CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 18 (367) 30 septembrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN

ACTUALITATE

Platoul central al Colegiului Militar „Dimitrie Cante-mir” din Breaza a cunoscut, din nou, animaþia specificãînceputului unui nou an ºcolar.

Porþile acestei instituþii s-au deschis iarãºi pentru ceipeste 450 de liceeni militari. Bucuria revederii, pentru

elevii din clasele maimari, s-a împletit cu emo-þiile primilor paºi într-unnou început ale celor dinclasa a IX-a. Grupuri-gru-puri, elevii în uniformaalb-bleumarin, cu trese peumãr, îºi împãrtãºescamintiri din vacanþã...

La Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”s-au numãrat bobocii

Artileria antiaerianã a apãrut ca o necesitate impusãde evoluþia fenomenului rãzboi, în condiþiile în carelupta armatã – componentã principalã a acestuia - ºi-aatins sfera de desfãºurare în spaþiul aerian.

Ca armã, artileria ºi rache-tele antiaeriene reprezintãprodusul secolului al XX-lea,iar evoluþia de ansamblu a ar-tei ºi tehnologiei militare adus la îmbogãþirea continuã acaracteristicilor tehnico-tacti-ce ale mijloacelor de luptãspecifice ºi a procedeelor deîntrebuinþare ale acestora înlupta cu inamicul aerian.

LECÞIA DE ISTORIE

Caste lu l Pe leºCas te lu l Pe leºCastelul Peleº este unul dintre cele mai importante

edificii de tip istoric din România, având caracter de uni-cat ºi este, prin valoarea sa istoricã ºi artisticã, unul din-

tre cele mai importante mo-numente de acest fel dinEuropa celei de a doua ju-mãtãþi a secolului al XIX-lea.

Principele Carol I, alesdomn al României în 1866,viziteazã pentru prima datãSinaia în luna august a ace-lui an, rãmânând încântat...

Creierul ar putea sã rãmânã activ chiar ºi dupã cedispozitivele de monitorizare a activitãþii cerebrale ara-tã pe ecran o lunie drapatã, sugera un nou studiu.

Studiul a fost iniþiat dupã ce medicii din Româniaau observat o activitate cerebralã ciudatã pe o encefa-logramã a unui pacientcare a intrat în comã întimp ce era sub influen-þa medicamentelor îm-potriva convulsiilor.

Dupã aceastã obser-vaþie, cercetãtorii de laUniversitatea din Mont-real au anesteziat 26 depisici ºi...

Artileria ºi Rachetele AntiaerieneArtileria ºi Rachetele Antiaerienela ceas de sãrbãtoarela ceas de sãrbãtoare

Medicii români au descoperitce se întâmplã în creier dupã moarte

MOZAIC

Pentru început, trebuie sã recunosc faptul cã suntconsecventã: este pentru a patra oarã când ajung în po-ligonul Cincu! Poate cã pri-mele trei dãþi au trecut neob-servate ºi cred cã nimeni nu-ºi face vreo problemã dincauza asta! Dar acum, o sãmã dedic scopului în sineprin manifestarea unei oare-care creativitãþi, adoptând ometodã directã de a surprinderealitatea sau cel puþin ceeace percep eu ca fiind o starede fapt. Totul, pentru a atrageprivirile cititorilor...

KAKI 100%

Poligonul Cincu, primul pas dinPoligonul Cincu, primul pas dincãlãtoria de 1.000 de milecãlãtoria de 1.000 de mile

Platoul central al Colegiului Militar„Dimitrie Cantemir” din Breaza a cu-noscut, din nou, animaþia specificã înce-putului unui nou an ºcolar.

Porþile acestei instituþii s-au deschisiarãºi pentru cei peste 450 de liceeni mi-litari. Bucuria revederii, pentru eleviidin clasele mai mari, s-a împletit cuemoþiile primilor paºi într-un nou înce-put ale celor din clasa a IX-a. Grupuri-grupuri, elevii în uniforma alb-bleuma-rin, cu trese pe umãr, îºi împãrtãºescamintiri din vacanþã. Timizi, aliniaþi în

formaþie, în capãtul cel mai îndepãrtatal platoului, „bobocii” claselor a IX-aîncearcã sã-ºi descopere rude sau prie-teni în masa coloratã a pãrinþilor de un-de, din când în când, fluturã câte o mânãîn speranþa (deºartã!) cã „disperatul”semn va ajunge la destinatar.

Semnalul „Atenþiune!”, sunat detrompet, face ca întreaga atenþie sã seîndrepte cãtre rondul care marcheazãsfârºitul aleii (lungii alei!) ce se întindepânã la poartã. Este semn cã ministrulApãrãrii aþionale a ajuns în liceu. Cu-

rioºi, pãrinþii se apropie, cât de mult leeste îngãduit, de locul evenimentului.Curioºi, elevii de ani mai mari sau maimici, stau neclintiþi în formaþie. „Sã trã-iþi!”, cunoscutul salut militar rostit deGarda de Onoare, însoþit la fel de sem-nalul specific al trompetului, marcheazãsfârºitul onorului. Pãrinþii revin pe pla-tou. Elevii intrã în dispozitivul pentrufestivitatea începutului de an ºcolar2013-2014. Le urãm succes ºi numainote de 10!

Colonel Dragoº ANGHELACHE

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C18/2013

TEHERAN - Iranul a denunþat recentele declaraþiiale preºedintelui american Barack Obama, care nu aexclus recurgerea la forþã împotriva Republicii Islamice încriza programului nuclear controversat al Teheranului.„Statele Unite ale Americii continuã sã foloseascã un lim-baj ameninþãtor la adresa Iranului. Le-am transmis sã-l în-locuiascã cu cel al respectului”, a declarat purtãtoarea decuvânt a diplomaþiei iraniene Marzieh Afkham, în cadrulunei conferinþe de presã. „A recurge la opþiunea militarãpentru a asigura interesele lobby-urilor influente pro-isra-eliene, cu preþul încãlcãrii normelor internaþionale ºi a tra-tatelor Naþiunilor Unite este nejustificabilã”, a precizatanterior Marzieh Afkham într-un comunicat. Acest „lim-baj al ameninþãrilor nu va avea nici cel mai mic efect asu-pra hotãrârii guvernului ºi a naþiunii de a-ºi apãra dreptu-rile nucleare absolute, mai ales cel referitor la îmbogãþireauraniului”, a adãugat reprezentanta diplomaþiei de la Te-heran. Þãrile occidentale ºi Israelul acuzã Iranul cã urmã-reºte sã fabrice bomba atomicã la adãpostul programuluisãu nuclear civil, ipotezã dezminþitã vehement de Tehe-ran. Iranul ºi marile puteri urmeazã sã relanseze negocie-rile nucleare cu ocazia Adunãrii Generale a NaþiunilorUnite, care îºi deschide lucrãrile la finalul lunii septem-brie, la New York. BRUXELLES - Secretarul generalal NATO Anders Fogh Rasmussen a condamnat ata-cul asupra unui convoi al misiunii europene de poliþieºi justiþie din Kosovo (EULEX), în care ºi-a pierdut viaþaun poliþist lituanian, ºi a dat asigurãri cã Alianþa Nord-Atlanticã nu va tolera violenþa. „Aceastã violenþã esteinacceptabilã ºi nu va fi toleratã”, a spus responsabilulNATO. Rasmussen a dat asigurãri cã misiunea aliatã(KFOR) va lua „toate mãsurile necesare” pentru a-ºi înde-plini mandatul de a contribui la asigurarea securitãþii ºi li-bertãþii de miºcare în Kosovo ºi va continua sã cooperezestrâns cu EULEX. Nordul Kosovo, locuit în majoritate desârbi, este o zonã de constante tensiuni. Kosovo, cu popu-laþie majoritarã de etnie albanezã, ºi-a proclamat în 2008în mod unilateral independenþa, nerecunoscutã însã deSerbia. Incidentul s-a produs înainte de alegerile munici-pale din 3 noiembrie, prevãzute în contextul acordului pri-vind normalizarea relaþiilor Kosovo-Serbia încheiat subauspiciile UE. WASHINGTON - Doi foºti secretari aiApãrãrii, Robert Gates ºi Leon Panetta, au criticatmodul de abordare a Siriei de cãtre preºedintele ame-rican Barack Obama ºi cererea pe care acesta a adre-sat-o Congresului de a autoriza o eventualã acþiune milita-rã. Potrivit lui Leon Panetta, care a condus Pentagonul diniulie 2011 pânã în luna februarie a acestui an, preºedintelear fi trebuit sã acþioneze fãrã sã încerce sã obþinã un votdin partea Congresului în favoarea unei intervenþii. „Cândpreºedintele SUA traseazã o linie roºie, credibilitateaacestei þãri depinde de felul în care face ca vorbele sale sãfie urmate de acþiuni”, a afirmat Panetta în cursul unui fo-rum organizat de Southern Methodist University la Dallas(Texas). „Odatã ce preºedintele a ajuns la concluzia cã ar-mele chimice au fost utilizate, el ar fi trebuit sã ordone oacþiune limitatã”, a adãugat el în cursul acestui forum lacare participa ºi predecesorul sãu Robert Gates, ministruîntre anii 2007-2011. Din punctul de vedere al lui Gates,un republican care fusese în funcþie ºi sub preºedinþia luiGeorge W. Bush, un vot negativ din partea Congresului aravea consecinþe devastatoare. „El ne-ar slãbi prestigiul înfaþa aliaþilor noºtri, ca ºi a adversarilor noºtri în lume”.Dar, ministrul care a prezidat politica de trimitere a întã-ririlor masive în Irak, în anul 2007, iar, apoi în Afganis-tan, în 2009, nu ºi-a ascuns reticenþa faþã de o nouã inter-venþie militarã americanã. „Sã detonezi câteva zile chestiipentru a sublinia sau valida un punct de vedere sau unprincipiu, aceasta nu este strategie”, a denunþat RobertGates, avertizând împotriva riscului de a fi perceput „cafiind cel rãu în locul lui Assad” în cazul loviturilor. Potri-vit lui, lovituri americane în Siria ar însemna „sã torni gazpeste focul foarte complex din Orientul Mijlociu”. Încursul ultimelor sale luni la conducerea Pentagonului în2011, Robert Gates nu ºi-a ascuns reticenþa faþã de o ope-raþiune militarã în Libia. WASHINGTON - MarinaSUA din Pacific a efectuat cu succes un test cu elemen-te ale sistemului de apãrare antirachetã, ce a constat îninterceptarea ºi doborârea unei rachete balistice þintã, prinintermediul a douã rachete de interceptare, care au fostlansate de pe o navã. Racheta balisticã þintã, cu focos deseparare, a fost lansatã de baza militarã americanã dinKauai (cea mai veche dintre insulele Hawaii). Cruciºãto-rul USS Lake Erie, din nordul Oceanului Pacific, a urmã-rit þinta ºi a acþionat împotriva acesteia cu douã racheteSM-3 Block IB, dintre care una a lovit cu succes focosulce s-a separat de rachetã. Acesta este primul test al siste-mului antibalistic efectuat de armata americanã cu lansa-rea simultanã a douã rachete de interceptare împotrivaunei þinte cu focos de separare. (O.M.)

La Colegiul Militar LicealLa Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” „Dimitrie Cantemir” s-au numãrat „bobocii”s-au numãrat „bobocii”

ACTUALITATEAPE SCURT

Cea de-a VIII-a ediþie a ExpoziþieiInternaþionale pentru Echipament Mili-tar – EXPOMIL - s-a desfãºurat, între26 ºi 29 septembrie la Romexpo, în ca-drul pavilionului central ºi pe platfor-mele exterioare.

Joi, 26 septembrie a.c., începând cuora 10:00, a avut loc ceremonia de des-chidere a expoziþiei, moment din care au

început sã aparã vizitatorii. Pe parcursulcelor patru zile, au fost expuse sistemeºi echipamente militare din dotarea for-þelor Sistemului Naþional de Apãrare,Ordine Publicã ºi Siguranþã Naþionalã,produse atât de firme din industria ro-mâneascã de apãrare, cât ºi de companiistrãine.

70 de firme din România, Belgia,Canada, Franþa, Italia, SUA ºi Marea

Britanie ºi-au etalat cele mai moderneechipamente în domeniu. „EXPOMIL2013” a fost organizat de MinisterulApãrãrii Naþionale, Ministerul Econo-miei, Ministerul Administraþiei ºi Inter-nelor, Ministerul Afacerilor Externe,Serviciul Român de Informaþii, Romex-po S.A., C.N. Romarm, precum ºi asoci-aþiile patronale PATROMIL ºi OPIAR.

Începând cu anul 1999, acest eveni-ment se înscrie în circuitul manifestãri-lor internaþionale din domeniul Apãrãriiºi este organizat de România, cu o peri-odicitate de doi ani.

Cristina FRATU

E x p o m i l 2 0 1 3 E x p o m i l 2 0 1 3

Pe data de 20 septembrie, în garni-zoana Târgoviºte, militarii Batalionu-lui 22 Transport „Dâmboviþa”, alãturide militarii Batalionului 114 Tancuri„Petru Cercel”, ai Depozitului 129Materiale Tehnice „Chindia” ºi ai Mi-nisterului Administraþiei ºi Internelor,în parteneriat cu primãria comuneiAninoasa ºi Consiliul Judeþean Dâm-boviþa, au participat la manifestãrileorganizate cu prilejul împlinirii a 420de ani de la urcarea pe tronul Þãrii Ro-

mâneºti a marelui voievod Mihai Vi-teazul.

Manifestãrile cultural-artistice, re-ligioase ºi militare s-au desfãºurat înoraºul Târgoviºte ºi în comuna Ani-noasa, la Mânãstirea Dealu, acolo un-de de secole se odihneºte sufletul ºicapul marelui voievod.

Dupã un pelerinaj prin locuri în-cãrcate de istorie, ce a avut loc pe iti-nerariul Târgul de Floci, Cãlugãreni,Craiova, Alba Iulia, ªelimbãr, simbo-

lizând idealul de unire al români-lor, Flacãra Unirii a ajuns la Mâ-nãstirea Dealu.

În urma oficierii unei slujbereligioase la mânãstire de cãtreÎnalt Prea Sfinþia Sa Nifon, arhie-piscop ºi mitropolit al Târgoviº-tei, Flacãra Unirii a fost preluatãde cãtre un detaºament de ºasemilitari ºi adusã în vechea Cetatede Scaun a Þãrii Româneºti, laTurnul Chindiei, de unde, pe untraseu stabilit, militarii garnizoa-nei, au organizat o grandioasã ac-tivitate, Retragerea cu Torþe.

Militarii, însoþiþi de acordurilemuzicii militare a Diviziei 1 In-fanterie „Dacica” au cântat mar-ºuri ostãºeºti, iar, în piaþa Tricolo-rului ºi la statuia ecvestrã a luiMihai Viteazul, s-a intonat Imnulde Stat al României.

Activitatea organizatã de cãtremilitarii garnizoanei Târgoviºte afost un real succes, populaþia ci-vilã bucurându-se ºi participândactiv la intonarea cântecelor ostã-ºeºti ºi mai ales a Imnului de Stat.

Militarii Batalionului 22 Transport„Dâmboviþa” sunt mândri cã locuiescîntr-un loc încãrcat de istorie ºi vorparticipa întotdeauna, alãturi dereprezentanþii societãþii civile, la acti-vitãþi care vor aprinde în sufletele ro-mânilor dragostea de þarã ºi respectulpentru înaintaºii neamului.

Maior Aurel VÎLVOI

Ret ragere cu to r þe la Târgov i º teRet ragere cu to r þe la Târgov i º te

Maistrul militar clasa a III-a VVaa-ssiillee CCllaauuddiiuu PPooppaa, în vârstã de 28de ani, ºi plutonierul AAddrriiaannPPoosstteellnniiccuu, în vârstã de 34 de ani, audecedat, duminicã 22 septembriea.c, în teatrul de operaþii din Afga-nistan. Ei au fost rãniþi în urma ex-ploziei unui dispozitiv improvizat,

pe timpul executãrii unei misiuni depatrulare.

Militarii au fost transportaþi laspital cu un elicopter de evacuaremedicalã, însã, ca urmare a rãnilordeosebit de grave, cei doi militari audecedat.

Ministrul Apãrãrii Naþionale,

domnul Mircea Duºa, a semnat ordi-nele de avansare la gradul de sublo-cotenent post-mortem a plutonieru-lui Adrian Postelnicu ºi la gradul deaspirant a maistrului militar clasa aIII-a Vasile Claudiu Popa.

DDuummnneezzeeuu ssãã-ii ooddiihhnneeaassccãã îînnppaaccee!!

Doi militari români au murit în Afganistan

Artileria antiaerianã a apãrut ca o necesitate impusãde evoluþia fenomenului rãzboi, în condiþiile în carelupta armatã – componentã principalã a acestuia - ºi-aatins sfera de desfãºurare în spaþiul aerian.

Ca armã, artileria ºi rachetele antiaeriene reprezintãprodusul secolului al XX-lea, iar evoluþia de ansamblua artei ºi tehnologiei militare a dus la îmbogãþirea con-tinuã a caracteristicilor tehnico-tactice ale mijloacelorde luptã specifice ºi a procedeelor de întrebuinþare aleacestora în lupta cu inamicul aerian.

Apariþia unei astfel de arme specializate în lupta cuinamicul aerian s-a înscris în ansamblul preocupãrilorce au cuprins armatele multor state din lume ºi a rãs-puns unei cerinþe prioritare a timpului: prevenirea ºizãdãrnicirea loviturilor aeriene.

Primele forme de luptã antiaerianã au avut ca suport

mitralierele ºi tunurile terestre adaptate pentru astfel deacþiuni. Treptat, odatã cu dezvoltarea capacitãþilor in-dustriale, cu introducerea în producþie a cuceririlor ºti-inþifice ºi tehnice, gama mijloacelor de luptã sol-aer afost completatã cu aparaturã de calcul ºi staþii de radio-locaþie, cu sisteme (complexe) de rachete antiaerienecare au mãrit substanþial spaþiul de acþiune ºi viteza dereacþie a apãrãrii antiaeriene.

Conceptual ºi organizatoric, primele structuri speci-

fice apãrãrii antiaeriene denumite „posturi de pazãcontra aeroplanelor”, au luat fiinþã la 13 mai 1915,prin întrebuinþarea unor tunuri ºi mitraliere terestre rã-mase disponibile la trupele de uscat ºi marinã.

Primul document care atestã întrunirea (personal ºitehnicã) sub forma unei structuri închegate îl reprezin-tã „Planul de mobilizare a armatei pentru perioada1916-1917”, în conþinutul cãruia, la capitolul „Înfiin-þãri”, a fost înscris ºi încadrat cu ofiþeri ºi trupã „Servi-ciul Apãrãrii Capitalei Contra Aeroplanelor”, iar Or-dinul de mobilizare numãrul I.D. 2784 din 14 august1916, dat la orele 21:00, constituie, în fapt, certificatulde naºtere al artileriei române.

Mult timp, de altfel pânã în anul 2007, ziua de 15august a reprezentat ziua de sãrbãtorire a armei „Artile-rie ºi Rachete Antiaeriene”.

Cãutând în documentele de arhivã ºi alte repere aleevoluþiei armei, s-a descoperit cã, pe timpul executãriimanevrei de la Flãmânda, din 19 septembrie 1916, ba-teria de artilerie antiaerianã, înzestratã cu tunuri antiae-riene DEPORT, din Armata a 3-a, a doborât un aviongerman.

Aceastã primã victorie antiaerianã, materializatãprin doborârea unui avion, a rãmas un eveniment cumare rezonanþã, în amintirea artileriºtilor antiaerieni.

Aeronava a ars, iar scheletul a fost adus la Bucureºti.Comandantul de baterie, locotenent Constantin Con-stantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României”,în grad de cavaler, iar elevul plutonier Limburg Dumi-tru a primit medalia „Bãrbãþie ºi Credinþã”. Urmare aacestui succes al tunurilor antiaeriene, în confruntareacu inamicul aerian, ziua de 19 septembrie a fost consi-deratã multã vreme un moment de reper al artileriei an-tiaeriene române, iar prin ordinul M140 din 25 iulie2007, a devenit oficial ZIUA ARTILERIEI ªI RACHE-TELOR ANTIAERIENE.

Cronica evoluþiei armei este presãratã ºi cu alte pa-gini de eroism, de numeroase fapte de armã ale artile-riºtilor ºi rachetiºtilor antiaerieni, care au ºtiut sã trans-forme misiunea de apãrare antiaerianã a obiectivelorîntr-o datorie sfântã ºi nobilã.

Rãmân adânc întipãrite în Cartea istoriei naþionale,eroicele lupte angajate de artileria românã în anii Pri-mului Rãzboi Mondial, în capitalã ºi în împrejurimi, peValea Prahovei, în Dobrogea, în Braºov, în Turnu Se-verin, în aprigele bãtãlii ale campaniilor militare dinest ºi vest.

Nu trebuie sã uitãm niciodatã galeria oameniloriluºtrii care au dãruit armei invenþii de nivel europeanºi au îmbogãþit teoria ºi arta militarã româneascã, întrecare un loc de cinste îl ocupã generalii Ion Bungescu,ªtefan Burileanu ºi Gabriel Negrei. De numele acesto-ra se leagã apariþia primelor tunuri antiaeriene din Ar-mata românã ºi primul aparat românesc de conducere afocului. Ulterior, pe mãsura clarificãrilor conceptualeºi în raport cu evoluþia continuã a mijloacelor antiaeri-ene ºi a principiilor de întrebuinþare în luptã a acesto-ra, s-a fundamentat concepþia de apãrarea antiaerianã,aflatã permanent într-o continuã perfecþionare ºi adap-tare la evoluþia ºi realitãþile rãzboiului.

Chiar dacã, prin amplasarea scutului antirachetã înRomânia, aºa cum preciza ºi preºedintele Traian Bã-sescu, þara noastrã „se aflã la cel mai înalt nivel de se-curitate din istoria ei”, aceasta devine o þintã realãpentru mulþi potenþiali agresori (Iran, Coreea de Nord),fapt pentru care rolul apãrii antiaeriene româneºti creº-te, impunând o importanþã deosebitã în gestionareaspaþiului aerian românesc.

Prin urmare, modernizarea ºi integrarea sistemuluide apãrare antiaerianã a României, la nivel european ºieuroatlanic, rãmân prioritãþi pe linia armei, la care tre-buie sã concure toate categoriile de forþe: terestre, aeri-ene ºi navale.

Pentru toþi artileriºtii ºi rachetiºtii antiaerieni, careacþioneazã în menþinerea unui cer liber al României,transmit cele mai frumoase ºi curate gânduri de sãnãta-te, împliniri profesionale ºi familiale, alãturi de un sin-cer LLAA MMUULLÞÞII AANNII!!

Colonel Ion MOGOª

S oarele puternic de august se ridicase deasupranisipului palid. Valurile împingeau încet frân-turi de scoici. Cine ºtie de ce fac valurile acest

lucru?! Poate dintr-o nevoie de igienizare; aºa cum omularuncã deºeuri în apã, probabil ºi apa simte nevoia sã-ºicureþe conþinutul, aruncând spre mal lucrurile inutile dincare viaþa a fost stoarsã.

Norii schimbau ºi ei diferite forme pe cerul stãpânit derazele arzãtoare ale unui soare care trece mai uºor ca ni-ciodatã prin stratul de ozon, la erodarea cãruia am contri-buit cu toþii.

Când amorþeala atinsese cote maxime, cineva întindespre noi pliante promoþionale cu invitaþii la circ. Deºi ºtimcã nu se poate compara cu un spectacol oferit într-o salãadecvatã, suntem tentaþi sã dãm curs invitaþiei. În fond,n-am mai fost la circ din clasa a patra, iar pentru puºtiulmeu de trei aniºori ar fi prima aventurã într-o lume ferme-catã ce îºi þine bine ascunse secretele sub cupola cortuluicu iz de acadele ºi vatã de zahãr.

ªi ce minuni aveau sã se plimbe sub ochii noºtri, întimp ce stãteam pe bãncuþele incomode de lemn! Dresurãde cai, clovni, acrobaþi iscusiþi, numere de iluzionism încare, deºi o singurã domniºoarã este tãiatã în bucãþi, la fi-nalul numãrului, ies douã din cutie, echilibristicã, jongle-rii, toate completate de jocuri de lumini ºi efecte sonore.

Deodatã, o atmosferã serioasã ia locul distracþiei gene-rale în care s-au lãsat prinºi copiii ºi adulþii deopotrivã.Pereþi înalþi de zãbrele se ridicã sub privirile spectatorilor,plase grele sunt lãsate sã coboare din cerul înalt al cortu-lui cãzând ca turlele unui castel peste fortãreaþa nou con-struitã. Alãturi se naºte, la fel de repede, un labirint princare leii încep sã vinã grãbiþi spre miezul cuºtii unde aº-teaptã dresorul.

Ce sentiment puternic de uimire îþi dã apropierea de

aceste animale imense cu formã de pisicã, pe care eºti ten-tat sã le mângâi sub bãrbie uitând, pentru o secundã, nunumai cã nu vor toarce, ci ºi cã, dintr-o singurã miºcarepot deveni stãpâni pe kilogramele de carne atârnate de oa-sele tale.

Biciul se învârte deasupra fiarelor ºi fiecare se aºeazãla locul prestabilit.Dresorul face ce vreacu stãpânii sãlbãtici-ei: îi pune în fel ºichip, calcã peste ei, îiridicã în braþe, îi tâ-rãºte de coadã ºi, de-sigur, nelipsita dova-dã de mãiestrie... îºibagã capul în guraunui exemplar.

Totul pare ireal,euforic, numai cã, du-pã ce priveºti în ochi,dincolo de gratii, ani-malul þinut sub lumi-na reflectoarelor, lu-crurile se schimbã.

Privirea unui leuþinut în cuºcã deschi-de porþi spre altã lu-me. În ochii sticloºi,care privesc cu un felde urã instinctualã gãlãgia de dincolo de gratii, se oglin-desc rãmãºiþele unei vieþi pe care poate nici nu au trãit-o,dacã s-au nãscut în captivitate, dar care continuã sã existeîn ei, fiind pusã în venele lor cu generaþii în urmã.

Cu ce silã rece privesc hãlcile de carne care râd la ei!Cu ce gânduri de rãzbunare suportã gãlãgia unei sãli de

complici la starea lor de captivi într-o lume cu care nu aunimic în comun ºi cu câtã înþelepciune executã comenziledresorului pe care l-ar putea rãpune dintr-o miºcare, dacãnu ar înþelege cã supravieþuirea depinde de torþionarullor.

Cãci, dintre toate fiarele, numai omul poate spune cãunei vieþi mizerabile îi este de preferat moartea. Sãlbãti-ciunea, oricât de dresatã ºi de dezrãdãcinatã ar fi, nu areliberul arbitru de a decide asupra momentului final. Sãl-bãticiunea este forþatã instinctual sã supravieþuiascã, înorice condiþii ºi cu orice preþ.

Iar preþul este mare!O umilinþã zilnicã. Unefort continuu la care es-te supus un animal ce încondiþii fireºti ar stãpânilumea din care face parteºi ar lenevi peste douã-sprezece ore pe zi. Unefort constant fãrã dreptla replicã, care are cascop unic supravieþuirea.O supravieþuire seacã,din instinct, fãrã iarba oricerul savanei ºi fãrã pu-terea pe care le-o dã ulti-ma zvâcnire a vânatuluiprins în încleºtarea fina-lã.

Da, aplaud la sfârºit!Aplaud munca necesarãrealizãrii unui astfel despectacol. Pentru cã esteun efort colosal în care

nici omul, nici animalul nu au odihnã. Dar nu pot sã numã întreb: meritã oare? În tot jocul de gãlãgie ºi luminicolorate, cine este mai înþelept, mai corect unul faþã decelãlalt, omul sau fiara?

Plutonier Ioana RAICU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013 Pagina 3

A r t i l e r i a º i R a c h e t e l e A n t i a e r i e n e A r t i l e r i a º i R a c h e t e l e A n t i a e r i e n e l a c e a s d e s ã r b ã t o a r el a c e a s d e s ã r b ã t o a r e

U n l e u î n c u º c ãU n l e u î n c u º c ã

P entru început, trebuie sã recunosc faptulcã sunt consecventã: este pentru a patraoarã când ajung în poligonul Cincu! Poa-

te cã primele trei dãþi au trecut neobservate ºi cred cãnimeni nu-ºi face vreo problemã din cauza asta! Daracum, o sã mã dedic scopului în sine prin manifestareaunei oarecare creativitãþi, adoptând o metodã directã dea surprinde realitatea sau cel puþin ceea ce percep eu cafiind o stare de fapt. Totul, pentru a atrage privirile citi-torilor asupra unei pagini de ziar ºi pentru a sublinia cuun highlighter puternic efortul depus de militarii Bata-lionului 26 Infanterie de la Craiova care încadreazãCCoommppaanniiaa KKAAFF-GGDDAA (Ground Defence Area), rotaþiaa III-a, aflatã pe ultima sutã de metri în procesul depregãtire pentru executarea unei misiuni în teatrul deoperaþii din Afganistan. Ca urmare, într-o zi de marþi,pe la orele 15:00, eu împreunã cu maiorul Aurel Bagide la Instrucþie ne-am îmbarcat într-un ARO, cu totceea ce am gãsit prin casã a ne fi folositor pentru 4 zile,având ca destinaþie Centrul de Instruire pentru Luptã alForþelor Terestre de la Cincu. Maºina din 1976 nu s-aîmpotrivit, încãpãþânându-se sã porneascã ºi... duºi amfost! Dupã numai 7 ore!, am ajuns la capãtul unui itine-rariu lipsit de peripeþii, dar plin de rugãminþi fierbinþi,ceva de genul: Sã ne fereascã Dumnezeu de bombaatomicã ºi de frâna de ARO!!! De incidente ne-a pãzit,dar ne-a implicat puternic în peisajul de toamnã speci-fic zonei, dãruindu-ne o ploaie care, cel puþin pentrumine, a devenit un mister... Din acest moment, vã spuncã nu voi mai accesa nici un site meteo pentru a-mi luaniºte repere de temperaturã, deoarece a devenit o certi-tudine faptul cã prezenþa mea în Cincu aduce ploaia! Oploaie care, a doua zi, mi-a încãrcat bocancii cu câtetrei kile de clisã! Credeþi cã mie mi-a fost uºor?

Sã te aºtepþi la neaºteptat... dar acest mic impediment sau disconfort nu m-a

împiedicat sã stau de vorbã cu primul american întâlnitchiar în zorii dimineþii de miercuri. Se numeºte ccããppiittaannJJaammeess RReemmbbeerrtt ºi am aflat cã este observator-controlorde la J.M.R.C. Hohenfels. Va sta în Cincu o perioadãde trei luni, începând cu septembrie, dupã care va fi în-locuit de cãtre alt ofiþer american pentru asigurareacontinuitãþii funcþiei. Job-ul lui este acela de a observacum se desfãºoarã pregãtirea militarilor români ce ur-meazã a fi dislocaþi în teatrul de operaþii din Afganis-

tan. „Din câte am constatat pânã în acest moment, numai sunt multe aspecte de îmbunãtãþit în ceea ce pri-veºte instrucþia militarilor români. În ultimii ani, noine-am redus forþele în zonã tocmai din acest motiv.Acum doar ne asigurãm cã îºi menþin în continuare ni-velul de pregãtire pe care l-au atins, mai ales cã ne an-trenãm pentru operaþii destabilitate care sunt specificeîn acest moment Afganista-nului. Dar cele mai impor-tante lucruri la care te ra-portezi înainte de dislocareaîn zona de operaþii sunt: in-struirea personalã, cu fieca-re aspect al ei, ºi încredereaîn soldaþii tãi.”

Dupã aceastã discuþie, avenit însã momentul sã nedeplasãm pe dealurile caredau contur poligonului de laCincu. Ne-am îmbarcat într-un VAMTAC ºi am ajuns încâteva minute în zona în careerau replicate aeroportulKandahar ºi un mic FOB dinimediata lui apropiere, adicãacolo unde militarii craio-veni se instruiau deja de câte-va zile bune. Aici, l-am întâl-nit pe comandantul detaºa-mentului, ccããppiittaann CCoonnssttaannttiinnSSttaanncciiuu, care ne-a introdusdirect în atmosfera specificãunui scenariu tactic complex,în care se simuleazã cât maireal posibilele incidente ºimisiuni pe care le pot întâlniîn zona lor de responsabilitate din Afganistan. În cadrulpregãtirii companiei, a fost inclus tot spectrul de activi-tãþi ce se pliazã pe o replicã a teatrului de operaþii, ac-tivitãþi cuprinse într-un exerciþiu de repetare a misiuniide bazã. Mai pe înþelesul tuturor, este vorba despre am-buscade, întâlniri cu populaþia localã, inclusiv activitãþide angajare a liderilor locali (key leader engagement).Pregãtirea misiunii a început acum aproximativ cinciluni, cu toate procesele necesare, respectiv selecþia, du-pã care au urmat etapa grupã, etapa pluton ºi etapacompanie. Cea mai mare parte din procesul de pregãti-

re s-a desfãºuratîn garnizoana debazã, la Craiova,iar ultima parte,în poligonul dinCincu. Majorita-tea militarilor ca-re se antreneazãîn aceastã subu-nitate provin dincadrul Batalionu-lui 26 Infanterie,dar sunt ºi spe-cialiºtii care auvenit de la alteunitãþi. Aceºtiaînsã s-au integratperfect în cadrulechipei, formân-du-ºi deja de-prinderile nece-sare pentru înde-plinirea funcþii-lor la parametrifoarte buni. „Unexerciþiu de re-petare a misiunii

integreazã toate misiunile ºi toate sarcinile care pot fiîntâlnite în teatrul de operaþii din Afganistan, care aufost analizate pânã acum ºi cu care, probabil, ne vomîntâlni ºi noi acolo. Sunt misiuni specifice securizãriiaeroportului Kandahar. În Cincu, acestea au fost con-densate într-o perioadã mai scurtã de timp, ceea ce a

dus ºi la o ritmicitatea acþiunilor mai ma-re, cu un grad de di-ficultate care a por-nit de la simplu lacomplex, pentru apermite oamenilorsã se adapteze ºi sãfacã faþã situaþiilorcritice care pot apã-rea acolo. Pânã înacest moment, suntmulþumit de modul încare subordonaþiimei ºi-au desfãºuratactivitatea, fiindconvins cã ºi-au dez-voltat deprinderiledeja formate, iar petimpul LFX-lui, nucred cã ar trebui sãaparã probleme, fi-ind ultima fazã careîncheie aceastã pe-rioadã de pregãtire.”

Din purã întâm-plare, am asistat ºi lapregãtirea unei misi-uni de patrulare. Pa-tru vehicule Pirahnas-au aºezat în coloa-

nã, iar la un moment dat militarii au coborât pe trapadin spate, s-au uitat pe sub autovehicule, s-a mers în ju-rul lor un pic ºerpuit ºi s-a asigurat zona. Din afarã, cuochi necunoscãtori, nu pãrea prea complicat, dar suntsigurã cã au fost câteva zeci de proceduri de operarestandard pe care le-au respectat în demersul lor. Hotã-râþi ºi siguri de ceea ce fãceau, aºa mi s-au pãrut a fiscorpionii roºii pe dealurile de la Cincu.

De la alfa la omegaNu ºtiu cum, dar în acel moment mi-a venit ideea de

a identifica un militar oltean aflat la prima lui misiuneîntr-un teatru de operaþii extern. Trebuie sã recunosc cãa fost destul de dificil, dat fiind faptul cã aproape cã nuexistã aºa ceva! Dar,... cu puþin efort, am dat de ssuubblloo-ccootteenneennttuull GGaabbrriieell ÞÞuugguurraann, comandant pluton infan-terie, promoþie a anului 2011. κi va petrece ºase lunidin viaþã pe tãrâmul afgan ºi va coordona acþiunile plu-tonului la comanda cãruia se aflã pentru a descoperieventualele ambuscade ºi DEI-uri plasate de insurgenþipe rutele de operaþii. Deocamdatã nimic nu i se parefoarte greu ºi considerã cã îi trebuie o atenþie deosebitã,dar ºi dãruire din partea oamenilor care sunt angrenaþiîn activitate. La nivel de echipã, ºi-a propus sã întã-reascã coeziunea în cadrul plutonului, precum ºi modulde coordonare cu alte subunitãþi, iar la nivel individual,îºi doreºte ca militarii sã-ºi dezvolte abilitãþile de a ob-serva câmpul tactic ºi de a face faþã eventualelor ame-ninþãri. „Sunt la prima misiune, la prima experienþã deacest gen, dar pot sã afirm faptul cã timpul nostru dereacþie la primirea unui ordin de la eºalonul superioreste bun ºi aþi putut observa ºi dumneavoastrã cã nemiºcãm foarte bine în teren. Coeziunea plutonului esteaproape de cota maximã. În executarea unei misiuni,cel mai mult conteazã însuºirea acesteia de cãtre toþioamenii ºi siguranþa personalã. Nu pot sã spun cã amemoþii acum, dar sã vedem ce se va întâmpla când vatrebui sã plec. Cu siguranþã, vor fi ºi momente delicate

CMYK

Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Poligonul Cincu, primul pas din Poligonul Cincu, primul pas din cãlãtoria de 1.000 de mile!cãlãtoria de 1.000 de mile!

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013

în care va trebui sã facem faþã multor ameninþãri.Dar, la fel de sigur este cã ne vom descurca ºi ne vomîntoarce cu toþii acasã!”

Am trecut de la alfa la omega atunci când am statde vorbã cu pplluuttoonniieerruull-aaddjjuuttaanntt FFlloorreeaa SSaass, coman-dant pluton sprijin, care are deja opt misiuni în teatrelede operaþii internaþionale ºi care acordã o importanþãdeosebitã pregãtirii, pentru cã aceasta creeazã automa-tismele extrem de necesare pe parcursul misiunii. Încazul unor incidente, timpii de gândire se reduc drastic,iar aceste reflexe îºi spun cuvântul ºi fac de cele maimulte ori diferenþa dintre viaþã ºi moarte. Factorul im-previzibil? Încearcã sã anticipeze pericolele, deºi nueste chiar uºor, dar are o devizã care îi insuflã putereade a merge mai departe: „Întotdeauna sã ne aºteptãmla neaºteptat!”. Echipa? Este încadrat la Batalionul 26Infanterie încã de la înfiinþarea lui din 15 septembrie1994. Experienþa dobânditã în toþi aceºti ani i-a confir-mat faptul cã echipa defineºte microstructura ºi cã, fãrãacest concept, fãrã spiritul care îl caracterizeazã, nu sepoate discuta despre structuri sau sistem militar. Celmai greu moment, de fiecare datã când a trebuit sã ple-ce în misiune, a fost chiar primul pas, despãrþirea de fa-milie. În rest, a înfruntat necunoscutul, a fãcut faþã pro-vocãrilor, cu o atitudine de învingãtor, ºi a luat în con-siderare cele douã mari calitãþi ale naturii umane: adap-tarea ºi uitarea! Urmeazã cea de-a noua misiune! „În-totdeauna am avut anumite proceduri de urmat. Nici omisiune nu se aseamãnã una cu cealaltã. Dacã în An-gola a fost de peace keeping (de menþinere a pãciin.r.), altele au fost de stabilitate ºi,în unele situaþii, chiar de combat.Dar iei contact cu militarii altornaþiuni, înveþi sã relaþionezi cu ei,sã urmezi aceleaºi proceduri ºi, în-cet-încet, sã te adaptezi la lumeaaceasta a joint-ului. ªi, indiferentde ceea ce va urma, mergem înain-te!” Este cãsãtorit ºi are doi copii,un bãiat ºi o fetiþã. Numai datoritãlor a reuºit sã fie ceea ce este astãzi.Altfel... puþin probabil! „Ei suntelementul meu de rezistenþã ºi alfamiliei în ansamblu!”

Cine? Plutonul 1 Infanterie. Mi-siunea? Se executã patrulã counterIED. Când? Se aude ziua ºi interva-lul orar... Astfel decurge o zi de in-strucþie în poligonul Cincu. Foartepuþin timp rãmâne nealocat pregãti-rii companiei KAF-GDA. Sau: Mi-siunea? Key lider engagement. Seorganizeazã o patrulã, se executãdeplasarea în sat împreunã cu un re-prezentant CIMIC pentru angajarealiderilor locali ori pentru a lua pul-sul zonei res-pective. Fãrãsã vrei, începisã faci partedin scenariu, sãte implici emo-þional atuncicând incidente-le curg unuldupã altul, sãaºtepþi cu ne-rãbdare ceea ceurmeazã.

Nimic nutrebuie sã îmiscape, aºa cãam hotãrât sãstau de vorbã ºicu ºeful obser-vatorilor-con-trolori, mmaaiioorrCCrriissttiiaann AArrssee-nnee, fost coman-dant al detaºa-mentului KAF-GDA, în peri-oada decem-brie 2012-iunie2013. Pe dura-ta acestor zilede repetare a misiunii, a desfãºurat activitãþi de mento-rizare a comandantului de companie ºi activitãþii înpunctul de comandã al acesteia, încercând sã le trans-mitã colegilor de la Batalionul 26 Infanterie toatã expe-rienþa ºi toate situaþiile cu care s-a confruntat în teatrulde operaþii din Afganistan. Adicã, a pus pe tapet toatesoluþiile legate de rezolvarea anumitor incidente ºi situ-

aþii concrete, reale din BazaAerianã Kandahar. „Avândîn vedere cã, în perioadacelor ºase luni, am executatun spectru foarte larg demisiuni în teatrul de opera-þii Afganistan, militarii dinsubordinea mea au vãzut re-acþia localnicilor, a forþelorafgane de securitate ºi, prinatitudinea lor, au conºtien-tizat faptul cã, implicându-se foarte mult în jucarea ro-lului de insurgent, îi potajuta foarte mult pe colegiinoºtri în instruirea pentruaceastã misiune. Ca ºistructurã, misiunile unuiastfel de detaºament nu suntdiferite faþã de cele pe carele executã subunitãþile dinorganica unui batalion demanevrã. Însã, aici, coman-dantul de companie este pusîn situaþia de a lua deciziirapide ºi corecte în timpfoarte scurt, fãrã a beneficiade suportul pe care l-ar fiavut ca parte componentã aunui batalion, când s-ar fi

folosit de activitatea statului major al unitãþii, de lacare primeºti ordine ºi consiliere.”

Ultima ziA venit ºi ziua Z, ziua LFX-ului, a exerciþiului cu

trageri de luptã, cu muniþie realã de rãzboi ºi toate cate-goriile de armament din dotarea companiei, moment

care încununeazã perioa-da de pregãtire. Exerciþiultactic se terminase, cel desimulare se finalizase ºi elîn seara de dinainte, acumurma sã se dea proba defoc! Nu am avut acces înpunctul de tragere, dar amocupat o poziþie privilegi-atã pe culmea unui dealdin apropiere pentru a ve-dea mai bine ceea ce aveasã se întâmple. Pe bazascenariului, o patrulã par-curge un anumit itinerariustabilit, dupã care se în-toarce la bazã tot pe ace-laºi drum. Pe timpul des-fãºurãrii acestei acþiuni,va avea loc o detonareprematurã a unui DEI,chiar înainte de ajungereacoloanei de autovehiculela locul respectiv. Patrulaajunge, debarcã, face si-

guranþa zonei, moment în care militariinoºtri vor fi angajaþi cu S.A.F. (small armsfiring) de cãtre elemente insurgente de pepartea stângã a drumului pe direcþia de de-plasare. Am vãzut cu ochii mei reacþia oa-menilor implicaþi ºi toate fazele operaþiei.În dreapta mea, comandantul Batalionului26 Infanterie, ccoolloonneell DDaann IIoonneessccuu, supra-veghea întreaga activitate, atent fiind latoate detaliile. L-am rugat sã-mi spunã oconcluzie a tot ceea ce a constat, la încheie-rea LFX-ului: „Plec bucuros ºi liniºtit deaici din douã motive: timpul ºi condiþiilecreate de cãtre C.I.L.F.T. ne-au permis sãne instruim ºi, în acelaºi timp, toate obiec-tivele pe care ni le-am propus au fost atin-se. Am vãzut nivelul de pregãtire al oame-nilor întrunit în situaþii reale. Folosindacest sistem MILES, am reuºit sã îi intro-ducem în situaþia pe care aproape o trãiescacolo ºi au rãspuns foarte bine la toate ce-rinþele. Din punctul meu de vedere, suntemgata sã intrãm în teatrul de operaþii din Af-ganistan!”

Cum au evoluat militarii craioveni înCincu? ªi-au perfecþionat deprinderile, ºi-

au reînnoit cunoºtinþele despre noile tactici, tehnici ºiproceduri din teatrul de operaþii pe baza informãrilor pecare le-au primit de la eºaloanele superioare ºi le-auadaptat la noilor cerinþe, având în vedere cã aceastãcompanie va îndeplini o misiune altfel.

Cristina FRATU

Poligonul Cincu, primul pas din Poligonul Cincu, primul pas din cãlãtoria de 1.000 de mile!cãlãtoria de 1.000 de mile!

Pentru ca participarea la sfintele slujbe sã ne fiede folos, trebuie sã þinem seama de câteva reguli debazã ale comportamentului nostru în sfânta biseri-cã, dintre care le notãm pe cele mai importante:

- la sfânta bisericã vine fiecare când doreºte ºicând poate. Uºa sfântului locaº este deschisã per-manent în timpul slujbelor. Bineplãcut Domnuluieste însã a participa la toatã slujba sau mãcar de laînceputul Sfintei Liturghii. Cine vine devreme labisericã se poate închina la toate sfintele icoane,dar cine vine mai târziu, dupã începerea Sfintei Li-turghii, îºi va cãuta discret un loc mai la urmã ºi nuva mai veni în faþã, spre a nu tulbura pe cei inte-graþi deja în rugãciune;

- corect este ca cei care vin la bisericã mai de-vreme sã nu se aºeze aproape de intrare, din motivesubiective, cum ar fi cã „nu sunt vrednici sã steaprea în faþã”, pentru a da posibilitatea ºi acelorcreºtini care, din motive binecuvântate, vin mai târ-ziu, sã aibã acces în sfânta bisericã fãrã a tulburabuna rânduialã ºi ordinea din sfântul locaº;

- trebuie sã fim îmbrãcaþi cuviincios ºi cu hainecurate ºi sã nu purtãm ostentativ bijuterii luxoase(lanþuri, medalioane, ghiuluri, brãþãri, broºe º.a.).Femeile sã nu se fardeze strident (dacã se poate,deloc!), nici sã-ºi vopseascã buzele peste mãsurã,cãci altfel riscã sã-ºi lase rujul pe icoane, murdã-rindu-le. Este bine ca femeile sã poarte fustã lungã,nu pantaloni, iar bãrbaþii costum decent, nu blugisau altceva ce nu cadreazã cu biserica. Nu-i obliga-

toriu ca femeile sã poarte basma pe cap, dar cele cepoartã bine fac;

- în timpul Sfintei Liturghii, nimeni nu va sta înfaþa icoanelor de la Sfântul Altar, pe solee, altfelcredincioºii vor fi nevoiþi sã priveascã spatele celorcare nu þin seama de aceastã regulã. În plus, cei ca-re se posteazã acolo îi pot incomoda pe preoþi cândies sã tãmâieze ºi pe credincioºii care vin sã se îm-pãrtãºeascã;

- când ies preoþii cu Cinstitele Daruri, nu estebine sã ne întindem pe jos înaintea lor, de-a curme-ziºul, întrucât existã riscul ca preoþii sã se împie-dice ºi sã împrãºtie, Doamne fereºte!, vinul dinSfântul Potir ºi pãrticelele de pe Sfântul Disc;

- dupã ce am intrat în sfântul locaº ºi ne-am gã-sit un loc în care sã nu deranjãm pe cineva, este bi-ne sã stãm acolo pânã la sfârºit, nu sã ne mutãm decolo-colo, nici sã pãrãsim slujba înainte de a se ter-mina. Despre cei ce pleacã înainte, Sfinþii Pãrinþispun cã se aseamãnã cu Iuda care a pãrãsit Cina ceade Tainã înainte de a se încheia;

- în legãturã cu „locul” pe care ni-l alegem, dacãvrem sã ocupãm un scaun, este bine sã privim în ju-rul nostru ºi sã vedem dacã nu cumva sunt persoanemai în vârstã sau bolnave care ar avea nevoie sãstea jos. Dacã da, atunci ar fi cuviincios sã cedãmscaunul. O altã soluþie pe care o recomandãm esteca, atunci când sunt mulþi credincioºi în bisericã,scaunele sã fie folosite pe rând de cãtre cei care nupot sta tot timpul în picioare;

- atenþia credincioºilor trebuie sã fie îndreptatãspre Sfântul Altar, spre a ne concentra la sfinteleslujbe, nu spre uºã ca sã vedem cine intrã ºi cine ie-se sau în ambele pãrþi, „studiind” cine a venit ºi ci-ne nu, cu ce s-a îmbrãcat cutare ºi cutare etc., tul-burând, astfel, pe alþii cu indiscreþia noastrã;

- nu este bine ca, în timpul slujbei, unii credin-cioºi sã stea în pridvorul bisericii ºi sã vorbeascã.Fãcând aºa, aduc ofensã lui Dumnezeu, preotuluicare sãvârºeºte slujba ºi credincioºilor aflaþi la ru-gãciune. De asemenea, fumatul în pridvor este totalincompatibil cu atmosfera de sfinþenie a bisericii!

- la intrarea în sfântul locaº, cei care au telefoa-ne mobile trebuie sã le închidã, spre a nu tulburaslujba cu zgomotul produs de eventualele apeluri;atragem atenþia, de asemenea, cã nu este cuviinciossã intrãm în sfântul locaº cu guma de mestecat îngurã;

- nu trebuie sã cântãm mai tare decât cântãreþiiºi coriºtii, spre a nu-i acoperi ºi a nu deranja, ast-fel, slujba. Dacã vrem totuºi sã însoþim corul cu vo-cea noastrã, trebuie s-o facem foarte încet (piano),spre a nu tulbura pe cei din jur;

- nu este îngãduit nimãnui sã vorbeascã în bise-ricã, iar când cumpãrãm lumânãri sau altceva de lapangar, sau când venim la Sfântul Altar la preot,trebuie sã vorbim cât mai încet posibil, în ºoaptã,în aºa fel încât sã nu deranjãm sfânta slujbã.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Castelul Peleº este unul dintre cele mai importanteedificii de tip istoric din România, având caracter deunicat ºi este, prin valoarea sa istoricã ºi artisticã, unuldintre cele mai importante monumente de acest fel dinEuropa celei de a doua jumãtãþi a secolului al XIX-lea.

Principele Carol I, ales domn al României în 1866,viziteazã pentru prima datã Sinaia în luna august aacelui an, rãmânând încântat de frumuseþea respecti-velor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat demunte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotãrãºteconstruirea unui castel într-un loc retras ºi pitoresc:Piatra Arsã. Câþiva ani mai târziu, în 1872, el cumpã-rã terenul (1.000 de pogoane), iar lucrãrile încep în1873, sub conducerea arhitecþilor Johannes Schultz,Carol Benesch ºi Karel Liman. Mai întâi, lucrãtorii audepus eforturi pentru a stãpâni elementele capricioaseale naturii, cum ar fi cursurile subterane de apã saualunecãrile de teren.

Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au tre-buit doi ani pentru terminarea amenajãrilor; în totacest timp, domnitorul a supravegheat personal, în de-taliu, lucrãrile. În 1875, se pune piatra de temelie acastelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de mo-nede de aur de 20 de lei, primele monede româneºti cuchipul lui Carol I.

Castelul PeleºÎn 1883, are loc inaugurarea oficialã a Peleºului, pe

care domnitorul l-a vãzut ca pe un „sediu” al noii di-nastii. Iar aºezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâm-plãtoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceeagraniþa României cu Austro Ungaria. Însã, în viitor,dupã unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelulse va gãsi chiar în inima þãrii. Peleºul va cãpãta apoi otot mai mare importanþã, devenind reºedinþa de varã afamiliei regale române, care petrecea aici destul demultã vreme, de obicei din mai pânã în noiembrie.Aici s-au þinut importante întruniri politice, cum aufost Consiliile de Coroanã din 1914 (când s-a hotãrâtneutralitatea României din Primul Rãzboi Mondial,care tocmai începuse) ºi din 1925.

Castelul a gãzduit multe personalitãþi ale vremii,scriitori, muzicieni, dar ºi regi ºi regine. Cea mai im-portantã vizitã a fost aceea a bãtrânului împãrat alAustro-Ungariei, Franz Joseph, în 1896. Acesta a fã-cut o mulþime de fotografii cu acel prilej, fiind impre-sionat de frumuseþea ºi bogãþia castelului. În 1906, seaºtepta o nouã vizitã a împãratului, cu ocazia sãrbãto-ririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acestprilej, a fost amenajat la castel apartamentul imperial,însã vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.

Chiar dupã inaugurarea sa din 1883, Peleºul vamai suferi modificãri, extinzându-se mereu. La formaactualã se ajunge abia în 1914 (anul morþii regelui Ca-rol I). Castelul are 160 de camere ºi mai multe intrãriºi scãri interioare. Turnul central mãsoarã nu mai pu-þin de 66 de metri înãlþime. Pe lângã Peleºul propriu-zis, în zonã au mai fost înãlþate încã douã construcþiimai mici, Peliºorul ºi Foiºorul.

Peleºul are ºi o salã de teatru, cu o micã scenã ºi 60de locuri, plus loja regalã. Castelul avea dotãri foartemoderne pentru epoca în care a fost construit. Deexemplu, plafonul de sticlã al holului de onoare estemobil, putând fi acþionat de un motor electric. Încã din1883, castelul are încãlzire centralã.

Pe lângã castel, au fost construite Peliºorul, corpulde gardã, Economatul, Casa de Vânãtoare Foiºor, graj-durile, uzina electricã ºi Vila ªipot. Pânã la terminareacastelului (1883), Regele Carol I ºi Regina Elisabetaau locuit la casa de vânãtoare, terminatã înaintea cas-telului. Datoritã uzinei electrice proprii, Peleºul a fostprimul castel electrificat din Europa.

Peleºul a avut o importanþã deosebitã pentru isto-ria þãrii noastre. Aici s-a nãscut, în 1893, viitorul regeCarol al II-lea (1930-1940), primul rege al dinastieinãscut pe pãmânt românesc ºi primul botezat în reli-gia ortodoxã. În 1921, la Foiºor, s-a nãscut fiul sãu, re-gele Mihai I. În 1921, are loc la Peleº, nunta principe-sei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la careparticipã o mulþime de personalitãþi ale vremii, inclu-siv Nicolae Iorga. Doi ani mai târziu, au loc serbãrilesemicentenarului castelului Peleº (50 de ani de la în-ceperea lucrãrilor).

Castelul va rãmâne reºedinþã a familiei regale pânãîn 1948, când este confiscat de regimul comunist. Esteinteresant de observat cã Nicolae Ceauºescu a vizitatcastelul destul de rar. O poveste care circula în anii ‘80spunea cã soþii Ceauºescu ar fi dorit sã-ºi stabileascã oreºedinþã de protocol la Peleº.

Cunoscându-se faptul cã aceºtia aveau mania de aordona tot felul de demolãri ºi schimbãri, muzeografiii-au speriat spunându-le cã în interiorul Castelului es-te o ciupercã ce atacã elementele din lemn ºi este foar-te dãunãtoare omului. În fapt, adevãrul este cã o ciu-percã atacase grinzile clãdirii din cauza umezelii ºi aneaerisirii. Din acest motiv, au demarat lucrãrile derestaurare, fiind înlocuitã structura de rezistenþã dinholul de onoare ºi din sufrageria de la parter. Prudenþi,soþii Ceauºescu au petrecut o singurã noapte la Castel,dormind în Foiºor.

Dupã Revoluþia din decembrie 1989, Castelul Pe-leº ºi Peliºorul au fost reintegrate în circuitul turistic.În 2006, guvernul român a anunþat retrocedarea caste-lului fostului rege Mihai I de România. Contrar zvonu-rilor, castelul nu a fost vândut Statului Român pentrusuma de 30 de milioane de euro. Retrocedarea efectivãs-a realizat la data de 20 februarie 2007. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013Pagina 6

Caste lu l Pe leºCas te lu l Pe leºRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...ÎÎNNGGEERRUULL DDEE LLAA MMIIEEZZUULL

NNOOPPÞÞIIIILordul Luke Stokehurst este

captivat de graþia ºi frumuseþearegalã a domniºoarei Karen Bill-ings, care a apãrut de nicãieri ºiacum stã hotãrâtã în faþa lui. Dardomniºoara Billings mai are ºi unalt nume. Este ducesa Anastasia,descendenta unei familii renumi-te din aristocraþia rusã, condam-natã la spânzurãtoare pentru în-junghierea logodnicului ei, o cri-mã pe care nu-ºi amintea sã o ficomis. Evadatã în mod misterios, ajunge în Anglia, unde îºicautã adãpost ca umilã guvernantã în casa acestui bãrbat vã-duv, care a trecut ºi el printr-o tragedie. Amândoi trebuie sãsfideze societatea ºi forþele rãzbunãrii, pentru ca ea sã fie în si-guranþã ºi dragostea lor sã devinã o pasiune copleºitoare.

Ce sã vedem...Noul film - Blue Jasmine Dupã ce totul se prãbuºeºte în jurul ei, inclusiv mariajul cu

afaceristul bogat Hal, eleganta Jasmine - membrã a înaltei so-cietãþi din New York - se mutã cu sora ei, Ginger, în modestulapartament al acesteia din San Francisco, pentru a încerca sã-ºi punã viaþa în ordine. Jasmine ajunge la San Francisco într-o stare psihicã fragilã, cu mintea tulburatã de cocktailul zilnic

de antidepresive. Deºi îºi poate pãstra, în-cã, aparenþa aristocraticã, Jasmine e undezastru emoþional, lipsindu-i, în plus, ca-pacitatea de a-ºi asigura singurã traiul.Jasmine începe sã creadã cã ºi pentru eaexistã o speranþã când îl întâlneºte peDwight, un diplomat care se îndrãgosteºteimediat de frumuseþea ºi stilul ei sofisti-cat...

Ce sã ascultãm...Julio Iglesias - Într-o atmosferã romanticã de neuitat, celebrul

cântãreþ spaniol, Julio Iglesias va cuceri încã o datã publicul dinRomânia, cu o performanþã inegalabilã ce se va desfãºura pe 24octombrie a.c. la Sala Palatului din Bucureºti. Organizat de In-ternational Best Project, concertul din acest an are la bazã un atuuesenþial, extrem de important atât pentru interpret, orchestraacestuia, precum ºi pentru auditoriu.Faþã de reprezentaþiile anterioare dinRomânia, susþinute în spaþii amenajateîn aer liber, Julio Iglesias a ales deaceastã datã sã concerteze într-o salãde spectacole cu o acusticã adecvatã,fapt ce le va garanta spectatorilor o ex-perienþã muzicalã fascinantã. Prin ur-mare, fanii artistului din România vorbeneficia în aceastã toamnã de un con-cert LIVE grandios, din programul cã-ruia nu vor lipsi cele mai cunoscute melodii ale artistului, „BailaMorena”, „Guantanamera”, „La Carretara”, „El Amor” sau„Aqua dulce, aqua sala”. (O.M.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Î ndrumãr i p r i v ind compor tamentu l în b i se r i cãÎndrumãr i p r i v ind compor tamentu l în b i se r i cã

Trezeºte-te! Dacã tu vrei un lucru de laviaþã, trebuie sã-l câºtigi.

Este o mare greºealã sã distrugi prezentulamintindu-þi de un trecut fãrã viitor.

Chiar ºi cel mai bogat om din lume, estesãrac fãrã dragoste în inima sa.

ªi cei mai puternici se simt singuri. ªi ceimai puternici au nevoie de mângâiere.

Nu-i cere lui Dumnezeu sã te scape de ob-stacolele vieþii, ci roagã-te sã-þi dea putere sãle depãºeºti.

Femeia trebuie sã fie mereu cuceritã.Chiar dacã este a ta.

Timpul deschide ochii, vindecã rãnile, darnu te face sã uiþi cine þi-a fãcut rãu.

Nu pãrãsi niciodatã ochii care te admirã ºidragostea care þi-e dãruitã din suflet.

Iubirea e ca marea: pãstreazã în adâncul eitot ce a primit.

Lacrimile sunt ca ploaia, doar cã nu spalãstrãzi, ci suflete.

Nu conteazã cu adevãrat ce ai în viaþã, cipe cine ai alãturi când treci prin viaþã.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

De ce îi ajutã paracetamolul pe sportivi sã obþinã rezultate mai bune?

Un nou studiu publicat în jurnalul „ExperimentalPhysiology” aratã cã paracetamolul are un efect sem-nificativ asupra performanþei sportive ºi asupra abili-tãþii corpului de a gestiona provocarea termicã a acti-vitãþilor sportive desfãºurate în condiþii de cãldurã.

Cercetãtorii ce au realizat acest studiu au arãtat înalte cercetãri mai vechi cã paracetamolul poate îmbu-nãtãþi performanþa sportivilor prin reducerea dureriiasociate activitãþii sportive. Acum, într-o nouã cerce-tare, oamenii de ºtiinþã sugereazã în premierã cã acestmedicament îmbunãtãþeºte totodatã ºi perioada detimp pe care cineva o poate dedica activitãþii sportiveîn condiþii de caniculã. Datele obþinute de cercetãtorisugereazã cã paracetamolul reuºeºte acest lucru prinreducerea temperaturii corporale în timpul activitãþiifizice, ceea ce îmbunãtãþeºte ulterior toleranþa la cãl-durã.

Pentru acest studiu, un grup de bãrbaþi sãnãtoºi auînghiþit o singurã dozã de paracetamol sau de placeboînainte sã foloseascã o bicicletã, la o intensitate fixã încondiþii de cãldurã. În timpul activitãþii fizice, cerce-tãtorii au colectat mãsurãtori ale temperaturii pielii ºitemperaturii interioare, alãturi de percepþia de cãldurãa voluntarilor.

Rezultatele obþinute ar trebui sã dea de gândit au-toritãþilor, maiales cã estevorba despre opastilã care secomercializea-zã fãrã reþetã.

„În primulrând, WADA ºicelelate autori-tãþi anti-dopingar trebui sã iaîn calcul folosi-

rea medicamentelor anti-inflamatorii non-steroidieneîn sport, atât în ceea ce priveºte efectul lor asupra per-formanþei, cât ºi asupra sãnãtãþii. În cel de-al doilearând, paracetamolul ar trebui sã fie luat în calcul dreptmedicament la care sã se recurgã în cazurile în carecãldura excesivã face victime”, a explicat dr. LexMauger, autorul acestui studiu realizat la The Schoolof Sport and Exercise Sciences din cadrul Universitã-þii Kent.

„Deºi am descoperit cã paracetamolul creºte peri-oada de timp pe care cineva o poate petrece fãcândsport în cãldurã ºi cã acest lucru are loc în acelaºitimp cu reducerea temperaturii corpului, nu am desco-perit mecanismele specifice care duc la o asemeneaconcluzie. Acum este important sã încercã sã izolãmmecanismul prin care paracetamolul reducea tempe-ratura participanþilor în timpul activitãþii fizice”, amai adãugat Mauger.

Medicii români au descoperit ce se întâmplã în creier dupã moarte

Creierul ar putea sã rãmânã activ chiar ºi dupã cedispozitivele de monitorizare a activitãþii cerebralearatã pe ecran o lunie drapatã, sugera un nou studiu.

Studiul a fost iniþiat dupã ce medicii din Româniaau observat o activitate cerebralã ciudatã pe o encefa-logramã a unui pacient care a intrat în comã în timpce era sub influenþa medicamentelor împotriva con-vulsiilor.

Dupã aceastã observaþie, cercetãtorii de la Univer-sitatea din Mon-treal au aneste-ziat 26 de pisiciºi le-au înregis-trat activitateacerebralã din re-giunile corticalesuperioare ºi dinhipocamp. În ca-zul tuturor pisi-cilor, s-a consta-tat cã, dupã ce e-lectroencefalografia a indicat cã activitatea cerebralãa încetat, hipocampul animalelor încã pãrea sã deasemne de activitate. Potrivit cercetãrilor, rezultatelepar sã indice acelaºi fenomen observat în cazul paci-entului uman. Oamenii de ºtiinþã spun cã descoperiri-le sugereazã cã este posibil ca, printr-un proces necu-noscut de noi, creierul sã aibã capacitatea de a supra-vieþui comei extrem de adânci ºi cã inducerea uneiastfel de stãri ar putea ajuta la prezervarea anumitorfuncþii cerebrale care altfel ar fi oprite, lucru care arduce la atrofiere cerebralã.

Dovezi ale creºterii bruºte a activitãþii cerebraledupã stopul cardiac ar putea explica anecdotele spusede pacienþii care ºi-ar revenit din experienþele dinpreajma momentului morþii ºi care se referã la senza-þia de pãrãsire a corpului sau a amintirilor care se de-ruleazã cu repeziciune ca un film. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013 Pagina 7

Gadgetul care transformãcasetele audio în mp3

Sunt mulþi nostalgici care au pãs-trat casetele audio ºi, cu siguranþã, ºimai mulþi care au în continuare vini-luri, despre care se spune cã redau su-netul muzicii într-un fel aparte ºi niciun alt suport nu reuºeºte sã egalezeaceastã calitate. Majoritatea melodii-lor se gãsesc acum ºi în format mp3,însã sunt multe înregistrãri vechi, con-certe ºi albume pe care nu le mai gã-seºti decât pe viniluri sau casete au-dio. Dacã doriþi sã le ascultaþi ºi pemp3 player, pe tabletã sau la compu-ter, existã o modalitate pentru a trans-fera muzica de pe viniluri ºi caseteleaudio.

Ion Duo Deck are un minicaseto-fon ºi un pick-up ºi te ajutã sã trans-formi înregistrãrile în mp3. Sistemulde înregistrare nu este foarte complex.Se conecteazã printr-un cablu USB lacomputer, iar prin intermediul unuisoft care se aflã în pachet, puteþi facetransferurile. Trebuie precizat faptulcã înregistrãrile sunt fãcute în timpreal. Aparatul costã în jur de 600 delei.

Pentru a edita melodiile, puteþi fo-losi câteva softuri de editare gratuite.Audacity este unul dintre cele maipopulare softuri open-source de edita-re audio. Funcþioneazã pe toate siste-mele de operare. Te ajutã sã faci înre-gistrãri live, poþi importa ºi edita fiºi-ere mp3, wav, aiff, sau ogg. Are o su-medenie de efecte ºi poate, de exem-plu, sã elimine zgomotul de fond.

De asemenea, MP3 Cutter poate

fi perfect pentru cei care nu vor decâtsã taie melodiile preferate sau au ne-voie de bucãþi din fiºierele audio detip mp3, wav sau ogg. E foarte simplude folosit ºi, la fel ca ºi celelalte, e gra-tuit.

FIFA 13! Cine sunt gameriicare dau clasã naþionalei

lui Piþurcã?România a reuºit performanþa de a

ajunge Campioanã Europeanã la FIFA13, un rezultat la care Piþurcã&Co nicimãcar nu pot visa.

Echipa României a învins Ungariaîn finalã, cu scorul zdrobitor de 15 la5, în competiþia organizatã de Electro-nic Sports League, cel mai tare campi-onat de FIFA 13 care se þine la noi pecontinent. A venit ºi rândul nostru sãfim cei mai buni.

„Dupã ce în ultimii ani am reuºitmereu sã ajungem în top 3, de dataaceasta a venit ºi rândul nostru sã fimcei mai buni. Vreau sã-i felicit pe toþicoechipierii mei care au jucat senza-þional ºi vreau sã le mulþumesc tuturorcelor care ne-au susþinut, în specialsutelor de spectatori care, meci demeci, au fost prezenþi pe stream ºi ne-au susþinut”, spune Ovidiu „Ovvy” Pã-traºcu, unul dintre gamerii români.

La un campionat de fotbal pe cal-culator, o întâlnire între naþionalele adouã þãri se joacã în sistem de 5 me-ciuri 1 la 1. Fiecare partidã pune faþãîn faþã câte un jucãtor din cele douãþãri. Iatã cum a fost meciul jucat deOvvy împotriva maghiarului cu nick-name-ul HUNRolcsi106:

Pânã sã ajungã în finalã, ai noºtriau trecut în sferturi de naþionala Olan-dei, scor 12-8, iar în semifinalã de Ru-sia, pe care au eliminat-o la golaveraj,dupã un meci terminat cu scorul de10-10. Faza grupelor nu le-a pus nici oproblemã bãieþilor noºtri, au bãtut fãrãdrept de apel Portugalia (scor 15-5) ºiSpania (scor 12-8).

La Campionatul European deFIFA 13 au participat 14 echipe de pebãtrânul continent.

Pentru reuºita lor, gamerii româninu au primit nici un ban, ci doar o se-rie de facilitãþi pe site-ul ESL, cea maimare platformã pentru jocurile de PC.

Nokia pregãteºte „o premierã mondialã”

Nokia a invitat jurnaliºtii la o „pre-mierã mondialã” la Moscova. Invitaþiaare imprimate câteva clape de pian ca-re nu ne oferã prea multe sugestii refe-ritoare la gadget-ul care ar putea sã selanseze. Tot ce putem sã spunem estecã ar trebui sã aibã un sunet de calita-te. Dacã e sã centralizãm zvonurile ca-re îi privesc pe finlandezi, ne putemgândi cã ar putea fi vorba despre lan-sarea unei tablete. Se vorbeºte multdespre una cu Windows RT, care ar fi

în lucru. Apoi, cei de la Nokia au maipregãtit ºi un smartphone Full HD cudiagonala mare ºi sistemul de operareWindows Phone. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

☺☺F i n a l a

Campiona-tului Mon-dial de fot-bal. Toate

locurile sunt ocupate, în afa-rã de unul. Apare un tip ºi-lîntreabã pe cel care stãtealângã:

- E liber?- Da, rãspunde tipul.- Nu pot sã cred… cât de

nebun trebuie sã fii ca sã aiun asemenea loc ºi sã nu viila meci?

- Adevãrul e cã ºi loculãsta e al meu. Trebuia sã vincu soþia mea, am fost împre-

unã la toate campionatele în-cepând din 1982, de cândsuntem cãsãtoriþi… Din pãca-te, ea a murit…

- ªi nu aþi gãsit pe nimenisã vã însoþeascã, un prieten,un vecin?

- Nu, toþi sunt la înmor-mântare…

☺☺Un marinar stã în portul

Marsiliei ºi bea de nu se maiþine pe picioare. Un trecãtorintrã în vorbã:

- ªtiþi cã, anual, morpeste 10.000 de francezi dincauza bãuturii?!

- Nu mã intereseazã! Eusunt rus...

☺☺O studentã blondã susþi-

ne examenul la Economie.Subiectul: Teoria economicãa lui Adam Smith. Profeso-rul observã cã studenta blon-dã nu are nici o idee ºi, do-rind totuºi s-o promoveze, oîntreabã:

- Dar care este prenume-le lui Smith?

Fata se uitã în salã poatevreun coleg îi va ºopti, darîn zadar.

- Hai, amintiþi-vã, esteatât de simplu!

Fãrã rezultat. Profesoru-lui i se face milã de studentãºi pãrinteºte o întreabã:

- Atunci, spune-mi: cumîl chema pe primul bãrbat?

Blonda roºind ºi evidentruºinatã rãspunde:

- Marian!☺☺

O frumoasã face autosto-pul pe autostrada Bucureºti-Piteºti. Opreºte un superbJaguar roºu ºi o ia. Pornescºi, la un moment dat, bãrba-tul zice:

- Domniºoarã, sunteþicea de-a treia femeie gravidãpe care o duc la Bucureºti.

- Dar nu sunt însãrcinatã!se revoltã domniºoara.

- N-am ajuns încã laBucureºti! ...

www.bancuri.ro

CERERE

SUMÃ

VÂRÂTÃ

ÞINUTURI

A ASCUNDE

DOMOALÃ

VARIETATE

INUTIL!

CLARÃ

PLÂNGÃTOR

JUSTIFICAT

DESPOÞI

LUGOJANÃ

POLEMIC

A SEMNALA

ªPERÞRECLAMÃ

T.V.FIUL

SECOLULUI A HÃMÃI

STIL DE ÎNOT

CONTINENT

TONÃ (abr.)

EVACUAT

A ÎNªIRA

ACEST (POP.)

DUBLETE!

CUTÃ!

MÂNÃSPARTÃ

AIDOMA

A TRANS-PORTA

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 18 (367) din 30 septembrie 2013Pagina 8

Aventura mea, ºi nu numai, avea sã înceapã într-o di-mineaþã de iulie, destul de rãcoroasã pentru aceastã peri-oadã a anului, fãrã ca nimic sã prevesteascã neliniºtea ceavea sã ne cuprindã. Prin NE sã se înþeleagã participanþiila selecþia ce s-a organizat în partea de curte ce aparþineBatalionului 1 CIMIC, curte pe care-o împarte cu Briga-da 1 Mecanizatã. Multe feþe noi, zâmbete precedate desurpriza revederii colegilor de ºcoalã ºi emoþii, multeemoþii trãdate de priviri fixate într-un punct, mâini frã-mântându-se ce se prindeau de bretelele rucsacului carene servea drept punct de sprijin. Cu toþii ne-am prezentatla probe cu capul plin de poveºtile celor care au mai tre-cut prin asemenea momente, poveºti al cãror final era tottimpul: „Nu-i dracul atât de negru!”. Ei bine, acum potinfirma toate cele auzite.

Partea cea mai frumoasã a fost când am ajuns la capi-tolul prezentarea candidaþilor ºi am constatat cu stupoarecã astrele nu ne-au ferit de concurenþa internã, unde maipui ºi mixul 5 pe 2. Nu ºtiam cã ne fãcusem raport pe 2funcþii, nu pe una. Pe principiul am intrat în horã, acumtrebuie sã joc, mai ales cã simþeam cã am datoria moralãfaþã de cei care ºi-au pus semnãtura pe raportul personal,încerc sã fac tot ce-mi stã în putinþã ºi sã merg pânã la ca-pãt. Fiecare având o motivaþia proprie, am urmat mecanicindicaþiile comisiei care ne-a plantat ca pe niºte marione-te. Pe bãieþi, la camion, via SMFT pentru evaluarea cre-ierului, în timp ce fetele urcau ager treptele spre camera

de schimbarea a þinutei militare cu cea sportivã în vede-rea susþinerii probelor fizice care sã releve… rezistenþa laefort (Mi-a trebuit puþin timp sã mã hotãrãsc!). De cemarionete? Pentru cã asta eram în încercarea de a crea oprimã impresie bunã, de a nu deranja încã din ziua incipi-entã.

ªi iatã-ne aliniate pentru flotãri, abdomene ºi alergaresau târâre, dupã caz, toate sub atenta supraveghere a co-mandantului batalionului, colonel Marian Silvian Rãdu-lescu. Acesta a þinut morþiº sã fie prezent. Pentru „trans-parenþã”. Am auzit atât de des acest cuvânt, încât îmi vortrebui mai mult de 12 luni sã mi-l scot din vocabular. LaCIMIC, totul se deruleazã sub semnificaþia acestui word(Între timp, m-am ºi americanizat!). ªi uite aºa, rând perând, au trecut zilele de testãri, împuþinându-ne vizibilpânã am rãmas 3 fete (FET-ul) ºi 4 bãieþi. Mai pe scurt,CIMIC Team. Nu vreau sã detaliez despre probe pentru anu ajunge la termeni precum imparþialitate ºi obiectiv, cu-vinte care stârnesc rumorile ºi zâmbetele specifice gloa-tei, hoardelor obiºnuite sã intre cu valul prin burta ciorii,ºtiind un singur lucru: Noi suntem luptãtori, frate! Vor-besc de pace ºi aratã armele, spunea un poet modern la unconcert hip-hop.

Dupã toate neliniºtile ºi scenariile insuflate de atitudi-nea caldã, primitoare a celor care sunt profund interesaþide soarta ta ºi de viaþa pe care-o duci, cu toate cã atuncite-au vãzut pentru prima datã, apar în peisaj cei care tecatalogheazã dupã unitatea de provenienþã, ori fug de ce-va?! Aaaaa… de la comandamentul Diviziei 1? De la ziar?ªi brusc: cercetarea de la Brãila ce mai face? Am eu unrãspuns: CERCETEAZÃ?! Este liniºtitor faptul cã aceas-tã atitudine existã doar la un anumit nivel ºi cã, dupã dis-cuþii susþinute, dispare orice reminiscenþã a trecutului.

La finalul selecþiei, momentul care conteazã, poza degrup îi înfãþiºeazã pe urmãtorii: locotenent Viorel Cãlin –ofiþer CIMIC din S3, cãpitan Cristian Chirilã - ºef echipã,locotenent Marcela Dumitraºcu – ºef FET, plutonier-ma-jor Mihai Rusu, plutonier Costel Cânipeanu, plutonierAdriana Stãnilã ºi subsemnata – specialiºti. Ultimele do-uã, evident, în cadrul FET (Female Engagement Team).Aºadar, nu echipa FET, domnilor, deoarece este un marepleonasm!

La o sãptãmânã dupã ce s-a finalizat cernutul, printr-

o sitã cu orificiile de diferite diametre, a început pregãti-rea. Tot incinta încântãtoare a unitãþii despre care v-amvorbit ne-a folosit drept lãcaº de cult(urã). Am lãsat cãr-þile deoparte ºi am profitat la maximum de experienþaunei mâini de oameni care înseamnã de fapt CIMIC-uldin Armatã. Ce ºi cât am înmagazinat las la apreciereacelor care sunt în mãsurã sã judece acest lucru. Este ºtiutfaptul cã, atunci când cineva îþi vorbeºte despre un dome-niu de care eºti strãin, þi se pare cã acea persoanã are mul-te circumvoluþiuni comparativ cu creierul tãu precum þea-va de la AG, la fel cum unii care au cochetat cu CIMIC-ul odatã, preþ de câteva luni, au senzaþia cã ºtiu cu ce semãnâncã. Pentru ei am o sugestie: nu uitaþi un ºerveþel sãvã ºtergeþi la gurã! În concluzie, în perioada de pregãtirecare a durat 5 sãptãmâni în cadrul singurei unitãþi de pro-fil din Armata României, ne-am bucurat de toatã atenþiaºi bunãvoinþa unor oameni apreciaþi la nivel internaþionalde cãtre cei care au implementat conceptul în sistemele deapãrare, cu alte cuvinte de cãtre cei care sunt capabili sãse pronunþe vis-a-vis de nivelul nostru de pregãtire. Acestaspect, la care se adaugã faptul cã sunt ºi alte structuricare apeleazã la ei în instruirea de profil ºi exerciþiile încooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, ne-au fãcutpe noi, cei aflaþi la primul contact cu domeniul, sã fim si-guri cã avem parte de cea mai bunã lecþie de cooperare ci-vili-militari de care puteam beneficia. Teorie, STX-uri,shure, discuþii în englezã cu interpret, roluri, scenarii cam

asta a însemnat iniþiereaechipei. La momentul res-pectiv, ne-am simþit ca laAcademia de Teatru ºi Film,dar acum, privind în urmã,realizez cât de vitale au fosttoate aceste lucruri în pregã-tirea premergãtoare dislocã-rii în teatrul de operaþii.

Urmãtoarea etapã a pregãtirii

Antrenaþi în activitãþicare mai de care mai atracti-ve, nici nu am realizat cânda trecut timpul ºi ne-am tre-zit îmbarcaþi în maºinileproprietate personalã îndrum spre Craiova, undeavea sã ne aºtepte partea deinstruire în cadrul Batalio-nului 20 Infanterie. Nu potsã nu recunosc faptul cã e-ram nerãbdãtore sã ajung încurtea uneia dintre unitãþileparte a marii familii numiteDivizia 1 Infanterie, fãrã sãuit însã cã acum fac partedin FET. Prima zi a fost de

acomodare, ca întotdeauna. Ne-am cunoscut colegii, ambeneficiat de amabilitatea lor. S-au dovedit nerãbdãtori sãne introducã în atmosfera batalionului de manevrã.„Cimic-ul, aici este rastelul vostru! Armele, dupã cumurmeazã… Sã completaþi fiºele cutare ºi cutare (le ºtiamcã doar ce avusesem de-a face cu ele ºi în Bucureºti, darinformaþia ajunge mai greu scris, decât verbal, aºa cãne-am conformat). Mâine avem tragere!” Nu cred cã tre-buie sã vã ex-plic cam cât debuimaci eram,inclusiv eu, a-vând în vederecã mã aflampentru întâiaoarã pe melea-guri craiovene,iar noi habarnu aveam undeputem sã mân-cãm ceva. Nuam ºtiut nicitaximetristuluisã îi explicãmunde vrem sãajungem în di-mineaþa cupricina. Sim-þind parcã de-zorientarea ca-re ne caracteri-za, un adjutantbãtrân cum le place unora sã intituleze subofiþerul cu ex-perienþã, ne-a tras deoparte ºi ne-a explicat: „Copii, dacãvreþi sã bãgaþi ceva în stomac, vorbiþi cu mine, iar înceea ce priveºte tragerea ºi deplasarea, vorbiþi tot cu mi-ne. Orientaþi-vã ºi discutãm. Vã stau la dispoziþie cu ori-ce aveþi nevoie.” Ufff! Am respirat, ne-am resetat, de faptne-am scuturat pelerina de capitalã, ºi am trecut la acþiu-ne.

A venit ºi ºedinþa de pac-pac, am aruncat ºi cu grena-de ºi, la fel de vijelios cum ne-au cuprins evenimentele,au ºi trecut. Concluzia? ªi CIMIC-ul are tot militari în

compunere! Dupã toate acestea, am ajuns la partea deexerciþii în comun cu toate companiile. Seara, dimineaþa,un dute-vino continuu, dar mãcar ni s-a oferit ocazia sãexersãm partea de dialog cu populaþia afganã. Urmeazã ºifaza de cunoaºtere a mediului operaþional de care cu sigu-ranþã nu vom fi privaþi, mai ales cã ne bucurãm de toatãbunãvoinþa celor care pot decide asupra programului depregãtire. Dar, înainte de a trece la acest capitol, lucru ca-re se va întâmpla într-un material viitor, vreau sã insistasupra STX-urilor, pentru a înlãtura orice neclaritãþi apã-rute despre seriozitatea sau calitatea instruirii premergã-toare primului zbor cãtre Republica Islamicã Afganistan.

STX-uri sub lupãUn astfel de exerciþiu, de nivel pluton, implicã în me-

die 36 de militari, dintre care 12 reprezintã OPFOR-ul(opposite force), 2 Piranha, 2 VAMTAC-uri ºi echipaCIMIC cu FET, dacã are acest specific. Denumirea gene-ralã a temei sub care se desfãºoarã trupele în baza de in-strucþie Obedeanu este „Patrularea”. Sau cel puþin aºa afost în cazul Companiei 1 Infanterie, de unde am obþinutinformaþiile. De la ieºirea din FOB, unde se primeºte unindicativ cu denumirea unui element din tabelul lui Men-deleev, ºi pânã la intrarea în satul afgan materializat aco-lo ºi la întâlnirea cu elder-ul (un militar frumos înfãºuratîntr-un cearºaf cum vedeþi ºi pe la Hohenfels), luptãtoriitrebuie sã treacã peste mai multe obstacole. S-a tras asu-pra lor (cu muniþie de manevrã, nu vã zbârliþi!), s-au con-fruntat cu diferite tipuri de IED-uri, cu ambuscade, au de-monstrat cã ºtiu sã securizeze o zonã, sã evacueze un con-frate rãnit, sã cerceteze un punct obligatoriu de trecere...Apropos de asta, nu înþeleg nici acum de ce termenul mi-litar este punct obligat de trecere? Cine îl obligã, domni-lor?

Dupã analiza post-acþiune, când s-a tras linie, cel maiimportant a fost cainfanteriºti sã ºtiesã acþioneze co-rect, la timp ºi cufermitate în rezol-varea incidentelorcare pot apãrea petraseul unei patru-le. Nu trebuie sãuitãm însã aspec-tul relevant, ceeace face diferenþaîntre individ ºigrup, încredereape care militarii ocapãtã în ei înºiºiºi în colegii de toa-te gradele, în urmaunui antrenamentspecific. Sã nuconfundãm a filuptãtor cu a filuptãtor în cadrulunei echipe. Este

bine cunoscut faptul cã, atunci când vine vorba despre in-teresul grupului, sunt foarte uniþi, acþionând ca un tot pen-tru ca, la final, laudele sã fie pânã la cel mai înalt nivel.Una peste alta, structura CIMIC s-a simþit protejatã, aºacum ar fi trebuit, în sânul patrulelor. Aportul nostru a fostde naturã informaþionalã. Cu alte cuvinte, la pregãtireamisiunii, la analiza post-acþiune ºi printre picãturi, cândtimpul ne-o permite, îi informãm pe militari despre ceeace au ºi ce nu au voie sã facã în caz cã interacþioneazã cupopulaþia afganã.

M.m. cls.IV Monica DEACU

A r m a n o n k i n e t i c ã a A r m a t e iA r m a n o n k i n e t i c ã a A r m a t e i