CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 13 (385) 15 iul ie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

(...) Cu ochii mari, albaºtri ºi pleoapele tremurând deemoþie, micuþa membrã a trupei craiovene Army Dan-cers Spiriduºii s-a aºezat pe bancã aºteptând cu nerãbda-re intrarea în concurs, în timp ce patru liceeni din Cara-

cal veneau de pe scenã en-tuziasmaþi cã le-au ieºit„prizele” din program.Aceasta a fost atmosferadin culisele Festivalului -concurs „Pe aripile dan-sului”, ediþia a V-a, orga-nizat luna trecutã la Cer-cul Militar Craiova.

Arta spectacoluluiArta spectacolului

Artileria este o specialitate grea. Presupune logicã,atenþie, calcule ºi mult antrenament. Dar, adevãratultest este dat în poligonul de tragere. Rezultatele obþinuteaici sunt suma dintre instrucþie, efort, studiu al regula-mentelor ºi o bunã planifica-re a timpului. Pentru ca tra-gerile sã fie precise ºi efici-ente, este nevoie de calculeexacte ale elementelor detragere ºi de deschiderea ra-pidã a focului, cu consumminim de efort ºi proiectile.În perioada 02–13 iunie a.c.,Batalionul 325 Artilerie„Alutus”, din Brigada 2...

LECÞIA DE ISTORIE

Asasinatul Asasinatul care a schimbat lumeacare a schimbat lumea

Marele Rãzboi – denumirea sub care este cunoscutPrimul Rãzboi Mondial în Occident – subliniazã cel maibine impactul pe care l-a avut (ºi îl are) acest conflicturiaº asupra evoluþiei; el e sursa tuturor transformãrilor

ce au avut o influenþã majo-rã asupra oamenilor în ulti-ma sutã de ani. Moartea lascarã industrialã a schimbatmentalitãþi, a prãbuºit im-perii, a fãcut loc pentru ma-rile utopii milenariste – fas-cismul (cu toate formelesale, inclusiv nazismul)...

Utilizând anumite molecule cheie, cercetãtorii auputut sã detecteze celulele din ochi care se ocupã cu re-generarea ºi repararea corneei. Aceºtia au transplantatcelule suºã unor ºoa-reci, reuºind în acestfel sã obþinã corneeperfect funcþionale.Cele limbice suntcruciale pentru vede-rea sãnãtoasã, ºi fãrãele, corneea - mem-branã transparentã aochiului prin care pã-trund razele luminoase - ar deveni întunecatã, vedereafiind astfel afectatã, ajungându-se la orbire. Însã...

Po l igonu l , p roba supremãPol igonu l , p roba supremãpent ru ar t i l e r i º t ipent ru ar t i l e r i º t i

O tehnicã de reconstrucþie O tehnicã de reconstrucþie a corneei umanea corneei umane

MOZAIC

(...) Noi moºtenim de anul trecut aceastã matrice le-gatã de stabilitate ºi operaþii intermediare. În acest mo-ment, situaþia geo-politicã din jurul României ne-a soli-citat sã modificãm punctulde efort cãtre operaþii ofen-sive-defensive. Este bine cãaþi adus în discuþie acest as-pect pentru cã, la nivel dedecizie, mai precis la niveluldiviziei ºi brigãzii, avem înintenþie ca toate aceste ope-raþii de stabilitate, interme-diare, operaþii ofensive-de-fensive sã fie combinate...

KAKI 100%

Punct de e for t cã t re Punc t de e for t cã t re operaþ i i o fens ive -defens iveoperaþ i i o fens ive -defens ive

„- Doamna, noi când intrãm?- Mai dureazã puþin, draga mea!”, rãs-

punse instructoarea.Cu ochii mari, albaºtri ºi pleoapele tre-

murând de emoþie, micuþa membrã a trupeicraiovene Army Dancers Spiriduºii s-a aºe-zat pe bancã aºteptând cu nerãbdare intrareaîn concurs, în timp ce patru liceeni din Cara-cal veneau de pe scenã entuziasmaþi cã le-auieºit „prizele” din program. Aceasta a fost at-mosfera din culisele Festivalului - concurs„Pe aripile dansului”, ediþia a V-a, organizatluna trecutã la Cercul Militar Craiova.

S-au înscris în concurs cinci cercuri mili-tare (Craiova, Caracal, Piteºti, Râmnicu-Vâlcea, Timiºoara). Deasemenea, au mai participat douã trupe de dans colaboratoareale Cercului Militar Craiova, respectiv, cea a Colegiului Tehno-logic din Cârcea ºi Fresh B.Boys - Craiova.

Au urcat pe scenã copii cu vârste cuprinse între ºase ºi opt-sprezece ani, evoluând la diferite secþiuni, precum: dans mo-dern, dans tematic, folclor stilizat ºi un numãr la alegere. Juriul,prezidat de Ionel Garoafã, profesor coregraf ºi director al An-samblului Folcloric „Maria Tãnase”, a departajat concurenþii pesecþiuni ºi categorii de vârstã.

La terminarea festivalului, clasamentul arãta astfel: Preºco-lari: Dans modern - Cercul Militar Craiova - Premiul I; Danstematic - Cercul Militar Craiova - Premiul I; Numãr la alegere- Cercul Militar Craiova - Premiul I; Colegiul Tehnologic Câr-cea - Premiul Special. ªcolari I-IIV: Dans modern - Cercul Mi-litar Craiova - Premiul I; Cercul Militar Timiºoara - Premiul II;Colegiu Tehnologic Cârcea - Premiul III; Fresh B.Boys - Pre-miul Special. Dans tematic - Cercul Militar Craiova - PremiulI; Cercul Militar Râmnicu Vâlcea - Premiul II; Cercul MilitarTimiºoara - Premiul III; Folclor stilizat - Cercul Militar Timi-ºoara - Premiul I; Numãr la alegere - Cercul Militar Timiºoara- Premiul I; Cercul Militar Râmnicu Vâlcea - Premiul II; CerculMilitar Piteºti - Premiul I, perechi. Copii I-VVIII: Dans modern- Cercul Militar Caracal - Premiul I; Dans tematic - Cercul

Militar Caracal - Premiul I. Copii V-VVIII: Dans modern - Cer-cul Militar Râmnicu Vâlcea - Premiul I; Cercul Militar Craiova- Premiul Special; Dans tematic - Cercul Militar Râmnicu Vâl-cea - Premiul I; Folclor stilizat - Cercul Militar Craiova - Pre-miul I; Numãr la alegere - Cercul Militar Râmnicu Vâlcea -Premiul I; Cercul Militar Craiova - Premiul Special; Cercul Mi-litar Piteºti - Premiul I, perechi. Tineri IX-XXII: Dans modern -Cercul Militar Caracal - Premiul I; Dans tematic - Cercul Mili-tar Caracal - Premiul I. Marele premiu al festivalului a fostatribui trupei de dans al Cercului Militar Caracal, care a reuºitsã punã în scenã un hip-hop deosebit. Dar, cel mai mult a avutde câºtigat „Mãria sa, Publicul”, extrem de numeros, format înmare parte din militarii Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, care auvenit sã îºi susþinã copiii ºi nepoþii.

Militarii din Bãnie au demonstrat, o datã în plus, cã sunt nudoar luptãtori de elitã, ci ºi faptul cã ºtiu sã aprecieze frumosul.Seriozitatea, perseverenþa ºi profesionalismul sunt cuvintele deordine care stau la baza oricãrui militar ºi care s-au transmis ºimembrilor trupei de dans a Cercului Militar Craiova, intitulatsugestiv ARMY DANCERS. Acesta este unul dintre motivelepentru care, în ciuda restricþiilor bugetare, trebuie sã continuãmtradiþia organizãrii festivalurilor ºi concursurilor la cercurile mi-litare.

Cãpitan Emanuela BERCEA

În perioada 30 mai–04 iunie, în garnizoana Mangalia, s-adesfãºurat etapa finalã pe Ministerul Apãrãrii Naþionale a „Con-cursurilor aplicativ-militare de varã pentru unitãþi de instruc-þie”.

Lotul reprezentativ al Divizie 1 Infanterie „Dacica”, partici-pant la acest eveniment, a fost format din maior Cornel Jipa – ºefde lot, cãpitan Florin Zbarcea – antrenor, plutonier Cãtãlin Rota-riu – administrator, locotenent Oana Luchian, locotenent RalucaPreda, sublocotenent Mihaela Cãlinescu, plutonier-major Nicu-ºor Coman, sergent-major Elena Muscalu, caporal Simona Cojo-nelu ºi caporal Diana Robu.

Pe timpul desfãºurãrii concursului componenþii lotului, auto-

depãºindu-se, au dat dovadã de o mare disponibilita-te la efort, de combativitate ºi dãruire ºi de multãambiþie pentru a ocupa un loc cât mai bun.

În clasamentul general, lotul diviziei a ocupat lo-cul doi, iar, pe discipline, s-au ierarhizat astfel: la na-

taþie lotul masculin, dar ºi cel feminin, au ocupat locul I; la pa-trulã militarã, fetele au obþinut locul I, iar bãieþii, locul IV; laduelul de foc, echipa femininã s-a clasat pe locul II, iar cea mas-culinã pe locul IV, ieºind, la aceastã disciplinã, în evidenþã lipsade experienþã ºi de antrenament a echipei masculine.

Pentru implicare ºi pentru modul în care au înþeles sã pregã-teascã, lotul diviziei, pentru baza materialã ºi pentru condiþiilede cazare asigurate, comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, în special secþia Instrucþie, aduce mulþumiri sincere perso-nalului Bazei 2 Logistice „Valahia”.

Plutonier Paul DUMITRU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C13/ 2014

IERUSALIM - Rachete lansate cãtre Tel-Aviv au fostinterceptate de sistemul Iron Dome. Cel puþin cinci rache-te au fost lansate cãtre Tel-Aviv ºi periferia, rachete ce aufost interceptate de sistemul Iron Dome, a anunþat postul deradio militar, citat de AFP. Sirenele de alertã au sunat, iarrachetele au fost interceptate în zbor de o baterie a IronDome, un sistem de interceptare, a adãugat postul de radio,amintind cã oraºele Tel-Aviv ºi Ierusalim au fost vizate derachete lansate din Fâºia Gaza controlatã de islamiºtii pales-tinieni ai Hamas. Acest atac împotriva Tel-Aviv a avut locla scurt timp dupã ce aviaþia israelianã a desfãºurat 160 deraiduri în Fâºia Gaza împotriva Hamas, a anunþat purtãtorulde cuvânt al armatei. „Au fost 160 de raiduri pe timpul nop-þii, ceea ce ridicã la 430 numãrul atacurilor aeriene de laînceputul operaþiunii bordurã de protecþie”, a anunþat pur-tãtorul de cuvânt al armatei, generalul Moti Almoz, pentrupostul militar de radio, precizând cã au fost vizate 120 dezone de lansare a rachetelor, zece posturi de comandamentale Hamas ºi „numeroase tuneluri”. „Operaþiunea pe caream lansat-o se va extinde în urmãtoarele zile”, a continuatpurtãtorul de cuvânt, refuzând sã ofere detalii despre planu-rile privind vreo operaþiune terestrã de mare anvergurã înFâºia Gaza. Contactatã de AFP, o altã purtãtoare de cuvânta armatei a precizat cã alte patru rachete au fost lansate cã-tre sudul Israelului, fãrã a provoca victime sau pagube mate-riale. Hamas a revendicat tirurile de rachete împotriva Ieru-salimului ºi Tel-Aviv, ca reacþie la ofensiva israelianã îm-potriva miºcãrii islamiste palestiniene, soldatã cu cel puþin28 de morþi. SEUL - Coreea de Nord a lansat douã ra-chete cu razã scurtã în Marea Japoniei. Coreea de Norda lansat douã rachete cu razã scurtã în Marea Japoniei, po-trivit Coreei de Sud, dupã o sãptãmânã de la efectuarea unorteste similare, relateazã AFP. Un purtãtor de cuvânt al Sta-tului Major sud-coreean a anunþat cã Nordul a lansat, dinprovincia Hwanghae (est), douã rachete cu razã scurtã, careau cãzut în Marea Japoniei, în largul coastelor sale estice.„Suspectãm cã ar fi vorba despre rachete balistice cu razãscurtã", a afirmat purtãtorul de cuvânt pentru AFP. Nordula ameninþat sãptãmâna trecutã cã va continua testele cu ra-chete ghidate, sfidând Occidentul, care a fãcut apel la sus-pendarea programului sãu de înarmare. Phenianul a lansatcele douã rachete cu razã scurtã de pe Coasta sa de Est, cuo zi înainte de o vizitã, la Seul, a preºedintelui chinez Xi Jin-ping, care a acordat prioritate Sudului pentru prima sa cãlã-torie în peninsulã. BEIJING – „Afganistanul este într-uunmoment critic” al istoriei sale. Afganistanul este într-un„moment critic” al istoriei sale, apreciazã secretarul de Statamerican, John Kerry, pe fondul crizei politice izbucnite laKabul dupã scrutinul prezidenþial marcat de fraude, infor-meazã AFP. Abdullah Abdullah, clasat pe locul al doilea înscrutinul din 14 iunie, s-a autoproclamat câºtigãtor, respin-gând avansul adversarului sãu, Ashraf Ghani, ºi denunþândfraude electorale masive. „Sper cã va fi gãsitã o soluþie po-liticã în urmãtoarele zile”, a continuat secretarul de Statamerican. Scrutinul are rolul desemnãrii succesorului preºe-dintelui Hamid Karzai, care a condus Afganistanul de la în-lãturarea regimului taliban, la sfârºitul anului 2001.

WASHINGTON - Afganistanul va semna, pânã înseptembrie, un acord privind prezenþa internaþionalãdupã 2014. Administraþia de la Kabul va semna, pânã înseptembrie, un acord de securitate care va reglementa pre-zenþa internaþionalã dupã 2014 în Afganistan, afirmã secre-tarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat deAFP. Dupã o discuþie cu preºedintele SUA, Barack Obama,Rasmussen a subliniat cã suspiciunile privind fraude electo-rale în alegerile prezidenþiale afgane reprezintã „o sursã depreocupare”. La sfârºitul unei întrevederi cu preºedinteleamerican Barack Obama, Rasmussen a subliniat cã suspi-ciunile de fraudã la alegerile prezidenþiale din Afganistanreprezintã „un motiv serios de îngrijorare”. El ºi-a exprimatsperanþa cã reexaminarea voturilor ar putea conduce la ale-gerea credibilã a unui preºedinte care ar putea semna acor-dul de securitate înaintea summit-ului NATO de la începu-tul lunii septembrie din Þara Galilor. „Dacã acest proces(electoral) nu este clarificat înainte de summi-tul NATO dinseptembrie, este dificil sã ne imaginãm cum acest acord arputea fi semnat înainte de summit”, a spus el. „În acest cazaici, ne-am confrunta cu grave probleme în ceea ce priveº-te planificarea unei misiuni de antrenament dupã 2014”, aavertizat Rasmussen. Secretarul general al NATO a declaratcã semnarea unui tratat bilateral de securitate (BSA) cu Sta-tele Unite, precum ºi semnarea în paralel a unui acord de se-curitate cu þãrile NATO, reprezintã o condiþie prealabilãpentru instituirea unei forþe internaþionale de antrenament,formatã iniþial din circa 10.000 de militari. AdministraþiaBarack Obama a avertizat deja cã în Afganistan nu va mairãmâne niciun soldat pentru antrenarea forþelor afgane dupã2014, dacã acest acord nu va fi semnat. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Mangalia - Concursurile aplicativ-mmilitare de varã

RReezzuullttaattee ccaarree oonnoorreeaazzãã

G lorioasele fapte de arme ale os-taºilor români pe câmpurile deluptã pentru pãstrarea fiinþei naþionale,pentru libertate ºi independenþã ne-au fosttransmise prin scrierile marilor cãrturari ºiistorici, iar, de la începutul secolului XIX,ºi prin intermediul presei, „aceastã aflarevrednicã ºi cuviincioasã cuvântãrii omu-lui” – cum o caracteriza Ion Eliade Rãdu-lescu, fãuritorul primei gazete româneºtide duratã.

Problematica militarã nu a fost pusã înpresa româneascã doar odatã cu apariþiaprimelor organe publicistice cu profil emi-namente militar, ci s-a constituit ca o preo-cupare încã din faza primelor încercãri dea edita în limba românã. Încã din 1789,când, doctorul Ioan Piuariu Molnar, unuldintre fruntaºii intelectualitãþii române dinTransilvania, a avut iniþiativa apariþiei, laSibiu, a unui sãptãmânal cu titlul „Foaiaromânã pentru econom”, se vizau pe lân-gã „întâmplãrile zilei” ºi „deprinderile înbunele moravuri ºi în economie” ºi „ºtiri-le militare”. Este adevãrat, proiectul nus-a materializat, însã interesul pentru fe-nomenul militar a dus la apariþia unor pu-blicaþii sub formã de broºuri, Întâmplãrilerãzboiului francezilor ori Scurta arãtaredespre luarea Parisului.

Prospectele primelor gazete în limbaromânã, care dãdeau expresie noþiunii de

presã în accepþia ei integratã,respectiv „Curierul românesc”,editat de Ion Eliade Rãdulescula Bucureºti, începând de la 8aprilie 1829, ºi „Albina româ-neascã”, întemeiatã la 1 iunieacelaºi an de Gheorghe Asachi

la Iaºi, indicau, ca una din direcþiile pro-gramatice ºi abordarea laturii militare avieþii sociale. În paginile acestora au fostpublicate ºtiri, dãri de seamã, reportaje in-formative din viaþa ostãºeascã, precum ºiarticole despre organizarea armatei, pre-gãtirea cadrelor ºi a ostaºilor, disciplinã.În anul 1838 apare la Braºov, sub redacþialui George Bariþiu, periodicul românesc„Gazeta de Transilvania” în paginile cã-ruia au fost inserate aspecte din viaþa regi-mentelor grãnicereºti formate din româniºi realitãþile militare din Muntenia ºi Mol-dova. În paralel cu acestea, au fost elabo-rate studii ample în domeniul militar, cumeste cel al lui Nicolae Bãlcescu, cu titlul„Puterea armatã ºi arta militarã la mol-doveni în timpul mãririi lor”, publicat înPropãºirea (1844). Astfel s-a fãcut trece-rea spre primele publicaþii dedicate în în-tregime fenomenului militar românesc.

Istoria presei militare se împleteºtestrâns cu istoria armatei române moderne.Bazele presei noastre militare se regãsescîn timpul domniei lui Alexandru Ioan Cu-za, în „climatul de reforme sociale ºi po-litice menite sã înscrie societatea româ-neascã ºi statul, inclusiv armata naþiona-lã, pe fãgaºul modernizãrii reclamate cuforþa necesitãþii de progresul naþiunii”.Acum apar acele periodice – ziare sau re-viste – care vreme de zeci de ani vor gãz-

dui în paginile lor informaþii, date, studii,etc., privitoare la organizarea ºi dezvolta-rea organismului militar naþional.

În perioada 23 iulie/ 4 august - 3/ 15decembrie 1859 a vãzut lumina tiparuluila Bucureºti cel dintâi ziar cu problemati-cã ostãºeascã – „Observatorul militar”,editat din iniþiativã particularã de colo-nelul Ioan Voinescu ºi locotenentul de ar-tilerie Grigore Lipoianu. La 6/ 18 februa-rie 1860 a apãrut, tot la Bucureºti, „Moni-torul oastei”, organ al guvernului, dirijatde Ministerul de Rãzboi, cel dintâi perio-dic administrativ, în care se publicau, pelângã „înalte ordine (porunci de zi), deci-ziuni ministeriale; chestiuni administrati-ve ºi de personal din armatã; legi, regula-mente militare” ºi o serie de studii, lecþii,conferinþe, traduceri din lucrãri strãineetc. Din 1864 ºi-a fãcut apariþia ºi „Anua-rul militar al armatei române”, care cu-prindea lista tuturor cadrelor, atât a celordin armata permanentã, cât ºi a celor dintrupele cu schimbul.

Aceste prime publicaþii militare au ve-nit în faþa cadrelor oºtirii cu studii ºi arti-cole prin care au contribuit la îmbogãþireaculturii lor militare ºi de specialitate, aupromovat sugestii preþioase privind reor-ganizarea armatei în acord cu noul cadruconstituþional/ democratic al Statului, a-vând în vedere compunerea, armele, docu-mentele care reglementau viaþa, activita-tea, instruirea ostãºeascã, s-au preocupatde cultivarea ºi dezvoltarea sentimentuluionoarei ºi datoriei faþã de neam ºi þarã.

Colonel Eduard EFRIMERSCU

23 iulie - Ziua Presei Militare

GGeenneezzaa pprreesseeii mmiilliittaarree rroommâânneeººttii

Festivalul-cconcurs de dans modern „Pe aripile dansului”,

Arta spectaArta spectacoluluicolului

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014 Pagina 3

În perioada 10-13 iunie a.c., compania 1 V.M. ºi compa-nia 3 V.M. din cadrul Batalionului 30 Vânãtori de Munte„Dragoslavele” au executat „Exerciþiul tactic cu trageri deluptã LFX”, cu tema „Compania de vânãtori de munte exe-cutã operaþii de stabilitate”, în poligonul temporar deinstrucþie Prislop.

În cadrul acestui exerciþiu, s-au executat trageri cu ar-mamentul din dotare ºi cu armamentul greu de infanterie, încondiþii de teren muntos.

Profesionalismul ºi spiritul de echipã au fost la înãlþime,fãcând ca acest exerciþiu sã se desfãºoare în condiþii foartebune, fiecare militar dând dovadã de multã seriozitate în totceea ce au fãcut, punând un deosebit accent pe instrucþiepentru atingerea obiectivelor propuse.

În sãptãmâna 16-20 iunie, compania 2 V.M. a executat„Exerciþiul tactic cu trageri de luptã LFX”, în poligonul deinstrucþie temporar Prislop, respectiv, compania sprijin luptãa executat „Exerciþiul tactic cu trageri de luptã LFX”, în po-ligonul de instrucþie temporar Voina-Portãreasa.

În cadrul acestui exerciþiu, s-au executat trageri cu ar-mamentul din dotare ºi cu armamentul greu de infanterie ºiartilerie, în condiþii de teren muntos.

Exerciþiul s-a desfãºurat în condiþii foarte bune, fiecaremilitar dând dovadã de profesionalism, implicare ºi seriozi-tate în tot ceea ce a întreprins, punând un deosebit accent peinstrucþie pentru îndeplinirea misiunilor propuse.

Maior Gabriel BIÞAFoto: Caporal Ciprian IRIMIA

CCooeezziiuunnee ººii ccoommuunniiccaaþþiiiiÎn perioada 08-14 mai a.c., militarii Companiei 249 Co-

municaþii ºi Informaticã din cadrul Brigãzii 2 Vânãtori de

Munte „Sarmizegetusa” audesfãºurat tabãra anualã de in-strucþie în zona Brãdet. Deºivremea caracteristicã regiuniimontane nu a fost mereu departea lor, militarii s-au aco-modat relativ uºor condiþiilordificile ºi au reuºit sã-ºi înde-plineascã obiectivele propuse,precum realizarea coeziunii structurii din care fac parte ºiantrenarea în vederea realizãrii sistemului de comunicaþii ºiinformaticã al brigãzii în barem ºi indiferent de condiþiilemeteorologice.

Vladimir VRÂNCIANUFoto: Sergent-major Andrei BUNGET

BBootteezzuull ffooccuulluuii îînn ppllooaaiieeBateriile Batalionului 206 Artilerie „General Mihail Lã-

cãtuºu” au executat un exerciþiu de tip LFX (exerciþiu tacticcu trageri de luptã), în poligonul Grohotiº, în perioada 12-16mai.

Exerciþiul ºi-a atins obiectivele stabilite, cel mai impor-tant dintre acestea fiind realizarea coeziunii Bateriei 3 Obu-ziere cal. 122mm, subunitate ce a fost constituitã la sfârºitulanului trecut, odatã cu intrarea în vigoare a noului stat de or-ganizare. Alt aspect important a fost prezenþa, atât în cadrulexerciþiului propriu-zis, cât ºi la tragerile de instrucþie ºiapreciere a opt proaspãt absolvenþi cu gradul de sublocote-nent care ºi-au început cariera în unitatea noastrã în calitatede comandanþi secþii de tragere. Cu siguranþã îºi vor amintiacest exerciþiu din cel puþin trei motive: a fost primul în cali-tate de ofiþeri comandanþi (cu stângãciile inerente!), a fostde o amploare însemnatã (s-au tras aproape 600 de proiecti-

le explozive ºi de iluminare) ºi, exceptând botezulfocului, au primit ºi botezul ploii aferente coduluiportocaliu, care la altitudini din patru cifre, redãperfect aºa-numita „vreme a vânãtorului demunte!”.

Maior Marius VINTILESCU

GGeenniiººttiiii mmuunnþþiilloorrÎn perioada 05-16 mai a.c,, Compania 363 Ge-

niu din cadrul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte a exe-cutat tabãra de instrucþie prin practicare în raionulVf. Ren-þea. Sco-pul aces-

tei tabere a constat îninstruirea militarilorgeniºti pentru asigu-rarea mobilitãþii tru-pelor proprii. Aceºtiaau realizat lucrãri deamenajare ºi întreþi-nere a podurilor, po-deþelor ºi a drumului din Valea Garciunului spre CabanaRenþea.

Locotenent Ovidiu CÃLDARE

AArrttiilleerriiººttiiii pprreeddeelleenniiDe curând, în poligonul Grohotiº, militarii din Batalionul

21 Vânãtori de Munte ,,General Leonard Mociulschi” din

Predeal au executat trageri de evaluare ºi exerciþiul tactic cutrageri de luptã cu companiile de vânãtori de munte, conduºide colonelul Ovidiu Conduruþã, trageri ce au fost apreciatecu calificativul Excelent. La final, sã nu uitãm de capacitateaartileriºtilor de a asigura sprijin cu foc eficace ºi oportunpentru subunitãþile de manevrã.

Sublocotenent Mircea ALDA

Poligonul, proba supremã pentru artileriºtiPoligonul, proba supremã pentru artileriºti

Ins t ruc þ ia vânãtor i lo r de munteIns t ruc þ ia vânãtor i lo r de munte

Artileria este o specialitate grea. Presupune logicã,atenþie, calcule ºi mult antrenament. Dar, adevãratul testeste dat în poligonul de tragere. Rezultatele obþinute aicisunt suma dintre instrucþie, efort, studiu al regulamentelorºi o bunã planificare a timpului. Pentru ca tragerile sã fieprecise ºi eficiente, este nevoie de calcule exacte ale ele-mentelor de tragere ºi de deschiderea rapidã a focului, cuconsum minim de efort ºi proiectile.

În perioada 02–13 iunie a.c., Batalionul 325 Artilerie„Alutus”, din Brigada 2 Infanterie „Rovine”, s-a aflat înpoligonul Botoºeºti-Paia, unde a executat misiuni specifi-ce ºi interarme, împreunã cu colegii din Batalioanele 22 ºi26 Infanterie. „Îmi face plãcere sã menþionez cã, în ca-drul batalionului, instrucþia a fost ºi este prioritatea nu-mãrul 1, iar poligonul, locul unde militarii îºi demon-streazã mãiestria”, a spus domnul colonel Neluº Dinu,comandantul unitãþii.

În cadrul aplicaþiei, bateriile de obuziere calibrul122mm au fost evaluate prin exerciþii cu trageri reale(LFX), în timp ce bateria asigurare date ºi bateria stat ma-jor, prin exerciþii de antrenament în teren (FTX). Pentrubuna desfãºurare a misiunilor ºi pentru aprecierea modu-lui de executare a acestora, din partea eºalonului superiora participat domnul colonel Viorel Albãstroiu, locþiitorulcomandantului Brigãzii 2 Infanterie.

Primele douã zile au fost alocate executãrii recunoaº-terilor, ocupãrii ºi amenajãrii genistice a poziþiilor de tra-gere ºi a posturilor de observare de cãtre militarii baterii-lor de obuziere ºi cei ai plutoanelor de asigurare date, iardeterminarea coordonatelor reperelor de tragere, a postu-rilor de observare ºi a poziþiilor de tragere a fost executatã

de cãtre plutonul topografie. Celelalte zile au fost dedicate evaluãrii cadrelor mili-

tare din arma artilerie prezente în poligon. Aºa cum estenormal, activitatea în sine a început prin verificarea direc-þiei de bazã ºi a fasciculului paralel al bateriilor de obu-ziere, dupã care s-au executat trageri pentru determinareacorecþiilor de reglaj pe repere de tragere reale, în bãtaie ºidirecþie. S-a trecut apoi la executarea misiunilor pe þintele

planificate ºi pe cele neprevãzute ºi la eva-luarea subunitãþilor. Dupã executarea mi-siunilor fiecãrei structuri, din punctul deobservare s-a transmis „Foarte bine, bate-ria!”

Odatã cu începerea misiunilor de tra-gere, servanþii de la obuziere ºi comandan-þii lor au intrat în ritmul specific de lucru,ritm care s-a menþinut pe tot parcursul exe-cutãrii sarcinilor de sprijin al luptei.

Referindu-se la oamenii din subordine,comandantul bateriei 3 obuziere, cãpitanulClaudiu Drâmboi, a afirmat: „Cei maimulþi dintre miliarii pe care îi comand sunttineri. Dar, ajutaþi de colegii lor mai expe-rimentaþi, au acumulat multe informaþii,cunoºtinþe ºi s-au perfecþionat. Servanþiide la fiecare piesã formeazã o echipã, iarlucrul în poziþia de tragere se desfãºoarã

la unison.”Subofiþerii sunt principala sursã de executare a instrui-

rii servanþilor, sunt cei care formeazã coeziunea echipei ºiajutã la reuºita misiunilor. Aceasta face ca rãspunderealor sã fie permanent crescutã, lucru ce constituie o provo-care pentru ei. Vorbind despre aceste aspecte, plutonierul-major Gabriel Butoi spunea: „Sunt comandantul piesei debazã. Am intrat în febra tragerilor de luptã alãturi de ce-lelalte piese din baterie. Sarcinile sunt grele, dar consi-der cã le-am îndeplinit la nivelul cerut. Este o responsa-bilitate mare, e nevoie de multã implicare ºi atenþie, dartotul se face cu oameni.”

La finalul activitãþilor, comandantul batalionului aevidenþiat eforturile depuse de militarii din toate bateriile:„Sunt bucuros sã fiu comandantul unor militari care ºtiuce înseamnã simþul datoriei bine fãcute. Am avut din nouîncredere în subordonaþi, iar ei nu m-au dezamãgit, caîntotdeauna de altfel. Au continuat pe linia rezultatelorfoarte bune ºi au demonstrat cã transpiraþia ºi efortul de-pus pe timpul instrucþiei nu au fost în zadar.”

Cãpitan Nicu CONSTANTINFoto: Plutonier-major Sergiu STANCU

În ziua de 1 iulie a.c., la se-diul comandamentului Diviziei1 Infanterie „Dacica”, a avutloc ceremonialul militar prile-juit de înmânarea Drapelului deLuptã Batalionului 313 Cerce-tare „Burebista” de cãtre ºefulStatului Major al Forþelor Te-restre, general-maior NicolaeCIUCÃ, ºi totodatã, aniversa-rea a 45 de ani de la înfiinþareaacestei unitãþi.

Dupã înmânarea Drapeluluide Luptã, invitaþii au avut posi-bilitatea sã vadã un exerciþiu demonstrativ în poligonul cerceta-ºului, precum ºi baza materialã a acestei unitãþi.

Decorarea Drapelelor de Luptã

„Steagul e România! Acest pãmânt binecuvântat al patriei,stropit cu sângele strãbunilor noºtri ºi îmbelºugat cu sudoareamuncitorului, el este familia, ogorul fiecãruia, casa în care s-aunãscut pãrinþii, unde se vor naºte copiii noºtri!... Steagul e,

totodatã, trecu-tul, prezentul ºiviitorul þãrii, în-treaga istorie aRomâniei!”

În Piaþa Cen-tralã „BisericaDomneascã” dinm u n i c i p i u lCurtea de Argeº,pe data de 26 iu-nie, a avut loc ce-remonialul de de-

corare a Drapelului de Luptã al Batalionului 33 Vânãtori deMunte „Posada” cu Ordinul Virtutea Militarã în grad de ofiþercu însemne pentru militari, de rãzboi.

În ziua de 10 iulie, Drapelul de Luptã al Batalionului 30 Vâ-nãtori de Munte „Dragoslavele” a fost decorat cu ordinul Virtu-tea Militarã în grad de cavaler cu însemne pentru militari, derãzboi.

La ceremonii, au participat comandantul Diviziei 1 Infante-rie „Dacica”, general de brigadã dr. Cãtãlin TOMESCU, repre-zentanþi ai autoritãþilor publice locale, cadre militare în rezervãºi în retragere, precum ºi familiile militarilor batalionului.

Colonel Ion PAPALEÞ

Înmânarea Înmânarea Drapelului de LuptãDrapelului de Luptã

- Domnule colonel, pe data de 11 iunie a.c., aþi fostnumit comandantul Brigãzii 1 Mecanizate „Argeda-va”, dar experienþa acumulatã pânã în prezent nupoate fi neglijatã. Cât conteazã acum, în registrul al-tor competenþe profesionale, fiecare moment al ca-rierei dumneavoastrã?

- Consider cã fiecare etapã parcursã de-a lungul ca-rierei îºi spune cuvântul atunci când vine vorba despreexperienþa profesionalã pe care ai acumulat-o, dar ºi vis-a-vis de competenþa profesionalã pe care þi-o conferã ni-velul la care ai ajuns. Sãrind peste anumite etape alecursului firesc în evoluþie, apar acele lacune în experien-þã, evidenþiate atât în pregãtirea profesionalã, cât ºi încapacitatea de a conduce la un moment dat anumitestructuri militare. Când ne referin la traseul profesionalal unui militar, întotdeauna existã acele puncte de deci-zie, în care hotãrârea pe care nu ai luat-o la momentuloportun s-ar putea sã genereze mai târziu... pãreri de rãu!Da, unele transformãri ºi decizii sunt dureroase, dar suntadeptul principiului dupã care „Ceea ce nu te doboarã teîntãreºte!”. În ceea ce mã priveºte, uneori, am luat anu-mite decizii care, la momentul acela, poate cã nu au fostcele mai potrivite, ºi aici mã refer la cele care au avut unimpact direct asupra familiei. Însã, ulterior, am ajuns laconcluzia cã paºii pe care i-am urmat în carierã au fostfãcuþi în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi cã tot efortul meua meritat.

- În calitate de comandant, câtã valoare de adevãracordaþi cunoaºterii teoretice, coeziunii ºi relaþionã-rii în cadrul marii unitãþi, ca deziderate pentru per-formanþa profesionalã a Brigãzii 1?

- De fapt, aici sunt trei probleme. Referitor la teorie,este foarte important pentru fiecare membru al forþelorarmate sã porneascã de la cunoaºterea teoreticã. În ceeace priveºte acest aspect, în ultima vreme, Armata Româ-niei a avut de suferit, pentru cã rata schimbãrii bazei teo-retice a fost atât de mare, încât tânãra generaþie a acumu-lat destul de greu noile informaþii. Aceastã teorie consti-tuie fundamentul pregãtirii profesionale, dar ºi al in-strucþiei efective din poligoane. Fãrã aceastã temelie for-matã din cunoºtinþe teoretice, este foarte greu sã te adap-tezi în câmpul tactic. Referitor la coeziune, provin din-tr-o armã tehnicã, o armã în care coeziunea se aflã larang de cinste. Sunt de pãrere cã orice structurã, nu nea-pãrat militarã, fãrã coeziune, nu are coerenþa necesarã înacþiune pentru a-ºi atinge obiectivele. Aceastã legãturãinternã puternicã reprezintã unul dintre obiectivele melepropuse odatã cu investirea mea pe funcþia de coman-dant al Brigãzii 1 Mecanizate. Chiar de la început, le-amexplicat oamenilor cã vreau sã-ºi formeze echipe la nive-lul fiecãrui batalion în parte, astfel încât, la brigadã, eusã pot fi sprijinit de staff-ul meu pentru a forma efectivo echipã de echipe. În ceea ce priveºte relaþionarea,aceasta reprezintã un element subsecvent coeziunii: fãrão bunã relaþionare, nu poþi sã ai coeziune ºi, fãrã coeziu-ne, nu poþi sã ai o bazã teoreticã ºi practicã sãnãtoasãpentru atingerea scopurilor pe care þi le stabileºti.

- Matricea ce include instrucþia brigãzii evoluea-zã, conform noilor cerinþe, înspre stabilitate ºi opera-þii intermediare. Ce presupune acest lucru la nivelconceptual ºi ideatic?

- Noi moºtenim de anul trecut aceastã matrice legatãde stabilitate ºi operaþii intermediare. În acest moment,situaþia geo-politicã din jurul României ne-a solicitat sãmodificãm punctul de efort cãtre operaþii ofensive-de-fensive. Este bine cã aþi adus în discuþie acest aspectpentru cã, la nivel de decizie, mai precis la nivelul divi-ziei ºi brigãzii, avem în intenþie ca toate aceste operaþiide stabilitate, intermediare, operaþii ofensive-defensivesã fie combinate într-un cadru conceptual, dar ºi în planacþional, prin activitãþile organizate în poligoanele de in-strucþie, astfel încât personalul din subordine sã fie pre-gãtit sã-ºi desfãºoare acþiunile în orice mediu de operaþii.Mai mult, am insistat ca în pregãtirea subordonaþilornoºtri sã fie creat acel cadru întrunit ºi combinat, reuºindacest lucru prin desfãºurarea unor exerciþii comune, in-clusiv cu Statul Major al Forþelor Aeriene. Dar, menþio-nez încã o datã faptul cã accentul a fost pus pe cadrul în-trunit. Dacã am mers într-un poligon de pregãtire cu osubunitate de tancuri, automat a venit ºi o subunitate deinfanterie, una de artilerie, cu un pluton de geniu, unulde comunicaþii, astfel încât sã realizãm cadrul normalpentru desfãºurarea operaþiilor militare, similar cu cel încare acestea se vor desfãºura într-o situaþie realã.

- Cum reuºiþi sã menþineþi un echilibru între re-sursele pe care le aveþi la dispoziþie ºi atingereaobiectivelor propuse?

- Greu. De ce? Pentru cã Brigada 1 Mecanizatã esteo mare unitate relativ recent înfiinþatã. Nu avem o vechi-me decât de cinci ani de zile. În primul rând, reprezen-tãm o mare unitate care a fost încercatã cu foarte multe

provocãri legate de resubordonãri, redislocãri de unitãþisau reorganizãri structurale ºi acþionale, iar în acestecondiþii resursa umanã încã nu a ajuns la plenitudineacapacitãþii operaþionale. În al doilea rând, resursele ma-teriale avute la dispoziþie sunt cele pe care România leoferã în aceastã etapã de dezvoltare, materiale care, dinpunctul nostru de vedere, sunt insuficiente. Pe de altãparte, sarcinile ºi obiectivele stabilite pentru Brigada 1Mecanizatã sunt aceleaºi ca ºi pentru orice altã mare uni-tate operativã din Armata României. Ca urmare, corobo-rând cu primele douã aspecte menþionate, cu resurseleumane ºi materiale, ambele la fel de insuficiente, desfã-ºurarea activitãþii noastre este oarecum perturbatã, limi-tându-ne astfel capacitatea acþionalã. Aºadar, nu întot-deauna resursele avute la dispoziþie sunt pe mãsura am-biþiilor pe care le avem.

- Stilul de viaþa al oricãrui militar reprezintã defapt un proces continuu de formare. În ceea ce-i pri-veºte pe subordonaþii dumneavoastrã, existã ºi as-pecte unde se poate ºi mai bine?

- Bineînþeles! Întotdeauna trebuie sã vizãm calitateaºi întotdeauna este necesar sã avem în vedere faptul cãse poate ºi mai bine decât performãm în momentul de fa-þã. Exact cum spuneam ºi puþin mai devreme, noi ne do-rim mai mult decât structura poate în acest moment.Acesta nu este un punct de vedere egoist, ci unul opti-mist, pentru cã, atunci când le cerem oamenilor sã înde-plineascã anumite sarcini, încercãm sã le punem la dis-poziþie toate resursele necesare. Suntem convinºi cã e locºi de mai bine ºi cã putem performa la un nivel superiorcelui la care ne aflãm acum.

- Despre instrucþie, în cel mai real mod cuputinþã...

- Aº vrea sã vorbim despre compania Batalionului 2Infanterie „Cãlugãreni”, care în 2015 va fi rezervã na-þionalã de forþe a Armatei României. Este o subunitateaflatã într-adevãr în centrul atenþiei brigãzii, cãreiane-am strãduit în acest an sã îi oferim toate condiþiile depregãtire, astfel încât sã ajungã în vârful nivelului pe ca-re trebuie sã-l atingã. Cu aceastã companie, am desfãºu-rat pânã în prezent exerciþiul ANA REPLICATOR înGermania, la Hohenfels; la sfârºitul lunii august, vommerge cu ei la un alt exerciþiu – SABER JUNCTION - cese doreºte a fi unul dintre cele mai mari exerciþii desfã-

ºurate de cãtre forþele NATO în Europa, iar în luna ia-nuarie a anului viitor, va desfãºura un exerciþiu în cadrulBSRF, la Novo Selo, în Bulgaria. Deci, au parte de o pre-gãtire colectivã de excepþie ºi, în acelaºi timp, de o bazãde pregãtire foarte bunã. De asemenea, la nivel individu-al, am organizat ºi am desfãºurat cu militarii din cadrulBatalionului 2 Infanterie o serie de cursuri de pregãtire.

Dar, preocuparea noastrã nu este îndreptatã doar asu-pra acestei unitãþi, ci asupra întregii structuri de forþe abrigãzii. Ca exemplu, amintesc Batalionul 495 Infante-rie, cu care am executat paraºutãri în cadrul exerciþiilorCARPATHIAN SPRING 2014 ºi AIRLIFT 2014 ºi cu ca-re ne-am strãduit sã desfãºurãm o serie de activitãþi deinstruire în comun cu parteneri din NATO. La nivelulcelorlalte unitãþi din subordine, cum spuneam la începu-tul interviului, încercãm sã planificãm exerciþii întrunite,sã adunãm la un loc subunitãþi din cadrul mai multor ba-talioane, pe care, în cadrul FTX-urilor din poligoanele,sã le aducem pe toate la acelaºi nivel de pregãtire, fie cãeste pregãtire naþionalã, fie cã este internaþionalã.

- Într-un anumit context, Napoleon Bonaparte aafirmat cã „Arta militarã este simplã: numai in-strucþie!”. Armata din zilele noastre mai poate fi de-finitã de un astfel de enunþ sau reprezintã un feno-men mult mai complex?

- Nu vorbim despre un fenomen, ci despre o realitate.Armata trebuie sã se adapteze permanent cerinþelor me-diului operaþional, mediului politico-militar sau celuigeo-politic. Suntem o instituþie care trebuie sã se adapte-ze permanent ºi aici mã refer la partea structuralã, dar ºila partea referitoare la tehnici, tactici ºi proceduri deoperare. Cel mai bun exemplu este situaþia geo-politicãdin jurul României, care impune anumite adaptãri dinpartea sistemului sau organismului militar. În ultimavreme, am vãzut derulându-se alte scenarii, altfel de tac-tici ºi proceduri, cãrora inevitabil trebuie sã ne confor-mãm ºi noi, ca armatã. Aºa am fãcut-o ºi în Primul Rãz-boi Mondial ºi în cel de-al Doilea, în teatrele de operaþiidin Balcani, Irak ºi Afganistan. Sunt convins cã ºi încontinuare Armata României, ca vârf de lance a societã-þii româneºti, va face faþã tuturor cerinþelor, iar noi, camilitari, vom îndeplini toate misiunile la parametri ma-ximi. Sau cum zicem noi, tanchiºtii: „Vom ieºi pe alinia-mentul final, la momentul ordonat de cãtre comandan-tul nostru!”. Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Punct de efort cãtre operaþii ofensive-defensivePunct de efort cãtre operaþii ofensive-defensive

Funcþii îndeplinite:15.09.1988 – Elev ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de

Tancuri ºi Auto „Mihai Viteazul”;31.07.1991 – Comandant pluton tancuri – Regimentul

22 Tancuri;17.01.1994 – Comandant companie tancuri - Regimen-

tul 22 Tancuri;31.07.1994 – Comandant pluton tancuri - Regimentul

22 Tancuri;01.03.1995 – Comandant pluton tancuri – Batalionul 22

Tancuri;01.02.1997 – Comandant companie tancuri - Batalio-

nul 22 Tancuri;01.12.1998 – ªef birou/ Biroul Pregãtire pentru Luptã

(ºi cu Protecþia Difuzãrii Informaþiilor) - Batalionul 22Tancuri;

01.10.2000 – Ofiþer student – A.I.S.M.31.07.2002 – Ofiþer 3/ Biroul Operaþii pentru Situaþii

de Crizã ºi Serviciul Operativ – Corpul 1 Armatã Terito-rial;

01.06.2005 – Comandant batalion – Batalionul 631Tancuri;

01.08.2009 – ªef birou/ Biroul Planuri Operative/ Ser-viciul Operativ/ Echipa de Comandã a Statului Major al

Forþelor Terestre/ Componenta Operaþionalã Terestrã;01.10.2010 - ªef Birou/ Biroul Planuri Operative/ Ser-

viciul Operativ/ Echipa de Comandã a Statului Major alForþelor Terestre;

01.12.2012 – ªef al Informaþiilor; G2–Informaþii; Com-ponenta Operaþionalã Terestrã;

01.02.2014 – ªef de Stat Major – S.M.F.T. (C.O.T.)11.06.2014 – Comandant brigadã – Brigada 1 Mecani-

zatã.Studii civile:2008 - Master organizat la Facultatea de ªtiinþe

Politice, Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene din ca-drul Universitãþii „Lucian Blaga”, Sibiu.

Studii militare:1988 – Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”;1991 – ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Tancuri

„Mihai Viteazul”;2002 – A.I.S.M., Facultatea Interarme, Specializarea

Interarme Forþe Terestre;2011 – Master Studii Strategice în cadrul Colegiului de

Rãzboi al S.U.A.Cursuri militare:1999 – Curs de perfecþionare al comandanþilor de eºa-

loane mici – Olanda;2006 – Curs NATO privind operaþiile de menþinere a

pãcii – Germania;2006 – Curs postuniversitar de perfecþionare în tehnici

de fundamentare a deciziei.Cursuri carierã:1993 – Curs avansat pentru ofiþerii de arme/ specialitãþi

militare;1997 – Curs de perfecþionare a ofiþerilor de tancuri din

statele majore de unitãþi tip batalion;2011 - Studii absolvite la Colegiu de Rãzboi al Forþelor

Terestre din S.U.A. Cursuri limbi strãine:2000 – Curs intensiv de cunoaºtere a limbii engleze;2005 – Curs intensiv de învãþare a limbii engleze.Decoraþii naþionale ºi strãine ºi titluri de onoare:01.11.2006 – Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”

pentru 15 ani de activitate;22.10.2007 – Emblema de Merit „În Slujba Pãcii” cla-

sa a I-a; 29.04.2009 – Emblema de Onoare a Forþelor Terestre;01.08.2011 – Emblema de Merit „În Slujba Pãcii”

clasa a III-a;29.11.2011 - Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”

pentru 20 ani de activitate.

Interviu cu domnul colonel Gheorghiþã VLAD, comandantul Brigãzi 1 Mecanizate „Argedava”

Pentru orice structurã ce are trecute în planul de in-struire exerciþii cu trageri de luptã, poligonul Smârdanreprezintã locul perfect. Dispunând de facilitãþi foartebune de cazare, hrãnire ºi instruire, poligonul a fostgazda a numeroase exerciþii multinaþionale de mareamploare. Anul acesta, în perioada 23-27 iunie, a.c., înSmârdan a avut loc exerciþiul tactic cu trageri de luptã,de tip L.F.X., „Valahia 2014”.

În baza unui scenariu semi-fictiv, cu caracter ofen-siv, apoi defensiv, subunitãþi de tancuri din cadrul Ba-talionului 114 Tancuri, de infanterie ºi aruncãtoare dinBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, având ca sprijinsubunitãþi de geniu ºi comunicaþii au executat trageri,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noapte. Pregãtitã ºiorganizatã în cele mai mici detalii, activitatea a începutluni, 23 iunie prin prezentarea situaþiei tactice, disloca-rea ºi deplasarea tehnicii ºi a militarilor în poligon ºi acontinuat prin ocuparea raionului de dispunere.

Astfel, în zorii zilei de miercuri, 25 iunie, forþele ºimijloacele aflate acolo erau gata de luptã. Activitãþileau culminat cu tragerile de luptã. Dornici sã îºi îndepli-neascã obiectivele propuse, dar, mai ales, sã dovedeas-cã faptul cã, în numeroasele antrenamente ºi exerciþiidesfãºurate încã de la începutul anului, ºi-au consolidatpregãtirea, militarii au luat cu asalt poligonul Smârdancare s-a transformat într-un adevãrat câmp de bãtãlie.Acþionând conform scenariului stabilit ce prevedea cao companie de tancuri, întãritã cu subunitãþi de infante-rie ºi sprijinitã de subunitãþi de artilerie sã treacã la o-fensivã din miºcare, sã nimiceascã inamicul pe direcþiade atac, sã participe la respingerea ripostei ofensive a i-namicului pentru ca, ulterior, sã treacã la consolidareapentru apãrare a aliniamentului, militarii au fãcut o a-devãratã demonstraþie de forþã. Antrenamentele asiduedesfãºurate în baza planurilor de instruire s-au materia-lizat în mod eficient în teren prin acþiuni ferme realiza-

te dupã o analizã precisã a situaþiilor tactice. Artileria a început ostilitãþile ºi a deschis focul asu-

pra inamicului pentru a-i sprijini pe militarii infante-riºti ce urmau sã debarce din TAB-uri. Dupã debarcare,infanteriºtii au intrat în tranºee ºi au angajat lupta cu i-namicul. Pentru cã acesta din urmã era mult mai puter-nic, militarii au cerut sprijinul subunitãþilor de tancuri.Acestea s-au deplasat în coloanã ºi s-au desfãºurat pen-tru luptã pe aliniamentul de desfãºurare. Primind infor-maþii despre existenþa unor elicoptere inamice, pluto-nul de tancuri a deschis focul asupra þintei elicopter. Înmod metodic parcã, începând de la stânga spre dreap-ta, din ºase în ºase secunde fix au plecat pe rând toateloviturile. O perdea de foc ºi fum a învãluit totul. Dupãce au executat foc asu-pra þintei, tancuriles-au pus în miºcare ºiau început sã tragãasupra þintelor armãantitanc ºi a tunurilorantitanc. Dupã nimici-rea acestora, au des-chis foc asupra infan-teriei inamice. Tancu-rile, desfãºurate au tre-cut de tranºeea proprieºi au început sã nimi-ceascã þintele aflate înadâncimea apãrãrii i-namice. Þintele inami-ce au fost distruse rândpe rând, respectându-se întru totul indicaþiileprimite. Lovitura de-cisivã din ultima partea exerciþiului a revenittot tancurilor care,sprijinite de infanterie,

au respins contraatacul executat de tancurileinamice.

Coordonarea eficientã, derularea rapidã aoperaþiunilor ºi focul precis executat asupra o-biectivelor stabilite au reprezentat coordonateleesenþiale ale cadrului acþional ºi au condus cãtreo reuºitã sigurã.

Un adevãrat spectacol de sunet ºi luminã,„Valahia 2014” a fost un examen al competenþeiprofesionale ºi, totodatã, un excelent test de coo-perare între structurile participante.

Din dorinþa de a nu mã hazarda în aprecieri ºide a realiza o sondare cât mai realistã a câmpu-lui de luptã, am încercat sã aflu câteva impresiide la cei care s-au aflat în plinã ofensivã. Primulmeu interlocutor a fost maiorul Daniel Enea dela Batalionul 114 Tancuri, ºeful sectorului detrageri cu tancurile. Dornic sã îmi împãrtãºeascãpropriile impresii, ofiþerul mi-a mãrturisit urmã-toarele: „Acest exerciþiu mi-a oferit satisfacþiasã constat faptul cã militarii tanchiºti deþin per-formanþele, capacitãþile ºi capabilitãþile necesa-re desfãºurãrii unor acþiuni de luptã inclusiv, înmod integrat, în colaborare cu structurile deforþe participante (infanterie, tancuri, artilerie,geniu ºi comunicaþii)”. În opinia dumnealui,„Valahia 2014” a fost un exerciþiu complex, cea reprezentat un bun prilej de testare a niveluluide instruire atins, iar reuºita lui „a însemnat ofoarte bunã coordonare a forþelor implicate,realizarea dispozitivului de luptã pe aliniamentul pla-nificat, îndeplinirea misiunilor de foc primite, toateacestea cumulate cu respectarea mãsurilor de sigu-ranþã existente în poligon ºi care au de fapt priorita-te”.

Aflat la o primã experienþã de acest gen, în care„am avut ºansa de a identifica lacune-le existente în pregãtirea mea ºi a oa-menilor pe care îi conduc, dar ºi oca-zia de ne perfecþiona deprinderile ne-cesare în utilizarea maºinilor de lup-tã”, cãpitanul Lucian Boboc urma sãexecute pe timp de noapte o ºedinþã detragere în apãrare, denivel companie îm-preunã cu oameniisãi. Încrezãtori în fap-tul cã lupta de apãrareva avea succes, subor-donaþii cãpitanuluiBoboc, caporalii Rã-doi Constantin ºi Lu-cian Vâlcu, aflaþi pefuncþia de ochitor în-cãrcãtor, precum ºisergentul-major Adri-an Pãtru, comandant

de tanc ºi sergentul-major Cãtãlin Ra-du, tot comandant de tanc, se bazau pefaptul cã sunt bine pregãtiþi ºi cã ºtiuce au de fãcut pentru a duce la bunsfârºit o situaþie realã de luptã.

Sublocotenentul Alexandra Geor-gescu, comandantul Plutonului Sprijineste promoþie 2013. Dupã absolvireaªcolii de Aplicaþie de Tancuri ºi Auto„Mihai Viteazul” din Piteºti a ales sãvinã la Batalionul 114 Tancuri. În ciuda tinereþii ºi alipsei de experienþã s-a adaptat rapid cerinþelor mo-mentului, LFX-ul executat în poligonul Smârdan fiind„o experienþã unicã, beneficã din punct de vedere pro-

fesional, dar ºi un bun prilej de a-mi cunoaºte subor-donaþii, stând chiar în mijlocul lor. Aceºtia mi-au de-venit camarazi, atât pe câmpul de luptã, cât ºi în afaralui”.

Având o vechime de zece ani pe funcþia de locþiitorcomandant de pluton la aruncãtorul de 82 mm, pluto-nierul-adjutant Florin Bãnceanu de la Batalionul 2 In-fanterie mi-a spus cã „avea nevoie de un astfel de exer-ciþiu de tip întrunit în care structurile participante auocazia de a se cunoaºte mai bine ºi de a-ºi armonizaacþiunile în vederea îndeplinirii misiunilor primite”.Plutonul din care a fãcut parte „a desfãºurat misiuni desprijin ºi suport de foc pentru acþiunile plutonului de

infanterie ºi ale companiei de tancuri”. Dupã cummi-a declarat, activitatea în sine a însemnat „menþine-rea standardelor de instruire ºi de pregãtire a milita-rilor pe care îi conduc ºi chiar depãºirea acestora”.Sublocotenentul Aurel Tãmãºiloni, comandant plutonaruncãtoare este promoþie 2012. Chiar dacã se aflã laînceput de drum, este sigur pe el ºi pe ceea ce a avut defãcut în cadrul acestui LFX: >.

Aflaþi la început de carierã sau în plinã ascensiuneprofesionalã, militarii participanþi au trecut cu bineacest examen al poligonului. De fapt, aceste exerciþiicu trageri de luptã reprezintã pentru fiecare militar înparte cea mai corectã autoevaluare pe care numai rea-litatea câmpului de luptã i-o poate oferi.

Daniela ÞÃRUªI

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014

„Valahia 2014”„Valahia 2014”

În Smârdan, nu a fost ratatã nici o þintã!În Smârdan, nu a fost ratatã nici o þintã!

Ne aflãm la începutul vieþii publice a Mântuitorului.El a împlinit deja nenumãrate vindecãri ºi a dezlegatmulþi îndrãciþi, ceea ce trezeºte admiraþia mulþimilor,care alergau la El din toate pãrþile. Dupã Sfântul Evan-ghelist Matei, acest episod se petrece la întoarcerea dinþinutul Gadarenilor ( cf. Evanghelia din a 19-a duminicãdupã Rusalii).

În faþa Lui este adus un slãbãnog, întins pe un patpurtat de patru bãrbaþi. Paralizia este, ca ºi lepra, unuldintre marile simboluri ale cãderii ale omului, ale pãca-tului: omul cãzut ºi-a pierdut libertatea (autonomia) ºiputinþa de a fãptui, adicã de a crea; este robul pãcatului,rob lui însuºi, rob demonilor: este redus la neputinþã.Operaþiunea nu a fost simplã. Fiind multã lume, cei patruau fãcut o gaurã în acoperiº, dând la o parte þiglele, co-borând targa cu ajutorul frânghiilor deasupra locului încare se gãsea Iisus. Sunt acolo „fariseii ºi cãrturarii”, cualte cuvinte, învãþãtorii Legii, teologii.

Scena stârneºte râsul: slãbãnogul e coborât din Cer.Este o imagine miºcãtoare a omului cãzut: omul cãzutdin locurile cereºti, adicã din acoperirea lui Dumnezeu,în praf ºi þãrânã, în pãmântul din care a fost scos.

Hristos rãmâne uimit de credinþa lor. Un asemeneaefort de imaginaþie pentru a putea sã se apropie de Elpresupune într-adevãr credinþã în El, în puterea lui dum-nezeieascã, în puterea vindecãrii care sãlãsluieºte în El.

Aici e miezul lucrurilor. Pe când toþi se aºteptau lavindecarea fizicã a slãbãnogului, Hristos spune un cu-vânt care descumpãneºte total pe cei prezenþi: „Fiule,iertate sunt pãcatele tale”. Hristos foloseºte aceastã oca-

zie pentru a face o nouã revelaþie, uimitoare, de neînchi-puit: ºi anume cã are puterea dumnezeiascã de a ierta pã-catele. Cãrturarii erau acolo ºi, pe bunã dreptate, îºi spunîn gând: „Cine poate ierta pãcatele afarã de un singurDumnezeu?”. ªi, în loc sã se bucure cã în faþa lor însuºiMesia, spun cã Iisus „huleºte”.

Iatã un lucru înfricoºãtor: ni se dezvãluie aici unuldintre marile pãcate ale omului, unul dintre cele maimari, pentru cã se vãdeºte mai ales la oamenii duhovni-ceºti ºi avlavioºi ºi, am putea spune, la oamenii bisericii:vor sã primeascã pe Dumnezeu, dar vor un Dumnezeudupã cugetele, dupã dorinþele ºi cultura lor: se pun în lo-cul Lui.

Domnul, care citeºte în inimile tuturor oamenilor, îiceartã. ªi face un lucru uimitor: vindecã pe slãbãnog înclipa aceea, însã pentru a dovedi cã are cu adevãrat pute-rea dumnezeiascã de a ierta. Vindecarea uimitoare a slã-bãnogului aratã puterea dumnezeiascã a lui Hristos de aierta pãcatele, aratã cã este cu adevãrat Fiul lui Dumne-zeu, Mesia. Este dovada de necontestat.

Evanghelia Duminicii a VI-a dupã Rusalii ne aratãlegãtura care existã între iertarea pãcatelor ºi vindecareade boli, prin faptul cã Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul luiDumnezeu, este numit în rugãciunile bisericii, inspiratedin sfânta Scripturã, Doctorul sufletelor ºi al trupurilor,iar aceastã exprimare aratã lucrarea vindecãtoare a mân-tuitorului în timpul vieþuirii Sale printre oameni, dar ºiprin puterea Lui iertãtoare de-a lungul veacurilor prinBisericã.

Întâmplarea descrisã în pericopa evanghelicã din

aceastã duminicã este ºi vestirea unui dar nepreþuit, pecare Mântuitorul îl face Apostolilor: acela de a dezlegapãcatele oamenilor, prin puerea dumnezeiascã transmisãepiscopilor ºi preoþilor pânã astãzi. Aceastã întâmplare aschimbat cursul istoriei omeneºti: cu trei ani înainte deÎnviere, Hristos aratã cã omul nu a fost alungat din Raipentru totdeauna ºi cã se poate împãca cu Dumnezeu.

Iertarea pãcatelor în Sfânta tainã a Pocãinþei nu e osimplã declaraþie juridicã de iertare exterioarã, ci este olucrare haricã, pentru „a pune un început bun”, pentru oschimbare interioarã de învierea sufletului rãnit ºi omo-rât de pãcat.

Tot ce face Domnul însã, face în chip desãvârºit, înbunã rânduialã, fãrã a trece nimic cu vederea. El se bucu-rã sã dea sãnãtate ºi trupului ºi sufletului. De aceea vin-decã mai întâi sufletul. În aceastã împrejurare Hristos ªi-a arãtat puterea. El nu L-a chemat pe cerescul Sãu Tatã,ci a fãcut totul de la Sine. Trebuie sã ne însemnãm foartebine cuvintele: putere are Fiul Omului pe pãmânt a iertapãcatele. Va sã zicã, doar atâta vreme cât omul este înviaþa pãmânteascã i se pot ierta pãcatele. Când iese dinaceastã lume, nu mai este iertare pentru el. În lumea ceva sã fie, numai iertarea pentru pãcãtoºii care au ieºit ne-pocãiþi din lumea aceasta. De Aceea spune Hristos: pepãmânt.

Prin puterea credinþei sã facem sã disparã din noi um-brele defetismului, sã trãim, sã lucrãm ºi sã ne rugãm cudeplinã încredere cã dumnezeu ne poartã de grijã ºi cã Elpãstreazã lumea spre a o mântui din puterea celui rãu.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Marele Rãzboi – denumirea sub care estecunoscut Primul Rãzboi Mondial în Occi-dent – subliniazã cel mai bine impactul pecare l-a avut (ºi îl are) acest conflict uriaºasupra evoluþiei; el e sursa tuturor transfor-mãrilor ce au avut o influenþã majorã asupraoamenilor în ultima sutã de ani. Moartea lascarã industrialã a schimbat mentalitãþi, aprãbuºit imperii, a fãcut loc pentru marileutopii milenariste – fascismul (cu toate for-mele sale, inclusiv nazismul) ºi comunismul.Condamnatã ca singura vinovatã de rãzboi,Germania a acumulat o frustrare fãrã prece-dent la nivelul întregii naþiuni, din care s-anãscut cel de-al Treilea Reich ºi o teribilãdorinþã de revanºã. De aici pânã la declanºa-rea unui nou conflict planetar nu a mai fostdecât un pas.

AtentatulSe spune deseori cã atentatele nu reuºesc sã

schimbe nimic. Parcã niciodatã aceastã afirmaþie nupare mai lipsitã de sens decât atunci când vorbimdespre asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moº-tenitorul tronului Austro-Ungariei, în Sarajevo, pe 28iunie 1914. Abia pe 21 iulie, „London Times” publi-ca un articol ceva mai amplu referitor la eventualeleconsecinþe. Poate Anglia era într-o „splendidã izola-re”, dar în culisele diplomatice avea loc o activitatefebrilã. Cel care o declanºase era un tânãr sârb origi-nar din Bosnia, Gavrilo Princip. Provenit dintr-o fa-milie sãracã, acesta a fost trimis la Sarajevo sã locu-iascã la unul dintre fraþii sãi mai mari. În februarie1912 a luat parte la manifestaþiile de protest îndrepta-te împotriva „comportamentului colonial” al autoritã-þilor, fapt pentru care a fost exmatriculat. Pentru a-ºiputea continua studiile, s-a mutat la Belgrad. În ace-laºi an, Serbia a ordonat mobilizarea pentru ce aveasã devinã Primul Rãzboi Balcanic. Princip a intenþio-nat sã se alãture unui grup de gherilã al societãþii se-crete, „Mâna Neagrã”, dar a fost considerat inapt,din pricina staturii ºi constituþiei fizice. S-a deplasatîn sudul Serbiei pentru a fi primit de maiorul VojislavTankosic, adjunctul ºefului Serviciului de Informaþiial armatei sârbe. Dupã reîntoarcerea la Belgrad, Ga-vrilo l-a cunoscut pe Zivojin Rafajlovic, unul dintrefondatorii miºcãrii cetnicilor. Împreunã cu alþi 15 ti-neri bosniaci, a ajuns la un centru de pregãtire, undes-a antrenat în tactici de gherilã. Atentatul a fost or-ganizat de cãtre Danilo Ilic, care conducea celula dinSarajevo a organizaþiei, împreunã cu colonelul Dra-gutin Dimitrijevic, ºeful Direcþiei de Informaþii Mili-tare din Serbia. Cei doi au recrutat ºase tineri, cincisârbi ºi un bosniac de religie musulmanã, printre carese numãra ºi Princip. Toate detaliile au fost cu grjiãstudiate. În iunie s-a aflat cã arhiducele Franz Ferdi-nand, moºtenitorul tronului, ºi soþia sa Sofia au fostinvitaþi de cãtre guvernatorul Bosniei ºi Herþegovi-nei, generalul Oskar Potiorek, la Sarajevo, pentruinaugurarea unui spital. Data vizitei fusese stabilitãpentru 28 iunie, o zi de duminicã.

Clipa nefastãDe la garã, suita s-a deplasat cu ºase automobile

spre Primãrie, unde urma sã aibã loc primirea oficia-lã. În cel de-al treilea autovehicul, au luat loc FranzFerdinand ºi Sofia, guvernatorul Potiorek ºi locote-nent-colonelul conte Franz von Harrach. Asasinii fu-seserã plasaþi pe ruta ce fusese anunþatã public. La10:10, Nedeljko Cabrinovic a aruncat o bombã, carea ricoºat din maºinã, explodând sub urmãtoarea dupãcare a înghiþit o pastilã cu cianurã ºi s-a aruncat înrâul Miljacka, care, din cauza secetei, nu depãºea13cm. În consecinþã, moartea prin înec a ieºit din dis-cuþie, dar nici cianura nu a avut alt efect decât vãrsã-turi violente. A fost arestat imediat de poliþie ºi bãtutcrunt de mulþime. Ajuns la Primãrie arhiducele a acu-zat tensiunea, întrerupându-l pe primarul Curcic întimp ce-ºi rostea discursul de bun-venit: „Domnuleprimar, vin în vizitã doar ca sã se arunce cu bombeasupra mea. Incredibil!” Dar Sofia, o prinþesã de ori-gine cehã, a reuºit sã-ºi liniºteascã soþul cu câteva cu-vinte ºoptite la ureche.

Dupã consumarea momentului oficial, Franz Fer-dinand ºi Sofia au insistat sã-i viziteze la spital pe ceirãniþi în atentat. Guvernatorul Potiorek a decis sã evi-te centrul oraºului, dar ºoferul maºinii în care se aflaperechea regalã, neinformat în tensiunea momentuluide schimbarea de traseu, a virat pe strada Franz Jo-sef. Potiorek i-a cerut acestuia sã opreascã ºi sã se în-toarcã. În momentul în care a oprit, Princip, aflat înapropiere, a tras douã focuri de armã de la aproxima-tiv cinci metri, folosind un pistol de fabricaþie belgi-anã. Primul glonþ l-a lovit pe arhiduce în jugularã, celde-al doilea, pe soþia sa, în abdomen. La proces, Prin-cip a declarat cã a avut intenþia de a-l asasina pe Po-tiorek, nu pe Sofia. A fost arestat pe loc. Maºina cucei doi monarhi s-a deplasat în grabã cãtre casa gu-vernatorului. Sofia a murit când au ajuns la reºedinþã,iar Franz, la zece minute dupã. Conform mãrturieicontelui Harrach, ultimele cuvinte ale moºtenitoruluitronului Austro-Ungariei au fost:„Sofia! Sofia! Numuri! Trãieºte pentru copiii noºtri!” (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014Pagina 6

Asasinatul care a schimbat lumeaAsasinatul care a schimbat lumeaRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Marea cea Mare. O istorie umanã a MediteraneiUnind ºi despãrþind deopotrivã trei continente (Europa,

Asia ºi Africa), loc de întâlnire mai mult sau mai puþin paºnicãa religiilor, economiilor ºi siste-melor politice, Marea Meditera-nã a devenit de-a lungul timpu-lui o lume în sine. David Abu-lafia, profesor la University ofCambridge ºi specialist de renu-me mondial în istoria Meditera-nei, ne invitã într-o cãlãtorieimaginarã pe „Marea cea Mare”ºi pe þãrmurile ei, începând dinpreistorie ºi pânã în secolulXXI, pentru a înþelege cum anu-me a influenþat ea geometriamereu schimbãtoare a culturii ºicivilizaþiei mondiale. Ilustraþiilealese cu grijã de cãtre autor(hãrþi, fotografii, picturi, documente ºi imagini de arhivã)completeazã vastul tablou zugrãvit în cuvinte ºi sporesc far-mecul acestei cãrþi esenþiale pentru cultura europeanã a mile-niului III.

Ce sã vedem...Concert Lunafly, 26 iulie,Teatrul

de Varã, Herãstrãu, BucureºtiLUNAFLY, o altã trupã bombã a

scenei K Pop, ajunge în premierã înBucureºti pentru a susþine un concert cese anunþã a fi cel mai fierbinte show alverii. Cei trei bãieþi carismatici, crea-tivi ºi plini de talent afiºeazã o imaginece îi diferenþiazã de restul grupurilor kpop, imagine care i-a ajutat sã îºi câºti-ge un public fidel ºi dedicat. În cinsteaadmiratorilor, în cursul anului trecut,trioul a pus bazele fan clubului oficial -„Lukies”.

... poate ºi un filmMea culpa Poliþiºtii din Toulon, Simon ºi Franck, sãrbãtoresc sfârºitul

unei misiuni. În drum spre casã,provoacã un accident soldat cumoartea unui copil. Simon, aflatla volan sub influenþa alcoolului,este rãnit grav. Va pierde totul,viaþa de familie, slujba de poli-þist. ªase ani mai târziu, divorþatºi îngrijorat cã s-ar putea sã nuîºi mai vadã fiul, pe micul Théo,Simon intrã din nou în bucluc:Théo este martorul unei reglãride conturi între mafioþi ºi devinecurând þinta intenþiilor criminaleale acestora. Ajutat de Franck,Simon este gata de orice pentrua-ºi salva copilul. (O.M.) Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Arãtarea Ie r tã r i i Dumneze ieº t iArãtarea Ie r tã r i i Dumneze ieº t i

Egalitatea e cel mai mare duºman al liber-tãþii.

Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însãcuvintele au întotdeauna nevoie de dragoste.

Înfrângerea este adesea o situaþie tempora-rã. Renunþarea este ceea ce o face permanen-tã.

Este mai ruºinos sã nu ai încredere într-unprieten, decât sã fii înºelat de el.

Rareori ne gândim la ceea ce avem, darmereu la ceea ce ne lipseºte.

Îngrijorându-te de ziua de mâine, vei pier-de ziua de azi fãrã nici o realizare.

Minþile luminate discutã idei; minþile me-diocre discutã evenimente; minþile mici discu-tã oameni.

Dragostea ºi prietenia au trei lucruri în co-mun: stima, respectul ºi sinceritatea.

Cât iubeºti, trãieºti. În rest, exiºti.Adesea omul se plânge cã a vorbit; nu se

plânge cã a tãcut.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Reconstrucþia corneei umane cu ajutorul celulelor suºã

Utilizând anumite molecule cheie, cercetãtorii auputut sã detecteze celulele din ochi care se ocupã cu re-generarea ºi repararea corneei. Aceºtia au transplantatcelule suºã unor ºoareci, reuºind în acest fel sã obþinãcornee perfect funcþionale. Cele limbice sunt cruciale

pentru vederea sãnãtoasã, ºi fãrã ele, corneea - mem-branã transparentã a ochiului prin care pãtrund razeleluminoase - ar deveni întunecatã, vederea fiind astfelafectatã, ajungându-se la orbire. Însã aceste celule aufost dificil de identificat, fiind îngropate în matriceaunei structuri din sistemul limbic - la punctul de întâl-nire dintre cornee ºi sclerã (albul ochiului). Moleculelecheie - ABCB5 - folosite de cercetãtori sunt prezenteîn mod natural la suprafaþa celulelor suºã limbice.

Potrivit autorilor descoperirii, savanþi de la Massa-chusetts Eye and Ear Infirmary, Boston Children’sHospital, Brigham and Women’s Hospital ºi VA Bos-ton Healthcare System, care ºi-au publicat studiul înrevista Nature, metoda poate ajuta pacienþii care ºi-aupierdut vederea din cauza unor arsuri sau a unor subs-tanþe chimice.

Virusul faþã de care specia noastrã este complet lipsitã de apãrare

Un savant controversat, cunoscut pentru experi-mentele sale cu virusuri extrem de periculoase, a fina-lizat cel mai riscant proiect al sãu, obþinând o tulpinãpatogenã care poate pãcãli sistemul nostru imunitar.Yoshihiro Kawaoka, de la Universitatea Wisconsin-Madison, a devenit celebru dupã ce a recreat un virusfoarte asemãnãtor celui al gripei spaniole din 1918,care a ucis atunci 50 de milioane de oameni.

Acum, el a manipulat genetic virusul gripei H1N1,obþinând în acest fel o tulpinã care este imunã la anti-corpii produºi de sistemul nostru imunitar. Astfel, sun-tem complet lipsiþi de apãrare în faþa acestuia. Savan-tul a vrut sã facã acest experiment special sã vadã cemodificãri genetice apar în tulpina virusului.

S t u d i u lprofesoruluiY o s h i h i r oKawaoka nua fost încãpublicat, darunii cercetã-tori sunt în-groziþi deexperiment.

T e s t e l eau avut locîntr-un labo-rator cons-truit specialpentru aces-ta, la sediul

Universitãþii Winsconsin ºi are un grad de securitate denivel 3, adicã un grad sub cel mai înalt nivel de biose-curitate care este dat în cazul agenþilor patogeni extremde periculoºi, cum este virusul Ebola. Conducereainstituþiei a asigurat, în repetate rânduri, cã nu existãriscul ca virusul sã scape accidental din laborator.

Profesorul Tom Jeffries, unul dintre cei 17 membriiai comitetului, recunoaºte cã nu ºtia decât date genera-le despre munca lui Kawaoka, iar cã actualul experi-ment i se pare riscant. Cu toate acestea, Rebecca Mo-ritz, care supravegheazã selectarea agenþilor patogenipentru studii la universitate, spune cã nu este deloc în-grijoratã de cercetãrile savantului, care au ca scop rea-lizarea unui vaccin mai eficient.

De asemenea, savantul susþine cã a prezentat rezul-tatele preliminare ale experimentului sãu OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii ºi cã experimentul a fost „primitbine”. În cadrul unui alt studiu, Yoshihiro Kawaoka aîncercat sã creascã transmisibilitatea virusului gripeiaviare H5N1, astfel încât sã se poatã transmite uºor dela un om la altul.

Incidentele în care agenþi patogeni periculoºi ajungîn atmosferã sunt rare, dar au mai existat cazuri, cumar fi cel din anul 1977 când o tulpinã a virusului gripeiumane H1N1 a scãpat accidental dintr-un laborator dinChina sau din URSS ºi a provocat o epidemie globalãcare s-a întins pe 30 de ani. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (385) din 15 iulie 2014 Pagina 7

Un smartphonecum nu aþi mai vãzut

Un display competitiv ºi o confi-guraþie de vârf transformã SHARPSH-004F într-un smartphone Aquoscapabil sã vã îndemne sã îl achiziþio-naþi. Momentan, cei de la Sharp conti-nuã sã aibã un parteneriat de exclusi-vitate cu operatorul DoCoMo, multedintre creaþiile lansate de acest brandîn ultimii ani fiind ascunse de ochiipublicului ce nu se aflã în Japonia.Acesta este un smartphone construitîn jurul unui panou de 5,4inch FullHD, de tip IGZO. Performanþa este cuatât mai spectaculoasã cu cât faþa apa-ratului, în proporþie de 81%, este aco-peritã doar de display. Ca fapt divers,respectivul procent este unul dintrecele mai spectaculoase din lume, faptevident ºi din rama extrem de subþire.Noul smartphone are 140x74x9,3 mi-limetri. Ca alte câteva modele recenteale producãtorului, este certificat IP57pentru rezistenþã la apã ºi praf. Memo-ria internã se rezumã la 32GB, dar pemarginea sa se ascunde ºi un slot pen-tru microSD. Cameraprincipalãeste de 13,1megapixeliºi cea fron-talã, pentruselfie-uri, serezumã la2,1 megapi-xeli. Siste-mul de operare preinstalat este Andro-id KitKat 4.4.2, iar bateria este de3300mAh. Preþul nu a fost fãcut pu-blic pentru Sharp SH-04F deoarece nupoate fi achiziþionat decât la abona-ment.

Nvidia GTX 880Website-ul chinez de tehnologie,

MyDrivers, a reuºit sã obþinã imaginicu un engineering sample pentru ce secrede cã ar fi o placã Nvidia GTX 880.GPU-ul acesta are marcajul 1421A1,

aspect carer e p r e z i n t ãaparent fap-tul cã ar fifost produs înprimele 21 desãptãmâni aleanului curent.Prototipul de-

þine 8GB GDDR5 din 16 moduleSKHynix H5GQ4H 24MFR, fiecarede 512MB. Versiunea standard a aces-tei plãci va avea cel mai probabil4GB, însã vor exista ºi variante de 8.În ciuda eficienþei energetice a celuidin seria Maxwell, pe care l-am vãzutla GTX 750 Ti, aceasta vine cu trei co-nectori de alimentare, unul de 8 pini ºidoi de câte 6 pini. Totalul ar duce laun consum de 375W. Având în vederecã vorbim totuºi despre un GPU încãnelansat, acesta va avea cu siguranþã oeficienþã energeticã mai bunã decâtgeneraþia Kepler. Mai trebuie luat încalcul ºi faptul cã nici o placã single-GPU nu a ajuns la acest consum decurent pânã acum, aºadar conectorul/conectorii extra de alimentare sunt fo-losiþi pentru testarea sample-urilor. Ozonã destul de mare este pixelatã, ori-ce ar fi acolo fiind destul de importantdacã nici în cazul unei scurgeri de in-formaþii imaginile nu sunt complete.Unii spun cã s-ar putea afla procesoa-re de tip ARM, responsabile cu coda-rea ºi decodarea video. Existã ºanse caGPU-ul sã fie un GM210, deºi prezen-þa unui GM204 este mai plauzibilã de-

oarece suprafaþa celui din urmã estemai mare decât a lui GK104, însã maimicã decât a lui GK110.

Experienþa de pe WII cu unChromecast ºi un telefon Android

Motion Tennis, noua aplicaþie a ce-lor de la Rolocule, este capabilã sãtranspunã experienþa Wii pe un TV cuChromecast ºi un smartphone cu An-droid. Experienþa utilizãrii unui Wiiera legatã de o consolã, un controllerºi un joc. Pentru cã anumite activitãþidin trecutul nostru pot fi recreate fãrãdispozitive dedicate de gaming, cei dela Rolocule vã îndeamnã la un joc detenis. Jocul reprodus a fost lansat pen-tru prima oarã, de cãtre aceeaºi com-panie, în urmã cu aproximativ un an.La momentul respectiv era vorba des-pre versiunea de iOS, o aplicaþie carepermitea unui gamer sã se joace peTV prin intermediul unui iPhone ºi alunui Apple TV, în maniera Wii. Dupãce Google a anunþat, în cadrul GoogleI/ O, cã, printr-un update de firmware,Chromecast-ul suportã oglindirea în-

tregii activitãþii desfãºurate pe An-droid, opþiunile dezvoltatorilor s-aulãrgit semnificativ. Printre primele de-monstraþii ale noului amalgam defuncþii se numãrã ºi acest Motion Ten-nis. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Mã întâlnesc cu unamic de-al meu ierisearã în bar, cam chef-liu de felul lui.

- Ce faci, mã Vasi-le, zic, iarãºi bei?

- Pãi ce, mã, rãspunse el, n-amdreptu’?... Cã doar astãzi e ziua mea!

- Serios? îl întreb. Dar când te-ainãscut?

- Sâmbãtã seara... îmi rãspunse. ☺

- ªi zici cã ai prins un crap de peste11 kilograme, fãrã exagerare?

- Fãrã.- ªi cu exagerare?- Nu ºtiu, cã nu l-am cântãrit...

☺Apel telefonic la o agenþie de foto-

modele din capitalã. O voce piþigãiatãspune:

- Alo! Agenþia de fotomodele Su-perstar?

- Da.- Aº vrea sã ºtiu cât plãtiþi pentru o

ºedinþã foto?

- De plãtit, plãtim foarte bine, darsuntem ºi foarte exigenþi. Primim doarfotomodelele care se încadreazã în mã-surile 90-60-90.

- O, din punctul acesta de vedere vãasigur cã nu sunt nici un fel de proble-me. La mine coincid întru totul: ºi înãl-þimea, ºi vârsta, ºi greutatea.

☺Nevasta unui director aflã cã el are

o nouã secretarã. Vine directorul acasã,nevasta îl ia în primire:

- Secretara asta a ta are picioarefrumoase?

- N-am bãgat de seamã.- Ochii ce culoare au?- N-am observat...- Dar de-mbrãcat, cum se-mbracã?- Foarte repede!

☺Fiica: M-am îndrãgostit de vecinul

nostru ºi voi fugi cu el...Tatãl: Foarte bine, n-ai sã vezi ni-

mic de la mine, nu voi mai avea de in-vestit timp ºi bani în tine!

Fiica: Tatã, eu citesc scrisoarea lã-

satã de mama! ☺

Un tip bãtut rãu se întâlneºte cu unamic:

- Ce-ai pãþit, mã?- M-au bãtut niºte chinezi! Mi-am

luat ºuturi în cap, în burtã, pe spate! Cemai, sunt dãrâmat!

- ªi pumni nu ai luat?- Nu, cã aveau mâinile ocupate sã

îºi þinã ochii oblici! ☺

Un tip se plânge la serviciu cã de lafereastra lui se vede camera în care sedezbracã fetele, iar din aceastã cauzãnu poate trãi ºi lucra normal. Vine co-misia, priveºte pe fereastrã ºi nu vedenimic. Îi spune tipului:

- Pãi nu se vede nimic!- Dar ia urcaþi pe dulap!

☺- Mãmico, spune, când m-ai fãcut,

doreai o fetiþã sau un bãieþel?- Ca sã spun drept, voiam numai sã

mã uit la un film...www.bancuri.ro

PRICEPUT

MAGISTRAÞI

BREBENEI

NÃVALNIC

MÃMICÃ(dim.)

BOLÞI

ARE MOARÃ

A ADUNA

CALCUL!

A CADENÞA

NELÃMURIT

STIMULAÞI

LEGUMEFIERTE

ACIDE

GURÃ DEFOC

UNU BIS!

FIZIONOMIE

ACUZE!

PARTER

A SUFLA LIN

A ªEDEACURSE! MÃSURI DESUPRAFAÞÃ

A OCOLI

OAMENII DINFAÞÃ!

EDIÞIE (abr.)

RANG

MÃIESTRIE

SÃNÃTOS

ORIZONT

Luni, 16 iunie 2014, la final de misiune, în baza de ope-raþii înaintatã din Apache, provincia Zabul, Afganistan, s-adesfãºurat ceremonia militarã organizatã de cãtre Batalionul20 Infanterie „Scorpionii Negri” pentru acordarea mai mul-tor distincþii militare româneºti ce au fost oferite militariloramericani din cadrul Combined Task Force Lethal Warrior,structurã ce a acþionat în parteneriat cu unitatea craioveanãîn aria de operaþii din aceastã regiune.

În cadrul evenimentului, comandantul Batalionului 20Infanterie „Scorpionii Negri”, locotenent-colonelul CãtãlinJianu, a înmânat Emblema de Merit „Partener pentru Apã-rare, clasa a-III-a” unui numãr de cinci militari americaniastfel: locotenent-colonelului Richard Garey, comandantulCTF Lethal Warrior, maiorului Adam MacAllister, cãpita-nilor John Letherman ºi Justin Rhodes, precum ºi consilieru-lui comandantului CTF Lethal Warrior, command sergeantmajor Douglas Scott. Aceste distincþii au fost acordate de cã-tre ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general-maiorNicolae Ciucã, pentru efortul depus de militarii americani însprijinul realizãrii unei excelente cooperãri între Forþele Te-restre române ºi Forþele Armate ale Statelor Unite ale Ame-ricii.

Locotenent-colonelul Richard Garey a mulþumit militari-lor craioveni pentru efortul depus în decursul celor aproxi-mativ cinci luni de misiune în aceastã regiune a Afganista-nului, declarând în discursul sãu: „În decursul a cinci luni demisiune alãturi de Scorpionii Negri am realizat un parteneri-at extraordinar. Militarii Batalionului 20 Infanterie, conduºide locotenent-colonelul Cãtãlin Jianu, au fost parteneri deîncredere în lupta noastrã împotriva insurgenþilor. O unitateexperimentatã ºi disciplinatã, ce a depus eforturi extraor-dinare în atingerea obiectivelor noastre; ºi-au îndeplinit mi-siunile cu dedicaþie ºi profesionalism fãrã a cere nimic înschimb. Deºi sunt fericiþi pentru cã, în curând, îºi vor reve-dea familiile ºi prietenii, din pãcate, noi vom pierde aici niº-te parteneri deosebiþi. Zi ºi noapte, ei au fãcut tot ce le-a statîn puteri sã îºi îndeplineascã misiunile, în special, pe autos-trada A1 din provincia Zabul. De asemenea, ScorpioniiNegri au dezvoltat relaþii excelente cu membrii Forþelor deSecuritate Naþionale Afgane, precum ºi cu reprezentanþiiGuvernului Republicii Islamice a Afganistanului. Ei i-au an-trenat, mentorizat, consiliat ºi, atunci când a fost necesar, i-au asistat pe militarii afgani pentru ca aceºtia sã reuºeascã sãcontinue misiunile noastre de menþinerea a situaþiei de secu-ritate în aceastã regiune. Sunt mândru sã îi numesc pe Scor-pionii Negri, fraþii ºi surorile mele de arme ºi, mai mult de-cât atât, veþi fi pentru totdeauna parte din CTF Lethal Warr-

ior.”La finalul evenimen-

tului, comandantul Batali-onului 20 Infanterie„Scorpionii Negri”, loco-tenent-colonelul CãtãlinJianu, a oferit în numeleîntregului batalion, certi-ficate de apreciere multormilitari americani din ca-drul CTF Lethal Warrior,în semn de recunoºtinþãpentru excelentul partene-riat realizat între cele do-uã structuri în cadrul ope-raþiei ISAF din provinciaZabul, Afganistan, decla-rând la rândul sãu:„Aceastã ceremonie mar-cheazã finalul misiuniiScorpionilor Negri în pro-vincia Zabul, Afganistan.Pe lângã asigurarea liber-tãþii de miºcare pe autos-trada A1 ºi menþinereaunui climat de securitate stabil în regiune, obiectivul nostrucomun a fost acela de a acþiona împreunã cu parteneriinoºtri… sau, mai bine spus, cu fraþii noºtri de arme din cadrulCTF Lethal Warrior pentru îndeplinirea misiunilor ºi atin-gerea obiectivelor propuse(…). În final, doresc sã mulþumesclocotenent-colonelului Richard Garey pentru sprijinul sãupermanent ºi, de asemenea, pentru extraordinara relaþie deprietenie pe care am dezvoltat-o aici, cu domnia sa ºi cu toþimilitarii din CTF Lethal Warrior. Domnilor, a fost o onoaresã luptãm alãturi de voi!”

Al doilea eveniment petrecut în baza de operaþii înainta-te Apache, s-a desfãºurat pe data de 17 iunie, atunci cândmilitarii Batalionului 20 Infanterie au organizat o întâlnirecu reprezentanþii autoritãþilor Guvernului Republicii Islami-ce a Afganistanului din zona de responsabilitate, luându-ºiastfel rãmas bun de la aceºtia, dupã o prezenþã de opt ani aArmatei Române în aceastã regiune a Afganistanului, pro-vincia Zabul. La eveniment au participat din partea autoritã-þilor afgane, guvernatorul districtului Tarnak Wa Jaldak,Khaliq Ayubi, locþiitorul sãu, Khalilullah Mohammed, locþi-itorul comandantului Brigãzii 2 din Armata Naþionalã Afga-nã, colonelul Mohammad Wali, precum ºi comandanþii pos-

turilor afgane de poliþie din zona de operaþii româneascã. Comandantul Batalionului 20 Infanterie „Scorpionii

Negri”, locotenent-colonelul Cãtãlin Jianu, a oferit invitaþi-lor afgani, certificate de apreciere ºi însemnele heraldice alebatalionului, în semn de recunoºtinþã pentru excelenta rela-þionare a acestora cu forþele militare româneºti pe timpulexecutãrii misiunilor în aria de operaþii din aceastã regiune.

La finalul evenimentului, guvernatorul districtului Tar-nak Wa Jaldak, Khaliq Ayubi, s-a adresat audienþei decla-rând în discursul sãu: „Mulþumesc în numele poporului af-gan Scorpionilor Negri pentru tot ceea ce au fãcut în þaranoastrã. Viaþa poporului afgan este mai bunã acum, iar acestlucru se datoreazã ºi lor. Am participat alãturi de militarii ro-mâni la multe acþiuni întreprinse de cãtre aceºtia în distric-tul pe care îl conduc, iar populaþia afganã beneficiazã de unclimat mai bun ºi mai sigur. Acum, la finalul misiunii voas-tre aici, vã doresc drum bun spre casã, spre familii ºi vã asi-gurãm cã atunci când veþi avea oportunitatea sã vizitaþi þaranoastrã, sunt convins cã veþi gãsi un popor la fel de recu-noscãtor pentru tot ceea ce aþi realizat pentru el.”

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 13 (385) din 15 iulie 2014Pagina 8

Ca sã vedeþi cã ceea ce v-am relatat eu,sunt rânduite cumva de forþa divinitãþii, vãredau un pasaj din cartea „Zâmbet de Înger”,pasaj care mie, bibliotecarei Carmen Cãli-mãnescu, mi s-a deschis obsesiv ori de câteori am pus mâna pe aceastã carte: «Atunci seporni cu repeziciune o furtunã nãprasnicãmai, mai sã ia dimensiunile unei tornade ºisã ne rãstoarne din drum. Timpul parcã seoprise în loc ºi acum vãd iarãºi cum, în pli-nã zi, cerul s-a schimbat din senin ºi o vije-lie nãprasnicã s-a dezlãnþuit. Totul bubuiaºi trosnea din rãsputeri, de ziceai cã suntem

în filmele de groazã. Parcã ne rupsesem cutoþii de realitate, nu alta. O ploaie cu grin-dinã se porni brusc, de nu mai vedeam nimicîn faþa noastrã, decât copaci rupþi ºi cãzuþi,stâlpi de telegraf care aveau aceeaºi soartã,maºini rãsturnate etc.

Ne simþeam singuri în minionul micro-buz, mai eram 10 cu toþii ºi începusem sãspunem rugãciunea „Tatãl Nostru”. În acesttimp, bravul ºofer abia mai þinea volanul înmâini, fãcusem slalom printre maºinile ºicrengile rupte grãmadã pe ºosea.

Când cerul s-a dezlãnþuit cred cã ºocul afost atât de puternic cã amuþisem cu toþii ºine susþineam tacit doar din priviri. Eu nicipe mama nu o mai auzeam, nu-i mai sim-

þeam mângâierile ºi sãrutãrile, evident deteamã. Atunci a fost un moment decisiv înviaþa mea când, la nici opt ani împliniþi, amauzit pentru prima oarã în urechi o vocecaldã masculinã care mi-a spus ce credeþi:„Bunã seara, Lorelai”».

La rându-mi l-am întrebat în gând „cineeste”. Vã imaginaþi dumneavoastrã a urmat oconversaþie de domeniul paranormalului,cam în genul acesta: «Eu sunt îngerul ºi ju-mãtatea ta. Nu-mi recunoºti vocea Lorelai?Am venit sã-þi fiu alãturi în aceastã durã cã-lãtorie, sã ajungi cât mai repede ºi cu bineacasã!

Dar, de ce nu te pot vedea ? l-am între-

bat nedumiritã în gând. Acest lucru este cuneputinþã deocamdatã. Dar vreau sã-þiaminteºti ºi sã nu suferi niciodatã, pentru cãa fost alegerea ta sã vii astfel pe pãmânt.Oare nu tu cântai alãturi de mama Vio me-lodia mea preferatã „Patria mea” ? Da, a-devãrat. „Patria mea este sus, sus în cer, un-de nu e nici plâns, nici dureri …”.

Stai puþin, spune-mi, tu ai provocataceastã furtunã din dorinþa de a mã lua aca-sã? O nu ! Misiunea ta abia acum începe.Vreau sã ºtii cã trebuie sã fii puternicã pen-tru cã nu eºti singurã. Þi-am dat cea mai bu-nã familie ºi ºtiu cât eºti de fericitã. Roag-ope mama ta sã-þi arate „biblioteca secret㔺i, deºi este greu, încearcã-l pe Platon.

Atunci voi face sã-þi cadã o carte cu scoarþemaronii, o sã fie bucuroasã sã þi-o dea ºi teva ajuta sã-þi rãspunzi la multe din întrebã-rile tale.

Tu, ca toþi ceilalþi, trãieºti o iluzie într-un corp material, pentru cã iubirea de bogã-þii materiale nu vã aduce decât egoism, urã,lãcomie, minciunã etc, vicii care vã înde-pãrteazã de iubirea de aproape ºi de Dum-nezeu. Dar, pentru cã iatã ai ajuns acasã, telas sã te odihneºti ºi voi reveni când vei maiavea nevoie de mine.»

Lucrurile continuã, prietenia cu Albertaeste mare, astfel cã, în preajma „Zilei Arma-tei României” 2013, Alberta scoate încã do-uã cãrþi.

Banii primiþi din vânzarea cãrþii „Zâmbetde Înger”, o ajutã la editarea cãrþilor „Eroii,iubirile mele!” ºi „Creºtinarea lui Draculaîn cetate”.

„Eroii, iubirile mele!” este dedicatã,printre alþii ºi unui erou militar român, carea fost grav rãnit în luptele din Afganistan.Alberta, fãrã ca cineva sã-i facã cunoºtinþãcu el, îl descoperã pe Internet (perioada cândacesta era internat în Spitalul militar „Wal-ter Reed” din S.U.A.), îi scrie, îl încurajeazã.La revenirea acestuia în þarã, îl viziteazã laSpitalul Militar Central ”Carol Davila” dinBucureºti, tocmai de 1 iunie (2013). Copiii,la aceastã datã, primesc daruri. Alberta fãceadaruri la 1 iunie. Poate cã asta este diferenþadintre un om ºi un înger; îngerul mai multdãruieºte decât primeºte.

Este invitatã ºi acceptã sã fie prezentã, laceas aniversar, în mijlocul militarilor dinGarnizoana Târgoviºte. Î