CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 9 (381) 15 mai 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În Armata României, existã o veche tradiþie cu privirela Poliþia Militarã care, asemãnãtor armatelor moderne, aavut în structurile sale unitãþi ºi subunitãþi ce au jucat unrol important de-a lungul timpului, atât în timp de pace,

cât ºi la campanie.Înfiinþatã la 1 septembrie

1893, când prin Înaltul De-cret nr. 9210 a fost promul-gatã Legea asupra gendar-meriei rurale, poliþia milita-rã ºi-a dovedit utilitatea maiales în perioada celor douãrãzboaie mondiale ºi...

Ziua Poliþiei MilitareZiua Poliþiei Militare

Pe data de 7 mai a.c., pe terenul de instrucþie Ghen-cea a avut loc FTX-ul „Dihorul 14”, un exerciþiu întru-nit, de instrucþie tacticã în teren, care s-a bazat pe unscenariu fictiv. Potrivit declaraþiei ºefului de stat majoral Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”, maior EduardDanilof: „Scenariul afost dezvoltat pe experi-enþa noastrã dobânditãdin participarea în tea-trele de operaþii. Folo-sind geografia transpu-sã, am construit o ariede operaþii care cores-punde provinciei Zabuldin Afganistan...

LECÞIA DE ISTORIE

Marea Recesiune, în documenteleMarea Recesiune, în documenteleContrainformaþiilor militareContrainformaþiilor militare

Criza mondialã interbelicã ºi-a pus masiv amprenta ºiasupra vieþii economico-sociale a României. În anii1929-1933, falimentele erau la ordinea zilei, afectând

toate ramurile industriei ºi reþeauabancarã. În sectorul bugetar s-a re-curs la reducerea cheltuielilor pu-blice, concedieri colective, diminu-area salariilor aparatului funcþionã-resc etc. Bugetul statului s-a închispe deficit trei ani consecutivi, cutoate cã a sporit fiscalitatea ºi s-auangajat mai multe credite de resta-bilizare...

Oceanele planetei devin tot mai acide din cauza di-oxidului de carbon care ajunge din atmosferã în apã.Fauna marinã, în special peºtii, sunt foarte afectaþi deaceste schimbãri. Pentru prima datã, oamenii de ºtiinþãau analizat modul în care sunt influenþaþi peºtii de can-titatea crescutã de CO2din apã. Ei au testat reac-þia peºtilor într-o apã cuaciditate mai mare decâtîn mod normal.

Au comparat compor-tamentul unor peºti careau trãit într-o apã cu aci-ditate normalã ºi al unorpeºti care proveneau...

Dihorul 14”Dihorul 14”ºi-a atins obiectiveleºi-a atins obiectivele

Efectul neaºteptat pe care îl areEfectul neaºteptat pe care îl areschimbarea climei asupra peºtilorschimbarea climei asupra peºtilor

MOZAIC

Consider cã de-a lungul carierei mele au existat câ-teva etape importante care mi-au marcat în mod decisivevoluþia profesionalã. Trecând peste perioada petrecutãîn Liceul militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, pri-mul moment de rãscruce afost legat de primirea repar-tiþiei la ªcoala Militarã deOfiþeri Activi de Geniu dinRâmnicu Vâlcea. L-am nu-mit un moment de rãscrucepentru cã arma Geniu nu seafla printre opþiunile meleprofesionale. Pentru cã nuam trecut de examenul me-dical la aviaþie...

KAKI 100%

Meseria nu mai are secrete!Meseria nu mai are secrete!

În data de 10 aprilie a.c., la Cimitirul Internaþional alEroilor din garnizoana Slobozia, s-a desfãºurat o ceremoniemilitarã ºi religioasã de comemorare a 100 de ani de la de-clanºarea Primului Rãzboi Mondial. Din partea garnizoanei,au participat: comandantul acesteia, colonel Marcel Mer-geanu, cadre militare ºi soldaþi-gradaþi profesioniºti aparþi-nând Regimentului 51 Artilerie Mixtã „General CornelParaniac”, Batalionului 113 Artilerie „Bãrãganul”, cadremilitare ale Centrului Militar Judeþean Ialomiþa ºi fanfaramilitarã a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.

Totodatã, la activitate, au fost prezente numeroase per-

sonalitãþi militare ºi civile: ambasadorul Franþei, ataºatulmilitar al acestei þãri pentru România ºi din Republica Mol-dova, preºedintele asociaþiei franceze „Le souvenir fran-cais”, ambasadorul Algeriei, ambasadorul Indiei, ataºatulapãrãrii Turciei, care au depus coroane de flori la morminte-le ostaºilor strãini care s-au jertfit în Primul Rãzboi Mondialºi au fost înmormântaþi departe de casã.

Maior Daniel LUCA

Ca în fiecare an,în garnizoana Slobo-zia, în data de 29aprilie a.c., s-a orga-nizat la MonumentulEroilor din ParculCatedralei un cere-monial militar ºi reli-gios dedicat Zilei Ve-teranilor de Rãzboi.

La aceastã mani-festare, au participatmilitari din Regimen-tul 51 Artilerie Mixtã„General Cornel Pa-raniac”, de la Bata-lionul 113 Artilerie„Bãrãganul”, reprezentanþii autoritãþilor locale, cadremilitare în activitate, în rezervã ºi în retragere ºi, bineîn-þeles, veterani de rãzboi.

În Armata României, existã o veche tradiþie cu privire laPoliþia Militarã care, asemãnãtor armatelor moderne, a avutîn structurile sale unitãþi ºi subunitãþi ce au jucat un rol im-portant de-a lungul timpului, atât în timp de pace, cât ºi lacampanie.

Înfiinþatã la 1 septembrie 1893, când prin Înaltul Decretnr. 9210 a fost promulgatã Legea asupra gendarmeriei ru-rale, poliþia militarã ºi-a dovedit utilitatea mai ales în pe-rioada celor douã rãzboaie mondiale ºi în cea interbelicã.

Dupã o perioadã de existenþã destul de îndelungatã, la 23ianuarie 1949, jandarmeria ºi poliþia militarã au fost desfiin-þate. Procesul de reînfiinþare a subunitãþilor de poliþie milita-rã, punctat în anul 1990, a fost determinat de necesitatea în-tãririi ordinii ºi disciplinei militare în desfãºurarea fenome-nului de restructurare a Armatei Romaniei.

Ca urmare, Oricând ºi Oriunde, structurile de poliþie mi-litarã ºi-au îndeplinit misiunile încredinþate, dintre acesteasubliniind pe cele mai importante: controlul circulaþiei auto-vehiculelor militare, menþinerea ºi restabilirea ordinii ºi dis-ciplinei militare în zonele de responsabilitate, protecþia ºipaza unor obiective militare sau de interes militar ºi a perso-nalului armatei, paza ºi apãrarea unor transporturi militarespeciale, dar ºi investigaþiile specifice.

Astãzi, la ceas aniversar, pe 15 mai a.c., la împlinirea a24 de ani, Poliþia Militarã îmbracã haine de sãrbãtoare ºi

poate raporta cu mândrie cã îºi îndeplineºte permanent ºieficient, cu dãruire ºi responsabilitate, misiunile încredinþa-te, în þarã sau în afara hotarelor ei, contribuind la promova-rea unei imagini pozitive a Armatei României ºi devenindastfel una dintre armele emblematice ale acesteia. Poliþiºtiimilitari au acel spirit de învingãtor care îi reprezintã în pre-gãtire ºi în luptã, deoarece ei nu cedeazã niciodatã, nu se în-doiesc de ei înºiºi ºi nu precupeþesc nici un efort pentru a dadovadã de profesionalism în tot ceea ce întreprind. La mulþiani!

Locotenent-colonel Eugen LUCAN

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C9/ 2014

BEIJING - China va avea pânã la finalul lui 2014 o flotã de sub-marine nucleare „credibilã”. China va avea, pentru prima datã, o for-þã „credibilã” de submarine nucleare lansatoare de rachete, înainte definalul acestui an, a afirmat comandantul forþelor americane din Asia-Pacific, amiralul Samuel Locklear, relateazã AFP. „Progresele înregis-trate de China în ce priveºte capacitãþile submarinelor sunt semnifica-tive. Posedã o forþã importantã ºi din ce în ce mai capabilã”, a susþi-nut amiralul Locklear în faþa Comisiei pentru Forþele Armate din Sena-tul SUA. Fãcând referire la desfãºurarea operaþionalã, aºteptatã în acestan a submarinelor cu propulsie nuclearã din clasa Jin, amiralul a preci-zat cã Beijingul dispune de o „nouã rachetã nuclearã cu raza de peste7.500km. (...) Aceastã (noutate) va conferi pentru prima datã Chinei ocapacitate de descurajare credibilã pe mare, cel mai probabil înaintede sfârºitul anului 2014”. Potrivit responsabilului militar american, ca-pacitatea submarinelor chineze în curs de modernizare este una „incre-dibilã”, acestea urmând sã „ajungã în decursul deceniului urmãtor oforþã bine modernizatã de 60-70 de submarine, ceea ce este mult pen-tru o putere regionalã”. În acest moment, Beijingul deþine cinci subma-rine nucleare de atac, patru submarine cu propulsie nuclearã lansatoarede rachete ºi 53 de submarine diesel, conform lui Jesse Karotkin, spe-cialist pe probleme militare chineze al Biroului de Informaþii al Mari-nei. Între 1995 ºi 2012, Beijingul a pus în funcþiune în medie 2,9 sub-marine anual, conform Serviciului de cercetare al Congresului SUA.

WASHINGTON - SUA suplimenteazã contingentul de puºcaºimarini staþionat în Australia. Statele Unite urmeazã sã suplimentezela 1.150 de oameni numãrul puºcaºilor marini staþionaþi la Darwin, înnordul Australiei. În prezent, acolo se aflã 250 de membri din cadrulacestui corp de elitã, a anunþat US Marines Corps într-un comunicat, re-lateazã AFP. Suplimentarea trupelor se înscrie într-un proiect vizândstaþionarea a 2.500 de puºcaºi marini în Australia pânã în 2016-2017, încadrul strategiei americane în regiunea Asia-Pacific. Aproximativ1.000 de militari staþionaþi în prezent la Camp Pendleton, în California(vestul Statelor Unite), au fost mobilizaþi la începutul lui aprilie. Patruelicoptere grele de tip CH-53E Sea Stallion ºi cei aproximativ 100 deoameni necesari pentru operarea lor urmeazã, de asemenea, sã soseascãîn Australia, se aratã în comunicat. Mobilizarea puºcaºilor marini a fostanunþatã la sfârºitul lui 2011 de cãtre preºedintele american BarackObama. Cooperarea militarã între Statele Unite ºi Australia s-a consoli-dat în cadrul unei noi strategii americane. Administraþia Obama a trans-format regiunea Asia Pacific în „pivotul” diplomaþiei sale, în urma unuideceniu de conflicte în Irak ºi Afganistan, iar Statele Unite vor sã-ºi in-tensifice capacitãþile diplomatice ºi militare în aceastã regiune, pe careo considerã un „motor” al creºterii mondiale. MOSCOVA - Armatarusã a desfãºurat exerciþii de antrenament în Transnistria. Armatarusã a desfãºurat exerciþii de antrenament în regiunea separatistã Trans-nistria din Republica Moldova, transmite Reuters. Un purtãtor de cu-vânt al Districtului Militar Vest al Rusiei, colonelul Oleg Kocetkov, aafirmat, potrivit agenþiei Interfax, cã forþele ruse staþionate în Transnis-tria „au desfãºurat un exerciþiu anti-terorism ºi au exersat operaþiuni derespingere a unui atac asupra bazei lor militare”. Comandantul supremal Forþelor Aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul PhilipBreedlove, ºi-a exprimat îngrijorarea cã Rusia dispune de suficientãforþã la graniþele Ucrainei pentru a „ocupa Transnistria”, în cazul în ca-re decide sã facã acest lucru. Tot în aceeaºi perioadã, armata rusã a fã-cut exerciþii de antrenament cu implicarea forþelor sale de rachete stra-tegice în Siberia, a informat Interfax. Potrivit unui purtãtor de cuvânt alForþelor de rachete strategice ale Rusiei, aproximativ 10.000 de militariau participat la aplicaþiile programate pentru 25-29 martie în regiunileOmsk (Siberia occidentalã) ºi Orenburg (în sudul Uralilor), la peste2.000km de frontiera Rusiei cu Ucraina. SEUL - Coreea de Nord aexecutat un test cu rachete cu razã scurtã. Coreea de Nord a execu-tat un test cu 30 de rachete cu razã scurtã de acþiune trase în mare, aanunþat agenþia sud-coreeanã Yonhap. Acesta este ultimul test dintr-oserie efectuatã de Phenian ºi denunþatã de Seul ºi Washington, aminteº-te AFP. Rachetele au fost trase de pe coasta de est nord-coreeanã spreMarea Japoniei, a precizat agenþia sud-coreeanã. Yonhap a adãugat cãrachetele au zburat probabil aproximativ 60 de kilometri. Coreea deSud a cerut insistent Coreii de Nord sã opreascã aceste teste „provoca-toare” de rachete potenþial periculoase, dupã ce Phenianul a lansat, pe16 martie, 25 de rachete în Marea Japoniei. Aceastã demonstraþie deforþã este aparent destinatã sã exprime nemulþumirea Coreii de Nord fa-þã de continuarea manevrelor militare comune între Coreea de Sud ºiStatele Unite. Coreea de Nord a mai testat ºi douã rachete cu razã mediede acþiune. Este pentru prima oarã din ultimii cinci ani când astfel derachete sunt testate. Lansarea rachetelor, de tip Nodong, coincide cuîmplinirea a patru ani de la scufundarea unei nave de rãzboi sud-coree-ne. Atât Statele Unite, cât ºi Coreea de Sud au condamnat noile testeefectuate de Coreea de Nord, care violeazã rezoluþiile Organizaþiei Na-þiunilor Unite. „Cerem Coreii de Nord sã dea dovadã de reþinere ºi sãse abþinã de la viitoare acþiuni ameninþãtoare”, a declarat Marie Harf,purtãtoare de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington.

TOKYO - Japonia condamnã recenta lansare a douã rachetenord-coreene. Japonia a condamnat lansarea de cãtre Coreea de Norda celor douã rachete balistice cu razã medie de acþiune în Marea Japo-niei ºi a subliniat cã nu trebuie sã fie tolerate aceste ameninþãri. PrinAmbasada sa la Beijing, Japonia a prezentat un „protest energic”, con-siderând cã lansarea acestor rachete reprezintã o clarã încãlcare a rezo-luþiilor ONU, a semnalat purtãtorul de cuvânt al guvernului nipon, Yo-shihide Suga. Cele douã rachete Rodong aveau o „capacitate conside-rabilã”, iar Japonia „acordã o atenþie specialã” acestui caz. (O.M.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Ziua Poliþiei Militare

100 de ani de la declanºareaPrimului Rãzboi Mondial Ziua Veteranilor de Rãzboi

Preocupat de problemelecauzate de gazele toxice deluptã în Primul Rãzboi Mon-dial, avea sã ia fiinþã prinDecizia Ministerialã nr. 297 din 8 mai1923, publicatã în Monitorul Oastei nr.28/ 1923, primul Comitet Consultativpentru chestiunile tehnice privitoare larãzboiul chimic, stabilindu-se ca toateproblemele de pregãtire a armatei peaceastã linie sã fie rezolvate de cãtre Di-recþia a XI-a Tehnicã împreunã cu Ma-rele Stat Major. În septembrie, în cadrulacestei direcþii, se înfiinþeazã astfelSecþia a IV-a a Gazelor de Luptã.

La 1 ianuarie 1925, prin Înalt DecretRegal, se creeazã un organ special ºipermanent denumit Serviciul ApãrãriiContra Gazelor (S.A.C.G.), care vacentraliza ºi se va ocupa de toate ches-tiunile având legãturã cu gazele de luptãpentru trupele de uscat, marinã ºi aviaþiemilitare. Acesta are în subordine un or-gan central; laboratorul de studii ºi ex-perienþe; atelierul central de mãºti cuanexã – depozitul central de mãºti; ºcoa-la de apãrare contra gazelor; o companieApãrare Contra Gazelor (A.C.G.) ºi ocompanie depozit.

În anul urmãtor, la toate corpurile dearmatã ºi divizii se înfiinþeazã funcþiilede „inspector de gaze” ºi, respectiv „ofi-

þer specializat cu gazele”.La 24 iunie 1931, S.A.C.G. se trans-

forma în Direcþia Serviciului ChimicMilitar, denumire care, în perioada in-terbelicã, va suferi succesiv uºoare mo-dificãri : Direcþia Chimicã Militarã sauDirecþia Apãrãrii Antichimice.

La 22 ianuarie 1945, pe baza dispo-ziþiunilor impuse de Comisia Aliatã deControl, Direcþia Chimicã Militarã ºiunele dintre structurile subordonateacesteia se desfiinþeazã. Rãmâne doarun singur birou în cadrul InspectoratuluiTehnic al M.Ap.N., cu denumirea deServiciul Chimic.

Totuºi, cu concursul unor ofiþeri chi-miºti cu dragoste de armã, bazaþi pe oargumentaþie temeinicã, la intervenþiaMarelui Stat Major, la 15 septembrie1948, au luat fiinþã Direcþia ApãrãriiAntichimice ºi, ulterior, celelalte struc-turi desfiinþate în 1945.

Din data de 4 iulie 1951, aceasta seva numi Comandamentul Trupelor Chi-mice, organ de conducere care, înce-pând cu data de 1 august 1990, se trans-formã în Inspectoratul Protecþiei Anti-chimice, subordonat Comandamentului

Trupelor de Uscat, care îºiînceteazã funcþionarea la 1decembrie 1993.

În prezent, structurilede apãrare CBRN sunt integrate opera-þional în toate formele acþiunilor milita-re, în operaþiile de stabilitate, precum ºiîn anumite acþiuni asimetrice ºi de ur-genþã civile specifice.

Apãrarea CBRN a întrunit valenþemultiple în ultimii ani, dar mai ales înperioada recentã, când unele organizaþiineguvernamentale sau teroriste apelea-zã ºi la materiale radioactive, agenþi to-xici ºi biologici de luptã, practicând tra-ficul ilegal de tehnologii ºi echipamentede naturã CBRN.

Rolul acestor structuri de apãrare re-zidã în capacitatea lor operaþionalã degestionare a situaþiilor specifice, de asi-gurare a supravieþuirii, de menþinere alibertãþii de acþiune ºi de multiplicare aputerii de luptã a trupelor.

Acest moment aniversar, 15 maia.c., are menirea sã prilejuiascã întregu-lui personal din armã alese sentimentede mândrie ºi, totodatã, un puternic im-bold spre acþiune eficientã în îndeplini-rea misiunilor specifice.

Plutonier Cãtãlin MATEI

Apãrarea CBRN, valenþe multiple

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014 Pagina 3

P e data de 7 mai a.c., pe terenul de instrucþieGhencea a avut loc FTX-ul „Dihorul 14”,un exerciþiu întrunit, de instrucþie tacticã în

teren, care s-a bazat pe un scenariu fictiv. Potrivit decla-raþiei ºefului de stat major al Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni”, maior Eduard Danilof: „Scenariul a fostdezvoltat pe experienþa noastrã dobânditã din participa-rea în teatrele de operaþii. Folosind geografia transpusã,am construit o arie de operaþii care corespunde provin-ciei Zabul din Afganistan, provincie în care batalionul aexecutat douã misiuni sub egida NATO, în anii 2006 ºi2011”.

Prevãzut în Planul de instruire pe anul 2014, scopulexerciþiului, la care au participat militari din Batalionul 2Infanterie „Cãlugãreni”, din Grupul 2 EOD ºi de la Baza90 Transport Aerian, a fost acela de a-i antrena pe militaripentru planificarea ºi executarea unei acþiuni de scotocirea unui obiectiv în care se afla infiltrat un lider insurgent,împreunã cu elemente de sprijin aerian.

Planificat ºi desfãºurat pe treietape, „Dihorul 14” a avut obiecti-ve clar stabilite pentru fiecare din-tre acestea. În prima etapã, cea deplanificare, principalele obiectivede instruire au fost cele de antrena-re a statului major ºi a comandan-tului de companie în planificareaexerciþiilor cu trupe în teren, de ni-vel companie. Etapa de execuþie aavut ca scop antrenarea statuluimajor în conducerea, coordonareaºi sincronizarea acþiunilor subuni-tãþilor de manevrã ºi de sprijin.Cea de-a treia etapã a urmãrit ana-lizarea modului de îndeplinire aobiectivelor de instruire stabilite.

În etapa propriu-zisã de derula-re a operaþiunii militare a avut loc o adevãratã desfãºurarede forþe (aproximativ 130 de militari) ºi de tehnicã milita-

rã (8 transportoare blindate, o au-tospecialã de geniu ºi trei elicopte-re). Conform scenariului fictiv (opatrulã româneascã se apropie deun sat afgan unde existã informaþiidespre existenþa unei celule tero-riste), pe câmpul de bãtãlie, ce erade fapt un mediu operaþional re-creat cât mai aproape de cel al tea-trului de operaþii, militarii Batalio-nului 2 Infanterie, sprijiniþi de ele-mente de geniu ºi de aviaþie,având ºi susþinerea forþelor de se-curitate locale, au început opera-þiunea de scotocire în scopul cap-turãrii liderului insurgenþilor, Gulcel Bãtrân, ºi interzicerii acþiuni-lor insurgente la nord de autostra-da A1. În momentul în care s-auapropiat de obiectiv (satul Ghen-cea), în care se afla liderul insur-gent, militarii au fost atacaþi. Însprijinul lor au fost trimise trei eli-coptere. Insurgenþii au deschis fo-

cul pentru ca liderul taliban sã se poatã refugia într-o zonãsigurã. Mai mulþi insurgenþi au fost lichidaþi, iar alþii aufost rãniþi. Din rândul militarilor a existat o victimã. Sol-datul grav rãnit a fost transportat la spital cu un elicopterechipat medical. Un alt incident a fost cel în care o bombãartizanalã a fost gãsitã într-o maºinã de cãtre un câinespecial antrenat. Dispozitivul exploziv a fost dezamorsatde geniºti cu ajutorul unui robot.

Planificatã sã se execute în cinci faze succesive (ocu-parea poziþiilor de plecare, realizarea cordonului exterior,a cordonului interior, scotocirea obiectivului ºi capturareaelementelor insurgente, ieºirea din dispozitiv ºi redisloca-rea forþelor), operaþiunea de capturare ºi-a atins scopulprin reþinerea liderului insurgent.

Finalizat cu succes, „Dihorul 14” a fost un exerciþiudeosebit de cele obiºnuite, practicate de militari, dar ºi unexcelent test de cooperare pentru toate structurile partici-pante, coordonarea perfectã ºi coeziunea dintre ele repre-zentând cheia ce a condus cãtre o reuºitã incontestabilã.„Misiunea a fost specificã operaþiilor de stabilitate pecare Divizia 1 le are în acest an ca tematicã de pregãtire.Din punctul meu de vedere, acest gen de activitãþi în caresunt implicate toate categoriile de forþe trebuie sã devinão permanenþã”, a concluzionat comandantul Diviziei 1Infanterie, general de brigadã dr. Cãtãlin Tomescu.

Daniela ÞÃRUªI

„Dihorul 14” ºi-a atins obiectivele

Mentenanþa echipamentelor ºi tehnicii militareîntr-un teatru de operaþii este una dintre cele mai solici-tante activitãþi pentru militarii români. Menþinerea în sta-re de operativitate a tehnicii ºi, în special, a armamentu-lui individual, cât ºi cel de pe vehiculele blindate repre-zintã o prioritate pentru echipa tehnicã condusã de maio-rul Constantin Tudora. Am încercat sã aflu câteva din-tre multiplele activitãþi desfãºurate de echipa sa într-o ziplinã, cum s-ar zice pe la noi. De altfel, într-un teatru deoperaþii toate zilele sunt la fel, aici neexistând momentede respiro. ªi este de înþeles ºi prin prisma faptului cã, înaria de operaþii a Batalionului 20 Infanterie „ScorpioniiNegri”, plutoanele de infanterie executã misiuni de patru-lare permanent pe autostrada A1, atât ziua, cât ºi noaptea.

Într-o astfel de zi, m-am decis sã stau de vorbã cu „bã-ieþii de la atelier”, aºa cum sunt cunoscuþi specialiºtii teh-nici, din cadrul echipelor de mentenanþã. Ajuns în parculcu tehnicã militarã, cu greu am reuºit sã mã strecor prin-tre blindatele de luptã staþionate în faþa atelierului, cu ca-potele ridicate pentru verificãrile tehnice, pe lângã cricuriºi o mulþime de truse de scule de tot felul. Dupã câtevaminute bune am reuºit sã smulg câteva cuvinte de la ma-iorul Constantin Tudora, locþiitorul tehnic al batalionului,

cel responsabil cu dezordinea ce mi se înfãþiºa. Un tip tã-cut, ce te strãpunge cu privirea, dar care îºi oferã acel sen-timent de siguranþã, cã orice problemã se iveºte, ea poatefi rezolvatã. Aflat la prima misiune în teatrul de operaþii

din Afganistan, acesta îmi explicã : „Nu existã problemepe care noi sã nu le putem rezolva; aici, orice vehiculesau echipamente militare care intrã în atelier sunt repa-rate. Important este ca ele sã ajungã înapoi în timp utilla subunitãþile de manevrã pentru ca acestea sã îºi poatãîndeplini misiunile în aria de operaþii. În fiecare zi, avemde efectuat operaþiuni de prevenire a defecþiunilor acci-dentale la autovehiculele blindate de tip MRAP (vehiculerezistente la ambuscade ºi mine), la autocamioanele detransport pentru executarea convoaielor logistice deaprovizionare a bazelor de operaþii înaintate ale Scor-pionilor Negri, Apache ºi Mescall. De asemenea, ne în-grijim ca sã menþinem în perfectã stare de funcþionarevehiculele destinate pazei ºi intervenþiei pentru cele douãlocaþii mai sus amintite. Serviciile de mentenanþã se suc-ced cu repeziciune aici în teatrul de operaþii. Trebuie sãfim permanent pregãtiþi sã intervenim la mijloacele deluptã care se defecteazã în timpul misiunii, în afara ba-zelor, mai exact în aria de operaþii. În acel moment, in-tervenþia tehnicã devine periculoasã, nu numai comple-xã, deoarece personalul tehnic este expus la fel ca ºi lup-tãtorul ºi trebuie sã lucrãm contratimp pentru a evacuatehnica defectã în interiorul bazelor de operaþii cât mai

rapid”, îmi explicã maiorul Tudora. De siguranþa unei misiuni depinde ºi

cum se comportã tehnica de luptã. Luptãto-rul trebuie sã îºi menþinã încrederea în teh-nica lui, deoarece de felul cum se comportãaceasta în condiþiile de luptã depinde viaþaluptãtorului. ªi el ºtie acest lucru. El ºtie cãacest fapt se datoreazã specialistului de laatelierul tehnic.

Afarã, într-un soare nãucitor, l-am gãsitpe caporalul Aurelian Toma lucrând la unMRAP. Plin de vaselinã, bãgat sub capotauriaºului de fier, verifica modul de funcþio-nare a sistemului de direcþie al vehiculului.O atenþie deosebitã trebuie acordatã acestuisistem, deoarece praful deºertului creeazãfoarte multe probleme vehiculelor prin de-punerea acestuia pe sistemele de direcþie,cât ºi pe componentele sistemului de frâna-re. Acestea trebuie permanent verificatepentru a nu îþi oferi surprize neplãcute petimpul misiunii. ªi doar cei care au partici-pat la misiuni în aria de operaþii înþeleg ceînseamnã un astfel de moment. Aflat la a

doua misiune în provincia Zabul, Afganistan, caporalulmi se destãinuie: „Intervenþiile neplanificate sunt celemai dificile, deoarece presupun identificarea defecþiuni-lor apãrute la tehnicã. Evaluarea defecþiunii trebuie sã

fie rapidã, pentru a înlocui piesa defectã cu o piesã dinmagazia noastrã sau sã fie solicitatã cât mai rapid de lapartenerii noºtri. Tehnica de luptã trebuie sã fie opera-þionalã. Cele mai dese intervenþii la vehiculele blindatesunt la sistemele de direcþie ºi de frânare, temperaturileridicate ºi praful prezent în atmosferã creând mari pro-bleme vehiculelor. Aici, o misiune de patrulare poate du-ra de la câteva ore la o jumãtate de zi ºi este necesar caaceste sisteme sã funcþioneze ireproºabil, din cauza con-diþiilor climaterice foarte dure.”

La cel de-al doilea MRAP aflat în faþa atelierului,maistrul militar clasa a-III-a Ionel Vînãtoru verifica siste-mul de climatizare al acestuia. „Chiar acum verific modulde funcþionare a sistemului de climatizare, dupã ce amconstatat cã acesta nu mai reuºea sã menþinã o tempera-turã optimã în interiorul vehiculului. Tocmai am înlocuito piesã, mai precis un racord. Din cauza lui, se pierdealichidul de rãcire al sistemului, iar instalaþia nu mai asi-gura temperatura potrivitã”, îmi explicã acesta. Maistrulmilitar Vînãtoru, cãsãtorit ºi tatãl unei fetiþe, se aflã ºi ella a doua participare în teatrul de operaþii din Afganistan,tot ca specialist tehnic.

Un alt aspect important pentru îndeplinirea misiunilorse referã la întreþinerea ºi verificarea armamentului indi-vidual, cât ºi a armamentului aflat pe tehnica de luptã.Acestea sunt verificate permanent de cãtre militari la so-sirea din fiecare misiune, atunci când este executatã între-þinerea zilnicã, iar la intervale regulate sunt verificatepentru a preîntâmpina eventualele disfuncþionalitãþi deutilizare.

La final, locþiitorul tehnic, maiorul Tudora, îmi con-cluzioneazã: „Suntem de aproximativ trei luni în teatrulde operaþii Afganistan. Avem peste 100 de mijloace teh-nice de diverse tipuri în cadrul batalionului, care execu-tã misiuni de la cele de patrulare în arie, la misiuni detransport ºi aprovizionare, precum ºi misiuni de recupe-rare ºi evacuare a tehnicii defecte din aria de operaþii.Am avut peste 150 de astfel de intervenþii de mentenanþãlunare la mijloacele tehnice, þinând cont cã acestea auparcurs în acest interval de timp peste 350.000 de kilo-metri.

Consider cã executarea verificãrilor periodice efec-tuate la timp au reuºit sã reducã numãrul de intervenþiila mijloacele tehnice. Acest lucru este realizabil numaiprin efortul colectiv al tuturor militarilor din cadrulCompaniei Sprijin Logistic a Batalionului 20 Infanterie„Scorpionii Negri”, specialiºti care îºi desfãºoarã activi-tatea în cele douã baze de operaþii înaintate, Apache ºiMescall”.

Despre profesionalismul acestor militari vorbesc re-zultatele muncii lor, dar ºi aprecierile colegilor aflaþi zi dezi în aria de operaþii, care puncteazã de fiecare datã meri-tul deosebit al acestor specialiºti.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Mentenanþa, suportul tehnic pentru luptãtori

- Domnule colonel, vã rog sã ne vorbiþi despreparcursul carierei dumneavoastrã, punctând cele maiimportante momente care v-au marcat evoluþiaprofesionalã ºi la care vã raportaþi ºi acum.

- Consider cã de-a lungul carierei mele au existat câte-va etape importante care mi-au marcat în mod decisiv evo-luþia profesionalã. Trecând peste perioada petrecutã în Li-ceul militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, primul mo-ment de rãscruce a fost legat de primirea repartiþiei laªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Geniu din RâmnicuVâlcea. L-am numit un moment de rãscruce pentru cã ar-ma Geniu nu se afla printre opþiunile mele profesionale.Pentru cã nu am trecut de examenul medical la aviaþie, op-þiunile pe care le mai aveam s-au redus în mod considera-bil. Însã nu regret, dimpotrivã cred cã am fost norocos sãintru în rândul geniºtilor. Unitatea în care am fost reparti-zat la debutul carierei, a reprezentat o adevãratã „ºcoalã”pentru mine. Aici, am avut ºansa sã învãþ foarte multe lu-cruri, sã descopãr arma geniu ºi secretele ei. Pot spune cãam învãþat meserie de la colectivul de cadre, care a adop-tat imediat un tânãr militar, dornic sã se iniþieze în tainelemeseriei. Erau oameni cu foarte multã experienþã în dome-niu. Unul dintre aceºtia, colonelul Ciubotariu Valentin, co-mandantul unitãþii, a fost pentru mine ºi pentru toþi tineriidin unitate un adevãrat pãrinte ºi un model, care mi-a adusechilibrul necesar ºi m-a influenþat în mod decisiv dinpunct de vedere profesional. Din pãcate, acest om minunatnu se mai aflã printre noi! În cazul meu, transferul de expe-rienþã nu s-a fãcut din carte în carte, ci de la om la om.Timpul petrecut acolo a fost benefic. În opinia mea, ar fibine ca majoritatea tinerilor ofiþeri sã treacã printr-o astfelde etapã, de ucenicie profesionalã, cum o numesc eu.

În anul 1998, dupã un examen amãnunþit, am fost mu-tat în Batalionul 96 Geniu. În acel moment, era singuraunitate militarã din þarã organizatã conform standardelorNATO, ce avea statul major structurat pe S-uri, cu tehnicãaproape nouã ºi cu un colectiv cu experienþã în teatrul deoperaþii. În perioada în care mi-am desfãºurat activitatea înaceastã unitate, m-am format ca profesionist în adevãratulsens al cuvântului. A urmat numirea la comanda Batalio-nului 3 Geniu, o unitate cu un colectiv sudat. Apoi, dupã ceam îndeplinit funcþia de ºef al Operaþiilor la Brigada 10Geniu, am revenit în calitate de comandant la Batalionul96 Geniu. Chiar dacã am 29 de ani de carierã, aceastã nouãfuncþie a reprezentat un nou început cãruia m-am dedicatîn totalitate.

- Apreciaþi cã experienþa dobânditã ºi acumulãrilede pânã acum au avut valabilitate în actul de co-mandã al batalionului?

- Pentru mine, exercitarea actului de comandã a însem-nat o continuã provocare. De fiecare datã am cãutat sã în-vãþ ceva nou ºi sã mã perfecþionez profesional. Experienþaacumulatã în acest timp a avut un cuvânt de spus, nu nu-mai în exercitarea actului de comandã, ci ºi pe timpul des-fãºurãrii misiunilor în teatrele de operaþii, în special, înIrak, unde am comandat detaºamentul de geniu Irak II, dis-locat la aproximativ 400km nord de baza celorlalþi militariromâni, în localitatea Talil.

Este evident cã în cei aproximativ 30 de ani de carierãam trecut prin multe situaþii a cãror rezolvare a impus so-luþii care nu sunt trecute în manuale ºi care mi-au dezvoltatexperienþa profesionalã. Acum încerc sã transmit acestecunoºtinþe în special tinerilor aflaþi la început.

- În calitate de comandant al acestei structuri, ce stilde lucru vi s-a pãrut a fi mai aproape de realitatea zi-lelor noastre?

- Consider cã fiecare dintre noi este unic în felul sãu.Fiecare individ este definit de un cumul de valori sociale,morale, psihice, comportamentale ºi altele. Drept urmare,ºi militarii au diferite personalitãþi ºi atitudini. Stilul deconducere este propriu fiecãrui comandant ºi, pentru for-marea acestuia, nu este de ajuns sã frecventezi unele

cursuri în domeniu. Experienþa dobânditã, prin îndeplini-rea unor funcþii la nivelul subunitãþilor ºi statului major alunitãþii, ºi practica sunt elementele care îºi pun amprentaasupra stilului de conducere. Cred cã ceea ce mã reprezin-tã este simþul practic susþinut printr-o pregãtire continuã.De asemenea, consider cã arta de a conduce se demon-streazã prin atingerea obiectivelor, utilizând eficient resur-sele avute la dispoziþie.

- Care sunt cele mai importante activitãþi ce vi le-aþipropus spre îndeplinire în acest an? Am dori sã men-þionaþi ºi acele caracteristici definitorii pentru activita-tea dumneavoastrã, ca unitate de geniu.

- În acest an, principala activitate desfãºuratã în unitateeste instrucþia forþelor. Toate eforturile noastre sunt con-centrate pe îndeplinirea obiectivelor stabilite, atât la nive-lul unitãþii, cât ºi la nivelul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.Începând cu luna iunie, avem planificatã instrucþia prinpracticare, în cadrul cãreia vom executa lucrãri specificede reabilitare a cazãrmilor din mai multe garnizoane dinaria de responsabilitate a Diviziei 1 Infanterie.

O altã activitate importantã este aceea dea menþine starea de operativitate ºi de a mãricapacitatea de reacþie a unitãþii.

- Care este gradul de implicare al sub-ordonaþilor dumneavoastrã în realizareasarcinilor primite?

- Rãspunsul la aceastã întrebare decurgeîn mod firesc: ºtiu cu certitudine faptul cã ma-rea majoritate a subordonaþilor mei îºi înde-plinesc sarcinile cu simþ de rãspundere. Amdemonstrat acest lucru de nenumãrate ori, atâtpe timpul îndeplinirii misiunilor în afara uni-tãþii, cum ar fi finalizarea la termen ºi în vo-lum complet a drumului perimetral în garni-zoana Deveselu, acþiunile în situaþii de ur-genþã, lucrãrile specifice executate în folosulaltor unitãþi, cât ºi prin calificativele obþinutela instrucþie. Am încredere în subordonaþiimei. Sunt implicaþi în îndeplinirea sarcinilorprimite ºi acþioneazã cu dragoste pentru pro-fesia noastrã, manifestând încredere în forþe-le proprii, responsabilitate ºi dãruire.

- Timp de trei zile aþi desfãºurat un exerciþiuMAPEX. Ce temã a avut ºi ce obiective propuse aþiatins prin derularea acestuia?

- Timp de trei zile, comandamentul unitãþii, în confor-mitate cu Planul instrucþiei Batalionului 96 Geniu, a exe-cutat exerciþiul tactic pe hartã cu tema: Planificarea acþiu-nilor Batalionului 96 Geniu pentru realizarea sprijinuluigenistic pe timpul executãrii operaþiei de stabilitate de cã-tre Divizia 1 Infanterie „Dacica”. Scopul exerciþiului aconstat în antrenarea comandamentului pentru planificareaºi conducerea acþiunilor pe timpul operaþiei de stabilitate,prin organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor în punctul decomandã, precum ºi validarea ºi perfecþionarea proceduri-lor standard. Pe toatã durata exerciþiului, o preocupare con-stantã a fost aceea de realizare a coeziunii comandamentu-lui unitãþii.

La activitate, au fost cooptaþi ºi tinerii ofiþeri absol-venþi, din promoþiile 2012 ºi 2013, care, în prezent, înde-plinesc funcþii de comandant de pluton. Pentru ei, a fost oexperienþã utilã, cu caracter de noutate. Doresc sã subliniezcã au fost foarte motivaþi, dovadã fiind nenumãratele între-bãri care ne-au fost adresate nouã, celor din conducereaexerciþiului.

- Pe 31 mai, geniºtii îºi sãrbãtoresc ziua armei. Cegânduri vreþi sã le transmiteþi tuturor colegilor dum-neavoastrã?

- La 31 mai 2014, se împlinesc 155 de ani de la consti-tuirea primei unitãþi de geniu din Armata românã. Marelemerit aparþine domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De laaceastã datã istoricã ºi pânã în zilele noastre, arma geniu aevoluat în raport cu nevoile þãrii, ajungându-se astãzi lastructuri moderne, cu un grad de mobilitate ridicat, capabi-le sã asigure pentru forþele luptãtoare un sprijin genisticadecvat.

La sãrbãtorirea a 155 de ani de existenþã a armei geniuîn Armata românã, gândurile mele se îndreaptã cu respectºi recunoºtinþã cãtre bravii înaintaºi care au slujit subDrapel pentru apãrarea poporului român.

La mulþi ani! tuturor geniºtilor Armatei Române! Fie cabunul Dumnezeu sã ne ocroteascã astfel încât, în orice mo-ment, sã ne putem face cu cinste datoria faþã de þarã!

Daniela ÞÃRUªI

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

M e s e r i a n u m a i a r e s e c r e t e !M e s e r i a n u m a i a r e s e c r e t e !

Funcþii îndeplinite:15.11.2011- Comandant al Batalionului 96 Geniu;01.07.2010-01.08.2011- ªef al Operaþiilor ºi Instruc-

þiei la Comandamentul Brigãzii 10 Geniu;27.07.2007 - Comandant de batalion la Batalionul 3

Construcþii;29.09.2005 - Ofiþer student U.N.Ap.;04.10.2004 - Locþiitor al comandantului la Batalionul

96 Geniu;15.12.2000-01.04.2003 - ªef al Operaþiilor ºi Instruc-

þiei la Batalionul 96 Geniu;01.01.1999 - Ofiþer 3; ªeful Operaþiilor (S3) la Bata-

lionul 96 Geniu;01.09.1998 - Ofiþer 4 (cu pregãtirea fizicã); ªeful

Operaþiilor (S3) la Batalionul 96 Geniu;15.08.1998 - Ofiþer 4 (cu aprovizionare echipament)

la Divizionul 224 Artilerie Antitanc;15.03.1997 - Comandant companie pontonieri la Ba-

talionul 204 Pontonieri;01.08.1995 - Ofiþer 3; Biroul pregãtire pentru luptã la

Batalionul 204 Pontonieri;01.09.1993 - ªef al Cercetãrii la Batalionul 204 Pon-

tonieri;23.08.1986-13.06.1990 - Comandant pluton parc

pontoane la Batalionul 204 Pontonieri;15.09.1983 - Elev al ªcolii Militare de Ofiþeri Activi.

Studii civile:2008 - Studii postuniversitare de master la Fa-

cultatea de ªtiinþe Juridice, Sociale ºi Politice, spe-cialitatea Administraþie Publicã Europeanã;

2007 - Universitatea „Constantin Brâncuºi”,Târgu-Jiu, Facultatea de ªtiinþe Juridice ºi Admi-nistrative, domeniul ªtiinþe Administrative, specia-lizarea Administraþie Publicã.

Studii militare:2013 - Curs Postuniversitar de Conducere Struc-

turi Militare;2007 - Facultatea de Comandã ºi Stat Major -

Specializarea Conducere Interarme Forþe Terestre -Universitatea Naþionalã de Apãrare;

1983 - Liceul militar „Dimitrie Cantemir”.

Cursuri militare (de specializare):2013 - Cursul de Comunicare ºi Relaþii Publice

pentru comandanþii de mari unitãþi ºi comandamen-te;

2000 - Curs de specializare în domeniul cercetã-rii CBRN.

Cursuri carierã:2010 - Curs postuniversitar de Conducere în

specializarea Conducere Forþe Terestre;1997 - Curs perfecþionare comandanþi batalioane ge-

niu;1992 - Curs perfecþionare comandanþi companie ge-

niu.

Cursuri limbi strãine:2002 - Curs intensiv de limba englezã, nivel interme-

diar;1990 - Curs intensiv de limbã rusã.

Decoraþii naþionale ºi strãine ºi titluri de onoare:Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de

ani de activitate;Emblema de Onoare a Forþelor Terestre;Titlul onorific de „Militar Veteran” pentru militari;Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de

ani de activitate;Emblema de merit „În Serviciul Armatei României”

cls. a III-a;Emblema Onoarea Armatei României;Emblema de Onoare a Armatei României;Emblema de Onoare a Statului Major General;Semnul onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15 de

ani de activitate.

Interviu cu domnul colonel Adrian ILOIU, comandantul Batalionului 96 Geniu

În perioada 24 aprilie–09 mai a.c., batalioanele de apã-rare antiaerianã ºi plutoanele de rachete antiaeriene alebatalioanelor de infanterie subordonate Diviziei 1 Infante-rie „Dacica” au desfãºurat în „Tabãra de Instrucþie ºi Po-ligonul de Trageri Sol-Aer” Capu Midia exerciþii tacticecu trageri de luptã. Despre Capu Midia avem un întregfoileton publicat de-a lungul timpului în paginile ziaruluinostru, aºa cã nu mai are rost sã vã spun cã este poziþio-nat undeva la capãtul þãrii, la est, având ieºire la MareaNeagrã. Ca norocul, mi-a venit din nou rândul sã ajung peacele meleaguri cu ocazia acestor trageri care încã îmi bu-curã privirea. De ce? Din simplul motiv cã specialitateamea este de rachete antiaeriene... Adevãrul cã, prin redac-þie, nu prea ai de a face cu tunul, decât undeva simbolizatpe epoleþii cadrelor de aceeaºi specialitate cu mine. Nu vãmai povestesc câte în lunã ºi în stele despre cum am ajunsla destinaþie ºi nici despre câte griji mi-am putut face dincauza ploilor care au cãzut în ultima vreme! Cert este cãacolo am dat peste cine trebuie, dinainte planificat ºi bifatîn agenda mea de lucru.

Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã „Piatra Craiului”

Pe 24 aprilie, precursorul a plecat din unitate pentru apregãti venirea tehnicii ºi a forþelor principale care au fosttransportate cu trenul pânã în apropierea poligonului detragere. Militarii au cãlãtorit cu trenul din dotarea CFR-ului doar pânã în gara Constanþa, locaþie unde au fost aº-teptaþi de camioane pentru a fi transportaþi tot în poligon.

Batalionul, ca entitate de sine stãtãtoare, a venit la pa-chet cu douã baterii de artilerie antiaerianã 2x35mmOERLIKON, cu o baterie de rachete antiaeriene CA–94, obaterie sprijin logistic, una sprijin de luptã ºi statul majoral unitãþii, în varianta redusã, pentru bunul mers al lucru-rilor în cazarma de baºtinã.

Tema exerciþiului în jurul cãreia s-au animat toþi ºi

toate a fãcut referiri directe la Acþiunile de luptã ale Ba-talionului 228 pentru apãrarea antiaerianã a principale-lor forþe ºi mijloace ale Brigãzii 2 Vânãtori de Munte petimpul ducerii luptei de apãrare, împotriva inamiculuiaerian care acþioneazã la înãlþimi mici ºi foarte mici.

Toate fiind puse cap la cap, artileriºtii antiaerieni s-auapucat de executarea unui exerciþiu de iniþiere, a unuiLFX de nivel secþie, în continuare, de nivel grupã cu tra-geri asupra paraºutei ºi încã a unui LFXde acelaºi nivel în cadrul cãruia militariiau tras asupra þintelor terestre. În ziua de5 mai, batalionul a desfãºurat alte douãLFX-uri de nivel baterie cu trageri asupraþintelor aeriene de aceastã datã. În toatãaceastã perioadã, tehnica a funcþionat bi-ne, aºa cum ºi noi ne-am aºteptat, iar mi-litari nu s-au confruntat cu probleme ma-jore.

Domnul locotenent-colonel LucianOGLAGE, locþiitorul comandantului ba-talionului, ne-a spus cã exerciþiile cu tra-geri de luptã din poligonul Capu Midiasunt de fapt examenul ºi oglinda activitã-þii de pregãtire pe care Batalionul 228Apãrare Antiaerianã o executã în cazar-mã ºi pe terenurile de instrucþie. Totoda-tã, fiind o unitate operaþionalizatã ºi des-tinatã NATO încã din anul 2007, statulmajor este antrenat ºi verificat în planifi-carea operaþionalã, precum ºi la conduce-rea activitãþilor practice referitoare la pre-

gãtirea misiunii, executarea dislocãrii (combinat, peroþi ºi cãi ferate), ocuparea ºi amenajarea dispoziti-vului de luptã, ducerea luptei cu inamicul aerian înscopul creºterii capacitãþii de supravieþuire a trupe-lor desfãºurate la sol.

Astfel de exerciþii se finalizeazã cu rezultatefoarte bune ºi pentru cã acest batalion este de 6-7ani pe aproximativ aceeaºi formulã. Colectivul esteastfel foarte închegat, relaþiile colegiale dintre mili-tari fiind excelente. Existã disciplinã, respect ºi lo-ialitate, iar comandanþii, indiferent de treaptã, culti-

vã valorile lucrului în echipã în sprijinul îndepliniriiobiectivelor batalionului.

Batalionul 205 Apãrare Antiaerianã „General Gheorghe Pârvulescu”

Artileriºtii antiaerieni craioveni au avut planificat camîn aceeaºi perioadã, cu o abatere de o zi, un exerciþiu tac-tic cu trageri de luptã, în acelaºi poligon. Personalul ºi

tehnica au ajuns la capãt de linie tot pe calea feratã ca ºiînaintaºii lor.

Batalionul a adus în poligon trei baterii de artilerie an-tiaerianã 2x35mm OERLIKON, o baterie rachete antiae-riene CA–94, o baterie stat major, una logisticã ºi statulmajor. Aceºtia au în dotare sistemul OERLIKON din anul2008, de atunci fiind „clienþi fideli ai staþiunii” Capu Mi-dia, cu ocazia tragerilor. În fiecare an, sunt prezenþi la ma-lul mãrii. Militarii cunosc foarte bine tehnica pe care o auîn dotare ºi sunt bine instruiþi în folosirea acesteia. Mulþidintre ei au o mare experienþã în tragerile cu sistemulOERLIKON. Anul acesta au fost însã ºi militari care auprimit „botezul de foc” al poligonului. Sistemul antiaerianOERLIKON este fiabil ºi eficient ceea ce conferã încre-dere celor ce îl deservesc, iar, la finalul tragerilor, rezulta-tele sunt de regulã cunatificate la maximum de puncte...

În poligon, au fost prezente ºi plutoanele de racheteantiaeriene CA–94 din cadrul Batalionului 2 Infanterie

„Cãlugãreni” ºi Batalionului 495 Infanterie „StefanShoverth”, aºa cum am precizat încã de la început.Militarii încadraþi pe aceste sistemele au executattrageri de instruire ºi evaluare la simulatorul MTS II(Mobile Tracking System), singurul de acest gen dinþara noastrã. MTS II poate rula peste 500 de traseede luptã, cu diferite niveluri de complexitate pentrulansatorii de la CA–94 ºi CA–95, sunete aleavioanelor care atacã ºi ale armelor acestora, diferitereliefuri ºi perioade din zi, condiþii de ploaie, ceaþã ºialtele.

Orice exerciþiu cu trageri de luptã în „Tabãra deInstrucþie ºi Poligonul de Trageri Sol-Aer” CapuMidia reprezintã adevãratul examen al artileristuluiºi rachetistului antiaerian. Fiecare venire în poligonaduce noi experienþe, noi cunoºtinþe de asimilat cenu pot fi învãþate decât aici. În poligon, se uneºteechipa ºi tot aici se simte adrenalina de dinainteaprovocãrilor, care, la final conduce spre satisfacþiatragerilor reuºite.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014

Perdea de Foc . . . Perdea de Foc . . . la Capu Mid ia !la Capu Mid ia !Totul începe cu planifi-

carea, ne destãinuie cãpita-nul Lucian BOBOC, de laBatalionul 114 Tancuri, dinTârgoviºte, cuprins în desfãºurãtorul tragerilor de la Ca-pu Midia. Detaliile sunt puse cap la cap, astfel încât lu-crurile sã decurgã logic, firesc cãtre rezultatul scontat.Probleme mici, inevitabile într-un sistem complex, suntînlãturate rând pe rând de specialiºtii pe domenii.

Teoretic, totul e bine, militarii sunt pregãtiþi, suntemasiguraþi din toate punctele de vedere conform cerinþe-lor exerciþiului.

Începem treaba cu noaptea în cap, specific enti-tãþii cãreia îi aparþinem; materialele sunt verificate,încãrcate, comandantul ne transmite aºteptãrile per-sonale, ne adreseazã urãrile de rigoare, ne îmbar-cãm ºi pornim. Totul decurge conform garaficuluiºi suntem pe drum... Dispar luminile din reflexvi-zoare, tehnica amorþitã începe sã-ºi spunã cuvântul,ne ajutãm unii pe alþii, aºa încât, dupã o orã, reluãmdeplasarea, rugându-ne cu toþii ca asta sã fi fost sin-gura problemã, dar... tehnica nu ne lasã! Sãtenii,care cândva au fost ºi ei militari, ne sprijinã cu omânã de piuliþe în schimbul câtorva þigarete ºi, du-pã încã o orã, plecãm din nou la drum.

Facem linckup-ul cu colegii de armã din alteunitãþi ºi ne îndreptãm uºor spre mare. Vântul de pedrum ne dã puþin de gândit: oare vom reuºi sã tra-gem în condiþiile astea de vreme?

Ajungem într-un final în cãminul apãrãrii anti-aeriene, unde suntem primiþi cu instructajul privindsiguranþa acþiunilor în poligon. Gazdele noastresunt docile ºi binevoitoare, iar noi dãm tot ce avemmai bun aºa încât lucrurile sã decurgã foarte bine.

Ziua e încheiatã. Mâine vom trage!Dimineaþa pregãtim instalaþiile, muniþia ºi

rezolvãm probleme administrative pentru ca, laprânz, sã putem începe tragerile.

Avem musafiri. Comandantul împreunã cureprezentanþi ai eºalonului superior au venit sãne vadã la treabã. Câteva emoþii, câteva între-bãri, câteva rãspunsuri ºi ne vedem în conti-nuare de treabã.

Vin arbitrii ºi începem tragerile. Trãgãtorii,comandanþii, concentrarea, ordinele, indicaþii-le, tehnica, muniþia, incidentele, sculele, armu-rierul, precizia, viteza de reacþie, mirosul depraf de puºcã ºi unsori arse, dar ºi sudoarea depe frunte sunt elementele definitorii. Senzaþiile suntamplificate la maximum în timpul tragerilor ºi nimicdin ceea ce se întâmplã în viaþa unui militar nu poatefi comparat cu cele câteva ore petrecute în poligon.Pe timp de pace, acesta este cel mai palpabil rezul-tat al eforturilor depuse pe parcursul instruirii.

Ne declarãm multumiþi de evoluþia noastrã ºi în-cheiem astfel încã o zi, încã o etapã de instruire cu

succes. Mâine vom merge acasã. Ne aºteaptã gigantul de

fier! Aici am venit doar cu o parte din el, o parte careºi-a fãcut foarte bine treaba.

Mergem acasã, avem de pregãtit un alt exerciþiu, unulnet superior ca amploare, cel în care vom struni giganþii.

Am câºtigat experienþã, am testat oamenii ºi tehnicaºi am tras concluziile privind nevoile de instruire.

Le mulþumim gazdelor pentru sprijinul acordat ºipentru condiþiile de campare îmbunãtãþite faþã de aniiprecedenþi. Le mulþumim tuturor celor care au contribuitla executarea în bune condiþii a acestei misiuni ºi sperãmca ºi în anii ce vor urma resursele sã ne ajungã ºi sã neajute mai mult la îndeplinirea misiunilor asemãnãtoare,în condiþii mai bune.

Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel”

În calendarul bisericii noastre ortodoxe, Duminica a V-a dupã Paºti, este numitã Duminica Samarinencii. Suntsigur cã mulþi v-aþi întrebat: „Cine este aceastã Samari-neancã? Ce a fãcut ea ca sã merite sã intre în istorie?”

Este o anonimã, dar o ilustrã anonimã! Era o sãteancãdintr-un þinut al Þãrii Sfinte, socotit blestemat ºi spurcat.Se numea Samaria. Samaria era ºi este ºi astãzi o provin-cie situatã în mijlocul Þãrii sfinte, în provincia de nord,Galileea, unde sunt Betleemul ºi Ierusalimul. Nici un iudeunu s-ar fi apropiat de vreun samarinean. Nu i-ar fi vorbit.De ce? Pe timpul invaziei asiro-babiloniene, sub împãratulSalmanasar, invadatorii s-au amestecat cu locuitorii Sama-riei. În urma acestui „amestec”, samarinenii ºi-au stricatrânduielile religioase socotite sacre pentru fiii lui Israel.Din aceastã cauzã, erau consideraþi ca niºte leproºi, iar iu-deii ocoleau cu grijã locurile în care aceºtia îºi aveau sateleºi oraºele.

Cu toate acestea, Mântuitorul, urmat de cãtre ApostoliiSãi, trecând din provincia de sud, Iudeea, spre provincia denord, Galileea, în patria Sa, cum spun adesea evangheliºtii,pentru cã era din Nazaretul Galileii, în loc sã ocoleascã Sa-maria, cum fãceau toþi, a trecut de-a dreptul prin Samaria.

Ajunserã lângã un sat care se numea Sihar. Vedeþi,evangheliºtii ne dau ºi detalii geografice! Ne spun numeleprovinciei, ne spun numele satului. Nu fac acest lucru în-tâmplãtor. Ei fac istorie.

La marginea satului, era o fântânã. Iisus s-a oprit sã seodihneascã, iar pe ucenici i-a trimis în sat sã caute ceva demâncare. În timp ce Mântuitorul stãtea lângã fântânã, a ve-nit din Sihar o femeie ca sã ia apã. Aceasta era Samari-

neanca pe care o aminteºte Evanghelia de astãzi ºi al cãreinume s-a dat Duminicii a V-a dupã Paºti. Samarineanca,adicã o locuitoare din Samaria, la fel cum spunem noi arde-leanca, sibianca sau moldoveanca. Cu acest nume a rãmasîn istorie. Aceasta L-a vãzut pe Mântuitorul ºi, dupã îmbrã-cãminte, ºi-a dat seama cã este iudeu. Aºa cã nu i-a zisnimic ºi a scos apã.

Spre surprinderea femeii, Mântuitorul i s-a adresat cucuvintele: „Dã-mi sã beau!” Femeia a fost contrariatã. Nui se mai întâmplase aºa ceva. Chiar I-a spus cã un iudeu nupoate cere nimic de la o samarineancã ºi nu I-a dat apã.

Rãspunsul Mântuitorului a fost la fel de surprinzãtor pecât de mare era neînþelegerea ei: „De a-i fi ºtiut darul luiDumnezeu ºi cine este Cel care þi-a zis dã-mmi sã beau, a-ifi cerut tu de la Dânsul ºi þi-ar fi dat apã vie!” (Ioan, 4.10).Femeia înþelesese cuvintele în ceea ce spuneau ele, simpluºi direct minþii ºi înþelegerii ei, dar i se pãruserã fãrã noi-mã: cum sã i se dea apã vie pe cât timp fântâna era adâncãºi nu avea ciuturã?

Dar Iisus i-a rãspuns din nou cu cuvinte de tainã: „Totcel ce bea din apa aceasta va înseta iarãºi, iar cel ce vabea din apa pe care i-o voi da Eu nu va înseta în veac ºiapa pe care i-o voi da se va face într-însul izvor de apãcare curge spre viaþa veºnicã”. Logic, femeia nu pricepusenici atunci prea multe din cele auzite, dar promisiunea o is-pitea ºi de aceea a zis: „Doamne, dã-mi apa aceasta ca sãnu mai însetez, nici sã nu mai vin aici sã scot apã!”

Ceea ce i-a spus Samarinencei este ca o continuare aPredicii de pe munte. Samarineanca era doar un pretext. Eas-a fãcut instrumentul unei precizãri fundamentale cu pri-

vire la depãºirea de cãtre creºtinism a naþionalismului în-gust, a Legãmântului celui vechi, ca ºi a altor naþionalisme,ca ºi cel al samarinenilor de plidã, lãrgind creºtinismul pâ-nã la dimensiuni universale. Acest lucru l-a spus Iisusfemeii: învãþãtura Mea este universalã. Are limitele cât li-mitele lumii ºi centrul pretutindeni, pentru cã fiecare om eo lume ºi lumea cât un individ. Se aflã peste tot. E mare câtcea mai mare mãrime, dar încape ºi într-o inimã de om. ªi,mai presus de toate, ne este în forme, locuri ºi ritualuri,decât atunci când e în oameni, în duh ºi adevãr. Numaiatunci se poate sãlãºlui ºi în forme, locuri ºi ritualuri, pestetot pe unde existã oameni.

Convorbirea Domnului nostru, Iisus Hristos, cu femeiasamarineancã la fântâna lui Iacob este o lecþie de catehiza-re creºtinã ºi o cãlãuzã pe calea mântuirii pentru noi toþi. Înaceastã Evanghelie, preoþii învaþã cu câtã înþelepciune tre-buie sã câºtige sufletele oamenilor pentru viaþa veºnicã,ºtiind cã nu este meºteºug mai mare ºi mai greu decât acelade a vâna pe cei pãcãtoºi la pocãinþã.

În Evanghelia de astãzi, creºtinii buni învaþã cã „apacea vie”, dãtãtoare de viaþã a credinþei ortodoxe, ºi toate iz-voarele mântuirii se aflã numai la fântâna vieþii care esteBiserica. Aici, ne aºteaptã Hristos sã venim sã ne închi-nãm, sã ne rugãm ºi sã-L lãudãm, sã ne mãrturisim pãcate-le ºi sã-I cerem iertare ºi mântuire.

Aici, la Bisericã, învãþãm a mãrturisi pe Hristos pe pã-mânt, învãþãm a ne ruga în duh ºi adevãr ºi a dobândi viaþãveºnicã!

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Criza mondialã interbelicã ºi-a pus masiv am-prenta ºi asupra vieþii economico-sociale a României.În anii 1929-1933, falimentele erau la ordinea zilei,afectând toate ramurile industriei ºi reþeaua bancarã.În sectorul bugetar, s-a recurs la reducerea cheltuieli-lor publice, concedieri colective, diminuarea salarii-lor aparatului funcþionãresc etc. Bugetul statului s-aînchis pe deficit trei ani consecutivi, cu toate cã asporit fiscalitatea ºi s-au angajat mai multe credite derestabilizare.

Evident, toate acestea nu puteau sã nu aibã impli-caþii în sfera militarã, prin urmare intrând ºi în aten-þia Contrainformaþiilor. Sã amintim, ºeful ServiciuluiSecret al Armatei române, în acea perioadã (de fapt,din 1924 pânã în 1940), era celebrul Mihail Moru-zov.

Organizarea activitãþilor informative ºi contrain-formative, prin înfiinþarea Serviciului Secret al Ar-matei române, s-a efectuat dupã modelul instituþieide profil din Anglia (Cr. Troncotã, Mihail Moruzov ºifrontul secret, Editura Elion, Bucureºti, 2004). Des-pre tema reflectãrii efectelor aplicãrii primei „curbede sacrificiu” (ianuarie 1931) în diversele documenteinformative elaborate de structurile de contrainfor-maþii militare s-a preocupat, printre alþii, cercetãtorulLucian Drãghici, de la Serviciul Istoric al Armatei.

Dintr-o comunicare a domniei sale, prezentatã lasesiunea ºtiinþificã „Arhivistica militarã româneascãîn slujba istoriografiei naþionale” (Centrul de Studiiºi Pãstrare a Arhivelor Militare Istorice, Piteºti, 23iulie 2010), aflãm o multitudine de lucruri interesan-te. Bazându-se pe documente credibile, din Fondulde Microfilme (diverse role), scoate în evidenþã fap-tul cã mãsurile guvernamentale din epocã i-au afec-tat semnificativ ºi pe militari, ceea ce a „generat unclimat de nemulþumire în rândurile armatei”. Celeconsemnate în Buletinul informativ al Biroului 2 dincadrul statului-major al Diviziei 9 Infanterie pentruperioada 01-31 ianuarie 1931, fac trimitere la stareade spirit a ofiþerilor, care, deºi poate fi apreciatã cafiind bunã, „este însã influenþatã de starea materialãîn urma aplicãrii curbei de sacrificiu asupra solde-lor. Starea materialã: reducerea soldelor face traiulmult mai greu ca înainte. Dacã se þine seama cã ma-joritatea (veniturilor) ofiþerilor se rezumã numai însoldã, iar scumpetea vieþii ºi obligaþiunile fiscale nus-au micºorat în proporþia în care s-au micºorat sol-dele, se va vedea cã toþi ofiþerii, fãrã excepþie, cugreu pot face faþã obligaþiunilor serviciului ºi poziþi-ei sociale din care fac parte”. Buletinul informativpe luna februarie 1931 al Diviziei 9 Infanterie reþineaspecte legate de întârzieri prelungite ale plãþii solde-lor la Regimentul 34 Infanterie: „De la 23 decembrie1930, la 23 februarie 1931 nu s-a mai putut plãti ofi-þerilor nici un ban din drepturile de soldã”. Prin mã-rimea lor, datã fiind puterea de cumpãrare a monedeinaþionale, „soldele nu ajung (decât) pentru hranã ºilocuinþã”, se aratã în raportul informativ al Regimen-tului 12 Roºiori, din mai 1931. Acesta este ºi motivulpentru care ofiþerii erau „îngrijoraþi din cauza noilor

uniforme regulamentare, pe care le-au primit cu ma-re bucurie, dar n-au posibilitatea de a le procura”.Pentru cã acþiuni cu caracter informativ ºi contrain-formativ au desfãºurat, într-o mãsurã mai micã, ºi al-te organe de siguranþã (poliþia, jandarmeria ori trupe-le de grãniceri), din lectura rapoartelor acestora re-zultã lucruri similare. În mare parte, acestea þintescviaþa civilã.

De exemplu, în Buletinul informativ al Legiuniide jandarmi Constanþa (25 august-25 septembrie1931) se consemneazã: „Cea mai mare parte a agri-cultorilor au multe datorii pe la bãnci ºi particulari,pe care neputându-le achita, li se vând uneltele deagriculturã, vitele ºi chiar imobilele, lucru ce-i ne-mulþumeºte foarte mult, avându-se în vedere cã pro-dusele lor agricole le vând la preþuri derizorii, iararticolele ºi uneltele trebuincioase lor le cumpãrãtot pe preþuri ridicate. Pentru datoriile cãtre stat,agenþii fiscului îi executã fãrã nici o cruþare (…)”.

Ceea ce e clar, e cã ºi astãzi se justificã atribuþiilestructurilor contrainformative pe linia urmãririi ºi cu-noaºterii stãrii de spirit ºi a moralului în cadrul arma-tei, fãrã a se putea evita þinerea la curent ºi evaluareasituaþiei morale ºi a stãrii de spirit a întregii populaþiia þãrii. Tocmai de aceea, devine extrem de interesantceea ce consemneazã buletinele/ rapoartele întocmitede cãtre respectivele structuri, vis-a-vis de actualacrizã economicã ºi diversele ei implicaþii. Însã, oricecuriozitate trebuie temperatã vreme de mãcar o gene-raþie, pânã la momentul desecretizãrii lor.

Ionel BOSTAN

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014Pagina 6

Marea Recesiune, în documenteleMarea Recesiune, în documenteleContrainformaþiilor militareContrainformaþiilor militare

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Inelul familiei Borgia - Când un sche-

let este dezgropat pe un ºantier de con-strucþii din Londra, nimeni nu are nici ceamai vagã idee despre extraordinara legãtu-rã cu un plan de asasinare a reginei Anglieiîn urmã cu cincizeci de ani. Dar existã unindiciu evident. Pe degetul arãtãtor de lamâna dreaptã a cadavrului, se aflã un inelde aur cu smarald. Detectivul Jack Pendra-gon tocmai s-a transferat de la Oxford lasecþia de poliþie de pe Brick Lane, în parteca sã scape de propriul trecut. Foarte curând se trezeºte inves-tigând trei crime înfiorãtoare. ªi va avea nevoie de toatã expe-rienþa sa de douã decenii ca sã dea de urma unui ucigaº pentrucare o obsesie ciudatã se transformase în nebunie. Un ucigaºcare comite crimele având drept sursã de inspiraþie o familierenascentistã, a cãrei putere ºi cruzime este o legendã vie...

Ce sã vedem...Povestea spicului de grâu - Sala Ludoteca, Biblioteca

Naþionalã - 21 mai 2014, orele 18:00Pornind de la ideea cã pâinea este mai mult decât un ali-

ment, cã nimic nu este mai bun decât o bucatã de pâine caldãºi proaspãt scoasã din cup-tor, masa de prânz nu esteprivitã doar ca o simplã ma-sã, ci ca moment de reunirea familiei. Pâinea, frãmân-tarea aluatului ºi jocurilepropuse de cãtre cei doi ac-tori sunt o incursiune în cli-pele copilãriei, o întoarcerela vremurile când mamele

ºi bunicile frãmântau cu dragoste aluatul, împãrþind apoi, tu-turor, pâinea aburindã.

... poate ºi un filmTranscendence: Viaþã dupã moarte Doctorul Will Caster (Johnny Depp) este cel mai apreciat

cercetãtor din domeniul inteligenþei artificiale, cãutând soluþiade a reuni într-o singurã maºinãrie conºtiinþa colectivã, cu in-formaþii din toate domeniile ºtiin-þei ºi emoþia umanã. Experimente-le sale controversate l-au fãcut ce-lebru, însã au atras în acelaºi timpºi antipatia extremiºtilor anti-teh-nologie. În urma unei violente în-cercãri de a-l opri, activiºtii nu aufãcut altceva decât sã îl aducã maiaproape de realizarea obiectivuluipentru care a muncit întreaga sacariera. Will devine astfel primaconºtiinþã uploadatã într-un sis-tem informatic, care cautã încon-tinuu sã obþinã controlul ºi putereasupremã. Un scenariu terifiant de-vine acum realitate: omniprezentã ºi fãrã slãbiciuni, noua enti-tate nu poate fi opritã! (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

H r i s t o s , î n m i j l o c u l n o s t r u !H r i s t o s , î n m i j l o c u l n o s t r u !

Dintotdeauna, minciunile reuºite au fostmult mai interesante decât adevãrurile plicti-coase.

Aºa cum nu existã alcool 100%, nici ade-vãr 100% nu existã.

Ne agãþãm de minciunã, fugind de forþaadevãrului ºi nu vrem sã despãrþim adevãrulde puterea minciunii.

Minciuna care aduce binele este mai bunãdecât adevãrul care aduce nefericirea.

Omul nu trebuie sã tolereze totul; trebuiesã ºtie ºi ce-i iertarea.

Dacã toþi oamenii ar spune mereu adevã-rul, s-ar muta iadul pe pãmânt.

Adevãrul ºi sinceritatea construiesc relaþii-le, iar minciuna le asigurã stabilitatea.

Învãþaþi-i pe copiii voºtri ce înseamnã ade-vãrul, dar pregãtiþi-i pentru o lume plinã deminciunã!

Minciuna nu poate fi minciunã câtã vremenu existã un adevãr.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Efectul neaºteptat al schimbãrii climei asupra peºtilor

Oceanele planetei devin tot mai acide din cauzadioxidului de carbon care ajunge din atmosferã înapã. Fauna marinã, în special, este foarte afectaþi deaceste schimbãri.

Pentru prima datã, oamenii de ºtiinþã au analizatmodul în care sunt influenþaþi peºtii de cantitatea

crescutã de CO2 din apã. Ei au testat reacþia acesto-ra într-o apã cu o aciditate mai mare decât în modnormal.

Au comparat comportamentul unor peºti care autrãit într-o apã cu aciditate normalã ºi al celor careproveneau din recifele de corali, unde apa are o aci-ditate mai mare, în apropiere de Papua Noua Gui-nee.

În mod normal, apa oceanului trebuie sã aibã unPH de 8,14, dar, din cauza gazelor cu efect de serã,aceasta va scãdea undeva la 7,8 pânã în anul 2100,cred specialiºtii.

Cercetãtorii de la Georgia Institute of Technolo-gy din Atlanta au observat cã sistemul senzorial alpeºtilor este serios afectat într-o apã cu aciditate maimare.

Neuronii nu mai funcþioneazã corect, peºtii numai percep bine mirosul ºi nu mai pot evita prãdãto-rii. Practic, ei îºi pierd instinctul de supravieþuire.

Specialiºtii vor acum sã afle dacã peºtii se potadapta în timp în apele mai acide. Cercetarea a fostpublicatã pe 13 aprilie în Nature Climate Change.

„Pielea electronicã”, diagnostic ºi tratament,într-un dispozitiv de ultimã generaþie

Cercetãtorii au inventat un dispozitiv extrem desubþire, ca un tatuaj, care poate monitoriza starea desãnãtate a unei persoane, dar totodatã poate eliberamedicamentul necesar prin piele.

Aplicat direct pe pielea pacientului, dispozitivulpoate transmite date despre starea de sãnãtate a per-soanei, aflã diagnosticul ºi elibereazã medicamentulnecesar. Este prima „piele electronicã artificialã”care poate monitoriza ºi trata un pacient în acelaºitimp.

Noua tehnologie i-ar putea ajuta la un momentdat pe bolnavii care suferã de epilepsie sau Parkin-son, cred inventatorii ei.

Dispozitivul este alcãtuit din straturi de nanoma-

teriale flexibile, care conþin senzori ºi medicamente.Are forma unui plasture de 4 centrimetri lungime, 2centimetri lãþime ºi doar 0,3 milimetri grosime, carese lipeºte pe piele, precizeazã Nanshu Lu, inginer laUniversitatea Texas din Austin.

În plus, plasturele are integrat un dispozitiv dememorie, pentru a stoca date despre pacient.

Totuºi, aceastã „piele electronicã” funcþioneazãdoar dacã este conectatã la un transmiþãtor de date ºila o sursã de energie; însã, ambele trebuie sã fie lafel de compacte ºi flexibile ca ºi prototipul realizat.

Stephanie Lacour, inginer la Institutul Federal deTehnologie din Lausanne, Elveþia, spune cã acestlucru va fi foarte greu de realizat ºi va mai trece multtimp pânã când plasturele, asemeni unui tatuaj, vaputea fi folosit pe pacienþi. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (381) din 15 mai 2014 Pagina 7

Peek-i, un gadget pentruiPhone ce permite fotografierea...

pe furiº!Peek-i este un mic gadget ce se

adapteazã unei camere de iPhone ºipermite fotografierea pe furiº. Altfelspus, Peek-i este gadget-ul perfectpentru a face fotografii în metrou, înautobuz. Sunt conºtient cã v-am datidei, dar sunt ºi convins cã deja v-autrecut ºi unora dintre voi prin minteaceste tipuri de utilizãri! Dispozitivulse ataºeazã de iPhone 5 sau 5s cu aju-torul unui magnet ºi are capabilitateade a face fotografii în lateral, cu ajuto-rul unei mici oglinzi, la un unghi demaxim 110 grade. Este într-adevãr undispozitiv ciudat, þinând cont de faptul

cã existã unii care l-ar putea folosi înmotive mai puþin ortodoxe. Pe de altãparte, dispozitivul nu are cum sã nufie observat cu puþinã atenþie. Se vededestul de bine cum iese din telefon.Desigur, probabil cã cel care îl obser-vã pe telefonul de lângã el nu îºi poateda seama în primã fazã la ce foloseºteºi îl poate confunda foarte uºor cu uncapac de... camerã foto. ProiectulPeek-i a început pe indiegogo ºi, deºisuma ce trebuia strânsã în timpulcampaniei era de 1.000 de dolari, s-aajuns acum la 22.000 de dolari. Se pa-re cã sunt mulþi interesaþi sã facã pozepe furiº!!!

Nexus 6 ar putea avea ºi elun senzor

pentru citirea amprenteiSupoziþii despre Nexus 6 se pot fa-

ce la orice orã, însã în afarã de specifi-caþii puþin mai ridicate cu cele ale dis-pozitivelor actuale sau un display pu-þin mai mare ºicu rezoluþie dinnou, puþin maibunã, nu avemidee ce alte ele-mente ar maiputea fi introdu-se. Totuºi, mer-gând pe ideea cãºi Google îºi doreºte un sistem de pla-tã cât mai sigur ºi mai eficient, Nexus6 ar putea deþine un cititor de ampren-tã. Cei de la AndroidGeeks.com suntde aceeaºi pãrere. Google este în dis-cuþii cu o serie de producãtori de sen-zori de amprentã din Asia, lucru ce neduce cu gândul la acest element pe ur-mãtorul lor feature-phone. Momentan,singurul dispozitiv ce deþine un astfelde senzor ºi posibilitatea de criptare aparolelor este Galaxy S5. Despre spe-cificaþii, aceleaºi zvonuri ca ºi pânãacum, un procesor Qualcomm Snap-dragon 805,3GB memorie RAM, ca-pacitate de stocare de 16 sau 32GB.Producãtorul acestui dispozitiv va fitot LG, cu care a existat o colaborarefructuoasã pânã acum.

Oculus Rift varianta retail,confirmat pentru anul 2015Oculus Rift este o tehnologie im-

presionantã, iar dezvoltatorii au avutun succes major cu varianta DK1(Development Kit 1). În pofida rezo-luþiei mai puþin ideale ºi a performan-þei care lãsa puþin de dorit a lui Oculus

Rift DK1, varianta DK2 vine cu unpanou 1080p ºi cu o îmbunãtãþiresemnificativã a timpului de rãspuns ºia senzorilor de miºcare. Mulþi dintrecei care au încercat varianta a douaspun cã noul hardware este exact ceeace trebuie. Singura problemã cu acestdispozitiv este cã reprezintã un produsîn dezvoltare ºi nu se ºtia exact dacãacesta va ajunge în mâinile consuma-torilor. Se pare cã nu vom mai avea deaºteptat prea mult, din moment ceOculus Rift va fi disponibil anul viitorpe rafturile magazinelor. „CrystalCove reprezintã doar jumãtate dinperformanþele obþinute în testare înLos Angeles. Acolo existã o camerãspecialã ºi o cascã mai performantã,care oferã un nivel de realism nemai-întâlnit. Imaginaþi-vã cã tot ce vedeþiacum se poate reproduce în acestheadset de realitate virtualã, puþin pi-xelat, însã ºi aceastã pixelare va dis-

pãrea”, a declarat Chris Dixon, unuldin partenerii de la Andreessen Horo-witz. În paragraful de mai sus, ChrisDixon vorbeºte desigur despre DK2.Foarte mulþi dezvoltatori au fãcut dejaprecomandã pentru varianta DK2 a luiOculus Rift, pentru cã nu mai dorescsã aºtepte o lansare oficialã a produsu-lui ºi pentru cã sunt conºtienþi de opor-tunitãþile pe care le oferã acest dispo-zitiv. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Într-un bar, intrãdisperat un poliþist:

- Domnule, ajutaþi-mã cã mi-am încuiatcheile în maºinã!

- Ai lãsat un pic geamul deschis? - Da! - Bine, uite, ia sârma asta, o îndoi

la vârf, ca un cârlig ºi, prin geamulîntre-deschis, încearcã sã le agãþi.

- Mulþumesc, domnule, m-ai sal-vat! Dupã un timp, intrã un alt tip înbar þinându-se cu mâinile de burtã, derâs.

- Ce râzi, nene, ce-ai pãþit? - E un poliþist afarã care încearcã

sã-ºi scoatã cheile din maºinã cu o sâr-mã... Ha, ha, haaaa!!!

- ªi ce-i aºa amuzant, noi i-amspus cum sã facã.

- Da, dar mai e un poliþist înãuntrucare-l ghideazã!

☺- Dragã, eu am cheltuit ieri, cu co-

legii la bere, 50 de lei. - Idiotule, tâmpitule, eu ciorapi nu

am, dar tu îþi permiþi sã dai o sumãenormã de bani pe bãuturã! ªi de ce,mã rog, aþi bãut?

- Pentru cã ºeful mi-a mãrit salariucu 500 de lei?

- Doar 500? Ce, ãºtia-s bani?☺

Ion ºi Vasile trag peste noapte laun hotel. Pe la miezul nopþii, Vasileface un atac de cord ºi moare. SunãIon la 112, vine ambulanþa, poliþia. Lafinal, poliþistul îl întreabã pe Ion:

- Bade, n-ai auzit, o zis ceva, o ge-mut? Dã-ne mai multe detalii...

- Apoi o zis cã îi e rãu... - ª-apoi tu ce i-ai zis? - Cui îi mai e bine în ziua de azi?

☺Sunã o blondã la poliþie: – Mi-au spart maºina, mi-au furat

totul... ªi volanul, ºi pedalele, ºischimbãtorul de viteze, totul! Peste 5minute, îºi dã cu palma peste cap ºisunã iar la poliþie:

– Vã rog sã mã scuzaþi, m-am urcatîn spate!

☺Douã soþii de poliþiºti stau de vor-

bã. Una zice: - Dragã, soþul meu are post lângã o

florãrie. Niciodatã nu mi-a adus vreofloare...

- ªi ce? Al meu are post lângã con-servator. O conservã n-am vãzut pânãacum!

☺Doamna Ionescu pleacã singurã în

concediu. ªi pentru ca soþul sã se poa-tã descurca în lipsa ei, pune bilete îndiverse locuri. Ionescu gãseºte un ast-fel de bileþel în costumul lui de hainefestiv. Pe bilet stãtea scris: „De ce vreisã îmbraci costumul ãsta? Unde vreisã te duci, craiule?”

☺- Cum te numeºti? – Maria Stan, zâmbeºte tânãra

blondã candidatã. – De ce zâmbeºti? întreabã profe-

sorul. – Mã bucur cã am rãspuns bine la

prima întrebare! www.bancuri.ro

ASPRIME

CORUPÞIE

A PLANTA

PILOT

A SPERIA

TRÂNDÃVIE

VITÃ

TÃRÃBOI

CURAJ

A OCROTI

GHID

INOCENÞE

TRECERI!

CRAI

EPOCÃ

A ATRIBUI

DIN MERS!

CE VREI

INSULE DECORALI

LA PICNIC!

ÎNÞELES

SONDÃRI

SLUT

DÃ-N FOC

12 LUNI

CERCEVEA

A ALUNECAVINÃ

PREFERÃPE

VISÃTORI

În general, suntem crescuþi ºi educaþi sã credem cã oame-nii sunt identici. Aceastã concepþie este utilã în afirmareaegalitãþii valorilor umane, indiferent de culturã, rasã sau et-nie. Totuºi, trebuie adâncitã analiza în ceea ce priveºte dife-renþierea semenilor noºtri, din perspectivã culturalã ºi religi-oasã, în scopul realizãrii unei depline armonii ºi a respectãriiidentitãþii culturale a acestora.

Este foarte important sã se cunoascã modul în care aces-te diferenþe au impact, atât asupra actului decizional, cât ºiasupra relaþiilor interumane. Diferenþele culturale care exis-tã între actorii participanþi la operaþiile întrunite multinaþio-nale ºi populaþia civilã, care se intersecteazã cu aceºtia, aucreat multe probleme în teatrele de operaþii.

Cunoaºterea ºi respectarea identitãþii culturale, specificezonelor de operaþii unde acþioneazã forþe multinaþionale, re-prezintã o condiþie esenþialã în asigurarea succesului oricãreimisiuni. Dar, pentru a înþelege modul în care trebuie depãºi-te aceste bariere culturale, trebuie fãcutã mai întâi o delimi-tare conceptualã între cultura militarã ºi cultura societãþii caîntreg. Din cauza diverselor accepþiuni ce i se acordã ter-menului de culturã, definirea acestuia este o operaþie relativdificilã.

În literatura de specialitate, existã numeroase definiþiiale culturii. O astfel de definiþie este cea oferitã în 2002 decãtre J. Soeters, D. Winslow ºi A. Weibull, care afirmã:„Cultura se referã la modalitãþile comune de a interpretamediul ºi se raporteazã la prioritãþile ºi valorile vieþii, ca ºila norme, interpretãri, idei ºi convingeri subconºtiente cesunt acceptate ca atare. Cultura este împãrtãºitã de colecti-vitãþi de oameni: naþiuni, regiuni, organizaþii, ºcoli, bisericiºi familii. Cultura este un fenomen de grup, deci, nu ia înconsiderare impactul structurii de personalitate”.

Conducerea operaþiilor militare, indiferent de amploareaºi natura acestora, reprezintã mãsura eficienþei culturii mili-tare, atât în timp de rãzboi, cât ºi în timp de pace. O princi-palã caracteristicã a culturii militare este datã de prioritateacertã a colectivitãþii. Individul îºi supune personalitatea ne-voilor ºi intereselor grupului ºi trebuie sã dobândeascã con-vingerea cã, dacã situaþia o cere, trebuie sã-ºi sacrifice liber-tatea ºi chiar viaþa pentru un scop colectiv.

Sacrificiul de sine, solidaritatea, coeziunea, disciplinafac parte din educaþia ºi pregãtirea pe care le primesc milita-rii. Disciplina care uniformizeazã comportamentul serveºtedrept instrument de control care reduce riscul unor acþiunihaotice cu efect negativ asupra colectivitãþii, iar în cazulunor situaþii complexe ºi riscante, pentru minimizarea con-fuziei ºi a consecinþelor dezintegrative ale luptei, se eviden-þiazã prin impunerea ordinii cu un repertoriu de acþiuni mo-del. Membrii forþelor armate, care în cazãrmi sau garnizoanetrãiesc într-un sistem separat de lumea civilã, sunt trataþiîntr-o manierã totalitarã. Ei sunt supuºi unei socializãri spe-cifice, orientate spre un ethos profesional ºi un înalt spirit decorp ºi disciplinã. Disciplina semnificã faptul cã membrii or-ganizaþiei pot fi obligaþi sã lase pe planul doi interesele in-dividuale în favoarea scopului colectiv.

Cultura militarã, deºi foarte birocraticã, are puternicetrãsãturi comunitare ºi chiar autoritariste. Cultura militarãnu este ceva constant ºi identic de-a lungul timpului, ci seaflã într-o continuã schimbare, trebuind sã se adapteze, atâtevoluþiei culturale a societãþii parentale, cât ºi moduluischimbãtor de desfãºurare a rãzboiului.

Frecvenþa conflictelor a crescut vertiginos ca urmare a

disoluþiei lumii bipolare dupã anii '90. Aceste conflicte aufost ºi sunt complexe, ca naturã a lor, de obicei în cadrulacestora fiind implicate mai multe pãrþi; au fost interstatalesau conflicte între militari ºi miliþii, toate acestea având carezultat colapsul instituþiilor statului, ducând, de cele maimulte ori, la implicarea populaþiei civile.

Din aceastã cauzã, au apãrut ºi probleme, deoarece ar-matele, la început, nu au desfãºurat operaþii în afara grani-þelor alianþelor ºi nu au fost pregãtite sã-ºi apere intereseledincolo de ele. Dar vremurile s-au schimbat ºi noul mediumilitar acoperã în acest moment întreaga lume.

Schimbarea tipului de ameninþare a generat modificãriîn definirea noilor tipuri de misiuni ale forþelor armate, câtºi schimbãri structurale ale organizaþiilor militare; a impustotodatã combinarea forþelor militare ºi punerea în comun aresurselor pentru menþinerea capacitãþii operaþionale, indife-

rent cã este vorba despre forþe multinaþionale permanentesau temporare.

Maior Cristian MEREUÞÃ

Înaintea referendumului privind ali-pirea Crimeei, desfãºurat în data de 16martie a.c., scrutin al cãrui rezultat eraprevizibil, Rusia a încercat sã se apropieinsistent de o anume comunitate zonalã,cea a tãtarilor, reprezentatã de MustafaDgemilev, nimeni altul decât cel care, înurmã cu ºapte decenii, la vârsta de nu-mai ºase luni, a suportat trauma deportã-rii, alãturi de ceilalþi tãtari crimeeni.

Astfel, în ciuda eforturilor diplomati-ce, a promisiunilor de extindere a drep-turilor comunitãþii tãtare, musulmane,Rusia s-a lovit de boicotarea aproape to-talã a votului acesteia.

„Încearcã sã ne cumpere”, a fost re-plica liderului acestei comunitãþi aflat laAnkara pe timpul desfãºurãrii scrutinu-lui, acompaniat de Refat Ciubarov, con-ducãtorul structurii de auto-administrare(Mejlis) ºi cel care ºi-a exprimat ºi teme-rea legatã de posibilitatea deportãrii oda-tã cu preluarea controlului rusesc asuprapeninsulei.

„În luna mai a anului 1944, armataroºie reocupând Crimeea, toþi tãtarii-turci crimeeni, acuzaþi de colaborare cunemþii, la ordinul lui Stalin, în condiþiiinumane, au fost surghiuniþi în Siberiaºi în lagãre, unde au stat 10 ani. În tim-pul surghiunului ºi în lagãre, 46% dinpopor a murit”, îi scria într-un memoriupreºedintelui Richard Nixon, pe 22 mai1973, preºedintele Centrului NaþionalCrimeea, Mustecip Ulkusal. Acest me-moriu a fost publicat de revista „Emel”,în lunile iulie-august 1973.

Aºadar, temerile de deportare, deºigreu de crezut cã se vor adeveri, au to-

tuºi la bazã o nefericitã realitate a istorieiacestui popor.

ªi, tot din trecutul nu prea îndepãr-tat, constatãm cã orânduirea rusã a con-stituit un adevãrat obstacol pentru învã-þãmântul naþional ºi islamic ce dura desute de ani în peninsulã, profesori, învã-þãtori, oameni de ºtiinþã sau de religiefiind persecutaþi, arestaþi sau deportaþi.În aceste condiþii, tãtarii au rãmas în sta-re de ignoranþã, lipsiþi de forþa unifica-toare.

Conform datelor furnizate de Muste-cip Ulkusal, în lucrarea „Tãtarii-turci-crimeeni (Trecutul-Prezentul-Viitorul)”,dacã în anul 1805 existau în peninsulaCrimeea 1.556 de moschei, în anul1914, numãrul lor a scãzut la 729, iar dintotalul de 5.139 de preoþi ºi predicatoriprezenþi, numãrul lor s-a redus la 942.

De asemenea, cu toate cã reprezen-tanþii tãtarilor au cerut reînfiinþarea deºcoli gimnaziale sau liceale cu programemoderne de predare, ei erau amânaþi saurefuzaþi.

Rezultatul a fost existenþa doar aºcolilor primare, la rându-le frecventcontrolate de autoritãþile ruse ºi ale cãrorresurse administrative erau asigurate ex-clusiv de cãtre populaþie, fãrã nici unajutor instituþional.

Cu toate acestea, o rezoluþie a Parla-mentului local crimeean, adoptatã chiarîn sãptãmâna care a precedat referendu-mul, a punctat, atât promisiunea de a serezolva problema repatrierii tãtarilor de-portaþi la ordinul lui Stalin, cât ºi pe aceade a se respecta libertatea religioasã aacestora.

„Reafirmãm sprijinul pentru fraþiinoºtri din Crimeea care, sã nu se uite,sunt bãºtinaºii acestor pãmânturi, chiardacã în prezent reprezintã doar 20%din populaþie”, a sosit ºi comunicatul depresã de pe meleagurile româneºti, oferitîn data de 10 martie a.c. de Uniunea De-mocratã a Tãtarilor Turco-Musulmanidin România (UDTTMR).

În aceste condiþii, de respingere tota-lã a ofertei relativ generoase noilor auto-ritãþi ruse, sã fie vorba numai de o mane-vrã dejucatã a acestora prin care sã-ºi fidorit sã câºtige ºi voturile tãtarilor dinCrimeea? Greu de crezut, din momentce voturile acestora nu puteau schimbasoarta peninsulei.

Un posibil rãspuns, însã, poate pornide la premisa cã în Federaþia Rusã, con-form cifrelor oficiale, trãiesc aproxima-tiv 6.000.000 de tãtari, de departe ceamai importantã minoritate. Sã caute Ru-sia mai degrabã o neutralizare a acesteiimportante minoritãþi, astfel încât tãtariidin Crimeea ºi cei din Federaþia Rusãsã nu încerce o sincronizare într-o miº-care de protest ?

Indiferent de rãspuns, situaþia tãtari-lor crimeeni nu poate sã fie decât una deresemnare ºi tristeþe în faþa celor care ºiîn trecut le-au schimbat cu forþa destinul,aruncându-i într-un lung somn. O ranãce încã rãmâne deschisã...

Maior Marius MOISENNoottee::Mustecip Ulkusal, „Tãtarii-turci-

crimeeni (Trecutul-Prezentul-Viitorul)”,Editura Golden, Constanþa, 2006.

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 9 (381) din 15 mai 2014Pagina 8

Recurgerea la intervenþia armatã clasicã în strategiilemoderne de ducere a rãzboiului sunt din ce în ce mai reduse.Rãzboiul modern este suma unor noi concepþii, în care opera-þiile psihologice (PsyOps) îºi au locul lor, deloc insignifiant.

Conform specialiºtilor în domeniu, operaþiile psihologiceîn ansamblul acþiunilor militare desfãºurate pe timpul rãzbo-iului vor evolua, ajungând pânã într-acolo încât chiar sã de-ruteze specialiºtii ºi analiºtii politici ºi militari, sã rupã barie-rele temporale, spaþiale ºi convenþionale ºi sã conducã cãtrecele mai neînchipuite posibilitãþi de obþinere a avantajuluimilitar concret ºi anticipat.

La nivelul teatrului de operaþii din Afganistan, existã oastfel de structurã – CJPOTF (Combined Joint Psychologi-cal Task Force – Elementul de Sprijin Operaþii Psihologice)

ºi reprezintã cel mai important mijloc de care dispune co-mandantul forþelor de coaliþie ISAF ºi comandantul IJC(ISAF Joint Command) pentru a se adresa direct populaþieiafgane prin mijloacele mass-media proprii.

CJPOTF reprezintã totodatã vârful de lance al eforturilorîn ceea ce priveºte operaþiunile informaþionale ale ISAF petot cuprinsul ariei de operaþii din Afganistan. Misiunea ele-mentului de sprijin este aceea de a informa grupuri specificede audienþã, aprobate la cel mai înalt nivel în cadrul alianþeinord-atlantice, de Consiliul Nord-Atlantic (NAC), pentru în-þelegerea misiunilor ºi activitãþilor comandantului ISAF decãtre un public cât mai larg.

Potrivit lui Napoleon „„ppaattrruu zziiaarree ppoott îînnllooccuuii uunn mmiilliioonnddee ssoollddaaþþii””. Conform acestui dicton, CJPOTF acþioneazã

prin mijloace mass-media în vederea creã-rii unui mediu informaþional favorabil pen-tru executarea operaþiunilor militare de cã-tre ISAF, în principal pentru obþinereaunui avantaj tactic cât mai rapid, precum ºireducerea pierderilor de vieþi omeneºti,atât în rândul forþelor de coaliþie, cât ºi dinrândul populaþiei locale afgane.

Elementul de Sprijin Operaþii Psiholo-gice la nivelul teatrului de operaþii din Af-ganistan adunã în rândurile sale peste 100de specialiºti, din care aproximativ jumãta-te sunt reprezentaþi de specialiºti mediamilitari ºi civili din þãri membre NATOsau partenere, iar cealaltã jumãtate suntangajaþi locali afgani care contribuie laadaptarea mesajului comunicaþional la rea-litatea afganã, având în vedere printre alte-le specificul cultural. În cadrul acesteistructuri militare se gãsesc ºi specialiºti ro-mâni foarte bine apreciaþi la nivelul condu-

cerii comandamentului ISAF. Mai mult decât atât, ca recu-noaºtere a capabilitãþilor de care dau dovadã specialiºtii ro-mâni din arma operaþiilor psihologice, la comanda structuriise aflã un militar român, colonelul Sorin Cîrstea. Alãturi deechipa sa, dumnealui pregãteºte ºi coordoneazã programelemedia de informare desfãºurate la nivelul întregii arii deoperaþii. CJPOTF reprezintã în momentul de faþã o emblemãa ISAF, iar acest lucru se explicã dupã o activitate începutãîn urmã cu un deceniu, activitate centratã în principal în ju-rul unei platforme de comunicare prin radio ce s-a dezvoltatîncontinuu, fiind reprezentatã astãzi de postul de radioBayan, ce emite pe 88,5 Mhz FM pe tot cuprinsul Afganis-tanului, printr-o reþea de unde foarte complexã care numãrãnu mai puþin de 60 de emiþãtoare de mare putere.

O altã activitate desfãºuratã de specialiºtii din cadrulacestei structuri este aceea de a intra în contact cu reprezen-tanþi importanþi ai guvernului Republicii Islamice din Afga-nistan, punându-le acestora la dispoziþie facilitãþile centruluipentru a-ºi transmite propriile mesaje cãtre conaþionalii lor.Putem spune cã la succesul desfãºurãrii alegerilor preziden-þiale în cele mai bune condiþii, proces electoral ce a avut locîn data de 5 aprilie a.c., un merit deosebit l-a avut ºi Elemen-tul de Sprijin Operaþii Psihologice.

De asemenea, în ceea ce priveºte angajarea comunitãþilorlocale, au avut loc câteva prezentãri prin care le-au fost ex-plicate localnicilor avantajele dezvoltãrii unei societãþi libe-re ºi democrate în Afganistan.

„Dacã mergi ºi vrei sã învingi în orice bãtãlie, tu trebuiesã faci un singur lucru. Tu trebuie sã faci ca mintea sã de-pãºeascã trupul. Niciodatã nu lãsa trupul sã spunã minþii cetrebuie sã facã... Trupul niciodatã nu este obosit, dacã min-tea nu este obositã!”, spunea soldaþilor sãi, generalul GeorgeS. Patton, înaintea fiecãrei bãtãlii.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

CJPOTF - E lementu l de Spr i j i n Operaþ i i Ps iho log ice , CJPOTF - E lementu l de Spr i j i n Operaþ i i Ps iho log ice , o emblemã a ISAFo emblemã a ISAF

Rolu l CIMIC în dep㺠i rea d i fe ren þe lo r cu l tu ra leRo lu l CIMIC în dep㺠i rea d i fe ren þe lo r cu l tu ra leîn cadru l operaþ i i lo r în t run i te mu l t ina þ iona leîn cadru l operaþ i i lo r în t run i te mu l t ina þ iona le

Guvernarea rusã Guvernarea rusã º i v i i to ru l comun i tã þ i i tã tare în Cr imeea º i v i i to ru l comun i tã þ i i tã tare în Cr imeea