarticulaøiile extrem de ušoare,adap tate foarte bine la greutateape care trebuie sã o susøinã. Deasemenea, grupul de pompareeste foarte bine dimensionat šiconstruit, astfel încât vibraøiile carese înregistreazã în gura de pom -pare sunt reduse. Pompa de betoneste echipatã cu sistem de ungerecentralizatã, rezultând astfel o redu -cere semnificativã a numãrului deoperaøiuni de întreøinere. Astfel, gra -dul de uzurã al acestei pompe estemult mai redus decât în cazul celorce folosesc sisteme tradi øio na le.

DATE TEHNICEl Plierea braøului se face în RZ, braøul are 6 segmente;l Înãløimea maximã de pompare: 64,35 m;l Înãløimea pompei: 3,99 m;l Lãøimea: 2,5 m;l Lungimea: 14,35 m (pe 5 axe Mercedes);l Ampatamentul: 6.300 mm;l Greutatea: mai micã de 52 tone;l Grupul de pompare: SCL150AHP.




Un alt avantaj este faptul cã šasiul

pompei SIRIO este autoportant, prin

urmare eforturile de torsiune su pli -

mentare ce pot apãrea în momentul

turnãrii beto nului nu afec teazã šasiul

camio nu lui.

Mo delul este dotat cu grupuri de

pompare din seria S8, cu o

capacitate de pânã la 185 m3/h la

o presiune de 76 de bari.

Powertek Trailers alãturi deSERMACPowertek Trailers lucreazã de 3 ani

cu SERMAC. Powertek Trailers a

cãu tat sã completeze permanent

gama lor de produse în vedereapoziøionãrii pe piaøã ca furnizor desoluøii în tehnologia betoanelor.SERMAC produce la cele maiînalte standarde de calitate šifiabilitate. De asemenea, este unul

dintre cei mai activi ši mai inovatorijucãtori de pe aceastã piaøã, cumulte soluøii de succes. Cerce ta -rea ši dezvoltarea produselor suntvalori tabu pentru SERMAC. n

Scurt istoric SERMACw 1989 anul înfiinøãrii în Italia;w 1991 intrã pe pieøe din Estul Îndepãrtat – Taiwan, China, Coreea de Sud;w Premiere absolutã SERMAC: primul patent pentru braø telescopic înprima secøiune - SIRIO 5TR58;w Cele mai noi produse SERMAC – SIRIO 6RZ65 ši STAR Seria 6;w În prezent au 3 workshopuri ši o nouã fabricã la Nova Milanese.




091 powertek trailers texnokat:000 powertek comp1.qxd 6/8/2009 6:45 PM

M A N A G E M E N T T E H N O L O G I C

92

Aspecte privind managementulšantierului de construcøii

Tipurile de organizare ši mana -gement adoptate pe šantie -rele de construcøii depind

evident de mãrimea ši durata pro -iectului ši de locul de amplasare alacestuia.Scopul managementului de šan -tier este de a planifica, organiza šicontrola activitãøile, astfel încâtlucrarea sã poatã fi executatã šifinalizatã cât mai bine posibil ši latermen, în condiøii maxime de si -guranøã a muncitorilor, în pofidatuturor riscurilor existente.Acest proces începe înainte de ase trece la alocarea resurselor šitrebuie sã continue pânã când în -treaga activitate ia sfâršit. Obiec -tivul este ca rezultatul final sã fiecorespunzãtor pentru beneficiarullucrãrii ši sã nu necesite mai muløibani sau alte resurse decât celecare au fost iniøial alocate sau pre -vãzute la buget.Planificarea ši controlul trebuie,bineînøeles, aplicate la toate acti -vitãøile ši resursele implicate înproiect. De aceea, managerul dešantier trebuie sã fie capabil sãînøeleagã modul de lucru alangajaøilor ši sã aprecieze cât depriceput este fiecare, sã cunoascãmetodele lor specifice de lucru,problemele ši punctele slabe.Pentru a ne forma o pãrere asupraunei organizãri eficiente a unui pro -iect, caracterizatã de o bunã comu -nicare managerialã, în fig. 1 esteprezentatã structura de orga nizarea departamentului pentru reali za -rea managementului de šantier.

Ceea ce trebuie pentru o bunãcomunicare la nivel managerialeste asigurarea unor cãi adecvatede feedback în întreaga firmã šidincolo de ea. Acestea permitmonitorizarea evoluøiei proiectului,raportarea dificultãøilor cãtre con -du cerea executivã ši accesul tutu -ror participanøilor la consul tanøaexperøilor de specialitate.Pentru a-ši îmbunãtãøi desfãšu ra -rea activitãøilor, în vederea relan -sãrii activitãøii – actuala încetinire aritmului construcøiilor favorizândabordarea unor strategii viitoare –(este relevant exemplul firmei JCB,care în aceastã perioadã de crizãa investit 40 de milioane de ₤ într-ofabricã de excavatoare – veziarticolul din RUE, mai 2009, autorDragoš Nicolae), strategia firmeitrebuie sã aibã în vedere urmã toa -rele direcøii:

l asigurarea realizãrii lucrãrilor laun nivel ridicat de calitate, com -petitiv cu ce se realizeazã pe planmondial;

l implementarea tehnologiilornoi de lucru ši a echipamentelortehnologice performante care sãvalorifice superior ši cât mai eco -nomic resursele de materii primeši energetice;

l planificarea, organizarea ši con -trolul activitãøilor unui proces teh -nologic, astfel încât lucrãrile sã fiefinalizate cât mai bine posibil înpofida tuturor riscurilor existente;

l punerea în practicã a teoriilorprivind controlul calitãøii, manage -mentul resurselor, mecanizarea, au -to matizarea ši robotizarea lucrãrilor;

Multe întreprinderi din

domeniul construcøiilor,

aparøinând sectorului

privat, ajung sã

determine condiøiile de

stabilitate care le permit

sã fie eficiente în

folosirea nivelului

managerial, a legilor,

normativelor ši

procedurilor, în situaøii

invariabile. Dar ce se

întâmplã când este

impusã o nouã

organizare de šantier, un

echipament, o schemã

de mecanizare sau o

tehnologie nouã este

adãugatã? Iar regulile ši

procedurile nu se aplicã.

Ierarhia managementului

existent este incapabilã

sã defineascã altceva ši

este devotatã schimbãrii.

Ce este de fãcut? Cel

mai bun rãspuns este:

Managementul Šantie -

rului de Construcøii.

Conf. dr. ing. Ioan PETREA Universitatea “Dunãrea de Jos”Galaøi


092-094 management petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 6/8/2009 4:56 PM


l utilizarea de tehnologii ši echi -pamente pentru reciclarea mate -ria lelor;

l schimbarea atitudinii faøã demuncã.Realizarea practicã a acestor prin -cipale deziderate revine manage -rilor de šantier, care “de la primacitire a proiectului de construcøie”trebuie sã aibã în vedere o serie decerinøe pe etape, astfel încât rezul -tatul final sã fie muløumitor pentrubeneficiarul lucrãrii, sã se înca -dreze în termenul promis ši sã nunecesite mai muløi bani sau alteresurse decât cele care au fostiniøial alocate sau prevãzute.Deoarece proiectele de construcøiiimplicã riscuri ši probleme spe cia -le de organizare (adesea necesi -tând investiøii masive de capital šiun management riguros al acti -vitãøii, al fondurilor financiare ši alcalitãøii), sunt necesare:a. Cunoašterea profundã a con -cep øiei ši mecanizãrii proceselortehnologice specifice lucrãrilor deconstrucøii-montaj, a corelãrii para -metrilor echipamentelor ši tehnolo -giilor de lucru adoptate;b. Organizarea ši managementulšan tierelor de construcøii;c. Extinderea rãspunderii celor inte -resaøi de calitate, dincolo de limi -tele constructorului.În continuare, vom prezenta câtevaaspecte privind locul ši rolul mana -gementului de šantier în desfãšu ra -rea lucrãrilor de construcøii-montaj.Organizarea managementului dešantier nu diferã în esenøã de ceaa oricãrei alte activitãøi din cadrulunei firme. Datoritã faptului cã, îngeneral, fiecare firmã cu activitãøisimilare are ideile sale proprii pri -vind modul în care se organizeazãši lucreazã, este foarte probabil sã

avem structuri de organizare dife -

rite. Mai mult, diferitele firme pot

avea acelaši succes, ceea ce aratã

cã nu se poate spune cã existã

doar o singurã soluøie optimã de

organizare. În linii mari, structura de

organizare a managementului de

šantier se bazeazã pe activitãøile

principale din acest domeniu, ši

anume:

l elaborarea documentaøiei teh -

nologice (cu precizarea proce -

deelor de execuøie a activitãøilor) –

pe baza desenelor de execuøie a

obiectului de construcøie ši a spe -

cificaøiilor tehnice – care stabilešte

tehnologiile de lucru ši schemele

de mecanizare;

l elaborarea proiectului pentru

or ganizarea de šantier pe baza

analizei tehnico-economice a do -

cumentaøiei tehnologice;

l realizarea obiectelor (provizorii)

de organizare, pe bazã de structuri



modulare care sã permitã mon -

tarea ši demontarea rapidã;

l aprovizionarea ši manage men -

tul resurselor (forøã de muncã, ma -

terii prime, echipamente tehnolo -

gice, bani);

l planificarea ši coordonarea

lucrãrilor de pe šantier.

Având acum o idee asupra mana -

gementului de šantier, asupra res -

ponsabilitãøilor ši relaøiilor de mun -

cã în firmã, este mai ušor sã

analizãm locul potrivit în structura

organizatoricã.

Din cele prezentate rezultã cã, în

acest moment, constructorii români

trebuie sã se obišnuiascã cu noile

forme de organizare – specifice

Comunitãøii Europene – a activitãøii

desfãšurate, acordând o atenøie

deo sebitã departamentului de con -

strucøii ši mecanizare, pentru a face

faøã competiøiei, atât în România,

cât ši oriunde în Europa.

În rezumat, pentru a folosi eficientfondul de timp, dupã adjudecareacontractului lucrãrii, constructorultrebuie sã-ši organizeze munca,resursele, instalaøiile provizorii. Dease menea, managementul de šan -tier presupune pregãtirea docu men -taøiei detaliate pentru realizarealuc rãrii, stabilirea metodelor ši echi -pamentelor tehnologice aferente, cri -teriile de asigurare a calitãøii, politi -ca de siguranøã, schemele deorganizare ši circulaøie etc. n



Fig. 1


POZ

A L

UN

II

095 poza lunii:000 case_CX.qxd 6/8/2009 6:49 PM

R E V I E W S


Atlas Copco has launched a new500 kVA generator Antwerp, Belgium, May 2009: Thenew Atlas Copco top generator –QAS 500 – operates at dualfrequency, with a power of 500 kVAat 50 Hz (respectively, 571 kVA at 60Hz), bringing a mitigation of the noiselevel and an increase of theenvironment protection, meanwhileassuring the continue supply withenergy of the industrial facilitieswithin public units, rentals andconstructions. The lifting structure incorporated intothe housing contributes to the totalsolidity of the generator, assuringmeanwhile its safe and easyhandling. This structure is located in thecentral point of gravity to assure acorrect balance and it is designed tosupport a weight at least equal with4 times the maximum acceptedweight without breaking.

PRAKLA DRILLING TECHNOLOGYDrilling Fluid Preparation andCirculation SystemThe German company, PRAKLABOHRTECHNIK, is member of thegroup BAUER MASCHINEN startingwith 2004, benefiting of a complexprogram for its modernization anddevelopment. The PRAKLA technology in the fieldof drilling wells and geologicprospecting covers the entire rangeof existing procedures as: drillingwith direct and reversible drillingmud circulation (by using the samecollar column), drilling with bottomhammer, drilling for sampling, etc.Always concerned by the optimi -zation and greening of the drillingtechnological processes, the com -

pany PRAKLA does not limit to theimprovement of the basic drillingmachinery but also it develops allthe range of the auxiliary equipmentnecessary for the operation of thismachinery.

Bergerat Monnoyeur Romaniahas a new websiteBergerat Monnoyeur, the Caterpillarimporter in Romania, has now a newwebsite available to be accessed atthe address www.bm-cat.ro. Anticipating the needs of the existingand potential clients as well as ofthose showing a passion forconstruction machinery, the newwebsite provides detailed informa -tion about all the products andservices offered by the companyBergerat Monnoyeur, as well asabout its actions. The new website of the companyBergerat Monnoyeur benefits of acompletely new graphic and aninterface allowing an easy access toall information contained in its eightsections.

The new BF, the answer of thecompany MB to the requests ofthe clientsMB S.p.A., a company from Vicenza,world leader in manufacturing andtrading of the bucker baskets,attended the Intermat Fair from Paristo present the most recent product, anew bucker basket, which is theresult of the investments in techno -logic researches and the continuecare for the needs of the consumers.The company chose one of themost important international fairs inthe field of constructions to presentits new product, underlying in thismanner the importance of this event.

Potain directly involves in one ofthe biggest projects in the field ofconstructions in the ScandinavianPeninsulaSix Potain tower cranes became thesubject of the biggest rental projectfrom turnover/month point of view, ofKranos A/S, the Manitowoc dealer inNorway. Two MD 485 B tower cranesand 4 MD 365 B cranes manu -factured by Potain have been rentedfrom Kranor, through Vedal Prosjekt,the Contractor, for the Fjord CityProject in Oslo, project amounting tobilliards of dollars. This projectobjective is the reconstruction of thehistorical area of Oslo. Other two MD485 B and MD 365 B cranes will bepart of the equipment fleet startingwith January 2010.

SERMAC, the POWERTEK TRAILERSPartner: Top TechnologyThe company SERMAC, a PowertekTrailers Partner (member of PowertekGroup), is one of the most importantworld manufacturers able topropose and design a 100% madein Italy concrete pump with such aheight. This pump is the star of awide range of SERMAC pumps, thiscompany being leader in the design,manufacturing and sale of concretepumps and construction equipmentall over the world.

DUAL POWER SystemMore mobility offered byPowerscreenThe international leader in the field ofmobile sorting stations, Powerscreen,does not belie its reputation whenwe talk about the innovation,confirming also the validity ofcompany’s slogan: "Helping ourclients when need it“.

096-097 reviews:reviews 6/8/2009 4:26 PM

R E V I E W S

The necessity of a dual supplysystem which can be switched on adiesel or electric engine system isthe desire of the users of the sortingstation, mostly of those who changetheir location over time. Due to the new power supplysystem, Powerscreen succeeded tooffer a simple switching for the entireoperational cinematic chain bytransmitting from a sole powersource the energy necessary formoving many operational systems,by commutation of the power supplyfrom one source to another, withoutrecording an increase of the powerconsumption, aspect leading in theend to a positive impact on thestation's power consumption.

Issues related to the constructionsite managementMany facilities in the constructionfield, belonging to the private sector,succeeded to determine, for con -stant cases, the stability condi tionsable to allow them to use efficientlythe management level as well as theapplicable laws, standards andprocedures. But what does it happenwhen a new site management isimposed, or new equipment, mecha -nizing scheme or technology isadded? This is the case in which therules and procedures do not applyand the existing managementhierarchy is unable to determinesomething else, being meanwhilevery devoted to the change. How todeal with such an issue? The bestanswer is: The Construction SiteManagement.

Big Event to GENCO’93 SAArriving close to the Head Office ofGenco’93, located on the Ring Road

- which is in widening process - wecan see the booms of the Liebherrexcavators raised to the sky as forgreeting. In front of them there are afleet of front end loaders and severalbulldozers, all made by Liebherr. Inthe middle of the yard of almost twohectares raise two earth moundsattacked by several machineries,which will change very soon thelandscape. On the other side theBomag compactors, the Gehl mini-excavators and the Atlas Copcohydraulic breakers are watching.

Bosch invests further in RomaniaThe Bosch Group recorded inRomania an increase of the turnoverby 18.4% compared to the previousyear, namely, from Euro 136 million in2007 to Euro 161 million in 2008,despite the unfavorable worldeconomic context. At the end of2008, Bosch had in Romania 839employees compared to 570 in theprevious year. „The main engines ofthis growth were the technology inthe motor vehicle and in the thermo-technique fields“, has declaredBrigitte Eble, Robert Bosch S.R.L.Director General and Representativeof Bosch Group in Romania, to apress conference in Bucharest.

The first concession project con -cerning the highway - "Duel" forthe highway constructionRecently, the winner of the awardingprocedure for the concession of theComarnic–Brasov sector of theBucuresti–Brasov Highway wasdeclared: the consortium built up ofVinci Concession – Aktor Concession– Vinci Construction Grand Projects –Aktor. Comarnic–Brasov is consi -dered the most difficult sector of the

future Bucuresti–Brasov Highway.

During the first ten days of May, 2009,

the assessment of the final tenders

submitted within the competitive

dialogue procedure for awarding the

contract for the concession of the

public works and services for the

design, financing, construction, ope -

ration and maintenance of the

Comarnic–Brasov sector of the

Bucuresti–Brasov Highway.

Marcom Machinery Fair - the thirdeditionDuring May 8 and 9, 2009, the

MARCOM showroom, in Otopeni, 75-

79 Bucureşti-Ploieşti Road, was the

host of the 3rd MACHINERY FAIR, an

objective occupying 10,000 sqm,

where over 100 new and second-

hand machineries equipped with

last-generation technology, are

presented. The client-oriented

management of the company

Marcom is continued this year, too, to

the purpose of offering to the

construction companies technical

and economic solutions for any type

of site.

TECHNOLOGIC EQUIPMENT FORMIG/MAG WELDING PROCEDUREThe standard welding equipment is

made of: a power source for welding

at a constant voltage, the welding

wire rewinder control cable, the led

cable, the weld earthing cable, the

weld earthing cable connector, the

welded part, the welding burner, the

welding wire rewinder, the gas tube,

the gas cylinder. In of the four-wheel

rewinders, these can have two or four

drive wheels. The MIG/MAG gas-

welding equipment is supplied with

single-phase or three-phase current. n


096-097 reviews:reviews 6/8/2009 4:26 PM

TALON DE ABONAMENT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7 lei nn 6 luni 12 lei nn 1 an 22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:Denumirea firmei..................................................................................Domeniul de activitate al firmei:...........................................................Numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................Departament.........................................................................................Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................Sc........... Etaj.......Ap.............................................................................Localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284cont RO32BTRL04801202811571XX Banca Transilvania, SucursalaChibrit. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:

Modul 1 apariøie (Euro)1/1 A4 9001/2 A4 5001/4 A4 300

Coperta 1 2600Coperta 2 2000Coperta 3 1600Coperta 4 2200

2 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferãun spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatoriiši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

098 talon:114 talon.qxd 6/8/2009 4:27 PM

cop3 meva:000 case_CX.qxd 6/8/2009 5:10 PM

cop4 Case:000 case_CX.qxd 6/8/2009 3:27 PM

Revista de unelte si echipamente - Iunie 2009

Documents

Transcript of Revista de unelte si echipamente - Iunie 2009