CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VII nr. 23 (187) 15 decembrie 2005 12 pagini 50 bani

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Radu TTudoranUn cronicar al

Bucureºtiului fantast

Preºedintele Traian BÃSESCU a primit de ZiuaNaþionalã a României, în sala Unirii a PalatuluiCotroceni, steagurile de identificare ale Statului Major

General (galben),Statului Major alForþelor Terestre(roºu), Statului Majoral Forþelor Aeriene(bleu) ºi pe cel al Sta-tului Major al ForþelorNavale (bleumarin).

Cu doar o lunã înainte de încheierea stagiuluimilitar, de cãtre militarii cu termen redus din com-punerea Batalionului 32 Infanterie, am stat devorbã cu unii dintre ei despre ceea ce a însemnatperioada de timp, trãitã în uniformã militarã.

Bucureºtiul fantast este oraºul sfârºitului de mileniu; mereualtfel, cu fiecare început de veac, înmãnuºat cu idealuricumpãnite ºi întoarse spre un viitor ades nesigur.

O adevãratã cascadã de mode, gusturi, gesturi, tipologiiumane, apucãturi, reuºite sau dezastre trãite în însingurãrinefireºti, toate acestea au remodelat Bucureºtiul atunci când,locuitorii lui de tot felul, au rupt ultima filã a anului 1899. Aînceput a se naºte un alt Bucureºti sufletesc, cu primele mani-festãri publice ale feministelor, îmbrãcate în noua modã apu-seanã, pantalonii strânºi pe pulpã ºi alergate pe Calea Victoriei debãrbaþii aflaþi din întâmplare în calea lor; ce neruºinare!

În fiecare an, la 8 decembrie, sãrbãtorim „Ziua

Constituþiei”. De-a lungul timpului, la români,Constituþia a îmbrãcat diferite forme ºi aspecte,

ajungându-se la ceea ce reprezintã ea în zilele noastre.

Supplex Libellus ValachorumCele mai vechi acte de organizare politicã ale þãrii

româneºti dateazã din secolul al XVIII-lea ºi începutulsecolului al XIX-lea.

F r u n t a º i i d i n B a n a t

Const i tuþ ia la români

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Steagurile de identificare ale forþelor Armatei Române

sunt în Sala Unirii a Palatului Cotroceni

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10

Imprimarea ºtirilor ºi

terorismul reþelelor!

- Domnule locotenent-colonel doctor, la sfârºitullunii iulie, Batalionul 341 Infanterie a încheiat o mi-siune în teatrul de operaþii din Kosovo. În ce a constataceastã misiune?

- Cu un an, în urmã, maiexact, în luna iulie 2004,Batalionul 341 Infanterie, dela Topraisar a început primasa misiune internaþionalã.Este vorba de participarea înteatrul de operaþii din fostaIugoslavie, mai exact, înKosovo, în cadrul misiunii

KAFOR, ulterior, devenind EUFOR.Batalionul 341 Infanterie a pregãtit trei detaºamente

ROFND VIII, IX ºi X, fiecare detaºament fiind dislocat înteatrul de operaþii pe o perioadã de patru luni.

Primul detaºament, comandat de cãtre maiorul PetreCODIN, a început misiunea la sfârºitul lunii iulie. Aldoilea, care a fost comandat de cãtre mine, a preluat mi-siunea de la primul în luna decembrie, aceasta durândpânã în aprilie, când cel de-al treilea detaºament, coman-dat de cãtre maiorul Ovidiu BOTA ne-a înlocuit, misiuneaîncheindu-se pentru noi, în luna iulie a acestui an, când ampredat ºtafeta, colegilor de la B.30 Vânãtori de Munte.

(pag.6)

Sfârºit de lunã iulie a anului 1917.Bãtãlia de la Mãrãºeºti este în plinãdesfãºurare. Dupã zile întregi delupte, militarii Regimentului 32 Infan-terie “Mircea”, sunt trecuþi în rezervã,în vederea refacerii. Cãldura puternicãîi face sã îºi dea jos vestoanele ºicãºtile metalice.Rãmân doar încãmãºi, pantaloni ºibocanci. Astfel, îi vasurprinde un atacgerman. Nu a maifost timp pentruechipare. Întreg regi-

mentul va pune mâna pe arme ºi, subcomanda ofiþerilor, trece la contra-atac. Riposta românilor, dusã cu otemeritate care i-a îngrozit pe ger-mani, a avut ca finalitate restabilirealiniei frontului.

Contraatacul „cãmãºilor albe”(aºa cum au fostbotezaþi ulterior) aintrat în istorie ca unadintre cele maideosebite fapte devitejie desfãºurate laMãrãºeºti.

((ppaagg..77))

- Interviu cu comandantul Batalionului 341 Infanterie, locotenent -colonel doctor Vasile VREME -

În Banat, la “Scorpionii galbeni”

CMYK

O nouã misiune, o nouã provocare

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

STOCKHOLM. Suplimentarea efectivelor din cadrulISAF. Suedia va spori efectivele din cadrul Forþei inter-naþionale de asistenþã pentru securitate din Afganistan(ISAF), condusã de NATO, a anunþat Parlamentul suedez,citat de AFP. “Comisia parlamentarã comunã pentru Afa-ceri Externe ºi Apãrare a aprobat propunerea guvernuluide a pune la dispoziþia ISAF o forþã de maximum 375 deoameni, pe o perioadã de 24 de luni”, se aratã într-uncomunicat al Parlamentului suedez. Mãsura a fost adop-tatã înainte ca militarii suedezi sã preia comandamentulechipei provinciale de reconstrucþie de la Mazar-i-Sharif,aflatã în prezent sub comandã britanicã. Suedia dispune decirca 100 de militari în cadrul ISAF. Decizia a fostanunþatã la numai câteva zile dupã moartea unui militarsuedez din ISAF, care fusese grav rãnit într-un atentat cubombã comis vineri, în timp ce patrula la periferia oraºuluiMazar-i-Sharif. Alþi trei militari suedezi, rãniþi în acelaºiincident, au fost repatriaþi, doi dintre ei aflându-se în con-tinuare în stare criticã. BHUBANESWAR, India. Testreuºit cu o rachetã indianã BrahMos destinatã forþelorterestre. India a testat cu succes, o rachetã de croazierãsupersonicã BrahMos destinatã forþelor terestre ºi dez-voltatã în comun cu Rusia, au declarat surse din Ministerulindian al Apãrãrii, citat de AFP. Racheta a fost lansatã dela baza Chandipur, situatã la 200 de kilometri nord deBhubaneswar, capitala regionalã a statului Orissa ºi, petimpul zborului de încercare a atins toate obiectivele mi-siunii, a precizat un oficial din Ministerul Apãrãrii.Racheta are o lungime de opt metri, poate transporta oîncãrcãturã convenþionalã de 300 de kilograme, la distanþade 290 de kilometri ºi poate fi lansatã de la sol, de pe nave,submarine sau avioane. Primul test cu acest tip de rachetãa avut loc în iunie 2001. ANNAPOLIS, Statele Unite.George W. Bush va menþine trupele în Irak atât cât vafi nevoie. Preºedintele american a declarat cã nivelul efec-tivelor Statelor Unite din Irak depinde de condiþiile de peteren ºi nu “de calendare artificiale stabilite de oameniipolitici din Washington”, informeazã AFP. “Unii cer uncalendar de retragere. Mulþi dintre cei care sunt avocaþiiunui calendar artificial de retragere a trupelor noastre suntsinceri. Dar, cred cã greºesc”, a afirmat ºeful statului laAcademia Marinei din Annapolis, în statul Maryland.“America nu va ceda în faþa asasinilor ºi a celor caredetoneazã bombe, atâta timp cât voi fi comandantulvostru”, a subliniat el. “Retragerea trupelor noastre înainteca ele sã-ºi fi îndeplinit misiunea nu este un plan care sãaducã victoria”, a adãugat preºedintele. LONDRA.Armatele occidentale au nevoie de strategii noi.Armatele occidentale trebuie sã îºi regândeascã strategiilemilitare, pentru a putea face faþã noilor provocãri cu carese confruntã pe teren, cum sunt cele din Irak, unde insur-genþii utilizeazã armament clasic, dar ºtiu sã foloseascã ºiInternetul, conform unui raport al Institutului Internaþionalpentru Studii Strategice (IISS), citat de AFP. “Dupã 11septembrie 2001, þãrile dezvoltate au continuat sã îºibazeze programele militare pe scenarii tip «rãzboi rece»,în care lupta este dusã cu forþe convenþionale”. Aceastãstrategie a permis “înfrângerea zdrobitoare” a armateiirakiene de cãtre forþele coaliþiei anglo-americane în 2003,însã, ceea ce a urmat a fost mai dificil, subliniazã institu-tul. Insurgenþii ºtiu “sã inoveze din punct de vedere altehnologiei”, aºa cum demonstreazã noile bombe utilizateîn sudul Irakului, dar ºtiu ºi sã foloseascã arme mai puþinconvenþionale. “Utilizarea inteligentã a Internetului a fosteficientã” în faþa celor 160.000 de militari ai forþei multi-naþionale. Institutul londonez dezvoltã noþiunea de“rãzboi în trei dimensiuni”, în cadrul cãruia, soldaþii tre-buie în acelaºi timp sã lupte, dar ºi sã reconstruiascã þaraºi sã asigure ajutorul umanitar. “Se poate vorbi despre unecosistem de conflict, în care obiectivul nu mai este un te-ritoriu, ci un mediu global, în care se impune nevoia de acâºtiga inimile” populaþiei locale.”Forþele armate trebuiesã facã faþã în prezent unor adversari numeroºi, dincolo deinamicii tradiþionali, fie cã este vorba despre terorism saucrimã organizatã”. Dacã forþele armate convenþionale suntdin ce în ce mai puþin necesare pe plan pur militar, IISS arecunoscut cã acestea rãmân utile. Reacþia rapidã ºi amplãla valurile seismice din sud-estul Asiei din 26 decembrie2004 a demonstrat cã asemenea mijloace sunt încã de nee-galat”. SARAJEVO. EUFOR marcheazã un an de lapreluarea misiunii în Bosnia. Forþele Uniunii Europenede stabilizare “EUFOR” din Bosnia marcheazã marþi unan de la preluarea misiunii, informeazã Associated Press.Cu aceastã ocazie, generalul-maior Gian Marco Chiarini(Italia) va prelua comanda EUFOR de la generalul-maiorDavid Lealey (Marea Britanie) în cadrul unei ceremoniiorganizate la baza Butmir, de la Sarajevo. Înaltulreprezentant al UE pentru politica externã ºi securitatecomunã, Javier Solana, precum ºi reprezentanþi aiautoritãþilor locale ºi comunitãþii internaþionale urmeazã sãparticipe la ceremonie, programatã pentru marþi dupã-a-miazã. Peste 60.000 de trupe conduse de NATO din circa40 de þãri au fost desfãºurate în Bosnia la sfârºitul anului1995 pentru a asigura respectarea acordului de pace de laDayton, care a pus capãt rãzboiului de trei ani dintre sârbi,musulmani ºi croaþi, în urma cãruia, peste 260.000 de per-soane au fost ucise ºi alte 1,8 milioane au fost forþate sã îºipãrãseascã locuinþele. (E.B.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

LLtt..ccooll.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchheeMMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

ISSN

1582-1269B 64405

C 25 / 2005

Ziua Naþionalã a României a fostsãrbãtoritã de militarii Batalionului 20Infanterie „Scorpionii negri” într-unmediu nu tocmai primitor, în Irak-ulatât de frãmântat ºi de nesigur.

Misiunile se succed cu rapiditate ºi,în rândurile militarilor, se simte nevoiaparticipãrii la activitãþi mai deconec-tante de la viaþa specificã unui campmilitar, cum ar fi activitãþile sportive.

Infanteriºtii olteni au organizat înperioada premergãtoare Zilei Naþionalea României o competiþie sportivã demare anvergurã „Cupa 1 Decembrie” lacare au fort invitate toate forþele exis-tente în Camp Mittica. La competiþieau participat 16 echipe; nouã de laBrigada Italianã „Ariete” ºi ºapte de laBatalionul 20 Infanterie, care s-auîntrecut la fotbal, volei, tenis de masã ºicros pe distanþa de 5 Km.

Fotbalul s-a dovedit a fi sportul regeîn România, faza finalã a competiþieifiind disputatã între echipele noastrecare ºi-au adjudecat cupele ºi premiilepuse în joc chiar de scorpioni.

La volei, cei mai buni au fost cama-

razii italieni, iar, la tenis de masã, finalaa fost una româneascã.

Crosul, desfãºurat pe o distanþã decinci kilometri în interiorul bazei, aaliniat la linia de start aproximativ 100de alergãtori care i-ar fi fãcut invidioºiºi pe spectatorii de la ultima Olimpiadãdesfãºuratã, datoritã dãruirii ºi finaluluide „coºmar”. Trebuie menþionat faptulcã, la cros, a participat, atât comandan-tul scorpionilor, cât ºi comandantulBrigãzii “Ariete”, generalul de brigadãRoberto RANUCCI.

Premierea câºtigãtorilor a avut locîn prezenþa comandantului brigãziicare, pe lângã mulþumirile aduse bata-lionului românesc pentru organizare, ºi-a exprimat dorinþa ca, în viitorulapropiat, Brigada “Ariete” sã orga-nizeze o altã competiþie sportivã în careechipele italiene sã beneficieze deºansa revanºei.

Ziua s-a încheiat cu o masã festivãla care au fost invitaþi toþi participanþiila „Cupa 1 Decembrie”

CãpitanFlorin SPÃTÃCEAN

Cupa 1 Decembrie

Competiþie latinã în Irak

Joi, 1 Decembrie, Ziua Naþionalã aRomâniei, militarii Batalionului 20Infanterie “Scorpionii negri”, au fost vi-zitaþi în Camp Mittica de comandantulBrigãzii “ARIETE”, general de brigadãRoberto RANUCCI, însoþit de un grupde ofiþeri din cadrul aceleiaºi unitãþii.

Comandantul Brigãzii “Ariete” a fostîntâmpinat cu toate onorurile militarecuvenite, trecând în revistã trupele ºisalutând militarii Batalionului 20 Infan-terie cu “SEMPER VICTORES!”.

Generalul RANUCCI le-a mulþumitmilitarilor craioveni pentru profesiona-lismul ºi pregãtirea de excepþie doveditãîn cele trei luni ºi ceva petrecute împre-unã ºi, de Ziua Naþionalã a tuturorromânilor, a þinut sã ne transmitã perso-

nal, La mulþi Ani, fericire, multã sãnã-tate ºi sã ne îndeplinim cea mai maredorinþã a noastrã ºi, anume, sã neîntoarcem toþi ºi sãnãtoºi acasã.

Dupã desfãºurarea activitãþii pe pla-toul din faþa TOC, generalul RANUCCIa fost invitat la o prezentare susþinutã decomandantul Batalionului 20 Infanterie,locotenent-colonelul Nicolae IOAN ºimembri ai statului major asupra situaþieidin zona de responsabilitate, a misiunilorexecutate pânã acum de militariicraioveni, a problemelor cu care se con-fruntã pe timpul executãrii misiunilor înaria de responsabilitate BRAVO, a mo-dului de cooperarecu militarii italieni,precum ºi alte

aspecte specifice zonei în careacþioneazã batalionul românesc.

La finalul prezentãrii, comandantulscorpionilor, locotenent-colonelul Nico-lae IOAN i-a adresat invitaþia de a sãr-bãtorii împreunã cu toþi militarii românidin Camp Mittica în cursul serii, printr-omasã festivã, ZIUA ROMÂNIEI.

Ca o ultimã activitate, delegaþia ita-lianã a vizitat comandamentul, în care îºidesfãºoarã activitatea statul major albatalionului, subunitãþile, capela mili-tarã, infirmeria, parcul cu tehnicã mili-tarã. (F.S.)

Comandantul Brigãzii “Ariete” în vizitã la Batalionul 20 Infanterie

Prin aceastã scurtã înºiruire de cuvinte aºezate pe o coalã de hâr-tie, în mijlocul deºertului, voi încerca sã vã ajut a cunoaºte ºi arecunoaºte, Compania „ALFA” – Infanterie, subunitate a Batalionu-lui 20 Infanterie „Scorpionii negri” din Craiova, care îºi executãmisiunea primitã sub comanda cãpitanului Radu CRISTIAN.

Înainte de a pleca din þarã spre primul teatru de operaþii, ºtiamcã pentru a îndeplini misiunea cu responsabilitate ºi onoare, va tre-bui sã fim, pe lângã niºte militari profesioniºti, ºi o adevãratã fami-lie ca sã putem îndeplini condiþiile unei adevãrate echipe.

Dislocaþi în decursul unei perioade prestabilite în Teatrul deOperaþii, fiecare dintre noi a descoperit o situaþie nouã ºi în acelaºitimp realã. Aici nu mai era o aplicaþie, un antrenament, era reali-tatea, nãscutã de un rãzboi izbucnit de mult timp care-n acelaºi timpimplica ºi un altfel de rãzboi, acela psihologic.

Noi, militarii români trebuia sã trãim toate acestea, sã leînþelegem, sã rezolvãm problemele ivite ducând la îndeplinireordinele primite, cu profesionalism ºi dãruire.

Ordinul nostru era concret încã din þarã, nu suntem aici sã lup-tãm împotriva irakienilor de rând, ci suntem pentru acest popor care are nevoie de aju-torul nostru, iar acest ajutor îl putem oferi luptând ”pentru a le cuceri inimile”, asi-gurându-le un climat de siguranþã ºi liniºte.

Cel mai greu e acel rãzboi, al convingerilor. Este greu sã îi faci pe oameni sã-þi înþe-leagã motivul prezenþei tale în þara lor, dar este un sentiment de nedescris, când vezidupã o perioadã de timp, cã zbaterile tale dau roade, iar când ajungi în mijlocul lor ºivezi cã recunosc steagul României ºi printre semne evidente de prietenie îºi face loc ºicâte un zâmbet binevoitor „Sunt românii...”.

Evident, aceste merite nu aparþin numai Batalionului 20 Infanterie, ci ºi celorlaltebatalioane „deschizãtoare de drumuri” în aceastã parte a globului. Noi doar am defini-tivat ºi menþinut în acelaºi timp respectul faþã de România, respect manifestat cum amspus de localnici, dar ºi de cãtre celelalte forþe ale Coaliþiei.

Readucând în discuþie subunitatea „ALFA” din Batalionul 20 Infanterie „Scorpi-onii Negri” pot spune fãrã falsã modestie cã în þarã ne-am format ca o echipã cu men-talitatea de a fi pregãtiþi pentru orice provocare, iar aici, printre dunele de nisip amdesãvârºit, practic, teoria învãþatã, pentru cã: „Militarul profesionist nu cunoaºte ter-menul de – “surprizã„.

Dupã executarea fiecãrei misiuni, la întoarcerea în tabãrã, pentru noi, cea maimare fericire este îndeplinirea acesteia în condiþii optime ºi îndeplinirea de fiecare datãa celui mai sacru obiectiv: „ TOÞI PREZENÞI ! LA APEL !”

Cred cã, la final, pot sã spun: Compania „ALFA” pusã în situaþie realã de luptãºi-a definitivat pregãtirea, dovedind o atitudine învingãtoare, profesionistã, pregãtitãpentru orice situaþie, cãci pentru aceastã subunitate întâmplarea de a fi prima (Compa-nia I) din Batalionul 20 Infanterie, se confundã cu orgoliul ºi obligaþia de a fi cea maibunã dintre „Scorpionii negri”.

P.S. „Realitatea trãitã creazã oameni reali, iar misiunea de a menþine paceaîntr-o zonã de conflict creeazã militari adevãraþi”

Caporal Ionuþ Robert BADEA

La ultima vizitã fãcutã Batalionului 604irakian, comandantul Batalionului 20 Infan-terie, locotenent-colonelul Nicolae IOAN i-aadresat o invitaþie comandantului batalionu-lui irakian, locotenent-colonelul AMER de avizita ºi el, la rândul sãu tabãra scorpionilordin Camp Mittica, fapt petrecut pe data de05 decembrie a.c..

Instructorii români, din cadrul Batalionu-lui 20 Infanterie, care au condus cursurile depregãtire sub comanda locotenentului Ma-rius STÃNCESCU nu au fãcut decât sã con-tinuie bunele relaþii cu noua armatã irakianã,dezvoltate de-a lungul timpului de cãtretoate unitãþile armatei române care au execu-tat misiuni în aceastã zonã de operaþii.

Se cunoaºte faptul cã intenþia forþelorcoaliþiei este de a crea la nivel regional oforþã întrunitã, formatã dintr-o subunitate aarmatei irakiene ºi structuri ale poliþieilocale.

Instruirea noii armate irakiene, constitu-ie efortul principal al Forþei Multinaþionale ºiare scopul de a antrena ºi dezvolta capaci-tatea operaþionalã, încrederea în forþele pro-prii ºi mai târziu abilitatea de a acþiona încooperare cu alte forþe de securitate irakiene.

Delegaþiei irakiene i-a fost prezentatstatul major al unitãþii dupã care s-au purtatdiscuþii pe diferite teme cu ofiþerii irakieni,moment în care, comandantul Batalionului604 a subliniat necesitatea continuãrii aces-tor întâlniri care nu fac decât sã apropie douãarmate prietene. „Este o onoare pentru minesã vã întâlnesc pe toþi deoarece voi sunteþicei care i-au pregãtit ºi instruit pe soldaþiimei în mânuirea armamentului de infanterie.

Cunoscându-vã acum, îmi dau seama cãlocotenent-colonelul IOAN are un colectivde oameni tineri foarte bine pregãtiþi, dar ºicu o mare experienþã. Relaþia de prietenie pecare o am cu comandantul dumneavoastrã ocunosc toþi subordonaþii mei, de la locþiitorulmeu, pânã la ultimul soldat ºi vã asigur cã ºioamenii pe care îi comand îmi împãrtãºescsentimentele faþã de voi.”

La finalul prezentãrii, delegaþia irakianãa vizitat facilitãþile, în care îºi desfãºoarãactivitatea statul major al batalionului, sub-unitãþile, capela militarã, infirmeria, parculcu tehnicã militarã.

ComandantulBatalionului 604

irakian îi apreciazã pe români

Cei mai buni dintre “Scorpionii negri”

Pentru militarii olteni, manifestãrile dedicateZilei Naþionale a României au început încã demiercuri, 30 noiembrie, când în Aula comanda-mentului Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã “Rovine”,s-a desfãºurat un simpozion dedicat ZileiNaþionale. Printre invitaþi, s-a numãrat reputatulistoric oltean Ionel TURCIN care le-a prezentatmilitarilor olteni semnificaþia zilei de 1 Decem-brie.

De asemenea, în dupã-amiaza aceleiaºi zilela Cercul Militar Craiova s-a desfãºurat un spec-tacol omagial dedicat Zilei Naþionale aRomâniei intitulat sugestiv “Câmpia Libertãþiispune”.

Muzica militarã a garnizoanei Craiova adeschis spectacolul intonând Imnul de Stat alRomâniei ºi continuând cu Marºul Scorpionilor –melodie dedicatã, atât colegilor lor, Scorpioniinegri aflaþi la ceas de sãrbãtoare în teatrul deoperaþii din Irak, Scorpionilor roºii recent întorºidin misiunea din Afganistan precum ºi tuturormilitarilor care au acþionat ºi acþioneazã înteatrele de operaþii de pe glob. De ziua þãrii, cugânduri de mai bine, de sãnãtate ºi împliniri, for-maþiile artistice ale Cercului Militar Craiova,recent laureate la Festivalul de teatru al formaþi-ilor militare, au venit la rampã sã spunã La mulþiani!, þãrii. Filarmonica de Stat Oltenia a parti-cipat cu o clipã de muzicã coralã ºi un programde þinutã din George Enescu ºi CiprianPorumbescu.

Ziua Naþionalã a României i-a gãsit pe Scor-pionii Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã implicaþi, atâtîn manifestãrile din garnizoanele în care suntdislocaþi, Craiova, Timiºoara, Caracal, dar ºi încapitala þãrii, acolo unde Scorpionii roºiirecunoscuþi ca unitate de elitã a ArmateiRomâne au fost invitaþi de Ministrul ApãrãriiNaþionale, dl. Theodor ATANASIU sã defilezepe sub Arcul de Triumf, onoare conferitã doarînvingãtorilor. De asemenea, pentru militariiBatalionului 20 Infanterie, Scorpionii negri, sãr-bãtorirea Zilei Naþionale a României a avut locîntr-un mediu nu tocmai primitor, în Irakul atâtde frãmântat ºi nesigur. Pentru ei misiunile sesucced cu rapiditate ºi în rândurile militarilor sesimþea nevoia participãrii la activitãþi maideconectante de la viaþa specificã unui campmilitar, cum ar fi activitãþile sportive. În acestscop, Scorpionii negri au organizat în perioadapremergãtoare Zilei Naþionale a României ocompetiþie sportivã de mare anvergurã “Cupa 1Decembrie” la care au fost invitate toate forþeleexistente în Camp Mittica, locul unde este dislo-cat ºi Batalionul 20 Infanterie. Au participat 16echipe dintre care 9 de la brigada italianã “Ari-ete” ºi 7 echipe de la Batalionul 20 Infanterie laurmãtoarele sporturi: fotbal, volei, tenis de masãºi cros pe distanþa de 5 km. Finalele s-au dispu-tat chiar de Ziua Naþionalã a României dupãamiazã, Scorpionii negri invitându-ºi parteneriidin întrecerile sportive la o binemeritatã masãfestivã.

În cadrul manifestãrilor dedicate ZileiNaþionale a României, în Garnizoana Craiova,joi, 1 Decembrie s-a desfãºurat un ceremonialmilitar-religios, care a marcat începutul acestei

zile a tuturor românilor. Ceremonialul a începutla ora 10:00, când oficialitãþile locale ºi invitaþiilor au primit onorul de la militarii aflaþi în com-punerea Gãrzii de Onoare. Intonarea Imnului deStat ce a urmat acestui moment a fost succedatãde un TE DEUM þinut în cinstea eroilor neamu-lui ºi care a fost oficiat de un sobor de preoþiîmpreunã cu Arhiepiscopul Craiovei ºi Mitropo-lit al Olteniei, Înalt Prea Sfinþia Sa Teofan Savu.În continuare au fost susþinute alocuþiuni de cãtreprimarul municipiului Craiova, prefectul judeþu-lui Dolj, preºedintele Consiliului Judeþean ºi decãtre comandantul Garnizoanei Craiova, dl. col.dr. Virgil BÃLÃCEANU. Depunerea de coroane

la monumentul Mihai Viteazul dincentrul Craiovei a precedat defilãriiGãrzii de Onoare ºi concertuluisusþinut de muzica militarã a garni-zoanei, moment ce a reprezentat ºifinalul manifestãrii din CetateaBãniei.

La acest ceremonial, GarnizoanaCraiova a fost reprezentatã de mili-tarii Brigãzii 2 Infanterie Uºoarã“Rovine” care a participat în afaraGãrzii de Onoare ºi a corului compusdin 50 de militari ºi cu un numãr de100 de ofiþeri, maiºtri militari, sub-ofiþeri ºi gradaþi profesioniºti.

Cu acelaºi prilej, la Cercul MilitarCraiova a avut loc vernisajul Salonu-

lui anual de artã fotograficã ºi a vitrinei de carte“Alba Iulia – Adunarea istoricã a neamului”.

A fost o zi plinã de semnificaþii, menitã parcãsã sublinieze cã marea sãrbãtoare a tuturorromânilor reprezintã cel mai important reperistoric al acestui meleag românesc ce-ºi întindeamintirile peste un arc de cerc de mai bine dedouã milenii. Momentul eroic al înfãptuirii MariiUniri are în spate o întreagã epopee eroicã, alcãrei personaj principal este poporul român ºiArmata sa.

Bornele eroismului ºi jertfei româneºti nu seopresc laM ã r ã º t i ,M ã r ã º e º t i ,Oituz, nici laÞiganca, CotulDonului, Sta-lingrad, Sf.G h e o r g h e ,Oarba deM u r e º ,B u d a p e s t a ,munþii Tatrasau Zvolen.Nici la Kanda-har sau CampMittica. Elevor fi oriunde,acolo unde ova cere þara, ºitrebuie respec-tate ºi cinstitede-a pururi câtva fi neamulromânesc.

Pentru ei,î n a i n t a º i inoºtri, pentrunoi cei deacum ºi pentrucei ce vorveni, am fostacolo sã sãrbã-torim ºi sãspune împre-unã “La mulþiani români,la mulþi aniRomânia!”.

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005 Pagina 3

1 Decembrie – O ZI A TUTUROR ROMÂNILOR

Motto: „În sufletele celor ce vor voi sã cunoascã,graniþe nu existã”.

Sala de mese. Camp Mittica, Irak 2005. - Maestro Creþo?- Da.-Sergente Fabrizio Crucitti, armurier. Permiteþi?- Da, te rog.Dupã minute în care ne-am povestit de preocuparea

privind cunoaºterea armamentului forþelor aliate, am con-venit sã punem în practicã ceea ce asimilasem din mate-rialele de specialitate.

Am comunicat celor în drept despre aceasta, primindaprobãrile necesare. „Foarte bine, vã doresc succes!”, au fostcuvintele rostite de comandant, locotenent-colonelul IoanNICOLAE, cuvinte ce au deschis un drum pe care-l doresc afi strãbãtut de toþi colegii mei.

A doua zi în atelier. Montãri, demontãri, întrebãri ºirãspunsuri privind funcþionarea armamentului, probleme ceapar la trageri, soluþii.

Concluzia dupã o sãptãmânã de pregãtire…. „mergem sãle vedem cum cântã în Garibaldi, ne vedem în poligon!”

Clipa aºteptatã. 20.11.2005, ora 7 dimineaþa. Îmbarcaþiîn maºini am început deplasarea. Supraveghere permanentã.„Liber stânga, liber dreapta”. Prin praful deºertului nefãceam nevãzuþi. Inamicul armelor, nisipul fin se aºeza cufiecare metru srãbãtut peste tot. O mantie de praf ne învãluia,fãcându-ne tot una cu deºertul. Soarele se ridica lin, aºtep-tându-ne cu braþele lui fierbinþi în poligonul „Garibaldi”.

Împreunã, cot la cot, am curãþat ºi verificat armamentul.Strãlucirea lui era liniºtea noastrã.

Sub comanda cpt. Simone SERAFIN ºi lt. RicardoFIMAGGIO se pregãteºte poligonul pentru tragere. Seinstaleazã paza, se monteazã þintele, se pregãteºte muniþiapentru tragere.

„Atenþie! Încãrcaþi! Ochiþi! Foc”… Aerul vibreazã, cor-pul primeºte, secundã cu secundã, efectele reculului. Cald.Foarte cald, vestele devin mici cuptoare, armele fierb subefectul soarelui ºi al gloanþelor trase. Rezistã arãtându-ne

parcã solidaritatea cunoi. Un adevãrat testtehnic ºi uman. Lup-tãm cu praful ºi tem-peratura nemiloasã.

În spatele nostru,cu ochi de vultur ser-gentul FabrizioCRUCITTI ºi ajutorulacestuia, caporalemagiore sceto LuigiGUARINO verificã

corecta manipulare a armamentului ºi muniþiei. Se executãtragerea pe mai multe direcþii cu tot armamentul, mitralieraFM, minimi cal. 5,56 md. NATO, mitraliera Browning cal.12,7 md. SUA, aruncãtorul de grenade antiblindate cu TI cal.18 mm PzF md. Germania.

Arme stabile, uºor de manipulat, precizie foarte bunã.Final. Adunare.Maestro, este rândul dumneavoastrã!Împreunã cu militarii italieni, timp de 20 de minute am

demontat ºi montat puºca automatã, explicând funcþionareaacesteia, incidente ce pot apãrea pe timpul tragerii ºi reme-dierea acestora, modul de executare a focului, mãsuri de si-guranþã.

Proba focului.Ca o lance de foc, puºca automatã îºi fãcea loc prin labi-

rintul curiozitãþii, îndreptându-se spre locul unde se aºazãcele mai frumoase momente ale vieþii. În priviri ºi în vorbe,admiraþia punea stãpânire.

„Bunã, foarte bunã!”, o strângere de mânã, o legãturãconsolidatã în inima deºertului.

„Îmbarcarea!”Prin deºertul neprimitor, acompaniaþi de torsul fin al

motoarelor, ne întoarcem spre casã fericiþi cã, începând deazi, diferenþele au dispãrut.

Searã de searã, activitãþile zilnice sunt dezbãtute ºi ana-lizate, concluzii ºi soluþii, impresii. Astfel se încheie zileleuna dupã alta, marcând trecerea inexorabilã a timpului….

Succes deplin colegilor mei din toate teatrele de ope-raþii!

M.M. Marian CREÞU

Egal i în IrakEgal i în Irak

Preºedintele Traian BÃSESCU aprimit de Ziua Naþionalã a României, însala Unirii a Palatului Cotroceni,steagurile de identificare ale StatuluiMajor General (galben), Statului Major alForþelor Terestre (roºu), Statului Major alForþelor Aeriene (bleu) ºi pe cel al Statu-lui Major al Forþelor Navale (bleumarin).

Ceremonia desfãºuratã la PalatulCotroceni reprezintã o premierã ºi a avutloc la iniþiativa preºedintelui TraianBÃSESCU, care a dorit ca, alãturi deDrapelul României, steagul NATO ºisteagul Uniunii Europene, la sediulAdministraþiei Prezidenþiale sã se afle,începând de la 1 Decembrie 2005, ºisteagurile Statului Major General ºi alecategoriilor de forþe ale ArmateiRomâniei.

“Mie mi se pãrea nedrept ca la insti-tuþia cu cea mai mare responsabilitatepentru securitatea ºi apãrarea naþionalã sãfie doar drapelul NATO. Este o reparaþiea unui element de protocol militar pe careAdministraþia Prezidenþialã trebuie sãºi-l însuºeascã”, a explicat Traian BÃ-SESCU.

Reflectând simbolic proceselesociale, steagul îmbracã azi diferiteforme. El este cunoscut ºi apreciat subadevãrata sa faþã, de fenomen uman per-manent, act de culturã formativ, profundintegrat ansamblului social comunitar.

Pentru individualizare ºi identificarecu arma sau specialitatea militarã pe careo reprezintã, precum ºi cu tradiþiile lormilitare, structurile armatei, cu caracterpermanent sau temporar, pot realiza ºipropune pentru adoptare propriul steag deidentificare.

Steagul de identificare al ForþelorTerestre are inscripþionat pe o parte a fla-

murii însemnul heraldic al Statului Majoral Forþelor Terestre cu denumirea în clar,iar în colþurile flamurii sunt douã sãbiiîncruciºate ce simbolizeazã hotãrâre ºicuraj. Flamura, de culoare roºie, sim-bolizeazã bravurã, putere ºi îndrãznealã.Pe cealaltã flamurã a Steagului de identi-ficare este inscripþionat „Sf Gheorghe”ucigând balaurul, simbolizând, metaforic,actul de naºtere al poporului român, prinvictoria crucii asupra “balaurului”, care afost nevoit sã se refugieze, din nou înmitologie, ca simbol al rãului.

ªeful statului a reiterat faptul cãMarea Unire de la 1 Decembrie 1918 nuar fi fost posibilã fãrã jertfa extraordinarãa Armatei Române din primul rãzboimondial. Sentimentul dragostei de þarã afost unul dintre pilonii pe care s-a con-struit Marea Unire.

Ceremonia desfãºuratã la PalatulCotroceni de Ziua Naþionalã a Românieiare o semnificaþie constituþionalã deacoperire a prezenþei þãrii noastre înstructurile Alianþei Nord-Atlantice.

Traian BÃSESCU a evidenþiat faptulcã unul dintre pilonii de politicã externãai României îl reprezintã contribuþiaArmatei Române în teatrele de operaþiuniale lumii, unde militarii români reuºesc sãpunã în acord politicile din alianþe curealitãþile din teren. Pentru cã, altfel,dupã cum a spus Traian BÃSESCU,degeaba ar spune oamenii politici cecrezuri au dacã Armata României nu arconfirma intenþiile acestora.

De Ziua Naþionalã, ºeful statului amulþumit forþelor Armatei Române pen-tru devotamentul lor ºi a subliniat obli-gaþia pe care o au militarii de a apãrapoporul român. (P.I.)

SStteeaagguurriillee ddee iiddeennttiiffiiccaarree aallee ffoorrþþeelloorr AArrmmaatteeii RRoommâânnee ssuunntt

îînn SSaallaa UUnniirriiii aa PPaallaattuulluuii CCoottrroocceennii

LocotenentAlin PREDA

”Acordul de acces” este un document cu ca-racter predominant politic, care reglementeazãcadrul general de desfãºurare, pe diferite paliere(politic, militar, financiar, logistic ºi juridic), aactivitãþii forþelor armate americane ce vor fistaþionate în România, stabilind cadrul de inte-racþiune ºi obligaþiile reciproce ale Pãrþilor înaplicarea prevederilor documentului.

Conform prevederilor Acordului, MinisterulApãrãrii Naþionale este autoritatea naþionalãdesemnatã ca interfaþã între forþele americane ºiautoritãþile române.

Prin acest cadru juridic este reglementatã

folosirea unor facilitãþi militare româneºti decãtre forþele americane. Nu este vorba desprebaze americane în sens clasic, ci despre oprezenþã americanã în facilitãþile militareromâneºti.

Comandanþii acestor facilitãþi vor fi ofiþeriromâni.

Aceste locaþii vor fi utilizate în comun pen-tru antrenamente, exerciþii ºi aplicaþii.

Totodatã, facilitãþile vor fi deschise ºidesfãºurãrii unor exerciþii sub egida NATO/PfP,având ca obiectiv dezvoltarea cooperãrii mi-litare regionale. (Biroul de Presã al M.Ap.N.)

Acordul româno-americancu privire la staþionarea forþelor

Statelor Unite pe teritoriul României

Cu doar o lunã înainte de încheiereastagiului militar, de cãtre militarii cu ter-men redus din compunerea Batalionului32 Infanterie, am stat de vorbã cu unii din-tre ei despre ceea ce a însemnat perioadade timp, trãitã în uniformã militarã.

„NICIODATÃ NU AM SÃ UIT”Fruntaºul T.R. (termen redus) Lucian

CHERELEA este licenþiat în filologie al fa-cultãþii de la Bãile Herculane, pe care a absolvit-oîn anul 2004. Timp de un an, a lucrat ca operatorpe Internet la o salã de calculatoare. În timpul

petrecut acolo a luat o decizie pe care o considerãdeosebit de importantã pentru el.

„Am ales sã fac armata, îmi declarã teristul, ºiaceastã decizie am luat-o de unul singur. Nu m-aîndemnat nimeni, nu am primit ordin de recrutare.M-am dus la Centrul Militar ºi am cerut celor deacolo cã vreau sã îmi satisfac stagiul militar.Cerere care mi-a fost îndeplinitã imediat.

Etapa instrucþiei de bazã am fãcut-o la Centrulde Pregãtire N.B.C., de la Câmpulung-Muscel,unde m-am instruit ca cercetaº chimic. A fostgreu, dar, totodatã, ºi interesant. Aici, în armatãam învãþat ce înseamnã sã trãieºti într-un grup ºisã depinzi unul de celãlalt. Îmi place posi-bilitatea de a lucra în grup, de a executatrageri individuale, cu grupa ºi plutonul.Sunt anumite lucruri pe care în viaþa de zicu zi nu le poþi face.

Dupã o perioadã de trei luni petrecutãla Centrul de Pregãtire, am fost repartizatla Batalionul 32, de aici, de la Timiºoara.Pentru mine a fost o ºansã deosebitã, maiales cã, de loc, sunt din Oþelu Roºu delângã Caransebeº. Aici, la acest batalionam schimbat arma, devenind infanterist. Afost, consider eu, un lucru bun, deoareceam putut sã mã instruiesc în douã specia-litãþi militare. Când voi trece în rezervã,voi pleca în Noua Zeelandã, sora mea seaflã acolo ºi doresc sã mã alãtur familiei ei. Acolo,departe de casã, dacã voi fi întrebat vreodatã ceînseamnã armata, nu am sã roºesc ca alþii, care nuau fãcut-o. Când voi avea copii, le voi spune cãcel mai sacru legãmânt pe care un bãrbat îl face, eacela, când depui jurãmântul de credinþã faþã depatrie. Oricât de departe, în timp ºi spaþiu, voi fifaþã de þarã, niciodatã nu voi uita acel momentunic ºi deosebit din viaþa mea. Depunereajurãmântului militar.”

ªCOALA VIEÞIIVine dintr-o familie de militari. Acolo, încã

din copilãrie, a învãþat ce înseamnã ordinea ºi dis-ciplina, lucruri care l-au ajutat ºi în timpul stu-denþiei. Fruntaºul T.R., Iulian VELESCU, aabsolvit Facultatea de Topografie în cadrul Uni-versitãþii Agricole de la Timiºoara. ªi, nu i-a fostuºor. Fiind învãþat cu greutãþile încã de-acasã a

fãcut faþã tuturor vicisitudinilor universitare. Aales aceastã profesie deoarece i-a plãcut sã lucrezeîn spaþii libere ºi nu închise, într-un birou. A lucratnumai în teren, indiferent de anotimp, timp de doiani, pânã când a luat hotãrârea sã facã armata. „Eu

am ales sã vin la armatã. Nu m-a îndemnatnimeni. Chiar dacã, tata a fost cadru militar.Mi-am dat demisia de la firmã. Acolo am avut ºineînþelegeri cu ºefii mei. Am pornit de la convin-gerea cã bãrbatul nu e bãrbat, dacã nu a fãcutarmatã.

Primele trei luni le-am fãcut la Baza deInstrucþie de la Caracal, la arma infanterie.Începutul, ca peste tot, nu este uºor. Armata însã afost omniprezentã în viaþa mea. Astfel, am trecutmai uºor peste servituþile serviciului militar.Greutãþile din viaþa civilã mã cãliserã deja. Cândlucram ca topograf, cãram ºi teodolitul ºi mira ºi,dacã era nevoie, ºi pe ajutorul pe care îl aveam cu

mine. Marºurile pe care le-am fãcut înarmatã cu raniþa în spate nu m-au surprinsdeloc. Chiar dacã sunt inginer, nu m-amsimþit deloc deranjat sã fac ºmotru pe sec-torul care mi-a fost repartizat. Am putut casã aleg ceea ce este bun în aceastã insti-tuþie, chiar dacã unora dintre camaraziimei nu le-a convenit deloc. Armata m-aînvãþat sã fiu curat. Sã îmi port singur degrijã. Mi-a dezvoltat simþul responsabi-litãþii. Toate acestea îmi plac ºi vreau sãrãmân în armatã, ca militar angajat pebazã de contract ºi, dacã este posibil, tot

aici la acest batalion. Celor care vor sã facãarmatã, nu le pot spune decât sã o facã, ºi sã nustea acasã, ascunºi dupã sobã sau fusta mamei ºi aprietenei. Sã vinã ºi sã urmeze cursurile acesteiºcoli a vieþii, pe care doar o singurã datã în viaþãai ºansa sã o faci. Acum, cât mai este timp ºi semai poate. Cronometrul a fost pornit”, îmi pre-cizeazã topograful”.

ÎN ARMATÃ M-AM MATURIZATCând a terminat facultatea de drept în anul

2003, fruntaºul Petru IACOBESCU a încercatsã se angajeze la o firmã de avocaturã din

Timiºoara. Acolo, prima întrebare care i s-a pus afost, dacã are livret militar. Cum nu îl avea, a tre-buit sã se angajeze ca operator calculator la ofirmã din oraº. Dupã un an, a încercat din nou sãprofeseze în domeniul în care îºi luase licenþa.Din nou, a urmat aceeaºi întrebare. Livretul mili-tar? Abia atunci a realizat faptul cã cei de la firmade avocaturã tratau cu toatã seriozitatea armata.

Nu a mai stat pe gânduri. A fãcut cerere sã fieînrolat. La fel ca mulþi dintre colegii lui a ajuns ºiel tot la Caracal.

„În momentul în care am intrat pe poartaunitãþii, mi-am impus. Sunt soldat, avocat în viaþacivilã. Pledoaria, comentariile ºi expunerile, le voisusþine dupã ce am sã predau uniforma militarã lamagazie. A trebuit sã mã limitez, sã mã abþin sã nucomentez ordinele primite. Dacã mi s-a permis,am fãcut unele observaþii. Dacã nu, nu am comen-tat niciodatã. A trebuit sã îmi accept condiþia, care

nu a fost umilitoare. Din contrã, am fosttratat cu tot respectul cuvenit, atât la Caracal,cât ºi aici la acest batalion.

Cine spune cã în armatã nu sunt ºigreutãþi, dupã pãrerea mea, înseamnã cã nu afãcut instrucþie. Am dat cu burta de podea ºide noroi, de nu mai þin minte. Bocancii m-auros, marºurile au fost lungi ºi interminabile.Sã mergi în poligon ºi sã te plouã cu gãleata,sã cari mitraliera în spinare ºi sã prinzi servi-ciul de planton, numai schimbul doi, toateacestea, acum, au devenit amintiri pentrumine. Poate cã am trecut mai uºor peste ele ºidatoritã faptului cã am fãcut sport de perfor-manþã ºi eram deja obiºnuit cu greutãþile.

Totodatã, în armatã m-am maturizat. M-a ajutat foarte mult, mai ales sã cunosc oamenii.Pentru prima oarã în viaþa mea am fost atât demult plecat de lângã familie.

Aici, la acest batalion, am mai învãþat ceva.

Dacã doream sã ies la sfârºit de sãptãmânã înînvoire, în oraº, trebuia sã pun umãrul lainstrucþie, dacã nu, priveam luminile oraºului dindormitorul gol. Închipuiþi-vã pentru un fan al luiPoli Timiºoara, când aceasta juca pe teren propriu,sã fie în cazarmã, era cea mai cumplitã pedeapsã.A fost una dintre cele mai deosebite lecþii pe caremi le-am însuºit pânã în prezent. Aceea cã, înaintede a solicita ceva, trebuie mai întâi sã demonstrezcã merit sã cer”, îmi spune viitorul membru albaroului.

DE CE TOCMAI EU?Pentru fruntaºul T.R. Oscar MERK, luna

care a mai rãmas pânã la trecerea în rezervã i separe foarte lungã, chiar interminabilã. „Spredeosebire de colegii mei care au þinut cu totdinadinsul sã facã armata, eu nu am dorit acestlucru. Am terminat facultatea de managementagricol, în anul 2003 ºi, de atunci ºi pânã în lunaiunie a acestui an, am tot aºteptat, cu spaimã

venirea hârtiei, care sã mã înºtiinþeze cã trebuie sãmerg la oaste. Dacã colegii mei au venit la cererealor, eu am venit puþin împins de la spate. Am spe-rat cã scap. Când am vãzut ordinul de încorporare,m-am întrebat: “De ce tocmai eu?” Însã, legea elege ºi nu e tocmealã.

Mi-am început militãria tot la Baza deInstrucþie de la Caracal. A fost foarte greu. Nu amreuºit sã mã obiºnuiesc deloc. Acasã am avut altecondiþii. Toatã viaþa am dormit într-o camerã sin-gur. Pe când aici, am stat ºi stau încã într-un dor-mitor cu mai mulþi colegi. Este o încãpere austerã,care nu are nimic sã mã atragã. Trezit cu goarna,culcat cu goarna, sã te speli cu apã rece, de îþiîngheaþã ºi pasta de dinþi pe periuþã. Sã îi vezi petoþi din jurul tãu cã sunt îmbrãcaþi la fel cã, lamasã, tacâmurile sunt la fel, mâncarea primitã euna ºi aceeaºi pentru toþi. La mama acasã, bãgampolonicul în oala cu mâncare ºi alegeam cevroiam eu. Pe când aici, toþi primim la fel. Dar, celmai greu a fost cu alergatul. ªi, la infanterie, sealeargã nu glumã. Norocul meu a fost cã m-amînþeles bine cu colegii ºi cã am reuºit sã ajung laaceastã unitate, care este aici, în Timiºoara, undelocuiesc. Singura bucurie din armatã a fost per-misiile.

Nu am nimic sã le reproºez celor care mi-aufost comandanþi. Dar, eu nu sunt fãcut pentruarmatã. Sã o facã cei care sunt atraºi de ea”, aþinut sã îmi precizeze managerul în agriculturã.

FACE PARTE DIN FIINÞA LUIA urmat cursurile Facultãþii de Drept din

Timiºoara, iar masteratul l-a fãcut la Academia„Alexandru Ioan Cuza”. Toate acestea, în speranþacã va fi angajat în poliþie. Când a fãcut demer-

surile necesare în vederea încadrãrii, s-a izbit defaptul cã nu avea stagiul militar efectuat. Cum, lapompieri ºi jandarmi, nu se fãceau încorporãri înacea perioadã a cerut sã fie trimis la armatã. De labun început a înþeles cã, pentru ceea ce are nevoie,trebuie sã îºi facã datoria de þarã, indiferent deculoarea uniformei pe care o poartã.

Cu viaþa de militar în termen s-a obiºnuitrepede. Tot ceea ce a trebuit sã facã, a fãcut cu

pasiune ºi dãruire. Condiþia fizicã din viaþa civilã(practicã culturism ºi arte marþiale) i-a permis sãfacã faþã cu succes eforturilor fizice. Mai greu afost pentru el cu mâncarea, ºi, mai ales, în primaparte. Nu s-a putut obiºnui cu mâncarea, care seprepara în Baza de Instrucþie. Când a ajuns labatalionul de la Timiºoara, situaþia s-a schimbattotal. Aici a gãsit o bucãtãrie bãnãþeanã. Exact pegustul lui, pentru cã fruntaºul T.R. CosminCÃPUªANU, este bãnãþean ºi este mândru deacest fapt. A participat la toate tragerile care s-auexecutat ºi a tras cu toate categoriile de armamentcare i s-a pus la dispoziþie. Emoþiile cele mai pu-ternice le-a trãit când a executat ºedinþele detragere cu grenadele de rãzboi.

În armatã ºi-a fãcut mulþi prieteni, cu careºi-a propus sã þinã legãtura ºi dupã ce terminã cuarmata.

Singurul lucru de care îi va pãrea rãu când vapleca va fi dupã puºca mitralierã pe care a avut-oîn primire. Dupã ºase luni de purtat în spate, trascu ea, curãþatã zi de zi, respectiva armã a ajuns sãfacã parte din fiinþa lui.

DULCEAÞA UNUI COLÞ DE PÂINE USCATÃ

A ajuns sã facã armatã în urma unei situaþiiinedite. Dorea sã îºi întemeieze o familie ºi înmomentul în care s-a hotãrât sã facã pasul decisiv,viitoarea soþie l-a întrebat dacã a fãcut armata.Cum rãspunsul a fost negativ, cererea i-a fostrespinsã. ªi, pentru cã exista ºi concurenþã, careavea deja livret militar, fruntaºul T.R. LaurenþiuCRÃCIUNESCU, licenþiat al Facultãþii deHidrotehnicã din Timiºoara a trebuit sã aleagã.Ori fãcea armata ºi se alegea cu sufletul pereche,ori nu fãcea armata ºi rãmânea burlac neconvins.Aºa cã, a ajuns la fel ca mulþi dintre colegii lui, laBaza de Instrucþie de la Caracal.

Începutul militãriei pentru el a fost greu doartrei zile, pânã când s-a acomodat cu viaþa militarã.Greutãþile nu l-au speriat. Era deja învãþat cu ele.A avut în primire pe lângã puºca automatã ºi AG-ul, cu care a tras cu muniþie realã, atât ziua, cât ºinoaptea. Instructorii l-au apreciat pentru cãinginerul de ape, întotdeauna îºi îndeplineaconºtiincios sarcinile primite. Fiind mai în vârstã

decât colegii lui, a înþeles foarte bine cã, înarmatã, lucrurile sunt serioase, iar glumele se facîn zilele de repaus.

Tot aici a vãzut ºi a înþeles ce înseamnã sã airãspundere, dar ºi faptul cã armata te pregãteºte ºipentru viaþa civilã.

La Batalionul 32 lucrurile i s-au pãrut multmai simple. Aici, instructorii sunt scurþi îndialog. A tras cu tot armamentul din dotare,a fãcut instrucþie pe T.A.B., pe care l-a ºicondus ºi a ºi tras cu armamentul de pe el.

A dorit sã facã totul, cu mâna lui ºi sãnu stea deoparte, la infirmerie, centralãtelefonicã sau la grupa de serviciu, la bãr-bierit cartofii. A mãrºãluit ºi s-a târât prinnoroi, s-a încãlzit sãpând la locaºul indivi-dual de tragere ºi a simþit în cerul gurii dul-ceaþa unui colþ de pâine uscatã, uitatã însacul de merinde ºi, în ochi, i-a rãmas celmai deosebit moment petrecut în armatã, otragere pe timp de noapte. A fost o tragereîn care a putut sã vadã, pe viu, cum

gloanþele pleacã cãtre þinte.Dupã cinci luni de armatã a înþeles foarte bine

refuzul (temporar) prietenei. ªi-a dat seama cãfamilia înseamnã rãspundere, lucru pe care l-arealizat ºi înþeles în armatã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 4

F r u n t a º i i d i n B a n a t

Land Rover este o companie care s-a spe-cializat ºi în domeniul proiectãrii ºi produceriide vehicule militare. Prototipurile lansate delinia tehnologicã sunt întrebuinþate pe scarãlargã de cãtre armatã, în diverse operaþiuni, dela transportarea materialelor ºi pânã la cele decomunicaþii. Sunt dotate cu un sistem electricdeosebit, au douã opþiuni pentru alegerea carac-teristicilor motorului, sisteme de frânã ºi trans-misie adaptabile ºi o extraopþiune pentru aero-purtare.

Reacþie rapidã de rãspuns. Vehiculele mi-litare Land Rover sunt astfel proiectate pentru aveni în întâmpinarea nevoilor armatelor mo-derne. Tocmai din acest motiv, sunt specialechipate pentru a avea o reacþie rapidã derãspuns, cu o dimensiune ºi greutate optime, cudispozitive de fixare a încãrcãturii ºi vitezãmare de deplasare. Mai mult, echipajul este pro-tejat dacã vehiculul se rãstoarnã; adaptabilitateala condiþiile climaterice este extraordinarã, iararmamentul ºi muniþia din dotare pot fi ancorateîntr-un dispozitiv special. O altã caracteristicãimportantã a acestor vehicule este faptul cã potfi transportate pe calea aerului, cu avioane saucu elicoptere.

Sistemele electrice. Sunt disponibile patrusisteme electrice principale, ºi anume: 12v TdiGS, 24v Tdi GS ºi FFR ºi 12/24v Td5. Acestesisteme sunt asemãnãtoare între ele, dar au micidiferenþieri. Printre caracteristicile comune seenumerã: ºase tipuri de iluminare pe timp denoapte, lampã pentru convoi, lampã pentrucitirea hãrþii ºi startere de putere. Toate au ocompatibilitate electromagneticã.

Motorul, transmisia ºi frâna. Existã douãtipuri de motoare diesel pe injecþie, de patru ºide cinci cilindri, cu o capacitate de 2,5 litri.Ambele versiuni ºi-au dovedit compatibilitateaîn aplicaþiile militare. Opþiunile de transmisieinclud o cutie de viteze în cinci trepte, fiindamplasate douã discuri de frânã, unul în faþã, iarcelãlalt în spatele vehiculului.

Blindajul. Vehicolele Land Rver permitinstalarea unuisistem de

blindaj uºor ºi a unor geamuri antiglonþ. Oricarevariantã poate fi transformatã într-o adevãratã“cazarmã personalã” în mai puþin de 48 de ore.Se conferã astfel protecþie împotriva armelor deasalt, a lansatoarelor de grenade ºi a minelorantipersonal. Existã ºi opþiunea ca sistemul blin-dat sã fie pãstrat în permanenþã, în funcþie deteatrul de operaþiuni în care trupele îºidesfãºoarã activitatea.

Dislocare rapidã în teatru. Fiind platformemobile, foarte flexibile, vehiculele Land Roversunt aduse în teatru pe calea aerului ºi sunt com-patibile cu operaþiile de susþinere a pãcii, în celeumanitare ºi în cele de protecþie a refugiaþilor.

Cristina FRATU

În cadrul preocupãrilor specialiºtilor militari de a modelalupta armatã la diferite eºaloane, noþiunile ce privesc pu-terea, capacitatea ºi potenþialul de luptã sunt tot mai multabordate, fapt ce se justificã prin necesitatea de evaluare câtmai corectã a posibilitãþilor de luptã a forþelor, cât ºi pentrua determina ºansele de succes.

Tranziþia de la structurã, la dinamicã marcheazã o tre-cere de la simplu, la complex. Vom încerca sã scoatem înevidenþã faptul cã trebuie sã modelãm aceastã abordare maimult dupã ºtiinþele biologice ºi sociale decât, dupã abor-dãrile stricte ale ºtiinþelor fizice. În ceea ce priveºte putereade luptã a structurilor tactice, considerãm cã aceasta repre-zintã, pe rând sau simultan, staticul ºi/sau dinamicul în pro-cesul devenirii unor sisteme complexe eterogene, cu evoluþiespaþio-temporalã. Când exprimã staticul, reprezintã o puterede luptã potenþialã, echivalentã cu capacitatea de luptã, iarcând exprimã dinamicul este realizatã prin coordonarea ele-mentelor potenþiale cu factorii (funcþiile) caremultiplicã/diminueazã nivelul acesteia ºi reprezintã putereade luptã realã.

Considerãm cã puterea de luptã reprezintã capacitatea,posibilitatea fizicã, moralã, intelectualã a unei structuri tac-tice de a acþiona ºi îndeplini misiunea de luptã primitã. Pu-terea de luptã este agentul de acþiune cu care o forþã poateobþine scopul, conducând lupta la un rezultat dorit. Energia,în formã de funcþii de luptã, este aplicatã de fiecare partepropriilor forþe pentru îndeplinirea misiunilor ºi pentru aelimina (reduce), simultan, opoziþia adversarului. Puterea deluptã este determinatã de combinaþia dintre acþiunea uneiforþe, interacþiunea cu cea adversã ºi mediul înconjurãtor alluptei, mai exact, este datã de acþiunea unilateralã a forþei.De aceea, rezultatele puterii de luptã nu sunt neapãrat celeplanificate de fiecare parte. În schimb, sunt rezultatele realeale unei acþiuni, în care ambele forþe îºi exercitã puterea deluptã în scopul îndeplinirii cu rezultate maxime a misiunii.

Conceptul de putere de luptã este un element principalpentru înþelegerea teoriei luptei. Comandanþii realizeazãputerea de luptã din potenþialul disponibil în scopulîndeplinirii misiunii de luptã. Deci, puterea de luptã este ceacare produce rezultate în luptã. Comandanþii ºi forþele lorsunt judecaþi dupã cum au distribuit puterea de luptã dez-voltatã ºi dupã cum au direcþionat-o pentru îndeplinirea mi-siunii.

Efectul cumulativ al puterii de luptã în timp, se numeºterezultatul luptei. Acesta corespunde intensitãþii acþiunilordesfãºurate în încercarea de a îndeplinii misiunea în faþaunui inamic. Rezultatul luptei unei pãrþi raportat la rezulta-tul luptei celeilalte pãrþi determinã care parte a luat deciziacea mai bunã.

Considerãm cã puterea de luptã are mai multe înþelesuri. A. Puterea de luptã este un agent prin care sunt obþinute

rezultatele în luptã, este mijlocul de traducere a scopului înrezultatul dorit.

Funcþiile luptei sunt aplicate unilateral de fiecare partepentru a înlãtura opoziþia adversarului ºi pentru a obþineîndeplinirea misiunii. Interacþiunile rezultate din ciocnireacelor douã pãrþi ºi mediul de luptã formeazã puterea lupteiobþinutã de fiecare în parte, iar procesele de luptã reflectãrezultatele obþinute de fiecare parte,

Puterea de luptã, derivã din componentele de bazã ºistructura luptei, moºteneºte caracteristicile specifice ei ºi letranslateazã în dinamica luptei. Astfel, atât proprietãþile, câtºi controlul direcþionat ºi agregarea (dezagregarea), descrisemai sus, în sens tactic, relevã, natura dinamicã a puterii deluptã. Deºi puterea de luptã nu poate fi la fel de bine vãzutãprecum rezultatele acesteia, care într-un anumit grad pot fimãsurate, este ca un câmp de forþã. Aceasta nu existã ca osingurã entitate, astfel cã, fiecare parte are o sumã de puteride luptã care este aplicatã împotriva altei sume de puteri deluptã inamice. Este o cantitate distribuitã continuu, fiind for-

matã ºi agregatã (din particule finite) pretutindeni pe câm-pul de luptã, crescând ºi descrescând dupã cum sedesfãºoarã lupta. Fiecare parte formeazã ºi distribuie propriaputere de luptã, dar nu o poate face unilateral, pentru cã,puterea de luptã este afectatã de acþiunile oponentului ºi demediul de luptã.

B. Puterea de luptã este capacitatea realizatã de o forþã înorice moment pentru obþinerea rezultatelor în luptã, pentrurealizarea unei misiuni specifice împotriva unei anumiteforþe inamice, într-un anumit mediu de luptã. Puterea deluptã este capacitatea de a reacþiona instantaneu într-unmod, care sã influenþeze situaþia luptei. Aceasta constã dincontribuþii de putere de luptã elementarã care pot fi agregateºi distribuite în timp ºi spaþiu prin comandã ºi acþiune decontrol. Puterea de luptã conþine, atât posibilitatea careafecteazã trupele proprii, cât ºi pe cele care afecteazã trupeleadverse. Aceasta nu depinde neapãrat de acþiunile unei forþe,ci mai degrabã de combinaþia acelor acþiuni ºi interacþiuni cuforþa adversã ºi mediu. Din aceastã cauzã, rezultatele aºtep-tate ale puterii de luptã de una din pãrþile angajate în con-flict nu sunt neapãrat pozitive, dar sunt, de fapt, rezultatedintr-un amestec al ambelor pãrþi angajate, fiecare urmãrindpropriile scopuri.

C. Puterea de luptã loveºte direct elementele nu acþiu-nile. Astfel, cu activitãþile element - acþiune – element pu-terea de luptã este declanºatã, atât de elementele fizice (tan-curi, avioane), cât ºi de elementele cognitive (comandanþi,alt personal, spiritul luptãtor al indivizilor). Ea nu afecteazãdirect acþiuni (tragerea, deplasarea, hrãnirea etc.), dar acþiu-nile sunt influenþate în mod direct prin efectele puterii deluptã asupra elementelor.

D. Puterea de luptã este vector caracteristic. De când pu-terea de luptã este mijlocul de realizare a intenþiilor, ea arenatura unui agent direcþionat. Puterea de luptã a fiecãreipãrþi este direcþionatã cãtre îndeplinirea misiunii sale ºi, deaceea, acþioneazã direcþionat pentru realizarea misiunii.

Când puterea de luptã a unei pãrþi este afectatã de adver-sari ºi mediu, direcþionarea nu garanteazã cã rezultatele sevor alinia direcþiei. În plus, direcþionarea poate fi slãbitã înactivitãþi interne, ineficace trupelor proprii ºi activitãþiexterne ale inamicului. Pe câmpul de luptã, activitãþileinterne ºi externe pot influenþa acþiunile fiecãrei pãrþi.

E. Puterea de luptã are dependenþã trilateralã. Puterea deluptã este generatã de potenþialul de luptã disponibil. Deaceea, potenþialul disponibil al fiecãrei pãrþi, este dependent(unilateral) de acþiunile pãrþilor. Puterea de luptã rezultatãeste dependentã de acþiunile inamicului la fel ca acelea aletrupelor proprii ºi, în plus, este afectatã de mediul luptei.Dependenþa trilateralã a puterii de luptã este fundamentalã.

F. Puterea de luptã - caracteristici granulare. Fluxul ºirefluxul puterii de luptã a fiecãrei pãrþi pot pãrea o funcþiecontinuã care se schimbã uºor în timp. De fapt, puterea deluptã este granularã. Ea este compusã din granule minusculede putere de luptã. Puterea de luptã privitã la nivel micro vaexpune nenumãrate fluxuri ºi refluxuri, în sus ºi în jos.Spunem “nenumãrate”, dar numãrul de granule este totuºifinit. Particulele de putere de luptã vin de la foarte multeasocieri element - acþiune - element care se combinã, pentrua apãrea o activitate care decurge continuu. Fiecare granulãcontribuie la puterea de luptã a structurii respective ºi, înacest sens, contribuþiile pot fi privite ca ocupantã amecanicii cuantice. Puterea de luptã este granularã în timpºi spaþiu tridimensional, chiar dacã, la o „macro” privire,pare continuã. În timp ce rãmâne credincioasã granularitãþii„micro”, teoria trebuie sã se refere la agregarea granulelor deputere de luptã într-o categorie de luptã ce pare majorã înlegãturã cu combatanþii.

Operaþiile militare ale viitorului vor purta amprentatransformãrilor pe care organismul militar le suportã încãde acum. Reducerea efectivelor armatelor ºi a bugetelormilitare, restructurãrile, reorganizãrile, transformãrile,redotãrile cu tehnica de vârf, profesionalizarea (aproape)completã, apariþia unor noi riscuri, ameninþãri ºi vulnera-bilitãþi, creºterea ponderii O.O.T.W. (operaþiilor alteledecât rãzboiul/operaþiilor de stabilitate), vor conduce laschimbarea concepþiei de ducere a acþiunilor militare, laapariþia de noi strategii, doctrine (integrate, multinaþionale)ºi la o altfel de pregãtire a forþelor armate (în devenire“forþe expediþionare”), în timp de pace, crizã sauconflict/rãzboi.

În viitor, efectivele reduse, dar profesionalizate alearmatelor vor necesita sisteme tehnico-militare foarte per-fecþionate, care vor mãri ritmul ducerii acþiunilor de luptã,eficienþa ºi gradul de protecþie, susþinere ºi supravieþuire alacestora.Viitoarele operaþii vor fi întrunite, multinaþionaleºi vor fi duse frecvent în cooperare cu organizaþii inter-naþionale ºi neguvernamentale.

Va fi necesar sã se constituie din timp structuri decomandã adecvate situaþiei (comandamente regionale) pen-tru a coordona acþiunile de conducere a operaþiilor, cate-goriilor de forþe armate ºi coaliþiilor diferite, în loc sã seconstituie atunci, ad-hoc, pentru a îndeplini aceste misi-uni.Toate categoriile de forþe armate trebuie sã fie uºordeplasabile, sustenabile în teatru, sã dispunã de capabilitãþimilitare moderne/calitative, de un grad înalt de protecþie ºisupravieþuire, sã fie flexibile, mobile, adaptabile, createmodular pentru a rãspunde întregii game de misiuni ºi ope-raþii militare (“forþe expediþionare” - cerinþã expresã a noiiDirective ministeriale a NATO).

Ele trebuie sã fie capabile sã lupte ºi sã învingã ºi sãfacã trecerea rapidã de la rãzboi, la operaþii, altele decâtrãzboiul (O.O.T.W.) ºi invers. Comandanþilor trebuie sã lise punã la dispoziþie forþele ºi mijloacele necesare pentru caForþa realizatã sã fie flexibilã, adaptabilã organizatoric ce-rinþelor, în scopul dominãrii spaþiului de luptã fluid ºi alobþinerii victoriei decisive în timp scurt.

Statul major, de regulã multinaþional, mult mai redusdecât acum, dar dotat cu tehnologii informaþionale, vaîndeplini funcþii mult mai diversificate. El îºi va schimbacomponenþa ºi chiar subordonarea, în funcþie de misiuni. Îngeneral, funcþiile de la toate nivelurile organizatorice vortrebui reanalizate si eficientizate.

Având în vedere cele prezentate în argument, apare caîndreptãþitã întrebarea: „ cum vor arãta operaþiile militareale viitorului ºi care va fi ponderea tradiþiei ºi a inovaþiei încadrul lor?”.

Problematica operaþiilor militare se dovedeºte inepui-zabilã, fiind în legãturã dialecticã cu evoluþia obiectiveloracþiunilor individuale ºi de grup. Evoluþia acestora impunedezvoltarea sistemului acþional necesar pentru a le atinge,precum ºi restructurarea continuã a acþiunilor din spectrulactivitãþii de planificare ºi conducere a operaþiilor militare.

Indiscutabil, pentru o armatã modernã, integratã în ceamai performantã ºi operaþionalã alianþã militarã a planetei,dar ºi cu o tradiþie a armelor bogatã, problematica operaþi-ilor militare nu poate fi neglijatã. Pentru analiºtii ºi planifi-catorii militari români, noul statut al României, DE MEM-BRU CU DREPTURI DEPLINE al N.A.T.O., înseamnã oadevãratã provocare în ceea ce priveºte capabilitãþile deadaptare ºi restructurare a întregii gândiri referitoare lamodul de concepere ºi ducere a operaþiilor militare.

Primul aspect al acestei provocãri îl constituie capaci-tatea de a evolua, de la gândirea specificã „fostelor armatemembre ale Tratatului de la Varºovia”, la concepþia ºimodul modern de acþiune al Statelor membre N.A.T.O. Încãdin perioada când România participa activ la „Parteneriatulpentru pace”, preocupãrile privind implementarea nouluisistem de planificare ºi conducere a operaþiilor militare auconstituit un obiectiv de bazã al tuturor factorilor militaride decizie ºi planificare. Drept urmare, au apãrut noi doc-trine la nivel strategic, specifice categoriilor de forþe alearmatei, precum ºi regulamente privind planificarea ºi con-ducerea operaþiilor militare la toate nivelurile artei militare.De asemenea, s-au tradus o serie de standarde N.A.T.O., deactualitate (exemplu S.M.O.-50014/99, etc) care au adus unsurplus de noutate ºi modernism în ceea ce priveºte ope-raþiile militare specifice rãzboiului viitorului.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005 Pagina 5

DE LA POTENÞIAL, LA PUTERE DE LUPTÃ

L A N D R O V E R - v i n e “ î n a p ã r a r e ” !

FFiizziioonnoommiiaa ooppeerraaþþiiiilloorr mmiilliittaarree

aallee vviiiittoorruulluuii

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Lt.col. prof.univ. dr. Daniel DUMITRU

Mr. Ovidiu GHEORGHE((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))

Mr. lect.univ. drd. Marian STANCU

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 6

CMYK

O n o u ã m i s i u n e , o n o u ã p r o v o c a r e- Interviu cu comandantul Batalionului 341 Infanterie, locotenent -colonel doctor Vasile VREME -

Începând cu data de 15 septembrie 2005, în baza ordinelorministrului apãrãrii naþionale, au intrat în vigoare noile preve-deri regulamentare, referitoare la funcþia de „Consilierul coman-dantului pentru probleme ale maiºtrilor militari ºi subofiþeri.

Plutonierul-adjutant principal Teodor LIXÃNDROAIA, esteîncadrat pe aceastã funcþie la Batalionul 32 Infanterie ºi nu pre-zintã ceea ce înseamnã a fi consilierul comandantului.

„Undeva, prin luna septembrie a anului 1976, primeamrepartiþia la o unitate de tancuri din Timiºoara, ca tânãr absol-vent al ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri de Tan-curi ºi Auto „Basarab I”.

În cei 30 de ani de activitate, am trecut prin mai multefuncþii, cum ar fi: mecanic conductor tanc, comandant plutontancuri, subofiþer de stat major / secþie operaþii, subofiþer de statmajor / birou personal.

Începând cu data de 01.07.2002, am fost numit consilierulcomandantului pentru probleme de maiºtri militari ºi subofiþeridin Brigada 18 Mecanizatã Teritorialã „Decebal”, iar cu data de01.06.2004, sunt consilierul comandantului Batalionului 32Infanterie „Mircea”.

Noile prevederi regulamentare referitoare la aceastã funcþie,sunt binevenite, deoarece, pânã la data intrãrii lor în vigoare,vechile prevederi erau destul de sãrãcãcioase ºi adeseoriambigue, ceea ce, permitea, uneori, ca subofiþerului-consilier sãi se repartizeze diferite sarcini care nu aveau nici o legãturã cuceea ce ar fi trebuit de fapt sã îndeplineascã.

Actualele prevederi sunt binevenite. Ele nu fac decât sã con-solideze aceastã funcþie. Dacã le studiem cu atenþie, se poateobserva cã atribuþiunile consilierului au crescut în amploare ºiresponsabilitate. Se regãsesc, atât în regulamentele militare deordine interioarã, cele ale disciplinei militare, cât ºi la nivel degarnizoanã. Totodatã, face luminã ºi în ceea ce priveºteîncadrarea pe aceastã funcþie.

Din punctul meu de vedere, consilierul comandantului pen-tru probleme ale maiºtrilor militari ºi subofiþerilor, trebuie sã fie

numit din rândul maiºtrilor militari sau subofiþeri cu cea maibogatã experienþã. Nu se pune problema cã cei tineri nu o potocupa, dar un maistru militar sau subofiþer care a trecut prin maitoate funcþiile, ºtie ce sã cearã subofiþerului luptãtor, subofiþeru-lui administrator, subofiþerului de companie (baterie), sub-ofiþerului de stat major, etc.

Consider cã este absolut necesarã existenþa acestei funcþii înstatul de organizare, atât la nivelul marilor unitãþi, unitãþi, cât ºisubunitãþi, pentru cã, pe subofiþerul-consilier eu îl vãd ca peliantul dintre corpul maiºtrilor militari ºi al subofiþerilor ºicomandant. Dacã liantul este de calitate, legãtura dintre pãrþi vafi trainicã, puternicã ºi eficientã.

Maistrul militar sau subofiþerul-consilier trebuie sã fie unmodel prin þinutã ºi lider prin atitudine. Prin þinuta sa impeca-bilã, consilierul impune respect, iar prin atitudinea faþã de tot cese petrece în corpul maiºtrilor militari ºi subofiþerilor, îºi puneîn valoare abilitãþile de lideri. Apare firesc o întrebare. Cum poþideveni un lider? Trebuie sã depui eforturi susþinute, ca cei dinjur sã te accepte, iar superiorii sã vadã în tine un exemplu carepoate fi dat celor cu mai puþinã experienþã. Legat de acestaspect, consider cã dintre obiectivele pe care un consilier ºi lepropune, nu trebuie sã lipseascã grija faþã de oameni. Fiind per-manent în mijlocul lor, va ºtii mai mult, va vedea mai mult, vacunoaºte realizãrile, dar ºi nerealizãrile individului sau grupului.Omul trebuie sã te simtã cã eºti lângã el, cã îþi pasã ºi cã nu îltratezi cu indiferenþã.

Consilierul are ºi nu are birou, deoarece, el trebuie sã fiepermanent în mijlocul maiºtrilor militari, subofiþerilor ºi al mi-litarilor angajaþi pe bazã de contract. Biroul lui se aflã pe terenulde instrucþie, la sala de specialitate, în poligonul de tragere, pebaza sportivã, în parcul cu tehnicã militarã, peste tot unde suntoameni din compartimentul de responsabilitate.

În tot ceea ce va face ºi întreprinde se va baza pe subofiþerulde companie (baterie). Acesta va fi sprijinul sãu direct. Cu aju-torul lui va reuºi sã fie mult mai uºor acceptat. Împreunã, pot

face o echipã perfectã, care sã rezolve probleme ce pot apãrea lasubunitãþi, din punctul de vedere al acelora pe care are dreptulsã îi reprezinte.

Pentru cei tineri, care uneori sunt visãtori, îi rog sã aibã rãb-dare pânã când vor ajunge consilieri. Un percept biblic spuneaºa „mulþi chemaþi, puþini aleºi”. Faptul cã foarte mulþi maiºtrimilitari ºi subofiþeri destul de tineri, au o licenþã ºi au participatla misiuni internaþionale, nu îi îndreptãþeºte, neapãrat, sãacceadã la o asemenea funcþie. Nici eu nu sunt bãtut în cuie.Oricând pot trece în fruntea unui pluton sau în alt loc unde aº firepartizat. Îi las pe colegii mei mai tineri în ale armelor, sãgãseascã ei singuri momentul când se vor simþi cu adevãratîndreptãþiþi sã concureze pentru o astfel de funcþie. Cu cât vor fimai mulþi concurenþi, cu atât va fi mai bine pentru instituþia mi-litarã. Competiþia va aduce rezultate pozitive.

În ceea ce mã priveºte, faptul cã am o familie reuºitã, o soþieiubitoare ºi grijulie, o fiicã ambiþioasã ºi licenþiatã, mãelibereazã de alte griji, îmi dau liniºtea necesarã implicãrii înrezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntã consilierulcomandantului.

DD aa cc ãã ll ii aa nn tt uu ll ee ss tt ee dd ee cc aa ll ii tt aa tt ee !!

- Domnule locotenent-colonel doctor, la sfârºitul lunii iulie,Batalionul 341 Infanterie a încheiat o misiune în teatrul deoperaþii din Kosovo. În ce a constat aceastã misiune?

- Cu un an în urmã, mai exact în luna iulie 2004, Batalionul341 Infanterie, de la Topraisar a început prima sa misiune inter-naþionalã. Este vorba de participarea în teatrul de operaþii dinfosta Iugoslavie, mai exact, în Kosovo, în cadrul misiuniiKAFOR, ulterior devenind EUFOR.

Batalionul 341 Infanterie apregãtit trei detaºamente ROFNDVIII, IX ºi X, fiecare detaºamentfiind dislocat în teatrul de operaþii peo perioadã de patru luni. Primuldetaºament, comandat de cãtremaiorul Petre CODIN, a începutmisiunea la sfârºitul lunii iulie. Aldoilea, care a fost comandat de cãtremine, a preluat misiunea de laprimul în luna decembrie, aceastadurând pânã în aprilie, când celde-al treilea detaºament, comandatde cãtre maiorul Ovidiu BOTA ne-aînlocuit, misiunea încheindu-se pen-tru noi, în luna iulie a acestui an,când am predat ºtafeta, colegilor dela B.30 Vânãtori de Munte.

Aceastã misiune nu a fost delocuºoarã. Încã de la primirea ordinului, care fãcea precizãri în pri-vinþa pregãtirii ei, ne-am confruntat cu mai multe probleme, atâtîn þarã, cât ºi, acolo, printre strãini. Probleme pe care le-amrezolvat, atât pe timpul pregãtirilor, cât ºi pe parcursuldesfãºurãrii activitãþii.

Selecþia la primul detaºament a fost, pot sã spun, destul dedificilã. Erau foarte mulþi cei care doreau sã meargã. Faþã deentuziasmul manifestat de cãtre militari, a trebuit sã dãm dovadãde calm ºi luciditate. Cei care nu au avut ºansa plecãrii în misi-une cu primul detaºament, au trebuit sã participe din nou laselecþie. Însã, nu toþi au avut ºansa sã prindã un loc. ªi, asta,datoritã faptului cã nu au corespuns cerinþelor. Nu au fost mulþi,dar aceasta a fost situaþia. Eºti pregãtit, ai ºansa sã fii selecþionat.Nu eºti pregãtit, nu participi.

Deplasarea în teatru a fost combinatã. Personalul s-adeplasat, atât pe calea feratã, cât ºi cu avionul. Numai pentrusuportul logistic am efectuat deplasãri pe roþi.

În Kosovo am fost dislocaþi în campul din Gorazdevac, undeam intrat în subordinea Brigãzii „Aquila” din armata italianã.Faptul cã am colaborat cu militarii latini, ca ºi noi, a fost

îmbucurãtor.Am executat o varietate de misiuni care au constat în: paza

campului, patrulare, escortã convoi, escortã V.I.P., punct controltrafic fix ºi mobil, acþiuni de scotocire executate împreunã cupartenerii italieni ºi misiuni umanitare.

Toate acestea fiind desfãºurate într-o zonã, preponderentmuntoasã, în condiþii climaterice grele (unii dintre noi au prins ºi

iarna acolo, care nu a fost deloc blândã),ceea ce nu se poate uita de cãtre cei caream fost acolo ºi care am vãzut pe viuurmãrile rãzboiului.

Pentru modul cum ºi-au îndeplinit mi-siunea, militarii din compunerea celor treidetaºamente au fost decoraþi cu medalia„NATO – BALKAN Non Article 5. Acolo,în Kosovo, denumirea onorificã de„Rechinii Albi” pe care am adoptat-o înþarã, s-a transformat din nume, în renume.

Însã, reuºita cea mai mare a Batalionu-lui 341 a constat în faptul cã cei 258 demilitari participanþi s-au întors sãnãtoºiacasã ºi cu o bogatã experienþã în privinþamisiunilor de menþinere a pãcii.

- De aceastã datã, misiunea pe care aþiprimit-o nu se va mai desfãºura în Bal-cani, ci în Afganistan. V-aº ruga sã vãreferiþi la ea?

- Odatã încheiatã activitatea în Kosovo, batalionul a primit onouã misiune, care constã în participarea pe o perioadã de ºaseluni în teatrul de operaþii din Afganistan în cadrul operaþiuniiENDURING FREEDOM.

Aºa cã, am luat lucrurile de la început. În luna august s-adesfãºurat o etapã deosebit de importantã, ºi anume, aceea deselecþie a personalului care urma sã participe la misiune. Odatãterminatã aceastã etapã, începând cu 1 septembrie, am intrat înlinie dreaptã, privind pregãtirea teoreticã ºi practicã a batalionu-lui. A fost parcurs un program de pregãtire deosebit de încãrcatcare s-a desfãºurat, atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noapte,cu grupa, plutonul ºi compania, inclusiv cu statul major al bata-lionului.

Totul a culminat cu participarea la un exerciþiu de simulare ces-a desfãºurat la Centrul de Instruire prin Simulare.

Pânã la plecarea în teatru, care se va produce în a douadecadã a lunii decembrie, se va continua pregãtirea. Mai avemunele probleme de retuºat, precum ar fi: însuºirea în condiþiifoarte bune de cãtre militarii batalionului a procedurilor standardde operare ºi a regulilor de angajare specifice teatrului de ope-

raþii. La aceastã datã, ele sunt însuºite corespunzãtor cerinþelor.Dar, este loc ºi de mai bine.

- Aþi fost la recunoaºteri în viitorul teatru de operaþii. Suntdeosebiri faþã de cel în care batalionul ºi-a încheiat misiunea?

- Sunt diferenþe majore care nu suportã comparaþii. Iniþial,pânã a ajunge sã particip la recunoaºteri, am avut tendinþa sã credcã nu sunt deosebiri. Dupã efectuarea recunoaºterilor, a trebuit sãîmi revizuiesc aceastã atitudine, deoarece am fost pus faþã în faþãcu realitatea existentã acolo. Noi, cei de la 341, nu pornim de lazero în aceastã misiune. Avem, totuºi, experienþa unui teatru deoperaþii. Dar, a-l confunda pe unul cu celãlalt, ar însemna ogreºealã imensã. Misiunea este alta decât cea din Kosovo. Cli-matul, relieful, localitãþile, tabãra unde vom fi cazaþi, suntdiferite, abordarea relaþiilor cu populaþia localã, localitãþile,clãdirile din acestea. Sã nu mai vorbim de praful puternic careexistã acolo. Aici, aº putea sã spun, cã în aceastã privinþã, suntemdeja obiºnuiþi cu el. În poligonul de la Babadag cu toþii amînghiþit praf destul. ªi, nu în ultimul rând, de fapt, poate fi celmai important aspect. Acolo inamicul este peste tot ºi nicãieri.Cu toþii, ºtim cã acesta este unul dintre cei mai periculoºi ºi per-fizi adversari.

- Cu ce probleme credeþi cã vã veþi confrunta?- Problemele apar zilnic, atât, aici, acasã, cât ºi acolo departe

de þarã. Cu echipa pe care o am lângã mine am convingereafermã cã vom face faþã solicitãrilor ºi, cã, orice problemã care vaapãrea va fi ºi rezolvatã. ªi, pentru cã m-aþi întrebat de probleme,deja am una la care mã gândesc cum trebuie sã o rezolv. Rutina.ªi acolo, în Balcani ne-am lovit de ea. S-ar putea sã ne întâlnimcu ea ºi în Afganistan. Dar, avem deja un plan cum sã o comba-tem.

- Þinând cont de faptul cã, timp de ºase luni, militarii dinbatalion vor fi departe de þarã, implicit de familiile lor, cum vorlua legãtura cu acestea?

- În acest sens, va funcþiona o legãturã socialã, care va per-mite relaþionarea dintre cei plecaþi ºi cei care vor rãmâne în þarã.Astfel, distanþa în timp ºi spaþiu va fi foarte mult redusã.

- Principalul obiectiv propus?- Acela de a mã întoarce cu toþi militarii sãnãtoºi acasã. Pen-

tru mine ca ºi comandant, grija de oameni va fi lucrul cel maiimportant. Sã nu uitãm cã, în toate misiunile ºi nu numai, com-ponenta umanã este cea mai importantã. Fãrã ea nu se poate facenimic. Omul înseamnã totul.

- Ce va însemna ENDURING FREEDOM pentru Bata-lionul 341 I.?

- O nouã misiune. O nouã provocare. La care am convingereacã noi toþi cei de la 341 vom face faþã cu succes.

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005 Pagina 7

CMYK

Suntem în prima linieDupã o noapte de calvar, petrecutã la „baia de aburi”, pusã la

dispoziþie cu amabilitate de cãtre S.N.C.F.R., dar pe banii cãlã-torului, ajung în gara Timiºoara Nord. Disperat de cãldura sufo-cantã, pe care a trebuit sã o îndur, sar pe peron ºi mãresc pasulcãtre locul de întâlnire (stabilit anterior) cu ofiþerul de relaþiipublice al Batalionului 32. O ploaiemãruntã, deasã ºi rece, specificãsfârºitului de toamnã, curge neîntre-rupt. Zgribuliþi, cãlãtorii se îndreaptãcãtre holul central al gãrii în speranþacã vor scãpa de umezealã.

Întâmpinat de O.R.P.-ul bata-lionului, cãpitanul CristianPÃUNOIU, ºi fãrã prea multã vorbã,ne punem în miºcare cãtre batalion.

Pe epoleþi, ofiþerul, are însemnulde armã al paraºutiºtilor. ªtiind cãmerg la un batalion de infanterie, ºinu la unul de paraºutiºti, îmi exprimnedumerirea. Rãspunsul primit esteunul concis. „Soarta, sunt promoþie1988”. Din voce i se simte amãrãciunea ºi, totodatã, ºiresemnarea.

În maºina cu care ne deplasãm se lasã o liniºte deplinã. Mãconcentrez asupra priveliºtii care îmi defileazã prin faþa ochilor.În centru o iluminaþie feericã. La periferie, unde ne îndreptãm,întuneric, beznã. În copilãrie, auzisem cã, de la Timiºoara, vinelumina. Doar acolo funcþiona fabrica de lanterne. Acum, însã, lamarginea oraºului, întunericul se destramã, lãsând loc unei noizile.

Dupã formalitãþile de rigoare, pãtrund în curtea celor de la32. Ne îndreptãm spre pavilionul comandament. Odatã intrat înclãdire, privirea îmi fuge pe placa de onoare, unde în marmurãeste imortalizatã data înfiinþãrii unitãþii: 1 aprilie 1883. Îþi daiseama de vechimea clãdirii, dupã sistemul de încãlzire. De-a lun-gul holului principal sunt aºezate lãzi, în care se aflã lemne defoc. Sobele se aflau în interiorul camerelor, iar cãldura îmbi-etoare pe care o gãsesc, îmi confirmã faptul cã bãnãþenii potaºtepta iarna în liniºte.

Locþiitorul comandantului de batalion, maiorul AlexandruMITOIU, este, de loc, din Dolj ºi a absolvit ªcoala Militarã în1988 la infanterie. ªi-a desfãºurat activitatea în unitãþi din Olte-nia. Cerinþele profesiei de militar l-au determinat sã ajungã înBanat. ªi, nu regretã deloc acest lucru.

Cu o alurã de rugbist, dar având o voce caldã, locþiitorul îmivorbeºte despre activitãþile cotidiene ale unitãþii, care nu suntdeloc puþine ºi uºoare.

„Activitatea cea mai importantã în acest moment este ceaprivind aprecierea cadrelor militare din unitate. O desfãºurãm cumultã atenþie. Dorim sã dãm fiecãruia valoarea pe care o meritãîn structura în care este încadrat. Totodatã, continuãm ºi activi-tatea de inventariere care nu este una obiºnuitã. Prin desfiinþareaBrigãzii 18, am rãmas cu multe obiective de garnizoanã. Ceea ce,la acel timp, fãcea o brigadã, acum face un batalion. ªi nu estedeloc uºor. Este o mare rãspundere. Cu patrimoniul armatei nu tejoci. În baza ordinelor eºaloanelor superioare executãm trans-porturi în folosul altor unitãþi. Va trebui sã ne pregãtim ºi pentru1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României. Suntem singura unitatea armatei în acest judeþ care dispune de forþe necesare pregãtiriiunui asemenea moment. Când, Batalionul 26 a revenit dinAfganistan, ca loc de aterizare a avioanelor, a fost ales aeropor-tul de la Timiºoara. Implicit, toate activitãþile de primire ºi trans-port a Scorpionilor roºii ne-au revenit nouã. Acum ne pregãtimsã întâmpinãm iarna. Inundaþiile din primãvara acestui an audemonstrat, dacã mai era nevoie, importanþa pregãtiriidetaºamentelor care trebuie sã intervinã la dezastre. Noi, cei dela 32, ne aflãm situaþi la o mare distanþã de marea unitate, sun-tem în colþul cel mai vestic al þãrii. De fapt, se poate spune, cãsuntem în prima linie, ºi dorim sã rãmânem permanent acolo.”

Douã luni ne-am bãtut cu apelePãrãsesc comandamentul ºi mã îndrept spre alt pavilion,

unde sunt instalaþi cei de la operaþii. Temperatura din încãperieste egalã cu cea de-afarã. ªi, asta, nu din cauza batalionului.Fiind clãdiri mai noi, cãldura este asiguratã de cãtre centrala ter-

micã, care, însã, este în curtea unei unitãþi vecine ºi se distribuiedupã grafic. ªeful operaþiilor, maiorul Relu CÎRTOJANU, avândalãturi pe cãpitanul PÃUNOIU ºi plutonierul adjutant PetreVLÃDUÞ, fãceau ultimele actualizãri la o situaþie tacticã primitãde la brigadã în cadrul unui exerciþiu de stat major. Aºteptîncheierea activitãþii ºi, când aceasta se produce, într-o pauzã deþigarã, ºeful operaþiilor de la 32 mã pune în temã cu ce au fãcutîn anul 2005.

„Fãcând o retrospectivã, anul a fost plin de activitãþi. Amdebutat cu trageri de luptã la nivel grupã, pluton ºi companie. Cucadrele din statul major al unitãþii am desfãºurat toatã tematicade activitãþi stabilitã prin planul cu principalele activitãþi. ªi,atunci când credeam cã toate activitãþile se vor desfãºura normal,inundaþiile ne-au dat programul peste cap. Timp de douã luni ne-am bãtut cu apele. Am început cu 18 aprilie ºi-am terminat în 18iunie. A fost foarte greu pentru întreg batalionul. Dar, eram sin-gurii care puteam sã îi ajutãm pe acei oameni loviþi de urgiaapelor. Am continuat pregãtirea pentru luptã. În lunile iulie ºiaugust, cu un pluton am participat, în poligonul Babadag la exer-ciþiul bilateral româno-american ROMEX. În luna septembrie,cu compania 1, am executat un marº cu tehnica din dotare (peste700 de km), pentru a participa la DEMEX 2005, în poligonulCincu. A fost unul dintre cele mai bune examene la care am pututsã supunem respectiva subunitate. Un numãr de 35 de militaridin unitate au participat timp de trei luni la misiunea I.S.A.F., în

teatrul de operaþii din Afganistan.Baza de instrucþie este bunã,

dar mai trebuie completatã. Avemnevoie, însã, de fonduri pentru osalã de sport. Suntem solicitaþi decãtre cei de la Inspectoratul pen-tru Situaþii de Urgenþã al judeþu-lui Timiº sã participãm la unexerciþiu demonstrativ, cu o sub-unitate de valoare pluton. Teamade ceea ce s-a petrecut în primã-varã ºi varã, i-a fãcut pe civili sãîºi reanalizeze atitudinea. Laexerciþiu vom participa numai însituaþia în care vom primi ordinde la marea unitate. La momentul

actual suntem în lucru cu noile documente de planificare pentruanul 2006 ºi întocmirea unor situaþii centralizatoare privindactivitãþile desfãºurate”.

Se aude þârâitul telefonului, este brigada care solicitã datedespre evaluarea personalului la educaþie fizicã militarã.

Putem interveni la nevoieCa sã poþi lupta, ai nevoie de logisticieni. Aºa cã, plec în

cãutarea lor. Maiorul Adrian DULÃU este un personaj agreabil.Cu toate cã telefoanele sunã în disperare, în jurul lui, este deacord sã stãm de vorbã despre bunul mers al activitãþilor delogisticã din batalion. Îmi propune, însã, sã purtãm dialogul alã-turi de colaboratorii sãi apropiaþi. Acolo, într-un birou modest, îicunosc pe cei care sunt echipa maiorului logistician.

Cãpitanul Nelu FOTA, plutonierul-major Vasilicã ANGHE-LESCU ºi personalul civil contractual Adriana MNICUÞÃ seocupã de tot ceea ce înseamnã logisticã în unitate. Cu toþii suntdeschiºi spre comunicare (de fapt, acest aspect s-a vãzut în întregbatalionul). Nu au reþineri de a vorbi despre ceea ce fac. Iar ceeace spun este susþinut prin cadrul legislativ ºi nu al unor închipuiripersonale. Maiorul DULÃU îmi vorbeºte despre ceea ce facelogistica. „Chiar în acest moment executãm un transport pentruo altã unitate. Este o cantitate foarte mare de materiale. Coloanade autocamioane se deplaseazã pe un traseu puternic circulat. Cuîntreg personalul participant la activitate am fãcut instructajulprivind protecþia muncii ºi deplasarea pe drumurile publice.Oamenii au fost interesaþi sã facã aceastã activitate ºi datoritãsporurilor care se acordã. A fost foarte uºor sã facem selecþia.Executãm ºi transportul de materiale care aparþin Batalionului26, de la aeroportul Giarmata, la Craiova.

Þinând cont de faptul cã noi mai avem militari în termen ºimilitari cu termen redus, ne-am luat mãsuri pentru asigurarea ali-mentelor necesare preparãrii hranei pe timpul iernii. Aici, însã, laaceastã datã, întâmpinãm ºi greutãþi în asigurare cu alimente.Chiar dacã suntem în compunerea Corpului 1, încã suntem aron-daþi din acest punct de vedere Clujului.

Întreg personalul a fost echipat cu þinuta de sezon. În unitate

funcþioneazã o croitorie care reuºeºte sã facã faþã cerinþelor.Lenjeria se spalã la spãlãtoria militarã a unitãþii vecine. Unitateanu dispune de o cizmãrie. Reparaþiile curente pentru militariiangajaþi, cei în termen ºi cei cu termen redus, se fac prin grijaadministratorilor de subunitãþi. Au fost luate mãsuri pentru asi-gurarea cantitãþii de lemne necesare încãlzirii corpului de pazã alunitãþii.

Militarii în termen ºi cei cu termen redus sunt cazaþi în dor-mitoare a cãror încãlzire este asiguratã de centrala termicã.

Exploatarea tehnicã de sezon s-a prelungit datoritã DEMEX-ului. Au fost luate mãsuri privind pregãtirea tehnicii în condiþiide iarnã. În situaþia în care va trebui sã intervenim la dezastru,am primit, ca mãsurã de siguranþã, douã tractoare de artilerie. Iar,dacã vor fi dezgheþuri bruºte, avem ºi douã bãrci cu motor ca sãputem interveni la nevoie.”

O companie în devenireSpre deosebire de suratele ei, care s-au afirmat pe deplin

pânã în prezent, compania a 3 –a a avut un rol, pot spune, destulde modest. Însã, de la 1 iunie a început sã creascã. Deja se poatespune cã este o companie în formare. Pe actualii lideri ai sub-unitãþii îi gãsesc în sala de armament.

Cãpitanul Ioan FLORESCU, comandantul de companie,avându-l alãturi pe locotenentul Claudiu VAN ºi plutonierul-major Neculai MIHÃILÃ, consilierul comandantului de subuni-tate, verificã împreunã cu plutonierul-major Liviu CREÞU,administratorul de subunitate, starea de întreþinere a armamentu-lui individual, care fusese în acea zi scos la instrucþie. Companiaeste singura din batalion care instruieºte militarii în termen ºi pecei cu termen redus. Când termin, stãm de vorbã. Aflu de la ei cãsunt create condiþiile ca sã devinã o subunitate operaþionalã. Însã,mai sunt multe de fãcut. Au nevoie de mecanicii conductori TAB,iar la plutonul antitanc starea tehnicii nu este aºa cum ºi-ar fidorit-o. Cea mai mare problemã cu care se confruntã este aceeaa izolaþiei de la acoperiº. Nu mi-au spus acest lucru. Însã, tava-nul încãperilor pe care compania a 3-a le are la etajul al treileavorbeºte de la sine. În încãperile respective nu sunt cazaþi mili-tari, nici nu sunt depozitate materiale ºi armament. Acestea seaflã în alte spaþii care oferã condiþii optime de cazare ºi depo-z i t a r e .S u n taºteptatefondurileb ã n e º t inecesarepentru ase facereparaþi-ile nece-s a r e .D u p ãm o d u lcum auf o s tdepozitate materialele, armamentul ºi echipate dormitoarele sub-unitãþii, te convingi cã cei de la a 3-a sunt oameni care au muncitºi vor sã munceascã în continuare. Le privesc chipurile ºi vãd peele dorinþa de a avea o companie cazatã în spaþii corespunzãtoareca ºi companiile 1 ºi 2.

Locotenentul VAN are o carte de vizitã impresionantã. A fostîn misiune în cadrul KFOR. A participat la un exerciþiu în 2003,în Belgia ºi Olanda. Este comandantul plutonului 1 ºi are în sub-ordine numai teriºti. Îmi vorbeºte despre militarii lui. „Conteazãfoarte mult modul de comunicare. Pentru ei, este deosebit deimportant acest aspect. Dacã comunicarea este bunã, eficienþa vafi la fel. Armata o vãd dupã cei care sunt în faþa lor. În viitorulapropiat, instituþia militarã va reprezenta o alternativã în cãutareaunui loc de muncã pentru unii dintre ei”.

Un scorpion galben, printre cei roºiiTimp de trei luni, a comandat un pluton de Scorpioni roºii, în

Afganistan. Fiind la prima misiune de acest gen, locotenentuluiAdrian FRUNZÃ nu i-a fost uºor. Dar nu a ºi dezarmat. Le-ademonstrat celor de la Craiova, cã, ºi ei, Scorpionii galbeni dinBanat ºtiu meserie. Alãturi de ceilalþi Scorpioni galbeni, partici-panþi la misiunea ISAF în teatrul de operaþii în Afganistan, auconvins cã ºi Batalionul 32 poate sã intre în triunghiul scorpi-onilor.

În drumul meu cãtre punctele de control, în vederea plecãrii,sunt însoþit de pãrintele Vasile BICA, preotul militar al unitãþiicare îmi vorbeºte despre activitãþile pe care urmeazã sã ledesfãºoare. „De la sfârºitul lunii noiembrie îl vom sãrbãtori peSfântul Andrei. La 1 decembrie voi oficia slujbe pentru cinstireaeroilor cãzuþi pentru þarã. Iar pe 25 decembrie la capela militarãdin Timiºoara voi oficia o slujbã unde enoriaºii din batalion ºigarnizoanã sunt aºteptaþi sã vinã. La postul de radio local, încadrul emisiunii Uniþi sub Tricolor voi avea intervenþii în caream sã mã adresez militarilor din aceastã garnizoanã, vorbindu-ledespre importanþa frumoaselor sãrbãtori de iarnã.

ªi, nu în ultimul rând, în seara de 31 decembrie voi fi prezentla masa festivã pentru a da binecuvântare bucatelor ºi a fi alãturide militari, când 2005 ne va pãrãsi, iar 2006 va sosi”.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

În Banat , la “Scorpioni i galbeni”Sfârºit de lunã iulie a anului 1917. Bãtãlia de la

Mãrãºeºti este în plinã desfãºurare. Dupã zile întregi de lupte,militarii Regimentului 32 Infanterie “Mircea”, sunt trecuþi înrezervã, în vederea refacerii. Cãldura puternicã îi face sã îºi deajos vestoanele ºi cãºtile metalice. Rãmân doar în cãmãºi, pan-taloni ºi bocanci. Astfel, îi va surprinde un atac german. Nu amai fost timp pentru echipare. Întreg regimentul va pune mânape arme ºi, sub comanda ofiþerilor, trece la contraatac. Ripostaromânilor, dusã cu o temeritate care i-a îngrozit pe germani, aavut ca finalitate restabilirea liniei frontului.

Contraatacul „cãmãºilor albe” (aºa cum au fost botezaþi ulte-rior) a intrat în istorie ca una dintre cele mai deosebite fapte devitejie desfãºurate la Mãrãºeºti.

Revenind în zilele noastre, am þinut sã îi cunosc îndeaproapepe continuatorii tradiþiilor de luptã ai „cãmãºilor albe”. ªi,anume, pe militarii din compunerea Batalionului 32 Infanterie

„Mircea” de la Timiºoara.

Iubiþi credincioºi, care slujiþi neamul ºiþara sub Drapel! Ca de fiecare datã, la vremeacând aerul începe sã miroasã a zãpadã, cre-dincioºii creºtini de pretutindeni, deci ºi de lanoi, încep sã se pregãteascã de sãrbãtoare.Odatã cu începerea sfântului post al Crã-ciunului, deja simþim cã se petrece ceva îninima ºi vieþuirea noastrã. Începem sã fim maiatenþi cu ceea ce se întâmplã în adâncurilenoastre, începem sã fim mai grijulii cu cei dinjurul nostru, începem sã ne gândim la Dum-nezeu atunci când timpul, pãcãtosul timp, nepermite. Spun “pãcãtosul timp” pentru cã, demulte ori, suntem furaþi de viaþã, uitând decerinþele cele multe ºi frumoase ale sufletului.ªi, ca sã nu dau vina pe noi, spun cã timpul arfi de vinã. Când spun “timp”, mã gândesc lavremurile acestea, care ne solicitã parcã maimult decât erau solicitaþi altã datã moºii ºistrãmoºii noºtri. Viaþa este mai trepidantã,curge parcã mai repede, ceea ce nu înseamnãcã trebuie sã ne rupem de tradiþie, sã ne înde-pãrtãm de credinþã, sã îl uitãm pe Dumnezeu.Sunt prea frumoase sãrbãtorile Crãciunului,ca toate sãrbãtorile noastre, de fapt, ºi suntprea pline de fior, de iubire ºi de mesaj dedragoste pentru aproapele, ca sã nu nepricinuiascã bucurie.

Este bine sã ne gândim în aceste momentela importanþa pe care Naºterea MântuitoruluiIisus Hristos o are pentru fiecare dintre noi.Dupã peregrinãri de mii de ani ale omului prinpãcat, dupã încercãri ale rãului de a necopleºi, atunci când vremurile s-au plinit,Hristos s-a arãtat în lume biruitor, aducându-ne o nouã ºansã, o nouã speranþã, o viaþã nouã,o nouã perspectivã.

N-am fost noi printre cei mai vrednici lavenirea Mântuitorului în lume, pentru cã nul-am primit cum se cuvine. N-am avut camerãde hotel, n-am avut casã de gãzduire, n-amavut maternitate în care sã-I primim Naºterea.Am considerat cã, dacã Dumnezeu vine pepãmânt este bine sã-L primim într-o grotã. ªi,tot astfel, cum L-am primit de nepotrivit, I-am

grãbit ºi sfârºitul, rãstignindu-L ca pe ultimuldintre fiinþele umane. ªi, cu toate acestea,Dumnezeu ne iartã. Cu toate acestea, înfiecare an, la vremea marii sãrbãtori a NaºteriiDomnului, uitãm pãcatele cele grele cu carene-am îndreptat cãtre Dumnezeu, ne gândimmai mult la pãcatele noastre, am învãþat de laEl sã iertãm, sã iubim mai mult, sã fim maijertfelnici ºi atunci ne va fi mai bine. Ne estemai uºor de vieþuit ºi, firesc, ne simþim maiumani, mai calzi, mai aproape de Dumnezeu.Este bine sã gândim aºa ºi sã fim iubitori ºi cudragoste de aproapele la vremea sãrbãtoriiNaºterii Domnului pentru cã de aici ne încãr-cãm inimile de elan ºi de speranþe pentru anulcare se deschide înainte.

Foarte aproape de Naºterea Domnuluieste ºi pragul de trecere în noul an. Parcã într-un colier de nestemate, toate aceste sãrbãtoriale iernii vin sã ne mângâie sufletul, sã neaducã bucurie, sã ne întoarcã cu gândul lacopilãria cea fãrã de griji a fiecãruia dintrenoi. Este multã bucurie ºi multã sãrbãtoare înjur.

Este ºi multã amãrãciune, pentru cã viaþaeste un dar de la Dumnezeu care nu înseamnãnumai bucurie. Am parcurs un an greu, cumulte încercãri pentru tot neamul. ªi încã maisimþim, unii dintre noi, greutatea încercãriloranului care aproape cã s-a scurs. Nu trebuiesã-i uitãm în aceste clipe pe oamenii singuri,pe bãtrâni, pe orfani, pe cei neputincioºi.Poate cã este cel mai potrivit moment al anu-lui, acesta al Naºterii Domnului, ca sã neîndreptãm cu gând de ofrandã cãtre Dum-nezeu, ofrandã care sã meargã spre inimile ºivieþile celor nevoiaºi pe care îi avem înpreajmã. Este momentul sã fim pãtrunºi înadâncurile noastre de iubirea de aproapele.Pentru cã este întâia dintre poruncile hristiceºi pentru cã Hristos ne învaþã jertfelnicia chiarde la primul moment al venirii sale în lume. Înacelaºi timp, trebuie sã ne gândim cã este osãrbãtoare a bucuriei pentru cã acum Dum-nezeirea coboarã pe pãmânt.

Este bine ca în aceastã perioadã a sãrbãto-rilor, când colindãtorii vin sã ne mângâiesufletele, când brãduþul din casã ne întoarce încopilãrie, când aromele bucatelor, mirosul detãmâie ºi slujbele din bisericã ne prilejuiescatâtea momente unice, sã ne facem gând ºipentru a medita la cele sfinte, pentru a gândila profunzimile vieþii noastre trecãtoare peacest pãmânt, dar cu suflet nemuritor. Nu potsã nu adresez un cuvânt de dragoste pãrin-teascã spre toþi cei care vor petrece împreunãcu noi sãrbãtorile Crãciunului, nu pot sã numã gândesc la cei care sunt ai altor religii ºicare acum se gândesc la sãrbãtoarea trecerii lanoul an. ªi bine ete sã ne gândim la toþi ca lafraþi pentru ca împreunã sã ne bucurãm de fru-museþea darurilor primite de la Dumnezeu.

Avem, de câþiva ani încoace, ºi fraþi de-ainoºtri care slujesc þara mai departe demeleaguri. Sunt oºtenii care au înþeles sã îºifacã datoria ºi în contextul acesta mai nou,planetar, în care ne simþim aparþinãtori nudoar plaiului natal, ci ai întregii planete. Eimerg acolo pentu a vorbi despre curajulromânilor, despre bãrbãþia noastrã, desprejertfelnicia pe care am moºtenit-o dinstrãbuni, merg acolo pentru cã sunt conºtienþide necesitatea ca întreaga planetã sã se luptepentru demnitate umanã, pentru libertate, pen-tru dreptul la fericire, pentru dreptul la a simþicã fiecare suntem o fiinþã umanã egalã cuceilalþi. ªi pentru ei, cu siguranþã, sãrbãtoareaNaºterii Domnului înseamnã foarte mult. Estebine sã ºtie cã sunt permanent în rugãciunilenoastre, în dragostea noastrã ºi, chiar dacãsunt departe de familie, la aceste momente desãrbãtoare, sufletele noastre se întâlnescundeva în rugãciune ºi în iubire ºi de acolo,împreunã, putem sãrbãtorii Naºterea Domnu-lui. Le urez sãnãtate, putere de muncã, curaj ºisã se întoarcã cu toþii sãnãtoºi acasã ºi glo-rioºi.

La mulþi ani, cu sãnãtate ºi cu multã,multã iubire de fraþi de aici, de acasã!

Preot Niculae CONSTANTIN

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 8

Bucureºtiul fantast este oraºul sfârºitului de mileniu;mereu altfel, cu fiecare început de veac, înmãnuºat cu idealuricumpãnite ºi întoarse spre un viitor ades nesigur.

O adevãratã cascadã de mode, gusturi, gesturi, tipologiiumane, apucãturi, reuºite sau dezastre trãite în însingurãrinefireºti, toate acestea au remodelat Bucureºtiul atunci când,locuitorii lui de tot felul, au rupt ultima filã a anului 1899. Aînceput a se naºte un alt Bucureºti sufletesc, cu primele mani-festãri publice ale feministelor, îmbrãcate în noua modã apuse-anã, pantalonii strânºi pe pulpã ºi alergate pe Calea Victorieide bãrbaþii aflaþi din întâmplare în calea lor; ce neruºinare!

O reconstituire a unui Bucureºti fantast, imagine aflatã cândvaîn trecutul sãu sufletesc, imagine care a reuºit sã respire într-o suc-cesiune de romane, trãite ºi scrise de un personaj fantast prin pro-pria-i istorie, Radu Tudoran. Este un drum de iniþiere printr-un jocde destine aparent anonime care-ºi povestesc traseele trecute pre-cum ºi pe cele gândite ºi pãstrate pentru un viitor îndoielnic. ªapteromane compun aceastã cronicã a Bucureºtiului fantast, o cronicãdespre transfigurãrile unui oraº forfecat de douã mari rãzboaie ºiprãbuºit precum Titanicul în mâlul social al inversãrilor de valoripetrecute dupã 1945. Astfel, case, oameni ºi strãzi trãiesc simultanvariate transfigurãri în numai cincizeci de ani; cincizeci de ani încare Bucureºtiul fantast, acela la care visãm sã-l retrãim princolþuri de stradã sau camerã de bloc, a existat cu adevãrat în sufle-tul unui scriitor de mare iniþiere literarã. Radu Tudoran face ºi odescriere amãnunþitã a evoluþiei sufletelor basculate în mizerii ºitraume cotidiene pentru ca apoi, o revenire aproape spectacularãla normal, la fantastul visat de noi, cei de-acum, pentru ca la urmã,sã urmeze iremediabila prãbuºire în mizerie ºi uitare adicã în igno-ranþã ºi subculturã proletarã.

Începutul de secol în aflãm în Casa Domnului Alcibiade, iarcataclismul marelui rãzboi, în Retragerea fãrã torþe. Sforþãrile derevenire, reuºite cu mari neajunsuri, le aflãm în romanul Ieºirea lamare pentru a-ºi gãsi împlinirea în Victoria neînaripatã. Ultimiiani de liniºte aparentã ai Bucureºtiului fantast sunt trãiþi în roma-nul Privighetoarea de ziuã pentru ca, începutul declinului sã fietrãit prin romanul O sutã una lovituri de tun. Lovituri care aucriogenat Bucureºtiul, în timp ce supravieþuitorii s-au trezit trãindSub zero grade. Cum se poate trãi într-o astfel de atmosferã, într-un astfel de oraº? Sau cum poate arãta un oraº murind? “Era vre-mea când începuserã arestãrile; pe baza unor denunþuri sau a unorbãnuieli, oameni nevinovaþi erau scoºi din aºternut noaptea, ºi duºiîn locuri necunoscute. … Asemenea stare, prelungitã cu anii, a

lãsat urme dezastruoase; niciodatã de atunci înainte, nici chiar înmomente de satisfacþie ºi bucurie, nu am putut sã mã socotesc omliber.”(pp.69-70) Era vremea “oamenilor noi”, ºmecherii ajunºi laputere care “urându-i pe oamenii de culturã, voiau sã coboareîntreg poporul la nivelul lor, spre a nu se mai simþi în inferioritate.Un titrat îºi gãsea cu greu un post corespunzãtor studiilor sale ºiera mult mai prost plãtit decãt cei care muncea cu braþele.” (pp.72-73)

Apoi, sã nu uitãm cã “în anumite zile din sãptãmânã, decretatede primãrie, nu era voie sã mãnânci carne; asta nu însemna cã înzilele celelalte, de dulce, puteai gãsi carne la mãcelãrie”; (p.203)“foametea punea oamenii pe drumuri, mergeau sute de km întrenuri aglomerate, pe scãri, pe tampoane (precum în Hindustann.m.), pe acoperiºul vagoanelor, ca sã se întoarcã vlãguiþi cu odesagã de mãlai sau de fãinã” (p.356) Era oraºul unde un “cizmarnecalificat avea douã doctorate, unul în istorie ºi altul în ºtiinþeeconomice sau academician doctor inginer docent cu trei clase pri-mare” (p.383) ºi aceasta în “indiferenþa majoritãþii, care dormealiniºtitã pe salteaua ei moale” (p.79) precum astãzi, în plinã di-soluþie socialã. Se nãºtea o lume nouã care a nãscut primelemanele, prin 1945-1946, urlate de “o þaþã în talcioc”, nevasta unuiþigan mustãcios, “murdãrind tot ce dãduse lumii Chopin ºiDebussy”. (p.303) Era perioada când casele se luau cu japca(astãzi pãstrate cu orice preþ de nepoþii celor în discuþie n.m.): “întoamna lui 1945, pe ªtefania o evacuarã din casã, de unde nu putusã-ºi ia decât o parte din lucrurile personale. În locul ei se mutã unpersonaj important dupã semne; întâmplãtor, maºina pe care oavea la dispoziþie ziua ºi noaptea, era Stuebakerul roºu al lui DinuPersu, confiscat împreunã cu toatã averea.” (p.312)

Era perioada când “unele diplome de studii se luau „pepuncte“, adicã pe baza unei îngãduinþe sociale, ca un supliment lapunctele pentru îmbrãcãminte. S-a umplut þara atunci de ingineri„pe puncte“, de profesori ºi vai! – chiar de medici cu studii reduse,recompensare a devotamentului faþã de clasa muncitoare. Dacãlucrurile merg prost astãzi, sã nu se mire nimeni – prea mulþi con-ducãtori politici care ies în fruntea altora ºi-au fãcut cariera „pepuncte“.” (p.355) (vezi “Hagi al finanþelor” n.m.).

Cu decembrie 1947, “se putea vedea o clasã în curs desãrãcire, în timp ce o altã clasã o absorbea, chivernisindu-se”;clasa nou nãscutã ºi-a luat automobile mult mai luxoase decâtclasa învinsã. ªi mult mai numeroase… încetând sã mai umblepe jos, componenþii ei au început sã se îngraºe. Grãsimea a fostun stil al vremii ºi dacã unii n-au dobândit-o, cauza a fost glan-dele endocrine, nu sobrietatea.” Dacã sunt asemãnãri întreaceste realitãþi ale anilor 1945-1955 cu vremurile pe care letrãim, aºa puteþi afla rãspunsul de ce a dispãrut Bucureºtiulfantast ºi trãim în perpetuã periferie umanã ºi istoricã. Iar încurând, antropologicã.

Adrian MAJURU

CARNETCULTURAL

Un cronicar alBucureºtiului fantast

Radu TTudoran

A scrie literaturã înseamnã a pune emoþia înainteafaptelor. Cu alte cuvinte, atmosfera psihologicã a unei cãrþieste cu mult mai importantã decât acþiunea propriu-zisã apersonajelor.

Arhanghelii nu mor este o ilustrare pertinentã a acestuilucru: o carte de atmosferã, în paginile cãreia lumea pro-

tagoniºtilor se încheagã dindetalii de decor, din nuanþepsihologice ºi din senzaþii aletrupului. Iar ceea ce este sur-prinzãtor în scrisul AncãiMaria Mosora este putinþa dea converti percepþii ºi senzaþiiîn presimþiri ºi amintiri. Ea nudescrie întâmplãri, ci filtreazãemoþii, dar niºte emoþii cãrorale împrumutã un ton de pre-moniþie ºi o tentã de nostalgie.De aceea, autoarea este pre-cum o fiinþã pasivã cãreiaîntâmplãrile, rostogolindu-sepeste ea, îi dau posibilitatea

de a le surprinde ecoul grav ºi apãsãtor. De aici, senzaþiaunei lumi melancolice ºi iremediabil triste, în care totul sepetrece cu încetinitorul. Dramele, nostalgiile ºi iubirile ceizbucnesc în carte au ceva din lentoarea gravã ºi rafinatã aunor personaje care nu numai cã îºi intuiesc sfârºitul, darparcã se îndreaptã cu bunã ºtiinþã în întâmpinarea lui.

Farmecul cãrþii stã în haloul psihologic pe careautoarea, scriind la persoana întâi, îl dã unei lumi pe carenumai ea ºtie dacã a trãit-o cu adevãrat sau a plãsmuit-o înîntregime. (C.F.)

Pe la începutul anilor ‘90, vânzãtorii de la tarabe luau actde existenþa unui fenomen curios: oamenii începuserã sãcumpere cãrþi groase! Nu conta titlul acesteia, nici autorul,importantã era însã grosimea tomului.

Aºa a luat naºtere grija pentru suportul material alconþinutului ºi fetiºizarea ambalajului. În privinþa producþieiºi vânzãrii de carte, o componentã importantã a targetului decumpãrãtori o reprezintã snobii. Aceastã categorie socialãconstituie, de fapt, principala clientelã pentru autorii la modãºi þinta preferatã a editorilor de cãrþi scumpe.

Pentru acel cititor care cumpãrã din necesitate - cultu-ralã, profesionalã sau de instruire -, preþul mediu al unei cãrþi(200.000-300.000 de lei vechi) este o sursã realã dedezechilibru al bugetului personal. În aceastã categorie decumpãrãtori intrã ºi intelectualii. Este adevãrat cã, în Româ-nia, cãrþile se vând de trei ori mai ieftin decât în Occident,dar ºi salariile sunt cu mult mai mici. Iar produsele de stric-tã necesitate (hranã ºi îmbrãcãminte) costã ºi ele destul. Ceeace-l pune pe potenþialul cumpãrãtor în situaþia de a alege: oriun kilogram de salam, ori 250 de pagini de literaturã.

Aºadar, oricât de ieftine ar fi cãrþile în comparaþie cuEuropa, ele tot scumpe rãmân. Grigore Arsene, proprietarulEditurii Curtea Veche, ne-a explicat cum ajunge sã coste ocarte atât de mult: “În medie, 40% din preþ rãmâne în librãrii.Este procentul pentru care titlul este expus pe raft ºi camatât. Pânã la 10% din preþ plãtim pentru copyright sau drep-turi de autor.

Traducerea ºi redactarea costã peste 3 euro pe paginã, iarDTP-ul ºi coperta - 0,5 euro. Tiparul este, la o carte de 250de pagini, cam de un euro exemplarul. Regia editurii ºi TVA-ul de 9% completeazã schematic aceastã structurã”. Cele 40de procente la care face referire Grigore Arsene reprezintãrabatul comercial impus de distribuitori, în speþã DDC(Depozitul de Distribuþie Carte).

Potrivit afirmaþiilor unor editori ºi ale angrosiºtilor con-curenþi, DDC (care are exclusivitate asupra distribuþiei prinreþeaua Diverta) percepe un rabat de pânã la 47 ºi chiar 49%.Ceilalþi angrosiºti opereazã, în medie, cu un rabat de 30%.“Problema majorã rãmâne difuzarea - spune Grigore Arsene.Existã un numãr ruºinos de mic de librãrii în þarã. Sunt oraºefãrã nici o librãrie. Au dispãrut odatã cu privatizãrile.

Oricum, dezechilibrul între piaþa editorialã ºi desfacereacãrþilor este evident”.

Cartea din vitrinã

Arhanghelii nu mor

De ce sunt cãrþileatât de scumpe?

Pacea Sf intelor SãrbãtoriCuvânt duhovnicesc

Î n fiecare an, la 8 decembrie, sãrbã-torim „Ziua Constituþiei”. De-a lungultimpului, la români, Constituþia a

îmbrãcat diferite forme ºi aspecte, ajungându-se la ceea ce reprezintã ea în zilele noastre.

Supplex Libellus ValachorumCele mai vechi acte de organizare politicã

ale þãrii româneºti dateazã din secolul al XVIII-lea ºi începutul secolului al XIX-lea. Elementede organizare politicã se regãsesc înaºezãmintele lui Constantin MAVROCORDAT,din 1740 ºi 1743, ºi în „Pravilniceasca condicã”tipãritã în 1780 de cãtre Alexandru IPSILANTI.Norme juridice importante se întâlnesc ºi înCodul civil al lui Scarlat CALIMAH din 1817ºi Legiuirea Caragea din 1818. Aceste din urmãreglementãri vizau, însã, mai ales raporturile dedrept privat. Pe planul organizãrii politice suntde semnalat ºi o serie de Memorii elaborate dereprezentanþi ai boierimii, care propuneaureforme politice sau chiar programe de organi-zare politicã a statului. Asemenea Memorii aufost adresate Rusiei ºi Austriei în 1721, iar în1771, supuse atenþiei împãrãtesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Se avea în vedere în special emanci-parea deplinã a Principatelor de sub dominaþiaPorþii Otomane. În Transilvania, în 1791, dininiþiativa unor episcopi români, este adresatãîmpãratului Leopold al II-lea al Austriei cunos-cuta petiþie denumitã SUPPLEX LIBELLUSVALACHORUM, prin care se revendica egali-tatea naþiunii române din punct de vederepolitic, cu populaþia de alte naþionalitãþi exis-tentã în Transilvania.

Memoriul „Cãrvunarilor”O importanþã deosebitã are Programul de

reforme elaborat de Tudor Vladimirescu, în1821. Remarcabil este ºi Memoriul „Cãrvuna-rilor” din 13 septembrie 1822, pe care A.D.Xenopol l-a calificat ca fiind „cea dintâi întru-pare a unei gândiri constituþionale în ÞãrileRomâne ºi cea dintâi manifestare politicã acugetãrii liberale”. Nicolae Iorga considerã, larândul sãu, cã ideile cuprinse în Constituþia„Cãrvunarilor” au contribuit la „regenerareanoastrã naþionalã”. O opinie pozitivã cu privirela acest important document emite ºi Dumitru

Barnoschi, care estimeazã cã „originile vieþii destat moderne democratice se încheagã la noi înConstituþia moldoveneascã de la 13 septembrie1822”. Deºi Memoriul „Cãrvunarilor” a fost încele din urmã înlãturat, din cauza opoziþiei uneipãrþi a boierimii, el conþine o serie de idei va-loroase ce au marcat dezvoltarea constituþionalãulterioarã. De pildã, este de remarcatrecunoaºterea statutului de independenþã aMoldovei, care trebuia sã devinã acelaºi ca pevremea lui Bogdan-Vodã, înfiinþarea Sfatuluiobºtesc (adunare reprezentativã) din care urmausã facã parte ºi boierii de rang mai mic, pânãatunci înlãturaþi din funcþii importante. Proiec-tul mai prevedea garantarea dreptului de propri-etate ºi principiul exproprierii pentru cauzã deutilitate publicã. Erau, totodatã, inserate normeasemãnãtoare celor cuprinse în declaraþiafrancezã de drepturi cu privire la libertatea indi-vidului, erau garantate libertatea religioasã,egalitatea tuturor la dobândirea unor slujbepublice, menþionându-se cã ocuparea funcþiilortrebuia sã se facã „numai dupã meritul bunelorfapte ºi dupã puterea vredniciei fiecãruia pentruslujba ce e sã i se încredinþeze”. Dovedind oconcepþie novatoare, Constituþia „Cãrvuna-rilor” tindea spre restrângerea puterilordomneºti, încredinþând dreptul de conducereefectivã a þãrii Sfatului obºtesc, organ reprezen-tativ.

Domnul exercita, împreunã cu Sfatulobºtesc, puterea supremã în conducerea þãrii, încondiþiile prevãzute de pravilã. Alte dispoziþiiimportante priveau organizarea finanþelor þãriipreconizând un control al Sfatului obºtesc ºiatribuþiuni specifice pentru vistiernic. În ceeace priveºte administraþia, erau stabilite mãsuripentru sancþionarea abuzurilor funcþionarilorcare îºi încãlcau îndatoririle. În privinþa armateise preconiza ca oºtile þãrii sã nu poatã fi recru-tate dintre strãini, urmãrindu-se crearea uneiarmate pãmântene.

Aceste prevederi, ca ºi numeroase altele,denotã faptul cã proiectul de Constituþie a„Cãrvunarilor” anticipeazã din mai multepuncte de vedere o dezvoltare constituþionalã

modernã, ce avea sã se producã mai târziu înPrincipatele Române. Este drept cã proiectul deconstituþie conþinea ºi unele neajunsuri, printrecare lipsa unor prevederi care sã garanteze tra-ducerea în realitate a unor libertãþi nou introduse,conferirea Domnului a unor atribuþii destul delargi. Considerat în ansamblul sãu, el rãmâneînsã unul dintre cele mai importante proiecteconstituþionale din þara noastrã, care denotã pre-ocuparea pentru alcãtuirea unei constituþii mo-derne.

Regulamentele OrganiceRegulamentele Organice, adoptate în 1831,

în Muntenia ºi în 1832, în Moldova, ca urmare aprevederilor Tratatului de la Adrianopol, auconsfinþit o puternicã influenþã a Rusiei în Prin-cipatele Române. Cu toate criticile care se aducacestui document, nu poate fi ignorat faptul cã ela consacrat pentru prima oarã principiul sepa-raþiei puterilor ºi a favorizat dezvoltarea noilorrelaþii economice. De fapt, el a înlocuit arbitrari-ul puterii domnitorilor ºi a introdus norme ºiinstituþii moderne de organizare a statului. Regu-lamentele organice integreazã astfel proiecteanterioare de organizare a vieþii statale, iar subacest nume modest, ele reprezintã, în opinia luiNicolae Iorga, o adevãratã Constituþie.

Influenþa Revoluþiei franceze a fost deosebitde puternicã în Þãrile Române, unde aspiraþiilede unitate ºi emancipare naþionalã coroborate cumarile idei ale Revoluþiei franceze, s-au regãsitîn documentele programatice ale Revoluþiei de la1848 din Transilvania, Moldova ºi ÞaraRomâneascã.

Dorinþele Partidei NaþionaleÎn Moldova, „Dorinþele partidei naþionale”,

document iniþiat de Mihail Kogãlniceanu, pro-pune un adevãrat program de reglementãridemocratice, printre care: desfiinþarea rangurilorºi privilegiilor personale sau acordate prinnaºtere, egalitatea tuturor în privinþa impozitelor,desfiinþarea rasiei, a privilegiilor boierilor ºiîmproprietãrirea þãranilor, egalitatea drepturilorcivile ºi politice, adunarea obºteascã compusã

din toate stãrile societãþii, domn ales din toatestãrile societãþii, responsabilitatea miniºtrilor ºi atuturor funcþionarilor publici, libertatea individu-lui ºi a domiciliului, instrucþiunea egalã gratuitãpentru toþi românii, desfiinþarea pedepsei cumoartea ºi a bãtãii, neamestecul domnitorilor înactivitatea instanþelor judecãtoreºti.

Proclamaþia de la IslazÎn Muntenia, unde evenimentele re-

voluþionare au avut un caracter mai pronunþat, afost adoptatã la 9 iunie „Proclamaþia de la Islaz”acceptatã la 11 iunie 1848 de domnitorulGheorghe Bibescu, sub presiunea maselor. Spredeosebire de „Doleanþele partidei naþionale dinMoldova”, Proclamaþia de la Islaz a avut nunumai forma, dar ºi valoarea unui act consti-tuþional, fapt ce o situeazã în fruntea actelor re-voluþionare ale anului 1848.

În ce priveºte prevederile Proclamaþiei de laIslaz sunt de semnalat independenþa administra-tivã ºi legislativã, separaþia puterilor, egalitateadrepturilor politice, alegerea unui domn respon-sabil pe termen de cinci ani, reducerea listeicivile a domnitorului, emanciparea clãcaºilor,dezrobirea þiganilor, instrucþiune egalã, înfi-inþarea unor aºezãminte penitenciare, creareagãrzii naþionale.

Moþiunea de la BlajÎn Transilvania se remarcã, în acelaºi an re-

voluþionar, „Moþiunea de la Blaj”, adoptatã deadunarea popularã de la Blaj la 4 mai 1848.Acest document preconizeazã recunoaºtereadrepturilor românilor ca noþiune, libertãþi demo-cratice moderne în concordanþã cu cerinþeleepocii care se afirmau la acea vreme, egalitateaîn drepturi ºi foloase a bisericii române cu cele-lalte biserici din Transilvania, libertatea industri-alã ºi comercialã, desfiinþarea cenzurii ºi liber-tatea tiparului, asigurarea libertãþii personale ºi alibertãþii adunãrilor, înfiinþarea de tribunale cujuraþi, înarmarea poporului sau constituireagãrzii naþionale, înfiinþarea de ºcoli române întoate satele ºi oraºele, gimnazii, institute militareºi tehnice, seminarii preoþeºti, precum ºi a uneiuniversitãþi române dotate din casa statutului,purtarea comunã a sarcinilor publice ºi ºtergereaprivilegiilor.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005 Pagina 9

Const i tuþ ia la români

Slavkov, o localitate din Republica Cehã. Pentru foarte mulþi dintrenoi, ea nu spune nimic. Însã, pentru cei care sunt pasionaþi de istoria mi-litarã universalã, este cunoscut faptul cã, în urmã cu 200 de ani, actualalocalitate se numea Austerlitz, ºi cã, la 2 decembrie 1805, aici, s-adesfãºurat una dintre marile bãtãlii ale începutului de secol al XVIII-lea.

Bãtãlia care a intrat în istoriografia mondialã, sub denumirea de„bãtãlia celor trei împãraþi”, a pus faþã în faþã, armata Imperiului francez,comandatã de cãtre Napoleon I, pe de-o parte ºi pe de altã parte, armatelealiate ale Imperiului austriac ºi Imperiului þarist conduse de cãtre împãraþiiFranz ºi Alexandru I. Pentru francezi, dar mai ales pentru Napoleon,Austerlitz, va însemna apogeul geniului militar al primului imperiu.

Pacea de la Amiens din 1802, care încorona rãzboaiele Revoluþieifranceze, nu dureazã mai mult de un an. Anglia refuzã sã pãrãseascãMalta, Franþa sã-ºi retragã trupele din Olanda, ambasadorul englezpãrãseºte Parisul ºi, în 18 mai 1808, Anglia declarã rãzboi Franþei. Lordulamiralitãþii engleze ordonã blocarea porturilor franceze de la Atlantic, dinCanalul Mânecii ºi Mediterana. Napoleon sperã ca flota franco-spaniolãde la Cadix sã vinã la Brest ºi apoi în Canalul Mânecii unde o flotilã imen-sã era pregãtitã pentru invazia Angliei. Primul an de rãzboi se petrece fãrãnici un incident. Prima mare putere care se oferã sã încheie alianþã cuAnglia este Rusia. La 11 aprile 1805, la Petersburg, se va semna un pactîntre Rusia ºi Anglia la care va adera ºi Austria la 9 august al aceluiaºi an.Aceasta este situaþia politicã a continentului la sfârºitul verii anului 1805,când Napoleon aflã cã flota lui este incapabilã sã-i asigure controlulmãcar pentru o zi în Canalul Mânecii. Franþa se aflã în faþa celei de-a treiacoaliþii.

Din punct de vedere militar, cea mai bine antrenatã ºi organizatã estearmata francezã. Armata francezã era mult mai suplã, avea posibilitãþi demanevrã mult mai mari. Forþele de care dispune Napoleon, pe un singurteatru de operaþii, în 1804, sunt cu mult mai numeroase. Concentrarea ºideplasarea unei mase mari de oameni pune probleme noi de organizare ºiNapoleon le rezolvã prin crearea corpurilor de armatã. Un corp avea20.000 – 30.000 de oameni ºi era format din douã sau trei divizii de infan-terie, plus o brigadã de cavalerie. Un corp se prezenta ca o micã armatãcapabilã sã angajeze o luptã cu propriile forþe, sã reziste cel puþin o zi,pânã când puteau primi ajutoare. Este înfiinþatã, totodatã, ºi garda impe-rialã. Napoleon ºi principalii sãi mareºali aveau 36 de ani, doar câþivatrecând peste 40. Cea mai mare parte a mareºalilor, deºi sunt tineri, au celpuþin 10 ani de experienþã pe câmpul de luptã. Armata francezã trãieºteaprovizionându-se pe loc, spre deosebire de restul armatelor europenecare se întreþin cu proviziile adunate în magazii, aºezate în puncte fixe.Aceastã diferenþã de aprovizionare va influenþa planurile strategice ale luiNapoleon.

Cât priveºte tactica ºi strategia, aportul lui Napoleon nu se referã ladescoperirea unor manevre inedite. Deosebirea dintre el ºi Frederic al II-lea, de exemplu, constã în aceea cã ell nnuu nneegglliijjeeaazzãã,, nnuu îînnccaallccãã nniicciiooddaattããpprriinncciippiiiillee eelleemmeennttaarree aallee rrããzzbbooiiuulluuii. DDaarr,, cceeeeaa ccee-ll ddeeoosseebbeeººttee ppeeNNaappoolleeoonn ddee cceeiillaallþþii ggeenneerraallii eessttee îînnþþeelleeggeerreeaa eexxaaccttãã aa ccoonnddiiþþiiiilloorr îînn ccaarreettrreebbuuiiee ssãã aaccþþiioonneezzee.. În urma unui studiu aprofundat al hãrþii ºi al posibi-litãþilor pe care le are el ºi adversarul sãu, Napoleon distinge ceea ce esteesenþial ºi acþiunile lui par atât de logice, de simple, încât cu greu s-arputea afirma cã se putea acþiona ºi altfel. NNaappoolleeoonn aadduuccee ººii oo nnoottãã ppeerr-ssoonnaallãã îînn ssttrraatteeggiiaa mmooddeerrnnãã.. EEssttee vvoorrbbaa ddee iimmppoorrttaannþþaa ppee ccaarree eell oo aaccoorrddãã

ffaaccttoorruulluuii mmoorraall.. Dupã propria saafirmaþie: „în rãzboi, trei pãtrimidin fapte, sunt fapte de ordin

moral; balanþa faptelor reale nu conteazã decât o pãtrime.Pânã la Napoleon, chiar dacã armatele cresc în mod considerabil, ca

numãr, acestea rareori au fost folosite în masã, pentru a obþine o victoriedecisivã. În confruntãrile care au loc pânã la 1800, esenþial este dis-trugerea fizicã a adversarului. În 1800, Napoleon îºi propune sã sub-mineze forþa moralã a adversarului ºi sã exalteze, în urma victoriilor,moralul propriilor sale trupe. În 1805, acesta avea sub ordinele sale oarmatã excelent antrenatã de 200.000 de oameni. La sfârºitul lunii august1805, Napoleon este convins cã nu poate invada Anglia, dar cã Austria vaintra în coaliþia formatã împotriva Franþei. Deci, pe continent, douã mariputeri erau în mod sigur adversarii sãi: Rusia ºi Austria. Pentru Napoleonprincipala problemã era aceea a momentului în care trebuia sã atace. Dacãnu acþiona prompt ºi rapid, Rusia ºi Austria ºi-ar fi putut concentra efor-turile lor ºi pe câmpul de luptã, armata francezã avea de înfruntat armataruso-austriacã. Va trece la acþiune, având ca prim obiectiv ocupareaVienei. Teatrul de operaþii este sudul Germaniei ºi nordul Italiei. Deaceastã datã, Napoleon va distinge un teatru principal de operaþii în sudulGermaniei ºi unul secundar în Italia. În Italia va acþiona Massena cu50.000 de oameni. Austriecii vor avea probabil un efectiv dublu. Esenþialpentru Massena este sã-l fixeze pe inamic, sã nu-i îngãduie sã retragãforþe din Italia pentru a le duce în Germania. În sudul Italiei se aflãGonvion-Saint-Cyr cu 20.000 de oameni; sarcina lui era sã împiedice odebarcare anglo-rusã, sã ocupe Napoli la nevoie.

Campaniile împotriva Austriei au fost duse aproape dupã un singurtipar: trecerea Rinului ºi luarea contactului cu inamicul în faþa munþilorPãdurea Neagrã sau dincolo de ei. Austriecii, la rândul lor, de la începutulostilitãþilor, trimiteau o armatã puternicã în Suabia, pentru a ocupa trecã-torile munþilor sau de a ocupa o barierã naturalã, care propunea ocupareaUlmului ºi Memmineen-ului, pe Iller, în spate lãsând a doua barierãtopograficã formatã din râul Lech. Atacând frontal, austriecii nu erau deneînvins. O demonstrase Moreau în 1800; dar, dupã ce se obþinea o vic-torie, aceºtia se retrãgeau spre rãsãrit, pe linia naturalã de operaþie, deci,pe drumul pe care erau pregãtite dinainte magaziile cu alimente ºi muniþii.Dacã Napoleon ar fi acþionat ca Moreau, însemna cã armata austriacã,deºi învinsã, s-ar fi retras în direcþia de unde venea armata rusã ºi aveaposibilitatea sã aducã o parte din trupele sale din Tirol.

Napoleon, având totala libertate de acþiune, se hotãrãºte sã manevrezeîn aºa fel încât armata austriacã sã nu mai poatã face joncþiunea cu arma-ta rusã. Pentru aceasta, avea nevoie de un succes rapid. Prin marºuri rapi-de plaseazã armata sa în spatele armatei inamice, pe liniile de comunicaþiiale acesteia. Punctul ales de Napoleon pentru a-ºi concentra eforturileasupra lui, este armata austriacã de sub comanda generalului Mack, ceavanseazã în Suabia, în direcþia Ulmului. Armata francezã, aflatã la Utrechtpânã aproape de Bretagne, de-a lungul coastei Mãrii Mânecii, va executao vastã miºcare de conversiune pentru a se reuni ºi pentru a cãdea înspatele armatei austriece. „„NNiicciiooddaattãã,, ssppuunnee TThhiieerreess,, nniiccii uunn ccããppiittaann,, îînnttiimmppuurriillee vveecchhii ssaauu mmooddeerrnnee,, nn-aa ccoonncceeppuutt ººii nniiccii nn-aa eexxeeccuuttaatt uunn ppllaann llaaoo aasseemmeenneeaa ssccaarrãã””. În 26 august, la Boulogne, Napoleon începe sã dictezeordinele sale care intrã în vigoare a doua zi, seara. Planul lui Napoleoneste cunoscut de Berthier, ºeful statului major ºi încã de una sau douãpersoane. Deplasarea trupelor se face în trei etape. Sunt fixate locurile deoprire, sunt trimiºi dinainte ofiþeri pentru a asigura aprovizionarea.

Oficial, aceastã deplasare de trupe se explicã prin dorinþa împãratului

de a trimite o armatã pe Rin de 30.000 de oameni, ca mãsurã de precauþie.De altfel, locul în care sunt reunite corpul 5, garda ºi rezerva de cavalerie– Strasbourg – este punctul de unde francezii au început în mod ste-reoscopic o campanie în sudul Germaniei. Austria îºi trimite trupele spreUlm, încredinþatã fiind cã rãzboiul se va desfãºura dupã vechiul sistem.Napoleon rãmâne la Boulogne pânã la 3 septembrie, dupã care pleacã laParis, pentru a spori ºi mai mult impresia cã în Franþa nu se pregãteºtenimic. Secretul care se pãstreazã în jurul planurilor împãratului îi face peaustrieci sã îndrãzneascã: la 10 septembrie trec Inn-ul, la 20 septembrieMurat îl anunþã pe Napoleon cã o armatã austriacã se apropie de Ulm. La23, Napoleon explicã senatului cã Austria, susþinutã de Anglia, a începutdeplasarea armatei sale spre frontiera Franþei, iar în noaptea de 24-25septembrie armata francezã primeºte ordinul sã treacã Rinul, la 24,Napoleon pãrãseºte Parisul, peste douã zile, ajunge la Strasbourg.

Între timp, se duc tratative cu Prusia, care ezitã între promisiunilefãcute de ambasadorii lui Napoleon ºi perspectivele pe care i le prezintãambasadorii þarului Alexandru I.

Pe plan militar: aliaþii concep un atac dinspre nord cu o armatã ruso-suedezo-englezã de 43.000 de oameni, concentratã în Hanovra; în GaliþiaKutuzov cu 60.000 de oameni se grãbea sã ajungã prin Onultz la Viena ºide aici prin Austria ºi Bavaria, la Ulm; o altã armatã de 60.000 de oamenise adunã în Polonia sub comanda generalului Buxhoewden, garda impe-rialã 12.000 ºi o armatã de rezervã la Vilna. Austria concentreazã 100.000în Italia sub comanda celui mai bun general, arhiducele Carol; 25.000 înTirol, sub arhiducele Johan ºi aproape 80-90.000 sub comanda gene-ralului Mack înainteazã în Bavaria, ocupã Ulm-ul ºi Memmingen-ul, undesunt strânse depozite imense de hranã, îmbrãcãminte ºi muniþii.

Armata francezã, care opereazã în Germania, se ridica la 186.000 deoameni, cãrora li se adaugã 25.000 de bavarezi. La 25 septembrie, Muratºi Lannes încep traversarea Rinului la Strasbourg. Unitãþi de cavaleriesunt trimise spre trecãtorile din munþii Pãdurea Neagrã, iar Lannes spri-jinã aceste demonstraþii cu câteva batalioane de infanterie, ceea ceîntãreºte ºi mai mult iluzia austriecilor cã armata francezã va traversamunþii spre izvoarele Dunãrii. Între timp, rezerva de cavalerie, garda ºicorpul 5 se deplasau spre nord, pentru a ajunge la Stuttgart.

Celelalte corpuri ale armatei imperiale traverseazã Rinul spre nord ºise deplaseazã pe un front care se întindea între Stuttgart ºi Anspach,urmând sã se abatã spre stânga, în direcþia Dunãrii, fluviul urmând sã fieatins pe un front de 60 km între Ingolstadt ºi Donauwort. Esenþial era caaustriecii sã afle cât mai târziu de aceastã deplasare de forþe în spatelepoziþiei ocupate de ei pe malurile Iller-ului.

Dupã Napoleon, forþa unei armate se socotea prin masa înmulþitã cuviteza. La 27 septembrie, Napoleon îi scria lui Bernadette “Dacã amnorocul ca armata austriacã sã doarmã douã sau trei zile pe Iller ºi înPãdurea Neagrã, eu am învãluit-o ºi sper cã nu vor scãpa de rãmãºiþeleacesteia”. La 2 octombrie începe marºul de învãluire; corpurile de armatãa lui Ney ºi Lannes împreunã cu garda formau pivotul; centrul Davout ºiSoult, aripa stângã Bernadette, bavarezii ºi Marmont. În aceeaºi zi, într-oaltã scrisoare trimisã lui Bernadette, împãratul precizeazã mareºalilor sãiscopul acþiunii; de a sosi în spatele armatei austriece pe Lech ºi de a-i tãiaretragerea.

Preluare din Manole Neagoe, “Mari Bãtãlii din Istoria Lumii”.

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

Bãtãl ia celor tre i împãraþ i

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 10

ªTIRILE IT&C

Japonezii îºi iubesc tare multroboþeii care cântã, danseazã ºi ºtiuaºa bine sã le þinã companie. Dar, nutrec cu vedere nici partea serioasã adeþinerii unui robot, astfel încât, auinclus în job description-ul unui ast-fel de robot sã fie ºi paznic.

Roborior (nume provenit dincombinarea termenilor “Robot” ºi“Interior”) este sau cel puþin era, ungadget al cãrui principal scop era sãarate bine ºi sã înveseleascã puþindecorul unei camere. Totuºi, pentrucã este dotat cu o camerã digitalã, cusenzori cu infraroºu ºi are posibili-tatea de iniþiere de videoconferinþe,Roborior a fost programat sã îºianunþe stãpânii în momentul în caredetecteazã o prezenþã strãinã în casã.

Tmsuk Co. Ltd. a dezvoltat acestrobot în colaborare cu Sanyo Elec-tric, fãcând posibilã conectarea lacelularul stãpânului casei, cãtre careface stream video pentru imaginilepreluate prin intermediul camereifoto digitale.

Robotul poate fi controlat de ladistanþã printr-un handset astfel încât

sã se deplaseze înainte, înapoi, lastânga sau la dreapta. Butoanele potregla ºi unghiul din care camera di-gitalã a robotului preia imaginile.

Prin activarea modului “house-sitting”, robotul este setat sã îºiapeleze stãpânul imediat cedetecteazã un intrus prin camereleinfraroºu care monitorizeazã 360grade în jurul robotului.

Robotul va fi disponibil înJaponia începând cu luna noiembrieºi nu se ºtie dacã Roborior va fi pro-dus ºi pentru distribuþia în afaraacestei þãri. Preþul stabilit pentrupaznicul digital este de 3.200 USD.

Feriþi-vã de noua generaþie de viermi pentru chat!

O nouã varietate de viermi ºi boti destinaþi reþelelor dechat îºi face apariþia online, avertizeazã IMlogic, com-panie care s-a specializat în dezvoltarea de soluþii de secu-ritate pentru instant messaging, destinate mediului enter-prise.

Avertismentul a fost deja publicat ºi anunþã rãspândi-rea unui bot deosebit de periculos, denumitIM.Myspace04.AIM ºi depistat de catre IMlogic. Acestvierme se instaleazã pe computerele utilizatorilor reþeleide chat America Online, deci al programului AIM. Imediatdupã instalare, viermele se transmite automat tuturor pri-etenilor înregistraþi în Address Book-ul programului, iargradul de credibilitate creºte exponenþial având în vederecã viitoarele victime primesc un mesaj de la o persoanãcunoscutã lor.

În acelaºi timp, utilizatorul care a fost infectat primulnu este conºtient de acest lucru ºi nici de faptul cã adevenit un generator independent de astfel de mesaje pe-riculoase transmise partenerilor de chat. În cazul în careutilizatorii acceseazã adresa inclusã mesajului transmis,aceºtia vor fi automat infectaþi ºi vor continua rãspândireavirusului, devenind puncte de replicare cãtre noi destinaþii.

Noutatea acestui vierme este posibilitatea de rãspun-dere la mesaje în cazul în care un utilizator mai circum-spect ar solicita informaþii suplimentare în legãturã cumesajul transmis iniþial. Robotul mimeazã deci interacþi-unea umanã prin transmiterea automatã de mesaje carecopiazã stilul de conversaþie online. Printre replicile acce-sibile viermelui enumerãm: “lol no its not its a virus” ºi“lol thats cool.”

HP este în continuare lider mondial

IDC a fãcut cunoscute informaþiile de piaþã corespun-zãtoare celui de-al treilea trimestru al anului 2005, carearatã cã HP îºi menþine, pentru al 14-lea trimestru consec-utiv, prima poziþie la nivel mondial pentru veniturileprovenind din sistemele de stocare pe disc. HP deþine ocotã de piaþã de 23,5 procente ºi a înregistrat o creºtere aveniturilor de 14,4 procente faþã de aceeaºi perioadã aanului trecut.

În acest interval, veniturile la nivel mondial ale HPcorespunzãtoare sistemelor externe de stocare pe disc aucrescut de douã ori mai rapid decât cele obþinute de EMC,creºterea înregistratã fiind de 14,7 procente faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut.

Creºterea veniturilor obtinuþe de HP pe piaþa reþelelorNAS (network-attached storage) a depãºit creºterea veni-turilor obþinute de EMC ºi Network Appliance cu 10,7procente faþã de trimestrul precedent ºi cu 27, 5 procentefaþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. De asemenea, HPa preluat de la Dell prima poziþie în ceea ce priveºtenumãrul de unitãþi NAS vândute.

HP ocupa prima poziþie ºi la veniturile obþinute pepiaþa iSCSI ºi a reþelelor SAN (storage area network)deschise, cu o cotã de piaþã de 25 de procente. De aseme-nea, HP deþine primul loc ºi la numãrul total de unitãþiSAN deschise vândute.

“Continuãm sã dominãm piaþa sistemelor de stocare”,spune Bob Schultz, prim vicepreºedinte ºi director gener-al al diviziei StorageWorks din cadrul HP. “În ultimeleluni, am întreprins o serie de mãsuri pentru a ne consolidaafacerea, care au condus la obþinerea unor progrese evi-dente prin creºterea importantã a veniturilor asociate seg-mentelor EVA ºi XP”.

Cristina FRATU

Aisbergul care cântã

În AntarcticaÎn afarã de a scufunda vase ºi a se topi

din cauza emisiilor de gaze de serã, aisber-gurile au ºi alte preocupãri, cum ar fi cân-tatul, de exemplu. Potrivit Reuters, în timpce monitorizau miºcãrile tectonice dinAntarctica, cercetãtorii de la InstitutulAlfred Wegener pentru Cercetãri Marine ºiPolare au descoperit un aisberg care cântã.

Echipa a urmãrit semnalele acusticeînregistrate între iulie ºi noiembrie 2002 ºiau ajuns laun aisbergce se cioc-nise de open insu l ãs u b a c v a -ticã. “Odatãce aisberguls-a împot-molit pefundul oceanului, acesta a devenit ca o pia-trã într-un râu”, a declarat cercetãtoareaVera Schlindwein. “Apa se infiltra princrevasele ºi tunelurile aisbergului cu pre-

siune, aisbergul ajungând sãcânte.”

Melodia are chiar ºi inflexi-uni, ca un cântec adevãrat”, a

mai adãugat aceasta.Undele sonore provocate de aisberg

aveau o frecvenþã de aproximativ 0,5 herþi,mult prea micã pentru a fi auzitã de cãtreoameni, dar, dacã undele sunt procesate,ajung sã sune ca un roi de albine sau oorchestrã care îºi acordã instrumentele.

Maºina de spãlat fãrã apãMai bine,

mai uºor, mai repedePreþurile pentru apa curentã cresc în

mai multe zone ale globului, iar oamenii, pede altã parte, devin din ce în ce mai nerãb-dãtori. Astfel, s-a gãsit cineva sã dezvolte omaºinã de spãlat ce nu are nevoie de apãpentru a curãþa hainele, ci foloseºte doarioni negativi, aer comprimat ºi deodoranþi,efectuând operaþiunea într-un timp record.

Deºi nu îi putem spune mai exactmaºinã de spãlat, din moment ce nufoloseºte apã ºi nici detergenþi, se pare cãnoua invenþie are potenþialul de a schimbapentru totdeauna industria de curãþãtorie.

Wendy Chua (21 de ani) ºi Gabriel Tan

(23 de ani), studenþi la UniversitateaNaþionalã din Singapore sunt cei doi cre-atori ai maºinii de spãlat fãrã apã. Aceºtia

spun cã aufost inspiraþiîn dez-v o l t a r e aacesteia det e h n o l o g i ap u r i f i c a -toarelor deaer, ce folo-sesc ioni ne-gativi pentrua eliminamizeria ºib a c t e r i i l e ,aceºtia fiind

un agent de curãþare, natural.Invenþia nu este menitã sã înlocuiascã

complet spãlatul tradiþional, dar pentru ceice nu au acces permanent la apã sau nudoresc facturi mari pentru electricitate,aceasta este o alternativã viabilã. Consumulexact de energie nu a fost precizat.

Noul produs a fost premiat în cadrulcompetiþiei Electrolux Design Lab 2005,câºtigãtorii fiind primii asiatici ce primescacest premiu.

Cristina FRATU

Roboþi i sunt folosi þ i pe post de câini de pazãE-mailul ºi mesageria

online sunt douã metodeeliptice de comunicare,presãrate cu icoane ºi ele-mente grafice, care su-gereazã mai bine anumitesentimente sau acþiuni aleutilizatorului ºi care, prinimpact grafic, sedovedesc mai eficientedecât simplul scris.

Cercetãtorii din Singapore, de la Nanyang Techno-logical University (NTU) intenþioneazã însã sã trans-forme îmbrãþiºãrile transmise online în senzaþii reale,create de costume speciale care includ senzori de pre-siune. Existã deja un prototip care permite transmitereasenzaþiei de “atingere” prin Internet, aceasta fiindreprodusã de o jachetã specialã cu funcþii de vibraþie.

Jachetele wireless sunt destinate în special ani-malelor de casã, cãrora le creeazã senzaþia cã suntmângâiate de stãpân, au declarat cercetãtorii de laNanyang Technological University (NTU).

Dimensiunea micã a jachetei, datoratã stãrii incipi-ente a proiectului, dã încredere producãtorilor cã, încurând, se va putea construi un model destinat oame-nilor, mult mai sensibil ºi mai potrivit pentru trans-miterea senzaþiilor de atingere sau îmbrãþiºare.

Sistemul de funcþionare presupune filmarea cu ocamerã web a unui animal de casã care poartã jachetawireless cu senzori. Imaginea este transmisã apoi peInternet cãtre stãpân, care poate vedea un model înmiºcare al acestuia, iar în momentul în care stãpânulatinge modelul, se produc vibraþii care sunt reprodusede jachetã.

Jacheta Wireless

De fiecare datã, producãtorii din Taiwanreuºesc sã uimeascã lumea cu invenþiile loringenioase. Mai nou, avem de-a face cu unprodus foarte personal, care ne acompaniazãîn cele mai intime locuri. Restroom readereste un gadget destinat toaletelor, acestaimprimând fluxuri de ºtiri RSS pe hârtieigienicã. Pentru o personalizare mai eficien-tã, acest gadget va ºti cine s-a aºezat petoaletã în funcþie de greutate.

Yi Tien Electronics restroom readerfoloseºte conectivitate wireless ºi va impri-ma pe hârtia igienicã articole de pe fluxuriRSS 2.0 ºi atom. Acest dispozitiv este con-figurabil cu ajutorul unui web browser ºipoate fi setat sã printeze un numãr nelimitatde fluxuri în mod aleatoriu sau alternativ.

Pachetul restroom reader mai conþine ºiun colac de toaletã biometric, ce permite per-sonalizarea serviciilor de ºtiri în funcþie deutilizatori. Yi Tien Electronics a anunþat ºi oaltã versiune comercialã pentru aceastãinvenþie, un model mai robust destinat

instalãrii în toaletele publice. Acest modelpermite publicarea de mesaje publicitarepersonalizate. Preþul pentru un astfel de dis-pozitiv nu este deocamdatã cunoscut, însãexistã totuºi posibilitatea ca restroom readersã fie o glumã!

Atacurile informatice teroriste sunt încã previzibile

Din studiile realizate de FBI, cel puþin înviitorul apropiat, se poate spune cã atacurileinformatice complexe de provenienþã tero-ristã îndreptate împotriva reþelelor extinse detip grid de calculatoare, aeroporturilor ºialtor puncte strategice de acest tip nu suntrealizabile.

Agenþiile secrete americane controleazãpermanent activitatea informaticã agrupãrilor teroriste, iar, pânã în prezent, nus-au depistat semnalmente care sã îngri-joreze în legãturã cu un atac cibernetic deproporþii asupra punctelor strategice de peteritoriul Statelor Unite.

FBI ºi celelalte structuri însãrcinate custabilirea securitãþii au simulat atacuri asupracomputerelor, sistemelor banking sau sis-temelor utilitare, toate acestea reprezentândun pericol real în cazul în care s-ar orchestrao acþiune complexã de atac. Experþii ameri-cani din cadrul FBI-ului, o echipã de peste1.100 de specialiºti, monitorizeazã constantnivelul de trafic informatic generat de acestepuncte strategice, orice schimbare a situaþieideterminând luarea de mãsuri clare de pre-venire a unui posibil atac.

Comunicarea între grupãrile teroristereprezintã un alt subiect care trebuie urmãritîn permanenþã, iar modalitãþile tot maisofisticate de camuflare a mesajelor îi þin peamericani într-o continuã stare de alertã ºicãutare. Una dintre cele mai folosite metodeeste ascunderea unui mesaj text în interiorulunui alt fiºier, cel mai des, o pozã. Aparent,transmisiunea conþine numai o fotografie,dar prin intermediul unui program special sedescoperã ºi textul ascuns. (C.F.)

Imprimarea ºtirilor ºi terorismul reþelelor!

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005 Pagina 11

Halo tthe mmovie - rregizor mmisterios

T o a t ãlumea seaºtepta caPeter Jack-son sã lased e o p a r t ef u m u r i l egenerate deve r ighe t alui Sauronºi pilozi-tatea excesivã a lui Kong ºi sã treacã din nou latreabã. Din pãcate, când i s-a oferit pe tavã pos-tul de regizor al viitorului film ““HHaalloo””, Pete amormãit supãrat un “Ntz” ºi a ºters-o înscaunul de producãtor executiv. Mai scoate-lde-acolo dacã poþi!

Totuºi, ca sã nu supere ºi mai taremulþimea (care ameninþa cã în loc de post, petavã ar putea trona în curând un cap, ºi încãunul celebru), musiuJackson a lansat zvonulcã Guillermo Del Toro(Hellboy, Blade II) ar ficel predestinat sã fie noulregizor. Evident, nici ovorbã n-a fost suflatã ofi-cial, pentru cã zvonuladuce mai multã atenþie decât o confirmare.

În altã ordine de idei, rãmâne de vãzut cumvor reacþiona cei de la Sony la proaspãta anga-jare a lui Del Toro. Îl vor aºtepta cuminþi pentru

Hellboy 2 sau vor aduce pe altcineva la cârmaregizoralã? Oare pe Uwe...Nu, pe Uwe nu-l potaduce, pentru cã e ocupat sã facã faimosul filmPostal.

Golden SSunday - GGolden AAxe

GGoollddeenn AAxxee e unul dintre clasicele jocuriArcade care s-au rãspândit înþãriºoara noastrã ca ciupercile dupãploaia radioactivã de la Cernobîl, ºinu cred sã fie cineva care sã nu fiauzit mãcar de el, dacã obiºnuia sãfrecventeze sãlile de “jocuri electro-nice” (a nu se confunda cu vãgãuneledin ziua de azi pe unde se aciueazãcantãrii). E vechi de peste 15 ani ºi,de data asta, nu mã mai încumet sãafirm cã ar fi la fel de distractiv ca pevremuri. De vinã e ºi portarea pe PCrealizatã de SEGA în 1990, al cãrei control nu

mai era parcã la fel defacil, cu toate cãfarmecul izbirii spas-modice a butoanelorse pãstrase în totali-tate.

Interesant e cãGolden Axe porneºte

fãrã nici o ºmecherie pe Windows XP, dar pen-tru a-l juca cu sunet ºi toate ‘celea, e, de prefe-rat, sã fie rulat sub DOSBox.

Server ppersonal dde WWorld oofWarcraft

Plictisit de aceleaºi figuri virtuale? Scosdin sãrite de pokemonii care au nãvãlit în joc ºibântuie peste tot? Iritat de lenjeria intimã dinMithrill, apretatã pânã a ajuns de consistenþaunei scânduri? Fii bucuros tinere, existã scã-pare ºi din asemenea încurcãturã! Care este

aceasta? Citeºteîn continuare.S i t e - u r iascunse pem e l e a g u r i l eNet-ului ºi-aupropus sã înveþepe toþi doritoriicum sã-ºi facãserver personalde WWoorrlldd ooffWW aa rr cc rr aa ff tt .

Primul pas? Simplu, mers la cumpãrãturi, vir-tuale sau nu. Iatã lista de ingrediente:

11:: O copie a jocului World of Wacraft cuupdate-uri pânã la versiunea 1.5.0;

22:: Douã progrãmele cu parfum de emulator;33:: Un computer destul de puternic pentru a

face face cerinþelor funcþiei de server.Odatã adunate ingredientele, se amestecã

bine cu tutorialul, se pune la foc mic ºi seserveºte ori de câte ori apare pofta de joc.Numãrul de porþii este limitat la numãrul dedoritori. Poftã bunã!

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

SHOWBIZZSHOWBIZZ

A SUBMINA

PLATÃ

RID

GENEROS

RADIOASÃ

NONVALORI

GÃZDUITÃ

TIPIC

ZBÂRLITÃ

RAÞIUNE(abr.)

FORMAT

CINSTE

FACE CÂT DOI

MIGÃLOASÃPUS PEBUTUCI MIORIÞE SÃRMAN

LEI!

IMITATÃ

CAII NOªTRI

RIPOSTÃ!

CALM INTERIOR!

IMN

CEAS

ÎN AULÃ

FAPTUL ZILEI

CU FAÞACURATÃ

STROPIT

DISC

T, B, S, M, P, TOTALITATE, NEDUMERIT,MÃRINIMOªI, LOJE, ATÂT, PIROÞI, A, I,TINERI, OO, BAZÃ, ORFAN, ÞÃRUª, AªA,NETEZIT, ER.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Cine a întemeiat colegiul latin de la Cotnari?2. Cine este autorul hãrþii teritoriilor româneºti, peste

care s-a scris DACIA?3. Care a fost prima legiuire în limba românã?4. De când dateazã primul document în limba

românã?5. Când a avut loc ultima incursiune a tãtarilor în

þãrile române?6. Cine a spus: „Lucrul cel mai important nu este

numãrul de idei adunate în mintea ta, ci legãtura care leuneºte”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 22 (186)

1. „Pasãrea clopot” din pãdurile Braziliei cântã înzilele cãlduroase când arºiþa devine insuportabilã. Cân-tatul ei se poate auzi pânã la o depãrtare de 3 km.

2. Prima carte tipãritã în Moldova a fost Cazania.3. Tiparul a fost introdus pentru prima oarã în Þara

Româneascã. A fost introdus de cãlugãrul Macarie.4. Regele get Dapyx a fost zidit de viu, împreunã cu

soldaþii sãi, în peºtera Keiris de cãtre romani.5. Dacia a fost proclamatã provincie romanã în 106.6. Heisod (sec. VIII î.Hr.) , “Munci ºi zile”.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

Dupã ce Jennifer Garner, soþia fostului sãu logodnic,Ben Affleck, a nãscut o fetiþã, pe nume Violet, JenniferLopez s-a hotãrât sã îºi cumpere un câine.

Dacã majoritatea celebritãþilorpreferã patrupedele de talie micã,pentru ca, eventual, sã le poatãîndesa în genþi scumpe ºi sã leafiºeze ca accesorii, J-Lo adorãcâinii de talie mare, aºa cã a decissã cumpere un dog german. Diva afost vãzutã recent în maºinã, alã-turi de soþul ei Marc Anthony ºi de

noul membru al familiei, patrupedul ei cel mare.Potrivit declaraþiilor unor martori, intervievaþi de

ziarul britanic Daily Mirror, “Jennifer era prinsã lamijloc, aproape strivitã, între soþiorul ei Marc Anthony ºicâinele imens. Dar nu pãrea deranjatã de asta, dimpotrivã,pãrea cã se simte foarte bine”.

Actriþei îi plac foarte mult animalele, aºa încât, s-aapucat sã creeze ºi hãinuþe speciale pentru ele. Dupã ceºi-a lansat propria colecþie vestimentarã, vedeta a hotãrâtsã facã acelaºi lucru ºi pentru prietenii ei blãnoºi, aºa cã,a extins linia care-i poartã numele ºi pentru producþia deaccesorii pentru animale.

Dupã “An Unfinished Life”, care ruleazã în prezent încinematografe, Jennifer Lopez va apãrea în trei noi pro-ducþii: “Bordertown”, alãturi de Antonio Banderas, “ElCantante”, alãturi de Marc Anthony ºi “America’s Dar-lings”.

Edi Iordãnescu, fiul antrenorului Anghel Iordãnescu,are de câtva timp o nouã iubitã: nimeni alta decât cân-tãreaþa Delia Matache. Într-un interviu, acesta vorbeºtedespre relaþia lor. “Are 23 de ani ºi a avut doar trei pri-eteni. Mama ei este foarte protectoare, iar tatãl ei este un

tip sever ºi foarte credincios, care nu-ipermite multe. ªi acum locuieºte cupãrinþii în apartamentul din Berceni.”

“Tata Puiu” a vãzut-o pe Delia o sin-gurã datã, dar el nu se implicã în viaþa per-sonalã a fiului sãu. În schimb, cântãreaþa amers de mai multe ori în vizitã împreunãcu Edi la mama ºi fraþii acestuia.

Întrebat de reporteri dacã nu se temecã Delia stã cu el pentru banii lui, Edi rãspunde: “Nicio-datã nu mi-am pus problema cã fetele ar fi atrase de baniimei, cu atât mai puþin Delia. Ea este o persoanã publicã,tânãrã ºi foarte frumoasã ºi este normal ca lumea sã vor-beascã multe.” Fiul antrenorului a precizat cã, oricum, arenunþat la moºtenire în favoarea fraþilor mai mici ºi cãeste independent financiar.

În privinþa preconizatei apariþii a Deliei în Playboy,Edi este foarte tranºant: “Nu sunt de acord sã pozezegoalã. Delia ºtie ºi nu avem discuþii pe tema asta.”

Jennifer Aniston i-a invitat pe prietenii sãi sã fie alã-turi de ea în cadrul unui ritual mai puþin obiºnuit. Actriþaa ars rochia de mireasã pe care o purtase la cãsãtoria cuBrad Pitt.

Potrivit revistei “Grazia”, evenimentul a avut loc lareºedinþa din Malibu a lui Jennifer. Ea a bãut ºampanie ºia privit, împreunã cu apropiaþii, cum flãcãrile au mistuitrochia.

Iniþial, actriþa se gândise sãdoneze articolul cu pricina, cu undesign semnat de LawrenceSteele, dar se pare cã s-a rãzgân-dit. Gestul pe care l-a fãcut aînsemnat, pentru ea, o formã sim-bolicã de a uita trecutul. Pe foc aumai fost aruncate ºi câteva tri-couri ºi CD-uri care îi aparþi-nuserã lui Pitt.

Partenerul actual al lui Jen-nifer Aniston este Vince Vaughn.

Cei doi au fost, din nou, vãzuþi împreunã, sãrutându-se ºigiugiulindu-se ca doi porumbei, în timp ce serveau o cinãromanticã la restaurantul unui hotel din Los Angeles.

Ei au avut ºi probleme cu legea, fiind opriþi de PoliþiaRutierã. Cercetãrile au demonstrat cã alcoolemia luiVince era cu puþin sub limita legalã, dar politiºtii i-au sfã-tuit sã lase mai bine maºina pe marginea drumului ºi sã iaun taxi. Ceea ce au ºi fãcut!

Cristina FRATU

Edi Iordãnescu: “Nuvreau sã pozeze goalã”

Jennifer Aniston ºi-a arsrochia de mireasã

Ben Affleck are uncopil, iar Jennifer Lopez

îºi ia un câine

Moºul vine pe la voi, Moºul vine pe la voi, cu un sac de jocuri noi!cu un sac de jocuri noi!

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...La poliþie:

- Deci, vi s-a furat poºeta,brãþara de aur ºi lãnþiºorul de la gât?De ce nu aþi strigat dupã ajutor?

- Riscam ca hoþul sã-mi vadã ºidinþii de aur...

☺☺- Când m-am cãsãtorit, i-am

spus soacrei mele: “Casa mea este ºia ta”.

- ªi? - A doua zi a vândut-o…

☺☺Un junker ºi un lepros stãteau

într-o celulã. Leprosului îi cade o ureche ºi o

aruncã printre gratii. Junker-ul trage un fum din

marfa pe care a primit-o de ziua luiºi se uitã mirat la lepros. Dupã ovreme, leprosului îi cade un piciorpe care îl aruncã tot printre gratii, lacare junker-ul mai trage un fum ºi îlîntreabã mirat:

- Ce faci prietene, evadezi?☺☺

ªade baciu’ în mijlocul

mioarelor p’un picior de plai ºi gân-dea la necontenirea vieþii în toateformele câte sunt. De dupã coamaunui deal din apropiere apare unOZN care se apropie cu o traiectoriezigzagatã, lumineazã aiuritor întoate nuanþele spectrului ºi deschideo trapã. Sub privirile neclintite alelu’ nea Ion, din trapã iese un soi detrompã translucidã care coboarãspre pajiºte ºi, una câte una, aspirãtoate oile ciobanului, inclusivcatârul ºi pe cei doi dulãi.

În timp ce Ion o privea maideparte fãrã sã clipeascã mãcar,trompa se retrage, trapa se închideîn urma ei, straniul obiect zburãtorîncepe iarãºi sã lumineze ameþitor ºiaºa cum a venit, dispare zigzagândla orizont.

Dupã câteva clipe de tãcereadâncã, nea Ion, în continuare spri-jinit în toiag, cu privirea aþintitã sprelocul unde dispãruse OZN-ulgrãieºte:

“No, apãi sã nu te dau eu dracu-lui acu’?”

☺☺Un ºeic arab se plimba în deºertul Arabiei Saudite. Cu

50 de metri în faþã e soþia acestuia. Se întâlneºte cu un altºeic, care supãrat întreabã:

- Ce faci, Ahmed? E scris în Coran cã femeia mergela 50 de metri în spatele bãrbatului, nu în faþã.

- Ai dreptate, prietene, dar când a fost scris Coranulnu existau mine în deºert!

☺☺O babã o întreabã pe alta:

- Este noroi afarã? - Da, dar de ce mã întrebi? - Ca sã ºtiu dacã-mi pun sutienul sau nu!... (C.F.)

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 23 (187) din 15 decembrie 2005Pagina 12

CMYK

SSCCRRIIEE,, DDOOAAMMNNEE ÎÎNN CCAARRTTEEAA VVIIEEÞÞIIII!!

Luni, 28 noiembrie, la sediul comandamentului Bazei 2 Logistice„SUD”, de la Târgoviºte, s-a desfãºurat slujba de inaugurare a Capelei Mil-itare cu hramul „Sfânta Treime”.

Cu acest prilej, Înalt Prea Sfinþitul, doctor, NIFON, Arhiepiscopul Târ-goviºtei, a sãvârºit, însoþit de un sobor de preoþi ºi diaconi, slujba SfinteiLiturghii, în prezenþa locþiitorului comandantului Corpului 1 Armatã Teri-torial, general de brigadã doctor Ion BÂRLOIU, a autoritãþilor locale ºijudeþene, precum ºi a personalului militar ºi civil din garnizoana Târ-goviºte.

Având laorigini, iniþiati-va comandantu-lui bazei,colonel doctorG h e o r g h eJILAVU, lanivelul garni-z o a n e iTârgoviºte, înanul 2004, s-aînfiinþat asoci-aþia „HISTRI-CA” (formatã

din cadrele militare în activitate, rezervã, retragere ºi personalul civil) cuscopul de a strânge fonduri necesare construirii unei biserici care sãrezolve cerinþele de ordin spiritual ale credincioºilor în uniformã.

Construcþia bisericii din lemn ºi clopotniþã a început pe data de 1octombrie 2004, fiind realizatã de cãtre o echipã de meºteri din Mara-mureº. Planul arhitectural pãstreazã tradiþia bisericilor ortodoxe românedin Þara Maramureºului. La 8 noiembrie, s-a oficiat slujba punerii pietreide temelie a sfântului locaº, lucrarea încheindu-se pe data de 8 noiembrie2005.

Oficiatã cu câteva zile înaintea a douã mari sãrbãtori ale neamuluiromânesc, (sãrbãtoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul României ºi ZiuaNaþionalã a României), „Sfânta Liturghie”, nu a fãcut decât sã demonstrezeîncã o datã (dacã mai era nevoie), unitatea de acþiune dintre bisericã ºiarmatã, cei doi stâlpi de rezistenþã ai societãþii româneºti.

„Scrie, Doamne în cartea vieþii pe cei ce iubesc podoabele casei tale!”,sunt cele mai elocvente cuvinte, pe care preotul de garnizoanã, Mihai FLU-TURE le-a adresat enoriaºilor sãi, prezenþi într-un numãr foarte mare laslujba de inaugurare.

Ceremonialul religios, sobru, dar plin de cãldurã a umplut de evlaviesufletele celor din asistenþã, de aceastã datã, singurãtatea armelor fiindalungatã, lângã ele, regãsindu-se ºi biserica, reprezentatã de Sfânta Cruce,la fel ca ºi pe drapelele de luptã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

CCoolleeccttiivvuull CCeennttrruulluuii ddee DDrreepptt IInntteerrnnaaþþiioonnaall UUmmaanniittaarraall AArrmmaatteeii aa ffoosstt îînn aannuull 22000055 iinniiþþiiaattoorruull aa ddoouuãã mmaannuuaalleeddee iinnssttrruuiirree îînn ddoommeenniiuull ddrreeppttuulluuii iinntteerrnnaaþþiioonnaall uummaanniittaarr..

AAppaarriiþþiiaa cceelloorr ddoouuãã lluuccrrããrrii aa ffoosstt ddeetteerrmmiinnaattãã ddee uurrmmãã-ttooaarreellee nneecceessiittããþþii:: RRoommâânniiaa aa rraattiiffiiccaatt ttooaattee ttrraattaatteellee iinntteerr-nnaaþþiioonnaallee îînn ddoommeenniiuu;; mmuullttiittuuddiinneeaa aacceessttoorr iinnssttrruummeenntteejjuurriiddiiccee iinntteerrnnaaþþiioonnaallee îînnggrreeuunnaa pprroocceessuull ddee îînnssuuººiirree aa lloorrddee ccããttrree ppeerrssoonnaalluull ffoorrþþeelloorr aarrmmaattee;; lliimmbbaajjuull ssppeecciiffiiccjjuurriiººttiilloorr ccrreeaa ddiiffiiccuullttããþþii îînn îînnþþeelleeggeerreeaa uunnoorr pprreevveeddeerrii ddeeccããttrree mmiilliittaarrii.. TToottooddaattãã,, iinneexxiisstteennþþaa uunnuuii mmoodd ddee aabboorrddaarreessppeecciiffiicc ffiieeccããrruuii nniivveell iieerraarrhhiicc ººii,, nnuu îînn uullttiimmuull rrâânndd,, nneeccee-ssiittaatteeaa uunneeii pprreeggããttiirrii aaddeeccvvaattee aa ppeerrssoonnaalluulluuii aarrmmaatteeii,, îînnssppeecciiaall,, ccaa uurrmmaarree aa ppaarrttiicciippããrriiii llaa mmiissiiuunnii iinntteerrnnaaþþiioonnaalleessuubb eeggiiddaa OONNUU,, NNAATTOO,, UUEE ssaauu OOSSCCEE aauu iimmppuuss aacceessttddeemmeerrss..

AAvvâânndd îînn vveeddeerree iimmppoorrttaannþþaa ººii sseemmnniiffiiccaaþþiiaa cceelloorr ddoouuããmmaannuuaallee,, ccaarree vvoorr aajjuunnggee îînn ccuurrâânndd îînn uunniittããþþii,, nnee-aammaaddrreessaatt ddoommnnuulluuii lltt..ccooll.. DDuummiittrruu CCOODDIIÞÞÃÃ,, ººeeffuull CCeennttrruulluuiiddee DDrreepptt IInntteerrnnaaþþiioonnaall UUmmaanniittaarr aall AArrmmaatteeii,, cceell ccaarree aarreeaalliizzaatt ccoonncceeppþþiiaa ººii aa ccoooorrddoonnaatt pprroocceessuull ddee eellaabboorraarree aalluuccrrããrriilloorr,, ppeennttrruu aa nnee ffuurrnniizzaa ccââtteevvaa iinnffoorrmmaaþþiiii ccuu pprriivviirreellaa aacceesstt aassppeecctt..

-Prima lucrare am înþeles cã se numeºte „„DD..II..UU.. –– 11,,MMaannuuaall ppeennttrruu iinnssttrruuiirreeaa mmiilliittaarriilloorr îînn ddrreepptt iinntteerrnnaaþþiioonnaalluummaanniittaarr ((iinnddiivviidd,, ggrruuppãã,, pplluuttoonn,, ccoommppaanniiee-ssiimmiillaarree))””..((FFOOTTOO 11)).. DDee ccee „„DD..II..UU..-11””??

- Simplu, pentru cã este prima lucrare dintr-o serie careabordeazã problematica dreptului internaþional umanitar,adaptatã la particularitãþile de instruire a militarilor în arma-ta noastrã.

- CCee aaþþii uurrmmããrriitt aattuunnccii ccâânndd vv-aaþþii pprrooppuuss aacceesstt ddeemmeerrss??- Am dorit sã punem în valoare experienþa obþinutã, atât

în urma activitãþilor organizate de Centrul de Drept Inter-naþional Umanitar al Armatei în cooperare cu alte instituþiiinternaþionale, cât ºi a celor desfãºurate de-a lungul anilor încadrul structurilor din armatã. Am încercat sã demonstrãmcã dreptul internaþional umanitar este o activitate practicã ºicã trebuie ºi poate sã se desfãºoare dupã aceste criterii.

În acest sens, manualul urmãreºte integrarea în procesulde învãþãmânt, instruire ºi operaþii militare a normelor dedrept internaþional umanitar ºi prezintã care sunt moda-litãþile prin care se poate realiza acest deziderat.

Se adreseazã nivelurilor mici ale ierarhiei militare (sol-daþi, subofiþeri ºi comandanþi de la eºaloanele mici) ºi

încearcã sã transforme limbajul tratatelor internaþionale,accesibil în primul rând juriºtilor, într-un limbaj cu o per-cepþie executabilã, care sã poatã fi înþeles ºi de persoanelecare nu au o pregãtire juridicã semnificativã ºi acþioneazã încâmpul tactic.

Sintetizarea, forma accesibilã, dar, mai ales, pondereaunor aplicaþii ºi exerciþii practice fac din acest manual uninstrument de lucru deosebit de util pentru cei care planificã,organizeazã ºi desfãºoarã procesul de instruire a personalu-lui forþelor armate.

Prin conþinutul sãu, manualul este recomandat ºi altorstructuri ºi segmente ale societãþii care urmãresc sã prezintecomportamentul militarilor din diferitele teatre de operaþii.Am în vedere aici, în principal, jurnaliºtii militari sau civilicare ne prezintã astfel de informaþii.

Cele 12 teme abordate sunt urmãtoarele: I. Noþiuni intro-ductive; II. Dreptul internaþional umanitar – noþiuni debazã; III. Distincþia combatanþi – necombatanþi. Reguliumanitare aplicabile acestor categorii; IV. Categorii depersoane protejate în caz de conflict armat; V. Statutul pri-zonierilor de rãzboi; VI. Distincþia obiective militare –obiective civile; VII. Mijloace ºi metode de rãzboi; VIII.Reguli de drept internaþional umanitar aplicabile operaþiu-nilor militare; IX. Operaþiuni militare internaþionale;X. Rãspunderea cu privire la respectarea normelor dreptu-lui internaþional umanitar; XI. Indicaþii metodologicepentru integrarea dreptului internaþional umanitar în pro-cesul de instruire; XII. Particularitãþile integrãrii normelordreptului internaþional umanitar în instruirea militarilor.

Problemele abordate urmãresc evidenþierea aspectelorprincipale referitoare la metodologia ce trebuie urmãritã înpregãtirea ºi desfãºurarea activitãþilor de instruire în dome-niul dreptului internaþional umanitar, precum ºi prezentareainformaþiilor strict necesare cu privire la prevederile instru-mentelor juridice internaþionale pentru o situaþie datã.

Pentru înþelegerea problematicii, termenii care necesitauo explicare suplimentarã în text au fost subliniaþi ºi prezen-

taþi în glosar. Totodatã, acolo unde a fost posibil, s-a prezen-tat ºi denumirea lor în limbile englezã ºi francezã, limbi ofi-ciale ale NATO.

Manualul este structurat în douã pãrþi – teoreticã ºi prac-tic-aplicativã.

Partea teoreticã prezintã, într-o formã accesibilã, noþiu-nile de bazã carei n t e r e s e a z ãnivelurile pentrucare Manualul afost elaborat. S-a avut în vedereo prezentare ar e g u l i l o resenþiale, fãrã ase da explicaþiidetaliate, pentrua nu daamploare preamare acesteipãrþi. S t ruc -tura Manualu-lui are la bazã oc o n c e p þ i emetodo log icãimpusã depregãtirea indi-vidualã lanivelul trupei –soldaþi profe-sioniºti ºiinstructori.

Manuale pentru instruirea personalului armateiRomâniei în drept internaþional umanitar

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))ªeful Centrului

de Drept Internaþional Umanitar al ArmateiLocotenent-colonel Dumitru CODIÞÃ

Ca în fiecare an, ºi în toamna acestuia mi-am rez-ervat o sãptãmânã de concediu pentru a vedea cum maiaratã þara noastrã. Aºa cã, într-o dimineaþã frumoasãde noiembrie, mi-am fãcut bagajele, le-am aºezat cugrijã în noua mea maºinã pe care, nu-i aºa, trebuia s-overific într-un mod mai aparte ºi am pornit spre cetateade scaun a Sucevei.

Trebuie sã vã spun cã ºtiam încã din copilãrieaceste meleaguri fiindcã, pe vremea cât am fost elev alLiceului militar “ªtefan cel Mare” din CâmpulungMoldovenesc (ehei...), graþie specificului învãþãmântu-lui militar de atunci, am colindat toatã þara. Abia acumînsã am putut realiza cât de frumoasã este, cât de puþino cunoaºtem ºi, mai ales, cât de cârcotaºi suntem faþãde ceea ce este românesc.

Am depãºit, rând pe rând: Adjudul, un orãºelcochet, curat ºi pur vrâncenesc; Bacãul, cel mai mareoraº de pe Bistriþa, modern ºi cu oameni deloc mol-comi; Teþcanii lui Enescu; fosta cetate a lui Romanvodã, materializatã în actualul oraº de pe malurile râu-lui Moldova. Dupã ce mi-am dezmorþit puþin trupul laHanul Ancuþei, am fãcut câteva poze pe malul celortrei iazuri de la Drãguºeni –Neamþ ºi am admirat dingoana maºinii Fãlticenii lui Sadoveanu ºi Ion Irimescu,odatã cu apusul soarelui am intrat în municipiul Sucea-va. M-am cazat în modernul hotel militar din aceastãgarnizoanã, dupã care am strãbãtut-o la pas, în seara detoamnã. Ei bine, dacã v-aþi aºteptat sã fie un oraº mo-dest, de la marginea þãrii, unde nu se întâmplã nimic,v-aþi înºelat. Este un oraº demn, cu personalitate bineconturatã, într-o dinamicã de invidiat, înconjurat desutele de vile ce au fost ridicate în ultimii ani. Nu ºtiudacã locuitorilor actuali ai Sucevei le mai pasã cã sunturmaºii plãieºilor mãritului ªtefan, dar sigur nu le pasãcã sunt atât de departe de Bucureºti, construind pentruprezent ºi viitor.

Noaptea a cãzut o brumã groasã, aºa cã, dimineaþaam simþit din plin aerul tare al nordului þãrii. Am por-nit repede la drum. Fiind ziua sfinþilor arhangheliMihail ºi Gavriil trebuia ca, pânã la prânz, sã ating

douã obiective deosebit de importante: Participarea laslujba utreniei de la catedrala arhiepiscopalã de laRãdãuþi ºi la Sfânta Liturghie de la mânãstirea Putna.Distanþa fiind micã, am ajuns repede la Rãdãuþi.

Ei bine, aici altã surprizã. Nu mi-am închipuit cãacest oraº poate fi atât de frumos. Strãzi mari, siste-matizate, fãrã nici o groapã, toate trotuarele pavatemodern, o îmbinare deosebitã a vechilor clãdiribucovinene cu noile construcþii, ridicate cam în acelaºistil. Am ascultat slujba de dimineaþã în noua bisericã,m-am închinat la mormintele voievozilor ce se odih-nesc în vechea bisericã voievodalã ºi am luat drumulPutnei.

Satele de pe traseu, toate adevãrate staþiuni agro-turistice, de douã, trei ºi chiar patru margarete,peisajul de o rarã frumuseþe ºi, mai ales, apropiereasfintei mânãstiri a Putnei mi-au dat de înþeles cã mãri-tul domnitor nu ºi-a ales întâmplãtor locul de veci peaceste tãrâmuri. Smerit ºi cu deosebitã pioºenie amintrat în curtea mânãstirii ºi, apoi, în mãreaþa bisericã,participând alãturi de localnici ºi de numeroºii vizita-tori la Sfânta Liturghie. Dupã miruire, am pus olumânare ºi am adãstat la mormântul Mãritului ªtefancel sfânt.

Evident, fiind ora prânzului, nu am refuzat invi-taþia preacuviosului pãrinte stareþ ºi, conform obiceiu-lui, în trapeza mânãstirii, ne-am ospãtat din bucatelepregãtite de gospodarii locului. Am pus lumânãri pen-tru cei vii ºi cei morþi, am lãsat acatiste, am mulþumitgazdelor, am mai fãcut fotografii în exteriorulmânãstirii, adimirând inclusiv cuvântul ªTEFAN,scris cu brazi pe dealul din apropiere.

Am pornit mai departe. Dupã o zi ºi jumãtate cre-deam cã ceva mai frumos decât am vãzut, nu voi maiavea ocazia sã întâlnesc. Am constatat , cu surprindere,dar ºi cu o deosebitã plãcere cã, în raport cu ce urma,abia era începutul. Dar, despre toate acestea, într-unnumãr viitor.

Colonel ªtefan MITINCU

NN oo tt ee dd ee cc ãã ll ãã tt oo rr ii eeNN oo tt ee dd ee cc ãã ll ãã tt oo rr ii ee

H o i n a r p r i n Þ a r a d e S u sH o i n a r p r i n Þ a r a d e S u s

“O tezã remarcabilã”Joi, 8 decembrie, în amfiteatrul NICOLAE IORGA al Universitãþii

Naþionale de Apãrare “Carol I”, maiorul Valericã CRUCERU, din coman-damentul Corpului 1 Armatã Teritorial, a susþinut teza de doctorat cu tema“Arta militarã a beligeranþilor în rãzboiul din Vietnam (1954-1975)”.

Teza a suscitat la maximum interesul prin originalitatea ºi ineditul sãu.Despre conþinutul valoros al acestei lucrãri, ºeful Statului Major General,general doctor Eugen BÃDÃLAN, ca de altfel ºi membrii comisiei, auavut numai cuvinte elogioase asupra cuprinsului lucrãrii ºi a tânãrului, deacum doctor în ºtiinþe militare.

O prezentare pe larg a evenimentului va fi fãcutã în numãrul viitor.Maior Gabriel PÃTRAªCU