Relația rural-urban. Studiu de caz

5/9/2018 Rela ia rural-urban. Studiu de caz - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/relaia-rural-urban-studiu-de-caz 1/35

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, FACULTATEA DE GEOGRAFIE,

CLUJ - NAPOCA

Sistemul urban-rural

Studiu de caz:

Municipiul Deva – Comuna Hărău

BOSIOC GEORGIANA, PDR II



1.Introducere

Explozia demografică din ultimele decenii, cauza și efect al unor profunde mutații în

civilizația umană a ultimului secol, ridică din ce în ce mai acut problema resurselor naturale si

a celor create de către om. Hrana, apa, locuința sunt cele mai stringente nevoi fundamentale, a

căror baze de resurse se poate exprima printre altele și în cererea de suprafețe de teren pentru

producția agricolă și pentru dezvoltarea așezărilor umane.

Creșterea populației urbane este conjugată cu dezvoltarea spațială a orașelor, iar

dinamica acestor procese depășește capacitatea societății de a le face față la standarde

acceptabile. Ambele aspecte amintite aici au drept efect pe termen scurt si mediu, o puternică

antropizare a teritoriului înconjurator marelui oras, și în consecință reducerea treptată a

oportunitătilor și a bazei de resurse pe care acesta le poate oferi, iar într-o perspectivă mailunga de timp, reducerea opțiunilor viabile privind chiar dezvoltarea și menținerea

standardelor vieții urbane.

În ultimul timp tot mai multe așezări urbane și-au extins aria de influență înglobând în

teritoriul său așezările rurale învecinate, între acestea stabilindu-se relații atât de coordonare

cât și de subordonare.

În contextul dezvoltării durabile, acțiunile de amenajare și planificare a teritoriului pun

un accent major pe ameliorarea relațiilor urban-rural, deoarece cooperarea și susținere

reciprocă va ajuta la depășirea problemelor economice, sociale și culturale de ambele părți.

2. Analiza sistemului urban – orașul ca sistem

Creşterea oraşelor ca urmare a procesului de urbanizare a determiant şi creşterea

complexităţii şi a importaniei zonei inconjurătoare, zonă care şi-a extins limitele in funcțiie demărimea, rolul şi importania pe plan regional şi national, a oraşului.

Orașul funcționează ca un sistem, analiza subsistemelor sale constituie o prioritate,

deoarece relațiile stabilite între acestea pot influența buna funcționare a sistemului, sau din

contră poate produce dezechilibre majore care să af ecteze iremediabil sistemul. Pentru

determinarea funcționalității sistemului trebuie avut în vedere analiza subsistemului

componentelor naturale ale orașului ca suport pentru dezvoltare, analiza subsistemului

demografic, precum și analiza subsistemului economic. Aflate în relații de interdentedență



analiza subsistemelor pot ajuta la diagnoza și prognaza viitoarei evoluții a orașului, dar și a

zonelor înconjurătoare.

Fi. 1 Aria administrativă a municipiului Deva

Sursa: http://wikimapia.org/#lat=45.8692143&lon=22.9583359&z=12&l=29&m=b&v=8

Fig. 2 Orașul Deva – intravilan

Sursa: http://wikimapia.org/#lat=45.8692143&lon=22.9583359&z=12&l=29&m=b&v=8

http://wikimapia.org/#lat=45.8692143&lon=22.9583359&z=12&l=29&m=b&v=8










Conform legii nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

național – Secțiunea a IV-a , municipiul Deva este o localitate de rangul II, cuprinzând în

teritoriul administrativ și comuna Sântuhalm cu satele componente Cristur, Arghia și Bârcea

Mică.

Fig.3 Localizarea unităților administrative supuse studiului

Caracteristicile structurale ale sistemului urban devean

Municipiul Deva joacă un rol important în sistemul urban al județului Hunedoara,

fiind reședință de județ și totodata un pol de creștere și polarizare pentru zonele

inconjurătoare. Decăderea economică și socială a municipiului Hunedoara a favorizat

creșterea importanței orașului Deva și redirecționarea fluxurilor de energie și informație spreaceastă localitate, datorată în mare parte și poziției favorabile pe care o are față de principalele

căi de acces spre diverse părți ale țării.

Distanța relativ mică dintre orașele Deva, Hunedoara și Simeria a însemnat pentru cele

două din urmă o rămânere în urmă și o stagnare a dezvoltării, deoarece Deva a preluat funcția

administrativă și odată cu decăderea industrială a Hunedoarei a cunoscut un având economic

mai puternic decât celelalte orașe apropiate.

Deoarece monopolul preluat de municipiul Deva a redus considerabil posibilitățile de

dezvoltare a celorlante doua orașe s-a propus crearea unei Agenții de Dezvoltare



Intercomunitară conurbația Corviniana care să susțină dezvoltarea durabilă a celor trei p oli

urbani prin cooperare și colaborare.

Pentru o mai bună evidențiere a relațiilor stabilite între municipiul Deva cu arealele

înconjurătoare este necesar o analiză a subsistemelor sale componente.

1.Subsistemul componentelor naturale

Orașul Deva este situat într-o zonă de contact geomorfologic formată de Cuoarul

Mureșului și Munții Poiana Ruscă. Este evindent faptul că orașul a fost obligat să se extindă

spre partea sud-estică acolo unde lunca Mureșului are o extensiune mult mai mare față de

partea nordică și nord-vestică, unde valea Mureșului prezintă o îngustare între Munții Poiana

Ruscă și Munții Metaliferi.

Datorită caracteristicilor relieful, se poate prognoza o extindere a orașului spre

localitățiile din teritoriul administrativ, îndeosebi spre localitatea Sântuhalm, situată în partea

sud-estică a Devei.

În momentul de față se poate observa o strânsă legătură economică între localitatea

Sântuhalm și orașul Deva, tot mai multe firme amplasându-și sediul pe teritoriul localității

Sântuhalm, iar angajații provenind în cea mai mare parte din orașul Deva.

2.Subsistemul elementelor sociale

Conform recesământului din 2002 populația Municipiului Deva era de 69. 257

locuitori, din care în localitatea Deva 65.873 locuitori, 553 locuitori în localitatea Sântuhalm,

1.338 în localitatea Bârcea Mică, 1.351 în Cristur și 92 de locuitori în localitatea Arghia.

Populația municipiul Deva a scăzut între 1990 – 2002 de la 83.000 la 69. 257 de

locuitori, cauza principală fiind sporul negativ înregistrat mai multi ani la rând.

Totodată localitatea Sântuhalm a suferist o scădere semnificativă a numărului de

locuitori de la 836 în 1990 la 553 în 2002. Se estimează ca circa 73% din cei plecați din

localitate și-au stabilit domiciliul în localitatea Deva între 1990 și 2002.

În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă și sexe a populație se observă o ușoară

predominare a populației feminine în orașul Deva , 52%, iar structura populației pe grupe de

vârstă indică o populație îmbătrânită, cu o rată a dependenței demografice mare.



Efectele procesului de îmbătrânire demografică asupra vieții economice și sociale au

început să se resimtă pregnant după 1995, când în populația aptă de muncă au intrat

generațiile reduse numeric născute după 1900.

La recesământul din 2002 situația privind stuctura populației pe grupe de vârstă se

prezenta astfel: populația tânără 0-14 ani reprezenta 15% din populația în orașul Deva și 10%

în localitatea Sântuhalm, iar ce de vârstă bâtrână 14% în localitatea Deva și 18% în localitatea

Sântuhalm.

Se poate observa o scădere atât a numărului de locuitori ai localității Sântuhalm, cât și

o îmbătrânire a populației, populația capabilă de muncă 15-64 ani reprezentând 62% din

populație.

3.Subsistemul economic

Deși în localitatea Deva a existat o puternică industrie bazată pe sectorul minier, în

prezent interprinderile s-au închis și se află în faza de privatizare, datorită restructurărilor din

acest sector.

O puternică dezvoltare se înregistrează în sectoarele ce sunt reprezentate de firme

privatate, cum ar fi comerț, prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industria alimentară

( panificație, prelucrarea cărnii), servicii de transport marfă și călători.

Tab. 1 Numărul de firme active pe domenii de activitate în municipiul Deva

Nr.

ctr.

Domeniul de activitate 2006 2007 2008

1 Agricultură., vânâtoare, sivicultură 339 338 354

2 Pescuit și piscicultură 6 11 7

3 Industrie extractivă 42 48 38

4 Industrie prelucratoare 1543 1547 1332

5 Producția de energie electrică și termică,

gaze și apă

22 22 119

6 Construcții 898 1023 1222

7 Comerț 4981 4819 4712

8 Hoteluri și restaurante 759 760 769

9 Transport, depozitare și comunicații 780 852 1083



10 Indermedieri financiari 105 132 176

11 Tranzacții imobiliare 208 244 277

12 Activității se servicii 1180 1291 1280

13 Administrație publică și apărare 2 2 0

14 Învățământ 30 31 3815 Sănătate și asistență socială 190 192 196

16 Alte activității de servicii colective sau

personale

280 269 345

Tab. 2 Numărul de firme, numărul de angajați în municipiul Deva

Denumire 2006 2007 2008

Număr de firme 11365 11376 11940

Număr de angajați 98 233 97595 93636

Cifra de afaceri (milioane

RON)

9201,842 10579,445 11974,226

Profit curent (mil. RON) 517,922 533, 779 479,113

Din cele două tabele reiese că cele mai multe firme au profil comercial, si totodată

înregistrează cea mai mare cifră de afaceri, cu o scădere redusă a numărului de firme în 2008față de 2006 și 2007.

Numărul de angajați în 2008 a fost de 93 636 mai mare decât numărul total de

populație a municipiului Deva, fapt ce indica că un număr mare dintre acestia provin din

zonele înconjurătoare ( Simeria, Hunedoara, localitățile rurale învecinate).

În intervalul 1997-2001 are loc o scădere a numărului de salariați ca urmare a

restructurărilor din industria extractivă, industria ușoară și a privatizărilor unităților de producție, pentru ca ulterior în 2006 numărul de angajați să crească , odată cu

retehnologizarea unor unități de producție și construirea unor fabrici noi. Anul 2006

marchează o crestere cu circa 4500 de salariați față de 2006, creștere datorată:

- Construirii fabricii de biciclele EUROSPORT DHS pe teritoriul localității

Sântuhalm, cea mai mare fabrică de biciclete din România;

- Fabrica SEWS România, fabrică de cablaje pentru autovehicule;

- Preluarea companiei Macon de către Entreprise Investor, cea mai mare companiede private equity din Europa Centrală și de Est;



- Deschiderea unor magazine de tip hypermarket, discount și soft discount în anul

2006;

Scăderea urmată după 2007 a numărului de salariați se poate explica prin:

- Scăderea nr. de salariață din agricultură ca urmare a extinderii spațiilor construite pe terenuri agricole, îndeosebi în spațiile rurale învecinate. În localitatea

Sântuhalm producția agricolă a scăzut cu circa 4% în intervalul 2006-2008 ca

urmare a exinderii spațiului urban construit și industrial.

- Scăderea nr. de salariați din construcții și învățământ.

4.Subsistemul elementelor construite

Suprafața totală a municipiului Deva este de 6000 de ha, din care 3.302 ha este terenagricol, 1.368 ha fond forestier, 94 ha ape, 2336 ha intravilan.

În ceea ce privește dinamica autorizațiilor de constructie se poate observa o creștere

accelerată între 2004-2008, cu o ușoară scădere în 2009.

Tab. 3 Dinamica autorizațiilor de construcție în municipiul Deva

Denumire 2004 2008 2009

Dinamica autorizațiilor de construcție eliberate pentru clădiri

rezidențiale ( inclusiv colectivități), nr.

62 130 120

Dinamica autorizațiilor de construcție eliberate pentru clădiri

rezidențiale ( inclusiv colectivități), mp.

14338 47882 46356

În ceea ce privește extinderea teritoriului construit acesta se extinde spre zona

deluroasă a orașului, iar spre Valea Mureșului și localitatea Sântuhalm terotoriul este ocupat

de unități de producție, depozite, unități comerciale, sedii de firme, fabrici, etc.

Principalele imobile construite în perioada 2001 – 2008 ( locuințe, unități de producție

și activități comerciale):

- un nou cartier rezidențial în zona Zăvoi, până la limita intravilanului, cu o suprafață de 58

ha;

- zona rezidențială de locuințe NIDALAND, 19 locuințe;

- zona rezidențială între strada I. Vulcan și Cariera – 125 de loturi;

- ansamblul de locuințe Retezat 12 loturi;



- zona cuprinsă între CF și râul Mureș - zonă în curs de dezvoltare cu posibilități pentru unități

de producție, unități industriale, depozitare, comerț, turism, etc.; spre această zonă accesul

este realizat de către un pasaj peste calea ferată.

- deasemenea se prevede extinderea zonei industriale din partea de sud-est spre spațiul

extravilan al localității Sântuhalm.

3. Analiza sistemului rural – comuna Hărău

Comuna Hărău este situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 15 km

depărtare de reședința de județ, municipiul Deva și la 12 km distanță de orașul Simeria, fiind

încadrată la nord de comuna Certejul de Sus, la nord-vest de comuna Șoimuș, la vest de

muncipiul Deva, la est de comuna Rapoltul Mare, iar la sud de orașul Simeria.

Comuna ocupă o suprafață de 50 kmp, în componența ei intrând următoarele localități:

Satul Hărău ( reședința de comună) menționat pentru prima dată în documentele

istorice în anul 1306 sub numele de „ Harow”, denumire maghiară;

Fig. 3 Cadrul fizico- geografic al comunei Hărău



Satul Bampotoc, spre nord-estul comunei, și-a luat numele tot dintr-un termen maghiar

„ Bampotaka”, tradus în română „ Valea Bâii”;

Satul Chimindia, la est de satul Hărău, își trage numele de la natura terenului care o

înconjoară, „ Kemenedydia” traducându-se în românește „ Pietroasa”;

Satul Bârsău așezat pe Valea Certejului, spre limita nordică a comunei.

Localitățiile au o structură dictată în principal de configurația reliefului și a gospodăriilor

rurale. Satul Bârsău și Chimindia s-a dezvoltat de-a lungul văilor ce le străbat, iar Hărău și

Chimindia în lungul drumului județean DJ 107 A.

Gospodăriile sunt despărțite de grădini și livezi, fapt ce determină structura răsfirată a

localităților rurale.

Cimitirul și biserica din cele patru sate sunt amplasate pe locurile cele mai înalte din

perimetrul intravilanului, iar în centrul satului reședință de comună ( Hărău) sunt amplasate

instituții de interes public: primăria, căminul cultural, dispensarul, biblioteca, sediul poliției,

școala și gradinița, precum și diverse magazine.

În ceea ce privește structura intavilanului, se evidențează următoarele zone: zone de

interes public ( 2,4 % din totalul intavilanului), zona de locuit ( 77,5 % din totalul

intravilanului) și zona unităților economice ( 6,8 % din totalul intravilanului).

Structura intravilanului

Zona ( ha) Localitatea

Hărău Bampotoc Bârsău Chimindia

Zone de interes public 2,5 0,85 1,10 0,50

Zone de locuire 61,45 33,05 42,0 20,10

Unități de producție ( agricole si

industriale)

5,85 2,10 1,85 4,10

Spații de recreere 1,30 1,00 - -

Zonă gospodărie comunală și cimitire 1,50 0,40 0,90 1,25

Căi de comunicație rutiere 4,80 1,75 3,70 1,80

Terenuri neconstruibile 3,20 2,10 1,25 1,15

TOTAL intravilan 80,60 41,25 50,80 29,20



Se poate observa lipsa totală din intravilanul localității Bârsău și Chimindia a unor spații

de recreere ( parcuri, teren de fotbal), iar cel existent in Hărău și Bampotoc sunt

neamenajate și neîntreținute.

Caracteristici demografice

La recesământul din 2002, populația comunei era de 2046 locuitori, iar în anul 2006 de

2129 locuitori, fapt ce ne indică creșterea numărului populației comunei în ultimii ani.

Tabel 4. Evoluția numerică a populației comunei Hărău

Ani 1992 1997 2002 2006

Nr. Locuitori comună 2052 1978 2046 2129

În anul 2006 cei 2129 locuitori ai comunei erau repartizați pe sate în felul următor:

Hărău – 743, Chimindia – 376, Bârsău – 497 și 511 locuitori în localitatea Bampotoc.



O analiză mai detaliată a evoluției populației ( între anii 1966 și 1997 ), ne indică o

scădere evidentă a numărului populației comunei, cu următoarele ritmuri de creștere anuale : -

0,52% ( 1966 ), -1,08% ( 1977 ), și cu -0,72% în 1992 .

În ceea ce privește densitatea populație, valoarea se încadrează între 50 loc./kmp – 75

loc./kmp. Valoarea de 50 loc./kmp se întâlnește în localitatea Chimindia, iar valori de peste 70

loc./kmp în celelalte sate compomente ale comunei.

Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Tabel 5. Structura pe grupe de vârstă și sexe în comuna Hărău, în anul 2006

Grupe

principale devârstă

Structura pe sexe

Masculin Feminin

0 – 14 ani 156 145

15 – 59 ani 617 732

60 ani și peste 224 172

Total : 997 Total : 1049

Structura pe sexe a populației ne indică un relativ echilibru între sexe, dar cu un

procent mai mare în favoarea populației feminine.

În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă se poate observa un potențial biologic

bun, cu peste 47 % din populație cu vârstă între 20 – 59 de ani, și cu 24% din populație cu

vârstă sun 20 de ani.

Totuși în prezent rata de dependență demografică este relativ mare, iar numărul

persoanelor cu vârstă între 0 – 14 ani este mai mic decât a persoanelor cu vârstă de peste 60

de ani.

Dinamica naturală a populației

Mișcarea naturală a populației



În cadrul comunei Hărău, localitățile componente au avut o dinamică regresivă din

1992 până în 1997, sporul natural fiind negativ. După 1997 situația a început să se redreseze,

sporul natural devenit pozitiv, fapt datorat mai ales reîntoarcerii populație spre mediul rural.

În intervalul 1992 – 2002 în județul Hunedoara valori pozitiv ale sporului natural se

mai înregistrau în spațiul rural adiacent Devei și Hunedoarei, în toate celelalte localității,

inclusiv cele urbane sporul natural era negativ.

Tabel 6. Mișcarea naturală a comunei Hărău între 1992 - 1997

Indicator(raport la

1000 de locuitori)

1992 1994 1995 1997

Natalitatea 9,7 7,6 7,1 9,7

Mortalitate 17,0 19,3 21,4 18,0

Spor natural -7,3 11,6 -14,3 -8,2

Per ansamblu potențialul demografic al comunei Hărău pare a se redresa, însă chiar

dacă sporul natural este pozitiv, valoare lui este prea mică, ca să de pășească procesul de

îmbătrânire demografică și dependență demografică mare.

Tabel 7. Mișcarea naturală în anii 2005 și 2006

Indicatori ( nr. ) 2005 2006

Natalitate 54 17

Mortalitate 36 15

Spor natural +18 +2

Mișcarea migratorie a populației

Sporul migratoriu relevă că începând din 1994 are loc o creștere a fluxului migratoriucătre comuna Hărău, fenomen determinat de creștere șomajului în orașele din apropiere (



Deva, Hunedoara). Are loc așa numita „ întoarcere la origini ” a locuitorilor plecați din

comună în anii 70 – 80, atrași de mirajul vieții urbane.

La nivelul comunei se estimează că doar 15 persoane sunt plecate la muncă în străinătate,

temporar.

Totuși un număr tot mai mare din populație, indeosebi tineri își stabilesc domiciliul în orașul

Deva renunțând la practicarea navetismului care se dovedește destul de greu în condițiile în

care

Resursele umane

Tabel 8. Caracterizare socială a unității administrativ teritoriale

NR

SAT

SAT

Număr:

Populaţi

e

Gospodării Pensionari Copii

(0-14

ani)

Salariaţi Persoane

ocupate în

agricultură

Şomeri Navetişti

(inclusiv

elevi)

1 HARAU 743 253 138 93 90 318 15 89

2 BANPOTOC 511 194 103 82 102 116 12 96

3 BÎRSĂU 497 191 105 81 100 101 20 90

4 CHIMINDIA

378 138 63 45 76 176 10 8

Total

pe coloane2129 776 409 301 368 711 57 283

Analizând numărul de salariați ce revin la 1000 de locuitori se poate observa că la

nivelul comunei Hărău revin 172 de salariați la 1000 de locuitori. În localitățiile Bârsău și

Bampotoc numărul de salariați este mai mare deoarece aici există mici unității de producție:

morărit și panificație, fabrica de bere ( Bârsău), carieră de marmură și depozit la Bampotoc la

care sunt angajați locuitorii din sat.

Deasemenea cel mai mare număr de persoane ocupate în agricultură estre mai mare în

Hărău, în primul rând datorită lipsei locurilor de muncă din localitate ( în Hărău nu există nici

o unitate de producței ), dar și datorită existenței unor suprafețe mai ocupate de terenuri

arabile fertile și pășuni.



Numărul mai mare de navetiști se înregistrează la nivelul localităților se explică prin

deplasarea spre locurile de muncă a unui număr mare de salariați, îndeosebi spre orașul Deva

și mai puțin spre Simeria.

Totodată se înregistrează un număr tot mai mare de schimbări de domiciliu, mai ales în

rândul tinerelor familii, deoarece mijloacele de transport în comun sunt sunt aproape

inexistente și scumpe în raportul caliatate- preț.

Zonificarea teritoriului

Agricultura

După desfințarea C.A.P – urilor din satele componente ale comunei Hărău, activitatea

agricolă se desfășoară în mod individual pe gospodării.

Tabel 9 . Structura fondului funciar

Teren agricol Teren neagricol

Categorie de folosință ha % Categorie de folosință ha %

Arabil 1,746 35,02 Păduri 1651 33,11

Pășuni 887 17,79 Ape și stuf 120 2,41

Fânețe 256 5,13 Drumuri 84 1,68

Vii și livezi 36 0,70 Construcții 101 2,03

Total: 2924 58,64 Neproductiv 106 2,13

Total 2062 41,36

Terenurile arabile sunt localizate în lunca Mureșului și sunt cultivate preponderent cu

porumb, grâu și cartofi. Deasemenea fiecare gospodărie are o grădină proprie în preajmă, în

care se cultivă legume și leguminoase.

Agricultura practicată este una de subzistență, destinată consumului propriu.



Pășunile sunt utilizate de crescătorii de animale, destul de numeroși în zonă, iar fânețele tot în

zootehnie ca sursă de furaje. Livezile ocupă în comună suprafețe mici de teren ( îndeosebi

pruni și meri ).

Creșterea animalelor este o ramură agricolă destul de reprezentativă în comună, se

cresc ovine, bovine și într -un număr mai restrâns porcine și cabaline.

În localitățile Hărău, Bârsău și Bampotoc s-au păstrat saivanele de oi, amplasate în

corpuri izolate din afara localităților, si care adăpostesc animalele din aprilie până în

noiembrie.

Localitățiile Hărău și Chimindia au cirezi de vite care pasc pe pășunea din lunca

Mureșului.

În ceea ce priveste agricultura s-au indentificat următoarele probleme și disfuncționalități:

Caracterul de subzistență al agriculturii în raport cu potențialul agricol din zonă;

În ultima perioadă tot mai multe terenuri arabile rămân necultivate, datorită costurilor

mari de întreținere al terenului în raport cu producția obținută de pe el;

Folosirea neadecvată a erbicidelor și îngrășămintelor chimice datorită neinformării

populației ( lipsa unui inginer agricol în comună );

Scăderea accentuată a numărului crescătorilor de bovine și cabaline;

Distugerea culturilor agricole de către animale sălbatice ( porci mistreți ), a crescut

semnificativ în ultimii ani;

Neintoducerea sedilor C.A.P în activitatea agricolă și lăsarea acestora în procesul de

degradare continuă.

Activități de tip industrial

Activitatea industrială există în localitatea Bampotoc, reprezentată de cariera de marmură șiun depozit aparținând S.C. „ Marmosim Simeria” S.R.L amplasată în partea sudică a

localității.

În Chimindia funcționează o fabrică de prelucrare a lemnului și o fabrică de mobilă.

În Bârsău există o fabrică de bere și una de morărit și panificație, amp lasate în incinta fostul

C.A.P .



Turismul

Nu există în prezent pe raza comunei Hărău unității turistice și nici alte dotări de

agrement.



Analiza S.W.O.T a comunei Hărău

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

1. Cadrul natural și mediul

- prezența unui relief variat: zona de luncă șidealuri =>complenentaritateautilizării agricole

- prezența resurselor deapă minerală și termală;

- existența unor peisajeîncântătoare;

- situarea în imediatavecinătate a reședinței de

județ - Deva;

- solul fertil în luncaMureșului;

- poluarea pârâului ValeaCertejului cu metalegrele;

- depozitarea haotică adeșeurilor în zoneneautorizate;

- despădurirea unor zonede pădure;

- zone cu potențial de

producere a alunecărilorși inundaților;

- procese de eroziune asolulul datorităsuprapășunatului;

- ineficiența utilizăriiapelor minerale și termaleexistente în zone;

- susținerea unei agriculturimoderne și extensive;

- accesarea diverselorfonduri europene în vedereasoluționării problemelor demediu;

- atragerea de investitori îndeosebi în domeniulagriculturi, datorităexistenței resurselor

necesare;

- zone cu risc de înundațiiși alunecări de teren;

- neinformarea populațieicu privire la importanța

protecția mediului;

- risc de poluare a pânzeifreatice ca urmare autilizării neadecvate aîngrășămintelor chimiceși lipsei sistemului de

canalizare;

2. Patrimomiul natural și construit

- peisaje încântătoare cepot fi folosite îndomeniul turistic;

- satele comunei prezintăun potențial devalorificare înagroturistic;

- prezența unor monumente istorice decult din secolul al XIV-lea;

- starea de degradareaccentuată a dotărilor culturale și de cult;

- neexistența pe teritoriulcomunei a niciunui parcnatural, rezervație saumonument al naturii;

- lipsa fondurilor pentrurestaurareamonumentelor;

- strângerea de fonduri de lalocuitorii comunei pentruîntreținerea puținelor monumentelor existente peteritoriul comunei;

-neimplicarea șineeducarea populație îns piritul cooperării șivalorificării resurselor naturale și antropice depe teritoriul comunei;

1. Rețeaua de localități



-existența a două centreurbane apropiate ( Deva șiSimeria);

-lispa confortului locuirii

( lispa echipării edilitare);

-lipsa dotărilor publice șiculturale;

- Punerea în valoare a ruralului

zonei prin politici de echipareşi dotare

-închiderea școliiGenerale Hărău din lipsade elevii;

2. Infrastructuri tehnice ale teritoriului

-legături rutiere favorabile

spre estul și vestulCuloarului Mureșului;

-lispa rețelei de alimentare

cu apă potabilă; -lipsa sistemului decanalizare a apelor uzate;

-lipsa rețelei de alimentarecu energie termică și gazenaturale;

-lipsa infrastructuriituristice;

-inexistența unui depozitecologic de deșeuri ;

- starea de degradaredrumurilor județene șicomunale;

-accesarea fondurilor

europene pentru dezvoltarearurală;

-cooperare intercomunală învederea accesării de

-pericol de poluare a

apelor subterane caurmare a neexistențeiunui sistem de colectarea apelor uzate;

-riscul de producere aunei inundații datoritălipsei sistemului deîndiguire a Mureșului;

3. Zonificarea teritoriului

- proporții echilibrate întrediversele categorii defolosință a terenurilor;

-utilizarea nerațională aterenul: suprapășunat,despăduriri;

-nefalorificarea laadevăratul potențial aterenurilor arabile;

-investiții în agricultură,atragerea de investitori

-creșterea riscului deproducere aalunecărilor de teren

în localiateaBampotoc ca efect aldespăduririlor;

-scăderea accentuată asuprafeței împăduriteca urmare a folosiriilemnului pentru

încălzire și gătit;



4. Structura activităților

6.1 Agricultura

-fond agricol diversificat;

-terenuri arabile fertiledin lunca Mureșului;

-suprafețe extinseacoperite de pășuninaturale;

- nefalorificarea laadevăratul potențial aterenurilor arabile;

-tot mai multe terenuriarabile sunt lasateneîntreținute;

-utilizarea excesivă a pășunilor naturale;

-lipsa investiților înagricultură;

-practicarea uneiagriculturi de subzistență;

-atragerea de investitori înagricultură și înființareaunor asociații agricole de tipfermă;

-folosirea produseloragricole pe piața locală, saudistribuția lor pe pițele dinDeva și Simeria;

-slaba dotare autilităților agricole;

-creșterea ponderiiagriculturii desubzistență;

-fărâmițarea foartemare a proprietățiiagricole;

6.2 Industria

- prezența câtorvaramuri industriale î nomună;

- lipsa difersificăriiramurilor industriale

-diversificarea ramurilorindustiale prin atragerea deinvestitori;

6.3 Turismul

-

1. Structura demografică

7.1 Evoluția și structura populației



-spor natural șimigratoriu ușor pozitiv;

- proces de îmbătrânire a populației și dependențădemografică mare;

-creșterea populației dincomună;

-plecarea tinerilor spremediul urban;

7.2 Resursele umane

-apropiere de Devași Simeria oferăposibilitatea unuiloc de muncă

pentru populație

comunei;

-număr mare de persoaneocupate în agricultură;

-numărul pensionarilor îldepășeste pe cel al

salariaților;

-forță de muncă slabcalificată;

-lipsa persoanelor ocupate înservicii;

-diversificarea locurilor demuncă din comună;

-creșterea populațieocupate în agricultură

( consum propriu);

-migrarea populțieicalificate spre zoneleurbane învecinate;

Organizarea spațiului comunei Hărău este dictată de prezența a două forme de relief ,

ce a luncii Mureșului și cea colinară din nord. Acest lucru este reflectat în modul de utilizare

al terenurilor. Astfel zona colinară este acoperiă de păduri și pășuni, iar cea de luncă cu

terenuri arabile.

Localitatea Hărău este centru de comună doar din perspectiva administrativă, a

numărului mai mare de locuitori și a poziției relativ centrale în cadrul comunei. Centrul de

comună nu se constituie ca o arie de atragerea a forței de muncă din celelalte sate

componente, tocmai pentru că nu există unități economice care să permită acest lucru. Un

număr relativ mic de salariați ai centrului de comună se deplasează spre Chimindia ( fabrica

de prelucrare a lemnului).

Spre comuna Hărău se înregistrează navetează elevii de școală gimnazială dinspre

celelalte localității.

Situarea atât de aproape de cele două centre urbane ( Deva care se impune ca și centru

polaizator, Simeria ca centru urban de importanță locală) determină deplasării zilnice atât în

rândul elevilor de școală gimnazială și liceală, cât și pentru muncă.



Populația din localitățile Bampotoc și Chimindia se deplasează ( în scopuri

educaționale, salariale, medicale, pentru cumpărăruri, etc) cu precădere spre orașul Simeria

datorită accesibilității mai propice, iar cei din Hărău și Bârsău spre municipiul Deva.

Cele doua drumuri județene de pe teritoriul comunei realizază legătura cu drumul

european E 79, iar drumul comunal DC 761 A legătura cu localitatea Vărmaga.

4.Relația urban-rural Municipiul Deva – Comuna Hărău

În societatea actuală spațiile urbane se confruntă cu o serie de probleme, printre care

necesarul de spațiu ce a determinat în cele mai multe cazuri fie o supraaglomerare a spațiilor

construite, fie o extensiune haotică spre teritorile învecinate.

De pe altă parte populația din localitățiile rurale aflate încă în declin economic datorită

lipsei infrastructurilor de transport, medicale, calitații locuirii, își îndreapă atenția spre

teritorile urbane învecinate acolo unde aceste nevoi pot fi satisfăcute.

Astf el relațiile stabilite între sistemele urbane și cele teritoriale se amplifică,

diversificându-se în același timp, de la cele fundamentale până la relații complexe care se

dovedesc eficiente în rezolvarea comună a problemelor din teritoriul administrativ allocalităților implicate.



Relaţii fundamentale (esenţiale sau de bază) sunt strans legate de oras si au un

caracter permanent (aprovizionarea cu produse agroalimentare sau materii prime diverse,

recreerea si agrementul, deplasarea fortei de munca, etc).

Relaţii ocazionale (sau periodice), sunt cele orientate in mod constant spre oras şi

caracterizate printr-un ritm stabil dar cu o frecvenţă mai redusă, având caracter ocazional,ele

fiind generate de nevoia de procurare a anumitor produse inexistente sau insuficiente în zona

suburbană sau folosirea unor servicii (financiar - bancare, administrative, de distracţii, de

cultură, de cult etc.)

Relaţii exceptionale, sunt acelea care se petrec la un interval de timp neregulat sau

întâmplător , cu largă sau improbabilă ritmicitate (spitalizare, cumparaturi, turism-vizitare,

manifiestări politico-cetăţeneşti, consultanţă de specialitate etc.), care nu pot defini saucaracteriza notiunea de periurban.

Municipiul Deva se învecinează în partea estică cu teritoriul administrativ a comunei

Hărău, însă nu există o interacțiune spațială directă, spațiul construit din partea industrială a

orașului ( estică și sud-estică) nu se poate extinde spre comuna Hărău din cauza configurației

reliefului ce impiedică acest lucru. Râul Mureș se constituie ca o barieră naturală în

extinderea teritorială a orașului spre această parte, la fel ca și spre nordul orașului, însă se

poate prognoza o extindere a orașului spre sectorul vestic și sudic.

Din cauza disfuncțiilor majore prezente în teritoriul rural analizat, se poate afirma că

localitatea Hărău este practic „dependentă” de benificiile pe care le oferă orașul Deva. Astfel

cea mai mare parte din salariații comunei Hărău ( îndeosebi din satele Hărău, Bârsău și

Chimindia) ocupă un loc de muncă în municipiul Deva, făcând naveta între cele doua

localități.

O problemă majoră a spațiului rural o ridică infrastructura de transport, indeosebi lispaunui sistem de transport public. De pe altă parte situarea comunei pe o ruta ocolitoare între

Șoimuș-Simeria ridică probleme în realizarea unei legături facile și coerente la nivel teritorial,

relațiile de sprijin „reciproc” între spațiul urban și cel rural fiind reduse drastic. Prin urmare

construirea unui pod de acces peste Mureș între localitatea Hărău și Deva este necesar, cu

toate că există un astfel de proiect încă din anul 2003, podul de acces nu a fost realizat.

Se înregistreză și un proces de migrare a populație urbane deveene spre zonele rurale

natale, o „revenire la origini”, proces întâlnit mai ales la familiile vârstice. De pe altă parte tot

mai mulți tineri și familii tinere cu copii, își schimbă domiciliul din dorință de creștere a



confortului și a calității locuirii, tinând cont că comuna este practic lipsită de rețea de

alimentare cu apă, gaz și canalizare.

Cea mai mare parte a populației comunei Hărău este ocupată în agricultură, atât

creșterea animalelor ( bovine, ovine, porcine), cât și cultura plantelor. Potențialul agricol al

comunei, îndeosebi localitățiile Hărău și Chimindia, este mare, suprafață de teren agricol fiind

de peste 40% din structura fondului funciar. Această caracteristică ar puntea fi un punct forte

în intensificarea relațiilor între sat-oraș, localitatea rurală sustinând aprovizionarea cu produse

perisabile piețele agroalimentare din municipiul Deva. Un număr mare de agricultori din

mediul rural își vindeau cu câțiva ani în urmă produsele lactate pe piețeșe agroalimentare din

municipiu, însă odată cu interzicerea/îngreunarea obținerii autorizatiilor de comercializare toți

mai mulți agricultori renunță la practicarea agriculturii. Deși există un număr mare de bovine

în nici una dintre localitățiile comunei Hărău nu există un punct de colectare a laptelui.

Lipsa dotărilor sanitare și numărul mare de pacienți/medic de familie constituie

deasemena o disfuncție majoră în spațiul rural analizat. Un există nici un punct farmaceutic în

comuna, iar singurul medic de familie existent pentru cele patru sate nu acoperă asistența

sanitară necesară pentru cei peste 2000 de locuitori ai comunei. Ca urmare a acestei

disfuncționalității o mare parte din populație își rezolvă toate problemele medicale în

municipiul Deva.

Alte relații stabilite între comuna Hărău și municipiul Deva sunt legate de accesul la

servicii: de sănătate, educaționale, comerciale, etc. În localitatea Bârsău există a fabrică de

pâine și una de bere a cărei piață de desfacere principală este municipiul Deva și localitățiile

învecinate.

5.Metode re remediere a disfuncțiilor

Studiul relațiilor urban-rural cuprinde deci probleme şi preocupări atât la nivelul

Amenajării Teritoriului, cât şi al Urbanismului operational, care se bazează pe principiile

esenţiale ale dezvotării durabile ale spaţiului european, printre care:

promovarea coeziunii teritoriale în direcţia unei dezvoltări socio-economice

echilibrate;

încurajarea dezvoltării generate de funcţiile urbane şi îmbunătăţirea relaţieiurban-rural;



accesibilitate echilibrată – prin încurajarea politicii de modernizare şi dezvoltare a

circulaţiei, a transporturilor în arii din ce în ce mai largi, de la aria locală sau

regională, până la cea naţională sau internaţională ;

revigorarea creşterii economice prin dezvoltarea dar şi conservarea bazei de

resurse, fără a degrada mediul ambiant;

asigurarea menţinerii in limite favorabile a nivelului de dezvoltare al populaţiei şi

creşterea calităţii vieţii – prin orientarea;

protejarea şi conservarea valorilor cadrului natural şi construit, ca factor al

dezvoltării;

promovarea unui turism de calitate.

Politicile de amenajare a zonelor rurale ar trebui să promoveze cooperările intercomunale,

interregionale și transfrontaliere.Din analiza capitolului anterior reiese că problemele majore care se constituie ca piedici

într-o mai bună colaborarea și cooperare între spațiul urban și rural analizat le constituie în

primul rând disfuncțiile majore ale comune Hărău.

Delimitarea zonei periurbane a municipiului Deva ar fi un punct de plecare pentru o

colaborare susținută și productivă între oraș și zonele rurale învecinate. Relațiile

complementare stabilite astfel între acestea va ajuta la o dezvoltare prin parteneriat.

Apropierea de reședința de județ - Deva constituie un avantaj pentru comună, facilitânddeplasarea pentru muncă a populație. Totodată construcția viitoarei autostrăzi ( Coridorul IV

European ) care va traversa teritoriul comunei Hărău și Chimindia ( o partea a locuitorilor

comunei au fost despăgubiți pentru pierdere terenurilor arabile din lunca Mureșului ) va

favoriza accesibilitatea zonei cu influență asupra diversificării activităților economice ale

comunei.

Municipiul Deva ca centru administrativ și pol de creștere ar trebuie să adopte strategii de

dezvoltare în care să susțină dezvoltarea socio-economică a satelor învecinat prin stimularea

investiților în domeniul agriculturii, turismului, infrastructurii de transport, comerț, etc.

Comuna Hărău ar putea furniza produse destinate consumului alimentar ce pot fi destinate

spre consum în municipiul Deva.

Analizând situație existentă la nivelul comunei Hărău reies o serie de

disfuncționalității atât la nivelul calității mediului natural, cât și la nivelul social – econonic.

Doar cunoscând cauzele ce determină apariția dezechilibrelor, putem propune un model de

dezvoltare social – economică durabilă în conformitate cu potențialul natural și social al

comunei, având în vedere utilizare rațională a resurselor, fără a depăși g radul de

suportabilitate a mediului.



Disfuncționalitățiile sesizate nu pot fi depășite și soluționate decât printr -un plan de

intervenție sistematic și perfect organizat.

Desigur, problemele și disfuncțiile sunt multiple și diverse, fapt ce implică stabilirea

unor priorități, vizând acele probleme care nu suportă amânare în vedere soluționării.

Este evident că toate cauzele disfuncționalităților se află în interacțiune și

interdependentă, cauzele uneia regăsindu-se în efectele alteia.

Din analiza situației existente a comunei Hărău, se poate afirma ca dispune de un

potențial de dezvoltare relativ mare : poziție geografică favorabilă ( aproape de două centre

urbane – Deva, Simeria ), resurse naturale diversificate ( terenuri arabile fertile, păduri,

pășuni, materiale de construcție – marmură, ape minerale și termale,etc.), potențial

demografic și economic.

Putem contura astfel un obiectiv general privind strategia de dezvoltare a comunei : „

dezvoltrarea durabilă și echilibrată a comunei prin crearea și susținerea unui mediu

socio-economic competitiv, stabil, diversificat și sănătos, care sa asigure creșterea

economică, păstrarea calității mediului natural și creșterea calității vieții sociale”.

Deasemenea trebuie avute în vedere o serie de priorității în vederea soluționării

problemelor majore:

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico – edilitare;

Protecția naturii, îmbunătățirea calității mediului natural și a calității vieții;

Atragerea de investitori în vederea creșterii competitivității economice în domeniul

privat;

Îmbunătățirea calității servicilor sociale.

Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului comunei Hărău structurate pe domenii

Cadrul natural/mediul

Obiectiv strategic 1 : Protecția și valorificarea rațională a resurselor naturale, eliminarea

fenomenelor distructive și gestionarea ecologică a deșeurilor.

O viață social – economică prosperă nu poate fi clădită decât într -un mediu naturalsănătos, supus unuei monitorizări permanente a stării factorilor de mediu.



Prin urmare la nivelul comunei Hărău trebuie eliminate cauzele ce produc disfuncții la

nivelul factorilor de mediu : stopare defrișărilor în localitatea Bampotoc pentru a atenua

anihila alunecările de teren; raționalizarea păsunatului în zonele colinare ce favorizează

instalarea eroziunii și degradării progresive a terenurilor; epurarea apelor uzate de mina de

exploatare a resurselor auro-argentifere din localitatea Certejul de Sus; realizarea rețeleide alimentare cu apă potabilă și canalizare pentru stopare infiltrației apelor uzate în pânza

freatică; construirea de diguri de protecție împotriva inundaților pe râul Mureș și Valea

Certejului; folosirea adecvată și rațională a îngrasămintelor chimice; ecologizarea

malurilor râurilor și a locurilor unde au fost depozitate deșeuri neautorizate, etc.

Direcții de dezoltare a obiectivului strategic 1

1.1 Păstrarea calității factorilor de mediu prin reducerea poluării

Obiective specifice și masuri :

1.1.1 Îmbunătățirea calității apelor de suprafață și a celor subterane

Realizarea sistemului de colectare a apelor uzate în toate localitățile componente ale

comunei Hărău;

Epurarea apei poluate cu metale grele a Văii Certejului înainte evacuării acesteia din

procesul tehnologic;

Aplicarea sancțiunilor pentru aruncarea deseurilor pe malurile râurilor ce traversează

teritoriul comunei;

Tratarea microbiologică a apelor din puțurile individuale ale gospodăriilor pentru a se

evita cazuri de îmbolnăviri ale populației;

Folosirea adecvată a îngrăsămintelor chimice pentru a ameliora gradul de infiltrației

al acestora în pânza freatică.

1.1.2 Refacerea solului degradat

Stoparea despăduririlor în localitatea Bampotoc și plantarea de puieți pentru fixarea

solurilor predispune a alunecări de teren;

Eliminarea suprapășunatului în zona colinară a localității Bârsău, Hărău și Chimindia

prin reducerea efectivelor de ovine la gradul de suportabilitate a pășunilor;

Interzicerea depozitării deșeurilor menajere și de altă natură în spațile neamenajate și

neautorizate din lunca Mureșului, precum și reconstrucția ecologică a terenurilor

afectate;

Transportul deșeurilor menajere spre municipiul Deva;

Desecarea suprafețelor supraumectate din lunca Mureșului în vedere utilizării agricole;



Folosirea adecvată a îngrăsămintelor chimice pentru a elimina procesul de degradare a

calității solului ( creșterea acidității );

1.1.3 Eliminarea surselor de poluare a atmosferei

Stoparea utilizării lemnului pentru încălzirea locuinței și gătit prin realizarea

sistemului de alimenatare cu gaze naturale; Interzicerea incendierii pășunilor și a terenurilor arabile;

1.1.4 Protejarea naturii

Educarea și informarea populației cu privire la necesitatea pretecției și conservării

mediului natural;

1.1.5 Gestiunea durabilă a pădurii

Împădurirea suprafețelor defrișate din localiatea Bampotoc;

Stoparea tăierilor ilegale și excesive a pădurilor din proprietatea privată;

Sancționarea persoanelor ce nu cer acordul ocolului silvic în vederea tăierii arborilor

1.2 Protecția față de riscurile naturale

La nivelul comunei Hărău au fost identificate ca riscuri naturale inundațiile și alunecările

de teren. Prin prezența Mureșului riscul de producerea a unei inundații crește considerabil,

tinând cont că Mureșul este unul dintre cela mari râuri ale țării. Terenurile arabi le din lunca

Mureșului și o parte din gospodăriile din Hărău și Ghimindia sunt o pradă ușoară în caleainundațiilor, mai ales că nu există nici un sistem de protecție ( diguri ).

Deși cauzele inundaților sunt mai greu de eliminat , realizarea unui sistem de protecție (

diguri și canale ) pot reduce considerabil efectele acestor fenomene de risc.

În cazul alunecărilor de teren cel mai adecvat ar fi eliminarea cauzelor ( despăduriri,

procese erozionale ).

Obiective specifice și măsuri:

1.2.1 Prevenirea alunecărilor de teren

Stabilizarea alunecărilor de teren active;

Monitorizarea alunecărilor;

Plantarea unor specii de arbori cu capacitate mare de fixare a solului;

Evitarea supraîncărcării versanților;

1.2.2 Prevenirea inundaților



Construirea digurilor de protecție împotriva inundaților în lungul malurilor Mureșului

și a Văii Certejului;

Decolmatarea Văii Certejului pe cursul inferior;

Consolitarea malurilor pârâielor Valea Vărmaga, Valea Certejului, Valea Chimindia

pentru a stopa eroziunea laterală și ieșirea din matcă în perioadele ploioase ( cu precădere în porțiune parcursă de râu pe intravilanul lacalităților).

1.3 Gestionarea deșeurilor

Depozitarea deșeurilor în locurile neamenajate ecologic ridică serioase probleme la o serie

de factorii de mediu , cum ar fi solul, calitatea apei subterane, deranjând totodată din punct de

vedere estetic.

De aceea gestionarea adecvată a deșeurilor menajere se constituie ca o măsură prioritară în

cadrul amenajării teritoriului.


1.3.1 Reducerea impactului asupra mediului și adoptarea unui sistem integrat de

gestiune al deșeurilor

Interzicerea depozitării deșeurilor manajere în locurile neautorizate din lunca

Mureșului;

Educarea și informarea populație cu privirea la colectarae selectivă a deșeurilor și

asigurarea transportului acestora spre zone amenajate corespunzător în acest sens;

Asigurarea servicilor de salubritate în comună de care să beneficieze toti locuitorii;

Conlucrarea intercomunală ( comunele învecinate ) în vedere constituirii unui depozit

de deșeuri menajere ecologic;

2.2.2 Patrimoniul natural și construit

Obiectiv strategic 2 : Pretejarea și valorificarea elementelor naturale și antropice

La nivelul comunei nu există nici o rezervație, parc natural sau monument al naturii

delimitate prin lege, iar în ceea ce privește patrimoniul construit acesta este slab reprezentat (

Biserica Sf. Mihail din Hărău, Biserica Ortodoxă din Chimindia ).


2.1 Protecția zonelor naturale și utilizarea rațională a terenurilor



Deși nu beneficiază de un parc natural delimitat, suprafețele forestiere, luncile râurilor,

pășunile naturale constituie mediu de viață pentru o bogată biodiversitate. Extinderea tot mai

mult a terenurilor arabile din lunca Mureșului afecteaza vegetația de luncă și totodată fauna

specifică. Un număr tot mai mare se de sălcii și plopi de pe malul apei sunt tăiați, iar sirurile

de plopi din lungul drumurilor agricole principale sunt tăiați fără să se întreprindă acțiuni de plantare a puieților.

Tot mai multe supraf ețe de pășuni sunt suprasolicitate, iar pomi fructiferi ( meri și

pruni ) de pe marginea drumurilor județene și comunale sunt neîntreținuți, uscându-se tot mai

multe exemplare de la an la an , nefiind înlocuiți.

2.2 Restaurarea și protecția monumentelor de valoare națională

Restaurarea Bisericii Ortodoxe din Chimindia aflată într -o stare avansată de degradare

2.2.3 Rețeaua de localități

Apropierea de reședința de județ - Deva constituie un avantaj pentru comună,

facilitând deplasarea pentru muncă a populație. Totodată construcția viitoarei autostrăzi (

Coridorul IV European ) care va traversa teritoriul comunei Hărău și Chimindia ( o partea a

locuitorilor comunei au fost despăgubiți pentru pierdere terenurilor arabile din luncaMureșului ) va favoriza accesibilitatea zonei cu influență asupra diversificării activităților

economice ale comunei.

Într-un viitor apropiat, ca urmare a extinderii spațiale a municipiului Deva, este posibil

ca teritoriul comunei să fie înglobat teritoriului periurban.

Obiectiv strategic 2: Creșterea calității servicilor publice și de locuire în Comuna Hărău


2.1 Îmbunătățirea calității servicilor educației

2.1.1 Realilitarea clîdirilor unităților culturale și de învățământ

Repație și modernizare incintei Școlii Generale Hărău;

Reabilitarea și modernizarea școlilor primare și grădinițelor din Bampotoc, Chimindia

și Bârsău;

Construirea unei baze sportive în localitatea Hărău;

Reabilitarea căminelor culturale;



Amenajarea unui spațiu adecvat pentru bibliotecă, prevăzut cu sală de lectură, precum

și investiții fondul de carte;

2.1.2 Îmbunătățirea condiților de educație

Înoirea și completarea materialului didactic necesar, amenajarea laboratoarelor; Deschiderea unei biblioteci în incinta unităților de învățământ;

Dotarea instituților cu echipamente moderne – calculatoare, proiectoare, etc;

2.1.3 Reabilitarea edificilor medicale și de protecție socială

Reparația clădirilor detinate dispensarelor în localitatea Bârsău și Hărău;

Construcția unui dispensar în Bampotoc și Chimindia;

Modernizarea echipamentului medical;

Construirea unui punct farmaceutic în Hărău;

Construire unui sediu Poliție în Hărău;

2.1.4 Diversificarea activităților culturale

Oraganizarea schimburilor de experiență cu comunitățile învecinate sau înfrățite;

2.2.4 Infrastructuri tehnice

Obiectic strategic 3: Rețele de infrastructuri tehnice moderne, în concordanță cu normele

europene și cerințele de protecție și conservare a mediului

Construirea rețelelor tehnico – edilitarea reprezintă o prioritate la nivelul comunei

Hărău, iar în ceea ce priveste căile de acces este absolut necesar pentru o reabilitarea și

modernizare, accesibilitatea fiind mult îngeunat spre comună.

Lipsa rețelelor de echipare tehnico-edilitară ridică probleme și disfncții atât la nivelul

elementelor de mediu naturale ( poluarea apei râurilor și a apei subtereane, utilizarea lemnului

pentru încălzire, etc), cât și la nivelul calității locuirii.

Lipsa unei gestionării adecvate și ecologice a deșeurilor reprezintă de asemenea o

prioritate în constituirea unei rețele de colectare selectivă a deșeurilor menajere, precum și

transportul acestora spre un depozit autorizat din afara localității.

Alte lucrări tehnice vizează stoparea proceselor naturale distructive cu sunt alunecăr ile de

teren, inundațile , eroziunea laterală a râurilor ce traversează vatrele de localități. Prin urmare



trebuie avute în vedere îndiguire malurilor Mureșului și consolidarea malurilor celorlante

râuri ce trasersează comuna.

3.1 îmbunătățirea calității servicilor de utilității tehnico-edilitare

realizarea rețelei de alimentarea cu apă în toate satele componente ale comunei;

realizarea rețelelor de canalizare a apelor uzateîn toate satele comunei;

îndiguirea văii Mureșului și a Văii Certejului;

regularizarea și consolidarea malurilor pârâielor ce trasersează vetrele de localități :

Valea Vărmaga, Valea Chimindia, Valea Certejului;

elaborarea documentaților tehnice pentru construcția rețelelor de gaz pentru toate

satele comunei;

îmbunătățirea iluminatului public prin reparația și modernizarea rețeleor de

modernizare a străzilor.

3.2 Îmbunătățirea calității rețelelor de transport – căi rutiere

Reparația drumului județean DJ 107 A și a drumului comunal DC 761, precum și

pitruirea drumurilor de țară din interiorul vetrelor de localități;

Întreținerea canalelor de evacuare a apelor pluviale;

Consolidarea podurilor din sat Bârsău și Chimindia;

Amenajarea staților pentru pasajeri;

Întreținerea drumurilor agricole și forestiere; Creștereacalității transportului în comun satele comonete ale comunei, dar și între

acestea și centrele urbane din apropiere;

Lărgirea drumurilor de acces și executarea unor trotuare ( cu prioritate în lungul

străzilor asfaltate) pentru eviatrea producerii de accidente în rândul pietonilor.

2.2.5 Zonificarea teritoriului și a activitătților economice

Obiectiv strategic 4: Dezvoltarea economică și socială echilibrată și competitivă a localităților componenete ale comunei Hărău

Comuna dispuse de resurse necesare modernizării agriculturii și difersififării

activităților industriale.

4.1 Diversificarea activităților din sectorul primar în conformitate cu potențialul terenurilor

destinate acestor a activități economice

Crearea unui cemtru de deservire tehnică dotat cu utilaje agricole moderne în

localitatea Hărău;



Crearea unui centru de consultanță pentru agricultori cu personal specializat – ingineri

agricoli, medici și tehnicieni veternari;

Construcția unei farmacii veterinare ;

Informarea și stimularea agricultorilor de a se asocia și coopera în vederea constituirii

asociaților agricole de tip fermă și adaptarea la tehnologiile moderne; Deschiderea în localitatea Hărău a unui magazin de de servire cu semințe de calitate și

tratate, îngrăsăminte chimice, pesticide;

Modernizarea și utilizarea fostelor C.A.P prin constituirea unei ferme de bovine (

Hărău) și porcine ( Chimindia);

Amenajarea spațiului de colectare a produselor agricole în vederea distribuirii și

prelucrării acestora în centrele urban edin apropiere;

Încurajarea zootehniei;

Creșterea suprafețelor împădurite, îndeosebi prin plantarea de puieți pe suprafețele ce

au fost defrișate;

Exploatarea unui volul de masă lemnoasă care să nu depășească posibilitatea anuală

de exploatare forestieră;

Îmbunătățirea calității drumurilor forestiere și agricole;

4.2 Activităti de tip industrial

4.2.1 Diversificarea activităților industriale

Creșterea dimensiunilor exploatațiilor existente la nivelul comunei;

Susținerea dezvoltării unei fabrici de prelucrare alimentară a produselor agricole

animaliere – produce lactate în Hărău;

Captarea și îmbutelierea apei minerale din Chimindia

2.2.6 Structura socio – demografică

Obiectiv strategic 4: Creșterea calității vieții populației și asigurarea unor resurse umane

valoaroase

Conform situației existente actuale comuna Hărău dispune de un potențial demografic

promițător, numărul populației comunei a crescut în ultimul timp, iar sporul natural este

pozitiv ( cu excepția localității Bampotoc unde re înregistrează un spor natural negativ ).



Creșterea numărului populației s-a datorat în special reîntoarcerii populației plecate

din comună spre centrele urbane apropiate în condițiile în care viața la oraș a devenit mai

costisitoare.

Cu toate aceste aspecte pozitive dacă nu se iau măsuri concrete de dezvoltare

economică și socială se va instastala din nou procesul de emigrare a populației rurale spre

oraș, îndeosebi din rândurilor tinerilor. Pericolele ce ar putea afecta potențialul demografic

sunt legate de accentuarea procesului de îmbătrânire a populației ( ca urmare a scăderii

natalității și emigrarii populației tinere), creșterea dependenței demografice și nu în ultimul

rând scăderea numărului populației comunei.



Bibliografie

1. Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului și dezvoltare regională, Ed. Presa

universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

2. Surd, V., (2002), Introducere în geografia spațiului rural , Ed. Presa universitară

Clujeană, Cluj-Napoca.

3. Vincze, Maria, 2000, Dezvoltare re gională și rurală, Ed. Presa universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

4.

Cocean, P., 2009, Mărginimea Sibiului. Planificare și amenajarea teritoriului, Ed.Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

5. http://www.primariadeva.ro/

6. http://wikimapia.org/#lat=45.6754822&lon=23.2168579&z=9&l=29&m=b&show=/16118877

/Deva-Aria-Administrativa

http://www.primariadeva.ro/


http://wikimapia.org/#lat=45.6754822&lon=23.2168579&z=9&l=29&m=b&show=/16118877/Deva-Aria-Administrativa








Relația rural-urban. Studiu de caz

Documents

Transcript of Relația rural-urban. Studiu de caz