CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 19 (299) 15 octombrie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

De la începutul isto-riei ºi cred cã pânã lasfârºitul ei, omul ºi-apus ºi va continua sã-ºipunã întrebãri cu privirela sine. Ce este? Deunde vine? Care estesensul ºi finalitateaexistenþei sale? Rãspun-surile la aceste întrebãri,simple sau sofisticat

elaborate, poartã amprenta contextului istoric,politic, cultural, ºtiinþific ºi, nu în cele din urmã, eco-nomic.

Ziua de 1 octombrie vareprezenta o zi de referinþãpentru garnizoana Slobozia,pentru Armata românã,deoarece s-a înfiinþat Regi-

mentului 51 Artilerie Mixtã din subordinea Divizie 1Infanterie „Dacica”. Arma artilerie este una dintrearmele principale din compunerea Armatei României,care are o îndelungatã istorie aºa cum are ºi aceastãcazarmã cu vechi tradiþii în domeniul artileriei. Regi-mentul 51 Artilerie Mixtã va continua tradiþiile înain-taºilor. Istoria acestei cazãrmi începe din 1869 ºimerge pânã în 1999, când cazarma este pãrãsitã pen-tru ca, la începutul lunii martie, în aceastã cazarmã, sãfie dislocat de la Floreºti, judeþul Cluj, Batalionul 113Artilerie din cadrul Brigãzii 1 Mecanizate.

Pe platoul batalionului, comandantul acestuia,locotenent-colonelul Dãnuþ GEABA, în dimineaþa

zilei de 1 octombrie, dã raportul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica” general-maior NicolaieDOHOTARIU, cu prilejul înfiinþãrii Regimentului 51Artilerie Mixtã.

(Pagina 5)

OOmmuull,, ccaa eexxppeerriieennþþãã,,ººii eexxppeerriieennþþaa uummaannãã

AAººtteeppttããmm rraappoorrttuull:: ““GGaattaa ppeennttrruu lluuppttãã!!””

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Trupurile neînsufleþite ale sublocotenentului post-mortem Marius Florin Sfecheº ºi sublocotenentului post-mortem Cristian-Petru Filip, cãzuþi la datorie în timpulîndeplinirii unei misiuni în Afganistan, au fost repatriatepe 5 octombrie, cu o aeronavã militarã a Forþelor AerieneRomâne. În aeronava militarã, care a adus trupurile neîn-sufleþite ale celor doi militari, s-a aflat ºi Daniel Sfecheº,fratele mai mare al sublocotenentului post mortem MariusFlorin Sfecheº. La aeroportul militar Otopeni, a avut loc oceremonie militarã ºi religioasã la care au participat ºefulStatului Major General, amiralul Gheorghe Marin, mem-brii familiilor, colegi, camarazi ºi alte oficialitãþi dinMApN.

P l â n g e B i s t r i þ a

KAKI 100%

Batalionul 114 Tancuri a primit Drapelul de Luptã

Dupã un an de laînfiinþare, Batalionul114 Tancuri se ra-porteazã deja la câtevadate-reper, esenþialepentru existenþa lui.Întâi octombrie 2009,reprezintã momentul încare a luat fiinþã uni-tatea. În anul urmãtor, la1 iunie 2010, i se atribuie denumirea onorificã „Petru Cer-cel”, ca o recunoaºtere a rezultatelor deosebite obþinute, iarpe 1 octombrie 2010, batalionul primeºte Drapelul deLuptã.

LECÞIA DE ISTORIEÎntr-o lume violentã,

ONU – o forþã realã în s lujba binelui

Istoria umanitãþii a fost ºieste în continuare plinã de con-flicte ºi nedreptãþi. Capaci-tãþile distructive ale armatelormoderne ºi scara la care sepoartã rãzboaiele au fãcutnecesare anumite aranjamenteprin care sã se poatã asigura

pacea mondialã. În acest demers, adevãratul punct de coti-turã a fost Primul Rãzboi Mondial. Dezastrele provocate deacesta au fost atât de îngrozitoare încât mulþi oameni auhotãrât ca ele sã nu se mai repete niciodatã. Ideea a fostadoptatã ºi de guverne care au susþinut cã vor duce „unrãzboi care sã punã capãt oricãrui alt rãzboi”. Astfel, atuncicând SUA s-au vãzut implicate în marea conflagraþie, unuldintre cele paisprezece puncte, prezentate în ianuarie 1918de cãtre preºedintele american Woodrow Wilson, a fostînfiinþarea unei „Asociaþii Generale a Naþiunilor”.

MOZAIC

Teoria relativitãþii a lui Einstein afirmã cã, dacã vãaflaþi în apropierea unui corp masiv, ca Pãmântul, timpul arcurge un pic mai încet, decât dacã v-aþi afla departe de el.Cercetãtori americani au demonstrat acest lucru recent lanivelul solului, folosind douã ceasurifoarte precise.

De asemenea, conform teorieispeciale a lui Einstein, timpul sedilatã pentru o persoanã care se aflãîn miºcare, în comparaþie cu una carestã nemiºcatã. Cele douã idei au fosttestate de cercetãtori de la InstitutulNaþional pentru Standarde ºiTehnologie al Statelor Unite ale Americii, iar rezultatulcercetãtorilor a fost recent publicat în revista Science.

Dilatarea timpului,demonstratã la sol

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Bruxelles - Þãrile NATO trebuie sã coopereze cuRusia în domeniul apãrãrii antirachetã, a declaratsecretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, AndersFogh Rasmussen, într-o declaraþie pentru un post turcescde televiziune, înaintea vizitei pe care el urmeazã sã oefectueze la Ankara. „Consider cã noi trebuie sã invitãmRusia sã coopereze (în domeniul apãrãrii antirachetã).Trebuie sã garantãm apãrarea tuturor þãrilor membreNATO. Tehnic, se poate atinge acest obiectiv prin unireatuturor sistemelor existente”, a afirmat Rasmussen pentruNTV, citat de RIA Novosti. El a adãugat cã scutul ame-rican poate fi unificat cu sistemele europene, ceea ce, înopinia sa, nu ar necesita cheltuieli importante. „Astfel,vom demonstra politic cã scutul nostru de apãrare antira-chetã nu vizeazã Rusia, ci, dimpotrivã, este un sistemmenit sã protejeze populaþiile noastre”, a subliniat ºefulNATO. Purtãtorul de cuvânt al Alianþei, James Appathu-rai, anunþa la începutul acestei sãptãmâni cã NATO vaprezenta noi propuneri Rusiei în privinþa cooperãrii însfera apãrãrii antirachetã, cu ocazia summit-ului organi-zaþiei din noiembrie de la Lisabona, când Alianþa a pro-pus desfãºurarea unei reuniuni NATO-Rusia la nivelînalt, propunere la care Moscova nu a dat încã unrãspuns. Praga - NATO intenþioneazã sã cheltuieaproape un miliard de euro în urmãtorii ani pentruproiecte precum securitatea informaticã, detectareabombelor artizanale ºi tehnologia de apãrare antirachetã,a anunþat Alianþa Nord-Atlanticã, în cadrul unui seminardesfãºurat la Praga, relateazã Reuters. Organizaþia aanunþat cã va încerca sã atragã furnizori de tehnologiepentru dezvoltarea comunicãrii prin satelit în Afganistan,precum ºi a unor sisteme de informaþii pentru ameliorareasecuritãþii maritime ºi a apãrãrii antirachetã. Conferinþa afost organizatã de Agenþia de consultanþã a NATO(NC3A), care are drept sarcinã obþinerea de tehnologiiavansate. „Principala prioritate este acum Afganistanul,dar existã proiecte, precum apãrarea antirachetã, care auo aplicabilitate mai largã”, a declarat Kevin Scheid,director general adjunct al NC3A. Proiectele ar trebui sãînceapã sã fie implementate în 2011 sau 2012, dacã vorfi aprobate de ºefii statelor membre la summitul NATOdin noiembrie. „NATO intenþioneazã sã înceapã sãinvesteascã pânã la 930 de milioane de euro în 2011 ºi2012 în proiecte multianuale care vor aborda provocãricheie de securitate, precum apãrarea ciberneticã,susþinerea efortului NATO din Afganistan ºi securitateamaritimã”, a precizat NC3A într-un comunicat. Unul din-tre domeniile în care NC3A vrea sã cheltuiascã mai mulþibani este apãrarea ciberneticã, unde valoarea totalã acomenzilor ar putea ajunge pânã la 35 de milioane deeuro în urmãtorii ani. „Atacurile sunt tot mai sofisticate'”,a declarat Brian Christiansen, ºeful NC3A pentru securi-tate ciberneticã. „Anterior, atacurile erau comise de hack-eri izolaþi, care doreau sã-ºi demonstreze calitãþile. Acumeste vorba de organizaþii serioase ºi suntem testaþi în modconstant”, a adãugat el. Paris - Ministrul francez alApãrãrii a declarat cã Franþa poate fi lovitã în oricemoment de un atentat ºi a asigurat cã guvernul numanipuleazã opinia publicã în aceastã privinþã, relateazãLe Parisien. „În permanenþã, reþele care se organizeazãpentru a pregãti atentate sunt anihilate în lume. Este bineca francezii sã ºtie acest lucru", a spus Herve Morin, carea dorit sã explice pentru Le Parisien de ce guvernulcomunicã în privinþa ameninþãrii teroriste. „Ameninþareateroristã existã ºi ne poate lovi oricând", a subliniat el.Potrivit unui sondaj BVA, francezii cred cã guvernulmanipuleazã pe aceastã temã. Actualitatea politicã amomentului i-ar putea face pe francezi sã creadã asta.Dar adevãrul este cã informaþiile de la serviciile aliateevocã riscuri pentru Europa, în special pentru Franþa", asubliniat Morin. Douã treimi dintre francezi nu cred cãriscul de atentate în Franþa a crecut, potrivit sondajului.Dacã 65% nu cred în creºterea ameninþãrii, 59% sedeclarã convinºi cã guvernul comunicã prea mult pe acestsubiect. Ministrul de interne, Brice Hortefeux, a spuszilele trecute cã ameninþarea teroristã este realã ºi „vi-gilenþa Franþei este în creºtere". În acest context, Depar-tamentul de Stat al SUA va emite un avertisment ameri-canilor din Europa, în urma recentelor informaþii legatede o ameninþare teroristã. SUA le vor cere americanilordin Europa sã fie vigilenþi, mai ales în locuri publice, catransportul public, aeroporturi ºi locuri turistice. Totuºi,Departamentul nu îi va sfãtui pe americani sã nu sedeplaseze în Europa. Un oficial american a spus cã, înafarã de avertismentul de cãlãtorie, „instalaþiile militareamericane iau mãsuri de precauþie, pentru cã situaþia esteserioasã". (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

M.m. Monica DeacuToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64410C 19/2010

Trupurile neînsufleþite ale sublo-cotenentului post-mortem MariusFlorin Sfecheº ºi sublocotenentuluipost-mortem Cristian-Petru Filip,cãzuþi la datorie în timpulîndeplinirii unei misiuni în Afga-nistan, au fost repatriate pe 5octombrie, cu o aeronavã militarã aForþelor Aeriene Române. În aero-nava militarã care a adus trupurileneînsufleþite ale celor doi militari s-a aflat ºi Daniel Sfecheº, fratele maimare al sublocotenentului postmortem Marius Florin Sfecheº. Laaeroportul militar Otopeni, a avutloc o ceremonie militarã ºi reli-gioasã la care au participat, ºefulStatului Major General, amiralul

Gheorghe Marin, membrii famili-ilor, colegi, camarazi ºi alte oficia-litãþi din M.Ap.N. Apoi, s-a datcitire ordinelor de înaintare în grad,semnate de ministrul Gabriel Oprea,ºi decretelor prezidenþiale de deco-rare cu Ordinul Naþional SteauaRomâniei în grad de Cavaler, pentrumilitari, cu însemn de rãzboi.

Ministrul Apãrãrii Naþionale,Gabriel Oprea, a transmis un mesajîn care ºi-a exprimat recunoºtinþa ºia asigurat familiile celor doi militaride întreaga preþuire ºi de faptul cã:„Este o zi tristã pentru ArmataRomânã, o zi care ne aratã cã viaþade militar este plinã de dificultãþi, deriscuri, este de multe ori nedreaptãºi îi ia dintre noi pe cei mai curajoºi.Marius ºi Cristian au fost buniromâni, ºi-au asumat cu demnitatevocaþia de militar ºi de aceea dure-rea ºi regretele noastre sunt mari, iarsuferinþa familiilor apãsãtoare. Ma-rius Florin a fost un mecanic con-ductor stimat ºi apreciat de colegi,alãturi de care s-a pregãtit cu serio-zitate pentru prima lui misiune în

Afganistan. Cristian-Petru, încadratca servant de aruncãtor la plutonulantitanc, a fost un bãrbat puternic ºidevotat faþã de camarazii sãi. ªi-auslujit þara cu onoare ºi credinþã,dedicându-se cu toatã fiinþameseriei armelor. (...) În faþa vieþii ºimorþii eroice a fiilor dumneavoastrã,familia Armatei Române se înclinãcu adânc ºi pios respect. Jertfa lor varãmâne veºnic în inimile noastre,fiind cel mai puternic exemplu alpatriotismului militarilor români,care îºi respectã jurãmântul faþã deþarã, chiar cu preþul propriei vieþi.Toþi românii trebuie sã fie mândri defiii dumneavoastrã ºi sã spunã orugãciune pentru sufletele lor, pen-

tru cã Marius ºiCristian s-au jert-fit sub drapelulpatriei noastre.(...) Pentru aceºtitineri, aflaþi laînceput de drum,misiunile îndepli-nite de militariinoºtri în teatrelede operaþiuni suntadevãrate lecþii decuraj ºi de datorieîmplinitã, de de-votament ºi patri-otism. Suntlucruri care nu seînvaþã doar dincãrþi, ci din viaþa

de zi cu zi, din exemplul cama-razilor ºi, mai ales, din exempluleroilor neamului nostru. (...) Nu vomuita niciodatã cã aþi crescut bãrbaþiadevãraþi ºi oameni de onoare. Eroiromâni. Jertfele lui Marius ºi Cris-tian ne obligã la aducere aminte ºine aratã, încã o datã, cã a fi militarnu este o meserie, ci este cea maiînaltã vocaþie pe care ºi-o pot asumaoamenii curajoºi, demni ºi iubitoride þarã. Noi, familia ArmateiRomâne, îl rugãm pe Bunul Dum-nezeu sã aºeze sufletele camarazilornoºtri alãturi de toþi eroii acestuineam, sã dea putere familiilor ºinouã, tuturor, înþelepciunea de aaminti veºnic faptele lor de curaj ºide onoare”

Sublocotenenþii post-mortemMarius Florin Sfecheº ºi Cristian-Petru Filip au fost înmormântaþi, pe7 octombrie, în municipiul Bistriþaºi, respectiv, în satul ªintereag.

Ministrul Apãrãrii Naþionale,Gabriel Oprea, a participat la cere-moniile de înmormântare a militari-lor din Batalionul „ªoimii Car-

paþilor” Bistriþa, cãzuþi la datorie înAfganistan.

Sublocotenentului Cristian PetruFilip, decedat la 1 octombrie, în tim-pul unei misiuni în Afganistan, i s-aconferit, post-mortem, titlul decetãþean de onoare al municipiuluiBistriþa, în cadrul unei ºedinþe extra-ordinare a Consiliului Local. Laeveniment, au participat pãrinþii luiCristian, rudele ºi prietenii sãi, dar ºireprezentanþi ai Brigãzii 81 Mecani-zate „General Grigore Bãlan” dinBistriþa. Tatãl militarului bistriþean,decedat în Afganistan, Petru Filip, aþinut sã ia cuvântul în cadrulºedinþei, pentru a spune cã este mân-dru de fiul sãu. „Nu mi-e uºor sã vãspun cã avem un Dumnezeu mare ºivrednic de crezut. Slavã Lui, cã suntmândru de fiul meu, care a murit îndepãrtare, pentru cã, dacã nu seîntâmpla lucrul acesta, noi nu eramadunaþi aici. Vã spun, fraþilor, copiiiãºtia sunt trimiºi acolo... Noi, lumea,condamnãm pe cei puºi sus cã îitrimit ca sã moarã. Nu, dragii mei,nu e adevãrat. Chiar ieri, la priveghi,a venit soþia unui militar de acolo.Sunt disperaþi. A venit o femeie ºimi-a spus cã, de când a auzit, nu maipoate sã mãnânce, nu mai poate sãdoarmã. Nu sunt vinovaþi cei care îitrimit”, le-a spus tatãl eroului Cris-tian Petru Filip celor prezenþi. Tot înaceeaºi zi, în comuna ªintereag, aavut loc înmormântarea sublocote-nentului post-mortem Marius FlorinSfecheº, cel de-al doilea erou dece-dat în Afganistan, al cãrui sicriu afost însoþit în drumul spre þarã decãtre fratele sãu, Daniel, aflat deasemenea în misiune în provinciaafganã Zabul.

Cei doi militari fãceau parte dinBatalionul 812 Infanterie „ªoimiiCarpaþilor” din Bistriþa, plecat încãdin luna iulie în misiunea din teatrulde operaþii afgan, cu peste 600 deoameni. În urma evenimentului pro-dus pe 1 octombrie în Afganistan,un alt militar român, caporalulVasile Zbâncã, a fost rãnit. El a fosttransportat în Germania, fiind ope-rat la ambele picioare.

Odatã cu moartea celor doi,numãrul militarilor români decedaþiîn Afganistan a ajuns la 17. Deasemenea, peste 50 de militariromâni au fost rãniþi de la începutulmisiunii româneºti în aceastã þarã.România participã în prezent, înAfganistan, cu peste 1.600 de mili-tari, majoritatea dislocaþi în cadrulforþei ISAF.

Plutonier Radu SÃCÃREA

PP ll ââ nn gg ee BB ii ss tt rr ii þþ aa

„Instruieºte-te aºa cum vei lupta!” Batalionul 528Cercetare, pânã la 15 octombrie, se afla în subordineaDiviziei 1 Infanterie „Dacica”. Anul 2009 a fostextrem de greu pentru Batalionul 528 Cercetare. Esteanul în care a avut loc procesul de operaþionalizare. Lasfârºitul lunii septembrie 2009, batalionul s-a declaratmulþumit pentru cã trecuse hopul greu – certificarea, elîncadrându-se printre unitãþile operaþionalizate alediviziei.

La jumãtatea lunii octombrie, Divizia 1 Infanteriepredã încã o unitate de sprijin cãtre Divizia 2 de laBuzãu. Ne despãrþim de Batalionul 528 Cercetare, decercetaº, de omul din umbrã, pregãtit tot timpul deacþiune. Este, în acelaºi timp, discret ºi eficace în pro-fesia lui. Despre ei, despre misiunile lor, atât în þarã,cât ºi în teatrul de operaþii se pot scrie cãrþi, dar pânãla performanþã este nevoie de multã pregãtire. Aceºtia

sunt mili-t a r i iB a t a -l ionu lu i528 Cer-c e t a r edin Brãi-la, care afost ou n i t a t ede sprijin pentru Divizia 1 Infanterie „Dacica”. Acumtrec în subordinea Diviziei 2 Infanterie. La festivitate,participã, ca reprezentant al comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, colonelul ªtefan BORA.Multe succese ºi realizãri Batalionului 528 Cercetaresub o nouã subordonare! „Dacã transpiraþi mult lainstrucþie, va curge mai puþin sânge!” (S.R.)

Batalionul 528 Cercetare se resubordoneazã

Dupã un an de la înfiinþare, Batali-onul 114 Tancuri se raporteazã deja lacâteva date-reper, esenþiale pentru exis-tenþa lui. Întâi octombrie 2009, reprezin-tã momentul în care a luat fiinþã uni-tatea. În anul urmãtor, la 1 iunie 2010, ise atribuie denumirea onorificã „PetruCercel”, ca o recunoaºtere a rezultatelordeosebite obþinute, iar pe 1 octombrie2010, batalionul primeºte Drapelul deLuptã.

Ceremonia militarã de înmânare aDrapelului le Luptã s-a desfãºurat încazarma în care, la data de 1 ianuarie1921 a luat fiinþã prima unitate de tan-curi din Armata românã.

La festivitate au fost prezenþi, alãturide personalul batalionului, comandanþiiunitãþilor din garnizoana Târgoviºte,cadre în rezervã ºi retragere, foºticomandanþi de garnizoanã, foºti coman-danþi ai acestei structuri, precum ºi invi-taþi din municipiul Târgoviºte.

Statul Major General a fost reprezen-tat de cãtre generalul-maior ValentinPETRE, ºeful Direcþiei Logistice. Deasemenea, a participat ºeful StatuluiMajor al Forþelor Terestre, general-maior dr. Dan GHICA-RADU. Dinpartea Diviziei 1 Infanterie „Dacica” afost prezent locþiitorul comandantului,generalul de brigadã Iulian BACªIª.

Ceremonialul în sine a debutat cuprimirea invitaþilor. S-a dat citire Decre-tului prezidenþial de acordare a Drapelu-lui de Luptã.

Dupã ce a fost sfinþit de cãtre unsobor de preoþi, Drapelul de Luptã, sim-bol al onoarei, vitejiei ºi gloriei militarea fost înmânat comandantului unitãþii,maiorul ing. dr. Sorinel ENACHE chiarde generalul-maior dr. Dan GHICA-RADU.

Apoi, ºeful Statului Major al ForþelorTerestre a dat citire mesajului ministru-lui Apãrãrii Naþionale, domnul GabrielOPREA: „(…) Astãzi, când Batalionului114 Tancuri i se înmâneazã Drapelul deLuptã, sunt cu gândul ºi cu sufletul alã-turi de dumneavoastrã, în acest momentcu profunde semnificaþii din viaþaunitãþii, cu o încãrcãturã emoþionalã

pentru toþi cei care îºi servesc patria subputerea legãmântului faþã de simbolulnostru naþional.

Rezultatele dovedesc, la un an de laînfiinþare, cã sunteþi o structurã profe-sionistã, caracterizatã prin mobilitate,flexibilitate ºi dinamism, capabilã sãducã acþiuni specifice câmpului de luptãmodern.

Primind Drapelul de Luptã, Batali-onul 114 Tancuri dobândeºte, mai pre-sus de orice, onoarea de a activa ºi de ase afirma convingãtor în perioada careurmeazã în rândul unitãþilor de elitã aleArmatei României.

Sunt încrezãtor cã, sub culorileDrapelului de Luptã primit astãzi, veþi fimereu la înãlþime ºi veþi sluji þara cuviaþa ºi cu sufletul, cu dãruirea ºi curajulmoºtenite din strãbuni.

Vã îndemn sã treceþi mai departeexamenele maturitãþii ºi competenþeiprofesionale – cu mândria cã faceþi partedin Batalionul 114 Tancuri – ºi sãacþionaþi cu profesionalism în toateactivitãþile pe care le desfãºuraþi sub de-viza ««OOnnooaarree ººii PPaattrriiee»», înscrisã peDrapelul de Luptã.”

Onorat de faptul cã a fost desemnatsã înmâneze Batalionului 114 Tancuri,Drapelul de Luptã, generalul-maior dr.Dan GHICA-RADU li s-a adresat mili-tarilor unitãþii.

Domnia sa a început prin a le mulþu-mi pentru eforturile depuse pânã în acelmoment: „Vã mulþumesc pentru efor-turile depuse pânã în prezent, de la con-stituirea acestei unitãþi pânã la acest mo-ment al înmânãrii Drapelului de Luptã.A fost un an greu, plin de eforturi. Aþidemonstrat ceea ce puteþi face ºi suntconvins cã ºi în continuare, mai ales

dupã acest moment, unitatea îºi vaîndeplini misiunile aºa cum esteprevãzut în sarcinile stabilite prindocumentele în vigoare. (…) Exis-tenþa dumneavoastrã în aceastãgarnizoanã este deosebit deimportantã pentru Armataromânã. Este vorba despre o uni-tate care poate duce mai departetradiþiile primei unitãþi de tancuridin Armata românã ºi care vademonstra cã are un rol importantca forþã de rãspuns a Brigãzii 1

Mecanizate în aceas-tã garnizoanã.”

Tot despre efor-turile depuse, dar,mai ales, despre în-semnãtatea momen-tului a vorbit ºi co-mandantul Batalionu-lui 114 Tancuri, ma-iorul SorinelENACHE: „Considercã aceastã zi este oîncununare a efor-turilor depuse pentrupunerea pe ºenile aacestui batalion. Am

desfãºurat foarte multe activitãþi legatede dotarea cu tehnicã, de refacerea stãriide operativitate. Concomitent cu aces-tea, ne-a preocupat ºi partea de pregãtirea militarilor”.

Potrivit maiorului Sorinel ENACHE,primirea Drapelului de Luptã este „oîncununare a eforturilor depuse”, dar ºi„o recunoaºtere a lor”: „Acordareadrapelului ne responsabilizeazã ºi maimult. Noi credem cã vom duce la bunsfârºit misiunea la care ne-am angajat,aceea de a pune pe ºenile acest batalion,fãcându-l sã funcþioneze la standardele

din momentul desfiinþãrii.”Cu cinci ani în urmã, în trista zi de 30

aprilie 2005, un alt comandant, locote-nent-colonelul Ifrim TROFIMOV tre-buia sã predea Drapelul de Luptã.Prezent acum la eveniment, colonelul înrezervã TROFIMOV, ultimul coman-dant al Batalionului 1 Tancuri „VladÞepeº” a mãrturisit: „Sunt la fel deemoþionat precum am fost ºi în ziua încare a trebuit sã predau Drapelul deLuptã al unitãþii. De data aceasta, suntemoþionat în sens pozitiv. Mã bucur cãtancurile au revenit pe meleaguri dâm-boviþene, aici, unde este cel mai propiceloc de instrucþie al tanchiºtilor. Nu afirmacest lucru pentru cã am fost comandan-tul unitãþii de tancuri care precederenaºterea acesteia chiar în acelaºi loc,ci pentru faptul cã, prima unitate de tan-curi din þara noastrã s-a închegat aici.

Mã bucur sã îi revãd pe mulþi dintresubordonaþii mei, tanchiºti profesioniºti.Mã bucur cã în acelaºi loc ºi-au regãsitobiectul muncii. Vãd în ei viitorul aces-tei unitãþi.

Comandantului unitãþii, subordona-þilor lui ºi Drapelului de Luptã le urezdin suflet La mulþi ani!”

Solemnitatea acestei zile a fostpotenþatã de cele douã discursuri plinede semnificaþii, rostite de douã generaþiidiferite de comandanþi, animaþi însã deaceeaºi cauzã nobilã, dragostea pentruprofesie, pentru arma tancuri.

Festivitatea s-a încheiat cu defilareaunitãþii, urmatã de o impresionantãprezentare de tehnicã ºi echipamentemilitare.

Daniela ÞÃRUªI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010 Pagina 3

BB aa tt aa ll ii oo nn uu ll 11 11 44 TT aa nn cc uu rr ii aa pp rr ii mm ii tt DD rr aa pp ee ll uu ll dd ee LL uu pp tt ãã

Craiova, garnizoana care a organizatexerciþiul prin simulare pentru structuraCTZ (Combined Team Zabul), echipa com-binatã pentru Zabul, ºi cele douã TaskForce (batalioane de manevrã) ºi-a cãpãtat,dupã zece zile de lucru practic, o altã iden-titate. Aceea de cetate a unei mari simulãri.Numãrul impresionant de participanþi,ofiþeri, subofiþeri, maiºtri-militari, soldaþi ºigradaþi voluntari, cu misiuni bine precizatepentru simularea constructivã, precum ºipentru cea practicã, aratã potenþialul cre-ativ al militarilor români ºi voinþa de a situacurajul pe treptele înalte ale biruinþei. Spe-cialiºtii Centrului de Instruire prin Simula-re, structurã subordonatã Statului MajorGeneral, s-a implicat de la baza de instruireºi pânã la detaliile luptei simulate, pentru ale induce participanþilor ideea cã teatrul deoperaþii Afganistan are o recuzitã pe care opoþi folosi, doar când înþelegi cã efortul dea o cunoaºte se aflã pe întâia treaptã aurgenþelor. ªefii cu responsabilitate dinCTZ au întocmit peste o sutã de documentede conducere la volum complet, au prezen-tat treizeci de briefinguri de informare ºi au

transmis unitãþilor subordonate mai mult deoptzeci de ordine pentru acþiune. Niciechipa HICON (eºalonul superior de con-trol), constituitã la nivelul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica” ºi condusã de cãtre locþi-itorul pentru operaþii al ºefului de statmajor, colonelul Eduard EFRIMESCU, nua ignorat monitorizarea, mãsurareaaprecierea ºi evaluarea CTZ-ului, acþiuniconcretizate prin informaþiile transmise,prin soluþiile propuse ºi înaintate, precum ºiprin dialogurile profesionale purtate cu ºefiiºi personalul din statul major. ExerciþiulSIMEX, planificat ºi desfãºurat în garni-zoana Craiova, a fost, în opinia celoraproximativ 300 de militari antrenaþi cumisiunile specifice, o ºcoalã de cutezanþã,de voinþã ºi de gândire în sens creativ.Sfârºitul de septembrie 2010 s-a lãsat pestecetatea Craiovei cu dorinþa de a-i învãþa pediscipoli cum sã simuleze ºi sã înþeleagãlupta într-un teatru ai cãror actori joacãpiesele dupã scenarii ale cãror legi sfideazãlogica socialã.

Locotenent-colonel DãnuþCÃLDÃRARU

Craiova, cetatea unei mari simulãri

Fot

o. P

lt. a

dj.

Ad

rian

Rob

u

Fot

o. E

uge

n M

ihai

Foto. Eugen Mihai

Curierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

OOmmuull,, ccaa eexxppeerriieennþþãã,, ººii eexxppeerriieennþþaa uummaannããDe la începutul istoriei ºi cred cã pânã la sfârºitul ei,

omul ºi-a pus ºi va continua sã-ºi punã întrebãri cuprivire la sine. Ce este? De unde vine? Care este sensulºi finalitatea existenþei sale? Rãspunsurile la acesteîntrebãri, simple sau sofisticat elaborate, poartãamprenta contextului istoric, politic, cultural, ºtiinþificºi, nu în cele din urmã, economic.

La întrebarea „Ce este omul?” s-au dat cele maivariate rãspunsuri. Omul a fost plasat pe o scalã,plecând de la animal ºi pânã la înger. Kant, care aîntors raþiunea pe toate feþele, dã o definiþie un pic camdurã omului: „Animal care, dacã trãieºte alãturi despeþa lui, are nevoie de un stãpân.” Morgenstern spunedespre acesta cã este: „o nouã experienþã a naturii sprea se lãmuri pe sine înseºi”, o viziune evoluþionistã cuorigini ºi perspective nebuloase. „Omul este în modabsolut nici înger, nici fiarã, dar nenorocirea face caatunci când vrea sã parã înger, sã fie fiarã”, ne spunePascal, iar Blaga al nostru afirmã cã: „trebuie sã fiefoarte greu sã fii om, pentru cã numai Dumnezeu, osingurã datã, a izbutit sã fie un om desãvârºit!”

În ultimele douã decenii, când economicul a devenitdominator, a apãrut o nouã definiþie a omului: omul caresursã umanã. Alãturi de celelalte resurse financiare,materiale..., resursa umanã, care face, care executã,este un ingredient al actului economic în urma cãruiase obþine un produs sau un serviciu, evident cu unstatut ºi un rol superioare altor resurse. ªi produsul, ºiserviciul sunt destinate unor consumatori, care nu suntaltceva decât tot resurse umane. Ca urmare, în tot ceeace se întâmplã în lume, la orice nivel ºi în orice dome-niu, resursa umanã ocupã un rol central.

Aºadar, în ciuda tuturor eforturilor seculare de a-laºeza pe om în regnul animal ºi de a atribui personali-tate unei maimuþe, omul ºi-a depãºit condiþia umilã devieþuitoare ºi a devenit mãsura tuturor lucrurilor.

Poate cã tot acest preambul nu v-ar fi dus cu gândulcã pe 9 octombrie, în fiecare an, se sãrbãtoreºte ZiuaResurselor Umane, dar scoate în evidenþã faptul cãomul nu este o energie impersonalã, ci cel puþin ointeligenþã cu valoare creativã.

Cu ocazia acestei zile, am stat de vorbã cu domnul

colonel Gabriel VÂLCU, ºeful secþiei Personal, încadrul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, care a avutbunãvoinþa de a ne rãspunde la câteva întrebãri.

–– CCee rreepprreezziinnttãã „„SSeeccþþiiaa PPeerrssoonnaall”” îînn ccaaddrruull uunnuuiiccoommaannddaammeenntt,, ddaatt ffiiiinndd ffaappttuull ccãã,, îînn ssppaatteellee ººii cceelleeiimmaaii ssiimmppllee aaccttiivviittããþþii ssee aaffllãã ffaaccttoorruull uummaann??

– Structura de personal din comandamentul divizieiare misiunea de a identifica ºi recunoaºte, pe de oparte, ºi dezvolta conceptele necesare pentru realizareaobiectivelor stabilite, pe de altã parte. Succesul sauinsuccesul, în orice activitate umanã, depinde deresursele avute la dispoziþie, precum ºi de gestionareeficientã a lor. Fie cã este vorba despre un proces deconcepþie sau despre unul de execuþie, fie cã seurmãreºte aplicarea unui proces tehnic sau a unuia non-tehnic, prezenþa omului se regãseºte în toate, fiind sub-stanþial condiþionatã de posibilitãþile ºi interesele aces-tuia.

Desigur, noi lucrãm cu oameni ºi pentru oameni, iarpunctul de plecare în orice activitate specificã esteacela conform cãruia, prin managementul resurselorumane, trebuie sã se constituie complexul de activitãþiorientate cãtre utilizarea eficientã a „capitalului

uman”, în scopul realizãrii obiectivelor organiza-þionale, concomitent cu asigurarea acelor condiþii cegaranteazã satisfacerea nevoilor angajaþilor ºi implicitmotivarea acestora pentru a fi loiali organizaþiei dincare fac parte. Plecãm de la premisa cã, în spateleoricãrei statistici, se aflã oameni, ºi cã fiecãrei cifre îicorespunde un om, respectiv, proiecþia unei cariere.

–– AAnnuull îînn ccuurrss ccoonnttiinnuuãã ssãã nnee þþiinnãã ooccuuppaaþþii,, ffiiiinndd pplliinnddee eevveenniimmeennttee.. CCee ggrreeuuttaattee ccaappããttãã ccuunnooººttiinnþþeellee ººiieexxppeerriieennþþeellee aaccuummuullaattee ppâânnãã îînn pprreezzeenntt ddee ccããttrree ppeerr-ssoonnaalluull ddiivviizziieeii,, ppeennttrruu îînnddeepplliinniirreeaa ccuu ssuucccceess aa oobbiieecc-ttiivveelloorr pprrooppuussee??

– În ceea ce priveºte activitatea pe linie de personal,cu siguranþã, transformãrile survenite în sistemul mili-tar au constituit o provocare prin însãºi nevoia deadaptare ºi de a þine pasul cu ele. Experienþa acumu-latã, precum ºi colaborarea pe verticalã sau orizontalãcu alte structuri de personal, au uºurat îndeplinireatask-urilor aferente managementului resurselor umane.Aceste schimbãri cu care ne confruntãm zi de zi ºinecesitatea de a identifica un mod de rezolvare perti-nent ºi legitim oferã managerului din domeniulresurselor umane posibilitatea de a dezvolta relaþii decolaborare ºi cu celelalte compartimente.

–– CCoommppaarrttiimmeennttuull ppeerrssoonnaall ººii rreessuurrssee uummaannee nnuurreepprreezziinnttãã nnuummaaii ttaabbeellee ººii ssttaattiissttiiccii.. CCaarree ssuunntt pprriinn-cciippiiiillee ccaarree gguuvveerrnneeaazzãã aaccttiivviittaatteeaa ddiinn aacceeaassttããmmiiccrroossttrruuccttuurrãã??

– Activitatea în domeniul managementuluiresurselor umane se bazeazã pe principiul egalitãþii deºanse, al transparenþei, al promovãrii valorilor, pe con-centrarea ºi direcþionarea capacitãþilor ºi eforturilorindividuale într-un efort colectiv, în vederea realizãriiobiectivelor organizaþiei. Aprecierea factorului umanca o resursã vitalã ºi dezvoltarea unei culturi ale orga-nizaþiei adevãrate conlucreazã în scopul obþinerii unorefecte sinergetice, prin interacþiunea persoanelor dincadrul acesteia ºi se mai pot enumera multe asemenea.

Cristina FRATU

–– DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, vvãã rroogg ssããssuubblliinniiaaþþii ccââtteevvaa ddiinnttrree mmoommeenntteellee mmaaiiiimmppoorrttaannttee aallee ccaarriieerreeii dduummnneeaavvooaassttrrããddee ooffiiþþeerr.. – Am parcurs toate funcþiile de-a lungulcarierei, pe care, în mod normal, ar tre-bui sã le parcurgã orice ofiþer din Arma-ta românã. ªcoala militarã am absolvit-oîn anul 1990, la Sibiu, moment în caream fost repartizat în Bucureºti, la Regi-mentul 1 Mecanizat, unde am fostcomandant de pluton ºi de companie.Aici am avut ocazia de a participa lamisiunea din teatrul de operaþii dinAngola, pe funcþia de comandant de plu-ton, iar, în calitate de comandant decompanie, am fost cu detaºamentul Albaîn Albania, în anul 1997. Odatã cu înfi-inþarea Batalionului 2 „Cãlugãreni”,prima unitate din Armata României careavea ca obiectiv ºi participarea la misi-uni în afara teritoriului naþional, subegida ONU la acea vreme, m-am mutatîn cadrul acestei unitãþi pe funcþia decomandant de pluton ºi înlocuitor alcomandantului de companie. Contactulcu armatele multinaþionale a reprezentatpentru mine o experienþã deosebitã ºimi-a lãsat aceeaºi impresie pe care, dealtfel, o am ºi acum. Din punctul devedere al resursei umane, suntem capa-bili sã învãþãm foarte repede ºi sã neridicãm la nivelul celorlalte armate.Aici, mã refer la înaltul profesionalismde care dau dovadã, atât corpul de cadre,cât ºi militarii profesioniºti. Din neferi-cire, stãm încã destul de rãu la capitolulsusþinere logisticã.Am absolvit Universitatea Naþionalã deApãrare, în anul 2002, ºi am ales sã fiurepartizat într-o structurã operaþionalãpentru cã, numai într-un astfel de mediu,am considerat cã mã pot dezvolta dinpunct de vedere profesional. Am prefe-rat sã aleg un domeniu care era practicnou la vremea respectivã, în sistemulmilitar românesc, ºi anume în structurade informaþii a Comandamentului Ope-

raþional Întrunit de la Buzãu. Structurilede informaþii, atât cele care planificãactivitatea de informaþii, cât ºi cele careculeg efectiv informaþiile, au jucat un rolimportant dintotdeauna. Ceea ce, dinpunctul meu de vedere, este caracteristicmediului operaþional actual, constã înfaptul cã activitatea de informaþii sedesfãºoarã interagenþii, ºi nu indepen-dent, aºa cum poate se desfãºura încadrul unei operaþii majore de tip clasic.Se întâmplã acest lucru deoarece, pentrua avea informaþii, este nevoie sã secoopereze ºi cu alte agenþii din alte statemembre NATO sau chiar ºi cu serviciilesecrete din statele respective. Abordareaunei situaþii de acest fel trebuie sã fiemult mai largã, mult mai amplã.Ulterior, mi-am desfãºurat activitatea caofiþer de stat major în cadrul Comanda-mentului Operaþional Întrunit ºi apoi laStatul Major al Forþelor Terestre. La unmoment dat, am fost în misiune, în Irak,încercând astfel sã capãt cât mai multãexperienþã, în toate domeniile activitãþiide stat major. În prezent, sunt coman-dantul acestei unitãþi.

–– CCaarree aauu ffoosstt pprriinncciippaalleellee aaccttiivviittããþþii aalleebbaattaalliioonnuulluuii îînn ddeeccuurrssuull aacceessttuuii aann ººii cceeaarr mmaaii ffii ddee îînnddeepplliinniitt ppâânnãã llaa ffiinneellee lluuii??– Am fost numit la comanda unitãþii, înoctombrie anul trecut (2009), dupã ceam executat o misiune în calitate decomandant al echipei OMLT de tipbatalion, prima echipã de acest fel trimi-sã de Armata românã în teatrul de opera-þii din Afganistan. Activitãþile care îirevin acestui batalion sunt extraordinarde complexe. În afarã de cele de instru-ire a personalului, activitãþile curente pecare trebuie sã le desfãºoare orice uni-tate, avem ºi responsabilitatea de a spri-jini structuri ºi comandamente aleeºaloanelor superioare. În ceea cepriveºte pregãtirea pentru luptã, îndecursului anului 2010, batalionul a avutca principalã misiune constituirea

grupului de luptã alUniunii Europene,grup de luptã for-mat din militariromâni, turci ºiitaieni. Contribuþiabatalionului s-a ri-dicat la o companieîntãritã cu ele-mente de sprijinlogistic ºi de luptã.În prima jumãtate aanului, s-a parcursîntregul proces depregãtire, iar înce-pând cu 1 iulie,aceastã unitate aintrat în stand by.În momentul încare va fi nevoie,grupul de luptã vafi activat, pentru cã suntem în mãsurã sãdesfãºurãm orice operaþie, în toatã zonade responsabilitate sau de interes a U.E.O altã sarcinã pe care am avut-o deîndeplinit în cursul acestui an, ºi nunumai, se referã la asigurarea sprijinuluinecesar, atât pentru activitãþile deinstrucþie, cât ºi în ceea ce priveºte spri-jinul logistic pentru detaºamentele ANATRAINING ºi OMLT de tip batalion,care sunt deja sau urmeazã sã intre înteatrul de operaþii din Afganistan. Însãptãmâna 4 la 8 octombrie, detaºamen-tul ANA TRAINING XV a fost evaluatde cãtre o comisie a Statului Major alForþelor Terestre ºi a Statului MajorGeneral. Comisia de evaluare a apreciatcã detaºamentul este în mãsurã sã exe-cute misiunea din teatrul de operaþii. Înacelaºi timp, OMLT-ul de tip batalion,rotaþia a IV-a, este în curs de pregãtireºi, la aceastã orã, îºi desfãºoarã activi-tatea în unitate. De asemenea, începândcu toamna acestui an, la nivelul unitãþii,s-a constituit rezerva de înlocuire rapidãpentru Batalionul 26 Infanterie, careurmeazã, chiar la începutul anului viitor,

sã execute o misiune în Afganistan.Aceºti militari parcurg acelaºi programde pregãtire ca ºi cei ai Batalionului 26Infanterie iar, în perspectivã, vordesfãºura activitãþi în comun cu ei, înpoligonul de instrucþie Cincu.

–– CCuumm vvãã ddeessccuurrccaaþþii îînn ccoonnddiiþþiiiillee bbuuggee-ttuulluuii aallooccaatt ppeennttrruu îînnddeepplliinniirreeaa oobbiieecc-ttiivveelloorr pprrooppuussee??– Am fost oarecum norocoºi, pentru cã,în prima jumãtate a acestui an, am avutresursele necesare sã parcurgem toateactivitãþile din planul de instrucþiedespre care putem afirma cã a fost atinsîn totalitate. Probleme deosebite au fostridicate de alocarea resurselor din cea dea II-a parte a anului, în special pentrupregãtirea rezervei de înlocuire rapidã ºipentru executarea activitãþilor adminis-trative, în sprijinul detaºamentelor ANATRAINING ºi OMLT. Principala noas-trã problemã se referã la combustibilulalocat pentru buna desfãºurare a activi-tãþilor batalionului. Nefiind suficient,încercãm sã ne descurcãm cu sprijinulBrigãzii 1 Mecanizate.

A m b i þ i e , p e r s e v e r e n þ ã º i p r o f e s i o n a l i s mInterviu cu domnul locotenent-colonel Dorin TOMA, comandantul Batalionului 495 Infanterie „„CCããppiittaann ªªtteeffaann SSoovveerrtthh””

(Continuare în pagina 8)

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5Curierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010

Ziua de 1 octombrie va reprezenta o zi de referinþãpentru garnizoana Slobozia, pentru Armata românã,deoarece s-a înfiinþat Regimentului 51 Artilerie Mixtãdin subordinea Divizie 1 Infanterie „Dacica”. Armaartilerie este una dintre armele principale din com-punerea Armatei României, care are o îndelungatã isto-rie aºa cum are ºi aceastã cazarmã cu vechi tradiþii îndomeniul artileriei. Regimentul 51 Artilerie Mixtã vacontinua tradiþiile înaintaºilor. Istoria acestei cazãrmiîncepe din 1869 ºi merge pânã în 1999, când cazarmaeste pãrãsitã pentru ca, la începutul lunii martie, înaceastã cazarmã, sã fie dislocat de la Floreºti, judeþulCluj, Batalionul 113 Artilerie din cadrul Brigãzii 1Mecanizate.

Pe platoul batalionului, comandantul acestuia,locotenent-colonelul Dãnuþ GEABA, în dimineaþa zileide 1 octombrie, dã raportul comandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica” general-maior NicolaieDOHOTARIU, cu prilejul înfiinþãrii Regimentului 51Artilerie Mixtã.

Printre participanþii la ceremonial s-au regãsit ºefulde stat major al Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, colonel

Gheorghe VIªAN, ºefii de secþii din cadrul comanda-mentului diviziei, preºedintele consiliului local ºi sub-prefectul judeþului, viceprimarul oraºului, dar ºireprezentanþi ai celorlalte structuri din sistemul naþio-nal de apãrare. În continuare, comandantul diviziei adat citire hotãrârii C.S.A.T. de înfiinþare a regimentu-lui, de numire în funcþia de comandant al acestuia alocotenent-colonelului Marcel MERGEANU, fost ºefinstrucþie la comandamentul Diviziei 1 Infanterie, ºi deavansare a acestuia la gradul de colonel. Ceremonialula continuat cu mesajul comandantului diviziei, carespunea: „Va urma o perioadã cu foarte multe greutãþicondiþionate de actualitatea timpului pe care îl trãim cutoþii. ªi nu va fi deloc uºor, atât pentru dumneavoastrã,cât ºi pentru marea unitate din care faceþi parte. Vãasigur cã veþi beneficia de tot sprijinul pe care Divizia1 Infanterie îl pune la dispoziþia dumneavoastrã pentruca activitatea de constituire sã fie una dinamicã. Toto-datã, nu trebuie sã ezitaþi în a solicita sprijinulautoritãþilor locale, unde relaþiile de bunã vecinãtate ºicooperare cu comunitatea localã vor fi deosebit deimportante pentru dumneavoastrã. Vã urez bun venit înmarea familie a Diviziei 1 Infanterie ºi aºtept din

partea comandantului de regimentraportul: Gata pentru luptã!”

În mesajul sãu, comandantului re-gimentului, colonelul MERGEANU,cu vocea tremurândã, susþinea: „Arti-leria este consideratã ºi astãzi princi-pala armã de sprijin ce influenþeazãdirect acþiunile unitãþilor ºi marilorunitãþi de arme întrunite, asigurândputerea de foc necesarã distrugeriicoeziunii inamicului. Astãzi, înaceastã cazarmã, ia fiinþã Regimentul51 Artilerie Mixtã, unitate care vacontinua tradiþiile înaintaºilor. Prin totceea ce vom face, ne vom ridica lanivelul cerinþelor ºi exigenþelor uneiartilerii moderne.”

Ceremonialul a continuat cu defi-larea Regimentului 51 Artilerie Mixtãºi a Batalionului 113 Artilerie, urmatãde inaugurarea clãdirii comandamen-tului regimentului, prin tãierea pan-

glicii decãtre co-mandantuldiviziei, al regimentului ºisubprefectul judeþului.

Am lãsat Slobozia sãsãrbãtoreascã ºi ne-amîntors în cazarma 2766,unde, în fosta locaþie aBatalionului 265 PoliþieMilitarã avea loc ceremoni-alul de înfiinþare a Batali-onului 313 Cercetare.

Ceremonialul militar aînceput cu primirea rapor-tului de cãtre comandantulDiviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, general-maior NicolaieDOHOTARIU. Invitaþiiparticipanþi la Slobozia seregãseau ºi pe platoulnoului batalion. Ceremoni-alul a continuat prin citireade cãtre colonelul GabrielVÂLCU, ºeful resurselor

umane la comandamentulDiviziei 1 Infanterie, ahotãrârii C.S.A.T. de înfi-inþare a Batalionului 313Cercetare, de numire amaiorului Ionuþ GHEO-RGHE, fost ºef de stat majorla Batalionul 60 Paraºutiºti, înfuncþia de comandant debatalion, ºi de avansare aacestuia la gradul de locote-nent-colonel. În continuare,colonelul VÂLCU a dat citireºi principalilor colaboratori aicomandantului batalionului,dar ºi avansãrii în gradulurmãtor a câtorva subofiþeridin cadrul batalionului. Noilegrade le-au fost puse pe umãrde cãtre comandantul divizieiºi comandantul batalionului.

Comandantului Diviziei 1 Infanterie, în mesajul sãua precizat: „În marile bãtãlii din istoria lumii, balanþa

victoriei a înclinat de cele mai multe ori de partea celorcare au cunoscut mai bine forþa ºi modul de acþiune aladversarului ºi au folosit oportun ºi inteligent infor-maþiile în luarea deciziei. Pentru îndeplinirea responsa-bilitãþilor este nevoie de realizarea unui sistem deculegere, prelucrare ºi utilizare a datelor ºi informaþii-lor de interes militar, de forþe ºi mijloace specifice, deprofesioniºti la toate nivelurile, care sã sprijine eficientºi oportun acþiunile militare ale marilor unitãþi în câm-pul tactic. Aici va trebui sã ajungeþi ºi dumneavoastrã,cei care astãzi puneþi temelia la înfiinþarea unitãþii, iarmâine veþi contribui la constituirea «ochiului invizibil»al diviziei. Totodatã, aveþi datoria de onoare de a pre-lua ºi continua tradiþia de luptã a Batalionului 313Cercetare, care s-a aflat în organigrama Armatei 1 ºi aCorpului 1 Armatã Teritorial. Cu încredere în profe-sionalismul dumneavoastrã, vã urez Bun venit! înmarea familia a Diviziei 1 Infanterie ºi aºtept dinpartea comandantului batalionului raportul: Gata pen-tru misiune!”

În mesajul sãu, comandantului batalionului,emoþionat spunea: „Trãim astãzi un moment importantîn viaþa noastrã, participãm la reînfiinþarea Batalionu-

lui 313 Cercetare, unitate de sprijin de luptã a Diviziei1 Infanterie „Dacica”. Cu o structurã flexibilã ºi suplã,Batalionul 313 Cercetare, format din cele 2 companiide cercetare, una de cercetare în dispozitiv ºi o com-panie de sprijin, vor avea misiunea de a furniza spriji-nul cu informaþii necesare acþiunilor duse de cãtreeºalonul superior. Sunt convins cã acest nucleu, cucare, astãzi batalionul porneºte la drum, se va întãri pezi ce trece ºi va fi în mãsurã sã depãºeascã cu brioobstacolele inerente oricãrui început ºi sã devinã, în celmai scurt timp, una dintre unitãþile de elitã alediviziei”. Ceremonialul a continuat apoi cu defilareatânãrului reînfiinþat batalion pe acordurile muzicii mi-litare reprezentative a diviziei ºi salutul participanþilor.Batalionul, care a pornit acum la drum, a dorit sã aibãca amintire formula de început ºi a imortalizat-o într-ofotografie de grup între cele douã busturi ale lui Dece-bal ºi Burebista, în mijlocul batalionului aflându-se,alãturi de comandantul acestuia, ºi comandantulDiviziei 1 Infanterie, general-maior NicolaieDOHOTARIU, ºeful de stat major al Diviziei 1 Infan-terie, colonel Gheorghe VIªAN ºi colonelul ªtefanBORA.

Celor douã unitãþi nou înfiinþate, le dorim mult suc-ces, putere de muncã ºi tot ceea ce este necesar pentruun trend ascendend de acum înainte.

Plutonier Radu SÃCÃREA

A º t e p t ã m r a p o r t u l : “ G a t a p e n t r u l u p t ã ! ”

Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul Bucureºtilor.Din 1774, de când sfintele sale moaºte strãjuiesc cetatealui Bucur de pe Dealul Patriarhiei, pelerini de pretutin-deni, nu doar din þara noastrã, vin ºi i se închinã.

Dacã în timpul unei zile obiºnuite, trec prin faþa racleicâteva sute de persoane, în pelerinajul organizat cu ocaziaprãznuirii sale, sfintele sale moaºte îi sunt venerate demai mult de jumãtate de milion de pelerini. SfântulCuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul

oraºului Bucureºti de cãtre mitropolitul Filaret al II-lea(1792-1793), iar din anul 1955, datoritã patriarhuluiJustinian Marina, cultul sãu a fost generalizat în întreagaBisericã Ortodoxã Românã, stabilindu-i ca zi deprãznuire 27 octombrie, a doua zi dupã sãrbãtoarea Sfân-tului Mucenic Dimitrie.

Aceastã hotãrâre sinodalã, primitã cu mare bucurie decredincioºi, a fost ºi un act de curaj al patriarhuluiJustinian faþã de intenþia edililor atei ai oraºului, careincomodaþi de prezenþa zilnicã ºi în numãr mare abucureºtenilor pe colina Mitropoliei, la moaºtele sfântuluicuvios Dimitrie, cãutau sã-l mute din catedralã.

Sfântul Dimitrie cel Nou, numit ºi Basarabov, proba-bil dupã locul naºterii sale, satul Basarabi aflat la sud deDunãre, la 2-3 kilometri depãrate de cetatea Rusciuc, pevalea râului Lom, s-a nãscut din pãrinþi creºtini de la carea învãþat sã creadã ºi sã-l iubeascã pe Dumnezeu ºi sãurmeze Mântuitorului Hristos, trãind dupã învãþãturileBisericii sale.

Pãrinþii Cuviosului Dimitrie se ocupau cu agriculturaºi, ca urmare, aceasta a fost ºi îndeletnicirea tânãruluipânã la retragerea sa în pustie. Vedea însã prezenþa luiDumnezeu în creaþie, admira natura ºi iubea tot ceea ceZiditorul lãsase omului spre bucurie duhovniceascã ºislãvire a Sa, „la fel ca Abel, jertfe prin rugãciuni aînãlþat”.

Retrãgându-se în pustie-dupã ce, probabil, cercetasemãnãstirile din jurul satului sãu, monahismul în sudulDunãrii fiind înfloritor în secolul al XIII-lea-, sfântul adus o viaþã închinatã slujirii lui Dumnezeu, în post aspruºi rugãciune neîncetatã, luptându-se cu ispite de tot felulºi învingându-le, cu ajutorul Ziditorului a toate. Sporeaharul lui Dumnezeu, dobândind, „prin smerenie, celeînalte” ºi suindu-se „la înãlþimea cea cereascã”. În întrea-ga-i viaþã, nu a cãutat altceva decât sã împlineascãîndemnul Mântuitorului. „Fiþi, dar, voi desãvârºiþi, pre-cum ºi Tatãl vostru Cel ceresc desãvârºit este!”

Nu se cunoaºte exact cât a trãit Cuviosul Dimitrie.Tradiþia spune cã, descoperindu-i-se ceasul trecerii sale lacele veºnice, ºi-a fãcut mormânt între douã lespezi, pemalul râului Lom, ºi a adormit întru Domnul.

Trupul sãu a stat neºtiut, vreme de mulþi ani, iar înurma unor ploi puternice, a ajuns în apa Lomului,rãmânând îngropat în albia râului. Prin rânduiala dum-nezeiascã, sfintele sale moaºte au fost descoperite în chipminunat, sfântul arãtându-se în vis unei tinere bolnavecãreia i-a fãgãduit vindecare. Tânãra, împreunã cupãrinþii sãi ºi cu alþi credincioºi, a mers la locul pe carei-l descoperise sfântul ºi acolo a aflat trupul acestuiaîntreg ºi neputrezit, vindecându-se, totodatã, prin atin-gerea de acesta.

Sfintele moaºte au fost aºezate în biserica din Basara-bi, fiind cinstite cu evlavie de credincioºi. Invaziaotomanã, însã, face ca ele sã fie luate spre a fi mutate înRusia; în urma intervenþiei pe lângã autoritãþile militareruseºti a unui creºtin cu inimã aleasã din ÞaraRomâneascã, Hagi Dimitrie, sfintele moaºte au fostdãruite românilor, avându-se în vedere cã, la origine,Cuviosul Dimitrie era de neam vlah. Numai mâna dreap-tã a sfântului a ajuns la Kiev, unde se crede cã sepãstreazã ºi astãzi în Lavra Pecerska.

Astfel, sfintele moaºte au fost aduse la Bucureºti,Cuviosul Dimitrie devenind ocrotitor al Bucureºtilor ºi alîntregii Þãri Româneºti. Harul sãu s-a fãcut simþit ºi prinnumeroase vindecãri ce s-au petrecut la racla sa. CuviosulDimitrie este: „doctor iscusit al bolnavilor; izbãvireaîndrãciþilor; întãrirea bolnavilor; învãþãtorul tinerilor;mângâierea celor întristaþi; grabnic ascultãtor al celorcare se roagã; totdeauna izbãvitor al celor care sunt înprimejdii”, iar aceste binefaceri se aratã ºi prin cinstireasfintelor sale moaºte.

De altfel, Cuviosul Dimitrie este prezent ºi în istoriazbuciumatã a secolului al XIX-lea. Revoluþionarii de la1848 l-au luat ca ocrotitor, domnitorul Alexandru IoanCuza îºi pleca genunchii la racla cu moaºtele sale, iardorobanþii Rãzboiului de Independenþã îi aºezau icoanape steaguri pentru biruinþã asupra vrãjmaºilor.

La începutul secolului al XX-lea, niºte soldaþi bulgariau încercat sã fure racla cu moaºtele sfântului, dar, con-form tradiþiei, o ceaþã puternicã a acoperit drumul pânã laGiurgiu, aºa încât rãpitorii au fost prinºi înainte de a trecegraniþa.

Minuni mari se pot înfãptui cu oricare dintre cei cevin, cu credinþã, sã se închine Cuviosului Dimitrie, iarpentru cel care-i citeºte Acatistul, sfântul este nu doarajutãtor ºi mijlocitor, ci ºi învãþãtor pe calea faptelorbune.

De aceea, an de an, la 27 octombrie, sã poposim, dacãeste cu putinþã, în dealul Mitropoliei, alãturi de mulþimeade credincioºi care vin sã cinsteascã pe Cuviosul Di-mitrie, pentru cã, „întâmpinând moaºtele tale, sãltãm cuduhul; sãrutându-le, luãm binecuvântare; apropiindu-nede dânsele, de boli ne tãmãduim; închinându-ne lor, dinprimejdii ne izbãvim” ºi, cu crenguþe de busuioc, buchetede crizanteme, tufãnele ºi dumitriþe, rugându-ne, sãdobândim pacea sufleteascã.

„Vifor de multe ispite ºi furtuni de multe nevoi,învãluindu-ne pe noi, sfinte, cu credinþã alergãm spretine, ca, prin rugãciunile tale, sã le prefaci pe toate înbunã liniºte”. Amin!

Col.(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010Pagina 6

Organizaþia Naþiunilor Unite, fondatã de guverneleunei lumi mãcinate de rãzboi, era menitã sã apere paceaºi sã sprijine progresul social ºi economic. De-a lungultimpului, a fãcut progrese importante, deºi nu a avutniciodatã autoritate globalã.

Istoria umanitãþii a fost ºi este în continuare plinã deconflicte ºi nedreptãþi. Capacitãþile distructive alearmatelor moderne ºi scara la care se poartã rãzboaiele aufãcut necesare anumite aranjamente prin care sã se poatãasigura pacea mondialã. În acest demers, adevãratulpunct de cotiturã a fost Primul Rãzboi Mondial. Dezas-trele provocate de acesta au fost atât de îngrozitoare, încâtmulþi oameni au hotãrât ca ele sã nu se mai repete nicio-datã. Ideea a fost adoptatã ºi de guverne care au susþinutcã vor duce „un rãzboi care sã punã capãt oricãrui altrãzboi”. Astfel, atunci când SUA s-au vãzut implicate înmarea conflagraþie, unul dintre cele paisprezece puncte,prezentate în ianuarie 1918 de cãtre preºedintele ameri-can Woodrow Wilson, a fost înfiinþarea unei „AsociaþiiGenerale a Naþiunilor”. Ca urmare, la sfârºitul rãzboiului,a fost înfiinþatã, în 1919, Liga Naþiunilor, care a avutrezultate bune ca ºi organizaþie umanitarã, dar care aeºuat în prevenirea agresiunilor ºi în menþinerea pãciimondiale. Autoritatea sa a fost slãbitã încã de la începutprin absenþa SUA, acolo unde propunerile politice ale luiWilson au fost respinse de un Congres izolaþionist. Apoi,regimurile militariste din Italia, Germania ºi Japonia ausfidat internaþionalismul, din moment ce puterile demo-cratice doreau cu orice preþ sã evite un alt rãzboi. Liga nua putut face prea multe atunci când Adolf Hitler aîmbrãþiºat politica expansionistã ºi nici atunci cândMarea Britanie ºi Franþa au declarat rãzboi Germaniei,mai ales cã nici nu fusese informatã despre acestemiºcãri.

În decursul conflagraþiei mondiale ce a urmat, aliaþiis-au prezentat ca apãrãtori ai pãcii, libertãþii ºi decenþeiîmpotriva fascismului barbar. Astfel, în anul 1941, dupão întâlnire navalã în mijlocul oceanului, WinstonChurchill ºi Franklin D. Roosevelt au emis CartaAtlanticului, o înºiruire de principii la care au aderat întimp mai multe state. Odatã cu apropierea sfârºituluirãzboiului, aceste „naþiuni unite” au devenit o nouãasociere de state, care avea sã preia atribuþiile Ligii Naþi-unilor. În februarie 1945, Roosevelt, Churchill ºi Stalin au

ajuns la o înþelegere, înurma cãreia, printr-oconferinþã internaþionalãde la San Francisco, din

anul urmãtor, s-au pus noile baze ale Cartei. ªi astfel, la24 octombrie 1945, a luat fiinþã Organizaþia NaþiunilorUnite.

Printre scopurile stipulate de Cartã, se numãrau aceleade a pune capãt rãzboiului ºi de a lupta pentru drepturileomului, pentru toleranþã, progres social ºi economic. Par-lamentul ONU este adunarea generalã în care estereprezentat fiecare stat membru, care are un singur vot.Cu excepþia cazurilor de urgenþã, adunarea generalã seconvoacã doar o datã pe an, cea mai mare parte a atribuþi-ilor fiind rezolvate de comitete. Punctele sale de vederesunt fãcute publice prin intermediul rezoluþiilor.

Membrii fondatori ai Organizaþiei Naþiunilor Unite aufost urmãtoarele state: Africa de Sud, Arabia Sauditã,Argentina, Australia, Belgia Belarus, Bolivia, Brazilia,Canada, Cehoslovacia, Chile, China, Columbia, CostaRica, Cuba, Danemarca, Ecuador, Egipt, El Salvador,Etiopia, Filipine, Franþa, Grecia, Guatemala, Haiti, Hon-duras, India, Irak, Iran, Iugoslavia, Liban, Liberia,Luxemburg, Regatul Unit, Mexic, Nicaragua, Norvegia,Noua Zeelandã, Olanda, Panama, Paraguay, Peru, Polo-nia, Republica Dominicanã, Siria, SUA, Turcia, Ucraina,Uniunea Sovieticã, Uruguay, Venezuela. De-a lungultimpului, la aceastã organizaþie au mai aderat încã multealte þãri (în momentul de faþã, sunt aproximativ 200 destate membre), promovându-se astfel influenþa ONU peplan mondial.

Ca structurã, principalele diviziuni ale ONU sunt: - Adunarea Generalã, care este formatã din

reprezentanþi ai fiecãrui stat membru, cu drepturi egale devot. Trebuie menþionat faptul cã rezoluþiile Adunãrii nusunt legi, ci doar recomandãri.

- Consiliul de Securitate, care are 15 membri, dintrecare 5 sunt permanenþi (China, Rusia, Franþa, RegatulUnit ºi SUA), ceilalþi 10 membri fiind aleºi pentru unmandat de 2 ani. În fiecare an, sunt desemnaþi alþi 5 noimembri. Deciziile importante ale Consiliului de Securi-tate trebuie sã fie votate de 9 membri, în principal, aicivorbindu-se de dreptul de Veto.

- Consiliul Economic ºi Social, cãruia îi sunt subor-donate multe dintre organizaþiile speciale (Organizaþiapentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã, Centrul NaþiunilorUnite pentru Aºezãri Urbane, Fondul Naþiunilor Unitepentru Copii, Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Comerþ

ºi Dezvoltare, ProgramulNaþiunilor Unite pentruMediul Înconjurãtor,Programul Internaþionalal Naþiunilor Unite pen-tru Prevenirea Consumu-lui de Droguri ºi altele).

- Consiliul deTutelã, care ºi-a sus-pendat momentan activi-tatea.

- Curtea Inter-naþionalã de Justiþie, care se aflã la Haga ºi decide dis-pute internaþionale.

- Secretariatul Naþiunilor Unite, în care cea maimare funcþie administrativã este aceea de Secretar Gene-ral al ONU. Primul Secretar General al ONU a fostTrygve Lie (1946-1953), din Norvegia, dupã care auurmat: Suedia – Dag Hammarskjold (1953-1961), Bir-mania – U Thant (1961-1971), Austria – Kurt Waldheim(1972-1981), Peru – Javier Perez de Cuellar (1982-1991),Egipt – Boutros Boutros-Ghali (1992-1997), Ghana – KofiAnnan (1997-2006) ºi Coreea de Sud – Ban Ki-moon,care este cel care ocupã aceastã funcþie din anul 2007.

ONU utilizeazã 6 limbi oficiale: araba, chineza,engleza, franceza, rusa ºi spaniola. Aproape toate reuniu-nile oficiale sunt traduse simultan în aceste limbi, iardocumentele pe suport de hârtie sau on-line sunt traduseºi ele în aceste 6 limbi. În funcþie de anumite circum-stanþe, unele conferinþe ºi documente de lucru sunttraduse doar în englezã, francezã sau spaniolã.

Din pãcate, ca sã spunem aºa, o lume formatã din stateindependente ºi suverane nu poate fi ºi o lume în careONU sã aibã o influenþã decisivã, mai ales cã, de la bunînceput, marile puteri au stabilit limite foarte stricte cuprivire la mãsurile pe care le puteau întreprinde forþeleorganizaþiei, în special prin intervenþii active în afacerileinterne ale statelor membre, oricât de represiv ar fi fostguvernul respectiv. Privind mai realist lucrurile, se poateadmite faptul cã ONU nu putea face mare lucru pentru apreveni conflictele armate ºi numai din acest punct devedere putem afirma cã ea „a eºuat”. ONU a oferit ºi con-tinuã sã ofere ocazii ºi oportunitãþi de negociere, încer-când sã previnã, sã limiteze ºi sã punã capãt ostilitãþilor,reprezentând o forþã realã în slujba binelui, într-o lumeviolentã. Însã, din punct de vedere al reuºitelor sale peplanul întrajutorãrii umanitare, nu existã o altã organiza-þie care s-o fi egalat mãcar. (F.C.)

Într-o lume violentã,ONU – o forþã realã în slujba binelui

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Sfântul Dimitr ie ce l Nou – Basarabov, ocrot i torul Bucureºt i lor

Cartea din vitrinãAmos Oz

PPoovveessttee ddeesspprreeddrraaggoossttee ººii îînnttuunneerriicc

Este un roman magistral, deþinãtor a zece distincþiiliterare, printre care Premiul Goethe ºi Premiul FranceCulture, tradus în peste douãzeci ºi cinci de limbi ºisuficient de incitant pentru a fi ecranizat în anul 2009de regizoarea Natalie Portman.

În Israelul de la jumãtateasecolului XX, micul Amos îºipetrece copilãria în intimi-tatea cãrþilor, a nesfârºitelordiscuþii intelectuale, pasionatfiind de marile întâmplãri aleistoriei, de sensul lor ºi încon-jurat de membrii familiei sale,cãrturari autentici, care îiinsuflã dorinþa de cunoaºtere.Înzestrat cu o imaginaþiedebordantã, Amos transfigu-reazã întâmplãrile istoriei, alcãror martor implicat este,într-o saga incitantã, eveni-mentele pãstrând dramatismul perceput de copilul acãrui sensibilitate contrasteazã puternic cu neverosim-ilul celei mai tulburi perioade din istoria lumii.

Astfel, însãºi descoperirea lumii, primele zvâcniriale inimii ºi experienþele dureroase, cele dintâi senti-mente de solidaritate sau prietenie capãtã cu toate pro-porþii catastrofice, prin prisma micului Amos, a cãruinatura hipersensibilã ºi introspectivã îl anunþã de tim-puriu pe marele scriitor care avea sã devinã. Acestadescoperã treptat farmecul unui Israel legendar, în caremiticul ºi realitatea se împletesc, dând naºtere celormai frumoase poveºti. (F.C.)

Sursa: www.humanitas.ro

Un hoþ intrã într-o casã ºi începesã fure. Furã el cât furã ºi aude ovoce:

- Iisus te priveºte!Se uitã el în jur, nu vede nimic.

Mai furã cât mai furã ºi aude iaraceeaºi voce. Se uitã mai bine, vedeun papagal care-i spune:

- Eu sunt Moise, iar Iisus tepriveºte!

- Care-i imbecilul care ºi-abotezat papagalul Moise?

- Acelaºi imbecil care ºi-abotezat dobermanul Iisus.

☺Dimineaþa. Autobuzul pleca din

staþie. Dupã el, alerga o doamnã ºistriga:

- Oameni buni, opriþi vã rog auto-buzul. Întârzii la serviciu.

Pasagerii îl roagã pe ºofer sãopreascã. Doamna se urcã ºi spunebucuroasã:

- Am reuºit. Aºa, biletele la con-trol.

☺- Cum se poate explica pe scurt

teoria mulþimilor?- Dacã într-o camerã sunt trei

oameni ºi cinci dintre ei ies afarã,atunci trebuie sã intre doi în camerãpentru ca aceasta sã fie din nougoalã.

☺- ªtiþi ce spun beþivii când se

scumpeºte bãutura?- Lasã, cã mâncãm mai puþin!

☺S-a inventat un calculator uman.

Când face o greºealã o pune peseama altui calculator.

Di la ta rea t impu lu i ,demons t ra tã la so l

Teoria relativitãþii a lui Einstein afirmã cã,dacã vã aflaþi în apropierea unui corp masiv, caPãmântul, timpul ar curge un pic mai încet, decâtdacã v-aþi afla departe de el. Cercetãtori americaniau demonstrat acest lucru recent, la nivelul solu-lui, folosind douã ceasuri foarte precise.

De asemenea, conform teoriei speciale a luiEinstein, timpul se dilatã pentru o persoanã care seaflã în miºcare, în comparaþie cu una care stãnemiºcatã. Cele douã idei au fost testate decercetãtori de la Institutul Naþional pentru Stan-darde ºi Tehnologie al Statelor Unite ale Americii,iar rezultatul cercetãtorilor a fost recent publicatîn revista Science.

0.00000000000000004. Aceasta este va-loarea distorsiunii timpului (în sensul curgerii salemai rapide), în cazul în care vã aflaþi cu doar 33 decentimetri deasupra solului. Aºadar, la altitudinimai mari, îmbãtrâniþi mai repede! Nu vã grãbiþitotuºi sã vã luaþi casã la câmpie, pentru cã lanivelul vieþii omeneºti, câºtigul este nesemnifica-tiv.

În studiul amintit, cercetãtorii americani aufolosit ceasuri optice, care funcþioneazã pe baza

unui singur atom (un ion dealuminiu). Ceasurile au fostconectate între ele printr-un firde 75 de metri, iar pentru a fidemonstrate cele douã con-cepte einsteiniene, ceasurileau fost miºcate conformnevoilor experimentului (ionulde aluminiu a fost miºcat cuajutorul unui câmp electric).

Ceasurile ultraprecise se anunþã foarte utilepentru diverse ºtiinþe. De pildã, în geodezie, undese mãsoarã variaþiile geografice ale câmpuluigravitaþional al Pãmântului, s-ar putea face pro-grese importante cu ajutorul acestor dispozitive.De asemenea, noua tehnologie ar putea ajuta ºi înprecizia determinãrii distribuþiei apei pe Pãmânt ºia modului în care apa se miºcã pe Terra. SistemulGlobal de Poziþionare (GPS) poate beneficia de unimportant up grade prin folosirea unor ceasuri maiperformante decât cele existente. Mãsurarea tim-pului pentru reþeaua globalã de computere (Inter-netul) poate fi, de asemenea, îmbunãtãþitã.

Ant ib io t i c d in c re ie r de gândac º i l ãcus tã

Gândacii trãiesc în cele mai diverse medii,unele foarte murdare, pline de bacterii. Pe bunãdreptate, biologii s-au întrebat cum pot aceºtia sãsupravieþuiascã în asemenea condiþii insalubre?Cercetãtorii au descoperit cã gândacii dispun, încreier, de un antibiotic foarte puternic.

Microbiologul Simon Lee a produs un extrasdin creierul gândacului de bucãtãrie american(Periplaneta americana) ºi din creierul lãcustei dedeºert (Schistocerca gregaria), care s-a doveditfoarte eficient împotriva bacteriei E.coli, careprovoacã meningita, ucigând 90% dintre bacterii.De asemenea, extrasul a fost eficient împotrivastafilococului auriu, rezistent la meticilinã.

Rezultatele de laborator sunt încurajatoare înceea ce priveºte tolerarea noului antibiotic de cãtreorganismul uman. Dupãprimele cercetãri, a rezultatcã produsul pe bazã decreier de gândac ori lãcustãnu afecteazã rinichiul umanori celulele epiteliale.

Cercetãtorii lucreazãîncã la identificarea moleculelor responsabile pen-tru activitatea antimicrobianã, dar rezultateleobþinute pânã în prezent sunt foarte clare, sperân-du-se ca, în scurt timp, sã aparã pe piaþã noi pro-duse antibiotice eficiente împotriva bacteriilor.

Toshiba anunþã televizoare 3D,fãrã ochelari

Suntem în era 3D. Dar, mulþi considerãochelarii 3D supãrãtori. Toshiba este pe cale sãdevinã prima companie care va produce televi-zorul 3D, care nu mai cere folosirea ochelarilorspecifici pentru a crea iluzia de tridimensionali-tate.

Dupã lansarea primultelevizor 3D de cãtre Pana-sonic, multe alte firme autrecut la producþia de astfelde echipamente, pre-vizionându-se o vânzaremasivã a noilor dispozitive.Numai cã, vânzãrile stag-neazã ºi principalul motiv

este acela cã mulþi considerã insuportabilãpurtarea ochelarilor 3D.

Folosind o tehnologie revoluþionarã, noul tele-vizor va crea imagini tridimensionale, fãrã ca tele-spectatorul sã mai fie nevoit sã poarte ochelariiincomozi. În primã fazã, Toshiba intenþioneazãsã punã în vânzare 3 modele, unul având ecranulde 21 de inch, iar momentul lansãrii va fi cel maiprobabil în preajma sãrbãtorilor de iarnã. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (299) din 15 octombrie 2010

Pagina 7

Microso f t a l ansa tWindows pen t rute le foane le mob i l e

Microsoft a prezentat noua ge-neraþie a sistemului de operare Win-dows pentru telefoanele mobile:

Windows Phone 7, sistem cu carecompania sperã sã-ºi creascã pertotal cota de piaþã. Microsoft spunecã e cel mai bun Windows de pânãacum ºi cã totul e centrat pe reþele desocializare ºi pe simplitatea ºi rapi-ditatea cu care poþi afla informaþii.Compania a prezentat ºi primelenouã smartphone-uri pe care va rulaacest sistem, în 30 de þãri, iar primiiproducãtori care le lanseazã suntHTC, Samsung ºi LG. Telefoanelevor fi în magazine începând cu 21octombrie, iar pânã la Craciun, vorajunge în mai multe þãri. Printremodelele care ajung anul acesta înEuropa se numãrã: HTC HD7, Sam-sung OMNIA 7 ºi LG Optimus 7.

Microsoft spune cã sistemulprezintã o abordare complet diferitãa software-ului pentru telefoanelemobile. La capitolul noutãþi, trebuiemenþionatã introducerea “hub-urilor”, care reunesc conþinutul core-lat de pe web, aplicaþii ºi servicii

într-o singurã paginã, pentru a sim-plifica sarcinile obiºnuite.

Microsoft a lansat acum zece aniprima ediþie a Windows Mobile, iaratunci domina piaþa, însã venireaputernicã a Apple iPhone ºi, înultimii doi ani, a Google Android a

modificat mult ierarhia. Conform datelor Gartner,

pe plan mondial se vor vindepeste 250 de milioane de tele-foane cu sistem de operarenumai anul acesta, iar pestepatru ani se va ajunge spre700 milioane de exemplare,astfel cã piaþa are un potenþialenorm. Microsoft va investicirca 400 de milioane dolaripentru marketingul ºi pro-movarea noului sistem, iarunii analiºti spun cã e ultimaºansa ca Microsoft sã-ºiprindã din urmã concurenþii

din segment. Te ta te t -

v i zua l i za re º i sha r ingde documente

Tetatet - comunitatea profe-s i o n i º t i l o rromâni de pre-tutindeni - alansat primulserviciu auto-hton devizualizare ºisharing de doc-umente.

N o u afuncþionalitateoferitã utiliza-torilor sãi rezolvã problema ataºãriiºi a download-ului de documente,permiþând vizualizarea lor direct pesite sau embedul pe alte site-uri.

Pentru a facilita cãutarea de do-cumente, în afara clasicului buton decãutare, mai sunt puse la dispoziþie

categorii precum: Cele mai noi doc-umente, Cele mai descãrcate docu-mente, Cele mai bine cotate docu-mente. Toate acestea sunt integratela rândul lor în categorii de domeniuprofesional precum: turism, ma-nagement sau marketing, lucru carepermite o cãutare specializatã, dupãzona de interes.

În momentul de faþã, existã unnumãr de aproximativ 3.000 de do-cumente care pot fi vizualizate peTetatet, documente precum: cãrþibusiness, reviste economice, analize,proceduri, etc. În ceea ce priveºteinteracþiunea, în dreptul fiecãruidocument existã comenzi de socialmedia, lucru care permite un sharingrapid de informaþii pe Twitter, Face-book sau mail. În interiorul comu-nitãþii, utilizatorii pot recomandaarticolele, le pot comenta sau popu-lariza în rândul membrilor reþelei.Prin facilitatea de embed, docu-mentele de pe tetatet pot fi vizua-lizate pe orice blog sau site, fãrã a finevoie de crearea vreunui cont înreþea.

Tetatet este prima reþea profe-sionalã adresatã românilor din þarã ºi

strãinãtate. Reþeaua permite mem-brilor sãi interacþiunea directã,schimbul de experienþã sau docu-mente, oferirea de servicii saujoburi, alãturi de diverse oportunitãþide dezvoltare personalã ºi evoluþieîn carierã. (F.C.)

C-I -C-C-T-P-FRANTUZOAICA-ACTORI-URAT-APAR-TAURASI-ADEVERI-NAN-ATE-ANEMII-O-C-APTI- INECA-EU-RATATA-LR-ZGOMOT-PRE-DAR-ARATOASA-TEST-CAINTE-VACCIN-CAIER

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Ceea ce nu a avut loc niciodatã,poate avea loc mâine.

- Fiecare lucru cu frumuseþea lui,dar nu oricine o vede.

- Nu existã muritor care sã fiesigur cã va mai trãi ºi a doua zi.

- Pasul dintre timp ºi veºnicieeste scurt, dar teribil.

- A învinge fãrã primejdieînseamnã a triumfa fãrã de glorie.

- Greutãþile se înmulþesc când neapropiem de þintã.

- Logica este arta de a facegreºeli cu fermitate.

- O mãsurã a oamenilor ºi alucrurilor este propria lor umbrã.

- Dacã ar fi cu putinþã sã ne pri-vim cu ochii celorlalþi, am dis-pãrea pe loc.

- Trupul omenesc este frumosnumai în mãsura în careoglindeºte sufletul.

Selecþie realizatã deCol.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

SS PP EE CC II AA LL II TT ÃÃ ÞÞ IIDURERE DE

STOMAC

NAVE DERÃZBOI

SCAUN LACAP!

FÃCUT DEOCARÃ

ARE CEVA ÎNCOMUN

PLANTÃ TEXTILÃ

CULT!

A PUNE PEJAR

STAREANEVO-

IAªULUI

IMNURI

A EXECUTALA GHILOTINÃ

BÃRBIERIÞI

ÎN VAMÃ!

SUVERAN LAGOLF

SCUTURÃFILEUL LA

TENIS

ÎN TREN!

DIAVOL

AOPERÃOALA

FRUCTACRIªOR

ABONAÞI LABIBLIOTECÃ

ÎN TEZÃ!UMFLAT ÎN

PÂNTEC

CREANGÃ

CENUªIU

GERMANROMÂN

ACEEA...DIN

MAMAIA

UNA DINTÂRG

ÎN HUSÃ!

UCIS LACORIDÃ

VENIT LABÃTRÂNEÞE

DISTANÞAÞI

A LUA LOC

DUSÃ DEACASÃ

APELATIVPOPULAR

GLAS DEVRÃBIUÞÃ

ACÞIUNE ÎNPOLIGON

INCAPABILI

METAL DEMEDALIE

FEMEIFÃRÃ

PRIHANÃ

PÃRINTE CUCOPII

A SE ZBUCIUMA

CAMERÃ LAZDUP

PORTAR LACASTEL

UNA FÃRÃÞINERE DE

MINTE

OMENESC

CAP DEFAZAN!

SURVOLRAPIDI

Secþia 116 Mentenanþã EchipamenteMilitare din subordinea directã a Bazei 2Logistice a intrat cu drepturi depline defuncþionare, la începutul lunii mai 2010.Chiar dacã sediul actual se aflã învechea arhitecturã a unitãþii specializatepe reparaþii de nivele mari, tot a fostnevoie, ca nou-veniþii în curte sãmunceascã în condiþii ce au trecut defaza obiºnuitului. S-a început cutoaletarea copacilor care spãrgeau asfal-tul ºi puneau în pericol clãdirile din jur.Au fost fãcute delimitãrile între facili-tãþile subunitãþii de geniu a Brigãzii 2Infanterie „Rovine” ºi cele care suntpotrivite pentru noua subunitate delogisticã. Ideea de a împãrþi noile spaþiiîncântã ochiul vigilent al avizatului, darºi pe cel al unui om obiºnuit, dornic sãaprecieze frumosul ºi înþelesul prover-bului – Omul sfinþeºte locul.

Comandantul secþiei 116 MentenanþãEchipamente Militare, locotenent-colonelul Ion TÃTARU, doctorand înºtiinþe inginereºti, cunoscãtor ºi cu expe-rienþã în domeniul logistic, îmi aratãproiectul cu obiectivele imediate. Adicã,sã igienizeze toate spaþiile de lucru, sã leacorde importanþa pentru care au fost

construite, sã avizeze ISCIR instalaþiilede ridicat ºi sã finalizeze lucrãrile laautovehiculele primite de la marea uni-tate, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, cese antreneazã pentru o misiune impor-tantã.

Subordonaþii inginerului TÃTARUsunt pricepuþi la mecanicã auto, la prelu-crãri mecanice ºi la instalaþii speciale.Când vorbeºti cu ei, îþi dai seama cã celmai mult conteazã ºtiinþa lor de a facedin nimic orice ºi din necunoscut doarceea ce poate fi cunoscut.

Unitatea de mentenanþã are ºi com-petenþa de a-i învãþa pe propriii ofiþeri,maiºtri-militari, subofiþeri ºi gradaþi vo-luntari principiile teoretice ale luptei,rezolvarea situaþiilor tactice care apar petimpul desfãºurãrii exerciþiilor pe hartãsau cele de luare a deciziei.

Termenul prevãzut pentru ca secþiade mentenanþã sã primeascã primeletipuri de tehnicã pentru reparaþii a fostîntâi octombrie. Din fericire, nu s-arespectat. El a devenit 15 septembrie, nudin cauzã cã ar fi ordonat cineva. Echipade comandã ºi executanþii de la toatenivelurile ºi-au depãºit propriile limite.Au fãcut din zi, noapte ºi din noapte, zi.

ªi unde sã mai punem cã la toate posi-bilitãþile valorificate la maximum, aufost prezente precizia ºi cutezanþa.

DDuummiinn ii ccaa ,, oo zz ii ccuu dd iiaammaannttee

Dacã vezi o secþie de fabri-caþie sau vreun flux de lucru laechipamentele militare, trãieºtiintens emoþia de a cunoaºtesecretele arhitecturii maºinilorde luptã ori pe cele ale arma-mentului de tip uºor. La Secþia116 Mentenanþã EchipamenteMilitare, se munceºte la pro-ducþie, la concepþia de pregãtirepentru luptã ºi la instruirea sub-unitãþilor planificate sã în-deplineascã misiuni specifice.

Cu toate cã este duminicã,ziua mea de documentare, însala de producþie, o echipã demecanici demonteazã un motorde la elevatorul primit cu doarcinci ore înainte sã ajung încazarma noii structuri. Subdirecta coordonare a coman-dantului TÃTARU, murdar pe

mâini caun minerc â n dperfore-a z ãperetelede cãr-b u n e ,vezi cumsar piesele mo-bile, de zici cã lecheamã cineva lagimnasticã ritmi-cã. Este nevoie,ca în patru ore,utilajul sã ridicemotorul autobu-zului intrat peflux pentru oreparaþie capitalã.Se mânuiesc ma-caraua pod rulantºi partea din spate

a utilajului. De undeva din adâncime,unde s-a dispus pe rampã autobuzul,vocile baritonale ce ies din piepturiletinichigiilor concureazã cu polizoarelecare scot fum ºi scântei, în registrelesonore trunchiate dupã fiecare atingere acelor peste trei sute de nituri aranjate cape centura cu diamante. Indicaþiileinginerului TÃTARU mi se fixeazã înmemorie ºi vreau sã le caut în cãrþile de

exploatare, în cele pentru reparaþiaautovehiculelor, în cursurile de lapolitehnicã. Dar nu de dragul artei.Motivul þine de calitatea resursei umane,de priceperile ºi deprinderile formate cuprecizia micrometrului. Când? Într-o zide duminicã, la sfârºit de septembrie, încetatea Banului Mihai, pe o limbã deasfalt încãrcatã de arhitectura unei secþiide mentenanþã a echipamentelor mili-tare.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Comunitatea internaþionalã are capacitatea de arãspunde unui complex de urgenþe prin dislocarea anu-mitor „accesorii” în zonele de crizã, accesorii care aumultiple funcþiuni. Astfel de operaþiuni de rãspuns lacrizã sunt, în general, descrise ca operaþiuni de spri-jinire a pãcii, ce pot fi coordonate sub auspiciile Naþiu-nilor Unite, O.S.C.E. sau NATO.

Termenul în sine de „operaþiuni în sprijinul pãcii”sereferã la acele iniþiative de asistenþã internaþionalãorganizatã pentru asigurarea mentenanþei, prin moni-torizarea ºi construirea unui mediu destinat pãcii ºi prinprevenirea oricãror conflicte violente resurgente.Operaþiunile de sprijinire a pãcii sunt, de obicei, con-duse în contextul unui efort mai mare de reformare ºireconstrucþie a naþiunilor afectate, care pot include ºimãsuri de acordare a încrederii la toate nivelurile, prinsuport electoral, dar ºi prin încurajarea legilor ºi dez-voltãrii economice ºi sociale.

În ceea ce priveºte operaþiunile de menþinerea apãcii, Naþiunile Unite reprezintã un instrument unic ºi

d i n a m i c ,dezvoltat deOrganizaþieca un modprin care sevine în aju-torul þãrilorsfâºiate deconflicte, cuscopul de acrea toatec o n d i þ i i l epentru o pacede duratã.Prima mi-siune demenþinere apãcii subegida Naþiu-

nilor Unite s-a desfãºurat în anul 1948, când Consiliulde Securitate a autorizat trimiterea unor observatorimilitari în Estul Mijlociu, pentru a monitoriza punereaîn aplicare a Tratatului de Armistiþiu încheiat întreIsrael ºi þãrile vecine arabe. De atunci ºi pânã înprezent, au mai fost în total 63 de astfel de misiuni demenþinere a pãcii, desfãºurate practic în toatã lumea.

Termenul de „menþinere a pãcii” nu se gãseºte îndicþionarul Naþiunilor Unite ºi sensul lui depãºeºtecumva simpla definiþie. Dag HAMMARSKJOLD, celde-al doilea secretar general al O.N.U., se referã laacest termen ca aparþinând capitolului ºase ºi jumãtateal Chartei, plasându-l undeva între metodeletradiþionale de soluþionare pe cale amiabilã a con-flictelor ºi acþiunile mai puternice, care sunt autorizatede capitolul ºapte al aceluiaºi document.

Odatã cu terminarea Rãzboiului Rece, contextulstrategic pentru „menþinerea pãcii” în cadrul NaþiunilorUnite s-a schimbat sensibil, încurajând Organizaþia sãse miºte ºi sã-ºi extindã câmpul de operaþiuni de lamisiunile „tradiþionale”, care implicã metode strictmilitare, la acþiuni complexe multidimensionale,proiectate sã asigure implementarea tratatelor compre-hensive de pace ºi sã asiste la stabilirea principiilor ºifundamentelor pentru o pace sustenabilã. Astãzi, ceicare se ocupã cu operaþiunile de menþinere a pãcii au laîndemânã ºi fac uz de o varietate largã de metode com-plexe, metode care pleacã de la ajutorul dat construiriiinstituþiilor sustenabile ale guvernãrii, la monitorizarearespectãrii drepturilor omului, la reformarea sectoruluide securitate ºi, nu în ultimul rând, la dezarmarea,demobilizarea ºi reintegrarea foºtilor combatanþi.

În mod deosebit, unitãþile alocate la SEEBRIG suntcapabile sã desfãºoare operaþiuni de sprijinire a pãcii,iar naþiunile implicate sunt responsabile pentru pro-priul antrenament ºi pentru locaþiile permanente undeîºi desfãºoarã activitãþile, în acord cu standardeleîntrunite ,stabilite de la bun început.

Majoritate unitãþilor SEEBRIG au executat deja

misiuni de acest fel, iar unele dintre ele se aflã înprezent sub comanda ISAF în Afganistan, în mareparte în districtul Herat. SEEBRIG îºi aratã în acestmod dorinþa de a veni în sprijinul pãcii, prin misiunileexecutate în afara teritoriului naþional, unitãþile alocateBrigãzii din sud-estul Europei fiind capabile sã suporteºi sã ducã la bun sfârºit orice misiune care le esteîncredinþatã. În ultimii 11 ani, SEEBRIG a devenit ounealtã foarte folositoare în mâinile naþiunilor partici-pante. Desigur, schimbãrile rapide survenite în mediulde securitate ºi în cel operaþional se reflectã asuprabrigãzii, prin faptul cã trebuie sã se adapteze singurã ºidin mers pentru a fi din ce în ce mai eficientã.

Experienþa acumulatã de SEEBRIG, prin încre-dinþarea unor misiuni din ce în ce mai complexe ºi maivariate, are bineînþeles o mare importanþã. Ceea ce mairãmâne, ca ºi o mare provocare pentru comandamentulbrigãzii, este de a aduna ºi de a combina aceastã expe-rienþã de la fiecare unitate în parte printr-un proces defuziune interactivã, nelãsând la o parte nici experienþacomandamentului în sine ºi nici folosirea cunoºtinþelorcare s-au adunat pânã în prezent în operaþiunileviitoare.

Aºa cum se întâmplã în toate organizaþiile multi-naþionale, este de aºteptat ca impactul politico-militarcolectiv al unitãþilor SEEBRIG sã contribuie la efi-cienþa sistemului, a agregatului, în ideea ca oricare uni-tate sã acþioneze individual într-un mediu al operaþiilorde sprijinire a pãcii.

Ca rezultat, ne exprimãm scurt credinþa cã SEE-BRIG ºi comandamentul acesteia pot sã îndeplineascãorice deziderat, într-un mod cât mai eficient cu putinþã,prin salvarea resurselor atât de necesare.

Locotenent Filippo VEGLIA, secþia Operaþii, Italia

TTrraadduucceerree ººii aaddaappttaarree dduuppãã rreevviissttaa SSTTAARRSSIINNFFOORRMMEERR,, iiuulliiee 22001100,, ddee CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .19 (299) din 15 octombrie 2010Pagina 8

CC aa pp aa bb ii ll ii tt ãã þþ ii ll ee uu nn ii tt ãã þþ ii ll oo rr SS EE EE BB RR II GG îî nn oo pp ee rr aa þþ ii uu nn ii ll ee dd ee ss pp rr ii jj ii nn ii rr ee aa pp ãã cc ii ii

PP rr ii cc ee pp ee rr ee aa ss ee mm ãã ss oo aa rr ãã îî nn mm ii cc rr oo nn ii

–– AA ttrreeccuutt uunn aann ddee ccâânndd vvãã aaffllaaþþii llaa ccoommaannddaabbaattaalliioonnuulluuii.. CCuumm rrããssppuunndd ooaammeenniiii cceerriinnþþeelloorrdduummnneeaavvooaassttrrãã ººii ccuumm ccoonnssiiddeerraaþþii ccãã ssuunntteeþþii ppeerr-cceeppuutt ddee ccoolleeccttiivvuull ccuu ccaarree lluuccrraaþþii??– Chiar în sãptãmâna aceasta se împlineºte un an dela numirea mea în funcþie. Consider cã este oare-cum greu sã mã pronunþ în legãturã cu reacþiaoamenilor mei în ceea ce mã priveºte. Odatã cu tre-cerea timpului, cred cã s-au obiºnuit cu stilul meude lucru. Din punctul meu de vedere, consider cãam reuºit sã mã integrez colectivului de cadre cucare lucrez. Am reuºit sã contribui ºi eu la bunulmers al lucrului, adãugând un plus de valoareactivitãþilor unitãþi. Mai mult, reacþia subordo-naþilor mei s-a dovedit a fi extraordinarã; au înþeles

provocãrile ºi misiunile pe care le avem deîndeplinit, standardele de profesionalism fiindfoarte ridicate, deºi problemele cu care ne confrun-tãm nu sunt tocmai puþine. Dar, rãspunsul tuturorcategoriilor de militari a fost ºi este unul deosebit,iar comportamentul lor este, de asemenea, exem-plar.

–– CCee aannuummee vvãã ddeeffiinneeººttee ppeerrssoonnaalliittaatteeaa ººii vvãã aanniimmããîînn ttoott cceeeeaa ccee ffaacceeþþii??– Perseverenþa este atributul care mã caracteri-zeazã. Þin cu tot dinadinsul ca obiectivele pe caremi le propun sã le ºi realizez. Poate ºi datoritã fap-tului cã sunt foarte ambiþios. Urmãresc, în tot ceeace fac, sã îmi ating scopurile, atât pe cele din viaþapersonalã, cât ºi pe cele ale unitãþii.

Cristina FRATU

A m b i þ i e , p e r s e v e r e n þ 㺠i p r o f e s i o n a l i s m

(Continuare din pagina 4)