CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 5 (308) 15 mart ie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

„Într-adevãr, este pentru a doua oarã când briga-da trimite, simultan, douã batalioane în teatrul deoperaþii. Dar, pentru cã militarii craioveni au la bazão experienþã bogatã, unii dintre aceºtia având la activºi câte ºase misiuni în afara teritoriului naþional,

activitatea nu a fost chiaratât de complicatã. În totceea ce au întreprins, ex-perienþa ºi-a spus cuvân-tul. Acest lucru nu în-seamnã cã nu s-a acordato atenþie deosebitã pre-gãtirii oamenilor, ci dim-potrivã.”

DD rapelul de Luptã afost, este ºi va fi

simbolul românismului ºi alRomâniei, iar toþi militariipoartã cu onoare ºi mândrie

pe uniforme ºi pe tehnica de luptã însemnele culorilorsale. Drapelul este simbol al gloriei ºi onoarei militare.

Batalionul 22 Transport „Dâmboviþa” este situatîntr-un loc plin de istorie, în localitatea Târgoviºte, unoraº emblematic al Munteniei, numit ºi Cetatea celor33 de Voievozi. La 1 martie, în fosta capitalã aRomâniei, am asistat alãturi de personalul unitãþii laceremonialul de primire a Drapelului de Luptã. Pelângã însemnãtatea ei, aceea de zi a Mãrþiºorului, darºi a Automobilistului, ziua de 1 martie va mai însem-na ceva pentru militarii dâmboviþeni. Este ziua în careunitatea lor a primit Drapelul de Luptã, simbol al glo-riei ºi onoarei militare.

Am ajuns laTârgoviºte, în-tr-o cazarmãplinã de istorie,a cãrei con-strucþie a înce-put în 1984 ºi aaparþinut Regi-mentului III„Dâmboviþa”.Din 15 octom-brie 2002, eaaparþine Batali-onului 22 Transport „Dâmboviþa”, aflat în subordineaBazei 2 Logistice „Valahia”. Batalionul face parte dinrândul unitãþilor militare de elitã ale ArmateiRomâniei, fiind singura unitate din judeþul Dâmboviþapusã la dispoziþia NATO. (pagina 5)

Experienþa are, întotdeauna,ultimul cuvânt

J u r ã m â n t u l d e P ã s t r a r e

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Odatã cu modificãrile majore, survenite dupã1990, în cadrul fenomenului militar românesc,domeniului Operaþii Psihologice (PSYOPS) i s-aacordat o importanþã din ce în ce mai mare.

Schimbarea de opticã se datoreazã faptului cã,în timp, s-a constatat cã „dimensiunea psihologicãa unui conflict este cel puþin la fel de importantãca cea fizicã, conflictul însemnând o confruntare,atât în planul câmpului de luptã, cât ºi în planulmental al celor implicaþi”(Manualul Pentru Ope-raþii Psihologice).

Operaþiile psihologice, o componentãspecialã a acþiunilor militare

KAKI 100%

„ARGEDAVA25-10”, un scenariu simulat, adecvat realitãþii rãzboiului

În perioada 01-09martie a.c., Divizia 1Infanterie „Dacica”conduce execiþiul deinstruire prin simularepentru perfecþionareadeprinderilor în exe-cutarea misiunilor înteatrul de operaþii dinAfganistan. Acest e-

xerciþiu este planificat de cãtre Statul Major alForþelor Terestre, iar cadrul geo-strategic este situatpe teritoriul Afganistanului.

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I , momente deg lo r i e º i onoare (V )

(...) În seara zilei de 22august, dupã lupte grele,Ecaterina se aflã cu plu-tonul sãu în tranºee, peDealul Secului, deasuprapârâului Zãbrãuciorul, înzona Muncelului. În aceleclipe, observând cã inami-cul pregãteºte un contraa-tac, Ecaterina a pãrãsit po-ziþia din tranºee dorind sã-idetermine pe soldaþii ro-mâni sã porneascã la atac cu îndemnul: „Înaintebãieþi, nu vã lãsaþi, sunteþi cu mine!”. Imediat a fostlovitã în zona inimii de douã gloanþe...

INTERACTIV

„Împreunã cu CSM Mark Morris (CSM 2ndStriker Cavalry) ºi CSM Hill am vizitat OCCP (Cen-trul de Coordonare a Operaþiilor) Zabul ºi Centrul deInstruire Provincial al Poliþiei Afgane în cadrulcãruia acþioneazã ºi militari români. CSM Hill a pur-

tat un scurt dialog cu mili-tarii noºtri, iar, la final, aremarcat profesionalismulºi contribuþia adusã de mili-tarii români la instruirea ºidezvoltarea capabilitãþilormilitarilor afgani în planifi-carea ºi conducerea operaþi-ilor de contrainsurgenþã.”

Dia logu l cons i l i e r i l o r

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

LISABONA - Muammar Kadhafi ºi opoziþia libianã îºi trimitemisari în state europene. Atât forþele liderului libian MuammarKadhafi, cât ºi opoziþia din aceastã þarã au trimis emisari în mai multestate europene, pentru a le informa în legãturã cu situaþia din Libia,transmite AFP. Alþi emisari ai guvernului libian „s-ar afla în drum spreBruxelles”, „cu intenþia de a avea întrevederi cu reprezentanþi UE ºiNATO”, a afirmat la Roma ºeful diplomaþiei italiene, Franco Frattini,în urma unei intervenþii în Camera Deputaþilor. Premierul grec,Georges Papandreou, a cãrui þarã întreþine de mult timp relaþii privi-legiate cu Libia, a avut o conversaþie telefonicã cu Moammar Ka-dhafi, la iniþiativa acestuia din urmã. Papandreou l-a sfãtuit pe liderullibian sã contribuie la o rezolvare paºnicã a crizei libiene, dar potrivitagenþiei oficiale Jana, Kadhafi a avertizat în legãturã cu „orice atin-gere adusã þãrii sale”. Pe de altã parte, în Franþa, Nicolas Sarkozy aprimit doi emisari ai Consiliului Naþional de Tranziþie libian, cuintenþia de a oferi un ajutor politic tinerei opoziþii din aceastã þarã.Preºedintele francez va discuta cu Mahmoud Jibril ºi Ali Essaoui,însãrcinaþi cu afaceri internaþionale în cadrul CNT, despre „situaþiageneralã din Libia, în special, situaþia umanitarã ºi acþiunea Consiliu-lui Naþional de Tranziþie libian”, anunþa preºedinþia de la Paris.Aceastã întrevedere, prima a unui ºef de stat sau de guvern din UE cucei doi reprezentanþi ai opoziþiei libiene, se desfãºoarã cu zi înainte deun summit european extraordinar, organizat la Bruxelles, la cerereaFranþei ºi Marii Britanii, pe tema situaþiei din Libia. WASHING-TON - Mohamed ElBaradei îºi anunþã candidatura la alegerileprezidenþiale din Egipt. Disidentul reformist egiptean, MohamedElBaradei, fost director al Agenþiei Internaþionale pentru EnergieAtomicã (AIEA) în perioada 1997-2009, a anunþat cã va candida pen-tru preºedinþia Egiptului, relateazã CNN. ElBaradei a fãcut acestanunþ la postul privat de televiziune ONTV din Egipt. El a cerut, deasemenea, înlocuirea actualei constituþii, adãugând cã în campaniaelectoralã se va concentra pe educaþie ºi servicii medicale pentru toþi,în special pentru cei sãraci. ElBaradei, laureat al Premiului Nobelpentru Pace, a fost unul dintre principalii susþinãtori politici ai mani-festanþilor care au provocat demisia lui Hosni Mubarak.

IERUSALIM - Israelul amânã expulzarea a sute de copii deimigranþi. Autoritãþile israeliene au amânat expulzarea prevãzutã amai multor sute de copii de muncitori imigranþi pentru a le permite sã-ºi încheie anul ºcolar, a anunþat Ministerul de Interne, citat de AFP.Anul trecut, guvernul a decis sã expulzeze 400 de copii de muncitoristrãini, permiþându-le altor 800 sã rãmânã însã în þarã. Guvernul adecis, de asemenea, cã acei copii care au trãit mai mult de 5 ani înIsrael ºi vorbesc ebraica vor putea rãmâne ºi obþine statutul de rezi-dent permanent. Aceia care nu intrã în aceastã categorie vor fiexpulzaþi. Soarta acestor copii a provocat o mare emoþie în Israel. Eivorbesc ebraica, celebreazã sãrbãtorile evreieºti la ºcoalã ºi considerãcã Israelul este þara lor. Dacã rezidenþii ilegali nu beneficiazã de drep-turi sociale, copiii lor pot merge gratuit la ºcoalã ºi beneficiazã deasigurare medicalã. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 220.000 demuncitori strãini s-au instalat în Israel, dintre care peste 100.000 aupermisul de muncã expirat. Israelul a început sã primeascã imigranþicare nu erau evrei, mai ales din Asia, în anii `90 pentru locuri demuncã prost plãtite în construcþii, agriculturã sau îngrijirea per-soanelor în vârstã. Autoritãþile israeliene acordã în fiecare an 30.000de permise de muncã strãinilor. GENEVA - Un expert al ONU îicere lui Barack Obama o anchetã serioasã asupra fostei adminis-traþii. Expertul ONU în domeniul torturii i-a cerut preºedinteluiStatelor Unite, Barack Obama, sã declanºeze o anchetã serioasãasupra eventualei utilizãri a unor practici degradante de cãtre prece-denta administraþie americanã, relateazã AFP. Raportorul ONU pen-tru Torturã, argentinianul Juan Mendez, a recunoscut cã BarackObama a luat unele „iniþiative” pentru a pune capãt anumitor „prac-tici din trecut”. Dar „nici o anchetã serioasã” nu s-a aplecat asupra a„ceea ce s-a petrecut în timpul rãzboiului contra terorismului”, a sub-liniat el. Barack Obama a ordonat organizarea de noi procese militarede excepþie ºi a creat cadrul pentru detenþia pe termen nelimitat a 40de deþinuþi de la Guantanamo, renunþând la majoritatea promisiunilorsale din campanie. Cu toate acestea, blocarea proceselor la Guan-tanamo a fost unul dintre primele gesturi ale noului preºedinte ame-rican, care dorea sã marchaze o rupturã netã faþã de perioada Bush.Dar, de atunci, Congresul i-a pus o serie de piedici, interzicând trans-ferul vreunui deþinut pe teritoriul american, inclusiv pentru a fi jude-cat. În urma alegerii, Barack Obama s-a angajat, de asemenea, sãrespecte Convenþia de la Geneva, promiþând cã administraþia sa nu vautiliza tortura în cadrul interogatoriilor deþinuþilor. La rândul sãu, fos-tul preºedinte, George W. Bush a recunoscut, în memoriile sale, cã aautorizat practicarea „simulãrii înecului”, o metodã recunoscutã demajoritatea þãrilor din lume ca o formã de torturã. În Elveþia, vizita,pânã la urmã anulatã, a fostului preºedinte american a provocat, înfebruarie, furia a numeroase ONG-uri, care s-au regrupat în cadrulunui colectiv, cu scopul de a depune o plângere contra lui George W.Bush, în faþa justiþiei geneveze, „pentru crime de rãzboi ºi crime con-tra umanitãþii” comise în timpul Rãzboiului din Irak. De asemenea,Mendez a apreciat cã „principala responsabilitate” pentru anchetareaunei eventuale utilizãri a torturii de cãtre administraþia Bush revineStatelor Unite. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 5/2011

Anul acesta, la data de 1 martie, Batalionul 117 Spri-jin Logistic a împlinit un deceniu de existenþã. Este ounitate tânãrã, comparativ cu multe altele, ºi deþine ocarte de vizitã impresionantã.

Pânã sã primeascã actuala denumire, unitatea afuncþionat în structuri ºi cu titulaturi diferite. La 1 mar-tie 2001, s-a înfiinþat Batalionul 1 Transport, prin trans-formarea Batalionului 70 Infanterie al Brigãzii 7Mecanizate „Griviþa”. Însã, ca urmare a continuãriiprocesului de restructurare a armatei, la 1 octombrie2009, unitatea s-a transformat din Batalionul 1 Trans-

port în Batalionul 116 Logistic, fiind resubordonatBrigãzii 1 Mecanizate. De la 1 mai 2010, unitatea se vanumi Batalionul 117 Sprijin Logistic.

Toate aceste modificãri suferite în timp s-au doveditbenefice pentru aceastã structurã care a desfãºurat oserie de exerciþii tactice, de mobilizare, intervenþie ºialertã, concursuri ºi exerciþii demonstrative, apreciateîn mod constant prin calificative pozitive.

Una dintre principalele sarcini ale batalionului lapace a fost planificarea ºi executarea transporturilormilitare. Astfel, au fost realizate transporturi militare înfolosul unitãþii, precum ºi în folosul altor unitãþi,rezultând peste 3.500.000 km parcurºi pe drumurileþãrii în principalele garnizoane subordonate Diviziei 1Infanterie, dar ºi în cele aflate în afara zonei de respon-sabilitate, precum: Iaºi, Sibiu, Cisnãdie, Bacãu,Oradea, Târgu Mureº.

Asigurând sprijinul logistic al Brigãzii 1, unitatea adeservit cu rezultate bune ºi foarte bune procesul derestructurare a organismului militar, participând la re-dimensionarea, dislocarea sau desfiinþarea unor unitãþiºi mari unitãþi din majoritatea garnizoanelor þãrii. Tot lacapitolul reuºite, pot fi trecute ºi misiunile externe. Îndecursul ultimilor ani, tehnica auto româneascã a avutrezultate bune ºi s-a dovedit fiabilã în teatrele de ope-raþii din Somalia, Angola, Kosovo, Bosnia-Hertzego-vina, Irak ºi Afganistan, având o mare contribuþie laîndeplinirea tuturor misiunilor încredinþate de coman-damentele întrunite.

Ca o recunoaºtere a statutului câºtigat prin muncã,de forþã militarã modernã, eficientã ºi flexibilã, bata-lionul a solicitat sã i se acorde denumirea onorificã de„Colonel Alexandru Polyzu”. În aºteptarea acordãriibinemeritatei distincþii, unitatea se menþine pe aceeaºitraiectorie ascendentã, fiind gata sã facã faþã oricândprovocãrilor actuale.

Daniela ÞÃRUªI

M o m e n t a n i v e r s a r l aB a t a l i o n u l 1 1 7 S p r i j i n L o g i s t i c

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de laînfiinþarea Armatei I Române, mare unitate din com-punerea Armatei României, participantã la cele douãconflagraþii mondiale ºi la numeroase alte evenimentecare au marcat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut partedin aceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918;1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, petimpul desfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispunîn arhiva personalã de fotografii realizate pe timpulparticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii1990 ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizareaacestui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

Odatã cu modificãrile majore, survenite dupã 1990, încadrul fenomenului militar românesc, domeniului Ope-raþii Psihologice(PSYOPS) i s-a acordat o importanþã dince în ce mai mare. Schimbarea de opticã se datoreazãfaptului cã, în timp, s-a constatat cã „dimensiuneapsihologicã a unui conflict este cel puþin la fel de impor-tantã ca cea fizicã, conflictul însemnând o confruntare,atât în planul câmpului de luptã, cât ºi în planul mentalal celor implicaþi” (Manual Pentru Operaþii Psihologice).

În concepþia Armatei noastre, operaþiile psihologice,privite din perspectiva asigurãrii unei capacitãþi defen-sive credibile, constituie un multiplicator de forþã al acþi-unilor militare, fiind desfãºurate în cadrul acestora, încomplementaritate cu alte tipuri de acþiuni (diplomatice,economice, politice, religioase etc.) sau de sine stãtã-toare.

Devenind, aºadar, o prezenþã constantã în peisajullingvistic militar, conceptul de „operaþie psihologicã”este întâlnit în mediul internaþional ºi sub forma altor ter-meni, ca: „rãzboi psihologic” ºi „agresiune psiholo-gicã”, termeni ce se utilizeazã în funcþie de forþele ºimijloacele implicate, de amploarea acþiunilor, precum ºide scopul ºi obiectivele urmãrite. Literatura noastrã despecialitate a adoptat termenul de operaþii psihologice,întrucât specialiºtii în domeniu au considerat cã acestconcept corespunde cel mai bine specificului armateinoastre.

Conform definiþiei formulate în Manualul PentruOperaþii Psihologice, operaþiile psihologice sunt acti-vitãþi planificate, care utilizeazã metode ºi mijloace decomunicare, direcþionate spre þinte sau grupuri þintãaprobate în scopul de a influenþa percepþii, atitudini ºicomportamente care afecteazã îndeplinirea obiectivelorpolitico-militare. Privite din punct de vedere evolutiv,operaþiile psihologice au apãrut ºi au evoluat în strânsãlegãturã cu fenomenul rãzboi, fiind întrebuinþate, de re-gulã, în perioada de tensiune (premergãtoare) ºi pe tim-pul ducerii acþiunilor militare, ca multiplicator de forþã alacestora. Ele au evoluat, nu numai cantitativ, ci, mai ales,calitativ. Au existat, deci, mari acumulãri calitative,materializate într-un variat arsenal de forþe ºi mijloace,de metode, tehnici ºi procedee de influenþare a con-ºtiinþelor, a stãrilor psihice ºi morale, a forþei de acþiune astructurilor militare.

Aflate într-o permanentã evoluþie, operaþiile psiholo-gice s-au transformat practic într-un nou gen de armã,eficientã ºi foarte temutã. Existã o realã evoluþie ºi înceea ce priveºte misiunile generale ale structurilor PSY-OPS, care, astãzi, sunt mult mai diverse ºi complexe.Acestea sunt urmãtoarele: influenþarea trupelor adver-sarului (aliaþilor sãi), a opiniei publice internaþionale ºi apopulaþiei din zona operaþiilor militare (când acestea sedesfãºoarã în afara teritoriului naþional) în vederea obþi-nerii unui anumit comportament sau a unei anumite ati-tudini; fortificarea moralului trupelor proprii ºi întãrireacoeziunii unitãþilor ºi subunitãþilor; protecþia psihologicãa efectivelor proprii, prin contracararea influenþelor psi-hologice ale adversarului ºi a propagandei ostile; cu-legerea unor date ºi informaþii specifice; stabilirea ºimenþinerea legãturii cu diferite structuri militare ºi civileimplicate în desfãºurarea operaþiilor. Angajamentul total,planificarea judicioasã, coordonarea eficientã ºi profe-sionalismul dovedite în desfãºurarea acþiunilor specificesunt trãsãturi ce definesc profilul specialiºtilor PSYOPS.

Cu ocazia zilei lor, aniversatã pe 25 martie, le urãm unsincer La mulþi ani! tuturor celor care pot oricând sãdovedeascã un adevãr ºtiut, dar, mai ales, verificat numaide ei: Informaþia poate fi la fel de puternicã ca cea aoricãrui tip de armament clasic.

Daniela ÞÃRUªI

Operaþiile psihologice, o componentã specialã a acþiunilor militare

A n u n þ i m p o r t a n t

Î n perioada 28.02 – 05.03.2011, s-a desfãºurat, laPredeal, etapa finalã a „Concursurilor aplicativ-

militare de iarnã pentru unitãþile de instrucþie”, pe anul2010.

Divizia 1 Infanterie „Dacica” a fost reprezentatã deBrigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ ºi deBrigada 2 Infanterie „Rovine”. Festivitatea de des-chidere a avut loc în data de 1 martie, zi în care s-auprezentat comitetul de organizare, condus de cãtre dom-nul colonel ªtefan Mãrginean, loturile participante ºi

comisia de evaluare. Au participat loturi ale: Brigãzii81 Mecanizate, Brigãzii 61 Vânãtori de Munte, Brigãzii2 Vânãtori de Munte, Comandamentului Comunicaþiilorºi Informaticii, Statului Major al Forþelor Aeriene,Diviziei 2 Infanterie, Comandamentului LogisticÎntrunit, Brigãzii 2 Infanterie, Statului Major al ForþelorNavale.

Dupã festivitate, militari au fost lãsaþi sã facã oultimã pregãtire înainte de biatlon, probã pe care oaveau a doua zi. La aceastã probã, cea de biatlon, peprimele trei locuri, la individual, cât ºi pe echipe, s-aclasat Brigada 2 Vânãtori de Munte. La individual,sportivii nominalizaþi pentru primele trei locuri sunt:caporal Adrian Cojãnelu – locul I, caporal CornelPucheanu – locul al II-lea, caporal Denis ªerban – loculal III-lea; al patrulea militar participant de la aceastãbrigadã, sergentul-major Simona Crãciun, clasându-sepe locul al IX-lea.

În ziua de 3 martie, s-a desfãºurat ºi proba de ºtafetã,câºtigatã tot de cãtre Brigada 2 Vânãtori de Munte, cuaceiaºi militari care au intrat în clasament ºi la proba debiatlon.

În ultima zi de concurs, a avut loc proba de patrulã.La aceastã probã, pe locul I, au sosit militarii Brigãzii 81Mecanizate „Grigore Bãlan” din Divizia 4 Infanterie„Gemina”. Pe locul secund, s-au clasat militarii Brigãzii2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa” din cadrulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, iar pe locul al treilea, aufost cei de la Brigada 61 Vânãtori de Munte „VirgilBãdulescu”, tot din cadrul Diviziei 4 Infanterie.

În clasamentul general, Brigada 2 Vânãtori de Muntea ocupat locul I; locul al II-lea i-a revenit Brigãzii 81Mecanizate, iar pe locul al III-lea al podiumului, s-aclasat Brigada 61 Vânãtori de Munte. Cel de-al doilealot al Diviziei 1 Infanterie, reprezentat de cãtre Brigada2 Infanterie „Rovine”, a ajuns pe locul al VIII-lea.

Tot în aceeaºi zi, dar la ora 16:00, a avut loc ºi fes-

tivitatea de premiere, la care au fost prezenþi, dintre ofi-cialitãþi, domnul general-maior dr. Valeriu Nicuþ, locþi-itor al ºefului Statului Major General pentru operaþii ºiinstrucþie, domnul colonel Ioan Armanu, din partea Sta-tului Major al Forþelor Terestre, domnul colonel EduardEfrimescu, locþiitor al comandantului Diviziei 1 Infan-terie pentru operaþii ºi instrucþie ºi Ionel Goidescu, pri-mar al oraºului Predeal.

Dupã înmânarea cupelor, medaliilor ºi diplomelor,loturile participante au defilat în încheierea evenimen-tului.

Sergent Codruþ MIEILÃ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011 Pagina 3

În cadrul Universitãþii naþionale de Apãrare „CarolI”, funcþioneazã Centrul de Instruire prin Simulare, ostructurã modernã ºi eficientã de instruire a coman-danþilor ºi comandamentelor în toate formele de opera-þii militare. Acest centru este încadrat cu personal mili-tar ºi civil cu o înaltã calificare în utilizarea pro-gramelor de simulare, specializat în pregãtirea ºi exe-cutarea exerciþiilor de instruire prin simulare, naþionaleºi internaþionale. Centrul de Instruire prin Simulare îºiîndeplineºte misiunea ºi rolul ca parte a concepþieiStatului Major General de modernizare a armatei ºi amodului de pregãtire. În viitor, aceastã structurã vacontinua sã-ºi extindã gama de exerciþii pentru a încer-ca sã utilizeze în totalitate posibilitãþile oferite de sis-temul de simulare. O altã încercare a centrului va fi sãse implice în restructurarea instrucþiei pentru eficienti-zarea ei, în vederea participãrii forþelor armate aleRomâniei la operaþii sub mandat NATO, UE ºi altele.

Centrul de Instruire prin Simulare sprijinã pregã-tirea forþelor armate în planificarea ºi conducerea ope-raþiilor militare, combinate ºi întrunite, contribuind ast-fel la creºterea interoperabilitãþii cu structurile NATOºi UE, prin intermediul acestui tip de exerciþiu prinsimulare, denumit SIMEX.

În perioada 01-09 martie a.c., Divizia 1 Infanterie„Dacica” conduce execiþiul de instruire prin simularepentru perfecþionarea deprinderilor în executarea misi-unilor în teatrul de operaþii din Afganistan. Acest exer-ciþiu este planificat de cãtre Statul Major al ForþelorTerestre, ofiþerul cu planificarea lui, aºa cum prevedestructura de comandã, fiind locþiitorul ºefului SMFT,general-maior dr. Mircea Sava. Cadrul geo-strategiceste situat pe teritoriul Afganistanului, numele exer-ciþiului fiind ARGEDAVA 25-10. În cadrul acestuia,se executã instruirea participanþilor prin repetarea uneimisiuni, de nivel tactic, pe baza unui scenariu real,adecvat obiectivelor stabilite de cãtre planificator.Exerciþiul este destinat repetãrii misiunii de cãtre CTZ-ul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, Batalionul 2Infanterie „Cãlugãreni” ºi Batalionul 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” pentru teatrul de operaþiiAfganistan, prin simulare constructivã.

Brigada 1 Mecanizatã „Argedava” a luat fiinþã la 1septembrie 2009, prin transformarea Brigãzii 34 Infan-terie „Vasile Lupu”, devenind astfel continuatoareatradiþiilor de luptã ale Regimentului 34 Infanterie ºiRegimentului 36 Infanterie, care au participat la acþiunimilitare în cele douã rãzboaie mondiale. În perioadaianuarie-mai 2011, comandamentul brigãzii, împreunãcu cele douã batalioane prezente la exerciþiul de instru-ire prin simulare, executã pregãtirea în vederea par-ticipãrii la misiunea ISAF, în teatrul de operaþii Afga-nistan.

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” este conside-rat a fi unul dintre primele rezultate ale noii doctrine a

Armatei României. Unitatea a luat fiinþã în anul 1993,prin transformarea unui regiment mecanizat într-unbatalion cu o structurã mobilã, suplã ºi flexibilã. Bata-lionul a participat la numeroase misiuni interne ºi inter-naþionale. Referindu-se la acest exerciþiu, comandantulbatalionului, locotenent-colonel Iulian Berdilã, adeclarat: „Acest exerciþiu nu este primul de acest fel lacare participãm. El reprezintã, în principal, unmoment important în operaþionalizarea unei structuri.Obiectivele urmãrite sunt realizarea coeziunii dintrestatul major ºi comen-zile subunitãþilor. Un altaspect îl reprezintã per-sonalul nou sosit în uni-tate. Acum este mo-mentul sã vedem ce potface ei, ca oameni. Dinaceastã perspectivã,ceea ce conteazã esteautoevaluarea.”

Batalionul 495 In-fanterie „Cãpitan ªtefanSoverth” a luat fiinþã înanul 1990, ca batalionde misiuni speciale, iar,în anul 2005, a primitdenumirea actualã. ªiaceastã unitate a partici-pat, de asemenea, lanumeroase misiuni in-terne ºi internaþionale.Pentru comandantul ba-talionului, locotenent-colonel Dorinel Toma, exerciþiul de la U.N.Ap. „esteextrem de util pentru unitate, deoarece ne aflãm laînceputul procesului de instruire. Exerciþiul în sine neajutã sã ne facem o imagine asupra nivelului depregãtire atins. Dupã finalizarea lui, vom identifica,nu numai lipsurile, dar ºi acele direcþii care trebuieurmate în desãvârºirea pregãtirii noastre, astfel încât,la intrarea în teatrul de operaþii, statul major ºi su-bunitãþile sã fie la un nivel ridicat de instruire.”

Exerciþiul ARGEDAVA 25-10 este condus de cãtrecomandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, general-maior Nicolaie Dohotariu, iar directorul exerciþiuluieste locþiitorul acestuia, general de brigadã IulianBacºiº. Scenariul proiectat asigurã îndeplinirea sco-purilor ºi obiectivelor propuse. Obiectivele de instruirese referã la: perfecþionarea pregãtirii CTZ-ului în pla-nificarea ºi conducerea acþiunilor militare ale struc-turilor subordonate; instruirea comenzii batalioanelor,a comandanþilor de companie ºi de plutoane în proce-sul de luare a deciziei; pregãtirea informativã a câmpu-lui de luptã; elaborarea cursurilor de acþiune dupã unscenariu corespunzãtor misiunii; perfecþionarea

deprinderilor de utilizare a sistemului de comandã ºicontrol; dezvoltarea capacitãþilor de aplicare a proce-durilor standard de operare; pregãtirea realã pentruîndeplinirea sarcinilor de coaliþie în operaþii de con-trainsurgenþã. Scenariul exerciþiului este orientat într-un spaþiu politico-geografic cât mai apropiat de reali-tate.

Pe toatã perioada desfãºurãrii exerciþiului, s-a pusun accent deosebit pe antrenarea personalului în apli-carea procedurilor standard de operare, pe timpul pla-

nificãrii ºi simulãrii operaþiilor de stabilitate, sprijin,tranziþie, reconstrucþie ºi de luptã contra insurgenþei.

Dupã cum spunea ºi domnul colonel LaurenþiuDumitru, locþiitorul comandantului CTZ, „cel maimare impact, în cadrul acestui exerciþiu, l-au avutobservatorii din cadrul Brigãzii 81 Mecanizate, abiaîntorºi din Afganistan. Am avut ocazia sã luãm contactdirect cu realitatea de acolo.”

Exerciþiul de instruire prin simulare ARGEDAVA25-10 ºi-a atins scopul propus de perfecþionare adeprinderilor în vederea executãrii misiunii din teatrulde operaþii Afganistan, de pregãtire a comandamentu-lui CTZ în planificarea ºi conducerea acþiunilor, dar ºide instruire a comenzii batalioanelor, a comandanþilorde companii ºi de plutoane în luarea deciziei.

În final, se poate spune cã s-a câºtigat foarte mult înplanul realizãrii coeziunii comandamentului CTZ ºi acelor douã batalioane. Astfel, se poate considera cã,dupã ARGEDAVA 25-10, existã acea experienþãnecesarã în vederea desfãºurãrii misiunii încredinþate,la un nivel superior.

Plutonier Radu SÃCÃREA

„ARGEDAVA 25-10”, un scenariu simulat, adecvat realitãþii rãzboiului

Concursuri aplicativ-militare de iarnã pentru unitãþile de instrucþie

CMYK

Curierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

EE xx pp ee rr ii ee nn þþ aa aa rr ee ,, îî nn tt oo tt dd ee aa uu nn aa ,, uu ll tt ii mm uu ll cc uu vv ââ nn tt

- Domnule colonel, astãzi, 1 martie,a fost un moment important pentru uni-tatea pe care o comandaþi; în primulrând, este ziua dumneavoastrã, a auto-mobiliºtilor, iar, în al doilea rând, aþiprimit Drapelul de Luptã al unitãþii. Cene puteþi spune despre batalionul lacomanda cãruia vã aflaþi?

- Batalionul 22 Transport „Dâm-boviþa” este o unitate cu vechime realtivrecentã în istoria unitãþilor militare dinRomânia. Totuºi, ne bucurãm de foartemulte realizãri. Anul trecut, cea maiimportantã realizarea noastrã a fost tes-tul trecut în faþa comisiei de evaluare dela Statul Major al Forþelor Terestre ºi acomisiei de la Madrid, din Alianþa Nord-Atalnticã, test trecut de noi cu califica-tivul Foarte Bine. Din acel moment, uni-tatea noastrã a devenit o unitate ope-raþionalã, atât comandamentul, cât ºicompaniile stat major ºi deservire. Uni-tate a fost declaratã „GATA DELUPTÔ.

Ca ºi misiuni de transport, anul tre-cut, am avut foarte multe activitãþi. Ne

bucurãm de o tehnicã relativ bunã, ºispun relativ din cauza vechimii acesteia.Însã, datoritã profesionalismului ºoferi-lor ºi al celor care deservesc tehnica, amreuºit sã executãm numeroase misiunide transport, în zona de sud a României,ºi nu numai. Am transportat foarte multemateriale, atât pentru operaþionalizareaunor unitãþi, cât ºi pentru asigurarea cubunuri materiale, tehnicã de luptã, car-buranþi-lubrifianþi ºi alimente destinatealtor unitãþi militare.

Noi am pus cap la cap kilometriîntregi ºi ne-am dat seama cã am depusun efort foarte mare în acest sens. ªoferiinoºtri au foarte multe zile plecate delângã familii, dar bucuria noastrã estecã, de fiecare datã, s-au întors sãnãtoºi ºibucuroºi acasã, fãrã probleme din punc-tul de vedere al evenimentelor rutiere.

- În mesajul de astãzi, aþi pomenit decele douã momente importante din viaþaunui militar: primul, când depune ju-rãmântul de credinþã faþã de patrie ºi, aldoilea, când depune jurãmântul decredinþã în faþa Drapelului de Luptã.

Cum au privit su-bordonaþii dumnea-voastrã acest eveni-ment?

- În primul rând,chiar eu am fostextrem de emoþio-nat, deºi sunt unuldintre cei mai vechioameni din aceastãunitate. Într-un ast-fel de moment, emo-þia nu m-a slãbit nicipe mine. Prima datã,când am depus jurã-mântul faþã de pa-trie, eram tânãr lo-cotenent, promoþie aanului 1987. De fa-

þã, erau ºi famili-ile noastre, carene priveau cu la-crimi în ochi. A-cum, un nou o-biectiv, o nouãºansã, ne-a adusîn faþa faptului dea jura pentru pãs-trarea Drapeluluide Luptã, un sim-bol al gloriei ºi alonoarei militare.Drapelul de Luptãnu stã numai camãrturie a erois-mului, onoarei ºidemnitãþii mili-tarilor, ci ne responsabilizeazã cu con-ºtiinþa unei misiuni aparte ce ne-a fostîncredinþatã nouã, militarilor Batalionu-lui 22 Transport. Este unul dintre acelemomente în care noi, toþi, cu emoþia viecare ne caracterizeazã, dovedim carac-terul specific militarului, când este vorbadespre executarea misiunii încredinþate.Ne-am rugat sã pãstrãm acest drapel cucinste, onoare ºi demnitate.

- Au trecut douã luni din 2011, deciputem afirma cã suntem la început dean. Cum se vede acest an pentru bata-lion?

- Totul se bazeazã pe misiunile pecare le avem de îndeplinit. De exemplu,mâne vom pleca în 22 de misiuni detransport. Dacã încercaþi sã faceþi un cal-cul al miºcãrii ºi al efortului pe care îldepunem, activitãþile însumeazã 50 deoameni care pleacã în misiune. Nu seþine cont de momentul festiv de astãzi.Pe lângã misiunile de transport, noiavem ºi o altã obligaþie, pe care ne-amasumat-o în faþa Armatei ºi a AlianþeiNord-Atlantice. Aceasta se referã la fap-tul cã noi încercãm sã ne menþinem

capacitatea operaþionalã ºi tehnicã lavalorile actuale, asigurându-ne în acelaºitimp ºi cu noi bunuri materiale, pringrija eºaloanelor superioare. Acum, sãdea Dumnezeu sã putem fi ºi ajutaþi,datã fiind situaþia de crizã cu care neconfruntãm de ceva vreme la nivelnaþional. Este cunoscut faptul cã nedesfãºurãm activitãþile în funcþie deeconomiile ce stau la baza întocmirilor ºialocãrilor bugetare, pe anul în curs.

- Militarii sãrbãtoresc astãzi, 1 mar-tie, Ziua Automobilistului. Ce le trans-miteþi acestora?

Deºi este început de primãvarã, dupãcum vedeþi, la acest eveniment emoþio-nant, am fost însoþiþi de fulgi de nea. 1martie reprezintã pentru noi Ziua Auto-mobilistului. Este una dintre armeleregãsite în toate categoriile de forþe. Leurez tuturor automobiliºtilor sã se întoar-cã acasã sãnãtoºi din misiunile ce lerevin, fãrã evenimente rutiere, sã stea câtmai mult lângã familie ºi sã-ºi îndepli-neascã toate activitãþile fãrã probleme.

Colonel Dragoº ANGHELACHEPlutonier Radu SÃCÃREA

TT ãã rr ii aa dd ee cc aa rr aa cc tt ee rr ºº ii ee mm oo þþ ii aa îî nn dd ee pp ll ii nn ii rr ii ii mm ii ss ii uu nn ii ii

- Domnule general, brigada pe care o conduceþi aavut o serie de activitãþi importante în anul 2010. Puteþisã ne spunþi câteva repere mai importante ale anuluitrecut?

- În anul 2010, Brigada 2 Infanterie „Rovine” a avutvârful de sarcinã al activitãþilor pe care le desfãºoarã. Mãrefer, aici, la pregãtirea marii unitãþi în vederea intro-ducerii în teatrul de operaþii din Afganistan a douã bata-lioane de manevrã ºi a unui comandament, însemnând,în total, aproximativ 1.300 de militari. Pregãtirea acesto-ra a cuprins mai multe etape, una dintre ele fiind selecþia.A urmat apoi desfãºurarea exerciþiilor, a aplicaþiilor înCincu, acestea finalizându-se cu evaluarea. Ultima etapã

s-a concretizat prin proiecþia forþelor în teatrul de ope-raþii din Afganistan.

- Domnule general, este pentru a doua oarã cândtrimiteþi câte douã batalioane în teatrul de operaþii. Cene puteþi spune despre oamenii noºtri care se aflã, înacest moment, în Afganistan?

- Într-adevãr, este pentru a doua oarã când brigadatrimite, simultan, douã batalioane în teatrul de operaþii.Dar, pentru cã militarii craioveni au la bazã o experienþãbogatã, unii dintre aceºtia având la activ ºi câte ºase mi-siuni în afara teritoriului naþional, activitatea nu a fostchiar atât de complicatã. În tot ceea ce au întreprins,experienþa ºi-a spus cuvântul. Acest lucru nu înseamnã

cã nu s-a acordat o atenþiedeosebitã pregãtirii oame-nilor, ci dimpotrivã. Cadovadã, am reuºit sã facemprimii paºi în misiune cusucces.

- Cum se descurcã mili-tarii noºtri în Afganistan?Ce misiuni executã ei aco-lo?

- Zilnic, menþinem olegãturã directã cu coman-damentul CTZ, dar ºi cu co-mandanþii celor douã bata-lioane. În momentul de faþã,militarii noºtri se aflã la sta-diul când deja au luat misi-unea în primire ºi s-au ocu-pat de FOB-urile care le-aufost încredinþate. Mai de-parte, ei desfãºoarã toatãgama de misiuni, exact aºacum sunt planificate, fãrã ase confrunta cu nici un fel

de disfuncþii.

- Vã propun sã trecem acum din Afganistan, înRomânia. Mai aveþi unitãþi care se instruiesc în þarã ºi-ºi desfãºoarã activitatea normal. Ce ne puteþi spune înacest sens?

- La prima vedere, se pare cã misiunea noastrã esteorientatã numai spre Afganistan. Bineînþeles cã lucrurilenu stau chiar astfel. Au rãmas în þarã ºi structuri care îºidesfãºoarã activitatea normal. Aici, aº vrea sã amintesccele douã batalioane de sprijin, de artilerie, dar ºi celelogistice. Deci, activitatea din þarã continuã, la fel ca ºicea din teatrul de operaþii.

- Pentru anul 2011, care sunt principalele activitãþiale Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”?

- Pentru acest an, avem aplicaþii cu comandamentulbrigãzii ºi, de asemenea, aplicaþii cu trageri de luptã cubatalioanele de artilerie. Iar, despre cele douã unitãþi,aflate în teatru, pot spune cã se vor înapoia în aceastãvarã ºi vor începe, în primã fazã, acel program de aco-modare. În luna octombrie, mai avem o aplicaþie cuîntreaga brigadã. În concluzie, avem activitãþi suficiente;important este sã avem, în principal, ºi fonduri pentru ale putea îndeplini.

- La final, ce le uraþi militarilor aflaþi acum în mi-siune în Afganistan, dar ºi celor care au rãmas în þarã?

- Înainte de a face urãrile de rigoare cãtre colegiinoºtri, aº vrea sã specific cã am avut distinsa onoare caZiua Forþelor Terestre, de anul trecut, sã se desfãºoare îngarnizoana noastrã, Craiova. A fost o activitate care s-aderulat ca la carte. Þinând cont de faptul cã Ziua ForþelorTerestre are loc în ajunul Sfintelor Sãrbãtori ale Paºtelui,aº dori sã transmit, prin intermediul dumneavoastrã,tuturor militarilor aflaþi în teatrul de operaþii din Afga-nistan, o misiune uºoarã, iar celor rãmaºi acasã, le dorescsuccese, multe bucurii ºi fericire!

Colonel Dragoº ANGHELACHE

Interviu cu comandantul Brigãzi i 2 Infanterie „Rovine”, general de brigadã Emil TUDOSIE

Interviu cu comandantul Batal ionului 22 Transport „Dâmbovi þa”, colonel Eugen SANDU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011

DD rapelul de Luptã a fost, este ºi va fi simbolulromânismului ºi al României, iar toþi mili-

tarii poartã cu onoare ºi mândrie pe uniforme ºi petehnica de luptã însemnele culorilor sale. Drapeluleste simbol al gloriei ºi onoarei militare.

Batalionul 22 Transport „Dâmboviþa” este situatîntr-un loc plin de istorie, în localitatea Târgoviºte, unoraº emblematic al Munteniei, numit ºi Cetatea celor33 de Voievozi. La 1 martie, în fosta capitalã aRomâniei, am asistat alãturi de personalul unitãþii laceremonialul de primire a Drapelului de Luptã. Pelângã însemnãtatea ei, aceea de zi a Mãrþiºorului, dar

ºi a Automobilistului, ziua de 1 martie va mai însem-na ceva pentru militarii dâmboviþeni. Este ziua în careunitatea lor a primit Drapelul de Luptã, mãrturie ajertfei înaintaºilor noºtri.

Am ajuns la Târgoviºte, într-o cazarmã plinã deistorie, a cãrei construcþie a început în 1984 ºi aaparþinut Regimentului III „Dâmboviþa”. Din 15octombrie 2002, ea aparþine Batalionului 22 Transport„Dâmboviþa”, aflat în subordinea Bazei 2 Logistice„Valahia”. Batalionul face parte din rândul unitãþilor

militare de elitã ale Armatei României, fiind singurastructurã din judeþul Dâmboviþa pusã la dispoziþiaNATO, care îndeplineºte misiuni de transport ºiaprovizionare, atât în þarã, cât ºi în teatrele de operaþii.

Ceremonialul militar a început cu ridicareadrapelului ºi intonarea imnului de stat de cãtre muzi-ca reprezentativã a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. Defapt, întregul batalion, adunat pe platoul din faþa Mo-numentului Eroilor dâmboviþeni, a intonat cu emoþieimnul naþional. Apoi, locþiitorului ºefului StatuluiMajor General, general-locotenent dr. Dan Ghica-Radu a primit onorul. A urmat trecerea în revistã abatalionului ºi salutul acestuia. Alãturi de locþiitorulºefului Statului Major General, la ceremonial, a par-

ticipat, din partea Statului Major alForþelor Terestre, ºi ºeful ResurselorUmane, general de brigadã SilviuPopescu. Divizia 1 Infanterie „Dacica”a fost reprezentatã de cãtre locþiitorulcomandantului, general de brigadãIulian Bacºiº, iar Baza 2 Logisticã„Valahia”, de cãtre comandantul aces-teia, colonel Romicã Cernat. La tribunaoficialã, au mai fost prezente cadre mili-tare în activitate ºi în rezervã, precum ºioficialitãþi publice locale. Ceremonialul

a continuat cuprezentarea ono-rului la drapel, a-cesta fiind urmatde oficierea ser-viciului religiosfãcutã de cãtreun sobor de pre-oþi, condus deÎnalt Prea SfinþiaSa Nifon Târgo-viºteanul, Arhie-piscop al munici-piului Târgoviº-te. A urmat apoicitirea decretuluiprezidenþial cu privire la acor-darea Drapelului de Luptã ºiînmânarea acestuia de cãtrepersoana desemnatã, generalul-locotenent dr. Dan Ghica –Radu. Întregul batalion a depusJurãmântul de Pãstrare aDrapelului de Luptã, apoi mili-tarii au defilat prin faþa întregiiasistenþe.

Locþiitorul ºefului StatuluiMajor General a dat citire me-

sajului ministrului Apãrãrii Naþionale, Gabriel Oprea,în care se sublinia: „Primind Drapelul de Luptã,Batalionul 22 Transport „Dâmboviþa” dobândeºteonoarea de a activa ºi de a se afirma cu puterea fap-tului în rândul unitãþilor de elitã ale armatei. Astãzi,batalionul se prezintã cu rezultatele remarcabile aleunei activitãþi fructuoase, având prin personalul sãuo participare substanþialã ºi foarte apreciatã încadrul misiunilor interne pentru aprovizionarea cubunuri materiale a unitãþi, precum ºi a detaºa-

mentelor care urmeazã sã executemisiuni în teatrele de operaþii.Personalul batalionului a datdovadã, în întreaga perioadã, dela constituirea acestuia ºi pânãastãzi, de maturitate ºi de undeosebit spirit civic. Profesiona-lismul personalului care înca-dreazã batalionul, comandafermã ºi compe-tenþa acestuiafac în aºa felîncât ca uni-tatea sã facãfaþã misiunilorce-i sunt încre-dinþate. Astfelau demonstratºi în anul 2010,când unitatea afost evaluatã învederea opera-þionalizãrii decãtre o comisiedin cadrul NA-TO, an în carea fost declaratã:GATA DE LUP-TÃ!”. Mesajuls-a încheiat cu

un îndemn adresat de cãtre ministrumilitarilor din cadrul batalionului:„Fiþi mândri cã faceþi parte dinBatalionul 22 Transport „Dâm-boviþa” ºi acþionaþi cu profesiona-lism în toate activitãþile pe care ledesfãºuraþi, sub deviza înscrisã peDrapelul de Luptã : ONOARE ªIGLORIE!”.

A urmat apoi mesajul comandantului batalionului,colonel Valentin Sandu, care a declarat: „Domnilor,sunt extrem de fericit cã, în faþa unitãþii pe care ocomand de 3 ani, am primit Drapelul de Luptã. Vãmultumesc ºi vreau sã urez un cãlduros La mulþi ani!colegilor mei automobiliºti, a cãror zi o aniversãm

astãzi; vreau sã le urez mulþi kilometri fãrã probleme,sã vinã dupã fiecare misiune acasã, sãnãtoºi, înmijlocul familiilor. Militarul rãspunde prezent ori decâte ori þara are nevoie de el. Jurãmântul îl depune,de regulã, de douã ori. Prima datã, depunemjurãmântul de credinþã faþã de patrie, iar, a douaoarã, astãzi, când am jurat pentru pãstrareaDrapelului de Luptã”.

Mesajul comandantului Batalionului 22 Transport„Dâmboviþa” s-a încheiat cu mulþumiri adresate, înprimul rând, Înalt Prea Sfinþiei Sale, Nifon Târ-goviºteanul pentru cuvintele frumoase ºi pentru slujbade sfinþire a drapelului, dar ºi oficialitãþilor localeprezente ºi a celorlalþi invitaþi. Ceremonialul a conti-nuat cu defilarea unitãþii, în fruntea acesteia aflându-se comandatul batalionului ºi Drapelul de Luptã. Sur-priza a constat în defilarea tehnicii unitãþii. Apoi,Drapelul de Luptã a fost introdus în locul de pãstrare,iar participanþii au fost invitaþi sã viziteze muzeulunitãþii, biblioteca, dar ºi bazinului de înot „Locote-nent Camelia Potec”.

Valorile morale sunt temelia în care naþiunea arecea mai mare încredere. Definite ca fiind „Totalitateanormelor de conduitã moralã corespunzãtoare, deconvieþuire, de comportare a oamenilor unii faþã dealþii ºi faþã de colectivitate”, valorile morale nu suntsancþionate de lege, ci de opinia publicã. Principalelevalori morale ale militarului român, ºi nu numai, sunt:DATORIA (sã fii acolo unde te cheamã obligaþiile deserviciu faþã de þarã), LOIALITATEA (însuºirea de a ficinstit, corect, sincer faþã de þarã), RESPECTUL (sti-mã ºi consideraþie faþã de þarã), ONOAREA (integri-

tate moralã, corectitudine ºi cinste), INTEGRITATEA(însuºirea de a fi integru, prin care dovedeºti cinste,probitate), CURAJUL (forþã moralã, fermitate în acþi-une, îndrãznealã).

Drapelul de Luptã este el însuºi o valoare:ONOARE ªI GLORIE!

Plutonier Radu SÃCÃREA

JJ uu rr ãã mm ââ nn tt uu ll dd ee PP ãã ss tt rr aa rr ee

PP uu tt ee rr ee aa cc rr ee dd ii nn þþ ee ii cc ee ll oo rr mm uu ll þþ ii

ÎÎ n anul 2011, la 20 martie, Biserica Ortodoxã facepomenirea Sfântului Ierarh Grigorie Palama, mi-

tropolitul Tesalonicului din secolul al XIV-lea, ca sfânt ºidascãl al rugãciunii. El a fost dascãl, lucrãtor ºi apãrãtor alneîncetateai rugãciuni a lui Hristos.

Este Duminica a doua a Sfântului ºi Marelui Post dinanul 2011, în care se citeºte pericopa evanghelicã cuprivire la „Vindecarea Slãbãnogului din Capernaum”.

Cuvântul lui Dumnezeu este plin de nemãrginiteînvãþãturi. Acest adevãr se vede ºi în învãþãtura SfinteiEvanghelii. Sã luãm, de pildã, cuvântul pe care l-a zisDomnul: „ªi, vãzând Iisus Hristos credinþa lor, a zisslãbãnogului: Fiule, iertate îþi sunt pãcatele tale!”. Vedeþicã nu a zis Domnul „vãzând credinþa slãbãnogului”, ci „alor”, adicã a acelora care purtau pe pat slãbãnogul. Cu ade-vãrat, dacã cei patru care purtau pe slãbãnog nu ar fi avutmare credinþã, nu ar fi fãcut atâta ostenealã cu cel bolnavca sã-l aducã în faþa Mântuitorului. Cãci ei, vãzând mareamulþime de oameni care înconjurau Mântuitorul, ºineputând sã strãbatã cu slãbãnogul pânã în faþa Domnului,au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperitcasa unde era Domnul ºi au coborât patul cu bolnavul, cumare greutate ºi ostenealã reuºind sã-l aºeze în faþa Mân-tuitorului, având mare credinþã cã dacã-l va vedea Hristosva face milã cu el ºi-l va vindeca de boala lui.

Dupã credinþa lor tare ºi neîndoielnicã au dobândit celece aºteptau. Acelaºi Preabun ºi Preaîndurat Mântuitor carea vindecat pe slãbãnogul din Evanghelia din aceastã

Duminicã pentru credinþa lui ºi a celor care-l purtau,Acelaºi face minuni nenumãrate cu toþi bunii credincioºicare aleargã la El cu credinþã dreaptã ºi rugãciune fierbinteºi statornicã. Iar în ce fel credinþa unora ajutã altora, deatâtea ori am auzit în Sfânta Evanghelie cu femeia cana-neeancã, cu sluga sutaºului, cu fiul vãduvei din Nain ºi cumulþi alþii, de care nu este locul a-i pomeni aici.

Dacã vom citi faptele Sfinþilor Apostoli, vom vedea câtde mult poate rugãciunea celor mulþi, care se roagã în bi-sericã pentru cei în primejdii. Sã þinem minte cã acolo undesunt doi sau trei credincioºi adunaþi în numele Domnului,El este între ei.

Cele mai importante rugãciuni comune care se fac înbisericile noastre pentru credincioºi sunt mai ales douã:Sfânta Liturghie ºi Taina Sfântului Maslu. Oare câte mi-nuni nu s-au fãcut ºi se fac astãzi prin Sfânta Liturghie? Întimpul ei, mai ales de sãrbãtori, se adunã cei mai mulþicredincioºi. Astfel, rugãciunile lor comune, sãvârºite cumultã credinþã, se unesc cu rugãciunile preoþilor din sfin-tele altare ºi contribuie cel mai mult la îndeplinireacererilor lor.

Rugãciunile cu credinþã ale preoþilor, unite cu cele alecredincioºilor, sãvârºesc cea mai mare minune ce are locpe pãmânt, de la Hristos pânã astãzi. Aceastã minunenegrãitã este prefacerea pâinii ºi a vinului în Trupul ºi Sân-gele lui Hristos, în cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, fãrãSfânta Liturghie, nu avem Sfânta Împãrtãºanie, iar fãrãaceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertaþi ºi,deci, mântuiþi, cã zice Domnul: „De nu veþi mânca Trupul

Meu ºi de veþi putea bea Sângele Meu, nu veþi avea Viaþãîntru voi!”.

Prin slujbe, prin cãrþile de cult, prin Sfânta Liturghie,prin predicã ºi prin Cântarea în comun, Biserica Ortodoxãa pãstrat, pe lângã unitatea de credinþã ºi de simþire, ºi uni-tatea limbii, a culturii religioase vechi ºi a întregii Tradiþiiortodoxe milenare. Or, toate acestea le considerãm minuniºi roduri ale credinþei ºi rugãciunii celor mulþi.

Rugându-ne împreunã cu preoþii la bisericã, contribuimla minunea iertãrii ºi izbãvirii din iad a multor suflete alefraþilor noºtri care au murit nepregãtiþi. Mare platã de laDumnezeu au cei care merg regulat la bisericã ºi se roagãpentru ei, pentru bolnavi, pentru benefãcãtori ºi rãufãcãtoriºi pentru cei rãposaþi. Mai ales pentru ei, cã sufletele celorce au murit nepregãtiþi aºteaptã slobozire din osânda iadu-lui prin rugãciunile Bisericii ºi ale noastre.

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, douã sãptãmânidin Sfântul ºi Marele Post al Paºtelui al anului 2011. Pânãla Învierea Domnului, sã cãutãm sã ne împãcãm cusemenii noºtri prin iertare. Sã postim de mâncare de dulce,de mânie, de beþie ºi de tot pãcatul. Sã facem milostenie lasãraci. Sã continuãm sã ne rugãm, mergând la bisericã,vindecându-ne slãbãnogirea sufletului, prin milostenie ºiprin pocãinþã.

Dacã vom face aºa, vom avea mare folos sufletesc dintoate, vom trece curgerea postului cu lucrareduhovniceascã ºi ne vom învrednici de slãvita Înviere a luiHristos Dumnezeu. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011Pagina 6

Ecaterina Teodoroiu (1894-11917)Ecaterina Teodoroiu s-a nãscut la 14 ianuarie 1894, în

comuna Vãdeni, aflatã astãzi în componenþa municipiuluiTg-Jiu, fiind cel de-al treilea copil din cei opt ai familieiVasile ºi Elena Teodoroiu. A început ºcoala primarã însatul natal ºi a terminat-o la Tg-Jiu. Ecaterina a fost elevã,probabil între anii 1905-1909, la ªcoala româno-germanãdin Tg-Jiu, unde director era ªtefan Bobancu. Etapafinalã a studiilor urmate de Ecaterina a constituit-operioada de ºapte ani în care a frecventat cursurile licealela Bucureºti, pânã în vara anului 1916. În 1909, Ecateri-na se afla la Bucureºti unde a urmat iniþial cursurile unuigimnaziu-pension de lângã Ciºmigiu, dorind sã devinãînvãþãtoare. Ulterior, ºi-a continuat studiile la o ºcoalã deinfirmiere.

În condiþiile declanºãrii Primului Rãzboi Mondial,elevã fiind, Ecaterina s-a înrolat într-una dintre primeleunitãþi de cercetaºi din Bucureºti, cohorta „PãstorulBucur”, condusã de cãtre Arethia Piteºteanu. În vara anu-lui 1914, Ecaterina revenea la Tg-Jiu activând în cadrulcohortei de cercetaºi „Domnul Tudor”.

La frontiera cu Austro-Ungaria se afla, în momentuldeclanºãrii ofensivei armatei române, la 15 august 1916,Regimentul 18 Gorj, în cadrul acestuia activând ºi frateleEcaterinei, Nicolae, care urma instrucþia pentru caporali.În dimineaþa zilei de 15/28 august 1916, Cãtãlina estechematã la sediul Crucii Roºii din Tg-Jiu, împreunã cutoþi cercetaºii. Referindu-se la acele zile, Ecaterina aveasã consemneze ulterior: „La decretarea mobilizãrii înaugust 1916 am fost întrebuinþatã ca cercetaºã la îngri-jirea rãniþilor în Tg-Jiu”. Dupã declanºarea rãzboiului, caurmare a deselor vizite fãcute fratelui sãu pe linia frontu-lui, Ecaterina va lua hotãrârea de a participa activ laluptele purtate de cãtre armata românã împotriva invada-torilor germani. La 5/18 septembrie 1916, trupele românese aflau pe vechea frontierã, la vama Buliga, fiind înretragere. În ziua de 6/19 octombrie 1916, germanii carese întãriserã prin aducerea Diviziei a XI-a bavarezã ºi aartileriei grele, declanºeazã ofensiva pentru strãpungereafrontului românesc ce se întindea pe 50km. Ca urmare aînaintãrii germane spre sud, în ziua de 10/23 octombrie1916, la Marele Cartier General, s-a organizat un Consi-liu Militar, în cadrul cãruia generalul Culcer punea îndezbatere necesitatea evacuãrii Olteniei ºi a unei pãrþi dinMuntenia. Comanda Armatei I, care lupta în munþii Olte-niei, este preluatã de cãtre generalul Ion Dragalina. Adoua zi, la 11/24 octombrie 1916, generalul Dragalina aplecat în inspecþie la Rugi, Vãlari ºi Bumbeºti-Jiu. Cuacest prilej, Ecaterina, care se afla într-o ambulanþã curãniþi pe ºoseaua cãtre postul de comandã din Horezu-Schela, l-a întâlnit pe generalul Ion Dragalina. La 12/25octombrie 1916, dorind sã vadã poziþia unor trupe ger-mane aflate în defileul Jiului, generalul Dragalina a ple-cat spre Lainici, unde este rãnit la umãrul drept degloanþele inamice ºi evacuat spre Craiova. La 14/27octombrie 1916, armata românã declanºeazã un contra-atac împotriva ocupanþilor germani, grupul de Divizii vonKneussl fiind respins spre nord ºi vest. Cu acest prilej, aufost capturate: cartierul Diviziei a XI-a bavareze, peste200 de chesoane, 36 de tunuri, 2 baterii de obuziere, 14ofiþeri ºi peste 1600 de prizonieri germani.

Bãtãlia de la Podul Jiului s-a declanºat la orele 11:30,aici luptând alãturi de soldaþi ºi o parte a populaþiei civileprecum ºi cercetaºii din rândul cãrora s-a remarcat prin

curajul sãu Ecaterina Teodoroiu, „Eroina de la Jiu”. Înciuda victoriei de la Jiu, Marele Cartier General decideretragerea Diviziei a XI-a la Piteºti, în timp ce, laPetroºani, Divizia a XI-a bavarezã se reface pentru onouã ofensivã. Din 23 octombrie/5 noiembrie 1916 ºipânã la sfârºitul lunii, Ecaterina s-a aflat la Bucureºti,unde a fost felicitatã pentru eroismul sãu de cãtre familiaregalã. Revenind pe front, a participat la luptele de la 31octombrie de la Sâmbotin. La 1/14 noiembrie 1916,fratele Ecaterinei, Nicolae, a pierit în luptele de laPorceni. Din acea zi, Ecaterina va lupta sub comandalocotenentului Gheorghiþoiu, fostul comandant de plutonal fratelui sãu. În noaptea de 1-2 noiembrie 1916, Ecate-rina se afla la Dãneºti. Armata românã se retrãsese spreDãneºti ºi Brãtuia, în condiþiile în care Tg-Jiu este ocupatde cãtre germani la 3 noiembrie 1916. În noaptea de 3-4noiembrie 1916, trupele române pãrãsesc Brãtuia ºirezistã o vreme la sud de localitatea Floreºti. În aceeaºinoapte, Ecaterina cade prizonierã în luptele de pe înãlþi-mile Rãºina-Peºteana-Tunºi, dar reuºeºte sã fugã de subescortã ºi este rãnitã la piciorul drept. Dupã luptele de laBãrbãteºti, de la 5-6 noiembrie, Ecaterina participã laluptele de la Þânþãreni ºi la contraofensiva de la Filiaºi,unde este rãnitã de un obuz care îi fractureazã tibia ºicoapsa stângã. Regimentul 18 se retrage spre Rãcari, întimp ce Ecaterina, rãnitã la ambele picioare ºi la umãrulstâng, este evacuatã la Filiaºi, iar de acolo la Craiova ºi,ulterior, la Bucureºti. Dupã ocuparea capitalei de cãtrearmata germanã, în perioada 13-20 noiembrie 1916, areloc evacuarea armatei ºi administraþiei româneºti înMoldova. La Iaºi, Ecaterina este internatã la SpitalulLiceului Naþional nr. 266. Aici, avea sã primeascã gradulde sublocotenent, cu ocazia unei vizite a reginei Maria.

Ofensiva germanã este opritã la 24 decembrie 1916,dupã ocuparea Brãilei ºi a Râmnicului-Sãrat, la sud deSiret. Astfel, la sfârºitul anului 1916, frontul se stabileºtedefinitiv pe râurile ªuºiþa-Putna-Siret ºi pe fluviulDunãrea. La începutul lunii februarie 1917, Ecaterina esteprezentatã elevilor ªcolii Militare de Infanterie de cãtreLiviu Teiuºanu, cel care o numea într-un raport cãtreprincipele Nicolae, „Jeana D’Arc a noastrã”. Pe bazaacestui raport, în martie 1917, Ecaterina primeºte Ordinul„Virtutea cercetãºeascã în aur de rãzboi”, iar, pentrufaptele de arme pe front, i se acordã „Virtutea militarã derãzboi clasa a II-a” ºi gradul de sublocotenent, prinDecretul nr. 191 din 10 martie 1917. Festivitatea de con-ferire a avut loc la 19 martie 1917, Ecaterina primind de-coraþia chiar din mâinile regelui Ferdinand I.

Ulterior, primeºte, la cerere, comanda unui pluton dinCompania a 7-a a Regimentului 43/59 Infanterie, canto-nat la Codãeºti-Vaslui din data de 25 aprilie/8 mai 1917,unde ºi-a continuat instrucþia pe baze moderne, pânã laînceputul lunii august, când este trimis pe front. Ofensivaarmatei române din vara anului 1917 a fost pregãtitã deMarele Cartier General, iar planurile de operaþiuni au fostcomunicate trupelor în cursul lunilor mai ºi iunie 1917.Dupã aproape opt luni de pregãtiri, la începutul lui august1917, avea sã se declanºeze ofensiva pe baza planului ge-neralului Eremia Grigorescu. Din 4/17 august 1917, Re-gimentul 43/59, aflat în rezerva Armatei I, s-a pregãtitpentru intrarea în prima linie. Astfel, la 5 august, pleacãdin gara Vaslui spre Tecuci. Ulterior, va trece Siretul ºistaþioneazã o vreme în pãdurea Malta Seacã, înapropierea frontului. La 17 august 1917, dorind sã o fe-reascã pe Ecaterina de moarte în luptele de la Muncelu,

generalul Broºteanu a rugat-o sã treacã la spitalul mobilaflat în spatele frontului, dar eroina a refuzat. Luptele dela Muncelu, declanºate la 15/28 august, au fost la fel degrele precum cele de la Jiu din anul precedent. La 18august, Regimentul 43/59 se îndrepta spre front, iar, la 20august, este trimis în linia I, în locul Regimentului 35Infanterie, pe Valea Zãbrãuciorului, spre Dealul Secului.În ziua de 21 august 1917, au cãzut în luptele de laMuncelu 35 de ofiþeri ºi aproape 2.700 de soldaþi români.A doua zi, la 22 august 1917, Batalionul II din care fãceaparte plutonul comandat de cãtre Ecaterina a trecut dinrezervã în linia I.

În seara zilei de 22 august, dupã lupte grele, Ecaterinase aflã cu plutonul sãu în tranºee, pe Dealul Secului, dea-supra pârâului Zãbrãuciorul, în zona Muncelului. În aceleclipe, observând cã inamicul pregãteºte un contraatac,Ecaterina a pãrãsit poziþia din tranºee dorind sã-i deter-mine pe soldaþii români sã porneascã la atac cu îndemnul:„Înainte bãieþi, nu vã lãsaþi, sunteþi cu mine!”. Imediat afost lovitã în zona inimii de douã gloanþe venite dinsprepoziþiile ocupate de Regimentul 40 de rezervã german,ultimele sale cuvinte fiind: „Înainte! Rãzbunaþi-mã!”.

Trupul eroinei a fost transportat de cãtre brancardierila postul de comandã al regimentului, unde a rãmas pânãa doua zi când a fost înmormântatã cu paradã militarãîntr-o poianã din Zãbrãuþi, pe Valea pârâului Glod, comu-na Fiþioneºti, lângã cãpitanul Morjan Dumitru, gorjean ºiel, mort în fruntea Companiei a 6-a cu o zi înainte.

Dupã încheierea rãzboiului pentru întregirea neamu-lui, la 17 iulie 1921, s-a decis realizarea la Tg-Jiu a uneistatui în cinstea Ecaterinei Teodoroiu. Referindu-se laideea ridicãrii unui monument în cinstea Ecaterinei la Tg-Jiu, generalul Henri Mathias Berthelot spunea: „Gãsescînãlþãtoare ideea de a comemora printr-un monumentînaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din parteacelor vii o dovadã de recunoºtinþã ºi de admiraþie; dar vafi, de asemenea, ºi cel mai frumos exemplu de virtuþi aleneamului pentru generaþiile ce vor veni.”

Cristina FRATU

Armata I, momente de glorie ºi onoare (V)

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

- ªi, totuºi, ce credeþi dumneavoas-trã despre bãrbaþi?

- Sunt toþi la fel, doar salariile lordiferã...

☺Doctorul îºi întreabã pacienta:- Ce vârstã aveþi, doamnã?- Mã îndrept spre 30.- Din ce direcþie?

☺Test de dragoste necondiþionatã. Încui nevasta ºi câinele în portbaga-

jul maºinii.Dupã 2 ore, deschizi portbagajul ºi

vezi cine se bucurã cã te vede...☺

- Ai auzit cã în Bucureºti un om estecãlcat de maºinã la fiecare jumãtate deorã?

- Vai, dar ce-or avea cu bietul om?☺

Un bãtrân merge la vrãjitor sã-lîntrebe dacã poate sã-l scape de unblestem care-l urmãreºte de ani de zile.

Vrãjitorul îi spune: - Poate, dar trebuie sã-mi spui exact

cuvintele care au fost rostite asupra ta!Bãtrânul spuse fãrã ezitare: Acum

vã declar soþ ºi soþie!!!☺

Nunta de argint. Soþul îºi duce soþiaîntr-un voiaj minunat, la niºte insuleuitate de lume.

- Vai, dragule, ce romantic eºti!Acum, cã avem 25 de ani de cãsãtorie,m-ai adus aici! Ce-ai sã faci când vomavea 50?

- Draga mea, am sã vin sã te iau!!!

☺Intrã un tip într-o farmacie ºi

ºopteºte ceva farmacistului la ureche.Farmacistul, cu voce tare:

- Care mijloace de protecþie? Aici efarmacie, nu Ministerul Apãrãrii?

☺Soþul ºi soþia se ceartã. - Nerecunoscãtorule! Þi-am dat cei

mai buni ani din viaþa mea!- Dacã ãºtia au fost cei mai buni, îmi

închipui ce mã aºteaptã în viitor!☺

- Scumpule, trebuie sã cumperi niºtejaluzele, deoarece vecinul, care stã alã-turi, poate vedea cum eu mã dezbrac!

- Nu te neliniºti! Dacã te va vedea,sigur îºi va cumpãra el jaluzele!!!

☺- Doctore, mã simt rãu, am ameþeli

ºi, în plus, mã arde la inimã!- Doamnã, în primul rând, nu sunt

doctor, sunt ospãtar. În al doilea rând,nu sunteþi bolnavã, sunteþi beatã. Iar, înal treilea rând, nu vã doare inima, ciaveþi un sân în scrumierã !!!

ªtiaþi cã putem detecta cinci gusturi de bazã?Patru sunt foarte familiare: gustul dulce, acru,amar ºi sãrat. Al cincilea e mai familiar în Asia ºimai puþin în Vest. Este vorba despre Umami ºi egustul glutamatului monosodic. Acest compus,glutamatul monosodic, e larg utilizat în bucãtãriaorientalã ºi de aceea e probabil recunoscut ca ungust separat.

ªtiaþi cã ceaiul pregãtit la cuptorul cu mi-crounde nu este aºade gustos ca celpreparat la ceainic?Aceasta pentru cãmicroundele încãlzescdoar straturile externeale apei din recipien-tele puse la încãlzit încuptorul cu micro-unde. Apa din centrulpaharului se încãl-zeºte mult mai încet;când straturile de laexterior ale apei auatins punctul de fierbere, ne înºelãm gândindu-necã toatã apa din recipient e la fel de fierbinte.Dar, temperatura medie e mult mai micã, iarceaiul nu are o aromã aºa bunã.

ªtiaþi cã temperatura de fierbere a apei scadecu altitudinea? Astfel, la o înãlþime de 1.800metri, apa va fierbe la 94,4 grade Celsius, ºi nula 100 grade Celsius, aºa cum fierbe la nivelulmãrii.

ªtiaþi cã ºi cafeaua decafeinizatã tot maiconþine cafeinã? O ceaºcã de cafea are aproxima-tiv 80-135mg cafeinã. Pentru ca o cafea sã fieconsideratã decafeinizatã, cel puþin 97% din ca-feinã trebuie sã fie îndepãrtatã. Testele aratã cãºi cafeaua decafeinizatã tot mai conþine 2-6mg decafeinã pe ceaºcã.

ªtiaþi cã oamenii graºi, care sunt ºi mai bineizolaþi termic, simt frigul mai repede decât oa-menii slabi? Motivul este cã grãsimea pãstreazã

cãldura în interiorulcorpului, departe depiele, care se rãceºte.Iar, când pielea serãceºte, þi se face frig(pentru cã, în piele, segãsesc receptorii ter-mici).

ªtiaþi cã anul are365 de zile? Desigurcã ºtiaþi. Dar aþi obser-vat urmãtorul lucru:3 6 5 = 1 0 2 + 1 1 2 + 1 2 2 -

=132+142? Coinciden-þã? Armonie presta-bilitã? Voi hotãrâþi.

ªtiaþi cã o sã fievarã, în ianuarie, la emisfera nordicã? Pe lângãmiºcarea de revoluþie ºi de rotaþie a Pãmântului,el mai suferã o miºcare de precesie a axei sale(miºcarea de precesie este ca miºcarea unuititirez, care nu se învârte într-o poziþie perfectverticalã), astfel cã, la fiecare 12.900 de ani,Polul Nord alterneazã în a fi orientat spre Soaresau depãrtat de acesta, exact în luna ianuarie.Acum, în emisfera nordicã, în ianuarie, esteiarnã, deoarece Polul Nord nu este înclinat spreSoare.

ªtiaþi cã noi vedem de pe Pãmânt doar o sin-gurã jumãtate a Lunii, oricând am privi-o? Astase întâmplã deoarece miºcarea de rotaþie a Luniiare aceeaºi duratã ca miºcarea de revoluþie a ei înjurul Pãmântului.

ªtiaþi cã noi creºtem în înãlþime cu aproxima-tiv 1,5 cm peste noapte? Asta se întâmplãdeoarece, când dormim, se mãreºte distanþa din-tre vertebre (gravitaþia nemaiacþionând în axulcoloanei vertebrale). Dimineaþa, când ne trezim,din cauza gravitaþiei, vertebrele se taseazã, dar,în scurt timp, coloana vertebralã se va micºoradin nou. Astronauþii, atunci când sunt în spaþiulcosmic, cresc în înãlþime cu chiar mai bine de3cm, dar, la câteva ore dupã ce se întorc pePãmânt, revin la înãlþimea normalã.

ªtiaþi cã, dacã se va topi toatã gheaþa de laPolul Nord, nivelul apei oceanelor nu va creºte?De ce? Deoarece aceastã gheaþã pluteºte pe apã,iar prin topire, moleculele de apã din gheaþã vorocupa acelaºi spaþiu al lichidului dezlocuit iniþialde gheaþã. Bineînþeles, trebuie sã fim atenþi ladefinirea regiunii Polului Nord. Dacã includemgheaþa de pe unele insule, atunci aceastã vaaduce alte molecule de apã celei din oceane ºiuºor va creºte ºi nivelul mãrii. Majoritatea gheþiide la Polul Sud se gãseºte pe pãmânt, iar topireaei ar ridica semnificativ nivelul mãrii. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 5 (308) din 15 martie 2011

Pagina 7

NFS Shift 2 Unleasheada fost anunþat

Dupã ce acum 2 luni de abiaapãruse Need for Speed Hot Pur-suit, cei de la EAGames ne aducNeed For SpeedShift 2 Unlea-shead. Putemspera la ceva cuadevãrat impre-sionant, aºa cã artrebui sã ne pre-gãtim volanul,gamepadurile sautastaturile pentrua putea experi-menta acest joc.Data de lansare este 24 martiepentru Europa ºi 29 martie pentruStatele Unite. Cei care preco-mandã jocul de pe site-ul oficialvor primi 3 maºini în plus faþã deversiunea standart. Cele 3 maºinisunt Nissan Silvia spec.R Aero(S15), Alfa Romeo Giulietta QVºi Lamborghini Murcielago LP-640. Jocul va fi disponibil pe PCºi consolele de ultimã generaþie.

Ziarul special pentru iPad

Se vorbeºte de multã vremedespre moartea printului ºi apa-riþia conþinutului premium pe in-ternet (deja sunt ziare care oferãacest tip de conþinut exclusivuserilor premium). Se vorbeºte deceva vreme ºi despre iPad ºi cumar rezolva el o problemã pentru u-

tilizatorii care citesc mult ziaresau au nevoie de tabletã pentru afi mai mobili ºi mai eficienþi. Încontinuare, vreau sã vã spun des-pre planul lui Rupert Murdoch ºi

al lui SteveJ o b s .R u p e r tM u r d o c heste un mo-gul mediain ternaþ io-nal, fonda-tor ºi con-ducãtor alm e g a c o r -p o r a þ i e im e d i a

numitã News Corp (a treia în lu-me). News Corp administreazãziare precum The Wall StreetJournal, New York Post cu unportofoliu de peste 60 publicaþiicare includ reviste, ziare, edituri.

Acest Rupert Murdoch pune lacale împreunãcu Steve Jobsun ziar exclu-siv disponibilpentru iPad,care va fi lan-sat la sfârºitulaceste luni.Sursele spuncã ziarul se vanumi the Daily ºi va fi disponibilpentru 99 de cenþi pe sãptãmânã.Ziarul va avea peste 100 de jurna-liºti printre care se regãsesc ºinume mari de la alte ziare admi-

nistrate de NewsCorp.

Philips lanseazã douãmonitoare noi

Philips lanseazã douã moni-toare noi, cu diagonale de 23,respectiv 22 de inci, denumiteBlade. Philips 224CL2SB are ogrosime de numai 12.9mm ºi ilu-minare cu LED-uri. Pe lângã in-trãrile VGA ºi HDMI, monitorulare instalatã o ieºire audio, uti-lizatorul putând conecta o perechede cãºti. Datoritã sistemului decontrol integrat, display-urileBlade nu dispun de butoane stan-dard.

Philips 224CL2SB (22 inch) ºi234CL2SB (23 inch) vor fi dis-ponibile în România la un preþrecomandat de 749 lei, respectiv849 lei.

Microsoft - InternetExplorer 9

Microsoft pregãteº-te versiunea 9 a brow-ser-ului Internet Ex-plorer ce a fost lansatpe 14 martie. Progra-matorii de la Microsofts-au pus serios cu burtape tastaturi ºi au în-ceput sã scrie codulpentru implementarea

completã a instrciunilor HTML 5.Internet Explorer 9 mai aduce cusine o graficã îmbunãtãþitã, iarconþinutul video este accelerathardware. (F.C.)

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Ghioceii de la tâmple vestescprimãvara unei alte vieþi.

Inima femeii este ca timpul deprimãvarã.

O viaþã fãrã dragoste este aseme-nea unui an fãrã primãvarã.

ªi cu o floare ºi cu zece, primã-vara tot trece.

Printre strãini, nici primãvara nueste frumoasã.

Un cuvânt binevoitor este ca o zide primãvarã.

Pânã nu vine primãvara, nu seface varã.

Dacã nu semeni primãvara, nuvei avea ce recolta toamna.

Primãvara este modul în carenatura ne spune: „Sã înceapãpetrecerea!”.

La fiecare strãnut al primãveriiapare o nouã floare.

Primãvara este o sãrbãtoareimensã la care participã toate ele-mentele naturii.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i a þ i c ã ?ª t i a þ i c ã ?

PP UU NN CC TT EE DD EE AA TT RR AA CC ÞÞ II EEMITITEI

E DEDISTRACÞIE

SOLICITARE

A COTI

UN LOC LATEATRU

RECE!

NES!

A UDAOGORUL

UNELE CUCAPUL ÎN NORIBÃTRÂNI

A STORCI

CAP DENÃTÃRÃU!

ARTISTÎN ARENÃ

REZISTENÞI

AGENDÃDE ZI

IMACULAT

PRIVAÞIDE CEVA

SALBE

BRUNETPICTOR

DE BISERICIRETEZATE

BIJUTERIEMUZICALÃ

PÂRJOLIT

SCRISE LAªCOALÃ

ÎN ZIARE!

CEREMONIALA FACEPRAF

CAFEAUA

TRECERICU

VEDEREA

SIMPLUCA

BUNÃ ZIUA

MAªINÃ DERÃZBOI

NOTÃ PEPORTATIV

PASÃRERÃPITOARE

A DA DEEXEMPLU

CONDU-CÃTORDE JOC

TÃIATMÃRUNTMASÃ LA

IARBÃ VERDE

FLUIERULLUI PAN

ORNATÃ

A DALOVITURAA VORBI ÎN

DODII

SPRINTENLA MINTESECTOAREDE CERC

STORSDE

PUTERI

A INCITA

VECHILEARMATE

BIBI STROE

BAN...ADEVÃRAT

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .5 (308) din 15 martie 2011Pagina 8

NN u demult, în mass-media din România, erapublicat un articol referitor la un sondaj de

opinie cu privire la încrederea românilor în principaleleinstituþii ale Statului român. Nu a fost o surprizã pentrumine sã constat cã primele douã instituþii din România,în care românii au cea mai mare încredere, sunt Bise-rica ºi Armata Românã.

Biserica este cea pe care întotdeauna românii auapreciat-o foarte mult, aceasta oferindu-le credinþa înDumnezeu ºi liniºtea sufleteascã, iar Armata Românãreprezintã cea mai solidã instituþie, încredere demon-stratã prin seriozitatea ei, prin modul de organizare,prin liderii ei devotaþi poporului român, prin hotãrâreaºi determinarea cu care reprezentanþii ei îºi îndeplinescmisiunile lor, atât în teatrele de operaþii, cât ºi misiu-nile din þarã unde participã în sprijinul populaþiei petimpul calamitãþilor, fie varã, fie iarnã, la misiuni de

salvare-evacuare ºi sprijin medical,oferindu-le cetãþenilor României, în sluj-ba cãruia se aflã Armata Românã, sigu-ranþã ºi respect.

Cele douã instituþii acþioneazã împre-unã, atât în conºtiinþa neamului româ-nesc, cât ºi în misiunile pe care Româniaºi le-a asumat în cadrul Alianþei Nord-Atlantice. Aici, la mii de kilometri dis-tanþã de casã, într-o þarã mãcinatã derãzboaie, aici, unde trecutul nu vrea sã tepãrãseascã, unde istoria încã îºi cautãdestinul ei, destinul unui poporrãzboinic, ce nu oboseºte niciodatã în a-þi cãuta identitatea proprie, aici BisericaOrtodoxã Românã este alãturi de sluji-torii ei.

Capela militarãa FOB Lagman,provincia Zabul, adevenit neîncãpã-toare în dimineaþazilei de 20 februa-rie, atunci cândpreotul militar dincadrul Batalionului 20 Infanterie„Scorpionii Negri”, FlorinMihalcea, a oficiat slujba de du-minicã pentru militarii româniîncartiruiþi în aceastã bazã. Preo-tul Mihalcea a oferit militarilorromâni liniºtea sufleteascã decare aceºtia aveau nevoie.Cuvintele lui Dumnezeu, auziteîn timpul slujbei, au avut darulde a ne îmbãrbãta, fiind convinºicã acolo sus, cineva ne cãlã-uzeºte paºii ºi în acelaºi timp neapreciazã determinarea pe carenoi o dovedim în toate acþiunilenoastre.

Se spune cã cel care merge înnumele lui Dumnezeu are toateºansele de izbândã în toate de-mersurile pe care le va între-prinde în folosul lui sau al seme-nilor sãi, iar militarii româniprezenþi duminicã la serviciulreligios, ºi nu numai, îºi dorescmai presus de orice sã izbân-deascã, sã reuºeascã, sã facãtotul cât mai bine.

Prin izbãvirea sufleteascã pe

care doar credinþa în Dumnezeu þi-o poate oferi, tu mi-litarul român, eºti convins cã vei reuºi ºi vei lãsa înurma ta ceva ce poate fi remarcat ºi poate dãinui pevecie.

De ce credinþã ºi onoare? Credinþa în Dumnezeu îldeterminã pe militarul aflat la datorie în teatrul deoperaþii din Afganistan sau la el acasã, sã îºi executemisiunile cu responsabilitate, deoarece credinþa te facemai bun, mai respectuos, mai plin de compasiune faþãde semenul tãu. Misiunile umanitare ºi sprijin medical,proiectele de dezvoltare a infrastructurii ce vin în spri-jinul poporului afgan se fac cu suflet ºi speranþa cã acþi-unea ta este beneficã ºi va aduce un dram de bucurie înmijlocul comunitãþilor în care acþionezi.

Onoarea de a fi militar, reprezentând Armata ro-mânã în aceste þinuturi uitate de timp, trebuie sã carac-terizeze fiecare militar român aflat la datorie.

Eu cred cã nu este întâmplãtor cã încã odatã celedouã instituþii sunt cele mai apreciate de cetãþeniiRomâniei. ªi sunt convins cã ºi la urmãtoarele sondajede opinie pe care le voi citi voi vedea aceleaºi instituþiila loc de frunte: Biserica ºi Armata Românã.

Maior Oliver ANGHELFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

OO nn oo aa rr ee aa dd ee aa ss ll uu jj ii cc uu cc rr ee dd ii nn þþ ãã

- Domnule plutonier-adjutant, vã aflaþi la jumã-tatea misiunii în teatrul de operaþii din Afganistan.Deºi aceastã funcþie nu se aflã în statul echipei Com-bined Team Zabul, totuºi, dumneavoastrã aþi fost no-minalizat sã o îndepliniþi pe durata misiunii. Care aufost problemele cu care s-au confruntat subofiþeriiacestei structuri, de la sosirea lor în teatrul de operaþiiºi pânã în prezent, ºi cum au fost soluþionate?

- Este pentru prima oarã când îndeplinesc aceastãfuncþie ºi vã pot spune cã, încã de la începutul misiu-nii, am încercat ca, prin activitatea pe care o desfãºor,sã consolidez spiritul de echipã, motivarea militarilor ºicondiþiile necesare ducerii la bun sfârºit a misiunii lacare participãm, aici, în Afganistan. Referitor la pro-blemele apãrute, pot afirma cã, de fiecare datã, au fostgãsite ºi adoptate soluþiile optime pentru rezolvareaacestora. La acest lucru a contribuit ºi faptul cã su-bofiþerii acestei structuri sunt oameni bine pregãtiþi,aceºtia participând la diferite misiuni externe, în Irak,Kosovo ºi Afganistan, iar experienþa acumulatã de ei înteatrele de operaþii menþionate a fost un factor determi-nant în rezolvarea problemelor majore apãrute.

- În calitatea de consilier al comandantului pentruproblemele maiºtrilor militari, subofiþerilor ºi sol-daþilor gradaþi voluntari, aþi participat la diferiteactivitãþi cu Command Sergeant Major (CSM) aipartenerilor de la diferite structuri. Cum apreciazãaceºtia activitatea corpului de cadre pe care îlreprezentaþi în cadrul misiunii ISAF (Forþa Inter-naþionalã de Asistenþã pentru Securitate)?

- Într-adevãr, în aceastã perioadã de 3 luni, care atrecut de la începutul misiunii, am participat la diferiteactivitãþi, unde am avut ocazia sã mã întâlnesc cu CSM(Command Sergeant Major) de la diferite eºaloane ºi,aici, vreau sã îi nominalizez pe cei doi consilieri de la

RCS (Comandamentul Regional deSud) ºi IJC (Comandamentul ÎntrunitISAF). Pot spune cã toþi au avut numaicuvinte de laudã la adresa militarilornoºtri ºi au menþionat implicarea subo-fiþerilor români în planificarea ºi exe-cutarea misiunilor, precum ºi rolul im-portant pe care aceºtia îl au în înde-plinirea cu succes a misiunilor cu ungrad ridicat de risc.

- De curând, provincia Zabul a fostvizitatã de cãtre Command SergeantMajor Hill. În câteva cuvinte, vã ru-gãm sã ne spuneþi cine este, care afost scopul ºi concluziile finale alevizitei domnului Hill?

- În aceastã sãptãmânã, am fost vi-zitaþi de CSM Marvin L. Hill (ISAFCommand Sergeant Major), scopul vi-zitei fiind acela de a se informa despresituaþia din provincie, dar ºi de a dialo-ga cu militarii despre diferitele pro-bleme cu care aceºtia se confruntã pe timpul misiunilorºi nu numai.

Împreunã cu CSM Mark Morris (CSM 2nd StrikerCavalry) ºi CSM Hill am vizitat OCCP (Centrul deCoordonare a Operaþiilor) Zabul ºi centrul de instruireProvincial al Poliþiei Afgane în cadrul cãruia acþio-neazã ºi militari români.

CSM Hill a purtat un scurt dialog cu militarii noºtri,iar, la final, a remarcat profesionalismul ºi contribuþiaadusã de militarii români la instruirea ºi dezvoltareacapabilitãþilor militarilor afgani în planificarea ºi con-ducerea operaþiilor de contrainsurgenþã. CSM Hill aapreciat faptul cã militarii noºtri contribuie semnifica-

tiv la efortul comun de a asigura o bunã evoluþie a situ-aþiei în multe zone cheie din Zabul.

- La finalul acestui interviu, având în vedere so-sirea primãverii, respectiv a zilelor de 1 ºi 8 martie, vãrugãm sã adresaþi câteva cuvinte personalului militarfeminin din Afganistan ºi nu numai!

Doresc sã adresez un cãlduros „La mulþi ani,împlinirea tuturor dorinþelor ºi o primãvarã frumoasã!”femeilor care îmbracã haina militarã, soþiilor ºi fiicelornoastre, prietenelor ºi tuturor femeilor de pretutindeni.

Plutonier-adjutant Mihai OANEFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

DD ii aa ll oo gg uu ll cc oo nn ss ii ll ii ee rr ii ll oo rr

Fotografiile reprezintã slujba de duminicã, 20 fe-bruarie 2011, în capela militarã din FOB Lagman, iarslujba este oficiatã de preotul Batalionului 20 Infan-terie „Scorpionii Negri”, pãrintele Florin Mihalcea.

Interviu oferit de consilierul comandantului Echipei Combined Team Zabul, plutonierul-adjutant Viorel ANTIMIR