CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr. 8 (242) 30 aprilie 2008 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaaggiinnaa 1100

Inteligenþaºi coordonarea merg

mânã în mânã

„Morala, scopul oricãrei victorii”

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ttoocc-mmaaii nnee oobbiiººnnuuiisseemm ccuu eexxppeerriieennþþeelleedduummnneeaavvooaassttrrãã îînn ddoommeenniiuull aassii-gguurrããrriiii llooggiissttiiccee llaa ccoommaannddaammeennttuullCCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã.. DDeecciizziiaa ddee aa lluuaaccoommaannddaa uunneeii uunniittããþþii ddee pprrooffiill nnee-aaffoosstt mmoottiivvuull ddee aa vvoorrbbii llaa ffaaþþaa llooccuulluuiiddeesspprree ccoommppoonneenntteellee ccoonncceeppttuuaallãã,, ffii-zziiccãã ººii mmoorraallãã ccaarree vviizzeeaazzãã aassppeecctteelleeaaccttuulluuii ddee ccoonndduucceerree..

- Consider cã sunt interesante celetrei caracteristici ale actului de

comandã, valabilepentru orice tip deunitate. Funcþiile pecare le-am îndeplinitla eºaloanele mici, caºef al logisticii la o

unitate de mentenanþã, apoi cea deofiþer într-un birou cu atribuþii îndomeniul coordonãrii operaþionalizãriistructurilor mi-au dat curajul de a esti-ma viitorul acþiunilor militare.

((ppaagg.. 66))

La Smârdan , i e r i

Lup te în t re Cronos º i Logos

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Zile le Muzelui Mil i tar Naþional

Ca în fiecare an, primãvara vine cu aceastã sãrbãtoarereligioasã atât de specialã, Paºtele. Aºa cum e perpetuatãtradiþia, ea este precedatã de operioadã de post, care seadreseazã sufletului, corpului,minþii.

Cu alte cuvinte, este o invi-taþie caldã din partea tradiþieispirituale creºtine, de a neîntoarce spre sine, spre interior,dupã ce ne-am preocupat preg-nant de tot ce e în exterior.

În laboratorul tactic, este uºor sã duci sãgeþile pestecursurile de apã, mijlocii sau mari, ºi sã decizi cã sub-unitãþile forþeazã culoarul pentru a realiza un cap de

pod. Numai cã valoarea sim-bolurilor pentru amenajãrilegenistice, în teren, este multmai interesantã ºi meritã,mãcar prin comunicarea jur-nalisticã, sã fie detectatã lascara unu pe unu.

Tradiþionala manifestare Zilele Muzeului Militar, cutema aleasã pentru acest an „Ostaºul de-a lungul timpu-lui”, va fi gãzduitã de Muzeul Militar Naþional în zilele de10 ºi 11 mai 2008. Specialiºtii muzeului (sub coordonareaprofesorului Horia ªERBÃNESCU), împreunã cu câtevagrupuri de reconstituire din þarã, pregãtesc prezentãri dearmament ºi echipament, în înparalel cu demonstraþii deinstrucþie de front ºi de trageri cuarmament de epocã: roman,medieval, modern ºi contemporan.

La începutul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial,avionul IAR-80 era unul dintre cele mai performante,având o bunã þinutã de zbor, o vitezã mare ºi omanevrabilitate bunã. Se situa pe locul patru în lumedupã: Hawker Hurricane – Marea Britanie; Messer-schmitt Bf 109 E – Germania; P – Curtis - SUA.

IAR – 80 putea face faþã cu succes oricãrui tip deavion inamic. Odatãcu trecerea timpu-lui, însã, avionul afost depãºit. Noiletehnologii ale ali-aþilor fiind maibune.

Legea efortului apl icatã la “Vãrsãtura”

Vânãtorul românesc ( I I )

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

În IrakMilitarii români au întâmpinat

Învierea Domnului

- ii nn ttee rr vv ii uu rreeaa ll ii zzaa tt ccuu ll ooccoo tteenneenn tt - ccoo lloonnee ll uu ll NNee ll uuMMOOTTEEAA,, ccoommaannddaann ttuu ll BBaattaa ll ii oonnuu ll uu ii 11 1166 LLoogg ii ss tt ii ccãã -

““BBiinneeccuuvv iinn tt eeaazzãã-- ii DDooaammnnee ,, ppee mmii ll ii ttaarr ii ii nnooºº tt rr ii !! ””

SSmmâârrddaannuull,, pprroonnuunnþþaatt îînn ccoonntteexxtt iissttoorriicc îîþþiiccrreeeeaazzãã iimmaaggiinneeaa uunnuuii rrããzzbbooii ddee aannvveerrgguurrãã,,ddaarr ddaaccãã ee rroossttiitt îînn rreeggiissttrruull ccaallmmuulluuii,,ssttâârrnneeººttee ccuurriioozziittaatteeaa ddee aa-ii vveeddeeaa llaa ssttaarrtt,, îînnttrr-oo lluuppttãã ccuu ttiimmppuull ººii ººttiiiinnþþaa oorrddoonnaatteelloorr ttrraaiieecc-ttoorriiiilloorr,, ppee ooffiiþþeerriiii,, ssuubbooffiiþþeerriiii ººii ggrraaddaaþþiiii vvoolluunn-ttaarrii ddiinn BB..228855 AArrtt.. ººiiBB.. 8822 AArrtt..AA..TT.. CCâânndd??IIeerrii,, ppee uunnvvâânntt ccaarree aaffuurraatt ppuuffuullcc oo pp aa cc ii ll oo rrdd ii nnddeeppããrr tt ããrr ii ,,

ccuu uunn cceerr oobbeezz ddee cceeaaþþãã nneeaaggrrãã ººii ccuu oo nnooaapptteeggrrooaassãã ccââtt ppiippaa uunnuuii bbããttrrâânn lluupp ddee mmaarree,, pprriinnssllaa ttiimmoonnaa ggrreeaa,, ddiinn pprriicciinnaa uunnuuii ttssuunnaammii ccuutteennddiinnþþãã ddee vveennddeettãã..

„Mã cau t în t ra iec to r i i , a ºa cum cau t adevãru l ”

Agitaþie. Tunurile antitanc ºi obuzierele stausã plângã. Numai cã, în locul umorilor apoase,vor lãsa calupurile de oþel încãrcate cu bijuteri-ile Prometeului. Pe aliniamentul din faþafoiºorului, sunt vreo zece ofiþeri, care îºi repetãîn barbã formulele de calcul. Vor fi evaluaþi latrageri, da, cu muniþie realã. Gata cu dãdãceala!

((ppaagg.. 77))

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70 TREZ705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500, Trezoreriasectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite oadresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se vaspecifica numãrul de abonamente fãcute ºiperioada, precum ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie setipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gra-tuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

UE-Strasburg-Parlamentul European ºi-a dat acor-dul final pentru sistemul Galileo, un proiect care arputea intra în concurenþã cu sistemul american GPS,relateazã AFP. Într-un vot aproape unanim, eurodeputaþiiau aprobat cadrul legal al proiectului Galileo, care dis-pune deja de un buget ºi de un plan de funcþionare deta-liat, are garanþia cã va putea începe sã funcþioneze.Comisia Europeanã ºi Agenþia Spaþialã Europeanã vorputea organiza “pânã în varã” licitaþii pentru atribuireacontractelor, a precizat comisarul pentru TransporturiJacques Barrot. Activitãþile vor fi distribuite pe ºase capi-tole - sateliþi, rampe de lansare, logisticã, relee terestre,centre de control ºi centre de coordonare. SUA-Wash-ington- Pentagonul alocã un contract de 1,16 miliardede dolari pentru un nou model de avion fãrã pilot.Compania “Northrop Grumman” a obþinut un contract învaloare de 1,16 miliarde de dolari pentru dezvoltarea denoi avioane de supraveghere aerianã pentru marina mili-tarã americanã, au anunþat marþi Pentagonul ºi grupul dindomeniul apãrãrii, citaþi de AFP. Anunþul privind acestcontract, cel mai important pânã în prezent alocat dez-voltãrii de avioane fãrã pilot, survine la 24 de ore de ladeclaraþiile secretarului american al Apãrãrii, RobertGates, care a cerut intensificarea eforturilor din parteacompaniilor ce activeazã în domeniul apãrãrii pentrufurnizarea de echipamente de supraveghere, informaþii ºirecunoaºtere. Northrop a anunþat cã noul sistem va fibazat pe tehnologia RQ-4N, o versiune mai avansatã aGlobal Hawk, un aparat fãrã pilot cu o autonomie de zborde 36 de ore ºi care poate supraveghea zilnic o zonã decirca 100.000 de kilometri pãtraþi.

OLANDA-Amsterdam-Serviciile secrete olandezeavertizeazã cã ameninþarea teroristã este în creºtere.Serviciul olandez de securitate AIVD avertizeazã, înraportul pentru 2007, cã ameninþarea teroristã este încreºtere, atât în Olanda, cât ºi în alte regiuni din lume,relateazã Radio Netherlands în pagina electronicã.Raportul anual al AIVD confirmã, de asemenea, con-cluziile la care au ajuns ºi alte servicii secrete, ºi anume,cã gruparea teroristã al-Qaida îºi extinde influenþa dupão perioadã de inactivitate de câþiva ani. Documentuldezvãluie cã fundamentalismul islamic câºtigã teren înOlanda, în special salafismul, fãrã a recurge la forme vio-lente de exprimare. AIVD avertizeazã pentru prima datãcã acest curent conservator sunnit îi vizeazã ºi pe musul-manii turci, deºi în trecut încercau sã recruteze doar mi-litanþi de origine marocanã. CANADA-Ottawa-România va putea importa arme de foc automate dinCanada. Canada eliminã restricþiile privind exportul dearme de foc automate în cazul a 11 þãri, între care ºiRomânia, majoritatea noi membri NATO, mãsurã careexprimã creºterea încrederii manifestate de Ottawa faþãde þãrile din Europa de Est, relateazã cotidianul Globeand Mail, în ediþia electronicã. Noua mãsurã va permiteproducãtorilor canadieni de armament sã încheie con-tracte cu þãri europene care au aderat la NATO în perioa-da 1999-2004, inclusiv Bulgaria, Cehia, Estonia,Ungaria, Lituania, România ºi Slovacia. Aliaþi mai vechiai NATO, cum ar fi Turcia, Islanda ºi Luxemburg, au fostde asemena incluºi pe lista destinaþiilor eligibile pentruexport. Alistair Edgar, specialist în ºtiiinþe politice ºiexpert în exportul de arme de mici dimensiuni la Univer-sitatea Wilfrid Laurier, susþine cã nu este surprinzãtoaremãsura Canadei de a extinde lista cu toþi aliaþii NATO,pentru a crea o piaþã comunã a industriei apãrãrii.

TURCIA-Ankara-Aviaþia militarã turcã a neutra-lizat un grup de rebeli kurzi în nordul Irakului. Avi-aþia militarã turcã a neutralizat un grup de rebeli kurzi dinnordul Irakului, la 23 aprilie, se aratã într-un comunicatpublicat pe saitul armatei, relateazã Reuters. Declaraþiaintervine la o zi dupã ce o sursã militarã a afirmat cã celpuþin patru avioane militare turce au bombardat poziþiiale separatiºtilor kurzi din nordul Irakului. CHINA-Bei-jing-O navã chinezã care urma sã livreze armament sta-tului Zimbabwe revine în þarã. Beijingul a anunþat cã onavã încãrcatã cu armament ce urma sã fie livrat statuluiZimbabwe, ºi care face obiectul unei polemici, urmeazãsã se întoarcã în China, relateazã AFP. Statele Unite aucerut Chinei sã cheme ambarcaþiunea în þarã ºi sã renunþela viitoare livrãri de armament cãtre Zimbabwe, þarã carese confruntã cu o crizã de la alegerile din 29 martie, alcãror rezultat nu au fost deocamdatã anunþat. (P.I.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub sem-nãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel

rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu seînapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru iinntt..00660022

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea int. 0135Marilena Olteanu int. 0112 Gabriela Teodorescu int. 0112Daniela Þãruºi int. 0743

Redactori

Mr. Gabriel Pãtraºcu int. 0602Lt.col. Florentin Paraschiv int.0156Cristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64408C 3/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Mihail Kogãlniceanu, de altfelcolonel de infanterie, a rostit la pro-tocolul de numire a lui AlexandruIoan Cuza, ca domn în Moldova,urmãtoarea frazã: „Priveºte mãria-tape cei din jur ºi numeºte-o peaceastã oºtire, infanteria!” S-arcrede cã atunci au fost puse în apli-care strategiile ºi concepþiile de fun-damentare a acestei arme. Dar nu.Cel care a semnat la 30 aprilie 1830,printr-un Decret Domnesc înfi-inþarea primelor regimente de infan-terie, a fost Alexandru Ghica. Ast-fel, apãrea la Bucureºti un regiment,în Ploieºti douã, iar în Craiova trei.Alexandru Ioan Cuza a avut ideeagenialã de a uni sub comandã pro-prie toate structurile militare dinMoldova ºi Þara Româneascã, laFloreºti. Acolo, s-au consolidat acþi-unile întrunite ale eºaloanelor miciºi mari, în manevrele de foc, forþe ºimijloace, pentru a stabili o liniemetodicã ºi comunã de pregãtire.

Viitorii combatanþi ai rãzboiuluide la Griviþa, Plevna ºi Vidin auavut fundamentele pregãtirii conso-lidate în tabãra de la Floreºti. Petimpul celor douã conflagraþii, mar-ile unitãþi ºi unitãþile de infanterieau dezvoltat ofensiva pe fronturifoarte largi, au traversat cele mai

mari masive muntoase, cursurile deape mijlocii ºi mari, au eliberatoraºe ºi localitãþi situate dincolo dehotarele þãrii, au dat cele mai marijertfe. Evoluþia informaþiilor tehno-logice, a artei militare operative ºistrategice a avut corespondenþã înreorganizarea ºi redimensionareastructurilor de infanterie. Misiunileinternaþionale executate de unitãþilede infanterie româneºti au devenitmultiplicatoare de imagine naþion-alã. Astãzi, în dotarea subunitãþilorºi unitãþilor de infanterie se gãsesctransportoare blindate modernizate,maºini de luptã proiectate la ce-

rinþele acþiunilor asimetrice, arma-ment portativ superior tactic ºitehnic. În laboratoarele de cercetare,se definitiveazã sistemul universal„Infanterist – 2010”.

Împreunã cu artileria, paraºu-tiºtii, automobiliºtii, tanchiºtii, avia-torii, infanteriºtii au aceeaºi misi-une: aceea de a respinge adversarulºi de a crea condiþiile favorabilepentru trecerea la ofensivã, în ideeaeliberãrii teritoriului vremelnic ocu-pat. De aceea, sintagma „Noi, toatearmele, la datorie!” nu-i doar demoment, ci are continuitate.

Maior Florentin POENARU

Pentru regele Ferdinand, justiþia devenea importantãîn conducerea þãrii. De aceea, la 25 aprilie 1919, a sem-nat Decretul Regal pentru justiþia militarã, ca speciali-tate cu nume, destin ºi statut propriu. Simbolulcumpãtãrii, specific misiunii de înþelegere, explicare,interpretare ºi aplicare a legii, a fost ales, pe bunã drep-

tate, balanþa. Vreme de 19 ani, pânã în 1938, justiþiamilitarã a parcurs un traseu evolutiv interesant. Denu-mirea de Serviciu Contencios îi aronda ºi atribuþii cuperspective în rezolvarea problemelor delicate. Struc-tura s-a transformat în Direcþia Justiþiei Militare în anul1951, dar pentru câteva luni, când ºi-a schimbat identi-tatea cãpãtând numele de Oficiu Juridic. Aproape 53 deani, instituþia Oficiului Juridic a formulat ºi a emis legicu specific militar, a vizat actele normative aflate înderulare, a promovat proiectele de legi care aveau core-spondenþã cu cele din alte armate ºi le-a inserat, într-unaºa-zis gen de „„aarrmmoonniizzaarree lleeggiissllaattiivvãã””.

Tot cu semnul balanþei ca simbol ºi certitudine, înanul 2004, vorbim, deja, despre Direcþia Legislaþie ºiAsistenþã Juridicã. Statutul de membrã NATO aRomâniei obligã instituþia la emiterea proiectelor le-gislative care îºi au geneza în cele europene. Unitãþilemilitare participante la misiunile internaþionale suntconsiliate pe linie juridicã de cãtre ofiþerii specialiºti.Noile schimbãri în logistica unitãþilor ºi marilor unitãþisunt avizate ºi urmãrite de cãtre consilierii juridici mi-litari. Exerciþiile ºi antrenamentele de stat major plani-ficate ºi desfãºurate la marile unitãþi ºi unitãþile dinArmata României cuprind planuri ºi teme specifice asis-tenþei juridice. Într-un spectru informativ supradimen-sionat, specialistul cu balanþa devine nu doar un simbol,ci o certitudine pentru succesul misiunii.

Locotenent-colonel Marius BÃLTARU

Balanþa - s imbol , semn º i cert i tudine

Comandamentul Cor-pului 1 Armatã Teritorialºi marile unitãþi din subor-dine au planificat ºi executatactivitãþile potrivit docu-mentelor proprii.

* Batalionul 341 Infan-terie executã pregãtirea, îngarnizoana de dislocare, pen-tru plecarea într-o misiuneinternaþionalã. Activitãþileteoretice ºi practice s-audovedit utile atât pentru „ve-terani” cât ºi pentru cei careau optat pentru prima oarã sãparticipe la o misiune într-unteatru de operaþii.

* Ofiþerii, maiºtrii mili-

tari ºi subofiþerii din secþiileºi birourile Cdm. C. 1 A. Trt.au fost evaluaþi la educaþiafizicã militarã. Sistemeleunice pentru verificare ºiapreciere au fost cunoscutede cãtre participanþi. Probelestandard, cele de forþã ºirezistenþã, au evidenþiat fap-tul cã antrenamentul ºimiºcarea sunt vitale pentrumisiunile de planificare ºiconcepere a viitoarelor misi-uni.

* Cadrele militare dinComandamentul Corpului 1Armatã Teritorial ºi dinunitãþile subordonate dislo-

cate în garnizoana Bucureºtiau participat, miercuri, 23aprilie, la ceremonialele mi-litare ºi religioase organizatecu ocazia Zilei Forþelor Tere-stre Române.

* La nivelul statuluimajor al Corpului 1 ArmatãTeritorial, s-a desfãºurat unexerciþiu de stat major, încare s-a jucat eºalonuldiviziei pentru mai multeacþiuni ºi misiuni. Partici-panþii au elaborat la volumcomplet documentele de con-ducere, au raportat deci-denþilor datele de interes, auredimensionat fluxul opera-tiv-informativ.

* Activitatea de instruire

în comun cu partenerul ame-rican, „MEDICAL COMBATMTT” s-a desfãºurat în garni-zoana Bucureºti, în sãptãmâ-na 21 la 25 aprilie. Scenariilepropuse au evidenþiat pri-ceperile ºi deprinderile prac-tice ale executanþilor din celedouã formaþiuni.

* De pe 16 aprilie, noulcomandant al Brigãzii 2V.M. „Sarmisegetusa” estecolonelul Gheorghe VÃTÃ-MANU. Ofiþerul a îndeplinitfuncþia de locþiitor al coman-dantului la aceeaºi mare uni-tate.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Fiºier de prier

„Numeºte-o, mãria-ta, infanteria”!

Ca în fiecare an, primãvara vine cu aceastãsãrbãtoare religioasã atât de specialã, Paºtele.Aºa cum e perpetuatã tradiþia, ea este prece-datã de o perioadã de post, care se adreseazãsufletului, corpului, minþii.

Cu alte cuvinte, este o invitaþie caldã dinpartea tradiþiei spirituale creºtine, de a neîntoarce spre sine, spre interior, dupã ce ne-ampreocupat pregnant de tot ce e în exterior.

Paºtele este un prilej pentru fiecare din noide a face un bilanþ interior, privind cine sun-tem, ce am devenit, ce ne dorim de la noi încontinuare. Avem astfel, ocazia sã ne regãsim,sã ne îmbunãtãþim percepþia de sine, sã luãmcontact cu sursa noastrã profundã de energie ºiechilibru, care este sufletul.

Putem sã acordãm mai mult timp stãrilornoastre emoþionale profunde, pozitive, cât ºinegative, pentru a le simþi, a le conºtientiza, aprimi aportul lor de energie specific.

Paºtele ne ofera ocazia de a ne dori sã fimmai buni, cu noi si cu cei din jurul nostru.Obþinem acest lucru fixându-ne scopuri pozi-tive, care ne înalþã, iertând în noi ceea ce neproduce conflicte. Cu alte cuvinte, primul passpre a ne depãºi slãbiciunile sau complexele,eºecurile sau gafele este cã trebuie sã le accep-tãm.

Aici în Poarta Divinitãþii, în aceastã partede istorie a lumii, militarii români, oazã deortodoxie ºi latinitate, se aflã în comuniune cucei dragi de acasã ºi aºteptã ca Sãrbãtoarea sãr-bãtorilor sã le aducã bucurie, pace sufleteascã,liniºte, speranþã rostind unii altora salutul pas-cal: Hristos a înviat!.

B i se r i cu þa d in l emn Peste tot în lume pe unde a existat o comu-

nitate de români, aceasta a construit un lãcaºde cult unde sã se roage Bunului Dumnezeu, încare sã-ºi plece genunchiul ºi sã aibã o atmos-ferã la fel ca în þarã în duminicile de rând, laCrãciun sau la Sfintele Paºti.

În anul 2003 militarii români au amenajat

un cort cu icoane frumos pictate, având ca-tapeteasmã cu toate obiectele, materialele siîntreg mobilierul necesar.

Cu timpul s-a construit bisericuþa din lemn,din panouri pentru a putea fi uºor demontatã sitransportatã în altã parte, bisericuþã în care seslujeºte în momentul de faþã. Aceasta este ceade-a treia incintã unde a poposit bisericuþa,dupã precedentele sale locuri din Camp WhiteHorse ºi Camp Mittica.

Hramul bisericuþei nu este altul decât„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtãtorulde biruinþã”, sfânt militar cu viaþã pilduitoare,aflat la loc de cinste în panoplia sfinþilor mili-tari ºi ocrotitor al militarilor din Forþele Tere-stre Române. Picturile au fost realizate, respec-tând iconografia bizantinã, de-a lungul anilorde cãtre militarii participanþi la misiune. Prin-tre sfinþii pictaþi îi amintim pe Sfântul ProorocIlie, ocrotitorul Forþelor Aeriene Române,

S f â n t u lM a r eM u c e n i cM i n a ,ocrotitorulRegimentu-lui 30Gardã ºiProtocol ºiS f â n t u lA n d r e i ,ocrotitorult u t u r o rromânilor.

Militariistrãini dinbazã suntf o a r t einteresaþi debisericuþã,de picturabisericeascãºi de spiri-t u a l i t a t e ao r t o d o x ã ,p e n t r umulþi fiind

prima datã când intrã într-un lãcaº de cult dinestul Europei.

Amin t i r iChiar dacã sunt în teatrul de operaþii, mili-

tarii îºi amintesc de obiceiuri de Paºti maipuþin cunoscute, precum stropitul fetelor sauîmpodobitul porþilor, spãlatul pe faþã cu apa încare sunt puse ouã roºii, tradiþii care în teatrulde operaþii nu pot fi respectate, dar nici nu aufost uitate. ªi produc amintiri plãcute.

Locotenent George Leºan – Tallil - înminunata Bucovinã, fetele se duc în noaptea deÎnviere în clopotniþã ºi spalã limba clopotuluicu apã neînceputã. Cu aceasta apã se spalã pefaþã în zorii zilei de Paºti, ca sã fie frumoase totanul ºi, aºa cum aleargã oamenii la Învierecând se trag clopotele la bisericã, aºa sã alergeºi feciorii la ele.

Cãpitan Florin ªuhan – Tallil - Potrivittradiþiei vechi de sute de ani, ouãle roºii vop-site de botoºãneni se ciocnesc abia în a doua zide Paºte. “Existã superstiþia cã ciocnitul ouãlorîn prima zi de Paºte aduce ghinion. În plus, cei

care ciocnesc ouã in prima zi de Paste seimbolnavesc.

Un alt obicei vechi spune cã acei care sespalã cu apã înroºitã de ouãle încondeiate vorfi sãnãtoºi ºi roºii la faþa tot anul. În prima zide Paºte, gospodinele pun într-o canã cu apã deizvor un ou roºu si un bãnut.

Locotenent colonel Lucian Andrei –Bagdad - In zona Câmpulung Moldovenesc,datina se deosebeºte prin credinþa în putereamiraculoasã a rugãciunii de binecuvantare abucatelor.

În zorii zilei de duminicã, se iese în curteabisericii, se aºeazã în formã de cerc, purtândlumânãrile aprinse în mânã, în aºteptarea preo-tului care sã sfinþeascã ºi sã binecuvântezebucatele din coºul pascal.

Dupã sfinþirea acestui coº pascal, ritualulde Paºti îl continuãm în familie.

Ce î º i do resc m i l i ta r i iromân i de Paº te , în I rak?

General de brigadã Gabriel GaborSeniorul Naþional al României în Irak - Înaceste zile, când cerul se însoþeºte cu pãmâtulºi pãmântul însuºi devine cer, în preajma Sfin-telor Sãrbãtori de Paºte, militarii români dinIrak - simbol peren al continuitãþii în credinþãºi sacrificiu, trãiesc împreunã cu naþia din careau fost zãmisliþi, taina nemuririi, a reînvieriineamului ºi puterii lui.

Militarii români ridicã la rangul de virtutedatoria creºtineascã de a fi alãturi de cei caresfinþesc spiritul de credinþã, iubindu-l ºislãvidu-l pe Domnul Dumnezeul nostru, IsusHristos.

Întru înplinirea acestei datorii, fiecare mi-litar trebuie sã-ºi zideascã Biserica sufletuluisãu, sã-ºi facã desãvârºitã curãþenie spiritualãºi sã reverse iubire, luminã ºi bunãtate pentrucei din jur.

Învãþãnd de la Domnul nostru Iisus, sãiertãm cu blândeþe greºiþilor noºtri, sã cugetãmîntr-o înþeleaptã apreciere a dreptãþii la ridi-carea pedepselor, sã ne pregãtim curaþi, cuarmonie ºi liniºte sufleteascã sã-l întîmpinãmpe Fiul Domnului, ca pe Geamnãnul nostruinterior, la pace, bunãtate, evlavie ºi smerenie.

Punându-vã la inimã aceste gînduri, pentruo viaþã demnã ºi vredincã de darul dumneze-iesc al Învierii, îi îndemn pe militarii români deaici din Irak sã gãseascã puterea în ei, pentru ase întãri prin credinþã în Dumnezeu.

Doresc tuturor militarilor sã se bucure deprãzmuirea învieri lui Hristos ºi le transmitcreºtineasca ºi tradiþionala urare, HRISTOS AÎNVIAT !

Locotenentul colonel Dan CâºlariuComandantul B. 151 I „Lupii Negri” –Tallil - Slujba din noaptea de Înviere a anuluimântuirii 2008 va fi unicã prin faptul cã vomrosti rugãciunea „Tatãl nostru”, rugãciunile dela Sfânta Împãrtãºanie, precum si mãrtur-isirea de credintã „Hristos a Înviat!” în lim-bile românã ºi englezã, împreunã cu militariiromâni sosiþi din toate colþurile Irakului, lalocaºul de cult din Tallil, precum si cu militariiamericani, englezi, australieni ºi cu unii civiliitalieni.

Locotenent colonel dr. Cecilia Bãrbules-

cu - Comandant detaºament medical CampCropper - Timp de 6 sãptãmîni , în cursulPostului Paºtelui , am avut timp sã meditãm, sãne analizãm, sã ne cãim ºi sã ne smerim.Departe de casã ºi într-o zonã cu risc crescut,meditaþia este cu mult mai profundã, analizaeste mult mai severã ºi mai realistã.

Aici, unde într-o clipã poþi sã nu mai fii,conºtientizezi cã tot ceea ce conteazã este sã fiiOM, cu tot ceea ce presupune acest lucru: sãºtii sã ajuþi când trebuie, sã asculþi, sã fii loial,sã fii generos, sã spui o vorbã bunã, cu altecuvinte, sã dai tot ce ai mai bun în tine ºi chiarmai mult de atât.

Paºtele, sunt sigurã cã ne va uni pe noi, toþiromânii de aici, care, chiar dacã suntemîmprãºtiaþi pe tot teritoriul acestei þãri, tot vomcânta la unison, în aceeaºi clipã „HRISTOS AINVIAT DIN MORTI CU MOARTEA PREMOARTE CALCÂND!” ºi vom simþi solemni-tatea momentului toþi odatã.

Este minunat sã ºtii cã sufletele multoroameni simt acelaºi lucru toate odatã ºi chiardacã nu ne cunoaºtem toþi, unii cu alþii, totatunci vom fi fraþi ºi surori ºi ne vom simþi ºimai puternici decât suntem, prin credinþa pecare o avem.

Maior Marius MARIAN – Baghdad –Speranþa – acesta este sentimentul cu careîntâmpin aceastã mare sãrbãtoare religioasã:speranþa cã munca pe care o facem aici - dinpãcate presãratã cu atâtea vieþi pierdute - nueste în zadar; speranþa cã Învierea Domnuluiva aduce “lumina” ºi pe aceste tãrâmuri atât degreu încercate; speranþa cã liniºtea sufleteascãºi echilibrul interior se vor transmite ºi celorcare propagã rãul, peste tot în lume; speranþacã toþi cei care suntem departe de casã, îndiferite misiuni, vom ajunge cu bine în þarã.

HRISTOS A INVIAT!Cãpitan Dãnuþ Ungureanu – Kir Kush -

Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui le întâmpin cusufletul curat ºi împãcat al celui care îºiiubeºte Familia ºi Þara, cu sufletul curat alcelui care ºi-a fãcut ºi îºi face datoria de Tatã,Militar ºi Cetãþean, faþã de familie ºi de þarã.

În acelaºi timp, le întâmpin cu sufletulîndurerat, vãrsând o lacrima pentru cei ce aupierit în zonele de conflict, fie ei militariromâni sau ai Coaliþiei.

Dumnezeu sã-ii odihneascã în pace! Doresc sãnãtate ºi fericire pentru familie,

pentru mine si pentru toti ceilalþi, de asemeneaîmi doresc PACE.

Comandor Sorin Nicolaescu - AdDiwanzah - În preajma Sfintelor Sãrbãtori alePaºtelui, cu toþii ne pregãtim sã luãm parte laminunea întruchipatã de învierea lui Hristos.

Credinþa ºi învãþãtura creºtinã ne uneºte înspirit ºi ne aratã calea, lumina, adevãrul ºisperanþa în nemurirea celor sfinte ºi în înviereaspiritului. Învierea lui Hristos ºi învierea noas-trã în EL aratã victoria finalã a binelui, dã unsens ºi o þintã pornirii spre comunicarea cu ELºi a oamenilor între ei.

Multã sãnatate ºi fericire familiei, iarcolegilor o misiune cât mai uºoarã ºi un cãl-duros „Hristos a Înviat!”

Maior Daniel BURLACU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008

Pagina 3

În Irak

Mili tar i i români au întâmpinat Învierea Domnului

Miercuri, 23 aprilie, în garnizoanaBucureºti, Ziua Forþelor TerestreRomâne a fost marcatã prin ceremoni-ale militare ºi religioase desfãºurate laMonumentul Infanteriei, al geniului, alartileriei, precum ºi prin intermediulexpoziþiei de tehnicã militarã ºi a exer-ciþiilor demonstrative din Parcul Izvor.

Au dat onorul ofiþerilor, subofiþer-ilor ºi soldaþilor cãzuþi în campaniilepentru apãrarea þãrii generali, ofiþeriactivi ºi în rezervã, veterani de rãzboi,reprezentanþi ai comunitãþii locale,studenþi ºi elevi. Pentru câteva minute,pe arpegiile muzicii militare reprezen-tative a ministerului Apãrãrii ºi a Cor-pului 1 Armatã Teritorial, s-audepus coroane ºi jerbe de flori lamormintele celor care prin pilda lor deomenie ºi jertfã, au demonstrat cã lib-ertatea înseamnã ceva care meritã ºi secucereºte. Cei cãzuþi pe fronturilebravurii au fãcut parte din marileunitãþi ºi unitãþile forþelor terestre, ocomponentã cu personalitate pentruºtiinþa ºi arta militarã a poporuluiromân.

Forþele Terestre Române îl au capatron spiritual pe Sfântul MareMucenic Gheorghe, general ºi con-ducãtor al destinelor umane, un erou

care ºi-a pus mai presus de propria-iviaþã onoarea ºi distincþia, virtutea ºivitejia în scopul nobil, cel de apãrare apatriei.

De fiecare datã, ziua de 23 aprilie,Ziua Forþelor Terestre Române, devineºansa noastrã de a spune cã prinrespectarea trecutului vom recunoaºteviitorul, iar cinstirea eroilor face partedin ritualul nostru de a ne respectapoporul. Cãrþile de istorie naþionalãmai vorbesc ºi astãzi despre ofiþerii,subofiþerii ºi soldaþii care au luptat întranºeele bravurii ºi prin armele lor aucreat împotriva agresorului scuturi for-mate din lovituri dibace. Militarii deastãzi ai Forþelor Terestre Române ºtiucã istoria este cartea sfântã a existenþeinoastre, iar pentru pãstrarea ei în co-pertele de aur, avem nevoie de propriamoralã care devine scopul propriilornoastre victorii. Memorabila zi de 23aprilie, o zi a Forþelor TerestreRomâne, echivaleazã cu cea mai înaltãdistincþie pe care a câºtigat-o instituþiamilitarã, în semn de preþuire pentrumandatul onorabil de apãrare a þãrii ºia cetãþenilor ei.

Locotenent-colonelRoberto DUMITRIU

23 aprilie, zi memorabilã pentru Forþele Terestre Române

ÎÎnn llaabboorraattoorruull ttaaccttiicc,, eessttee uuººoorr ssãã dduuccii ssããggeeþþiilleeppeessttee ccuurrssuurriillee ddee aappãã,, mmiijjlloocciiii ssaauu mmaarrii,, ººii ssãã ddeecciizziiccãã ssuubbuunniittããþþiillee ffoorrþþeeaazzãã ““ccuullooaarruull”” ppeennttrruu aa rreeaalliizzaa uunnccaapp ddee ppoodd.. NNuummaaii ccãã vvaallooaarreeaa ssiimmbboolluurriilloorr ppeennttrruuaammeennaajjããrriillee ggeenniissttiiccee,, îînn tteerreenn,, eessttee mmuulltt mmaaii iinntteerree-ssaannttãã ººii mmeerriittãã,, mmããccaarr pprriinn ccoommuunniiccaarreeaa jjuurrnnaalliissttiiccãã,,ssãã ffiiee ddeetteeccttaattãã llaa ssccaarraa uunnuu ppee uunnuu.. DDaarr nnuu oorriiccuumm,, cciipprriinn mmããiieessttrriiaa ssuubbuunniittããþþiilloorr BBaattaalliioonnuulluuii NNaavvee TTrreecceerriiFFlluuvviiaallee,, ccaarree aa ddeemmoonnssttrraatt llaa „„VVããrrssããttuurraa””,, îînn ttrreeiizziillee,, ccãã aauu îînnþþeelleess ººii aauu aapplliiccaatt lleeggeeaa eeffoorrttuulluuii ccoonnjjuu-ggaatt.. CCuumm?? PPrriinn rriittmm ccoonnttiinnuuuu,, ccuu ffoorrþþaa iinnssttaallaaþþiiiilloorr ddeerriiddiiccaatt ººii ccuu îînnccrreeddeerreeaa ccãã ººii-aauu ccrreeaatt pprroopprriiaa lloorrooppeerrãã ppoossttuummãã..

Locul punctelor de trecere – ARAPU!Jaloane, bãrci pneumatice, veste de salvare, sonde. Sunt

aparatele pe care le folosesc în cercetarea cursului de apãspecialiºtii de geniu. Dupã aproape trei ore de explorare amofturilor Danubiului, subordonaþii sergentului-majorMihãiþã ZAINEA au raportat cã braþul Arapu este cel mainimerit loc pentru amenajarea punctelor de trecere pe bacuriºi pe ceamuri. Grupurile 1 ºi 2 Nave Treceri Fluviale s-audeplasat dupã coordonatele determinate în camera de navi-gaþie spre locul misiunii. Maistrul militar DoruDRAGOMIR strãbate cu binoclul întregul culoar navigabil.Indicã: „Reper 1, drept înainte, mai puþin 10 – Gata!”

Nava se strecoarã ca un peºte rãpitor printre fronturile deape agitate de douã zile. Constructorii sunt echipaþi de acþi-une ºi aºteaptã comanda de lucru la fel cum fac paraºutiºtiicând vãd semnalul „liber” la trapã. Nimeni nu scoate uncuvânt. Se gãsesc la evaluarea pentru sfârºitul etapei. Acumvor arãta cum au înþeles operaþiile de debarcare a tehnicii, demânuire, de aºezare ºi de fixare a ceamurilor. Sunt instalaþiifoarte mari aceste ceamuri, care pot transporta pânã ºi untren de marfã cu cinci vagoane. Deja, gradaþii voluntariGheorghe GURGU, Rãzvan ªTEFÃNESCU ºi GabrielSTOICA rotesc dispozitivele pentru acþionarea mecanis-melor de ridicat. La numãrãtoarea comandantului de navã,maistrul militar Doru DRAGOMIR, suprafaþa metalicã aceamului coboarã cãtre zona de contact. Rãzvan

ªTEFÃNESCU îºi priveºte vesta coloratã în roz.Parcã îl înþeapã ceva în dreptul claviculei. Face omiºcare de rotire a braþului. Colegul sãu, GabrielSTOICA, înþelege cã trebuie sã lase capãtul dinstânga al platformei puþin mai jos. ªTEFÃNES-CU vrea sã strige cã nu are în intenþie sã transmitãnici un semnal. Dar, motoarele navei, zgomoteleºi vibraþiile instalaþiilor din jur îl dezamãgesc pevoluntar. Ei nu ºtiu cã sergentul-major ZAINEA ºimaistrul-militar DRAGOMIR supravegheazã cuatenþie detaliile operaþiunii.

Platforma coboarã ca pana unei lebede. Încet,fãrã sã deranjeze autopropulsia. Suporþii aºteaptã

sã li se distribuie cu inteligenþã greu-tatea ceamurilor de peste 300 toneforþã. Maistrul militar DRAGOMIRapasã maneta pânã în dreptul poziþiei 4.Este semn cã toate oasele metalice suntcoordonate pentru alcãtuirea scheletului unuiCeam autopropulsat. Gradatul voluntar STOICApriveºte la ceas. Parcã pentru prima datã acelemecanice merg în sens invers. Nu, nu-i obosealaºi nici zdruncinãturile cauzate de vibraþiile de penavã. A bãtut recordul, astãzi, la evaluare. Îispune colegului sãu, voluntarul ªTEFÃNESCU,„Rãzvane, ai vãzut ce timp am scos? De douã orimai bine decât la repetiþie. Mamã, ce fricã-miera! Dacã fac vreo cuplare greºitã? Cum o sãmai dau ochii cu domnu’ cãpitan, cel care la exa-menul parþial mi-a dat o notã mare. Drept este cã

mi-a mai corectat ceva la teorie, dar...!” Parcã nimeni nu-laude pe bietulvoluntar, elcare a optatpentru geniudin cauzã cã avãzut un filmdespre arti-ficieri ºi l-ai m p r e s i o n a tcurajul ieºitdin comun alactorilor.

U r m e a z ãa m e n a j a r e apunctului detrecere pebacuri. Tehni-ca auto aBatal ionului72 Poduri sed e p l a s e a z ãspre Insula Arapu. Doamne, dar ce particularitãþi are terenulaici! Rambleuri, debleuri, vegetaþie înaltã, locuri unde apaeste foarte adâncã. Cercetaºii înregistreazã tot ceea cemãsoarã. Se deplaseazã uºor cu barca spre porþiunile care,dupã ochi, par a fi periculoase. Nava maistrului militar SorinPRECUP devine protagonista filmului pentru amenajareatrecerii pe bacuri.

Ce înseamnã bac? Un fel de vapor, lung cât distanþa din-tre doi stâlpi de telegraf, care suportã greutãþi de Sisif.

Spectacolul începe cu aceiaºi executanþi, doar cãdeprinderile par mult mai bine formate. Gradatul GheorgheGURGU face semne pentru a direcþiona platforma. Doar omiºcare de deget îi trebuie manivelei pentru mersul înainteºi... gata! Platforma este la orizontalã. Geniºtii acþioneazã cudispozitivele speciale pentru fixarea în cuplele care aºteaptãcu disperare sã înghitã mustãþile metalice. ªi aici, timpul deamenajare a devenit unul de record naþional.

Maistrul militar PRECUP ºtia cã se va întâmpla aºaceva, sã dãrâme toate baremele de la antrenamente. Cã nu înzadar, s-a strãduit sã-ºi omologheze patru brevete deinvenþie, culmea, douã dintre ele sunt aplicate la montarea

trecerilor pe bacuri. Ofiþerii din statul major s-au adunat într-

un loc, undeva la prova tribord, ºi discutãaprins despre anunþarea momentelor tactice.Unii vor sã fie ordonate succesiv. Alþiimizeazã pe surprize. Îi liniºteºte maiorulGeorge CALOIAN, locþiitorul comandantu-lui. κi argumenteazã punctul de vedere cutrei informaþii suplimentare ºi o concluziedesprinsã dintr-un ordin de acþiune dat cu o ziînainte. „Se acþioneazã potrivit scenariuluicunoscut de cãtre toþi executanþii!”, a fostreplica ofiþerului din echipa de comandã.

Cine se opune în fa þa l u iS i s i f ?

Maiorul George CALOIANU se despartegreu de staþia portabilã. Verificã legãturiledin reþeaua de transmisiuni. Semnalul „„EExxee-ccuuttaaþþii 448888!!”” este recepþionat ºi confirmat decãtre micii comandanþi. Scenariul este intere-sant. Inamicul s-a retras cu forþele principale

pe malul opus braþului Arapu. ªi-a concentrat majoritateamijloacelor pentru a interzice direcþia „ROªU, NEGRU,GRI”. Elementele proprii de cercetare încearcã sã pãtrundãîn interiorul dispozitivului pe la flancul drept. Ocolesc ozonã foarte adâncã, vireazã spre stânga, revin pe direcþie,opresc motorul ºi cu forþa vâslelor ajung aproape de tranºeeaîntâi a inamicului.

De pe malul propriu, douã grupe deschid focul în seriiscurte, pentru a-i sprijini pe cercetaºii din grupa sergentului-major Mihãiþã ZANEA. Inamicul, surprins, încearcã sã seretragã sub sprijinul artileriei ºi mitralierelor de calibru 7,62mm. Ca sã-ºi mascheze deplasãrile, aruncã grenade fumi-gene ºi substanþe toxice de luptã semipersistente. Com-pletele de protecþie sunt îmbrãcate parþial. Doi pistolari

asigurã cu foc misiunea grupei,pe timpul îmbrãcãrii mijloa-celor individuale de protecþie.

Adversarul, speriat pestecredinþele alor noºtri, încearcãsã-ºi reactiveze câmpurile demine antipersonal, montate peun front de treizeci de metri. Casã le îndepãrteze, oamenii luiZainea acþioneazã pringhearele lungi cât ZidulChinezesc. Muºchii de la gât lis-au pus pe tremurat ca de fri-gurile galbene. Comandanþii degrupe rãspund la staþii ºi daucâte o comandã la zecesecunde. Soldaþii voluntariRãzvan ªTEFÃNESCU ºiGabriel STOICA executã focspre arma automatã încadratãde servanþi. Nu stau deloc în

poziþie comodã. Din poziþia în genunchi, sub un balans cumulte grade de libertate, reuºesc sã-i liniºteascã pe cei doiluptãtori incomozi. Apa le-a intrat în bocanci, ºi în barcã.Vestoanele sunt grele ºi le apasã pe umeri ca o halterã deculturism. ZAINEA gãseºte momentul sã apunã „Vedeþi,acum v-aþi convins!” Gheorghe GURGU, RãzvanªTEFÃNESCU iau armele în mâini ºi, de la ºold, executãdouã serii de lovituri prin secerare.

Privesc spre malul propriu. De sub cãºti, apa li se scurgeca la saunã. Înghit picãturile groase ca pe cireºele de mai.Oare ce fac inamicii? S-au speriat de ofensiva geniºtilor?Una chiar foarte serioasã.

Abia acum, în febra atacurilor, constructorii de treceripot sã înþeleagã mai bine ceea ce li s-a spus la istorie. Despremanevra de la Flãmânda. Din Primul Rãzboi Mondial.Acolo, unde Armata României a învins. Atunci, s-a aplicatlegea efortului. Astãzi, ei, la „„VVããrrssããttuurraa””, nu au fãcut altce-va decât sã se convingã de ceea ce înseamnã tradiþia.

Chiar...! Înseamnã ceva? Sigur, efort aplicat, dar nu oricum. Înseamnã efort apli-

cat dupã o lege scrisã în codul virtuþii ºi al onoarei.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUFoto: Cãpitan Valeriu SACARIªEANU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 4

Legea efortului apl icatã la “Vãrsãtura”

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008

Pagina 5

10 ziare din zonã, 20 de cotidiene internaþionale, 14 arti-cole din reviste militare autohtone, 100 de discursuri înre-gistrate cu foºti militari KFOR scot în faþã un turbion al con-flictelor interetnice. Pentru ce? Chiar ºi pentru simplul motivde a nu se accepta ideea cã Balcanii înseamnã locul unde li-bertatea este ceva care meritã ºi se cucereºte.

SSâânnggee ,, mmiinnee ºº ii ccoonn ff ll ii cc tteeDe ce conteazã Kosovo? Pentru cã, odatã cu el, în culise-

le Balcanilor s-a nãscut un incendiu devastator. Mulþi ausãrit sã-l stingã. Alþii doar au mimat. Din diverse motive, ati-tudinile faþã de momentul Kosovo s-au schimbat. Unele suntpro. Altele sunt contra. În orice caz, durerea în Kosovo a fostcu totul alta. Pe lângã conflictele de lungã duratã, victimeleºi minele dispuse pe suprafeþe mari, s-a nãscut dezinfor-marea. Când totul este învãluit în ceaþã, când Rezoluþia 1244a Consiliului de Securitate ONU exista doar pe hârtie, hao-sul pãrea cã dominã, iar criza creºtea în intensitate precumdrojdia în pâine. Pe acest fond, informaþiile puteau fi uºormanipulate, gest pe care mass-media nu l-a lãsat la voiaîntâmplãrii.

FFaann ttaassmmee ll ee pprreessee iiAu cuvântul acei din diasporele albaneze (Elveþia, Aus-

tria, Germania). Ei sunt principalii sponsori ai ziarelor„Rilindja”, „Zeri”, „Koha Ditore” ºi au argumentat faptul cãsârbii au pierdut în faþa albanezilor.

S-au comentat pozitiv sprijinul NATO ºi al SUA, dar s-afãcut publicã ºi îndepãrtarea lui Miloºevici, consideratãdrept o manevrã inteligentã pentru viitorul provinciei Koso-vo, un loc în care cultura albanezã este dominantã.

Nu s-au neglijat deloc destinele sârbilor cartiruiþi în con-tinuare în Kosovo. Primele pagini au titrat cu litere de-oºchioapã despre atrocitãþile sârbilor împotriva albanezilor,texte construite pe probe ºi dovezi care au întrecut etica pro-fesionalã cu cel puþin cinci grade ale suportabilitãþii afective.

Scenariile prinse în genurile reportajelor au sfidat bunul-simþ civic ºi au dominat prin fantasmele greu de recunoscut,chiar ºi de autorii înºiºi.

S-a nãscut pânã ºi o „listã neagrã”, în care s-a vorbitdespre autorii crimelor sãvârºite pe timpul conflictelor.Structurile de informaþii ale KFOR ºi-au plasat metodele deinvestigaþie ºi au identificat verigile din lanþul slãbiciunilor.Totul a fost o înscenare, de pe urma cãreia, mulþi dintrecetãþenii sârbi au cãzut victime.

Comisia de analizã media din OSCE a aplicat mãsura deeliminare a ziarelor ostile din peisajul mediatic, i-a amendatpe editorii ºi pe redactorii care au generat subversiunile. Nicimãcar OSCE-ul nu a fost protejat. Un sârb care fãcea partedin structurã a fost ucis.

Dezinformarea prin mass-media a inversat ordinea înprovincia Kosovo. Încurajaþi ºi de cãtre alte forþe, ziariºtii auaccentuat haosul, iar din condeiele lor au aruncat quintale decernealã ce ulterior au devenit tone de sânge, mult mai

impresionante decât lacrimile.

UUCCKK ssaauu cc rreeaaþþ ii aa uunnuu ii mmii ttDacã sârbii au fost aºa-ziºii „criminali”, cei novici nu au

fost decât albanezii, potrivit legilor de simetrie a rãzboiului.ªi cine i-ar fi putut proteja pe bieþii albanezi? Normal, lup-tãtorii UCK. Ziarele fondate la ordinul diasporei au deschisfrontul dezinformãrii cu articole de graþie salvatorilor UCK.Foiletoanele cu veteranii luptãtori UCK, reportajele de

amploare care preamãreau pildele lor de omenie împotrivaunui adversar periculos, politicianul (cetãþeanul) sârb.Bineînþeles, cã totul a fost o înscenare pusã la cale de VIP-urile albaneze. Mai mult, ei au editat publicaþii bilingve -albaneze ºi engleze, broºuri, foi volante, calendare cu ima-gini trucate în care îºi elogiazã proprii eroi. Scenariile stu-pide puse la punct de cãtre manipulatorii din culise au îndo-liat provincia Kosovo. O victimã a sforãriilor trase de cãtrecei care doresc supremaþia. Cine sunt? E greu de spus.

SSccuu ttuu rr ii aann tt ii rr uuºº ii ºº ii aann tt ii ff rraanncceezz iiAproape 40 de naþiuni au aderat la ideea de a proteja

Kosovo, sub acronimul KFOR. A fost bine sau rãu sãfii înrolat în KFOR? Textele jurnalelor albaneze spuncã, în general, trupele KFOR au deranjat firescul dinzonã. Referinþa nu este extinsã la toate naþiunile, cidoar la douã: rusã ºi cea francezã. Probabil, meritã sãreamintim ºi faptul cã Rusia a fost aliatã Jugoslaviei.Normal, jurnaliºtii albanezi nu s-au lãsat ademeniþi dearmele împãciuitorilor ruºi. Le-a gãsit cusurul beþiei,

al orgiilor de tot felul, al jafurilor ºi hoþiilor la scara incredi-bilului. Chiar s-a popularizat într-un cotidian albanez dinaugust 2000 cum cã „Barbarii” militari ruºi se plimbã înpielea goalã prin campusurile lor ºi chiar în afara lor.

Episodul petrecut la punctul de control ruso-germanpoate deveni convingãtor pentru a arãta cã ruºii sunt greu desuportat în zonã. Cazul unui lider UCK, însoþit de un con-silier care a refuzat sã-ºi predea pistolul autoritãþilor a þinutprima paginã a ziarelor aproape o lunã. Editorialiºtiisusþineau cã ºeful din UCK a fost bãtut, unii chiar au afirmatcã a fost ucis. Finalul scenariului? Reflectat, de altfel, întoatã presa. Ruºii trebuie miºcaþi din zonã. Decidenþii KFORnu au luat în seamã cererile subversioniºtilor. ªi dreptdovadã, aceºtia din urmã au atacat baza militarã rusã KFOR.

Arhitectura provincieiKosovo, despãrþitã de râulIbar, între nord ºi sud estepopulatã la miazãnoapte cumajoritatea sârbilor ºi câþivaalbanezi, iar la miazãzi decâþiva sârbi ºi mai mulþialbanezi. Aproape de centrueste nucleul, oraºul Kosovo-Mitroviþa. La linia de în-cetare a focului au fostamplasate forþele franceze.Conflictele permanente s-aupornit între sârbi ºi francezi,între francezi ºi albanezi,între sârbi ºi albanezi. Dis-cursurile jurnalistice îifãceau vinovaþi pe francezi.Raþiunea analiºtilor este unafoarte maturã. Franþa a fostpro Jugoslavia în conflictelemondiale. Drept completare,Legiunea Strãinã are în rân-durile ei mulþi soldaþi sârbi.ªi-atunci, Clio va fi curtatã ºide sârbi, dar ºi de albanezi.

În alai, sigur îºi vor afla locul ºi invitatele KFOR.

CCuuvvâânn ttuu ll ss cc rr ii ss ,, ccoonn ff ll ii cc tt ssoonnoorr??Pe teatrul Kosovo, s-a uitat de comunicare ºi de comuni-

catori. Când reuºeºti sã modifici normele, valorile ºi cred-inþele cu forþa cuvântului scris, deja totul este sonor. Mai alesbanalul conflict, la care mulþi s-au aºteptat, dar ce pãcat cãpercepþiile nu sunt la fel. Într-un moment când fiecare îºicautã propriul spaþiu de securitate, câºtig de cauzã va aveadoar cel care ºtie ºi poate sã lupte împotriva percepþiilor, celmai puternic rãzboi al influenþãrii sociale. (C.D.C.)

Am vãzut cum s-a abordat rãzboiul în literaturã. Nul-au descurajat nici arta ºi nici ºtiinþa. Multe invenþii dininginerie au fost aplicate ºi confirmate în conflicte.Odobleja a vorbit despre simetria rãzboiului. Poate cã nune-ar displãcea, dacã într-o prolaþiune, dar nu pe spaþiilargi, s-ar vorbi ºi despre dimensiunea psihologicã arãzboiului. De ce psihologia rãzboiului? Din cauzastudiilor, care confirmã faptul cã, pentru prima oarã,arma psihologicã s-a folosit în bãtãlia de la Salaminadintre greci ºi perºi.

Norocul îi ajutã pe cei luminaþiFrederic al II-lea, regele Prusiei, spunea cã „un bun

general trebuie sã aibã noroc”. De unde s-a nãscut oasemenea credinþã? De pe timpul campaniilor, cândstatul major al armatei sale a pierdut ritmul acþiunilordin cauza unui vid informaþional ºi al unei manipulãricare a continuat sã sfideze principiile ºi legile artei mi-litare. Faptul cã a mai obþinut succese parþiale i-a creatlui Frederic imaginea cã ºansa este virtutea celor lumi-naþi. Cu timpul, experienþele rãzboiului spun altceva. Deexemplu, Epaminonda, general grec, susþine cã doarinformaþiile sunt instrumente prin care se ghicescintenþiile ºi gândurile adversarului. Delacroix îi acordãgeneros pionieratul victoriei principiului unitãþii decomandã. Vegetius ºtie cã cine nu se aprovizioneazã cuceea ce trebuie va fi învins fãrã luptã. Nici AndreBEAUFRE, în tratatul „Introducere în strategie”, nurenunþã la conceptul psihologic pentru interpretareafenomenului rãzboi. Susþine cã „este învins doar cel carese recunoaºte învins”. Într-o formã acceptabilã per-cepþiei, dacã spui cã eºti învins, atunci subconºtientulpreia întocmai informaþia ºi o conduce pânã la actul devoinþã.

Napoleon Bonaparte, recunoscut ca sugestioterapeut,pe timpul campaniei din Italia, a verificat faptul cã„moralul ºi impresiile reprezintã mai mult din realitate”.A înþeles corect faptul cã ecuaþia moralului þine de struc-turile cognitive ºi de judecãþile de valoare ale oamenilor.Curajul, ca început al biruinþei, este un plus al moralei.Descurajarea, efectul invers, este o amprentã a moraleicu semn minus. Omul este descurajat, atunci cândorgoliul sãu este compromis, când eºueazã în gândire, învoinþã, în imagine ºi apare frica.

Unui om, ostaº sau nu, este bine sã-i vinzi iluzii.Adicã, acele contexte unde realitatea este trãitã la alþiparametri, cu mult diferiþi de cei pe care i-a perceputsubliminal, prin influenþarea socialã. Gustave Le Bon îldescria pe Napoleon Bonaparte, în „Psihologia mulþim-ilor”, un artist în conducerea destinelor umane, un ter-apeut capabil sã schimbe celor mici gândurile ºi com-portamentele negative.

Din pãcate, nu doar pe vremea lui Napoleon eramsclavii percepþiilor. Astãzi, este aceeaºi certitudine. Unmesaj, construit în variantele pragmaticii de comuni-care, la început este perceput subliminal, apoi conºtientºi în ultima etapã absolut conºtient.

Descurajarea, un comportament prin influenþare

Analiºtii militari, în special cei care au preferatdimensiunea psihologicã a strategiei, au conchis faptulcã: „descurajarea pune în joc influenþa exercitatã asupraceleilalte pãrþi adusã în situaþia de a aprecia consecinþeleviitorului sãu comportament. Însuºi obiectivul descura-jãrii constã în a-i demonstra cã propriul comportamentva fi determinat de al sãu.”

Discursul îºi proiecteazã încã din preambul sãdefineascã descurajarea. Ca pe o influenþare, unde suntprevizibile consecinþele unui viitor registru comporta-mental. Cum s-ar traduce într-un limbaj accesibil dome-niului militar? Sã exemplificãm tot prin terapeutulNapoleon. Înaintea campaniei de la Marengo, un cer-cetaº i-a raportat împãratului:

„- Sire, inamicul are peste 200.000 de oameni. Noiavem 100.000. Ce facem?

- Nu-i nimic. Voi sunteþi 100.000, dar cu mine fac300.000. Adicã, îi sunt superior în forþe. Deci, l-amînvins!”

Armata corsicanului din Ajaccio a câºtigat luptele.Sugestia simplã, realistã ºi vehiculatã de un maestrurecunoscut a generat un comportament pe mãsura dor-inþei împãratului. A fost o întâmplare? Dacã da, istoriaeste suficient de permisivã. Dacã are vreo corespondenþãîn realitate, atunci este momentul sã luãm în seriosdimensiunea psihologicã a strategiei.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Ps iho log ie º i s t ra teg ie Vânzãtori i de i luzi i

În orice organizaþie, comunicarea prezintã o importanþã capi-talã. Una dintre cele mai potrivite cãi prin care managerul poatedeveni mai eficient este sã afle ce impact au acþiunile ºi cuvintelesale asupra celorlalþi, iar pentru aceasta este nevoie de provocareaunei reacþii din partea lor, feed-back-ul, ceea ce implicã un risc dinpartea acestora. În viaþa organizaþionalã actualã, angajaþii auînvãþat sã îºi mascheze ºi sã îºi ascundã sentimentele, în specialfaþã de cei care ocupã poziþii ierarhice înalte. De aceea, este ade-sea dificil de ºtiut care a fost adevãratul impact al mesajului asupracelorlalþi. Rezultatul poate fi un zâmbet politicos, acordul verbalsau consensul aparent, emiþãtorul presupunând, în mod eronat, cãaceste semne de feed-back extern din partea receptorului constitu-ie adevãrul. Însã, managerul care dispune de bune abilitãþi decomunicare interpersonalã poate determina ºi verifica impactulreal pe care spusele sale l-au avut, putând stabili dacã eventualaproblemã derivã dintr-o inabilitate de comunicare sau din sistemulde filtrare al celorlalþi.

Comunicarea reprezintã însã unul dintre cele mai dificileaspecte ale muncii unui manager. Sursa majoritãþii problemelor decomunicare o constituie diferenþa dintre conþinutul mesajului sauimpactul pe care managerul intenþioneazã sã-l creeze ºi modul încare ceilalþi membri ai organizaþiei recepþioneazã mesajul. În pro-cesul îmbunãtãþirii performanþelor legate de comunicare, probabilcã nici o abilitate nu este mai importantã decât aceea de a primifeed-back precis ºi corect cu privire la impactul real al afirmaþiilorsale. Acest lucru necesitã sensibilitate întrucât celor mai mulþioameni le este fricã de o confruntare directã cu cineva care îi între-abã despre performanþele lor. Nu este uºor pentru o persoanã aflatãpe o poziþie ierarhicã inferioarã, într-o organizaþie, sã se confruntecu o persoanã cu un statut mai înalt, pentru a-i acorda un feed-backnesolicitat ºi, probabil, nedorit. Riscurile implicate, din perspecti-va persoanei de pe nivelul mai scãzut, sunt atât de mari, încât, dacãsituaþia rãmâne intolerabilã, cea mai sigurã strategie este tãcerea,în speraþa cã, în timp, condiþiile existente se vor îmbunãtãþi.Aceastã strategie tãcutã a schimbãrii minimale, larg utilizatã pen-tru rezolvarea problemelor cu cei care au un impact negativ asupranoastrã, mascheazã realitatea ºi þine ascunse frustrãrile. Însã, pânãîn momentul în care adevãrul iese la ivealã, consecinþele negativeale unei relaþii slab dezvoltate sunt dificil de monitorizat. De aceea,dupã feed-back, managerul trebuie sã conºtientizeze riscul pe careºi l-a asumat persoana care i-a acordat feed-back-ul ºi sã îºiexprime recunoºtinþa pentru efortul depus de aceasta. Nu de puþineori, managerii omit, ca parte a strategiei lor comunicaþionale, sãofere angajaþilor posibilitatea de a adresa întrebãri pentru a clarifi-ca informaþiile formale.

Ca ºi în comunicarea interpersonalã, managerul trebuie sã segândeascã la impactul dorit ºi la strategie atunci când comunicãprin canalele organizaþionale. Feed-back-ul încheie procesul decomunicare ºi permite managerului sã verifice în ce mãsurãmesajul a fost receptat corect sau a suferit filtrãri (distorsionãri).

Subinspector Petronela PRACSIU

FFooººnnee ttuu ll zz iiaa rree lloo rr

KOSOVO, ÎNTRE ALB ªI NEGRU

Feed-back-ul, un instantaneual comunicãrii

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 6

CMYK

Pânã sã-l reîntâlnesc pe maiorulAurelian COROI, dintr-o unitate deînvãþãmânt militar, nu ºtiam cã omulpoate reacþiona mai mult în faþa emoþio-nalului ºi mai puþin în faþa raþionamentu-lui. Efectuam o misiune de documentarepentru ziarul militar central ºi eramînsoþit la clase de cãtre comandant. Mis-a prezentat denumirea cursului, dar ºidisciplina pe care o preda ofiþerul cu gradsuperior. I-am adresat celui de la catedrã,pe bunã dreptate, întrebarea dacã esteabsolvent al cursului de pregãtire psi-hometodicã. Dupã comunicarea gestualãpe care probabil nu ºi-a ºtiut-o, l-am înþe-les cã este surprins, dar ºi cã ar vrea sãmai spunã ceva. Noroc de soneria careavertiza despre pauzã, altfel nu reuºeamsã aflu doleanþa colegului. Nu l-a deran-jat prezenþa ºefului sãu direct, coman-dantul, ºi ºi-a exteriorizat durerea. Decând activeazã în unitate, niciodatã nu aprimit soldã de merit. Criteriile pe carele-a enumerat într-o succesiune logicãfãrã comentarii m-au fãcut sã înþelegaltceva. Cã el era cel mai îndreptãþit sãfie recompensat, din cauzã cã, realitãþileobiective l-au gãsit doar pe el în centrulactivitãþilor. L-am privit nedumerit pecomandant, un ofiþer care avea expe-rienþã suficientã chiar ºi pentru sensibi-litãþi de aceastã manierã. Mi-am deschisagenda pentru a-mi nota câteva puncte dereper ale unui posibil text jurnalistic.

Numai cã, din întâmplare, am dat pestecriteriile copiate din instrucþiune - Legea138/1999 - care fãceau referire la acor-darea soldelor de merit. Fãrã intenþia dea-l distrage de la constructele sale per-sonale pe maior, i-am adresat o întrebare.Câte norme a reþinut din studiul docu-mentului oficial? Rãspunsul a rãmas,undeva, la masa tãcerii. L-am rugat pecomandant sã-i explice subordonatuluideclaraþia de poziþie a domniei-sale înaceastã situaþie de comunicare. Personal,eu sunt intrigat de altceva. Cum de ºi-adefinit atât de bine traseul recompensei?De ce au fost eliminaþi, în viziunea lui,ceilalþi colegi din catedrã ºi a rãmas doarel? Dacã nu ºtia nici mãcar cum sã pro-cedeze dupã lege, ºi nici care sunt criteri-ile, oare ce s-ar putea crede referitor laofiþerul instructor? Cã este un tip orgo-lios. Aº spune eu. La el, modestia nu vafi niciodatã o mantie a demnitãþii ºi dis-tincþiei. Ulterior, am aflat de la coman-dant faptul cã ofiþerul nu avea perfor-manþe pentru a obþine premiul. Nu ºtiucum se cheamã în psihologie felul în carea procedat colegul mai mic în grad. Sãspun imaturitate psihicã ar fi prea puþin.Dacã aº continua cu disonanþã cognitivãar fi prea mult. Rãmân la opinia cã îilipseºte cultura relaþionalã. Credinþa cã osumã de bani i-o va face prezentã estedoar utopie. Cât priveºte modestia, sigurnu este pudoarea orgoliului.

MMooddeessttiiaa,, ppuuddooaarreeaa oorrggoolliiuulluuii

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ttooccmmaaii nneeoobbiiººnnuuiisseemm ccuu eexxppeerriieennþþeellee dduummnneeaavvooaassttrrããîînn ddoommeenniiuull aassiigguurrããrriiii llooggiissttiiccee llaa ccoommaann-ddaammeennttuull CCoorrppuulluuii 11 AArrmmaattãã.. DDeecciizziiaa ddee aalluuaa ccoommaannddaa uunneeii uunniittããþþii ddee pprrooffiill nnee-aa ffoossttmmoottiivvuull ddee aa vvoorrbbii llaa ffaaþþaa llooccuulluuii ddeesspprreeccoommppoonneenntteellee ccoonncceeppttuuaallãã,, ffiizziiccãã ººii mmoorraallããccaarree vviizzeeaazzãã aassppeecctteellee aaccttuulluuii ddee ccoonndduucceerree..

- Consider cã sunt interesante cele treicaracteristici ale actului de comandã, vala-bile pentru orice tip de unitate. Funcþiile pecare le-am îndeplinit la eºaloanele mici, caºef al logisticii la o unitate de mentenanþã,apoi cea de ofiþer într-un birou cu atribuþii îndomeniul coordonãrii operaþionalizãrii struc-turilor mi-au dat curajul de a estima viitorulacþiunilor militare. Am optat pentru acomanda un batalion de logisticã dintr-unraþionament foarte simplu. Cel potrivitcãruia vreau sã aplic în teren tot ceea ce amînvãþat în Universitatea Naþionalã deApãrare. Dacã au fost secvenþe când fãceamcalcule kilometrice pentru deplasarea unorcoloane cu tehnicã militarã sau realizãmaprovizionarea forþelor în diferite forme aleluptei, ºi totul rãmânea doar ca un exerciþiual minþii, acum sunt cel care dau viaþã laceea ce primesc. Deja, la douã antrenamentede stat major, am reuºit sã realizez conver-genþa sistemului de comandã (conducerea,controlul, elaborarea deciziei) cu aspecteleei (moral, fizic ºi conceptual). M-am con-vins, în primul rând, de cultura organizaþio-nalã de abilitatea statului major pentru aîmbunãtãþi un curs de acþiune, de a comple-ta planurile de acþiune ºi de a elabora

ordinele de acþiune. Misiunea unitãþii esteimportantã pentru brigadã sub aspectelesprijinului ºi suportului logistic.

Fac un arc peste timp. Înainte, batalionulde logisticã deservea o divizie. Dificilã eraintervenþia unitãþii de profil, date fiind par-ticularitãþile specialitãþilor militare, dis-punerea unitãþilor de tip regiment sau a celorsubordonate nemijlocit diviziei. Astãzi,datele de intrare – ieºire sunt aceleaºi, singu-ra diferenþã este doar de semanticã. Folosim„brigadã” în loc de „divizie”. Pentru cãîntrebarea viza mai mult un comentariu ca lacarte, voi face o precizare. Tratatele de tac-ticã permit comandantului sã conducã fazeleelaborãrii deciziei, independent sau împre-unã cu statul major. La Batalionul 116Logisticã, îmi asum rãspunderea de a final-

iza actul deciziei, unul al gândirii, doar subdirecta consiliere a statului major. Mã obligãdinamica misiunilor, particularitatea sub-unitãþilor, experienþele ajutoarelor mele. Amgãsit în unitate oameni care sunt pasionaþi deprofesia lor. Le-am aflat repede motivaþiilepentru a face din cunoscut ceva insolit. Laºedinþele de lucru, la adunãrile fãrã ordine dezi, am punctat o formulã de efect. Anume,aceea cã morala este scopul oricãrei victorii.ªi noi, prin forþa sprijinului logistic, avemnevoie de moralã, care, sigur echivaleazã cuvictoria pe care ne-o dorim.

- CCuumm eevvaalluuaaþþii aaccttiivviittaatteeaa ddee iinniiþþiieerree aappllaannuulluuii ddee aacchhiizziiþþiiii ppuubblliiccee??

- Compartimentul este dimensionat lanivelul potenþialului de care suntem capa-bili. Documentele sunt întocmite, însuºite ºiaplicate potrivit reglementãrilor înscrise înH.G. 34/2006. Comisiile de audit au evaluatactivitatea executanþilor prin calificativebune. Suntem orientaþi la cerinþele proprii,dar ºi la ofertele pieþei. De fiecare datã,studiem algoritmii ºi nu eludãm prevedereajuridicã. Din cauzã cã am acþionat conformunor principii obiective, nu am avut inci-dente cu partenerii din afara sistemului nos-tru militar.

- PPoott ffii ccoorreecctt ggeessttiioonnaattee mmaatteerriiaalleellee ddiinnddeeppoozziitteellee ddee mmuunniiþþiiii,, aarrmmaammeennttee,, ccaarrbbuu-rraannþþii lluubbrriiffiiaannþþii eettcc..??

- Da. ªi voi veni cu argumente. Pânã sãajung eu aici, fostul comandant s-a implicatpentru a rezolva problema reevaluãrii spaþi-ilor de depozitare ºi a dispunerii materialelordin resorturi, aºa cum este scris în manuale

ºi instrucþiuni. Biroul contabilitate ºi ges-tionarii sunt angrenaþi într-un sistem corectde comunicare instituþionalã. ªefii dedepozite ºi de magazii au cursuri de specia-litate, sunt cu vechime pe funcþii ºi respectãînscrisurile din norme. La luarea în primire afuncþiei de comandant, am verificat fiecaretip de formaþiune ºi fiecare magazie. Potrivitpropriei concepþii, mai sunt de rezolvat câte-va urgenþe, care se leagã mai mult de paleti-zare, containerizare, manipulare. Suntemsiguri cã vom primi sprijin pentru a fi totuldupã graficele operative.

- RReegguullaammeennttuull ddee oorrddiinnee iinntteerriiooaarrãã RRGG-11 ssppuunnee ccãã aavveeþþii aattrriibbuuttuull ddee aa vvãã ccuunnooaaººtteessuubboorrddoonnaaþþiiii.. CCuumm pprroocceeddaaþþii??

- Vreau sã formulez rãspunsul dupã douãobiecte de atitudine. Primul se referã la celestricte de psihologie. Prin observaþia partici-pativã, prin studiul biografic, prin conver-saþie ºi dialog. Cel de-al doilea este de tipmai mult pragmatic. Pe subordonat, cel maibine îl cunoºti, atunci când îl vezi în faþaobstacolului. Misiunile sensibile pe care le-aavut batalionul mi-au permis o evaluare pescara cunoaºterii a cel puþin 40 de subordon-aþi. Mã pot baza pe foarte mulþi dintre ei.Sunt tineri ºi au voinþã. Le-am sugerat sãreþinã discursul pe care eu îl consider unulde succes. El se referã la faptul cã nu tãriaordinului îþi oferã competenþa, ci felul încare îl spui. Când îl spui cu sensibilitate,produci sensibilitate. Dacã îl exprimi într-oformã conjugatã cu o coerciþie, atuncinemulþumirea ºi insatisfacþia vor fi sigur evi-dente.

„Morala , scopul or icãrei v ictori i”- i n te rv iu r ea l i za t cu l oco tenen t - cco lone lu l Ne lu MOTEA, comandan tu l Ba ta l ionu lu i 1 16 Log i s t i cã -

Am ales la întâmplare unul din taxiurile caremai avea curaj sã înfrunte noaptea. Îngândurat,protejat ºi de ochelarii de vedere, ºoferul m-aîntrebat politicos unde vreau sã ajung. Dupãglas, l-am recunoscut imediat. A fost ofiþerinstructor la catedra de tacticã în ºcoala deofiþeri de rezervã. Aproape trei ani la rând, l-amavut ca direcþional al subunitãþii. M-a învãþatmulte din secretele meseriei, mai mult la trage-rile cu armamentul de pe maºinile de luptã. Îlapreciam pentru cultura universalã. Studiasefilozofia. Îi plãcea sã picteze ºi sã pescuiascã.Þin minte cum îi învãþa pe militarii cu termenredus ordinul de luptã la pluton. Cele 13 puncteaveau legãturã prin ritmuri, rime ºi silabe cupoezia. La o primã redimensionare a instituþiei,gradul nu i-a permis continuarea misiunii. Aoptat pentru a ieºi în rezervã. Parcã îmiamintesc poveþele lui. Sã nu ne speriem deeºecuri. Orice eºec înseamnã, de fapt, premisaunei victorii. Cred cã nu l-am înþeles. Fãrã sãfim rãi, ne gândeam cã sunt aburelile unui filo-zof. Deºi îmi era vecin de cartier, totuºi multãvreme nu l-am întâlnit. Nimeni nu mai ºtiadespre el. Am avut ºansa de a-l revedeapasager fiind, într-o noapte mai puþin frumoasã,aºa cum a fost, de atâtea ori, la instrucþia tacticã.

Vreo câteva minute am avut doar un dialoginterior. Sã mã fi schimbat aºa de mult încât sãnu mã recunoascã? Am început primul ofensiva.I-am spus cine sunt. ªi-a dat jos ochelarii ºi mi-a vorbit pãrinteºte. S-a bucurat cã mai sunt înactivitate. Mi-a descris cât de greu ºi-a gãsit

echilibrul în mediul civil. A insistat sã vor-beascã despre un aºa-zis sindrom al looser-ului(al ratatului), în sensul denotativ. Nimeni nu l-acotat la valoarea pe care sigur ºi-o ºtia. A încer-cat sã ajungã în învãþãmânt. Dupã douã sãp-tãmâni de lucru la catedrã, i s-a desfiinþat pos-tul. Pentru cã avea ºi un curs de contabilitate, aoptat sã þinã evidenþa unei firme de produseelectrocasnice. Patronul i-a înscenat o abaterede la normã ºi i-a refuzat serviciile. Cu ajutorula doi foºti colegi de catedrã, ajunºi pe funcþiiadministrative într-un partid politic, ºi-a pus învaloare disciplina detaliului. Când au aflat deci-denþii ce resurse financiare îi vin lunar, l-auînlocuit cu doi studenþi. Evitã sã comenteze vi-ziunile, despre foºtii militari, din minþile celorpe care i-a cunoscut. Deºi s-a ºtiut întotdeaunaun tip echilibrat, totuºi sindromul de inutilitatel-a doborât. O depresie, în adevãratã formã demanifestare, l-a stãpânit câteva luni. Doarîncrederea în terapie ºi educaþie l-a fãcut sã-ºirevinã. Acum ºi-a fãcut afacerea proprie.Taximetria. Este pedant, vorbeºte frumos cu toþiclienþii ºi are cea mai frumoasã maºinã. Dincând în când, numai cu cei care i-au fost aliaþi înconfidenþe, mai vorbeºte despre trecut. Cu oprudenþã pe care i-am apreciat-o. ªi atunci, cânderam locotenent, dar ºi astãzi, când îl mai aºteptsã opreascã taxiul în staþia de lângã blocul meu.

Paginã realizatã de locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Ton º i monoton

SSiinnddrroommuull lloooosseerr

Muzica devine timp sonor. Poezia decripteazã taineleUniversului, iar zâmbetul impresioneazã plãcerea, cea maicuratã esenþã a virtuþii. Prin zâmbet, devenim sinceri ºi dis-cipoli ai unei ºcoli de umanism. Îi dãm celui apropiat o spe-ranþã, îi deschidem o cale pentru a înþelege cã respectul faþãde el devine o exigenþã a felului nostru de a fi. Un zâmbet, ofloare ºi o razã de soare spun cã arta de a comunica devinestima pentru bunul-simþ estetic. Uneori, zâmbetul poate fi ºiînsoþitorul unei farse al cãrei privilegiu nu-l înþelegi, decâtatunci când cazi în inocenþã. Zâmbetul este cel mai curatsemn al inteligenþei în comunicare, o certitudine a mãreþieiideatice. Cu zâmbetul, poþi cuceri cetatea imaginii celuilalt,indiferent cã este înconjuratã de plãieºii îmbrãcaþi cuarmurile incertitudinii. Despre zâmbet, poeþii spun cã nucostã, iar pictorii fac din el hiperbola reprezentãrii perene.Amintiþi-vã de surâsul, adicã zâmbetul modificat cu o con-stantã, al Giocondei. Cum am meditat la mesajele încu-nunate de bemolii ºi diezii notelor pline, cum am interpretatcratimele, virgulele ºi rimele poemelor ºi, mai mult, cât ne-

am rugat la ea ca sã ne pãzeascã de furia rãzbunãrii voite?Pentru noi, zâmbetul devine cel mai fidel martor al lui Cupi-don ºi cea mai cãutatã armã din a cãrei guri va ieºi trasorulfericirii. Dar oare fericirea nu conteazã pentru zâmbet?Zâmbeºte ºi vei fi fericit, ar spune comunicatorii. Zâmbeºti,deci eºti fericit, ar fi parafraza pentru Descartes. Cândiubeºti, zâmbeºti ºi sigur eºti fericit, credem noi, cei care ne-am însuºit paradoxul – a trãi frumos înseamnã a muri fru-mos. Eternitatea zâmbetului nu poate exista decât în men-talul idealiºtilor. Dar poate deveni o poemã de înþelepciune,pe timpul vieþii, când îþi faci din codru frate, din munte tatã,iar din zâmbet un ocean al speranþelor. Cu zâmbetuldevenim fideli dialogului nistru interior. Ne armonizãm seri-ozitatea, ne îndulcim orgoliul, salvãm imaginea ºi înþelegemcutezanþa ca pe o cucerire ºi o garanþie cã putem orice asupranoastrã înºine. Pentru zâmbet, nu conteazã poziþia socialãsau secretul unei probabile tente de mercantilism. Zâmbetulþine de transparenþa ecranului nostru interior ºi de pariul pecare l-am fãcut cu obstacolul. Cea mai mare înþelepciune

despre forþa zâmbetului credem cã este, atunci când reuºeºtisã mai zâmbeºti, dupã ce în prealabil ai devenit cu totultrist. De ce sã zâmbim? Pentru armonia personalitãþii noas-tre, pentru bucuria semenilor din jur ºi pentru o fericire carevine doar din interiorul nostru. Când îþi auzi propriul nume,zâmbeºti. Când ºtii cã doar gândul bun îþi dã supremaþia,zâmbeºti. Iar când înþelegi cã cel care îþi apare în faþã îþi estesuperior într-o privinþã, chiar meritã sã zâmbeºti. Fãrã sen-sul ironiei ºi fãrã complexul cã eºti cel mai bun. Aºa,dovedeºti cã meriþi sã îmbraci mantia demnitãþii ºi dis-tincþiei. Pentru mulþi, zâmbetul este un dar. ªi ar fi pãcat sãnu facã din el þelul pentru fericirea celorlalþi. Zâmbetuldevine certificatul de merit al unei maturitãþi fizice ºi psi-hice. Puterea de a zâmbi nu o poþi mãsura cu aparatele deprecizie. Singura ºansã rãmâne forþa de empatie cu celãlalt.Dacã aº fi un confesor, mi-aº învãþa discipolii sã-ºi facã dinzâmbet un motiv de comunicare. Zâmbetul îþi asigurã unscop, o direcþionare cãtre succes. Terapia prin zâmbetîmpiedicã deformarea unor raþionamente ºi creeazã armoniade duratã. O armonie cu sine ºi cu ceilalþi. Zâmbetul creeazãimpulsul, ideea despre frumos ºi emoþia pentru eveniment.Zâmbetul este cel mai curat mesaj al înþelegerii viitorului.Cu el, înveþi sã-þi schimbi aura, singura capabilã de aînþelege cã lumea este aºa cum este ºi ca ea suntem noi.

Secretul unei comunicãri

UU nn zz ââ mm bb ee tt pp ee nn tt rr uu mm aa ii tt ââ rr zz ii uu

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008

Pagina 7

CMYK

Smmâârrddaannuull,, pprroonnuunnþþaatt îînn ccoonntteexxtt iissttoorriicc îîþþiiccrreeeeaazzãã iimmaaggiinneeaa uunnuuii rrããzzbbooii ddee aannvveerrgguurrãã,,ddaarr ddaaccãã ee rroossttiitt îînn rreeggiissttrruull ccaallmmuulluuii,,

ssttâârrnneeººttee ccuurriioozziittaatteeaa ddee aa-ii vveeddeeaa llaa ssttaarrtt,, îînnttrr-oo lluuppttããccuu ttiimmppuull ººii ººttiiiinnþþaa oorrddoonnaatteelloorr ttrraaiieeccttoorriiiilloorr,, ppeeooffiiþþeerriiii,, ssuubbooffiiþþeerriiii ººii ggrraaddaaþþiiii vvoolluunnttaarrii ddiinn BB.. 228855 AArrtt..ººii BB.. 8822 AArrtt.. AA..TT.. CCâânndd?? IIeerrii,, ppee uunn vvâânntt ccaarree aa ffuurraattppuuffuull ccooppaacciilloorr ddiinn ddeeppããrrttããrrii,, ccuu uunn cceerr oobbeezz ddee cceeaaþþããnneeaaggrrãã ººii ccuu oo nnooaappttee ggrrooaassãã ccââtt ppiippaa uunnuuii bbããttrrâânn lluuppddee mmaarree,, pprriinnss llaa ttiimmoonnaa ggrreeaa,, ddiinn pprriicciinnaa uunnuuii ttssuunnaa-mmii ccuu tteennddiinnþþãã ddee vveennddeettãã..

„„MMãã ccaauu tt îînn tt rraa ii eecc ttoo rr ii ii ,, aaººaa ccuumm ccaauu tt aaddeevvããrruu ll ””

Agitaþie. Tunurile antitanc ºi obuzierele stau sã plângã.Numai cã, în locul umorilor apoase, vor lãsa calupurile deoþel încãrcate cu bijuteriile Prometeului. Pe aliniamentul dinfaþa foiºorului, sunt vreo zece ofiþeri, care îºi repetã în barbãformulele de calcul. Vor fi evaluaþi la trageri, da, cu muniþierealã. Gata cu dãdãceala! S-a terminat cu indulgenþa dinsãlile ºi poligoanele reduse. Ai pus un coeficient aiurea, þi-aiextras o valoare eronatã, pierzi startul. Este serioasã misi-unea. Calificativul din poligon se va gãsi ºi în evaluarea pro-fesionalã. Chiar dacã juriul are experienþe ºi acumulãri teo-retice, tot cartea este carte. Teoriile nu sunt interzise la pu-blicare. Colonelul Gheorghe FÃTU, reprezentantul Corpului1 Armatã Teritorial, îl bate pe umãr pe un locotenent, careabia reuºeºte sã se desprindã din exerciþiul sãu de meditaþieºi sã se scuze printr-un octet de semnificaþii: „Mã caut întraiectorii, aºa cum caut adevãrul”. Încep sã rãspundã labilete comandanþii de baterii. Un neiniþiat ar fugi suta demetri în zece secunde, dacã ºi-ar pune mintea sã traducãdenumirile „pp mai mic, pp mai mare, conjugatã, pe un reperde tragere cu sau fãrã transport de foc”. Despre coeficienþi,ce sã mai zici?

Numai dacã iei o foaie A4 o umpli cu relaþii matematicegreu de memorat. Dar exerciþiile...? Ele sunt mama învãþã-turii! Nimeni nu vorbeºte, nu râde, nu comenteazã. Parcã arfi santinelele care îºi exercitã consemnele generale. Dincând în când, colonelul FÃTU ºi colonelul Dobricã BUTUC,de la Statul Major al Forþelor Terestre, mai învioreazãatmosfera cu o glumã, cu o corecþie de calcul, mai sugereazãun algoritm de lucru. Vântul secerã poziþia de tragere. Esteun chin sã þii pe braþe tablele de tragere, raportorul artileris-tic, harta ºi aparatul de conducere a focului artileriei(ACFA). Deja, pleacã primele douã lovituri. Sunt la treizecide metri de obiectivele repartizate. Se refac elementele detragere. Cicãeste algoritmulpentru reglajulcu piesa, apoi cup l u t o n u l .Doamne! Câtãsudoare, câþinervi, câte cal-cule pentru aimpresiona olacrimã brizan-tã. Acum,tunurile ºiobuzierele numai plâng. Suntmotivate optimpentru cã se ºtiubine mânuite.Cu forþabraþelor, cuacele cronome-trelor, dar celmai mult prin cutezanþa minþii. Zecile de traiectorii au sfidatSmârdanul. S-au strâns în turbionul preciziei ºi le-au lumi-

nat chipurile mânuitorilor ºighizilor care le-au condusprin bombe, încãrcãturi,înãlþãtoare, derive, punctelede ochire pe derivele calcu-late în centrele obiectivelor.Acolo, în nucleul perfecþiu-nii, artileriºtii au câºtigatvaloarea profesiunii. Ceînseamnã în cuvinte? Poatene ajutã Nichita Stãnescu:„Cuvintele – tristele, numaidacã se lovesc de ceva,numai dacã le apasã cevaexistã”. ªi la Smârdan, ieri,a existat ceva. Un adevãrgãsit prin ºtiinþa traiectori-ilor.

PPaass ii uunneeaa sseeiiaa ddrreepptt ttaa ll eenn tt

Tunurile antitanc auprobleme. A, dar nu deordin tehnic! Sunt specificemisiunilor de nimicire atancurilor. O piesã de tuntrebuie sã loveascã douãtancuri. Pãmântul estedestul de tare, aºa cã stabi-

litatea materialului suferã. Echipele de servanþi acþioneazãcu dinamicã sã le fixeze. Cazmalele îºi înfig lamele în feli-ile deja sfârâmate.

Doi caporali mai voinici împing fãlcelele mai grele decâtpanourile de construcþie. Le curg ºiroaie de apã sub cãºtilemetalice încleºtate pe gât. Poligonul încã nu funcþioneazã.Secundele se scurg ca ceara pe trupul de lumânare. Locote-nent-colonelul Costicã MOCANU, comandantul B. 82 Art.A.T. priveºte prin binoclu. Apreciazã cã distanþele suntcorecte. Se gândeºte ºi la un posibil scenariu. Sã ordonepãrãsirea poziþiei de tragere ºi sã ocupe alta, pe care sã oamenajeze genistic, dar în grabã. Nu renunþã la idee, dar îlîntrerupe colonelul FÃTU, care îi aratã pe hartã configuraþiadispozitivului. Mocanu dã un rãspunsavizat ºi îl invitã pe evaluator sã priveascãprin binoclu cãtre adâncimea poligonului.Colonelul FÃTU recunoaºte cã nu-i uºorsã montezi un aliniament, aºa cum suntscrise în carte normele tehnice. Fãrã douãsau trei autocamioane de tonaj greu, nupoþi realiza o linie a obiectivelor decâtdacã ai de-a face cu magia.

În orice caz, în timpul scurt de când seaflã în poligon, ca ºef al sectorului detragere, maiorul Gigel NICHITOV a fãcutminuni. A întins aproape trei sute de metri

de cablu, arecond i þ i ona tcâteva dispozi-tive de miºcare aþintelor ºi a creatcâteva zoneunde obiectivelese miºcã lavitezele ºi subunghiurile ceru-te prin regulilede tragere.

Gata! Se dãprima comandã.„Asupra tancu-lui, patru, pemijloc, douãproiectile, foc!”

Spargerea se vede pe mijloc, acolo unde-i camera mecanicu-lui conductor. Servanþii se bucurã ca la meciul cu mizã mare

de pe Ghencea. Se încarcã tunul. Din nou, aceeaºi comandã.Vigilenþa ochitorului, caporalul Marcel CHIRLACOVSCHI,le stârneºte admiraþia celorlalþi truditori, servanþii de lamuniþii ºi focoase. Plutonierul-major Costel TANCOVICIîºi priveºte cronometrul. În zece minute, obiectivele reparti-zate au fost neutralizate. Zâmbeºte ºugubãþ ºi îl asigurã peochitor de stima lui. „Bine, domnule! Deja, din pasiune þi-aifãcut talent. Fi atent la urmãtoarea comandã!” În Smârdan,fluierã vântul, se întristeazã cerul ºi cad þintele care, dacã nuar fi ieºit în decorul acomodat cu victoriile vegetaþiei, ar maifi trãit cu speranþa îmbrãcãrii rochiilor de bal.

RRuummeegguuººuu ll ºº ii mmoo ll eeccuu llaa ddee nnee ll ii nn ii ºº tt ee

Patru servanþi se sfãtuiesc despre cum vor acþiona latragerile cu rachetele antitanc dirijate. Par siguri pe ei, dar orepetiþie a scenariului nu stricã. Este un concurs cu tot ceînseamnã probe, juriu, evaluãri ºi restricþii. Înseamnã cevasã-þi vezi ochiul care însoþeºte pe câteva sute de metri orachetã, pe care o mai recunoºti doar dupã dungile de fum ceplutesc precum lebedele pe ape. Dupã exigenþele concursu-lui, problema radiºtilor poartã ºi ea un nume – 2. Camera decomandã nu este prea darnicã la dimensiuni. Abia încapesergentul-major Silviu VRÂNCEANU, operatorul din alecãrui degete de pianist se va duce spre cerul îndulcit de vatape bãþ, o rachetã ce costã cât un Logan.

Instalaþia de lansare se ridicã spre direcþia corniºei.Butonul de contact este apãsat cu forþa unui bãþ de chibrit.Miile de fire ºi contacte se destind ºi pun în valoare compo-nenta nr.1, componenta cu aparatura. În camera de ardere amotorului mignon, combustibilul intrã în miºcarea termicã,semn cã instalaþia motor accelerare ºi marº ne va saluta din

zbor cu unghiuri bine determi-nate. Nervurile instalaþiei delansare împing, racheta spreobiectivul tanc. Celãlalt ser-vant, sergentul-major GianiVLAD, rãmâne minute bunefãrã cuvinte. Priveºte în jur. Apus contactul general, a verifi-cat racheta pe ghidaj, butonul afost uºor acþionat, oare ce auitat? Abia când a observatfumul s-a liniºtit. ªi-a frecatpalmele din ale cãror pernuþe aplecat, exact unde îi este locul,o loviturã mai scumpã decâtºi-a imaginat.

Pe acelaºi aliniament cuRAD-urile, dar mult în dreapta,se pregãtesc trei tunuri anti-tanc. Urmeazã tragerea pe timpde noapte. ªase ore a duratmontarea poligonului, cu þinte

miºcãtoare doar pe primele douã aliniamente. Ce sã maispunem despre montarea instalaþiilor de iluminare? Cã aufost înlocuite cu ceva... inedit! Câte o cutie de rumeguºstãtea în faþa fiecãrui obiectiv. Plutonierul Iulian DRÃGUÞ,caporalul Marcel CHIRLACOVSCHI ºi plutonierul-majorCostel TANCOVICI se strãduiau sã aducã flacãra jocurilor,nu a celor olimpice, doar pe cea cu fosfor ºi corp din lemn, acãrui dimensiune de doar 5 centimetri mai fãcea concurenþãcu perdeaua de vânt, pe timpul contactului cu banda neagrãa cutiei. Dupã zeci de încercãri, ºi rumeguºul a strigat

„EVRIKA!” Poligonul era luminat destul de bine pentru ser-vanþii care urmau sã încarce, sã introducã elementele ºi sãacþioneze mecanismele de armare. Vreo douãzeci de lovituriau gãurit pãmântul galben din marginea poligonului. Vege-taþia înghiþea fumul aºa cum ar degusta o þigarã indigenãfãrã filtru. Oboseala începea sã-ºi spunã cuvântul. Frigulstrãbãtea mozaicul de culori, iar palmele servanþilor selipeau de legãturile elastice ca o gumã stoarsã de esenþelerãcoritoare. Urma o nouã deplasare a plutonului. Pe o poziþieamenajatã parþial. Toþi aºteptau o nouã comandã. Dar s-auauzit vocile radiºtilor „Anulaþi comanda! Reveniþi pe ele-mentele iniþiale!” Trei zile, în Smârdan, cronosul ºi logosuls-au întrecut. La ºtiinþã, la detalii, la rezistenþa fizicã ºi psi-hicã. Cine a câºtigat? Ofiþerul, subofiþerul, soldatul voluntar.Cu ce preþ? Cu cel al renunþãrii la starea de automulþumire.Cu voinþa de a fi cei mai buni. Gândurile lor nu au rãmasdoar în stadiul de proiect. Au devenit realitate ºi s-au înscrisîn registrul memoriei de lungã duratã.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

La Smârdan , i e r i

L up te în t re Cronos º i Logos

Ne aflãm, încã, sub impresia mariisãrbãtori a Învierii Domnului nostruIisus Hristos.

În secolul pe care îl trãim, ca ºi pevremea Sinoadelor Ecumenice din vea-cul al IV-lea, „veacul de aur” alCreºtinãtãþii, existã o deformare a fru-museþii în întreaga creaþie, prindegradarea vieþii omeneºti deturnate dela scopul iniþial dat de Creator. Se rela-tivizeazã totul: puþin conteazã ce crezi,esenþial e sã ai o credinþã; mulþi nu maiºtiu de ce sunt pe lume, trãind animaþide lucruri mãrunte (bani, mâncare, bãu-turã, televiziune, sport º.a.), în desfrâu,în lipsã de interes faþã de cele sufleteºtiºi de cunoaºterea adevãratei credinþeortodoxe, a sfintei scripturi ºi a SfinteiTradiþii prin care Dumnezeu Seadreseazã omului spre binele lui ºi spreredobândirea Raiului pierdut prin neas-cultare.

Ereticii din perioada SinoadelorEcumenice cunoºteau Ortodoxia, darînvãþãturile pe care le propovãduiau sebazau numai pe mintea lor, iar nu peconsensul Bisericii. Fenomenul serepetã ºi astãzi, prin rãspândirea unorpericuloase descoperiri ale ºtiinþei ºiprin împingerea omenirii spre o filozofiematerialistã, a câºtigului fãrã muncã, aplãcerii trupului, a egoismului feroce –pãcate ale unor oameni care nu cunosctainele adevãratei credinþe ºi nu aunimic comun cu nevoile sufleteºti.

Ca mijloc de luptã împotriva acestuicurent decadent, Sfinþii Pãrinþi neîndeamnã sã citim Sfânta Scripturã ºi sãparticipãm la Sfânta Liturghie cumintea (raþional), pe care sã o coborâmîn inimã pentru a putea descoperi fru-museþea Adevãrului care se descoperã(reveleazã). Aºa ne învaþã Biserica,soborul sfinþilor, iar nu „x” sau „y” careau conºtiinþa rãtãcitã ºi propovãduiescunora ca ºi ei ceea ce înþeleg personal,iar nu cuvântul pe care Dumnezeu îladreseazã omenirii, prin Bisericã.

Sfinþii Pãrinþi nu vorbesc de o rugã-ciune a inimii ruptã din raþiune, cipropovãduiesc coborârea minþii în

inimã, pentru cã „viaþa lui Hristos înnoi încolþeºte ºi se dezvoltã începând cuinima, în care Mântuitorul revarsã pro-priul sãu Sânge pentru a face sãrodeascã viaþa Lui Însuºi. Hristos,inima Bisericii, devine astfel proprianoastrã inimã.”

Toate aceste „taine” se învaþã în bi-sericã, iar cum creºtinii de astãzi vin înCasa Domnului destul de rar ºi puþini,nu au cum sã se întâlneascã cu Hristosºi, desigur, nu se pot împãrtãºi cu El.Cuvântul lui Dumnezeu propovãduit depreot ºi rugãciunile rostite în cadrulSfintei Liturghii sunt cele dintâimijloace care ni-l aduc pe Hristos dinminte în inimã ºi ne pun în legãturã cuEl, iar împãrtãºirea cu trupul ºi SângeleLui Îl fac prezent ºi lucrãtor în noi,dãruindu-ne pace, liniºte ºi bucurieduhovniceascã. Prin pomenirea cât maideasã a numelui lui Hristos ne strãduimsã adunãm mintea în inimã, unde se aflãHristos ºi „Împãrãþia cerurilor careeste înlãuntrul nostru” (Luca 17, 21).

Dacã a vorbi despre Dumnezeu ni separe a fi mai uºor, ce facem cu practicarugãciunii, a postului, a milosteniei? Cefacem cu dreapta socotealã, cu deose-birea gândurilor bune de cele rele, cudragostea jertfelnicã recomandatã deMântuitor?

Biserica a fost ºi este confruntatã tottimpul cu „modernitatea”, cu „politi-cul”, cãrora trebuie sã se opunã dacãacestea impun cerinþe contrareconºtiinþei creºtine. Biserica nu trebuiesã se adapteze la civilizaþia mondialãneocreºtinã; trãim împreunã, dar în moddiferit ºi nu trebuie neapãrat sã ne lãsãmdominaþi de propovãduitorii fãrãdelegii.Avem credinþa noastrã, avem pãrinþii ºiduhovnicii noºtri care au trãit ºi trãiescmai intens decât noi credinþa, relaþiapersonalã cu Mântuitorul Hristos. În eiavem încredere ºi de ei sã ne lãsãm sfã-tuiþi!

Este evidentã lipsa oamenilor de va-loare moralã, precum ºi scãderea cal-itãþii intelectuale, mai ales în rândultinerilor. Lipsa de studiu devine un

fenomen general. Sã nu se uite cã ºcoalaînseamnã studiu, iar acesta porneºte dela observaþie, de la contactul ºi discuþiilecu oameni de seamã, de la cercetarea ºistudiul fãcute în bibliotecã ºi în muzeeºi nu de la a pretinde libertate. Liber-tatea trebuie sã þi-o asumi prin ascultare,dupã modelul dat de Mântuitorul înSfânta Evanghelie: „N-am venit sã facvoia Mea, ci voia Tatãlui Meu CareM-a trimis” (Ioan 6, 38).

Poporul nostru ascultã, de douã miide ani, de Mântuitorul Hristos; a trãit ºitrãieºte în armonie cu toate naþiuniledoritoare de pace. Aducem din alte þãrilucruri frumoase, dar sã nu uitãm cã ºinoi avem comorile noastre de frumuseþe.

Avem casele noastre þãrãneºti pecare le admirãm acum doar la MuzeulSatului. Avem costumul þãrãnesc carene-a adus faima în toatã lumea, dar, decâþiva ani, îl vedem doar în emisiunilede muzicã popularã. Avem folclorulromânesc cu doina, balada ºi „Ciocâr-lia” pe care le ascultãm doar de pecasete sau CD-uri ºi asta arareori (lamodã sunt manelele). Avem inegala-bilele noastre mânãstiri rãspândite întoatã þara, din ce în ce mai multe ºi maifrumoase. Avem muzica noastrã bi-sericeascã, de o rarã frumuseþe, atuncicând este interpretatã cum trebuie ºicare, de câþiva ani, este învãþatã ºi cân-tatã de toþi credincioºii.

Rândurile de mai sus sunt doar câte-va consideraþii generale cu privire ladobândirea virtuþilor ºi, prin acestea, amântuirii noastre ºi am sã le închei cuînseºi cuvintele Sfântului Epifanie carene învaþã: „Sã avem rugãciunea calucrare de cãpãtâi; se va împlini voiaDomnului ºi nimic nu ne va lipsi; sã nesârguim a fi vrednici de a sluji Domnu-lui cu o inimã care nu cunoaºteîndoiala, ca sã fim vrednici de a stade-a dreapta tronului Fiului luiDumnezeu...” Amin!

Adaptare dupã Almanahul Bisericesc – 2007,

de col. (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 8

CARNETCULTURAL RReellaatt iivv iizzaarreeaa ccrreeddiinnþþeeii îînn ccoonntteemmppoorraanneeii ttaattee

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Deºi este apãrutã în anul2003 la editura „Tritonic”,totuºi cartea „„JJuurrnnaalliiººttiiii,,vveeddeettee ssccrriibbii ssaauu ccoonnþþooppiiººttii””,semnatã de cãtre MichelPALMER ºi Denis RUEL-LAN, impresioneazã prinstatisticã, istorie socialã ºidiscursuri despre jurnalismuluniversal.

De ce ar trebui sã neintereseze? Pentru bunul-simþ estetic, pentru ºtiinþa dea vorbi în termeni oneºtidespre o profesie în care nuputerea informaþiei îþi oferãgrandoarea, ci felul în care o

explici, o înþelegi ºi o interpretezi. Pe aproape 200 depagini, autorii pot sã demonstreze logic forþa cuvântuluiîn contextul comunicãrii sociale. Unui jurnalist, indife-rent la ce ziar slujeºte, îi sunt necesare decriptãrile reacþi-ilor din partea receptorilor.

Cândva, prin jurul anilor 1631-1640, jurnalismul aveao altã cotã de reprezentare, din cauzã cã universul infor-maþional corespundea unui registru indulgent în ceea cepriveºte semnificaþiile. Cu timpul, inteligenþa tehnolo-gicã, ºtiinþa ºi filozofia informaþiei i-au creat jurnalistuluinu doar baza de date din care sã-ºi extragã seva creaþiei.Misiunea lui a devenit compatibilã cu aceea de luptãtorîntr-o erã a informaþiilor mult controversate. Sunt intere-sante sfaturile scriitorului Emile Zola, mai ales cele carefac explicitã legãtura dintre jurnalism ºi literaturã. Eldevine un precursor al metajurnalismului, un curent aflatla confluenþa dintre literaturã ºi jurnalism, arbitratã doarde limbajul poetic, devenit, ulterior, funcþia poeticã alcãrei brevet conteazã în diviziunea funcþiilor comunicãrii.

Michel PALMER ºi Denis RUELAN devin avocaþiiunor profesioniºti, care pe lângã har ºi dragoste pentruMinerva, mai au ceva. Interes faþã de semeni. Da, prinsimplul gest al comunicãrii, tradus astãzi în cvintetulfuncþiilor mass-media: de informare, de interpretare, delegãturã, de culturalizare ºi divertisment. Meritã, fie pen-tru chemarea unui Moº Ene pe la gene sau prin memo-rarea activã, sã-i cotãm pe jurnaliºti aliaþi, în bãtãliainformaþiilor.

Dacã ne referim la „sfânta treime” vedete, scribi sauconþopiºti, ca sã formulãm o premisã, este obligatorieîncercarea de a deveni empatici. Altfel, vorbim doardespre opinii. Dar ºi ele sunt la inventarul personalitãþiinoastre. (CDC)

Car tea d in v i t r i nã

În universuls lovelor ce urcã

Luna lui Prier a fost pentru Cercul Militar din Romanprolificã din punct de vedere al educaþiei civice ºi culturiimilitare. Lansarea unei lucrãri de referinþã pentru perso-nalitatea militarã a oraºului „Romanul, la vârsta unorcentenare” a generat emoþii aparte publicului militar ºicivil, iubitorilor de frumos ºi pasionaþilor de istorie cita-dinã. Programul manifestãrilor cu dominanta poeziilor ºicreaþiilor cu rit religios a fost bine primit de cãtreromaºcani, militari activi ºi în rezervã, veterani de rãzboi.Puþini au ºtiut faptul cã maiorul Panait Donici a fost unfiu al acestor meleaguri, care a îmbrãþiºat cariera militarã,ca ofiþer de geniu ºi a acþionat pe fronturile victoriilornaþionale. Respectul cuvenit pentru pildele ºi inovaþiilesale în arma geniului a dãinuit aproape douã ore, în salamare a instituþiei, când un ofiþer veteran de rãzboi a pe-rorat despre fostul romaºcan, camarad ºi om de geniu.Colaborarea cu reprezentanþii din cultura localã s-adovedit, din nou, cea mai inteligentã strategie de con-strucþie a mesajelor pentru toþi cei care înþeleg cã pacea,adevãrul ºi credinþa sunt uverturile celei mai frumoasemelodii, în care cuvântul þarã devine cu o semnificaþieaparte. Pentru ceea ce a reprezentat în România, înRoman ºi în armata noastrã, generalul de corp de armatãVasile BÃRBOI, combatant în Al Doilea Rãzboi Mondi-al, i s-au pãstrat momente de reculegere ºi a rãmas înmemoria perenã a foºtilor militari, graþie unei prelegerisusþinute de cãtre maiorul (r) Mircea BOSTAN.

Cu doar câteva zile înaintea Sfintelor Sãrbãtori alePaºtelui, s-au dezbãtut prin acribia slovelor înscrisuriledin monografia oraºului „Pagini din istoria Romanului –1989-2004”, la care au subscris cu talent de naratori ºimembrii instituþiei noastre.

Gândul instituþiei a fost sã vã transmitem un mesajsimplu. Cã la Roman, oraºul cu personalitate militarã,cultura este cea mai frumoasã poemã a inteligenþei.

Colonel (r) Miluþã ANICULÃESII

Adevãrul este cã printre cele nouãmuze, nu ºtim despre existenþa vre-uneia cu numele „Cinema”. Doar pen-tru amorul naraþiunii, am inventat-o,fãrã a emite pretenþia pentru brevet. Aºaptea artã, cinematografia, s-a nãscutla sfârºitul secolului al XIX-lea, prininvenþia fraþilor Louis ºi AugusteLumiere. La început, ei s-au mulþumitdoar sã filmeze secvenþele scurte de lauzinele Renault. Progreseazã tehnolo-gic prin realizarea reportajului deîncoronare a þarului Nicolae al II-lea.Uºor, devine a ºaptea artã, mulþumitãinfluenþei filozofiei informaþiilor ºiexpresionismului german.

Totul începe cu regia filmului„Cabinetul doctorului Cagliari” al luiR. Wienne, unde spectacolul se identi-ficã într-o proporþie redusã cu perso-najul principal, amator de fantasme.Abstractul divine prezent în film, în„Baletul mecanic”, de exemplu, ocreaþie a francezului Leger. Se întâm-pla evenimentul în anul 1924.

Aproape de anul 1930, cine-matograful devine instrumentul de pro-pagandã politicã. Ne convinge„Cruciºãtorul Potemkin” al lui SergheiEsenstein. Sunt preferate psihologiilemulþimilor, care îºi gãsesc imediatefectele relatãrilor prin filmele de genale lui Francois Truffant „Cele 400 delovituri” ºi „La capãtul puterilor”,

semnat de cãtre Jean-Luc Godard.Italia preferã ºi ea modelele alo-

gene, dar creeazã ineditul prin „Romaoraº deschis” al lui Roberto Rosseliniºi „Hoþii de biciclete” al lui Vittorio deSica. Ce aduc ei nou? Doar faptul cã înlocul artiºtilor profesioniºti, aparoamenii de pe stradã, personajele reale.Ceva inedit creeazã ºi IngmarBergman cu „A ºaptea pecete”. Se dez-voltã mitul televiziunii care îl con-cureazã pe Cinema. În orice caz, chiardacã ne amintim de evoluþia cine-matografiei, tot ne va fi bine, cel puþindin considerentul registrelor afective.

Ceva de soc io log ieº i f i l ozo f ie

Rasismul f i lozoficDezvoltarea cea mai spectaculoasã

o cunoaºte în Germania, mai ales petimpul Republicii de la Weimar, dupãinstaurarea lui Hitler la 30 ianuarie1933.

Apare ideea de rasism german. Pecare o încurajeazã H. Gunther autorul„Istoriei rasiale a poporului german”.Îl completeazã cu omniscienþã A.Rosenberg în „Mitul secolului XX”Spengler adunã în turbionul furiei cre-ative toatã ura de care era capabil. ªinu se dezminte, cel puþin aºa aratã, în„Ora deciziei”. Hitler nu se lasã pemâna conaþionalilor. Forþeazã dis-

cursul propagandei progermaniste pureprin „Mein Kampf” (Lupta mea). Doc-trinele nãscute din neuronii jucãuºi aiunor absurzi într-ale intereselor umaneau creat un fluviu al nenorocirilor, pecare cu greu s-a reuºit menþinereaechilibrului, deºi ancora ºtiinþei a fostla timp aruncatã pentru a preveniizbirea de stâncile puternice ale ezote-rismului mental german.

Curente f i lozoficeExistenþialismul apare ca un curent

filozofic. Reprezentantul sãu este JeanPaul SARTRE. Se inspirã din creaþiilelui Husserl ºi Heidegger. Nu acceptãideea supraomenescului în înþelegereamodelului integrativ al personalitãþiiumane. ªtie cã singurul ajutor al omu-lui este omul însuºi. Libertatea oînþelege drept abilitatea omului de a-ºifãuri singur scutul voinþei ºi motivaþiei.κi exprimã convingerea în romanul„Greaþa”. Totuºi recunoºtinþa lui înlumea filozofilor vine de la „Fiinþa ºiNeantul”, un tratat de ontologie feno-menologicã. Ce vrea sã spunã? Cã însituaþii de incertitudine ºi disperare,omul îºi capãtã echilibrul prin altru-ism, acel „a fi pentru alþii” κi gãseºteºi doi aliaþi, Paul Ricoeur ºi Melleau-Ponty. Cel din urmã explicã faptul cãfenomenologia retracteazã ºtiinþa.Importante sunt experienþele ºi maipuþin postulatele ºtiinþei.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

De ce, muza Cinema?

RRoommaannuull ,, oorraaººuullccuu ppeerrssoonnaall ii ttaattee

mmii ll ii ttaarrãã

Tradiþionala manifestare ZZiilleellee MMuuzzeeuulluuii MMiilliittaarr, cutema aleasã pentru acest an „Ostaºul de-a lungul timpului”,va fi gãzduitã de Muzeul Militar Naþional în zilele de 10 ºi11 mai 2008.

Specialiºtii muzeului (sub coordonarea profesoruluiHoria ªERBÃNESCU), împreunã cu câteva grupuri dereconstituire din þarã, pregãtesc prezentãri de armament ºiechipament, în în paralel cu demonstraþii de instrucþie defront ºi de trageri cu armament de epocã: roman, medieval,modern ºi contemporan.

La manifestare vor participa un grup de colecþionari,membrii Asociaþiei Studenþilor în Arheologie ºi Istorie din

România, membrii grupului Cetatea Alba Iulia, ai AsociaþieiNaþionale a Colecþionarilor de Arme din Ploieºti, ai Clubu-lui de Tradiþii „Menumorut” din Oradea, ai Asociaþiei „ªasedorobanþi”, ai Grupului de vânãtori, precum ºi militari dinBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, din Centrul 48 Comu-nicaþii ºi Informaþii Strategice, din Batalionul 96 Geniu. Vorfi invitaþi ºi vechi prieteni ºi colaboratori ai muzeului dinstrãinãtate.

Pentru ca totul sã decurgã în tradiþionala viaþãostãºeascã, în cele douã zile de activitãþi, invitaþii vor fiîmbiaþi cu apreciata ºi cunoscuta fasole cu cârnaþi. (P.I.)

Zile le Muzelui Mil i tar Naþional

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008

Pagina 9

Pânã la sfârºitul iernii a devenit clar cãtrupele sovietice erau epuizate. Germanii îisfãtuiau pe finlandezi în acest timp sã nego-cieze cu sovieticii. Pierderile acestora eraufoarte mari, iar situaþia era o sursã destingherealã pe planul statutului internaþio-nal. Odatã cu venirea primãverii, trupelesovietice riscau sã se împotmoleascã înmlaºtinile pãdurilor. Termenii unui proiectde înþelegere au fost prezentaþi finlandezilorpe 12 februarie 1940. Nu doar germanii, ci ºisuedezii erau nerãbdãtori sã vadã rãzboiulîncheindu-se, datoritã temerilor de prãbuºirea frontului finlandez. Cum guvernul finlan-dez ezita sã accepte condiþiile grele sovie-tice, regele Suediei, Gustaf al V-lea a fãcut odeclaraþie publicã, prin care refuza cerereafinlandezã pentru ajutor cu trupele regulatesuedeze.

Pânã la sfârºitul lunii februarie a anului1940, finlandezii îºi epuizaserã stocurile demuniþii. În acelaºi timp, Uniunea Sovieticã areuºit pânã la urmã sã strãpungã aliniamen-tul pânã atunci impenetrabil al liniei fortifi-cate Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernulfinlandez a fost de acord sã înceapãnegocierile. La 5 martie, Armata Roºiedepãºise cu 10-15 kilometri linia Manner-heim ºi intrase în suburbiile oraºului Viipuri.Guvernul finlandez a propus un armistiþiu înaceeaºi zi, dar guvernul sovietic a preferat sãmenþinã presiunea ºi a declinat propunereachiar a doua zi. Luptele au continuat pânã înziua când a fost semnat tratatul de pace.

Spionajul sovietic ºi-a informat condu-cerea despre planurile Aliaþilor de a inter-veni în conflict, dar nu ºi despre lipsa depregãtire pentru o astfel de acþiune. Deaceea, sovieticii s-au simþit presaþi sã caute oîncheiere rapidã a rãzboiului, înainte ca Ali-aþii sã intervinã ºi sã declare rãzboi împotri-va URSS.

În timpul celor patru luni, sovieticii ausuferit pierderi uriaºe. Unul dintre generalii

sovietici a remarcat cu amãrãciune cã Arma-ta Roºie „a cucerit suficient teritoriu pen-tru a ne îngropa morþii”. Pierderile esti-mate variazã mult – de la 48.000 de morþisau dispãruþi în acþiune, aºa cum au afirmatautoritãþile sovietice imediat dupãîncheierea rãzboiului, pânã la 270.000 con-form afirmaþiilor lui Nikita Hruºciov.

Veteranii finlandezi ai „rãzboiului deiarnã” se laudã: „„ppeennttrruu ffiieeccaarree ffiinnllaannddeezzccããzzuutt îînn lluuppttãã,, ssoovviieettiicciiii aauu ppiieerrdduutt zzeeccee mmii-lliittaarrii””. În plus, sovieticii au pierdut foartemult echipament militar, printre care ºi2.000 de tancuri distruse sau capturate.Pierderile finlandezilor au fost de 22.830 demilitari morþi.

La semnarea tratatului de pace de laMoscova, din 12 martie 1940, Finlanda afost obligatã sã cedeze o parte din Karelia ºi

oraºul Viipuri - al doilea oraº ca mãrime alþãrii, o bunã parte a teritoriului - cel mai bineindustrializat al þãrii, ca ºi zona pe care încão mai controla armata finlandezã. În totalaproximativ 10% din teritoriul Finlandeiantebelice. Aproximativ 422.000 de kare-lieni, adicã 12% din populaþia Finlandei,ºi-au pierdut cãminele. Armata ºi civilii din

zonã au fost evacuaþi în grabã în conformi-tate cu termenii acordului, ºi doar câþivacivili au ales sã devinã cetãþeni sovietici.

Finlanda a fost nevoitã de asemenea sãcedeze o parte a raionului Salla, PeninsulaKalastajansaarento din Marea Barents ºipatru insule din Golful Finic. PeninsulaHanko a fost concesionatã pentru 30 de aniUniunii Sovietice în vederea construirii uneibaze navale militare. Sovieticii au returnatoraºul Petsamo cucerit în timpul rãzboiului.

Privit în ansamblu, condiþiile tratatuluide pace au fost dure pentru finlandezi. Sovi-eticii cãpãtaserã oraºul Sîborg în plus faþã decererile lor de dinaintea rãzboiului. Simpatiaarãtatã de Liga Naþiunilor, de Aliaþii occi-dentali ºi de Suedia, în mod special, s-adovedit un câºtig de duratã pentru finlan-dezi.

Dorinþa de expansiune a sovieticilor nus-a limitat doar la Polonia ºi Finlanda. Învara anului 1940 vor ocupa Þãrile Baltice(Letonia, Estonia ºi Lituania), ºi teritoriiaparþinând României, Basarabia, Bucovinade Nord ºi Þinutul Herþei.

Spre deosebire de conducerea Finlandeidin acea perioadã, care a ales lupta ºi nucedarea prin forþã, conducerea statuluiromân a ales, în iunie 1940, cedarea fãrãluptã, sub imperativul sloganului de „sal-vare a fiinþei naþionale” la acel moment ºirefacerea ulterioarã a fruntariilor.

Ce s-a petrecut ulterior, este foarte binecunoscut.

Ar mai trebui semnalate unele aspectesimilare dintre soarta finlandezilor ºi aromânilor petrecute în aceeaºi perioadã detimp. ªi unii ºi alþii au luptat în perioada1941-1944 împotriva sovieticilor. Însã întoamna anului 1944, finlandezii au semnatun armistiþiu cu sovieticii, pe când româniiau semnat o capitulare. Pe mareºalul Man-nerheim, conducãtorul Finlandei în timpulrãzboiului, finlandezii, ca sã-l salveze desovietici, l-au trimis în exil, în Elveþia. Pecând noi, românii, l-am trimis pe mareºalulAntonescu în faþa plutonului de execuþie.

Finlanda nu a renunþat la teritoriile salepierdute în timpul rãzboiului. În timpulrãzboiului rece, preºedinþia Finlandei aîncercat, în mai multe rânduri, sã obþinãretrocedarea teritoriilor prin negocieri cusovieticii, dar fãrã sorþi de izbândã. Dupãprãbuºirea Uniunii Sovietice, disputele teri-toriale s-au reînnoit.

Numãru l pa t ru în l umeLa începutul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, avionul

IAR-80 era unul dintre cele mai performante, având o bunãþinutã de zbor, o vitezã mare ºi o manevrabilitate bunã. Sesitua pe locul patru în lume dupã: Hawker Hurricane –Marea Britanie; Messerschmitt Bf 109 E – Germania; P –Curtis - SUA.

IAR – 80 putea face faþã cu succes oricãrui tip de avioninamic. Odatã cu trecerea timpului, însã, avionul a fostdepãºit. Noile tehnologii ale aliaþilor fiind mai bune.

Mulþi istorici sunt de pãrere cã avionul IAR-80 a fost lavremea aceea o realizare, el reuºind sã încline raportul deforþe în favoarea României, chiar dacã inamicul dispunea deun numãr mai mare de aparate.

IAR -880 în con f run tã r i ae r i eneÎn timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial avioanele

de tipul IAR-80 au luptat în toate zonele, dar cu precãderepe frontul de est împotriva sovieticilor. Apoi au fost folositeîn apãrarea zonelor petrolifere de la Ploieºti împotriva avi-aþiei anglo-americane.

La 22 iulie 1941, Forþele Aeriene Regale Române(F.A.R.R.) au trecut la îndeplinirea misiunilor de luptã pri-mite împotriva Armatei Roºii. Se acþiona în cooperare cuforþele aeriene germane. O parte din avioanele româneºtiangajate în luptã erau de tipul IAR-80.

Datoritã succeselor repurtate împotriva aviaþiei sovie-tice, în luptele aeriene duse pentru eliberarea Basarabiei ºi înbãtãlia pentru Odessa, IAR-80 va fi botezat de cãtre sovie-tici „Mãturoiul Românesc”. Cu toate cã sovieticii dispuneaude un numãr mult mai mare de aparate de zbor decâtF.A.R.R., prin superioritatea IAR-80 ºi prin pregãtirea avia-torilor români s-a reuºit ca în prima parte a rãzboiului din estsã se domine spaþiul aerian inamic.

Odatã cu câºtigarea iniþiativei strategice, obþinutã înurma bãtãliei de la Stalingrad ºi introducerea de noi tipuri deaparate de vânãtoare de producþie autohtonã sau primite dela americani, sovieticii vor prelua iniþiativa aerianã. Noilortipuri de avioane IAR-80 le va face faþã din ce în ce mai greufiind depãºit de cãtre acestea din punct al caracteristicilortehnico-tactice.

La 10 decembrie 1941, România, urmând exemplulþãrilor din blocul Axei, va declara rãzboi SUA. Reacþia aces-tei þãri la adresa României nu se va lãsa mult aºteptatã.

Începând cu vara anului 1943, Forþele Aeriene ale SUAdislocate în Nordul Africii au trecut la bombardarea teritori-ului României, au avut ca obiectiv principal distrugereazonelor petrolifere de la Ploieºti. Pentru apãrarea teritoriuluinaþional F.A.R.R. au pus în prima linie avionul de vânãtoareIAR-80.

La 1 august 1943 s-a desfãºurat una dintre cele mai pu-

ternice bãtãlii aeriene pentruapãrarea zonei petrolifere dela Ploieºti. Bãtãlie care a avutîn prim planul sãu avionul de

vânãtoare românesc IAR-80. Tot în cadrul acestei lupteaeriene s-a înregistrat una dintre cele mai eroice acþiuni deluptã dusã de cãtre un IAR-80 împotriva unui bombardieramerican.

Sublocotenentul aviator Carol ATANASIU din F.A.R.R.aflat la manºa unui IAR-80, dupã ce a reuºit sã doboare unbombardier american B-24 „Liberator” l-a atacat pe aldoilea. În urma ripostei de la bordul aeronavei americane,IAR-ul sublocotenentului a fost avariat, iar el rãnit.

Realizând faptul cã nu va mai putea sã îºi aducã avionulla sol ºi cã se va prãbuºi pilotul român a ales o ultimã soluþie.Aceea de a intra cu IAR-80 în bombardierul american. Înurma impactului, cele douã aeronave s-au prãbuºit.

Echipele de intervenþie sosite la faþa locului l-au scos pesublocotenent din fiarele contorsionate ale IAR-80 ºi i-ausalvat viaþa. Pentru actul sãu de eroism în faþa inamiculuiofiþerul român a fost decorat cu ordinul Mihai Viteazul clasaa III-a.

Dupã eºecul suferit în operaþia de bombardament asupraRomâniei, rãzboiul purtat de anglo-americani s-a intensifi-cat, obiectivul principal fiind zona petroliferã Ploieºti.

La 4 aprilie 1944 U.S. Air Force va efectua un devasta-tor bombardament asupra Bucureºtiului ºi a Ploieºtiului.Americanii vor introduce pe frontul românesc noi avioaneperformante ºi manevrabile, precum Mustangul. Acest tipde avion de vânãtoare era superior IAR-80 prin vitezã darmai ales prin altitudinea pe care o atingea superioarã faþã decea a vânãtorului românesc.

România nu mai avea nici timpul ºi nici capacitatea sãproiecteze un avion mai bun, aºa cã piloþii de vânãtoare

români au trebuit sã se mulþumeascã pânã la sfârºitulrãzboiului cu avioanele IAR-80 pe care le aveau în dotare.

La 23 august 1944 România se va alãtura Aliaþilorpãrãsind Axa. La acea datã F.A.R.R. aveau în dotare 400 deavioane IAR-80 de vânãtoare – bombardament.

Avionul IAR-80 va participa la luptele duse pentru eli-berarea Ardealului de Nord în Ungaria ºi Cehoslovacia.Dupã încheierea celui de-al doilea rãzboi mondial producþiade serie a IAR-80 a fost opritã.

Sovieticii vor captura întreaga fabricã de avioane de laBraºov în contul daunelor de rãzboi pe care România trebuiasã le plãteascã. În locul avioanelor se va trece la construcþiade tractoare.

Începând cu anii 50, aviaþia românã va primi în dotareavioane de producþie sovieticã. IAR-80 având acum doarrolul de avion ºcoalã.

Din nefericire nu s-a pãstrat nici un exemplar din acestavion în þarã. Singu-rul exemplar în ori-ginal pãstrat, se aflãîntr-un muzeu alaviaþiei din Turcia.

IAR-80 a fost ocapodoperã a ingi-neriei româneºti lavremea respectivã.A fost un avion rea-lizat cu puþine re-surse ºi într-un timpfoarte scurt. A fostunul dintre cele maibune avioane devânãtoare din celde-al doilea rãzboimondial, folosit cusucces pe fronturiledin Est ºi Vest ºiavând mai multe

victorii aeriene decât înfrângeri.Apãrut ca o necesitate a statului român, înainte de

intrarea în cel de-al doilea rãzboi mondial, IAR-80 s-acristalizat ca un avion de vânãtoare, apoi de vânãtoare-bom-bardament, de o realã calitate. Chiar dacã la proiectarea saau fost „copiate” subansamble din alte avioane produse sublicenþã la IAR- Braºov, rezultatul obþinut a fost unul remar-cabil.

Proiectat, testat ºi intrat în fabricaþia de serie în numai 16luni, avionul a fost imediat introdus în dotarea F.A.R.R.,putând intra în luptã chiar din prima zi de rãzboi pânã înultima zi, chiar dacã la încheierea rãzboiului nu mai reuºeasã facã faþã noilor tipuri de avioane din dotarea forþeloraeriene ale aliaþilor.

Vânãtorul românesc ( I I )

R ã z b o i u l d e i a r n ã ( I V )

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCU

Este un pic diferit faþãde roboþii la care se gân-desc majoritatea oame-nilor: este foarte mic, esteblãnos, seamãnã maimult cu un Gremlin decâtcu un om, dar este foarteinteligent ºi, mai ales,este “Stradivarius” alroboþilor expresivi. Aces-ta este Leonardo, miculrobot dezvoltat de Mass-achusets Institute ofTechnology în cadrul

Personal Robots Group.“Decât sã cerem oamenilor sã înveþe o nouã metodã de

comunicare pentru a interacþiona cu roboþii, cercetarea noas-trã doreºte sã dezvolte roboþi care pot învãþa în mod naturalde la oameni, prin metode umane. Scopul nostru este caroboþii sã înveþe rapid noi aptitudini prin instrucþiunile pri-mite de la oameni ºi câteva demonstraþii. Dupã ce o sarcinãeste învãþatã, robotul va fi capabil sã înþeleagã cum se exe-cutã sarcina în parteneriat cu un om. Leonardo are 61 degrade de libertate, dintre care 32 sunt doar ale feþei. Drepturmare, Leo are expresii faciale aproape umane”, a declarat

unul dintre cercetãtori.Leo este un roboþel incredibil: el poate memora feþele

oamenilor cu care interacþioneazã, pe care îi va recunoaºteulterior. El este dotat ºi cu un simþ tactil, pentru a evita coli-ziunea cu alte obiecte ºi pentru a recunoaºte gesturile umanecare implicã atingerea, de la plãcerea îmbrãþiºãrilor, gâdilatulsau durerea când cineva îl strânge prea tare de braþ.

Scopul cercetãtorilor este sã creeze o maºinã capabilã sãînveþe de la oameni în termenii lor, fãrã a fi necesar ca ei sã fieexperþi în programare.

Aºteptãm cu entuziasm momentul când adorabilul Leo vafi de vânzare pe piaþã. Cu asemenea caracteristici incredibile,va deveni rapid roboþelul preferat al oamenilor.

În urma cercetãrilor stilurilor deviaþã ale strãmoºilor elefanþilor,Moeritherium ºi Barytherium, care autrãit în perioada Eocenului, acum peste37 de milioane de ani, s-a descoperit cãaceºtia erau amfibii. Prin analizarea izo-topilor din smalþul dinþilor luiMoeritherium s-a descoperit cã aceºtielefanþi erau mamifere semiacvatice, ceîºi petreceau ziua în apã, mâncândplante acvatice.

Se ºtie deja, din date moleculare, cãelefanþii de azi au caracteristici anticecomune cu sirenienii (vacile de mare ºidugongii), de unde reiese cã elefanþii au

strãmoºi acvatici sau semi-acvatici. Prin urmare, cercetã-torii au vrut sã afle dacãMoeritherium ºi Barytheriumerau aceste îndepãrtate rudeacvatice ale lor.

Întrucât nu s-au gãsitschelete întregi ale acestormamifere, oamenii de ºtiinþã aurecurs la analizarea compoziþieichimice a dinþilor lor. Izotopiide oxigen au oferit rãspunsul aºteptat:elefanþii moderni au strãmoºi care trãiauîn apã, Moeritherium ºi Barytherium.

Urmãtorul pas al studiilor este de a

stabili când a avut loc schimbarea ele-fanþilor de la apã la pãmânt ºi când s-adespãrþit specia elefantului de speciilesirenienilor.

Un artist din Hampshire, Anglia, arealizat cea mai micã picturã a

Mona Lisei din lume, cât un sfert dintr-

un timbru poºtal. Micuþa replicã a celeimai faimoase opere a lui Leonardo daVinci are doar 11mm înãlþime ºi ºaptemilimetri lãþime. Andrew Nicholls, învârstã de 44 de ani, a recreat-o pe MonaLisa la o scarã record de 70:1 dupã ce acitit despre deþinãtorul fostului record peun site web. “Pictez tablouri micuþe pen-tru casele de pãpuºi de cinci ani deja ºiacum pot sã creez o astfel de picturã camîntr-o orã”, a declarat Andrew.

Recordul era pânã acum de 9x13milimetri, obþinut de Yves Gerard, dinLuxembourg, a cãrui operã se gãseºte laMuzeul Miniaturii din Drome, Franþa.“Nu am vãzut-o niciodatã pe originalaMona Lisa. Mi-ar plãcea foarte mult sãajung la Paris sã o vãd. Ar fi incredibilsã îmi vãd opera alãturi de adevãrataMona Lisa, pentru ca oamenii sã îºi deaseama de scarã”, a mai precizat Andrew.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale Doi pacienþi orbi ºi-au revãzut

familiile, în urma implanturilor re-voluþionare de ochi bionici. Astfel deoperaþii readuc speranþa în viaþa celorcare suferã de boli ce le afecteazã retina.

Aceastã operaþie experimentalã îºipropune sã îi ajute pe cei care suferã deretinopatie pigmentarã, un grup de boligenetice de ochi, care afecteazã retina ºiduce la pierderea progresivã a vederii îndecursul anilor. În majoritatea cazurilor,se ajunge la orbire.

Tehnologia constã în montarea, într-o pereche de ochelari, a unei cameremici ºi a unui transmiþãtor. Este trans-mis astfel un semnal wireless cãtre un

receptor electronic foarte subþire, careeste implantat în ochi ºi ataºat de retinã.Electrozii stimuleazã nervii retinei careau mai rãmas, permiþând semnalului sã

treacã de-a lungul nervului optic ºi sãajungã la creier. Aici sunt perceputetipare de luminã ºi pete negre, ceea ce leconferã pacienþilor un nivel de bazã alvederii, devenind mai mobili ºi indepen-denþi.

Cercetãtorii americani încearcãacum sã reducã mãrimea camerei video,pentru a putea fi implantatã în globulocular. Ei apreciazã cã aparatele demãrimea unui bob de mazãre vor fi dateîn folosinþã în 3-5 ani. “Este o vestefoarte bunã cã astfel de dispozitive aufost create. Totuºi, oamenii nu trebuie sãcreadã cã astfel de operaþii vor deveni orutinã pentru a reda vederea orbilor. Maieste enorm de mult de învãþat”, adeclarat profesorul John Marshal, de laspitalul St. Thomas din Londra.

90% din mail-urile primite zilnic sunt spam-uri

Conform statisticilor, pentru 80 la sutã din volumultotal de mesaje nedorite din Statele Unite ºi din Europasunt responsabili 200 de spammeri “profesioniºti”.Restul de 20 de procente este asigurat de “colabora-tori”, adicã utilizatorii obiºnuiti care nu au o culturã acomunicarii prin email.

O companie cu 1000 de angajaþi ºi salariul mediubrut de 1000 de euro poate pierde lunar 33.000 deeuro, dacã fiecare angajat petrece 10-15 minute zilnicpentru a ºterge sau filtra emailurile nedorite, a spus lao conferinþã de presã preºedinte GECAD Group, Radu

Georgescu.S p a m u l

este un fe-nomen care aajuns sã aibãºi în Româ-nia am-ploarea pecare a do-bândit-o înalte þãri, maid e z v o l t a t edin punct devedere eco-nomic decâtþara noastrã

ºi are efecte negative din ce în ce mai puternice pentruutilizatorii români, fie ei persoane fizice sau companii,susþin specialiºtii.

„Mai grav este faptul cã multe companii doritoaresã îºi promoveze produsele cu mijloace la îndemânãºi ieftine dau bani pentru a cumpãra baze de date dela spammeri sau chiar îi plãtesc pe aceºtia pentru atrimite ei înºiºi mesajele nesolicitate. Aceste companiiînsã nu conºtientizeazã cã spamul le aduce marideservicii, le plaseazã într-o luminã complet nefavo-rabilã ºi cã riscã sã fie acþionate în judecatã ºi sãplãteascã daune utilizatorilor spamaþi”, a adãugatRadu Georgescu.

Din punct de vedere legislativ, România este alini-atã la reglementãrile Uniunii Europene iar sistemulaplicabil în þara noastrã este cel de tip „opt-in”. Con-form acestuia, cei care expediazã mesaje comercialetrebuie sã aibã acordul prealabil al destinatarilor. Încazurile în care acest acord nu a fost dat, atunci uti-lizatorii se pot adresa ANRCTI (Autoritatea Naþionalãde Reglementare în Comunicaþii ºi Tehnologia Infor-maþiei) sau Autoritãþii Naþionale de Supraveghere aPrelucrãrii Datelor cu Caracter Personal.

Novell lanseazã beta SUSELinux Enterprise JeOS

Novell a anunþat lansarea beta a SUSE LinuxEnterprise JeOS, o versiune minimizatã a platformeiSUSE Linux Enterprise, care este utilizatã de dez-voltatorii software pentru crearea aplicaþiilor.

JeOS este construit pe acelaºi cod sursã ca ºi SUSELinux Enterprise Server, iar aplicaþiile certificate sãruleze pe aceastã platformã vor fi certificate ºi pentruJeOS.

JeOS este un sistem de operare customizat care seadapteazã perfect cerinþelor unei aplicaþii anume, deexemplu pe un telefon mobil. Cerinþele OS ale apli-

caþiei pot fi determinate manual sau cu ajutorul unuitool analitic. JeOS include doar bucãþi ale unui sistemde operare, necesare pentru a suporta o anumitã apli-caþie ºi alte componente ale aplicaþiei.

O componentã cheie a SUSE Appliance Pro-gramme, lansarea beta a SUSE Linux Enterprise JeOSeste disponibilã în câteva formate de imagini virtuale,incluzând VMware VMDK, Xen. Un format MicrosoftVHD a SUSE Linux Enterprise JeOS este planuitã sãfie lansatã în decursul acestui an, dupã ce Microsoftlanseazã Hyper-V.

Versiunea beta a SUSE Linux Enterprise JeOS estedisponibilã pentru download. Versiunea comercialã aSUSE Linux Enterprise JeOS este plãnuitã pentrulansare în cursul acestui an. LimeJeOS este dejadisponibil.

ªi orbii vor vedea!

Un studiu suedez sugereazã cã oamenii cu o inteligenþã pestemedie sunt ºi buni manageri ai timpului.

Câþiva cercetãtori de la Universitatea Umea, Suedia, ºi Insti-tutul Karolinska au întreprins o cercetare în care aratã cã acu-rateþea în coordonare este foarte importantã pentru proceseleresponsabile cu rezolvarea problemelor ºi a raþionamentului.

Cercetãtorii au încercat sã arate cã existã o legãturã întreinteligenþã, în general, ºi abili-tatea de a þine ritmul unei struc-turi muzicale. Scopul nu eraacela de a testa urechea muzi-calã a subiecþilor, ci pur ºi sim-plu capacitatea de a þine ritmulcu acurateþe. Astfel, s-adescoperit cã cei care aveau ointeligenþã peste medie aveau ºicapacitatea de a þine ritmul maibine, fãrã a varia foarte mult.

Profesorul Fredrik Ullen de la Institutul Karolinska spune cã:“Este interesant cã cerinþele nu implicau rezolvarea unor pro-bleme. Iregularitatea coordonãrii apare probabil la un nivel bio-logic mai profund datorat unui ‘zgomot’ în activitatea cere-bralã.” Potrivit profesorului, rezultatele cercetãrii sugereazã cãacurateþea þinerii ritmului de cãtre o persoanã este strâns legatã decapacitatea de a rezolva probleme, de raþionament.

Studiul a mai încercat sã arate legãtura dintre o inteligenþãmare, o abilitate ridicatã de a þine ritmul ºi volumul mare dematerie albã în pãrþile frontale ale creierului, implicate în raþio-nament.

Inteligenþa ºi coordonareamerg mânã în mânã

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

* Toate familiile fericite se aseamãnã între ele. Fiecarefamilie nefericitã însã este nenorocitã în felul ei.

* Scopul culturii e sã-þi faci din orice o plãcere.* Varietatea, farmecul ºi frumuseþea vieþii se compun

din umbre ºi lumini.* Plãcerea nu stã în descoperirea adevãrului, ci în

cãutarea lui.* Respectul a fost nãscocit ca sã ascundã lipsa de

dragoste.* Nu e acelaºi lucru sã speli bine odaia prin toate

unghiurile ei sau numai mijlocul.* Pilda trecutului nu trebuie sã serveascã tinerilor

decât pentru a-i ajuta sã þâºneascã liberi cãtre viitor.* Ceea ce-i minunat în treburile omeneºti este

înlãnþuirea efectelor ºi a cauzelor.* Nimic nu se întâmplã fãrã o cauzã, ci totul dintr-un

anumit motiv ºi sub povara necesitãþii.Selecþie realizatã de

col. (r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Noi studii aratã cã elefanþii preistorici erau amfibii

Leonardo cel pufos, cel mai expresiv robot din lume

M o n a L i s a a r e d o a r c â þ i v a m i l i m e t r i !

NAÞIE

TÃU

Rãspunsurile testului din nr. 7 (241)1. La 29 septembrie 1913, Diesel, numit, pentru a fi

atras de partea britanicã, prim consilier tehnic al societãþii„Consolidated Diesel Engine Company”, s-a îmbarcat pevaporul „Dresden” cu destinaþia Londra. La ora 22 s-aretras în cabinã. A doua zi dimineaþa, stewardul care-iaducea ceaiul a descoperit cabina goalã. Dispariþia luiRudolf Diesel a rãmas de atunci o enigmã, încã nedezle-gatã a istoriei...

2. Vaca miticã scandinavã, amatoare de þurþuri degheaþã sãratã se numea Audhumbla.

3. Ioana d’Arc a luptat în Rãzboiul de 100 de ani, darîn 1430 a fost capturatã de burgunzi, vândutã englezilor,judecatã de un tribunal ecleziastic, declaratã ereticã ºiarsã pe rug.

4. Teologii considerã cã „cele ºapte pãcate capitale”sunt: avariþia, desfrâul, lãcomia, lenea, invidia, mâniaºi trufia.

5. Planta cunoscutã ca „mãrgãritel” se mai numeºteîn popor lãcrãmioarã sau lãcrimioarã.

6. Samuel Johnson (1709-1784), Boswell, Viaþa luiSamuel Jonson.

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008

Pagina 11

Half-LLife Episode One& Two + Portal

Error! Hyperlink reference notvalid.Care-i treaba cu jocurile episodice?Nu sunt chiar o modã, dar anumite titlurise descurcã foarte bine cu ele ºi au scosbani buni înfelul acesta.Vorba e:sunt jocurileepisodice oi n v e n þ i efolositoareumanitãþii jucãtoare? Meritã sã le aºtep-tãm ºi sã le cumpãrãm sau ar fi mai bineca developerii sã se concentreze, pur ºisimplu, pe un sequel care sã schimbesimþitor faþa unui joc? Pãi, hai sã vedem.

Încã de când au apãrut primele mani-festãri ale acestui fenomen, în ultima partea anilor ’90 (Wing Commander: SecretOps), anumiþi paladini au sãrit cu guracum cã necromanþii din birourile marilorcompanii de jocuri au gãsit, iatã, o nouãvrajã care sã dreneze portofelurile gamer-ilor nevinovaþi. Pânã la urmã, un astfel de“episod” nici nu pare prea diferit de unexpansion pack: au cam aceleaºi perso-naje ºi caracteristici tehnice. Ei bine, unexpansion pack vrednic de un asemeneanume îºi propune ºi sã îmbunãtãþeascãaspecte din joc (tehnice sau de gameplay),plus cã e deseori mai lung decât un episod.Însã, diferenþa cea mai importantã întrecele douã forme de continuare ale unui joc

este povestea. Când vine vorba de jocuriepisodice, mai ales de cele care au apãrutde la bun început sub aceastã formã (Sam& Max), nu existã o poveste principalã, pecare episoadele urmãtoare sã o aibã dreptpunct de reper (cum se întâmplã în Half-Life). De asemenea, un episod poate fiinstalat în mod independent, aºa cã nu tre-buie sã ai deja pe hard jocul-pãrinte, ca încazul majoritãþii expansion-pack-urilor.

Dar, de-ajuns cu teoria. Hai sã luãm unpic la puricat un joc episodic hibrid: Half-Life. Din punct de vedere epic, acest primepisod HL nu sare deloc departe detrunchiul care este HL 2. Practic vorbind,acþiunea se petrece tot pe lângã City 17,tot cu Gordon Freeman ºi Alyx Vance, totîmpotriva nesimþiþilor de Combine. Dinpunct de vedere al gameplay-ului, dãmpeste o noutate majorã: un co-op cu unadin cele mai tari NPC-uri din toatejocurile, ºi anume domniºoara AlyxVance.

Command & Conquer 3 –Kane’s Wrath

Error! Hyperlink reference notvalid.Un add-on pentru Command & Con-quer 3, este ca o manã cereascã adusãgamerului. Deºi jocul original dispunea dedestule ore pentru beligeranþã cruntã,totuºi parcã lipsea un anumit „je ne saisquois”. Ei, dupã mai bine de un an, cei dela EA ne pun în prim plan un add-ondestul de consistent pe tavã. Nu prea con-

sistent, cã stricã la stomac. Dacã þineþiminte, în jocul precedent, dacã terminamambele campanii, primeam ca bonus ocampanie micã tradusã prin rasa extrater-estrã Scrin. ªi, în ciuda faptului cã aceacampanie era mult prea scurtã pentru aputea fi numitã campanie în toatã putereacuvântului, jucãtori insaþiaþi de tiberiumau înfãºcat-o cu ardoare.

De data aceasta, EA ni-l prezintã peKane, în prim-plan, cu planul sãu extremde vindicativ, precum sugereazã ºi titlul.Din punct de vedere al story-ului, nu seaduce nimic senzaþional la masa verde,doar dorinþa lui Kane, ca un Mesia ade-vãrat, sã îºi dezlãnþuie forþele ºi sãpurceadã în cruciada sa pentru eliberare aNOD-ului. Precum bine ºtiþi, NOD con-

siderã tiberiumulca un elementsfânt apãrut peTerra, menit sãducã rasa umanãpe o scarã maiînaltã a civiliza-þiei. Tiberiumul

este cheia. Planurile lui Kane sunt înmiºcare, iar pe cât de brutalã, campania,pe atât este de singularã. Mã aºteptam laminimum 2 campanii în add-on, dar EA separe cã au vrut sã ne þinã la regim. Lafinele jocului, oricum, ni se dã de înþeles,cã va mai urma înca un add-on, pentru aconcluziona firul epic.

(F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

PICTURALÃ

VARIANTÃ

SÃRAT

MANIERAT

AMANÞI

CUTIE!

SET

DÂNSA

ENERVA

CARENÞÃ

STRÃIN

INERTE

TRAICIAN

NUNTÃ

PORNI

PENIÞÃ

CÃI

TÂRNÃ

TEBA

ARIETÃ

SUBRETE!

ATAª

I - G - V - A -D - R - O - F -Î N V E L I ªSGEROIDAL -GEOGRAFIC -M ALO - BLAM -AÞA - OPACÃ - A- OCEANULPLANETAR - OB- TB - RT -AMÃRÂTE -AERIAN - TRA -U - O - EROISM -HOINÃRELI -ELE - URÂT -TRIMIS.

1. Unde se aflã „Marea Coralilor”?2. Cine a realizat, în 1939, filmul documentar „Aripi

româneºti”, evocând începuturile aviaþiei în þara noastrã?3. Când a fost canonizatã Ioana d’Arc?4. Ce pictor din secolul trecut a realizat tabloul „Cele

ºapte pãcate capitale”?5. Cine a scris un jurnal intitulat „Cei ºapte stâlpi ai

înþelepciunii”?6. Cine a spus: „A nu te minuna de nimic este mai

prostesc decât sã te minunezi de orice. A nu te minuna denimic este aproape acelaºi lucru cu a nu respecta nimic.Iar un imbecil este incapabil sã respecte ceva”?

Michael Schumacher, de ºapte ori campionmondial la Formula 1, este curtat de Hollywood.Agentul sãu a mãrturisit cã un realizator americanar vrea sã-i retraseze viaþa ºi cã i-a cerut sã-ºi joacepropriul rol. Filmul ar trebui sã se numeascã“Michael SchumacherStory” .

“Michael se gân-deºte la acest lucru. Înacest moment, vrea maiales sã-ºi facã plãcere,adorã sã facã motoci-clism”, a declarat agen-tul lui Michael.

Michael Schumach-er, în vârstã de 39 deani, ºi-a încheiat carieraîn 2006. El mai esteîncã angajat de Ferrarica pilot de încercare pentru Scuderia.

Jennifer Lopez nu va mai avea nici un secretpentru admiratorii ei.

Frumoasa latino a semnat cu canalul americande cablu TLC un contract pentru un reality showunde vor fi prezentate toate gesturile din viaþa sa de

zi cu zi. Jennifer Lopez vaîmpãrtãºi grijile ºi respon-sabilitãþile de proaspãtãmãmicã, va antrena pu-blicul în lansarea noului eiparfum ºi va face auzitevocalizele soþului ei, cân-tãreþul Marc Anthony .

Nu este, încã, publicãdata începerii difuzãrii, darTLC a confirmat faptul cãfilmãrile sunt în curs.

Lui Harrison Ford i-avenit ideea sã-ºi facã ºiel gãuri în urechi dupã osearã udatã bine cuºampanie.

Chiar dacã acestlucru s-a întâmplat cuani în urmã, tot actorulîºi aminteºte, ca ºi cumar fi fost ieri: “Eram la omasã stropitã din plin cuºampanie în companialui Ed Bradley ºi a luiJimmy Buffet, careaveau amândoi gãuri înurechi. Mi-au venit ºi mie idei ºi, dupã masã, amcoborât pe Madison Avenue ca sã gãsesc un bijuti-er care sã facã gãuri de cercei.”

Indiana Jones, cu cercei?

Editorii site-ului Worth1000 ºi-au propus sã-ºiimagineze viaþa de la Hollywood, dar nu oricum! Eis-au întrebat cum ar arãta cetatea filmului dacãtoate vedetele ar fi fãrã nici un fir de pãr în cap.

Aºa cã, s-auînarmat cu photo-shop-uri ºi ºi-aulãsat imaginaþiasã lucreze.

ªi sã nu cre-deþi cã a fostuºor! Dacã Nata-lie Portman,Angelina Jolie,

Demi Moore, Nicolas Cage sau John Travolta aufost nevoiþi de-a lungul carierei sã renunþe la pãr,din cauza exigenþei unor scenarii, cu ScarlettJohannson, Paris Hilton, Lindsay Lohan, Beyoncesau chiar regina Elisabeta a Angliei, a fost mai difi-cil.

Cristina FRATU

Michael Schumacher,curtat de Hollywood

JJ oo cc uu rr ii ll ee ee pp ii ss oo dd ii cc eeJOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Douã ºoricioaice vorbeau:- Auzi, dragã, am un nou prieten.Uite, am ºi o pozã cu el...- Dar ãsta e un liliac!- Da? Mie mi-a zis cã-i pilot!?!

☺☺O blondã cu maºina este opritã deun poliþist. - Permisul dvs., vã rog. - Ce e alã ? - Cartela aceea cu poza dvs. Se uitã blonda prin geantã, gãses-te o oglindã, se uita în ea ºi i-o dãpoliþistului. Acesta priveºte larândul sãu în oglindã ºi spune: - Mã scuzaþi, nu am ºtiut cãlucraþi în poliþie.

☺☺Un ºofer mergând pe drum cumaºina întâlneºte pe margineadrumului o blondã autostopistã cuo canistrã în mânã. Omul seopreºte ºi o ia. -Ce aveþi în canistrã? -Benzinã.-Pentru ce-þi trebuie benzinã dacã

mergi pe jos? -Lasã cã vã ºtiu eu pe voi, cumintrãm în pãdure cum se terminãbenzina...

☺☺Fiul discutã cu tatãl sãu:- Tatã, sã ºtii cã totuºi mama con-duce automobilul mai bine decâttine! - Eºti sigur? Eu n-aº spune aºaceva!

- Dar tu singur ai afirmat cã n-aiputea sã faci nici 10 metri cufrâna de mânã trasã, pe cândmama a reuºit sã parcurgã aºa 12km!

☺☺Vine Ion la Gheorghe ºi îl între-abã: - Cum poate vaca ta sã dea câte100 litri de lapte pe zi? Gheorghe: - E simplu. Totul depinde de ama-bilitate. Mã apropii de ea ºi ointreb: „Ce avem astãzi, lapte saucarne?”

☺☺Un tip sparge o Bancã ºi ia câþivaostateci. Întreabã agresiv peprimul reþinut: -Spune-mi, m-ai vãzut jefuindBanca? Ostatecul rãspunde: -Da! Fãrã sã mai stea pe gânduri, hoþulîl împuºcã în cap. Apoi întreabãacelaºi lucru pe cel de-al doileaostatec. Al doilea ostatecrãspunde: -Eu nu te-am vãzut! ... Dar te-avãzut nevastã-mea !!!

☺☺Într-o intersecþie un BMW M5 îitaie calea unui TRABANT careavea prioritate. Tipul cu trabantulse ia dupã BMW. La urmãtorulsemafor îl ajunge din urmã ºi,dezamãgit, îi zice: -Dacã nici noi ãºtia cu maºininemþeºti nu ne putem înþelege…

ANTET STRIATÃ

BICE!

ARS

TÂNÃR

VIRA

ÞINTAÞI RUINATÃ

ARIN

URÃNAI

CUZA!

VÂNÃ

ETA

SUBIT!

AªTRI

AUR (simb.)

ERZAÞ

ARABI

SÃI

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

AER

MAUR

ªCOLAR

Jennifer Lopezdebuteazã în reality show

Cum ar arãtacelebritãþile fãrã pãr?

Harrison Ford ºi-a fãcut gãuri de cercei

la o bãutã

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 8(242) din 30 aprilie 2008Pagina 12

CMYK

STAR-ulCURIERULUI

Dezbaterea Curierului . . .

Oameni care º i -aau gãsi t vocaþ ia

Se vorbeºte chiar despre o creºtere istoricã a influ-enþei asiatice, în defavoarea creºterii încete a Vestului,scrie TimesOnline. The Sunday Times au selectat zecedintre companiile din China care au cele mai mari ºansesã influenþeze economia mondialã. Criteriile care auinfluenþat aceastã alegere au fost: forþa financiarã, spri-jinul statului ºi perspicacitatea din punct de vederepolitic. Printre comaniile selectate se numarã: BancaIndustrialã ºi Comercialã a Chinei, Banca Chinezã deDezvoltare, Citic Securities, China Mobile, SinosteelGroup ºi PetroChina.

Firme care nu se aflã pe listã, dar care au impact în strãinatate

Huawei Technologies este un gigant al telecomuni-catiilor, infiltrat în armata Chinei, cu un trecut bogat învânzãrile fãrã scrupule în Estul Mijlociu, fiind chiar sus-pecatat de furt de tehnologii. Shenzhen Beike Biotechnol-ogy, o companie nouã, cu o echipã tânãrã ce realizeazãstudii pe celule stem, este sprijinitã de stat ºi nu se con-fruntã cu restricþiile etice care carcaterizeazã cercetare încele mai multe state vestice. Chery Automobiles se aflaîntr-un proces de dezvoltare, transformându-se dintr-ocompanie cunoscutã ca o fabricã de maºini dupã modeledeja recunoscute, într-una care angazeajã designeri pen-tru a aduce inovaþii ºi a crea noi modele competitive. Sun-tech Power, companie industrialã de producere a energieielectrice, care dezvoltã unitãþi de energie solarã urmãrindsã cucereascã piaþa cu creaþii simple, low-cost. (P.I.)

Colonel Nicolae CIUCà – Bg. 282Mc.: „Da, este de actualitate sintagma«ofiþer de stat major», mai ales cã pe tim-pul marilor bãtãlii ale lumii, era chiar unprivilegiu sã îþi spunã ori sã te recunoascãcineva ca ofiþer de stat major. Realizez fi-liaþia cu fraza anterioarã, dar accentuezdoar cuvântul «privilegiu». Nu oricineputea atunci, cu atât mai mult acum, sãdevinã ofiþer de stat major. Pregãtirea pro-fesionalã de excepþie, rãbdarea, tenaci-tatea, puterea de muncã sunt atitudinilecardinale ce au sens în decizia comandan-tului. Cred cã sunt definitorii pentruofiþerul respectiv, stat majoristul în spe-cial, trei paliere. Experienþa câºtigatã petraseul profesiunii militare, abilitatea dea gãsi soluþii pentru situaþiile demoment, chiar cele neprioritare darurgente, viziune, imaginaþie, talent pen-tru anticiparea consecinþelor previ-zibile. Mi se pare preþioasã completarea„de amploare”. La nivelul statului majorde brigadã, orice tip de lucrare insereazãinformaþii ºi date, care puse într-un aran-jament logic, oferã imaginea de amploarea evenimentului sau a unui curs de acþiuneselectat, potrivit orientãrii finale, secvenþãcare intrã în registrul continuu al acti-vitãþii statului major. Anticipam între-barea cu accent pe identificarea ºi inter-pretarea atribuþiilor ofiþerului de statmajor, pe niveluri ierarhice. Sã admitemcã ofiþerul de stat major într-o entitate detip batalion rezolvã situaþiile, propuneseturile de acþiuni ºi estimeazã intenþiile,apoi le difuzeazã structurii superioare.Variantele lui, sigur cu notificarea «pro-babile», ajung la douã sau trei comparti-mente, strict specializate. O aprecierefondatã pe criterii insuficiente ar scoate lasuprafaþã contextul potrivit cãruia, lanivelul inferior, emitorul este mult maiantrenat decât receptorul de la eºalon. Nusubscriu ideii. Argumentul meu forte senumeºte «viziunea», care nu se con-tureazã decât prin experienþã, modele,acumulãri. Rãmân în continuare la cre-dinþa cã ofiþerul de stat major, în general,este «omul de rãzboi», adicã cel careînvaþã, creeazã ºi gândeºte lupta”.

Locotenent-colonel Florin CREÞU– Bg. 8 Art. Mx. „Am fost ºi sunt ofiþerde stat major. Din moment ce se face dis-tincþia comandament ºi stat major, existãºi actualitate pentru sintagmã. Mi s-arpãrea cã ofiþerul de stat major trebuie sãaibã voinþã. Adicã, sã vrea o funcþie destat major, la execuþie, dezinteresat deresursele financiare avantajoase. Câtpriveºte perspectiva profesionalã, în moddirect, ghidul carierei, instrucþiunile demanagement spun foarte clar despre cumse ajunge pe nivelurile ierarhiei. Acordexperienþei cea mai mare importanþã.Cum se câºtigã ea? Nu neapãrat prinduratã. Dacã ai condus zece ani o com-panie, nimeni nu crede cã ai fi ºi un bunofiþer de stat major. Faptul cã ai comandatzece ani aceeaºi structurã lasã câtevasemne de întrebare. Au fost performanþe?Au existat intenþii de a promova? A fostun viciu de sistem? Letargia, ritmul «mel-cului» în acþiunile urgente au dominat, încomparaþie cu dinamica ºi cu intensitateaforþei fizice, morale, conceptuale? Dacãtot a venit vorba de profil, îmi amintescdespre ceea ce am vãzut pe apreciereaunui coleg, cu ceva timp în urmã.«Ofiþerul are o gândire convergentã bineeducatã. Memoria de lungã duratã îlscoate din stereotipie. Limbajul sãu faci-litat de experienþele directe îl ajutã sãgliseze pe registre multiple. Îl invidiezpentru viteza de reacþie ºi ºtiinþa decarte». ªi eu îl apreciez pe ofiþerul încauzã, dar cel mai mult pe cel care a pututsã scrie astfel despre un subordonat. Treisãptãmâni am lucrat la un documentar destat major pe care l-am înaintat la eºalon.Sigur, într-un fel se vede statul major laeºalonul batalion ºi într-altul cel de la o

categorie de forþe. Mi s-ar pãrea firesc sãexiste un algoritm de lucru specific pentrustatele majore de batalion, brigadã, corpde armatã etc.”.

Maior George COZMA – Bg. 341 I.– „Este corectã sintagma «ofiþer de statmajor». Chiar imprimã respect unei spe-cializãri, care pe lângã universalitate, areºi o logicã evidentã aceea de a fi util într-un stat major. Cred cã fãrã ºtiinþã, voinþãºi dorinþã nu ai acces la fluxul infor-maþional specific statului major.Cunoaºterea domeniului militar,inteligenþa conceptualã completeazãdezideratul pentru ofiþerul dintr-un modulal statului major de unitate sau mare uni-tate. Conteazã maturitatea psihicã acelui selectat pentru activitãþile specifice,dar fãrã a uita de tacticile relaþionãrii penivelurile orizontale ºi verticale. Laîntocmirea lucrãrilor de stat major, fru-museþea se simte doar atunci cândpunctele de vedere ale fiecãruia convergspre acelaºi ton, care-i numit imagineainstituþiei. Port în memoria afectivã docu-mentul cu planificarea activitãþilor lae º a l o nbrigadã,finalizatîn urmãcu a-p r o a p ed o u ãluni. Aml u c r a tî n t r - u ns t a tmajor debatalion.Cunoscatribuþi-ile fie-c ã r u imembrudin mo-d u l e l eacestuia.Odatã cumutareala briga-dã, am reuºit sã decriptez lucrul specific,sã mã obiºnuiesc ºi cu tipologiarapoartelor care, de fiecare datã, au obiec-tive imediate, pe timp mediu sau de per-spectivã. Probabil, într-un birou aflat încompunerea unui eºalon mai mare, altelear fi procedurile ºi tehnicile de lucru. Deaceea, consider cã ar trebui sã fie binedocumentate activitãþile ofiþerilor de statemajore de la nivelurile batalion, brigadã,corp de armatã etc”.

Maior Angelian POPESCU – B. 60Pºt. – „Dacã nu s-ar spune «ofiþer de statmajor», cu siguranþã, altã denumire ar fiimproprie. Ca ofiþer de stat major, mi-ar fiplãcut sã mã ridic la standardele psihice ºiprofesionale remarcabile. Deºi m-am strã-duit, totuºi nu ºtiu la ce mod am reuºit sãdemonstrez cã posed aptitudini de moti-vare optimã, deprinderi pentru elabo-rarea documentelor instituþionale sauarta pentru dialogul cu ceilalþi. Larãzboi, ofiþerul de stat major aratã ºtiinþade a procura informaþiile din variate surse,acuitate vizualã pentru observarea terenu-lui ºi forþã de a tria, selecta ºi difuza infor-maþii. Sãptãmâna trecutã, la exerciþiiletactice de comandament am întocmit lavolum complet documentele necesarepentru conducere ºi execuþie la nivelulstatului major. Dacã pentru comandantexistã opþiunea de a conduce fazeledeciziei, independent sau prin consiliereastatului major, atunci pentru acesta dinurmã, statul major mai ales, coordonareaeste într-un ritm continuu. Cu altecuvinte, când vine vorba despre statulmajor, te gândeºti la analiza ºi elaborareacursurilor de acþiune, la îmbunãtãþirea lor,la elaborarea planurilor de acþiune, laelaborarea ordinelor de acþiune. Ceea cetrebuie sã recunoaºtem, nu-i un lucru la

îndemâna oricui, mai ales dacã lipseºteobservarea directã ºi participativã, vi-ziunea sau implicarea directã”.

Maior Florentin NECULCEA – B.528 Cc – „Mi-e dificil sã spun altfel decât«ofiþer de stat major». Pânã la o altã vari-antã, cred cã sintagma pe care orecunoaºtem ºi o preferãm va dãinui cevatimp. Chiar am studiat un curs de artã mi-litarã, pentru un antrenament de statmajor, dar ºi pentru mine personal, undeam citit ceea ce susþinea Napoleon. Preferpropria expresie verbalã. Cicã ofiþerul destat major nu poate fi recunoscut de cãtrecei în drept, dacã nu are ochi ager, mintelimpede, iniþiativã, echilibru emoþio-nal, rezistenþã la presiunile infor-maþionale, dar nu în ultimul rând, ca-racter. Câtã dreptate a avut. Ca ºef alunui modul solicitat în statul major, pot sãspun cã împreunã cu subordonaþii, celpuþin de douã ori pe lunã întocmim docu-mente de amploare. Dacã ne place? Dinmoment ce nici mãcar nu ºtim când trecesãptãmâna, eu spun cã este bine, atât pen-tru psihic ºi mai mult pentru motivareanoastrã profesionalã. Am susþinut, când-va, faptul cã într-un stat major de bata-lion, ofiþerul este policalificat. Experienþade la câteva comandamente de mariunitãþi de la noi, dar ºi din alte armate,m-a fãcut sã-mi schimb punctul devedere. De sus, totul este altfel. Dar ca sãajungi sus, mai întâi ai nevoie sã fi fostjos. Statul major al unui batalion de cer-cetare este foarte mult solicitat. Motiveleþin de dinamica misiunilor la pace (taberede instrucþie, tabere mobile, concursuriaplicativ-militare), dar ºi la rãzboi, princaracteristica de bazã, aceea de procurare

a informaþiilor ºi datelor dintr-o zonã deinteres cu suprafaþã foarte mare”.

Cãpitan Adrian VLAD – Bg. 10 Ge.– „Când eram la subunitate, îmi plãcea sãaud formularea «ofiþer de stat major».Noi, micii comandanþi, aveam respectpentru ofiþerii care activau în statul major.Gãsesc obligatorie la un ofiþer de statmajor maturitatea emoþionalã. Continuucu accentul pe seturile de atitudini, în spe-cial iniþiativa, hãrnicia ºi modestia, darnu omit perseverenþa ºi incisivitatea.Cum poþi sã elaborezi o lucrare, dacã nu aipregãtire moralã, fizicã ºi conceptualã?ªi-apoi, titulatura te obligã sã fii un finobservator al fenomenului instituþional.Când eram la unitãþi de tip batalion, într-adevãr nu erau specificate în regulamenteatribuþiile ofiþerului de stat major pentruacel nivel. Susþin cã ar fi beneficã strate-gia de a detalia pentru fiecare funcþie destat major, de la nivelurile batalion,brigadã º.a.m.d. denumirea funcþiei, ce-rinþele funcþiei, comportamentul subiectu-lui, performanþa acestuia. ªtiu cã existãun asemenea document, dar nu are carac-terul de uz general. Odatã inserate mo-delele într-un regulament universal, amelimina comentariile inutile”.

Sã conchidem: Dezbaterea s-a doveditinteresantã pentru cei înscriºi la cuvânt.Spaþiul tipografic a fost responsabil deneputinþa de a-i nominaliza pe cei care aucomentat subiectul. Se impune o revederea competenþelor ofiþerilor din statelemajore pe nivelurile de activare. Calitãþileanunþate de alocutori ca definitorii pentruofiþerul de stat major ar trebui sã intere-seze comisiile de selecþie, atunci cândanalizeazã propunerile de numire.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Din cauzã cã spaþiul de comunicare nu permite sãscriem despre toate marile unitãþi ºi unitãþile din subor-dine deodatã, am luat iniþiativa de a-i contacta pecomandanþi, la început de sãptãmânã, pentru a afladespre dinamica misiunilor cotidiene sau fapte inediteale subordonaþilor. Disponibilitãþile pentru dialog le-amconsemnat prin comunicãrile jurnalistice. (C.D.C.)

La mentenanþã, nici o restanþãAm început lucrãrile de întreþinere la tehnica de

transport. Prin planificarea conceputã la nivelul statuluimajor, au fost introduse în fluxul de lucru toatemaºinile. Nu admitem omisiunile ºi nici superficiali-tatea. De asemenea, procesul de instrucþie se desfãºoarãpotrivit planurilor actualizate ºi aprobate de eºalonulsuperior. Nu suntem condiþionaþi de cele opt ore sta-bilite prin program. Am reuºit sã parcurgem întocmaietapele inserate în planul de achiziþii publice pentruanul 2008.

Locotenent-colonel Nelu MOTEA B. 116 Log. Craiova

În grafic, la producþieAvem în planul de producþie lucrãri serioase atât la

tehnica de luptã cât ºi la cea de transport. Cu efectivelepe care le avem, am reuºit sã ne înscriem în grafice ºisã-i mulþumim pe beneficiari. Stãm bine la documen-taþia de proiectare, dar ºi la aprovizionarea tehnico-materialã. Reuºim, prin forþele proprii, sã asigurãmîntreþinerile obligatorii la maºinile de prelucrãrimecanice ºi la instalaþiile speciale. Pe linia securitãþii ºisãnãtãþii muncii, pe domeniul supravegherii tehnice, amaplicat mãsurile pentru limitarea accidentelor ºi inci-dentelor.

Maior Dorin PRICOPU.M. 01394 Ploieºti

Prolog pentru tragerile realeAntrenamentele din poligonul redus la tragerile de

artilerie cu ofiþerii s-au dovedit benefice pentruviitoarele misiuni reale, când vom dirija traiectoriile peobiectivele ordonate de cãtre membrii comisiei deapreciere. Cu soldaþii ºi gradaþii voluntari nou veniþi înunitate, am conceput un program de acomodare ºipregãtire. Le-am prezentat douã exerciþii demonstrativecu piesa ºi secþia de artilerie. Pe cei încã neantrenaþi laspecificul unei unitãþi de artilerie, i-am pregãtit printr-un program de instruire suplimentarã ºi le-am ridicatmoralul pentru viitoarele misiuni. La nivelul statuluimajor, am reuºit sã uniformizãm formatele docu-mentelor de conducere ºi execuþie a instrucþiei, sã asi-gurãm bibliografia pentru studiul de specialitate, sãetalonãm aparatura de observare ºi cercetare.

Nicolae GAVRILESCUB. 325 Art. Mx. Caracal

Carburantul are preþ oriundeUnitatea militarã 02280 Focºani, chiar dacã are un

specific aparte, conteazã în contextul acþiunilor mi-litare. De la reprezentarea simbolicã pe harta de lucrupânã la cotidianul misiunilor, sunt câteva diferenþe. Unadintre ele se referã la particularitatea sectoarelor dedepozitare. Pe spaþii foarte mari, sunt amplasate insta-laþiile de carburanþi, care trebuie supravegheate,exploatate ºi deservite aproape zilnic, cel puþin ºase ore.Personalul militar ºi civil încadrat este bine pregãtit ºireuºeºte sã facã faþã solicitãrilor. Ca la orice tip de uni-tate operativã, avem ºi îndeplinim planul specific deinstrucþie ºi pregãtire. Suntem implicaþi la realitãþilefenomenului militar, dar ºi la misiunile eºalonului supe-rior. Primim publicaþiile militare centrale ºi teritoriale,instrucþiunile ºi regulamentele de specialitate.

Locotenent-colonel Laurenþiu NICAU.M. 02280 Focºani

Firme de top din Chinacare vor concura Vestul

Ziarul „Curierul ARMATEI” apus la punct o strategie pentru a dez-bate subiectul „Ofiþerul de statmajor, profil psihoprofesional”. Deaproape o lunã de zile, marile unitãþiºi unitãþile subordonate Corpului 1Armatã Teritorial „General IoanCULCER” au primit chestionarulsociologic ºi au dat rãspunsurile pen-tru cele patru întrebãri, în varianteleprezentate mai jos. Întrebãrile for-mulate au avut ca obiectiv sã aratesemnificaþia ofiþerului de stat major,

indiferent de eºalonul sau modulul încare activeazã.

- Apreciaþi cã este de actualitatesintagma „ofiþer de stat major”?

- Care ar fi în opinia dumneavoas-trã profilul psihoprofesional pentruofiþerul de stat major?

- Când aþi întocmit ultima oarã olucrare de stat major de amploare?

- Credeþi cã ar fi bineveniteatribuþiile ofiþerului de stat major,dar cu specificaþii pentru B, Bg, CA,structuri ale categoriilor de forþe?