SUBIECTUL 5

TEORIA INSTRUIRII

SUBIECTUL 5

Relatia dintre obiectivele educationale, continuturile instruirii si metodele de instruire ( curriculum aplicatii programa, planificare si proiect lectie)

1. Noul Curriculum Naional a fost elaborat pe baza unui set de principii i de criterii menite s asigure coerena la nivelul proiectrii i al dezvoltrii sale. Ele vizeaz componentele de baz ale procesului de nvmnt (obiective, coninuturi, strategii, surse, evaluare) care se ntreptrund i se condiioneaz reciproc:

a. Obiectivele generale i operaionale determina, influeneaz selecia i vehicularea coninuturilor. La rndul lor, coninuturile pot determina perfecionarea obiectivelor.

b. Strategiile - metodele, mijloacele i formele de activitate didactice sunt influenate de coninuturi, obiective i invers. De exemplu, un coninut cu un pronunat caracter aplicativ va determina strategii cu caracter practic-participativ. La rndul lor, strategiile cu caracter practic-aplicativ, pentru a-i ndeplini obiectivele operaionale specifice, determin selectarea anumitor coninuturi

c. Evaluarea va determina selecia i examinarea anumitor coninuturi.

Coerena acestor componente ce asigur unitate i dinamism n procesul de instruire este determinat de legturile interne, ce se realizeaz ca relaii structurale n procesul de nvmnt.

Orice modificare, n oricare dintre componente, este receptat de toate celelalte componente i de sistem n ansamblu.

Relaia obiective- continuturi metode de predare, nvare, evaluare

Idealul educational exprima modul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pe care educatia urmeaza sa-l formeze in procesul desfasurarii ei.

Scopul educaional reprezint puntea de legtur dintre idealul educaional i obiectivele educaiei. El reprezinta anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan, 2001).

Obiectivele educaionale exprima tipul de schimbri regsibile la nivelul educabilului pe care le anticipeaz i n final le realizeaz procesul de nvmnt.Obiectivele educaionale rezulta din scopurile educaionale si vizeaza achiziii concrete, observabile atunci cnd vorbim de obiectivele operationale.

Abordarea sistemic a acestor componente sporete coerena, valoarea i eficiena fiecreia n parte, ct i a ntregului proces instructiv-educativ. De asemenea, pune n aciune fenomenul de feedback (conexiune invers), care asigur reglajul i perfecionarea lor continu (I.Bonta).

In concluzie, curriculumul se dezvolta ca un concept integrator in raport cu elementele procesului de invatamant : obiective, continuturi, mijloace etc.

Intre elementele procesului instructiv-educativ exista

legaturi ierarhice (de pilda, finalitatile educatiei obliga la anumite dimensionari ale continuturilor si strategiilor educationale)

legaturi de dirijare (la inceput se fixeaza continuturile si metodele de predat si, mai apoi, strategiile de evaluare si autoevaluare ale performantelor elevilor)

legaturi de functionare (referitor la rolul de feed-back, al evaluarii asupra tuturor componentelor procesului de invatamant),

legaturi de dezvoltare (orice inovatie in continut sau in metode antreneaza o regandire a tuturor celorlalte elemente ale procesului). Sub aspect metodologic, ntre coninutul nvmntului, metodele i mijloacele didactice, apare un raport de determinare, retroaciune i aciune. Astfel, modul de structurare a informaiilor, nivelul de abstractizare i generalizare a cunotinelor, dozarea i prelucrarea metodologic a acestora n manualele colare, are un caracter determinant asupra metodologiei cu care va opera profesorul. O elaborare tradiional, bazat cu precdere pe prezentarea, descrierea, exemplificarea i eventual demonstrarea informaiilor n manualele colare, impune cu precdere n procesul de transmitere - asimilare a cunotinelor folosirea metodelor corespunztoare metodologiei manualului tradiional (metode de expunere oral i continu a cunotinelor, demonstraia, exemplificarea etc.).

Dac ns coninutul nvmntului este prezentat sub form problematizat, impunnd participarea activ a elevilor n redescoperirea cunotinelor, atunci i metodologia utilizat de profesor implic metodele de activizare a elevilor (programarea, problematizarea, descoperirea, modelarea, studiul de caz etc.).

Din cele de mai sus, reiese c modul de sistematizare a coninutului nvmntului determin mersul gndirii pedagogice a profesorului n selectarea i aplicarea metodelor didactice.

Indiferent de modul elaborrii coninutului profesorul, poate utiliza n cadrul leciei strategii modene, activizante. In cazul n care ns, coninutul programelor i mai ales al manualelor, prin modul lor de elaborare nu impun participarea activ a elevilor n reelaborarea, redescoperirea" informaiilor, atunci aplicarea strategiilor bazate pe descoperire, rezolvare de probleme, modelare etc., presupune restructurarea informaiilor cuprinse deja n manuale conform logicii nvrii active.

Coninutul nvmntului, structura acestuia, are repercusiuni i asupra formelor de organizare a procesului didactic. In cazul n care programele i manualele colare sunt standardizate i uniformizate pentru toate colile de profil i parcurgerea lor este obligatorie att pentru profesor, ct i pentru elev, atunci este aproape de neconceput realizarea unui nvmnt difereniat. Realizarea unui nvmnt bazat pe activitatea real a elevilor i nu pe transmiterea informaiilor de-a gata elaborate de profesor, reclam, cu pstrarea n anumite condiii i a organizrii activitii n mod frontal, organizarea activitii de nvare pe grupe i mai ales, prin luarea n considerare a particularitilor psihice individuale ale elevilor, prin forme i metode individualizate. Or, realizarea acestor considerente presupune diferenierea i a coninutului nvmntului. Alturi de programe cadru" se impune elaborarea nu numai a programelor dar i a manualelor alternative, care s-i ofere profesorului, pe de o parte, posibilitatea stabilirii unor obiective difereniate pentru antrenarea i evaluarea elevilor, iar pe de alt parte, s-i asigure libertatea n planificarea, ordonarea cunotinelor de predat, dar i n elaborarea strategiilor eficiente, n funcie de condiiile concrete.

2. Programa scolara reprezinta un document oficial de planificare a continutului invatamantului. Ea defineste obiectivele generale si specifice, continuturile care trebuie predate-invatate-evaluate, anticipeaza metodele si tehnicile de evaluare, materialele necesare pentru realizarea activitatii de invatare (manuale scolare etc)

Proiectarea programei scolare in perspectiva curriculara presupune elaborarea unor raspunsuri coerente la patru intrebari fundamentale

a) Pentru ce invatam ?... - stabilirea criteriilor de elaborare a programei prin raportare la finalitatile macrostructurale (ideal pedagogic - scopuri pedagogice);

b) Ce invatam ?... - alegerea continuturilor programei in raport cu obiectivele pedagogice generale si specifice (definite la nivel de politica a educatiei) si cu cerintele pedagogice (definite in termeni de coerenta interna Ilogica disciplinei respective si externa Hogica. legaturilor interdisciplinare);

c) Pentru cine invatam ?... - structurarea continuturilor programei in raport cu posibilitatile minime-medii-maxime de invatare ale elevului, in termenii optimizarii corelatiei dintre informare-formare-dezvoltare; d) Cum invatam ?... - metodele (de predare-invatare-evaluare) si conditiile (interne-externe) necesare pentru valorificarea deplina a capacitatilor de invatare ale elevului.3. Relatia obiective- continuturi- metode exprim algoritmulcetrebuieurmat n elaborarea proiectrii didactice.

In general, proiectarea si desfasurarea activitatilor sunt dirijate de finalitatile si obiectivele educationale, asteptate la un moment dat.

De multe ori, insa, unele obiective operationale pot fi corijate in urma consumarii procesului intructiv- educativ, a evaluarii si autoevaluarii rezultatelor.

Uneori, finalitatile educationale trebuie restructurate daca practica educativa cere sau demonstreaza aceasta necesitate. In fond, procesele didactice trebuie sa se autoregleze, sa-si acordeze" toate componentele.

Unii autori (Jinga, Negret, 1982) avanseaza un algoritm procedural ce coreleaza patru intrebari esentiale, in urmatoarea ordine : Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?Raspunsurile la cele patru intrebari vor contura etapele proiectarii didactice.

1. Prima etapa cuprinde o serie de operatii de identificare si de dimensionare a obiectivelor educationale. Se stabilesc obiectivele-cadru (generale), apoi cele operatinale si de referin . Precizarea clara a obiectivelor este conditia fundamentala a proiectarii corecte a lectiei. Daca educatorul nu stie, inainte de a incepe lectia, cu ce rezultate concrete trebuie sa se incheie aceasta, atunci este de asteptat esecul.

2. A doua etapa vizeaza stabilirea resurselor educationale(umane si materiale).

3. In a treia etapa se stabilesc continuturile, in funcie de obiective, resursele umane i materiale existente4. A patra etapa vizeaza conturarea strategiilor didactice - metode, mijloace si forme educationale, pe baza carora sa se atinga obiectivele stabilite. Strategiile didactice i metodele de predare - nvare evaluare se stabilesc n raport cu obiectivele si coninuturile. Ultima secventa a proiectarii strategiei didactice este stabilirea scenariului didactic, un instrument eficace pentru evitarea hazardului in activitatea didactica.

5. Etapa finala a proiectarii didactice vizeaza stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii. Evaluarea cea mai corecta este cea care se face pornind de Ia obiective si masoara achizitiile concrete, observabile realizate. Aceasta relatie este analizata de profesor in faza pregatirii activitatii.

Atingerea obiectivelor pedagogice presupune actiuni concrete realizate de elev sub ndrumarea nvtorului, apreciate pe baza unor criterii riguroase de evaluare, relevante n plan informativ i formativ. Obiectivele pedagogice nu se pot atinge n mod abstract, ci numai n raport cu coninuturile vehiculate n activitatea de instruire i nvare.

Coninutul este transferat elevilor printr-un ansamblu de metode, procedee i mijloace aplicabile n activitatea didactic, educativ conform obiectivelor pedagogice specifice i concrete ale acesteia.

Funcionalitatea procesului de nvmnt este asigurat de interaciunile dintre componentele sale. Obiectivele i coninuturile sale sunt cele care determin alegerea formelor de organizare, a strategiilor, a metodologiei i tehnologiei didactice.

Regasim legatura dintre obiective- continuturi - metode si in proiectarea demersului didactic, fiind bine ilustrata de etapele lui proiectiv.

1. Precizarea obiectivelor: in aceasta etapa profesorul stabileste ce va ti i ce va ti s fac elevul la sfritul activitii si va verifica daca ceea ce a stabilit este n consens cu programa de nvmnt si daca este realizabil n timpul disponibil.

2. Analiza resurselor: profesorul analizeaza si selecteaza in functie de obiective coninutul nvrii, tinand cont de capacitile de nvare ale elevilor si resursele materiale disponibile.

3. Elaborarea strategiei: este etapa in care sunt alese metodele de nvare potrivite, materialele didactice necesare si mijloacele de nvmnt de care este nevoie. Profesorul va combina metodele, materialele i mijloacele n strategii didactice fixate pe obiectivele operaionale si isi va imagina scenariul desfurrii activitii didactice.

4. Elaborarea sistemului de evaluare a activitii n condiiile n care programa nu mai atribuie obiectivelor coninuturi strict precizate, profesorul trebuie s organizeze coninuturile n jurul unor teme majore precizate de program ( proiectare pe unitati de invatare). Proiectarea pe uniti de nvare - constituie o variant ce poate fi plasat ntre nivelul proiectrii semestriale i proiectarea unei lecii si se refera la coninuturi reunite prin aceleai tipuri de obiective. Dac n sistem tradiional se pleca de la coninuturi (Ce voi preda astzi?), noua viziune raspunde interogatiei Unde trebuie s ajung?.

Proiectarea unitii de nvare ncepe prin parcurgerea urmtoarei scheme care precizeaz elementele procesului didactic ntr-o succesiune logic, n vederea atingerii obiectivelor de referin.

De ce voi face?

Ce voi face?

Cu ce voi face?

Cum voi face?

Ct s-a realizat?

Selectare coninuturi

Analiz resurse

Determinare activiti de nvare

Stabilirea instrumentelor de evaluare

Identificare obiective

PAGE 1