CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr.1 (188/189)l 16 ianuarie 2006l16 pagini l 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYKCMYK

ACTUALITATE

LECÞIA DE ISTORIE

KAKI 100%

Ury BenadorAnaliza psihologicã

a echivalãrii

Începând de duminicã 08.01.a.c., militari din cadrul

Batalionului 21 Vânãtori de Munte din Predeal ºi Bata-lionului 96 Geniu din Bucureºti au participat la operaþiu-

nile de restabilire a traficului rutier ºi feroviar de pe Valea Oltu-lui. Intervenþia vânãtorilor de munte ºi ageniºtilor pentru degajarea masei stân-coase de pe versant s-a desfãºurat la soli-citarea preºedintelui României, dl. TraianBÃSESCU. Echipele de alpiniºti ºipirotehniºti care au acþionat pe versant, înlocul unde s-a produs blocajul, au avut încompunere militari profesioniºti cu expe-rienþã vastã (ºi în teatrele de operaþii)rezultatã prin participarea la misiuni inter-naþionale.

De fiecare datã când deschidem o carte, rãsfoim un ziarsau o revistã, contemplãm grafica textelor ºi afotografiilor. Dar uitãm cã toate acestea sunt realizate

cu migalã ºi devotament de cãtre meºterii tiparului. Ei,tipografii, în general, sunt personaje anonime. Îi regãsimmenþionaþi doar în subsolul publicaþiilor, peste care, adeseori,trecem grãbiþi. Dar truda lor, prin care dau viaþã ºi imortalizeazãpentru eternitate cuvintele, rãmâne de-a pururi veºnicã.

Vremurile pe care le trãim sunt o succesiune de“subiecte banale” pe care viaþa noastrã le absoarbeincoºtient. Iar, atunci când te trezeºti pentru o clipã, dinbanal, întâmplarea te rãpune pentru veºnicie; întâm-plarea fiind o neaºteptatã ancorare în imediat a priviriisau atenþiei. Dar asta se întâmplã rar ºi þine de provi-denþial. Cum sã ieºi dealtfel din banal? Poate printr-unscenariu pe care sã-þi grefezi existenþa searbãdã altfeldecât obligã cotidianul.

La 12 decembrie 1476, dispãrea pentru totdeauna depe firmamentul istoriei medievale româneºti, în urma unuiasasinat, unul dintre cei mai iluºtri domnitori ai ÞãriiRomâneºti, Vlad Þepeº.

A fost domn al Þãrii Româneºti în trei rânduri: înoctombrie 1448, între 1456 (august) ºi 1462 (noiembrie) ºidoar douã luni în 1476 (noiembrie – decembrie).

Meºteri i t iparului

Tragicul sfârºit al luiVlad Þepeº

UNIVERS SPIRITUAL

Bãtãlia pentru defileu

Pagina 14

Telefonul de siguranþã pentru copii

- Domnule locotenent-colonel, suntem la fineleanului 2005. Ce a însemnat acest an pentru unitateape care o comandaþi?

- Anul 2005, pentruBatalionul 32 Infanterie, afost un an definitoriu. Spunun an definitoriu în ceea cepriveºte operaþionalizareastructuralã ºi acþionalã aacestei unitãþi, reprezenta-tivã pentru ArmataRomânã, pentru Corpul 1

Armatã Teritorial în zona de vest a României.În acest sens, în baza planurilor existente ºi a

ordinelor primite, am desfãºurat un întreg pro-ces în vederea încadrãrii unitãþii cu cadre mi-litare ºi militari angajaþi pe bazã de contract peposturile oferite de statul de organizare. Acestaa fost un prim deziderat. Consider cã am reuºitsã îl rezolvãm în limita posibilitãþilor avute.Însã, faþã de anii anteriori, consider cã am fãcutun salt deosebit, ajungând la un procent deîncadrare al unitãþii de peste 85%.

(pag.8)

Bucureºti, miercuri 4 ia-nuarie 2006. Plutonul dePoliþie Militarã,

comandat de locotenentulEmil LUCA, din cadrulCorpului 1 Armata Teritor-ial, s-a îmbarcat la bordulunei aeronave C-130 Her-cules cu destinaþia Kabul.Cei 25 de subofiþeri ºi mi-litari angajaþi pe bazã decontract participã, în

Afganistan, pentru urmãtoarele ºaseluni în cadrul misiunii ISAF IX.(pag.9)

- Interviu cu comandantul Batalionului 32 Infanterie „Mircea”,locotenent-colonelul Cristian DINULICÃ -

Numai ordinul sã vinã

U n a n d e f i n i t o r i u

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

lGENEVA -Graniþele elveþiene, supravegheate cuavioane fãrã pilot. Începând de anul acesta, graniþaelveþianã va fi supravegheatã cu ajutorul unor avioane fãrãpilot echipate cu camere video, în vederea combaterii imi-graþiei ilegale, a contrabandei ºi a criminalitãþii, a anunþatMinisterul elveþian al Apãrãrii (DDPS), citat de AFP. Mi-nistrul elveþian al Apãrãrii, Samuel Schmid, propusese încãdin august 2004 folosirea avioanelor fãrã pilot pentrusupravegherea graniþei. Hans-Peter Thur, funcþionar fe-deral pentru supravegherea protecþiei datelor personale, aformulat rezerve de ordin juridic în privinþa utilizãriiaparatelor, deoarece dispoziþiile legale în vigoare nu sereferã decât la mijloace de urmãrire convenþionale, cumsunt camerele video amplasate la punctele nesuprave-gheate de trecere a graniþei. Prin utilizarea avioanelor fãrãpilot, “sunt observate ºi persoanele care îºi desfãºoarã nor -mal activitãþile cotidiene”, a avertizat Thur. Avioanelefãrã pilot, de tip ADS 95 Ranger, au 4,6 metri lungime ºi oanvergurã de 5,7 metri, fiind echipate cu camere ºi teleghi-date de la sol. Aparatele pot zbura cu peste 200 de kilo-metri pe orã, pânã la o altitudine de 4.500 de metri ºi pedistanþe de 100 de kilometri. lBELGRAD - NATO ºiSerbia vor menþine stabilitatea în Kosovo. Comandantulforþelor NATO din sud-estul Europei, amiralul americanHarry Ulrich, ºi preºedintele sârb Boris Tadic au convenitsã coopereze pentru a menþine stabilitatea în Kosovo întimpul convorbirilor despre statutul viitor al acesteiprovincii, a anunþat agenþia Tanjug. “Vom face totul pentrua împiedica violenþa, iar liniile noastre telefonice vorrãmâne deschise 24 de ore din 24”, a declarat preºedintelesârb dupã întrevederea cu Ulrich, sugerând disponibilitateamaximã a autoritãþilor sârbe la apelurile populaþiei. Con-vorbirile între autoritãþile belgradene ºi cele din Pristinapentru a decide statutul provinciei Kosovo vor începe înaceastã lunã. În prezent, în provincie este desfãºuratã oforþã multinaþionalã de menþinere a pãcii cu un efectiv decirca 17.000 de militari (KFOR), sub conducerea NATO.lBERLIN -Iranul a cumpãrat rachete cu razã mediede acþiune din Coreea de Nord. Iranul a cumpãrat de laCoreea de Nord 18 rachete de tip BM-25 cu razã de acþi-une de 2.500 de kilometri, pe care intenþioneazã sã omãreascã la 3.500 de kilometri, conform cotidianului ger-man Bild, citând un raport confidenþial al serviciilorsecrete germane (BND), informeazã AFP. În prezent, Ira-nul dispune de rachete Chahab-3 cu razã de acþiune de celpuþin 2.000 de kilometri ºi care ar putea atinge Israelul.Beneficiind de o “razã de acþiune mai mare, asociatã cueforturile probabile de echipare a acestor rachete cufocoase nucleare”, Iranul va fi în mãsurã sã loveascã nunumai Israelul, ci ºi “unele pãrþi din Europa Centralã”, aavertizat BND, conform extraselor din nota sa confi-denþialã citatã de Bild. lMOSCOVA -Rusia va exportaîn continuare sisteme antiaeriene Tor M1. Rusia vacontinua sã exporte sisteme de rachete antiaeriene TorM1, deºi Washingtonul acuzã Moscova de încãlcareareglementãrilor privind livrarea de echipamente mi-litare, a declarat un oficial rus, citat de RIA Novosti.“Conform acordurilor internaþionale, avem dreptul de avinde acest sistem”, a precizat Mihail Dmitriev, direc-torul Serviciului Federal pentru Cooperare Militarã ºiTehnicã. El a afirmat cã acuzaþiile americane sunt nefon-date, adãugând cã Rusia a respectat întotdeauna acor-durile de livrare a echipamentelor militare. Rusia valivra Iranului 29 de sisteme Tor M1, într-un contract învaloare de 700 de milioane de dolari. lTOKYO -Japonia preia o treime din costurile scutului antira-chetã. Japonia a acceptat sã preia o treime din costurilescutului antirachetã dezvoltat în comun cu Statele Unite,a anunþat Ministerul Apãrãrii, confirmând informaþiilepublicate de presa de la Tokyo, relateazã AFP.Autoritãþile nipone sunt dispuse sã plãteascã între 1 ºi1,2 miliarde de dolari din costul total estimat la trei mi-liarde de dolari, a precizat un purtãtor de cuvânt al Mi-nisterului Apãrãrii. Cele douã þãri nu au stabilit încã ter-menul pentru începerea dezvoltãrii sistemului, a precizatpurtãtorul de cuvânt. Agenþia Kyodo a afirmat însã cãetapa de dezvoltare ar putea începe în cursul anului2006. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

Tipografia U.M.02214Tipografi

M.m. Marian ArdeleanToma Barbuint. 0129

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentãcu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea ban-ilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrulde abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºachitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

Redactor-ºef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int.0227

Secretariat tehnic de redacþie

Serg.maj. Radu Sãcãrea (expediþie) int. 0135Marilena Olteanu (tehnoredactor) int 0112Gabriela Teodorescu (procesare text) int. 0112Daniela Dumitraºcu (corector) int. 0743

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Redactori

Lt.col. Dragoº AnghelacheMr. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuCristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269

B 64406C 1 / 2006

Astãzi, 4 ianuarie a.c., la capela Bata-lionului 300 Deservire, preotul militarNicolae POSTOLEA a oficiat ceremoni-alul religios prilejuit de plecarea în teatrulde operaþii din Afganistan a plutonului depoliþie militarã ISAF IX. Cu aproximativo lunã în urmã, la începutul lui decembrie,s-a desfãºurat ceremonialul militar, acti-vitate la care au participat ºi reprezen-tanþii eºaloanelor superioare. Prin alocuþi-unile susþinute, aceºtia aupus în evidenþã importanþamisiunii ºi le-au adus, toto -datã, la cunoºtinþãmesajele de încurajare dinpartea ºefului StatuluiMajor al Forþelor Terestre,comandantului Corpului 1Armatã Teritorial ºicomandantului Corpului 2Operaþional Întrunit.

Dupã ce ºi-au petrecutSfintele Sãrbãtori de iarnãîn þarã, alãturi de familie ºide prieteni, cei 25 depoliþiºti militari se vor afla,pe parcursul a ºase luni,începând cu 5 ianuarie, sub control ope-raþional italian, în cadrul brigãzii multi-naþionale din Kabul. În contextulmenþinerii securitãþii în zona de respon-sabilitate, militarii români vor executamisiuni de pazã a obiectivelor ºi protecþieV.I.P., de îndrumare a circulaþiei ºi con-

trol al traficului, de escortã a convoaielormilitare, dar ºi alte acþiuni specifice învederea realizãrii unui climat de sigu-ranþã.

Pentru comandantul plutonului, dom-nul cãpitan Emil LUCA, ISAF IX esteprima misiune pe care o executã în afaragraniþelor þãrii. Stãpân pe sine ºi având casuport pregãtirea foarte bunã a sub-unitãþii, acesta a declarat: „Mi-am însuºitmisiunea. Cunosc foarte bine zona deacþiune ºi ºtiu ce am de fãcut. Pentrumine, dar ºi pentru subordonaþii mei,aceastã misiune ne oferã ºansa de a nedovedi curajul ºi tãria de caracter, trãsã-turi care ar trebui sã aparã în cartea devizitã a oricãrui militar. Sunt convins cãmomentele dificile vor fi depãºite de efor-tul fiecãrui camarad în parte, dar ºi alîntregii echipe!”. Cunoscând foarte binegradul de periculozitate al misiunii ºisimþindu-se responsabil pentru ceilalþi 24de militari pe care îi are în subordine,

comandantul plutonului a continuat: „ªtiucu siguranþã cã nu voi avea timp sã mãgândesc la mine pentru cã, mai întâi detoate, trebuia sã mã gândesc la oameniimei, deoareceunul dintre

obiectivele mele este sã ne întoarcemacasã cu toþii, la termen. Suntem pregãtiþipentru teatrul de operaþiuni din Afga-nistan ºi ne vom adapta solicitãrilor lacare vom fi supuºi. Acum, chiar înainte dea pãºi pe trapa avionului, pot sã afirm cãplecãm cu sufletul deschis!”. Revenind laslujba de binecuvântare, preotul militar s-a simþit dator sã le dea poliþiºtilor militarianumite sfaturi care au venit din proprialui experienþã de preot într-un teatru deoperaþii. „Am þinut sã precizez câtevalucruri, în special, despre relaþia cu restulfamiliei care rãmâne acasã. Aceastãrelaþie este una foarte specialã pentru cãexistã acea legãturã destul de tainicã întredoi oameni, uneori de nepãtruns, legãturãpe care misiunea nu trebuie sã o afectezeîn nici un fel. Faptul cã unul dintrepartenerii de viaþã este plecat de lângãcelãlalt poate crea anumite tensiuni înrelaþia de cuplu, tensiuni care nu suntbune nimãnui. Numai având liniºteasufleteascã cã familia este bine, militarulîºi poate îndeplini misiunea la cotelescontate, adicã cu seriozitate ºi cu profe-sionalism. În plus, le-am mai spus sã nuuite cã sunt români, cã sunt cu toþii fraþi,sã nu uite cã trebuie sã se ajute ºi sã sesprijine la greu unul pe celãlalt. ªi sã nuuite sã se roage ori de câte ori vor avea oclipã de rãgaz, fie în capelã, fie ºi numaiîn gând, pentru cã ajutã!”.

Cred cã militarii au fost receptivi ºi îºivor aduce aminte de vorbele acestea cândvor fi la ananghie, pentru cã nu poatenimeni sã te asigure cã nu vei avea pro-bleme ºi pentru cã vor fi situaþii în care tevei simþi singur, oricâtã lume ai avea înjurul tãu. Vor fi clipe în care vei fi doar tucu Dumnezeu ºi atunci nu mai poþi decâtsã te rogi sã-þi fie bine!

Maior Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

CRISTINA FRATU

ISAF IX - Gata pentru misiune

Sunt cuvintele pe care preºedintele comisiei de susþinere a tezei dedoctorat a maiorului Valericã CRUCERU (comandorul, profesor univer-sitar doctor Florian RÃPAN, prorectorul Universitãþii Naþionale deApãrare „Carol I”) le-a atribuit unei teze de doctorat originalã ºi ineditãprin subiectul abordat, “Rãzboiul din Vietnam dintre anii 1954-1975”.Acest rãzboi, „a la Pirus (un rãzboi fãrã învinºi ºi învingãtori), foartepuþin cunoscut la noi, dar care a marcat puternic perioada rãzboiului receºi a reconfigurat ducerea acþiunilor militare chiar ºi în zilele noastre, asuscitat ºi continuã sã suscite interesul specialiºtilor în domeniu.

ªeful Statului Major General, general doctor Eugen BÃDÃLAN(membru al comisiei ºi referent oficial, a þinut sã precizeze: „am fostrealmente surprins, când am început sã citesc lucrarea, pe care o consi-der ca fiind cea mai cuprinzãtoare lucrare de lecþii învãþate pe care amcitit-o vreodatã. Rãzboiul din Vietnam a ridicat la nivel de rezonanþãstrategicã, lupta în subteran. Aceasta mi-a demonstrat cã este nevoie deapariþia unor asemenea lucrãri”.

Academicianul Gheorghe BUZATU (referent oficial ºi membru alcomisiei) a fãcut referiri elogioase asupra tezei de doctorat, scoþând înevidenþã faptul cã doctorandul a ºtiut sã îmbine în chip plãcut analiza cusinteza ºi, cã este una dintre primele lucrãri originale care apar, la noi,despre Rãzboiul din Vietnam.

Conducãtorul tezei de doctorat, general de brigadã (r) profesor uni-versitar consultant doctor Nicolae CIOBANU, în referatul sãu a accen-tuat ineditul ºi caracterul deosebit al lucrãrii, considerând teza de doc-torat, o lucrare de cercetare ºtiinþificã, utilã cadrelor militare, cât ºi celorcare îºi propun sã studieze respectivul conflict.

Aflat în rândurile auditoriului, general de brigadã doctor, IonPÂLªOIU, ºeful de stat major al Corpului 1 Armatã Teritorial, la finalulactivitãþii, a declarat cã teza de doctorat este ineditã, prin studierea unuiconflict foarte apropiat de zilele noastre ºi cã acest rãzboi prezintã foartemulte necunoscute. Studiul efectuat este profesionist ºi cuprinde faptulcã: „acþiuni de nivel tactic, au avut o importanþã ºi consecinþe deosebitela nivel strategic ºi operativ. Lucrare deosebit de importantã ºi intere-santã, atât pentru istorici cât ºi, mai ales, pentru noi, militarii”.

La fel de obiectiv a fost ºi punctul de vedere exprimat de cãtrecolonelul (r) doctor Mircea DOGARU, care, prin prisma istoricului mi-litar, a spus cã: „lucrarea este extrem de curajoasã, pentru cã abordeazãun episod din istoria recentã, universalã, vorbeºte despre învãþãminteleextrase din rãzboiul din Vietnam. De la un rãzboi de gherilã în junglã,s-a ajuns la un rãzboi de gherilã urbanã. Tânãrul doctor în ºtiinþe militareeste pe un drum bun, urmeazã sã aprofundeze studiul ºi sã vadã, la 30 deani de la acele evenimente, ce s-a înþeles. Ce s-a aplicat ºi, mai ales, ces-a omis”.

Odatã cu susþinerea tezei de doctorat, maiorul Valericã CRUCERUºi-a lansat ºi cartea având titlul: „Insurgenþã, contra insurgenþã ºi rãzboilimitat”, volum care trateazã în paginile sale rãzboiul din Vietnam.Autorul a fãcut, totodatã, ºi o importantã donaþie de carte, cãtre bi-bliotecile unitãþilor militare, venind, astfel, în întâmpinarea celor intere-saþi de acest conflict.

Maior Gabriel PÃTRAªCU patrascu.gabriel@forter.ro

“O tezã originalã ºi ineditã”

Loturile sportive ale marilor unitãþi ºi unitãþilor dincadrul C.1 A. Trt. vor concura în perioada 23 – 28.01.2006în tabãra de instrucþie de la Rânca, în primul concurs aplica-tiv militar de iarnã prevãzut în calendarul sportiv din acestan.

Timp de 5 zile, sportivii militari se vor întrece în cadrulprobelor specifice competiþiilor de iarnã-biatlon, ºtafetã ºipatrulã. Þinând cont de particularitãþile terenului muntos, azonei de desfãºurare – la peste 1600 m altitudine – ºi decondiþiile atmosferice specifice iernii, probele din concursreprezintã veritabile teste de anduranþã în care sportivii mi-litari îºi vor demonstra calitãþile în vederea ocupãrii unuiloc pe podiumul de premiere, ori a situãrii echipelor pe opoziþie cât mai aproape de fruntea clasamentului.

Dupã cum ne-a relatat dl. col. Gheorghe FÃTU ºefulinstrucþiei la C 1 A.Trt. au fost luate toate mãsurile organi-zatorice necesare desfãºurãrii în siguranþã în foarte bunecondiþii a concursului, sportivilor înscriºi pe listele de con-curs rãmânându-le doar sã-ºi dovedeascã valoarea ºipregãtirea acumulatã în timpul antrenamentelor ºiconcursurilor desfãºurate anterior la nivelul marilor unitãþi.

„Valoarea loturilor ce participã la concurs este sensibilegalã – ne-a spus cpt. Marian OTTU ofiþerul cu educaþia fi-zicã – dacã þinem seama cã anul trecut diferenþa de puncteîntre primele clasate a fost foarte mica. Anul trecut, lideriide necontestat au fost sportivii craioveni, Brigada 2 Infan-terie Uºoarã, clasându-se pe primul loc cu 98 de puncte, întimp ce lupta „cea mai frumoasã” s-a purtat între Bata-lioanele 60 Paraºutiºti ºi 528 Cercetare. Ocupantul loculuiIII s-a stabilit în urma tragerilor cercetaºii brãileni sur-clasându-i pe sportivii Brigãzii 6 Artilerie A.A.

Concurenþii, sunt militari profesioniºti, unii dintre eiavând experienþa ediþiilor anterioare. Faptul cã fac parte dinloturile marilor unitãþi îi recomandã ca fiind într-o formãfizicã bunã. ªansele de ocupare a unui loc pe podium suntegale pentru toþi competitorii însã, cu siguranþã, va câºtigalotul cel mai coeziv ºi care va ºti sã îmbine forþa fizicã cutehnica deplasãrii pe schiuri ºi înþelepciunea omului cecunoaºte ºi respectã legile muntelui”.

La încheierea concursului, din rândul celor mai bunischiori va fi constituit lotul sportiv ce va reprezenta C.1 A.Trt. la faza finalã a etapei de iarnã organizatã pe M.Ap.N.,ce va avea loc în luna februarie a.c.

Maior Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Anul sportiv 2006,la debut

Miercuri 04 ianuarie a.c. “Scorpionii negri”, au fost vi-zitaþi în CAMP MITTICA de comandantul Diviziei Multi-naþionale de Sud - Est, generalul maior John COOPER.

A fost o vizitã de evaluare a capabilitãþilor ºi potenþialu-lui batalionului românesc, fiind prima de acest fel întrucâtgeneralul englez a preluat comanda Diviziei Multinaþionaleîn data de 20 decembrie 2005.

Vizita generalului COOPER a început printr-oprezentare de tehnicã militarã ºi armament, organizatã peplatoul din faþa TOC, unde militarii craioveni au prezentattransportoarele amfibii blindate aflate în dotarea batalionu-lui, armamentul individual ºi de grupã, precum ºi aparaturade observare ºi ochire la dispoziþie.

Pe parcursul întâlnirii, generalul Cooper a solicitat oserie de informaþii tehnice pentru a-ºi face o idee personalãde viabilitatea, manevrabilitatea ºi capacitatea de luptã aleacestui transportor amfibiu blindat de producþie româneascã.

Oaspetele britanic a fost deosebit de impresionat deaparatura de observare precum ºi de Transportorul B-33Zimbru el declarând urmãtoarele „Sunt impresionat derobusteþea, blindajul ºi puterea de foc ale acestui vehiculmilitar ºi sunt convins cã talentul ºi pregãtirea mecanicilor

conductori româniconteazã foartemult în succesulmisiunilor pe carebatalionul românde infanterie le-aavut ºi le va aveade executat”, aprecizat coman-dantul MNDSE.

Dupã vizitareaexpoziþiei, gene-ralul COOPER aparticipat la unbrieffing undec o m a n d a n t u lBatalionului 20Infanterie locote-n e n t - c o l o n e l u lNicolae IOAN, i-aprezentat statulmajor ºi l-a infor-

mat despre capabilitãþile detaºamentuluipe care îl comandã ºi misiunile executatepânã în prezent. Au fost, de asemenea,discutate riscurile ºi ameninþãrile dinzona de responsabilitate, precum ºi modulîn care “Scorpionii negri” coopereazã cucelelalte forþe ale coaliþiei, cu autoritãþileirakiene ºi cu populaþia localã.

Referindu-se la colaborarea milita-rilor români cu ceilalþi militari pe care îicomandã, generalul COOPER a spus cã“aceasta este foarte bunã, fãcându-se încã

o datã dovada unei reale apropieri între armatele ºi naþiunilecoaliþiei. Este foarte important sã continuãm la acelaºi stan-dard colaborarea cu “Scorpionii negri” ºi sã ºtiþi cã aportulvostru la reconstrucþia ºi stabilitatea situaþiei din Irak estecunoscut ºi recunoscut”.

La finalul vizitei, oaspetele scorpionilor a þinut sã pre-cizeze urmãtoarele: „Sunt foarte recunoscãtor pentru muncadepusã de militarii Batalionului 20 Infanterie. Ca ºi predece-sorii lor, militarii români au îmbunãtãþit condiþiile de viaþãale irakienilor din aceastã zonã, aducându-ºi contribuþia laconstruirea democraþiei în Irak”, a declarat generalulCOOPER.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEAN

La patru luni de la preluarea mi-siunilor în aria de responsabilitate“BRAVO”, militarii Batalionului 20Infanterie Irak au executat peste 1000de misiuni primite, atât de la Brigadaitalianã „Folgore”, cât ºi de la Brigada„Ariete”. Oamenii ºi tehnica de luptãromâneascã au parcurs pe toate cãile decomunicaþii din aria de responsabilitateun numãr impresionant de peste200.000 de km.

Îndeplinirea acestor misiuni estestrâns legatã de profesionalismul ºideterminarea unor militari deosebiþi, detoatã isprava, mecanicii conductori depe TAB-uri.

Cu fiecare misiune, când rãmân lapupitrul de comandã câte 10-15 ore,preþuirea colegilor ºi a comandanþilorpentru munca lor neobositã creºte însu-tit. Militarii din fiecare TAB îºi încre-dinþeazã vieþile acestor meseriaºi aivolanului. „Meritã sã le facem o statuiela încheierea misiunii - spune coman-dantul Scorpionilor negri, locotenent-colonelul Nicolae IOAN - iar acestlucru mi se pare firesc, pentru ca ºi-audemonstrat deja clasa”.

Dacã ar fi nevoie sã caracterizãmprintr-un singur cuvânt misiunea Scor-pionilor negri în Irak acesta ar putea fi„dinamismul”.

Aceste misiuni au avut un grad ridi-cat de risc ºi dificultate, întrucât, situaþia în aria de respon-sabilitate a batalionului este evaluatã ca fiind instabilã, maiales în aceastã perioadã, când poporul irakian se pregãteºtede primele alegeri libere ale acestei þãri.

S-au executat pe parcursul acestor 4 luni, misiuniobiºnuite unui teatru de operaþii cum ar fi: de patrulare înaria de responsabilitate pe principalele cãi de comunicaþii,paza campului Mittica, acþiuni CIMIC, instruirea armateiirakiene, precum ºi însoþirea unor convoaie care tranziteazã

aria de responsabilitate a Scorpionilor negri.Tot în aceastã perioadã, militarii Batalionului 20 Infan-

terie Irak au continuat o altã misiune foarte importantã pelinia reconstrucþiei Irakului, misiune începutã la referendu-mul desfãºurat privind Constituþia irakianã.

Misiunea a constat în identificarea locaþiilor viitoarelorsecþii de votare din localitãþile aflate în aria de responsabili-tate, locaþii care trebuie sã îndeplineascã anumite condiþiiprivind securitatea ºi siguranþa viitoarele secþii de votare.Aceastã misiune vine în sprijinul desfãºurãrii în bune

condiþii a primelor alegerilibere irakiene care voravea loc la mijlocul acesteiluni.

Pentru executarea misi-unii, militarii olteni s-audeplasat în toate localitãþilesituate în aria de respon-sabilitate, identificândlocaþiile unde vor fi dispuseviitoarele secþii de votare ºiunde populaþia irakianã, înmomentul desfãºurãrii

alegerilor îºi va exercita dreptulconstituþional.

Misiunile CIMIC, cooperaremilitari - civili desfãºurate decãtre Batalionul 20 Infanterie„Scorpionii negri” au fost ºi suntfoarte importante pentru popu-laþia civilã deosebit de sãracã înaceastã zonã. Pânã în acestmoment, Batalionul 20 Infan-terie a finalizat 4 proiecteCIMIC, fiind în curs de derularealte 14.

Activitatea CIMIC a fostapreciatã de autoritãþile locale,din toate oraºele unde batalionulromânesc are proiecte în curs definalizare sau finalizate, care,prin realizarea acestora, au înþe-les mai bine cã rolul ArmateiRomâne în Irak este în primulrând pentru realizarea stabilitãþiiºi democraþiei în aceastã þarã.

Una din cele mai importantemisiuni ale coaliþiei este de a creala nivel regional o forþã întrunitã,formatã dintr-o subunitate aarmatei irakiene ºi structuri alepoliþiei locale care sã fie înmãsurã sã preia din responsabi-litãþile forþelor coaliþiei.

La pregãtirea noii armateirakiene, prin cursuri privind

cunoaºterea ºi mânuirea armamentului de infanterie, par-ticipã ofiþeri ºi subofiþeri din cadrul Batalionului 20 Infan-terie cu luarea tuturor mãsurilor necesare ºi proporþionalepentru asigurarea protecþiei forþelor proprii ºi evitãrii inci-dentelor.

Fiecare activitate de pregãtire este urmatã de o analizãpost-acþiune ºi de consiliere a liderilor „cheie” în scopulcorectãrii deficienþelor apãrute în procesul de instrucþie.

Militarii irakieni sunt receptivi, dornici sã afle ºi sã punãcorect în practicã procedurile învãþate. Sunt din ce în ce maiinteresaþi de sistemul militar românesc de instruire fãcând înacest scop demersuri la Brigada italianã „Ariete” în vedereaplanificãrii ºi desfãºurãrii unor viitoare programe de instru-ire ale comandanþilor de grupe ºi plutoane din cadrul acesteiarmate irakiene.

Pe tot parcursul desfãºurãrii misiunilor, „Scorpioniinegri” au dat dovadã de un adevãrat profesionalism ºi de obunã pregãtire, ceea ce a fãcut ca misiunile executate pânãacum, în cele 4 luni, sã se încheie cu succes.

Cãpitan Florin SPÃTÃCEANOfiþer de relaþii publice

Batalionul 20 Infanterie “Scorpionii Negri”

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 3

“Scorpioni i negri” , la 4 luni“Scorpioni i negri” , la 4 lunide misiune în deºertul i rakiande misiune în deºertul i rakian

Sunt mândru sã vã am subordonaþi!

Colectivul redacþiei mulþumeºte tuturorcelor care, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori ºi aAnului Nou au avut un gând bun pentru„Curierul armatei”.

Mulþumim, de asemenea, pentru urãrile ºifelicitãrile trimise de domnii: gl.mr.dr. MihaiPALAGHIA, gl.bg.dr. Ion BÂRLOIU,col.dr. Virgil BÃLÃCEANU, gl.bg.dr. IonPÂLªOIU, col. Petru TOADER, col. Ion-

Georgicã BOLTINESCU, lt.col. MihaiSICÃ, lt.col. Constantin SIMION, lt.col.Daniel PETRESCU, lt.col. Valeriu COMAN,lt.col. Leon-Iosif GRAPINI, lt.col. GabrielTOMA, lt.col. Dumitru CODIÞÃ, mr. DãnuþCÃLDÃRARU, mr. Valentin POPONETE.

Tuturor le dorim multã sãnãtate ºi anulacesta sã fie mai bun pentru dumnealor.

LA MULÞI ANI!

Un an nou ºi bun!

Începând de duminicã 08.01.a.c., militari din

cadrul Batalionului 21 Vânãtori de Munte dinPredeal ºi Batalionului 96 Geniu din Bucureºti

au participat la operaþiunile de restabilire a traficuluirutier ºi feroviar de pe Valea Oltului.

Intervenþia vânãtorilor de munte ºi a geniºtilorpentru degajarea masei stâncoase de pe versant s-adesfãºurat la solicitarea preºedintelui României, dl.Traian BÃSESCU. Echipele de alpiniºti ºi

pirotehniºti care au acþionat pe versant, în locul undes-a produs blocajul, au avut în compunere militariprofesioniºti cu experienþã vastã (ºi în teatrele deoperaþii) rezultatã prin participarea la misiuni inter-naþionale.

Duminicã, 08.01 la acþiunile de deblocare a cãilorde comunicaþii de pe Valea Oltului a fost prezent alã-turi de militari, ministrul apãrãrii naþionale, dl.Teodor ATANASIU care a apreciat cã acþiunea derestabilire a traficului rutier ºi feroviar a reprezentatun bun exerciþiu pentru colaborarea dintre vânãtoriide munte ºi geniºti, iar prin intervenþia lor problemaa fost rezolvatã în cel mai scurt timp.

Referindu-se la contribuþia armatei la înlãturareaurmãrilor unor calamitãþi, ministrul Apãrãrii a pre-cizat cã: „Armata a intervenit la cererea autoritãþilorpentru rezolvarea evenimentelor speciale care auavut loc în þara noastrã, indiferent cã a fost vorbadespre inundaþii, deszãpezire, gripã aviarã sau dega-jarea drumurilor.”

Suplimentar, în zonã au fost pregãtite sã intervinãforþe ºi mijloace din cadrul Batalionului 21 Vânãtoride Munte.

Pentru degajarea masei stâncoase de pe versant,pirotehniºtii au executat mai multe dinamitãri con-trolate.

„Acþiunile desfãºurate de geniºti dupã cum afir-ma comandantul Batalionului 96 Geniu, au decursconform planului. Efectul a fost cel scontat”.

Maior Emanuel BÃRBULESCU barbulescu.emanuel@forter.ro

pentru defileu

De fiecare datã când deschidem o carte, rãsfoimun ziar sau o revistã, contemplãm grafica tex-telor ºi a fotografiilor. Dar uitãm cã toate aces-

tea sunt realizate cu migalã ºi devotament de cãtremeºterii tiparului. Ei, tipografii, în general, sunt per-sonaje anonime. Îi regãsim menþionaþi doar în subsolulpublicaþiilor, peste care, adeseori, trecem grãbiþi. Dartruda lor, prin care dau viaþã ºi imortalizeazã pentrueternitate cuvintele, rãmâne de-a pururi veºnicã.

O specialitate militarã rarãA conduce o tipografie nu e un lucru uºor, chiar dacã e

de dimensiuni reduse prin dotare ºi încadrare. Responsabi-litãþile sunt însã aceleaºi ca la marile tipografii, fapt pe caremaistrul militar clasa I Marian ARDELEAN, îl conºtien-

tizeazã pedeplin. Fiu alArdea lu lu i( n u m e l et r ã d â n d u - ioriginile), deloc, dinZ a l ã u ,maistrul aales, în anul1981, la ter-m i n a r e aliceului, sãd e v i n ãtipograf. Iar,

ºansa i s-a oferit prin Direcþia Topograficã Militarã, careºcolariza în acea perioadã, la Sibiu, a doua ºi ultima pro-moþie de tipografi militari. A absolvit-o în anul 1984, cuspecilalizarea poligrafie.

La terminare, a primit repartiþia la comandamentul fos-tei Armate I, pe funcþia de specialist în laboratorul cartofo-togrametric (o tipografie de dimensiuni reduse), undedesfãºura activitãþi de legare ºi copiere a regulamentelor,mapelor, registrelor, planificãrilor ºi carnetelor de coman-danþi de plutoane etc. Atunci erau doar doi în tipografie, iarvolumul de muncã era foarte mare ºi întâmpinau dificultãþideoarece activitatea se fãcea manual. Ulterior, au fostachiziþionate de la fosta Întreprindere PoligraficãBucureºti, utilaje care au uºurat munca ºi au îmbunãtãþitcalitatea lucrãrilor executate.

La sfârºitul anului 1998, odatã cu apariþia ziarului„Curierul armatei”, amploarea lucrãrilor a crescut pentru„meºterul tipograf”. A fost o nouã provocare cãreia a tre-buit sã îi facã faþã. ªi a reuºit. Dar, dorinþa cea mai mare eraînfiinþarea unei tipografii adevãrate. Fapt care s-a ºi petre-cut în anul 2000, când, în statul de organizare al Batalio-nului 300 Deservire, s-a regãsit ºi actuala tipografie, unicãla nivelul Corpului 1 Armatã Teritorial.

Având, de aceastã datã, o încadrare ºi o dotare carerãspundeau cerinþelor unei adevãrate tipografii, discipolullui Guttenberg a avut convingerea fermã cã poate face faþãoricãrei provocãri. Singurul merit pe care ºi-l atribuie esteacela cã a reuºit sã formeze actuala echipã. Dar, efortulmuncii propriu-zise aparþine tuturor celor care lucreazã întipografie zi de zi. Prin ceea ce întreaga tipografie executã,în folosul unitãþilor, s-au realizat ºi economii importante,nemaifiind nevoie de achiziþionarea materialelor tipizatedin viaþa civilã.

Una dintre cele mai mari satisfacþii profesionale a trãit-o în luna august a anului 2004, când s-au schimbat format-ul ºi policromia ziarului, acest lucru putându-se realizaodatã cu primirea în dotare a maºinii de tipãrit. Trecereaziarului de la alb-negru la policromie, a însemnat ridicareaºtachetei calitãþii la care þine foarte mult. A avut ºansa sã îºialeagã colaboratorii, care, întotdeauna, au fost la înãlþimeacerinþelor pe care le-au primit ºi, cu care, face o adevãratãechipã de care este foarte mândru.

Dialogulc u

l i t e re leTitlurile mari

ºi meºteºugitlucrate, puternicimprimate pecoperþile cãrþilor,registrelor saumapelor ne-auîncântat adeseoriochii, prin fru-museþea lor. Însã,dupã cum bineºtie, tot ce e fru-mos, se face cu trudã ºi migalã.

Chiar dacã este cel mai tânãr membru al tipografiei,doamna Georgeta DUMITRACHE este unul dintre pilonii debazã ai acesteia. Încadratã pe funcþia de culegãtor manual(zeþar) a învãþat meseria din mers, care nu este deloc uºoarãºi foarte pretenþioasã. Tot ceea ce iese din mâinile ei, poartãpecetea unei calitãþi deosebite. ªi nu este deloc uºor ca, dinacele litere de plumb, urâte, greoaie ºi periculoase, sã scoþiînscrisuri de o frumuseþe deosebitã.

Odatã terminatã culegerea rândului, pregãteºte matriþace va veni pe copertã ºi o introduce în presã. Apucãmânerele presei pe care le roteºte cu rapiditate ºi putere.Dupã câteva minute, desface presa, iar, ceea ce iese dinmâinile ei, poartã amprenta calitãþii.

Dar, activitatea dumneaei nu se rezumã doar la dialogulcu literele. Când se primesc calcurile de la redacþia ziarului,împreunã cu tipãritorul face montajul pentru fiecareculoare în parte. Trece apoi la executarea formelor deimprimare care, ajung, în final, la maºina de imprimatziarul. Cu atenþie, supravegheazã imprimarea lui. Trebuiesã urmãreascã dacã s-a imprimat corect, dacã culorile auieºit bine ºi, mai ales, sã nu se slãbeascã tiparul. Neatenþiapoate duce la o calitate necorespunzãtoare ºi întreaga ediþiepoate fi anulatã.

Când terminã de tipãrit, se apucã de plierea fiecãrui ziar.Activitate care se face manual, cu multã rãbdare ºi, maiales, cu atenþie.

La fiecare ziar pe care îl finalizeazã trãieºte o satisfacþiedeosebitã pentru cã, din mâinile ei, iese un lucru frumos ºiutil.

Cel ce dã viaþã lungã cãrþilorCând deschidem o carte ºi constatãm cu bucurie faptul

cã paginile din interior nu cad, ci rãmân bine legate, nuavem de unde sã ºtim cã trãinicia îi este datã de pricepereaºi devotamentul legãtorului de artã.

De un sfert de veac, doam-na Lenuþa BOÞOAGÃ,lucreazã ca legãtor. A începutla o mare tipografie (fostaCasã a Scânteii) unde a avutºansa sã facã parte din echipacare a lucrat la „ediþia Prin-ceps” a romanului „Cel maiiubit dintre pãmânteni” al lui

Marin Preda. Dupã zece ani, a trecut la DirecþiaTopograficã Militarã. Timp de un deceniu a trãit ºi muncitprintre hãrþi de toate tipurile ºi scãrile. Nu i-a fost delocuºor, deoarece nu a lucrat doar cu o singurã foaie de hartã,din contrã, cu câteva zeci de milioane. Prin mâini i-au tre-cut ºi cataloagele cu coordonate pe care le-a legat conºtiin-cios. Cei care deschidem respectivele cataloage îi regãsimnumele în echipa editorialã.

Având o asemenea carte de vizitã, în anul 2000, s-aangajat la actuala tipografie. Într-un timp foarte scurt, ceide-aici au realizat cã au printre ei un adevãrat tipograf. Fap-tul cã a ajuns într-un loc de muncã mult mai modest cadimensiune nu a deranjat-o. Din contrã, a înþeles cã este o

nouã provocare, pe care a abordat-o cu toatã responsabili-tatea. Rezultatul muncii ei a impresionat pe mulþi, inclusivpe strãini. Unele lucrãri realizate de acest legãtor de artã auajuns ºi în Grecia.

Dintotdeauna s-a mulþumit cu acest rol modest altipografului, al omului aflat în spatele cãrþii, ziarului saurevistei.

Dar, ca acestea sã ajungã la cititori, a trebuit sã treacãprin mâinile ei, pentru a-i da trãinicie. ªi, a avut ºansa unicãde a vedea, prima, aspectul final al celui mai sincer prietenal omului, cartea.

Un v i s de pat ru an i a deven i t rea l i ta te

Fie varã, fie iarnã, îl gãseºti la maºina de tipãrit ziarul.Condiþiile de lucru nu sunt deloc uºoare. Lucreazã în mediutoxic, cu miros puternic de petrol ºi cerneluri ºi în prafulhârtiilor care afecteazã sãnãtatea. Dar, tipãritor tipar plan,Toma BARBU o face cu plãcere ºi pasiune. De când se ºtie,a fost tipograf. Dupã absolvirea liceului de poligrafie alucrat o perioadã îndelungatã la Casa Scânteii, unde, defapt, ºi-a fãcut debutul în meseria de adevãrat tipograf.

Apoi a lucrat în cadrul Direcþiei Tipografice Militare,unde, timp de 25 de ani, a tipãrit numai hãrþi. I-au trecutprin mâini zeci de milioane de foi de hartã. A fost, poate,perioada cea mai grea pentru „nea Barbu”, elementul debazã al hãrþii fiind precizia. Totul trebuia tipãrit fãrã nicicea mai micã greºealã. Privindu-i ochii, realizezi cã nu i-afost uºor. Dar, în urma eforturilor lui, a rãmas artã ºi pre-cizie. Pe foarte multe din subsolurile hãrþilor militare îivom regãsi numele.

Din 2000, s-a angajat la aceastã tipografie. A gãsit actu-alul ziar într-o altã formã, ochiul de tipograf experimentata avut o tresãrire neplãcutã vãzând felul în care arãta ziaruldin punct de vedere al tipãririi.

Timp de patru ani a încercat sã îmbunãtãþeascã calitatea

ziarului. A mai bãgat culori pentru a fi plãcut ochiului citi-torului, a urmãrit ca imprimarea sã se facã corect ºi de ca-litate. Dar, nemulþumirea profesionalã a persistat. Privindcelelalte ziare trãia o mare decepþie.

Momentul a fost depãºit în 2004, când s-a primit îndotare o nouã maºinã de tipãrit, performantã, de producþiegermanã. A simþit cã a renãscut profesional. Cu utilajulrespectiv a trecut la tipãrirea ziarului într-un format nou.

Pentru el, acea clipã a fost deosebitã. Un vis de patru ania devenit realitate. S-a întâlnit cu colegii de breaslã ºi le-aarãtat noul format al ziarului. Colegii care l-au privit cuochiul tipografului, i-au spus cã este un ziar aliniat la ce-rinþele momentului actual.

A simþit atunci cã a redevenit tipograf. De fapt, ceea cea fost dintotdeauna.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 4

M e º t e r i i t i p a r u l u i

Noi, cei care am ales cariera armelor, ºtim foarte binece înseamnã parcurgerea traseului acesteia, care nu estedeloc uºor. Dar, tot ceea ce obþinem ºi consolidãm în profe-sia de militar dorim sã fie ºi continuat de cãtre cei apropi-aþi, fiu sau fiicã, sã ducã ei mai departe ce am început noi.

„Estefiul meu”

Cu 26 de ani în urmã,„proaspãt absolvent alªcolii Militare de Ofiþeride Transmisiuni, locote-nentul (actualul colonel)Alexandru MEDINÞUcobora în gara Caracalîndreptându-se cãtreprima sa subunitate, plu-tonul de transmisiuni alRegimentului 68 Tancuri.A fi un transmisionist printre tanchiºti nu este uºor. Dar, întimp, fãcându-ºi meseria cu profesionalism, cei de acolol-au respectat ºi l-au considerat a fi unul de-al lor.

În anul 1980, soþia i-a oferit cel mai frumos dar, un fiu.S-a bucurat de copilãria lui doar trei ani, deoarece începândcu anul 1983, tatãl a trebuit sã îºi desfãºoare activitateaîntr-o altã garnizoanã, greutãþile casei rãmânând pe umeriisoþiei. A fost o perioadã foarte grea, era tânãr ºi familia aveanevoie de el. În noua garnizoanã (Craiova) a fost repartizatla Regimentul 46 Transmisiuni, îndeplinind funcþia decomandant pluton militari cu termen redus. A fost unul din-tre momentele cele mai deosebite pe care le-a trãit în cari-era sa de ofiþer. La un an, a reuºit sã îºi aducã ºi familia alã-turi.

Responsabilitãþile au început sã creascã, atât din punc-tul de vedere al creºterii ºi educaþiei fiului, cât ºi al profe-siei, care, din nou, l-a pus pe drumuri. Timp de doi ani aîndeplinit funcþia de ºef de stat major la Batalionul 29Transmisi-uni, iar alþi trei ani la Regimentul 51 RacheteAntiaeriene.

S-a pregãtit ºi a susþinut examenul de admitere la Aca-demia de Înalte Studii Militare pe care a absolvit-o în anul

1994, când a ºi primit repartiþia la Regimentul 36 Infan-terie Marinã. În Dobrogea a rãmas doar un an, apoi a reuºitsã se întoarcã, la Craiova fiind încadrat în statul major alBatalionului 27 Infanterie. Ulterior, va fi numit în statulmajor al Corpului 3 Armatã ca ofiþer cu activitatea de infor-maticã ºi automatizarea conducerii trupelor. Funcþie pe careo va îndeplini pânã în 1999, când va fi numit ºef de birou înacelaºi comandament. Din luna aprilie a anului 2004, a fostmutat la comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial, uni-tate în care, ºi astãzi, îºi desfãºoarã activitatea.

Mã aflu în biroul domnului colonel ºi stãm de vorbãdespre cei 26 de ani de militãrie. Pãrul încãrunþit este odovadã a faptului cã nu a avut numai bucurii în viaþã. Aufost ºi greutãþi, dar le-a depãºit, avându-i alãturi pe cei dragilui. Discret, într-un colþ se aflã aºezatã o cutie galbenã pecare este inscripþionatã denumirea „Semnul Onorific în ser-viciul Armatei XXV”. Este o recunoaºtere de cãtre insti-tuþia militarã a activitãþii depuse timp de 25 de ani în slujbapatriei.

Tot pe birou, dar în centru, observ o fotografie în care seaflã un tânãr sublocotenent. „Este fiul meu”, îmi declarãdomnul colonel. „În ochi îi observ mândria de a fi tatãl unuitânãr ofiþer ºi, mai ales, cã are un continuator a ceea ce el aînceput în familia sa. κi doreºte sã trãiascã aceeaºi bucuriepe care tatãl sãu, bunicul sublocotenentului a trãit-o, când a aflat cã nepotul sãu a devenit ofiþer. Sã îºivadã nepotul sau nepoata în uniformã militarã,atunci, ca ºi tatãl sãu, domnul colonel va putea sãspunã cã va fi una dintre cele mai luminate zile alevieþii sale.

Pentru el a fost tata, ºi atâtFaptul cã are un pãrinte, cadru militar care,

datoritã cerinþelor serviciului militar, adeseori, atrebuit sã stea departe de familie, pentru sublocote-nentul Costel MEDINÞU, nu a constituit un impe-diment. Nu îºi aminteºte ca vreodatã sã se fi simþitneglijat în „interesul de serviciu” al tatãlui sãu.

Acesta a ºtiut de fiecare datã sã îmbine activi-tatea profesionalã, cu toate privaþiunile ºicondiþionãrile ei, cu o viaþã de familie armonioasã.

Au fost ºi momente mai dificile - iminent, dar inocenþa ºinaivitatea copilãriei, sprijinul din partea mamei ºi a buni-cilor ºi, mai târziu, maturitatea timpurie ºi respectul pe careîl are pentru el, l-au fãcut sã fie mândru de tatãl sãu ºi nuneglijat. Niciodatã nu l-a privit ca pe un militar. Pentru el afost „tata” ºi atât.

Prezenþa armatei în familie a perceput-o ca pe un lucrupozitiv, care l-a ºi ajutat ulterior. Niciodatã, tatãl sãu nu i-asugerat ideea de a îmbrãþiºa cariera armelor. Însã, a simþitcã ºi-a dorit sã aibã un urmaº, nu numai pe linie bãr-bãteascã, ci ºi profesionalã.

A ales, iniþial, sã facã o facultate de automaticã, maiales, cã urmase cursurile unui liceu de informaticã. Fãrã afi influenþat într-un fel, a luat decizia care i-a schimbatviaþa. A ales sã devinã ofiþer. La aflarea veºtii, tatãl s-adovedit rezervat. I-a cerut ca, mai întâi, sã termine anul defa-cultate, integral, „sã nu râdã lumea de noi”, apoi sã sepregãteascã pentru admitere. A susþinut examenul ºi a intratîn rândurile studenþilor de la Academia Forþelor Terestre dela Sibiu, arma infanterie. La absolvire, tânãrul sublocote-nent a primit repartiþia la Bata-lionul 20 de la Craiova,unde, ca ºi tatãl sãu, cu 26 de ani în urmã, a primit coman-da primei sale subunitãþi (toamna anului 2005).

Întrebarea care se impune de la sine este dacã areintenþia sã continuetradiþia militarã în fami-lia MEDINÞU? Consi-derã cã e prea devremesã se gândeascã la asta.În nici un caz nu vainfluenþa alegerea copi-ilor sãi, la fel cum nicialegerea sa, nu a fostinfluenþatã. Poate cã ar fimândru, dacã ºi copiiisãi ar lumina o zi dinviaþa bunicului lor.

Maior GabrielPÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.ro

Î N C E P U T ª I C O N T I N U I T A T E

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 5

Deºi este posibil ca, cel puþin o parte din elementele de maijos sã fi fost deja expuse, o trecere în revistã bazatã pe experienþaproprie (,,Enduring Freedom 1” ºi ,,Antica Babilonia V”- îndesfãºurare), dar ºi a altor medici-ºefi care au organizat activi-tatea medicalã în ansamblul ei, poate fi binevenitã, cu condiþia sãajungã în timp optim la cei interesaþi ºi/sau desemnaþi (medici-ºefi de U, MU ºi nu numai).

De o importanþã recunoscutã, uneori doar formal ºi adeseoriminimalizatã, managementul etapelor pregãtirii, desfãºurãrii ºiîncheierii unei misiuni externe ar trebui sã rãspundã la întrebãrilecheie ale oricãrei activitãþi planificate, ºi asta aplicat sub-secvenþial, detaliat, pânã la ,,punctul optim”: CINE? CE? CUM?CÂND?

A. ,,CINE?” = Formarea echipei medicaleI. Coerenþa echipei medicale (medic-ºef, sanitar de stat-

major, pluton medical) reprezintã 50% din succesul misiuniiacestei mici structuri. Deºi efectivul medical din statul de orga-nizare ,,la pace” este aproximativ egal cu cel prevãzut în statul,,de misiune”, dezideratul ca echipa încadratã ,,la pace” sã fieprezentã integral în teatrul de operaþii este deocamdatã greu derealizat deoarece: 1. foarte puþine unitãþi militare au încadratecomplet structurile medicale; 2. dacã ar fi încadrate complet, NUtoþi ºi-ar exprima dorinþa de a participa la misiune, aceasta fiindîncã pe bazã de voluntariat (!!!); 3. dacã statul ar fi completîncadrat ºi TOÞI ºi-ar exprima acordul de participare, nu însem-nã cã echipa este gata formatã, apãrând unele întrebãri: * de câttimp funcþioneazã ÎMPREUNÃ echipa? * ce calitãþi/defecte aumembrii echipei? * ce nivel de pregãtire profesionalã au atins?* care sunt relaþiile interpersonale (de serviciu, în afara lui)? *care este motivaþia realã a participãrii la misiune? (loialitate,motive pecuniare, cãpãtarea de experienþã, etc). Într-un cuvânt,trebuie fãcutã evaluarea funcþionalitãþii, fluenþei ºi nivelulcolaborãrii între membrii (,,se înþeleg între ei?”).

Evaluarea obiectivã poate fi fãcutã numai dacã echipa alucrat împreunã cel puþin câteva luni, la un ritm ºi intensitatemedii/ridicate.

Uneori poate apãrea dilema: ,,sã meargã sanitarul X din uni-tatea proprie, mai puþin pregãtit profesional sau de prea puþintimp în structurã etc, dar cu alte calitãþi necesare grupului SAUsanitarul Y de la unitatea… - bun profesionist, cu experienþã înalte misiuni - dar mai orgolios, uneori indisciplinat, voluntaristºi care va fi aproape cu certitudine ,,veriga slabã” în grup?” Dinexperienþa personalã - confirmatã ºi de alþi omologi - este depreferat primul.

CINE formeazã echipa medicalã?Ideal ar fi ca aceastã echipã sã fie formatã de acela care o va

organiza, pregãti, direcþiona pe durata etapelor misiunii, adicãmedicul-ºef. Deci NU de cel cãruia i se va subordona (cdt. com-paniei) ºi în nici un caz de altcineva!

Aceastã necesitate derivã din aspectul specific al ,,asigurãriimedicale” realizatã de plutonul medical care are atât sarcini de,,support”, cât ºi de ,,combat” (întreaga echipã participã atât la,,mentenanþa umanã”- activitate staticã desfãºuratã la infirmeriataberei - cât ºi la asigurarea misiunilor de luptã, pentru acordareaprimului-ajutor medical - activitate dinamicã medicalã. Astfel,plutonul medical este singurul din structura detaºamentului careare sarcinã mixtã). De aceea, planificarea, controlul, remediereadeficienþelor, instruirea medicalã, NU pot fi fãcute prin lanþulierarhic de comandã având un grad foarte mare de specificitate.

Formarea echipei medicale, prin numiri de cãtre un terþ sauprin ,,forþarea “ statului de cãtre un candidat, poate avea efectecel puþin neplãcute precum: apariþia de disfuncþii (uneori majore)în îndeplinirea sarcinilor întregii structuri medicale, insatisfacþieºi insecuritate medicalã în rândul trupei, acte de indisciplinã,malpraxis medical (!) etc.

Nu este de invidiat medicul-ºef care a fost pus în situaþia dea gestiona activitatea unei echipe medicale (11 militari) alcãtuitãdin militari de la 6 (!) unitãþi militare din toatã þara. O structurãatât de micã trebuie sã fie extrem de omogenã; dacã la o subuni-tate luptãtoare (cca.30 militari) influenþa negativã a 2-3 militarieste tolerabilã sau corectabilã – fãrã efecte majore în desfãºurareamisiunii grupului, într-un grup mic aceastã influenþã va avea unefect mai rapid, mai intens ºi mai greu de remediat asupraîndeplinirii sarcinilor echipei.

De fapt, prima întrebare pe care ar trebui sã ºi-o punã candi-datul pentru funcþia de ,,medic-ºef” nu este dacã ,,sã merg sau nuîn misiune?”, ci ,,dacã voi merge în misiune, cu cine voimerge?” . Dacã acesta nu are rãspunsul complet, succesul asi-gurãrii medicale va fi incert sau cel puþin încãrcat de o experienþãneplãcutã.

Aspectele menþionate sunt, bineînþeles, valabile pentru toategrupurile ºi subunitãþile, însã pentru structura medicalã a unuidetaºament ele primeazã - uneori chiar deasupra celor legate depregãtirea de specialitate.

II. Pregãtirea de specialitate a echipei medicale.La pace, activitatea structurii medicale are douã mari

domenii: 1. Cel legat de ASISTENÞA MEDICALà PRIMARÃacordatã în sistemul de ,,Asigurãri de sãnãtate” (activitate sta-ticã, desfãºuratã la cabinetul medical al unitãþii - asimilat ,,Ca-

binetului medicului de familie”). Medicul-ºef este ºi medic defamilie, cadrele din plutonul medical sunt asimilate cadrelormedii din reþeaua civilã, iar sanitarii (gradaþi profesioniºti) - per-sonalului auxiliar. Sistemul funcþioneazã asemãnãtor celui civil.

2. ASIGURAREA MEDICALà A ,,PREGÃTIRII DELUPTÔ a unitãþii (trageri, aplicaþii, tabere, activitãþi demon -strative, concursuri sportive, antrenamente, testãri (practic pen-tru orice aspect este solicitatã asistenþã medicalã) cu personalulplutonului medical /medicul-ºef.

În momentul de faþã, nici unul din domeniile enumerate nusolicitã în mod real cunoºtinþe ºi mai ales tehnici de ,,medicinãde urgenþã” care sunt strict necesare în teatrele de operaþii.

Nu este un aspect negativ cã NU AU LOC evenimente caresã solicite asemenea pregãtire, dar dacã ar apãrea o situaþie deurgenþã, deficienþele ar apãrea ºi ele cu siguranþã.

Ordinul privind ,,însuºirea ghidurilor ATLS (AdvancedTrauma Life Support) de cãtre personalul medical participant lamisiune” nu reprezintã decât autodegrevarea de sarcina de aidentifica, organiza ºi verifica MODALITATEA CONCRETÃde pregãtire în acest domeniu.

Este improbabil sã existe cineva care sã creadã cã un para-medic, un specialist în tehnici de resuscitare se poate formacitind ghiduri ºi nu învãþând, practicând sub coordonarea directãa specialiºtilor, în unitãþi tip SMURD, secþii de urgenþã, serviciide ambulanþã etc pentru ca apoi sã aplice cele învãþate. Considernecesar ca acest gen de pregãtire sã se execute cel puþin o zi/sãp-tãmânã, dacã este posibil, în aceleaºi unitãþi medicale - militaresau civile - acestea având o cazuisticã permanentã.

Pentru viitor, este absolutã nevoie de iniþierea de cursuriintensive de medicinã de urgenþã efectuate prin Spitalul MilitarCentral sau alte spitale, cu accent pe manoperele medicale carepot fi efectuate la nivelul structurii ROL I, precum ºi pe trata-mentul bolilor ºi afecþiunilor specifice zonei de dislocare adetaºamentului. În acest sens vor fi folosite informaþii despreregiunea respectivã actualizate periodic, preluate din rapoarteleOMS, precum ºi din rapoartele primite de la medicii deja dislo-caþi în teatrul de operaþii. La sfârºitul cursului trebuie fãcutãevaluarea teoreticã ºi practicã a cursanþilor de cãtre comisia con -stituitã în acest sens care va elibera sau nu, un atestat de compe-tenþã în medicina de urgenþã cu recunoaºtere din partea MSF.

Este necesar ca în viitorul apropiat, gradaþii profesioniºti(personal medical auxiliar) sã fie angajaþi pe funcþia de ,,sanitar”

Punc te de vedere

(continuare în pag. 8)Maior dr. Miºu RÃILEANU

CMYK

DIN LUMEA MILITARÃ Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 6

MOWAG proiecteazã ºi produce vehicule blindateprintr-o tehnologie de înaltã performanþã destinate aplicaþi-ilor militare. Ceea ce propun ei pentru piaþa mondialã suntcâteva tipuri de vehicule terestre, dar ºi amfibii. Astfel,peste 12.000 de vehicule blindate din tipul PIRANHA,EAGLE ºi DURO se aflã deja dislocate ºi sunt operaþionaleîn diferite misiuni armate internaþionale.

Compania MOWAG a fost fondatã în anul 1950 cu ca-pital privat. Din luna octombrie a anului 2003, MOWAG ºio altã companie – Generel Dynamics European Land Com-bat System – au fuzionat ºi au acum în departamente peste500 de ingineri profesioniºti, dar ºi o bazã tehnologicãaflatã în oraºul Kreuzlingen, din Elveþia. MOWAGopereazã ºi se considerã a fi în continuare un grup industri-al care se circumscrie legilor Elveþiei. Firma cu care s-acombinat face parte din Corporaþia General Dymanics(GD), o companie cu largã paletã de orientãri în industriaapãrãrii care are peste 69.000 de angajaþi din lumeaîntreagã. Segmentele de afacere ale GD sunt : Sisteme deLuptã, Sisteme ºi Tehnologie Informaþionale, SistemeNavale ºi Aerospaþiale.

Produsele finite ale companiei MOWAG sunt de o cali-tate incontestabilã ºi reprezintã liderii tehnologici în arma-ta ºi flotila Statelor Unite, Canadei, Elveþiei, dar ºi în alteþãri cum ar fi: Australia, Noua Zeelandã, Suedia, Danemar-ca, Irlanda, Marea Britanie, Germania, Spania, Malaezia.Nici þãrile din Orientul Mijlociu, Africa sau America de Sudnu sunt strãine de Linia tehnologicã a companiei elveþiene.Deºi aceste vehicule blindate sunt produse în original doarpe teritoriul Elveþiei, Canadei ºi SUA, MOWAG a acordatlicenþe ºi altor companii strãine din industria apãrãrii pen-tru producerea anumitor vehicule, dar numai sub atenta lorsupraveghere.

RAMURA VEHICULELOR BLINDATE PIRANHA

Din momentul în care a fost conceputã aceastã branºãdenumitã Piranha 6×6, 8×8 ºi 10×10, adicã din anii ’70,

peste 6.500 de vehicule blindate au fost produse ºi suntastãzi operaþionale. Mai mult, 1.700 de vehicule Piranha aufost comandate ºi vor fi fabricate în viitorul apropiat.Plecând de la linia de bazã, noua generaþie de Piranha IIIare în plus numeroase aplicaþii, sisteme de arme ºi instalaþiioptice care vin în întâmpinarea oricãrui tip de câmp deluptã, fiind compatibile cu operaþiunile de menþinere a pãciiºi de impunere a pãcii oriunde pe glob.

Piranha IV 8×8 oferã în plus o mai mare mobilitate, oprotecþie modularã balisticã, o protecþie superioarã împotri-va minelor, mobilitatea crescutã fiind datã de sistemul desuspensie hidro-pneumatic.

VEHICULUL DE CERCETARE ªI DE OBSERVARE ÎNAINTATÃ EAGLE 4×4

Un total de 500 de vehicule de cercetare Eagle 4×4 aufost construite doar în ultimii opt ani ºi sunt astãzi în servi-ciul armatelor Elveþiei ºi Danemarcei. Modelul în sine estedestinat cercetãrii, comunicaþiilor ºi obsevãrii înaintate,fiind astfel un “partener” de nãdejde în misiunile ONU saupentru patrulele de frontierã.

MOWAG s-a gândit la aceastã versiune ºi i-a adãugat unînalt nivel de protecþie balisticã, o excepþionalã mobilitate,fie pe ºosea, fie în teren variat. Toate aceste caracteristici nuîi ridicã nicidecum costul de producþie, iar costurile dementenanþã ºi pentru antrenament sunt menþinute sub niveltocmai pentru a fi compatibile cu misiunile aeropurtate.

VEHICULELE DURO 4X4 ªI 6X6Iniþial concepute pentru forþele armate elveþiene, DURO

4x4 ºi 6x6 au intrat în serviciul mai multor þãri. În momen-tul de faþã, 3.600 de vehicule DURO mãrºãluiesc prinElveþia, Germania, Venezuela, Marea Britanie ºi Malaezia.Mai mult, vehiculele sunt folosie în alte þãri pentru operaþi-ile speciale. Germania a avut o comandã specialã pentruDuro III, versiunea cu protecþie împotriva minelor. Altearmate au alte preferinþe: Duro II, Duro III, cu alte carac-teristici tehnice. Oferta este variatã ºi, odatã fãcutã coman-da, compania se dovedeºte a fi promptã.

PIRANHA, EAGLE sau DURO sunt vehicule de ultimãgeneraþie care ºi-au demonstrat eficacitatea în numeroaseoperaþiuni pe întreg mapamondul, în diferite tipuri de misi-uni, în condiþii climaterice extreme ºi în teren variat.

Cristina FRATU

MOWAG –

VEHICULE BLINDATE DIN NOUA GENERAÞIE

Firma Thomson-CSF a prezentat, pentru prima datã,autovehiculul de apãrare A.A. BLAZER MISTRAL (peºasiul blindat pe roþi 8x8 PIRANHA), în cadrul Salonuluide tehnicã militarã Eurosatory ‘94, þinut la Bourget, în

apropiere deParis.

A c e s t aeste dotat cu orampã delansare MIS-TRAL, pro-dusã de firmaMatra, un tunG A T L I N Gcal.25 mmprodus defirma General

Electric, un radiolocator în bandã E Thomson-CSF 2630(cu care este înzestrat ºi sistemul CROTALE) ºi cu untelemetru laser ºi o camerã TV în I.R. produse de firma

Texas Instru-ments.

Autovehicu-lul, care are o cumare mobilitate, afost conceputpentru a apãra

infanteria mecanizatã împotriva atacurilor aeriene, în spe-cial împotriva elicopterelor ce acþioneazã la foarte joasãaltitudine.

Radiolocatorul poate detecta o aeronavã în zbor de la odistanþã de 18 km ºi un elicopter în zbor staþionar de la 8km. La distanþe foarte mici, sistemul trece automat dinmodul de lucru “rachete A.A.” la modul de lucru “tunA.A.”, ochitorul trebuind sã comande doar direcþia detragere.

Imediat dupã prezentarea de la Salonul Salonului detehnicã militarã Eurosatory ‘94, Infanteria marinã a SUA acomandat un lot de 21 de autovehicule BLAZERSTINGER în cadrul programului LAV, în valoare de 65milioane $.

Locotenent colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion @forter.ro

Transportorul blindatcu armament AA

“BLAZER MISTRAL”

CMYK

(urmare din numãrul trecut)G. Puterea de luptã se comportã ca o „ratã” de cantitate

instantanee de energie. Aceasta este capacitatea de a obþinerezultate într-un anumit moment ºi astfel este ca o ratã deschimb a stãrilor elementelor (trupe proprii, inamic, mediu). Lacel mai scãzut nivel este capabil sã obþinã rezultate la un ele-ment granular de spaþiu la un moment dat. La nivel general estecapacitatea agregatã a multor elemente de spaþiu la un momentdat.

H. Puterea de luptã are proprietatea de agregare ºi deza-gregare. O altã caracteristicã a puterii de luptã este urmãtoarea:contribuþiile puterilor de luptã elementare pot fi agregate într-unmãnunchi de puteri de luptã ºi acestea în mãnunchiuri mai mari.Invers, puterea poate fi disecatã în grupuri mai mici de puteri deluptã ºi mai jos la contribuþiile elementare. Aceastã proprietatederivã din proprietatea care corespunde elementelor ºi acþiu-nilor.

Puterea de luptã existã numai pe timpul luptei în faþa unuiadversar, în timp ce lupta se desfãºoarã. Înainte ca lupta sãînceapã ºi dupã ce se terminã, capacitatea de a obþine rezultateleluptei existã ca potenþial de luptã, nu ca putere de luptã

I. Puterea de luptã aratã propria similitudine în cadrulstructurii ierarhice a luptei. Puterea de luptã lucreazã la celemai joase eºaloane ale luptei în acelaºi fel ca la cele mai înalte.Aceasta este determinatã de caracterul fracþionar-ierarhic alstructurii luptei, în principiu, puterea de luptã a unei brigãzi detancuri este exercitatã în aceeaºi manierã ca puterea de luptã ele-mentarã exercitatã de un singur tanc.

Potenþialul de luptã al unei forþe este un indicator care reflec-tã într-o manierã agregatã letalitatea (posibilitatea de a producepierderi, distrugeri etc.) însumatã ºi ponderatã a tuturor cate-goriilor de tehnicã ºi armament ce compun forþa. Potenþialul deluptã al unei structuri militare reflectã performanþele ideale,apreciate drept constante, determinate pe baza caracteristicilortehnico-tactice specifice categoriilor de armament, aparaturii,materialelor, mijloacelor de transport, corespunzãtoare condiþi-ilor de utilizare ºi de randament avute în vedere la proiectarealor.

Admiþând puterea, capacitatea ºi potenþialul de luptã, cafiind posibilitãþi ale structurilor tactice, putem sã le definim, înacelaºi timp, ºi ca stare potenþialã la un moment dat. În acestecondiþii, cele trei concepte pot fi evaluate în timp, între valorilede 100% ºi 0%, valoare ce defineºte situaþia unitãþii (mariiunitãþi), ca fiind în posibilitatea/imposibilitatea de a îndeplini omisiune de luptã, ºi se considerã cã ele sunt aproximativ sino-nime (atât din punct de vedere conceptual, cât ºi al conþinutului).

Dacã se analizeazã semnificaþia termenilor de putere, capa-citate ºi potenþial din “Dicþionarul explicativ al limbii române”,se constatã cã aceºti termeni au o serie de elemente comune, însãaria de cuprindere este diferitã.

Considerãm cã potenþialul de luptã reprezintã totalitateaposibilitãþilor umane, tehnice, materiale ale unei structuri mi-litare tactice ce pot fi destinate ducerii luptei. Aceste posibilitãþise regãsesc în parte, încã din timp de pace, în cadrul structuriimilitare respective, iar diferenþa, în stare latentã, în mediul încare urmeazã sã se acþioneze pe timpul rãzboiului.

Dezvoltarea potenþialului de luptã. Capacitatea latentã deobþinere a rezultatelor în luptã este încorporatã în forþele mi-litare. Anterior luptei, forþele sunt organizate, pregãtite ºi îndoc-trinate uneori în grabã ºi uneori pe parcursul mai multor ani cupotenþialul de a lupta unde li se cere. Dezvoltarea potenþialuluide luptã începe când mâna de lucru este recrutatã, materialuleste transformat în arme, iar doctrina ºi tacticile sunt dezvoltate.Ea continuã cu instruirea, pregãtirea ºi dezvoltarea capacitãþii deluptã pânã când capacitatea latentã este activatã ºi descãrcatã întimpul luptei. În timp ce lupta este în curs de desfãºurare, forþeledin afara zonei de luptã (neangajate) îºi menþin capacitatea com-bativã ca potenþial de luptã. Odatã lupta terminatã, capacitatearezidualã se transformã în potenþial de luptã.

Distincþia dintre potenþialul de luptã ºi puterea de luptã.Linia de separaþie, între potenþialul de luptã ºi puterea de luptãeste determinatã de problema influenþei asupra situaþiei de luptã.Dacã un element, indiferent de localizare, exercitã influenþãasupra situaþiei de luptã, contribuie la dezvoltarea nivelului pu-terii de luptã, dacã nu el rãmâne potenþial de luptã. De exemplu,un sistem strategic de detectare disponibil în afara zonei de luptãare potenþial de luptã, dar dacã se foloseºte în inteligenþa tacticãîntr-o situaþie de luptã, el contribuie la dezvoltarea niveluluiputerii de luptã a structurii militare respective.

Dacã o unitate, în cadrul zonei de luptã, este menþinutã înrezervã, ea totuºi contribuie la dezvoltarea nivelului puterii deluptã a structurii militare din care face parte la luptã când influ-enþeazã comandamentul forþei respective ºi subordonaþii sãi îndeciziile luate (ºi pot, de asemenea, sã influenþeze adversarul,dacã ºtie de existenþa rezervei). Similar, rezervele de muniþie ºicarburant disponibile, ale fiecãrei pãrþi, au influenþã, deoarece,dacã stocurile sunt mari, comandanþii ºtiu cã acþiunile lor deluptã nu vor trebui limitate sau dacã stocurile sunt reduse, ei ºtiucã forþa va trebui sã-ºi limiteze acþiunile de luptã. Un infanteristcare participã în acþiuni grele de luptã, dar nu executã trageri cuarmamentul individual, contribuie la dezvoltarea nivelului pu-terii de luptã deoarece prezenþa lui influenþeazã pe cei din jur.Totuºi, în toate aceste exemple, cea mai mare capacitate a uneiunitãþi din rezervã, cantitatea nefolositã de stocuri de rezervã ºicapacitatea infanteristului rãmân ca potenþial de luptã.

Mãsura în care o anumitã unitate poate fi consideratã maidegrabã ca potenþial de luptã, decât putere de luptã, nu esteînsemnatã, influenþa sa asupra situaþiei de luptã este punctulsemnificativ. Diferenþa dintre potenþialul de luptã ºi puterea deluptã este aceeaºi cu diferenþa dintre energia potenþialã ºi ener-gia cineticã în fizicã. În fizicã, munca poate fi realizatã printransformarea energiei potenþiale în energie cineticã; în luptã,rezultatul (outputul) luptei poate fi realizat prin transformareapotenþialului de luptã, în putere de luptã. Potenþialul de luptãeste capacitatea latentã, în timp ce puterea de luptã este activã,capacitatea realizatã.

De la potenþialul de luptã proiectat, la potenþialul deluptã disponibil. Potenþialul de luptã proiectat este un potenþialnominal bazat pe modul cum o forþã este proiectatã ºi cum suntpreconizate a fi folosite mediul ºi ameninþãrile.

Potenþialul proiectat al luptei este capacitatea latentã, prog -nozatã înaintea luptei unei forþe pentru a obþine rezultate utile înluptã, când organizat, instruit, echipat, sprijinit, motivat ºi con -dus corespunzãtor forþei desemnate împotriva unor ameninþãriplanificate (aºteptatã). Potenþialul proiectat al luptei reprezintã ostare nominalã a capacitãþii de luptã nedegradatã de acþiuneainamicului. Este, mai curând, o caracteristicã unilateralã a uneiforþe decât una care este influenþatã de acþiunile unui anumitinamic într-un anumit mediu.

Potenþialul de luptã pentru obþinerea rezultatelor în luptãpoate fi exprimat luând în considerare numãrul elementelor,forþa ºi caracteristicile cantitative ºi calitative ale elementelor,bazate, atât pe date brute ºi aproximate, cât ºi pe metode variatede calculare a eficienþei forþei împotriva unei anumiteameninþãri sau generice. Eficienþa armelor este de obicei bazatãpe teste de laborator, teste de teren, simulãri, manevre ºi expe-rienþa trecutã de luptã în folosirea armelor. Eficienþa indivizilorºi unitãþilor este bazatã pe scurte simulãri de date. Chiar cu datevoluminoase, determinate, potenþialul de luptã al unei forþe estedificil, nu existã o metodã larg acceptatã pentru însumareacapacitãþii combinate a tuturor elementelor forþelor.

Extrapolarea experienþei rãmâne cel mai de încredere imputpentru asemenea estimãri, potenþialul de luptã proiectat astfelreprezintã o capacitate nominalã estimatã care nu ia în conside-rare degradarea capacitãþii unei anumite forþe, nici degradareadin acþiunile minime pe care un inamic le-ar întreprinde sau pecare o zonã de luptã nefavorabilã le-ar impune.

Potenþialul de luptã disponibil este capacitatea latentã a uneiforþe de a obþine rezultate utile în luptã prin existenþa orga-nizãrii, instruirii, echipãrii sprijinului, motivãrii ºi conducerii.Aceasta reprezintã capacitatea combativã luând în considerarescãderea realã, dar nedegradatã de un anumit mediu de luptã sauprin acþiunea inamicului. Imediat înaintea începerii luptei,potenþialul disponibil este ceea ce fiecare parte trebuie sã trans-forme în putere de luptã în timpul luptei, potenþialul netransfor-mat încã în putere de luptã rãmâne ca potenþial disponibil. Dincauza degradãrilor, ca urmare a acþiunilor inamicului ºi a me-diului, potenþialul de luptã disponibil este rar, dacã se întâmplã,transformat, în totalitate, în putere de luptã.

Potenþialul de luptã disponibil, pe de-o parte, încorporeazãtoate degradãrile sale, la care o forþã poate fi subiect. Acestea potinclude o conducere slabã, instruire neadecvatã, un moral scãzut,obosealã, echipament slab reparat, legãturi de comunicaþii neo-perative, inferioritate în echipament, deficienþe în tacticã ºi doc-trinã ºi nenumãrate alte exigenþe. Orice forþã începe lupta cuacestea ºi potenþialul de luptã disponibil. Înaintea luptei, uncomandant are ocazia sã-ºi îmbunãtãþeascã potenþialul, dar cândlupta începe, potenþialul lui disponibil este cel la care el trebuiesã recurgã, potenþialul de luptã disponibil. Dar, îndatã ce luptaa început, puterea de luptã pe care el este capabil sã o activezedin potenþial va depinde, nu numai de alegerea lui, dar ºi deadversar.

Comandantul activeazã potenþialul de luptã pentru dez-voltarea puterii de luptã în vederea îndeplinirii misiunii. Acti-varea puterii de luptã începe în timpul paºilor pregãtitori, laînceperea luptei ºi se intensificã în timpul cursei, cu capacitatearezidualã de retransformare în potenþialul de luptã, când lupta seîncheie.

Situaþia de luptã este totalitatea (agregarea stãrilor tuturorelementelor) stãrilor ambelor pãrþi ºi mediu în orice moment alluptei. Este realitatea a aceea ce existã în teatrul de acþiuni, nu aceea ce este perceput a fi situaþia de luptã, de cãtre fiecare parte.Amestecul puterilor de luptã ale celor douã pãrþi produce oschimbare a situaþiei de luptã la un moment dat.

Rezultatul luptei. Puterea de luptã produce schimbãri destare, efectul ei care acþioneazã în timp cumuleazã schimbãri destare, pe care le numim rezultatul luptei. Acesta este rezultatulcumulativ (mãsurat ca o nouã stare a elementelor ambelor pãrþiºi mediul luptei) a puterilor de luptã, acþionând în timp asuprasituaþiei luptei. Acesta este echivalent cu lupta dusã împotrivaunui inamic ºi îndeplinirea misiunii. El diferã de definiþia clasicãa activitãþii în care mult din activitatea luptei este mai degrabãcognitivã decât fizicã. Rezultatul nu este neapãrat pe deplinfolositor ambelor pãrþi. Poate fi favorabil sau nefavorabil înfuncþie de cât de bine progreseazã misiunea. Rezultatele puteriide luptã totalizate ca output sunt acelea care într-adevãr au loc(din rezultatele percepute de fiecare parte a fi avut loc).

Rezultatul luptei este starea schimbatã care are loc într-unsingur element sau agregat (totalizat) din activitatea acþionalã deluptã elementarã sau agregatã.

Noua stare este condiþia schimbatã a unui element, singursau agregat, fiind acþionat de reflecþia atributelor sale, inclusivcondiþiile spaþiale. Un rezultat de luptã posibil este distrugereaunui element, în care starea modificatã previne din existenþa sauinexistenþa lui (starea modificatã pentru un camion a fost trans-formarea camionului, în elementele separate ale camionului).

Energia de luptã. Deºi, termenului „energie de luptã” nu is-a dat o anumitã definiþie, energia în sensul cel mai larg alcuvântului este ceea ce se degajã pentru a produce putere deluptã ºi output-ul luptei. În mod caracteristic, energia se degajãde fiecare parte prin manifestarea funcþiilor luptei, pentru a creaP.C. prin intermediul proceselor formate în amestecul celor treipãrþi interactive. Energia umanã degajatã este, atât fizicã, cât ºicognitivã. Energia materialã este sub forma cheltuirii de carbu-rant, artilerie ºi alte consumabile depãºind impedimentele medi-ului de luptã.

Cum este activatã puterea de luptã? În timpul fazeipregãtitoare, energia de luptã este dezvoltatã de fiecare parte,prin funcþiile luptei de care au nevoie pentru iniþierea misiunii.Acþiunile pregãtitoare includ difuzarea ordinelor iniþiale, poz-iþionarea forþelor ºi rezervelor ºi observarea inamicului. Înaceastã fazã, dezvoltarea puterii de luptã, din potenþialul deluptã este nestãvilitã de acþiunile inamicului, dupã aceea, întimpul fazei active, când funcþiile combative conduc spre inter-acþiunea cu inamicul; puterea de luptã pe care o forþã ogenereazã este degradatã ºi prin dezavantajele terenului. Acþi-unea puterii de luptã este iniþiatã doar prin acþiuni cognitive.Forþa comandantului fiecãrei pãrþi întreprinde diferite acþiuni decomandã. În primul rând, foloseºte procese de comandã-control,motivaþie în comunicaþie pentru a direcþiona ºi controla forþa sa

pentru îndeplinirea misiunii comandantului. Subordonaþii extindfuncþia de comandã ºi aceleaºi procese cu toate forþele. Perso-nalul care nu comandã rãspunde la comenzi cu decizii cognitivenenumãrate pentru a face operaþiile sã meargã ºi aceste decizii,mai departe, extind direcþionarea ºi controlul. Astfel, activareaputerii de luptã rezultã din acþiuni cognitive nenumãrate aletuturor indivizilor în luptã. Procesul comandã-control opereazãprin toþi indivizii, deºi, se manifestã ca un proces de sus în josiniþiat de un singur comandant. Acest proces extins de comandãcontrol este subiect pentru ineficienþã (vãzut ca fricþiune) care seextinde de la comandant.

(urmare din numãrul trecut)Procesul este continuu, domeniul îmbogãþindu-se cu un nou con-

cept, cel de OPERAÞII ASIMETRICE, apãrut dupã evenimentele de la 11septembrie 2001. Din cele publicate pânã în prezent rezultã cu claritatecã, operaþiile militare ale viitorului poartã amprenta noilor riscuri,ameninþãri ºi vulnerabilitãþi la adresa democraþiei ºi civilizaþiei, iaracestea vor fi duse în noi medii, unele chiar cu caracter de noutateabsolutã (aici ne referim în primul rând la operaþiile militare în rãzboiulbazat pe reþea, în cel informaþional sau în conflictele asimetrice).

Cel de-ai doilea aspect îl constituie tendinþele strategice ale ope-raþiilor militare ale viitorului analizate de majoritatea specialiºtilor mi-litari. La nivel operaþional, natura confruntãrii viitoare va fi dependentãde efectul strategic urmãrit. În general, vor rãmâne douã forme deoperaþii: “Operaþiile de lovire” vor urmãrii nimicirea oamenilor ºi dis-trugerea infrastructurii adversarului pentru a-i înfrânge dorinþa ºi capa-bilitatea de a continua acþiunile. “Operaþiile de stabilitate” vor urmãriisã preîntâmpine instabilitatea ºi sã asigure securitatea, pentru a elimi-na pierderea în rândul efectivelor ºi distrugerea infrastructurii.

Pentru a realiza o vedere de ansamblu asupra tendinþelor imediateale operaþiilor militare, cred cã este extrem de interesant sã analizãmcâteva din principalele caracteristici ale actorilor militari de prim rang,în special S.U.A., care dau, în mare mãsurã, dimensiunea perspectivei.

Transformarea Forþelor Armate ale SUA. Pânã în anul 2015,viitorul operaþiilor de lovire va fi determinat de transformarea ForþelorArmate ale SUA ºi de reacþia altor actori militari ºi nonstatali la acestproces. SUA vor urmãri sã dezvolte în continuare puterea de luptã prinavantaj calitativ, acceleratã de o ratã continuã a dezvoltãrii tehnologice,corelatã cu noile concepte operaþionale. Pânã în anul 2015, transfor-marea va fi structuratã în jurul conceptului “Dominaþia în întreg spec-trul” ºi va fi construitã pe urmãtoarele subconcepte: angajamentul deprecizie; superioritatea informaþiei; protecþia multidimensionalã; con-centrarea logisticã. Implementarea acestor concepte va determina,probabil, urmãtoarele schimbãri: câmpuri de luptã neliniare, opusefronturilor care determinau ºi delimitau controlul teritorial; forþe dis-persate care concentreazã puterea de foc, în locul unor concentrãri îngrupãri permanente; putere de foc prin lovituri de precizie în detrimen-tul concentrãrilor de foc; planuri dinamice ºi evolutive ale campanieifaþã de etape secvenþiale; creºterea ritmului printr-o cunoaºtere maibunã ºi o decizie mai rapidã.

Implicaþiile transformãrii pentru aliaþii SUA. Rata schimbãrii, pre-cum ºi costurile legate de dorinþa de a ajunge la nivelul dezvoltãrilortehnologice ale SUA sunt cele care determinã reducerea posibilitãþiialiaþilor tradiþionali ai SUA de a menþine capabilitãþi apropiate. Mulþidintre aliaþii SUA nu-i vor urma sau nu vor fi în mãsurã sã o facã.Aceasta poate conduce la activitãþi pentru specializarea pe rol cu SUA,asumându-ºi sarcina de lovire, iar aliaþii acþionând în unele secvenþeale operaþiilor de stabilizare sau în cele de sprijin.

Implicaþiile pentru ceilalþi. Transformarea va crea noi elemente detãrie care, mai târziu, vor face imposibil un rãspuns la operaþiile mi-litare convenþionale. Foarte puþine forþe, în afara Vestului, se vor trans-forma la acelaºi nivel sau ritm. Aceasta nu înseamnã cã nu vor evoluacapabilitãþile ºi conceptele. Multe state vor dezvolta capabilitãþi curenteproprii, pe mãsura dezvoltãrilor tehnologice. Alte state vor fi în mãsurãsã dezvolte capabilitãþi de niºã aproape echivalente cu ale aliaþilorSUA, care au decis sã nu urmeze nivelul dezvoltãrii tehnologice ºiorganizaþional ale SUA.

Operaþiile de stabilitate pânã în 2015. Acestea vor creºte în diver-sitate ºi frecvenþã, cuprinzând operaþiile de sprijin al pãcii, operaþiicontra insurgenþilor ºi, potenþial, operaþiii de ocupare. Aºa cum auidentificat experþii britanici, în cuprinsul Dimensiunii politice, con-secinþele unui teritoriu neguvernat, guvernat slab sau contestat, seînrãutãþesc datoritã creºterii ameninþãrilor terorismului internaþional ºiale crimei organizate. În consecinþã, vor exista mai multe solicitãri pen-tru operaþiile de stabilitate. Acestea vor merge mai departe de acþiunileprincipale care vizeazã menþinerea ºi impunerea pãcii. Ele pot luaaspectele unor operaþii împotriva insurgenþilor, pentru a preveniameninþãrile asupra guvernelor din partea actorilor nonstatali. Totodatãpot sã fie sub forma operaþiilor de ocupaþie, pentru a menþine ordineadupã înlãturarea regimului. Fazele unor astfel de operaþii vor creºte îndiversitate ºi complexitate, cu suprapuneri între fazele procesului destabilitate ºi între operaþii de stabilizare ºi de lovire. În viitorul apro-piat, militarii europeni vor menþine conducerea la nivel de expertizã încadrul operaþiilor de stabilitate. Operaþiile de stabilitate vor îmbina mi-litari ºi nemilitari, fie cã sunt forþe de securitate locale, organizaþiinonguvernamentale sau contractori civili.

Operaþiile dupã anul 2015. Un important factor de schimbare încadrul operaþiilor militare este creºterea dominaþiei vehiculelor/aparatelor fãrã pilot. Aºa cum a fost evaluatã ºi în cadrul Dimensiuniiºtiinþã ºi tehnologie, sistemele controlate de la distanþã vor deveniprevalente în toate mediile. Capabilitãþile total autonome, care nu auoameni în circuitele ºi procesele de decizie tacticã independente, ºicapabilitãþile de angajare pot deveni realitate cãtre anul 2030.Creºterea numãrului mediilor de luptã - precum spaþiul, spaþiul ciber-netic ºi spectrul electromagnetic - va deveni din ce în ce mai contes-tatã.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 7

D E L A P O T E N Þ I A L , L A P U T E R E D E L U P T Ã

Fizionomia operaþiilormilitare ale viitorului

Lt.col. prof.univ. dr. Daniel DUMITRUMr. Ovidiu GHEORGHE

Mr. lect.univ. drd. Marian STANCU

numai dacã vor avea atestat în medicina de urgenþã, atestat eli -berat de cãtre o structurã medicalã abilitatã, iar pentruselecþionarea pentru participarea la misiuni externe sã fie testaþila nivelul Spitalului Militar Central.

Dupã pãrerea participanþilor la misiuni externe cu atribuþii înasigurare medicalã, acesta este principalul aspect negativ care,împreunã cu deficienþele privind tehnica de evacuare, aparaturãºi alte dotãri materiale de ROL I, trebuie urgent remediate.

B. ,,CE” URMEAZÃ SÃ FACÃ ECHIPA ?Odatã formatã echipa medicalã, sarcinile fiecãrui membru

trebuie bine delimitate, dar combinând atribuþiile valabile pentrutoþi cu cele stabilite pentru fiecare individ, separat (cu bãtaie întimp - mai lungã sau mai scurtã). De exemplu: TOÞI vor trebuisã studieze chiar ºi individual, noþiuni de BLS sau o limbãstrãinã, dar numai X va fi responsabil cu pregãtirea sãlii pentrudemonstraþii practice, Y va asigura legãtura cu administratorulCp.St.M.Dsv., iar Z care are o atenþie distributivã mai bunã, vapregãti fiºele de examinare medicalã ºi lista celor programaþi înziua ulterioarã, etc. Sarcinile echipei medicale sunt permanente,pe toatã durata pregãtirii misiunii, cu ,,vârfuri” de 12-14 ore/zi ºiperioade situate la media duratei ºi intensitãþii activitãþilor celor-lalte subunitãþi. Aceste sarcini pot fi împãrþite în 2 mari categorii(ca ºi pe timpul derulãrii misiunii); ambele reies, atât din ,,Pre-cizãrile pe linie medicalã” la „Ordinul de pregãtire a misiunii”,cât ºi din sarcinile de pregãtire militarã generalã:

Strict medicale - Pregãtirea, executarea vizitei me-dicale , urmatã de procesarea datelor ºi monitorizarea în conti-nuare a stãrii de sãnãtate a efectivelor admise (în paralel cu cele-lalte persoane de pe ,,Lista de pacienþi” a medicului ºi cu cazurileapãrute cu ocazia vizitei medicale care de obicei nu sunt multe,dar pot impune internãri, controale, prescripþii, dispensarizareetc.). Este sarcina prioritarã care urmeazã imediat dupãtestarea psihologicã ºi care are o mare importanþã medico-legalã, însã modul cum se efectueazã în prezent pune in dis-cuþie multe aspecte: I se acordã o mare importanþã, dar i sealocã un timp foarte scurt, astfel încât devine o formalitate.Peste 500 militari ,,examinaþi” (la cca.10 specialitãþi) în 2sãptãmâni (10 zile lucrãtoare) duce la deplasarea în medie a50 militari/zi la ,,ambulatorul de specialitate al SpitaluluiMilitar”. Dacã pentru FIECARE militar, fiecare medic spe-

cialist (din cei 10) ar aloca numai 5 minute (incluzând înre-gistrarea consultaþiei - cu sau fãrã scrisoare medicalã, anam-neza ºi examenul clinic) atunci 50 x 5 =250 minute!, aproxi-mativ 4 ore la o specialitate (!!!), sau 4 ore pentru 2 specia-litãþi - dacã grupul de 50 se împarte în douã.

În cele mai multe cazuri, pentru operativitate, vizita pe spe-cialitãþi se reduce la înregistrarea prezentãrii ºi parafarea fiºeimedicale. Chiar dacã din ANTECEDENTELE înscrise demedicul de unitate reies elemente utile pentru specialist sau ana-lizele de laborator/radiologia aduc date de suspiciune de boalã,specialistul NU va pune diagnosticul cert ºi NU va lua hotãrâreade ,,Apt”sau ,,Inapt” pentru misiune, întrucât aceasta este decompetenþa COMISIEI de expertizã a Spitalului Militar, care valua hotãrârea dupã INTERNAREA militarului pentru câteva zile,întârziind cu mult timp rezultatul final al vizitei medicale (maiales în cazul mai multor internaþi).

O examinare medicalã eficientã ºi, mai ales, operativã ar tre-bui sã aibã la bazã o realã monitorizare a sãnãtãþii TUTURORmilitarilor, indiferent dacã aceºtia urmeazã sã plece în misiuniexterne sau nu. Aceastã monitorizare este efectuatã de mediculde unitate, indiferent de MEDICUL DE FAMILIE unde aceºtiasunt înscriºi. Starea de sãnãtate nu se poate ,,eticheta” în 2-3minute de consultaþie de specialitate, ea este rezultatul ,,isto-riei”individuale.

Înainte de misiune, atestarea sãnãtãþii unui militar ar trebuifãcutã astfel: * descrierea în amãnunt a antecedentelor personale(inclusiv cele vaccinale) - sarcina medicului DE FAMILIE ºi acelui DE UNITATE (dacã acesta nu coincide), inclusiv cu pre-cizarea aptitudinii medico-militare pe anul precedent; *vizita pespecialitãþi: ar trebui fãcutã la Spitalul Militar la care este aron-datã unitatea DE BAZÃ a militarului, prin grija mediculuiunitãþii SALE (care oricum l-a monitorizat), astfel încât, laprezentarea la unitatea care pleacã în misiune, cu cel puþin 3 luniînainte, pentru ÎNCEPEREA selecþiei, starea sãnãtãþii sale sã fieDEJA atestatã. Centrul de greutate al vizitei pe specialitãþi sã îlconstituie examinarea neurologicã, oftalmologicã (ex.: F.O. artrebui sã fie inclus în screening!), cardiologicã, ORL, ecograficã,radiologicã ºi de laborator ºi mai puþin chirurgicalã, psihiatricã,dermato-venericã unde antecedentele sunt mai importante ºi/sauexaminarea poate fi fãcutã chiar de cãtre medicul de unitate; *monitorizarea în continuare a stãrii de sãnãtate ºi, mai ales, acapacitãþilor adaptative ºi DE EFORT (parametri cardiaci ºi ten-sionali), pe durata perioadei DE SELECÞIE ºi de pregãtire cu

consemnarea rezultatelor în ,,fiºa medicalã” - sarcinã DE BAZÃa medicului unitãþii care pleacã în misiune! * solicitarea reeva-luãrii medicale, la Spitalul Militar, la specialitatea la care se con-siderã a fi necesar (îmbolnãviri importante apãrute pe timpulperioadei de selecþie/pregãtire, inadaptare la efort, alte modificãriale stãrii de sãnãtate apãrute ULTERIOR efectuãrii vizitei pespecialitãþi), cu eliminarea din statul de misiune în cazuldepistãrii unor stãri de boalã sau PREMORBIDE (nu numai celeconsemnate în ,,Baremul medical”!).

Aspectul menþionat ar putea fi valabil ºi pentru vizita pe spe-cialitãþi la întoarcerea din misiune: medicul detaºamentului artrebui sã decidã PENTRU CINE ºi LA CE SPECIALITATE estenecesarã o examinare medicalã mai amãnunþitã, în funcþie deproblemele medicale individuale apãrute în misiune.

Actuala modalitate de vizitã medicalã este destul de costisi-toare faþã de rezultatele obþinute. De exemplu: 1 kit pentru dece-larea antigenului HBs costã cca. 20 RON, iar rezultatul pozitiv alacestuia oricum NU exclude participarea la misiune. Atunci careeste scopul efectuãrii lui în contextul participãrii la misiune ?

Un alt aspect foarte important este cã vizita medicalã sedesfãºoarã concomitent cu alte activitãþi specifice perioadei depregãtire ºi cu alte sarcini ordonate (fãrã legãturã cu pregãtireapentru misiune). În aceste condiþii, calitatea rezultatelor este pemãsurã!

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 1(186/187) din 16 ianuarie 2006Pagina 8

- Interviu cu comandantul Batalionului 32 Infanterie „Mircea”, locotenent-colonelul Cristian DINULICÃ -- Domnule locotenent-colonel, suntem la finele anului

2005. Ce a însemnat acest an pentru unitatea pe care ocomandaþi?

- Anul 2005, pentru Batalionul 32 Infanterie, a fost un andefinitoriu. Spun un an definitoriu, în ceea ce priveºte ope-raþionalizarea structuralã ºi acþionalã a acestei unitãþi,reprezentativã pentru Armata Românã, pentru Corpul 1Armatã Teritorial în zona de vest a României.

În acest sens, în baza planurilor existente ºi a ordinelorprimite, am desfãºurat un întreg proces în vederea încadrãriiunitãþii cu cadre militare ºi militari angajaþi pe bazã de contractpe posturile oferite de statul de organizare. Acesta a fost unprim deziderat. Consider cã am reuºit sã îl rezolvãm în limitaposibilitãþilor avute. Însã, faþã de anii anteriori, consider cã amfãcut un salt deosebit.

Din cel de-al doilea obiectiv, acela al operaþionalizãriiacþionale pot sã spun ºi probabil voi face referiri ºi în conti-nuare cã am desfãºurat absolut toate activitãþile din plan curezultate foarte bune, La toate controalele efectuate de cãtreeºaloanele superioare, am obþinut numai calificativul maxim.Este un câºtig pentru noi, mai ales în ceea ce priveºte partici-parea unitãþii la activitãþile urmãtoare pe parcursul anilor 2006-2007.

- Lunile aprilie-iunie au fost deosebit de grele pentru po-pulaþia din judeþul Timiº, din cauza puternicelor inundaþiiproduse atunci. Cum a intervenit batalionul în sprijinul sinis-traþilor?

- Din nefericire, puternicele inundaþii, care au afectat teri-toriul României în 2005, au început de aici, din Banat, mai pre-cis din seara zilei de 18 aprilie. Pe fundalul unor precipitaþiiabundente, în zona de vest au început inundaþiile. Mai întâi, înzona localitãþilor, Scuria, Mânãstirea ºi Gãtar, unde apele râu-lui Bârzava au rupt malurile digului ºi au inundat localitãþile pecare le-am enunþat anterior. Din prima noapte am acþionat cutransportoare amfibii blindate, autocamioane ºi militari, pentruevacuarea, în primul rând, a populaþiei civile, apoi a bunurilormateriale ale acesteia. Acesta a fost începutul. Nici noi nubãnuiam ceea ce urma sã ne aºtepte pe o perioadã de douã luni(fãrã o zi), în care nici un militar al batalionului nu a avutliniºte ºi a participat cu toate forþele pentru a veni în sprijinulacelor oameni nãpãstuiþi. Au urmat apoi activitãþile de conso-lidare a digurilor râului Timiº. Consolidam într-o parte, iarapele rupeau în alta. Cel mai greu a fost sã acþionãm post inun-daþii. A trebuit sã evacuãm populaþia ºi bunurile acesteia dintr-un raion care a avut o suprafaþã de 400 km pãtraþi, în care apaa bãltit sãptãmâni la rând, având adâncimi între 1 ºi 2 m. Peri-colul exista la tot pasul, nu numai de înec al oamenilor sau descufundare a tehnicii, ci ºi cea de îmbolnãvire a personaluluicare a acþionat.

Printr-o bunã organizare a activitãþilor ºi înaltul simþ aldatoriei dovedit de cãtre militari, nu ne-am confruntat cu niciun fel de problemã. Ca o analizã succintã, pot sã spun cã, dacãactivitatea unitãþii s-ar exprima în cifre, ar arãta astfel: peste14.000 ore/om/lucru, ºi 28.000 km efectuaþi, majoritatea aces-tora fãcându-se prin apã care adeseori risca sã ajungã ºi sã intreîn rezervoarele cu carburant ale maºinilor. Sute de tone de ali-mente transportate ºi distribuite sinistraþilor, materiale de con-

strucþii, corturi ºi echipament de cazarmament. De asemenea,personalul unitãþii s-a mobilizat încã din primele momentereuºind sã strângã peste cinci tone de îmbrãcãminte civilã careau fost distribuite celor care nu mai aveau cu ce sã se îmbrace.Am fost printre primele unitãþi care au depus o sumã de 66 mi-lioane (vechi) în contul ajutorãrii sinistraþilor. Am vãzut mili-tarii din batalion, care veneau cu pachetul de hranã la ei ºi,când mergeau în teren, renunþau la acesta, dându-l celor carenu mai aveau, nici apã potabilã ºi nici alimente.

Nu am acþionat singuri în zonã. Alãturi de noi au fost ºi mi-l i t a r ia p a r þ i n â n dbrigãzii degeniu de laDeva ºi cei dela Satu-Mare.Au venit cubãrci cumotor carene-au fost demare ajutor.Pentru totceea ce mili-tarii bata-

lionului au întreprins pentru ajutorarea semenilor noºtri, au fostfelicitaþi de cãtre ministrul apãrãrii naþionale, chiar ºi de cãtrepreºedintele României.

- Batalionul 32 a fost prezent la douã exerciþii deosebit deimportante, ROMEX ºi DEMEX 2005. În ce a constat partici-parea sa?

- Au fost douã experienþe inedite pentru batalion. Expe-rienþe care ne-au testat ºi evaluat forþele în condiþiile ºi stan-dardele NATO. La exerciþiul care s-a desfãºurat în poligonulBabadag (ROMEX), am participat cu un pluton sub comandamarii unitãþi de la Craiova. Cea de-a doua participare, deaceastã datã în poligonul Cincu (DEMEX) ne-a angajat cu ocompanie de infanterie cu tehnica aferentã. Pentru noi a con-stituit un bun prilej de a verifica pe viu stadiul la care ne aflãm,în ceea ce ne priveºte, atât din punctul de vedere al operati-vitãþii tehnicii, cât ºi al modului de pregãtire al militarilor dincompunerea subunitãþii destinatã sã participe la acest exerciþiu.

Aici aº dori sã fac o singurã remarcã. Numai deplasarea peroþi, de la Timiºoara la Cincu, aproximativ 400 km, a constitu-it pentru participanþi un adevãrat examen. Tehnica s-a com-portat în condiþii bune, incidentele apãrute au fost remediate petimpul marºului sau în poligon. În zona de desfãºurare a exer-ciþiului, condiþiile climaterice nu au fost dintre cele mai favo-rabile ºi au creat greutãþi, atât oamenilor, cât ºi tehnicii. Nu amauzit nici un fel de comentarii. Din contrã, am primit propuneridin partea personalului ca, anual, sã desfãºurãm astfel de acti-vitãþi, deoarece ele ne definesc pregãtirea ºi ne întãresc dinpunct de vedere psihic ºi fizic. Într-un cuvânt, ne obiºnuiesc curealitatea câmpului de luptã.

- Recent, unitatea a finalizat o altã activitate, de aceastãdatã, una internaþionalã. V-aº ruga ca sã vã referiþi la ea?

- De fapt, nu suntem la prima misiune internaþionalã. Înbatalion sunt militarii care au participat, la misiuni inter-

naþionale, în Bosnia, Irak ºi Afganistan, dar nu într-un numãrfoarte mare. De aceastã datã, mã refer la activitatea pe care aþiamintit-o, un numãr de 35 de militari au participat cu Bata-lionul 26 în Afganistan la misiunea ISAF.

Aceºtia au fost selecþionaþi în baza testelor ºi a probelorcare s-au dat. Cererea a fost mult mai mare, din partea perso-nalului, de a participa la misiune. Din nouã comandanþi de plu-toane, ºapte au fost de la noi. Toþi cei 35 ºi-au îndeplinit încondiþii foarte bune sarcinile primite. Mulþumirea sufleteascã afost datã de faptul cã am auzit numai cuvinte de laudã despreei. Cuvinte care pe mine mã fac sã îmi exprim ferma convin-gere cã oricând ºi noi, putem fi în mãsurã sã executãm o misi-une într-un teatru de operaþii. Cu alte cuvinte, nu suntem cunimic mai prejos decât cei de la Batalionul 26, chiar dacã ei autrei sau patru participãri la misiuni internaþionale. Calitateaoamenilor din Batalionul 32 este foarte bunã, ceea ce îmi dãsperanþa sã cred cã eºaloanele superioare vor lua în calcul, vari-anta, ca, într-un viitor apropiat, ºi „Scorpionii galbeni” (Bata-lionul 32 Infanterie) sã participe la o astfel de activitate.

- Aveþi deja o bazã?- Într-adevãr avem o bazã. Nu plecãm de la zero. Putem

folosi din plin experienþa acumulatã de cei care au fost plecaþi.Totodatã, avem ºi o bazã materialã, destul de bunã ºi care nesatisface cerinþele din toate punctele de vedere. Dispunem ºi deun poligon multifuncþional în care ne putem desfãºura toateactivitãþile, tehnica este operativã, moralul oamenilor foartebun. Numai ordinul sã vinã.

- Peste puþin timp vom trece în 2006. Care sunt prioritãþilepentru viitorul an?

- Din datele pe care le am la dispoziþie, anul 2006 se con-tureazã a fi foarte bogat în activitãþi. Prioritãþile sunt ºi ele mul-tiple. Aº face referire doar la douã dintre ele. ªi anume: cã ºiaici, în Banat se aflã un batalion de scorpioni, de aceastã datã,galbeni, despre care s-a auzit mai puþin ºi dorim sã se audã maimult, iar al doilea, pe care îl considerãm a fi o prioritate, însperanþa cã o vom ºi primi, participarea la o misiune inter-naþionalã. Bineînþeles, cu îndeplinirea tuturor obiectivelor sta-bilite prin planul cu principalele activitãþi ale viitorului an.

- Pânã când veþi deveni eroi într-un viitor teatru de ope-raþii, unde cerinþele þãrii vã vor trimite, la aceastã datã sunteþideja eroii unui film artistic românesc. Despre ce film estevorba?

- Într-adevãr, printre celelalte activitãþi fãrã a afecta planulpregãtirii pentru luptã, în conformitate cu ordinele eºaloanelorsuperioare, am participat cu efective ºi tehnicã la filmãrile cares-au realizat pentru filmul „15”, în regia lui Sergiu Nicolaescu,filmãri care, în marea lor majoritate, s-au efectuat în Timiº.Am îndeplinit în baza protocoalelor ºi contractelor care au fostîncheiate toate sarcinile primite. Eroii principali au fost alþii,noi am fost în roluri mult mai modeste. Însã, avem satisfacþiacã, cine va viziona acest film, va putea sã observe, la final, cãproducãtorii mulþumesc Ministerului Apãrãrii Naþionale pentrusprijinul acordat în realizarea acestuia.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

Puncte de vedere

(continuare în nr. viitor)

Numai ordinul sã vinã

U n a n d e f i n i t o r i u

(urmare din pag. 5)

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 9

Bucureºti, miercuri 4 ianuarie 2006. Plutonul de PoliþieMilitarã, comandat de locotenentul Emil LUCA, dincadrul Corpului 1 Armata Teritorial, s-a îmbarcat la

bordul unei aeronave C-130 Hercules cu destinaþia Kabul. Cei 25de subofiþeri ºi militari angajaþi pe bazã de contract participã, înAfganistan, pentru urmãtoarele ºase luni în cadrul misiunii ISAFIX.

ÎNCEPUTURILEÎn 3 ianuarie 2002, George Cristian MAIOR, secretar de stat

ºi ºef al Departamentului pentru Integrare Euroatlanticã ºiPoliticã de Apãrare, a participat la Reuniunea politico-militarãreferitoare la Forþa Internaþionalã de Asistenþã de Securitate înAfganistan (ISAF), constituitã în baza Rezoluþiei nr.1386/2001 aConsiliului de Securitate al ONU. Pe parcursul acestei reuniunis-au purtat discuþii cu privire la detaliile asigurãrii logistice,urmând sã se definitiveze Memorandumul de Înþelegere. “Misi-unea principalã a acestei forþe, declara George Cristian MAIORla întoarcerea din capitala britanicã, va fi de a asista guvernulinterimar afgan în pãstrarea unui mediu de securitate în zonaKabul ºi în împrejurimile acestui oraº”. Între cei trei ofiþeriromâni deschizãtori de drumuri în aceastã nobilã, dar grea, mi-siune este necesar sã amintim numele locotenent-coloneluluiGheorghiþã TEODORESCU din Corpul 1 Armatã Teritorial. Îndata de 10 ianuarie 2002, în cazarma Batalionului 265 PoliþieMilitarã din capitalã, a avut loc revista de front a primului plutonromânesc de poliþie militarã destinat misiunii ISAF, comandat desublocotenentul Wicenþiu Eduard IVAN, ºeful promoþiei OfiþeriInfanterie 2000. Aºa s-a scris istoria participãrilor la ISAF, astãziarmata românã fiind la cea de-a cincea participare. Cele patruplutoane de poliþie militarã participante pânã în prezent la misi-unile ISAF au desfãºurat cu succes activitãþi de menþinere aordinii ºi disciplinei militare în zona de responsabilitate,patrulãri, control trafic ºi siguranþa circulaþiei, escortã refugiaþi,escortã vip-uri, precum ºi transporturi militare. Misiunile celorpatru serii de militari români au rãmas valabile ºi pentru PlutonulISAF 9.

PREGÃTIRE ªI RISCURICei 25 de militari componenþi ai Plutonului ISAF 9 provin

din mai multe unitãþi ale Corpului 1 Armatã Teritorial. Sunt mi-litari angajaþi pe bazã de contract ºi subofiþeri experimentaþi,aproape jumãtate din componenþii acestui pluton având câte omisiune internaþionalã la activ. Doi dintre ei au participat chiar înmisiuni ISAF. Pregãtirea a fost ºi de aceastã datã pentru toþi,experienþa veteranilor însemnând un plus pentru coeziunea ºiinstruirea plutonului. Trei luni, politiºtii militari comandaþi delocotenentul Emil LUCA s-au pregãtit în poligoanele din Craio-va, în Centrul PfP Turda ºi la Batalionul 300 Dsv. din Bucureºti.Pregãtirea a fost una specificã acestor tipuri de misiuni de asi-gurare a securitãþii unei zone, dar s-a pus mare accent pe pre-venirea unor situaþii grave (cum a fost cea de anul trecut de laSpin Puldak) ºi pe angajarea totalã a forþei, indiferent de tipul saunatura misiunii. I-am vãzut în Poligonul din Craiova la lucru peplutonierii majori: Florin PINCU, Puiu BAICU ºi TitelDUMITRESCU, pe plutonierii Ion ILIE, George BOGDAN ºi pesergentul major Mihai BOARIU, pe caporalii Cristi TUPIÞA,Adrian ZAMFIR ºi Eugen PÃDURE ºi cred cã se vor descurca

fãrã probleme ºi la 4000 kilometri de casã. Colonelul EmilTUDOSIE, din Statul Major al comandamentului Corpului 1Armata Teritorial, este omul care se ocupã îndeaproape de toatecontingentele marii unitãþi ce acþioneazã în teatrele de operaþiiexterne. Vorbind despre riscuri, colonelul Grigore FATI a su-bliniat deosebirile dintre Teatrul de operaþii din Afganistan ºicele din Bosnia sau Kosovo ºi a enumerat posibilele accidente:“Afganistanul, desigur, are riscurile sale. Aº dori sã spun cã

potenþialele ºi probabilele riscuri sunt câmpurile de mine nemar-cate, focul deschis cu rachete ºi proiectile de cãtre elementele AlQuaeda ºi nu în ultimul rând, bolile, mai ales malaria. Sunt posi-bile ºi alte riscuri deocamdatã neidentificate. Eu sunt convinsînsã cã bãieþii noºtri vor face treabã bunã, mai cu seamã dupãpregãtirea ºi învãþarea regulilor de angajare din teatrul de ope-

raþii. Cea mai mareproblemã este grija sausumedeniile de griji pecare ºi le fac familiilelor. Profit de ocazie ºi îirog pe membrii fami-ilor acestor militari sã îisprijine moral fiindcãeste nevoie, ºi îi asigurcã baieþii se vorîntoarce cu bine acasã”.

PLECAREAC e r e m o n i a l u l

plecãrii a avut loc defapt pe 07 decembrie,pentru ca militarii sã-ºitrãiascã Sfintele Sãrbã-

tori aºa cum se cuvine unor creºtini. Atunci au fost binecuvântaþide preotul militar al Comandamentului Corpului 1 Armatã Teri-torial. “Pãzeºte-le vieþile nevãtãmate ºi fereºte sufletele lorcurate de toatã ‘ntinãciunea. Fã cu spor cãlãtoria lor ºi umbletelelor le îndrepteazã ºi aratã-i sãnãtoºi ºi veseli în cele ce doresc”.

Miercuri 4 ianuarie 2006, la ora prânzului, în AeroportulMilitar Internaþional Bucureºti, membrii Plutonului ISAF 9 ºi-auluat rãmas bun de la familii, rude ºi prieteni. Pentru urmãtoarele

ºase luni, poliþiºtii mili-tari vor trebui sã-ºi facãdatoria ireproºabil.Prezent la plecarea mili-tarilor noºtri, generalulde brigadã IoanPÂLªOIU ne-a declarat:“Le urez acestor militarisucces în misiune,atrãgându-le totodatãatenþia cã pe toatã perioa-da desfãºurãrii acesteiactivitãþi sã respecte întrutotul ce au învãþat în þarã.Îi aºtept cu drag ºi sperdin tot sufletul cã vorveni acasã sãnãtoºi”.

Cu ce gânduri au ple-cat în Afganistan ne spun

comandantul plutonului, locotenentul Emil Luca, plutonierulmajor Titel DUMITRESCU ºi sergentul major Mihai BOARIU:

Locotenent Emil LUCA: “Pentru mine este prima misiune,poate ºi de asta am emoþii cum n-am avut niciodatã. Am execu-tat în þarã foarte bine pregãtirea, ºtim ce avem de fãcut în Afga-nistan, cunoaºtem condiþiile de relief ºi climã, suntem binepregãtiþi psihic. În ceea ce priveºte riscul, este unul asumat. Suntcãsãtorit, pãrinþii nu prea au fost de acord cu plecarea, dar erasingura mea ºansã, pe termen scurt, din punct de vedere finan-ciar ºi, bineînþeles, profesional”.

Plutonier major Titel DUMITRESCU: “Cred cã mã simtdestul de bine, având în vedere cã sunt la prima misiune. Soþianu a fost de acord cu aceastã misiune, iar fetiþele mele, mã voraºtepta cu bine la întoarcerea acasã.Vreau sã mulþumesc tuturorcelor care au crezut în mine ºi m-au sprijinit tot timpul, iar eu larândul meu sper cã voi face faþã cu brio acestei misiuni “.

Sergent major Mihai BOARIU: “Am acumulat o experienþãbunã în Bosnia, care mã va ajuta ºi în Afganistan. Desigur, înKabul este altceva, mai ales condiþiile de climã, dar ne vomdescurca. Pãreri de rãu ºi lacrimi au fost la despãrþire, dar o sãfie depãºite. În echipã întotdeauna este prezentã ºi familia. Visãmºi muncim împreunã”.

Sergent major Mihai BOARIU

Î M P R E U N Ã L A K A B U L

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 10

Zice Domnul, iarãºi în Evanghelie:„De iubiþi pe cei ce vã iubesc, demulþumire veþi avea? Cã ºi pãcãtoºiiiubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. ªi, cefaceþi bine celor ce vã fac vouã bine,ce mulþumire puteþi avea? Cã ºipãcãtoºii acelaºi lucru fac. ªi, dacãdaþi cu împrumut celor de la carenãdãjduiþi sã luaþi înapoi, ce platãaveþi? Doar ºi pãcãtoºii dau împru-mut pãcãtoºilor, ca sã primeascãînapoi. Voi iubiþi pe vrãjmaºii voºtriºi faceþi bine ºi daþi împrumut,nimic nãdãjduind în schimb ºi platavoastrã va fi multã ºi veþi fi fiii CeluiPreaînalt, cãci El este bun cu ceinemulþumitori ºi rãi” (Luca 6,32-35).

Cât de mare adevãr ºi câtã dreptateau aici cuvintele Domnului! Cãci dacãfac bine cuiva ºi aºtept ca ºi el sã-mifacã mie la fel, atunci ce platã mai

aºtept de la Dumnezeu? Astfel, facereade bine a mea, nu priveºte rãsplãtireamea în veacul viitor, spre slava luiDumnezeu, ci este un schimb vremel-nic cu scopul de a câºtiga în veacul deacum, cele ce am cheltuit cu facerea debine spre aproapele meu. Am împru-mutat ca sã mi se împrumute, am datca sã mi se dea înapoi. Iar, dacã daumilostenie sau fac alt bine aproapeluimeu, nimic nãdãjduind de la el, atuncipot nãdãjdui rãsplatã de la Dumnezeuîn veacul viitor, cãci mintea mea nupriveºte spre plata cea vremelnicã dela cela ce i-am fãcut bine, ci sprebunãtãþile cele veºnice din veaculviitor. Atunci, dupã cuvântul Domnu-lui, plata voastrã multã este în ceruri(Matei 5, 12).

„Eu am zis: dumnezei sunteþi ºitoþi fii al Celui Preaînalt” (Psalm 81,6). Adicã sã fim oameni asemenea lui

Dumnezeu ( I Ioan 3, 2), dupã mãsuraDarului Sãu, Care este bun sprenemulþumitori ºi rãi, rãsare soareleSãu ºi peste cei buni ºi peste cei rãi, ºiplouã peste cei drepþi ºi peste ceinedrepþi. Oare câþi dintre credincioºiinoºtri se mai jertfesc astãzi pentrumântuirea, pentru salvarea vieþii ºi aju-torul oamenilor din spitale, a celor deaproape ai lor? Dimpotrivã, astãzi seîntâlnesc peste tot certuri în familie,neînþelegeri între pãrinþi ºi copii, urã ºijudecatã între rude ºi vecini,duºmãnie, invidie ºi neîmpãcare întrecreºtini.

Sã rugãm, aºadar, pe Dumnezeuldragostei ºi al milei sã ne împace înHristos pe toþi ºi sã ne învredniceascãÎmpãrãþiei Cereºti, care este împãrãþiaiubirii veºnice. Amin!, spunea pãrin-tele Cleopa.

Colonelªtefan MITINCU

Sã iubim pe vrãjmaºi i noºtr iCuvânt de învãþãturã creºtinã

Vremurile pe care le trãim sunt o succesiune de“subiecte banale” pe care viaþa noastrã le absoarbeincoºtient. Iar, atunci când te trezeºti pentru o clipã, dinbanal, întâmplarea te rãpune pentru veºnicie; întâmplareafiind o neaºteptatã ancorare în imediat a privirii sau atenþiei.Dar asta se întâmplã rar ºi þine de providenþial. Cum sã ieºidealtfel din banal? Poate printr-un scenariu pe care sã-þigrefezi existenþa searbãdã altfel decât obligã cotidianul.

Ury Benador a transformat “subiectul banal” al unuicotidian intuit cu fiecare secundã într-un scenariu a cãreieroinã a fost propria-i iubitã, soþie adoratã. Pentru com-pletarea dialogului, este ales un prieten apropiat, poate celde-o viaþã în care ai încrederea adunatã de amar de vreme.Cum ar putea femeia iubitã sã fie treptat atrasã de unnecunoscut în ciuda iubirii pe care þi-o poartã? Prin captareabunãvoinþei sau cine ºtie. Întâlniri aranjate înadins la masãîn familie ºi scena este pregãtitã pentru desfãºurarea scena-riului. Adesea poþi avea tresãriri de gânduri pe care nu lepoþi reprima oricât ar fi de absurde: “Când am intrat în casã,cel dintâi lucru pe care l-am observat a fost trupul Hildei.Aºa cum stãtea în picioare, lângã bibliotecã, în profil, fãrãsã mã audã intrând (de ce oare am intrat furiºat, ca ºi cândaº fi sperat s-o surprind cu cineva?), ºi cum era singurã întoatã casa, am rãmas trãsnit de uºurinþa cu care numai încâteva clipe ar fi putut sã se culce cu cel dintâi venit în lipsamea de acasã, ºi apoi sã mã primeascã purã ºi calmã, ca ºicând nimic nu s-ar fi întâmplat (ºi de unde ºtiam cã într-ade-vãr n-a fost cineva înaintea mea?). Era în rochia de casãsubþire, încheiatã de sus pânã jos în nasturi, aºa cã ar fi pututs-o descheie repede ºi s-o încheie la loc. Sau chiar s-oscoatã. (În general o rochie se scoate ºi se pune la loc prime-jdios de uºor. ªi e înspãimântãtor cât de repede ºi fãrã com-plicaþii îºi poate scoate ºi pune la loc o femeie tot ce are peea. Pânã ai coborât sã-þi iei þigãri ºi ai urcat înapoi, ea a ºiterminat cu prietenul cu care ai lãsat-o câteva clipe).”(pp.20-30)

Erau gânduri acoperite cumva de fapte petrecute întainã? “Declar categoric: nu! Era o femeie modestã, simplãºi retrasã în gospodãrie, în dragostea pentru copil, pentrumamã-sa, la care þinea mult ºi, ceea ce intereseazã acum, îndragostea pentru mine – o dragoste profundã, puternicã, darstãpânitã; cãci nu mã copleºea cu manifestãri explosive dedragoste, de cele mai multe ori publice, pe care, fie dinremuºcare, fie pentru derutare, le manifestã mai alesfemeile ce-ºi înºalã bãrbaþii. Avea în schimb, în pat, obogãþie de iniþiative ºi de elanuri amoroase, uluitoare, cãro-ra robusteþea mea le rãspundea totuºi cu prisosinþã. (Pome-nesc de aceastã robusteþe, ca sã nu se caute cine ºtie ceexplicaþii cãderii Hildei).” (pp.34-35)

Cu toate acestea, Hilda este întrebatã “deodatã, prin sur-prindere”, în patru trepte de ipoteticã vinovãþie: “Cu cine m-ai înºelat? Dacã ai sã zici cã nu m-ai înºelat, atunci cu cineera aproape sã mã înºeli? Dacã ºi la întrebarea a doua ai sãrãspunzi negativ, atunci cu cine ai fi vrut s-o faci? Apoi,dacã ºi la acest punct vei spune „cu nimeni“, atunci ce bãr-bat ai remarcat, fãrã nici un gând vinovat, ci simplu, pentru

inteligenþa sa sau pentru alte calitãþi spirituale – repet, spi-rituale, ºi fãrã nici un gând vinovat? Ce bine ar fi ca toþi soþiisã le punã soþiilor lor aceste întrebãri, indiferent de rezul-tat!”. (p.44)

Autorul romanului Subiect banal face o amplã analizãpsihologicã asupra echivalãrii. Maniera prin care o femeiepoate înlocui un bãrbat sau altul prin echivalãri. ªi care suntoare punctele sistemului valoric care cântãresc în hotãrâreafemeilor? Faptul împlinit sau flagrantul nu pare atât dedegradant cât înlocuirea, echivalarea. Depinde aºadar cucine eºti echivalat! Uneori se pune problema “Cum? Aînlocuit o personalitate ca Theodor Lilienfeld cu imbecilulacela? Asta înseamnã cã l-a putut înlocui cu un imbecil. Astaînseamnã cã, în realitate, Theodor Lilienfeld l-a înlocuit peacel imbecil. Cã, pentru ea, Theodor Lilienfeld nu era decâtacel dobitoc de la uzina electricã. Asta înseamnã deci cã nicieu nu sunt pentru Hilda altcineva – altceva – decât dobitoculcu vorba „pã radical“, cãci dacã Hilda nu mã lua pe mine, îllua pe el. ªi putea fi fericitã. … fericitã prin ãla. Aºadar eunu sunt decât ãla. … aici intereseazã cã sunt ºi insultat –pentru cã sunt înlocuit de un Ivãnescu. …Deci, încã o datã,eu nu sunt altcineva decât Ivãnescu, decât un oarecare,decât acel cretin de la uzina electricã. …ªi mã înnebunea ºigândul cã sunt încadrat, iremediabil încadrat, în marele con-voi al încornoraþilor care ºtiu ºi se resemneazã.” (pp.98-99)

Pe scurt, mai puþin conteazã cã femeia iubitã s-a culcatcu un mecanic de locomotivã cât faptul cã te-a echivalat cuun mecanic de locomotivã! ªi totuºi, prostituarea nu esteascunsã în adulter! Prostituarea nu constã “în faptul cã seculcã cu altcineva, cu cineva pe care îl stimeazã, îl iubeºte,ci cã o face cu „legitimul“ sau „legitima“ de care îi e silã.”(p.132). Iar întrebarea legitimã nu este “cu cine”, ci “de cem-a înºelat”? (p.105) Rãspunsul trebuie intuit cu mare deli-cateþe ºi aºteptare încordatã, cãci “tari mai sunt femeile! Denebiruit, mai ales cu tãcerea lor.” (p.103)

ªi toate acestea, precum ºi multe altele în afara celorpovestite, se desfãºurau în Bucureºtiul “imediat postbelic”unde “femeile care pânã atunci se voiserã masculinizate,sportive ºi „vicioase“ începuserã sã se feminizeze cu oricechip ºi sã se doreascã decupate dintr-o paginã din veacul tre-cut: palide, cu îmbrãcãmintea ºi coafura „von den altenschönen Zeiten“, îndrãgostite cast ºi iubite wertherian, elemascau clocotul de femelã în cãlduri, tocmai în aceastãromanþiozitate.” (p.26)

Peste mai puþin de douãzeci de ani, adolescenta abiamaturizatã îþi tãia respirarea oricum reprimatã în fioriiaºteptãrii: “Uite ce este, tovarãºe, sã nu mã crezi proastã, ºisã nu umbli cu ocoliºuri. ªtiu cã vrei sã te culci cu mine ºin-aº avea nimic împotrivã, sunt o femeie emancipatã. Darfiindcã nu eºti membru de partid, i-aþi gândul de la mine.Noi avem o moralã, a noastrã.” (Radu Tudoran, Sub zerograde, p.83) Bietul Ury Benador! Cât de repede s-a prãbuºitrafinamentul eºafodajului psihologic al echivalãrii mascu-line, ºi înlocuit apoi cu un surogat social!

Adrian MAJURUadimajuru@yahoo.com

Analiza psihologicã a echivalãriiUry Benador

CARNETCULTURAL

Editura militarã, importantã instituþie de culturã aarmatei, a fost înfiinþatã prin ordinul nr. 4000578, din 27decembrie 1947, al ministrului forþelor armate, în vedereaasigurãrii apariþiei lucrãrilor de doctrinã ºtiinþã ºi artã mi-litarã, de memorialisticã, necesare formãrii cadrelor mi-litare ºi ostaºilor, a þinerii la curent a acestora cu ceea ceeste nou în domeniulinstrucþiei ºi al educaþiei, alstrategiilor ºi mijloacelortehnice de apãrare, educãriispiritului patriotic.

De-a lungul celor 55 deani, editura a traversatperioadele ce au marcat isto-ria postbelicã a României,încercând sã facã faþã vicisi-tudinilor specifice unui regim.Prin diversificarea tematicã,aducerea unor autori de pres-tigiu, prin servirea adevãruluiºtiinþific, ca ºi prin publicareaunor lucrãri beletristice subor-donate cu precãdere princi-piului estetic s-a reuºit, în cele mai multe cazuri, sã fiedepãºite barierele impuse de factorul politic.

Colecþiile Editurii Militare, ca ºi lucrãrile de sine stãtã-toare, au îmbrãþiºat arii tematice diverse, de la strategie,artã operativã ºi tacticã, la istorie, memorii de rãzboi,lucrãri de tehnicã militarã sau de medicinã specificãînfruntãrilor armate, drept umanitar internaþional, lite-raturã beletristicã – roman istoric, roman de aventuri,poezie etc.

Au publicat aici personalitãþi culturale ºi ºtiinþificeîmportante din România, precum Constantin C. Giurescu,Dinu C. Giurescu, Hadrian Daicoviciu, Dan Berindei,Florin Constantiniu, Radu F. Florescu, Andrei M. Pippidi,Mihai Retegan, Nicolae Stoicescu, Gheorghe Niculescu,Iuliu ªuteu, Mircea Olteanu, Ioan Nedelcu, ConstantinAntip, Valentin Arsenie, Gheorghe Marin, Ion ªuþa, scri-itori ca Nichita Stãnescu, Marin Preda, Marin Sorescu,Petre Sãlcudeanu, Mircea Horia Simionescu, GrigoreHagiu, Mircea Nedelciuc, Costache Olteanu, Traian T.Coºovei ºi alþii. Multe dintre lucrãrile publicate de Editu-ra Militarã au dobândit o binemeritatã recunoaºtere peplan naþional, unele fiind rãsplãtite cu Premiul AcademieiRomâne.

La cei 55 de ani de existenþã Editura Militarã se aflãpe un traseu al redefinirii ºi al realizãrii unei supleþi maimari în orientarea ºi dimensionarea proiectelor editoriale,în consonanþã cu nevoile de informare ale cadrelor mi-litare ºi ale publicului larg în privinþa fenomenului militarcontemporan, cu necesitatea ca instituþia sã se constituieîntr-un autentic vector de imagine pentru instituþia mili-tarã, ca ºi pentru a rãspunde provocãrilor de ordin tehnicºi ideatic ale acestui început de mileniu. n

Luni, 19 decembrie, la Muzeul Militar Naþional a fostredeschisã expoziþia permanentã de istorie veche. Eveni-mentul remarcabil, prin amploarea lui, vine în întâmpinareapublicului chiar de ziua instituþiei. Într-un ambient modern,pasionaþii muzei Clio vor putea vedea noua imagine aexpoziþiei, datã de muzeografii acestei instituþii care auregândit spaþiul expoziþional, dar ºi mijloacele de exprimaremuzeistice. Lt. col. dr Vasile POPA, directorul muzeului aprecizat cã expoziþia prezintã ,, într-un mod coerent evoluþiamijloacelor de luptã, de protecþie ºi a tipurilor de fortificaþiimilitare realizate în spaþiul românesc. În cadrul secþiei deistorie militarã veche sunt expuse peste 1.000 de piesedescoperite în urma sãpãturilor arheologice, alãturi de carese aflã ºi unele mulaje de datã mai recentã ce completeazãînsã tipologiile existente”. Organizatorii au realizat ºi o dio-ramã care prezintã viaþa cotidianã a societãþii dacice, autoriirealizând astfel o interesantã panoramã a evoluþiei din punctde vedere militar de pe aceste meleaguri, din neolitic ºi pânãîn secolul I î.Ch.

Odatã cu acest eveniment remarcabil, cercetãtori aiMuzeului Militar Naþional au lansat trei interesante lucrãri:catalogul “Decoraþii strãine din patrimoniul Muzeului Mili-tar Naþional” –în care autorii, Luminiþa Iordache ºi CristinaConstantin prezintã impresionanta colecþie a MMN de deco-raþii din 54 de state ale lumii, volumul sintezã”Trupele blin-date din Armata Românã, 1919-1947”, autori Cornel I.Scafeº, Horia Vl. ªerbãnescu ºi Ioan I. Scafeº; ºi “Însemneale rangului de mareºal al Armatei Române”, autori CorneliaKonig ºi Viorica Neagu.

Dupã 55 de ani

Editura militarã

Eveniment remarcabilla Muzeul Militar

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006

Pagina 11

NIMENI NU SEPIERDE

Dupã ziduri de betonEi se nasc ºi alþii dormEi nãscuþi, primesc un numeAlþii dorm, sunt vechi în lume.

Dupã ziduri de betonEi trãiesc, neavând somnAlþii dorm, sunt ce-au trãitToþi, la timpul potrivit.

Dupã ziduri de betonÃi bãtrâni, calcã-n bastonAlþii dorm, etern aminteSimþind lipsa de cuvinte.

Dupã ziduri de betonEi relicve, sunt la somnAlþii dorm, închid o uºãNoi, nãscuþii, îi trec pe tuºã.

Existã o faþã mai puþin cunos-cutã a realitãþii, pe care refuzãmsã o vedem, dar o trãiesc cei pen-tru care existenþa înseamnãsupravieþuire, cei pentru careSoarta a decis sã se uite în altãparte. Consecvent demersului sãude a ne aduce în faþa ochilor isto-ria celor fãrã de istorie, domnulAdrian Majuru ne poartã într-ununivers rocambolesc, într-o lume„de sub preº”, unde se ascundtoate mizeriile societãþii atuncicând nu existã puterea sau voinþade a face curãþenie. Este viaþa fãrãfarduri, realitatea incomodã, pecare domnul Adrian Majuru oprezintã în volumul „Bucureºtiulsubteran – cerºetorie, delincvenþã,vagabondaj”, primul dintr-o seriede zece lucrãri:

— Domnule Adrian Majuru,lumea celor fãrã de istorie este otemã pe care o abordaþi foarte des,sub diferite forme, iar aici mã referºi la expoziþia „Excluºii” pe careaþi organizat-o anul acesta laPalatul ªuþu. Abordaþi din nouacest subiect, de data aceasta, petãrâmul literaturii. Care este moti-vaþia acestui demers?

— Este un subiect care mã pre-ocupã de mai multã vreme ºi i-a pre-ocupat ºi pe alþii înaintea mea, maiales, pe cei care au fãcut parte dincorpul medical. ªi, când spun asta,mã gândesc la doctorul NicolaeMinovici care, în anul 1905, a înfi-inþat Serviciul Public de Salvare,primul din sud-estul Europei. Aces-ta avea ca scop, în afarã de salvareacelor accidentaþi de trãsuri sau deautomobile, ajutorul celor aflaþi pestrãzi: copii ai strãzii, cerºetori sau

vagabonzi. Tinerii erau trimiºi laºcoalã, iar, dacã depãºeau 14 ani,urmau instituþiile de învãþãmântpentru arte ºi meserii, cei foartebãtrâni erau cazaþi în azile, iar ceicare erau în puterea vârstei, chiardacã aveau un handicap fizic, înurma unui accident de muncã, erauangajaþi pe la diverse prãvãlii sausocietãþi manufacturiere. Toate aces-tea, cu sprijinul Primãriei Munici-piului Bucureºti – pe atunci,Primãria Comunei Bucureºti. Deci,prin implicarea administraþieilocale.

— Constatãm cã cerºetoria ºivagabondajul nu sunt „boli”recente ale societãþii. Cum serezolvau aceste probleme laînceputul secolului al XX-lea?

— Nu existã ºi nici nu a existat

un antidot perfect în nici oepocã deoarece, întotdeau-na, cauzele care au generatacest fenomen social au fostfoarte diversificate. Dar,trebuie înfiinþate servicii pu-blice de asanare socialã, atâtpe categorii de vârstã, cât ºipe niveluri de educaþie.Aceastã diferenþiere estenecesarã întrucât sunt, pede-o parte, minorii, care auun anumit traseu de evoluþieîn viaþã, iar, pe de altã parte,sunt adulþii cu vârste diferiteºi cu profesii anterioare, deasemenea, diferite, cãroratrebuie sã li se dea o anco-rare în anterioritatea profe-siei.

— Se poate spune cãcerºetoria ºi vagabondajulsunt fenomene specific bal-canice, orientale?

— Sunt fenomene tipice pentru osocietate în crizã, care refuzã sãcomunice cu cei aflaþi în suferinþã.Iar, când spun aceasta, nu mã referla societatea civilã în ansamblu, dincare facem parte ºi noi, ci, mai ales,la cei plãtiþi sã se ocupe de aceastãproblemã. Acea categorie admi-nistrativã din primãrii, care trebuiesã se aplece asupra problemelor carenecesitã intervenþie urgentã. Pentrucã mulþi dintre noi se pot prãbuºi înanumite circumstanþe pe care viaþani le creeazã cu dãrnicie, mai ales, întimpurile pe care le traversãm.

Locotenent-colonel DragoºANGHELACHE

anghelache.dragos@forter.ro

Subteranul de lângã noi Crãciunul doldora de ninsE-n Naºterea tulburãtoareSemnal al Magilor, aprinsLa ceasul stelei cãlãtoare

Când vine iarna, Timpul ninsDã Eminescului vigoareFiindcã Luceafãrul nu-i stinsEl e “... Mereul ce rãsare...”

ªi-a fost ca stele pe PãmântSã ne întoarcã la izvoareLa Biblie,-n cuvântul sfânt

La duhul stelei prinsã-n zare

Dând Eminescu versu-n floareÎn teiul din Copou, distinsAprinde galbenul prelinsPe Anul Nou - spre neuitare

Iubiþii mei, a ºi sosit2006! Ceasul bate!Trãiþi-i cea mai lungã noapteTrãiþi-i clipa însutitMulþi ani, Noroc cu sãnãtate!

Liviu Zanfirescu

... MEREUL CE RÃSARE

Cu fruntea pe patul armeiPrintre irakieni înarmaþi, americani, italieni, polonezi,

mongolezi, salvadorieni, englezi, printre bombe, alarme, ,bocanci, reguli, grade, uniforme, infanteriºtii, geniºtii ºipoliþiºtii noºtri militari, vorbesc de DOR...

Dor de acasã, de pãrinþi, de copii, de toate ale lor, de pri-eteni de femeia iubitã...

Unul dintre ei, cum este caporalul Robert-Ionuþ BADEA,ne-a trimis câteva dintre versurile sale din care reies gân-durile celui ce stã dincolo de gardurile de beton ale cam-pusurilor, gândurile despre trenul vieþii - pe care cred cã l-aprins, precum ºi teama de lipsa de cuvinte.

Lt.col. Ion PAPALEÞ

UNII ªI ALÞIIUnii, cumpãrã cevaAlþii sunt ce vândPânã-ºi vor aflaRostul pe pãmânt.

Unii sunt ce vorAlþii ce nu auDar cu toþii morPentru ce nu dau.

Unii sperã multAlþii nu mai vorToþi au un trecutPe acelaºi covor.

Unii urcã scaraAlþii o coboarãDar când trece varaMulþi sunt cei ce zboarã.P.S.: „Viaþa îþi oferã, dar nu te

obligã!Aºa cã din toate trenurile ia

mãcar unul”

JOC DE CUVINTE

Gândul care zboarãÎmi aduce aminteCe des mã-nfioarã:Lipsa de cuvinte.

Coborât pe malCaut sã vorbescApoi în aval,Dar mã chinuiesc

Nu ºtiu ce nu amPoate nu am barcãDar, de trece anVoi avea o arcã.

Iar, în piept cu aerPlutind lin pe apãN-o sã mai fiu fraierCi cel care adapã.

Caporal Robert-Ionuþ BADEA/B.S

Pentru nivelul trupei- Cod de conduitã pentru combatanþi (traducere, 2 ediþii).- Codul este elaborat de C.I.C.R. Conþine douã pãrþi. Prima

cuprinde regulile esenþiale ce trebuie respectate de forþele armatepe timpul operaþiunilor militare. Cea de-a doua oferã informaþiilestrict necesare pentru acordarea primului ajutor în caz de acci-dente. Lucrarea format mic poate fi purtatã de militari în buzunar,alãturi de cartea de identitate ºi cardul cu regulile de angajare.

- D.I.U.-1, Manual pentru instruirea militarilor în drept inter-naþional umanitar

- Manualul asigurã integrarea în procesul de pregãtire a per-sonalului forþelor armate a normelor de drept internaþional umani-tar. El prezintã care sunt modalitãþile prin care se poate realizaacest deziderat ºi vizeazã pregãtirea individualã a fiecãrui militarcât ºi structurile de la baza ierarhiei militare.

- D.I.U.-2, Manualul instruirii personalului Armatei Românieiprivind statutul persoanelor capturate.

Acest manual prezintã rãspunderile ce revin structurilor mi-litare ºi personalul forþelor armate, implicate în diferitele tipuri deoperaþiuni militare interne sau internaþionale, cu privire la regimulcare se aplicã persoanelor capturate ºi care sunt stipulate întratatele ratificate de România, legislaþia naþionalã ºi actele nor-mative din domeniul apãrãrii.

Pentru subofiþeri, comandanþi pluton ºi companie (simi-lare)

Cele de mai sus, plus- Regulile esenþiale de drept al rãzboiului (traducere, 3 ediþii).Lucrarea este elaboratã de C.I.C.R. Se adreseazã în principal

comandanþilor de la eºaloanele mici. Conþine un rezumat pentrucomandanþi, reguli de comportare în luptã ºi câteva indicaþii pen-tru desfãºurarea unor ºedinþe de pregãtire.

Pentru comandanþi batalion (similare) ºi mai susCele de mai sus, plus- Convenþiile de la Geneva ºi Protocoalele lor adiþionale

(culegere convenþii – „dreptul de la Geneva”).Vor fi avute în vedere articolele referitoare la protecþia vic-

timelor conflictelor armate.- Drept Internaþional Umanitar în conducerea operaþiunilor

militare ºi statutul unor arme ºi sisteme de arme (culegere con-venþii – „dreptul de la Haga”).

Se vor urmãri articolele referitoare la limitele ºi interdicþiile cuprivire la mijloacele folosite pentru evitarea suferinþelor ºi li-mitarea pagubelor materiale excesive.

- Manualul de drept al rãzboiului pentru forþele armate – Fre-deric de Mullinen (traducere).

Este un Manual de învãþãmânt folosit la cursurile organizate deInstitutul Internaþional de Drept Umanitar – San Remo, Italia ºiComitetul Internaþional al Crucii Roºii – Geneva, Elveþia. Lucrarease adreseazã structurilor de comandã de la nivel tactic, operativ ºistrategic.

- Drept Internaþional Umanitar ºi comportamentul militarilorromâni (culegere documente – 1877-1945).

Este o culegere de documente în care sunt prezentate aspectelede drept internaþional umanitar cuprinse în ordinele date decomandanþi subordonaþilor lor, precum ºi misiunile de ordin uma-nitar pe care le-au întreprins în trei momente importante ale isto-riei naþionale – rãzboiul de independenþã, primul ºi al doilea rãzboimondial. Lucrarea trebuie privitã, atât ca sursã de inspiraþie pentruconceperea unor exerciþii, cât ºi sub aspectul sãu educativ-patrio-tic.

NOTÃ: Lucrãrile menþionate pot fi procurate de la sediul Cen-trului de Drept Internaþional Umanitar al Armatei.

Telefon/Fax: 0244/584107, Email: cdiua2002@yahoo.com

Lucrãri apãrute sub egida C.D.I.V.A.

Perle- Detaliu nefericit, aceastã femeie fusese deja victima unui

accident mortal cu un an înainte.- E pe bune ! Firul vieþii victimei a fost sugrumat cu sãlbãticie,

cu multiple lovituri de cuþit…- Misterul femeii tãiate în bucãþi rãmâne întreg !- Mai comod, mai modern ºi mai nefalsificabil, avem la dis-

poziþie noul carnet de conducere…- Ofer recompensã celor care au spus nevestei lui Paul Ionescu

cã l-au vãzut cu o femeie în maºinã în ziua de 18 iunie, peautostrada Bucureºti-Piteºti. Vã rog sã veniþi sã depuneþi mãrturieºi la tribunal. Paul Ionescu.

- Biserica fiind în reparaþii, victimele accidentului au fostcomemorate în sala de festivitãþi a primãriei…

- Arestarea s-a operat fãrã infuziune de sânge.- Familia mulþumeºte cãlduros celor care au luat parte la dece-

sul scumpei lor Elisabeta M. n

LECÞIA DE ISTORIE Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 12

La 12 decembrie 1476, dispãrea pentru tot-deauna de pe firmamentul istoriei medievaleromâneºti, în urma unui asasinat, unul dintre ceimai iluºtri domnitori ai Þãrii Româneºti, VladÞepeº.

A fost domn al Þãrii Româneºti în trei rân-duri: în octombrie 1448, între 1456 (august) ºi1462 (noiembrie) ºi doar douã luni în 1476(noiembrie – decembrie).

Porecla de Þepeº îi venea – dupã unele sursede la pedeapsa pe care o dãdea deopotrivãrãufãcãtorilor, ca ºi celor ce tulburau liniºtea þãrii.Fiu al lui Vlad Dracul ºi nepot al lui Mircea celBãtrân, el s-a distins ca un remarcabil comandantmilitar, fiind adeptul unei domnii autoritare.

Ca ºi alþi fii de domni, Vlad a primit educaþieconformã obiceiurilor timpului. De la vârsta deºapte ani, a fost încredinþat unor dascãli care l-auînvãþat meseria armelor. Pe de altã parte,pregãtirea sa presupunea ºi învãþarea unor limbide mare circulaþie europeanã, precum ºi a celorfolosite în cancelarii, de asemenea, cunoºtinþe deistorie ºi, mai ales de artã militarã ºi concepþii deconducere a statului.

Iancu de Hunedoara, în ultima parte a vieþii,þinându-l pe lângã sine, i-a insuflat o serie din pla-nurile ºi gândurile sale. Legãtura permanentã a luiVlad Þepeº cu oamenii de seamã, monarhii ºi cãr-turarii din sud-estul ºi centrul Europei, l-au fãcutsã dobândeascã o înþelegere, experienþã ºiperspectivã neobiºnuite asupra vieþii, dovedite întimpul domniei, atât prin judecarea situaþiilor, câtºi prin acþiuni ºi decizii. Când ºi-a precizat pro-gramul de cârmuire politicã, el a ºtiut, de aseme-nea, sã ia ºi sã valorifice ce a fost mai bun întradiþia strãmoºilor sãi.

Urcarea pe tron a lui Vlad Þepeº a coincis cuo faptã sângeroasã, ce se va rãsfrânge asupra sa,uciderea lui Vladislav al II-lea de cãtre boieriitrãdãtori. Unii autori, fãrã a avea o certitudine,susþin cã Vlad Þepeº, deºi nu a luat parte, a ºtiuttotuºi ce se plãnuia ºi nu s-a preocupat sãîmpiedice crima. S-a mulþumit doar, pentru a-ºiliniºti cunoºtinþa, sã-l îngroape creºtineºte cu totalaiul, la Mânãstirea Dealu de lângã Târgoviºte.

Dupã trei ani de domnie (ne referim la cea de

a doua), Vlad Þepeº îºi consolidase eficient situ-aþia ºi, de aceea, va gãsi de cuviinþã sã-ºi declareindependenþa faþã de Imperiul Otoman. În anul1459, el se hotãrãºte sã nu mai plãteascã tributturcilor, încredinþat fiind cã se va putea bizui, lanevoie, pe sprijinul lui ªtefan cel Mare (domni-torul Moldovei) ºi a lui Matei Corvin (regeleUngariei).

Independenþa sa nu era împãrtãºitã de toþiboierii, o parte dintre aceºtia fiind aserviþi turcilor,din laºitate sau comoditate. Mai mult, ei unelteauîmpreunã cu unii târgoveþi pieirea domnului.

În iarna anului 1461-1462, sultanul Mahomedal II-lea, Cuceritorul Constantinopolului i-a ceruttributul, neplãtit de trei ani ºi în plus, 500 de copiipentru corpul de ieniceri. Mai mult, domnul tre-buia sã se prezinte personal cu tributul în faþapadiºahului. Vlad Þepeº a respins însã cererea tur-cilor ºi, dupã unele mãrturii, ar fi bãtut în cuie tur-banele pe capetele trimiºilor otomani, lãsându-idoar pe câþiva în viaþã, ca sã povesteascã sultanu-lui cele întâmpinate.

În primãvara anului 1462, Mahomed al II-lea,în fruntea unei armate de aproximativ 60.000 deoameni, va întreprinde o campanie militarã înÞara Româneascã, având ca scop înlãturarea luiVlad Þepeº de pe tronul Þãrii Româneºti.

Rezistenþa dârzã a domnitorului român ºi aoºtirii sale ºi apariþia ciumei îl va determina pesultan sã apeleze la alte mijloace (decât cele mi-litare) în vederea înlocuirii lui Vlad Þepeº. Avândconcursul unor boieri trãdãtori, care se angajaserãsã îl ucidã pe voievod, otomanii reuºesc sã îlimpunã pe tron pe favoritul sultanului, fratele luiVlad Þepeº, Radu cel Fumos.

Faþã de trãdarea boierilor ºi a prezenþei floteiotomane la Dunãre ºi impunerea pe tron a frateluide cãtre turci sprijinit de o grupare militarã supe-rioarã numeric oºtirii lui Vlad Þepeº, acesta va finevoit sã se retragã în Transilvania în speranþaprimirii unui ajutor militar din partea lui MateiCorvin.

Pe lângã uneltirile boierilor pãmânteni, VladÞepeº se va confrunta cu uneltirile saºilor ardelenicare au redactat unele scrisori pe care chipurile,Vlad Þepeº le-ar fi adresat sultanului ºi prin care

îl implora sã-i redea tronul, urmând ca, în schimb,sã-l captureze pe Matei Corvin ºi sã-l predea tur-cilor. Regele ungar se afla la Braºov în lunaoctombrie ºi saºii i-au prezentat scrisorile falsifi-cate, pretinzând cã le-au gãsit asupra unor curieriai lui Vlad Þepeº. Lui Matei Corvin i s-a ivit unprilej nesperat pentru a ieºi dintr-o situaþie difi-cilã, Papa Sixtus al IV-lea îi trimisese 93.000 deducaþi de aur, la fel ºi Veneþia, spre a-l ajuta peVlad Þepeº în lupta contra turcilor, dar Matei îirisipise ºi nu putea justifica fapta. Prefãcându-secã nu observã falsurile grosolane ale scrisorilorplãsmuite de saºi, la întâlnirea pe care a avut-o cuVlad Þepeº, a dat ordin ca acesta sã fie arestat ºiînchis. Viteazul domn a stat închis la Buda ºi apoila castelul Viºegrad, timp de 12 ani. Sevehiculeazã ideea cã, pe timpul detenþiei, VladÞepeº s-ar fi convertit la catolicism ºi ar fi con-tractat o cãsãtorie cu o nobilã unguroaicã, în urmaacestui mariaj, apãrând ºi un fiu. Va fi eliberat în1475, în urma demersurilor lui ªtefan cel Mare ºii s-a dat posibilitatea sã ia parte în Serbia la ocampanie împotriva otomanilor. Un an mai târziu,în noiembrie 1476, cu sprijinul lui ªtefan celMare reuºeºte sã ocupe din nou tronul þãrii.

În Þara Româneascã a pãtruns prin trecã-toarea Bran, în timpul lunii noiembrie. În cele dinurmã, armata condusã de Vlad Þepeº s-a oprit înValea Prahovei, acolo unde drumul duce înCâmpia Românã. De data aceasta, obiectivul luiÞepeº îl constituia, mai puþin capitala Târgoviºte,care a fost asediatã ºi cuceritã în ziua de 8 noiem-brie, cât mai cu seamã oraºul Bucureºti, cetateridicatã pe râul Dâmboviþa ºi întãritã cu fortifi-caþii temeinice de apãrare în urma celei de-a douadomnii ºi denumitã acum centrul puterii.

Pe la mijlocul lunii noiembrie, va avea locceremonia de înscãunare în prezenþa câtorvaboieri credincioºi. Domn neacceptat de ortodocºi,temut ca asasin nemilos de cãtre saºi ºi de o partedin boierii trãdãtori închinaþi turcilor, urâtdeopotrivã, atât de turci, cât ºi de domnul Radu-Vodã, care juraserã sã-l omoare. Îndatã ce armatamaghiarã ce-l însoþise pentru a-l sprijini pe VladÞepeº, ca ºi oºtenii trimiºi în ajutor de ªtefan celMare s-au întors acasã, Vlad Þepeº a rãmas sin-

gur, numai cu o mânã de oºteni expus unor mariprimejdii. Trebuia, în cel mai scurt timp, sã treacãla consolidarea puterii. Fiind conºtient de peri-colele care-l pândeau, nu ºi-a adus soþia ºi fiul înÞara Româneascã. Era de acuma înconjurat doarde o micã gardã moldoveneascã (200 de oºteni),lãsaþi de ªtefan cel Mare înainte de plecare.

Potrivit cronicilor româneºti, Vlad Þepeº ar fipurtat ultima lui bãtãlie chiar în afara oraºuluiBucureºti, în preajma Comunei Voluntari deastãzi, pe ºoseaua ªtefãneºti, în imediataapropiere a pãdurii, rãmãºiþã a vechilor Codri aiVlãsiei care înconjurau Bucureºtiul odinioarã.Locul se aflã în apropiere de punctul unde cândvafusese ucis tatãl sãu, Vlad Dracul, prin decapitare,iar fratele lui, Mircea, îngropat de viu. Relatãriledespre moartea lui Vlad Þepeº diferã în ceea cepriveºte amãnuntele. Dupã unele surse, se pre-supune cã a fost trãdat de boieri ºi ucis în ziua de12 decembrie 1476, fiind strãpuns pe la spate cusuliþele.

Povestirile slavone vin în sprijinul celorrelatate anterior. Moartea tragicã a domnitoruluiar fi survenit în timpul unei lupte, când boierii,ostili, înþeleºi cu turcii, au favorizat creareacondiþiilor privind asasinarea lui Þepeº.

Locul unde Vlad Þepeº a fost ucis miºeleºtese aflã în apropierea Mânãstirii Snagov, în vecinã-tatea pãdurii Boldu-Creþuleasca, pe partea stângãa drumului ce duce, ieºind din Bucureºti spreªtefãneºti. Dupã unele legende, îndatã ce a fostasasinat, capul i-a fost desprins de trup ºi trimis caofrandã de preþ sultanului la Constantinopol, undea fost expus într-o þeapã, dovadã sinistrã ºi denecontestat pentru lumea islamului cã teribilulKazikli Bey era mort.

Umbra funestã a domnului Vlad Þepeºsãlãºluieºte peste aceste locuri blestemate desfârºitul sãu tragic. Cãlugãrii de la MânãstireaSnagov, aflatã în apropiere, au ridicat în tainãcadavrul fãrã cap ºi l-au dus la mânãstire. Temân-du-se de represaliile duºmanilor sãi, aceºtia l-auîngropat pe Vlad Þepeº într-un mormânt anonim.

Preluare din „Enigme ale istoriei române”, dePaul ªtefãnescu.

Tragicul sfârºit al lui Vlad Þepeº

La 6 octombrie, unitãþi ale armatei franceze ajung în câmpia de laNordlingen ºi, în seara aceleiaºi zile, divizia Vandamme, din corpul luiSoult, surprinde intact podul de la Munster, îndreptându-se în maregrabã spre Lech, ocupând podul de la Roim. Davout sosea ºi el laNeubourg, Napoleon ajunge la Donauworth, unde se instalaserã oparte din trupele lui Soult. Din informaþiile culese, Napoleon esteacum sigur cã Mack se aflã pe Iller, iar ruºii trebuie sã soseascãdinspre Viena. Important este, deci, ca Mack sã fie izolat, trupelefranceze sã fie dispuse în aºa fel încât sã intercepteze drumurile pecare armata austriacã s-ar putea retrage. Soult este trimis cu corpulsãu, sã ocupe pe Lech, la sud de Augsburg, localitatea Landsberg, peunde trecea drumul de la Menmingen la Munchen. De la Landsberg,Soult primeºte ordin sã înainteze spre Menmingen pentru a închidedrumul care ducea spre Tirol. Garda ºi corpul lui Marmont vor ocupao poziþie în jurul Ausgburg-ului, unde Napoleon îºi instaleazã pentrumoment, cartierul. Murat ºi Lannes sunt trimiºi spre Ulm. Nej cu20.000 de oameni este lãsat pe malul stâng al fluviului pentru a blocatrecerea acestuia de cãtre austrieci. Deoarece Napoleon nu ºtia exactcare sunt forþele austriece de pe Iller ºi nici dacã între Lech ºi Isar nuse aflã corpuri de oaste inamice, îi ordonã lui Davout sã treacãDunãrea ºi sã ocupe Aichrach, în timp ce corpurile lui Marmont ºiBernadotte, cu bavarezii, urmau sã treacã fluviul la Ingolstadt ºi sãintre în Munchen, capitala Bavariei. Marmont ºi Bernadotte aveau camisiune sã protejeze armata francezã, care-l încercuiau pe Mack, laUlm, de un atac austro-rus venit dinspre rãsãrit.

În ziua de 8 octombrie începe marºul de apropiere spre Ulm; pemalul stâng al Dunãrii se afla, în apropiere de Gunzburg, corpul luiNey, iar puþin mai în spate, în flancul drept al corpului 6, divizia Gazanºi dragonii pedeºtri de sub comanda lui Baraguej-d’Hilliers. Pe maluldrept înainteazã corpul 5, Lannes ºi cavaleria lui Murat. În acea zi, laWertingen, Murat ºi Lannes bat ºi împrãºtie o divizie austriacã, trimisãabia în respectiva zi de Mack în recunoaºtere, în urma zvonurilordespre existenþa unei armate franceze pe Lech.

Napoleon este informat cã ruºii vin în mare grabã, de aceea, îirecomandã lui Murat sã-l atace pe inamic, oriunde-l întâlneºte, „darcu prudenþã”. În momentul în care Napoleon face aceste recomandãri,Dupont ajunge la Halsach în apropiere de Ulm. În faþã se aflau 60.000de austrieci. Deºi numai cu 6.000 de oameni, timp de cinci ore,Dupont rezistã atacurilor executate de o armatã de patru ori mainumeroasã ºi seara se retrage la Alber. Modul inteligent în careDupont îºi plaseazã trupele, rezistenþa opusã de trupele sale salveazãplanul lui Napoleon.

Informat, în ziua de 12 octombrie, cã ruºii sunt încã departe,Napoleon ajunge a doua zi lângã Ulm, ºi pentru a întãri trupele carese aflau pe malul stâng, ordonã ocuparea podului de la Elchingen,pentru a doua zi. Lui Soult îi scrie cã Davont ºi Marmont îl pot ajuta„Nu este vorba sã batem pe inamic, trebuie sã nu scape nici unul.Adunaþi-vã generali ºi ºefi de unitãþi, arãtaþi-le cã eu socotesc înaceastã împrejurare importantã, sã se facã totul pentru ca succesul

nostru sã fie complet ºiabsolut, ca aceastã zi sã fiede zece ori mai celebrã decâtaceea de la Marengo, cã,

dacã aº fi vrut numai sã-l bat pe duºman, n-aº fi avut nevoie de atâteamarºuri ºi obosealã, dar eu vreau sã-l prind ºi, cã din aceastã armatã,care, prima, a rupt pacea ºi a fãcut sã eºueze planul nostru în legãturãcu rãzboiul maritim, sã nu rãmânã un singur om care sã aducã ºtireaînfrângerii la Viena”.

În ziua de 14 octombrie, Ney atacã ºi ocupã Elchingen, stabilindlegãtura cu Dupont, care, sprijinit de Murat, reuºeºte sã se menþinã înAlbeck. La cãderea nopþii o parte din trupele aflate în Ulm, sub coman-da arhiducelui Ferdinand, încearcã sã se refugieze în Boemia (aproape20.000 de oameni). Soult ocupã Menmingen, face 5000 de prizonieri,dar o divizie, trimisã în ajutorul oraºului, sub comanda lui Jellachich,se refugiazã în Tirol. În ziua de 15, Ney ºi Lannes ocupã înãlþimile dela Michelsberg ºi Frauensberg, armata francezã ajungând sub zidurileoraºului. În 16, oraºul este bombardat ºi Mack somat sã se predea,acesta solicitã un armistiþiu de opt zile, Napoleon îi acordã cinci.

La 20 octombrie, cu cinci zile înainte de data convenitã, Mackdecide sã capituleze. 60.000 de prizonieri, 90 de drapele ºi 120 detunuri, trec pe sub privirile învingãtorului. Manevra lui Napoleon, de aseplasa, cu grosul forþelor sale, în spatele inamicului, a avut darul, înprimul rând, sã demoralizeze pe generalul inamic. Datoritã rapiditãþiiºi îndrãznelii cu care este efectuatã aceastã manevrã, o mare parte dinarmata austriacã este scoasã din luptã, în urma capitulãrii Ulm-ului.Cu aceasta se încheie prima fazã a campaniei din 1805.

Cea de-a doua fazã începe cu marºul spre Viena. Napoleon seîndreaptã spre capitala Imperiului Habsburgic, fiind convins de faptulcã toate forþele imperiului vor veni sã apere capitala. În primul rând,era necesar sã înfrângã rezistenþa armatei ruse, al cãrei efectiv se ridi-ca la aproximativ 60.000 de oameni, dupã ce i se alãturasedetaºamentele austriece, care se salvaserã de la Ulm. Pentru a nuîngãdui oastei austriece, care se afla în Tirol, sã vinã în ajutorularmatei comandate de cãtre generalul rus, Kutuzov, Napoleon trimitepe Ney în aceastã provincie cu 10.000 de oameni, Augereau urmândsã vinã în ajutorul sãu. Bernadotte primeºte ordin sã înainteze spreSalzburg, sprijinit de Marmont. Cei doi, trecând râurile care formaubariera naturalã în calea armatei lui Napoleon, aveau posibilitatea sãatace, din flanc, trupele destinate sã apere cursurile de apã. La 25octombrie, armata francezã traverseazã râul Iser, pe trei coloane pen-tru a surprinde podurile peste Inn.

La 5 noiembrie, Murat ºi Lannes trec IPS-ul la Amstetten, pe careruºii încearcã sã-l apere, dar sunt respinºi, cei doi ajung la 8 noiem-brie, la St. Polten. În noaptea de 8 spre 9, Kutuzov traverseazãDunãrea, pe malul stâng, cu intenþia de a se îndrepta spre Olmutz, peunde trebuia sã vinã armata rusã de sub comanda lui Buxroewden.Murat porneºte cu cavaleria spre Viena, dar lipsa de sincronizare aetapelor de marº, pe care diviziile lui Mortier trebuiau sã le parcurgãparalel cu armata ce se afla pe dreapta Dunãrii, duce la lupta de laDurenstein din 11 noiembrie. Lupta este începutã de divizia Gazan(5000 de oameni) care se afla mult înainte, cu oastea lui Kutuzov. Pânã

la cãderea nopþii, francezii rezistã, dar 15.000 de ruºi sunt trimiºi înspatele diviziei Gazan. Noaptea, Mortier atacã spre vest, încercândsã-ºi deschidã drum ºi, în acelaºi timp, soseºte divizia Dupont. Înfelul acesta, Mortier ºi Gazan sunt salvaþi. Napoleon, iritat, îireproºeazã lui Murat cã s-a depãrtat prea mult de restul trupelor, când,de fapt, el trebuia sã urmãreascã armata rusã. Greºeala este însã a luiNapoleon. Nu trebuia lãsat un corp izolat de un mare curs de apã, cume Dunãrea ºi o asemenea greºealã nu va mai fi fãcutã. Marºul impetu-os al lui Murat îi permite lui Napoleon sã imagineze o nouã manevrãcare, dacã ar fi reuºit, ar fi dus la izolarea ºi înfrângerea armatei luiKutuzov. Acesta din urmã trebuia sã se retragã prin Hollabrun spreOlmutz. Între timp, Napoleon trece corpul lui Bernadotte pe malulstâng al Dunãrii, cu ordinul sã urmãreascã ºi sã-l atace pe Kutuzov,pentru a-i încetini retragerea. La 13 noiembrie, Murat ºi Lannes ocupãpodurile peste Dunãre, Bernadotte, însã, manevreazã greºit ºi nuprovoacã nici o întârziere armatei ruse, iar Murat, la Hollabrun, îl credepe Kutuzov, cã la Viena se duc tratative de pace. Lãsându-l pe Bagra-tion la Hollabrun, cu 6000 de oameni în ariergardã, Kutuzov seîndreaptã spre Brno, cu restul armatei. Lannes atacã cu grenadierii luiQudinot, ruºii se apãrã cu disperare, Bagration pierde mai mult dejumãtate din efectivul corpului sãu, dar armata rusã era salvatã. În ziuade 17 începe urmãrirea spre Znain, dar trupele franceze nu gãsesc penimeni, iar peste douã zile Murat intrã în Brno, unde se aflau depoziteimense.

Împãratul Austriei dorea sã trateze cu Napoleon condiþiile pãcii.Dar pretenþiile lui Napoleon ca ruºii sã se retragã din Boemia ºi modulcum înþelege el problema Italiei, diferã de cele ale diplomaþiei aus-triece.

Înconjurat de duºmani, Napoleon transformã Viena în centrul sãude operaþii. Trupele franceze sunt dispuse în aºa fel încât sã împiediceconcentrarea pe un singur câmp de luptã al armatei ruso-austriece,ceea ce ar fi însemnat o superioritate numericã de nedorit a acesteia.

Deoarece timpul lucreazã în favoarea aliaþilor, Napoleon doreºte obãtãlie decisivã cu armata austro-rusã de la Olmutz. Dar cum sã-l facãpe adversar sã atace? Îndatã dupã sosirea sa la Brno, Napoleoninspecteazã terenul pe care-l ocupã trupele sale, merge pânã la avan-posturi, revine spre Brno. La 8 kilometri spre rãsãrit de Brno, pe dru-mul care duce la Olmutz, ºoseaua principalã este traversatã de unpârâu, Litawa, care curge spre sud, pe lângã Austerlitz, formând maimulte lacuri înainte de a se întâlni cu alt pârâu care vine tot dinsprenord ºi care se numeºte Goldbach. În locul în care ultimul taieºoseaua, Brno-Olmutz, se aflã o ridicãturã de pãmânt, la nord deºosea, numitã Santon. Pe malul Goldbach-ului sunt satele Girzscovitz,Kobelnitz, Sokolnitz, Tellnitz ºi Menitz. Aproape de locul unde seîntâlneºte Litawa cu Goldbach se formeazã la nord de satul Sacian,lacul cu acelaºi nume, iar mai jos lacul Menitz. Între Litawa ºi Gold-bach se aflã platoul Pratzen care coboarã în pantã abruptã spre sud ºidinspre rãsãrit, unde se aflã Austerlitz. Acesta este locul ales deNapoleon pentru o eventualã bãtãlie, pe care-l studiazã ºi-l recomandãgeneralilor sãi ca pe un viitor câmp de bãtãlie.

Bãtãl ia ce lor t re i împãraþ i ( I I )

Paginã realizatã de maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 13

La 23 august 1944, România a întorsarmele împotriva Germaniei ºi a continuatrãzboiul alãturi de Naþiunile Unite, situaþiece a constituit începutul unui lung ºir deprefaceri ale societãþii româneºti, datorateUniunii Sovietice, în a cãrei sferã de interesea intrat România pentru o lungã perioadã detimp.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial,U.R.S.S., în expansiunea sa spre centrul ºiestul european, dar ºi pentru comunizareaþãrilor-satelit, a instalat, cu acordul tacit alputerilor occidentale, foste aliate, pentrumulte decenii, trupe de ocupaþie sub pro-tecþia ºi cu sprijinul cãrora au impus þãrilorintrate sub sfera lor de influenþã, dupã Con-gresul de Pace, linia politicã internã ºiexternã.

România, datoritã poziþiei sale geostrate-gice, nu a fost ocolitã, trecându-se rapid laînfãptuirea unor profunde transformãripolitice, economice, administrative ºi mi-litare, care au instaurat regimul comunist,influenþa Moscovei la toate nivelurile soci-etãþii româneºti fiind covârºitoare.

Prevederile Convenþiei de Armistiþiu,cele ale Protocolului Militar ºi Tratatului dePace, au tratat România ca pe un stat înfrânt,þara intrând în întregime în sfera de influenþãºi interese a Uniunii Sovietice. Ulterior sem-nãrii Tratatului de Pace la 10 februarie 1947,sovietizarea sud-estului European a continu-at, documentul asigurând ºi umbrela oficialãpentru ocuparea militarã ºi impunerea sis-temului politic în cât mai multe þãri dinEuropa centralã ºi de sud-est.

Yalta, Roossevelt ºi ideea de “Desind”

La prima întâlnire dintre cei “trei mari”,Roosevelt, Stalin ºi Churchill, la sfârºitul luinoiembrie 1943, s-au purtat convorbiri maimult informative în legãturã cu ordinea dedupã rãzboi. S-a conturat ideea de “Design”a lui Roosevelt: lui Stalin i se asigurarevenirea asupra graniþei de vest a U.R.S.S.din 1941 (reînglobarea Poloniei de est, ÞãrileBaltice, Basarabia ºi nordul Bucovinei) ºirenunþarea Occidentului la cordonul sanitarcare sã-l separe de Uniunea Sovieticã. Înschimb, guvernul sovietic nu numai cãaderase la “Declaraþia asupra Europei elibe-rate”, dar se ºi obligase, fapt extrem deimportant pentru partea americanã, ca sãconlucreze la crearea ONU. Se pãrea cã ali-aþii au ajuns la o înþelegereasupra problemelor majore.Aºa cum se menþiona într-oimportantã lucrare asuprarelaþiilor României cu MarilePuteri, „realitãþile decurgânddin spiritul Yaltei s-au dove-dit mult mai grave, mai dureºi mai persistente decâtmiturile despre o Yaltabeneficã, rãspândite, cuconvingere poate, de cãtreiniþiatori”1.

Înþelegerile de la Yalta ºiPotsdam au fost doaraparente, fiecare parte a inter-pretat rezultatele acestor con-ferinþe în alt fel. Partea ame-ricanã trecea la visul ei despre“o lume unitarã” a principiilorliberale ºi democratice, fãrã afi luat vreodatã în seriosinteresele de securitate sovi-etice. Conducerea sovieticãdorea ca în sfera sa deinterese democraþia sã capeteforma ºi expresia viziunii sale politico-ideo-logice. Stalin i-a explicat, în aprilie 1945,locþiitorului lui Tito, Milovan Djilas aceastãpreocupare a sa: “Acest rãzboi nu mai eacela din trecut. Oricine ocupã un teritoriuimpune ºi propriul sãu sistem social. Fiecareimpune propriul sãu sistem social, pânã undeînainteazã armata lui”2.

România dispunea de aproximativ

1.100.000 de militariTrecerea României de partea Naþiunilor

Unite, la 23 august 1944, ce s-a produs con-comitent cu înlãturarea de la putere amareºalului Ion Antonescu ºi declanºarealuptei împotriva Wehrmachtului nazist, într-un context extraordinar de complex în carenu se precizase cu claritate înfrângerea Ger-maniei naziste ºi în care nu se încheiase Con-

venþia de armistiþiu cu Naþiunile Unite, areprezentat un moment important în istoriacelui de-al doilea rãzboi mondial, ale cãruiconsecinþe pentru desfãºurarea rãzboiului aufost apreciate de la început ca fiind incalcu-labile .

Ducând la îndeplinire ordinele MareluiStat Major, care pentru prima data în cursulcelui de-al doilea rãzboi mondial ºi-a asumatatributele conducerii la nivel strategic aorganismului militar naþional, armataromânã a reprezentat principalul instrumentºi elementul hotãrâtor al asigurãrii victorieiasupra trupelor germane de pe teritoriulnaþional aflat sub jurisdicþia guvernuluiromân în perioada 23-31 august 1944. Acestlucru a fost posibil datoritã faptului cã, spredeosebire de alte state care au trecut îndiferite faze ale rãzboiului de partea Naþiu-nilor Unite, România dispunea de un puter-nic potenþial militar, de o armatã cu o con-ducere centralizatã ºi structuri bine definite,încadratã cu aproximativ 1.100.000 de mili-tari (circa 8,5% din populaþia întregii þãri ºi15% din potenþialul bãrbãtesc), care au fostdeclarate imediat utilizabile pentru frontulantihitlerist.

Armata românã a încetat unilateral osti-litãþile cu trupele sovietice ºi a trecut imediatla îndeplinirea misiunilor de luptã încre-dinþate. Principalele misiuni îndeplinite dearmata românã în august 1944 împotriva tru-pelor germane au fost precizate în Directivastrategicã emisã de noul ºef al Marelui StatMajor, generalul de divizie GheorgheMihail, în seara zilei de 23 august 1944 ºi auconstat în lichidarea forþelor hitleriste aflateîn zona de competenþã a guvernului român înacel moment, regruparea armatelor 3 ºi 4române de pe frontul sovieto-german dinestul þãrii, acoperirea frontierei naþionale ºi aliniei vremelnice de demarcaþie impusã prinDictatul de la Viena din 30 august 1940 ºipregãtirea ofensivei eliberatoare în partea denord-vest a þãrii. Îndeplinirea misiunilorîncredinþate s-a realizat prin tot atâtea ope-raþii militare de anvergurã.

Percepând imediat consecinþele catastro-fale pe care le-a avut pentru Germania hi-tleristã trecerea României de partea Naþiu-nilor Unite, conducerea supremã a Reich-ului a reacþionat deosebit de violent, emiþândîn noaptea de 23 spre 24 august, la 26 ºi 29august 1944, trei directive strategice privindsituaþia din România.

Teritoriile româneºti, pâna la linia

de demarcaþie, au fost eliberate

prin efortul armatei româneAcþiunea energicã a armatei române a

fãcut ca, într-un timp foarte scurt strategiagermanã privind restabilirea controlului înRomânia sã sufere un categoric eºec,Wehrmachtul nazist nemaifiind în stare sãinfluenþeze evenimentele politice ºi militaredin spaþiul românesc.

Acþionând sub conducerea comandamen-tului naþional, armata românã a reuºit, înperioada 23-31 august 1944 sã elibereze,prin efort propriu spaþiile istorice ale Munte-niei, Dobrogei, Olteniei, Banatului, Criºaneiºi podiºul transilvan de la nord de CarpaþiiMeridionali pânã la linia vremelnicã de

demarcaþie. În numai 8 zile de lupte aprige, forþele

militare ºi populaþia românã au provocatWehrmacht-ului, cu pierderi proprii minime(8.586 militari uciºi, raniþi ºi daþi dispãruþi) –mari pierderi umane cifrate la 61.500 militarigermani uciºi ºi luaþi prizonieri, ceea ceechivaleazã cu 6 divizii de infanterie ºiimportante cantitãþi de tehnicã de luptã(circa 300 de avioane, 500 de nave fluviale ºimaritime, multe blindate, tunuri, mitraliereetc.). Datoritã realizãrii surprinderii ina-micului ºi ritmului rapid în care au fostnimicite, capturate sau alungate, trupele ger-mane nu au mai avutposibilitatea sã exe-cute distrugeri deobiective economice,ceea ce a permis pãs-trarea intactã a aces -tora ºi punerea lor ladispoziþia coaliþieiantihitleriste.

Deosebit deimportante au fost ºiconsecinþele militar-strategice, econo-mice ºi logistice pecare le-a avut tre-cerea României departea Naþiunilor Unite: deschiderea „PorþiiFocºanilor”, una din cele mai puternice zonefortificate din estul Europei ºi înlesnireadeplasãrii forþelor sovietice, practic ne-stingherite, prin Câmpia Românã spre noulfront creat de armata românã în podiºul tran-silvan, Criºana ºi Banat; încetarea imediatãºi totalã a aprovizionãrii Wehrmacht-ului dinRomânia, în special cu petrol ºi cereale;prabuºirea defensivei germane la aripa desud a frontului sovieto-german; pulverizareadispozitivului amenajat de Wehrmacht înPeninsula Balcanicã; provocarea sau precip-itarea unor grave crize politice în majoritateastatelor ocupate sau aflate sub influenþaBerlinului etc.

Eliberarea pãrþiide nord-vest a þãrii

Dupã victoria repurtatã asupra trupelorhitleriste în perioada 23-31 august 1944,forþele armatei române au acþionat eroic pen-tru eliberarea pãrþii de nord-vest a þãrii rãpitãde Ungaria horthystã prin Dictatul de laViena din 30 august 1940. Armatele 1 ºi 4 ºi-

au realizat dispozitivele operative la nord deCarpaþii Meridionali ºi la vest de cei Occi-dentali.

Hotãrârea conducerii politice ºi militare aU.R.S.S. privind subordonarea forþelorarmatei române începând cu noaptea de 6/7septembrie 1944 a impus însã, modificariesenþiale în concepþia strategicã a comanda-mentului militar naþional privind eliberareapãrþii de nord-vest a þãrii, acesta fiind practicexclus de la conducerea operaþiilor militare.Încorporate în dispozitivul Frontului 2ucrainean, armatele 1 ºi 4 române au consti-tuit, împreunã cu câte o mare unitate sovie-ticã similarã, câte un grup de armate condusde comandantul marii unitãþi sovietice. Deºi,în acest context, atribuþiile Marelui StatMajor român au fost grav ºtirbite, acesta acontinuat sã se preocupe îndeaproape debuna desfãºurare a operaþiilor militare, sãcoordoneze instrucþia contingentelor,

aprovizionãrile, evacuãrile, completãrile cupersonal ºi materiale etc.

Eliberarea pãrþii de nord-vest a þãrii,finalizatã la 25 octombrie 1944 a fost obþi-nutã prin jertfa a 58.330 de militari, uciºi,rãniþi sau luaþi prizonieri. Pierderile provo-cate inamicului s-au ridicat la 82.934, dintrecare 76.275 prizonieri.

Operaþiile militare au continuat

pe teritoriul Ungariei

Eliberarea pãrþii de nord-vest a Românieinu a însemnat însã ºi încetarea luptei alãturide coaliþia Naþiunilor Unite. Armata românãa continuat operaþiile militare, în cooperarecu armata sovieticã, pe teritoriile Ungariei,Cehoslovaciei ºi Austriei, pânã la victoriafinalã asupra Germaniei naziste.

În ansamblu, operaþiile armatei românepe teritoriul ungar, desfãºurate în cooperarecu forþele sovietice, au acoperit un spaþiuvast din partea esticã a Ungariei, pânã laTisa (pe cursul superior ºi mijlociu al aces-teia), pe cãile de acces ºi în interiorulBudapestei, în Munþii Hegyalia, Bükk ºiMatra, pe valea Hernadului etc., fiind incluseîn douã mari operaþii ofensive de anvergurã:„Debreþin” ºi „Budapesta”, organizate ºiconduse de comandamentul sovietic.

În cadrul operaþiei „Debreþin”, pe terito -riul Ungariei, armata românã a participat cupeste 182.000 de militari, în trei focare prin-cipale: Debreþin (cu 5 divizii), Nyiregyhaza(13 divizii, inclusiv cele care luptaserã laDebreþin) ºi pe cursul mijlociu al Tisei (4divizii).

Pe direcþia principalã de ofensivã spreBudapesta a acþionat ºi Corpul 7 armataromân, care, la 30 octombrie ºi-a inceput, dincapul de pod de la nord-vest de localitateaAlpar, gloriosul drum de luptã ofensiv ce valua sfârºit 80 de zile mai târziu, la 2 km deDunãre, in interiorul capitalei maghiare.Atacând cu multã vigoare, cele trei diviziiromâne au ajuns la 30 decembrie 1944 laperiferiile Capitalei ungare, iar la 1 ianuarieau reluat ofensiva în interiorul Budapestei.Prin luptele grele de stradã ºi asalturi eroice,militarii români au pãtruns aproximativ 10km în interiorul Budapestei, ajungând înseara zilei de 15 ianuarie 1945 la mai puþinde 2 km de Dunãre. Pentru eliberareaBudapestei, Corpul 7 armatã român a pierdut10.708 militari, morþi, rãniþi ºi dispãruþi,adicã circa 30 % din cei 36.348 militari careau participat la lupte.

Pe timpul celor aproape patru luni cât aluptat pentru eliberarea Ungariei, armataromânã a întrebuinþat în lupte 17 divizii deinfanterie, munte ºi cavalerie, un corp aerian,douã brigãzi de artilerie antiaerianã, obrigadã de cai ferãte ºi numeroase alteunitãþi ºi formaþiuni militare, însumând peste210.000 de militari. Participând la 7 maribãtãlii, în care a desfãºurat 81 de lupte maiimportante, cele douã armate române aupãtruns pe teritoriul Ungariei 250-300 km,au strãbãtut prin lupte trei masivi muntoºi,au forþat patru cursuri mari de apã (Tisa,Bodrog, Hernad, Ipoly), au eliberat 1237 delocalitãþi, dintre care 14 oraºe ºi au produsinamicului pierderi ce se cifreazã la 30.745de militari (prizonieri ºi morþi). Pierderilearmatei române s-au ridicat la 42.700 de mi-litari (morþi, rãniþi ºi dispãruþi).

Cristiana MARIN

Note:1 Gheorghe Buzatu, România ºi Marile Pu-

teri 1939-1947, Editura Enciclopedicã, 2003, p.422.

2 Ioan Chiper, Florin Constantiniu, AdrianPop, Sovietizarea României. Percepþii anglo-americane. Bucureºti,1993, p. 8.

I n t r a r e a î n s f e r a d e i n t e r e s e a U R S SRomânia ºi Europa postbelicã (1945-1950)

Militari români la Budapesta

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 14

Un studiu realizat de cercetãtorii de laUniversitatea Auckland vine sã accentuezerolul pe care îl are vitamina D în sãnãtateaplãmânilor. Profesorul Peter Black, unuldintre autorii studiului, a spus cã diferenþaîntre plãmânii celor cu niveluri ridicate deVitamina D ºi ai celor cu niveluri scãzuteeste substanþialã.

”Diferenþa este mai mare decât cea din-tre funcþionareaplãmânilor în cazulfoºtilor fumãtori ºinefumãtorilor”, adeclarat acesta.“Nivelurile scãzute deVitamina D sunt aso-ciate cu afecþiuni pre-cum osteoporoza, ten-siune ridicatã, diabet ºicancer. Studiul nostruaratã acum cã Vitami-na D ar putea influenþa ºi funcþionareaplãmânilor, o concentraþie mai mare fiind

asociatã cu plãmânii sãnãtoºi”.Studiul realizat de cãtre Peter Black ºi

Robert Scragg a analizat înintervalul 1988-1994 sãnãtateapulmonarã a 14.000 de per-soane cu diferite niveluri aleVitaminei D. Fiecãrui partici-pant i-a fost mãsurat nivelul deVitamina D ºi a parcurs un testpulmonar care viza mãsurareavolumului de aer exalat.Niveluri scãzute de Vitamina Dau fost asociate unor volumemici ale plãmânilor. În plus,

s-a descoperit cã Vitamina D se gãseºte încantitãþi mai mari la bãrbaþi decât la femei,este invers proporþionalã cu indexul de

masã corporalã ºi descreºte cu vârsta. Existã chiar ºi o diferenþiere în funcþie

de rasã, persoanele de culoare, non-hispa-nice ºi cele de origine mexicanã înre-gistrând cantitãþi mai mici decât persoanelealbe non-hispanice. Nici fumãtorii nu stauprea bine la acest capitol, persoanele carefumau mai mult de 20 de þigãri zilnic înreg-istrând cantitãþi mai mici decât nefumãtorii.

Pentru a produce Vitamina D, corpuluman are nevoie de razele ultraviolete alesoarelui.

”Deºi trebuie sã fim conºtienþi deriscurile expunerii îndelungate la soare,acesta este în continuare cea mai bunã sursãpentru Vitamina D ºi toatã lumea ar trebuisã petreacã în fiecare zi câteva minute lasoare pentru a obþine doza zilnicã”, adeclarat Dr Robert Scragg.

Vitamina D se gãseºte ºi în somon, sar-dine, ouã, ficatul vacilor ºi în lapte.

TIMPUL PROBABIL ÎNROMÂNIA ANULUI 2030

Martin Nweeia, de la Harvard, arãspuns de curând unei întrebãri lacare, timp de sute de ani, comuni-tatea ºtiinþificã nu a putut sã dea unrãspuns plauzibil.

”De ce balena narwhal sau bale-na unicorn, cum mai este cunoscutã,are un dinte lung de aproximativ 2,4metri ataºat pe cap ºi care estefuncþia acestuia?”

Narwhal-ul are un dinte sau colþ,care îi iese din partea stângã a maxi-larului superior, ce încalcã oriceprincipiu legat de dentiþia mamifer-elor. Narwhal-ul are între 3,6 ºi 4,5metri în lungime ºi cântãreºte între otonã ºi o tonã jumãtate. Habitatulnatural al acestei balene esteregiunea atlanticã a Oceanului Arcticºi Marea Groenlandei. Nweeia adescoperit cã dintele narwhal-uluifuncþioneazã ca un senzor hidrodi-namic. Zece milioane de terminaþiinervoase strãbat dintele conectândnervul central ºi suprafaþa.

Deºi pare deosebit de rigid ºitare, colþul funcþioneazã ca o mem-

branã cu suprafaþa extrem de sensi-bilã, care poate detecta schimbãrilede temperaturã din apã, presiunea ºiconcentraþia de particule. Datoritãacestei caracteristici, balenele potdetermina salinitatea apei, ceea ce leajutã sã supravieþuiascã în mediularctic. De asemenea, le permitebalenelor sã detecteze proprietãþileparticulelor de apã din apropiereapeºtilor ce constituie dieta lor.

”Acum cã ºtim despre capabi-litãþile senzoriale ale dintelui, putem

pune la cale experimente care sãexplice câteva trãsãturi din compor-tamentul acestei balene extraor-dinare”, a spus Nweeia.

„Evenimentul zilei” a prezentat tabloul climatic alRomâniei din 2030.

Ultimii ani au fost critici din punct de vedere al fenomenuluide încãlzire globalã. În 2005, din cauza temperaturilor în creºtere,s-a înregistrat un record negativ. Doar în urmã cu ºapte ani Terraa fost mai caldã, dar atunci El Nino a avut un cuvânt greu de spus.

Arderea combustibililor face ca atmosfera sã fie tot maiîngreunatã de gazele toxice, iar razele solare tot mai periculoasepentru viaþa pe Pãmânt. Temperatura globalã este mai mare înfiecare an, nivelul oceanului creºte din cauza topirii gheþii, iarconsumul energetic este din ce în ce mai mare. Acest lucru sesimte, provocându-se anomaliile climatice. România nu este scu-titã de schimbãrile radicale ale vremii.

În iarna anului 2030 temperatura medie poate creºte, înmedie, cu 1,1 grade Celsius. Cantitatea de precipitaþii va scãdea,mai ales în sudul þãrii, cu pânã la 15% faþã de perioada 1961-1990.

În sezonul estival temperatura medie va creºte, în medie, cu1,3 grade faþã de perioada de referinþã 1961-1990, iar cantitatea deprecipitaþii se va reduce cu 10-20%, mai ales în sud”, a explicat dr.Constanþa Boroneant, de la ANM (Administraþia Naþionalã deMeteorologie). Schimbãrile de temperaturi la nivel planetar sedatoreazã în principal emanaþiilor masive de dioxid de carbon,metan ºi alte gaze nocive în atmosferã. Moleculele acestor sub-stanþe absorb radiaþiile solare ºi le împrãºtie în toate direcþiile.Efectul este încãlzirea suprafeþei Terrei.

Substanþele nocive sunt eliminate în urma arderii de cãrbuni,din reziduurile eliminate prin coºurile diverselor uzine ºi fabricietc. Specialiºtii IPCC susþin cã, încã din anul 1900, temperaturaeste în creºtere. Pânã în anul 2100, Terra va fi mai caldã cu omedie cuprinsã între 1,4 si 5,8 0C.

Încãlzirea globalãPrecipitaþiile abundente ºi topirea gheþarilor ºi a unor pãrþi din

Groenlanda pot aduce un volum impresionant de apã în caleacurenþilor din Atlantic. Aceste ape reduc salinitatea oceanului,ceea ce conduce la o încetinire a scufundãrii apei mai reci, oprindastfel transportarea cãldurii de cãtre curenþi.

„Defriºãrile vor crea, în 12 ani, un coridor al tornadelor”Gaura de ozon, încãlzirea globalã, suprapopularea ºi

defriºãrile masive au alarmat întreg mapamondul, ridicând pro-bleme specialiºtilor care au încercat sã prevadã viitorul apropiat alumanitãþii.

Cum va arãta România anului 2030 în condiþiile în careþara noastrã se confruntã în ultimii ani cu fenomene climaticenemaiîntâlnite?

Specialiºtii cred cã o Românie în care vor continua defriºãrileîn acelaºi ritm, maºinile poluante vor continua sã circule, iaremisiile de dioxid de carbon sau gaze cu efect de serã se vormenþine între aceleaºi cote, va fi o þarã în care vor fi deºerturi înDobrogea ºi în sud, în care vor dispãrea râuri ºi vor fi alunecãri deteren masive, asemãnãtoare celor de anul acesta de pe ValeaTrotuºului, Harghita, Covasna, ori de pe Valea Nehoiului.

Uraganele vor deveni un fenomen firesc peste 12 ani, odatãcu apariþia „coridorului european al tornadelor”. Anul se vaîmpãrþi în douã anotimpuri, unul ploios ºi altul secetos, iar tem-peraturile vor continua sã creascã inexplicabil pentru perioadainterglaciarã pe care o parcurgem.

Pe de altã parte, încãlzirea temperaturii va favoriza apariþiaepidemiilor tropicale de tipul malariei. ªi, pentru a completa ima-ginea de nerecunoscut a României anului 2030, þãranii se vorocupa de plantaþii de portocali, în locul lanurilor de porumb carenu vor rezista temperaturilor tropicale. (P.I.)

De ce are o balenã nevoiede un dinte pe cap?

Dupã descoperirea celei mai mici piticemaro pe cale sã formeze un sistem solar,astronomii au reuºit de curând sã imorta-lizeze cea mai apropiatã piticã albã.

Imaginea capturatã cu ajutorul te-lescopului spaþial Hubble înfãþiºeazã SiriusA, cea mai luminoasã stea ce poate fiobservatã de pe Pãmânt noaptea, alãturi demult mai mica Sirius B.

Astronomii au supraexpus imagineastelei Sirius A (centrul imaginii) astfel încãt

sã poatã imortaliza Sirius B(punctul mic din stanga jos),care este de fapt o piticã albã.Razele în formã de cruce ºiinelele concentrice din jurul luiSirius A ºi inelul mic din jurullui Sirius B sunt efecte nedoriteproduse de sistemul de capturãal telescopului. Sirius A, lanumai 8,6 ani luminã dePãmânt, este cel de-al cincileasistem de stele ca apropiere.

Piticele albe sunt rãmãºiþelestelelor careºi-au epuizatcombustibilulnuclear ºi auajuns ladimensiunifoarte mici.În ciuda fap-tului cã estecea mai lumi-noasã piticã

albã descoperitã pânã acum, Sirius B estede 10.000 de ori mai puþin intensã ca SiriusA, fapt ce a îngreunat observarea ei de pePãmânt. Deºi este mai micã decât Pãmân-tul, din mãsurãtorile fãcute de cãtrecercetãtori, Sirius B are 98% din masaSoarelui.

”Studierea lui Sirius B a reprezentat oprovocare veche de peste 140 de ani”, adeclarat Martin Barstow, de la Universi-tatea Leicester, conducãtorul echipei decercetare.

”Determinarea precisã a maselorpiticelor albe este deosebit de importantãpentru înþelegerea evoluþiei stelelor.Soarele nostru va deveni ºi el la un momentdat o piticã albã. Acest gen de stele suntsursa supernovelor de tipul Type Ia,folosite pentru mãsurarea distanþelor cos-mice ºi a expansiunii universului.Mãsurãrile bazate pe supernovele de tipulIa sunt fundamentale pentru înþelegereaenergiei întunecate”, a mai spus MartinBarstow.

Cercetãtorii imortalizeazãcea mai apropiatã

piticã albã

mTrack, compania din spatele KidsOK, a lansatceea ce poate fi intitulat cel mai exact dispozitiv delocalizare a copiilor. I-Kids este un telefon mobil ceemite un volum redus de radiaþii, proiectat pentru co-piii preºcolari, ºi permite pãrinþilor sã-ºi localizezeodrasla cu o eroare de pânã la 20 de metri.

Telefonul are incluse capabilitãþi minime de apelareºi prezintã doar 4 taste numerotate. Aparatul comunicãprin reþeauade sateliþi aS i s t e m u l u iGlobal dePozi þ ionare(GPS), ceorbiteazã înjurul Pãmân-tului pentru alocaliza po-ziþia acestuiaºi a utiliza-torului.

ServiciulI-Kids permite pãrinþilor sã-ºi urmãreascã copilul printelefon în 3 moduri: prin accesarea unei hãrþi onlineunde este actualizatã la fiecare 10 minute poziþiacopilului; prin intermediul unui mesaj text pe carepãrintele îl primeºte pe telefon în momentul în carecopilul depãºeºte aria de pe harta ce a fost presetatã înprealabil, ºi prin trimiterea unei cereri „ping” de pemobil sau de pe Internet. În 60 de secunde pãrintele artrebui sã primeascã o hartã ºi un text cu descriereaultimei locaþii cunoscute a copilului.

Telefonul este disponibil într-o varietate de culorivii ºi poate fi cumpãrat în Marea Britanie pentru sumade aproximativ 88 USD.

Telefonul de siguranþã pentru copii

TweakUI, un instrument esenþial de laMicrosoft pentru personalizarea sistemuluide operare, este unul dintre instrumentelecare alcãtuiesc PowerToys ºi pentru careMicrosoft nu asigurã suport tehnic. Cu aju-torul lui se poate permite accesul automat lasistem în faza de iniþializare, inclusiv cumemorarea ºi introducerea parolei.

Astfel, se poate stabili ca Windowsul sãlase aplicaþiile sã aibã acces prioritar laresurse sau, dimpotrivã. De asemenea, sepoate specifica modul în care Windowsul

grupeazã aplicaþiile pe taskbar, în cazul încare funcþia de grupare este activatã: deexemplu, primele pot fi aplicaþiile mai puþinfolosite, ori aplicaþiile cu mai multe ferestredeschise sau gruparea oricãror aplicaþii careau deschise cel puþin un numãr precizat deferestre.

TweakUI poate fi descãrcat de la adresawww.microsoft.com, unde se cautã Power-Toys.

Personalizarea funcþiei de comutare asarcinilor.

O componentã a PowerToys care poatefi utilã este Taskswich (disponibilã lawww.microsoft.com unde se cautã Power-Toys), un înlocuitor pentru meniul careapare în mod obiºnuit atunci când sefoloseºte combinaþia de taste Alt+Tab pen-tru a trece de la o aplicaþie la alta.Taskswitch adaugã un preview al ferestreiaplicaþiei respective ºi a paginii deschise deaceasta, dacã este cazul.

Este util atunci când sunt deschise maimulte sesiuni de lucru ale aceleiaºi aplicaþii.

Securitate Windows pentru începãtori (XP)

Un instrument util

Vitamina D,vitalã

pentru sãnãtateaplãmânilor

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006 Pagina 15

Majesco vinde Ghost Rider ºi Darkness

Anul 2005 a fost destul de prost pentrupublisher-ul Majesco Entertainment. În ia-nuarie, compania sãrea în sus de bucurievãzând cã preþul unei acþiuni ajunsese la$16.40. Din pãcate, aterizarea a fostdureroasã, problemele au apãrut, iar preþulunei acþiuni a scãzut din ce în ce mai mult,ajungând în ultima vreme la umilitorul pragde $1.35. Pentru a scãpa de o parte dinobligaþiile financiare, Majesco a decis sãrenunþe la douã din proiectele sale cele maipromiþã-t o a r e :T h eDarknessºi GhostRider.

Deo-camdatãse ºtiedoar cã tranzacþia a adus în conturileMajesco 8 milioane de verziºori. Câtpriveºte numele cumpãrãtorului, acestarãmâne învãluit în mister. Dar, sã vedemdespre ce este vorba în cele douã titluri vân-

dute:- The Darkness este un joc aflat în grija

celor de la Starbreeze Studios, bãieþiiresponsabili pentru una din surprizele anu-lui trecut, The Chronicles of Riddick,Escape From Butcher Bay. În cazul de faþã,eroul este Jackie Estacado, un asasin almafiei, care pune mâna pe oarece trucuri demagie neagrã, cunoscute sub numele de“The Darkness”, ºi ameninþã cã le va folosianul viitor pe Xbox 360 ºi PlayStation 3.

- Ghost Rider este povestea unui moto-ciclist cu talente de cascador ºi echilibrumintal incert (Johnny Blaze), care devineposedat de un demon cu pofte de rãzbunare.Pe cine vrea sã se rãzbune? Asta poate ne vaspune întâi cinematograful în vara lui 2006,pentru cã jocul este inspirat din filmulomonim în care joacã Nicolas Cage. GhostRider este produs de britanicii de la Climaxºi va fi lansat pe Xbox, PlayStation 2 ºi PSP.

Sam Fisher e Agent Dublu. Oficial

Zvonurile legate de numele viitoruluijoc marca Splinter Cell ºi-au iþit capul deceva vreme pe tot cuprinsul www-ului.

Ubisoft a fost prins cu agentul în sac încãdin luna octombrie, când a rezervat dome-niul SplinterCellDoubleAgent.com. O lunãmai târziu, acelaºi Ubisoft înregistra ºimarca “Splinter Cell Double Agent” la

U n i t e dS t a t e sPatent andTrademarkOffice, iarzvonurilecãpãtau unp a r f u msãnãtos de

credibilitate. Acum, zvonurile au dispãrut,înlocuite fiind de confirmarea companieifraceze: noul joc se numeºte Tom Clancy’sSplinter Cell Double Agent ºi va fi lansat înprimãvara lui 2006 pentru PC ºi console.

Cât priveºte intriga noului joc (îndelungdezbãtutã de cãtre fani), se pare cã acti-vitãþile ilegale ale lui Sam sunt doar oacoperire. Oficial, Ubisoft a recunoscutdoar cã noua îndeletnicire a lui Fisher va fi“infiltrarea într-o reþea teroristã ºi dis-trugerea ei din interior, pentru a putea pre-veni un atac asupra Americii”.

Cristina FRATU

SHOWBIZZSHOWBIZZ

RAÞIONALÃ

A EXTINDE

IMPETUOS

ÞÂFNOS

STOPAT

RÃPUSE

SPUSÃ

SLOVÃ

FUNESTÃ

ZICALÃ

RAMOLIT

ODÃI

A ASALTA

CENEVA

TROIAN

A PICA

ÎN ªANÞ

CORABIA LUI NOE

FACE MAC

A FASONA

PUI DE LEU

PERSPECTIVÃ

TOBÃ DECARTE

ÎN TIMPULZILEI

STROP

ªEF

ÎNSUªITE!

ÎN BLOC!

TEACÃCARE FAC ªI DREG

E ªIC!

D, C, F, C, N, REMUNERARE, MATURIZAT,MORALITATE, BI, IC, T, S, MINUÞIOASÃ, LI,AÞI, AL, MIMATÃ, ORÃ, ZORI, UDAT, RAªI,PLACÃ.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. ªtiþi cine este cel mai reprezentativ pictor alepocii brâncoveneºti?

2. Cine a construit cetatea Feldioara?3. Când s-au instalat în Þara Bârsei cavalerii teu-

toni?4. Cum se numea primul ban al Severinului?5. Care mânãstire a fost construitã de Vladislav

Vlaicu?6. Cine a spus: „O cauzã bine apãratã este o

cauzã dreaptã”?Rãspunsurile testului

din nr. 23 (187)1. Colegiul latin de la Cotnari a fost întemeiat de

Despot Vodã.2. Autorul hãrþii teritoriilor româneºti peste care

a scris DACIA este Johannes Houterns.3. Prima legiuire în limba românã a fost „Pravila

de la Govora”.4. Primul document în limba românã dateazã din

1521.5. Ultima incursiune a tãtarilor în þãrile române a

avut loc în 1758.6. Titu Maiorescu (1840-1917), în Articole cri-

tice, 1908.Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Jennifer Lopez vrea un copil;soþul sãu, Marc Anthony, nu.

Vestea naºterii fetiþei lui BenAffleck, fostul logodnic al lui J.Lo,a agravat situaþia. Actuala soþie alui Affleck, Jennifer Garner, a nãs-cut o fetiþã pe nume Violet pe 1decembrie … ceea ce a fãcut-oprobabil pe J.Lo sã suspine.

Marc are deja trei copii: o fiicã, Arianna, de 10 ani, cuo fostã prietenã, ºi doi fii, Cristian (4 ani) ºi Ryan (2 ani),cu fosta sa soþie Dayanara Torres.

“Marc spune cã, având în vedere cariera sa ºi copiii pecare îi are deja, nu ar putea sã acorde timp unui nou-nãs-cut acum, ºi acest lucru nu este de naturã sã o facã pe Je-nnifer fericitã”, adaugã aceeaºi sursã.

“National Enquirer” citeazã un prieten apropiat de-alcuplului: “Jennifer are un foarte puternic instinct matern.Sã aibã un copil ar însemna pentru ea mai mult decât sãcâºtige un Grammy sau un Oscar.”

Jennifer Lopez, 37, ºi Marc Anthony, 37, lucreazã înprezent împreunã pentru noul film “El Cantante”.

Celebrul compozitor ºi cântãreþ Tony Christie s-aocupat recent ºi de coloana sonorã a producþiei CasinoRoyale.

Veteranul muzicii de film i-a propus lui RobbieWilliams sã interpreteze tema care va defini mult-aºtep-tatul block-buster în care Daniel Craig va apãrea în rolullui James Bond.

Având în vedere cã înregistrãrile pentru acest cântecse vor face în luna februarie, Tony Christie mai are cevatimp la dispoziþie sã îl convingã pe starul britanic sãaccepte oferta. În definitiv, n-ar trebui sã fie un lucru atâtde greu, având în vedere cã, Robbie este fan declarat al

filmelor cu agentul 007. “Vocea luiRobbie s-ar potrivi de minune - în plus,el e în mare vogã acum, aºa cã, ar fiextraordinar dacã ar face asta. Amîncercat sã realizãm o linie melodicãspecificã stilului Bond, cu o line dra-maticã de bass pe fundal. Eu sunt unfan declarat al vechii ºcoli de melodii007, gen Shirley Bassey cu “Goldfin-

ger” ºi Tom Jones cu “Thunderball”, aºa cã, am încercatsã sune totul cât mai autentic. Vom face înregistrãrile înfebruarie”, a declarat Christie.

În urmã cu câþiva ani, multã lume habar nu avea cineeste Christie (pe numele sãu real Antony Fitzgerald), însã,dupã ce “Is This the Way to Amarillo” a fost preluat înserialul “Peter Kay’s Phoenix Nights” ºi relansat în 2005,acesta a intrat în atenþia noii generaþii...

50 Cent era apreciat drept un rapper cu mare trecerela femei. Dar, în ultima vreme, se pare cã primeºte nunumai critici pentru filmul sãu “Get Rich Or Die Tryin’”,ci ºi pentru eºecurile sale în materie de cuceriri.

Recent, rapperul a organizat o petrecere privatã la unhotel din Londra ºi a vrut sã invite niºte fete, aºa cã,oamenii lui s-au pus pe treabã, întrebând toate frumuseþiledin zonã dacã nu vor sã-i þinã companie.

Gorilele lui 50 au început imediat sã caute “talente”prin clubul în care se aflau. Locul era plin de fete fru-moase, aºa cã, aveau de unde alege. Angajaþii lui încercausã atragã potenþialele cuceriri anunþându-le cã sunt invi-tate la petrecerea privatã care are loc la hotel. Încercarea“disperatã” a lui 50 Cent a reuºit mai bine la Londra decâtla Paris, unde, în urmã cu ceva vreme, se afla într-un club,ºi nici una dintre fete nu a venit lângã el, deºi gãrzile luide corp au trimis invitaþii înstânga ºi în dreapta.

”...pariziencele nu suntchiar aºa de uºor de dus denas ºi nu sunt genul care sãsarã în braþele unui rappercât ai pocni din degete. Aºacã, dupã ce a fost refuzat, 50Cent a plecat supãrat”,declara o persoanã din antu-rajul vedetei.

Între timp, 50 Cent s-a hotãrât sã îmbrãþiºeze ºi cari-era de producãtor de film.

”Când voi gãsi un scenariu care sã mi se parã la fel deinteresant ca acela al poveºtii vieþii mele, atunci mã voiocupa sã-l promovez”, a declarat starul. (C.F.)

Robbie Williams vainterpreta tema nuzicalã

din “Casino Royale”

50 Cent ºi femeile

Jennifer Lopez tânjeºtedupã un copil

Ce putem Ce putem sã mai jucãm!sã mai jucãm!

JOCURI

DE LA LUME ADUNATE...☺

Se dã un anunþ în ziar “Angajãmagent de vânzãri. Cei interesaþi suntaºteptaþi la adresa ...pt interviu.”

La interviu...Intrã primul ºi esteîntrebat despre profesie, experienþãetc. ºi, la urmã, angajatorul întreabã:Vezi ceva ciudat la mine? Se uitãomul ºi, în final, rãspunde: Da! Vãlipseºte urechea stângã. Angajatorulturbat începe sã urle: AFARÃ!AFARÃ! Sã nu te mai prind pe aici!URMÃTORUL!

Intrã altul, aceleaºi întrebãri ºi laurmã iarãºi turbat strigã: AFARÃ!URMÃTORUL! Intrã ultimul. ªi eleste întrebat la urmã: Vezi ceva ciu-dat la mine?

Stã, se uitã, se uitã ºi rãspundecã da. Angajatorul: Spune, spune!Omul sigur pe el zice: Purtaþi lentilede contact. Fericit angajatorul în-treabã: Dar de unde ºtii, cum þi-aidat seama? La care, acestarãspunde: Vã lipseºte urecheastângã, deci nu aveþi cum sã purtaþiochelari?

☺- Salut, bine cã te-am întâlnit!

Poþi sã-mi împrumuþi un milion delei?

- Îmi pare rãu, dar n-am bani lamine!

- Dar, acasã?- Acasã, toþi sunt bine, sãnãtoºi,

mulþumesc!☺

Se plimbã doi gândaci. Unul semiºcã tremurãtor. Celãlalt spune:

- Ãsta ce e? Breakdance?- Nu, Raid pentru gândaci!

☺- Cum recunoºti un iepure

zburãtor? - Are un uliu pe spate!

☺Într-o zi, Tache se hotãrãºte sã-i

facã o vizitã prietenului sãu, Mache.Ajungând la casa acestuia, vede oplacã mare la poartã: “Câine rãu!Intraþi pe propria rãspundere! Maiaveþi timp sã vã rãzgândiþi!” Uºorintimidat, intrã în curte. De câine,

nici urmã. La uºa casei vede altã placã: “CÃINE RÃU!Dacã þineþi la viaþã, întorceþi-vã acum!” Speriat de-a bine-lea, deschide uºor uºa ºi pãºeºte în hol, unde îl întâmpinãamicul Mache. Într-un colþ, un câine apatic.

- Salut, Mache! Dar ce-i cu toate avertismentele astea,vãd cã dulãul tãu zace cât se poate de pasiv. Parcã ziceaicã-i rãu?!

- E rãu, foarte rãu, rãspunde Mache, dar se consumãîn el…

☺- Ce iei când te doare capul?

- O aspirinã.- ªi când te dor picioarele?- Tramvaiul!

Cristina FRATU

Batalionul 20 Infanterie de la Craiova a pregãtit 150 de instructori pentru nouaarmatã irakianã, care vor întãri forþa de reacþie a trupelor de securitate în regiuneaoraºului Nassiriyah.

Misiunile s-au axat în principal pe asigurarea securitãþii cãilor de comunicaþiiîn aria de operaþii destinatã unitãþii þãrii noastre ºi pe operaþiuni de instruire ºireconstrucþie a armatei irakiene. Pe de altã parte, au fost desfãºurate ºi activitãþiumanitare. Aceste activitãþi constituie efortul principal al forþei multinaþionale înteatrul de operaþiuni al militarilor români, alãturi de reconstrucþia structurilor desecuritate - a declarat locþiitorul comandantului detaºamentului, maiorul ClaudiuSAVA.

Batalionul 20 Infanterie este în acest moment principala forþã operativãromâneascã din Irak cu 400 de militari profesioniºti, pregãtiþi oricând sã îndepli-neascã misiuni complexe ºi sã ajute populaþia irakianã. O adevaratã probã de foc,atât la propriu, cât ºi la figurat, pentru unitatea din Craiova, aflatã la prima sa mi-siune externã. n

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 1 (188/189) din 16 ianuarie 2006Pagina 16

CMYK

Generare ºi regenerareÎn amfiteatrul „General ªtefan Fãlcoianu”, al Uni-

versitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I”, vineri, 9decembrie 2005, începând cu ora 13.30, colonelulPetre STOE, a susþinut public, teza de doctorat, struc-turatã pe patru capitole ºi 26 de subcapitole, fiindcompletatã de 49 de anexe, cu o întindere totalã pe304 pagini, cu tema „Generarea ºi regenerarea struc-turilor militare în situaþii de crizã ºi la rãzboi. Impli-caþii asupra asigurãrii securitãþii naþionale”.

Tematica tezei de doctorat, fiind extrem de ge-neroasã, a permis autorului sã întreprindã o sinteti-zare, în retrospectiva istoricã, a evoluþiei ºi involuþieistructurilor militare parcurse în etapele de precrizã, petimpul crizei ºi post crizã, acestea fiind „disecate” prin„lentilele prezentului” ºi în exigenþele diodei „acþiune– reacþie, triodei” conservare – transformare – dez-voltare” sau, mai bine spus, „trecut – prezent – viitor”.

Doctorandul a dorit sã defineascã cã „Generareastructurilor militare în situaþiide crizã ºi la rãzboi reprezintãprocesul gradual executat decãtre structurile de conducereadministrativã în scopulselecþionãrii, instruirii ºi per-fecþionãrii pregãtirii pentruluptã a resursei umane, precumºi identificãrii surselor ºiresurselor materiale, a capa-citãþilor de aprovizionare ºiachiziþionare de tehnicã,echipamente ºi materiale pen-tru completarea, constituirea ºioperaþionalizarea structurilorpânã la capacitatea de luptãproiectatã. ªi cã, regenerareastructurilor militare în situaþii de crizã ºi la rãzboireprezintã procesul gradual pe care-l parcurg aceleunitãþi care ºi-au pierdut, în procente diferite, capaci-tatea de luptã proiectatã, au înregistrat pierderi umaneºi materiale care le afecteazã capacitatea acþionalã ºi

pentru care situaþiile de luptã impun a fi readuse lastãrile lor iniþiale, în scopul susþinerii acþiunilor mi-litare.

În faþa unei asistenþe selecte, avizate ºi numeroase,comisia formatã din: preºedinte, general de brigadã,profesor universitar doctor Viorel BUÞA, conducãtorde doctorat, general locotenent (r), profesor universi-tar consultant doctor Ilie MARIN, referent oficial,general locotenent, conferenþiar universitar doctorVasile APOSTOL, referent oficial, general de brigadã,profesor universitar doctor Visarion NEAGOE ºi re-ferent oficial, general de brigadã (r), profesor univer-sitar doctor Costicã ÞENU, a acordat tezei de docto-rat, calificativul de foarte bine, iar colonelului PetreSTOE, titlul de doctor în ºtiinþe militare.

Conducãtorul tezei de doctorat, general locotenent(r) Ilie MARIN, dupã susþinere, a þinut sã precizezecã: „aprecierile mele au un pronunþat caracter pro doc-

torand. Sunt ferm convinscã mai mult au ºtiut ºi o sãspunã cei care au fost înauditoriu. Comisia înansamblu a fost deosebitde încântatã, iar faptul cãun asemenea nivel a fostatins de doctorand, esteconsecinþa a douã pere-nitãþi în activitatea sa ºidacã vreþi ºi a mea. Maiîntâi, doctorandul este unpremiat al premianþilordintotdeauna ºi într-ade-vãr ne-am întâlnit într-ozonã în care posibilitateade a spune nou sau lucruri

noi este foarte mare. Iar acolo unde nu am reuºit sãspun nou am spus cu alte cuvinte lucruri cunoscute.

Nu nou, ci într-un fel nou”.Maior Gabriel PÃTRAªCU

patrascu.gabriel@forter.

Partea practic-aplicativã cuprinsã în anexe pre-zintã pentru fiecare capitol trei modalitãþi practicede exprimare a prevederilor dreptului internaþional

umanitar. Prima indicã metodologia pregãtirii unei ºedinþepractice, a doua variantele unor exerciþii ºi teste de verifi-care, iar a treia câteva situaþii ºi cazuri reale în legãturã cutema abordatã, difuzate de Comitetul Internaþional al CruciiRoºii sau comunicate colectivului de redactare de unii dintreparticipanþii la misiunile internaþionale sub forma ,,lecþiilorînvãþate”. Dupã cum se va constata, s-a avut în vedere caexemplele folosite sã reflecte particularitãþile de acþiune alediferitelor categorii de forþe armate, arme ºi specialitãþi mi-litare.

Deoarece, participarea la operaþiuni internaþionale este omisiune deosebit de importantã, de o mare complexitate ºi cuimplicaþii deosebite, în care este angajatã nu doar rãspun-derea individualã a participanþilor, ci ºi rãspunderea statuluiromân, am considerat necesar sã facem loc, în partea meto-dicã, unor scenarii care sã familiarizeze militarii cu specifi-cul acestor misiuni.

Forma în care sunt prezentate informaþiile, oferã posibi-litatea celor care organizeazã ºi conduc instruirea militarilorîn domeniul dreptului internaþional umanitar sã imaginezealte variante a cãror rezolvare sã impunã aplicarea unor re-guli specifice.

- Cum va putea fi integratã problematica din manual înprocesul de instruire a militarilor?

-Dupã cum ne este cunoscut, în Planul pregãtirii pentruluptã sunt prevãzute ºi temele de drept internaþional umani-tar care vor fi desfãºurate cu militarii.

Se recomandã ca temele cuprinse în Plan sã fie alese dinacest manual, în funcþie de particularitãþile armei sau spe-cialitãþii militare, nivelului de cunoºtinþe în domeniu saumisiunile pentru care militarii se pregãtesc.

Formele de desfãºurare vor fi alese de fiecare instructor,urmãrindu-se, subliniez încã o datã, necesitatea de a se acor-da cea mai mare atenþie aspectelor practice.

Totodatã, se va avea în vedere faptul cã integrareanormelor dreptului internaþional umanitar în procesul deinstruire nu se va reduce doar la cele câteva teme cuprinse înPlan.

Pe timpul ºedinþelor de pregãtire, din cadrul celorlaltediscipline vor fi create situaþii care sã solicite cunoºtinþe dindomeniul dreptului internaþional umanitar. Manualul su-gereazã aceste aspecte.

- Cea de-a doua lucrare este „D.I.U.-2, Manualulinstruirii personalului Armatei României privind statutulpersoanelor capturate”. (FOTO 2). Care a fost scopul ma-nualului?

-Structurile iniþiatoare ale lucrãrii au fost Centrul deDrept Internaþional Umanitar al Armatei ºi Direcþia Organi-zare, Personal ºi Mobilizare din Statul Major General.

Obiectivul principal al manualului este de a prezenta

într-o concepþie unitarã problema persoanelor capturate încaz de conflict armat, ocupaþie militarã sau pe timpul misiu-nilor internaþionale, care sã fie în acord cu tratatele ratificatede þara noastrã, legislaþia naþionalã ºi actele normative dind o m e n i u lapãrãrii.

E laborareamanualului s-aînscris pe liniaî n d e p l i n i r i irãspunderilor cerevin Ministeru-lui ApãrãriiNaþionale, pen-tru imple-m e n t a r e ap r e v e d e r i l o rtratatelor inter-naþionale ra-tificate deRomânia ºi adocumentelor des tandard izarespecifice þãrilormembre NATOîn procesul deinstruire a per-s o n a l u l u iforþelor armatecu privire la tratamentul ce trebuie aplicat persoanelor cap-turate pe timpul operaþiilor militare.

Lucrarea a urmãrit sã punã în relaþie rãspunderilecuprinse în instrumentele juridice internaþionale specificedomeniului cu evoluþia logicã a modului în care trebuietratate persoanele din momentul capturãrii pânã la eliberare.Sunt evidenþiate aspecte cum ar fi:

* categoriile de persoane capturate în funcþie de tipuloperaþiunilor militare: conflict armat, ocupaþie militarã sauoperaþiune militarã pe timp de pace;

* procedura ºi rãspunderile militarilor pe timpul cap-turãrii ºi deþinerii unor persoane în: punctele de adunare,centrele de strângere ºi campusurile pentru prizonierii derãzboi;

* rãspunderile ce revin unor structuri militare cu privirela gestionarea situaþiei persoanelor capturate;

* cooperarea cu structuri din afara Ministerului ApãrãriiNaþionale pentru aplicarea corectã a rãspunderilor impuse de

statutul persoanelor capturate;* prezentarea unor modele de documente ce trebuie

întocmite de diferitele structuri implicate în acest proces.Alãturi de D.I.U. – 1, acest manual este impus de necesi-

tatea de a pune la dispoziþia militarilor un instrument delucru pentru situaþiile în care, ca urmare a operaþiunilordesfãºurate, se aflã în situaþia de a captura diferite categoriide persoane. Recurgerea la capturarea unei persoane în loculuciderii sau rãnirii înseamnã de fapt o aplicare a principiuluiumanitãþii.

Ultima reglementare din armata noastrã în acest domeniuo reprezintã „Regulamentul asupra prizonierilor de rãzboi”adoptat prin decretul regelui Ferdinand I, la 14 august 1916,sub semnãtura preºedintelui consiliului ºi ministru de rãzboiIon I.C. Brãtianu. El se baza în principal pe prevederile con-venþiilor de la Haga din 1907.

Între timp, omenirea a trecut prin douã conflagraþii mon-diale. Persoanelor capturate li s-au aplicat tratamente de ocruzime greu de imaginat. În aceste condiþii, în 1949 au fostelaborate Convenþiile de la Geneva care precizeazã obligaþi-ile pe care le au statele cu privire la tratamentul prizonierilorsau a populaþiei civile internate pe timp de conflict armat. În1977, cele douã Protocoale adiþionale la Convenþiile de laGeneva completeazã cadrul juridic prin care se asigurã pro-tecþie persoanelor capturate.

Reglementãrile acestei perioade vizau conflictele armateinternaþionale ºi neinternaþionale. În prezent, însã, forþelearmate sunt angajate în operaþiuni de menþinere a pãcii careîn unele situaþii îi pun în postura de a reþine anumite per-soane.

Care sunt reglementãrile dupã care sã acþioneze? Cumtrebuie procedat? Ce documente se folosesc? Care este trata-mentul de care beneficiazã? Ce rãspunderi au cei care cap-tureazã? Ce structuri sunt implicate? Iatã doar câteva dinîntrebãrile la care manualul D.I.U. – 2 încearcã sã dea unrãspuns.

Concluzia finalã care se impune cu privire la cele douãmanuale, este aceea cã ele reprezintã douã instrumenteutile ºi necesare pentru integrarea normelor dreptului inter-naþional umanitar în procesul de învãþãmânt, instruire ºioperaþii militare care asigurã o pregãtire practic-aplicativãîn acord cu standardele impuse de partenerii alianþelor ºicoaliþiilor militare alãturi de care Armata Românãacþioneazã.

Manuale pentru instruirea personalului armateiRomâniei în drept internaþional umanitar

ªeful Centrului de Drept Internaþional Umanitar al Armatei

Locotenent-colonel Dumitru CODIÞÃ

Batalionul 20 Infanteriede la Craiova a pregãtit

150 de instructori pentru noua armatã irakianã