CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 22 (325) 2 decembrie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

D e-a lungul istoriei,fiecare bucatã de pã-

mânt românesc revenitã la patria-mamã a fost plãtitãscump pe câmpul de luptã. Sacrificiile României în Pri-mul Rãzboi Mondial au respectat acest lucru ºi au fostdeosebit de mari: la o populaþie de 7.400.000 de locuitoriau pierit circa 800.000 de oameni (morþi, dispãruþi, mili-tari ºi civili). Dacã raportãm acest fapt la viaþa unui po-por, nu am pierdut mai mult decât alte naþiuni, dar, dacãraportãm pierderile, sacrificiile, vexaþiunile ce transpardin paginile dosarelor de arhivã la viaþa individualã aromânului simplu ºi sãrac al acelui timp, totuºi, îmbracão conotaþie diferitã. Iar ceea ce pentru ei a fost un sacrifi-ciu imens, pentru noi, devine o grea responsabilitate.

Visul milenar al unitãþii românilor într-un singur hotarse împlinea prin imensele sacrificii materiale ºi umane pe

care le-a fãcut România. Pe 1 decembrie 2011, se împli-nesc 93 de ani de la înfãptuirea idealului naþional.

(pagina 5)

Poligonul, cel care dã întotdeauna verdictul!

REPERE ÎN COTIDIAN

ACTUALITATE

Sala de sport a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, de laCluj-Napoca, a fost pentru o perioadã de câteva zile,între 8 ºi 11 noiembrie a.c., gazda Campionatului mili-tar de judo, etapa finalã pe Ministerul Apãrãrii Naþio-nale, organizat de FederaþiaRomânã de Judo împreunã cuMinisterul Apãrãrii Naþiona-le. Loturile participante, cares-au lãsat impulsionate de unspirit competitiv puternic, aufost cele care au reprezentatDivizia 1 Infanterie, Divizia4 Infanterie...

Campionatul militar de judo

În sãptãmâna 7 la 11 noiembrie, Batalionul 113 Ar-tilerie „Bãrãganu”, fostul Batalion 8 Aruncãtoare Pro-iectile Reactive al Regimentului 69 Artilerie Mixtã„Silvania”, a executat un exerciþiu tactic cu trageri deluptã – LFX, în poligonul Babadag. Acum, batalionul

este o structurã subordonatãBrigãzii 1 Mecanizate „Arge-dava” ºi are ca misiune prin-cipalã sprijinul direct prin focal acesteia.

Tragerea a fost de nivelsecþie, pe trei direcþii, cu obu-zierul calibru 152 milimetri,model 1981.

LECÞIA DE ISTORIE

1 Decembrie, izbânda neîndoielnicãa neamului românesc

Unirea naþional-politicã a românilor, din anul 1918,nu se cuvine a fi înfãþiºatã, nici mãcar în parte, ca un darce a coborât asupra neamului românesc din încrederea ºisimpatia lumilor civilizate. Ea trebuie declaratã întotdea-

una, potrivit adevãrului, cafiind o urmare fireascã aunei pregãtiri istorice de su-te de ani, în cursul cãroraacest popor de eroi ºi demucenici a izbutit sã-ºi ape-re cu o uimitoare stãruinþã„... sãrãcia ºi nevoile ºineamul”!

O echipã internaþionalã de cercetãtori a cartografiatcu o precizie uluitoare Munþii Gamburtsevs (MunþiiFantomã), cu ajutorul unui radar capabil sã strãpungãstratul gros de gheaþã al Antarcticii.

Munþii Gamburtsevs sunt de mãrimea Alpilor euro-peni, însã sunt îngropaþi complet în gheaþa antarcticã.Descoperirea lor, petrecu-tã în anii ‘50, a reprezentato surprizã extraordinarã,de vreme ce majoritateaoamenilor de ºtiinþã bã-nuiserã cã patul de rocã desub gheaþã era oarecumplat. Aceºti munþi s-auformat în urmã cu pesteun miliard de ani.

O reuºitã...de la prima comandã „Foc!”

Misterul „Munþilor Fantomã”din Antarctica

MOZAIC

- Consider cã stilul de conducere este propriufiecãrui comandant în parte ºi nu este de ajuns numaisã-l asimilezi din anumite lucrãri mai mult sau maipuþin ºtiinþifice sau prin frecventarea anumitor cursuriîn domeniu. În aceste zile, când personalul unitãþii trece

prin aceleaºi greutãþi pecare le simþim ºi noi la ni-velul întregii þãri, cred cãaptitudinea unui coman-dant de a fi în acelaºi timpºi un bun manager, exem-plul personal, dar ºi expe-rienþa îºi pun considerabilamprenta asupra stilului dea conduce.

KAKI 100%

ZZZZ iiii uuuu aaaa dddd eeee ssss uuuu ffff llll eeee tttt aaaa rrrr oooo mmmm ââââ nnnn iiii llll oooo rrrr

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 22/2011

O competiþie sportivã este asociatã, în general, cuo serie de valori ºi de calitãþi, precum: spiritul

de învingãtor, împlinirea, curajul, autocontrolul, disci-plina, devotamentul, loialitatea, reuºita, munca în echi-pã, dar ºi responsabilitatea individualã. Încã de la înce-putul evoluþiei sportului, s-a stabilit ca ideal „partici-parea”, ideal care s-a pãstrat de-a lungul timpului ºicare a transformat sintagma „important este sã par-ticipi” într-un principiu de viaþã pentru sportivi ºi nunumai. Sentimentul care se degajã dintr-o activitatesportivã este acela al fair-play-ului, un element moraltradiþional în sport, care i-a conferit sloganului „Acâºtiga nu este totul, ci singurul lucru care contea-zã!”, promovat de Vince Lambardi în sensul impul-sionãrii motivaþiei, o conotaþie ambiguã ºi peiorativã.

ªi, poate mai mult decât orice, din viaþa sportivã trans-pare spiritul de învingãtor caracteristic tuturor sportivilor,fie ei civili sau militari. Ceea ce am vrut sã subliniez estecã viaþa cazonã este presãratã cu astfel de competiþii spor-tive, organizate în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale,demostrând faptul cã regulamentele militare pot fi„întãrite” de cele sportive.

În acest sens, sala de sport a Diviziei 4 Infanterie„Gemina”, de la Cluj-Napoca, a fost pentru o perioadãde câteva zile, între 8 ºi 11 noiembrie a.c., gazdaCampionatului militar de judo, etapa finalã pe Minis-terul Apãrãrii Naþionale, organizat de Federaþia Românãde Judo împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naþionale.Loturile participante, care s-au lãsat impulsionate de unspirit competitiv puternic, au fost cele care au reprezen-tat Divizia 1 Infanterie „Dacica”, Divizia 4 Infanterie„Gemina”, Divizia 2 Infanterie „Getica”, Statul Major

al Forþelor Navale ºi Statul Major al Forþelor Aeriene. Cele trei zile de competiþie au fost de ajuns pentru

comitetul de jurizare sã facã o departajare ºi sã sta-bilileascã clasamentului general pe loturi, clasament

care a poziþionat Divizia 1 pe binemeritatul loc doi, cu48 de puncte, locul întâi revenindu-i Diviziei 4 care aobþinut 64 de puncte. Pe cel de-al treilea loc al podiu-mului s-a clasat lotul forþelor navale, cu 40 de puncte.

Festivitatea de premiere s-a desfãºurat pe data de 10noiembrie, iar printre participanþi au fost prezenþi co-mandantul Diviziei 4 Infanterie, general de brigadãDumitru Scarlat, colonelul ªtefan Mãrgineanu ºi locote-nent-colonelul Cristian Pelea, ambii invitaþi din cadrulStatului Major General, ºi maiorul Marius Popa, ºeful delot al Diviziei 1 Infanterie. Fetele din lotul olimpic dejudo al României, invitate la festivitatea de premiere, aufost cele care au înmânat medaliile ocupanþilor podiu-mului.

Performanþele lotului Diviziei 1, atât la masculin, câtºi la feminin, le putem urmãri în clasamentul urmãtor:

IInnddiivviidduuaall mmaassccuulliinn::- locul I - plt.maj. Alexandru Pena, de la

Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, la categoria90 kg;

- locul I - cap. Cosmin Nicolae, din Batalionul49 Apãrare CBRN, la categoria 66 kg;

- locul II - cap. Dragoº Frãcea, de la Brigada 1Mecanizatã „Argedava”, la categoria 100 kg;

- locul II - slt. Valentin Crãciunoiu, din Batali-onul 49 Apãrare CBRN, la categoria 73 kg;

- locul II - cap. Cristian Matei, de la Brigada 2Infanterie „Rovine”, la categoria 60 kg;

- locul III - cap. George Urziceanu, de la Bri-gada 2 Infanterie „Rovine”, la categoria 81 kg.

IInnddiivviidduuaall ffeemmiinniinn::- locul I - sg. Gabriela Bugiu, de la Batalionul

313 Cercetare, la categoria 63 kg;- locul I - cap. Iuliana Bãluþã, din Brigada 2

Infanterie „Rovine”, la categoria 57 kg;- locul II - cap. Dana Dumitrescu, de la Brigada 2

Infanterie „Rovine”, la categoria 52 kg.

În încercarea de a afla cât mai multe detaliidespre atmosfera din concurs, am stat de vorbãcu domnul maior Marius Popa ºi am fãcut apella calitatea dumnealui de ºef al lotului reprezen-tativ al Diviziei 1 Infanterie. În cadrul unuicampionat de judo, în care forþa fizicã ºi tehnicaadoptatã primeazã, fiind dublate de o intuiþieexcepþionalã în anticiparea miºcãrilor adver-sarului, adrenalina poate ajunge la cote maxime.

Dar, deºi toþi concurenþii s-au fãcut remar-caþi prin hotãrârea de a câºtiga, cea care a fãcutsenzaþie, uimind întreaga asistenþã prezentã, afost domniºoara sergent Gabriela Bugiu, care aterminat fiecare luptã în maxim 10 secunde. Cese ascunde în spatele acestui rezultat? Desigur,rãspunsul poate fi destul de variat, dar orice arcuprinde, nu poate fi decât completat cu foartemult antrenament ºi o extraordinarã determina-re. Trebuie amintit ºi faptul cã, la un momentdat, pe parcursul evoluþiei spotive, a fost colegã,în lotul olimpic de judo, cu Alina Dumitru, careare deja o carierã strãlucitã în acest sport destulde dur.

Sergentul Gabriela Bugiu face parte dintr-unbatalion de cercetare, iar înclinaþia spre acestsport ºi spre performanþã nu poate decât sã vinãca un plus pentru specificul unitãþii care nece-sitã atât de multe calitãþi. Îi dorim succes în con-tinuare, atât în cariera militarã, cât ºi în ceasportivã! Cristina FRATU

Campionatul militar de judo, etapa finalã pe M.Ap.N.

Caporalul Cãtãlin-Cristian Olteanua fost înaintat

la gradul de plutonier

MOSCOVA, TEL AVIV, DAMASC - Situaþia se infla-meazã din ce în ce mai mult în Siria - Motivul este dat derepresiunea regimului preºedintelui Bashar al-Assad împo-triva miºcãrii de contestare popularã. Puterea de la Damascnu a reuºit sã se punã de acord cu Liga Arabã asupra unuiproiect de depãºire a crizei, iar media internaþionalã anali-zeazã posibilitatea unei intervenþii de amploare. Cu o inter-venþie ar fi de acord ºi Siria, numai cã nu din partea Occiden-tului, ci a Rusiei, care este aºteptatã sã-ºi trimitã navele derãzboi în portul Tartus, relateazã postul de televiziune rusescVesti-24. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a comen-tat în termeni fermi situaþia din Siria, apreciind cã apelurileOccidentului la rãsturnarea lui Bashar al-Assad „seamãnãcu o provocare politicã la scarã internaþionalã”. Liga Ara-bã a cerut anterior Siriei accesul unui grup de 500 de obser-vatori internaþionali, ameninþând-o cu sancþiuni economice.De cealaltã parte, Damascul susþine cã aceastã cerere, aºacum este ea formulatã, reprezintã o ameninþare la adresa su-veranitãþii þãrii. Una dintre agenþiile de presã siriene a infor-mat cã trei nave de rãzboi ruseºti au intrat deja în apele teri-toriale ale Siriei. Acest pas nu este decât un semnal lipsit deambiguitate adresat Occidentului, semnificând cã Moscovase va opune oricãrei intervenþii din partea puterilor strãine înconflictul civil din Siria, comenteazã cotidianul israelianHaaretz. Rusiei nu îi va fi greu sã-ºi punã în aplicare acestpunct imprevizibil în plan politic, având în vedere cã are obazã navalã în Marea Mediteranã. Baza navalã de la Tartusa fost întemeiatã în anul 1971 pentru reparaþii ºi alimentareacu carburant a navelor din escadra din Marea Mediteranã. Înprezent, aºa-numitul „punct logistic” de la Tartus dispune dedouã docuri plutitoare, un atelier, depozite, barãci etc. Rusiamenþine în baza mediteraneanã un personal compus din 50de marinari. MOSCOVA - Rusia a impiedicat extinde-rea NATO prin intervenþia în Osetia de Sud - Dacã Rusianu ar fi acþionat energic la ofensiva georgianã din Osetia deSud, în august 2008, s-ar fi putut înregistra o extindere sem-nificativã a NATO, a declarat de curând Dmitri Medvedev:„Dacã am fi ezitat în 2008, acum ar fi fost o altã situaþiegeopoliticã în Caucaz ºi multe state, care încercau sã intreartificial în NATO, ar fi fost acum membre ale Alianþei”.Potrivit ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, ripos-ta militarã a Moscovei la ofensiva georgianã a împiedicatGeorgia ºi Ucraina sã adere la NATO. În anul 2008, Rusia ºiGeorgia au fost în rãzboi pentru câteva zile pe tema republi-cii separatiste georgiene Osetia de Sud. Rusia a recunoscutapoi independenþa teritoriului. TEHERAN - Iranul des-fãºoarã exerciþii militare pentru a-ºi testa armata în ca-zul unei agresiuni externe - Autoritãþile iraniene au anunþatde curând cã au lansat o serie de exerciþii cu scopul de a testacapacitatea operaþionalã a forþelor sale armate în caz deagresiune externã, relateazã postul de televiziune Press TV.Manevrele, care vor dura patru zile, se vor desfãºura pe osuprafaþã de 800.000 de kilometri pãtraþi. A doua etapã con-stã în desfãºurarea unor centre de comandã ce vor coordonaacþiunile forþelor implicate. De asemenea, la aceste exerciþiivor participa trupe de recunoaºtere ºi unitãþi auxiliare. Tehe-ranul a declarat anterior cã manevrele forþelor sale armate nureprezintã o ameninþare pentru alte þãri, deoarece doctrinamilitarã a Iranului este strict defensivã. Exerciþiile actuale sederuleazã pe fondul tensiunilor dintre Iran ºi principaleleputeri mondiale. ONU a adoptat nu demult o rezoluþie încare îºi exprimã „îngrijorarea profundã ºi în creºtere” în le-gãturã cu programul nuclear iranian. Statele Unite intenþio-neazã sã impunã sancþiuni vizând sectorul petrochimic irani-an, din cauza programului nuclear al republicii islamice, audeclarat surse diplomatice citate de CNN sub acoperireaanonimatului. CHIªINÃU - Planul sistemului antira-chetã din Europa riscã sã afecteze dialogul euro-atlantic- Proiectul american de instalare a unor elemente antirachetãîn Europa riscã sã tensioneze dialogul în regiunea euro-atlanticã, a avertizat ministrul rus de externe Serghei La-vrov, într-un discurs rostit în faþa studenþilor la Chiºinãu.„Dacã este sã menþionãm probleme care pot învenina ºi maimult aceastã situaþie, putem vorbi în contextul generat des-pre proiecte unilaterale care prevãd instalarea, sub egidaNATO, a elementelor scutului antirachetã în Europa. Acestproiect este realizat ºi se vrea a fi pus în practicã fãrã sã seþinã cont de preocupãrile Rusiei”, a subliniat Lavrov. De alt-fel, în continuare, ministrul rus de externe a apreciat cãNATO trebuie sã treacã testul conformitãþii cu dreptul inter-naþional, în cadrul unei cooperãri multilaterale bazate peegalitate ºi în interesul unei arhitecturi globale echilibrate.„Pentru moment, se pare cã, din nefericire, partenerii noºtridin cadrul NATO nu ºi-au luat toate examenele. Exemplulcel mai elocvent ºi recent este cel al Libiei”, a declarat ºefuldiplomaþiei ruse. Lavrov a mai subliniat cã, angajându-se sãaplice mandatul Consiliului de Securitate ONU în ceea cepriveºte protejarea civililor libieni, NATO a intervenit într-un conflict, susþinând numai una dintre pãrþi. „Parteneriinoºtri din cadrul NATO au încãlcat masiv embargoul pri-vind livrãrile de armament, schimbând astfel regimul dinLibia, situaþie care a condus la înmulþirea victimelor civi-le”, a continuat Lavrov. (F.C.)

Caporalul Cãtãlin-Cristian Olteanu, rãnit în teatrul deoperaþii din Afganistan în luna septembrie, a fost înaintat în gradde ministrul Apãrãrii Naþionale Gabriel Oprea, marþi, 22 noiem-brie 2011, în cadrul unei ceremonii desfãºurate la sediul Ministe-rului Apãrãrii Naþionale.

Potrivit unui comunicat remis a doua zi de agenþia de presãAGERPRES, ministrul Apãrãrii Gabriel Oprea l-a înaintat lagradul de plutonier pe militarul rãnit, în semn de apreciere pen-tru înalta competenþã profesionalã, spiritul de sacrificiu, pentrudãruirea ºi iniþiativa manifestate în timpul misiunilor de luptãdesfãºurate în teatrul de operaþii din Afganistan.

Ministrul l-a asigurat pe plutonierul Olteanu de tot sprijinulsãu ºi al conducerii armatei ºi i-a mulþumit pentru curajul dove-dit pe timpul desfãºurãrii misiunilor încredinþate în teatrul deoperaþii. Subofiþerul, deºi a trecut printr-o experienþã destul degrea, ºi-a exprimat dorinþa „de a participa în continuare la onouã misiune în Afganistan alãturi de camarazii sãi”, a adãugatsursa citatã.

Plutonierul Cãtãlin-Cristian Olteanu, din Batalionul 495 In-fanterie „Cãpitan ªtefan Soverth” a fost rãnit în ziua de 27 sep-tembrie a.c., în urma deflagraþiei unui dispozitiv exploziv impro-vizat, în timp ce efectua o misiune de luptã în provincia Zabuldin Afganistan.

Colonel Ion PAPALEÞ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011 Pagina 3

P entru cã buna desfãºurare a oricãrei activi-tãþi depinde, în cea mai mare mãsurã, de oa-

meni ºi de modul cum aceºtia lucreazã în echipã, con-sider cã ar trebui sã i se acorde o mai mare importan-þã „descoperirii” celor de lângã noi. Coeziunea unuigrup nu se poate realiza dacã membrii lui nu se cunoscîntre ei, cu bune ºi cu rele, ajungând astfel sã se res-pecte ºi sã se înþeleagã reciproc. În acest sens, m-amoprit ºi am stat de vorbã cu doi artileriºti ai Batalio-nului 113 Artilerie „Bãrãganu”.

O fire raþionalã, o viaþã cazonãCãpitanul Horia Mierlãcioiu, ºeful operaþiilor ºi in-

strucþiei al batalionului mai sus amintit, s-a nãscut îndata de 9 martie 1977, în oraºul Slatina, judeþul Olt.

Fãrã a avea o explicaþie anume pentru alegerea fã-cutã, în anul 1991, a susþinut examenul de admitere laLiceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova. Esteadevãrat cã, la vârsta de 14 ani, mai mult decât aspec-tul frumos al uniformei militare ºi decât muzica re-zonantã a fanfarei militare, care se face auzitã cu dife-rite ocazii, nu are ce sã teîmpingã spre o astfel dedecizie. Desigur, maieste ºi continuarea tradi-þiilor familiei, dar nu estecazul în ceea ce-l priveº-te pe Horia. A fost un co-pil isteþ, bine pregãtit, cuo voinþã de fier, motivpentru care nu numai cã atrecut testul, dar a ºi ab-solvit cursurile respecti-vului liceu. Cu toate cãnu este uºor, la o vârstãaºa de fragedã, sã te a-daptezi la viaþa cazonã ºisã faci faþã privaþiunilorpe care le implicã, acestaa trecut toate obstacoleleºi a ajuns sã iubeascã via-þa militarã ºi sã-ºi doreas-cã, fireºte, mai mult. Înacest sens, dând dovadãde o minte sclipitoare ºide o condiþie fizicã con-form cerinþelor, a urmat, între anii 1995 ºi 1999, cursu-rile Academiei Trupelor de Uscat „Nicolae Bãlcescu”ºi a devenit ofiþer odatã cu absolvirea Cursului de bazãîn arma artilerie. κi justificã alegerea fãcutã astfel:„Artilerie terestrã..., pentru cã întotdeauna am avutînclinaþii spre real. Matematica ºi fizica au fost uneledintre plãcerile mele, iar aceastã specialitate este unaîn care au aplicabilitate.”

Deoarece este o fire raþionalã, calculatã, a profitatde tot ce i s-a oferit în plan profesional pânã la aceastã

datã, ºi anume, douã cursuri de perfecþionare, cursulavansat în arma artilerie ºi cursul de stat major tip bri-gadã.

Prima unitate, în cadrul cãreia ºi-a pus în practicãcunoºtinþele teoretice dobândite în ºcoalã, a fost Baza10 Instrucþie din Lugoj. κi aduce aminte cu plãcere demomentele petrecute acolo, dar, când vine vorba delocul de suflet, mintea i se îndreaptã cãtre ªcoala Mili-tarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre„Basarab I”. Acolo a fost locul unde i s-a oferit prile-jul, ca ºi comandant de pluton, sã împãrtãºeascã din cu-noºtinþele sale celor aflaþi la început de drum. „Mi-a fã-cut plãcere sã lucrez cu elevii, sã mã dedic formãrii lorca militari, pentru ca mai târziu sã culeg roadele mun-cii prin ei, prin satisfacþiile ºi împlinirile lor.” De aiciputem deduce cã este un caracter altruist pe care subor-donaþii se pot baza în orice situaþie.

Dacã pânã acum, povestind despre viaþa profesiona-lã, poziþia corpului a fost una rigidã, dreaptã, cu mâi-nile la spate ºi picioarele uºor depãrtate, când i-am ce-rut sã dezvãluie puþin ºi din cea personalã, de familie,un zâmbet de satisfacþie ºi-a fãcut apariþia în colþul gu-

rii ºi s-a relaxat. Cu ochii licãrindsurâzãtori, povesteºte despre mi-nunile vieþii lui, un bãiat de cinciani ºi soþia sa. „Nu puteam sã pri-mesc de la viaþã un dar mai depreþ!” Sunt cãsãtoriþi din 2006 ºi,cu eforturi financiare enorme, aureuºit sã-ºi cumpere o locuinþãnumai a lor în Cluj-Napoca. Cutoate acestea, atunci când unita-tea a fost dislocatã în Slobozia, auplecat fãrã sã priveascã înapoi,dând dovadã de dedicaþie faþã deuniforma ºi viaþa militarã, renun-þând la sine. „Cu toatã sinceri-tatea afirm cã, atât în plan fami-lial, cât ºi profesional, am avutparte numai de realizãri.”

Priveºte spre viitor cu speran-þã ºi nu-ºi doreºte mai mult decâtsã urmeze cursul firesc în carierãºi sã se bucure de familia sa.

Curiozitate depãºitãde provocare

Sergentul Valentin Ioniþã este comandantul pieseiîntâi. Mi-a dezvãluit, cu mândrie, cã s-a nãscut în Lu-peni, Hunedoara, în data de 24 decembrie 1980. Cutoate cã mai are un frate ºi o sorã, este singurul militardin familie. S-a angajat în cadrul Ministerului ApãrãriiNaþionale, în anul 2003, la Batalionul 81 Artilerie dinFocºani, cãutând, în primul rând, un loc de muncãsigur. În al doilea rând, nu a rezistat atracþiei pentruuniforma militarã. Ulterior, a descoperit plãcerea de a

lucra într-o unitate militarã în care atmosfera este caaceea din sânul unei familii unite ºi fericite. Descrieaceastã perioadã ca pe una a provocãrilor, în care a tre-buit sã treacã peste curiozitate ºi sã se integreze, sã þinãpasul cu colegii lui artileriºti, sã fie atent sã prindã din

zbor orice informaþie utilã unui servant. κi aduceaminte zâmbind de emoþiile pe care i le stârnea piesa.Cât de mic ºi lipsit de apãrare se simþea lângã „masto-dontul de fier”! Cu toate acestea, ºi-a înþeles impor-tanþa ºi ºi-a jucat rolul ca un adevãrat profesionist.

Enumerând realizãrile vieþii lui de pânã acum, în or-dine cronologicã, mi-a împãrtãºit faptul cã, în anul2006, s-a cãsãtorit. Povesteºte despre cãsnicia lui cuprivirea aþintitã undeva în zare, trãdând nostalgia clipe-lor nunþii ºi iubirea imensã pe care i-o poartã soþiei sa-le. Considerã cã s-a definit ca om în momentul naºteriibãiatului sãu, cu doi ani în urmã. „Am o cãsnicie ferici-tã, o familie minunatã; din punct de vedere personal,nu ºtiu ce mi-aº putea dori mai mult.”

Privit, per ansamblu, anul 2009 a fost unul al reuºi-telor. Pe lângã bucuria de a deveni tatã, a mai avut par-te de una, neegalabilã ca importanþã, dar totuºi o reali-zare, aceea de a deveni cadru militar. A primit gradulde sergent odatã cu absolvirea ºcolii de artilerie din Si-biu. A sperat ºi a reuºit sã continue în aceeaºi armã.Timpul i-a demonstrat cã nici o altã specializare nueste mai potrivitã unei minþii tehnice ºi ordonate ca alui.

Dupã scurta discuþie pe care am avut-o ºi dupã cei-am urmãrit activitatea la piesã, pot spune cã discipli-na ºi perseverenþa sunt cuvintele care-l definesc celmai bine pe militarul Valentin Ioniþã.

Gândurile de viitor sunt o împletire armonioasã în-tre dorinþa de a-ºi ajuta familia cât mai mult, sã-i facãcât mai fericiþi ºi mai mândri de el posibil, ºi speranþacã evoluþia lui în carierã nu se va opri aici.

O r e u º i t ã . . . d e l a p r i m a c o m a n d ã „F o c ! ”Î n sãptãmâna 7 la 11 noiembrie, Batalionul 113 Artilerie „Bãrãganu”, fostul

Batalion 8 Aruncãtoare Proiectile Reactive al Regimentului 69 ArtilerieMixtã „Silvania”, a executat un exerciþiu tactic cu trageri de luptã – LFX, în poli-gonul Babadag. Acum, batalionul este o structurã subordonatã Brigãzii 1Mecanizate „Argedava” ºi are ca misiune principalã sprijinul direct prinfoc al acesteia.

Tragerea a fost de nivel secþie, pe trei direcþii, cu obuzierul calibru 152milimetri, model 1981. Activitatea propriu-zisã a început în ziua de 8 cuverificarea îndreptãrii pieselor pe direcþia de bazã ºi cu un reglaj pe reperde tragere pentru determinarea corecþiilor. Aceste acþiuni, obligatorii dealtfel, au avut ca scop crearea tuturor condiþiilor pentru desfãºurareaLFX-ului ºi a aprecierii ofiþerilor ºi subofiþerilor din arma artilerie teres-trã. Aºadar, de când s-a dat prima comandã de foc, totul a decurs fãrã in-cidente. De la tragerile pe piese, pânã la salvele aproape perfect sincroni-zate, totul a decurs conform planului, exact aºa cum ar trebui sã se desfã-ºoare un exerciþiu de artilerie la standarde înalte. Nimic nu a trãdat fap-tul cã cei mai mulþi dintre servanþi ºi dintre comandanþii de piese se aflaula a doua activitate de acest tip. S-au comportat ca niºte adevãraþi profe-sioniºti.

Impresiile „la cald” ale comandantului piesei 1, sergentul Vlad Ioniþã,sunã aºa: „Oamenii din subordine au demonstrat cã ºtiau ce aveau de fã-cut, au luptat sã îndeplineascã baremele, sã se depãºeascã pe ei înºiºi.Au fost ca un tot unitar, dând dovadã de spirit de echipã, de camarade-rie. Eu sunt foarte mulþumit de cum au conlucrat ºi sper ca, ºi per ansam-blu, rezultatele sã fie dintre cele mai bune.”

Proaspãt absolvent al ºcolii militare ºi vãdit emoþionat, sublocotenentul AlinConstantin, a condus tragerea din postura de ºef secþie tragere. „Gãsesc aceastãexperienþã ca pe una încãrcatã de emoþie pentru mine. Fiecare proiectil ce plecade pe þeavã îmi înteþea bãtãile inimii în aºteptarea «verdictului» din punctul deobservare. Cu toate cã ºtiam, ºi mi s-a ºi demonstrat, cã oamenii de la piese au opregãtire exemplarã, emoþiile sunt inevitabile. Din punctul meu de vedere, toþi, dela comandanþii de piese, pânã la ultimul servant, au reacþionat ºi au dat curs co-menzilor nesperat de bine, dovadã stând zâmbetele venite «de la masa celor mari».În mare, pot spune cã suntem un grup unit prin determinare ºi dãruire.”

Obiectivele principale pe care ºi le-au stabilit au fost perfecþionarea deprinderi-lor personalului secþiei de tragere în pregãtirea ºi executarea activitãþilor într-o situa-þie realã ºi desfãºurarea misiunilor de tragere în condiþii foarte bune. Cu mândrie,ºeful de stat major, domnul maior Costel Dobria, a putut afirma: „Obiective îndepli-

nite!”.Toatã activitatea din

data de 9 s-a desfãºuratsub atenta observaþie adomnului colonel IuriTãnase, ºeful operaþiilor ºiinstrucþiei la Brigada 1Mecanizatã „Argedava”,care s-a declarat mulþumitde modul cum a decurstotul.

Comandantul unitãþii,locotenent-colonel DãnuþGeaba, ne-a împãrtãºit dinimpresiile sale, spunând:„Având în vedere vârstarelativ micã ºi sarcinileavute în ultimul an, consi-der cã întregul personalparticipant la exerciþiu

ºi-a înþeles menirea ºi a depus un mare efort pentru îndeplinirea misiunilor la stan-darde de performanþã superioare. Întregul sistem de conducere a focului a acþio-nat uimitor, fãcând dovada legãturii imperios necesare între elementele compo-nente. Secþia de tragere a fost condusã cu pricepere ºi a executat toate activitãþile,atât înainte, pe timpul ºi dupã ocuparea poziþiilor, cât ºi în timpul executãrii sarci-nilor specifice, demonstrând coeziune în cadrul acesteia. Referitor la tragerile deapreciere, pot spune cã au decurs în condiþii bune ºi foarte bune, fãrã incidente.S-au obþinut calificative superioare.”

În final, trebuie menþionat faptul cã artileriºtii Batalionului 113 Artilerie „Bãrã-ganu” au sãrbãtorit Ziua Artileriei Terestre, 10 noiembrie, la datorie, prin foc.

CC aa rr aa cc tt ee rr dd ee aa rr tt ii ll ee rr ii ss tt

Paginã realizatã de M.m. cls.IV Monica DEACU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu comandantul Batalionului 325 Artilerie „Alutus”, locotenent-colonel Neluº DINU

Poligonul, cel care dã întotdeauna verdictul!

- Domnule comandant, sper cã sunteþi deacord cu mine când afirm cã nu conteazã câtde bine cunoºti fiecare mic amãnunt al unuiCV. Pãrerea mea este cã, de fiecare datã cândîl parcurgi, descoperi acel ceva care te face sãretrãieºti senzaþii, sã îþi reorganizezi amintiri-le, acel ceva ce nu poate fi trecut pe o coalã dehârtie, cu liniuþã de la capãt. Acum, permiteþi-mi sã vã întreb care este drumul pe care l-aaþiparcurs pânã la aceastã funcþie?

- Am început cu Liceul Militar „DimitrieCantemir” de la Breaza, instituþie de care mãleagã amintiri frumoase, pentru cã acolo amfãcut primii paºi ai carierei mele, alãturi demulþi dintre colegii mei de acum. Aºadar, totula început în anul 1978. Am urmat apoi cursuri-le ªcolii Militare de Ofiþeri de Artilerie ºi Ra-chete Terestre „Ioan Vodã” din Sibiu, ºcoalã pecare am absolvit-o în anul 1985. În urma repar-tiþiei primite, am ajuns în municipiul Alexan-dria, unde, ca tânãr ofiþer, mi-am desfãºuratactivitatea trecând prin toate funcþiile decomandant de subunitate, de la comandant plu-ton, la locþiitor ºi comandant de baterie, încadrul Regimentului 29 Artilerie Antitanc. A fostperioada în care am avut foarte multe de învãþat,reuºind sã-mi însuºesc toate noþiunile de bazã înmod practic, pentru cã, din bãncile ºcolii, altfel sevedeau lucrurile. Paºii m-au purtat apoi, mai departe,spre Academia de Înalte Studii Militare, ale cãreicursuri le-am urmat în perioada 1993-1995, la facul-tatea forþelor terestre, în specialitatea artilerie ºirachete terestre. Am fost ultima promoþie de acestgen, iar, dupã absolvire, am fost repartizat la Briga-da 43 Artilerie, din Mihai Bravu. Aici, am îndeplinitfuncþiile de ofiþer în statul major ºi ºef al BirouluiPregãtire pentru Luptã. Doi ani mai târziu, în 1997,am revenit la Brigada 29 Artilerie Antitanc, struc-turã care, dupã câþiva ani, în 2002, s-a transformat înregiment. La aceastã structurã, am fost ºef alcercetãrii, ºef al Biroului Pregãtire pentru Luptã ºiºef de stat major pânã în anul 2005, când regimentula fost desfiinþat.

În perioada 2005-2009, am îndeplinit funcþia deºef al structurii de securitate la comandamentul Bri-gãzii 2 Infanterie „Rovine” din Craiova, iar, în anul2009, am fost numit comandant de unitate la Batali-onul 325 Artilerie „Alutus” din Caracal. Numireamea în funcþie a însemnat mai mult decât o împlinire

pe plan profesional, deoarece visul fiecãrui ofiþereste acela de a fi mãcar o datã în carierã comandantde unitate, dar ºi pentru cã mi s-a dat ocazia sã fiumai aproape de oameni.

- Locul ºi rolul unitãþii în cadrul structurii bri-gãzii sunt bine definite ºi consider cã fiecare dintreele poartã o încãrcãturã emoþionalã aparte, repre-zentând o mare parte a responsabilitãþii dumnea-voastrã. Care au fost activitãþile batalionului pentruanul 2011 ºi ce importanþã acordaþi pregãtirii ºidesfãºurãrii de zi cu zi a instrucþiei?

- Batalionul 325 Artilerie „Alutus” este o unitatetacticã din subordinea Brigãzii 2 Infanterie„Rovine”, care executã instrucþia pentru a fi capabilãsã execute acþiuni militare (sprijinul prin foc) cu toa-te forþele sau cu parte din forþe, în cadrul unor struc-

turi operaþionale (de coaliþie, regionale sau naþio-nale) sau în cadrul marii unitãþi. Batalionul de arti-lerie reprezintã structura cu cea mai mare putere defoc din cadrul brigãzii de infanterie, deoarece desprijinul sãu depinde succesul în operaþie al acesteia.

Prioritãþile Batalionului 325 Artilerie pentru anul2011 au fost: continuarea procesului de remodelare acadrului conceptual privind planificarea, organiza-rea, comanda, controlul ºi desfãºurarea instrucþiei;aplicarea ºi perfecþionarea activitãþii de autoevalua-re/evaluare a nivelului de instrucþie a structurilorconform cerinþelor CREVAL – „Programul de Eva-luare a Nivelului de Operativitate pentru Luptã” - ºi„Concepþiei privind evaluarea instrucþiei colectiveîn Armata României”.

Din punctul de vedere strict al profesiei noastre,apogeul acestui an de instrucþie a fost concretizat înexerciþiile cu trageri de luptã (LFX) cu piesele, sec-þiile ºi bateriile de artilerie, din poligoanele BotoºeºtiPaia ºi Redea, rezultatele obþinute fiind foarte bune.A fi artilerist este o muncã grea. E nevoie de logis-ticã, calcule, atenþie ºi mult antrenament. Dar celcare dã întotdeauna verdictul este... poligonul!

Rezultatele tragerilor sunt rodul a multã instruc-þie, efort, manuale, regulamente, dar ºi al unei plani-

ficãri riguroase a timpului.Precizia tragerilor este datãde priceperea militarilor dea determina cu precizie ele-mentele de tragere ºi de adeschide rapid focul. Îmiface plãcere sã menþionezcã, în cadrul batalionului,instrucþia a fost, este ºi va fiprioritatea numãrul unu, iarpoligonul, locul unde arti-leriºtii îºi demonstreazãmãiestria de mânuitori aitraiectoriilor.

Pe lângã aceste activitãþi,sã le spunem practice, într-un an de instrucþie, existã ºialte activitãþi la fel de im-portante care se desfãºoarãºi fac parte din viaþa de zi cuzi a unitãþii.

- Ce v-aaþi propus pentru anul urmãtor, la nivel debatalion, în ideea îmbunãtãþirii dinamicii activitã-þilor pe linie de comandã, de personal ºi de logis-ticã?

- Intenþia mea este ca, ºi în anul de instrucþie2012, sã instruiesc comandamentul ºi bateriile pen-tru operaþia ofensivã, operaþiile intermediare ºi ope-raþia de apãrare, cu scopul de a cunoaºte procedeelespecifice acestora, concomitent cu perfecþionareadeprinderilor personalului în executarea misiunilorindividuale ºi colective din cadrul microstructurilor,în conformitate cu cerinþele specifice prevãzute deProgramele de Instrucþie pentru Misiuni ºi Pro-gramele Individuale de Instrucþie.

La baza planificãrii ºi desfãºurãrii instrucþiei, potsã afirm cã a stat deviza „Instruieºte-te aºa cum veilupta!”. În ceea ce priveºte anul în curs, spre finele

cãruia ne îndreptãm ºi desprecare deja putem contura câtevaconcluzii, procesul de instrucþies-a desfãºurat într-o concepþieunitarã, iar activitãþile planifica-te au fost conduse ºi coordonatede comandamentul Batalionului325 Artilerie „Alutus”.

În urma exerciþiilor ºi evalu-ãrilor executate, am constatatcã, în cadrul unitãþii, instrucþiase planificã ºi se desfãºoarã încondiþii bune ºi foarte bune. Petimpul exerciþiilor conduse ºiexecutate au fost îndepliniteobiectivele de instruire, fapt înurma cãruia pot concluziona cãnivelul de instruire al coman-damentului ºi al bateriilor esteridicat.

În prezent, batalionul este înmãsurã sã desfãºoare o gamãlargã de misiuni tactice, deºiunele dintre acestea necesitã o

instrucþie suplimentarã pentru: executarea pregãtiriiinformative a câmpului de luptã (IPB), realizareaciclului complet de selecþie, prioritizarea ºi anga-jarea þintelor, gestionarea informaþiilor tactice.

- Calitatea oamenilor de care sunteþi înconjuratvã reprezintã. Ei sunt cei de care vã simþiþi mândru,care vã asigurã succesele ºi pe care îi sprijiniþi lanevoie. Sunt camarazi ce nu au nevoie de recunoº-tinþã, dar care meritã sã fie amintiþi. Ce pãrere aveþidespre stuff-uul unitãþii?

- Comandamentul constituie una dintre compo-nentele de bazã ale structurii batalionului de artilerieºi este organizat pentru exercitarea actului de co-mandã ºi control. În cei doi ani ºi jumãtate de cândam primit comanda unitãþii, consider cã personalulcomandamentului formeazã într-adevãr o „echipã”pe care comandantul se poate baza permanent, deoa-rece, în aceastã perioadã, am reuºit sã conving pefiecare militar din aceastã structurã cã numai lucrulbine fãcut, încrederea în echipa de comandã ºi per-manenta colaborare dintre toate compartimentele audus la obþinerea unor rezultate superioare celor dinanii trecuþi.

De asemenea pot spune cu mândrie cã am reuºitsã pun în „miºcare” personalul Batalionului 325Artilerie „Alutus”, iar acesta aratã într-adevãr altfel.

- Un principiu de viaþã, de care te laºi guvernat,este mai puþin intuit sau conºtientizat atunci cândvine vorba despre activitãþile practice ale unei zileobiºnuite. Este mai mult ca un reflex necondiþionat.Se spune cã un principiu nu este al tãu, decât atuncicând îl trãieºti. Atunci îl înþelegi pe deplin ºi, defapt, aceasta este marea provocare umanã. Aveþi unasemenea principiu care îºi pune amprenta asuprastilului de a conduce, pentru cã actul de comandã însine este unul complex, ce presupune un summum decalitãþi?

- Consider cã stilul de conducere este propriufiecãrui comandant în parte ºi nu este de ajuns numaisã-l asimilezi din anumite lucrãri mai mult sau maipuþin ºtiinþifice sau prin frecventarea anumitor cur-suri în domeniu. În aceste zile, când personalul uni-tãþii trece prin aceleaºi greutãþi pe care le simþim ºinoi la nivelul întregii þãri, cred cã aptitudinea unuicomandant de a fi în acelaºi timp ºi un bun manager,exemplul personal, dar ºi experienþa îºi pun consi-derabil amprenta asupra stilului de a conduce. Înacest sens, le-am creat subordonaþilor sentimentul ºisiguranþa cã, dacã vor colabora cu un comandamentsigur de sine, care nu se fereºte de ei, aceºtia îºi vorînþelege clar sarcinile, iar comportamentele negativevor fi reduse la minimum, mai ales prin faptul cã aula îndemânã o relaþie directã, fãrã uºi închise, cucomandantul.

Mie îmi plac lucrurile simple ºi directe ºi, caurmare, acþionez aºa cum gândesc. Dacã sunt astãzila comanda Batalionului 325 Artilerie „Alutus” esteºi meritul personalului cu care am lucrat de-a lungultimpului. Dar, nu se opreºte totul aici. Funcþia pecare o ocup mã obligã în continuare ºi mai mult!

Plutonier-adjutant Mihai OANECristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011

„Aº dori sã rup vãlulce ascunde viitorul patriei mele,

aº dori sã fiu mãcar un minut pe tripiedul Phytiei

ºi sã proorocesc þãrii ºi naþiei mele soartele cele mai bune.”

M. Kogãlniceanu

D e-a lungul istoriei, fiecare bucatã de pãmântromânesc revenitã la patria-mamã a fost plã-

titã scump pe câmpul de luptã. Sacrificiile României înPrimul Rãzboi Mondial au respectat acest lucru ºi aufost deosebit de mari: la o populaþie de 7.400.000 de lo-cuitori au pierit circa 800.000 de oameni (morþi, dispã-ruþi, militari ºi civili). Dacã raportãm acest fapt la viaþaunui popor, nu am pierdut mai mult decât alte naþiuni,dar, dacã raportãm pierderile, sacrificiile, vexaþiunilece transpar din paginile dosarelor de arhivã la viaþaindividualã a românului simplu ºi sãrac al acelui timp,totuºi, îmbracã o conotaþie diferitã. Iar ceea ce pentruei a fost un sacrificiu imens, pentru noi, devine o grearesponsabilitate.

Visul milenar al unitãþii românilor într-un singurhotar se împlinea prin imensele sacrificii materiale ºiumane pe care le-a fãcut România. Atunci, la 1 Decem-brie 1918, îndepãrtând resentimentele ºi necazurileacumulate veacuri de-a rândul, poporul român, mân-dru, demn ºi hotãrât chema la marele praznic pe toþi ceicu care era sortit sã trãiascã ºi sã munceascã.

La 1 decembrie 2011, se împlinesc 93 de ani de laînfãptuirea idealului naþional al poporului român, aleliberãrii ºi aducerii tuturor teritoriilor româneºti – Ba-sarabia, Transilvania, Banat, Criºana, Maramureº ºiBucovina - la patria-mamã, înfãptuindu-se astfel Ro-

mânia Mare. Tocmai de aceea, cel mai important eve-niment al istoriei româneºti - Marea Unire de la 1decembrie - a devenit Ziua Naþionalã a României.

Aceastã zi este foarte importantã pentru toþi româniiºi fiecare dintre noi simte, mãcar în adâncul sufletuluilui, cã trebuie sã o sãrbãtoreascã cum se cuvine, deoa-rece ea este ºi va rãmâne un reper memorabil în istoriapatriei noastre prin semnificaþia condiþiei jertfelnice acelui care luptã pentru libertatea gliei ºi a neamuluisãu.

Aºadar, ca un semn al recunoºtinþei pentru jertfaînaintaºilor, ºi în acest an, Ziua Naþionalã a Românieia fost sãrbãtoritã la Bucureºti de mii de oameni, care auvenit, cu mic cumare, la Arcul deTriumf sã vadã pa-rada militarã în ca-drul cãreia au defi-lat peste 1.200 deoameni din ForþeleTerestre, ForþeleAeriene ºi ForþeleNavale. Armatei is-au alãturat ºi de-taºamentele Minis-terului Administra-þiei ºi Internelor,Serviciului Românde Informaþii, Pro-tecþiei Civile ºi aleServiciului de Pro-tecþie ºi Pazã. Petimpul desfãºurãriiactivitãþii, zona a

fost survolatã de aero-navele Ministerului A-pãrãrii Naþionale, deelicopterele Ministeru-lui de Interne ºi de celeale SMURD-ului.

Responsabil de pre-gãtirea ºi instruirea for-þelor participante la pa-radã a fost numit co-mandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”,general-maior NicolaieDohotariu, iar coman-dant al paradei a fostnumit colonelul dr. Ni-colae Ciucã, comandan-tul Diviziei 2 Infanterie„Getica”.

Antrenamentele încomun au început peterenul de instrucþieGhencea în ziua de 21noiembrie, iar ºase zilemai târziu s-a executato repetiþie finalã în Pia-þa Arcului de Triumf.

Presa, civilã ºi mili-tarã, scrisã ºi audio-vi-zualã, s-a aflat ºi ea pre-zentã în numãr mare. Fotografii se strãduiau sã prindãcele mai bune cadre, iar reporterii, cele mai însemnatemomente.

De ziua noastrã naþionalã, parcã mai mult ca ori-când, faptele îna-intaºilor pãreau afi vii ºi proaspeteîn gesturile ºi vor-bele tuturor acelo-ra care au luatparte la eveni-ment. Cu toate cãeste o zi de iarnã,1 Decembrie afost una însoritã,cu temperaturi po-zitive, care a adu-nat peste 10.000de oameni. Româ-nii au venit sã sãr-bãtoreascã ZiuaRomâniei alãturide Armatã, unadintre cele maiapreciate instituþiiale tãrii.

Detaºamentelede militari ºi teh-nica se înºiruiauordonat, aºteptând

momentul sosirii înaltelor oficialitãþi ºi deschiderea ce-remonialului. Disciplina ce domnea peste tot pãrea a ficuprins ºi pe civilii sosiþi sã asiste la eveniment.

Cãtre orele 11:00, dispozitivul pentru ceremonials-a încheiat ºi, timp de mai bine de o orã, invitaþii –personalitãþi marcante ale vieþii politice ºi culturale,veterani de rãzboi, oaspeþii strãini (civili ºi militari),personalul comandamentului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” ºi cel din unitãþile subordonate, din Bucureºti– împreunã cu populaþia localã au asistat la trecereamilitarilor ARMATEI ROMÂNE pe sub Arcul de Tri-umf.

Sosirea preºedintelui þãrii a fost marcatã de rãspun-sul „ca un tunet”la salut al Gãrziide Onoare, iarapoi, Imnul patrieia rãsunat maiestu-os între cerul ºi pã-mântul românesc.Pentru o clipã, noiromânii, prezenþila eveniment, amlãsat mândria sãne copleºeascã ºil-am cântat la uni-son. În acordurilefanfarei, militariiRegimentului 30Gardã au executat21 de salve de arti-lerie, iar copiii flu-turau steguleþeletricolore.

Cei care au deschis parada au fost voluntarii de laAsociaþia „Tradiþia Militarã”, care erau echipaþi înuniforme la fel ca cele purtate de militarii români întimpul Primului Rãzboi Mondial.

Trecând prin faþa ochilor noºtri, Armata românã,prin defilarea impresionantã a detaºamentelor salereprezentative ºi etalarea tehnicii de care dispune înprezent, parcã transmitea cu modestie: „Sunt aici, ladatorie!”.

N-au lipsit, în acele momente, nici lacrimile furiºedin ochii veteranilor, dar nici credinþa dãtãtoare de nã-dejde cã Dumnezeu îi va ocroti pe români, pe pãmân-tul lor strãbun.

Festivitãþile dedicate sãrbãtoririi Zilei Naþionale aucontinuat, începând cu 17:40, în Piaþa Tricolorului, din

faþa Palatului Cercului Militar Naþional, unde s-a des-fãºurat un ceremonial militar ºi un concert de cânteceostãºeºti. Seara, dupã orele 19:00, militarii Regimentu-lui 30 Gardã au executat „Retragerea cu torþe”, petraseul Cercul Militar Naþional, Bd. Regina Elisabeta,Piaþa Operei, Bd. Eroilor Sanitari, Bd. Iuliu Maniu, Bd.Vasile Milea, cazarma Regimentului 30 Gardã.

Tot în Bucureºti, au mai avut loc, începând cu ora08:00, ceremonii militare de depuneri de coroane ºi jer-be la Monumentul Eroilor militari români cãzuþi ladatorie din Parcul Tineretului ºi la Monumentul Osta-ºului Necunoscut din Parcul Carol I.

Privitã în ansamblu, parada militarã a fost de o în-cãrcãturã emoþionalã deoseditã. A fost o zi în care sen-timentul de fi român în þara lui s-a simþit puternic înprivirile ºi gesturile tuturor. Steguleþele tricolore nu auîncetat sã fluture mândre pe tehnica militarã ce seretrãgea pe strãzile capitalei, adunând admiraþia trecã-torilor care s-au oprit sã-i mai salute o datã pe cei careau reuºit sã le reaminteascã de valorile naþionale.

Colonel Ion PAPALEÞ

1 DecembrieZZ ii uu aa dd ee ss uu ff ll ee tt aa rr oo mm ââ nn ii ll oo rr

U nirea naþional-politicã a românilor, dinanul 1918, nu se cuvine a fi înfãþiºatã,

nici mãcar în parte, ca un dar ce a coborât asupraneamului românesc din încrederea ºi simpatialumilor civilizate. Ea trebuie declaratã întotdeau-na, potrivit adevãrului, ca fiind o urmare fireascã aunei pregãtiri istorice de sute de ani, în cursulcãrora acest popor de eroi ºi de mucenici a izbutitsã-ºi apere cu o uimitoare stãruinþã „... sãrãcia ºinevoile ºi neamul”!

Astfel, statul român, întregit în forma lui deastãzi, trebuie preþuit ca unul dintre cele mai dura-bile, având temelii adânci ºi nezguduite în alcãtui-rea geograficã a pãmântului strãmoºesc, în fireapoporului român ºi în trãinicia lui nepilduitã, în le-gãturile lui sufleteºti întãrite prin unitatea acelu-iaºi grai, aceleiaºi credinþe, aceloraºi datini ºi obi-ceiuri, în asemãnarea nedezminþitã a întocmirilorºi aºezãmintelor moºtenite din bãtrâni ºi, mai pre-sus de toate, în puterea moralã a conºtiinþei naþio-nale, fãrã de care ar fi ºubrede ºi nesigure toate ce-lelalte temelii.

11 DDeecceemmbbrriiee a fost adoptatã ca zi naþionalã a

României în anul 1990, reprezentând sãrbãtorireaMarii Adunãri de la Alba Iulia unde s-a votat uni-rea Transilvaniei cu România ºi care simbolizeazãunirea tuturor românilor într-un singur stat naþio-nal. Anul 1918 semnificã în istoria poporului ro-mân anul triumfului idealului naþional, anul încu-nunãrii victorioase a lungului ºir de lupte ºi sacrifi-cii umane ºi materiale pentru fãurirea statului na-þional unitar. Acest proces istoric, desfãºurat pe în-treg spaþiul românesc, a înregistrat puternice seis-me în 1784, 1821, 1848-1849, ca ºi evenimentecardinale cum ar fi unirea Moldovei ºi Muntenieiîn 1859, proclamarea independenþei absolute a þã-rii de sub ocupaþia otomanã, consfinþite pe câmpul

de luptã de armata românã în rãzboiul din 1877-1878, precum ºi adunãrile reprezentative, demo-cratic alese, ale românilor din teritoriile aflate substãpânirea strãinã de la Chiºinãu, Cernãuþi ºi AlbaIulia din 1918.

Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la au-todeterminare au fost românii dintre Prut ºi Nistru.Primul pas a fost fãcut pe 21 noiembrie/4 decem-brie 1917, când Sfatul Þãrii a proclamat „Republi-ca Democraticã Moldoveneascã” -, urmat de celdin 24 ianuarie/6 februarie 1918, când s-a adoptatDeclaraþia de Independenþã. Încununarea acestoracþiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918,când Sfatul Þãrii de la Chiºinãu a decis cu majori-tate de voturi unirea cu România a Republicii De-mocratice Moldoveneºti (Basarabia).

Respectând aceastã hotãrâre, Comitetul Execu-tiv al Consiliului Naþional din Bucovina a convo-cat un Congres general al Bucovinei pentru 15/28noiembrie 1918, în Palatul mitropolitan din Cernã-uþi. Aici, s-a dat citire unei moþiuni în care se afir-ma: „Bucovina este parte organicã a Moldovei încare se gãseau gropniþele domneºti ºi a fost smul-sã samavolnic din trupul Moldovei, iar româniibucovineni au îndurat multe opresiuni din parteacârmuirii habsburgice, dar n-au pierdut nãdejdeacã ceasul mântuirii, aºteptat cu atâta dor ºi sufe-rinþã, a sosit!”. Pe temeiul acestor adevãruri, Con-gresul general al Bucovinei, întrupând supremaputere a þãrii ºi fiind investit cu puterea legiuitoa-re, în numele suveranitãþii naþionale, a hotãrât:„Unirea necondiþionatã ºi pe vecie a Bucovinei învechile ei hotare pânã la Ceremus, Colacin ºiNistru cu Regatul României!”.

În zilele când românii din Bucovina îºi rosteauhotãrârea de unire cu România, în Transilvania, sepregãtea ultimul act al marii epopei naþionale.Mulþimile se îndreptau spre Alba Iulia în condiþiicât se poate de prielnice: aparatul de stat austro-ungar fusese înlocuit de administraþia româneascã.

Astfel, la 1 decembrie 1918, în inima Tran-silvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunãri Naþio-nale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Criºa-nei ºi Maramureºului cu România, aclamat de oimpresionantã adunare popularã, încununa celelal-te acte de unire de la Chiºinãu (27 martie/9aprilie1918) ºi Cernãuþi (15/28 noiembrie 1918) prin ca-re Basarabia ºi Bucovina reveneau în hotarele Ro-mâniei.

De altfel, Constituþia României, care a fostadoptatã în anul 1923, stipuleazã în primele douãarticole esenþa credinþei nestrãmutate a unui ºir în-treg de generaþii de apostoli ai idealului naþional:„Regatul României este un stat naþional, unitar ºiindivizibil”, iar „teritoriul României este inaliena-bil”.

La mulþi ani, România!Cristina FRATU

S fânta Evanghelie din Duminica a XXII-a dupãRusalii ne îndeamnã sã vorbim despre iad.

Mai întâi trebuie sã ºtim cã iadul este loc de chin rân-duit diavolilor ºi celor ce urmeazã lor. Apoi sã ºtim cã, îniad, suferã ºi trupul ºi sufletul. „Iadul este þara morþii,împãrãþia diavolilor, a cãrui poartã este deznãdãjduirea;curte sunt legãturile; ferestre, întunericul; masã, reauaîmpuþiciune ºi miros greu; mâncarea, foamea; bãutura,setea; ceasornic, plânsul; aºternut, vãpaia”.

Înþeleptul Solomon, arãtând cã întunericul pipãit ce avenit pe vremea lui Moise peste egipteni a fost din iad, zi-cea aºa: „Noapte cu adevãrat neputincioasã care, dinfundurile neputinciosului iad, a venit asupra a tot Egip-tul”. Despre foamea cea mare care este în iad, a arãtat maiînainte David, proorocul, zicând: „ªi vor flãmânzi ca uncâine. ªi va fi poporul ca cel ce este cu totul ars de foc,ºi omului de fratele sãu nu-i va fi milã ºi nu se va sãturaomul mâncând cãrnurile braþului sãu”. Despre focul ºimirosul greu de iad, a zis Sfânta Scripturã: „Mânia Dom-nului este ca o vale de pucioasã ce arde”.

Mântuitorul ne aratã cã iadul este loc de chin în carese munceºte ºi trupul ºi sufletul, zicând: „Dacã mâna saupiciorul tãu se sminteºte, taie-l ºi îl aruncã de la tine, cãmai bine este sã intri în viaþã ciung sau ºchiop, decât,având amândouã mâinile sau picioarele, sã fi aruncat înfocul cel veºnic”.

Dupã ce am ascultat cele spuse de Domnul despre iadîn Sfânta Evanghelie, sã auzim ºi cele ce au spus despreiad sfinþii sãi ucenici ºi apostoli. Iatã ce spune dumneze-iescul Ioan Evanghelistul despre cei pãcãtoºi care merg în

iad: „Iar partea celor fricoºi ºi necredincioºi, spurcaþi ºiucigaºi, desfrânaþi ºi fermecãtori, ºi închinãtori la idoli,ºi a tuturor celor necredincioºi este iezerul care arde, cufoc ºi cu pucioasã, ºi care este moartea a doua”.

Sfântul Apostol Petru, arãtând osânda sodomenilor,zice: „ªi cetãþile Sodomei ºi Gomorei, osândindu-le ladistrugere, le-a prefãcut în cenuºã, dându-le ca pildãnelegiuiþilor în viitor”.

Iatã ce zic sfinþii Pãrinþi despre iad. Sfântul Macariecel Mare spune cã lacrimile celor ce se muncesc în iad vorfi de foc ºi cu totul se vor arde trupurile acelea care vorpica. Sfântul Efrem Sirul, arãtând plângerea celor din iad,zice: „Atunci cu amar plângând, lacrimi vãrsând ºi vãi-tându-se, vor zice: O, cum a trecut vremea noastrã, culenevie ºi cu trândãvie! O, cum ne-am înºelat! O, cum,auzind noi dumnezeieºtile scripturi, râdem ºi ne batemjoc”.

Sfinþii ºi dumnezeieºtii Pãrinþi în chip luminat ne aratãce se petrece în momentul când sufletul se desparte detrup. Îngerii buni ºi rãi se înfãþiºeazã înaintea sufletului.Vederea celor din urmã pricinuieºte sufletului mare tulbu-rare ºi fricã, dar el gãseºte totuºi o mângâiere la vedereasfinþilor îngeri buni. Faptele bune ale omului ºi conºtiinþalui curatã sunt în acest moment un mare ajutor ºi o marebucurie pentru suflet. Ascultarea, umilinþa, faptele bune ºirãbdarea necazurilor sunt atunci o mare sprijinire a sufle-tului, care se înalþã cãtre Domnul într-o mare bucurie, în-soþiþi de îngerii cei buni. În schimb, sufletul cel plin depatimi ºi de pãcate este condus de diavoli la iad, unde vasuferi veºnic.

Iadul a fost creat de Dumnezeu pentru diavoli, dar nu

pentru oameni, care sunt zidiþi dupã chipul ºi asemãnareaSa. Dar, prin cãderea din rai a primilor oameni, neamulomenesc a fost supus osândei iadului pânã la venirea Fiu-lui lui Dumnezeu pe pãmânt. Numai prin moartea ºi Învi-erea Domnului nostru Iisus Hristos, iadul a fost deschis,iar drepþii Vechiului Testament au fost eliberaþi ºi primiþiîn rai.

Dacã vrem sã ne mântuim, adicã sã scãpãm de iad ºisã fim primiþi în rai ºi în bucuria împãrãþiei cereºti, trebu-ie sã facem urmãtoarele lucruri: mai întâi, sã pãstrãm cusfinþenie dreapta credinþã ortodoxã pe care o avem ne-schimbatã de peste douã mii de ani; apoi, sã ascultãm deBiserica întemeiatã de Hristos ºi de pãstorii ei – preoþi ºiepiscopi; sã pãzim cu multã evlavie poruncile SfinteiEvanghelii ºi, mai ales, rugãciunea, milostenia, smerenia,iubirea creºtinã, naºterea ºi creºterea de copii, participa-rea regulatã la bisericã, spovedania ºi Sfânta Împãrtãºa-nie. Zadarnic se roagã Lui Avraam zgârcitul ºi nepocãitulbogat, ce a fost aruncat în iad cu diavolii, sã trimitã peLazãr pe pãmânt ca sã cheme la pocãinþã pe fraþii sãi, cãi se rãspunde: „Au pe Moise ºi pe prooroci!”. La fel ni seva spune ºi nouã, dacã nu ne pocãim: „Avem pe Hristos ºipe preoþi. Sã-i ascultãm pe ei!”.

Aºadar, sã ne pocãim ºi noi, pânã avem vreme. Numaiaºa vom fi iertaþi, miluiþi ºi primiþi în sânul lui Avraam,adicã în veºnica bucurie a raiului, împreunã cu proorocii,cu apostolii, cu mucenicii ºi cu toþi drepþii, împreunã cusãracul Lazãr, împreunã cu Hristos. Acolo ºi numai acolonu mai este durere, nici suspin, ci viaþã fãrã de sfârºit.Amin!

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011Pagina 6

1 Decembrie, izbânda neîndoielnicã a neamului românesc

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

I adu l a fo s t c rea t de Dumnezeu pen t ru d iavo l i . . .

I s to r ia l um i i º i l umea i s to r i e i aCartea din vitrinã

Fu r tunã în Pa rad i s

4 decembrie - Concert susþinut de Nana Mouskouri, la SalaPalatului;

7 decembrie - Concert susþinut de cantautorul maramureºeanªtefan Hruºcã, la Sala Palatului;

7-99 decembrie - A patra ediþie a Festivalului Internaþional deLiteraturã, cu tema „Þara adoptivã”, la Muzeul ÞãranuluiRomân, Clubul Þãranului;

8 decembrie - Gala de Balet, cu ocazia Sãptãmânii ArtelorSpectacolului Muzical 2011, la Opera Naþionalã Bucureºti;

8 decembrie - Trupa Celelalte Cuvinte susþine un concert, sãr-bãtorind 30 de ani de existenþã, la Sala Palatului;

9 decembrie - Electrecord organizeazã Gala Premiilor deExcelenþã, la Sala Palatului;

10 decembrie - Concert susþinut de Salvatore Adamo, la SalaPalatului;

14-117 decembrie - Concert de Crãciun susþinut de ªtefan Bã-nicã jr., la Sala Palatului;

19 decembrie - Concert susþinut de Strauss Festival Orchestradin Viena, la Sala Palatului;

20 decembrie - Concert susþinut de Demis Roussos, la SalaPalatului.

R e p e r e c u l t u r a l e

Î n acest roman incendiar, veþi întâlni personaje puter-nice, cu vieþi sfâºiate de conflicte interioare, cu femei ºi

bãrbaþi care par sã aibã totul, dar cãrora le lipseºte dragostea.Totuºi, dupã îndelungi frãmântãri, reuºesc sã dobândeascã feri-cirea mult visatã.

Shay Morrison e un model renumit, care pozeazã pentru di-verºi artiºti. Considerã cã nu estenimic ruºinos în tot ceea ce facepentru a inspira opere de artã, maiales cã are anumite calitãþi în acestsens. Totuºi, în spatele siguranþeiafiºate se aflã un suflet rãnit deeºecul unei cãsnicii ratate. Uneveniment îi tulburã viaþa ºi o facesã-ºi expunã partea vulnerabilã,care este determinatã de faptul cãmama ei se recãsãtoreºte. Mergândsã îºi cunoascã noua familie, îlîntâlneºte pe fratele ei vitreg, Ian,un personaj mai aparte ºi oarecumdiferit de cei din anturajul ei.Tânãra hotãrãºte sã ºi-l apropie, darîntâlneºte o rezistenþã la care nu se aºtepta. El este pastor creºtin,de o moralitate ireproºabilã. În plus, tânãrul îºi exprimã dezapro-barea faþã de cariera proaspetei sale rude, carierã ce contravine cutotul preceptelor sale religioase.

Rãnitã, Shay ia totul ca pe o provocare ºi decide sã-ºi conti-nuie demersul, dar îºi pune singurã piedici. Slãbiciunile ei nu în-târzie sã iasã la ivealã ºi se trezeºte prinsã în capcana propriilorsale iluzii. Însã, pânã la urmã, Ian începe sã fie atras irezistibil defrumoasa ispititoare. Încearcã sã o evite, dar se trezeºte, nici el nuºtie cum, în mrejele þesute de ea cu multã pricepere. Va trebui sãia mãsuri ca lucrurile sã nu degenereze ºi sã îºi poatã pãstra sta-tutul pentru care a luptat atât de mult, dar ºi conºtiinþa nepãtatã.Dar cum sã facã asta? Ei bine, soluþia gãsitã de cei doi va fi cevacu totul neaºteptat, atât pentru personajele cãrþii, cât ºi pentrucititorii care vor avea parte de surprize peste surprize, pânã laultima filã a romanului. (O.M.)

Cel mai uºor material din lume- mai uºor decât aerul -

Cercetãtorii americani s-au inspirat din structuraTurnului Eiffel pentru a crea inovatorul material. Ei au

realizat cel mai uºor materi-al din lume, alcãtuit dintr-oreþea de tuburi metalice,subþiri cât un fir de pãr. Ma-terialul este mai puþin densdecât aerul ºi de 100 de orimai uºor decât Styrofoam-ul, se laudã oamenii de ºtiin-þã de la Universitatea Cali-

fornia din Irvine, spune bbc.co.uk.Cel mai probabil, inovativul material va fi folosit,

pe viitor, în industria de baterii ºi la construirea produ-selor menite sã absoarbã ºocurile.

Misterul „Munþilor Fantomã”din Antarctica

O echipã internaþionalã de cercetãtori a cartografiatcu o precizie uluitoare Munþii Gamburtsevs (MunþiiFantomã), cu ajutorul unui radar capabil sã strãpungãstratul gros de gheaþã al Antarcticii.

Munþii Gamburtsevs sunt de mãrimea Alpilor euro-peni, însã sunt îngropaþi complet în gheaþa antarcticã.Descoperirea lor, petrecutã în anii ‘50, a reprezentat osurprizã extraordinarã, de vreme ce majoritatea oame-nilor de ºtiinþã bãnuiserã cã patul de rocã de sub Antar-ctica era oarecum plat. Aceºti munþi s-au format înurmã cu peste un miliard de ani ºi sunt importanþi pen-tru cercetãtori, deoarece se crede cã locul în care suntpoziþonaþi reprezintã punctul de plecare al calotei gla-ciare, care între timp a cuprins întreg sudul Terrei,scrie bbc.co.uk.

Aºadar, studierea acestor munþi i-ar putea ajuta peoamenii de ºtiinþã sã înþeleagã nu doar schimbãrile princare a trecut Terra de-a lungul timpului, ci ºi sã afle cene aºteaptã din punct de vedere climatologic.

ªapte lucruri pe care nu le ºtiaidespre Albert Einstein

Aversiunea faþã de ºosete ºi refuzul de a-ºi memo-ra propriul numãr de telefon sunt doar douã dintre ciu-dãþeniile cercetãtorului german, menþionate într-un topalcãtuit de revista „Life”:

1. Deºi este considerat unul dintre cele mai mari ge-nii ale tuturor timpurilor, Albert Einstein nu a vorbitpânã la vârsta de trei ani, ceea ce contrazice teoriileoamenilor de ºtiinþã legate de copiii supradotaþi;

2. Cercetãtorului ger-man nu i-a plãcut nici unfel de joc, nici mãcar ce-le de logicã. „Nu-mi pla-ce sã mã joc. N-am timpde aºa ceva. Când ter-min de muncit, nu vreausã-mi solicit creierul înnici un fel”, a explicatEinstein într-un interviu pentru „New York Times”;

3. Einstein a susþinut cã descoperirile sale nu s-audatorat vreunui talent special pe care l-ar fi avut, ci„curiozitãþii mistice” cu care a fost hãrãzit. „Cel maiimportant lucru e sã nu încetezi sã-þi pui întrebãri”, adeclarat el tot pentru revista „Life”;

4. Albert Einstein nu ºtia care este propriul sãu nu-mãr de telefon, pentru cã era împotriva memorãrii in-formaþiilor care puteau fi gãsite în cãrþi;

5. A fost foarte bun prieten cu actorul de comedieCharlie Chaplin;

6. Lui Einstein îi plãcea foarte mult sã se plimbe cubarca, însã nu a învãþat niciodatã sã înoate. Îi plãceasã-ºi asume mici riscuri, aºa cã nu purta niciodatã vestãde salvare când se afla pe barcã;

7. Nu purta niciodatã ºosete. „Când eram tânãr, amobservat cã degetele mari de la picioare ajung tot tim-pul sã gãureascã ºosetele. Aºa cã am încetat sã le maiport”, a povestit odatã Einstein.

Ursul care te scapã de sforãitO invenþie japonezã aparte este ºi Jukusui-kun,

ursul care te scapã de sforãit. Sforãitul partenerului deviaþã poate fi o problemã serioasã într-o relaþie. Nu temai odihneºti ºi, prin urmare, viaþa þi se schimbã înrãu. Însã japonezii au gãsit o soluþie - perna care opreº-te sforãitul. Ursul inventat de japonezi îþi întoarcecapul în timp ce dormi, potrivit green-report.ro. Pernaeste de fapt un urs de pluº care împinge într-o parte

capul celui ce sforãieîn somn, pentru a aju-ta la deschiderea cãi-lor sale respiratorii.

Jukusui-kun, adi-cã ursul-pernã, are ºiun microfon încorpo-rat, cu ajutorul cãru-ia, atunci când detec-teazã un zgomot mai

puternic (cum poate fi ºi sforãitul), sã spunem cã sal-veazã cãsnicia celui ce doarme zgomotos. (F.C.)

sursa: www.realitatea.net

MOZAICCurierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011 Pagina 7

HP va lansa un laptop ultrasubþire

Hewlett-Packard, care a renunþat înoctombrie la separarea de grup a divi-ziei de PC-uri, lanseazã la începutul luidecembrie primul laptop ultrabook

(ultrasubþire ºi uºor), pentru a concuramodelul MacBook Air fabricat deApple, transmite Bloomberg.

Laptop-ul HP Folio are un ecrande 13,3 inci (33,8 cm), cântãreºte 1,5kilograme, are o grosime de 0,7 inci(1,8 cm) ºi poate funcþiona fãrã încãr-care pânã la nouã ore.

HP Folio va fi disponibil pe piaþãde pe 7 decembrie, la un preþ de 900 dedolari, a anunþat compania. Este pentruprima oarã când Hewlett-Packard intrãpe segmentul laptop-urilor ultrabook.

Specificaþiile tehnice pentru ultra-book-uri au fost create de Intel, darcompania a lãsat fabricarea acestora peseama unor producãtori ºi parteneri,precum Acer ºi Lenovo.

Standardele acestora prevãd un de-sign slim, deschidere rapidã ºi duratãmare a bateriei. Ideea este de a fabricalaptop-uri cu sistem de operare Win-dows, care sã concureze mai eficientMacBook Air-ul fabricat de Apple,

care costã 999 de dolari, în cazul lap-top-urilor cu ecrane de 11 inci, ºi 1.299dolari, în cazul celor cu ecrane de 13inci.

Armata americanã va construi un robo-struþ...

... mai rapid ca Usain Bolt. Aflat încã în stadiul de proiect, ine-

ditul robot va putea atinge viteze depeste 80 de kilometri pe orã. Agenþiaamericanã de Cercetare pentru Proiec-te Avansate de Apãrare (DARPA)lucreazã la un robo-sstruþ care va puteaalerga mai repede decât Usain Bolt,campionul olimpic la proba de 100 demetri.

Robotul se va putea deplasa pe te-ren accidentat ºi va putea urca ºi coborîscãri fãrã nici o problemã. El ar puteafi folosit, atât pentru a cãra echipamen-

tul soldaþilor, cât ºi în misiuni de recu-noaºtere. De asemenea, este posibil caarmata americanã sã-l doteze cu arme,transformându-l astfel într-un rãzboi-nic redutabil pe câmpul de luptã.

Intel a creat un procesor 50-core

Procesorul botezat Knights Ferryare o putere de calcul de un teraflop.

Compania Intel a creat un procesor

cu 50 de nuclee, pe care l-a prezentat lao conferinþã din Seattle. Procesorul afost denumit Knights Ferry ºi are o pu-tere de procesare de un teraflop. Încomparaþie, cel mai puternic procesorIntel Core i7 are o putere de calcul de109 gigaflops.

Buffy, telefonul mobil al Facebook

Reþeaua de socializare lucreazã cuproducãtorul taiwanez HTC la primultelefon oficial Facebook.

Facebook, în colaborare cu produ-cãtorul taiwanez Apple, va lansa anulviitor un telefon oficial, al cãrui numede cod este Buffy. Primul telefon oficialcreat de reþeaua de socializare va rula oversiune modificatã a sistemului deoperare Google Android, la fel ca nouatabletã a companiei Amazon, Kindle.

Proiectul este coordonat de BretTaylor, CTO-ul Facebook. În trecut,HTC a mai lansat douã telefoane cubutoane care duc direct cãtre reþeauade socializare, însã telefonul Facebookva avea în plus ºi alte funcþii, care levor permite utilizatorilor sã comunicemai uºor cu prietenii lor virtuali.(F.C.)

sursa: www.realitatea.net

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Primul pas pentru a nu fi nefe-ricit este sã nu ai timp sã te gân-deºti la nefericire.

Dragostea este misterul întredoi oameni, nu asemãnarea dintreei.

Nu existã muritor care sã fiesigur cã va mai trãi a doua zi.

Cel care i-ar învãþa pe oamenisã moarã, i-ar învãþa sã trãiascã.

Tragedia vârstei nu e de a fibãtrân, ci de a rãmâne tânãr.

Pasul dintre timp ºi veºnicieeste scurt, dar teribil.

Cine zice îndoialã zice nepu-tinþã.

Minunea este copilul cel maidrag al credinþei.

Pe Iisus, fariseii l-au rãstignitnumai o datã, creºtinii de nenu-mãrate ori.

Crezul zilelor noastre nu maiîncepe cu conºtientul „cred”,nici cu scepticul „nu cred”, ci cutragicul „vreau sã cred”.

Trebuie sã îndrãznesc, fie cãizbutesc, fie cã nu.

Nu uita sã-þi pãstrezi sângelerece în nenorocire.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

* Populaþia mondialã de gãini este aproape egalã cu cea a oamenilor? * Existã mai multe pãsãri flamingo de plastic decât adevãrate?* Bebeluºii se nasc fãrã oasele genunchilor care apar abia la vârsta de 2-6

ani?* Einstein nu a putut vorbi fluent pânã la vârsta de nouã ani? Pãrinþii lui cre-

deau cã ar putea fi retardat?* În Los Angeles, existã mai puþine persoane decât automobile?* Vacile nu au dinþi superiori?* Cea mai întrebuinþatã legumã din lume este ceapa?* Alunele constituie unul dintre ingredientele dinamitei?* Un pahar cu apã fierbinte îngheaþã mai repede în frigider decât unul cu apa

rece?* Mãcãitul raþei nu produce ecou?* Unii viermi se mãnâncã pe ei înºiºi dacã nu gãsesc de mâncare?* Bufniþa este singurul animal destul de prost încât sã atace un sconcs?* Cel mai lung fluviu din lume este Nilul, care are 6.670 de km?* Dinþii rozãtoarelor nu se opresc niciodatã din creºtere?* Zilnic, omul uitã 80% din tot ceea a învãþat în ziua respectivã?* Cerul se vede cel mai limpede din Chile?* Gura Statuii Libertãþii are 1 metru lãþime?* Aproape 65.000 de texte de lege, decrete ºi amendamente, aflate în vigoare

în Egipt, dateazã de la începutul secolului 19?* În America de Nord creºte un copac (pe care bãºtinaºii îl numesc pomul

dracului), a cãrui coajã conþine foarte mult fosfor, încât noaptea, lângã tulpinalui, se poate citi ca în orice salã de lecturã?

* Din 11 invenþii patentate de Nikolai Tesla, pentru industria hidroenergeti-cã, azi sunt în folosinþã 9 dintre ele, neschimbate?

* Jocul de cãrþi a fost inventat de chinezi în anul 1.120?* În pustiurile din Peru, creºte un cactus care poate sã meargã? În loc de

rãdãcini, el are niºte excrescenþe acoperite cu þepi ascuþiþi. Când bate un vântputernic, cactusul se deplaseazã pe distanþe mari, luându-ºi umezeala ºi hrana,nu din sol, ci din aer. (O.M.) (sursa: www.romaniaforum.ro)

ªª tt ii aa þþ ii cc ãã .. .. .. ??

P resa britanicã dedicã seriei „The Lord of theRings”, care va aniversa în decembrie 10 ani de

la lansarea primului film, o listã impresionantã de secretedespre realizarea peliculelor ce au adunat 17 Oscaruri ºiaproape trei miliarde de dolari din vânzarea de bilete.Intitulatã „100 de lucruri pe care nu le ºtiþi despre TheLord of the Rings”, incursiunea în culisele seriei a fostrealizatã de Empire, publicaþie specializatã pe film.

Iatã câteva dintre secretele din spatele celor treipelicule care, dupã totalul încasãrilor, sunt a ºasea fran-cizã din istoria cinematografiei, dupã „Harry Potter”,„James Bond”, „Star Wars”, „Pirates of the Caribbean”ºi „Shrek”: la realizarea scenariilor au fost folosite 27de exemplare ale cãrþii de J.R.R. Tolkien care au inspiratfilmele, cele mai multe ajungând practic sã fie sacrificateca urmare a sutelor de adnotãri ºi de foi rupte; hobbit-ul, interpretat de fiul regizorului Peter Jackson, Billy, a

fost singurul care nu a avutnevoie de perucã, întrucâtpãrul sãu natural era exact

ceea ce cãutau realizatorii; primul nume al vrãjitorului,interpretat de Ian McKellen, a fost Olorin, însã, în celedin urmã, acesta a devenit Gandalf; þipetele cãlãreþilornegri care îl urmãresc pe Frodo în primul film au fostobþinute prin prelucrarea unui strigãt al scenaristei FranWalsh, înregistrat pe când aceasta suferea de o infecþie îngât; actorul Viggo Mortensen ºi-a rupt un deget de lapicior dupã ce a lovit un scut în timpul filmãrilor uneilupte; în scena cu pricina, þipãtul ºi cãzãtura lui, provo-cate de loviturã, nu erau prevãzute în scenariu; pentruautenticitatea fiecãrui hobbit, au fost confecþionate 1.800de perechi de picioare, cu care s-au încãlþat majoritateapersonajelor principale; interpretul vrãjitorului Saru-man, Christopher Lee, este singurul actor din distribuþiecare l-a întâlnit pe scriitorul J.R.R. Tolkien; trailerulprimului film al celebrei serii a înregistrat 1,7 milioanede vizionãri pe internet în doar 24 de ore, record absolutla acel moment. (F.C.)

TThhee LLoorrdd OOff TThhee RR iinnggss ,, ll uuccrruurr ii nneeºº tt iiuu ttee

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 22 (325) din 2 decembrie 2011Pagina 8

M i s i u n e , c r e d i n þ ã º i f a m i l i e Misiunea Brigãzii

1 Mecanizate „Arge-dava” se concentreazã pe trei liniide efort, respectiv securitatea, gu-vernarea ºi dezvoltarea, în scopulsprijinirii Guvernului RepubliciiIslamice Afganistan pentru stabili-zarea situaþiei de securitate, dezvol-tarea capacitãþii operaþionale a Ar-matei Naþionale a Afganistanului,participarea la operaþii comune îm-

potriva insurgenþei, pregãtirea procesului de transfer al res-ponsabilitãþilor privind asigurarea securitãþii cãtre ForþeleNaþionale Afgane de Securitate, realizarea proiectelor deasistenþã umanitarã, reconstrucþie, dezvoltare ºi îmbunãtãþi-rea capacitãþii de administrare ºi control al autoritãþilor afga-ne. În cadrul acestei misiuni, România îºi onoreazã calitateade membru NATO ºi statutul de contributor activ la efortulinternaþional de stabilizare ºi reconstrucþie a Afganistanului.

Principalele misiuni executate de militarii români dislo-caþi în provincia Zabul au ca scop asigurarea securitãþii ºistabilitãþii în zonele de responsabilitate care revin unitãþilornoastre, în acelaºi timp cu asigurarea libertãþii de miºcare peprincipala comunicaþie rutierã: autostrada care face legãturaîntre Kabul ºi Kandahar. Pentru ca militarii români sã-ºidesfãºoare toate aceste misiuni la cel mai înalt nivel, asisten-þa medicalã, religioasã ºi psihologicã reprezintã o activitatefoarte importantã în teatrul de operaþii Afganistan.

Echipa medicalã a Batalionului 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth” asigurã asistenþa medicalã a tuturor militari-lor dislocaþi în FOB-urile din zona de responsabilitate. Unelement nou, care marcheazã diferenþa clarã între activitateadin þarã ºi cea din teatrul de operaþii, este medicina de urgen-þã, axatã pe traumatologie. Aceastã abordare specificã aechipei medicale a impus ºi va impune o pregãtire specialãpentru toate categoriile de personal medical axat pe activitãþice au un impact direct în salvarea vieþilor militarilor impli-caþi în acþiuni cu risc ridicat.

Medicul ºef al Batalionului 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth”, maiorul Rãzvan Boºoteanu, ne-a spus cepresupune aceastã activitate: „În FOB Bullard, principalaactivitate a serviciului medical este cea de acordare a asis-tenþei medicale primare, triaj, evacuare rãniþi, în funcþie deafecþiunile constatate: boli intercurente, acute, rãniri. Cola-borãm foarte bine cu partenerul american, majoritatea teh-nicilor ºi procedurilor pe care le aplicã ei fiind similare cuale noastre. Se poate realiza un ghid de practicã medicalãde campanie, ca parte integrantã a medicinei operaþionale.Aici, activitãþile profilactice, de prim ajutor ºi de evacuarea rãniþilor sunt o noþiune comunã, româno - americanã. Ac-tivitatea medicalã nu poate fi împãrþitã în funcþie de naþio-nalitatea militarilor, toþi pacienþii fiind trataþi în mod egal,punându-ne în valoare cunoºtinþe medicale ºi dotãrile pecare le avem, atât în facilitatea româneascã, cât ºi în ceaamericanã. De aceea, din punctul meu de vedere, existenþaunor facilitãþi comune,româno - americane,în FOB - urile în careaceste douã categoriide militari executã mi-siuni în parteneriat,este beneficã, mai alescã sunt întrunite toatecondiþiile ce þin depersonalul medical, deechipamente ºi de ma-terialele sanitare.”

În ceea ce priveºteactivitatea din cabine-tul de medicinã denta-rã, intervenþiile se a-xeazã în principal peconservarea statusuluidento–parodontal ºi sereferã mai puþin lasfera refacerii morfo-logiei dentare sau laafecþiuni ce modificãfuncþionalitatea apara-tului masticator. Re-sursele materiale dinserviciul de medicinãdentarã acoperã sferade simptomatologie in-fecþioasã, cea care se constituie în urgenþe medicale ºi maipuþin în cosmeticã dentarã.

Medicul stomotalog, locotenentul Costin Ciobotã, ne-arelatat despre tratamentele executate în cabinetul stomatolo-gic din FOB Bullard: „Tratamentele efectuate acoperã oplajã de afecþiuni de naturã inflamatorie, dar ºi de restau-rãri coronare, aºa-numitele plombe. Pot sã spun cã se re-marcã prevalenþa acestui gen de afecþiuni inflamatorii faþãde cele de altã naturã din cauza zonei în care ne aflãm ºi acondiþiilor climaterice, ce implicã expunerea la temperaturiextreme, contactul proxim cu aparatura de climatizare ºipraf. În FOB Bullard, asigurãm un serviciu de urgenþe pen-tru a restaura capacitatea funcþionalã a aparatului dento -alveolar ºi mai puþin cea fizionomicã; nu facem tratamentede cosmeticã dentarã sau de refacere a þesutului dentar dis-trus. Pacienþii cu afecþiuni grave, ce nu pot fi trataþi la acestcabinet, sunt trimiºi la cabinetul de medicinã dentarã dinKandahar. Acordãm consultaþii tuturor militarilor, pacien-þii noºtri fiind din cadrul armatei, poliþiei afgane ºi al arma-tei americane.”

Dar cele mai importante elemente ale lanþului medical

sunt subofiþerii sanitari ºi sanitarii plutoanelor de infanterie.Nivelul lor ridicat de competenþã profesionalã este doveditde însuºi actul medical, care se aplicã pe câmpul de luptã ºicare are un impact deosebit asupra evoluþiei stãrii de sãnã-tate ulterioare a militarilor rãniþi.

CredinþãAtunci când militarul român pleacã în misiune peste ho-

tare, poartã cu sine ceea ce este mai sfânt ºi mai drag pentruel: amintirile familiei rãmase acasã ºi credinþa în BunulDumnezeu cã va termina misiunea cu bine ºi cã, la finalul ei,se va reîntoarce cu bucurie la ai sãi. Conºtient cã Dumnezeuexistã pretutindeni, militarul, acolo unde îºi îndeplineºtemisiunea, ridicã o bisericã sau un loc de rugãciune în careadunã toate împlinirile sale din timpul misiunii ºi toate spe-ranþele împlinirilor sale viitoare în mijlocul familiei. La fie-care plecare în misiune, îºi aduce aminte sã se roage pentrusine ºi pentru familia sa, ºtiind cã acolo, departe, ºi familiaface acelaºi lucru pentru el.

Preotul militar al Batalionului 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth”, cãpitanul Adrian Morþun a trecut prin toateFOB-urile unde sunt dislocaþi militarii români ºi cunoaºtefrãmântãrile, neliniºtile ºi speranþele fiecãruia în parte. A ob-servat cã, dincolo de militarul care abordeazã fiecare misiu-ne ca un adevãrat profesionist, ºtiind ce are de fãcut în oricesituaþie, existã un om sensibil, cu propriile sale emoþii ºi trã-iri, preocupat de reuºita misiunii sale, dar ºi cu gândul mereula cei de acasã, la cum se descurcã cu sarcinile în plus, el ne-maifiind acolo sã se ocupe personal de cele ce-i reveneau înmod curent. Pentru el, familia ºi Dumnezeu sunt cele douãlucruri, dragi ºi sfinte, de care el nu se desparte niciodatã.Poartã permanent, într-un buzunar la inimã, alãturi de pozafamiliei, o iconiþã, o cruciuliþã sau o cãrticicã de rugãciuni,care sã-i reaminteascã mereu de împlinirea datoriei, dar ºi deceea ce este cel mai de preþ pentru el în viaþã.

În rãstimpul scurt dintre douã misiuni, ostenþi fiind ºi înaºteptarea a ceea ce urmeazã, militarii români se relaxeazãdedicându-se unor activitãþi recreative sau de socializare,pentru a se elibera de stresul ºi oboseala acumulate întretimp, cãutându-ºi astfel echilibrul de care au nevoie pentrua-ºi îndeplini viitoarea misiune, cu acelaºi succes cu care auîndeplinit-o ºi pe cea de dinainte. Fie cã vorbeºte cu familiala telefon sau pe messenger, participã la slujbã, vizioneazãun film, joacã tenis de masã, table, ºah sau merge la sala desport, fiecare gãseºte, în felul sãu, acel echilibru de care arenevoie pentru a se dedica urmãtoarelor 10–12 ore de misiu-ne, cu aceeaºi concentrare ºi atenþie, indiferent dacã este vor-ba despre o nouã zi toridã sau despre o altã noapte rece, ne-dormitã. Fiecare militar ºtie cã aici, în teatrul de operaþii,nici o misiune nu se aseamãnã cu alta ºi nici o misiune nueste mai uºoarã decât cea care deja a trecut. De aceea, oabordeazã pe fiecare cu aceeaºi conºtiinciozitate, cu acelaºiprofesionalism ºi cu aceeaºi nãdejde în Cel de Sus cã o va

duce la bun sfârºit cu bine.În aceste momente de relaxare, capela

militarã din FOB Bullard este locul deadunare a militarilor români din cadrulBatalionului 495 Infanterie „Cãpitanªtefan Soverth”. Aici, preotul Morþun ofe-rã militarilor liniºtea sufleteascã de careau nevoie. Cuvintele lui Dumnezeu, auzi-te în timpul slujbei, au darul de a-i îmbãr-bãta, fiind convinºi cã, acolo sus, cinevale cãlãuzeºte paºii ºi, în acelaºi timp, leapreciazã determinarea pe care o dove-desc în toate acþiunile. La final, dupã ce aîmpãrtãºit militarii ºi le-a dat cruciuliþe ºiicoane pe care sã le poarte cu ei în misiu-ne, preotul Adrian Morþun a rostit câtevacuvinte: „Întotdeauna românii au avut în-credere în bisericã ºi armatã datoritãfaptului cã aceste douã instituþii conlu-creazã foarte bine ºi în vreme de pace, ºiîn vreme de rãzboi. Nu este deloc o în-tâmplare, deoarece aceastã conlucrareare rãdãcini adânci în istoria poporuluinostru ºi, cu siguranþã, are ºi un viitor pemãsurã. Biserica întotdeauna are grijãde credincioºii sãi ºi faptul cã fiecare ba-talion, care este dislocat în teatrul deoperaþii, este însoþit de preot, reflectãacest lucru, pentru cã militarii români

executã toate activitãþile cu credinþã în Dumnezeu care îi vaavea în pazã pe perioada misiunii.

Ca preot militar, aflat la cea de-a treia misiune, am în-vãþat cã trebuie sã fiu în mijlocul militarilor în orice situa-þie, fie cã sãvârºesc Sfânta Liturghie sau rugãciunea de laplecarea în misiune, fie cã îmi petrec timpul alãturi de ei,susþinându-i sau participând efectiv la toate activitãþile re-creative în care ei se implicã. Fiind aproape, le reamintescuneori, prin simpla mea prezenþã, cã Dumnezeu este alãturide ei, chiar cu mult mai mult decât mine, pentru cã eu pot filângã ei doar în anumite momente, pe când Dumnezeu, înatotprezenþa Sa, este în mijlocul lor, în fiecare FOB, în fie-care patrulã, în orice moment ºi nu existã clipã în care ei sãnu fie în grija Sa divinã.”

„Lupta” familiilor de luptãtori...Când un militar pleacã de acasã în misiune într-un teatru

de operaþii, el pãºeºte dintr-o lume în alta. În cele mai multecazuri, se va trezi peste noapte într-un alt mediu, unde adap-tarea ºi învãþarea supravieþuirii, dupã noi reguli, sunt obli-

gatorii. Realitatea este cã executarea misiuni-lor în teatrul de operaþii Afganistan este un lu-

cru teribil, iar el va fi confruntat cu tot felul de provocãri,atât de ordin profesional, cât ºi de ordin personal: stres, frus-trare, iminenþa pericolului, conflict, gloanþe, bombe, rãnireasau chiar moartea. Însã, în afarã de experienþa directã pe caremilitarul o trãieºte, mai este ºi experienþa indirectã a celordragi: a familiei, a prietenilor, a comunitãþii.

Domniºoara locotenent Elena Nefiru, psihologul Batalio-nului 495 Infante-rie „Cãpitan ªte-fan Soverth”, a fã-cut câteva referirila ce presupuneasistenþa psiholo-gicã în teatrul deoperaþii: „Instrui-rea militarilor dinpunct de vederepsihologic a înce-put din þarã prinprezentarea unorteme specifice pri-vitoare la activitã-þile din teatrul deoperaþii Afganis-tan ºi a eventuale-lor dificultãþi deadaptare pe caremilitarii le pot în-tâmpina. Aici, înteatrul de operaþii,dupã fiecare misi-une, se executãdebriefinguri pen-tru a elimina e-ventualele emoþiinegative acumula-te pe timpul executãrii acesteia.

Pentru crearea unui confort psihic ºi asigurarea unuimoral bun, astfel încât militarii sã fie apþi pentru desfãºura-rea tuturor activitãþilor, este necesar ca acestora sã li seasigure nevoile de bazã ºi o bunã legãturã socialã, prinmenþinerea în permanenþã a legãturii cu familia. Am spusmilitarilor cã, înainte de a pleca de acasã, pentru a nu luacu noi un bagaj suplimentar, trebuie rezolvate toate proble-mele familiale, deºi sunt lucruri care se pot întâmpla necon-tralat. Modul de reacþie la un eveniment anume depinde defiecare militar în parte, de structura lui, aºadar, o situaþiedepinde de personalitatea fiecãruia.”

Fãrã a deturna atenþia de la cei care servesc în uniformã,este important sã înþelegem rolul pe care familia îl joacã întimp ce aceºtia se aflã în teatrul de operaþii. Familia îºi con-centreazã toate gândurile, trãirile ºi dragostea cãtre cei aflaþideparte de casã. Sunt alãturi de ei când se simt singuri, petimpul misiunilor riscante, se roagã pentru sãnãtatea ºi sigu-ranþa lor. Când un militar este în pericol, familia sa se aflã ºiea în pericol; când un militar este rãnit, familia sa are desuferit de asemenea. Eroi sunt ºi soþiile, copiii, pãrinþii saualþi membri ai familiei, nu doar militarul care îºi serveºteþara. ªi cei care rãmân acasã, petrecând nesfârºite ore, zile,sãptãmâni ºi luni cu zbuciumul interior al separãrii, îngrijo-rãrii ºi al aºteptãrii, sunt cu adevãrat niºte eroi.

Concentrându-ne atenþia pe luptãtor, adesea uitãm desacrificiul pe care familia trebuie sã-l facã atunci când ceidragi sunt în misiune. Un lucru a devenit evident pentru psi-hologul Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefan ªo-verth”, locotenent Elena Nefiru, lucru pe care l-a subliniat:„Când un militar executã o misiune în teatrul de operaþiiAfganistan, întreaga familie merge în misiune; de aceeaeste foarte importantã asistarea familiilor, mai ales a celorcare sunt în proces de vindecare ºi de recuperare dupã rã-nirea sau pierderea cuiva.

Aºa cum noi, ca indivizi, suntem niºte sisteme în carepartea fizicã, mentalã, emoþionalã ºi spiritualã sunt inter-conectate, familiile sunt de asemenea sisteme, la fel ca ºicomunitãþile ºi þãrile. În concluzie, întreaga lume este unmare sistem. Este foarte important pentru militari sã înþe-leagã, la revenirea acasã, cã familia lor a fost la fel de afec-tatã ºi cã este nevoie de timp, toleranþã, atenþie ºi empatiepentru recuperarea acelor legãturi intime de familie.

Uneori, soþiile ºi mamele rãmase acasã trãiesc puternicesentimente de vinovãþie, pentru cã îºi închipuie cã nu audreptul sã simtã suferinþã sau tristeþe, comparativ cu expe-rienþele dificile pe care soþii sau fiii lor le trãiesc în teatrulde operaþii. Nu cred cã acest lucru este adevãrat. Durereasufleteascã resimþitã de soþie, mamã sau copil este realã ºijustificatã. Cine oare are dreptul sã aprecieze care suferinþãeste mai profundã? Ambele pãrþi trebuie sã înþeleagã sufe-rinþa ºi dificultãþile pe care celãlalt le traverseazã. Nu poþiblama pe nimeni pentru suferinþa resimþitã, traumã care nuface altceva decât sã adânceascã prãpastia afectivã dintremilitari ºi cei dragi.”

În cazurile nefericite în care un militar este rãnit saucãzut la datorie, este de o importansþã majorã sã se conºtien-tizeze faptul cã fiecare membru al familiei a fost afectat larândul sãu. Nimeni nu poate fi fãcut responsabil pentru acestfapt, fiind vorba despre rezultatul unui sacrificiu conºtient pecare ambele pãrþi l-au luat în calcul.

Aºadar, pe lângã lupta militarilor ce se dã departe decasã, pe un teritoriu necunoscut ºi ostil, o luptã duc ºi famili-ile acestora, în încercarea de a se acomoda ºi de a acceptasentimentele de separare, frustrare, durere sau teamã depierdere, luptã ce poate continua chiar ºi dupã revenireamilitarilor acasã.

Paginã real izatã de maiorul Sorin CONSTANTINESCU