Proiect Final La Proiecte Ec 2

97
CUPRINS 1. Prezentare generală la SC DEDEMAN SRL ……………………………………..2 2. Tehnologia producţiei şi structura organizatorica a activitaţii de producţie (exploatare) şi administrative………………………………….……………….….5 3. Zonele de cheltuieli şi purtatori de costuri si unitaţile de calcul................................4 4. Metoda de calculaţie utilizata………………...... ……………………………..........7 5.Organizarea sistemului de conturi de gestiune la S.C. DEDEMAN S.R.L ...................................................... ............................................................ ...........................8 6. Antecalculaţia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L...............................................11 7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie......................20 8. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a producţiei obtinuţe...............................28 9. Calculaţia costurilor efective ale producţiei.................................................. ..........28

Transcript of Proiect Final La Proiecte Ec 2

Page 1: Proiect Final La Proiecte Ec 2

CUPRINS

1. Prezentare generală la SC DEDEMAN SRL ……………………………………..22. Tehnologia producţiei şi structura organizatorica a activitaţii de producţie

(exploatare) şi administrative………………………………….……………….….5

3. Zonele de cheltuieli şi purtatori de costuri si unitaţile de calcul................................4

4. Metoda de calculaţie utilizata………………......……………………………..........7

5.Organizarea sistemului de conturi de gestiune la S.C. DEDEMAN

S.R.L .....................................................................................................................................

........8

6. Antecalculaţia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L...............................................11

7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de producţie......................20

8. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a producţiei obtinuţe...............................28

9. Calculaţia costurilor efective ale producţiei............................................................28

10. Decontarea costurilor totale ale activitaţii de exploatare........................................33

11. Controlul bugetar.................................................................................................. 35

12. Analiza factorilor de producţie ai SC DEDEMAN S.R.L.....................................36

13. Analiza activitaţii de producţie si comercializare..................................................43

14. Analiza cheltuielilor şi veniturilor prin intermediul indicatorilor

de eficienţa.........................................................................................................................58

Page 2: Proiect Final La Proiecte Ec 2

1.PREZENTARE GENERALĂ A SC DEDEMAN SRL

SC DEDEMAN SRL BACĂU poate vorbi deja de istorie. Are o prezenţă pe piaţă de

13 ani, fiind înfiinţată în 1992, înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de

înregistrare J / 04 / 2621 / 1992. codul unic de înregistrare: 2816464, Atribut fiscal R.

În primul an, adică în 1992, SC DEDEMAN SRL BACAU deţinea două spaţii

comerciale. Până în anul 1994 profitul a fost reinvestit in achiziţionarea a încă două spaţii

comerciale. Datorită diversificării produselor, spaţiul pentru depozitare era din ce în ce

mai mare şi în 1995 se deschide depozitul din cartierul CFR din Bacău.

In anul 1999 dispunând de o forţă logistică şi financiară impresionantă care îi permite

să rămână un jucător important pe o piaţă unde concurenţa este din ce în ce mai agresivă,

SC DEDEMAN SRL deschide două spaţii comerciale în oraşul Oneşti, judeţul Bacău.

În anul 2001 se mută cu sediul în strada Al. Tolstoi, numărul 4.

Astăzi compania deţine 23 de magazine în oraşele: Bacău, Vaslui, Iaşi, Comăneşti,

Oneşti, Suceava şi depozite pe suprafeţe cuprinse între 1850 şi 4000 de metri pătraţi şi un

parc auto de aproximativ 100 de maşini.

SC DEDEMAN SRL BACĂU a ocupat începând cu anul 1995 primele trei locuri în

topul judeţean al firmelor din Bacău. În anul 2002, a fost cea mai puternică din judeţul

Bacău la secţiunea Comerţ – întreprinderi mari şi a ocupat locul patru pe ţară în

clasamentul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Obiectul principal de activitate al SC DEDEMAN SRL BACĂU constă în practicarea

comerţului en-gros şi en-detail cu materiale de construcţii.

SC DEDEMAN SRL BACĂU se adresează firmelor, dar şi clienţilor firmei care

activează în domeniile:

instalaţii termice, gaz, apă, electrice;

amenajări şi decoraţiuni interioare,

construcţii de clădiri civile şi industriale,

SC DEDEMAN SRL BACĂU a reuşit să realizeze în România stilul

supermagazin – depozit de unde poţi cumpăra totul pentru casa ta. De aici şi sloganul

firmei TOTUL PENTRU INTERIOR. TOTUL PENTRU EXTERIOR.

2

Page 3: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Un alt aspect important care ridică firma SC DEDEMAN SRL BACAU la nivelul

marilor comercianţi internaţionali este faptul că fiecare magazin, fiecare depozit pune la

dispoziţia clienţilor săi servicii complete, consultanţă şi asistenţă la cumpărare, transport,

garanţie şi service după cumpărare.

Succesul pe care îl cunoaşte SC DEDEMAN SRL BACĂU în acest moment este

rezultatul a două mari strategii câştigătoare.

Prima a fost decizia companiei de a cumpăra spaţiile comerciale şi nu de a le

închiria în perioada când dobânda bancară era mai mică decât inflaţia. Povara financiară a

chiriilor pe care o suportă de obicei comercianţii s-a diminuat considerabil în cazul

DEDEMAN, ceea ce i-a permis să îşi îndrepte investiţiile către dezvoltarea altor

segmente ale afacerii.

A doua strategie este tocmai aceea de a face investiţii în permanenţă. SC

DEDEMAN SRL BACĂU a investit tot profitul companiei în dezvoltarea susţinută atât a

capitalului cât şi a managementului.

SC DEDEMAN SRL BACĂU a achiziţionat în timp spaţii comerciale, terenuri,

depozite, mijloace de transport, software şi hardware, acţiuni la alte companii şi şi-a mărit

continuu capitalul circulant, investit în stocurile de produse.

SC DEDEMAN SRL BACĂU nu este doar un depozit imens sau un magazin de

proporţii, ci un partener activ al fiecărui cumpărător în parte. Această atitudine face ca SC

DEDEMAN SRL BACĂU să fie foarte diferit şi foarte greu de imitat de către

concurenţi.

Obiectul de activitate al SC DEDEMAN SRL BACĂU este:

import - export;

fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţie;

producţia de ambalaje de lemn;

fabricarea altor produse de lemn;

producţia de scaune (exclusiv din metal);

producţia mobilierului pentru birou şi magazine;

producţia mobilierului pentru bucătării;

producţia altor tipuri de mobilier;

comerţ intermediar cu material lemnos şi de construcţii;

comerţ intermediar cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie;

3

Page 4: Proiect Final La Proiecte Ec 2

comerţ cu ridicata al produselor din ceramică, sticlărie, tapete şi produse de

întreţinere;

comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii;

comerţ cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie, ipsoserie şi

încălzire;

comerţ cu ridicata al produselor chimice;

comerţ cu amănuntul al mobilei, articolelor de iluminat şi a altor articole de

uz casnic;

comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, vopsitorie, sticlă şi articole din

sticlă;

transporturi rutiere de mărfuri;

depozitari.

Există foarte multe aspecte care diferenţiază afacerea DEDEMAN de afacerile

tradiţionale de comerţ cu materiale de construcţii care există în România. Este vorba

despre conceptul “mai multe magazine sub acelaşi acoperiş”, de unde se pot achiziţiona

toate produsele necesare pentru construcţii, fie că este vorba despre amenajarea interioară

sau exterioară a imobilelor. Cu alte cuvinte SC DEDEMAN SRL BACĂU deţine o linie

de produse completă. Însă nu este vorba numai despre o diversitate de produse din aceiaşi

gamă, pornind de la cele de tip economic (adică la preţuri mici) până la produsele de lux.

2. Tehnologia producţiei şi structura organizatorică a

activităţii de producţie si administrative

La şedinţa din 30.04.2008 a fost aprobată organigrama şi structura organizatorică

existentă a societăţii:

Doua sectii principale de productie:

O sectie de prelucrare;

O sectie de asmblare;

Doua sectii de activitate auxiliara:

Altelier de intretinere si reparatii;

Centrala termica.

4

Page 5: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Situaţia personalului la data de 31.12.2008 se prezintă astfel:

Personal TESA;

Muncitori sectia de prelucrare;

Muncitori sectia de asamblare;

Muncitori altelier de intretinere si reparatii;

Muncitori centrala termica.

3. Zonele de cheltuieli şi purtătorii de costuri şi unităţile de calcul

Locurile de cheltuieli sunt locuri de muncă unde se consumă diferite resurse.

Unele dintre locurile de muncă sunt locuri de producţie (sunt legate de procesul

tehnologic), totodată acestea sunt locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic, altele sunt

consecinţa activităţii de desfacere şi administraţie.

In funcţie de baza lor, locurile de cheltuieli pot fi: locuri operaţionale de cheltuieli

şi locuri structurale de cheltuieli.

Locurile operaţionale reprezintă locuri de muncă unde sunt efectuate operaţiuni de

execuţie şi desfacere a produselor, dar şi privind aprovizionarea întreprinderii cu

resursele materiale necesare.

Locurile structurale de cheltuieli sunt reprezentate de acele locuri de muncă unde

sunt efectuate operaţiuni privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de

exploatare precum şi a altor activităţi ale întreprinderii.

In cadrul SC DEDEMAN SRL, locurile operaţionale de cheltuieli sunt

reprezentate de: sectiile principale de producţie a activitatii, sectiile de activitati

auxiliare, sectorul de aprovizionare şi desfacere, sectorul de transport. Capacitatea de

producţie a societatii in exercitiul analizat este de: 200 șifoniere, 225 birouri si 160 usi.

In ceea ce priveşte locurile structurale de cheltuieli se regăsesc următoarele:

compartimentul financiar-contabil, compartiment productie, compartiment montaj si

compartiment vanzari.

Purtătorii de costuri reprezintă produsele, lucrările şi serviciile obţinute în urma

procesului de producţie care generează cheltuieli de producţie şi desfacere si care în

virtutea principiului economic al ocazionării cheltuielilor trebuie să le şi suporte.

5

Page 6: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Purtătorii de costuri reprezintă entităţile pentru care se antecalculează şi

postcalculează costuri, folosind o anumită metodă de calculaţie.

Producţia are calitatea de purtător de costuri indiferent dacă este vorba de

producţie globală sau producţie marfă , fie la nivelul unui anumit produs, al unui

semifabricat, al unei lucrări.

In cadrul societăţii S.C. DEDEMAN SRL calitatea de purtători de costuri o

deţin : producţia de Șifoniere, birouri, uși.

Pentru determinarea costurilor pe purtători este necesar ca producţia să fie

exprimată cantitativ; in acest scop se foloseşte o unitate de măsură omogenă, numită

unitate de calculaţie.

Unităţile de calculaţie pot fi: unităţi fizice (bucăţi, kg., m.p., perechi, to, ha, kwh,

etc.) si unităţi convenţionale (număr de tractoare de 30 c.p., tone de brânzeturi cu un

anumit procent de grăsime.). Unităţile convenţionale sunt utilizate atunci când nu există o

omogenitate naturală de producţie care să permită exprimarea producţiei respective în

unităţi naturale.

6

Page 7: Proiect Final La Proiecte Ec 2

4. Metoda de calculaţie utilizată

SC DEDEMAN SRL utilizeaza ca si metoda de calculatie metoda pe comenzi.

Aceasta metoda se aplica in productia individual a si de serie mica, unde produsul finit se

obtine prin asamblarea partilor sale componente (piese) confectionate anterior, in paralel,

in mai multe ateliere sau sectie de productie ale societatii.

Organizarea calculatiei dupa acesata metoda presupune folosirea in cadrul

contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza” a analiticelor pe comenzi, in cadrul fiecarei

comenzi cheltuielile fiind evidentiate pe locuri de ocazionare (secti, ateliere) si pe articole

de calculatie.

In cadrul contului 923 “Cheltuielile indirecte de productie” se vor deschide

analitice pe locuri de ocazionare, de unde apoi se vor repartiza asupra comenzilor

executate in respectivele zone (sectoare), concret asupra analiticelor corespunzatoare ale

contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza”.

Costul efectiv pe comanda se determina dupa terminarea comenzii prin insumarea

cheltuielilor efectuate pentru comanda respectiva. Costul pe unitate de produs se

calculeaza prin raportarea sumei totale a cheltuielilor de productie la numarul unitatilor

de produse fabricate.

In cazul in care, la sfarsitul unei perioade de calcul, unele comenzi sunt

neterminate, cheltuielile efectuate cu comenzile respective se consudera in intregime ca

productie in curs de executie. In cazul unor comenzi cu ciclu indelungat de executare din

care rezulta, inainte de terminarea comenezii, unele produse partiale ce se predau la

depozit sau se expediaza clientilor, acestea pot fi evaluate si inregistrate la costul

prestabilit; diferentele, care rezulta la terminarea comenzii, intre costul efectiv si costul la

care au fost inregistrate piesele rezulatate inainte de terminarea comenzii totale, afecteaza

costul ultimului lot.

7

Page 8: Proiect Final La Proiecte Ec 2

5. Organizarea sistemului de conturi de gestiune la

S.C. DEDEMAN S.R.L.

Conţinutul conturilor prin care se exprimă contabilitatea cheltuielilor de

producţie şi calculaţia costurilor, formează conturile de gestiune. Aceste două conturi au

ca obiectiv de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea generală (financiară),

unde s-au înregistrat toate cheltuielile după natura lor şi apoi ordonarea acestora după

destinaţie, în vederea calculării costului efectiv al producţiei realizate, decontării

producţiei şi stabilirea abaterilor costurilor efective faţă de cele prestabilite, în scopul

efectuării controlului bugetar asupra costurilor.

În planul de conturi general din contabilitatea în vigoare din ţara noastră, în

contabilitatea de gestiune aceste conturi sunt cuprinse în clasa 9 şi au următoarele

caracteristici: la sfârşitul exerciţiului financiar aceste conturi nu apar în bilanţul contabil,

deoarece toate datele şi informaţiile pe care le reflectă au fost înregistrate în contabilitatea

financiară pe baza căreia s-a întocmit bilanţul contabil.

A. Grupa 90 „Decontări interne” cuprinde:

901 Decontări interne privind cheltuielile;

902 Decontări interne privind producţia obţinută:

902.Șifonier

902.Birou

902.Ușă

903 Decontări interne privind diferenţele de preţ.

Contul 901 „Decontări interne privind cheltuielile” se foloseşte pe de o parte

pentru evidenţa decontărilor interne privind cheltuielile activităţii de bază şi auxiliare,

cheltuielile indirecte de producţie, cheltuieli generale de administraţie, precum şi

cheltuielile de desfacere, care au fost înregistrate mai întâi în contabilitatea generală

(financiară), iar apoi în contabilitatea de gestiune, iar pe e altă parte, pentru reflectarea

costului efectiv al producţiei obţinute.

8

Page 9: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Contul 902 „Decontări privind producţia obţinută” se foloseşte pentru

evidenţa decontărilor interne privind costul producţiei obţinute în cursul lunii, la preţ de

întreprindere (prestabilit sau cu ridicata), pe de o parte, iar pe de altă parte pentru

decontarea, la sfârşitul lunii, a costului efectiv al aceleiaşi producţii obţinute pe parcursul

lunii, astfel că soldul reprezintă diferenţele de preţ şi anume: soldul creditor, diferenţele

favorabile, respectiv economiile sau abaterile pozitive, iar cel debitor, diferenţele

nefavorabile, respectiv depăşirile sau abaterile negative. Şi acest cont după funcţiunea

contabilă este bifuncţional.

Contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” serveşte pentru

înregistrarea la sfârşitul lunii a diferenţelor dintre preţul de înregistrare (prestabilit sau cu

ridicata), şi costul efectiv al producţiei finite obţinute din procesul de producţie.

B. Grupa 92 „Conturi de calculaţie” cuprinde conturile:

921 „Cheltuielile activităţii de bază”;

921.Șifonier

921.Birou

921.Ușă

922 „Cheltuielile activităţii auxiliare”;

922.Atelier de intretinere si reparatii

922.Centrala termica

923 „Cheltuielile indirecte de producţie”;

923.Prelucrare

923.Asamblare

924 „Cheltuielile generale de administraţie”;

925 Cheltuielile de desfacere”.

Contul 921 „Cheltuieli cu activitatea de bază” se foloseşte pentru evidenţierea

cheltuielilor de bază ale întreprinderii.

Contul 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare” se utilizează pentru a ţine

evidenţa cheltuielilor ocazionate de activităţile auxiliare ale întreprinderii.

În analitic acest cont se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi articole de

calculaţie.

9

Page 10: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” se foloseşte pentru evidenţa

cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea mijloacelor şi a cheltuielilor generale ale

fiecărei secţii de bază a întreprinderii. După funcţia contabilă contul este de activ.

Contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” este folosit pentru

evidenţierea cheltuielilor de administrare şi conducere a întreprinderii. Acest cont este de

activ.

Contul 925 „Cheltuielile de desfacere” se foloseşte pentru înregistrarea

cheltuielilor efectuate în legătură cu desfacerea produselor fabricate (cheltuieli de

ambalare, de transport, dacă marfa circulă pe cheltuiala producătorului, de manipulare,

depozitare, înmagazinare, conservare, asigurare, etc.).

C. Grupa 93 „Costul producţiei” cuprinde conturile:

931 „Costul producţiei obţinute”;

931 Șifonier

931.Birou

931 Ușă

933 „Costul producţiei în curs de execuţie”.

Contul 931 „costul producţiei obţinute” se foloseşte pentru evidenţa

producţiei finite obţinute, care constă din produse finite, semifabricate destinate vânzării,

lucrări executate şi servicii prestate pentru terţi, investiţii proprii sau alte activităţi. După

funcţia contabilă acest cont este bifuncţional.

Contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” se foloseşte pentru

înregistrarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie, indiferent dacă provine din

activitatea de bază sau cea auxiliară. După funcţia contabilă este un cont de activ.

10

Page 11: Proiect Final La Proiecte Ec 2

6. Antecalculaţia costurilor la S.C. DEDEMAN S.R.L.

Bugetul producţiei

Produsul ProducţiaMateria primă a Materia primă bNecesar pe un produs (ml)

Necesar total

Necesar pe un produs (ml)

Necesar total

0 1 2 3 4 5Sifonier 175 11 1936 10 1760Birou 200 9 1800 8 1600Usa 150 5 750 4 600Total x x 4486 x 3960

Bugetul cheltuielilor cu materiile prime

Produs Consum materie primă a Consum materie primă b TotalCantitate Preţ Cantitate Preţ

Unitar Total Unitar TotalSifonier 1936 32.5 45760 1760 12.5 6600 29480Birou 1800 32.5 65000 1600 12.5 50000 82500Ușă 750 32.5 28763 600 12.5 11115 37878Total 4486 32.5 139523 3960 12.5 67715 234858

Cheltuielile cu salariile normate pe unitatea de produs

Nr.crt

Secţia Produsul Norma de timp în ore pe unitate

Tarif de salarii în lei/ora

Cheltuieli cu salariile directe pe unitate

Materie primă a/b pe unitate

Cheltuieli cu salariile pe unitatea de produs

0 1 2 3 4 5 6 71 Prelucrari a

b0.350.2

3.752.0

2.750.80

xx

xx

11

Page 12: Proiect Final La Proiecte Ec 2

3.42 Asamblare Șifonier

BirouUșă

0.250.10.2

2.43.12.75

1.201.121.00

10.58.54.5

2430.517

Cheltuieli cu salariile directe pe total producţie

Secţia Produsul UM Cant Cheltuieli cu salariile pe unitate

Total cheltuieli cu salariile

Contribuţii la CAS, CASS29%+5.5%

Fond de şomaj0,5%

Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8Prelucrari Șifonier

BirouUșă

ml 175200150

2430.517

8440123305052

291244541743

8412350

1143417907 6845

Total x x x x 25321 8209 257 18094Asamblare Șifonier

BirouUșă

ml 175200150

1.201.121.00

420248150

292171204

322

751421356

Total x x x x 818 667 7 1428Total general 26109 8896 264 19522

12

Page 13: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Bugetul cheltuielilor indirecte ale secţiilor activităţilor de bază

Denumire cheltuieli

Total Materiale consumabile

Obiecte de inventar

Energie, gaz şi apă

Lucr şi serv executate de terţi

Salarii CasCassFond şomaj

Amortizareimobilizări

Prelucrari 174230 13100 67120 6400 26600 16000 2640 8375Asamblare 753255 4800 4750 3750 5500 14500 2345 42100Total 927485 17900 71870 8150 32100 30500 4985 50475

Bugetul cheltuielilor generale de administraţie şi bugetul cheltuielilor de desfacere

Denumire cheltuieli

Total Materiale consumabile

Obiecte de inventar

Energie şi apă

Lucrări şi servicii executate de terţi

Salarii CasCassFond şomaj

Impozite, taxe si varsaminte

Amortizare imobilizări

Cheltuieli generale de administraţie

86625 3900 1400 1700 6000 12900 2125 41400 11750

Cheltuieli de desfacere

35100 2660 1460 560 850 7400 1220 - 3500

Total 121725 3560 2860 2260 6850 20300 3345 41400 15250

13

Page 14: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Bugetul cheltuielilor generale de exploatare

Sursele de date

Total Elemente de cheltuieli

Denumire Materii prime

Ob de inv

Energie, apă si gaz

Alte chelt mat

Lucr şi serv exec de terţi

Salarii CasCassFond de şomaj

Impz, taxe si varsam

Amortiz

Buget mat prime

274848 137424 - - - - - - - -

Bugetul chelt cu manopera

72057 - - - - - 53573 18484 - -

Bugetul chelt indirecte

331810.5 - 18900 11370 20300 64200 61000 10060.5 - 11570

Bugetul chelt generale de administraţie

173340.7 - 3900 1395 3400 12000 25800 4250.7 93800 23500

Bugetul chelt de desfacere

35100.2 - 2660 1360 1120 1700 14800 2440.2 - 7000

Total 588527.4 137424 25460 14130 12410 38950 155173 35235.4 93800 146200

14

Page 15: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Situatia de repartizare a cheltuielilor indirecte de productie

Nr

crt

Explicatii Sectia Total Cant de produse

(buc)

Ch ind rep pe

unit de produsPrelucrare Asamblare

1 Ch ind de repartizat 84230 77580 111810 -

2 Baza de repartizare

- Șifonier

- Birou

- Ușă

3997

11868

17414

6691

15407

6745

4063

4798

36592

18615

20478

11689

-

3 Coef de repartiz (rd 1/rd 2) 2.489874 5.017253 - -

4 Ch ind repartizate 43230 77580 161810 -

5 Total general

- Șifonier

- Birou

- Ușă

87230

28940

43198

17088

77580

34964

20456

24159

361810

65904

63654.

42251

175

200

150

24

30.5

17

15

Page 16: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Situatia repartizarii cheltuielilor generale de administratie

Nr crt

Explicatii Baza de rep

(Sal + contrib

+ ch ind)

Total chelt

generale de

adm

Coef de rep Chelt gen rep Cant de

produse

Ch rep pe unit

de prod

1 Sectia Prelucrare

- Șifonier

- Birou

- Ușă

124202

39810

56612

27780

- - 256555

88820

126667

51067

- -

2 Sectia Asamblare

- Șifonier

- Birou

- Ușă

17025

7890

4735

5398

- - 36972

26498

9477

10996

- -

3 Total 1+ 2

- Sifonier

- Birou

- Ușă

148227

47701

65348

29179

298527 2.115273 298527

100318

135145

63063

175

200

150

24

30.5

17

16

Page 17: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Situatia repartizarii cheltuielilor de desfacere

Nrcrt

Explicatii Mat prime

directe

Chelt de

prelucrare

Chelt

generale

Total cost

SC

Chelt de

desf

Cant de

produse

Chelt de desf

pe unit de

produs

1 Sectia Prelucrare

- Sifonier

- Birou

- Ușă

134848

24960

85000

25888

124202

39810

56612

23780

256555

88820

126667

51067

535605

157590

268280

99735

31840.73

9457.17

16242.51

6141.08

2 Sectia Asamblare

- Șifonier

- Birou

- Ușă

- 17025

7890

4735

5398

36972

15498

9477

10996

55997

23389

13213

16394

3259

1426.28

836.7

996.01

3 Total 1+ 2

- Sifonier

- Birou

- Ușă

134848

24960

85000

25888

138227

47701

65348

29179

248527

100318

135145

63063

571602

173979

275493

126130

17100

5883

8579

3637

175

200

150

13

2

1

K = 17100/571602.9 = 0.030746

17

Page 18: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Planul costului unitar pentru un Șifonier

Nr.crt.

Categoria de cheltuieli UM Norma de consum specific

Preţ(lei)

Cost unitar

I Cheltuieli directe 517.221 Cheltuieli cu materii

prime-piesa a -piesa b

ml

1110

32.512.5

482.5

357.5125.0

2 Salarii directe lei - - 25,353 Contribuţii lei - - 9,37II Cheltuieli indirecte de

producţielei - - 15,81

III Cost de producţie (I+II) lei - - 532.13IV Cheltuieli generale de

administraţielei - - 23,11

V Cheltuieli de desfacere lei - - 12,76VI Cost complet (III+IV+V) lei - - 567.0VII Preţ de vânzare lei - - 590,0

Planul costului unitar pentru un Birou

Nr.crt.

Categoria de cheltuieli UM Norma de consum specific

Preţ(lei)

Cost unitar

I Cheltuieli directe 433.091 Cheltuieli cu materii

prime-piesa a -piesa b

ml

98

32.512.5

392.5

292.5100.0

2 Salarii directe lei - - 31,893 Contribuţii lei - - 10,70II Cheltuieli indirecte de

producţielei - - 13,76

III Cost de producţie (I+II) lei - - 446.85IV Cheltuieli generale de

administraţielei - - 27.89

V Cheltuieli de desfacere lei - - 1,26VI Cost complet (III+IV+V) lei - - 470.0VII Preţ de vânzare lei - - 490,0

18

Page 19: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Planul costului unitar pentru o Ușă

Nr.crt.

Categoria de cheltuieli UM Norma de consum specific

Preţ(lei)

Cost unitar

I Cheltuieli directe 264.261 Cheltuieli cu materii

prime-piesa a -piesa b

ml

54

32.512.5

242.5

182.560.00

2 Salarii directe lei - - 18,253 Contribuţii lei - - 6,51II Cheltuieli indirecte de

producţielei - - 12,24

III Cost de producţie (I+II) lei - - 276.5IV Cheltuieli generale de

administraţielei - - 17,48

V Cheltuieli de desfacere lei - - 1,02VI Cost complet (III+IV+V) lei - - 294.00VII Preţ de vânzare lei - - 310,00

19

Page 20: Proiect Final La Proiecte Ec 2

7. Reflectarea in contabilitatea de gestiune a cheltuielilor de

producţie

SC DEDEMAN SRL isi propune sa realizeze in perioada analizata urmatoarele

produse:

- Sifonier: 175 buc;

- Birou: 200 buc;

- Usa: 150 buc.

Pentru realizarea produselor este necesară o serie de operaţii tehnologice care

implică o gamă largă de cheltuieli de producţie, astfel:

a) Colectarea cheltuielilor cu materiile prime:

Pentru realizarea produselor societatea consuma materii prime in valoare de

20680 lei, din care:

o Sectia Prelucrari: -sifonier 37500 lei;

- birou 4590 lei;

- usa 2400 lei.

o Sectia Asamblare: - sifonier 2900 lei;

- Birou 4100 lei;

- Ușă 2100 lei.

Cheltuielile cu materiile prime se inregistreaza astfel:

921 „Chelt activ de bază “

921.P.Sifonier : 21731

921.P.Birou: 19180

921.P.: Ușă 8564

921.A Sifonier: 3732

921.A: Birou 19776

921.A: Ușă 8251

= 901”Decont int priv chelt” 81009

20

Page 21: Proiect Final La Proiecte Ec 2

b) Colectarea cheltuielilor cu materialele consumabile:

Consideram urmatoarea situatie a cheltuielilor cu materialele consumabile:

Sectia Mat aux Combustibili Ambalaje Alte mat

consumabile

Total

Prelucrari 8500 4250 - 750 16250

Asamblare 2650 2100 - 600 5600

Atelier 600 400 - 300 1600

CT 175 1200 - 250 1500

Adm gen 1000 1900 - 1050 3950

Sect desf - - 4800 150 2550

Total 15350 9650 4800 3100 22400

Materialele consumabile se inregistreaza in contabilitate astfel:

%

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 1600

922.CT: 1500

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 16250

923.Asamblare: 5600

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 22400

1800

19850

3950

25500

c) Colectarea cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar:

Obiectele de inventar sunt in suma de 17840 lei din care:

Sectia Prelucrari: 6240

Sectia Asamblare: 4300

Atelier: 2400

CT: 1700

Adm gen: 1400

21

Page 22: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Desfacere: 1300

%

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 2400

922.CT: 1700

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 6240

923.Asamblare: 4300

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 17840

4900

6240

1400

1300

d) Colectarea cheltuielilor cu energia, apa si gazul:

Consideram urmatoarea situatie privind consumul de energie electrica, apa si gaz:

Locul de consum Energie

elctrica

Apa Gaz Total

Prelucrari 6500 2540 3600 12550

Asamblare 3750 1000 2550 7300

Atelier 2050 600 650 3300

CT 300 650 1300 2250

Adm generala 2500 550 400 3450

Desfacere 400 450 200 1050

Total 15500 5650 8700 29900

22

Page 23: Proiect Final La Proiecte Ec 2

%

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 3300

922.CT: 2250

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 12550

923.Asamblare: 7300

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 29900

5550

19550

3450

1050

e) Colectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti:

Consideram cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti in valoare totala

de 114500 lei, care cuprind:

- reparatii cladiri si echipamente tehnologice, total 62700 lei

din care:

- sectia Prelucrare 52000 lei

- sectia Asamblare 10700 lei

- servicii bancare 7800 lei

- taxe salubritate, total 34000 lei

din care:

- sectia Prelucrare 18000 lei

- sectia Asamblare 9000 lei

- Adm generala 12000 lei

- sectorul desfacere 1500 lei

- atelier 2000 lei

- CT 1500 lei

% = 901“Decont int priv chelt” 114500

23

Page 24: Proiect Final La Proiecte Ec 2

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 2000

922.CT: 1500

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 70000

923.Asamblare: 19700

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

3500

89700

19800

1500

f) Colectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate:

La SC DEDEMAN SRL, impozitul pe cladiri datorat bugetului statului este de

9380 lei, conform declaratiei de impunere.

924“Chelt gen de adm” = 901“Decont int priv chelt” 9380

g) Colectarea cheltuielilor cu personalul:

Datele privind aceste cheltuieli, preluate din documente (state de plate, situatia de

calcul a contributiei la asigurarile sociale si fondul de somaj), se prezinta astfel:

Explicatia Salarii CAS CASS Somaj Total

Sectia Prelucrari

Din care: - Sifonier 4700 270 430 24 744

- Birou 4000 220 360 20 620

- Ușă 3500 220 420 13 573

- Pers. TESA 4500 320 400 28 768

Sectia Asmblare

Din care: - Sifonier 400 220 360 20 620

- Birou 3500 420 620 33 1073

- Ușă 3000 390 570 30 990

- Pers. TESA 4200 600 870 45 1515

24

Page 25: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Personal TESA 14550 1600 2330 123 4053

Sector desfacere 7500 940 1380 73 2393

Atelier 3000 390 570 30 990

CT 3700 440 640 34 1114

Total 54150 7430 10850 573 18853

Pe baza acestor date se intocmesc urmatoarele articole contabile:

1) Pentru salarii:

%

921 „Chelt activ de bază “

921.P Sifonier 700

921.P.Birou 8600

921.P.Ușă 6500

921.A.Sifonier 8000

921.A.Birou 6500

921.A.Ușă 6000

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 6000

922.CT: 6700

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 9500

923.Asamblare: 9200

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 114750

44300

12700

18700

24550

14500

2) Pentru contributii:

% = 901“Decont int priv chelt” 18853

25

Page 26: Proiect Final La Proiecte Ec 2

921 „Chelt activ de bază “

921.P.Sifonier 1444

921.P.Birou 1320

921.P.Ușă 1073

921.A.Sifonier 1320

921.A.Birou 1073

921.A.Ușă 990

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 990

922.CT: 1114

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 1568

923.Asamblare: 1515

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

7220

2104

3083

4053

2393

h) Colectarea altor cheltuieli de exploatare in valoare de 20000 lei:

%

921 „Chelt activ de bază “

921.P Birou : 7000

921.A.Birou : 5000

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 600

922.CT: 400

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 2500

923.Asamblare: 1750

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 20000

12000

1000

4250

1500

250

i) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele:

Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe si provizioanele, conform situatiei de

calcul, sunt in suma de 175000 lei astfel:

26

Page 27: Proiect Final La Proiecte Ec 2

- sectia Prelucrare 32000 lei

- sectia Asamblare 85000 lei

- Adm generala 24000 lei

- sectorul desfacere 8000 lei

- atelier 8000 lei

- CT 18000 lei

%

922 “Chelt activ aux”

922.Atelier: 8000

922.CT: 18000

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 32000

923.Asamblare: 85000

924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

= 901“Decont int priv chelt” 175000

26000

117000

24000

8000

7. Reflectarea în contabilitatea de gestiune a producţiei

obţinute

27

Page 28: Proiect Final La Proiecte Ec 2

SC DEDEMAN SRL a obtinut in sectiile de productie produse finite inregistrate

la cost prestabilit, astfel:

- Produsul D: 175 buc x 705 lei/buc = 126750 lei;

- Produsul S: 200 buc x 600 lei/buc = 120000 lei;

- Produsul P: 150 buc x 350 lei/buc = 55000 lei.

931”Costul prod obţinute”

931.S: 126750

931.B: 120000

931.U : 55000

= 902”Decont int priv prod obţ”

902.S : 126750

902.B : 120000

902.U 55000

241750

8.Calculatia costurilor efective de productie

Pentru calcularea costului efectiv al productiei trebuie sa parcurgem etapele:

a) Calculatia costului si decontarea productiei auxiliare

- Calcularea si decontarea costului productiei atelierului si a CT:

Nr

Crt

Explicatii Atelier CT

1 Chelt totale de repartizat 27890 39950.3

2 Activ desf total, din care:

-Sectia Prelucrare

-Sectia Asamblare

-CT

3200 om ore

1200 om ore

1600 om ore

400 om ore

2300 Gcal

1050 Gcal

950 Gcal

300 Gcal

3 Costul unitar 8.715 17.369

4 Chelt rep total, din care:

-Sectia Prelucrare

-Sectia Asamblare

-CT

27890

10458.7

13945

3486.3

39950.3

18234.2

16501.2

5210.9

%

922 “Chelt activ aux”

= 922 “Chelt activ aux”

922.Atelier : 27890

27890

3486.3

28

Page 29: Proiect Final La Proiecte Ec 2

922.CT: 3486.3

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 10458.7

923.Asamblare: 13945

24403.7

%

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 18238.2

923.Asamblare: 16501.2

924 “Chelt gen de adm”

= 922 “Chelt activ aux”

922.CT: 39950.3

39950.334739.4

5210.9

b) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, inclusiv al subactivitatii:

Nivelul real al activitatii:

Produs S 175 buc

Produs B 200 buc

Produs U 150 buc

Nivelul normal al activitatii :

Produs S 200 buc

Produs B 225 buc

Produs U 160 buc

Deoarece capacitatea de procuctie nu este expoaltata integral separam costul

subactivitatii inainte de repartizrea cheltuielilor de productie.

Calculul costului subactivitatii:

Nr

crt

Explicatii Prelucrare Asamblare Administratie Total

29

Page 30: Proiect Final La Proiecte Ec 2

1 Chelt fixe din care:

- Amortiz m fixe

- Impozite

- Uzura ob inv

45240

32000

-

13240

94300

85000

-

9300

36880

24000

9380

3500

176420

141000

9380

26040

2 Niv real al activ - - - 1050

3 Niv normal al activ - - - 1170

4 Cost subactivitatii 4524 9430 3688 17642

Niv realCsubactiv = CF * (1 – —————) = 141000 * (1 – 0.9) = 17642

Niv norma902“Decont int priv pr obt”

902.Cost subactiv

= %

923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 4524

923.Asamblare: 9430

924 “Chelt gen de adm”

17642

13954

3688

Nr

Crt

Explicatii Prelucrare Asamblare

1 Chelt ind de repartizat 191780.9 165381.2

2 Baza de repartizat total:

ProdusS

Produs B

Produs U

17037

5144

4320

3573

13883

4320

3573

3990

3 Coeficient de repartizat 7.093275 6.924640

4 Chelt ind repartizate:

Produs S

Produs B

Produs U

91780.9

31954.18

36109.32

13717.40

85381.2

34537.64

22440.30

18403.26

%

921 „Chelt activ de bază “

921.P.S 31954.18

= 923“Chelt ind de prod”

923.Prelucrare: 91780.9

923.Asamblare: 85381.2

177162.1

30

Page 31: Proiect Final La Proiecte Ec 2

921.P.B 36109.32

921.P.U 13717.40

921.A S 34537.64

921.A.B 22440.30

921.A.U 18403.26

c) Determinarea productiei neterminate si inregistrarea ei:

Nr. Crt. Cheltuieli 1 Sifonier 2 Sifoniere

1 Chelt dir total, din care:

a) Materii prime:

- Sectia Prelucrari

- Sectia Asamblare

b) salarii - sectia Prelucrari

c) contributii - sectia Prelucrari

285.82

257

124.24

132.76

24.72

2.10

571.64

514

248.48

265.52

49.44

4.2

2Chelt indirecte - sectia Prelucrari (sal +

contrib)* K

x 108.86

4 Total cheltuieli

- Sectia Prelucrari

- Sectia Asamblare

x 680.5

414.98

265.52

933”Cost prod in curs de ex” = 921„Chelt activitatii de baza”

921.P.Sifonier : 414.98

921.A.Sifonier: 265.52

680.5

i) Calculatia costului de productie efectiv total si costului pe unitatea de produs finit:

Produs Cheltuieli colectate Total Q (buc) Cost unitar

lei/bucSectia P Sectia A

D 125015.02 119984.98 245000 350 590

31

Page 32: Proiect Final La Proiecte Ec 2

S 121210 114790 236000 400 490

P 58355 52645 111000 300 310

Total 304580.02 287419.98 592000 x x

9. Decontarea costurilor totale ale activitatii de exploatare

a) Decontarea costului efectiv al productiei obtinute. Determinarea diferentelor

de pret, inregistrarea si decontarea:

902“Decont int priv pr obt” = 921 „Chelt activ de bază “ 292000

32

Page 33: Proiect Final La Proiecte Ec 2

902.S : 145000

902.B : 136000

902.U : 51000

921.P.Sifonier 35015.02

921.P.Birou 31210

921.P.Ușă 19355

921.A.Sifonier 29984.98

921.A.Birou 24790

921.A.Ușă 16645

903”Decont int priv dif pret” = 902“Decont int priv pr obt”

902.S: 850

902.B: 3000

902.U: 3000

6850

b) Decontarea costului efectiv al productiei neterminate:

902“Decont int priv pr obt”

902.S : 680.5

= 933”Cost prod in curs de ex” 680.5

c) Decontarea cheltuielilor de administratie si desfacere asupra costului perioadei:

902“Decont int priv pr obt”

902.Costul per : 64298.9

= %924 “Chelt gen de adm”

925 “Chelt de desfacere”

64298.9

49005.9

25293

d) Inchiderea conturilor ramase cu solduri:

901“Decont int priv chelt” = %

931”Costul prod obţinute”

903”Decont int priv dif pret”

902“Decont int priv pr obt”

902.S : 390.8

902.Cost sub: 8642

344631.4

291750

6850

72631.4

33

Page 34: Proiect Final La Proiecte Ec 2

902. Costul per : 64298.9

10. Controlul bugetar

Controlul bugetar presupune: compararea realizarilor cu prevederile la anumite

esaloane; analiza si controlul diferentelor constatate; stabilirea actiunilor corective ce se

impun.

In cazul metodelor clasice de calculatie, care presupun elaborarea a doua randuri

de calculatii, la sfarsitul perioadei de gestiune se compara indicatorii efectivi cu cei

stabiliti prin bugete, calculandu-se diferenta dintre cele doua categorii de indicatori, adica

34

Page 35: Proiect Final La Proiecte Ec 2

abaterile cheltuielilor efective fata de cele programate si abaterile costului efectiv de

productie fata de cel programat.

Punctul de plecare in analiza si explicarea diferentei dintre rezultatul real si cel

bugetat consta in a analiza abaterea asupra rezultatului dintre diferitele sale cauze, in

functie de relatia de determinare a acestuia.

A. Abaterile de la costurile standard pentru materiile prime si materialele directe:

A1) Abateri de cantitate:

Avm = (Ce – Cs) * Qe * Ps = (21,2 –21) * 350 * 650 = 45500 lei

A2) Abaterile din diferenta de pret:

Apm = (Pe - Ps) * Ce * Qe = (700 – 650) *21 * 350 = 367500 lei

B) Abateri de la costurile standard pentru manopera :

B1)Abaterile de la eficienta muncii:

Aw = (te - ts) * Qe * Trs = (1,6 – 1,5) * 350 * 16,3 = 570,5 lei

C) Abateri la cheltuielile de regie standard:

Abaterea totala = Nivel efectiv-Nivel st. efectiv= 245000-364000 = 119000 lei

C1) Abaterile de volum:

Abatere de volum = Nivel efectiv – Nivel st cf. buget recalculat =

= 700* 350 – 338,21 * 350 = 245000 – 237500 = 7500 lei

C2) Abatere de capacitate:

Abatere de capacitate = Chelt st cf. buget recalculat - Chelt st aferente orelor ef =

= 237500–227500= 10000 lei

C3) Abatere de randament:

Abatere de randament = Chelt st aferente orelor ef- Ch st af orelor efective =

= 227500-364000 = -136500 lei

11. Analiza factorilor de producţie ai intreprinderii

1. Analiza potentialului uman

1.1.Analiza dimensiunii si stabilitatii potentialului uman

1.1.1. Analiza efectivului de salariati din punct de vedere cantitativ si structura

35

Page 36: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Nr. crt.

Indicatori Nr. mediu de salariati Structura (%) Crestere (scadere) fata de (%)

preced curent precedent curent precedent planplan efectiv plan efectiv

1 (Ns)- operativi- admin. si conducere

14 18 15 100 100 100 107.14 83.3395

126

105

64.2935.71

66.6733.33

66.6733.33

111.11-

83.3383.33

2 CA 42500 52000 44328 x x x 122.35 85.253 CA

(lei/salariat)- pe un salariat- pe un salariat operativ

3035.71

4722.22

2888.89

4333.33

2955.2

4432.8

X

X

X

X

X

X

95.16

91.76

102.3

102.3

Interpretare:

Societatea a prevazut o crestere a numarului de salariati cu 28.57% fata de perioada

precedenta in concordanta cu sporirea volumului de activitate 22.35%.

In anul curent numarul de salariati operativ a fost realizat in proportie de 111.11%

comparativ cu perioada precedenta. Fata de programul stabilit s-a inregistrat o scadere a

personalului operativ, cat si a personalului de administratie cu 16.67%.

1.1.2. Analiza calificarii personalului

Categoria de clasificare

Repartizarea muncitorilor pe categorii Repartizarea lucrarilor pe categoriinr. muncitori structura muncitorilor nr. ore norma % fata de total

I 1 6.67 210 7.64II 1 6.67 215 7.83III 3 20 530 19.29IV 2 13.33 350 12.74V 3 20 580 21.11

36

Page 37: Proiect Final La Proiecte Ec 2

VI 2 13.33 356 12.96VII 2 13.33 336 12.23VIII 1 6.67 170 6.2Total 15 100 2747 100

a) Coeficientul calificarii medii:

_ ∑ Ni ∙ Ki 1 ∙ 1 + 1 ∙ 2 + 3 ∙ 3 + 2 ∙ 4 + 3 ∙ 5 + 2 ∙ 6 + 2 ∙ 7 + 1 ∙ 8 69K = ———— = ——————————————————————— = —— = 4.6 ∑ Ni 15 15_K – coeficientul calificarii medii;

Ni – numarul de personal din categoria i;

Ki – categoria de incadrare

b) Coeficientul mediu tarifar:

_ ∑ Vi ∙ Ki

Kt = ———— ∑ Vi

210 ∙ 1 + 215 ∙ 2 + 530 ∙ 3 + 350 ∙ 4 + 580 ∙ 5 + 365 ∙ 6 + 336 ∙ 7 + 170 ∙ 8= —————————————————————————————————— 2747 12432= ——— = 4.53 2747_

Kt – coeficient mediu tarifar;

Vi – volumul de lucrari din fiecare categorie

Coeficientul de concordanta: _

Kt 4.6 Kc = — = —— = 1.02 > 1 → reprezinta insuficienta de forta de munca calificata; K 4.53_ _K > Kt → exista lucrari de categorie inferioara executate de muncitori cu calificare

superioara, ceea ce reflecta folosirea incompleta a calificarii fortei de munca, ducand la

cheltuieli cu salariile mai mari decat cele necesare.

37

Page 38: Proiect Final La Proiecte Ec 2

1.2. Analiza utilizarii potentialului uman

Analiza profitului mediu pe un salariat

Nr. crt.

Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(∆)

Indici(%)Precedent Curent

1 Profit net 14257 16275 2018 114.152 Producţia marfă fabricată (Pmf) 8300 9600 1300 115.663 Număr mediu de salariaţi (persoane)

(Ns)14 15 1 107.14

4 Productivitatea medie anuala (Wa) (Pmf/Ns)

592.86 640 47.04 107.95

5 Profitul pe un muncitor (Pr/Ns) 1018.36 1085 66.64 106.546 CA 42500 44328 1828 104.37 Gradul de valorificare a producţiei

fabricate (β) (CA/Pmf)5.12 4.62 -0.5 90.23

8 Profit mediu la 1 leu CA (pr) (Pr/CA) 0.34 2.72 2.38 80

Pr Pmf CA Pr __ _— = —— ∙ —— ∙ —— = Wa ∙ β ∙ prNs Ns Pmf CA

Compararea valorilor fenomenului cercetat:

Pr Pr1 Pr0 __ _ __ _1. Δ — = —— - —— = (Wa1 ∙ β1 ∙ pr1) – (Wa0 ∙ β0 ∙ pr0) = 1085 – 1018.36 = 66.64 lei Ns Ns1 Ns0

Descompunerea fenomenului pe factori de influenta:

Pr __ _2. Δ — = Δ Wa + Δ β + Δ pr Ns

Masurarea influentelor factorilor asupra modificarii indicatorului profitul mediu

pe un salariat:

__ __ __3. Δ Wa = (Wa1 – Wa0) ∙ β0 ∙ pr0 = (640- 512.86) ∙ 5.12 ∙ 0.34 = 221.33 lei __ _4. Δ β = Wa1 ∙ (β1 - β0) ∙ pr0 = 640 ∙ (4.62 – 5.12) ∙ 0.34 = -108.8 lei _ __ _ _ 5. Δ pr = Wa1 ∙ β1 ∙ (pr1 – pr0) = 640 ∙ 4.62 ∙ (2.72 – 0.34) =7037.18 lei

38

Page 39: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Interpretarea rezultatelor: Profitul pe un muncitor a inregistrat o crestere de

66.64 lei, respectiv de 6.54%. Aceasta a avut drept influenta favorabila profitul mediu la

1 leu CA, a carui crestere de la o perioada la alta cu 2.38 lei a determinat cresterea

profitului pe un muncitor cu 7037.18 lei. Productivitatea medie anuala a avut o influenta

favorabila asupra indicatorului analizat conducand la o crestere a acestuia cu 221.33 lei.

In sens negativ a influentat gradul de valorificare a productiei fabricate, determinand o

scadere a indicatorului cu 108,8 lei.

2. Analiza potentialului material al intreprinderii

2.1. Analiza mijloacelor fixe (potentialul tehnic)2.1.1. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe

Nr. de utilaje(Nu)

Productia Q(lei)

Randament mediu (r)

Randament marginal (rm)

Coeficient de elasticitate (E)

1 240 240 240 1 E > 1: zona randamentelor crescatoare

2 600 300 360 1,23 1.200 400 600 1,54 2.160 540 960 1,725 2.700 540 540 1 E Є [0, 1]: zona

randamentelor descrescaroare (utilizare normala)

6 3.000 500 300 0,67 3.250 464,29 250 0,548 3.250 406,25 0 09 3.060 340 -190 -0,56 E < 1: zona

randamentelor negative

10 2.850 285 -210 -0,74

_ Q Δ Q rm

r = —— ; rm = ——— ; E = — ; Nu Δ Nu r

Interpretarea rezultatelor: Pentru Nu Є [1, 4], randamentul marginal creste ca

urmare a sporirii productiei total intr-un ritm superior fata de cel al numarului de utilaje,

aspect relevant si de faptul ca elsticitatea inregistreaza valori supraunitare. Randamentul

marginal atinge valoarea maximapentru Nu = 4, dupa care descreste, atingand valoarea

zero cand productia inregistreaza valoarea maxima, respectv in Nu = 8. Pe acest interval

productia continua sa creasca dar intr-un ritm inferior celui al lui Nu, esticitatea

39

Page 40: Proiect Final La Proiecte Ec 2

inregistrand valori subunitare. Pentru Nu = 9 intram in zona randamentelor negative,

aceasta pentru ca productia a inregistrat valoarea maxima, iar orice cantitate suplimentara

din factorul utilaje determina diminuarea ei, deoarece marimea excesiva a acestui factor

de productie impiedica derularea normala a procesului de productie. Cat priveste

randamentul mediu, el continua sa creasca atingand valoarea maxima pentru Nu = 5, fiind

egala si cu randamentul marginal dupa care descreste. Valoarea maxima a acestuia

semnifica utilizarea optima a utilajelor. Intre randamentul mediu si cel marginal, se

formeaza relatiile:

_rm > r: inaintea punctului maxim al randamentului mediu; _rm = r: in punctual maxim al randamentului mediu; _rm < r: dupa punctual maxim al randamentului mediu;

rm = 0: in punctual maxim al productiei.

2.1.2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Nr. Crt.

Indicatori Perioada Δ %Precedenta Curenta

1 Productia marfa fabricate: Pmf 8300 9600 1300 115.662 Valoarea medie a mijloacelor fixe: Mf 4100 4200 100 102,443 Fond total de timp de muncă (ore) (T) 4240 4520 280 106.604 _

r = Pmf / T1.96 2.12 0.16 108.16

5 Valoarea Pmf la 1000 lei Mf totale: I(‰) 2024.39 2285.71 261.32 112.91

Pmf I = —— x 1000 Mf

Pmf1 Pmf0 9600 83001. Δ I = I1 – I0 = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000 Mf1 Mf0 4200 4100

= 2285.71 – 2024.39 = 261.32‰

2. Δ I = Δ Pmf + Δ Mf

Pmf0 Pmf0 8300

40

Page 41: Proiect Final La Proiecte Ec 2

3. Δ Mf = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = ——— ∙ 1000 – I0 = I’ – I0 = 1976.19 – 2024.39 Mf1 Mf0 4200

= -48.2‰

Pmf1 Pmf0

4. Δ Pmf = —— ∙ 1000 - —— ∙ 1000 = I1 – I’ = 2285.71 – 1976.19 = 309.52‰ Mf1 Mf1 _ _ T1 ∙ r0 T0 ∙ r0 4520 ∙ 1.96 4.1 Δ T = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000 = —————— - I’ = I” – I’ Mf1 Mf1 4200

= 2109.33 – 1976.19 = 133.14‰ T1 ∙ r1 T1 ∙ r0

4.2 Δ r = ——— ∙ 1000 - ——— ∙ 1000 = I1 – I” = 2285.71 – 2109.33 Mf1 Mf1

= 176.38‰

Interpretarea rezultatelor: Se constata cresterea indicatorului Valoarea Pmf la

1000 lei Mf cu 261.32 ‰, de la 2024.39‰ la 2285.71‰, respectiv cu 12.91 %. Situatie

este favorabila datorita cresterii intr-un ritm mai accelerat al Pmf fata de Mf (15.66 fata

de 2,44). Valoarea mijloacelor fixe creste cu 100 ei, de la 4100 lei la 4200 lei, respectiv

cu 2,44%, ceea ce determina reducerea indicatorului cu 48.2‰, situatie normala deoarece

Pmf a crescut intr-o masura mai mare. Valoarea lui Pmf creste cu 1300 lei, de la 8300 lei

la 9600 lei, respectiv cu 15.66%, si conduce la majorarea indicatorului cu 309.52‰.

Cresterea lui T cu 280 ore are o influenta favorabila asupra lui I, determinand cresterea

acestuia cu 133.14‰. De asemenea cresterea lui r cu 0.16 lei/ora, respectiv cu 8.16%,

determina majorarea indicatorului cu 176.38‰.

2.2 Analiza activelor circulante materiale

2.2.1 Analiza gradului de indeplinire a normelor de consum planificat

Nr. crt.

Indicatori Perioada Δ %Prevazut Realizat

1 Consum total de materii prime (ml)- M 3750 3815 65 101.732 Consum specific (ml/buc) - Cs 9.5 9.3 -0.2 97.89

41

Page 42: Proiect Final La Proiecte Ec 2

3 Volumul productiei - Q 395 410 15 103.8 MQ = —— Cs M1 M0 3815 37501. Δ Q = Q1 – Q0 = —— - —— = ——— - ——— = 410 – 395 = 15 buc Cs1 Cs0 9.3 9.5

2. Δ Q = Δ M + Δ Cs

M1 M0 38153. Δ M = —— - —— = Q’ – Q0 = ———— - 395 = 402 – 395 = 7 buc Cs0 Cs0 9.5 M1 M1 4. Δ Cs = —— - —— = Q1 – Q’ = 410 – 402 = 8 buc Cs1 Cs0

Interpretarea rezultatelor : Productia a crescut cu 15 buc, respectiv cu 3.8%,

situatie favorabila. Aceasta s-a datorat influentei consumului total de materii prime a

carui crestere cu 65 buc, respective cu 1.73%, a determinat o crestere a productiei cu 7

buc. Scaderea consumului specific cu 0.2 ml/buc, respectiv cu 2.11%, a determinat

cresterea productiei cu 8 buc.

12. Analiza activitatii de producţie si comercializare

Pentru efectuarea acestei analize, prezentam in continuare Tabloul soldurilor

intermediare de gestiune:

NrCrt

Indicatori Ex fin precedent

Ex fin curent

1 Cifra de afaceri 42500 44.328,302 Productia vanduta (-) 32680 34.328,303 Vanzari de marfuri aferente cifrei de afaceri (-) 9820 10.0004 Costul marfurilor vandute (-) 9008 9.124,21

5 Marja comerciala (=) 812 1.375,79

42

Page 43: Proiect Final La Proiecte Ec 2

6 Productia vanduta (+) 42500 44.328,307 Productia exercitiului (=) 42500 44.328,308 Marja comerciala (+) 812 1.375,799 Consumuri intermediare de la terti (-) 23480 23.547,3110 Valoarea adaugata (=) 19832 22.156,7811 Impozite si taxe (-) 780 873,6112 Cheltuieli cu personalul (-) 14520 14.839,513 Excedentul brut de exploatare (=) 4532 6.443,6714 Alte venituri din exploatare (+) 20154 21.171.4415 Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate (-) 2500 2.73016 Ajustari si provizioane pentru deprecierea

imobilzarilor corporale si necorporale (-)3120 3.283,92

17 Ajustarea valorii activelor circulante (-) 1050 1.180,6718 Rezultatul din exploatare (=) 18016 20.420,5219 Venituri financiare (+) 480 528,9420 Cheltuieli financiare (-) 1523 1.757,7121 Rezultat curent (=) 16973 19.191,7522 Venituri extraordinare (+) -23 Cheltuieli extraordinare (-) -24 Rezultatul extraordinar (=) -25 Rezultat curent (+) 16973 19.191,7526 Rezultat extraordinar (+) -27 Rezultatul brut al exercitiului (=) 16973 19.191,7528 Rezultat brut (+) 16973 19.191,7529 Impozit pe profit (-) 2715.68 2.917,1130 Rezultatul net al exercitiului (=) 14257 16.274,64

Analiza cifrei de afaceri (CA)

1.1 Analiza dinamicii si structurii CA

Prin această analiză se urmăreşte evoluţia cifrei de afaceri, pe total şi pe elemente

componente, faţă de perioada precedentă.

Nr. Crt.

Indicatori Venituri(∆)

Indici(%)

Structura (%)Preced Crt Prec Crt

1 Ven din vânzarea mf 9820 10000 180 101.83 23.1 22.55

2 Ven din vz produselor finite (Vpf)

27240 28320 1080 103.96 64.09 63.89

43

Page 44: Proiect Final La Proiecte Ec 2

3 Ven din lucrări exec şi servicii prestate (Vls)

4215 5218 1003 123.8 9.92 11.77

4 Ven din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii (Vrlc)

1225 790 -435 64.49 2.88 1.78

5 Prod vândută (2 + 3 + 4) 32680 34328 1648 105.04 76.89 77.44

6 Cifra de afaceri (1 + 5) 42500 44328 1828 104.3 100 100

Interpretarea rezultatelor: CA a inregistrat o crestere in perioada curenta fata

de perioada anterioara cu 4.3% respectiv cu 1828 lei. Aceasta situatie favorabila este

datorata in exclusivitate cresterii productiei vandute cu acelasi procent, fapt datorat in

totalitate cresterii veniturilor din vanzarea produselor finite cu 180 lei, respectiv cu

1.83%. Celelalte componente ale productiei vandute au avut o influenta negativa asupra

ciferi de afaceri, determinandu-i o crestere cu 1080 lei, respectiv cu 3.96% in cazul

veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate, si o diminuare cu 435 lei, respectiv cu

35.51% in cazul veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.

1.2 Analiza factoriala a CA

Prin această analiză se urmăreşte identificarea influenţelor factorilor asupra

mărimii şi dinamicii cifrei de afaceri, faţă de nivelul programat sau realizat în perioada

precedentă.

Un model de analiză factorială a cifrei de afaceri poate fi următorul:

CA = Ns ∙ Pmf/Ns ∙ CA/Pmf

Pmf/Ns = Mf/Ns ∙ Mfa/Mf ∙ Pmf/Mfa

Pentru analiză se utilizează datele din următorul tabel:

44

Page 45: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Nr. crt.

Indicatori Simbol Exerciţiul financiarPrecedent Curent

1 Cifră de afaceri CA 42500 44328

2 Numar mediu de salariaţi Ns 14 153 Producţia marfă fabricată Pmf 8300 96004 Productivitatea muncii W =

Pmf/Ns 592.86 640

5 Gradul de valorificare a producţiei fabricate CA/Pmf 5.12 4.626 Valoarea medie a mijloacelor fixe Mf 4100 42007 Valoarea medie a mijloacelor fixe direct

productiveMfa 3500 3800

8 Gradul de înzestrare tehnică a forţei de muncă

Mf/Ns 292.86 280

9 Ponderea activelor fixe direct productive Mfa/Mf 0.85 0.910 Randamentul activelor fixe productive Pmf/Mfa 2.37 2.53

1. ∆CA = CA1 – CA0 = 44328 – 42500 =1828 lei

2. ∆CA = ∆Ns + ∆Pmf/Ns + ∆CA/Pmf

3. ∆Ns = (Ns1 – Ns0) ∙ Pmf0/Ns0 ∙ CA0/Pmf0 = (15 - 14) ∙ 592.86 ∙ 4.62

= 2739 lei

4. ∆W = Ns1 ∙ (W1 – W0) ∙ CA0/Pmf0 = 15 ∙ (640 – 592.86) ∙ 5.12

= 241.36 lei, din care:

∆Mf/Ns = Ns1 ∙ (Mf1/Ns1 – Mf0/Ns0) ∙ Mfa0/Mf0 ∙ Pmf0/Mfa0 ∙ CA0/Pmf0

= 15 ∙ (280 – 292.86) ∙ 0,85 ∙ 2.37 ∙ 5.12 = - 1989.62 lei

∆ Mfa/Mf = Ns1 ∙ Mf1/Ns1 ∙ (Mfa1/Mf1 - Mfa0/Mf0) ∙ Pmf0/Mfa0 ∙ CA0/Pmf0

= 15 ∙ 280 ∙ (0,9 – 0,85) ∙ 2.37 ∙ 5.12 = 2548.22 lei

∆ Pmf/Mfa = Ns1 ∙ Mf1/Ns1 ∙ Mfa1/Mf1 ∙ (Pmf1/Mfa1 - Pmf0/Mfa0) ∙ CA0/Pmf0

= 15 ∙ 280 ∙ 0,9 ∙ (2.53 – 2.37) ∙ 5.12 = 3096.58 lei

5. ∆ CA/Pmf = Ns1 ∙ W1 ∙ (CA1/Pmf1 - CA0/Pmf0) = 15 ∙ 640 ∙ (4.62 – 5.12)

= -4800 lei

Interpretarea rezultatelor: Cifra de afaceri a crescut de la o perioadă la alta cu

1828 lei, respectiv cu 4.3%. Aceasta se explică prin creşterea productivităţii muncii cu

47.04 lei, situaţie favorabilă ce a condus la majorarea cifrei de afaceri cu 241.36 lei.

Randamentul mijloacelor fixe direct productive, fiind în crestere, reflectă o politică

eficientă de investiţii, contribuind la diminuarea vânzărilor cu 3096.58 lei. In schimb

45

Page 46: Proiect Final La Proiecte Ec 2

gradul de înzestrare tehnică are o influenţă nefavorabilă asupra cifrei de afaceri,

determinând scaderea acesteia cu 1989.62 lei. Majorarea ponderii activelor fixe

productive în totalul mijloacelor fixe cu 0,05 lei a avut ca rezultat creşterea vânzărilor cu

2548.22 lei. Gradul de valorificare a producţiei fabricate, înregistrând o usoara

descrestere, a determinat scaderea cifrei de afaceri cu 4800 lei. Numărul de salariaţi a

crescut de la o perioada la alta cu un salariat, ducand la cresterea cifrei de afaceri cu 2739

lei.

2. Analiza valorii adaugate (VA)

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea

factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea

bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată este calculată prin două metode:

a) Metoda substractivă (sintetică) potrivit căreia valoarea adăugată se calculează pornind

de la producţia exerciţiului (Pe) majorată cu marja comercială (Mc) şi diminuată cu

consumurile intermediare (Ci) de bunuri şi servicii furnizate de terţi pentru această

producţie.

VA = Pe + Mc – Ci

Consumuri de la terţi = Cumpărări de materii prime şi materiale +/- Variaţia

stocurilor de materii prime şi materiale + Alte cheltuieli şi cumpărări externe

b) Metoda aditivă (analitică) are în vedere calculul valorii adăugate prin însumarea

elementelor care reprezintă costul factorilor de producţie ce trebuie remuneraţi şi exprimă

valoarea adaugată repartizată.

Analiza valorii adăugate prin metoda substractivă

Nr. crt.

Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(∆)

Indici(%)Precedent Curent

1 Producţia exerciţiului (Pe) 42500 44328 1828 104.32 Cheltuieli cu materialele (lei) 24200 25640 1440 1063 Valoarea adaugată (1 - 2) 18300 18688 388 102.124 Valoarea adaugată medie la 1 leu

producţie a exerciţiului (va)0.43 0.42 -0.01 97.67

46

Page 47: Proiect Final La Proiecte Ec 2

5 Număr mediu de salariaţi (persoane) (Ns)

14 15 1 107.14

6 Timpul mediu pe un salariat (ore) (t) - (7/5)

302.9 301.3 -1.6 99.47

7 Fond total de timp de muncă (ore) (T)

4240 4520 280 106.6

8 Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie a ex (va’)

- 0,5 - -

9 Prod medie orară (wh) – (1/7) 10.02 9.81 - 0.21 97.9

Modelul de calcul: VA = Pe - M

∆VA = VA1 – VA0 = 18688 – 18300 = 388 lei

1. ∆VA = ∆Pe + ∆M

2. ∆Pe = Pe1 – Pe0 = 44328 – 42500 = 1828 lei

3. ∆M = M1 – M0 = 25640 – 24200 = -1440 lei

Interpretarea rezultatelor: Valoarea adăugată a înregistrat o crestere de 388 lei în

perioada curentă faţă de cea anterioară, respectiv de 4.3%. Această situaţie favorabilă s-a

datorat cresterii producţiei exerciţiului, ce a condus la cresterea valorii adăugate cu 1828

lei, crestere partial compensata de efectul negativ al cheltuielilor materiale, de 1440 lei.

Este o situatie normala ca atunci cand se obtine o productie a exercitiului mai mare si

cheltuielile materiale sa creasca.

Un alt model de analiză factorială a valorii adăugate este următorul:

VA __VA = Pe ∙ —— = Pe ∙ va Pe

Potrivit acestui model, sistemul de factori este următorul: __

NsT _

Pe tVA __ wh __ gi

va vai

47

Page 48: Proiect Final La Proiecte Ec 2

__ __ 1. ∆VA = VA1 – VA0 = (Pe1 ∙ va1) – (Pe0 ∙ va0) = 18688 – 18300 = 388 lei __2. ∆VA = ∆Pe + ∆va __3. ∆Pe = (Pe1 – Pe0) ∙ va0 = (44328 – 42500) ∙ 0,43 = 786.04 lei

__Pe = T ∙ wh __ __3.1 ∆T = (T1 – T0) ∙ wh0 ∙ va0 = (4520 – 4240) ∙ 10.02 ∙ 0.43 = 1178.35 lei __ _ T = Ns ∙ t __ __ __ _ ___ __ 3.1.1 ∆Ns = (Ns1 – Ns0) ∙ t0 ∙ wh0 ∙ va0 = (15 - 14) ∙ 302.9 ∙ 10.02 ∙ 0,43

= 1305.07 lei _ __ _ _ ___ __

3.1.2 ∆t = Ns1 ∙ (t1 – t0) ∙ wh0 ∙ va0 = 15 ∙ (301.3 – 302.9) ∙ 10.02 ∙ 0,43

= - 103.41 lei

__ ___ ___ __ ∆Wh = T1 ∙ (wh1 – wh0) ∙ va0 = 4520 ∙ (9.81 – 10.02) ∙ 0,43 = - 408.16 lei __ __ __

4. ∆va = Pe1 ∙ (va1 – va0) = 44328 ∙ (0.42 – 0.43) = - 443.28 lei __

va = (∑gi ∙ vai) ⁄ 100 __ __∆gi = Pe1 ∙ (va’ – va0) = 44328 ∙ (0,5 – 0,43) = 3102.96 lei __ __∆vai = Pe1 ∙ (va1 – va’) = 44328 ∙ (0,42 – 0,5) = -3546.24 lei

gi – structura producţiei exerciţiului pe produse;

vai – valoarea adaugată la 1 leu producţie pe produse.

Interpretarea rezultatelor: Valoarea adăugata a inregistrat o crestere de la 18300

lei la 18688 lei, deci cu 388 lei, respectic cu 3.76% ca urmare a influentei mai multor

factori. Productia exercitiului a crescut cu 1828 lei si a condus la cresterea valorii

adaugate cu 786.04 lei. Scaderea valorii adaugate la un leu productie a exercitiului cu

0.01 a condus la scaderea valorii adaugate cu 443.28 lei. Structura productiei exercitiului

se imbunatateste, ceea ce duce la cresterea valorii adaugate cu 3102.96 lei. Fondul total

de munca si numarul mediu de salariati au crescut, care au condus la cresterea valorii

adaugate. Timpul mediu pe un salariat a scazut cu 1.6 si a condus la scaderea valorii

48

Page 49: Proiect Final La Proiecte Ec 2

adaugate cu 103.41 lei. Productivitatea muncii scade cu 0.21 ceea ce duce la scaderea

valorii adaugate cu 408.16 lei.

3. Analiza productiei fizice

3.1 Analiza realizarii programului de fabricatie pe total si pe sortimente

Nr. crt.

Sortim UM Volumul fizic

Pret unitar

Valoarea productiei

Productia recalculata∑ qminp0

iq

(%)Structura(%)

pl ef plan efectiv plan efectiv1 Set P D buc 352 350 700 246400 245000 245000 99.43 41.65 41.39

2 Set P S buc 400 400 590 236000 236000 236000 100 39.9 39.86

3 Pilotǎ buc 295 300 370 109150 111000 109150 101.69 18.45 18.75

4 Total x x x x 591550 592000 590150 100.08 100 100

∑ gminp0 5920001. Ks = ———— = ———— = 0.997 ∑ q0p0 590150

∑ q0’ ∙ iq ∑ q0

” 18.45 ∙ 101.69 58.352. Ks = ———— + —— = ————— + ——— = 0,997 1002 100 1002 100

∑ (Δq ∙ p0) 1400 3. Ks = 1 - ———— = 1 - ———— = 0,997 ∑ q0 ∙ p0 590150

Asadar, programul pe sortimente s-a realizat in proportie de 99.7%. Realizarea si

depasirea de la sortimentele Set P S si Pilotǎ compenseaza nerealizarea de la sortimentul

Set P D. Productia s-a realizat in medie pentru fiecare sortiment in proportie de 100.08%.

Ks – coeficient mediu de sortiment;

qmin – volumul fizic al fiecarui sortiment luat in limitele planului (fara a tine seama de

depasiri);

q0 – volumul fizic al productiei programat pe fiecare sortiment

49

Page 50: Proiect Final La Proiecte Ec 2

p0 – pretul de productie unitar, constant;

q0’ – ponderea valorica a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile;

iq – indicele de realizare a prevederilor la diferite sortimente;

q0” – ponderea prevazuta a sortimentelor la care s-a realizat, respectiv depasit, productia;

∑ (Δq ∙ p0) – suma abaterilor negative pe sortimente.

Analiza structurii productiei

Nr. crt.

Sortimentul Structura (%) Sc | Δgi |plan efectiv

1 Set P D 41.65 41.39 41.39 0.262 Set P S 39.9 39.86 39.86 0.043 Pilotǎ 18.45 18.75 18.45 -4 Total 100 100 99.7 0.3

1. Kst = ∑ Sc = 99.7%

| ∑ Δgi | 2. Kst = 1 - ———— = 0,997 100

∑ q ∙ (s) ∙ p0 5902243. Kst = —————— = ——— = 0,997 ∑ q1 ∙ (s1) ∙ p0 592000

Kst – coeficient de structura;

Sc – ponderile luate in calcul conform principiului necompensarii;

Δgi – abaterile ponderilor la sortimentele la care programul nu s-a indeplinit;

∑ q ∙ (s) ∙ p0 – productia executata in contul structurii prevazute;

Nr. crt.

Sortimentul Productia efectiva recalculata conform structurii prevazute

∑q1 ∙ (s1) ∙ p0 ∑ q ∙ (s) ∙ p0

1 Set P D 592000*41.65% = 246568 245000 245000

2 Set P S 592000*39.9% = 236208 236000 236000

3 Pilotǎ 592000*18.45% = 109224 111000 109224

4 Total 592000 592000 590224

50

Page 51: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Concluzie:

Ks < 1 → Programul de productie nu a fost realizat la unul sau mai multe

sortimente, in cazul nostru la un sortiment.

Kst < 1

3.3 Analiza calitatii productiei industriale

3.3.1 Analiza calitatii la nivelul unui produs

Produs Calitate Cantitate Pret Structuraplan efectiv plan efectiv Plan efectiv

Set P D(D)

I 220 240 680 695 62.5 68.57II 110 95 600 590 31.25 27.14III 22 15 450 450 6.25 4.29

Total D 352 350 640.63 656.99 100 46.81 100 46.67Set P S(S)

I 200 200 582 590 50 50II 115 120 420 415 28.75 30III 85 80 350 350 21.25 20

Total S 400 400 486.13 489.5 100 100TOTAL 752 750 558.45 567.67 100 53.19 100 53.33

_a) Coeficientul mediu de calitate (C)

_ ∑ qi ∙ ci ∑ si ∙ ci

C = ———— = ———— ∑ qi 100

ci – cifra ce indica clasele de calitate;

qi – cantitatea de produse fabricate din fiecare clasa de calitate i;

si – ponderea clasei de calitate in total productie.

Produs D

_ _ _ ∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi0 ∙ ci0 1. Δ C = C1 – C0 = ———— - ———— ∑ qi1 ∑ qi0

240 ∙ 1 + 95 ∙ 2 + 15 ∙ 3 220 ∙ 1 + 110 ∙ 2 + 22 ∙ 3 475 506= ——————————— - ——————————— = ——— - —— 350 352 350 352= 1,36 – 1,44 = - 0,08

51

Page 52: Proiect Final La Proiecte Ec 2

_2. Δ C = Δ si + Δ ci

∑ qi1 ∙ ci0 ∑ qi0 ∙ ci0 240 ∙ 1 + 95 ∙ 2 + 15 ∙ 33. Δ si = ———— - ———— = ——————————— - 1.44 = 1.36 – 1.44 = - 0.08

∑ qi1 ∑ qi0 35 ∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi1 ∙ ci0

4. Δ ci = ———— - ———— =1.36 – 1.36 = 0 ∑ qi1 ∑ qi1

Interpretarea rezultatelor: Coficientul mediu de calitate la nivelul produsului U s-

a diminuat cu 0.08 ceea ce inseamna imbunatatirea calitatii, coeficientul mediu de caliatte

apropiindu-se de cel de calitate superioara. Structura s-a imbunatatit, a crescut ponderea

calitatii I de la 62.5% la 68.57% a carui cifra de calitate este mai mica decat media

(1<1.44) si scade ponderea produsului de calitate a II-a si a III- a de la 31.25% la 27.14%

si respectiv de la 6.25% la 4.29% a carui cifra de calitate este mai mare decat media

(2>1.44; 3>1.44).

Produs S

_ _ _ ∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi0 ∙ ci0 1. Δ C = C1 – C0 = ———— - ———— ∑ qi1 ∑ qi0

200 ∙ 1 + 120∙ 2 + 80 ∙ 3 200 ∙ 1 + 115∙ 2 + 85 ∙ 3 = ——————————— - ——————————— = 1,7 – 1,7125 = - 0.0125 400 400 _

Δ C = Δ si + Δ ci

∑ qi1 ∙ ci0 ∑ qi0 ∙ ci0

3. Δ si = ———— - ———— = 1.7 – 1,7125 = - 0.0125 ∑ qi1 ∑ qi0

∑ qi1 ∙ ci1 ∑ qi1 ∙ ci0

4. Δ ci = ———— - ———— =1.7 – 1.7 = 0 ∑ qi1 ∑ qi1

Interpretarea rezultatelor: Calitatea produsului S se imbunatateste datorita

imbunatatirii structurii. A crescut ponderea produsului de calitate superioara mai mult

decat ponderea produsului de calitate inferioara. Cifrele de calitate au o influenta nula

pentru ca nu apar noi niveluri de calitate.

Pretul mediu de vanzare

52

Page 53: Proiect Final La Proiecte Ec 2

_ ∑ qi ∙ pi ∑ si ∙ pi

P = ——— = ——— ∑ qi 100

Produs D

_ _ _ ∑ si1 ∙ pi1 ∑ si0 ∙ pi0 1. Δ p = p1 – p0 = ———— - ———— 100 100

68.57 ∙ 695 + 27.14 ∙ 590 + 4.29 ∙ 450 62.5 ∙ 680 + 31.25 ∙ 600 + 6.25 ∙ 450 = ————————————— - ——————————————

100 100

65699.25 64062.5 = ———— - ———— = 656.99 – 640.63 = 16.36 100 100 _2. Δ p = Δ si + Δ pi

∑ si1 ∙ pi0 ∑ si0 ∙ pi0 68.57 ∙ 680 + 27.14 ∙ 600 + 4.29 ∙ 450 3. Δ si = ———— - ———— = ——————————————— - 640.63

100 100 100

= 648.42 – 640.63 = 7.79

∑ si1 ∙ pi1 ∑ si1 ∙ pi0

4. Δ pi = ———— - ———— = 656.99 – 648.42 = 8.57 100 100 Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu evolueaza in sens pozitiv inregistrand o

crestere de 16.36 lei, situatie favorabila determinata de modificarea structurii ce

determina o crestere a pretului mediu cu 7.79 lei. Pretul pe clase de calitate are o

influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 8.57 lei.

Produs S

_ _ _ ∑ si1 ∙ pi1 ∑ si0 ∙ pi0 1. Δ p = p1 – p0 = ———— - ———— 100 100 50 ∙ 590 + 30 ∙ 415 + 20 ∙ 350 50 ∙ 582 + 28.75 ∙ 420 + 350 ∙ 21.25 = —————————————— - ——————————————

100 100

53

Page 54: Proiect Final La Proiecte Ec 2

48950 48612.5 = ———— - ———— = 489.5 – 486.13 = 3.37 100 100 _2. Δ p = Δ si + Δ pi

∑ si1 ∙ pi0 ∑ si0 ∙ pi0 50 ∙ 582 + 30 ∙ 420 + 350 ∙ 20 3. Δ si = ———— - ———— = ——————————————— - 486.13

100 100 100= 487 – 486.13 = 0.87

∑ si1 ∙ pi1 ∑ si1 ∙ pi0

4. Δ pi = ———— - ———— = 489.5 – 487 = 2.5 100 100

Interpretarea rezultatelor: Pretul mediu la nivelul produsului F evolueaza in sens

pozitiv inregistrand o crestere de 3.37 lei, situatie favorabila determinata de modificarea

structurii ce determina o crestere a pretului mediu cu 0.87 lei. Pretul pe clase de calitate

are o influenta favorabila determinand o crestere a pretului mediu cu 2.5 lei.

3.3.2 Analiza calitatii productiei industriale totale _

a) Coeficientul mediu generalizator (K) _ __ ∑ qi ∙ Ci ∑ Si ∙ Ci K = ———— = ———— ∑ qi 100 _ _ ∑ Si1 ∙ Ci1 ∑ Si0 ∙ Ci0

1. Δ K = K1 – K0 = ———— - ———— 100 100

46.67 ∙ 1,36 + 53.33 ∙ 1.7 46.81 ∙ 1.44 + 53.19 ∙ 1.7125= ——————————— - ——————————— = 1.54 – 1.585 = -0,045

100 _ _

∑ Si1 ∙ Ci0 ∑ Si0 ∙ Ci0 46.67 ∙ 1.44 + 53.33 ∙ 1.71252. Δ Si = ———— - ———— = ———————————— - 1.5850

100 100 100

= 1.5853 – 1.585 = 0.0003

54

Page 55: Proiect Final La Proiecte Ec 2

_ _ ∑ Si1 ∙ Ci1 ∑ Si1 ∙ Ci0

3. Δ Ci = ———— - ———— = 1.54– 1.5853 = - 0.0453 100 100 _ ∑ si ∙ ci

Ci = ———— 100 ∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci0) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑si0 ∙ ci0) / 100 3.1 Δ si = ————————— - ————————— 100 100 = 1.54– 1.5853 = - 0.0453

∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci1) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑si1 ∙ ci0) / 100 3.2 Δ ci = ————————— - ————————— = 1.54 – 1.54= 0 100 100

Interpretarea rezultatelor: Coeficientul mediu generalizator al calitatii s-a

diminuat cu 0.045 ceea ce reflecta imbunatatirea calitatii la nivelul fiecarui produs.

Indicatorul este influentatde structura productiei pe produse si de coeficientul mediu de

calitatea de produs. Structura productiei pe produse a condus la mojorarea indicatorului

(o influenta pozitiva) a crescut ponderea produsului F de la 53.19% la 53.33%.

Coeficientii medii de calitate pe produse s-au diminuat ca urmare a imbunatatirii calitatii

produselor si are o influenta pozitiva asupra coeficientului mediu generalizator al calitatii

(determina reducerea coeficientului mediu generalizator al calitatii cu 0.0453).

b) Pretul mediu al intregii productii __ ∑ Si ∙ pi

P = ———— 100

_ _ _ _ _ ∑ Si1 ∙ pi1 ∑ Si0 ∙ pi0

1. Δ P = P1 – P0 = ———— - ———— 100 100

46.67 ∙ 656.99 + 53.33 ∙ 489.5 46.81 ∙ 640.63 + 53.19 ∙ 486.13= —————————————— - ——————————————

100

55

Page 56: Proiect Final La Proiecte Ec 2

= 567.67 – 558.45 = 9.22 lei _ _ ∑ Si1 ∙ pi0 ∑ Si0 ∙ pi0 46.67 ∙ 640.63 + 53.33 ∙ 486.132. Δ Si = ———— - ———— = —————————————— - 16,051

100 100 100

= 558.24 – 558.45 = - 0,21 lei _ _ _ ∑ Si1 ∙ pi1 ∑ Si1 ∙ pi0

3. Δ pi = ———— - ———— = 567.67 – 558.235 = 9.43 lei 100 100

_ ∑ si ∙ pi

P = ——— 100 ∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi0) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑ si0 ∙ pi0) / 100 3.1 Δ si = —————————— - ——————————

100 100

46.67 ∙ 640.63 + 53.33 ∙ 486.13 = —————————————— - 558.235 = 558.235 – 558.235 = 0 100

∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi1) / 100 ∑ Si1 ∙ (∑ si1 ∙ pi0) / 100 3.2 Δ pi = ————————— - —————————— = 567.67 – 558.235 100 100 = 9.435 lei

Interpretarea rezultatelor: Cresterea lui p influenteaza pozitiv dar nu reflecta

efortul intreprinderii pentru cresterea calitatii. Structura productiei pe produse

influenteaza negativ, duce la scaderea pretului mediu al productiei cu 0.21 lei prin

scaderea ponderii produsului D de la 46.81% la 46.67% care are pretul de productie

medie mai mare decat pretul mediu al intregii productii (656.99>567.67).

56

Page 57: Proiect Final La Proiecte Ec 2

13. Analiza cheltuielilor si veniturilor prin intermediul indicatorilor de eficienţă

Analiza eficientei cheltuielilor salariale

Nr. crt.

Indicatori Perioada Δ %Precedenta Curenta

1 Venituri din exploatare (Ve) 63200 65800 2600 104.112 Cifra de afaceri (CA) 42500 44328 1828 104.33 Valoarea adaugata (VA) 18300 18688 388 102.124 Cheltuieli salariale (Chs) 13265 14840 1575 111.875 Numar mediu de salariati (Ns) 14 15 1 107.146 Timpul de lucru mediu pe un salariat (t) 302.9 301.3 -1.6 99.47

7 Fond total de timp de muncă (ore) (T) 4240 4520 280 106.68 Productivitatea (W)

Ve / NsCA / Ns

4514.293035.71

4386.672955.2

-127.62-80.51

97.1797.35

9 Salariul mediu pe un salariat (s = Chs / Ns) 947.5 989.33 41.83 104.4110 Cheltuieli salariale medii orare (sh = Chs / T) 3.13 3.28 0.15 104.7911 Venituri din exploatare medii orare (Veh =

Ve / T )14.91 14.56 -0.35 97.65

12 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei Ve Chs

Cs(1000) = —— ∙ 1.000 Ve

212.92 225.53 13.34 105.92

13 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei CA Chs

Cs(1000) = —— ∙ 1000 CA

312.12 334.78 22.66 107.26

14 Cheltuieli cu personalul la 1000 lei VA 724.86 794.09 69.23 109.55

57

Page 58: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Chs

Cs(1000) = —— ∙ 1000 VA

Chs Ns Chs

Cs(1000) = —— ∙ 1.000 = —— ∙ —— ∙ 1.000 Ve Ve Ns

1. ΔCs(1000) = Cs1(1000) – Cs0

(1000) = 225.53 – 212.92 = 12.61‰

Chs Ns Chs

2. Δ —— = Δ —— + Δ —— Ve Ve Ve Ns Ns1 Chs0 Ns0 Chs0

3. Δ —— = —— ∙ —— ∙ 1.000 - —— ∙ —— ∙ 1.000 = Cs(1000)’ - Cs0

(1000) Ve Ve1 Ns0 Ve0 Ns0

15 13265= ——— ∙ ———— ∙1.000 – 212.92 = 215.99 – 212.92 = 3.07‰

65800 14

Chs Ns1 Chs1 Ns1 Chs0

4. Δ —— = —— ∙ —— ∙ 1.000 - —— ∙ —— ∙ 1.000 = Cs1(1000)

- Cs(1000)’

Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0

= 225.53 – 215.99 = 9.54‰

Chs = T ∙ sh

Chs T 4.1 Δ —— = Δ —— + Δ sh

Ns Ns

T Ns1 T1 ∙ sh0 Ns1 T0 ∙ sh0

4.2 Δ —— = —— ∙ ——— ∙ 1.000 - —— ∙ ——— ∙ 1.000 = Cs(1000)” – Cs(1000)’

Ns Ve1 Ns1 Ve1 Ns0

15 4520 ∙ 3.13 = ——— ∙ —————— ∙ 1000 – 215.99 = 215.01 – 215.99 = -0,98‰

65800 15

Ns1 T1 ∙ sh1 Ns1 T1 ∙ sh0

4.3 Δ sh = —— ∙ ——— ∙ 1.000 - —— ∙ ——— ∙ 1.000 = Cs1(1000) – Cs(1000)”

Ve1 Ns1 Ve1 Ns1

= 225.53 – 215.01 = 10,52‰

sh

sh = Veh ∙ —— Veh

sh

58

Page 59: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Δ sh = Δ Veh + Δ —— Veh

Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh0 / Veh0) Ns1 T1 ∙ Veh0 ∙ (sh0 / Veh0)4.3.1 Δ Veh = —— ∙ ———————— ∙ 1.000 - —— ∙ ————————— ∙ 1.000 Ve1 Ns1 Ve1 Ns1

15 4520 ∙ 15.56 ∙ (3.13 / 14.91)= Cs(1000)”’ – Cs(1000)” = ——— ∙ —————————— ∙ 1000 – 215.01

65800 15

= 224.38 – 215.01 = 9.37‰

sh Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh1 / Veh1) Ns1 T1 ∙ Veh1 ∙ (sh0 / Veh0)4.3.2 Δ —— = —— ∙ ———————— ∙ 1.000 - —— ∙ ————————— ∙ 1.000 Veh Ve1 Ns1 Ve1 Ns1

= Cs1(1000) – Cs(1000)”” = 225.53 – 224.38 = 1.15‰

Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din

exploatare creste cu 12.61‰, respectiv cu 5.92%, ceea ce denota o situatie nefavorabila,

de la 221.92‰ in perioada precedenta, la 225.53‰, in perioada curenta, aceasta se

datoreaza dinamicii veniturilor care este devansata de cea a cheltuielilor salariale

Ive(104.11 < Ics(104.3)). Modificarea numarului de salariati la 1 leu venituri din

exploatare Ns / Ve are i influenta negativa asupra Cs (1000) ducand la cresterea acestuia cu

3.07‰ ca urmare a cresterii productivitatii, de la 4514.29 lei/sal la 4386.67 lei/sal.

Cresterea salariului mediu pe un salariat Cs/N cu 41.83 lei /sal de la 945.5 lei/ sal la

989.33 lei/sal, are o influenta negativa asupra indicatorului analizat determinand cresterea

acestuia cu 9.54‰. Sub influenta modificarii numarului mediu de ore pe un salariat

T/N(reducerea acestuia cu 1.6 h/sal de la 302.9 h/sal la 301.3h/sal), Cs(1000) scad cu

0.98‰, situatie favorabila. Salariul mediu orar creste cu 015 lei/h si determina cresterea

lui Cs(1000) cu 10.52‰, aspect apreciat ca fiind negativ Cresterea salariului mediu orar se

datoreaza cresterii veniturilor din exploatare cu 9.37‰ si respectiv a cheltuielilor

salariale medii orare la un leu venituri din exploatare sh/Ve cu 1.15‰, factori de

influenta directa ce inregistreaza cresteri de la o perioada la alta si care au imlicatii

nefavorabile asupra evolutiei indicatorului.

59

Page 60: Proiect Final La Proiecte Ec 2

2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii

Explicatii Cheltuieli Venituri Str. ven ci(1000) g1∙c0

(1000)

——— 100

Pl Ef Pl Ef Pl Ef Pl Ef

Activ de exploatare

49260 45379 63200 65800 99.72 99.2 779.43 689.65 773.19

Activitatea financiara

1940 1758 180 529 0.28 0.8 10777.78 3323.25 86.22

Activ extraord

- - - - - - - - -

Total 51200 47137 63380 66329 100 100 11557.21 4012.9 859.41

∑ Chi I Rct = ——— ∙ 1.000; ∑ Vi

Chi ∑ gi ∙ ci(1000)

II ci(1000) = —— ∙ 1000 → Rct = —————

Vi 100

Rct – rata de eficienta a cheltuielilor totale;

ci(1000) – rata de eficienta a cheltuielilor pe grupari;

gi – structura veniturilor.

∑ Ch1 ∑ Ch0

I. 1. Δ Rct = Rct1 – Rct0 = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 ∑ V1 ∑ V0

47137 51200= ———— ∙ 1.000 - ———— ∙ 1.000 = 710.65 – 807.83 = -97.18‰

66329 63380

2. Δ Rct = Δ V + Δ Ch

∑ Ch0 ∑ Ch0 512003. Δ V = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = Rct

’ – Rct0 = ———— ∙ 1.000 – 771,22 ∑ V1 ∑ V0 66329

= 771.91 – 807.83 = -35.92‰

60

Page 61: Proiect Final La Proiecte Ec 2

∑ Ch1 ∑ Ch0

4. Δ Ch = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = Rct1 – Rct’ = 710.65 – 771.91 = -61.26‰

∑ V1 ∑ V1

Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o

scardere de 97.18‰, situatie favorabila datorata faptului ca ritmul de crestere al

venituriloe il depaseste cu mult pe cel al cheltuielilor (Ich = 92.06%, Iv = 104.65%).

Cresterea veniturilor cu 2949 lei de la 63380 lei la 66329 lei, respectiv cu 4.65%, ceea ce

determina reducerea indicatorului cu 35.92‰, aspect favorabil, iar scaderea cheltuielilor

cu 4063 lei, respectiv cu 7.94%, are ca rezultat reducerea indicatorului cu 61.26‰.

∑ g1 ∙ c1(1000) ∑ g0 ∙ c0

(1000)

II. 1. Δ Rct = Rct1 – Rct0 = ————— - ————— = 710.65 – 807.83 = -97.18‰

100

2. Δ Rct = Δ gi + Δ ci(1000)

∑ g1 ∙ c0(1000) ∑ g0 ∙ c0

(1000)

3. Δ gi = ————— - ————— = Rct

’ – Rct0 = 859.41 – 807.83 = 51.58‰ 100 100

∑ g1 ∙ c1(1000) ∑ g1 ∙ c0

(1000)

4. Δ ci(1000) = ————— - ————— = Rct1 – Rct

’ =710.65 – 859.41 = -148.76‰ 100 100

Interpretarea rezultatelor: Rata de eficienta a cheltuielilor totale a inregistrat o

scadere de 97.18‰, situatie favorabila. Structura veniturilor pe categorii de activitate (gi)

se inrautateste, scade ponderea veniturilor din activitatea de exploatare de la 97.72% la

99.2% si creste ponderea veniturilor din activitatea financiara de la 0.28% la 0.8% avnd o

influenta nefavorabila determinand cresterea ratei de eficienta cu 51.58‰. Factorul care

are cea mai mare influenta asupra ratei de eficienta a cheltuielilor totale si duce la

cresterea eficientei cheltuielilor este rata de eficienta a cheltuielior la nivelul fiecarei

categorii de activitate ci(1000) care, la activitatea financiara inregistreaza cea mai mare

scadere, de la 10777.78‰ la 3323.25‰ . Pe ansamblu influenta este favorabila si duce la

scaderea ratei de eficienta a cheltuielilor totale cu 148.76‰.

61

Page 62: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Analiza cheltuielilor la 1.000 lei CA

Nr. crt.

Indicatori Perioada Δ %Precedenta Curenta

1 Cifra de afaceri (CA = ∑ qi ∙ pi) 42500 44328 1828 104.32 Cheltuieli aferente CA recalculate

(Chr = ∑ q1 ∙ c0)- 52120 X x

3 Cheltuieli aferente CA (Cht = ∑ qi ∙ ci) 48254 51360 3106 1106.444 CA recalculata (CAr =∑ q1 ∙ p0 ) - 49632 49632 -5 Chelt la 1000 lei CA 1135.39 1158.64 23.25 102.05

Cht ∑ q ∙ c ∑ gi ∙ ci(1000)

C(1000) = —— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 = —————CA ∑ q ∙ p 100

qi ∙ ci ci

(1000) = ——— ∙ 1.000; qi ∙ pi

Cht1 Cht0

1. Δ C(1000) = C1(1000) – C0

(1000) = —— ∙ 1.000 - —— ∙ 1.000 CA1 CA0

∑ q1 ∙ c1 ∑ q0 ∙ c0 51360 48254= ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ———— ∙ 1.000 - ———— ∙ 1.000 ∑ q1 ∙ p1 ∑ q0 ∙ p0 44328 42500

= 1158.64 – 1135.39= 23.25‰

2. Δ C(1000) = Δ g + Δ p + Δ c

∑ q1 ∙ c0 ∑ q0 ∙ c0 521203. Δ g = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 – 1135.39 ∑ q1 ∙ p0 ∑ q0 ∙ p0 49632

= 1050.13 – 1135.39= - 85.26‰

∑ q1 ∙ c0 ∑ q1 ∙ c0 521204. Δ p = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = ——— ∙ 1.000 - 1050.13

∑ q1 ∙ p1 ∑ q1 ∙ p0 44328

= 1175.78 - 1050.13 = 125.65‰

∑ q1 ∙ c1 ∑ q1 ∙ c0

5. Δ c = ——— ∙ 1.000 - ——— ∙ 1.000 = 1158.64 - 1175.78 = - 17.14‰ ∑ q1 ∙ p1 ∑ q1 ∙ p1

62

Page 63: Proiect Final La Proiecte Ec 2

Interpretarea rezultatelor: Indicatorul cheltuieli la 1000 lei CA a crescut cu

23.25‰, de la 1135.39‰ la 1138.64‰, respectic cu 2.05%, situatie nefavorabila ce

denota o scadere a eficientei cheltuielilor (ritmul de crestere al CA (104.3%) este mai mic

decat cel al cheltuielilor totale (106.44%). Modificarea structurii (imbunatatirea acesteia)

are o influenta favorabila asupra indicatorului conducand la reducerea acestuia cu

85.26‰ → a crescut ponderea veniturilor a caror cheltuieli aferente sunt mai eficiente.

Pretul a scazut ceea ce a determinat cresterea cheltuielilor aferente CA cu 125.65‰,

situatie nefavorabila. Scaderea costului pe unitatea de produs a influentat in mod

favorabil indicatorul conducand la reducerea acestuia cu 17.14‰.

63