CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 15 (203) 15 august 2006 16 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYKCMYK

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Vineri, 04 august 2006, încazarma Batalionului 341 Infan-terie, din Topraisar, judeþul Con-stanþa, s-a desfãºurat un ceremoni-al militar ºi religios, prilejuit derevenirea în þarã, din Afganistan, a„Rechinilor albi”, care au partici-pat, în perioada ianuarie-iulie2006 la operaþiunea „Enduring Freedom VIII”. Au parti-cipat, ministrul apãrãrii naþionale Teodor ATANASIU,ºeful Statului Major General, general doctor EugenBÃDÃLAN, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, gen-eral-locotenent doctor Sorin IOAN, comandantul Corpului1 Armatã Teritorial, general-maior doctor MihaiPALAGHIA, reprezentanþi ai autoritãþilor publice locale ºicentrale, ai cultelor, membri ai familiilor militarilor.

A fost o perioadã dificilã. Sarcinile profesionaleau rãmas aceleaºi, uneori, chiar mai multe. Ca ºef desecþie într-o structurã de mentenanþã, am fost obiºnuit

sã lucrez cu omul. Am insistat multsã-mi formez o echipã. Secretelemanagementului spun cã planifi-carea, organizarea, coordonarea suntatributele unui colectiv, care trebuieîntr-adevãr, avizate de cãtre decident.

Scriitorul Constantin ARDELEANU depãºeºteºtacheta publicisticã prin cartea „Ilie Savu început deIliadã”, apãrutã la Societatea Scriitorilor Militari înanul 2006. Plãcerea pentru construcþiile de semnificaþiicu provenienþã din literatura francezã o gãsim chiar înprimul capitol, cu o cugetare memorabilã rostitã decãtre Albert CAMUS – „În cele din urmã, tot ce ºtiumai temeinic despre moralã ºi îndatoririle omului îidatorez fotbalului”. Metodica discursului, care de altfeleste bine dimensionatã în logica scriitorului, o sesizãmde la început.

Istoria ne învaþã cã viitorul are un capãt pe carenumai Dumnezeu îl poate cunoaºte. Dar, nimeni nu nepoate amputa trecutul. Suntem spectatori în faþa sceneipe care joacã tot felul de actori. Unii ºtiu sã dea viaþãpersonajelor, alþii se rezumã doar la imitarea ges-turilor, care, cândva, pe respectivii i-a fãcut sã rãmânãîn aula recunoaºterii autohtone. ªtim prea puþinedespre ceea ce a fost. ªi, aproape nimic despre ceea ceva fi.

I s t o r i a , o s o r ã m a i m a r e a p o l i t i c i i

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Rechinii albi s-aau întors acasã !

Pagina 10

Chantix ar puteafi eficient

împotriva fumatului

La 01a u g u s t2006, s-aîmplinit undeceniu decând ªcoalaMilitarã deMaiºtri Mi-litari ºi Sub-ofiþeri aF o r þ e l o r

Terestre ,,BASARAB I” fiinþeazã în actuala for-mulã. La ceremonialul militar ºi religios organi-

zat cu prilejul acestei sãrbãtori, din partea Sta-tului Major General, a participat domnul generallocotenent doctor Florian PINÞA, care, a înmâ-nat comandantului ºcolii, steagul de identificareal unei instituþii reprezentative pentru ForþeleTerestre. Tot acum, a fost dezvelitã o placãaniversarã, în semn de preþuire pentru activi-tatea ºi rezultatele obþinute în cei 10 ani de exis-tenþã. Momentul aniversar a constituit o bunãocazie de a sta de vorbã cu domnul col. EmilianPÎSU - comandantul ªcolii Militare de MaiºtriMilitari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre,,BASARAB I”. (pag.6)

În perioada 17-29 iulie 2006, înBulgaria ºi România s-a desfãºuratexerciþiul trilateral ““IMMEDIATERESPONSE 06”, la care au parti-cipat militari din trei þãri, România,Bulgaria ºi S.U.A. Scopurile urmãriteau constat în ridicarea nivelului deinteroperabilitate între forþele armateromâne, bulgare ºi americane pentruplanificarea, conducerea ºi executareamisiunilor specifice de operaþii în zoneurbane, trageri cu armamentul dindotarea fiecãrei pãrþi participante ºideplasarea unui convoi militar pestegraniþa bulgaro-românã. Aceastãultimã etapã a exerciþiului „I.R.06”,

mai modestãp r i namploarea sa,a fost organi-zatã ºi con-dusã în totali-tate de cãtre ogrupã dec o o r d o n a r e

(aparþinând Forþelor TerestreRomâne) care, pe timpul desfãºurãriiexerciþiului a fost dislocatã la MihailKogãlniceanu, judeþul Constanþa, cumisiunea principalã de susþinere aactivitãþilor ce s-au desfãºurat înRomânia. ((ppaagg..77))

- Interviu cu comandantul ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºi Subofiþeria Forþelor Terestre ,,BASARAB I”, colonelul Emilian PÎSU -

ATENÞIE, CONVOI!

Mã intereseazã atitudinea faþã de muncã

Cartea, un univers de culturãTo tu l desp re mãre þ ia fo tba lu lu i

Lideri capabili sã conducã ºi sã instruiascã prin puterea exemplului

La 1 august 2006, tanchiºtii au sãrbãtorit 87 de ani de cândaceastã armã a apãrut ºi în armata românã. Ziua este cu atât maiîncãrcatã de semnificaþii, cu cât Centrul de Pregãtire pentru Blin-date – creuzetul în care se toarnã fiinþa vie a tancurilor româneºti –a împlinit, ºi el, 1 an de existenþã.

Ca armã, tancul a avut o existenþã zbuciumatã. A apãrut înprimul rãzboi mondial sub denumirea de „car de luptã” ºi a fostaruncat în bãtãlii pe fronturile din Europa de vest de cãtre englezi,care sperau cã vor schimba soarta rãzboiului în acest fel. Impactulsãu nu a fost aºa de devastator pe cât s-a sperat datoritã niveluluitehnic de la acea vreme, însã a dovedit cã este un mijloc puternicde luptã, care integra forþa armamentului de artilerie, mobilitateavehiculelor autopropulsate ºi protecþia prin blindaj a echipajuluisãu. În urma învãþãmintelor trase de pe urma primei conflagraþiimondiale, statul ºi armata românã au înþeles marele potenþial alnou-apãrutului mijloc de luptã ºi au decis în 1919, înzestrarea cucare de luptã ºi apariþia unei noi categorii de cadre: tanchiºtii. Înanii celui de-al doilea rãzboi mondial, în rândurile celor care au pusmai presus Patria, care s-au înfrãþit cu moartea înainte de acunoaºte viaþa, se înscriu ºi tanchiºtii care, potrivit sorþii politiciimondiale, au participat la lupte pe ambele fronturi, atât pe cel deest, împotriva Uniunii Sovietice, cât ºi pe cel din vest, împotrivaarmatei hitleriste.

Locaþiile unde au început sã se pregãteascã „îmblânzitorii”fiarelor de oþel au fost, pe rând, Giurgiu, Târgoviºte, Sibiu, pentruca, în final, sã ajungã în locaþia unde se aflã ºi astãzi, Piteºti. Insti-tuþia care duce mai departe nobila tradiþie a învãþãmântului militarde tancuri este Centrul de Pregãtire pentru Blindate. Aceastãtradiþie îºi are obârºia în 1948, când a început sã funcþioneze laSibiu „ªcoala de ofiþeri de tancuri”. Suferind destule transformãriîn existenþa sa, în funcþie de cerinþele de moment ºi de evoluþiadoctrinei Armatei României, ºi-a dovedit valoarea ºi ºi-a câºtigatun prestigiu binemeritat chiar dacã, denumirea ºi organizarea s-auschimbat de mai multe ori. În 1962 instituþia de pregãtire atanchiºtilor români îºi primeºte patronimicul pe care îl va purta deatunci cu mândrie: Mihai Viteazul, numele domnitorului româncare a realizat prima unire a Þãrilor Române.

Dupã Revoluþia din 1989, pânã mai atunci ªcoala Militarã deOfiþeri Activi pentru Tancuri ºi Auto „Mihai Viteazul” se transfor-mã în instituþie de învãþãmânt superior, sub denumirea de Institu-tul Militar de Tancuri ºi Auto „Mihai Viteazul” ºi funcþioneazã subaceastã formã din 1990. Ca urmare a opþiunii României de a devenicomponentã a Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) în 2004, armata a început un proces care se continuã ºi înprezent, de adaptare la cerinþele alianþei. Arma tancuri este în modfiresc, parte a acestui proces, iar Centrul de Pregãtire pentru Blin-

date, rezultatul sãu. El este subordonat ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi de Luptã „Mihai Viteazul”.

„Oraºul lalelelor” este, deci, de multã vreme, capitalatanchiºtilor români, o îngemãnare fericitã între plaiurile undeBasarabii ºi-au ridicat ctitoriile ºi oamenii aceºtia duri, dar sensi-bili, aprigi, dar duioºi care vin sã înveþe cum sã struneascã forþa deizbire a Armatei României. ªi, pentru cã se aflã de atâta timp înaceste locuri, tanchiºtii sunt din punct de vedere al militarilor aºacum sunt lalelele: când spui Piteºti, spui tancuri. Mulþi dintre aceºtimilitari care s-au perindat pe aici pentru a deveni ofiþeri, maiºtrimilitari, subofiþeri sau soldaþi de tancuri au rãmas pe loc, fermecaþide frumuseþea locurilor ºi a oamenilor. ªi-au întemeiat familii ºi audevenit ºi ei, prin adopþie, piteºteni, asta dacã nu erau deja prinnaºtere.

ªi, ne place sã spunem, în mod îndreptãþit, credem noi, cãprezenþa tanchiºtilor a adus un prestigiu acestui frumos oraº. Pres-tigiu care va spori cu atât mai mult cu cât ªcoala de Aplicaþie pen-tru Unitãþi de Luptã „Mihai Viteazul” ºi, implicit, Centrul dePregãtire pentru Blindate au primit onoarea de a reprezenta Româ-nia într-un moment extrem de important: acela al aderãrii la Uni-unea Europeanã. În acest sens, în luna octombrie a acestui an, seva afla în Piteºti, la sediul instituþiilor mai sus amintite, o comisiea Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (OSCE)care va evalua componenta militarã pe care o aduce, ca zestre, þaranoastrã odatã cu intrarea sa în Uniune.

Calitatea deosebitã ºi nivelul profesional al personalului Cen-trului de Pregãtire pentru Blindate, profesioniºti care înþeleg cuuºurinþã conceptele noi, capabili sã le punã cu rapiditate în prac-ticã, constituie garanþia adaptãrii acestei structuri la realitãþile coti-diene, în condiþiile cererii de mãrire a interoperabilitãþii cu cele-lalte structuri ale Forþelor Terestre, precum ºi cu cele similareNATO.

Tancurile din actuala generaþie, evidenþiate prin putere mare defoc, atât ziua, cât ºi pe timp de noapte, mobilitate sporitã în teren,precum ºi retehnologizãrile în domeniul sporirii capacitãþii de pro-tecþie a echipajelor prin blindaj au încã o certã valoare militarã. Audominat istoria militarã a secolului XX ºi o vor domina ºi pe cea asecolului XXI. Tancurile rãmân în eºalonul I al armelor viitorului.

87 de ani... de existenþã, tradiþii ºi realizãri. Actualitate,perspective... La aceastã frumoasã aniversare, ne aplecãm cugratitudine asupra memoriei celor care au slujit cu devotamentarma tancuri ºi care, nedrept ºi prematur au plecat dintre noi.Li se cuvine un gând pios ºi o închinare. Pe mormintele lor aucãzut ºi vor cãdea lacrimile soþiilor care nu i-au uitat, ale copi-ilor care le poartã numele.

Tanchiºtilor din retragere (rezervã) ºi familiilor lor, laaceastã sãrbãtoare de cuget ºi simþire, le adresãm calde ºi sin-cere felicitãri, cu dorinþã de sãnãtate, prosperitate ºi bucuriialãturi de cei dragi.

Tanchiºtilor de azi care au intrat în competiþie cu armatelelumii, aceleaºi urãri de sãnãtate, viaþã lungã ºi bucurii ºi totsuccesul în proiectele pe care intenþioneazã sã le îndeplineascã.

Colonel dr. Ion CONSTANTINCãpitan Cristian BADEA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA - Venezuela va putea cumpãra armedin Rusia. Cu prilejul unei vizite efectuate la Moscova,preºedintele venezuelean a semnat la Kremlin contractelepentru achiziþionarea a 24 de avioane de vânãtoare de tipSuhoi Su-30 care vor înlocui aparatele F-16 de producþieamericanã din dotarea Venezuelei ºi a 30 de elicopteremilitare. S-au purtat discuþii ºi despre achiziþia de rachetetactice sol-aer cu razã scurtã de acþiune TOR-M1 ºi,eventual, chiar a unui submarin de tip Amur. Experþiimilitari considerã cã avioanele Suhoi pot transformaforþele aeriene venezueleane în cea mai puternicã aviaþiedin America de Sud. Contractul pentru cumpãrareaavioanelor Suhoi se cifreazã la circa 1,5 miliarde dedolari, incluzând armamentul ºi toate dotãrile necesare.Liderii celor douã state au discutat ºi despre planurile deconstruire, în Venezuela, a douã fabrici pentru producþiade arme Kalaºnikov - dupã ce Venezuela a cumpãrat deja100.000 de arme de acest tip în ultimul an. Contractele dearmament, precum ºi vizita în sine, reprezintã dovezi aleîncercãrilor lui Putin de a readuce Rusia în poziþia decontrapondere a Occidentului pe plan internaþional. Ofi-ciali americani au declarat cã sperã sã convingã Rusia sãrenunþe la contractele de armament, dar surse de la Krem-lin au precizat cã nu vãd nici un motiv sã primeascã sfa-turi de la Statele Unite. Premergãtor vizitei în Rusia,preºedintele venezuelean a efectuat o vizitã de douã zileîn Belarus, în urma cãreia a anunþat cã între cele douã þãria fost încheiatã o ,,alianþã strategicã” pe nou-numita ,,axãa binelui ºi reconstrucþiei” principala sa concretizare fiindcooperarea militarã între cele douã þãri. BUDAPESTA- Ungaria intenþioneazã sã aloce, pe termen lung, 2%din PIB pentru Apãrare. Ministrul ungar al Apãrãrii adeclarat în cursul unei audieri în faþa Comisiei parla-mentare pentru Apãrare, cã Ungaria intenþioneazã sãaloce, pe termen lung, 2% din Produsul Intern Brut (PIB)pentru apãrare ºi misiuni de menþinere a pãcii. Totodatã,ministrul a afirmat cã Ministerul Apãrãrii elaboreazã unnou plan pe zece ani pentru structura, capacitãþile ºi mi-siunile forþelor armate ungare, documentul urmând sã fiefinalizat în toamna acestui an. La sfârºitul lunii trecute,ministrul ungar al Apãrãrii a avut o întrevedere cu secre-tarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, cãruia i-acomunicat cã Ungaria nu îºi poate suplimenta bugetulpentru Alianþã. Oficialul ungar a precizat cã acest punctde vedere, precum ºi faptul cã obiectivul de 2% din PIBreprezintã numai o þintã pe termen lung, au fost accep-tate de secretarul general al NATO. În anul 2004 ºi în2005, cheltuielile totale pentru apãrare ale Ungariei s-aucifrat la 1,28% din PIB, iar suma alocatã pentru 2006 esteinferioarã acestui nivel. Recent, premierul ungar, adeclarat cã obiectivul þãrii sale este alocarea unui procentde 1,4% din PIB în urmãtorii trei ani. WASHINGTON- SUA pregãtesc un plan pentru utilizarea sistemuluiantirachetã. Armata americanã sperã sã finalizeze întoamna acestui an un plan privind modalitãþile de uti-lizare a sistemului de apãrare antirachetã de cãtre coman-damentele regionale din Statele Unite, relateazã Reuters.ªeful Comandamentului pentru apãrare spaþialã ºi antira-chetã american, generalul Larry Dodgen, a declarat cã seaºteaptã ca aºa-numitul “concept de operaþiuni” sã fiefinalizat pânã în octombrie sau noiembrie. Este pentruprima datã când armata americanã încearcã sã elaborezeun astfel de plan pentru capacitãþile defensive ale coman-damentelor militare regionale. Recent, în cadrul unui test,o componentã a scutului antirachetã produsã de LockheedMartin, a reuºit sã doboare o rachetã balisticã în ultimaparte a zborului acesteia. Generalul american a fãcutreferire ºi la amplasarea de sisteme de interceptare arachetelor în Japonia, adãugând cã oficialii americanievalueazã ºi posibile amplasamente pentru astfel de sis-teme în Europa. În luna iunie, Statele Unite au activatsistemul terestru de interceptare a rachetelor, înainteaunui test efectuat de Coreea de Nord pe data de 5 iulie.Statele Unite au creat un complex de rachete de inter-ceptare, staþii radar performante ºi sisteme de date, avânddrept scop detectarea ºi doborârea rachetelor inamice,însã testele au avut rezultate neconcludente. De aseme-nea, SUA au instalat nouã sisteme de interceptare laFort Greeley, în Alaska, ºi douã la baza aerianã Vanden-berg din California, acestora adãugându-li-se nave mil-itare cu capacitãþi de urmãrire ºi supraveghere la maredistanþã aflate în Marea Japoniei. WIELICZKA -Polonia a obþinut sprijinul Franþei ºi Germaniei pen-tru gãzduirea unei baze NATO. Polonia a obþinut spri-jin din partea Germaniei ºi Franþei pentru amplasarea peteritoriul sãu a unei noi baze a Alianþei Nord-Atlantice,care ar putea crea 3.000 de locuri de muncã ºi investiþii învaloare de milioane de euro, transmite Reuters. Ministrulpolonez al Apãrãrii a declarat cã sperã ca baza, parte anoului sistem de monitorizare aerianã a Alianþei, sã fieinstalatã în Polonia pânã la sfârºitul anului 2006.Varºovia a propus ca baza sã fie amplasatã la Powidz, unoraº din vestul Poloniei. Anul trecut, NATO a ales unconsorþiu condus de compania americanã NorthropGrumman ºi firma europeanã EADS pentru a proiectasistemul se supraveghere terestrã a Alianþei (AGS), ope-raþiune programatã sã se finalizeze pânã în 2010. Costulestimat al AGS în anul 2005 este de circa 4 miliarde deeuro. (E.B)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Sufletul omenesc este ca bobul de rouã. Se ridicã în Tem-plul Soarelui, cerºeºte o clipã de bunãtate, picteazã o aurã delegendã ºi cade apoi pe pãmântul, care aºteaptã cu aripaºansei, pecetea destinului. Pentru locotenent-colonelulªtefan BÃLAN, fostul comandant al Batalionului 280 Infan-terie din Focºani ºi soþia sa MARICICA, lumina speranþei aieºit din corola continuitãþii ºi s-a lãsat în pistilul negru, într-o zi de iulie, când oda bucuriei ar fi trebuit sã aibã o altãinterpretare pe partitura vieþii. La nici 39 de ani, douã inimicurate în demnitate ºi onoare au fost împunse de sãlbãticiarigiditãþii ieºite prin masca unui tragic accident de circulaþie.Glasul eternitãþii a învãluit cu pânza întunericului un coleg,un ofiþer de renume internaþional, o mamã miruitã de hiper-bola milosteniei al cãror vis a fugit în abisul descântat de unSoare supt de lacrimile ºi regretele eterne.

DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCÃ ÎN PACE!

NECROLOG

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, cod fiscal 4265833,trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pen-tru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în carese va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt.. 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

RReeddaaccttoorrii

Lt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuMr. Florentin ParaschivCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64406

C 15 /2006

Ziua întâi a lui GUSTAR – august înseamnã 45 de ani de exis-tenþã pentru Batalionul 116 Logistic din subordinea Brigãzii 2Infanterie Craiova. Misiunile unitãþii nu au fost uºoare ºi nici nupot fi trecute doar printr-o umbrã de creion. Aplicaþiile cu trupe ºicu tehnicã desfãºurate peste tot în þarã, peste hotarele ei, au statdrept certitudine pentru seriozitatea ºi experienþa ofiþerilor, sub-ofiþerilor, tehnicienilor ºi soldaþilor care au purtat semnul de spic,epoleþii de culoare mov. Comanda unitãþii, subunitãþile de trans-port, cele de depozitare ºi spate au cunoscut realitatea durã a mi-siunilor executate în perimetrul datoriei. Fiecare unitate, indife-rent de specializarea dominantã, are o legendã a ei. Pe care o ºtiu,o simt ºi o trãiesc doar cei care ºtiu cã arta militarã nu este una de

plãcere sau pentru diletanþi. Redimensionarea sistemului militars-a resimþit ºi la Batalionul 116 Logistic. Noile concepþii de orga-nizare au vizat construirea unor subunitãþi capabile sã ajungã înraionul acþiunilor militare pentru pregãtirea eºaloanelor angajateulterior sau pentru a crea facilitãþile de a intensifica ofensiva pedirecþiile loviturilor principale. Un conflict modern nu poate ficâºtigat, dacã o concepþie logisticã are deficienþe în apreciereaincorectã a intenþiilor adversarului, a forþelor proprii ºi nu creeazãstabilitate în concretizarea deciziilor de acþiune. Logisticieniicraioveni sunt convinºi cã, ceea ce a spus, cândva, poetul latinVEGETIUS – cine nu se aprovizioneazã cu ceea ce trebuie esteînvins fãrã luptã, a devenit metafora credinþei ºi datoriei lor.

Gustarul de sãrbãtoare a logisticienilor

TTaanncchhiiººtt ii ii ddiinn oorraaººuull llaalleelleelloorr

Marþi, 01 august, drapelul României a fost înãlþat pe catargul dinbaza militarã de lângã Qalat, capitala provinciei ZABOL din Afga-nistan.

Momentul marcheazã preluarea de cãtre Batalionul 2 Infanterie“CÃLUGÃRENI” a întregii responsabilitãþi privind menþinerea pãciiºi securitãþii acestei provincii, în sprijinul forþelor de securitate locale,armatã ºi poliþie, pentru crearea ºi menþinerea unui climat de siguranþãºi stabilitate în zonã. Sub controlul operaþional al batalionului, vaacþiona o companie din forþele terestre americane. Misiunea militarilorromâni ºi americani se desfãºoarã în cadrul ISAF (Forþa Internaþio-nalã de Asistenþã pentru Securitate din Afganistan), sub egida NATO.

Începând cu 01 august, ISAF intrã în faza a treia a misiunii sale –extinderea responsabilitãþii cãtre regiunile din sudul Afganistanului.Provincia Zabol este situatã în sud-estul Afganistanului, la aproxima-tiv 150 km nord-est de Kandahar, fiind strãbãtutã de cea mai impor-tantã arterã rutierã din Afganistan, autostrada A1 care leagã regiuniledin sudul þãrii, de cele din nordul acesteia. Suprafaþa provinciei estecomparabilã cu cea a Dobrogei.

Pentru o relaþionare mai bunã cu autoritãþile locale, comandantulbatalionului, a avut duminicã, 30 iulie, o întâlnire cu guvernatorulprovinciei, Del Bar Jan Arman. “Ne bucurã primirea ºi deschidereamanifestatã de catre autoritãþile locale, în special, de cãtre guverna-torul provinciei Zabol. Rãmâne ca toþi locuitorii provinciei sã înþeleagãscopul misiunii noastre aici. Suntem deciºi sã acþionãm pentru a ajutalocuitorii paºnici sã ducã o viaþã mai bunã, în pace ºi siguranþã”- adeclarat comandantul Batalionului 2 Infanterie “CÃLUGÃRENI”,locotenent-colonelului Daniel PETRESCU.

Maior Luigi- Mihail COJOCARU

MISIUNEA ISAF-2006

Drapelul României a fost arboratîn baza militarã de la Qalat

Vineri, 04 august 2006, în cazarma Batalionului 341 Infan-terie, din Topraisar, judeþul Constanþa, s-a desfãºurat un ceremo-nial militar ºi religios, prilejuit de revenirea în þarã, din Afga-nistan, a „Rechinilor albi”, care au participat, în perioada ia-nuarie-iulie 2006 la operaþiunea „Enduring Freedom VIII”. Auparticipat, ministrul apãrãrii naþionale Teodor ATANASIU,ºeful Statului Major General, general doctor Eugen BÃDÃLAN,ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general-locotenentdoctor Sorin IOAN, comandantul Corpului 1 Armatã Teritorial,general-maior doctor Mihai PALAGHIA, reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale ºi centrale, ai cultelor, membri aifamiliilor militarilor.

Cu aceastã ocazie, Drapelul de Luptã al Batalionului 341Infanterie a fost decorat, în numele Preºedintelui României decãtre consilierul prezidenþial Sergiu Medar, cu Ordinul „VirtuteaMilitarã în grad de cavaler cu însemne de rãzboi”. De asemenea,militari ai batalionului au primit ordine ºi medalii dupã cumurmeazã:

-locotenent-colonel doctor Vasile VREME, comandantulbatalionului, Ordinul „Virtutea Militarã în grad de comandor,pentru militari, cu însemne de rãzboi”;-maior Cãtãlin TICULESCU, Ordinul „Virtutea Militarã în gradde comandor, pentru militari, cu însemne de rãzboi”;-cãpitan Gheorghe GHERGHE, Ordinul „Virtutea Militarã îngrad de ofiþer, pentru militari, cu însemne de rãzboi”; - s u b l o -cotenent Rãzvan-Dinu MANOILÃ, Ordinul Naþional „ServiciuCredincios, în grad de cavaler, pentru militari, cu însemne derãzboi”;

-sergenþii Valeriu Costinel SLÃNICEANU ºi

Vasile Laurenþiu ªERBAN, Medalia Naþionalã „Serviciul Cre-dincios clasa a I-a, pentru militari, cu însemne de rãzboi”;

-plutonier Gheorghe Iosif-Adrian LUCA-MICU, MedaliaNaþionalã „Serviciul Credincios clasa a II-a, pentru militari, cuînsemne de rãzboi”. Pe timpul participãrii la operaþiunea „Endu-ring Freedom VIII”, Afganistan, „Rechinii albi”, au îndeplinitaproximativ 1300 de misiuni în aria lor de responsabilitate.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpatrascu.gabriel@forter.ro

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006 Pagina 3

Aeroportul Otopeni. Gradele de tãriea Soarelui loveau sufletele aprinse de dorale martorilor prezenþi sã-i întâmpine peinfanteriºtii Batalionului 341 Topraisar,participanþi la misiunea ENDURINGFREEDOM din Afganistan. Din decem-brie 2005, când a raportat startulprecursorul unitãþii, misiunile de pazã,recunoaºtere, escortã ºi refacere a infra-structurii afgane au avut valoare ºirecunoaºtere internaþionalã, câºtigate cusacrificii ºi eforturi de cãtre cei care facparte din Corpul 1 Armatã Teritorial„General Ioan CULCER”, ofiþerii,maiºtrii militari, subofiþerii, gradaþii pro-fesioniºti din Topraisar. Când au coborâtdin aeronavã, militarii, vecinici doritoride alte orizonturi, au vãrsat o lacrimã derespect pentru pãmântul românesc, pecare au lipit-o de chipurile celor dragi ºiapropiaþi. A fost indecent sã surprinzi

într-o peliculã de etern poezia simþiriiomeneºti. Douã sute de zile, îngerii nisi-pului românesc au sfidat clima uscatã cao prunã a Afganistanului. Pe sub vesteleantiglonþ, ºi-a fãcut sãlaº conºtiinþaabsurdei adâncimi proprii. Un fir de ade-vãr ºi dragoste s-a întins pe pista betonatãºi cãlcatã în picioare de cãtre tinerii careau scris romanþa unei clipe. Am vorbitfoarte puþin cu locotenent-colonelulVasile VREME, comandantul batalionu-lui, cu ºeful de stat major, maiorul PetreCODIN, cu cel care a condus companiade stat major, cãpitanul PetricãHONDREA. Mi-au spus despre câtevamomente din misiune maiorii CãtãlinTICULESCU ºi Elisabeta VREME, soþiacelui care a condus destinele misionarilordin Afganistan. Mi-a fost de ajutor osecvenþã din romanul „Focul” a luiBARBUSSE. Care semãna mult cu ceea

ce au trãit colegii dobrogeni în teatru deluptã. Nu a fost prea mare lucru sã notezcu majuscule în carnetul de reporter cãONOAREA ESTE SORA CINSTEI.Batalionul 341 Infanterie din Topraisar afost exponentul influenþei noastre pentruîndeplinirea misiunilor Alianþei. Dateleînscrise pe ordinul de zi al marii unitãþiinternaþionale spun cã într-o prietenie nuconteazã starea socialã, ci starea sufletu-lui ºi cã, pentru a fi cunoscut, ai nevoie sãieºi. Dar ca sã ieºi, ai nevoie de pregãtire,de curaj ºi de motivaþie. Infanteriºtiidobrogeni au ieºit pe fronturile încrederiicã omul de lângã de tine are dreptul uneiºanse. La o nouã viaþã ºi culturã. Incerti-tudinea ºi sãrãcia distrug o naþiune ºi oaurã de supremaþie a legendei. Aºa s-ascris pe pãmântul Afganistanului în celedouã sute de zile de cãtre infanteriºtii dinTopraisar, profesioniºti ai riscului.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Onoarea este sora cinstei

Maiorul Ioan CHIFU din Batalionul 43Transport a fost selecþionat pentru misiuneadin Irak. Se aflã pentru întâia datã într-unteatru de operaþii, ca ofiþer de stat major.Ne-a trimis o corespondenþã prin curierulelectronic. Se desprinde uºor felul în care ºtiesã se motiveze pentru misiune. Important estesã nu fugi de clipã. Altfel, orice încercare þi-ecompromisã.

Am ajuns bine în baza militarã. Deja mã resem-nasem cu planurile de viitor. Goliciunea împrejuri-milor mã purta cu gândul cãtre facþiunile teroriste, carepot acþiona, oricând, în cohorte ca þânþarii. Crezi cã,pentru cei care se aflã în tabãrã, pericolul uitã sã-ºiarunce peria de sârmã asupra lor. Din nefericire, nueste aºa. Te poþi trezi cu o bombã de aruncãtor lângãpernã sau la masa de prânz. Raidurile aeriene sunt maidese decât cârdurile de pãsãri cãlãtoare. M-am acomo-dat cu greu la întocmirea documentaþiei de stat major.Nu din cauza standardelor înalte, cât de dinamica celordin echipã. Ritmurile de lucru ºi de abordare a prin-cipiilor sunt diferite. Noi avem capacitatea sã plani-ficãm cerinþele misiunilor ºi sã ieºim la termen cudeciziile marii unitãþi. Vãzusem un teatru de operaþiidoar la televizor. Acum, abia înþeleg ce înseamnã sã fiila datorie în fiecare minut. Important pentru a rezistaeste sã nu fug de clipã. Totul meritã sã fie planificat,organizat ºi îndeplinit. Când amâni ceva, deja te-aiînfrãþit cu unitatea. Monitorizez ceea ce se întâmplã înzonele de responsabilitate. Mã înspãimântã rãutateaunor oameni, indiferent în numele cui luptã. În þarãmi-am fãcut un documentar pentru zona Irak. Am per-ceput importanþa strategicã a teritoriului de conflict.Încerc sã îmbunãtãþesc studiul cu observaþii pertinentedin activitatea ofiþerului de stat major implicat în acþi-uni de pazã, escortã, recunoaºteri, asigurare ºi sprijinlogistic. Mã descurc la terminologia de stat major, dar,oricum, e nevoie sã-mi completez lipsurile, cu aceeaºiseriozitate pe care o aveam ca licean. Rãmân la ideeacã, fãrã experienþa unui teatru de operaþii, rãmâi ca unprofesor care a învãþat un vagon de cãrþi, dar nu a pre-dat vreodatã la catedrã. M-am obiºnuit cu detunãturilearmelor, când dese ca niºte pocnituri de bici, cândrepezi sau mai rare, ca un capriciu al ploilor de varã.Dar, vai! Timpul a cam fugit ºi nu am ajuns la grupaoperativã. Noi misiuni în perimetru profesiunii mãaºteaptã în continuare. Vã salut cu stimã ºi respect.

Maior Ioan CHIFU

Din teatrul de operaþiiIImmppoorrttaanntt

ee ssãã nnuu ffuuggii ddee cclliippããRechinii albi s-au întors acasã !

Aproximativ 800 de militari ºi civili americani, bulgari ºiromâni, diferite mijloace terestre ºi aeriene, au participat laexerciþiul internaþional Immediate Response 2006 (IR06), cares-a desfãºurat în Bulgaria ºi România, în perioada 13 - 29 iulie,fiind primul exerciþiu multinaþional româno-bulgaro-americancare a urmãrit integrarea trupelor participante pânã la nivel deechipã.

Exerciþiul internaþional româno-bulgaro-american IMME-DIATE RESPONSE început la 17 iulie, în poligonul deinstrucþie NOVO SELO din Bulgaria, a urmãrit integrarea tru-pelor participante pânã la nivelurile echipelor. Componentaromâneascã reprezentatã prin cei 100 de militari a fost coordo-natã de cãtre Statul Major al Forþelor Terestre. Acþiunile con-crete ale plutonului de infanterie, ale celui de poliþie militarãs-au completat cu inteligenþã în rezolvarea situaþiilor specificeinteroperabilitãþii între forþele militare ale celor trei state mem-bre NATO. Echipa de comandã ºi control, observatorii, spe-cialiºtii pe domeniile tehnic ºi medical au fãcut dovada compe-tenþelor nãscute din pasiunea ºi experienþa profesionalã.

„Ne pregãtim pentru câmpul de luptã real”Nimeni nu a aºteptat sã primeascã ordine în plus. Disciplina

detaliului ºi curajul pentru deontologia profesionalã au fost pri-oritãþile decidenþilor în pregãtirea acþiunii de interoperabilitate.Pe hârtie este uºor sã muþi cifre, oameni, locuri. Terenul ºioglinda lui stabilesc valabilitatea pregãtirii ºi construiesc argu-mentele pentru seriozitatea misiunii. Militarii Batalionului 26Infanterie din Craiova nu ne-au dezamãgit. În poligonul NOVOSELO, traiectoriile lor desenate cu valori superioare ale un-ghiurilor de tragere au lãsat în poziþiile de luptã „culcat” obiec-tivele montate „câtã frunzã ºi iarbã” în exerciþiile cu muniþierealã. La fel, mitralierele de pe transportoarele blindate ºi-audescãrcat ofurile pe þintele cu dimensiuni mari, care acopereauo bunã parte de pe adâncimea poligonului. Ochitorii au pus înaplicare ceea ce au ºtiut, adicã, principiile teoretice, stereotipiceantrenamentelor ºi succesiunea operaþiunilor pentru tragere.Maiorul Liviu NECULA, membru din echipa observatorilorne-a lãmurit cã „pentru niºte militari profesioniºti care au parti-cipat la cel puþin douã-trei misiuni în teatrele de operaþii nu afost greu sã foloseascã armamentul aflat în dotarea celorlalþiparteneri. Principiile de funcþionare sunt asemãnãtoare”. Fiindun exerciþiu în comun, este firesc sã existe pãreri, opinii, atitu-dini din partea celor care au trãit clipele realitãþii, într-un câmpde luptã puternic, presat de informaþii universale. Cu respect, acomentat despre mãiestria militarilor craioveni fruntaºul ameri-can James CAMBERG: „ªtiam despre cum se pregãtescromânii. Aveam ceva cunoºtinþe ºi despre armamentul portativ.M-am convins cã pistoalele mitralierã româneºti nu sunt rele ºi

este mult mai uºor sã execuþi foc decâtcu ale noastre”. Craiovenii au executatmisiuni de foc, dar au folosit armamen-tul american ºi pe cel bulgar. „Nu esteprima datã când executãm trageri cu M-16 ºi, probabil, cã nu o sã fie nici ultimaoarã. Aici, în poligonul NOVO SELO,

mai bine de zece zile, prin ceea ce am realizat împreunã cupartenerii noºtri, am certitudinea cã s-au pus bazele interope-rabilitãþii. Ne-am instruit dupã standardele comune, am arãtat,cu rezultate, cã ºtim sã fim eficienþi în situaþiile reale. ªi mi separe normal sã fie aºa, pentru asta ne pregãtim.”

Acþiune sub semnul tehnologiei de vârf

,,Proiectanþii” scenariilor tactice i-au împãrþit pe participanþipe trei plutoane. La al doilea pluton, comanda s-a asigurat decãtre un ofiþer român. Misiunea subunitãþii româneºti s-a tradusprin asigurarea siguranþei unui convoi prins în ambuscadã. Lasolicitarea infanteriºtilor, plutonul a primit sprijin aerian dinpartea forþei de reacþie rapidã; una dintre echipe a fost coordo-natã tot de cãtre un român. În cadrul acestui exerciþiu, militariiau folosit sistemul de simulare DISE, o creaþie a tehnologieimilitare de vârf, care, deocamdatã, se aflã în dotarea trupeloramericane. DISE permite analiza ºi evaluarea situaþiei în caresunt proiectate exerciþiile, la care, limita dintre antrenament ºirealitatea spaþiului de luptã este foarte puþin vizibilã. Compo-nenta fixã, dar ºi cea mobilã – vesta antiglonþ ºi casca - suntcapabile sã ofere informaþii corecte despre situaþia câmpului deacþiune real. De precizat este ºi faptul cã acþiunile militarilorechipaþi cu acest complet sunt urmãrite pe un monitor, aºa încâtfiecare moment este completat cu date a cãror referinþã senoteazã prin timpul de reacþie, spaþiul parcurs, tipologia inci-dentelor, situaþia militarilor. E dificil sã vorbeºti despre comu-nicarea interpersonalã într-un conflict. Sistemul de simulareDISE permite iniþierea ºi facilitarea normelor de comunicare.

IMMEDIATE RESPONSE-un succesÎn cadrul unei alte etape, prevãzute în scenariul exerciþiu-

lui, desfãºuratã în Poligonul Capu Midia, un pluton format din30 de militari români, americani ºi bulgari s-a deplasat, îmbar-cat în elicoptere, din Bulgaria, în România, pentru anihilareaunui grup de peste 10 insurgenþi. Cele trei elicoptere de luptãUH 60 Black Hawk la bordul cãrora se afla desantul, au decolatdin poligonul bulgãresc Novo Selo ºi au ajuns la Capu Midia,însoþite de alte douã elicoptere, unul pentru a asigura intervenþiarapidã în cazul urgenþelor medicale ºi altul ce a transportatgrupul de observatori care au monitorizat misiunea.

Dupã ce militarii au coborât din elicoptere, au trecut în dis-pozitivul de luptã. Limbajul semnelor este folosit eficient ºi cusucces. Liderii echipelor au comunicat misiunile prin semne ºiprin staþiile radio performante. Apropierea de obiectiv s-a fãcutîn ascuns. Dupã observare, s-au precizat misiunile echipelor,siguranþa, modul de acþiune ºi evacuarea. Insurgenþii erau în

obiectv. Informaþiile obþinute prin mijloace specifice erauveridice. S-a reverificat armamentul ºi s-au pregãtit muniþiilepentru marcarea focului. Lunetiºtii erau pe poziþii ºi pãstrau înreticul silueta adversarului. În curând, imaginea acestuia arãmas o amintire. Un semnal luminos a facut ca liniºtea sã fiesfâºiatã de rafalele armamentului. Trãgãtorii la mitraliere do-minau terenul. Acþiunea deosebit de rapidã ºi violentã a surprinsdeopotrivã participanþii la exerciþiu ºi asistenþa. Ferestrele aufost acoperite de fumul grenadelor. Ici colo, un blitz rar al vre-unei arme scapãrã din interiorul clãdirii. Dupã risipirea fumuluiprovocat de grenade, combinând focul puºtilor de asalt, de cali-brul 5,56 al puºtilor automate calibru 5,45 mm, cu cel almitralierelor ºi cu miºcarea, infanteriºtii, printr-un atac nãuci-tor, au reuºit, în aproximativ o jumãtate de orã, sã anihilezegrupul insurgenþilor. Procedurile au fost aplicate la milimetru.Misiunea s-a încheiat, obiectivul a fost atins. Maiorul ViorelCALENCIUC din cadrul echipei media a exerciþiului a fost depãrere cã într-adevãr: ,,Cu experienþa altor întâlniri de acestgen, militarii români au comunicat excelent cu camarazii ame-ricani ºi bulgari, misiunile fiind în aprecierea unanimã încheiatecu succes”. Concluzia la finalul exerciþiului, prin vocea auto-rizatã a purtãtorilor de cuvânt - român ºi omologul sãu american- a fost fãrã echivoc: ,,Antrenamentul executat la Capu Midia afost deosebit de eficient, raidul aerian, intrarea în dispozitiv ºiatacul, o reuºitã”.

IMMEDIATE RESPONSE a fost un succes, în planurileacþional ºi sprijin logistic. Pentru întâia datã, mulþi dintre mili-tarii participanþi s-au vãzut în acþiune cu alþi semeni dinarmatele aliate. Zilele trãite la „IR-06” au fost metaforelepoeziei, singura capabilã sã fixeze felul specific de simþire almilitarului român. Lecþia certitudinii ºi profesiunii a fostînvãþatã sub presiunea informaþionalã a unui câmp de acþiunecibernetizat.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

IMMEDIATE RESPONSE, O CERTITUDINE A DETALIULUI

ªI PROFESIUNII

L-am gãsit uºor pe locotenent-colonelul Ioan TÃTARU, ofiþerul cueducaþia fizicã militarã în Corpul 1Armatã Teritorial „General IoanCULCER”. Era blindat cu fluiere, cu

trei cronometre ºi cu dosare pe carefigurau evoluþiile subordonaþilor sãi,participanþi la concursurile aplicativmilitare organizate la nivelul Minis-terului Apãrãrii. Nu s-a sfiit de zgo-motele reportofonului ºi mi-a rãspunslapidar despre ceea ce înseamnã edu-caþia fizicã, în general ºi educaþia fi-zicã militarã, în special.

- EEssttee ccuummvvaa ggrreeººiitt,, ddaaccãã îîii aaccoorrddããmmeedduuccaaþþiieeii ffiizziiccee mmiilliittaarree oo ccaarraacctteerriissttiiccãã ddeeiinniiþþiiaattooaarree aa iimmaaggiinniiii oorrggaanniizzaaþþiioonnaallee ººiiiinnssttiittuuþþiioonnaallee??

- Mi se pare ineditã ideea dumneavoastrãºi, la modul cel mai serios, activitatea pecare o desfãºurãm de zece zile, în cadrulconcursului militar aplicativ, faza pe Minis-terul Apãrãrii, oferã garanþia seriozitãþiiinstituþiei noastre, marea unitate, Corpul 1Armatã Teritorial ºi structurile subordonate.Sportul în general ºi miºcarea în special tre-buie sã ne fie nouã chemarea. O educaþieconceptualã se completeazã cu cea fizicã ºi

esteticã. Nud e g e a b a ,J U V E N A Lzicea „mintesãnãtoasã într-

un corp sãnãtos”. Probele pe care noi le-amtrecut cu rezultate de excepþie sunt, de fapt,recunoaºterile decidenþilor pentru imagineanoastrã ca militari ºi ca sportivi militari.

- RReezzuullttaatteellee ppee ccaarree llee-aaþþii oobbþþiinnuutt llaaîînnoott,, llaa ppaattrruullaa mmiilliittaarrãã,, llaa dduueelluull ddee ffooccssuunntt rrooaaddeellee uunnoorr aannttrreennaammeennttee ssuuppllii-mmeennttaarree ssaauu ccoonnsseecciinnþþeellee ddee iinnssttrruuccþþiiee ppeenn-ttrruu lluuppttãã??

- La instrucþia pentru luptã, se învaþã, seexerseazã ºi se perfecþioneazã miºcãrilespecifice. Memoria kinestezicã nu areduratã, dacã priceperile ºi deprinderile suntîn afara preocupãrilor de a învãþa teoria. Pro-cesul transmiterii ºi însuºirii cunoºtinþelor,cel al formãrii priceperilor ºi deprinderilemotrice au valabilitate oricând. Pentru noi,ca sportivi de performanþã, antrenamentuleste esenþa perfecþiunii. Regret, dar uniicolegi de-ai noºtri considerã antrenamenteledrept o îndeletnicire cu duratã scurtã. Þin sãprecizez faptul cã teoria antrenamentului însportul de performanþã este o disciplinã pe

care nu o înþelegi de la simpla miºcare apaginii. Este rodul unor experienþe a cãrorduratã se regãseºte în istoria noastrã naþio-nalã.

- CCee ººii-aarr ddoorrii uunn ssppeecciiaalliisstt îînn eedduuccaaþþiiaaffiizziiccãã mmiilliittaarrãã ppeennttrruu vviiiittooaarreellee ccoonnccuurrssuurriiddee pprrooffiill??

- Mulþumesc ºefilor ºi comandanþilor dela toate structurile militare subordonate Cor-pului 1 Armatã Teritorial. Fãrã ajutoruldumnealor, dialogul ar fi fost ca o pistã deteatru jucatã în faþa unei sãli fãrã spectatori.Îmi doresc sã-i pãstrez pe oamenii care aucreat legenda sportului militar, creator deimagine pentru marea unitate. Mi-ar plãceasã cred cã ajutorul specialiºtilor în dirijarearesurselor materiale ºi financiare va fi ºi deacum înainte la fel de serios. Vreau sã pun lapunct o metodã modernã de instruire a par-ticipanþilor la cele cinci probe militare,care-i chiar preocuparea mea pentru docto-ratul în domeniu. Participarea la competiþiilemilitare stã pe cãrþile noastre de vizitã, cu unscris pe font mare – „am învãþat sã respectãmdreptul celuilalt”.

A consemnat Locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 4

SSppoorrttuull ººii mmiiººccaarreeaa nnoouuãã nnii-ss cchheemmaarreeaaDDiiaalloogg llaa ffoocc aauuttoommaatt

Sãptãmâna trecutã, Batalionul 60 Paraºutiºti a desfãºurat un exerciþiu tactic a cãrui temã a fãcutreferire la acþiunile companiei de paraºutiºti în cadrul batalionului pentru ocuparea ºi menþinereaunui punct obligat de trecere pânã la realizarea joncþiunii cu trupele proprii. Ineditul acþiunii aconstat în cooperarea cu Baza 90 Transport Aerian, care a pus la dispoziþia luptãtorilor protejaþi decupole ºi suspante trei aeronave, faþã de una, care asigura continuitatea misiunilor de zbor, de cevatimp încoace. Aeronavele de transport AN-26 au asigurat transportul ºi desantarea subunitãþilor înraioanele din apropierea Buzãului. Cerul brãzdat cu degete vãtuite a suportat o formaþie de zbor întriunghi cu vârful înainte, care i-a lansat de la 800 de metri pe subordonaþii sublocotenentuluiCristian CHESLEREAN, comandantul subunitãþii jucate în scenariul tactic. Tânãrului ofiþer îijucau ochii verzi, acoperiþi de casca din plastic protejat, iar glasul îi devenea baritonal, atunci cândîi îndemna pe cei abia licenþiaþi într-ale zborului, sã-ºi verifice sistemele de suspensie, sã nu uite debuclele de acroºare ºi de siguranþe, sã aibã grijã cã, pe verticalã, vântul este parºiv ºi te face sã uiþide paraºutele care trebuie dirijate din comenzi. Raionul de îmbarcare s-a înconjurat pe harta de con-cepþie cu o culoare albastrã proeminentã: OTOPENI. Pânã la desantare, viaþa tinerilor strânºi subcupole s-a mãsurat prin forþa secundelor. Sub bocancii grei de paraºutiºti, o lume cunoscutã de eiîn spectacolul firesc al zilelor se vedea ca o meduzã. Gândurile de sub cupolã nu puteau fi auzitedin cauza maxilarelor înþepenite de muºchii faciali. Se vedeau doar miºcãrile elegante careîmbrãþiºau câte un gol de aer ºi-l duceau în jos, ca într-un dans de BRAHMS. Pânã la obiectivul pecare îl aveau de preluat ca elemente înaintate ale marii unitãþi, gradaþii profesioniºti ºi subofiþeriiconduºi de cãtre sublocotenenþii Ciprian EFIMOV ºi Daniel MARIN au strãbãtut un tunel al tim-pului. Au cãlcat pe straturile cretoase ale norilor ºi au numãrat în sinea lor fiecare gradaþie acronometrelor din punctul de comandã. Viaþa lor stãtea sub greutatea cupolelor de mãtase ºi a sub-multiplilor de kilometri (100 de metri.....50 metri......20 metri). Pe malurile drept ºi stâng ale punc-tului obligat de trecere, a început executarea lucrãrilor genistice combinate. Dupã trei ore, nicibatalioanele de þânþari nu reuºeau sã-i prindã sub zvelteþea trupului pe îngerii cu betealã albastrã, a

cãror valoare profesionalã a fostverificatã la nimicirea elementelorde cercetare ale adversarului, lamarcarea unor procedee de uzurã ºihãrþuire, la adjudecarea unor planuride pãtrundere în interiorul dispozi-tivului de apãrare. Forþele princi-pale au sosit în zona de interes ºiîmpreunã cu subunitatea înaintatãs-au regrupat într-un raion cu cen-trul pe Dealul PIATRA ROªIE.Aici, s-a trecut la refacerea capa-citãþilor acþionale, la reîm-prospãtarea cu muniþii ºi arma-mente. Arbitrii, ofiþerii din statulmajor al unitãþii, au creat un alt sce-nariu a cãrui soluþie va fi precizatãtot de cãtre sublocotenentul CristianCHESLEREAN. Pentru a închideflancul drept al marii unitãþi, greuîncercatã prin loviturile aviaþiei ºiefectele NBC, compania va ocupa opoziþie de apãrare, dupã ce vaajunge în locul ordonat printr-unmarº pe distanþa de 40 km. Pe un

soare certat cu valorile de vânt, aºii de sub voalurile albastre ºi-au dat examenul maturitãþii. Un exa-men obiºnuit ºi, care, de fiecare datã nu a avut corigenþi sau repetenþi. La ºcoala cu secundele ºi cugoliciunea straturilor sticloase ale norilor, nu se poate greºi decât o singurã datã. (C.D.)

Misiuni sub cupola paraºutei

- Domnule maior, din echipa de comandã a B. 300Deservire, aþi rãmas pionul important în ceea ce priveºte pla-nificarea, organizarea ºi coordonarea misiunilor specifice. Nue prea mult pentru un singur om?

- A fost o perioadã dificilã. Sarcinile profesionale au rãmasaceleaºi, uneori, chiar mai multe. Ca ºef de secþie într-o structurãde mentenanþã, am fost obiºnuit sã lucrez cu omul. Am insistatmult sã-mi formez o echipã. Secretele managementului spun cãplanificarea, organizarea, coordonarea sunt atributele unui colec-tiv, care trebuie într-adevãr, avizate de cãtre decident. Poate cãºansa mea de a ieºi în evidenþã cu datoria profesionalã achitatã afost valoarea oamenilor. Tinereþea lor, vechimea în unitate, pasi-unea pentru detaliu m-au fãcut sã cred cã planul cu principaleleactivitãþi este un act al creaþiei colective, iar o teorie, cu cât estemai elaboratã, devine aproape imposibilã de a fi pusã în practicã.Firescul activitãþilor ºi atitudinea faþã de muncã, m-au interesatîn primul rând ºi mi-au asigurat motivarea de a trece peste obsta-colul creat de multitudinea atribuþiilor.

- Dimensiunea structurii vã permite sã acoperiþi torentulresponsabilitãþilor profesionale?

- Vã mulþumesc pentru întrebarea dumneavoastrã pe care aþiformulat-o cu subtilitate. Sincer, fiecare ofiþer aflat la comandaunei unitãþi îºi doreºte sã aibã specialiºti. Mi se pare firesc. Ce seîntâmplã atunci când acest deziderat rãmâne doar în registrul cudocumente ºi cereri? Cãutãm soluþii. Îi formãm pe cei repartizaþipentru atribuþiile posturilor, îi îndrumãm ºi le împãrtãºim con-cluziile din lecþiile învãþate. Sunt interesat de competenþã. Poatecã nevoia de a o gãsi în unitate mi-a sugerat sã pun în aplicareplanurile de pregãtire ºi instruire militarã, sã-i trimit pe miciicomandanþi la cursurile de carierã, sã acord credibilitate concep-tului de comunicare ºi operativitate informativã. Recent, con-statãrile membrilor din echipa de control a comandamentuluiCorpului 1 Armatã Teritorial mi-au dat girul credinþei cã mã aflu

pe drumul bun, în ceea ce priveºte calitatea misiunii batalionului.- Ca inginer militar, preocupãrile dumneavoastrã vizeazã

doar domeniul mentenanþei tehnicii de transport?- Sunt preocupat de mentenanþa tehnicii militare. Dar, nu

doar de acest domeniu. Pregãtirea subunitãþilor, gestionarearesurselor materiale ºi a celor financiare se completeazã cu stareade operativitate a tehnicii. Probabil, crezul cã logistica înseamnãdoar echipament ºi hranã sau tehnicã ºi muniþie nu este unulîndreptãþit sã ne ofere împliniri în munca de zi cu zi. Conver-

genþa lor asigurã scopul, direcþionarea ºi calificativele bune, pen-tru care, de fapt, ne aflãm în ierarhia meritelor.

- Vã rog sã comentaþi cum este gestionatã cariera ofiþerilor,subofiþerilor, maiºtrilor militari ºi militarilor angajaþi dinBatalionul 300 Deservire?

- Pe acest domeniu, am creat un sistem informaþional suplu,viabil ºi fãrã factori perturbatori. ªeful de compartimentinformeazã personalul militar ºi pe cel civil contractual, explicãtehnica de lucru, se întocmesc rapoartele individuale, dupã carele discut cu cei care ºi-au exprimat poziþia. Nu m-am opus înevoluþia militarilor din punct de vedere profesional. Cu militariiangajaþi, am rezolvat, cât a fost legal posibil, situaþia activitãþilorspecifice. I-am ajutat pe cei care au dorit sã devinã militari decarierã, le-am asigurat condiþii sã înveþe celor care provin dinalte specialitãþi, potrivit unei completãri la ordinele în vigoare.Prin arta comunicãrii, sunt aproape de toþi subordonaþii. Voinþalor este imboldul pentru misiunea mea.

- Cu ce credeþi cã ar putea sã vã ajute „Curierul armatei”în preocupãrile dumneavoastrã pentru profesiune ºi randa-ment?

- Mã onoreazã încrederea pe care mi-aþi acordat-o cu ocaziainterviului. Informaþia mea, ca militar, consider presa comanda-mentului Corpului 1 Armatã, drept singurul instrument capabil sãmultiplice coeficientul de încredere ºi imagine instituþionalã.Sincer, prin ceea ce studiez în ziarul marii unitãþi, aplic înatribuþiile funcþiei. Personal, în ºedinþele de coordonare sugerezgradele de interes ale informaþiilor prezentate de cãtre colectivulredacþional. ªi mai este ceva. Presa, indiferent cã este scrisã, oriaudiovizualã, este singura capabilã sã aducã publicitatea la rangde virtute. Fãrã publicitate, faptele noastre rãmân simple cuvintepe o foaie.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUFoto: Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Mã intereseazã at i tudinea faþã de muncã- afirmã locþiitorul comandantului Batalionului 300 Deservire a C. 1 A.Trt., maiorul Gabriel BANU

LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006 Pagina 5

Terorismul se combate prin antiterorism. Nu orice acþiunecare stopeazã flagelul terorismului se înscrie în fiºa de bibliotecãa forþelor specializate. Ca sã-i dovedeºti pe teroriºti, e nevoie sã lecunoºti tehnicile de acþiune. ªi, din pãcate, aceste secrete nu li sedezvãluie decât celor care, cu adevãrat, vor sã le afle. Despreforþele specializate în luptele antitero, s-a vorbit puþin. Abia dupã1991, s-a creat prin grija unor oameni de bine o bazã de discuþiepe tematica forþelor speciale. Istoria ne avertizeazã cã pãrinteleforþelor speciale a fost maiorul american Robert ROGERS. Careîn anul 1948 a creat o unitate specialã „brigada diavolilor” a cãreimisiune a fost eliminarea tuturor celor ce se aflau sub protecþiadoctrinei naþionalist germane. ROGERS este autorul unor teme deacþiune în terenul cu diferite grade de accesibilitate. Subordonaþiilui au fost preferaþi ºi în misiunile de pazã, protecþie, recunoaºteri,recuperãri de ostatici din spaþiul beligerant. Trupe special instru-ite, cum ar fi cele din BUNDESWEHRUL german, din Spania,Marea Britanie, Franþa (cu Legiunea Strãinã) coloreazã spectrulforþelor antrenate pentru îndeplinirea unor misiuni cu totul apartede ceea ce am acceptat pânã acum. Despre BERETELE VERZI,comentariile se înscriu la rubrica „minimum”, din motive de pro-tecþie. Au sediul în Florida, la Tampa. Într-o promoþie de cursanþi,sã zicem 50, doar zece reuºesc sã câºtige mult râvnita beretãverde. La o mare inteligenþã, este nevoie de un curaj ieºit dincomun. În 400 de ore, trebuie sã înveþi cel puþin douã limbistrãine. ªedinþele de trageri, cele de instrucþie genisticã ºi depregãtire fizicã se desfãºoarã în condiþii de pericol. Temele deinstrucþie operativ-informativã îi provoacã la ingeniozitate ºi cre-ativitate pe cursanþi. Tehnica de luptã individualã se învaþã înprimele douã sãptãmâni. Poligoanele de tragere sunt amenajate cuþinte ale cãror apariþii nu pot fi ºtiute nici chiar de cãtre instruc-tori. Un aspirant la bereta verde conduce de la ºalupã ºi pânã laavion, iar, dacã nu obþine punctajele maxime la teorie, primeºteinterdicþie de a se mai prezenta la viitoarele selecþii. Aproape 60de zile, candidaþii la bereta verde au de executat zece misiuni peobiective reale. Foºtii absolvenþi spun cã, nu misiunile în sine suntdificile, ci antrenamentele. Un plan de pregãtire aratã în urmã-toarea variantã conceptualã: perioada de aclimatizare materializa-tã prin probe la alegerea instructorilor, învãþarea limbilor strãineºi a doctrinelor adversarilor, trageri cu armamentul uºor, greu dindotare, conducerea tehnicii pe roþi ºi a celei aeriene, con-fecþionarea dispozitivelor explozive, procedee de luptã corp lacorp (Judo, Jiu-Jitsu, aikido, Kick-box), curs de misiuni pe obiec-tive reale. Un luptãtor cu beretã verde are trecere în viaþa socialãºi în cea profesionalã. Retoric, s-ar putea formula întrebarea cumputem deveni o beretã verde? Cele precizate în programa cursuluispun cã nu prea e uºor. În schimb, realitatea din teatrele de ope-raþii sau misiunile cu adevãrat delicate întãresc argumentul ºiconvingerea cã puþini sunt cei nãscuþi pentru a putea deveni oberetã verde. (B.E.)

DDee pprriinn aarrmmiiii aadduunnaatteeCCuumm ddeevviiii

oo bbeerreettãã vveerrddee??În 1986, ca urmare a abandonãrii proiectului trilateral SP70care reunea Germania, Italia ºi Marea Britanie, Germaniahotãra sã lanseze construcþia propriului sãu tun autopropulsat,naþional: Panzerhaubitze 2000.

În august 1990, firmele Wegman (devenite ulterior Krauss -Maffei - Wegman) ºi Rheinmetall au fost selecþionate pentrustudiul ºi realizarea a patru prototipuri. Probele au început înanul 1994 ºi, doi ani mai târziu, Bundewehr-ul fãcea o comandãde 185 obuziere autopropulsate.

PZH - 2000 a fost conceput pentru a opera cu un maximumde eficienþã sub protecþia mobilitãþii sale ºi a posibilitãþii dea-ºi schimba rapid poziþia de tragere.

CCaarraacc ttee rr ii ss tt ii cc iiPZH -2000 are o masã de

55 t ºi este pus în miºcare deun motor diesel cu injecþieMTU 881 KA500 derivat dincel care echipeazã tanculLeopard. Cu acest motor,PZH - 2000 poate atinge ovitezã de 60 km/h ºi poate parcurge o distanþã de 420 km cuplinul fãcut la cele trei rezervoare. Transmisia este asiguratã deo cutie de vitezã în patru trepte.

Echipajul se compune din cinci membri (comandant, ochi-tor, mecanic-conductor ºi doi încãrcãtori), fiind protejat deblindajul din oþel care rezistã la tragerile directe cu muniþie de14,5 mm. Existã ºi posibilitatea instalãrii unui blindaj reactivsuplimentar. PZH -2000 are, de asemenea, ºi protecþie NBC.

Pentru a optimiza protecþia echipajului, compartimentulmuniþiei, situat în partea din spate a turelei, este izolat ºi pre-vãzut cu douã panouri antisuflu. Compartimentul pentru

muniþie conþine pânã la 60 de proiectile.Încãrcarea muniþiei se realizeazã automat de cãtre douã ser-

vomotoare produse de firma Moog, acestea facilitând trans-portul, încãrcarea ºi descãrcarea proiectilelor. Acest sistem per-mite tragerea în serii extrem de rapide (3 lovituri în 10 secundesau 20 lovituri/minut ºi 47 secunde).

Toate piesele sunt dirijate în câmpul de luptã de cãtre un sis-tem de navigaþie GPS care indicã în permanenþã poziþia vehicu-lului în raport cu nordul geografic, precum ºi altitudinea faþã denivelul mãrii.

Un calculator de bord balistic conectat în reþeaua radio ºi laTOC/batalion þine evidenþa misiunilor ºi are posibilitatea sãasigure rapid ºi independent o misiune de tragere, pornind de lao poziþie nepregãtitã, imediat ce a primit informaþiile despre oþintã ºi tipul muniþiei stocate în magazie.

AArrmmaammeennttuu ll Tunul fabricat de Rheinmetall este de tip L 52, de 52 cali-

bre. Este format dintr-o þeavã cromatã ºi ghintuitã cu lungimeade 8 m, prevãzutã la capãt cu frânã de gurã. Are ºi un sistemcare îi permite sã realizeze puterea exactã cerutã pentru a creºteprecizia tragerii.

PZH - 2000 are posibilitatea sã trimitã un proiectil standardNATO, L 15 de 155 mm la 30 km ºi un proiectil asistat de tipM 545 RAR la 40 km.

Autoapãrarea obuzierului se realizeazã cu o mitralierã MG3de 7,62 mm.

PZH se aflã îndotarea armatelorGermaniei, Italiei,Greciei, Olandei ºiSuediei.

2S5 Giatsint este un obuzier autopropulsat de 152 mm,cunoscut în NATO sub numele de M-1981.

El a fost conceput pentru a înlocui piesele de artilerie D-30din prima linie ºi pentru a folosi muniþie nuclearã.

2S5 se foloseºte în Rusia, Finlanda ºi în alte þãri foste mem-bre ale Tratatului de la Varºovia.

DDeesscc rr ii ee rreeªasiul este identic cu al obuzierului 2S4, cu postul

mecanicului-conductor în partea stângã, într-o micã turelã încare este amplasatã o mitralierã PKT de 7,62 mm.

Arma dispune ºi de mijloace de vedere în infraroºu.Autopropulsatul îºi poate amenaja poziþia de tragere cu aju-

torul lamei de buldozer montatã în partea din faþã.Vehiculul nu are posibilitãþi amfibii, dar este echipat cu sis-

tem de protecþie NBC.

Obuzierul se sprijinã pe cabina vehiculului, pe care odepãºeºte ca lungime; este susþinut în spate ºi se pune în po-ziþie de luptã cu ajutorul unui sistem de manivele. O sapã

mare de ancorare pe 2 cricuri este dispusã în spate cu scopul dea menþine stabilitatea vehiculului, asemenea unei plãci de bazã.Obuzierul are posibilitatea de tragere de -20 la + 570 în înãlþimeºi 300 în derivã.

Obuzierul are calibrul 152 mm ºi are montatã la capãtulþevii o frânã de gurã lungã. Sistemul de încãrcare estesemiautomat ºi se aflã în partea din spate-stânga. Muniþia com-pusã din douã pãrþi încãrcãturi poate fi asamblatã, atât în in-terior, cât ºi în exterior. Cadenþa de tragere este de 5-6 lovi-turi/minut. Punerea în poziþie de tragere dureazã 3 minute ºitotul se face manual, încãrcarea muniþiei este electricã.

Pentru muniþiile convenþionale, bãtaia este cuprinsã între28.500 m ºi 40.000 m cu încãrcãturã de azvârlire adiþionalã.Greutatea muniþiei complete este de aproximativ 80 kg.

Obuzierul 2S5 are asupra sa 30 de proiectile dispuse într-omagazie, amplasatã în partea din spate-dreapta.

Obuzierul 2S5 Giatsint

Tunul autopropulsat - PZH–2000

Produsul, Obuzierul autopropulsat 2S19MSTA-S calibru152mm, este o realizare a specialiºtilor de la Uraltransmash dinEkaterinenburg, Rusia ºi a intrat în serviciul armatei ruse în1989. La acea vreme, noul mijloc de luptã trebuia sã înlocuiascãpiesele de 122mm ºi 152mm însã, din cauza constrângerilorbugetare, obiectivul nu s-a realizat potrivit aºteptãrilor. În celedin urmã, cu acest obuzier autopropulsat a fost înzestrat numaiun regiment dislocat în Cecenia, în cadrul C.8 A.

DDeesscc rr ii ee rreePlatforma lui 2S19 este dezvoltatã pe ºasiul tancului mijlociu

T 72-T80 modificat (apar ºase galeþi de rulare ºi trei periscoapepentru mecanicul conductor), partea superioarã este protejatã deun ºorþ metalic a cãrui primã funcþiune este de a provoca de-tonarea proiectilelor înainte ca acestea sã atingã elementele desuspensie. Blindajul asigurã protecþia echipajului împotriva schi-jelor ºi focului executat cu armamentul de infanterie. Tot pentruprotecþie ºi mascarea poziþiei, obuzierul autopropulsat poateproduce o perdea de fum,fie prin folosirea unui sis-tem conectat la propulsie,fie prin utilizarea a ºaselansatoare de grenadefumigene, dispuse câtetrei de-o parte ºi de alta aarmamentului principal.Încãrcarea muniþiei,reperarea spargerii ºirefacerea ochirii se facautomat, putând fi trase 8lovituri pe minut cândmuniþia se aflã dispusã în

interiorul cutiei blindate ºi maximum 6-7 lovituri când muniþia seaflã în afara mijlocului de luptã. Producãtorii au anunþat cãvehiculul blindat foloseºte ºase tipuri de combustibil inclusivgazolinã, benzinã de avion ºi chiar alcool special.

AArrmmaammeennttuu llPãstrând calibrul de 152 mm al predecesorului sãu, tunul

lung al produsului 2S19 îi asigurã performanþe notabile. Tunulmontat pe turelã în poziþia centralã a ºasiului, asigurã orientareaþevii, 360° în direcþie ºi -4° la +68° în înãlþime. Obuzierul 2S19este echipat cu un sistem de încãrcare automatã, acþionat printr-un selector programabil, care asigurã o cadenþã de tragere de optlovituri pe minut când muniþia se aflã dispusã în interiorul cutieiblindate ºi maximum 6-7 lovituri când muniþia se aflã în afaramijlocului de luptã.

În interiorul cutiei blindate, în containere pe rame, se aflã dis-puse 50 de proiectile (muniþie de serviciu). Þeava, dupã regimuldestinaþiei, model 2A64 este o versiune modificatã a celei ceechipeazã obuzierul autopropulsat 2A65. Tunul utilizeazã ogamã largã de proiectile HE-FRAG, proiectile tip cargo, precumºi tipul 3RB30, utilizat în operaþii de rãzboi electronic, prin carerealizeazã bruiajul unor game de frecvenþe predefinite. Bãtaiamaximã cu acest tip de proiectil este de maximum 22km ºi pot fibruiate frecvenþe cuprinse între 1,5 la 120Mhz pe o razã de700m. De asemenea, utilizeazã un tip de proiectil cal.152mmKrasnopol (3OF39), ghidat prin laser. Tipul de proiectil amintiteste realizat de specialiºtii biroului de proiectare ºi producþieKBP din Tula ºi este destinat apãrãrii împotriva mijloacelor blin-date ºi platformelor de armamente. Indicarea obiectivului se faceprin sistemul de cãutare-marcare, 1D15 (sau 1D22) care este pro-dus de specialiºtii institutului LOMO din St. Petersburg ºi care,pe timpul tragerii, foloseºte un stabilizator tip 1A35. Distanþa

maximã de tragere cu aceste proiectile este cuprinsã între 3 ºi20km, þintele putând fi lovite odatã cu înregistrarea elementelorde tragere, din prima loviturã. O baterie de obuziere (opt 2S19),poate deschide focul asupra unui obiectiv planificat ºi executãapoi deplasarea pe o altã poziþie de tragere înainte ca adversarulsã riposteze. Bateria poate lansa într-un minut, asupra unuiobiectiv, trei tone de proiectile.

EEcchh iippaammeenntteeÎn turelã sunt montate un numãr însemnat de sisteme, grupul

energetic cu aparatura de reglare automatã, echipamentele decomunicaþii, dispozitivul de protecþie NBC care asigurã venti-larea camerei de luptã ºi evacuarea gazelor arse. Pe turelã estemontatã o mitralierã 6P11 NSVT calibru 12,7 mm pe un afetPZU 5 pentru tragere antiaerianã, cu distanþa de tragere eficacepânã la 2.000m cu posibilitate de ochire în înãlþime de la -3°, la+70°.

Mecanismul de propulsie poate echipa douã variante demotorizare. Iniþial, s-a convenit echiparea produsului în variantaV12 diesel V84A care dezvoltã 840 cai putere (motor ceechipeazã tancul T 72B). De asemenea, poate fi întâlnitã omotorizare specificã familiei de motoare V46 care dezvoltã 780cai putere.

Turbina auxiliarã produce energie electricã suficientã ca sãpermitã funcþionarea autonomã a sistemului de ochire ºi tragerefãrã sã utilizeze motorul principal.

Produsul are în dotare un sistem automat de stins incendii ºi,de asemenea, un sistem de protecþie NBC ºi douã complete dedecontaminare NBC.

Prin ataºarea unei lame de buldozer, blindatul poate sã-ºiamenajeze o poziþie de tragere în 45 de minute asigurând astfelºi o bunã protecþie. Mijlocul de luptã poate urca pante de 60°, tra-verseazã ºanþuri cu o lãþime de 2,8 m, se poate deplasa cu vitezade 60 km pe orã, iar raza de acþiune este de 500 de kilometri.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Obuzierul autopropulsat 2S19

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 6

- Interviu cu comandantul ªcolii Militare de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre ,,BASARAB I”, colonelul Emilian PÎSU -La 01 august 2006, s-a împlinit un deceniu de când

ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a ForþelorTerestre ,,BASARAB I” fiinþeazã în actuala formulã. La ce-remonialul militar ºi religios organizat cu prilejul acesteisãrbãtori, din partea Statului Major General, a participatdomnul general locotenent doctor Florian PINÞA, care, aînmânat comandantului ºcolii, steagul de identificare al uneiinstituþii reprezentative pentru Forþele Terestre. Tot acum, afost dezvelitã o placã aniversarã, în semn de preþuire pentruactivitatea ºi rezultatele obþinute în cei 10 ani de existenþã.Momentul aniversar a constituit o bunã ocazie de a sta devorbã cu domnul col. Emilian PÎSU - comandantul ªcolii Mi-litare de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre,,BASARAB I”

- Domnule colonel, ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºiSubofiþeri a Forþelor Terestre ,,BASARAB I”, la 01 august asãrbãtorit împlinirea a 10 ani de la înfiinþare. Cititorii,,Curierului armatei” sunt interesaþi sã cunoascã uneledetalii privind activitatea instituþiei militare pe care opatronaþi. Spuneþi-nne, vã rog, care este menirea acestui lãcaºde învãþãmânt militar?

- Învãþãmântul militar, în ansamblul sãu, este strâns core-lat cu evoluþia proceselor ºi fenomenelor militare, drept pen-tru care, ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Subofiþeri aForþelor Terestre “BASARAB I” ocupã un loc distinct înstructura acestuia, fiind singura instituþie de învãþãmântpostliceal din Forþele Terestre. Misiunea de bazã a ºcolii esteaceea de a forma ºi perfecþiona maiºtri militari ºi subofiþerinecesari, atât Forþelor Terestre, direcþiilor centrale, comanda-mentelor de armã, serviciilor specializate din structurile cen-trale, cât ºi altor beneficiari din sistemul naþional de securi-tate, apãrare ºi ordine publicã.

- În altã ordine de idei, puteþi sã ne precizaþi ce posibi-litãþi de ºcolarizare oferiþi unui tânãr sau unei tinere care sehotãrãºte sã urmeze unul din cursurile acestei instituþii mi-litare de învãþãmânt ?

- Pentru îndeplinirea obiectivelor ce-i revin în domeniulpregãtirii personalului armatei, ªcoala Militarã de MaiºtriMilitari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre “BASARAB I” orga-nizeazã pregãtirea elevilor / cursanþilor pentru a devenimaiºtri militari ºi subofiþeri, prin cursuri organizate pe semes-tre sau module de pregãtire, funcþie de filierã de formare,cursuri de carierã ºi de nivel pentru maiºtri militari ºi sub-ofiþeri, indiferent de filiera de provenienþã a acestora, precumºi cursuri intensive de învãþare a limbilor strãine.

- Ce demersuri s-aau fãcut, la nivelul conducerii ºcoliidumneavoastrã, pentru alinierea planurilor de învãþãmânt ºiprogramelor analitice la tendinþele moderne de instruire ?

- Pornind de la misiunea ºcolii ºi þinând cont de actualulstatut al României, principalul obiectiv al instituþiei îl repre-zintã racordarea învãþãmântului la noile cerinþe ºi obiectiveeducaþionale statuate la nivel naþional ºi alinierea pregãtirii laprocedeele ºi standardele moderne de instruire. Astfel, înºcoala noastrã s-a desfãºurat un amplu proces de reorientare aplanurilor de învãþãmânt ºi a programelor analitice, în sensul

accentuãrii în procesul de pregãtire a componentei practic-participative, comparativ cu cea teoreticã.

- În centrul oricãrei activitãþi educaþionale se aflã omul(elev, cursant, student). Care ar trebui sã fie, din punctuldumneavoastrã de vedere, principalele caracteristici ale unuiabsolvent-mmodel al ºcolii ?

- La nivelul instituþiei, s-a analizat ºi reproiectat modelulabsolventului, pentru ca, la finalizarea pregãtirii, elevii ºicursanþii ºcolii sã-ºi îndeplineascã în totalitate misiunile ordo-nate în comandamentele, unitãþile ºi marile unitãþi din ForþeleTerestre. Din aceastã perspectivã, se va pune un mare accentpe metodica instruirii, astfel încât, absolventul ºcolii sã fie înmãsurã sã exercite ferm comanda militarã a grupurilor mici,sã fie deschis la schimbare, sã aibã o gândire alternativã ºicreativã ºi sã fie un luptãtor specializat, capabil sã ducã acþi-uni militare individuale sau în cadrul unor structuri militare,la cele mai înalte standarde.

- În ultima vreme, s-aa vehiculat destul de des sintagma

conform cãreia maiºtrii militari ºi subofiþerii formeazã,,coloana vertebralã” a Armatei Române. Cum vedeþi profilulsubofiþerului sau maistrului militar în accepþiunea de lidermilitar, þinând cont ºi de precizãrile din ,,Ghidul carierei mi-litare”?

- Subofiþerii ºi maiºtrii militari constituie o categorie depersonal profesionalizat al armatei, purtãtoare a valorilor ºitradiþiilor militare ale poporului român, care întruchipeazãluptãtorul ºi specialistul militar, capabil sã conducã, sã instru-iascã ºi sã motiveze personalul din subordine pentruîndeplinirea misiunilor ce-i revin. Aceºtia au un traseu decarierã clar definit prin ,,Ghidul carierei militare”, care sta-bileºte începutul carierei tuturor subofiþerilor ºi maiºtrilormilitari în postura de subofiþeri luptãtori sau specialiºti, ºiabia în partea a doua a carierei, devin subofiþeri de adminis-traþie, de stat major sau în structuri tehnice. Ei sunt lideri mi-litari capabili sã conducã ºi sã instruiascã subordonaþii prin

puterea exemplului personal ºi prin folosirea propriei expe-rienþe, sã impunã ºi sã menþinã standardele de pregãtire ºicomportare, sã se îngrijeascã de subordonaþi, sã asigurementenanþa tehnicii din dotare ºi sã se adapteze schimbãrilorspecifice mediului militar ºi ale societãþii, în general. Pentruperfecþionarea pregãtirii ºi sporirea contribuþiei demersurilorteoretice ºi practice la conturarea rolurilor de lideri ºi la for-marea competenþelor de lideri, ºcoala noastrã organizeazã ºidesfãºoarã cursuri de carierã ºi nivel pentru subofiþeri ºimaiºtri militari. La absolvirea cursurilor ei îndeplinesc funcþiide comandã de la baza ierarhiei militare, iar prin misiunileîncredinþate, potenþialul profesional ºi prin numãrul lor, sub-ofiþerii ºi maiºtrii militari reprezintã „coloana vertebralã ” aArmatei Române.

- Din cele arãtate de dumneavoastrã, reiese preocupareaconducerii instituþiei de a fi în pas cu noutãþile în domeniu.Puteþi sã ne prezentaþi ºi alte informaþii care ar reprezentapuncte de interes pentru cititorii noºtri ?

- Aº dori sã evidenþiez faptul cã anul de învãþãmânt2005/2006 a marcat aplicarea integralã, în ºcoala noastrã, aprevederilor ”Concepþiei de formare, dezvoltare profesionalãºi utilizare a subofiþerilor ºi maiºtrilor militari în ArmataRomâniei”, prin preluarea cursurilor de plutonier adjutant /maistru militar clasa I, respectiv, de plutonier adjutant princi-pal / maistru militar principal, de la fostele ºcoli de aplicaþie.De asemenea, tot ca element de noutate, începând cu acest ande învãþãmânt, s-a iniþiat un schimb de experienþã între per-sonalul didactic din ªcoala Militarã de Maiºtri Militari ºi Sub-ofiþeri a Forþelor Terestre “BASARAB I” ºi personalul dinunitãþile ºi marile unitãþi operaþionalizate, pentru a urmãripunerea în practicã a noþiunilor învãþate în ºcoalã ºi modul deintegrare a absolvenþilor noºtri în aceste unitãþi. Pentru aceas-ta, dupã un program bine stabilit, instructorii din ºcoalã mergîn unitãþile operaþionalizate pentru a evalua modul de com-portare a absolvenþilor ºcolii în procesul de instrucþie. Aceºtiavor urmãri dacã sunt îndeplinite cerinþele modelului absol-ventului.

- Domnule colonel, românul are o vorbã : ,,Teoria ca teo-ria, dar practica ne omoarã!” Problema noastrã, aromânilor, a fost mereu eficienþa muncii. Cum anume vom ºtidacã absolventul model, cel despre care vorbeam maidevreme, este capabil sã rãspundã exigenþelor câmpului deluptã modern?

- Un ,,aparat” de comensurare propriu-zisã a eficienþeimuncii nu am auzit sã existe, dar absolvenþii ªcolii Militare deMaiºtri Militari ºi Subofiþeri a Forþelor Terestre „BASARABI” au fãcut dovada unei reale pregãtiri profesionale în teatrelede operaþii din Afganistan, Irak ºi spaþiul ex-iugoslav, inte-grându-se rapid în cadrul unitãþilor în care au fost repartizaþi,fiind capabili sã îndeplineascã cu succes atribuþiile funcþiilorpe care au fost încadraþi. Mãrturie acestei afirmaþii stauaprecierile deosebite fãcute, atât de comandanþii ºi ºefii de ladiverse eºaloane, cât ºi de aliaþii NATO.

Maior Florentin PARASCHIV

Lideri capabili sã conducã ºi sã instruiascã prin puterea exemplului

Rãzboiul s-a schimbat. Este o afirmaþie aparent banalã, darfoarte adevãratã. El s-a schimbat mereu de-a lungul istoriei. Înepoca postbelicã rãzboiul a suferit mai mult decât o evoluþiecumulativã. „Este vorba de o mutaþie la care noi asistãm,mutaþie care îi face pe unii sã spunã «cã nu vor mai firãzboaie», speranþã atât de des spulberatã, iar pe alþii cã schim-bãrile pe care le constatãm nu altereazã cu nimic caracterulprofund al rãzboiului. Aceste douã aprecieri sunt amândouãadevãrate ºi false în acelaºi timp: nu vor mai exista, fãrãîndoialã, rãzboaie asemãnãtoare celor din trecut (dar, unde suntacum marina cu vele ºi ºarjele de cavalerie?), dar va exista unnou tip de rãzboi. Pe de altã parte, atât cât se poate estima înprezent, aceste noi tipuri de rãzboaie vor fi atât de diferite decele vechi, încât structura lor internã se va baza pe principiiîndepãrtate de cele care au dominat rãzboiul mai multe secole.Aceastã evoluþie trebuie sã o înþelegem“.

Secolul al XX-lea a pus pregnant în evidenþã, atât prinpractica realã parcursã, cât ºi prin perspectivele deschise, exis-tenþa unei accentuate diversificãri a conflictelor armate, de lamarile rãzboaie mondiale, la conflictele de mici proporþii, li-mitate în spaþiu ºi timp, de la rãzboiul nuclear, care ar distrugeomenirea prin folosirea celor mai nimicitoare arme, larãzboaiele populare, în care îºi gãsesc o largã aplicare pro-cedeele hãrþuirii ºi uzurii treptate a inamicului, caracteristiceale aºa-numitelor rãzboaie asimetrice, de la rãzboaie în carepredominã acþiunile de luptã terestre, la cele care integreazãtoate mediile posibile, inclusiv, spaþiul cosmic; de la rãzboaielede micã intensitate, la „rãzboaie între civilizaþii“.

Conflictele armate, din pãcate foarte numeroase, care auavut loc în ultimele decenii, dezvãluie mai multe trãsãturi par-ticulare, aspecte concrete foarte variate. Fiecare rãzboi este unfenomen puternic individualizat, încadrat într-un context decondiþii istorice, politice, geografice, economice ºi strategicespecifice, cu multe elemente ºi evenimente, în parte repetabile,dar ºi irepetabile, necesitând o abordare concretã, multilateralã.

În literatura de specialitate, numeroºi specialiºti, inclusivromâni s-au preocupat de a aborda ºi soluþiona noile paradigmeale fenomenului militar, din perioada postbelicã, referitoare la:politica ºi rãzboiul în epoca nuclearã; rãzboi nuclear – rãzboiclasic; soarta rãzboiului popular în condiþiile existenþei armelornucleare; ºtiinþa, tehnologia ºi rãzboiul; vulnerabilitate – invul-nerabilitate; omul, tehnica ºi rãzboiul postbelic; câmpul deluptã ºi armele, doctrinele de coaliþie ºi doctrinele naþionale º.a.

Schimbarea paradigmelor fenomenului rãzboi în perioadapostbelicã se datoreazã progresului ºtiinþific ºi tehnic, carereprezintã un proces unic de schimbãri calitative în sistemulcunoºtinþelor ºtiinþifice ºi tehnice contemporane (în special, înºtiinþele naturii ºi ºtiinþele tehnice). Proces unic de schimbãricalitative, revoluþia ºtiinþificã ºi tehnicã contemporanã, pre-vestind un salt spectaculos ºi încã puþin cunoscut spre viitor, adeschis uºa „unei lumi în care ciclotroanele sunt asemenea ca-tedralelor, în care matematicile sunt ca un cânt gregorian, încare transmutaþiile se efectueazã nu numai în materie, ci chiarîn creier“, spre o realitate în care „caracteristicile ºi naturamicroelectronicii creeazã astãzi o situaþie complet diferitã, caresfideazã înþelegerea tradiþionalã a tehnologiei, dezvoltãrii ºiindustrializãrii“.

RÃZBOIUL INTELIGENÞELORPerioada postbelicã a marcat accentuarea interdependenþei

între ºtiinþã, tehnologie ºi arme, mai precis, s-a accentuatevoluþia cãtre o politicã a ºtiinþei strâns legatã de intereseleinstanþelor militare obþinându-se „înregimentarea masivã ºidefinitivã a ºtiinþei ºi tehnologiei în efortul militar, împletirea

tot mai strânsã ºi amplã cu producþia de armament“. Resurseleºtiinþifice ºi tehnologice, susþinea încã, în 1946, generalulEisenhower, au devenit „active militare“, atunci când se refe-reau la ponderea majoritarã a complexului militar-ºtiinþific, înansamblul frontului ºtiinþific.

Începutul secolului XX, dar, mai ales, deceniul al cincileaal acestui secol a „dinamitat“ uºile viitorului stimulândnumeroase, spectaculoase ºi succesive „iluminãri“ asuprainfinitelor posibilitãþi ale omului, ale materiei, ale energiei, alespaþiului ºi timpului. Materia s-a dovedit la fel de bogatã, dacãnu ºi mai bogatã în posibilitãþi decât spiritul. Ea conþine oenergie incalculabilã, este susceptibilã de transformãri infinite,resursele-i sunt nebãnuite. ªtiinþele ºi tehnicile au fãcut un saltformidabil, repunând însãºi natura cunoaºterii în discuþie.

Rãzboiul a intrat astfel în domeniile cele mai esoterice alecunoaºterii umane“. Radarul, fuzeea explozivã la apropiere,mecanismele de control al executãrii focului de pe nave,„asdicul“ (britanic) ºi „sonarul“ (american), precum ºi unnumãr de tipuri de încãrcãturi explozive de adâncime, pentrulupta antisubmarine, intrarea în luptã a primului avion cureacþie din lume (avionul german Me-262), la 7 ianuarie 1944,a diferitelor tipuri de rachete (sol-sol, aer-aer, sol-aer, în vari-ante ghidate ºi neghidate), dar mai ales realizarea „Programu-lui Manhattan“, care avea sã se concretizeze în crearea primeibombe atomice, toate acestea sunt realizãri spectaculoase îndomeniul armelor ºi sistemelor de arme, obþinute pe bazaaplicãrii în practicã a legilor ºi principiilor ce descriu moduri deexistenþã ºi manifestare a diferitelor zone ale materiei (în spe-cial, din domeniul substanþei). Cel de-al doilea rãzboi aînceput, cu utilizarea, pe o scarã încã largã, a transportului hipoºi s-a încheiat, dupã numai 6 ani, cu apariþia avionului cureacþie, a primelor rachete balistice ºi, mai ales, a armelornucleare. Arma nuclearã, „tip nou, cu totul diferit, de armã,reprezintã încununarea eforturilor depuse de-a lungul întregiiistorii ºi omenirii de a obþine acea superarmã, arma supremã,care sã asigure politicii garanþia îndeplinirii celor maiambiþioase scopuri ºi obiective formulate vreodatã“.

Revoluþia sãvârºitã în domeniul militar, prin transformãrileradicale, calitative a mijloacelor tehnice de ducere a rãzboiuluia determinat o redefinire structuralã a tuturor noþiunilor strate-giei cunoscute pânã în acel moment (momentul începeriirãzboiului; durata mobilizãrii resurselor materiale ºi umane;raport de forþe, respectiv, al stabilirii „superioritãþii“ ºi „infe-rioritãþii“ unuia sau altuia dintre beligeranþi; spatele frontului;frontiere, teritorii neutre º.a.), noi metode de conducere arãzboaielor, de conducerea ºi ducerea acþiunilor de luptã, noistructuri organizatorice a trupelor etc. S-au rãsturnat toate con-cepþiile clasice legate de rãzboi creându-se un sistem strategic

În zilele de 26 ºi 27 iulie 2006, la Centrul de Pregãtire pen-tru Blindate din cadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi deLuptã , s-au desfãºurat lucrãrile seminarului de profil cu tema:„Analize, puncte de vedere ºi obiective ale operaþionalizãrii ºievaluãrii structurilor de blindate”.

Au participat personalul de conducere din structuraInstrucþie ºi Doctrinã a Statului Major al Forþelor Terestre, dinªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã ºi Centrul dePregãtire pentru Blindate, respectiv, reprezentanþii centrelorde pregãtire din subordinea ºcolii ºi ai batalioanelor de tancuriºi transport din Forþele Terestre.

Pe agenda seminarului au fost incluse o serie de teme cevizeazã instituþia Inspectorului pentru Blindate, operaþio-nalizarea unitãþilor de blindate ºi etapele derulãrii procesuluide evaluare-certificare, stadiul elaborãrii regulamentelor, ma-nualelor ºi instrucþiunilor pe linie de armã, nivelul pregãtiriicadrelor militare ºi gradaþilor profesioniºti din armele tancuriºi auto prin cursuri de carierã ºi cursuri de nivel.

În ceea ce priveºte operaþionalizarea structurilor detancuri, s-a apreciat cã unitãþile nominalizate ca structuri dis-tincte NATO au parcurs prima etapã din ciclul de evaluare, înprezent fiind în derulare activitãþile din etapa de certificare,pentru validarea acestora în vederea îndeplinirii întregii gamede misiuni NATO.

Un alt punct al dezbaterilor a vizat noile instrucþiuni detragere cu armamentul de pe tanc F.T./Tc.-5, necesitateaelaborãrii acestora fiind determinatã, pe de-o parte de noiledotãri ale tancului TR 85 M1 cu aparaturã de ochire ºi obser-vare de generaþia a III-a, iar, pe de altã parte de nevoile deinstruire reale ale unitãþilor de tancuri. În stabilirea ºedinþelorde tragere s-a avut în vedere noua structurã de forþe, gama deoperaþii ºi spaþiul în care pot acþiona structurile de tancuri.

ªª II RR Ãà ZZ BB OO AA II EE LL EE SS - AA UU MM AA TT EE MM AA TT II ZZ AA TT

(continuare în pag. 10)Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006 Pagina 7

În perioada 17-29 iulie 2006, în Bulgaria ºi Românias-a desfãºurat exerciþiul trilateral ““IMMEDIATERESPONSE 06”, la care au participat militari din trei þãri,România, Bulgaria ºi S.U.A. Scopurile urmãrite au constatîn ridicarea nivelului de interoperabilitate între forþelearmate române, bulgare ºi americane pentru planificarea,conducerea ºi executarea misiunilor specifice de operaþii înzone urbane, trageri cu armamentul din dotarea fiecãreipãrþi participante ºi deplasarea unui convoi militar pestegraniþa bulgaro-românã. Aceastã ultimã etapã a exerciþiu-lui „I.R.06”, mai modestã prin amploarea sa, a fost organi-zatã ºi condusã în totalitate de cãtre o grupã de coordonare(aparþinând Forþelor Terestre Române) care, pe timpuldesfãºurãrii exerciþiului a fost dislocatã la Mihail Kogãl-niceanu, judeþul Constanþa, cu misiunea principalã desusþinere a activitãþilor ce s-au desfãºurat în România.

PPrreeggããttiirreeaa mmiissiiuunniiiiZiua de luni, 24 iulie, se anunþã a fi foarte cãlduroasã.

Buletinele meteo difuzate la radio precizeazã cã va fi o zicanicularã, în care temperatura va ajunge la 34 de grade Cel-sius. În punctul de comandã al grupei de coordonare acti-vitãþile sunt în toi. Sub comanda, colonelului inginer EmilCÎRSTOIU (ºeful grupei de coordonare), se pregãteºte mi-siunea pentru a doua zi, care va consta în asigurareadeplasãrii în condiþii de deplinã securitate a unui convoi mi-litar mixt româno-american ( compus din vehicule tacticecare au participat în Bulgaria la „I.R.06”) de la vama Negru-Vodã, la Mihail Kogãlniceanu.

Adunaþi în jurul unor hãrþi cu oraºul ºi judeþul Constanþa,membrii grupei fac analiza situaþiei care, la prima vedere, arpãrea destul de uºor de rezolvat. Asta pentru cei care nu suntfamiliarizaþi cu acest gen de activitate. Pentru militarii dincompunerea detaºamentului de protecþie a forþei, aparþinândBatalionului 265 Poliþie Militarã, misiunea este una cu ungrad ridicat de dificultate. La fel ºi pentru echipa media.Deplasarea unui convoi pe o distanþã de 90 de km, pe dru-muri publice, în condiþii de trafic aglomerat, specific anotim-pului cãlduros, ridicã numeroase probleme. Întâlnirea în tra-fic cu mijloace agricole (este doar timpul campaniei devarã), traversarea unor localitãþi ( în special, a oraºuluiConstanþa) ºi deplasarea pe ºoseaua Agigea-Constanþa-Ovidiu-Mihail Kogãlniceanu, în plin sezon turistic (cãnd secirculã barã la barã), sunt unele dintre problemele care sestudiazã cu atenþie, totodatã, cãutându-se soluþii pentrurezolvarea lor.

Maiorul LucianLEUCUÞA, ofiþerulcu protecþia forþei ºicãpitanul OvidiuGHERGHICEANU,c o m a n d a n t u lDetaºamentului dePoliþie Militarã sta-bilesc responsabi-litãþile ce revinfiecãrei echipe deintervenþie ce vaacþiona a doua zi.

Alãturi de ei sunt ºi cei doi ofiþeri din compunerea echipeimedia, maiorul Viorel CALENCIUC ºi cãpitanul PavelPETREA, care au, ca misiune, mediatizarea activitãþii ºigestionarea unei eventuale crize mediatice ce ar putea sãaparã. Sunt luate în calcul toate variantele posibile care potduce la un astfel de moment nedorit. Cu un an în urmã, petimpul desfãºurãrii unui alt exerciþiu, s-a produs un accidentsoldat cu decesul unui pieton, chiar în centrul oraºuluiConstanþa. Tinând seama de toate aceste probleme este luatãdecizia ca opinia publicã sã fie informatã despre activitate învederea obþinerii sprijinului acesteia. Se realizeazã ºi legãtu-ra cu Biroul de Presã al Direcþiei Relaþii Publice prin spri-jinul acordat de cãtre maiorul inginer Daniel ANGHEL.Maiorul CALENCIUC va rãmâne în punctul de comandã,iar cãpitanul PETREA va însoþi convoiul. Între timp, cei dela Poliþia Militarã realizeazã legãtura ºi cu Poliþia Rutierã ajudeþului Constanþa, cãrora li se solicitã sprijinul.

Pe platoul de adunare, subunitatea de poliþie militarã careva îndeplini aceastã misiune se aflã dispusã în careu.Locotenentul Bogdan ANGHELESCU, comandant PlutonTrafic Poliþie Militarã, face instructajul subordonaþilor sãiasupra misiunii. Toþi sunt veterani ai unor misiunidesfãºurate în teatre de operaþii din Irak ºi spaþiul ex-iugoslav. Unii dintre ei au vechime, la poliþia militarã,cifratã la un deceniu. Cu toþi ascultã cu atenþie precizãrileofiþerului. A doua zi ,chiar dacã este o zi de marþi, va fi ziualor plinã de activitãþi în cadrul acestui exerciþiu.

LLaa ddrruummActivitatea începe matinal. La ora 5.OO, toatã lumea

este în picioare. Toþi participanþii la misiune se îndreaptãcãtre locurile stabilite. Pe rând, sunt pornite ºi încolonatemaºinile de poliþie militarã. Membrii echipelor de inter-venþie se îmbarcã la bordul lor. Cu toþi sunt echipaþi în þinu-ta ordonatã. Unii cu veste antiglonþ ºi cu pistoale mitralierã,alþii cu þinute de oraº ºi cu veste de culoare verde reflecto-rizantã. Coloana formatã din opt maºini (douã dacii plus ºaseARO) este gata de plecare. Colonelul CÎRSTOIU faceultimele precizãri maiorului LEUCUÞA ºi cãpitanuluiPETREA. Cel din urmã se îmbarcã în ultima maºinã pe gea-mul cãruia este lipit un afiº mare “ATENÞIE, CONVOI!LUNGIMEA DE 400 DE METRI”.

La ora ºase ºi treizeci de minute coloana pãrãseºtecazarma. Se face o scurtã oprire pentru a fi integratã ºi o

maºinã având la bord un grup de militari americani. Din nou,coloana porneºte la drum având, ca destinaþie, vama de laNegru-Vodã. Se circulã cu vitezã mãritã pentru a se respec-ta graficul de deplasare. La intrarea în oraºul Constanþa,venind dinspre Ovidiu, se înregistreazã prima “pierdere”. Unechipaj se instaleazã lângã vapor, având misiunea, ca, lasosirea convoiului, sã asigure trecerea acestuia în siguranþã

prin intersecþie. Coloana goneºte mai departe, urmeazã adoua “pierdere”, în zona industrialã a oraºului. A treiapierdere ºi ultima se înregistreazã la Agigea. Pentru ceirãmaºi în punctele obligatorii de trecere începe lupta cu tim-pul ºi cu arºiþa verii. Aflat în ultima maºinã, cãpitanulPETREA îºi verificã ceasul din ce în ce mai des. Estecondiþionat de timp în vederea relaþionãrii cu posturile deradio locale pentru a transmite ºtirea legatã de deplasareaconvoiului. Alãturi de el, aflaþi în poziþie de luptã gata sãintervinã în orice clipã sunt doi poliþiºti militari, caporaliiConstantin APOSTOL ºi Constantin CRISTEA. Ambii au laîndemânã pistoalele mitralierã, sunt echipaþi cu vesteleantiglonþ (pe care încep sã aparã primii stropi de sudoare) ºiþin uºa din spate a maºinii uºor întredeschisã. Ofiþerul esteobiºnuit cu riscul, este paraºutist, dar modul în care conduceautoturismul, caporalul Daniel BARCAN îi cam creeazãemoþii. Conform ordinului de acþiune, ultima maºinã are camisiune sã nu permitã intercalarea coloanei ºi a convoiuluicu alte maºini. De aceea, se circulã pe mijlocul ºoselei, camãsurã de descurajare a celor care nu respectã prevederilecodului rutier referitor la deplasarea în paralel cu coloanemilitare.

Rapid, sunt traversate localitãþile Techirghiol, Topraisarºi Amzacea. Pe bornele de kilometraj apare numele loca-litãþii Negru-Vodã - care deja începe sã se vadã la orizont.Coloana poliþiei militare intrã în vamã ºi se opreºte în loculunde sunt dispuºi vameºii români. Este aºteptat convoiulcare, din minut în minut, trebuie sã intre pe teritoriulRomâniei, venind din Bulgaria. Convoiul este punctual. Perând, vehiculele româneºti ºi americane tranziteazã vama.Maiorul LEUCUÞA preia comanda ºi începe constituireaconvoiului. Concomitent, cãpitanul PETREA intrã în legã-turã cu posturile de radio locale, care preiau ºtirea ºi odifuzeazã în eter. Prin radiourile maºinilor se aude ºtireacare trezeºte interesul mass-media constãnþene. Aceastaîncepe sã sune pentru a afla detalii suplimentare.

Convoiul, având în compunerea s-a douãzeci de vehiculetactice, este gata de marº. Se fac ultimele verificãri, esteaºteptat paraºutistul, care deja a început sã aibe de lucru cupresa. Un ziar local a reuºit sã ajungã la vamã ºi solicitãinformaþii despre activitate.

PPrriieetteennuull llaa nneevvooiiee ssee ccuunnooaaººtteeÎncepe deplasarea. Din mers se urcã în ultima maºinã ºi

cãpitanul PETREA. Telefonul îi sunã în permanenþã, suntalte redacþii care solicitã informaþii, mai ales, posturile deteleviziune. Când prinde timp liber, îl sunã pe maiorulCALENCIUC pentru a-l informa despre stadiul marºului.Greul a început pentru toþi. Sunt depãºite maºini agricole cugabarit mare ºi mijloace de transport hipo încãrcate cu fân.

La intrare în Amzacea un HUMVEE are probleme. Con-voiul opreºte. Sunt luate mãsuri în vederea fluidizãrii trafi-cului ºi, totodatã, cu privire la securitatea coloanei pe timpulstaþionãrii. Echipa tehnicã americanã se deplaseazã lavehicul. Toþi ceilalþi militari americani rãmân la posturilelor. ªoferii români nu rezistã, se adunã lângã maºina ameri-

canã pentru a da o mânã de ajutor. Tehnicienii americani nureuºesc sã remedieze defecþiunea ºi sunt hotãrâþi sã ia mãsuride evacuare. Maistrul militar clasa aII-a, Octavian GANEAdin Batalionul 26 Infanterie, aflat în convoi, intervine.Ridicã capota maºinii ºi începe sã repare la ea. Spre sur-prinderea americanilor, defecþiunea este înlãturatã. Estereluat marºul, convoiul traverseazã Amzacea, Topraisarul,

Techirghiolul ºi se îndreaptã cãtreprimul punct critic, intersecþia de laAgigea cu comunicaþia Constanþa-Mangalia.

A treia echipã se aflã la posturi.Alertaþi prin staþiile radio, poliþiºtii mi-litari opresc traficul pe ambele sensuride circulaþie pentru a permite trecereaconvoiului care depãºeºte intersecþia învitezã. Un cameraman aparþinând unuipost de televiziune, dispus în mijloculºoselei, filmeazã trecerea convoiului.Odatã cu depãºirea intersecþiei, echipaa treia se îmbarcã rapid în maºinã ºi sealãturã celorlalte maºini de poliþie mili-tarã. Pe ambele sensuri de trafic, se cir-culã cu dificultate. ªoferii civili suntprea puþin dispuºi sã respecte regulile.Au maºini puternice ºi nu au nici o do-rinþã de a sta în urma convoiului. Cei dela poliþia militarã nu sunt impresionaþi,au o misiune pe care trebuie sã oîndeplineascã. Aºa cã, în urma con-voiului, se formeazã o coloanã impre-sionantã de maºini. Se intrã în Con-

stanþa, unde, alte posturi de televiziune aºteaptã convoiul. Seface o scurtã oprire pentru a fi scos din convoi un intrus.Marºul se reia, convoiul se apropie de al doilea punct critic.Avertizaþi prin semnalele acustice, poliþiºtii militari din adoua echipã opresc circulaþia. Pe trotuare, lumea priveºtetrecerea coloanei. Au auzit la radio despre ea ºi au ieºit înstradã ca sã o vadã, mai ales, copiii, care sunt entuziasmaþide sunetele sirenelor ºi de luminile girofarurilor. Este depãºitºi cel de al treilea punct critic. Toate cele trei echipaje intrãîn compunerea convoiului, care deja s-a înscris pe ultimaetapã de drum.

Ultimii kilometriiDe la Constanþa, la Mihail Kogãlniceanu sunt, în linie

dreaptã, 24 de km, care pot fi parcurºi în cel mult treizeci deminute, atunci când traficul auto este normal. Circulaþia,vara, pe DN 2A (ºoseaua care face legãtura între litoral ºiGiurgeni-Vadu-Oii) este deosebit de grea, din cauzanumãrului mare de autovehicule. Pentru poliþiºtii militari

este ultima etapã pe care trebuie sã o parcurgã ca sã îºiîncheie misiunea primitã. Cu fiecare kilometru parcurs, dis-tanþa scade, însã nu ºi atenþia ºi încordarea. Paralel cu con-voiul, se deplaseazã ºi un autoturism aparþinând unui post deteleviziune localã. Un cameraman teribilist, susþinut de cãtrecolegii sãi, iese pe fereastra maºinii ca sã filmeze deplasareaconvoiului. Când îi vede, cãpitanul PETREA îºi scuipã însân de groazã. Dar nu are ce face. Fiecare meserie cu risculei.

Deja se vede turnul de control de la aeroportul de laMihail Kogãlniceanu. O escadrilã de elicoptere trece la joasãaltitudine, survolând convoiul. Sunt aeronave care fac antre-namente în vederea mitingului aviatic “ROIAS 06” care seva desfãºura dupã ce, cei de la poliþia militarã vor pleca dinzonã. Se intrã în Mihail Kogãlniceanu. O maºinã a poliþieirutiere vine în sprijinul poliþiºtilor militari când mai sunt deparcurs doar câteva sute de metri. Sã nu se spunã cã nu audat o mânã de ajutor atunci când au fost solicitaþi.

Telefonul cãpitanului PETREA sunã din nou. Jurnaliºtiicare au însoþit convoiul solicitã realizarea unui interviu.Coboarã din maºinã ºi rãspunde întrebãrilor acestora. Perând, fiecare maºinã din convoi intrã în cazarmã. La poartã,colonelul CÎRSTOIU, verificã din privire fiecare echipaj ºimaºinã de intervenþie. Ceva nu îi iese la socotealã, lipseºtecineva. Se uitã de-a lungul ºoselei ºi vede o beretã bordo.Tropãind zgomotos, cu bocanci grei de paraºutist, vine ºiultimul militar din convoi. Misiunea s-a încheiat.

Maior Gabriel PÃTRAªCUpãtrascu.gabriel@forter.ro

A T E N Þ I E , C O N V O I !

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 8

“Voi sunteþi mãdularele lui Hristos, voi sunteþi templul Duhu-lui Sfânt.”

Nu vã faceþi, aºadar, mãdularele ca ale unei desfrânate. Nutrupul vostru va fi întinat atunci, cãci trupul vostru nu este alvostru, ci al lui Hristos.

A zis acestea EL, ca sã arate cã ne iubeºte, pentru cã l-a fãcutal Sãu trupul nostru – ca sã ne scoatã din puterea care ne duce larãu.

Cãci, dacã trupul vostru nu este al vostru, mai cu seamã dacãel este al Domnului – ºi nici de a întina templul Duhului.

Dacã cineva vine în temniþa cuiva ºi se poartã necuviincios,el va putea fi aspru pedepsit. Cel ce, din templul regelui facespelunca unui bandit, cugetaþi ce pedeapsã îl aºteaptã!

Gândiþi-vã, aºadar, la acestea – ºi respectaþi pe cel celocuieºte în voi (...). Nu v-aþi fãcut toþi mãdulare ale lui Hristos?Aduceþi-vã aminte – ºi aceasta vã va þine în curãþire – ale cui erauaceste mãdulare – ºi ale cui sunt ele acum?

Aºa cã, de aici înainte, putere nu mai aveþi sã faceþi ce vreþicu ele, ci sã slujiþi celui ce v-a eliberat. Noi ne arvunisem carneanoastrã diavolului, ticãlosul domn al desfrânãrii, Hristos vãzândaceasta a descãtuºat-o ºi a scos-o de la aceastã afurisitã tiranie.Ea, aºadar, nu mai e a noastrã, ci a aceluia care a eliberat-o. Vreþi

sã-i daþi cinstire ca unei mirese regeºti, nimeni nu vã împiedicã.Iar, dacã vreþi s-o scufundaþi iarãºi în viaþa cea de odinioarã, veþisuferi cuvenita pedeapsã pentru asemenea nelegiuire.

*Din Omilia a IV-a la Romani – Despre Sodomiteni (homo-

sexuali) a Sfântului Ioan Gurã de AurVai nouã, dacã am ajuns mai fãrã de minte decât animalele ºi

mai neruºinaþi decât câinii! Cãci ei nu se împreuneazã aºa, cifirea lor îºi cunoaºte hotarele.

Dacã unii nu realizeazã ºi încearcã o deosebitã plãcere înasemenea voluptãþi, sã nu te miri, cãci ºi nebunii stãpâniþi dedelir, fãcându-ºi singur rãu ºi fãcând lucruri îngrozitoare, râd ºiresimt ca pe o plãcere ceea ce li se întâmplã. Dar, pentru asta nuspunem cã au scãpat de nebunie, ci cã sunt într-o stare de nebuniefoarte gravã, pentru cã, nici mãcar nu îºi dau seama în ce stare seaflã. Iar noi, nu de la cei bolnavi, ci de la cei sãnãtoºi trebuie sãne pornim judecãþile. ªi orice pãcat mi-ai invoca, nici unul nu-lva egala în nelegiuire pe acesta. Iar, dacã cei care sunt pradã pasi-unii acesteia ar fi conºtienþi de ceea ce se întâmplã cu ei, arprefera sã moarã de o mie de ori decât sã continue.

Culese decolonel ªtefan MITINCU

Neruºinarea este o nerecunoºt inþãfaþã de Mântuitor

Cuvânt de învãþãturã creºtinãCARNETCULTURAL

La Editura Humanitas a apãrut,în seria eseu lucrarea lui AlexandruDragomir, “Caietele timpului”.Volumul conþine însemnãriledespre timp pe care Dragomir le-afãcut, de-a lungul a peste 50 de ani(1948-2000), în mai multe caiete.Ontologia lui Noica ºi aceste caiete- pe care Dragomir nu le-a arãtatnimãnui - sunt cele mai importantepagini din filozofia româneascã asecolului XX.

“Gramatical, am un subiect,timpul, despre care afirm cã trece. Logic, la fel: am cevanumit timp care are atributul cã trece. Numai cã nu tim-pul trece, ci timpul este trecere. Ce altceva pot înþelegeîntâi prin timp decât însãºi trecerea? Trecerea este tim-pul, ºi anume, trecerea fundamentalã, care cuprinde ºiface cu putinþã orice altã trecere, cum ar fi miºcarea, depildã. Timpul se deosebeºte fundamental de orice trecerefenomenalã, tocmai fiindcã o fundamenteazã.

Acum-ul este instantaneul numit existenþã al uneitreceri continue.” (P.I.)

Centrul de Pregãtire Profesionalã în Culturã (CPPC)este o instituþie publicã cu tradiþie, subordonatã Ministeru-lui Culturii ºi Cultelor, care organizeazã programe de for-mare profesionalã moderne ºi dinamice pentru angajaþiituturor tipurilor de organizaþii culturale, dar care nu seadreseazã exclusiv acestora.

Misiunea Centrului este ducerea la îndeplinire a strate-giei Ministerului Culturii ºi Cultelor în domeniul formãriiprofesionale continue, educaþiei permanente ºi al manage-mentului culturii. Centrul urmãreºte prin oferta sa publicãsã promoveze profesionalismul, performanþa ºi competenþaîn culturã.

Programele CPPC vizeazã pregãtirea participanþilorpentru ocupaþii cum ar fi: muzeograf, conservator ºi restau-rator bunuri culturale, bibliotecar, dar ºi impresar artistic.Programele de formare ale Centrului sunt autorizate, la ter-minarea lor, participanþii primind diplome de absolvire cuantetul Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familieiºi al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii valabile la nivelnaþional pe piaþa muncii.

CPPC este ºi centrul pentru evaluarea competenþelorobþinuþe pe alte cãi decât cele formale (în afara ºcolii) pen-tru: traducãtori, dansatori ºi impresari artistici. Candidaþiisunt evaluaþi pe baza standardelor ocupaþionale actuale.Certificatul de competenþã eliberat de CPPC dã dreptuldeþinãtorului de a profesa ocupaþia pentru care a fost dobân-dit, fiind recunoscut la nivel naþional. (P.I.)

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã

“Caietele timpului”

Centrul de PregãtireProfesionalã în Culturã

Scriitorul Constantin ARDELEANU depãºeºte ºtachetapublicisticã prin cartea „Ilie Savu început de Iliadã”, apãrutãla Societatea Scriitorilor Militari în anul 2006. Plãcerea pen-tru construcþiile de semnificaþii cu provenienþã din literaturafrancezã o gãsim chiar în primul capitol, cu o cugetare me-morabilã rostitã de cãtre Albert CAMUS – „În cele din urmã,tot ce ºtiu mai temeinic despre moralã ºi îndatoririle omuluiîi datorez fotbalului”. Metodica discursului, care de altfeleste bine dimensionatã în logica scriitorului, o sesizãm de laînceput. Consideraþia mesajului exprimat în varianta retoricã„de ce început de Iliadã?” ajutã la explicarea ºi înþelegerealexicului, a textelor ºi a elocuþiilor pe care le plimbã prinimagini prolificul autor: Ineditul pe care îl simþim cu reali-tate în prolaþiunile cu iz de perenitate sportivã apare subsemnãtura unor expresii cu genezã în literaturã. Datele ºiinformaþiile nu sunt puse pe hârtie, doar de amorul omni-scienþei. Imaginile poetice, clasele lexicale, sferele seman-tice sunt bine mânuite în genul publicistic sportiv. Nu senasc mulþi scriitori capabili sã legifereze limbajul literar înreferinþele despre sport. Constantin ARDELEANU poate aºaceva. „Se practicau sinistrele descinderi la miezul nopþii cuGaz-urile emanând gaze puturoase de motorinã, cumotoarele duduind nerãbdãtoare, gata sã te deporteze ori-

unde”. Subtilitatea îna gândi sensurileprovine din culturaliterarã, pe care ar

invidia-o mulþi, argumentuleste dat de lucrãrile pe carele-a scris ºi noi le-am recen-ziat în rubrica specialã.Iubitorii de fotbal au ºansade a gãsi în cele 262 depagini gloria sportului româ-nesc, una capabilã ºi auefect pentru a se vorbi în ter-meni laudativi despreRomânia. Ilie SANDU esteun personaj cu pecete desimbol, nu doar pentrumãreþia sportului rege, ci ºi pentru pilda de omenie pe care aoferit-o generaþiilor de-a rândul, atunci când s-a aflat înslujba þãrii, sub culorile inconfundabile ale Stelei. Cartea luiConstantin ARDELEANU poate fi cititã ºi þinutã minte.Datoritã ºtiinþei de a procura informaþiile din surse variate ºia talentului de a tipãri pe foaia, care se înalþã prin acoladelesemnelor grafice pânã la sublima delectare a cititorului cuoxigenul cutezanþei ºi creaþiei.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CCaarrtteeaa,, uunn uunniivveerrss ddee ccuullttuurrãã Totul despre mãreþia fotbalului

De ce s -aa spus „ LA CUSTRÃ?”

Poetul simbolist George BACOVIAºi-a lãsat pe fila creaþiei nervul poeticderivat din încleºtarea sinapselor cuaspectele vieþii sociale. La început afost cuvântul, dar poate ºi locuinþelelacustre, adicã acele modele de con-strucþii ursite sã protejeze împotrivaapei (inundaþiilor), dar ºi împotriva ani-malelor ºi a duºmanilor. Asia de Sud-Est ºi Oceania sunt precursoarele tipi-curilor arhitectonice gen „la custrã”.Mai târziu, s-au imitat genurile ºi înEuropa Centralã (pe malurile) lacurilorelveþiene. Imaginile scriiturii simbolis-tice preferate de cãtre BACOVIA nusunt doar virtuale, ci au focarul comunîn care se aflã aceste rãmãºiþe alelocuinþelor lacustre din epoca preis-toricã.

Lei în loc de caiPe pozele de istorie a artei plas-

tice, s-a gãsit legenda unui car de luptãantic tras de patru cai înhãmaþi unullângã altul. Specialiºtii spun cãmijlocul acesta de tracþiune se numeºtecvadrigã. Începând cu secolul alpatrulea î.Hr. (Mausoleul din Halicar-nas), cvadrigele au fost aºezate dreptcoronament pe construcþii, exemplul sepoate vedea pe Poarta Brandenburg dinBerlin sau pe Poarta Biruinþei dinMunchen. Diferenþa dintre ceea ce s-avãzut pânã acum prin mãrturiile foto ºiultimele preferinþe în artã constã înreprezentarea leilor în locul cailor.Semnul puterii ºi al flãcãrii de curajeste preferat în locul inteligenþei latracþiune. De aici, poate, astrologii auscos pentru cei nãscuþi în zodia Leului

ornamentele temperamentale demne dea fi luate în seamã.

Cine a º t i u t de º i r e t l i cu l g rec i lo r?

Arma parapsihologicã nu a fost unmoft al vreunui aventurier. κi are loculîn antichitate. Subiectul „AsediuluiTroiei” s-a epuizat. Mai sunt fragmentepe care nu am avut vreme sã ledesluºim. Se zice despre „StrigãteleCasandrei”. O vizionarã blestematã deZeus ca nimeni sã nu-i considere pre-cogniþiile. Din nefericire pentru igno-ranþi, de fiecare datã, spusele saleaveau stãruinþã ºi adevãr. A vãzut peri-colul care plutea asupra invincibileiTroia. Calul troian, o tehnicã de mani-pulare a maselor, a apãrut în cavitateaspiritului ei de vizionarã. ªi-a spuspãsul. Dar cine a auzit-o? Dupã câte separe, nimeni.

Poe º i Baude la i re ,îmger i i negr i

Literatura universalã are suficienteresurse de a ne purta prin labirinturileunei lumi traduse prin figurile de stil.Ne oprim la Edgar Allen POE, poetuliubitor de culoare neagrã. Sfideazãlegile fizicii ºi, în special, radiaþia cor-pului negru ºi creeazã o mãreþie prinlexic, texte ºi discursuri. „Corbulnegru” sau „Prãbuºirea Casei Usher”sunt naraþiuni cu subiecte centrate pegroazã, spaimã, teroare. Inteligenþasimbolismului francez, CharlesBAUDELAIRE, i-a tradus americanu-lui emanaþiile din gimnastica cerebralã,mai ales cã americanul POE a inventatshort story (povestirea scurtã). Într-unadin poeziile sale, BAUDELAIRE îºi

ademeneºte iubita cu o metaforã con-trastivã rãmasã în fonoteca de aur –„soarele meu negru”. Mintea umanãeste un izvor nesecat de construcþie asemnificaþiilor, dar care se aflã într-unreal pericol, dacã nu facem ceva pentruca pânza freaticã sã se destrame fir cufir.

Sp i r i t u l f ron tu lu iîn p resa v remi i

Rãzboiul este un lucru prea seriospentru a nu fi lãsat pe mâna scriitorilor.Mai ales când hiperbolele creaþiilorcapãtã valori perene în minþile ºi îndiscursurile celor care, mai devremesau mai târziu, fac apelul virtuþilor princitatele încãrcate de duh. Presa derãzboi are ceva inedit. Limba, limbajul,vorbirea sunt plimbate cu graþie pecheiurile genurilor publicistice. Rit-murile, mãsurile ºi rimele sãrace facdin spiritul frontului o piatrã preþioasãpentru sufletul generaþiilor prezentului,care-i acceptatã în orice moment alreceptãrii de învãþãturã moralã ºicreºtinã. Spiritul frontului a creat celordin tranºee o idee nobilã. Cã existã vic-torii datorate geniului comandanþilor,dar ºi altele datorate pãlmaºilor, careîndurã mirosurile grele ºi bezna pa-lisadelor care se îngraºã de noroi.Mihail SADOVEANU scria în„Românul” din 13 august 1917 cã„timp de aproape douã sãptãmâni cât aþinut bãtãlia, soldaþii noºtri au fostneadormiþi ºi neobosiþi. Au respinsatacuri, au contraatacat ºi s-au bãtut cuo energie înfricoºatã. Aceastã energiefãrã seamãn, poate fãrã precedent înanalele rãzboiului de faþã este cel maimare titlu. (C.D.C.)

AARRTTÃà ªªII LLIITTEERRAATTUURRÃÃ

LEGEA REVERBERAÞIEIÎn clasele de gimnaziu studiasem despre sunete. Peatunci, manualele ºcolare arãtau cu exemple cum ar trebuisã înþelegem salturile sunetelor pe portativ sau drumulparcurs de unda sonorã. La munte, atunci când strigãmtare, oscilaþiile sonore se propagã sub forma undelor,capãtã o amplitudine ºi o fazã. Aºa se explicã, de ce neauzim dupã câteva secunde propriile noastre semnale, carelovite de obstacole, se întorc exact în aceleaºi condiþii lasursa iniþialã. Ecoul, îi zicem noi. ªi GastonBACHELARD ne reaminteºte cã, în univers, totul esteecou. Am þinut la acest discurs tehnic dintr-un singurmotiv. Sã-mi explic gestul fostului meu comandant desubunitate, care îmi asculta ordinul de luptã la nivelul gru-pei ºi-mi spunea „nu aud nimic!” Poate ºtia legea rever-beraþiei învãþatã la ºcoala de umor. Îi lipseau informaþiileelementare, potrivit cãrora, pe un vânt cu viteza de pesteopt metri pe secundã, e greu sã aºtepþi amplitudinea ºiintensitatea undei sonore. I-am întâlnit ºi pe alþi colegicare nu ºtiau de reverberaþie. Care voiau sã audã ecoulprin rapoartele date statuilor. Dacã cineva le-ar fi cerutexplicaþii, probabil, variantele de rãspuns ar fi avut refe-rinþe pentru exersarea vocii sau pregãtirea unui concurs cutenori ºi altiste. ªi tinerii pe care i-am întâlnit în misiunilede documentare vorbesc despre legea reverberaþiei. Spunde zilele în care domnii gradaþi îi puneau sã reproducã for-mulele de raport, de la câteva sute de metri. Dacã respec-tivul neºtiutor se supãra, imediat se proceda la împãcare ºise puneau pe adrese concursurile cu soprane ºi altiste.Important rãmâne altceva. Cã legea reverberaþiei se poateînvãþa. Mentalitãþile se schimbã mai greu. Cine acceptãimediat ideea cã, peste noapte, un lucru pe care îl ºtie într-un fel se schimbã radical? Este nevoie de luni, de ani, delãmuriri ºi explicaþii. Pentru cã un efect al reverberaþieieste ºi reacþia noastrã în faþa emoþionalului, mai puþin, înfaþa raþionalului. Reverberaþia oferã avantaje, dar ºi deza-vantaje. Într-un secol al informaþiilor tehnologice, prefe-rate ar fi avantajele ºi soluþiile imediate pentru perfor-manþa organizaþionalã. Altfel, degeaba eforturi, speranþepentru cã, în univers, ºi nu numai, totul este ecou.(C.D.C.)

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006

Pagina 9

Istoria ne învaþã cã viitorul are un capãt pe carenumai Dumnezeu îl poate cunoaºte. Dar, nimeni nu nepoate amputa trecutul. Suntem spectatori în faþa sceneipe care joacã tot felul de actori. Unii ºtiu sã dea viaþãpersonajelor, alþii se rezumã doar la imitarea gesturilor,care, cândva, pe respectivii i-au fãcut sã rãmânã în aularecunoaºterii autohtone. ªtim prea puþine despre ceea cea fost. ªi, aproape nimic despre ceea ce va fi. Prezentul,viitorul ºi trecutul sunt filele vieþii, pe care meritã sã lerãsfoim, nu ca sã scãpãm de ignoranþã, ci pentru aînvãþa câteva lecþii de istorie universalã.

CCee nnee -aa ooffeerriitt TTrriiaannoonnuull??Trianonul a avut rezonanþã mondialã prin deciziile

politice gândite de cãtre diplomaþii cu influenþe. Ungaria, în1920, ºi-a pierdut douã treimi din teritoriu. Cehia ºi Slovacia

ºi-au întâlnit voinþa de unificare ºi au creat Cehoslovacia.Croaþia, Slovenia ºi Banatul s-au unit cu Serbia. A apãrutIugoslavia. România ºi-a vãzut împlinit idealul de consoli-dare statalã prin unirea cu Transilvania.

SSãã îînnþþeelleeggeemm ccee -ii sseeppaarraattiissmmuullDorinþa unui teritoriu de a se desprinde dintr-o formaþi-

une cu statut politic recunoscut ºi de a-ºi crea propria struc-turã ºi autonomie dau sensul denotativ al separatismului.Separatismul apare în istorie, încã din vremea când grupuridin Franþa ºi Belgia au încercat sã rupã Renania din sufletulImperiului German, pe timpul mandatului conducãtorilorRepublicii de la Weimar. Obiceiul de a fugi din meandreleautoritãþii statale nu s-a pierdut nici astãzi. Autonomia ÞãriiBascilor este curtatã de cãtre membri grupãrii E.T.A.

CCâânndd ss -aauu ppuuss bbaazzeellee““RRããzzbbooiiuulluuii rreeccee””??

S-a vorbit de infinite ori despre Rãzboiul Rece. Concep-tul s-a postulat în anul 1962, când mai mulþi lideri cu aparte-nenþe politice din spectrul mozaicului s-au întâlnit la o aºa-zisã Internaþionalã. Planurile lor au vizat, mai întâi, ca un alt„Golf al Porcilor” sã nu se mai nascã în peisajul internaþio-nal. Ce a fost Golful Porcilor? Un plan conceput de cãtre ser-viciile secrete pentru a-l îndepãrta de la putere pe cubanezulFidel CASTRO. Debarcarea din Golful Porcilor a fost unfiasco.

PPllããtteesscc ººii vviinnoovvaaþþiiii ddiinn ssppaatteellee bbiirroouulluuii??

Lucrãri despre Al Doilea Rãzboi Mondial stau pe raf-turile bibliotecilor lumii. Între copertele lor, gãsim relatãridespre cei care au comis crime împotriva omenirii. Slujbaºiilagãrelor naziste de la Dachau, Auschwitz au dat cu sub-semnatul în faþa Tribunalului Internaþional de la Nurnberg.Din nefericire, au cãzut victime intenþiilor punitive ºi, aºa-

ziºii oameni din spatele biroului. Adicã, jurnaliºti, juriºti,economiºti, funcþionari, care, sub o formã sau alta, audevenit adjuvanþii criminalilor naziºti.

UUrrmmããrriillee ddee ººaassee zziilleeaallee RRããzzbbooiiuulluuii rreeccee

Panoplia Zeului Marte are suficiente exponate cu rea-litãþile conflictelor. Pentru a stârni interesele cititorilor,sesizãm titluri ºi statistici despre cel mai lung rãzboi, cel maiscurt rãzboi, cel mai sângeros. Rãzboiul de 6 zile figureazãpe tabela consecinþelor valabile ºi în zilele noastre. Conflic-tul a început la 5 iunie 1967. Israelul a fost nevoit sã facã faþãpresiunilor ºi ameninþãrilor Egiptului, Siriei ºi Iordaniei.Forþele Israelului au dezvoltat acþiunile ofensive ºi ºi-aumenþinut iniþiativa pânã pe înãlþimile Golan, teritoriul devest al Iordaniei, Peninsula Sinai ºi fâºia Gaza. De aici ar tre-bui sã plecãm, atunci când vrem sã vedem configuraþia pul-sului strategic.

ÎÎnnþþeelleeggeerrii mmaaii ppuuþþiinn mmuuttuuaalleeCuvântul mutual are sensul de avantaj reciproc ºi nu pe

cel de înþelegere tacitã. În anul 1918, în oraºul BREST –LITOUSK, s-a încheiat un acord de pace. Rusia era sleitã dincauza rãzboiului civil. ªansele de a-ºi gãsi busola în spaþiulde securitate nu-i prea mulþumeau pe capii din conducere.ªi-atunci, ideea de a se înþelege cu Germania ºi Austro-Ungaria era o soluþie forþatã. Avantajele au trecut de parteaputerilor centrale mai mult ºi Rusia a fost nevoitã sãrecunoascã plecarea Lituaniei ºi Poloniei de sub empireulsãu roºu. Greu a cedat ºi pentru independenþa Ucrainei ºiFinlandei, care mai târziu s-au strãduit sã profite de ceea cele-a oferit clipa. Probabil, Rusia comunistã a sesizat cãînþelegerea nu a avut caracter mutual, ci unul de slãbiciune atentaculelor întinse din vremurile martore pe cronicilebãtrâne.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUCãpitan dr. Dorin IACOBAN

Istoria , o sorã mai mare a pol i t ic i i

((UUrrmmaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))Istoricul rus Mihail Narinski, bazân-

du-se pe cercetãrile sale în arhivele sovi-etice, afirma cã Moscova a reacþionat îngrabã ºi dezordonat la anunþarea PlanuluiMarshall. Iosif Visarionovici Stalin ºiViaceslav M. Molotov ( fost prim-vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtriîn perioada 1953 – 1957 ºi ministru deExterne în anii 1953 – 1956; eliberatdin aceastã ultimã funcþie, a fost scurttimp dupã aceea ministru al Controlu-lui de stat în perioada 1956 – 1957) nu aurealizat de la început cotitura propusã înpolitica americanã.

Dupã Conferinþa de la Paris (29 iunie– 2 iulie 1947), ambasadorii sovietici dinþãrile Europei de Est au primit noiinstrucþiuni: „Moscova ne sfãtuieºte sã sedea un rãspuns englezilor ºi francezilorînainte de 10 iulie” în problema alãturãriila Planul Marshall.

În septembrie 1947, Stalin a creatCominformul, un organism de coordonarea partidelor comuniste, centrul desupraveghere a miºcãrii comuniste inter-naþionale ºi de severã disciplinã, înprimul rând, pentru partidele comunistedin þãrile socialiste.

România a reprezentat fãrã doar ºipoate un factor important în confruntareadintre superputeri. Existã specialiºti carecred cã Rãzboiul Rece a început în Româ-nia. Ei au în vedere încordarea din relaþi-ile Uniunii Sovietice cu S.U.A. ºi MareaBritanie, provenitã din intervenþia brutalãa lui A.I. Vîºinski, care a impus la 6 mar-tie 1945 guvernul Petru Groza, controlatde comuniºti. Aceastã încordare interve-nea dupã climatul de euforie de la Con-ferinþa de la Yalta (4 - 11 februarie 1945),când cele Trei Mari Puteri se despãrþiserãconvinse cã înþelegerea dintre ele vaconstitui temelia lumii postbelice.

Sporirea divizãrii între lumea capita-listã ºi cea comunistã a fost adâncitã decrearea alianþelor militare: Tratatul Orga-nizaþiei Atlanticului de Nord (N.A.T.O.)în 1949 în Occident, respectiv, Tratatulde la Varºovia, în 1955 în Rãsãrit.

La 12 iulie 1947, la iniþiativa Franþeiºi Marii Britanii, reprezentanþii Austriei,Belgiei, Danemarcei, Elveþiei, Greciei,Irlandei, Islandei, Italiei, Suediei, Turcieis-au reunit la Paris. A doua zi a fost creatComitetul de Cooperare Economicã Euro-peanã, al cãrui rol era sã furnizeze admi-nistraþiei americane informaþii despreresursele ºi nevoile celor 16 state partici-pante, cât ºi previziunile pentru urmãtoriipatru ani.

La 15 ianuarie 1948, guvernele brita-nic ºi francez, sub presiune americanã, auhotãrât sã constituie o organizaþie perma-nentã care sã se ocupe de punerea în apli-care a Planului Marshall.

La 16 aprilie 1948, reprezentanþiicelor 16 þãri ºi comandanþii militari aizonelor occidentale de ocupaþie dinGermania au parafat documentul caredãdea naºtere Organizaþiei Europene deCooperare Economicã (O.E.C.E.), iar înanul 1961, O.E.C.E. a devenit Organiza-þia de Cooperare ºi Dezvoltare Economicã(O.C.D.E.).

La 25 ianuarie 1949, în replicã, s-acreat Consiliul de Ajutor Economic Reci-proc (C.A.E.R.), cu participareaBulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei,României, Ungariei, sub tutela U.R.S.S..În februarie 1950 adera Albania, iar înseptembrie 1950, R. D. G.

Rãzboiul Rece a fost jalonat de crizemai mult sau mai puþin calde, cum a fostrãzboiul din Coreea sau cel din Vietnam.Datoritã transparenþei americane, suntbine cunoscute doctrinele „represaliilormasive” ºi a „ripostei flexibile”. RãzboiulRece a generat un nou tip de vocabular încercetarea istoricã, termenii sau expresiilecele mai cunoscute fiind: „teoria domi-noului” – cãderea succesivã sub controlulcomunist a þãrilor limitrofe, mai întâi,apoi a celor mai îndepãrtate; „brinkman-ship” – hotãrârea de a merge pânã la mar-ginea prãpastiei rãzboiului, mai ales alcelui nuclear; „Eyball to eyball” – formulãfigurativã, în care pupilele ochilor ce sepriveau fix, exprimau o stare de crizãdiplomaticã, incluzând în sine posibiladegenerare în rãzboi. Cum U.R.S.S. ºi-aoprit dominaþia asupra þãrilor din EuropaRãsãriteanã, S.U.A. au trecut la aplicareapoliticii de îndiguire (CONTAINE-MENT), care a presupus acordarea deajutor material Europei occidentale.Berlinul a devenit punctul nodal al tensi-unilor est-vest, culminând cu blocareasovieticã a sectoarelor oraºului, aflate subcontrol britanic, american ºi francez(1948), care a fost suplinitã printr-un„pod aerian” de mãrfuri de primã necesi-tate.

Între zonele occidentale de ocupaþie ºicea sovieticã s-a instaurat un „îngheþ”aproape total, ceea ce a determinat marileputeri occidentale sã poarte negocieri învederea creãrii unei structuri care sã ela-boreze o politicã de apãrare comunã ºiastfel, la data de 4 aprilie 1949, s-au pusbazele Organizaþiei Tratatului Atlanticu-lui de Nord (N.A.T.O.). (C.M.)

România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)

Clãdirea în care s-a semnat Tratatul de la Trianon

DDeelliimmiittaarreeaa ssffeerreelloorr ddee iinnfflluueennþþããPacea europeanã este cheia de boltã a

pãcii mondiale. În sfârºit, în spaþiul unei sin-gure generaþii, Europa a fost epicentrul a douãconflicte mondiale ...

Singurã o Uniune federalã va permite par-ticiparea poporului german la viaþa euro-peanã fãrã ca el sã fie un pericol pentru altepopoare...

Singurã o Uniune federalã va permite salv-gardarea instituþiilor democratice...

Singurã o Uniune federalã va permitereconstrucþia economicã a continentului... -Henri Burgmans, L’idee européenne. 1918-1965. College d’Europe, Bruges, 1965.

Prin multe aspecte, 1945 poate fi numitanul zero al Europei. Aceastã tristã constatareeste valabilã ºi pentru cã Europa a pierdut 35de milioane de oameni, din 50 de milioane vic-time care, spre deosebire de Primul Rãzboi aufost în majoritate civili - 25 de milioane (inclu-siv sovietici). La aceste cifre se cer adãugatemilioane de rãniþi, orfani, vãduve... În 1945, 30de milioane de europeni erau în cãutarea unuipãmânt de azil. Europa a fost destabilizatã defluxul ºi refluxul armatelor, de regimurile ºi deaventurile colaboraþioniste. Corpul politic euro-pean, cu excepþia componentei sale britanice,s-a divizat. Destinul Europei a început sãdepindã esenþial de puteri exterioare. Autori-tatea sa moralã ºi politicã, inclusiv în imperiilecoloniale, a început sã fie contestatã. De aici,nevoia generalã de certitudini, de securitate.Aceastã nevoie era resimþitã de învingãtori, demiºcãrile de rezistenþã, de combatanþii MariiAlianþe, de popoare... Toþi voiau sã uite timpulrãzboiului... Toþi voiau s-o rupã cu trecutul.Toþi ºtim bine cã Europa este culpabilã pentruregresia mondialã, pentru mijloacele violenteutilizate, pentru excese, orori1.

Istoria politicã a Europei dupã 1945 aînceput cu constatarea acestui declin al conti-nentului ºi cu înþelegerea faptului cã era nevoiesã fie “reinventat” viitorul. În atari circum-stanþe, din perspectiva investigaþiei isto-riografice contemporane se pune întrebarea:Cum s-a nãscut ºi apoi organizat noua Europã,din jocul, din raportul de forþe militare ºipolitice dintre eliberatori?

Rãspunsul pe mãsura importanþei întrebãrii,credem cã îl putem oferi, în aceastã carte, ana-lizând ºi comentând din ce în ce mai des ceeace astãzi se numeºte construcþia europeanã.

MMii ººccaarreeaa EEuurrooppeeaannããWinston Churchill, la 19 septembrie 1946,

în Aula Universitãþii din Zürich, într-un cele-bru discurs, spunea printre altele: “Vreau sãvorbesc astãzi despre Europa...”. Trei luni maitârziu el înfiinþa în Marea Britanie UnitedEurope Movement. Nu peste mult timp, în

Franþa Raul Dautry crea Consiliul Francez pen-tru Unitatea Europei. În câteva luni în tot maimulte þãri ºi oraºe ale Europei Occidentale s-auconstituit structuri federaliste. De parcã timpulnu ar mai fi avut rãbdare, în decembrie 1946,Henri Brugmans prezida deja Uniunea Euro-peanã a Federaliºtilor. La începutul anului1947 se contura ºi Miºcarea Socialistã pentruStatele Unite ale Europei, prezidatã de BobEdwars ºi apoi de Michel Rasquin.

În mediile democrat-creºtine Robert Bichetforma, la rându-i, Noile Echipe Internaþionale.În sfârºit, din iniþiativa contelui Candenhove-Kalergi, sub preºedinþia lui Georges Bohy, s-acreat Uniunea Parlamentarã Europeanã.Miºcãrile europene, unioniste, extrem dedinamice erau în marea lor majoritate afiliateComitetului Internaþional de Coordonare pen-tru o Europã Unitã, al cãrui preºedinte a fostDuncan Sandys. Cea mai importantã misiune aComitetului a fost aceea de a pregãti CongresulEuropei. Acesta s-a desfãºurat în mai 1948, subpreºedinþia lui Winston Churchill.

16 foºti preºedinþi de Consilii de Miniºtri,miniºtri, parlamentari, scriitori, ecleziaºti, in-telectuali, industriaºi, economiºti, aproape 800de participanþi au susþinut proiecte federaliste,dar ºi confederative, au susþinut cu ardoareadezbaterii doctrinare puncte de vedere foartediverse. Era ºi firesc, dacã le asociem celorexistente în miºcarea europeanã, ºi ea foarteneomogenã doctrinar, tactic ºi strategic.Câºtigul Congresului a fost “mesajul europe-nilor”. Prin acest Act-rezoluþie s-a indus înopinia publicã un semnal important, care a aju-tat nemijlocit la crearea instituþiilor europene.

“A venit ora pentru naþiunile Europei sãtransfere unele din drepturile lor de suverani-tate, în vederea coordonãrii ºi dezvoltãriiresurselor lor”2.

Aceastã “orã a Europei” va deºtepta, vaactiviza conºtiinþa de sine a Europei. Congresulde la Haga a influenþat direct lucrãrile Reuni-unii Consiliului Internaþional al MiºcãriiEuropene, desfãºuratã la Bruxelles, în perioada25 - 28 februarie 1949. Ideile, demersurile ºienergiile Miºcãrii europene puse în slujbaEuropei s-au concretizat în realizarea Consiliu-lui Europei în prima jumãtate a anului 1949.

Cristiana MARIN

Note:1. Vezi ampla lucrare The Oxford Companion to

the Second World War, OUP, Oxford, New York,1995, iar pentru ultima fazã a rãzboiului ºi situaþiaEuropei în 1945 - The End of the War in Europe.Ed. by Gill Bennett, London, HMSO, 1996.

2. Jean Lacerf, Histoire de l’unité européenne,Gallimard, Paris, 1965, p. 16.

SSiittuuaaþþiiaa EEuurrooppeeii dduuppãã YYaallttaa ((11995544-11995500))

Cei mai conservatoricând vine vorba de noiletendinþe în limba englezãpot rãsufla uºuraþi: unstudiu efectuat de cãtre oechipã de cercetãtori dinCanada a demonstrat cãscrierea foneticã ºi abre-vierile extrem de folositeîn rândul utilizatorilor ser-

viciilor de mesagerie instant ºi a mesajelor SMS nureprezintã o ameninþare gravã a integritãþii limbiiengleze.

Conform Agenþiei de Presã din Canada, cercetãtoriidin cadrul Universitãþii din Toronto au observat cã cei cefolosesc astfel de servicii - în general, adolescenþi - pot fila fel de buni ºi în exprimarea corectã ºi literarã a limbii.

În cadrul studiului au fost urmãrite 71 de loguri deconversaþii ce au permis realizarea unei comparaþii întrefelul în care tinerii se exprimau prin intermediulmesajelor instant ºi modul lor de exprimare în vorbireaformalã. De asemenea, s-a observat cã, deºi acronimeprecum LOL (laughing out loud) abundã în conversaþiileonline ºi prin SMS, persoanele studiate puteau folosi lafel de bine ºi limbajul formal în astfel de discuþii.

Cercetãtorii au mai descoperit ºi faptul cã abrevierileºi expresiile specifice mesajelor instant reprezintã numai2,4% din conversaþii.

Potrivit unui studiu publicat recent,veniturile financiare au un impact relativredus asupra stãrii de fericire a oame-nilor, contrar opiniilor majoritare.

Se pare cã în momentul în care veni-turile depãºesc suma de $12.000 pe an,banii obþinuþi în plus nu mai au un efect

satisfãcãtor prea mare. De exemplu,salariile în Japonia au crescut de pânã la5 ori între 1958 ºi 1987, ascensiuneanereflectându-se însã ºi în fericirea pro-priu-zisã a populaþiei.

Richard Layard de la School of Eco-nomics din Londra a studiat fenomenul

m a iî n d e a p r o a p e ,concluzionândcã, atunci cândcineva câºtigãmai mult înurma uneimãriri de salariu

sau a uneiloterii, euforiainiþialã e descurtã duratã,iar nivelul defericire ajungetreptat la va-loarea iniþialã.

C e r c e t ã -torii mai susþin cã, în general, oameniitind sã exagereze atunci când vine vorbade importanþa banilor ºi modul în careaceºtia le aduc bucurie deoarece sebazeazã prea mult pe convenþiile impusede societate atunci când fac evaluarea.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 10

IT-UL, UN MARTOR AL EREI DIGITALE

Microsoft lanseazã Windows Live SpacesMicrosoft a început sã dezvãluie treptat serviciile din cadrul

Windows Live, printre care se numãrã ºi Spaces - noua generaþieîn materie de platforme de blogging - urmaº al MSN Spaces.

Noile servicii includ funcþii îmbunãtãþite legate de “socialnetworking”, ce au ca scop facilitarea descoperirii ºi interconec-tãrii prietenilor online prin intermediul cunoºtinþelor de încredere,precum ºi noi gadget-uri pentru personalizarea paginilor proprii.

Microsoft a anunþat, de asemenea, ºi progrese în legãturã cuWindows Live Toolbar, Windows Live QnA ºi servicii de securi-tate îmbunãtãþite, programate pentru lansare în urmãtoarele sãp-tãmâni. Windows Live Spaces va permite utilizatorilor sã-ºi scriegândurile în bloguri, sã includã albume foto, sã afiºeze liste cumuzica preferatã ºi o serie de alte opþiuni menite sã le facã inter-acþiunea cu serviciul mult mai plãcutã. Contactele din WindowsLive Spaces vor fi integrate ºi în alte servicii Windows Live, pre-cum Messenger sau Mail.

Conform setãrilor standard, profilurile persoanelor cu vârstasub 18 ani vor putea fi vizualizate doar de prietenii din lista Win-dows Live Messenger. Persoanele interesate îºi pot crea conturiWindows Live Space la http://spaces.live.com, iar galeria de gad-get-uri este disponibilã la http://gallery.live.com.

Cum sã scoþi bani din Office 2007 Beta 2?Microsoft ºtie!

Microsoft a anunþat cu mândrie cã versiunea Beta 2 a mult-prea-mult-aºteptatului Office 2007 a înregistrat deja cifra recordde 3 milioane de download-uri, începând din luna mai a acestuian. ªi, dacã tot au ajuns la asemenea cifre record, atunci, strate-gilor geniali de la Microsoft le-a trãznit o nouã idee despre cum sãmai rotunjeascã conturile companiei din Redmond. Aºa cã, pestenumai câteva zile, cine mai vrea sã se joace cu Office 2007 Beta2 nu o va mai face pe gratis, ci numai contra sumei de 1.50 dolari.Cu alte cuvinte, Microsoft a descoperit o nouã taxã: taxa pe beta.Oficialul de la Microsoft care ºi-a asumat misiunea sinucigaºã dea face acest anunþ în faþa presei a justificat cã aceastã taxã repre-zintã o modalitate de a mai recupera niºte bani din costurile pecare le presupune pentru companie fiecare download.

La prima vedere, 1.50 dolari nu pare mare lucru, dar cumpânã la lansarea oficialã a suitei Office 2007 mai este… nu se ºtiecât (la începutul acestei luni, data de lansare a fost împinsã dinnoiembrie 2006 în ianuarie 2007) ºi, presupunând cã, pânã atunci,cei interesaþi vor mai descãrca Beta 2 de cel puþin câteva milioanede ori, sã se calculeze cam ce bani va face Microsoft.

Oricum, Microsoft ar putea candida pentru un loc în GuinessBook ca prima companie de software care face bani dintr-un pro-gram pe care nici nu l-a lansat încã. Având în vedere însã cãMicrosoft se pregãteºte de o ofensivã împotriva lui iPod în careare de gând sã investeascã bugete astronomice, identificarea unornoi canale de profit nu va fi ignoratã. Aºa cã, mai vedem dacãviitorul nu ne rezervã ºi alte surprize!

Microsoft ºi Universitatea din Washingtondezvãluie Photosynth

La ediþia SIGGRAPH 2006, cercetãtori din cadrul Microsoftºi cei ai Universitãþii din Washington vor prezenta un nou sistemde photo-browsing ce permite utilizatorilor sã combine fotografi-ile lor cu mii de altele de pe Internet pentru a realiza un model 3Ddetaliat.

Tehnologia - încã în stadiu de prototip - denumitã Photosynthºi prezentatã pe http://labs.live.com/photosynth, va fi disponibilãpentru download spre sfârºitul anului 2006. Photosynth sebazeazã pe un studiu denumit “Photo Tourism: Exploring PhotoCollections in 3D”, unul din cele 17 proiecte pe care MicrosoftResearch le va prezenta anul acesta la conferinþele din cadrul SIG-GRAPH (deþinând un procent de 20% din totalul de proiecteadmise).

Photosynth combinã, atât tehnologii noi, cât ºi cele deja exis-tente pe piaþa graficii computerizate - vizualizare, modelare ºiredare 3D pe baza unei imagini date, image browsing, adnotãri,detecþie ºi potrivire dintre colecþii nestructurate de imagini în per-spectivã 3D. Astfel, utilizatorii vor avea ºansa sã vizualizeze întimp real un model 3D detaliat, fãrã a observa diferenþe depotrivire între imaginile combinate.

Software pentru prevenirea deturnãrii avioanelorUniunea Europeanã a anunþat finanþarea unui proiect software

ce are ca scop prevenirea folosirii avioanelor deturnate pe post derachete de atac de cãtre teroriºti.

Programat pentru prima lansare în luna octombrie în MareaBritanie, specialiºtii susþin cã programul respectiv va permitepilotarea unui avion compromis direct de la sol, evitând astfelcazurile în care controlul ar fi deþinut în totalitate de cãtre teroriºti.

În cadrul proiectului s-au implicat 30 de companii ºi instituteºtiinþifice europene, precum Airbus, Siemens ºi UniversitateaTehnicã din Munich, Germania, iar pentru finalizarea lui s-a obþi-nut o finanþare de 46 milioane de dolari (din totalul de aproxima-tiv 36 milioane de euro) din partea Uniunii Europene.

Cristina FRATU

Deºi vulcanul din masivul Fuji a erupt ultima datã în anul1707, înregistrãrile conform cãrora intervalul dintre activitãþilevulcanice se situeazã în general la intervale de 30 de ani îi neli-niºtesc pe vulcanologi în situaþia actualã.

Conform cercetãrilor, vulcanul Fuji a erupt de aproximativ75 de ori în ultimii 2.200 de ani, însã, în ultimii 300 de ani, nus-a înregistrat nici un astfel de eveniment. Situat la aproxima-tiv 115 kilometri de Tokyo, într-o zonã foarte populatã, guver-nul local estimeazã cã o erupþie ar cauza pierderi de peste 21miliarde de dolari, fapt pentru care Fuji a devenit unul din ceimai atent monitorizaþi vulcani din lume.

Activitãþi vulcanice de frecvenþã joasã s-au înregistrat în

adâncuri - cauzate,dupã cum susþinexperþii, de magmace se deplaseazãspre rãdãcinile sis-temului vulcanic.Însã, când anumeacestea se vor acu-mula ºi resimþiîntr-o erupþie deproporþii mai marinu se ºtie încã.

Motive de îngrijorare în legãturã cu vulcanul Fuji

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.

cu totul nou. Noi arme – noi concepþii.

CE ÎNSEAMNÃ CÂMP DE LUPTÃ EXTINS?Istoria rãzboaielor demonstreazã cã dimensiunile domeniilor tac-

tic ºi operativ au cunoscut o permanentã extindere, ca urmare a dez-voltãrii armamentului ºi mijloacelor de luptã. Apariþia ºi intrarea înînzestrarea armatelor moderne a sistemelor de arme cu înaltã preciziede lovire a influenþat însãºi noþiunea de câmp de luptã. Concepþieitradiþionale (liniare), potrivit cãreia existã un front în adâncime, îi vaurma un câmp de luptã extins (tridimensional), în care nici o zonã nuva fi feritã de atacurile precise ºi nimicitoare. Anumiþi specialiºti mi-litari prevãd chiar cã bãtãlia se va desfãºura dupã modelul celeinavale, adicã la 360o.

O serie de studii despre câmpul de luptã al anilor 2000 sau al„rãzboiului din al treilea val“ (în special FOFA – Follow on ForcesAttack/Atac împotriva eºalonului doi), Airland Battle – Lupta aerote-restrã, „Airland Battle-2000“) au introdus conceptele de „câmp deluptã integrat“ ºi „câmp de luptã extins“.

Apariþia doctrinei operaþionale a forþelor terestre – Field Manual100-5 cu titlul „Apãrarea activã“, în 1976 ºi apoi, teoria dezvoltatã degeneralul Donn Starry, ca ºef al Comandamentului de antrenament ºidoctrinã al trupelor terestre nord-americane (TRADOC), în 1977,denumitã „Central Battle“ („Bãtãlia centralã“), care conjuga necesi-tatea mobilitãþii, strânsa coordonare cu forþele aeriene ºi centralizareade comandã ºi de desemnare a obiectivelor cu atacul împotrivaeºalonului doi al inamicului –, constituie idei ce stau la baza apariþieiconceptului de „câmp de luptã integrat“.

Specialiºtii de la TRADOC avanseazã, în studiul cu titlul „Bat-tlefield Development Plan“ (1978), ideea cã acestui concept de„bãtãlie centralã“ trebuie sã i se asocieze noþiunea de „generare deforþã“ prin intermediul sistemului C3I, precum ºi concluziile rezultatedin experimentul „Divizia 86“, cu privire la ecuaþia dintre organi-zarea marilor unitãþi ºi „câmpul de luptã mobil“.

Câºtigând teren în faþa apãrãrii liniare, manevra a impus unitãþitactice mai mici, dar mai flexibile. Pe lângã noua divizie uºoarã,apãreau în organicã unitate de apãrare antiaerianã de luptã radioelec-tronicã, ºi de aviaþie de luptã, cea din urmã compusã din elicoptere deluptã ºi de vânãtoare.

Aprofundându-se cercetarea problematicii interdicþiei ºi loviriiobiectivelor din adâncimea dispozitivului inamicului, la sfârºitul anu-lui 1979, s-a reformulat conceptul de „câmp de luptã integrat“.

(urmare din pag. 6)

ªªII RRÃÃZZBBOOAAIIEELLEE SS-AAUU MMAATTEEMMAATTIIZZAATT

Folosind condiþii ºi mãsurãtoriºtiinþifice deosebit de riguroase, ungrup de cercetãtori de la Johns Hop-kins a demonstrat cã agentul activ din“ciupercile magice” poate inducestãri spirituale sau mistice.

Aparent, experienþele rezultateinduc schimbãri pozitive de compor-tament ce pot dura timp de cel puþincâteva luni. Agentul respectiv, unalcaloid denumit psilocibin, mimeazã

efectele serotoninei asupra receptorilor din creier - precum fac ºi alte sub-stanþe halucinogene - însã, unde anume sau în ce mod exact nu se ºtie încã.

Cu toate acestea, cercetãtorii au þinut sã menþioneze cã mesajul final nueste demonstraþia posibilitãþii atingerii acelor stãri mistice, ci faptul cã o ast-fel de experienþã poate fi folositã pentru a induce astfel de schimbãri în ca-racterul sau comportamentul unei persoane, în scopuri terapeutice. Deasemenea, s-a pus accent pe ideea cã studiul îºi propune doar sã observe situ-aþii concrete, fãrã a intra în filosofii pe tema existenþei unor entitãþi supe-rioare.

Autorii studiului atrag însã atenþia asupra riscurilor ce ar putea apãrea încazul în care procesul nu este efectuat sub supraveghere medicalã strictã.Chiar ºi în cadrul studiului, dupã cum spun cercetãtorii, unde totul a fostcontrolat ºi efectele adverse au fost cât se poate de reduse, s-au înregistratcazuri de teamã nejustificatã sau chiar stãri paranoice.

Întrebaþi despre potenþialul unui astfel de studiu, oamenii de ºtiinþã auinvocat atât o mai bunã înþelegere a substanþelor halucinogene ºi a unuitratament eficient împotriva dependenþei de ele, cât ºi aplicaþiile pe care le-ar putea avea în eliminarea unor stãri de anxietate sau depresie legate de boliprecum cancerul.

Halucinogenul din ciupercile “magice” ºi experienþele mistice

Conform unorstudii recente, un noumedicament comer-

cializat sub denumirea de Chantix pare sã facãminuni în rândul persoanelor ce ºi-au propus sãse lase de fumat.

Generic cunoscut ca vareniclinã, se pare cãmedicamentul celor de la Pfizer Inc. a ajutatfumãtorii sã stea la distanþã de nicotinã luniîntregi, dupã cum se afirmã în trei studii publi-cate în Jurnalul Asociaþiei Medicale Ameri-cane.

Unul dintre studii susþine cã 43,9% dinnumãrul de persoane care fumau cel puþin 10þigãri pe zi au putut renunþa la fumat dupã 12sãptãmâni de folosit Chantix. În comparaþie cuacesta, 29,5% din cei care au luat în paralel încãun medicament împotriva fumatului - bupropi-on (comercializat ca Zyban sau Wellbutrin) ºirespectiv 17.7% din cei cãrora le-a fost admi-nistratã o medicaþie placebo s-au lãsat de fumat.

Cu toate acestea, un editorial ce acompaniaarticolele afirmã faptul cã medicamentulrespectiv nu este o curã pentru fumãtori, criticiisusþinând chiar cã, deºi testele au fost verificateºi de alþi experþi în domeniu, rezultatele ar fiputea fi compromise datoritã relaþiilor financia-re cu Pfizer Inc.

Chantix ar puteafi eficient

împotriva fumatului

BBaannii ii nnuu aadduucc ffeerr iicciirreeaa!!

Vocabularul din mesajeleinstant nu altereazãabilitãþile lingvistice

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006 Pagina 11

Demo gratuit pentru Sain Row

Sub forma unui bonus sau a unui cadou,indiferent de formula preferatã, fanii potobþine (de douã sãptãmâni deja) o versiunedemo gratuitã a jocului Saint Row. Dupã cumam menþionat, e vorba doar de un bonus pen-tru aceia care au optat pentru precomenzi ºicomenzi confirmate ale jocului în versiuneAcompletã.

Surprizã mare, totuºi. Pentru cã dezvolta-torul a avut probabilun atac de bunãtate ºigenerozitate, aceiacare nu s-au decisîncã în legãturã cuachiziþionarea joculuivor avea aceleaºidrepturi asupra demo-ului, deci, le va fi disponibil în mod gratuit.THQ a anunþat cã Saint Row demo estedisponibil ºi pentu Xbox Live, ceea ce nu edeloc rãu, în condiþiile în care promiseserãdemult lucrul ãsta. Versiunea demo oferã oscurtã prezentare introductivã a posibilitãþilorde personalizare a caracterului, a firuluipoveºtii ºi a gameplay-ului.

Ratingul jocului a fost stabilit M -Mature, iar preþul este de 59,99 USD, urmândsã fie disponibil pe 29 august.

Guild Wars: NightfallLa scurt timp dupã primul PvP preview-

event de Guild Wars: Nightfall, ArenaNetbate fierul cât e cald ºi anunþã cã va pune învânzare un nou pachet, ce le va oferi jucãto-rilor de Guild Wars o primã impresie despre

viitorul Guild Wars: Nightfall. Aºteptat sãaparã pe 15 septembrie, “prerelease bonuspack”-ul GuildWars: Nightfall- cum l-aunumit - vainclude obiecteunice pentrupersonajele dinjoc, un charac-ter-slot supli-mentar, screen-shots ºi altechestii inutile.

Cele mai importante lucruri din pachetvor fi un “Bonus Key”, ce va asigura un noucharacter-slot pentru un cont de Guild Wars:Nightfall, precum ºi douã obiecte exclusivepentru noile profesii - un Fiery Sunspear ofShelter pentru Paragon ºi un Icy Soulbreakerpentru Dervish.

În aceeaºi cutie, gamerii risipitori vor maigãsi un cod “Play Now”, cu care vor puteajuca Guild Wars ºi expansion-ul Factionspentru cel mult 10 ore in-game, timp de 14zile (in-real-life) din momentul activãriicodului. Iar, la capitolul chestii inutile,pachetul va mai include un mini strategyguide, concept arts, screenshots, renders cupersonaje ºi obiecte din joc, un trailer, wall-papers, ceva carduri, muzici ºi... mama naibiimai ºtie ce tâmpenii!

Altfel spus, orice în afarã de expansion-ulpropriu-zis. Dar, pânã pe 15 septembrie,Guild Wars: Nightfall nu va fi încã gata. Pen-tru asta, veþi avea de aºteptat pânã în ultimultrimestru din 2006 - sau 26 octombrie, maiprecis (dar mai puþin oficial)!

Shenmue Online înapoi la datorie

Dupã cum ºtim, ºi dacã nu ºtiaþi, atunci osã aflaþi acum, statusul lui Shenmue Onlineera “cam mort” de aproape un an. Acest lucrua survenit în urma unor neînþelegeri dintredistribuitorul Sega ºi creatorul JC Entertai-ment. Acum se pare cã proiectul s-a întors ladatorie.

La conveþia de anul acesta, China Joy, YuSuzuki care este creatorul titlului a prezentataudienþei un videoclip al jocului. Pe lângãacest lucru, el a mai prezentat ºi anumite ca-racterisitici aleacestuia.

Videoc l ipu leste disponibil ºipe internet, la4Games.com, ºieste lung de maibine de 6 minute.În timpulvizionãrii lui se pot delimita anumite lucruri,cum ar fi sistemul de clase sociale din joc ºicã fiecare clasã va fi împãrþitã în specializãrispecifice. De asemenea, vor exista “quest”-uri pe care jucãtorii trebuie sã le îndepli-neascã, iar mini-jocurile nu lipsesc nici ele. Încele trei minute de scene de luptã s-au pututdistinge pânã la 1000 de miºcãri de luptã. Câtdespre mediul înconjurãtor, avem de la locurisimple de la “þarã”, pânã la oraºe care ne aducaminte de metropole precum Hong Kong.

Singura problemã este cã Yu nu a dat nicio informaþie despre data lansãrii acestui joc.Cool!

Cristina FRATU

SHOWBIZZSHOWBIZZ

JERTHT

BUN-GUST

MOARÃ

TRÃSURÃ

SFINÞI

CUNUNIE

ÞINTÃ

MIªCÃRI

FILTRATE

MOFT

ARZÃTOR

COST

ERETE!

BÃUTURIFINE

DOUÃ DINZECE

SE MUTÃMEREU (fem.)

DIN ITALIA

LEGÃTURICIURAR

SÂNGERIU

INTRARE ÎNHRUBÃ

INÃUNTRU

BICE

BRÂU

ETAJ

TOÞI ÎNTRUNGLAS

PRECUM

FIR

UNICI!

MACAGIU

OPRIRESTROPIT

S, P, M, C, T, STRÃLUCIRE, RÃTÃCITOR,CÃSÃTORIÞI, NUL, S, RIT, PENAL, EE, O,PÃMÂNT, AR, VOTA, A, URI, TOLERANÞÃ,ªIREÞI, ªAL.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Cine e autorul poemului simfonic românesc“Don Quijote”?

2. Unde a fost înfiinþat primul circ stabil?3. Care zeu geto-dacic era diriguitorul furtunii ºi

al fulgerelor?4. ªtiþi care este cea mai veche icoanã creºtinã?5. Ce pictor a fãcut tabloul de la Luvru în care

este pictat generalul Fournier - Sërvolèze?6. Cine a spus: “Interesele leagã pe oameni, dar

interesele trebuie sã fie reciproce” ?

Rãspunsurile testuluidin nr. 23 (187)

1. Un spectacol de circ este acela care îmbinãdresurã de animale domestice ºi sãlbatice, acrobaþieºi echilibristicã, iluzionism, jonglerii, prestidigitaþie,clovnerii, dansuri gimnastice ºi muzicã.

2. Cervantes a publicat prima parte a capodo-perei sale “Don Quijote” în 1605, iar partea a douaîn 1615.

3. O furtunã solarã presupune o accelerarebruscã a activitãþii solare, însoþitã de intensificareaemisiei corpusculare ºi a celei electromagnetice.

4. Cei doi arhierei în faþa cãrora a fost adus perând Iisus se numeau Ana ºi Caiafa.

5. Zeul fãurar din mitologia greacã era Hephais-tos.

6. N. IORGA, Cugetãri, 78.Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Tineri, celebri ºi frumoºi!Pentru un timp îndrãgostiþi,pãreau a fi un cuplu extrem dereuºit. Dar, doar atât, pentru cãfrumoasa poveste de dragostedintre Carmen Electra ºi DaveNavarro s-a terminat. Cei doiau anunþat cã s-au despãrþit.

Alte detalii nu au fostdezvãluite, aºa cã motivul despãrþirii rãmâne sã fie ghicit. Fostastarletã din Baywatch ºi fostul chitarist de la Red Hot ChiliPeppers au avut mult de furcã, arãtându-le lumii planurile lorde nuntã, iar cãsãtoria lor a devenit un adevãrat reality show laMTV, “`Til Death Do Us Part: Carmen & Dave.”

Dar, dacã nu a fost o despãrþire concretã, posibil ca cei doisã rãmânã prieteni ºi posibil sã mai fie vãzuþi pe ecrane împre-unã. Pânã atunci, Navarro are planuri solo de a apãrea la tele-vizor, fiind una dintre gazdele show-ului de la CBS - “RockStar”.

Shrek al III-lea va fi încãrcat cuo grãmadã de nume celebre ºi voci.Printre ei se numãrã Amy Sedaris ºiIan McShane. Cea de-a treia partedin saga Shrek, care e programatã sãfie lansatã în 2007, are o întreagãelitã de prinþese din poveºti pe afiº:Cenuºãreasa cu vocea lui Amy

Sedaris, Amy Poehler va fi Albã ca Zãpada, Maya Rudolph vafi Rapunzel ºi Cheri Oteri - Frumoasa din Pãdurea Adormitã.

Personajele principale vor rãmâne aceleaºi. Mike Myers vafi Shrek, Cameron Diaz va fi Fiona, Eddie Murphy va fi Don-key, iar Antonio Banderas se va întoarce sã-i dea voce lui Pussîn Boots.

Alte personaje noi vor fi Ian McShane pentru rolul lui Cap-tain Hook, John Kraniski - Sir Lancelot, Eric Idle - Merlin ºimarea surprizã, Justin Timberlake pentru vocea regelui Arthur.

Shrek III va fi regizat de Chris Miller, co-regizat de RamanHui ºi produs de Aron Warner. Va fi distribuit de ParamountPictures ºi va fi lansat anul viitor, în data de 18 mai.

Se aud zvonuri cum cã actoriiJackie Chan ºi Jet Li vor fi prota-goniºtii unui film, dar asta, abiadupã ce scenariul va fi scris.Jackie Chan spune: “Avem nevoiede un scenariu pe care amândoi sãîl aprobãm, iar dacã asta se vaîntâmpla, filmãrile vor începe în

martie sau aprilie în Shanghai.” Chiar dacã proiectul va fi filmat în China, Chan spune cã

pelicula va avea acelaºi aer de film de la Hollywood ºi cã va fimai potrivit pentru publicul strãin decât pentru cel chinez. Dar,afirmaþia a fost oarecum “filtratã”. Probabil cã Chan a vrut sãspunã cã “dacã vrei sã filmezi la Hollywood, trebuie sã o faciaºa cum spun ei, cã doar de aceea te plãtesc aºa bine”.

Dar pânã când scenariul la acest film va fi gata, actorul artrebui sã se concentreze la filmãrile pentru partea a treia a fil-mului “Rush Hour”, comedie în care va juca ºi actorul ChrisTucker.

Nimeni sã nu se panicheze! Brad Pitt nu a murit! Acesta vafi doar unul dintre noile roluri ale Angelinei. Ea o va juca peMarianne Pearl, într-o nouã peliculã care se numeºte “A MightHeart”.

Actriþa tocmai a semnat uncontract pentru a juca rolulvãduvei lui Daniel Pearl, un jur-nalist rãpit ºi apoi ucis. Filmulva fi realizat de regizorul bri-tanic Michael Winterbottom.“A Might Heart” se bazeazã peînsemnãrile lui Marianne Pearl.Filmãrile vor începe în luna august a acestui an.

Daniel Pearl a fost un reporter pentru Wall Street Journal.Din pãcate, el a fost rãpit pe când se afla în Pakistan, în ianua-rie 2002. Un grup militant care se numea “The National Move-ment for the Restoration of Pakistani Sovereignty” ºi-a asumatrãpirea. Ceva mai târziu, cadavrul lui Pearl a fost descoperit înafara Karachi-ului, în mai 2002. Trei bãrbaþi au fost arestaþi ºiacuzaþi de crimã. Soþia lui Marianne era însãrcinatã cu primullor copil în acea perioadã.

“Sunt încântatã cã rolul meu va fi jucat de Angelina Jolie.O admir foarte mult”, spune Marianne.

Cristina FRATU

Shrek al III-lea încãrcat cu celebritãþi

Jackie Chan ºi Jet Li fac un nou film

S-a dus iubirea dintre Car-men Electra ºi Dave Navarro!

Mai precis, Mai precis, dar mai puþin... oficialdar mai puþin... oficial

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

PERLE DE PRIN LUCRÃRICând armata începu sã tragã

cu tunul în þãrani, aceºtia seprivirã unii pe alþii ºi ziserã: Epericol, domnule! asta parcã e dinCaragiale...

☺☺Sublocotenentul Roºu avea un

singur ficat ºi ãla gãurit în treipãrþi de un singur glonte.Ricosheul, deh...

☺☺Sângele soldaþilor curgea, dar

el punea degetul pe gaura undeintrase glonþul ºi sângele nu maicurgea.

☺☺Soldatul Ionescu avea o misi-

une importantã: belea ochii laavioane.

☺☺Încleºtarea era mare. Aviaþia

germanã fãcea des atacuri infan-teristice.

☺☺La Otopeni erau numai gropi

ºi avioanele le ocoleau ºi tunariitrãgeau dupã ele în zig-zag.

☺☺ªi tunarul ochi bine ºi lovi

avionul cu þeava tunului.☺☺

Dupã ce luptã mult timp, sol-

datului îi cãzurã creierii într-ogamelã.

☺☺Descoperirea Americii s-a pro-

dus într-un moment de neatenþie apazei de coastã.

☺☺Contemporanii lui Eminescu

l-au urmãrit ca sã-i ghiceascã filo-zofia ºi ca sã-i caute nod înpapurã.

☺☺Cãlin þine de mânã mireasa

care are pãrul lung de fericire. Ealupta sã puna mîna pe dragosteaflãcãului.

☺☺Este vorba de peripeþiile lui

Robinson Crusoe dupã ce pleacãdin Troia.

☺☺Nechifor Lipan a avut fericita

ocazie de a nu se mai întoarceacasã fiind jefuit de niºte oameniinvidioºi.

☺☺În China trãieºte foarte multã

lume care mãnâncã o abundenþãde orez, se încheie la gât ºi-ainventat guma de la capãtulcreionului.

☺☺

Capitala Olandei este jumãtate la Haga, jumãtatela Amsterdam.

☺☺Romanii i-au bãtut crunt pe cartilaginezii din

Cartagina.☺☺

Animalele sãlbatice trãiesc în pãdurea zoologicã.☺☺

În caz de accident nu trebuie sã fugi de la loculfaptei fiindcã victima, dacã nu e lovitã fatal, poatereþine numãrul maºinii.

☺☺În multe poezii O. Goga a scos în evidenþã natura

ºi treieratul pe cãldurã.

Angelina Jolie vãduvã!

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 15 (203) din 15 august 2006Pagina 12

CMYK

În acest an, pe 15 august, artileriºtii ºi rachetiºtii anti-aerieni traseazã o nouã linie, a 90-a, pe scoarþa arborelui exis-tenþei, marcând încã un an din viaþa armei ,,rachete ºi arti-lerie antiaerianã”. Mãrturiile istorice atestã faptul cã înnoaptea de 15 spre 16 august 1916, cele 11 secþii de tunuri aleCorpului Apãrãrii Antiaeriene au deschis focul asupra unuidirijabil tip ,,Zeppelin” - prima aeronavã care a survolat ºibombardat Cetatea Bucureºtiului în Primul Rãzboi Mondial.Acest eveniment a consfinþit apariþia unei noi arme – ARTI-LERIA ANTIAERIANÃ .

Apãrutã la sfârºitul secolului al XXIX-lea ºi începutul secolu-lui al XX-lea, din nevoia de a combate de la sol mijloacele de atacdin aer ale inamicului, artileria antiaerianã a cunoscut de-a lungul

timpului o dezvoltare continuu ascendentã. În anii premergãtori Primului Rãzboi Mondial, dar ºi ulterior,

specialiºtii militari au obþinut rezultate deosebite în încercarea dea asigura pieselor de artilerie antiaerianã mai multã mobilitate îndirecþie ºi înãlþare, posibilitatea adaptãrii rapide la poziþii detragere noi ºi înregistrãrii cu anticipaþie a elementelor poziþieiviitoare a þintei, urmãrindu-se astfel, asigurarea constanþei ºi pre-ciziei loviturilor.

În perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, aria pre-ocupãrilor s-a orientat cãtre sporirea puterii de foc, a cadenþei, avitezei iniþiale a proiectilelor ºi dotarea acestora cu focoasefuzante, mai eficiente la þintã.

Potrivit principiului ,,armã contra armã”, specialiºtii în dome-niul artileriei antiaeriene, ºi, ulterior, rachetelor antiaeriene, aufost obligaþi sã þinã pasul cu progresele postbelice realizate îndomeniul aviaþiei, în ceea ce priveºte viteza de zbor, înãlþimea,procedeele de atac ºi de acþiune, sistemele de armament ºi debruiaj de la bord, ºi sã construiascã sisteme antiaeriene perfor-mante, care sã facã faþã cu succes unui inamic aerian tot mai abil.

O atenþie deosebitã s-a acordat înzestrãrii mijloacelor detragere cu aparaturã de cercetare ºi de calcul necesarã conduceriifocului ºi determinãrii rapide a coordonatelor þintelor, remarcân-du-se în aceastã privinþã, cel ce avea sã fie considerat pãrintelespiritual al armei - generalul Ion BUNGESCU - creatorul apara-tului central de tragere antiaerianã românesc.

La ceas aniversar, pentru rachetiºtii ºi artileriºtii antiaerienidin unitãþile ºi subunitãþile Corpului 1 Armatã Teritorial ,,GeneralIoan CULCER”, dar, nu numai pentru aceºtia, din redacþia,,Curierului armatei”, un gând luminos însoþit de urãrile sincere desãnãtate, fericire ºi cât mai multe împliniri în plan profesional ºipersonal. La Mulþi Ani!

Maior Florentin PARASCHIV

ONOR APÃRÃTORILOR FRUNTARIILOR ALBASTRE

Dupã dimensiunile Site-urilor accesate, ne dãmuºor seama cã publicaþia noastrã se citeºte de cãtretoþi cei care vor sã ºtie ce se întâmplã în lume, înviaþa socialã ºi ce pot sã adauge la profesiunea mi-litarã. Ne-au impresionat ºi iniþiativele ofiþerilor derelaþii publice, care, în acest august fierbinte, suntîn miezul evenimentelor ºi acþiunilor militare.

DDIIAALLOOGG DDEE LLAA DDIISSTTAANNÞÞÃÃ

O NOUÃ COMANDÃLA BRIGADA 2 INFANTERIE

Pentru militarii din comandamentul Bg. 2 Infanterieºi unitãþile subordonate, ziua de 10 august a început cuceremonialul militar de predare-primire a comenziimarii unitãþi. Generalul de brigadã dr. VirgilBÃLÃCEANU i-a înmânat drapelul de luptã colonelu-lui Dan PREDATU, locþiitorul marii unitãþi din CetateaBãniei. Generalul de brigadã BÃLÃCEANU a fostnumit într-o funcþie cu responsabilitate la Bruxelles.(Cãpitan Oliver ANGHEL)

UN EXERCIÞIU ANTRENANT ÎN COMUN CU GRECII

Timp de o sãptãmânã, o echipã din Batalionul 528Cercetare s-a pregãtit în comun cu militarii greci. Acþi-unile practice au fost materializate potrivit unui scena-riu conturat pe domeniul cercetãrii informaþiilor latrupe. Participanþii, cercetaºii brãileni, au impresionatprin capacitãþile de a selecta informaþiile din multiplesurse, prin folosirea corectã a aparaturii de cercetare-observare din dotare, prin aplicarea imediatã a pro-cedeelor de cercetare în scopul procurãrii informaþiilorºi datelor. Cercetaºii de la unitãþile specializate dinarmata Greciei au apreciat cã exerciþiul de instruire încomun cu românii a avut efect în antrenarea pentru aculege informaþii despre natura, valoarea, grupãrile deforþe ºi mijloace, posibilitãþile în timp ºi spaþiu aleinamicului. (Cãpitan Valentin CIORANU)

APLICAÞIILE HOLOGRAFIEIÎN DOMENIUL MILITAR (LEONTIN SILVESTRU)Am înþeles pasiunea dumneavoastrã pentru tehni-

cile de vizualizare. Domeniul holografiei nu este preanou. κi are sorgintea încã din anul 1948, când fizicia-nul Denis GABOR a fãcut primul experiment deobþinere a imaginilor în plan tridimensional. Holo-grafierea propriu-zisã s-a aplicat dupã 1963, cândfizicienii americani au construit laserul. În limbagreacã, holografia presupune realizarea imaginii peîntreaga suprafaþã de interes. Domeniul militarcunoaºte aplicaþiile hologramelor din explorareaadâncurilor de cãtre scafandrii militari, din câtevaaplicaþii psihologice montate pe scenariile unor con-flicte de mare intensitate. Fizica modernã trateazã pescurt domeniul proiecþiei holografice. Vã sugerãm sãconsultaþi o lucrare a unui profesor specialist în semi-oticã, Traian STÃNCIULESCU, autorul volumului„La început a fost semnul”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

CURIERUL RÃSPUNDEPentru domnul Marinicã OLARU –ConstanþaLegea 309/2002 este documentul juridic îndrep-

tãþit sã vã asigure facilitãþile sociale, dacã demon-straþi prin documente faptul cã aþi lucrat ca militar,între 1949-1960, în unitãþile subordonate fosteiDGIM. Detalii vi se pot oferi de cãtre lucrãtorii dinCMZ Constanþa.

Pentru domnul ªtefan VELEANU-TulceaInstrucþiunea Fi-3 din 1999 sau Legea 138 din

acelaºi an prevede criteriile potrivit cãrora puteþiprimi sporuri salariale. Solda de merit (salariul demerit) nu reprezintã un ajutor social, ci, aºa cum aredenumirea, este de merit. Se acordã în condiþiile sti-pulate în legea 138, cu modificãrile ºi completãrileulterioare.

Domnul Nelu PREDESCU – AlexandriaÎn anul 2006, a apãrut ordinul M-3. Din conþinut

reiese cã funcþia pe care sunteþi încadrat nu este no-minalizatã la acordarea indemnizaþiei de comandã.

Domnul Vasile MURARIU – AlexandriaDin ceea ce ne-aþi povestit, am înþeles cã vreþi sã

cunoaºteþi dacã beneficiaþi de drepturile cuvenite înurma îndeplinirii unor activitãþi cu grad sporit derisc. Ordinul M116 din 05092002 referitor la„locurile de muncã ºi activitãþi cu condiþii deosebite”aratã clar situaþiile pentru care se acordã aceste supli-mente.

Domnul Ioan FURTUNÃ – TimiºoaraDrepturile, recompensele ºi sancþiunile care se

pot aplica personalului civil din MApN sunt pre-vãzute în regulamentul MRU-6 din anul 2002.

Domnul Peticã CERNÃIANU – Râmnicu-VâlceaElementele care se iau în calcul pentru pensia

militarã sunt: solda de grad, de funcþie, indemnizaþiade conducere, solda de merit, gradaþiile, sporul dedispozitiv în procent de 25%.

Notã: Ne anunþãm cititorii cã informaþiile au fostprocurate de la specialiºtii din compartimentele per-sonal ºi financiar ale Comandamentului Corpului 1Armatã Teritorial.

Curierul de serviciu

De la jumãtatea lunii iulie, securitatea Bazei Aeriene Kanda-har (KAF) este asiguratã de Detaºamentul de Infanterie – TaskForce Protector, condus de maiorul Gabriel MUNTEANU. Con-ducerea brigãzii multinaþionale este mulþumitã de rapiditatea ºipromptitudinea cu care acþioneazã militarii din posturile de pazã,calitãþi dovedite mai ales atunci când au existat atacuri sporadicecu rachete din partea forþelor ostile. Militarii români au raportat latimp orice miºcare suspectã, facilitând reacþia eficientã ºi opor-tunã a forþelor de intervenþie din bazã. Drept urmare, de la dataultimului incident semnalat ºi în presa naþionalã (atacul cu rachetedin 19 iulie a. c.) ºi pânã la sfârºitul lunii iulie, atacurile de acestgen au fost foarte rare, rachetele nemaiatingându-ºi þinta.

Amer i can i i i -aau p r im i t cu p r i e ten ie Militarii din Task Force Cãlugãreni, conduºi de locotenent -

colonelul Daniel PETRESCU au primit misiunea sã se deplasezeîn aria de responsabilitate din provincia ZABOL, situatã la apro-ximativ 150 km nord– est de Kandahar. O acþiune complexã rea-lizatã prin surprindere ºi în timp foarte scurt, în condiþii de dete-riorare accentuatã a mediului de securitate din zonã. Pe parcursulunei sãptãmâni, românii s-au deplasat, atât terestru, cât ºi pe caleaaerului, pânã la baza militarã de lângã localitatea QALAT, capi-tala provinciei. La sosirea în bazã, colegii lor americani din TaskForce Warrior i-au primit prieteneºte în stilul tipic american,urându-le “Welcome to Zabol!”.

Relieful provinciei ZABOL este predominant muntos (1600 maltitutine medie), clima este secetoasã, temperaturile ating laamiazã valori de pânã la 500 la umbrã. Populaþia provinciei arepeste 250.000 de locuitori, în majoritatea lor paºtuni, devotaþi Isla-mului. În urmã cu câþiva ani aceastã zonã, pânã la sosirea forþelorcoaliþiei antiteroriste, a fost fieful talibanilor. O parte dinrãmãºiþele structurilor înarmate talibane încã mai încearcã sã sub-mineze procesul democratic de dezvoltare a regiunii.

Într-un asemenea mediu, relativ ostil, acþioneazã militarii dinBatalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni”, în sprijinul forþelor de secu-ritate afgane (armata ºi poliþia naþionalã), pentru menþinerea unuiclimat de pace ºi stabilitate sub egida ISAF.

Act i v i ta te m inu þ io s p regã t i tãPrimele activitãþi dificile, având în vedere gradul lor ridicat de

risc, au fost deplasãrile terestre pe autovehicule, pânã la Qalat.Aceste manevre s-au efectuat eºalonat, atât ziua cât ºi noaptea,fãrã nici un fel de incidente, fiind conduse cu profesionalism destatul major al batalionului. “A fost o activitate minuþios pregãtitã,sub toate aspectele: recunoaºterea traseelor, îmbarcarea perso-nalului ºi tehnicii, protecþia forþei, precum ºi asigurarea legãturilor– relata ºeful de stat major, maiorul Daniel GHIBA. “Timp deaproape ºase ore fiecare coloanã a strãbãtut un traseu sinuos încare pericolul pândea la orice pas, prin defilee, zone locuite ºi altelocaþii unde mai fuseserã semnalate atacuri din partea forþelorostile, sub diverse forme. Ne-am luat toate mãsurile pentru aîmpiedica producerea unor evenimente care sã afecteze securi-tatea forþelor. Am ajuns fãrã probleme la Qalat ºi pot spune cã ampornit cu dreptul în aceastã misiune. Nu ne permitem sã facemcompromisuri în protecþia forþei.”

Tabãra „Cã lugãren i lo r ”Tabãra a fost iniþial construitã ºi locuitã de aliaþii americani

dupã tiparul unui camp U.S. Army: barãci din placaj acoperite cuprelatã, aliniate sobru, din loc în loc, separate de obstacole dinpãmânt ºi nisip – containere tip HESCO, adãposturi din betonarmat, iar la tot pasul întâlneºti vehicule blindate HMMWV. Îninterior, barãcile erau compartimentate tot cu placaj, aºa cã,românilor “li s-a pus pata”: au dat jos pur ºi simplu despãrþiturile.

“Nu ne ferim unii de alþii...” – spunea un tânãr subofiþer, “aicitrebuie sã fim uniþi, sã dicutãm ºi sã ne ajutãm reciproc, nu sãstãm separaþi”. Poliþiºtii militari din subunitatea condusã de cãpi-tanul Mihai VISOTCHI au ridicat imediat drapelul tricolor. “Leii(The Lions)” din subunitatea cãpitanului Marius ªERBAN auamenajat rapid punctul de comandã, au confecþionat mese ºi bãn-cuþe de lemn, ca niºte adevãraþi gospodari. Noroc cu materialulpus la dispoziþie de partenerul american. Nu a durat mai mult dedouã zile amenajarea taberei dupa tipicul românesc, totul s–a fãcutfoarte rapid fiindcã urma sã se treacã la executarea primelor mi-siuni din aria noastrã de responsabilitate.

Mis iun i în p rov inc ia Zabo lº i î n tâ ln i r i cu l i de r i l oca l i

Primele misiuni îndeplinite o datã cu sosirea în provincia Zabol,au fost cele de recunoaºtere în aria de responsabilitate. Astfel, mi-litarii din subunitatea cãpitanului Marius ªERBAN, precum ºipoliþiºtii militari au strãbãtut în lung ºi în lat provincia Zabol. Dinnord ºi pânã în sud, tot ceea ce leagã autostrada A1 în aceastã provin-cie, nu mai reprezintã o necunoscutã. Un factor semnificativ în suc-cesul misiunilor îl reprezintã buna relaþionare cu populaþia ºiautoritãþile locale. Era necesar sã le explicãm afganilor din Zabolcine suntem noi ºi care este scopul prezenþei noastre aici. Cel maiimportant moment pe agenda întâlnirilor cu liderii locali a fostîntrevederea din 30 iulie a.c., de la Qalat, între Comandantul ForþelorCoaliþiei, general-locotenent Karl EIKENBERRY ºi guvernatorulprovinciei Zabol, Del Bar Jan Arman, ocazie cu care autoritãþilorlocale le-au fost prezentate noile trupe NATO sosite în zonã ºi pecomandantul acestora, comandantul Batalionului 2 Infanterie“Cãlugãreni”, locotenent-colonelul Daniel PETRESCU. Guverna-torul provinciei a înþeles foarte bine faptul cã misiunea românilor dela Qalat se desfãºoarã sub egida NATO, în cadrul ISAF. Domnia saare planuri ambiþioase pentru aceastã regiune. Doreºte sã iniþieze noiproiecte de dezvoltare. Pentru aceasta, este nevoie de liniºte ºi guver-natorul conteazã foarte mult pe sprijinul pe care militarii noºtri îl voracorda forþelor de securitate locale.

Conta þ i pe sp r i j i nu l aco rda t de m i l i ta r i i amer i can i º i român i ! ”

Reprezentanþii echipei de reconstrucþie provincialã (PRT –Provincial Reconstruction Team) din Qalat - structurã cu careofiþerul CIMIC al batalionului, cãpitan Daniel DEGERATU, are ostrânsã colaborare – ºi-au exprimat, de asemenea, intenþia de a par-ticipa activ la punerea în practicã a proiectelor de dezvoltare aprovinciei afgane.

„Vã rugãm sã le spuneþi locuitorilor din provincia Zabol cã deacum înainte lupta lor va fi pentru dezvoltarea þãrii. Contaþi pe spri-jinul acordat de militarii americani ºi români pentru instaurarea unuiclimat de pace în zonã, astfel ca dumneavoastrã sã vã duceþi la bunsfârºit proiectele propuse” – a declarat locotenent- colonelul FrankSTUREK, comandantul forþelor americane aliate, Task Force War-rior din provincia Zabol.

“Ne bucurã primirea ºi deschiderea manifestatã de cãtreautoritãþile locale, în special, de cãtre guvernatorul provinciei Zabol.Rãmâne ca toþi locuitorii provinciei sã înþeleagã scopul misiuniinoastre aici. La început de misiune, din modul în care ne-am orga-nizat, consider cã avem semne de bun augur. În numai 12 zile de latransferul de autoritate, batalionul este gata de misiune, cu capaci-tatea completã, la 150 km de Kandahar, acþionând ca forþã NATO,având în subordine forþe NATO ºi în responsabilitate o regiune demãrimea DOBROGEI. Dar pânã la a raporta cã misiunea esteîndeplinitã, drumul este lung ºi trebuie sã rãspundem multorprovocãri ºi riscuri. Vom trece peste toate cu prudenþã, încredere înforþele proprii ºi, mai ales, cu sprijinul tuturor celor care ne ºtiu aicipentru o misiune nobilã ” – a afirmat comandantul batalionului,locotenent-colonelul Daniel PETRESCU.

La încheierea întrevederii de la Qalat, dupã o zi toridã specificafganã (450 la umbrã), a plouat torenþial, ca la noi acasã, ceea cefoarte rar se întâmplã vara, în Afganistan. Tradiþia localã spune cãploaia în deºert, în plinã varã, însemnã bucurie, speranþã ºi belºug.ªi noi sperãm ca afganii au asociat acest fenomen sosirii noastre înQalat.

Maior Luigi Mihail COJOCARU

Speranþã º i belºug