CUPRINS1. Prezentare general la SC DEDEMAN SRL ..2 2. Tehnologia produciei i structura organizatorica a activitaii de producie (exploatare) i administrative...5 3. Zonele de cheltuieli i purtatori de costuri si unitaile de calcul................................4 4. Metoda de calculaie utilizata................7 5.Organizarea sistemului de conturi de gestiune la S.C. DEDEMAN S.R.L ..................................................................................................................................... ........8 6. Antecalculaia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L...............................................11 7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producie......................20 8. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a produciei obtinue...............................28 9. Calculaia costurilor efective ale produciei............................................................28 10. Decontarea costurilor totale ale activitaii de exploatare........................................33 11. Controlul bugetar.................................................................................................. 35 12. Analiza factorilor de producie ai SC DEDEMAN S.R.L.....................................36 13. Analiza activitaii de producie si comercializare..................................................43 14. Analiza cheltuielilor i veniturilor prin intermediul indicatorilor de eficiena.........................................................................................................................58

1.PREZENTARE GENERAL A SC DEDEMAN SRL SC DEDEMAN SRL BACU poate vorbi deja de istorie. Are o prezen pe pia de 13 ani, fiind nfiinat n 1992, nregistrat la Registrul Comerului cu numrul de nregistrare J / 04 / 2621 / 1992. codul unic de nregistrare: 2816464, Atribut fiscal R. n primul an, adic n 1992, SC DEDEMAN SRL BACAU deinea dou spaii comerciale. Pn n anul 1994 profitul a fost reinvestit in achiziionarea a nc dou spaii comerciale. Datorit diversificrii produselor, spaiul pentru depozitare era din ce n ce mai mare i n 1995 se deschide depozitul din cartierul CFR din Bacu. In anul 1999 dispunnd de o for logistic i financiar impresionant care i permite s rmn un juctor important pe o pia unde concurena este din ce n ce mai agresiv, SC DEDEMAN SRL deschide dou spaii comerciale n oraul Oneti, judeul Bacu. n anul 2001 se mut cu sediul n strada Al. Tolstoi, numrul 4. Astzi compania deine 23 de magazine n oraele: Bacu, Vaslui, Iai, Comneti, Oneti, Suceava i depozite pe suprafee cuprinse ntre 1850 i 4000 de metri ptrai i un parc auto de aproximativ 100 de maini. SC DEDEMAN SRL BACU a ocupat ncepnd cu anul 1995 primele trei locuri n topul judeean al firmelor din Bacu. n anul 2002, a fost cea mai puternic din judeul Bacu la seciunea Comer ntreprinderi mari i a ocupat locul patru pe ar n clasamentul Camerei de Comer i Industrie a Romniei. Obiectul principal de activitate al SC DEDEMAN SRL BACU const n practicarea comerului en-gros i en-detail cu materiale de construcii. SC DEDEMAN SRL BACU se adreseaz firmelor, dar i clienilor firmei care activeaz n domeniile: instalaii termice, gaz, ap, electrice; amenajri i decoraiuni interioare, construcii de cldiri civile i industriale,

SC DEDEMAN SRL BACU a reuit s realizeze n Romnia stilul supermagazin depozit de unde poi cumpra totul pentru casa ta. De aici i sloganul firmei TOTUL PENTRU INTERIOR. TOTUL PENTRU EXTERIOR. 2

Un alt aspect important care ridic firma SC DEDEMAN SRL BACAU la nivelul marilor comerciani internaionali este faptul c fiecare magazin, fiecare depozit pune la dispoziia clienilor si servicii complete, consultan i asisten la cumprare, transport, garanie i service dup cumprare. Succesul pe care l cunoate SC DEDEMAN SRL BACU n acest moment este rezultatul a dou mari strategii ctigtoare. Prima a fost decizia companiei de a cumpra spaiile comerciale i nu de a le nchiria n perioada cnd dobnda bancar era mai mic dect inflaia. Povara financiar a chiriilor pe care o suport de obicei comercianii s-a diminuat considerabil n cazul DEDEMAN, ceea ce i-a permis s i ndrepte investiiile ctre dezvoltarea altor segmente ale afacerii. A doua strategie este tocmai aceea de a face investiii n permanen. SC DEDEMAN SRL BACU a investit tot profitul companiei n dezvoltarea susinut att a capitalului ct i a managementului. SC DEDEMAN SRL BACU a achiziionat n timp spaii comerciale, terenuri, depozite, mijloace de transport, software i hardware, aciuni la alte companii i i-a mrit continuu capitalul circulant, investit n stocurile de produse. SC DEDEMAN SRL BACU nu este doar un depozit imens sau un magazin de proporii, ci un partener activ al fiecrui cumprtor n parte. Aceast atitudine face ca SC DEDEMAN SRL BACU concureni. Obiectul de activitate al SC DEDEMAN SRL BACU este: import - export; fabricarea de elemente de dulgherie i tmplrie pentru construcie; producia de ambalaje de lemn; fabricarea altor produse de lemn; producia de scaune (exclusiv din metal); producia mobilierului pentru birou i magazine; producia mobilierului pentru buctrii; producia altor tipuri de mobilier; comer intermediar cu material lemnos i de construcii; s fie foarte diferit i foarte greu de imitat de ctre

3

comer intermediar cu mobil, articole de menaj i de fierrie; comer cu ridicata al produselor din ceramic, sticlrie, tapete i produse de ntreinere; comer cu ridicata al materialului lemnos i de construcii; comer cu ridicata al echipamentelor i furniturilor de fierrie, ipsoserie i nclzire; comer cu ridicata al produselor chimice; comer cu amnuntul al mobilei, articolelor de iluminat i a altor articole de uz casnic; comer cu amnuntul al articolelor de fierrie, vopsitorie, sticl i articole din sticl; transporturi rutiere de mrfuri; depozitari. Exist foarte multe aspecte care difereniaz afacerea DEDEMAN de afacerile tradiionale de comer cu materiale de construcii care exist n Romnia. Este vorba despre conceptul mai multe magazine sub acelai acoperi, de unde se pot achiziiona toate produsele necesare pentru construcii, fie c este vorba despre amenajarea interioar sau exterioar a imobilelor. Cu alte cuvinte SC DEDEMAN SRL BACU deine o linie de produse complet. ns nu este vorba numai despre o diversitate de produse din aceiai gam, pornind de la cele de tip economic (adic la preuri mici) pn la produsele de lux.

2. Tehnologia produciei i structura organizatoric a activitii de producie si administrativeLa edina din 30.04.2008 a fost aprobat organigrama i structura organizatoric existent a societii: Doua sectii principale de productie: O sectie de prelucrare; O sectie de asmblare; Doua sectii de activitate auxiliara:

4

Personal TESA;

Altelier de intretinere si reparatii; Centrala termica.

Situaia personalului la data de 31.12.2008 se prezint astfel:

Muncitori sectia de prelucrare; Muncitori sectia de asamblare; Muncitori altelier de intretinere si reparatii; Muncitori centrala termica.

3. Zonele de cheltuieli i purttorii de costuri i unitile de calculLocurile de cheltuieli sunt locuri de munc unde se consum diferite resurse. Unele dintre locurile de munc sunt locuri de producie (sunt legate de procesul tehnologic), totodat acestea sunt locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic, altele sunt consecina activitii de desfacere i administraie. In funcie de baza lor, locurile de cheltuieli pot fi: locuri operaionale de cheltuieli i locuri structurale de cheltuieli. Locurile operaionale reprezint locuri de munc unde sunt efectuate operaiuni de execuie i desfacere a produselor, dar i privind aprovizionarea ntreprinderii cu resursele materiale necesare. Locurile structurale de cheltuieli sunt reprezentate de acele locuri de munc unde sunt efectuate operaiuni privind organizarea, conducerea i administrarea activitii de exploatare precum i a altor activiti ale ntreprinderii. In cadrul SC DEDEMAN SRL, locurile operaionale de cheltuieli sunt reprezentate de: sectiile principale de producie a activitatii, sectiile de activitati auxiliare, sectorul de aprovizionare i desfacere, sectorul de transport. Capacitatea de producie a societatii in exercitiul analizat este de: 200 ifoniere, 225 birouri si 160 usi. In ceea ce privete locurile structurale de cheltuieli se regsesc urmtoarele: compartimentul financiar-contabil, compartiment productie, compartiment montaj si compartiment vanzari.

5

Purttorii de costuri reprezint produsele, lucrrile i serviciile obinute n urma procesului de producie care genereaz cheltuieli de producie i desfacere si care n virtutea principiului economic al ocazionrii cheltuielilor trebuie s le i suporte. Purttorii de costuri reprezint entitile pentru care se antecalculeaz i postcalculeaz costuri, folosind o anumit metod de calculaie. Producia are calitatea de purttor de costuri indiferent dac este vorba de producie global sau producie marf , fie la nivelul unui anumit produs, al unui semifabricat, al unei lucrri. In cadrul societii S.C. DEDEMAN SRL calitatea de purttori de costuri o dein : producia de ifoniere, birouri, ui. Pentru determinarea costurilor pe purttori este necesar ca producia s fie exprimat cantitativ; in acest scop se folosete o unitate de msur omogen, numit unitate de calculaie. Unitile de calculaie pot fi: uniti fizice (buci, kg., m.p., perechi, to, ha, kwh, etc.) si uniti convenionale (numr de tractoare de 30 c.p., tone de brnzeturi cu un anumit procent de grsime.). Unitile convenionale sunt utilizate atunci cnd nu exist o omogenitate natural de producie care s permit exprimarea produciei respective n uniti naturale.

6

4. Metoda de calculaie utilizatSC DEDEMAN SRL utilizeaza ca si metoda de calculatie metoda pe comenzi. Aceasta metoda se aplica in productia individual a si de serie mica, unde produsul finit se obtine prin asamblarea partilor sale componente (piese) confectionate anterior, in paralel, in mai multe ateliere sau sectie de productie ale societatii. Organizarea calculatiei dupa acesata metoda presupune folosirea in cadrul contului 921 Cheltuielile activitatii de baza a analiticelor pe comenzi, in cadrul fiecarei comenzi cheltuielile fiind evidentiate pe locuri de ocazionare (secti, ateliere) si pe articole de calculatie. In cadrul contului 923 Cheltuielile indirecte de productie se vor deschide analitice pe locuri de ocazionare, de unde apoi se vor repartiza asupra comenzilor executate in respectivele zone (sectoare), concret asupra analiticelor corespunzatoare ale contului 921 Cheltuielile activitatii de baza. Costul efectiv pe comanda se determina dupa terminarea comenzii prin insumarea cheltuielilor efectuate pentru comanda respectiva. Costul pe unitate de produs se calculeaza prin raportarea sumei totale a cheltuielilor de productie la numarul unitatilor de produse fabricate. In cazul in care, la sfarsitul unei perioade de calcul, unele comenzi sunt neterminate, cheltuielile efectuate cu comenzile respective se consudera in intregime ca productie in curs de executie. In cazul unor comenzi cu ciclu indelungat de executare din care rezulta, inainte de terminarea comenezii, unele produse partiale ce se predau la depozit sau se expediaza clientilor, acestea pot fi evaluate si inregistrate la costul prestabilit; diferentele, care rezulta la terminarea comenzii, intre costul efectiv si costul la care au fost inregistrate piesele rezulatate inainte de terminarea comenzii totale, afecteaza costul ultimului lot.

7

5. Organizarea sistemului de conturi de gestiune la S.C. DEDEMAN S.R.L.Coninutul conturilor prin care se exprim contabilitatea cheltuielilor de producie i calculaia costurilor, formeaz conturile de gestiune. Aceste dou conturi au ca obiectiv de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea general (financiar), unde s-au nregistrat toate cheltuielile dup natura lor i apoi ordonarea acestora dup destinaie, n vederea calculrii costului efectiv al produciei realizate, decontrii produciei i stabilirea abaterilor costurilor efective fa de cele prestabilite, n scopul efecturii controlului bugetar asupra costurilor. n planul de conturi general din contabilitatea n vigoare din ara noastr, n contabilitatea de gestiune aceste conturi sunt cuprinse n clasa 9 i au urmtoarele caracteristici: la sfritul exerciiului financiar aceste conturi nu apar n bilanul contabil, deoarece toate datele i informaiile pe care le reflect au fost nregistrate n contabilitatea financiar pe baza creia s-a ntocmit bilanul contabil. A. Grupa 90 Decontri interne cuprinde: 901 Decontri interne privind cheltuielile; 902 Decontri interne privind producia obinut: 902.ifonier 902.Birou 902.U 903 Decontri interne privind diferenele de pre. Contul 901 Decontri interne privind cheltuielile se folosete pe de o parte pentru evidena decontrilor interne privind cheltuielile activitii de baz i auxiliare, cheltuielile indirecte de producie, cheltuieli generale de administraie, precum i cheltuielile de desfacere, care au fost nregistrate mai nti n contabilitatea general 8

(financiar), iar apoi n contabilitatea de gestiune, iar pe e alt parte, pentru reflectarea costului efectiv al produciei obinute. Contul 902 Decontri privind producia obinut se folosete pentru evidena decontrilor interne privind costul produciei obinute n cursul lunii, la pre de ntreprindere (prestabilit sau cu ridicata), pe de o parte, iar pe de alt parte pentru decontarea, la sfritul lunii, a costului efectiv al aceleiai producii obinute pe parcursul lunii, astfel c soldul reprezint diferenele de pre i anume: soldul creditor, diferenele favorabile, respectiv economiile sau abaterile pozitive, iar cel debitor, diferenele nefavorabile, respectiv depirile sau abaterile negative. i acest cont dup funciunea contabil este bifuncional. Contul 903 Decontri interne privind diferenele de pre servete pentru nregistrarea la sfritul lunii a diferenelor dintre preul de nregistrare (prestabilit sau cu ridicata), i costul efectiv al produciei finite obinute din procesul de producie. B. Grupa 92 Conturi de calculaie cuprinde conturile: 921 Cheltuielile activitii de baz; 921.ifonier 921.Birou 921.U 922 Cheltuielile activitii auxiliare; 922.Atelier de intretinere si reparatii 922.Centrala termica 923 Cheltuielile indirecte de producie; 923.Prelucrare 923.Asamblare 924 Cheltuielile generale de administraie; 925 Cheltuielile de desfacere. Contul 921 Cheltuieli cu activitatea de baz se folosete pentru evidenierea cheltuielilor de baz ale ntreprinderii. Contul 922 Cheltuielile activitilor auxiliare se utilizeaz pentru a ine evidena cheltuielilor ocazionate de activitile auxiliare ale ntreprinderii.

9

n analitic acest cont se dezvolt pe secii, obiecte de calculaie i articole de calculaie. Contul 923 Cheltuieli indirecte de producie se folosete pentru evidena cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea mijloacelor i a cheltuielilor generale ale fiecrei secii de baz a ntreprinderii. Dup funcia contabil contul este de activ. Contul 924 Cheltuieli generale de administraie este folosit pentru evidenierea cheltuielilor de administrare i conducere a ntreprinderii. Acest cont este de activ. Contul 925 Cheltuielile de desfacere se folosete pentru nregistrarea cheltuielilor efectuate n legtur cu desfacerea produselor fabricate (cheltuieli de ambalare, de transport, dac marfa circul pe cheltuiala productorului, de manipulare, depozitare, nmagazinare, conservare, asigurare, etc.). C. Grupa 93 Costul produciei cuprinde conturile: 931 Costul produciei obinute; 931 ifonier 931.Birou 931 U 933 Costul produciei n curs de execuie. Contul 931 costul produciei obinute se folosete pentru evidena produciei finite obinute, care const din produse finite, semifabricate destinate vnzrii, lucrri executate i servicii prestate pentru teri, investiii proprii sau alte activiti. Dup funcia contabil acest cont este bifuncional. Contul 933 Costul produciei n curs de execuie se folosete pentru nregistrarea costului efectiv al produciei n curs de execuie, indiferent dac provine din activitatea de baz sau cea auxiliar. Dup funcia contabil este un cont de activ.

10

6. Antecalculaia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L.

Bugetul produciei Materia prim a Necesar pe un produs (ml) 2 11 9 5 x Materia prim b Necesar pe un produs (ml) 4 10 8 4 x

Produsul 0 Sifonier Birou Usa Total

Producia 1 175 200 150 x

Necesar total 3 1936 1800 750 4486

Necesar total 5 1760 1600 600 3960

Bugetul cheltuielilor cu materiile prime Produs Sifonier Birou U Total Consum materie prim a Cantitate Pre Unitar Total 1936 32.5 45760 1800 32.5 65000 750 32.5 28763 4486 32.5 139523 Consum materie prim b Cantitate Pre Unitar Total 1760 12.5 6600 1600 12.5 50000 600 12.5 11115 3960 12.5 67715 Total 29480 82500 37878 234858

Cheltuielile cu salariile normate pe unitatea de produs Nr. crt Secia Produsul Norma de timp n ore pe unitate 3 Tarif de salarii n lei/ora 4 Cheltuieli cu salariile directe pe unitate 5 Materie prim a/b pe unitate 6 Cheltuieli cu salariile pe unitatea de produs 7

0

1

2

11

1 2

Prelucrari Asamblare

a b ifonier Birou U

0.35 0.2 0.25 0.1 0.2

3.75 2.0 2.4 3.1 2.75

2.75 0.80 3.4 1.20 1.12 1.00

x x 10.5 8.5 4.5

x x 24 30.5 17

Cheltuieli cu salariile directe pe total producie Secia Produsul UM Cant Cheltuieli cu salariile pe unitate 4 24 30.5 17 x 1.20 1.12 1.00 x Total cheltuieli cu salariile 5 8440 12330 5052 25321 420 248 150 818 26109 Contribuii la CAS, CASS 29%+5.5% 6 2912 4454 1743 8209 292 171 204 667 8896 Fond de omaj 0,5% 7 84 123 50 257 3 2 2 7 264 Total

0 Prelucrari

1 ifonier Birou U Total x Asamblare ifonier Birou U Total x Total general

2 ml x ml x

3 175 200 150 x 175 200 150 x

8 11434 17907 6845 18094 751 421 356 1428 19522

12

Bugetul cheltuielilor indirecte ale seciilor activitilor de baz Denumire cheltuieli Prelucrari Asamblare Total Total Materiale consumabile 13100 4800 17900 Obiecte de Energie, inventar gaz i ap 67120 4750 71870 6400 3750 8150 Lucr i serv executate de teri 26600 5500 32100 Salarii Cas Cass Fond omaj 2640 2345 4985 Amortizare imobilizri 8375 42100 50475

174230 753255 927485

16000 14500 30500

Bugetul cheltuielilor generale de administraie i bugetul cheltuielilor de desfacere Denumire cheltuieli Total Materiale consumabile 3900 2660 3560 Obiecte de inventar 1400 1460 2860 Energie i ap 1700 560 2260 Lucrri i Salarii servicii executate de teri 6000 12900 850 6850 7400 20300 Cas Cass Fond omaj 2125 1220 3345 Impozite, Amortizare taxe si imobilizri varsaminte 41400 41400 11750 3500 15250

Cheltuieli 86625 generale de administraie Cheltuieli de 35100 desfacere Total 121725

13

Bugetul cheltuielilor generale de exploatare Sursele de Total date Denumire Elemente de cheltuieli Materii prime 137424 Ob de inv 18900 3900 Energi Alte e, ap chelt si gaz mat 11370 1395 20300 3400 Lucr i Salarii serv exec de teri 64200 12000 53573 61000 25800 Cas Cass Fond omaj 18484 10060.5 4250.7 Impz, Amortiz taxe si de varsam 93800 11570 23500

Buget mat prime Bugetul chelt cu manopera Bugetul chelt indirecte Bugetul chelt generale de administraie Bugetul chelt de desfacere Total

274848 72057 331810.5 173340.7

35100.2

-

2660

1360

1120

1700

14800

2440.2

-

7000

588527.4

137424

25460

14130

12410

38950

155173

35235.4

93800

146200

14

Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie

Nr crt 1 2

Explicatii Prelucrare Ch ind de repartizat Baza de repartizare - ifonier - Birou - U Coef de repartiz (rd 1/rd 2) Ch ind repartizate Total general - ifonier - Birou - U 84230 3997 11868 17414 6691 2.489874 43230 87230 28940 43198 17088

Sectia Asamblare 77580 15407 6745 4063 4798 5.017253 77580 77580 34964 20456 24159

Total 111810 36592 18615 20478 11689 161810 361810 65904 63654. 42251

Cant de produse (buc) -

Ch ind rep pe unit de produs

3 4 5

175 200 150 24 30.5 17

Situatia repartizarii cheltuielilor generale de administratie

15

Nr crt

Explicatii

Baza de rep (Sal + contrib + ch ind)

Total chelt generale de adm -

Coef de rep

Chelt gen rep

Cant de produse

Ch rep pe unit de prod

1

Sectia Prelucrare - ifonier - Birou - U Sectia Asamblare - ifonier - Birou - U Total 1+ 2 - Sifonier - Birou - U

124202 39810 56612 27780 17025 7890 4735 5398 148227 47701 65348 29179

-

256555 88820 126667 51067 36972 26498 9477 10996 298527 100318 135145 63063

-

-

2

-

-

-

-

3

298527

2.115273

175 200 150

24 30.5 17

Situatia repartizarii cheltuielilor de desfacere

16

Nr crt 1

Explicatii

Mat prime directe

Chelt de prelucrare 124202 39810 56612 23780 17025 7890 4735 5398 138227 47701 65348 29179

Chelt generale 256555 88820 126667 51067 36972 15498 9477 10996 248527 100318 135145 63063

Total cost SC 535605 157590 268280 99735 55997 23389 13213 16394 571602 173979 275493 126130

Chelt de desf 31840.73 9457.17 16242.51 6141.08 3259 1426.28 836.7 996.01 17100 5883 8579 3637

Cant de produse

Chelt de desf pe unit de produs

Sectia Prelucrare - Sifonier - Birou - U Sectia Asamblare - ifonier - Birou - U Total 1+ 2 - Sifonier - Birou - U

134848 24960 85000 25888 -

2

3

134848 24960 85000 25888

175 200 150

13 2 1

K = 17100/571602.9 = 0.030746

17

Planul costului unitar pentru un ifonier Nr. crt. I 1 Categoria de cheltuieli UM Norma consum specific de Pre (lei) Cost unitar 517.22 482.5 11 10 32.5 12.5 357.5 125.0 25,35 9,37 15,81 532.13 23,11 12,76 567.0 590,0

Cheltuieli directe Cheltuieli cu materii ml prime -piesa a -piesa b Salarii directe Contribuii Cheltuieli indirecte de producie Cost de producie (I+II) Cheltuieli generale de administraie Cheltuieli de desfacere Cost complet (III+IV+V) Pre de vnzare lei lei lei lei lei lei lei lei

2 3 II III IV V VI VII

Planul costului unitar pentru un Birou Nr. crt. I 1 Categoria de cheltuieli Cheltuieli directe Cheltuieli cu materii prime -piesa a -piesa b Salarii directe Contribuii Cheltuieli indirecte de producie Cost de producie (I+II) Cheltuieli generale de administraie Cheltuieli de desfacere Cost complet (III+IV+V) Pre de vnzare UM Norma consum specific de Pre (lei) Cost unitar 433.09 392.5 9 8 32.5 12.5 292.5 100.0 31,89 10,70 13,76 446.85 27.89 1,26 470.0 490,0

ml

2 3 II III IV V VI VII

lei lei lei lei lei lei lei lei

18

Planul costului unitar pentru o U Nr. crt. I 1 Categoria de cheltuieli Cheltuieli directe Cheltuieli cu materii prime -piesa a -piesa b Salarii directe Contribuii Cheltuieli indirecte de producie Cost de producie (I+II) Cheltuieli generale de administraie Cheltuieli de desfacere Cost complet (III+IV+V) Pre de vnzare UM Norma consum specific de Pre (lei) Cost unitar 264.26 242.5 5 4 32.5 12.5 182.5 60.00 18,25 6,51 12,24 276.5 17,48 1,02 294.00 310,00

ml

2 3 II III IV V VI VII

lei lei lei lei lei lei lei lei

19

7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producieSC DEDEMAN SRL isi propune sa realizeze in perioada analizata urmatoarele produse: Sifonier: 175 buc; Birou: 200 buc; Usa: 150 buc.

Pentru realizarea produselor este necesar o serie de operaii tehnologice care implic o gam larg de cheltuieli de producie, astfel: a) Colectarea cheltuielilor cu materiile prime: Pentru realizarea produselor societatea consuma materii prime in valoare de 20680 lei, din care: o Sectia Prelucrari: -sifonier - birou - usa o Sectia Asamblare: - sifonier - Birou - U Cheltuielile cu materiile prime se inregistreaza astfel: 921 Chelt activ de baz 921.P.Sifonier : 21731 921.P.Birou: 921.P.: U 921.A Sifonier: 921.A: Birou 921.A: U 19180 8564 3732 19776 8251 = 901Decont int priv chelt 81009 37500 lei; 4590 lei; 2400 lei. 2900 lei; 4100 lei; 2100 lei.

20

b)

Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile: Consideram urmatoarea situatie a cheltuielilor cu materialele consumabile: Sectia Prelucrari Asamblare Atelier CT Adm gen Sect desf Total Mat aux 8500 2650 600 175 1000 15350 Combustibili Ambalaje 4250 2100 400 1200 1900 9650 4800 4800 Alte mat Total 16250 5600 1600 1500 3950 2550 22400 consumabile 750 600 300 250 1050 150 3100

Materialele consumabile se inregistreaza in contabilitate astfel: % 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 1600 1500 19850 = 901Decont int priv chelt 22400 1800

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 16250 923.Asamblare: 5600 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere c) Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar: Obiectele de inventar sunt in suma de 17840 lei din care: Sectia Prelucrari: Sectia Asamblare: Atelier: CT: Adm gen: 2400 1700 1400 6240 4300

3950 25500

Desfacere: 1300

21

% 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 2400 1700

=

901Decont int priv chelt

17840 4900

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 6240 923.Asamblare: 4300 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere 1400 1300 6240

d)

Colectarea cheltuielilor cu energia, apa si gazul: Consideram urmatoarea situatie privind consumul de energie electrica, apa si gaz: Locul de consum Prelucrari Asamblare Atelier CT Adm generala Desfacere Total Energie elctrica 6500 3750 2050 300 2500 400 15500 Apa 2540 1000 600 650 550 450 5650 Gaz 3600 2550 650 1300 400 200 8700 Total 12550 7300 3300 2250 3450 1050 29900

22

% 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 3300 2250

=

901Decont int priv chelt

29900 5550

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 12550 923.Asamblare: 7300 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere 3450 1050 19550

e)

Colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti: Consideram cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti in valoare totala de 114500 lei, care cuprind: - reparatii cladiri si echipamente tehnologice, total din care: - sectia Prelucrare - sectia Asamblare - servicii bancare - taxe salubritate, total din care: - sectia Prelucrare - sectia Asamblare - Adm generala - sectorul desfacere - atelier - CT 18000 lei 9000 lei 12000 lei 1500 lei 2000 lei 1500 lei 52000 lei 10700 lei 7800 lei 34000 lei 62700 lei

23

% 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 2000 1500

=

901Decont int priv chelt

114500 3500

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 70000 923.Asamblare: 19700 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere f) Colectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate: La SC DEDEMAN SRL, impozitul pe cladiri datorat bugetului statului este de 9380 lei, conform declaratiei de impunere. 924Chelt gen de adm = 901Decont int priv chelt 9380 19800 1500 89700

g) Colectarea cheltuielilor cu personalul: Datele privind aceste cheltuieli, preluate din documente (state de plate, situatia de calcul a contributiei la asigurarile sociale si fondul de somaj), se prezinta astfel: Explicatia Sectia Prelucrari Din care: - Sifonier - Birou - U - Pers. TESA Sectia Asmblare Din care: - Sifonier - Birou - U - Pers. TESA Personal TESA Sector desfacere Atelier Salarii 4700 4000 3500 4500 400 3500 3000 4200 14550 7500 3000 24 CAS 270 220 220 320 220 420 390 600 1600 940 390 CASS 430 360 420 400 360 620 570 870 2330 1380 570 Somaj 24 20 13 28 20 33 30 45 123 73 30 Total 744 620 573 768 620 1073 990 1515 4053 2393 990

CT Total

3700 54150

440 7430

640 10850

34 573

1114 18853

Pe baza acestor date se intocmesc urmatoarele articole contabile: 1) Pentru salarii:

% 921 Chelt activ de baz 921.P Sifonier 921.P.Birou 921.P.U 921.A.Birou 921.A.U 922.Atelier: 922.CT: 700 8600 6500 6500 6000

=

901Decont int priv chelt

114750 44300

921.A.Sifonier 8000

922 Chelt activ aux 6000 6700

12700

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 9500 923.Asamblare: 9200 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere 2) Pentru contributii:

18700

24550 14500

25

% 921 Chelt activ de baz 921.P.Sifonier 921.P.Birou 921.P.U 921.A.Sifonier 921.A.Birou 921.A.U 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 990 1114 1444 1320 1073 1320 1073 990

=

901Decont int priv chelt

18853 7220

2104

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 1568 923.Asamblare: 1515 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere h) Colectarea altor cheltuieli de exploatare in valoare de 20000 lei: % 921 Chelt activ de baz 921.P Birou : 7000 921.A.Birou : 5000 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 600 400 = 901Decont int priv chelt

3083

4053 2393

20000 12000

1000

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 2500 923.Asamblare: 1750 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere i) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele:

4250

1500 250

26

Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe si provizioanele, conform situatiei de calcul, sunt in suma de 175000 lei astfel: - sectia Prelucrare - sectia Asamblare - Adm generala - sectorul desfacere - atelier - CT 32000 lei 85000 lei 24000 lei 8000 lei 8000 lei 18000 lei

% 922 Chelt activ aux 922.Atelier: 922.CT: 8000 18000

=

901Decont int priv chelt

175000 26000

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 32000 923.Asamblare: 85000 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere

117000

24000 8000

27

7. Reflectarea n contabilitatea de gestiune a produciei obinuteSC DEDEMAN SRL a obtinut in sectiile de productie produse finite inregistrate la cost prestabilit, astfel: - Produsul D: 175 buc x 705 lei/buc = 126750 lei; - Produsul S: 200 buc x 600 lei/buc = 120000 lei; - Produsul P: 150 buc x 350 lei/buc = 55000 lei. 931Costul prod obinute 931.S: 126750 931.B: 120000 931.U : 55000 = 902Decont int priv prod ob 902.S : 126750 902.B : 120000 902.U 55000 241750

8.Calculatia costurilor efective de productiePentru calcularea costului efectiv al productiei trebuie sa parcurgem etapele: a) Calculatia costului si decontarea productiei auxiliare - Calcularea si decontarea costului productiei atelierului si a CT: Nr Explicatii Atelier 27890 3200 om ore 1200 om ore 1600 om ore 400 om ore 8.715 27890 10458.7 13945 3486.3 CT 39950.3 2300 Gcal 1050 Gcal 950 Gcal 300 Gcal 17.369 39950.3 18234.2 16501.2 5210.9 Crt 1 Chelt totale de repartizat 2 Activ desf total, din care: -Sectia Prelucrare -Sectia Asamblare 3 4 -CT Costul unitar Chelt rep total, din care: -Sectia Prelucrare -Sectia Asamblare -CT

28

% 922 Chelt activ aux 922.CT: 3486.3 923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 10458.7 923.Asamblare: 13945

=

922 Chelt activ aux 922.Atelier : 27890

27890 3486.3 24403.7

% 923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 18238.2 923.Asamblare: 16501.2 924 Chelt gen de adm

=

922 Chelt activ aux 922.CT: 39950.3

39950.3 34739.4 5210.9

b) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, inclusiv al subactivitatii:

Nivelul real al activitatii: Produs S 175 buc Produs B 200 buc Produs U 150 buc Nivelul normal al activitatii : Produs S 200 buc Produs B 225 buc Produs U 160 buc Deoarece capacitatea de procuctie nu este expoaltata integral separam costul subactivitatii inainte de repartizrea cheltuielilor de productie.

29

Calculul costului subactivitatii: Nr crt 1 Explicatii Chelt fixe din care: - Amortiz m fixe - Impozite 2 3 4 - Uzura ob inv Niv real al activ Niv normal al activ Cost subactivitatii Prelucrare 45240 32000 13240 4524 Asamblare 94300 85000 9300 9430 Administratie 36880 24000 9380 3500 3688 Total 176420 141000 9380 26040 1050 1170 17642

Niv real Csubactiv = CF * (1 ) = 141000 * (1 0.9) = 17642 Niv norma 902Decont int priv pr obt 902.Cost subactiv = % 923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 4524 923.Asamblare: 9430 924 Chelt gen de adm Nr Crt 1 2 Explicatii Chelt ind de repartizat Baza de repartizat total: ProdusS Produs B 3 4 Produs U Coeficient de repartizat Chelt ind repartizate: Produs S Produs B Produs U Prelucrare 191780.9 17037 5144 4320 3573 7.093275 91780.9 31954.18 36109.32 13717.40 Asamblare 165381.2 13883 4320 3573 3990 6.924640 85381.2 34537.64 22440.30 18403.26 3688 17642 13954

30

% 921 Chelt activ de baz 921.P.S 31954.18 921.P.B 36109.32 921.P.U 13717.40 921.A S 34537.64 921.A.B 22440.30 921.A.U 18403.26

=

923Chelt ind de prod 923.Prelucrare: 91780.9 923.Asamblare: 85381.2

177162.1

c) Determinarea productiei neterminate si inregistrarea ei: Nr. Crt. 1 Cheltuieli Chelt dir total, din care: a) Materii prime: - Sectia Prelucrari - Sectia Asamblare b) salarii - sectia Prelucrari c) contributii - sectia Prelucrari 2 Chelt indirecte - sectia Prelucrari (sal + contrib)* K Total cheltuieli - Sectia Prelucrari - Sectia Asamblare 1 Sifonier 285.82 257 124.24 132.76 24.72 2.10 x 2 Sifoniere 571.64 514 248.48 265.52 49.44 4.2 108.86

4

x

680.5 414.98 265.52

933Cost prod in curs de ex

=

921Chelt activitatii de baza 921.P.Sifonier : 414.98 921.A.Sifonier: 265.52

680.5

i) Calculatia costului de productie efectiv total si costului pe unitatea de produs finit:

31

Produs D S P Total

Cheltuieli colectate Sectia P Sectia A 125015.02 121210 58355 304580.02 119984.98 114790 52645 287419.98

Total 245000 236000 111000 592000

Q (buc) 350 400 300 x

Cost unitar lei/buc 590 490 310 x

9. Decontarea costurilor totale ale activitatii de exploatare

32

a)

Decontarea costului efectiv al productiei obtinute. Determinarea diferentelor

de pret, inregistrarea si decontarea: 902Decont int priv pr obt 902.S : 145000 902.B : 136000 902.U : 51000 = 921 Chelt activ de baz 921.P.Sifonier 35015.02 921.P.Birou 921.P.U 921.A.Birou 921.A.U 31210 19355 24790 16645 292000

921.A.Sifonier 29984.98

903Decont int priv dif pret

=

902Decont int priv pr obt 902.S: 850 902.B: 3000 902.U: 3000 0

685

b) Decontarea costului efectiv al productiei neterminate: 902Decont int priv pr obt 902.S : 680.5 = 933Cost prod in curs de ex 680.5

c) Decontarea cheltuielilor de administratie si desfacere asupra costului perioadei: 902Decont int priv pr obt 902.Costul per : 64298.9 = % 924 Chelt gen de adm 925 Chelt de desfacere 64298.9 49005.9 25293

d) Inchiderea conturilor ramase cu solduri:

33

901Decont int priv chelt

=

% 931Costul prod obinute 903Decont int priv dif pret 902Decont int priv pr obt 902.S : 902.Cost sub: 390.8 8642

344631.4 291750 6850 72631.4

902. Costul per : 64298.9

10. Controlul bugetar

34

Controlul bugetar presupune: compararea realizarilor cu prevederile la anumite esaloane; analiza si controlul diferentelor constatate; stabilirea actiunilor corective ce se impun. In cazul metodelor clasice de calculatie, care presupun elaborarea a doua randuri de calculatii, la sfarsitul perioadei de gestiune se compara indicatorii efectivi cu cei stabiliti prin bugete, calculandu-se diferenta dintre cele doua categorii de indicatori, adica abaterile cheltuielilor efective fata de cele programate si abaterile costului efectiv de productie fata de cel programat. Punctul de plecare in analiza si explicarea diferentei dintre rezultatul real si cel bugetat consta in a analiza abaterea asupra rezultatului dintre diferitele sale cauze, in functie de relatia de determinare a acestuia. A. Abaterile de la costurile standard pentru materiile prime si materialele directe: A1) Abateri de cantitate: Avm = (Ce Cs) * Qe * Ps = (21,2 21) * 350 * 650 = 45500 lei A2) Abaterile din diferenta de pret: Apm = (Pe - Ps) * Ce * Qe = (700 650) *21 * 350 = 367500 lei B) Abateri de la costurile standard pentru manopera : B1)Abaterile de la eficienta muncii: Aw = (te - ts) * Qe * Trs = (1,6 1,5) * 350 * 16,3 = 570,5 lei C) Abateri la cheltuielile de regie standard: Abaterea totala = Nivel efectiv-Nivel st. efectiv= 245000-364000 = 119000 lei C1) Abaterile de volum: Abatere de volum = Nivel efectiv Nivel st cf. buget recalculat = = 700* 350 338,21 * 350 = 245000 237500 = 7500 lei C2) Abatere de capacitate: Abatere de capacitate = Chelt st cf. buget recalculat - Chelt st aferente orelor ef = = 237500227500= 10000 lei C3) Abatere de randament: Abatere de randament = Chelt st aferente orelor ef- Ch st af orelor efective = = 227500-364000 = -136500 lei

35

11. Analiza factorilor de producie ai intreprinderii1. Analiza potentialului uman 1.1.Analiza dimensiunii si stabilitatii potentialului uman 1.1.1. Analiza efectivului de salariati din punct de vedere cantitativ si structura Nr. Indicatori crt. 1 (Ns) - operativi - admin. si conducere CA CA (lei/salariat) - pe un salariat - pe un salariat operativ Nr. mediu de salariati preced 14 9 5 42500 3035.71 4722.22 curent plan 18 12 6 52000 2888.89 4333.33 efectiv 15 10 5 44328 2955.2 4432.8 Structura (%) precedent 100 64.29 35.71 x X X curent plan 100 66.67 33.33 x X X efectiv 100 66.67 33.33 x X X Crestere (scadere) fata de (%) precedent plan 107.14 111.11 122.35 95.16 91.76 83.33 83.33 83.33 85.25 102.3 102.3

2 3

Interpretare: Societatea a prevazut o crestere a numarului de salariati cu 28.57% fata de perioada precedenta in concordanta cu sporirea volumului de activitate 22.35%. In anul curent numarul de salariati operativ a fost realizat in proportie de 111.11% comparativ cu perioada precedenta. Fata de programul stabilit s-a inregistrat o scadere a personalului operativ, cat si a personalului de administratie cu 16.67%.

36

1.1.2. Analiza calificarii personalului Categoria clasificare I II III IV V VI VII VIII Total de Repartizarea muncitorilor pe categorii nr. muncitori structura muncitorilor 1 6.67 1 6.67 3 20 2 13.33 3 20 2 13.33 2 13.33 1 6.67 15 100 Repartizarea lucrarilor pe categorii nr. ore norma % fata de total 210 7.64 215 7.83 530 19.29 350 12.74 580 21.11 356 12.96 336 12.23 170 6.2 2747 100

a) Coeficientul calificarii medii: _ Ni Ki 1 1 + 1 2 + 3 3 + 2 4 + 3 5 + 2 6 + 2 7 + 1 8 69 K = = = = 4.6 Ni 15 15 _ K coeficientul calificarii medii; Ni numarul de personal din categoria i; Ki categoria de incadrare b) Coeficientul mediu tarifar: _ Vi Ki Kt = Vi 210 1 + 215 2 + 530 3 + 350 4 + 580 5 + 365 6 + 336 7 + 170 8 = 2747 12432 = = 4.53 2747_

Kt coeficient mediu tarifar; Vi volumul de lucrari din fiecare categorie

Coeficientul de concordanta:

37

_ Kt 4.6 Kc = = = 1.02 > 1 reprezinta insuficienta de forta de munca calificata; K 4.53 _ _ K > Kt exista lucrari de categorie inferioara executate de muncitori cu calificare superioara, ceea ce reflecta folosirea incompleta a calificarii fortei de munca, ducand la cheltuieli cu salariile mai mari decat cele necesare.

1.2. Analiza utilizarii potentialului uman Analiza profitului mediu pe un salariat Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori Exerciiul financiar Precedent Curent Profit net 14257 16275 Producia marf fabricat (Pmf) 8300 9600 Numr mediu de salariai (persoane) 14 15 (Ns) Productivitatea medie anuala (Wa) 592.86 640 (Pmf/Ns) Profitul pe un muncitor (Pr/Ns) 1018.36 1085 CA 42500 44328 Gradul de valorificare a produciei 5.12 4.62 fabricate () (CA/Pmf) Profit mediu la 1 leu CA (pr) (Pr/CA) 0.34 2.72 Abateri () 2018 1300 1 47.04 66.64 1828 -0.5 2.38 Indici (%) 114.15 115.66 107.14 107.95 106.54 104.3 90.23 80

Pr Pmf CA Pr __ _ = = Wa pr Ns Ns Pmf CA Compararea valorilor fenomenului cercetat: Pr Pr1 Pr0 __ _ __ _ 1. = - = (Wa1 1 pr1) (Wa0 0 pr0) = 1085 1018.36 = 66.64 lei Ns Ns1 Ns0

Descompunerea fenomenului pe factori de influenta: Pr __ _ 38

2. = Wa + + pr Ns Masurarea influentelor factorilor asupra modificarii indicatorului profitul mediu pe un salariat: __ __ __ 3. Wa = (Wa1 Wa0) 0 pr0 = (640- 512.86) 5.12 0.34 = 221.33 lei __ _ 4. = Wa1 (1 - 0) pr0 = 640 (4.62 5.12) 0.34 = -108.8 lei _ __ _ _ 5. pr = Wa1 1 (pr1 pr0) = 640 4.62 (2.72 0.34) =7037.18 lei Interpretarea rezultatelor: Profitul pe un muncitor a inregistrat o crestere de 66.64 lei, respectiv de 6.54%. Aceasta a avut drept influenta favorabila profitul mediu la 1 leu CA, a carui crestere de la o perioada la alta cu 2.38 lei a determinat cresterea profitului pe un muncitor cu 7037.18 lei. Productivitatea medie anuala a avut o influenta favorabila asupra indicatorului analizat conducand la o crestere a acestuia cu 221.33 lei. In sens negativ a influentat gradul de valorificare a productiei fabricate, determinand o scadere a indicatorului cu 108,8 lei. 2. Analiza potentialului material al intreprinderii 2.1. Analiza mijloacelor fixe (potentialul tehnic) 2.1.1. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe Nr. de utilaje (Nu) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Productia Q (lei) 240 600 1.200 2.160 2.700 3.000 3.250 3.250 3.060 2.850 Randament mediu (r) 240 300 400 540 540 500 464,29 406,25 340 285 Randament marginal (rm) 240 360 600 960 540 300 250 0 -190 -210 Coeficient de elasticitate (E) 1 1,2 1,5 1,72 1 0,6 0,54 0 -0,56 -0,74 E > 1: randamentelor crescatoare zona

E [0, 1]: zona randamentelor descrescaroare (utilizare normala) E < 1: zona randamentelor negative

_

Q

Q

rm

39

r = ; rm = ; E=; Nu Nu r Interpretarea rezultatelor: Pentru Nu [1, 4], randamentul marginal creste ca urmare a sporirii productiei total intr-un ritm superior fata de cel al numarului de utilaje, aspect relevant si de faptul ca elsticitatea inregistreaza valori supraunitare. Randamentul marginal atinge valoarea maximapentru Nu = 4, dupa care descreste, atingand valoarea zero cand productia inregistreaza valoarea maxima, respectv in Nu = 8. Pe acest interval productia continua sa creasca dar intr-un ritm inferior celui al lui Nu, esticitatea inregistrand valori subunitare. Pentru Nu = 9 intram in zona randamentelor negative, aceasta pentru ca productia a inregistrat valoarea maxima, iar orice cantitate suplimentara din factorul utilaje determina diminuarea ei, deoarece marimea excesiva a acestui factor de productie impiedica derularea normala a procesului de productie. Cat priveste randamentul mediu, el continua sa creasca atingand valoarea maxima pentru Nu = 5, fiind egala si cu randamentul marginal dupa care descreste. Valoarea maxima a acestuia semnifica utilizarea optima a utilajelor. Intre randamentul mediu si cel marginal, se formeaza relatiile: _ rm > r: inaintea punctului maxim al randamentului mediu; _ rm = r: in punctual maxim al randamentului mediu; _ rm < r: dupa punctual maxim al randamentului mediu; rm = 0: in punctual maxim al productiei. 2.1.2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Productia marfa fabricate: Pmf Valoarea medie a mijloacelor fixe: Mf Fond total de timp de munc (ore) (T) _ r = Pmf / T Valoarea Pmf la 1000 lei Mf totale: I() Perioada Precedenta 8300 4100 4240 1.96 2024.39 Curenta 9600 4200 4520 2.12 2285.71 1300 100 280 0.16 261.32 % 115.66 102,44 106.60 108.16 112.91

Pmf I = x 1000

40

Mf Pmf1 Pmf0 9600 8300 1. I = I1 I0 = 1000 - 1000 = 1000 - 1000 Mf1 Mf0 4200 4100 = 2285.71 2024.39 = 261.32 2. I = Pmf + Mf Pmf0 Pmf0 8300 3. Mf = 1000 - 1000 = 1000 I0 = I I0 = 1976.19 2024.39 Mf1 Mf0 4200 = -48.2 Pmf1 Pmf0 4. Pmf = 1000 - 1000 = I1 I = 2285.71 1976.19 = 309.52 Mf1 Mf1 _ _ T 1 r0 T0 r0 4520 1.96 4.1 T = 1000 - 1000 = - I = I I Mf1 Mf1 4200 = 2109.33 1976.19 = 133.14 T 1 r1 T1 r0 4.2 r = 1000 - 1000 = I1 I = 2285.71 2109.33 Mf1 Mf1 = 176.38 Interpretarea rezultatelor: Se constata cresterea indicatorului Valoarea Pmf la 1000 lei Mf cu 261.32 , de la 2024.39 la 2285.71, respectiv cu 12.91 %. Situatie este favorabila datorita cresterii intr-un ritm mai accelerat al Pmf fata de Mf (15.66 fata de 2,44). Valoarea mijloacelor fixe creste cu 100 ei, de la 4100 lei la 4200 lei, respectiv cu 2,44%, ceea ce determina reducerea indicatorului cu 48.2, situatie normala deoarece Pmf a crescut intr-o masura mai mare. Valoarea lui Pmf creste cu 1300 lei, de la 8300 lei la 9600 lei, respectiv cu 15.66%, si conduce la majorarea indicatorului cu 309.52. Cresterea lui T cu 280 ore are o influenta favorabila asupra lui I, determinand cresterea acestuia cu 133.14. De asemenea cresterea lui r cu 0.16 lei/ora, respectiv cu 8.16%, determina majorarea indicatorului cu 176.38.

41

2.2 Analiza activelor circulante materiale 2.2.1 Analiza gradului de indeplinire a normelor de consum planificat Nr. crt. 1 2 3 Indicatori Consum total de materii prime (ml)- M Consum specific (ml/buc) - Cs Volumul productiei - Q Perioada Prevazut 3750 9.5 395 Realizat 3815 9.3 410 65 -0.2 15 % 101.73 97.89 103.8

M Q = Cs M1 M0 3815 3750 1. Q = Q1 Q0 = - = - = 410 395 = 15 buc Cs1 Cs0 9.3 9.5 2. Q = M + Cs M1 M0 3815 3. M = - = Q Q0 = - 395 = 402 395 = 7 buc Cs0 Cs0 9.5 M1 M1 4. Cs = - = Q1 Q = 410 402 = 8 buc Cs1 Cs0 Interpretarea rezultatelor: Productia a crescut cu 15 buc, respectiv cu 3.8%, situatie favorabila. Aceasta s-a datorat influentei consumului total de materii prime a carui crestere cu 65 buc, respective cu 1.73%, a determinat o crestere a productiei cu 7 buc. Scaderea consumului specific cu 0.2 ml/buc, respectiv cu 2.11%, a determinat cresterea productiei cu 8 buc.

12. Analiza activitatii de producie si comercializare

42

Pentru efectuarea acestei analize, prezentam in continuare Tabloul soldurilor intermediare de gestiune:

Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Indicatori Cifra de afaceri Productia vanduta (-) Vanzari de marfuri aferente cifrei de afaceri (-) Costul marfurilor vandute (-) Marja comerciala (=) Productia vanduta (+) Productia exercitiului (=) Marja comerciala (+) Consumuri intermediare de la terti (-) Valoarea adaugata (=) Impozite si taxe (-) Cheltuieli cu personalul (-) Excedentul brut de exploatare (=) Alte venituri din exploatare (+) Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate (-) Ajustari si provizioane pentru deprecierea imobilzarilor corporale si necorporale (-) Ajustarea valorii activelor circulante (-) Rezultatul din exploatare (=) Venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Rezultat curent (=) Venituri extraordinare (+) Cheltuieli extraordinare (-) Rezultatul extraordinar (=) Rezultat curent (+) Rezultat extraordinar (+) Rezultatul brut al exercitiului (=) Rezultat brut (+) Impozit pe profit (-) Rezultatul net al exercitiului (=)

Ex fin precedent 42500 32680 9820 9008 812 42500 42500 812 23480 19832 780 14520 4532 20154 2500 3120 1050 18016 480 1523 16973

Ex fin curent 44.328,30 34.328,30 10.000 9.124,21 1.375,79 44.328,30 44.328,30 1.375,79 23.547,31 22.156,78 873,61 14.839,5 6.443,67 21.171.44 2.730 3.283,92 1.180,67 20.420,52 528,94 1.757,71 19.191,75 19.191,75 19.191,75 19.191,75 2.917,11 16.274,64

16973 16973 16973 2715.68 14257

Analiza cifrei de afaceri (CA)

1.1 Analiza dinamicii si structurii CA

43

Prin aceast analiz se urmrete evoluia cifrei de afaceri, pe total i pe elemente componente, fa de perioada precedent.

N Indicatori r. Cr t. 1 Ven din vnzarea mf 2 3 4 5 6 Ven din vz produselor finite (Vpf) Ven din lucrri exec i servicii prestate (Vls) Ven din redevene, locaii de gestiune i chirii (Vrlc) Prod vndut (2 + 3 + 4) Cifra de afaceri (1 + 5)

Venituri Preced 9820 27240 4215 1225 32680 42500

Crt 10000 28320 5218 790 34328 44328

() 180 1080 1003 -435 1648 1828

Indici (%) 101.83 103.96 123.8 64.49 105.04 104.3

Structura (%) Prec Crt 23.1 64.09 9.92 2.88 76.89 100 22.55 63.89 11.77 1.78 77.44 100

Interpretarea rezultatelor: CA a inregistrat o crestere in perioada curenta fata de perioada anterioara cu 4.3% respectiv cu 1828 lei. Aceasta situatie favorabila este datorata in exclusivitate cresterii productiei vandute cu acelasi procent, fapt datorat in totalitate cresterii veniturilor din vanzarea produselor finite cu 180 lei, respectiv cu 1.83%. Celelalte componente ale productiei vandute au avut o influenta negativa asupra ciferi de afaceri, determinandu-i o crestere cu 1080 lei, respectiv cu 3.96% in cazul veniturilor din lucrri executate i servicii prestate, si o diminuare cu 435 lei, respectiv cu 35.51% in cazul veniturilor din redevene, locaii de gestiune i chirii.

1.2 Analiza factoriala a CA

44

Prin aceast analiz se urmrete identificarea influenelor factorilor asupra mrimii i dinamicii cifrei de afaceri, fa de nivelul programat sau realizat n perioada precedent. Un model de analiz factorial a cifrei de afaceri poate fi urmtorul: CA = Ns Pmf/Ns CA/Pmf Pmf/Ns = Mf/Ns Mfa/Mf Pmf/Mfa Pentru analiz se utilizeaz datele din urmtorul tabel: Nr. Indicatori crt. 1 Cifr de afaceri 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Numar mediu de salariai Producia marf fabricat Productivitatea muncii Simbol CA Exerciiul financiar Precedent Curent 42500 44328 14 8300 592.86 5.12 4100 3500 292.86 0.85 2.37 15 9600 640 4.62 4200 3800 280 0.9 2.53

Ns Pmf W = Pmf/Ns Gradul de valorificare a produciei fabricate CA/Pmf Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf Valoarea medie a mijloacelor fixe direct Mfa productive Gradul de nzestrare tehnic a forei de Mf/Ns munc Ponderea activelor fixe direct productive Mfa/Mf Randamentul activelor fixe productive Pmf/Mfa

1. CA = CA1 CA0 = 44328 42500 =1828 lei 2. CA = Ns + Pmf/Ns + CA/Pmf 3. Ns = (Ns1 Ns0) Pmf0/Ns0 CA0/Pmf0 = (15 - 14) 592.86 4.62 = 2739 lei 4. W = Ns1 (W1 W0) CA0/Pmf0 = 15 (640 592.86) 5.12 = 241.36 lei, din care: Mf/Ns = Ns1 (Mf1/Ns1 Mf0/Ns0) Mfa0/Mf0 Pmf0/Mfa0 CA0/Pmf0 = 15 (280 292.86) 0,85 2.37 5.12 = - 1989.62 lei Mfa/Mf = Ns1 Mf1/Ns1 (Mfa1/Mf1 - Mfa0/Mf0) Pmf0/Mfa0 CA0/Pmf0 = 15 280 (0,9 0,85) 2.37 5.12 = 2548.22 lei Pmf/Mfa = Ns1 Mf1/Ns1 Mfa1/Mf1 (Pmf1/Mfa1 - Pmf0/Mfa0) CA0/Pmf0

45

= 15 280 0,9 (2.53 2.37) 5.12 = 3096.58 lei 5. CA/Pmf = Ns1 W1 (CA1/Pmf1 - CA0/Pmf0) = 15 640 (4.62 5.12) = -4800 lei Interpretarea rezultatelor: Cifra de afaceri a crescut de la o perioad la alta cu 1828 lei, respectiv cu 4.3%. Aceasta se explic prin creterea productivitii muncii cu 47.04 lei, situaie favorabil ce a condus la majorarea cifrei de afaceri cu 241.36 lei. Randamentul mijloacelor fixe direct productive, fiind n crestere, reflect o politic eficient de investiii, contribuind la diminuarea vnzrilor cu 3096.58 lei. In schimb gradul de nzestrare tehnic are o influen nefavorabil asupra cifrei de afaceri, determinnd scaderea acesteia cu 1989.62 lei. Majorarea ponderii activelor fixe productive n totalul mijloacelor fixe cu 0,05 lei a avut ca rezultat creterea vnzrilor cu 2548.22 lei. Gradul de valorificare a produciei fabricate, nregistrnd o usoara descrestere, a determinat scaderea cifrei de afaceri cu 4800 lei. Numrul de salariai a crescut de la o perioada la alta cu un salariat, ducand la cresterea cifrei de afaceri cu 2739 lei.

2. Analiza valorii adaugate (VA) Valoarea adugat (VA) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a forei de munc i capitalului, peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri, n cadrul activitii curente a ntreprinderii. Valoarea adugat este calculat prin dou metode: a) Metoda substractiv (sintetic) potrivit creia valoarea adugat se calculeaz pornind de la producia exerciiului (Pe) majorat cu marja comercial (Mc) i diminuat cu consumurile intermediare (Ci) de bunuri i servicii furnizate de teri pentru aceast producie. VA = Pe + Mc Ci Consumuri de la teri = Cumprri de materii prime i materiale +/- Variaia stocurilor de materii prime i materiale + Alte cheltuieli i cumprri externe b) Metoda aditiv (analitic) are n vedere calculul valorii adugate prin nsumarea elementelor care reprezint costul factorilor de producie ce trebuie remunerai i exprim valoarea adaugat repartizat. 46

Analiza valorii adugate prin metoda substractiv Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicatori Exerciiul financiar Precedent Curent Producia exerciiului (Pe) 42500 44328 Cheltuieli cu materialele (lei) 24200 25640 Valoarea adaugat (1 - 2) 18300 18688 Valoarea adaugat medie la 1 leu 0.43 0.42 producie a exerciiului (va) Numr mediu de salariai (persoane) 14 15 (Ns) Timpul mediu pe un salariat (ore) (t) 302.9 301.3 - (7/5) Fond total de timp de munc (ore) 4240 4520 (T) Valoarea adugat medie recalculat 0,5 la 1 leu producie a ex (va ) Prod medie orar (wh) (1/7) 10.02 9.81 Abateri () 1828 1440 388 -0.01 1 -1.6 280 - 0.21 Indici (%) 104.3 106 102.12 97.67 107.14 99.47 106.6 97.9

Modelul de calcul: VA = Pe - M VA = VA1 VA0 = 18688 18300 = 388 lei 1. VA = Pe + M 2. Pe = Pe1 Pe0 = 44328 42500 = 1828 lei 3. M = M1 M0 = 25640 24200 = -1440 lei

Interpretarea rezultatelor: Valoarea adugat a nregistrat o crestere de 388 lei n perioada curent fa de cea anterioar, respectiv de 4.3%. Aceast situaie favorabil s-a datorat cresterii produciei exerciiului, ce a condus la cresterea valorii adugate cu 1828 lei, crestere partial compensata de efectul negativ al cheltuielilor materiale, de 1440 lei. Este o situatie normala ca atunci cand se obtine o productie a exercitiului mai mare si cheltuielile materiale sa creasca. Un alt model de analiz factorial a valorii adugate este urmtorul: VA __ VA = Pe = Pe va Pe 47

Potrivit acestui model, sistemul de factori este urmtorul: __ Ns _ t

T Pe VA __ va gi vai __ wh

__ __ 1. VA = VA1 VA0 = (Pe1 va1) (Pe0 va0) = 18688 18300 = 388 lei __ 2. VA = Pe + va __ 3. Pe = (Pe1 Pe0) va0 = (44328 42500) 0,43 = 786.04 lei __ Pe = T wh __ __ 3.1 T = (T1 T0) wh0 va0 = (4520 4240) 10.02 0.43 = 1178.35 lei __ _ T = Ns t __ __ __ _ ___ __ 3.1.1 Ns = (Ns1 Ns0) t0 wh0 va0 = (15 - 14) 302.9 10.02 0,43 = 1305.07 lei _ __ _ _ ___ __ 3.1.2 t = Ns1 (t1 t0) wh0 va0 = 15 (301.3 302.9) 10.02 0,43 = - 103.41 lei __ ___ ___ __ Wh = T1 (wh1 wh0) va0 = 4520 (9.81 10.02) 0,43 = - 408.16 lei __ __ __ 4. va = Pe1 (va1 va0) = 44328 (0.42 0.43) = - 443.28 lei __ va = (gi vai) 100 __ __ gi = Pe1 (va va0) = 44328 (0,5 0,43) = 3102.96 lei __ __ vai = Pe1 (va1 va) = 44328 (0,42 0,5) = -3546.24 lei gi structura produciei exerciiului pe produse; vai valoarea adaugat la 1 leu producie pe produse.

48

Interpretarea rezultatelor: Valoarea adugata a inregistrat o crestere de la 18300 lei la 18688 lei, deci cu 388 lei, respectic cu 3.76% ca urmare a influentei mai multor factori. Productia exercitiului a crescut cu 1828 lei si a condus la cresterea valorii adaugate cu 786.04 lei. Scaderea valorii adaugate la un leu productie a exercitiului cu 0.01 a condus la scaderea valorii adaugate cu 443.28 lei. Structura productiei exercitiului se imbunatateste, ceea ce duce la cresterea valorii adaugate cu 3102.96 lei. Fondul total de munca si numarul mediu de salariati au crescut, care au condus la cresterea valorii adaugate. Timpul mediu pe un salariat a scazut cu 1.6 si a condus la scaderea valorii adaugate cu 103.41 lei. Productivitatea muncii scade cu 0.21 ceea ce duce la scaderea valorii adaugate cu 408.16 lei.

3. Analiza productiei fizice 3.1 Analiza realizarii programului de fabricatie pe total si pe sortimente Nr. Sortim crt. 1 2 3 4 UM Volumul fizic pl ef 352 35 0 400 40 0 295 30 0 x x Pret unitar 700 590 370 x Valoarea productiei plan efectiv 24640 24500 0 0 23600 23600 0 0 10915 11100 0 0 59155 59200 0 0 Productia recalculata qminp0 245000 236000 109150 590150 iq (%) 99.43 100 101.6 9 100.0 8 Structura (%) plan efectiv 41.6 41.39 5 39.9 39.86 18.4 5 100 18.75 100

Set P D buc Set P S Pilot Total buc buc x

gminp0 592000 1. Ks = = = 0.997 q0p0 590150

q0 iq q0 18.45 101.69 58.35 2. Ks = + = + = 0,997 1002 100 1002 100

49

(q p0) 1400 3. Ks = 1 - = 1 - = 0,997 q0 p0 590150 Asadar, programul pe sortimente s-a realizat in proportie de 99.7%. Realizarea si depasirea de la sortimentele Set P S si Pilot compenseaza nerealizarea de la sortimentul Set P D. Productia s-a realizat in medie pentru fiecare sortiment in proportie de 100.08%. Ks coeficient mediu de sortiment; qmin volumul fizic al fiecarui sortiment luat in limitele planului (fara a tine seama de depasiri); q0 volumul fizic al productiei programat pe fiecare sortiment p0 pretul de productie unitar, constant; q0 ponderea valorica a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile; iq indicele de realizare a prevederilor la diferite sortimente; q0 ponderea prevazuta a sortimentelor la care s-a realizat, respectiv depasit, productia; (q p0) suma abaterilor negative pe sortimente. Analiza structurii productiei

Nr. crt. 1 2 3 4

Sortimentul Set P D Set P S Pilot Total

Structura plan 41.65 39.9 18.45 100

(%) efectiv 41.39 39.86 18.75 100

Sc 41.39 39.86 18.45 99.7

| gi | 0.26 0.04 0.3

1. Kst = Sc = 99.7% | gi | 2. Kst = 1 - = 0,997 100 q (s) p0 590224 3. Kst = = = 0,997 q1 (s1) p0 592000 Kst coeficient de structura;

50

Sc ponderile luate in calcul conform principiului necompensarii; gi abaterile ponderilor la sortimentele la care programul nu s-a indeplinit; q (s) p0 productia executata in contul structurii prevazute;

Nr. crt. 1 2 3 4

Sortimentul Set P D Set P S Pilot Total

Productia efectiva recalculata conform structurii prevazute 592000*41.65% = 246568 592000*39.9% = 236208 592000*18.45% = 109224 592000

q1 (s1) p0 245000 236000 111000 592000

q (s) p0 245000 236000 109224 590224

Concluzie: Ks < 1 Kst < 1 3.3 Analiza calitatii productiei industriale 3.3.1 Analiza calitatii la nivelul unui produs Produs Set P D (D) Total D Set P S (S) Total S TOTAL I II III Calitate I II III Cantitate plan efectiv 220 240 110 95 22 15 352 350 200 115 85 400 752 200 120 80 400 750 Pret plan 680 600 450 640.63 582 420 350 486.13 558.45 Structura Plan 62.5 31.25 6.25 10 46.81 0 50 28.75 21.25 100 100 53.1 9 Programul de productie nu a fost realizat la unul sau mai multe sortimente, in cazul nostru la un sortiment.

efectiv 695 590 450 656.99 590 415 350 489.5 567.67

efectiv 68.57 27.14 4.29 10 46.67 0 50 30 20 100 100 53.33

_ a) Coeficientul mediu de calitate (C) _ qi ci si ci C = = 51

qi 100 ci cifra ce indica clasele de calitate; qi cantitatea de produse fabricate din fiecare clasa de calitate i; si ponderea clasei de calitate in total productie. Produs D _ _ _ qi1 ci1 qi0 ci0 1. C = C1 C0 = - qi1 qi0 240 1 + 95 2 + 15 3 220 1 + 110 2 + 22 3 475 506 = - = - 350 352 350 352 = 1,36 1,44 = - 0,08 _ 2. C = si + ci qi1 ci0 qi0 ci0 240 1 + 95 2 + 15 3 3. si = - = - 1.44 = 1.36 1.44 = - 0.08 qi1 qi0 35 qi1 ci1 qi1 ci0 4. ci = - =1.36 1.36 = 0 qi1 qi1 Interpretarea rezultatelor: Coficientul mediu de calitate la nivelul produsului U sa diminuat cu 0.08 ceea ce inseamna imbunatatirea calitatii, coeficientul mediu de caliatte apropiindu-se de cel de calitate superioara. Structura s-a imbunatatit, a crescut ponderea calitatii I de la 62.5% la 68.57% a carui cifra de calitate este mai mica decat media (11.44; 3>1.44).

Produs S _ _ _ qi1 ci1 qi0 ci0 1. C = C1 C0 = - qi1 qi0 200 1 + 120 2 + 80 3 200 1 + 115 2 + 85 3 = - = 1,7 1,7125 = - 0.0125 400 400 _ C = si + ci 52

qi1 ci0 qi0 ci0 3. si = - = 1.7 1,7125 = - 0.0125 qi1 qi0 qi1 ci1 qi1 ci0 4. ci = - =1.7 1.7 = 0 qi1 qi1 Interpretarea rezultatelor: Calitatea produsului S se imbunatateste datorita imbunatatirii structurii. A crescut ponderea produsului de calitate superioara mai mult decat ponderea produsului de calitate inferioara. Cifrele de calitate au o influenta nula pentru ca nu apar noi niveluri de calitate.

Pretul mediu de vanzare _ qi pi si pi P = = qi 100 Produs D _ _ _ si1 pi1 si0 pi0 1. p = p1 p0 = - 100 100 = 68.57 695 + 27.14 590 + 4.29 450 100 62.5 680 + 31.25 600 + 6.25 450 - 100

65699.25 64062.5 = - = 656.99 640.63 = 16.36 100 100 _ 2. p = si + pi si1 pi0 si0 pi0 68.57 680 + 27.14 600 + 4.29 450 3. si = - = - 640.63 100 100 100 = 648.42 640.63 = 7.79 si1 pi1 si1 pi0 4. pi = - = 656.99 648.42 = 8.57 53

100

100

Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu evolueaza in sens pozitiv inregistrand o crestere de 16.36 lei, situatie favorabila determinata de modificarea structurii ce determina o crestere a pretului mediu cu 7.79 lei. Pretul pe clase de calitate are o influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 8.57 lei. Produs S _ _ _ si1 pi1 si0 pi0 1. p = p1 p0 = - 100 100 50 590 + 30 415 + 20 350 50 582 + 28.75 420 + 350 21.25 = - 100 100 48950 48612.5 = - = 489.5 486.13 = 3.37 100 100 _ 2. p = si + pi si1 pi0 si0 pi0 50 582 + 30 420 + 350 20 3. si = - = - 486.13 100 100 100 = 487 486.13 = 0.87 si1 pi1 si1 pi0 4. pi = - = 489.5 487 = 2.5 100 100

Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu la nivelul produsului F evolueaza in sens pozitiv inregistrand o crestere de 3.37 lei, situatie favorabila determinata de modificarea structurii ce determina o crestere a pretului mediu cu 0.87 lei. Pretul pe clase de calitate are o influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 2.5 lei.

3.3.2 Analiza calitatii productiei industriale totale _ a) Coeficientul mediu generalizator (K) _ _ 54

_ qi Ci Si Ci K = = qi 100 _ _ Si1 Ci1 Si0 Ci0 1. K = K1 K0 = - 100 100 46.67 1,36 + 53.33 1.7 46.81 1.44 + 53.19 1.7125 = - = 1.54 1.585 = -0,045 100 _ _ Si1 Ci0 Si0 Ci0 46.67 1.44 + 53.33 1.7125 2. Si = - = - 1.5850 100 100 100 = 1.5853 1.585 = 0.0003 _ _ Si1 Ci1 Si1 Ci0 3. Ci = - = 1.54 1.5853 = - 0.0453 100 100 _ si c i Ci = 100 Si1 (si1 ci0) / 100 Si1 (si0 ci0) / 100 3.1 si = - 100 100 = 1.54 1.5853 = - 0.0453 Si1 (si1 ci1) / 100 Si1 (si1 ci0) / 100 3.2 ci = - = 1.54 1.54= 0 100 100 Interpretarea rezultatelor: Coeficientul mediu generalizator al calitatii s-a diminuat cu 0.045 ceea ce reflecta imbunatatirea calitatii la nivelul fiecarui produs. Indicatorul este influentatde structura productiei pe produse si de coeficientul mediu de calitatea de produs. Structura productiei pe produse a condus la mojorarea indicatorului (o influenta pozitiva) a crescut ponderea produsului F de la 53.19% la 53.33%. Coeficientii medii de calitate pe produse s-au diminuat ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor si are o influenta pozitiva asupra coeficientului mediu generalizator al calitatii (determina reducerea coeficientului mediu generalizator al calitatii cu 0.0453).

55

b) Pretul mediu al intregii productii _ _ Si pi P = 100 _ _ _ _ _ Si1 pi1 Si0 pi0 1. P = P1 P0 = - 100 100 46.67 656.99 + 53.33 489.5 46.81 640.63 + 53.19 486.13 = - 100 = 567.67 558.45 = 9.22 lei _ _ Si1 pi0 Si0 pi0 46.67 640.63 + 53.33 486.13 2. Si = - = - 16,051 100 100 100 = 558.24 558.45 = - 0,21 lei _ _ _ Si1 pi1 Si1 pi0 3. pi = - = 567.67 558.235 = 9.43 lei 100 100 _ si pi P = 100 Si1 ( si1 pi0) / 100 Si1 ( si0 pi0) / 100 3.1 si = - 100 100 46.67 640.63 + 53.33 486.13 = - 558.235 = 558.235 558.235 = 0 100 Si1 ( si1 pi1) / 100 Si1 ( si1 pi0) / 100 3.2 pi = - = 567.67 558.235 100 100 = 9.435 lei Interpretarea rezultatelor: Cresterea lui p influenteaza pozitiv dar nu reflecta efortul intreprinderii pentru cresterea calitatii. Structura productiei pe produse

56

influenteaza negativ, duce la scaderea pretului mediu al productiei cu 0.21 lei prin scaderea ponderii produsului D de la 46.81% la 46.67% care are pretul de productie medie mai mare decat pretul mediu al intregii productii (656.99>567.67).

13. Analiza cheltuielilor si veniturilor prin intermediul indicatorilor de eficienAnaliza eficientei cheltuielilor salariale

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Indicatori Venituri din exploatare (Ve) Cifra de afaceri (CA) Valoarea adaugata (VA) Cheltuieli salariale (Chs) Numar mediu de salariati (Ns) Timpul de lucru mediu pe un salariat (t) Fond total de timp de munc (ore) (T)

Perioada Precedenta 63200 42500 18300 13265 14 302.9 4240

Curenta 65800 44328 18688 14840 15 301.3 4520 2600 1828 388 1575 1 -1.6 280

% 104.11 104.3 102.12 111.87 107.14 99.47 106.6

57

8 9 10 11 12

13

14

Productivitatea (W) Ve / Ns 4514.29 CA / Ns 3035.71 Salariul mediu pe un salariat (s = Chs / Ns) 947.5 Cheltuieli salariale medii orare (sh = Chs / T) 3.13 Venituri din exploatare medii orare (Veh = 14.91 Ve / T ) Cheltuieli cu personalul la 1000 lei Ve 212.92 Chs Cs(1000) = 1.000 Ve Cheltuieli cu personalul la 1000 lei CA 312.12 Chs Cs(1000) = 1000 CA Cheltuieli cu personalul la 1000 lei VA 724.86 Chs Cs(1000) = 1000 VA

4386.67 2955.2 989.33 3.28 14.56 225.53

-127.62 -80.51 41.83 0.15 -0.35 13.34

97.17 97.35 104.41 104.79 97.65 105.92

334.78

22.66

107.26

794.09

69.23

109.55

Chs Ns Chs Cs(1000) = 1.000 = 1.000 Ve Ve Ns 1. Cs(1000) = Cs1(1000) Cs0(1000) = 225.53 212.92 = 12.61 Chs Ns Chs 2. = + Ve Ve Ve Ns Ns1 Chs0 Ns0 Chs0 3. = 1.000 - 1.000 = Cs(1000) - Cs0(1000) Ve Ve1 Ns0 Ve0 Ns0 15 13265 = 1.000 212.92 = 215.99 212.92 = 3.07 65800 14 Chs Ns1 Chs1 Ns1 Chs0 4. = 1.000 - 1.000 = Cs1(1000) - Cs(1000) Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0 = 225.53 215.99 = 9.54 Chs = T sh Chs T 4.1 = + sh

58

Ns

Ns

T Ns1 T1 sh0 Ns1 T0 sh0 4.2 = 1.000 - 1.000 = Cs(1000) Cs(1000) Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0 15 4520 3.13 = 1000 215.99 = 215.01 215.99 = -0,98 65800 15 Ns1 T1 sh1 Ns1 T1 sh0 4.3 sh = 1.000 - 1.000 = Cs1(1000) Cs(1000) Ve1 Ns1 Ve1 Ns1 = 225.53 215.01 = 10,52 sh sh = Veh Veh sh sh = Veh + Veh Ns1 T1 Veh1 (sh0 / Veh0) Ns1 T1 Veh0 (sh0 / Veh0) 4.3.1 Veh = 1.000 - 1.000 Ve1 Ns1 Ve1 Ns1 = Cs(1000)

Cs

(1000)

15 4520 15.56 (3.13 / 14.91) = 1000 215.01 65800 15

= 224.38 215.01 = 9.37 sh Ns1 T1 Veh1 (sh1 / Veh1) Ns1 T1 Veh1 (sh0 / Veh0) 4.3.2 = 1.000 - 1.000 Veh Ve1 Ns1 Ve1 Ns1 = Cs1(1000) Cs(1000) = 225.53 224.38 = 1.15 Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare creste cu 12.61, respectiv cu 5.92%, ceea ce denota o situatie nefavorabila, de la 221.92 in perioada precedenta, la 225.53, in perioada curenta, aceasta se datoreaza dinamicii veniturilor care este devansata de cea a cheltuielilor salariale Ive(104.11 < Ics(104.3)). Modificarea numarului de salariati la 1 leu venituri din exploatare Ns / Ve are i influenta negativa asupra Cs (1000) ducand la cresterea acestuia cu 3.07 ca urmare a cresterii productivitatii, de la 4514.29 lei/sal la 4386.67 lei/sal. 59

Cresterea salariului mediu pe un salariat Cs/N cu 41.83 lei /sal de la 945.5 lei/ sal la 989.33 lei/sal, are o influenta negativa asupra indicatorului analizat determinand cresterea acestuia cu 9.54. Sub influenta modificarii numarului mediu de ore pe un salariat T/N(reducerea acestuia cu 1.6 h/sal de la 302.9 h/sal la 301.3h/sal), Cs(1000) scad cu 0.98, situatie favorabila. Salariul mediu orar creste cu 015 lei/h si determina cresterea lui Cs(1000) cu 10.52, aspect apreciat ca fiind negativ Cresterea salariului mediu orar se datoreaza cresterii veniturilor din exploatare cu 9.37 si respectiv a cheltuielilor salariale medii orare la un leu venituri din exploatare sh/Ve cu 1.15, factori de influenta directa ce inregistreaza cresteri de la o perioada la alta si care au imlicatii nefavorabile asupra evolutiei indicatorului.

2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii Explicatii Activ de exploatare Activitatea financiara Activ extraord Total Cheltuieli Pl Ef 49260 1940 51200 47137 45379 1758 63380 Venituri Pl Ef 63200 180 66329 65800 529 100 Str. ven Pl Ef 99.72 0.28 100 99.2 0.8 ci(1000) Pl 779.43 10777.78 11557.21 g1c0(1000) 100 773.19 86.22 859.41

Ef 689.65 3323.25 4012.9

Chi I Rct = 1.000; Vi Chi gi ci(1000) (1000) II ci = 1000 Rct = Vi 100 Rct rata de eficienta a cheltuielilor totale;

60

ci(1000) rata de eficienta a cheltuielilor pe grupari; gi structura veniturilor. Ch1 Ch0 I. 1. Rct = Rct1 Rct0 = 1.000 - 1.000 V1 V0 47137 51200 = 1.000 - 1.000 = 710.65 807.83 = -97.18 66329 63380 2. Rct = V + Ch Ch0 Ch0 51200 3. V = 1.000 - 1.000 = Rct Rct0 = 1.000 771,22 V1 V0 66329 = 771.91 807.83 = -35.92 Ch1 Ch0 4. Ch = 1.000 - 1.000 = Rct1 Rct = 710.65 771.91 = -61.26 V1 V1 Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o scardere de 97.18, situatie favorabila datorata faptului ca ritmul de crestere al venituriloe il depaseste cu mult pe cel al cheltuielilor (Ich = 92.06%, Iv = 104.65%). Cresterea veniturilor cu 2949 lei de la 63380 lei la 66329 lei, respectiv cu 4.65%, ceea ce determina reducerea indicatorului cu 35.92, aspect favorabil, iar scaderea cheltuielilor cu 4063 lei, respectiv cu 7.94%, are ca rezultat reducerea indicatorului cu 61.26.

g1 c1(1000) g0 c0(1000) II. 1. Rct = Rct1 Rct0 = - = 710.65 807.83 = -97.18 100 2. Rct = gi + ci(1000) g1 c0(1000) g0 c0(1000) 3. gi = - = Rct Rct0 = 859.41 807.83 = 51.58 100 100 g1 c1(1000) g1 c0(1000) 4. ci(1000) = - = Rct1 Rct =710.65 859.41 = -148.76 100 100

61

Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o scadere de 97.18, situatie favorabila. Structura veniturilor pe categorii de activitate (gi) se inrautateste, scade ponderea veniturilor din activitatea de exploatare de la 97.72% la 99.2% si creste ponderea veniturilor din activitatea financiara de la 0.28% la 0.8% avnd o influenta nefavorabila determinand cresterea ratei de eficienta cu 51.58. Factorul care are cea mai mare influenta asupra ratei de eficienta a cheltuielilor totale si duce la cresterea eficientei cheltuielilor este rata de eficienta a cheltuielior la nivelul fiecarei categorii de activitate ci(1000) care, la activitatea financiara inregistreaza cea mai mare scadere, de la 10777.78 la 3323.25 . Pe ansamblu influenta este favorabila si duce la scaderea ratei de eficienta a cheltuielilor totale cu 148.76.

Analiza cheltuielilor la 1.000 lei CA Nr. crt. 1 2 3 4 5 Indicatori Cifra de afaceri (CA = qi pi) Cheltuieli aferente CA recalculate (Chr = q1 c0) Cheltuieli aferente CA (Cht = qi ci) CA recalculata (CAr = q1 p0 ) Chelt la 1000 lei CA Perioada Precedenta 42500 48254 1135.39 Curenta 44328 52120 51360 49632 1158.64 1828 X 3106 49632 23.25 % 104.3 x 1106.44 102.05

Cht qc gi ci(1000) C(1000) = 1.000 = 1.000 = CA qp 100 c(1000) i

qi ci = 1.000; qi pi

Cht1 Cht0 1. C(1000) = C1(1000) C0(1000) = 1.000 - 1.000 CA1 CA0 q1 c 1 q0 c0 51360 48254 = 1.000 - 1.000 = 1.000 - 1.000 q1 p1 q0 p0 44328 42500

62

= 1158.64 1135.39= 23.25 2. C(1000) = g + p + c q1 c0 q0 c 0 52120 3. g = 1.000 - 1.000 = 1.000 1135.39 q1 p0 q0 p0 49632 = 1050.13 1135.39= - 85.26 q1 c0 q1 c0 52120 4. p = 1.000 - 1.000 = 1.000 - 1050.13 q1 p1 q1 p0 44328 = 1175.78 - 1050.13 = 125.65 q1 c1 q1 c 0 5. c = 1.000 - 1.000 = 1158.64 - 1175.78 = - 17.14 q1 p1 q1 p1 Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA a crescut cu 23.25, de la 1135.39 la 1138.64, respectic cu 2.05%, situatie nefavorabila ce denota o scadere a eficientei cheltuielilor (ritmul de crestere al CA (104.3%) este mai mic decat cel al cheltuielilor totale (106.44%). Modificarea structurii (imbunatatirea acesteia) are o influenta favorabila asupra indicatorului conducand la reducerea acestuia cu 85.26 a crescut ponderea veniturilor a caror cheltuieli aferente sunt mai eficiente. Pretul a scazut ceea ce a determinat cresterea cheltuielilor aferente CA cu 125.65, situatie nefavorabila. Scaderea costului pe unitatea de produs a influentat in mod favorabil indicatorul conducand la reducerea acestuia cu 17.14.

63